BULETINUL ARHIVELOR MILITARE ROMÂNE AnulXXI , nr. 3 ( 81 ) /2018

.mapn.ro/

ap AMNR/index.html

http://sm

UNIREA BUCOVINEI CU REGATUL ROMÂNIEI ARHIVELE MILITARE NAŢIONALE ROMÂNE SUMAR EDITORIAL Buletinul Arhivelor Militare Rom@ne Anul XXI, nr. 3 (81)/2018 Declara ţia de Unire a Bucovinei cu România Director fondator Prof. univ. Dr. Valeriu Florin DOBRINESCU (1943-2003) − 15/28 noiembrie 1918 − 1 Publica]ie recunoscut` de c`tre Consiliul Na]ional al Cercet`rii {tiin]ifice din |nv`]`m@ntul Superior [i inclus` \n categoria „D”, cod 241

Coperta I: STUDII/DOCUMENTE Generalul Constantin Coandă (1857-1932) Farmecul unui început de drum… Colonel (r) profesor universitar Dr. Alexandru OŞCA 2 Coperta IV : Atlas istoric- geografic al neamului românesc de colonel VictorŞ iaicariuş i O poveste adevărată profesor D. St. Constantinescu, Bucureş ti, 1920 Regele Ferdinand I - Cuvânt pentru unirea neamului românesc (partea a III-a) Editor coordonator: Neculai MOGHIOR 3 Colonel Liviu CORCIU Cooperarea între trupele de uscat şi flota Redactor-ş ef: Dr.Teodora GIURGIU de operaţiuni în sudulB asarabiei Tel .:/fax 021-318.53.85, 021-318.53.67/03 67 în iarna anului 1918 [email protected] Colonel (r) profesor universitar Dr. Ion GIURCĂ Redactor-ş ef adjunct: Dr. Ion RÎŞNOVEANU Maior lector universitar Dr. Adrian DIACONU 22 Secretar de redacţ: ie Basarabia, 1918: „U nor asemenea buni români Dr. Veronica BONDAR nu trebuie să li se răsplătească munca printr-o Redactori: nedreptate!” Mihaela CĂLIN, Lucian DR Ă GHICI, Dr. Anca Oana OTU, colonelD r. Gabriel -George PĂ TRAŞ CU , Raluca TUDOR Lucian DRĂGHICI 31 Coperte: Valentin MACARIE, Viorel COMAN, Nicolae CIOBANU Bucureşti.S fârşitul ocupaţiei germane; Tă:ehnoredactare computerizat pregătiri pentru reîntoarcerea familiei regale Adriana SANDU Dr. Oana Anca OTU 35 Măă d lina DANCIU Consiliulş tiinţ ific: Slăvită memoria eroilor, care şi-au dat viaţa · General de brigadă Corneliu POSTU Statul Majoral Ap ărării pentru înfăptuirea acestui vis! · Lectoruniv. D r. Florian BICHIR Dr. Luminiţa GIURGIU Academia Română ·DProf. univ. r. Valentin CIORBEA Dr. Teodora GIURGIU 41 Universitatea „Ovidius” Constanţa ·DProf. univ. r. Marian COJOC Portrete, meniuri şi moravuri înRÎ ăzboiul de ntregire Universitatea „Ovidius” Constanţa · Colonel(r) prof. univ. Dr. Alesandru DU Ţ U (1916 – 1918),văzute de un ofiţer francez (II ) Comisia Română de Istorie Militară Lector universitar asociat Dr. Alin SPÂNU 50 · Colonel Dr. Petriş or FLOREA Depozitul Central de Arhivă · Colonel (r) prof. univ. Dr. Ion GIURCĂ Un erou ploieştean al luptei Universitatea„” Hyperion din Bucureşti pentruRMAZ omânia are - lexandru agoritz · Dr. Luminiţa GIURGIU Comisia Română de Istorie Militară Profesor universitar Dr. Petre ŢURLEA 55 ·DComandor (r) r. Marian MOŞNEAGU Centrul de Cercetare a Conlucrării Bisericii Ortodoxe Contribuţii la istoriaDI iviziei 9 nfanterie cu Armata României „General Paul Teodorescu” · Colonel (r) prof. univ. Dr. Alexandru OŞ CA înD obrogea de Sud (1919-1924) Comisia Româ năă de Istorie Militar Drd. Silviu-Daniel NICULAE 57 · Dr. Petre OTU Comisia Româ năă de Istorie Militar · Prof. univ. Dr. Dumitru PREDA Situaţia românilor din Serbia Ministerul Afacerilor Externe la sfârşitul Primului Război Mondial · Prof. univ. Dr. Ioan SCURTU Academia Oamenilor deŞ tiinţă Dr. Ion RÎŞNOVEANU 68 • Dr. Alin SPÂNU Centrul de Studii Euroatlantice Constituirea Inspectoratului Tehnic alM arinei (1921) · Colonel(r) Dr. Mircea TĂNASE Drd. Dan-Dragoş SICHIGEA 72 Sumar în limba engleză: Dr. Teodora GIURGIU Distribuţ: ie Artileriştii şi Societatea „G azeta matematică" (1909-1945) Serviciul Difuzare al Trustului de Presă al M.Ap.N. General de brigadă (r) profesor universitar

Adresa redacţ iei: Dr. Adrian STROEA Drumul Taberei nr.7H , sector 6, cod 61353, Colonel (r) Marin GHINOIU 78 Bucureş ti. Tel./fax021- 318.53.85; 021- 318.53.67/03 67 Faleristica militară românească (1933-1947). e-mail:sia @forter.ro http://smap .mapn.ro /AMNR/index.html Ivnsigna onorifică – „7 ani" echime într-un corp Colonel Dr. Gabriel-George PĂTRAŞCU 82 Buletinul Arhivelor Militare Româ ne apare trimestrial, sub egida Arhivelor Militare Naţionale Române. Publică articole pe teme de istorie universalăăşş i româ neasc , precum i documente provenind din ColonelulLB azăr odea – Arhivele Militare Româţ ne, darş i din alte arhive din arăăă sau str in tate. cadru didactic şi sportiv militar de valoare Responsabilitatea pentru con ţinutul articolelor revine autorilor. Manuscrisele nu se înapoiază . Reproducerea articolelor sau a Plutonier adjutant Eugen-Dorin SPĂ TARU 87 documentelor publicate se poate face numai cu indicarea autorului articoluluiş i a titulaturii revistei. Agora 95

ISSN 1454-0924 Tiparul este executat la Centrul Tehnic-Editorial al Armatei 100 C. 236/2018 B 00139 SUMARUL |N LIMBA ENGLEZ~ editorial DECLARAŢIA DE UNIRE A BUCOVINEI CU ROMÂNIA − 15/28 noiembrie 1918 −

ongresul General al Bucovinei întrunit azi, joi 15/28 noiembrie 1918, în sala sinodală din Cernăuţi, considerând: că de la fundarea Principatelor Române, Bucovina, care cuprinde vechile ţinuturi Cale Sucevei şi Cernăuţilor, a făcut pururea parte din , care în jurul ei s-a închegat ca stat; Jcă în cuprinsul hotarelor acestei ţări se găseşte vechiul scaun de domnie de la , gropniţele domneşti de la Rădăuţi, Putna şi Suceviţa, precum şi multe alte urme şi amintiri scumpe din trecutul Moldovei; Jcă fi ii acestei ţări, umăr la umăr cu fraţii lor din Moldova şi sub conducerea aceloraşi domnitori au apărat de-a lungul veacurilor fi inţa neamului lor împotriva tuturor încălcărilor din afară şi a cotropirii păgâne; Jcă în 1774, prin vicleşug, Bucovina a fost smulsă din trupul Moldovei şi cu de-a sila alipită coroanei Habsburgilor; Jcă 144 de ani poporul bucovinean a îndurat suferinţele unei ocârmuiri străine, care îi nesocotea drepturile naţionale şi care, prin strâmbătăţi şi persecuţii, căuta să-şi înstrăineze fi rea şi să-l învrăjbească cu celelalte neamuri cu care el voieşte să trăiască ca frate; Jcă, în scurgerea de 144 de ani, bucovinenii au luptat ca nişte mucenici pe toate câmpurile de bătălie din Europa, sub steag străin, pentru menţinerea, slava şi mărirea asupritorilor lor şi că ei drept răsplată aveau să îndure micşorarea drepturilor moştenite, izgonirea limbii lor din viaţa publică, din şcoală şi chiar din biserică; Jcă în acelaşi timp poporul băştinaş a fost împiedicat sistematic de a se folosi de bogăţiile şi izvoarele de câştig ale acestei ţări, şi despoiat în mare parte de vechea sa moştenire; Jdară că cu toate acestea bucovinenii n-au pierdut nădejdea că ceasul mântuirii, aşteptat cu atâta dor şi suferinţă va sosi, şi că moştenirea lor străbună, tăiată prin graniţe nelegiuite, se va reîntregi prin realipirea Bucovinei la Moldova lui Ştefan, şi că au nutrit vecinic credinţa că marele vis al neamului se va înfăptui prin unirea tuturor țărilor române dintre Nistru şi Tisa într-un stat naţional unitar; Jconstată că ceasul acesta mare a sunat! Astăzi, când după sforţări şi jertfe uriaşe din partea României şi a puternicilor şi nobililor ei aliaţi s-au întronat în lume principiile de drept şi umanitate pentru toate neamurile şi când în urma loviturilor zdrobitoare monarhia austro-ungară s-a zguduit în temeliile ei şi s-a prăbuşit, şi toate neamurile încătuşate în cuprinsul ei şi-au câştigat dreptul de liberă hotărâre de sine, cel dintâi gând al Bucovinei dezrobite se îndreaptă către regatul României, de care întotdeauna am legat nădejdea dezrobirii noastre. Drept aceea Noi, Congresul General al Bucovinei , întrupând suprema putere a ţării şi fi ind investit singur cu putere legiuitoare,

În numele Suveranităţii Naţionale, Hotărâm Unirea necondiţionată şi pentru vecie a Bucovinei în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru, cu regatul României.

Acest act votat în unanimitate, reprezentând hotărârea liberă a poporului bucovinean, se va înmâna de către o delegaţie Majestății Sale Regelui Ferdinand I al României şi se va aduce la cunoştinţa reprezentanţilor Puterilor Aliate.

document 2018 3 (81) 1 studii/documente FARMECUL UNUI ÎNCEPUT DE DRUM…

Colonel (r) profesor universitar Dr. Alexandru OŞCA

unt foarte bucuros armată dr. Constantin de performanța Degeratu) care, nu numai Scolegilor mei că a fost de acord cu din Arhivele Militare, care demersul nostru, dar s-a au reușit să promoveze și arătat direct interesat să să consolideze un proiect ne sprijine. îndrăzneț, inedit în peisajul Citesc cu emoție publicisticii de specialitate: caseta primului număr… revista „Document. În Consiliul științifi c îi Buletinul Arhivelor regăsesc pe academicianul Militare Române”. Florin Constantiniu, pe Se împlinesc 20 de ani profesorii Dobrinescu, de la apariția primului ei Gheorghe Buzatu, număr (1998); rememorez și retrăiesc cu intensitate Dumitru Preda, pe colegii atmosfera din grupul care a pornit acest demers, care mei Gheorghe Nicolescu, inițial a cuprins câteva personalități − profesorul Valeriu Dumitru Dobre, Adrian Florin Dobrinescu, Gheorghe Nicolescu, Eftimie Pandea, iar în Colegiul Ardeleanu, Dumitru Preda, Adrian Pandea. Ulterior, de redacție pe Eftimie Ardeleanu (redactor-șef ), cercul celor interesați și dispuși să se angajeze în această Teofi l Oroian, Vasile Popa, Mircea Chirițoiu, Lenuța întreprindere s-a extins, prin includerea lui Dumitru Nicolescu, Florica Dobre, Dana Beldiman, Vasile și Florica Dobre, Marius și Luminița Giurgiu, Vasile Ciuhan. Procesarea textelor a intrat în grija unui Popa, Cezar Mâță și a grupului de arhiviști mobilizați colectiv inimos și extrem de înțelegător (noi reveneam de comandantul Centrului de Studiere și Păstrare mereu cu idei care completau textele inițiale sau a Arhivelor Militare Istorice de la Pitești, colonelul aduceam facsimile și fotografi i care trebuiau inserate Gheorghe Nicolescu. ulterior): Nicolae Ciobanu, Gavrila Mihai, Alina Din păcate, o parte dintre inițiatori au părăsit Petricel, Cristina Vlad. această lume, lăsând în urmă regrete și amintiri de Îi îndemn pe cititori să revadă selecția și conținutul neuitat! primelor numere ale revistei unde vor întâlni nume Din câte îmi amintesc, sugestia a venit de la mari ale istoriografiei românești și articole pline regretatul profesor Valeriu Florin Dobrinescu de informații inedite (Gheorghe Buzatu, Aurel (mentorul multora dintre noi!), un împătimit al Pentelescu, Valeriu Florin Dobrinescu, Gheorghe cercetării documentelor din Arhivele Militare, pe care Nicolescu, Petre Otu, Mircea Dogaru, Alesandru Duțu, le cunoștea foarte bine. Discuțiile au avansat rapid, Luminița Giurgiu, Florica Dobre, Annemarie Kesler, Adrian Pandea asumându-și tehnoredactarea, Eftimie Dana Beldiman, Aurel Sergiu Marinescu, Cezar Mâță, Ardeleanu ocupându-se de portofoliu ca redactor-șef, Vasilica Manea ș.a.). Dumitru Preda asigurându-ne de promovarea revistei Cel mai atașat m-am simțit de grafi ca revistei, de la nivelul Comisiei Internaționale de Istorie Militară conceptual de redactare (marca Adrian Pandea) care (unde avea conexiuni profesionale excelente), ceilalți s-a impus cu rapiditate în rândul cititorilor din țară și asumându-și fi ecare implicarea directă și constantă în din străinătate. apariția publicației. În ce mă privește, sunt mândru că acum 20 de ani Am discutat mult despre promovarea „Raportului” am pus bazele unui proiect (alături de colegii și prietenii către șeful Statului General pentru a obține pe care i-am amintit) care rezistă cu succes și astăzi; aprobarea necesară. La timpul respectiv, armata era încă evident, ideea inițială a fost completată, a progresat, a în restructurare și constrângere bugetară, iar o revistă ținut pasul cu vremea și cu vremurile. Îi felicit, de aceea, de succes, cu un profi l asemănător, era în funcțiune pe colegii care astăzi mențin în actualitate o acțiune („Revista de Istorie Militară”). Am argumentat cu atât de necesară în peisajul publicistic de specialitate temei necesitatea proiectului nostru (erau necesare mai și sunt foarte bucuros să constat că aniversarea a două multe avize de la structuri implicate) dar, pentru mai decenii de existență a Revistei „Document. Buletinul multă siguranță, m-am prezentat personal cu „Raportul” Arhivelor Militare Române” coincide cu sărbătoarea la șeful Statului Major General (generalul de corp de Centenarului Marii Uniri.

2 3 (81) 2018 document studii/documente O poveste adevărată

REGELE FERDINAND I − CUVÂNT PENTRU UNIREA NEAMULUI ROMÂNESC (Partea a III-a)

Neculai MOGHIOR1

a 6 ianuarie 1918, trupe ale Front-Otdel-ului din toate părțile. Mare au dezarmat, în gara Chișinău, Batalionul să fi fost, năzdrăvană Lde voluntari ardeleni și bucovineni, mai să fi fost și nu puteai mult decât atât, un așa-zis Tribunal Revoluționar l-a opri năvala turbată arestat pe președintele Sfatului Țării − Ion Inculeț și ce se revărsa în valuri pe președintele Sfatului Directorilor − Pantelimon negre spre oștirile tale Erhan. În aceeași zi, ca urmare a acțiunilor hotărâte chinuite. Și totuși nu ale unui detașament al gărzilor naționale moldovenești, te-ai lăsat zdrobită. cele două personalități politice au fost eliberate. Prin Suspinau bătrânii, aceste acțiuni se crease o situație explozivă în Basarabia, plângeau mamele în situație care periclita și spatele frontului român și urma feciorilor care, cu aprovizionarea armatei noastre din depozitele instalate sufl etul săgetat, treceau între Prut și Nistru. luptând pe lângă casa La începutul anului 1918, deși apăsați de nevoi, robie părintească. Ei s-au și ocupație străină, românii sperau totuși într-o soartă înfi pt în Moldova, de mai bună, după cum se arăta și într-un articol publicat unde nicio putere nu-i Regele Ferdinand I de Ion Mateiu în ziarul „România Nouă” din Chișinău: mai putea scoate. Mii Sărmană țară nenorocită! Cine nu se gândește cu durere dintre ei s-au prăpădit de gerul cumplit al iernii, de la suferințele sale? Nu este sufl et de român care să nu verse grozăvia foamei ori de înspăimântătoarele friguri ale lacrimi de durere în aceste zile ale Anului Nou, aducându-și bolilor ucigătoare. Nu există oștire în lume care să fi fost mai aminte de soarta ta amară. Din mijlocul liniștei și bogăției amarnic lovită de soartă. Și odată cu sosirea primăverii, pe care ți-o dă pământul tău binecuvântat, tu te-ai ea totuși a înviat, mai mândră și mai hotărâtă. La noua ridicat deodată la arme și ai pornit la războiul crâncen al chemare a buciumului, ea s-a aruncat în foc cu îndârjire popoarelor. Pentru ce ți-ai jertfi t pacea și fericirea? Nu erai zdrobind trufi a pângăritorilor, dar a doua vânzare i-a mulțumită, nu aveai slava trecutului și strălucirea numelui curmat avântul și i-a smuls biruința. Și când ea avea să-i tău din anul 1913? În zgomotul armelor înroșite de sânge tu ducă pe acești viteji fără seamăn iarăși peste Carpați, a deslușeai geamătul fi ilor tăi din Transilvania și Bucovina. căzut asupra lor, ca un blestem al iadului, a treia vânzare Suferința lor îndelungată îți strângea inima și-ți cutremura muscălească, setoasă de pace rușinoasă. Pe semne ca să se sufl etul de mamă iubitoare. Simțirea ta duioasă a înțeles împlinească ce scrie în Scriptură, care zice că de trei ori va toată pătimirea noastră de mucenici și atunci, purtată cânta cocoșul... Și astăzi, România stă părăsită în mijlocul de porunca cerurilor milostive, te-ai ridicat înfi orată ca valurilor dușmane. Zările sunt întunecate, de nicăieri nu mama care-și vede copiii în cumpăna morții. Mândrii tăi lucește nicio rază de ajutor. Și-a jertfi t pacea și bogăția, feciori s-au repezit ca șoimii spre Ardeal, rupând granița și-a pierdut cinstea și fala ei întrupată în oștirea vitează, blestemată ce ne despărțea de sânul tău dulce. Dar dușmanii dar fără noroc. A pierdut tot ce-i vestea strălucirea. Iată au fost mulți și puterea lor covârșitoare. Vitejii tăi s-au acum o țară de cumplită suferință, cum nu mai este alta luptat ca Făt-Frumos din poveste fără a putea opri puhoiul pe fața pământului. Cum să nu te cutremure soarta ei? năvalnic. În urma lor, se confundă, iarăși, în Scumpă țară de jertfă, idealul tău de a împreuna pe toți fi ii sfâșietoarea jale a părăsirii. Oștirea își strânsese steagurile tăi răzleți este sfânt și drept. Noi credem în el și-l stropim și, cu ele la piept, oprea pas cu pas năvala sălbatică ce se cu lacrimile noastre de rugă fi erbinte. Nu este cu putință ca îndrepta spre pământul tău sfânt. De atunci ai încercat el să cadă, dacă mai este o dreptate în lume. Dumnezeu din dureri fără nume. Stropită de mitraliere, lipsită de ajutorul ceruri îți cunoaște suferințele și ascultă plângerea poporului îndepărtaților prieteni, vândută de rușii vecini, tu ai rămas românesc. Dreptatea va veni și, în anul 1918, ne va vedea singură împotriva unor jivine năprasnice, ce te cotropeau pe toți alergând la sânul tău, o Românie iubită și sfântă2. document 2018 3 (81) 3 studii/documente Ca urmare a comandantul Armatei 9 ruse și colonelul Sokolov, care acțiunilor armatei însoțeau acest eșalon, au fost capturați și uciși în mod române pentru bestial, trupurile lor fi ind tăiate în bucăți și aruncate pe calmarea trupelor o grămadă de paie în spatele gării. răzvrătite rusești din Membrii Blocului Moldovenesc, creat în sânul Iași și a dezordinii Sfatului Țării, au făcut apeluri disperate către guvernul provocate de acestea pe român să lase la o parte orice ezitare și să pună la teritoriul Basarabiei, dispoziția guvernului basarabean forțele necesare Sfatul Țării s-a adresat pentru restabilirea ordinii în țară. Analizând toate guvernului român de la ipotezele și riscurile posibile guvernul român a ajuns Iași, solicitând ajutor la concluzia că Basarabia trebuie ajutată și salvată cu militar imediat. Din orice risc. Drept urmare, la 8 ianuarie 1918, Divizia 11 cauza implicațiilor Infanterie, comandată de generalul Ernest Broșteanu a militare și politice, primit ordinul să treacă Prutul în drum spre Chișinău. solicitările respective În Proclamația generalului , Regina Maria au fost amplu dată cu prilejul intrării armatei române în Basarabia, dezbătute de către factorii de conducere ai României se preciza: împreună cu reprezentanții militari ai Aliaților și ai Cetățeni ai Republicii Moldovenești! Comandamentului armatei ruse din Moldova. Voi și țara voastră, ca și a noastră, treceți acuma prin Șeful Misiunii Militare Franceze în România, ceasuri grele, hotărâtoare pentru soarta lor. Din toate generalul consemna în părțile și de către o mulțime de oameni răi vi se spun jurnalul său din aceste zile: 14 decembrie – Doi membri tot felul de neadevăruri, care vă întunecă mintea, vă ai Sfatului Țării de la Chișinău, domnii Pelivan și Cristi, înrăutățesc inimile și vă fac să nu mai simțiți unde este vin să-mi ceară să uzez de infl uența mea pentru a-i binele și unde este răul. În aceste clipe, de grea cumpănă și ajuta să restabilească ordinea în Basarabia și, mai ales nestatornicie, Sfatul Țării și-a adus aminte de noi și ne-a în căile ferate... 29 decembrie – După-amiază, ședință cerut prin Comandamentul Militar rus să trecem Prutul. la Ministerul de Război cu Iancovescu. Se aprobă soluția 1) Ca să aducem rânduială și liniște în satele și târgurile din această dimineață, ca și preluarea de către români a voastre, punând la adăpost viața și avutul întregului popor proviziilor de la Socola și supravegherea de către trupele împotriva răufăcătorilor, și 2) Ca să chezășuim transportul române a căii ferate Ungheni – Chișinău – Bender și a celor trebuincioase pentru traiul armatelor ruse și române, depozitelor române din Basarabia. Trimiterea de trupe care fac pază la hotarele noastre, apărând prin aceasta române în Basarabia va da naștere, desigur, în Rusia la și hotarele țării voastre. Venirea soldaților români în aspre reproșuri. Pentru a menaja susceptibilitățile convenim Basarabia a supărat mult pe răufăcători și pe cei cumpărați cu reprezentantul meu la Chișinău, maiorul d’Albiat, de dușmanii voștri și ai noștri, care își găsesc un așa de bun să fi e intermediarul dintre Directoratul moldovenesc și adăpost pe pământul vostru, căci ei au simțit că, de acum comandantul trupelor române de etape... 2 ianuarie 1918 – înainte, nu vor mai putea prăda la voi acasă, ca în codru. Directorul căilor ferate basarabean mă roagă să fi e trimise Și acești dușmani s-au folosit de sufl etul vostru, cinstit, bun cât mai repede posibil trupele române pentru asigurarea și încrezător și au căutat să sădească învrăjbirea între voi pazei căilor ferate... 3 ianuarie – Generalul Scerbacev îmi și noi, spunându-vă că românii vin să stăpânească țara cere să obțin trimiterea imediată a trupelor române în voastră, că ei vin să pună mâna pe pământurile voastre Basarabia, unde se semnalează în fi ecare zi acte de jaf....3 și că ei nu ar avea alt gând decât să aducă iarăși în capul În ziua de 5 ianuarie 1918, a plecat din Iași un vostru pe vechii stăpânitori, care să vă răpească drepturile detașament de grăniceri români și voluntari ardeleni, naționale și politice câștigate prin revoluție. Departe de organizat pe trei eșaloane, primul dintre ele fi ind însoțit noi gândul acesta! de reprezentantul generalului Șcerbacev, generalul rus Cetățeni moldoveni! Nu dați nicio crezare acestor vorbe Kanzero. După ce au debarcat la Ghidigheci, ultima viclene! Cum v-ați putea voi închipui că soldatul român, gară înainte de Chișinău, primele două eșaloane au fost care prin vitejia Regelui și a stăpânirii lui și-a mărit acum atacate de trupele Front-Otdel-ului, mult superioare pământul lui de hrană, tocmai el să vie astăzi în țara numeric și ca dotare cu armament, drept care ostașii fraților săi, ca să-i împiedice de a-și înfăptui și ei dreptul români au fost siliți să se retragă în pădurea Durleștilor lor?! Vă declar, sus și tare, că oastea română nu dorește decât și, apoi, prin Trușeni, Scoreni, Ulmu spre Prut. Ultimul ca, prin rânduiala și liniștea ce vă aduce, să vă dea putință eșalon, a cărui înaintare fusese întârziată de bolșevici, a să vă statorniciți și să desăvârșiți autonomia și slobozenia fost atacat în gara Cornești, unde generalul Necrasov, voastră, precum veți hotărî voi singuri. Oastea română

4 3 (81) 2018 document studii/documente nu va obijdui (nedreptăți – n.n.) niciun locuitor din voastre de pierderi Republica Moldovenească, oricare ar fi neamul și credința prin bombardarea, lui. De îndată ce se va statornici rânduiala și liniștea și va ce vom fi nevoiți să fi chezășie, tâlhăriile și omorurile nu vor mai începe, ostașii o facem. Spre a nu români se vor întoarce la ei acasă. Aveți toată încrederea se întâmpla aceasta, și primiți, pe ostașii aceștia, cu dragostea frățească cu care poftim poporul pașnic ei vin la voi. Iar dacă vreunul din acești ostași s-ar arăta să silească pe anarhiști nevrednic și s-ar abate de la calea cea bună, care i-a fost să părăsească țara cu un poruncită de noi, aduceți numaidecât prin jalba voastră la minut mai devreme. cel mai apropiat comandant și fi ți încredințați că vi se va Să nu fi e nevoie să-i face îndată deplină dreptate. izgonim noi cu puterea Iași, 12 ianuarie 1918. armatelor. Căci de va fi Însărcinat cu comanda Armatei Române, așa, toată răspunderea General Prezan4. pagubelor pricinuite va cădea asupra voastră. La rândul său, comandantul Diviziei 11 Infanterie, Comandantul generalul Ernest Broșteanu a dat publicității un manifest trupelor române, Generalul Ernest Broșteanu adresat întregii populații din Basarabia: De un an și însărcinat cu paza magaziilor și transportul grânelor jumătate pământul primitor al Țării Românești adăpostește cumpărate de stăpânirea română, și hrănește mulțimea oastei ruse. După atâta vreme, toate General Broșteanu5. hranele pentru cai și oameni au fost istovite. Prin buna- înțelegere cu stăpânirea poporului rus, stăpânirea română a În ziua de 13 ianuarie 1918, trupele Diviziei 11 cumpărat și plătit cu bani-gata o mare câtime de bucate din române și-au făcut intrarea triumfală în capitala Rusia. Aceste bucate, adunate în magazii în multe sate și Basarabiei, iată relatarea momentului făcută de Ion târguri, urmează a fi aduse cu încetul în Țara Românească, Mateiu: Sâmbătă, toată ziua, era o fi erbere neobișnuită în pentru a sluji atât la hrana locuitorilor, cât și a oștirilor Chișinău. Prin toate colțurile se vorbea cu aprindere despre române și ruse, care încă se mai găsesc acolo. Un duh de armata românească care avea să sosească în fi ecare ceas. Fel dușmănie, pe care nimeni nu-l poate pricepe, a înarmat de fel de zvonuri alergau de la un om la altul, cu privire la brațe răufăcătoare, care pradă și dărâmă aceste magazii. acest eveniment deosebit de însemnat, la care nimeni nu se Stăpânirea rusească, fi ind prinsă cu alte treburi, nu poate gândea cu o săptămână înainte. Este adevărat că Sfatul Țării nici să apere aceste magazii, nici să le păzească, ci le lasă la hotărâse să ceară trupe străine, pentru curmarea anarhiei, voia răilor, a căror lăcomie nu cunoaște hotare. În scopul de a dar nu se aștepta că ele vor veni într-adevăr și încă așa de apăra aceste magazii, în scopul de a chezășui aducerea hrănii repede. O seamă dintre locuitorii orașului răspândeau vești în trebuitoare locuitorilor români, hrană plătită de stăpânirea care se spunea că trupele române ar fi avut ciocniri sângeroase românească, suntem trimiși noi aici. Noi, românii, am cu bolșevicii la Ungheni, că altele ar fi fost dezarmate pe la dat totdeauna dovadă că suntem prieteni credincioși și Călărași și că vor sosi în oraș nu biruitoare, ci prizoniere. statornici. Noi nu întoarcem armele împotriva prietenilor Lumea nu prea credea în aceste vorbe, spuse anume ca să facă noștri, ci ne înțelegem rostul de oameni cinstiți, rămânând zăpăceală și să semene neîncredere. tovarăși credincioși până la urmă. Prin venirea noastră în Sosirea se adeverește. Bulevardul Alexandru era Basarabia noi nu numai că ne îndeplinim o înaltă datorie înțesat de lume, care aștepta nerăbdătoare și nu se mai ducea de întovărășiți, chezășuind și mai departe hrana oștirilor acasă. Unii cetățeni mai speriați își închideau dughenele și ruse pe pământul românesc, dar vom apăra chiar și viața aruncau priviri speriate după storurile lăsate. Dar, iată că și avutul locuitorilor împotriva cetelor de anarhiști. Ne telegramele sosite în grabă înștiințează că oștile române sunt adresăm vouă, cetățeni pașnici ai Basarabiei, și vă rugăm la Strășeni în frunte cu generalul Broșteanu și, în curând, să înțelegeți cu toții, așa cum este în adevăr rostul nostru. își vor face intrarea în oraș. Ridicați-vă cu toții și alungați cetele netrebnice, care Înainte de intrare în oraș. Toți uitară de masă și pradă și omoară! Ușurați-ne datoria noastră! Înlăturați parcă-i lega ceva de locul din uliță. Trecuse de amiază și lupta între ei și noi! O oaste bine organizată, disciplinată trotuarele nu se mai goleau. Fiecare dorea să știe și să vadă și comandată, cum este oastea românească, nu va putea da ce se întâmplă, măcar de-ar fi zăbovit și toată noaptea. Un înapoi în fața unor cete de anarhiști. Suntem hotărâți să număr de studenți și studente, în costume populare, s-au luptăm cu cea din urmă putere pentru a nimici aceste cete urcat în automobile, ieșind în întâmpinarea oștirii. de anarhiști. De vom ajunge la luptă cu cetele pomenite, Cârmuirea țării înaintea oștirii. După ce Sfatul nu va fi cu putință să scutim orașele și satele Țării Țării hotărâse el însuși chemarea României în ajutor, document 2018 3 (81) 5 studii/documente pentru salvarea Republicii, Cântece naționale. Covârșiți de bucurie, pribegii din era firesc ca această înaltă fața tipografi ei s-au trezit deodată înfrățiți cu notele cârmuire să iasă în imnului nostru „Deșteaptă-te române”. Urmau unul după întâmpinarea oștilor române. altul: „Imnul Unirii”, „Haide-ți frați cu arma-n mână”, Au fost trimiși de către Sfatul „Sunt vânător”, „Frunzuliță verde de stejar” ș.a. Două Țării: dl. , ceasuri întregi a ținut această manifestare care va rămâne președintele Directoratului, dl. una dintre cele mai însemnate, atât pentru noi, cât și pentru Gheorghe Pântea, locțiitorul viața Basarabiei întregi6. Directorului de Război. În condițiile de siguranță asigurate de prezența Intrarea. Se înserase. unităților militare românești s-a remarcat o intensifi care Publicul se impacienta, mai a evenimentelor politice de la Chișinău, militanții ales că așteptase toată ziua și pentru unire câștigând tot mai mult teren. acum umbla vorba că intrarea Pantelimon Erhan La 24 ianuarie 1918 când s-au sărbătorit pentru ostașilor români va fi amânată pe duminică. Era ora 7 prima dată oficial cei 59 de ani de la Unirea seara. Deodată, văzduhul se cutremură de câteva bubuituri Principatelor, Sfatul Țării de la Chișinău a proclamat puternice. Era artileria română, erau tunurile de la Oituz independența Republicii Democratice Moldovenești: care vesteau Chișinăului intrarea oștirii noastre. Un fi or Marea revoluție rusească ne-a scos din întunericul de robie străbate mulțimea, o fi erbere ciudată aleargă pe străzi. în care am trăit atâta amar de vreme [...] țara noastră Prin câte un colț se aud șoapte: sunt bolșevicii care luptă cu înfăptuindu-și dreptul dobândit la revoluție, de a-și românii. Intrarea oștirii românești se producea prin trei hotărî singură soarta, s-a declarat Republică Democratică direcții: apus, miază-zi și miază-noapte. slobodă... Republica Democratică a Ucrainei, vecina Goarnele. Cum stăteam înfrigurat, căutând să deslușesc noastră de peste Nistru, s-a proclamat neatârnată și noi prin întuneric adevărul cel mare, iată că în depărtare astfel ne-am despărțit de Rusia, în atari împrejurări ne răsună goarna românească. Dumnezeule! De când n-am proclamăm, în uniune cu voința poporului, Republică mai auzit sunetul înălțător și eroic? Acum strigarea ei Democratică Moldovenească slobodă, de sine stătătoare pătrundea în toate ungherele Chișinăului, vestind fraților și neatârnată, având ea singură dreptul de a-și hotărî înstrăinați învierea gloriei strămoșești. soarta în viitor. Proclamarea neatârnării este o cerință Trecerea pe ulițe. Armata care intra era alcătuită din politică a vremii7. unitățile Diviziei 11, cu infanterie, cavalerie, artilerie, Remarcând importanța acestui eveniment, secții de mitraliere ș.a. Partea cea mai mare a trecut pe generalul Berthelot nota în jurnalul său: Ieri Sfatul bulevardul Alexandru, strada principală a capitalei. Țării a proclamat independența Basarabiei. Este oare În fața Tipografi ei Românești. Aici se îngrămădise preludiul unirii cu România? Este sigur că țăranul este mulțimea de privitori. Redacția și administrația gazetei moldovean și că tratatele din 1812 și 1878 au încorporat noastre ieșise pe trotuar, cu un steag național, în jurul căruia Basarabia la Rusia numai pe baza dreptului celui mai se strânsese tot personalul tipografi ei împreună cu pribegii puternic. Totuși, există modalități și modalități. Generalul din toate țările locuite de români. Prezan are dreptate, în proclamația către basarabeni, să-i Manifestația pribegilor. Din multe părți auzeai urări lase să dispună liber de ei înșiși, trupele române venind la adresa oștirii, dar nicăieri ele n-au fost așa de mari, calde în Basarabia numai pentru a asigura aici menținerea și statornice ca aici la Tipografi a Românească. Din zeci de ordinii8. piepturi răsunau strigăte de bun venit. Urări de „Trăiască În semn de represalii pentru acțiunea militară a România!”, „Trăiască oștirea vitează!” se alternau cu trupelor române, la 14/28 ianuarie 1918, membrii urările aprinse la vederea drapelelor sfi nte pe care le salutăm Legației și Misiunii Militare românești la Petrograd cu capetele descoperite. Strigăte de bucurie ieșeau din piepturile au fost arestați de autoritățile bolșevice și, apoi, pribegilor, lacrimi fi erbinți udau obrajii supți de suferință. expulzați, iar la 15/28 ianuarie 1918 guvernul român a Nu era unitate căreia să nu i se strige: „Trăiască România fost încunoștințat că Rusia Sovietică a rupt unilateral Mare!”, „Trăiască Ardealul!”, „Trăiască Bucovina și relațiile diplomatice cu România. Cu această ocazie Basarabia!”, iar ofi țerii salutau agitându-și capelele. a fost sechestrat tezaurul depus de țara noastră spre Doina. Un moment trupele s-au oprit în loc spre a se păstrare în seifurile de la Kremlin. aranja dislocarea. Atunci unul dintre eroii de la Mărășești Profi tând de acest context extern favorabil Puterilor și-a scos fl uierul fermecat și doina noastră plutea duioasă Centrale, la 23 ianuarie/5 februarie 1918, feldmareșalul peste capetele Chișinăului. Armonia ei cobora în sufl etele von Mackensen a adresat un ultimatum guvernului noastre o dulceață nemărginită. Ni se părea că-i o rugăciune român, prin care îi cerea ca în termen de patru zile să sfântă care se înalță spre cer, pentru ziua aceasta mare. înceapă discuțiile pentru semnarea Tratatului de Pace.

6 3 (81) 2018 document studii/documente În fața acestei situații, cabinetului este o chestiune la 26 ianuarie/8 februarie internă a României, dar că, 1918, guvernul condus după părerea mea personală, de Ionel Brătianu un cabinet Marghiloman a demisionat și, la se va împăca cu condițiile 29 ianuarie/11 februarie puse, pentru a salva 1918, regele Ferdinand I România. Pot numai să a investit un nou guvern repet că nu este de schimbat condus de generalul nicio iotă din condițiile de , care pace ale cvadruplei Alianțe, avea ca sarcină principală comunicate regelui. Dacă începerea negocierilor regele nu le acceptă, voi Richard von Kühlmann de pace, dar desigur nu primi peste patru săptămâni Ott okar Czernin pacea cu orice preț. Negocierile pentru încheierea o pace cu mult mai bună decât aceea pe care România se păcii s-au dovedit foarte difi cile din cauza condițiilor poate considera fericită că a primit-o azi. Noi cunoaștem dure − un adevărat dictat impus României (între care exact tratatele României cu Antanta, noi știm ce obligații cedarea integrală a Dobrogei) − constatate de generalul și-a luat asupra sa România. Regele a spus că este o jertfă Alexandru Averescu la 9-11 februarie 1918 (st.n.), a lui Brătianu (pe care eu, în treacăt fi e spus, l-am denumit când a luat primul contact, la Buftea, cu mareșalul von cel mai mare ticălos pe care îl cunoaște istoria), eu nu știu Mackensen și miniștrii de externe austriac și german: la ce l-a silit, ce sacrifi ciu a adus. Am replicat că jertfa Czernin și Kühlmann. Mareșalul german i-a cerut încetează acolo unde începe pierderea onoarei. Când regele lui Averescu să organizeze o întâlnire între regele a voit să intre mai îndeaproape asupra diferitelor puncte, de Ferdinand I și Ottokar Czernin, care îi aducea un mesaj exemplu cedarea întregii Dobroge și a exprimat părerea că din partea împăratului austriac. România nu poate respira fără acces la mare, am spus că se Întâlnirea a avut loc la 14/27 februarie 1918, într-un va asigura României un acces la mare, iar de a găsi forma vagon-salon al trenului parcat în gara Răcăciuni: pentru aceasta trebuie să constituie un obiect al tratativelor Convorbirea mea cu regele Ferdinand a durat circa trei de pace. Când regele Ferdinand a ajuns să vorbească iară sferturi de oră. Eu am început convorbirea spunându-i că despre trecut și a voit să-mi explice multe, i-am spus că n-am venit în niciun caz pentru a căuta pacea, ci pur și acest lucru nu mai are azi niciun rost. El poate să considere simplu din însărcinarea Majestății Sale preamilostivului ca cea mai mare fericire și să mulțumească lui Dumnezeu meu stăpân care, în ciuda josnicei trădări a României, că există un monarh care se gândește atât de mărinimos, fapt fără precedent în istorie, vrea să exercite blândețe încât îi oferă o mână prietenească, în ciuda trecutului, și și menajament, dacă regele Ferdinand vrea să facă din ordinul căruia sunt eu aici, pentru a vorbi cu el despre pace în condițiile convenite de cele patru puteri aliate, pace. Dacă respinge mâna prietenoasă întinsă generos, s-a condiții din care nu poate fi schimbată nicio iotă și a căror isprăvit și niciodată nu o va mai putea apuca. Altă discuție comunicare constituie scopul venirii mele azi. Dacă regele este azi fără rost. Eu aștept timp de 48 ore un răspuns clar, nu le acceptă, continuarea luptei este inevitabilă și aceasta neechivoc, dacă regele este dispus să intre în tratative pe înseamnă sfârșitul României și al dinastiei. Căci azi, deja baza condițiilor cunoscute, de neschimbat. Dacă face acest superioritatea noastră militară este foarte importantă și lucru, România poate avea o pace onorabilă; în caz contrar acum, când frontul nostru este liber de la Marea Baltică lucrurile își vor lua cursul lor imuabil9. până la Marea Neagră, ne-ar fi ușor ca în cel mai scurt În acele zile de restriște atât pentru suveranul țării, timp să ne sporim superioritatea. Noi știm că România nu cât și pentru neamul românesc, regele Ferdinand I a poate avea în curând niciun fel de muniție și, dacă se reia avut de înfruntat cele mai dure și mai grele momente lupta, Regatul și Dinastia vor înceta să existe în cel mult din viața sa. șase săptămâni. Regele n-a făcut în general vreo obiecție, Scriitorul francez Jean Prevost, afl at la Iași în calitate a spus însă că condițiile sunt îngrozitor de dure. Fără de reprezentant diplomatic, menționa în jurnalul său: Dobrogea România nu poate respira; în ce privește cedarea Regele, care vedea prăbușirea țării sale, nici măcar nu știa vechii Dobroge se poate discuta. Nu! – am replicat regelui, dacă-și va mai putea păstra coroana, și-mi aduc aminte a-l că dacă el se plânge de condiții dure, aș voi să-l întreb care fi văzut în clipa când urma să dea dușmanului răspunsul ar fi fost condițiile sale, în caz că trupele sale ar fi ajuns la ce trebuia să hotărască viitorul său și al regatului. Era Budapesta. Regele s-a plâns din nou de asprimea condițiilor într-o duminică, într-o modestă catedrală din Iași. Și, cu puse lui și a opinat că nu va găsi niciodată un guvern toată deosebirea împrejurărilor, mă gândeam la tabloul care să le accepte. Nu! – am replicat regelui că formarea care mi-a fost din alte vremuri lăsat – cu priveliștea document 2018 3 (81) 7 studii/documente liturghiilor regale din timpul va face Basarabia și care va fi soarta ei? Pe vremea când lui Ludovic al XIV-lea în la Brest-Litovsk se începură dezbaterile între Puterile capela din Versailles. Toate Centrale și Rusia, Republica Ucraina, deși se considera ca privirile sunt îndreptate făcând parte din marea Republică Federativă Rusă, totuși către regele care, singur, a luat parte la negocierile de pace. Ucraina a invitat la își îndreaptă privirile spre Brest-Litovsk și tânăra Republică Moldovenească, Sfatul altar, de parcă toți curtenii Țării, primind această chemare, a și trimis patru delegați, s-au adunat ca să-l adore spre a înfățișa acolo punctul de vedere moldovenesc. În urma pe principe, iar principele evenimentelor provocate de anarhiștii bolșevici, delegații să-l adore pe Dumnezeu. În nu au putut părăsi Basarabia, iar în acest răstimp Ucraina acele zile de groază ale iernii a încheiat pace cu Puterile Centrale. După ce vedem că anului 1918, în biserica din trupele germane înaintează cu mare iuțeală pe teritoriul Jean Prevost Iași, situația nu părea a fi Ucrainei, trecând chiar și malul Nistrului, suntem în drept alta... Regele, îngenuncheat în fața altarului, părea ca să ne întrebăm dacă ele nu vor încerca să pună stăpânire prăbușit într-o dureroasă meditație, de la începutul până pe pământul Republicii Moldovenești? În același timp, la sfârșitul slujbei sfi nte. Nu făcea nicio mișcare. Imobilizat, însă, vedem că Puterile Centrale, folosindu-se de completa cu fruntea în mâini, acoperit de o largă mantie ce-i cădea dărăpănare a oștirii rusești, silesc și pe România, megieșa în falduri până peste călcâie. În picioare, înapoia lui, doi de la apus a Basarabiei, să intre în pertractări de pace și ele ofi țeri aghiotanți, nemișcați ca două statui, păreau să au și început de câteva zile. Se pare că Germania, orbită vegheze un mort și toată asistența, compusă numai din de trufi e și de izbânzile sale pe frontul răsăritean, după oameni sărmani și umili, își ațintea ochii pe acest grup ce a știut să îngenuncheze la Brest-Litovsk însăși Rusia, lamentabil, care purta pe umeri povara nenorocirilor țării ferecând-o în cele mai grele și mai umilitoare condiții de și răspunderea viitorului ei10. pace, are de gând să urmeze la fel și cu România. Puterea stă Condițiile de pace, deosebit de grele, propuse deasupra dreptului, zice Germania și, prin urmare, voința României de Puterile Centrale au fost menționate celui mai tare trebuie să fi e hotărâtoare. Astfel pertractările și într-o telegramă trimisă împăratului Germaniei, de la Focșani sunt menite chiar de la început să ne umple Wilhelm al II-lea, de către Carol I, noul împărat de neliniște, nu numai cu privire la soarta României, ci și al Austro-Ungariei: Dacă printre condițiile noastre a Basarabiei. Căci dacă la Brest-Litovsk ea nu a venit în cuprindem și pe acelea care au fost expuse de partea germană discuție, fără îndoială că, de această dată, se va ridica la cu privire la anumite privilegii economice în România și Focșani și întrebarea: Ce se va alege din Basarabia? La care culminează în cedarea terenurilor petrolifere de stat, a aceasta ne mai îndreptățește nu numai prezența armatei căilor ferate române și a porturilor dunărene, nu există, mă române în Republica Moldovenească, ci, mai ales, intențiile tem, nicio perspectivă de a ajunge nici măcar la tratative de care își fac drum în presa Puterilor Centrale, de a fărâmița pace și cu atât mai puțin la o pace cu România. Nu se poate Basarabia împărțind-o între Austria, Ucraina și Bulgaria. închipui despre un stat că ar putea să i se impună o astfel Se pune întrebarea dacă Germania recunoaște neatârnarea de renunțare totală la cele mai importante întreprinderi proclamată la 24 ianuarie, și dacă ea va admite dreptul economice pe care le posedă și pe care se bazează posibilitatea istoric al Basarabiei de a se întoarce acolo de unde a fost dezvoltării sale economice și este de presupus că va fi mai răpită, pentru garantarea vieții și libertății sale naționale. curând gata pentru orice pas disperat. Impunerea unor astfel Fără îndoială că România are să susțină cu toată tăria de pretenții nu va permite însă niciodată să înfl orească o chestiunea Basarabiei, dacă ea ar fi pusă de Germania, nu relație pașnică cu România, ea va menține permanent vie numai pentru că a apărat-o cu oștirile sale, ci pentru că în toți românii străduința de a scutura un astfel de jug, va aici trăiește un popor român care nu poate fi dat din nou face absolut imposibilă dezvoltarea unei orientări a politicii pe mâna stăpânirilor dușmane, spre a-l nimici12. române prietenoase pentru Germania și Austro-Ungaria și Conform unor mențiuni, încă din decembrie 1917, va oferi totodată elementelor Antantei, dornice de război, ministrul de externe austro-ungar, Otokar von Czernin, un argument bine venit și eficace pentru continuarea susținea propunerea înlăturării regelui Ferdinand I războiului11. de la tronul României. Această problemă s-a pus în Fin observator al evoluției fenomenelor politice discuție și la întâlnirea generalului Alexandru Averescu externe și al infl uenței acestora asupra românilor și a cu feldmareșalul von Mackensen, la Buftea, în ziua de României, în articolul Basarabia și pacea, Ion Mateiu face 5/18 februarie 1918, după cum relata primul ministru o analiză succintă asupra propunerilor de pace germane: român: Am fost primit la Buftea de Mackensen, care mi-a Acum când Germania încheie rând pe rând pace cu țările ieșit la scară înainte. M-a condus în apartamentul ce mi-a din răsăritul Europei, se ivește în mod fi resc întrebarea ce fost destinat și am avut o lungă convorbire cu el. Mi-a

8 3 (81) 2018 document studii/documente făcut confi dența că este hotărâtă schimbarea dinastiei, lucru simte că trebuie să facă orice pentru țara lui, chiar lucruri la care au convenit și fruntașii noștri din București. Am care-l umilesc pe el însuși14. spus mareșalului că, pentru mine, acesta este punctul cel Situația devenise foarte difi cilă atât pentru România, mai greu, că, deoarece am primit mandatul de la actualul cât și pentru suveranii ei. La un moment dat a fost rege, nu pot sub niciun cuvânt conveni la decapitarea reluată în discuție chiar eventualitatea evacuării în suveranului meu. Mareșalul a convenit că situația nu străinătate a familiei regale, după cum relata și generalul este plăcută, dar știe că împăratul este fi xat asupra acestui Alexe Atanasiu: […] sfetnicii M.S. Regelui, devenind punct. I-am spus că în cazul acesta voi merge personal și îngrijorați de soarta dinastiei regale și, crezând înțelept imediat la . L-am rugat pe el să-mi solicite o audiență să pună pe suverani și auguștii lor fi i și fi ice la adăpost de la Kaizer… Am trecut apoi la masă. În timpul ei, cum primejdiile situației de pe front, pregătiră câteva trenuri ședeam la dreapta mareșalului, a revenit în șoaptă asupra de evacuare a Curții Regale de la Iași în alt loc mai sigur. chestiunii cu dinastia, spunându-mi că fac rău că nu profi t M.S. Regele a mulțumit de această grijă, dar a respins de ocazie pentru ca să scăpăm de actuala dinastie, căci toți hotărât propunerea de a pleca din țară, de a părăsi armata cei din București afi rmă că este o pacoste pentru țară și doresc și de a lăsa poporul în voia sorții. Mai presus de viața lor, îndepărtarea ei. I-am spus că aceasta poate fi părerea lor, suveranii noștri au pus dragostea pentru popor. În loc să dar am și eu pe a mea și nu mi-o schimb, de aceea îl rog încă plece din fața primejdiei, ca să-și pună persoana lor în o dată să-mi înlesnească audiența la împărat13. siguranță, ei au preferat să rămână în Moldova, în mijlocul Același lucru, înlăturarea de la tron a regelui Ferdinand I, poporului, pentru a împărți cu el, până la ultima picătură, îl pretindea, în numele Germaniei, și generalul von otrava înfrângerii pe care vitregia sorții ne-o hărăzise pe Morgen ca o pedeapsă pentru atitudinea pro-română a nedrept15. suveranilor și trădarea dinastiei de Hohenzollern față de În acele zile pline de zbucium, regele Ferdinand I casa princiară germană, drept care se impunea izgonirea a avut de înfruntat poate cele mai dure și umilitoare dinastiei sau cel puțin a regelui Ferdinand I. momente din viața sa. Și a făcut aceasta nu pentru el, nu Așa cum se poate constata și din cele prezentate pentru familia sa, ci pentru România care îi încredințase mai sus, pentru apărarea intereselor țării și respectarea împlinirea destinelor sale. idealurilor ei, regele Ferdinand I a fost nevoit să suporte I.G. Duca, apropiat al monarhului român, nota în numeroase lovituri dure și să bea până la fund din cupa jurnalul său: Sărmanul mărturisea pe urmă că numai amărăciunii. datoria către țară l-a făcut să treacă peste simțământul Regina Maria, care s-a străduit să fi e cât mai aproape său de demnitate de om și că niciodată n-a avut impresia de suveranul nevoit să îndure din plin loviturile oferite că îndatoririle lui regale îi impun un sacrifi ciu atât de de aceste momente deosebit de grele, consemna, la dureros16. 15/28 februarie 1918, în jurnalul său: Nando s-a întors Încercând să atenueze pentru publicul larg aceste azi-noapte la 1, dar nu l-am văzut decât azi-dimineață. suferințe și umilințe, comunicatul guvernului român Pândeam înfrigurată cum se suia pe scară; după modul cum referitor la discuțiile din gara Răcăciuni, publicat în pășea și după înfățișarea lui, pricepui îndată că încercarea „L’Independence Roumaine” din ziua de 17 februarie fusese grozavă. Însă tocmai după dejun am putut să rămân 1918, arăta că: În urma unei înțelegeri stabilite în cadrul singură cu el în cameră ca să-mi fi spus ce s-a întâmplat. ultimei întrevederi, a avut loc o întâlnire între ministrul A fost ceva groaznic din toate punctele de vedere. Czernin de externe, contele Czernin și regele Ferdinand, în de abia a fost politicos. El care știa să fi e destul de plăcut teritoriul ce e încă ocupat de trupele române. De acord când vrea, era chiar în zilele bune îngâmfat, așa că își cu aliații săi, contele Czernin a făcut cunoscut regelui poate închipui cineva cum s-a purtat în timpul acestei condițiile în care Împătrita Alianță ar fi gata să încheie întrevederi. Nu dădu lui Nando niciun fel de nădejde. o pace cu România. Regele Ferdinand I a cerut un scurt Condițiile de pace sunt cu neputință de primit, dar, dacă răgaz, care i-a fost acordat. De răspunsul regelui atârnă nu ne învoim cu ele, trebuie, după părerea lor, să fi m șterși dacă situația pacifi că va fi posibilă. de pe fața pământului. Țara noastră trebuie să dispară, De fapt, la întâlnirea din gara Răcăciuni, regele trebuie să fi e împărțită între Austria, Germania, Bulgaria Ferdinand I a fost pus într-o situație mai mult decât și Turcia. Dacă nu vrea Nando să primească pacea acum critică și profund nedemnă. Acest aspect este semnalat și în condițiile dictate de ei, atunci îi fac cunoscut amândoi și de regina Maria în jurnalul său: Iași, sâmbătă 17 împărații că-l vor urmări cu dușmănie neînduplecată și că februarie/2 martie 1918. A venit regele devreme la mine, niciodată nu vor mai ridica mâna ca să-l ocrotească pe el cu fața zbuciumată de îngrijorare și mi-a spus că răspunsul sau pe un alt membru al familiei lui. Eu una, niciodată nu de la Viena era că Austria refuză să trateze cu noi pe mă împăcasem cu gândul să se întâlnească Nando cu acel vreun alt temei decât cel propus de ei, și că cere să le dăm om. Totdeauna mi se păruse o faptă umilitoare, dar Nando răspuns înainte de 12. Nando era într-o stare grozavă document 2018 3 (81) 9 studii/documente și, din nenorocire, nu prea putea organiza acțiuni de ne puturăm învoi în felul continuare a rezistenței de a privi lucrurile. Avea o armate, țara noastră fi ind mare dorință de a se sfătui silită practic, împotriva cu mine și totuși îmi dau voinței ei și din cauza izolării seama că-l îngrozesc prin în care se afl a, să accepte atitudinea mea pătimașă. condițiile de armistițiu și să E vorba să aibă azi, pe la înceapă tratativele de pace 10, un Consiliu de Coroană, cu Puterile Centrale. la care au fost chemate În articolul Basarabia la toate partidele politice. Îmi București de Ion Mateiu este dădeam seama că regele analizată situația republicii General Ioan Culcer fusese împins să ia această în acel moment important Generalul Constantin Iancovescu măsură pe nepregătite și mă simțeam înspăimântată, căci pentru toți românii: Cârmuitorii politici ai Republicii nu puteam chibzui cum să-l apăr într-o clipă ca aceasta. Moldovenești, dându-și seama de greutatea excepțională Încercai să-i insufl u atât curaj cât mi-a fost cu putință; dar a zilelor din urmă, care pot atinge în mod hotărâtor întreg tare mă tem că și-a pierdut încrederea17. viitorul acestei țări, au chemat de urgență Sfatul Țării Între 17 și 19 februarie 1918 s-au ținut, la Iași, trei într-o ședință extraordinară, în seara de 22 februarie. În Consilii de Coroană, la care au luat parte membrii urma discuțiilor ce s-au desfășurat, deputații au ajuns la guvernului și, pentru prima dată, o serie de comandanți hotărârea de a trimite la București o delegație în numele militari importanți, cum au fost generalii Prezan, republicii, să ia parte la dezbaterile de pace ale României Culcer, Iancovescu. Cu acest prilej, participanții au fost cu Puterile Centrale. Ca delegați au fost desemnați dl. informați despre discuțiile purtate de suveranul român Inculeț, președintele parlamentului și dl. Pelivan, ministru cu Ottokar von Czernin și despre stadiul tratativelor de externe al țării. Fără îndoială acesta este un act politic purtate la Buftea de primul ministru Alexandru de cea mai mare importanță pentru viața și consolidarea Averescu. tinerei noastre republici. Într-o vreme când Rusia, bântuită În legătură cu dezbaterile din aceste Consilii de de anarhie, s-a risipit în bucăți, fără a se putea prevedea în Coroană, generalul Alexandru Averescu menționa în curând renașterea ei, când Ucraina a încheiat pace numai Notițele Zilnice: În primul Consiliu de Coroană, Brătianu pentru a-și putea asigura neatârnarea și croirea unei vieți și-a exprimat mirarea că nu vede și generali. I-am răspuns de stat temeinice, când, pe de altă parte la apusul Basarabiei că, atât cât știu, la niciun Consiliu de Coroană n-au fost se creează o nouă stare de lucruri, era o supremă cerință de chemați generali. Acum însă, întâmplător, în minister prevedere politică pentru fruntașii țării să se gândească se găsesc trei generali (Culcer, Iancovescu și cu mine), serios că Republica Moldovenească nu poate fi lăsată la pe câtă vreme înainte nu era niciunul! Se înțelege că a voia întâmplărilor. Ea trebuie să-și lămurească starea de tăcut din gură; totuși rezultatul a fost că astăzi au fost drept, măcar și temporar, față de evenimentele care ating chemați generali (Arthur Văitoianu, Constantin Prezan acum de-a dreptul răsăritul Europei, manifestându-și în și Eremia Grigorescu − n.n.). Nu este a se conchide formă categorică voința de a-și apăra drepturile câștigate că Brătianu guvernează și când este afară din guvern? prin revoluție și hotărârea nestrămutată de a trăi în Regele a făcut o expunere aproape plângând, conchizând că condiții politice ale unei țări neatârnate. Dacă Germania, trebuie să ne supunem împrejurărilor și că, din sacrifi ciul chemând-o la Brest-Litovsk, a socotit-o ca republică ce ce facem, poate va ieși recompensa meritată. Eu am arătat făcea parte din Republica Rusă, astăzi această situație că [sic!] condițiile sunt foarte grele, dar că o rezistență ar nu mai există. De la 24 ianuarie, Basarabia s-a rupt cu fi dezastruoasă. Am arătat concluzia la care am ajuns, totul de Rusia, declarându-se independentă. Prin urmare, consultând pe generali. Prințul Carol ia cuvântul și spune ea nu mai poate fi privită ca o parte întregitoare a fostei că, deși nu este constituțional din partea Reginei, declară în Rusii, cu a cărei soartă să se hotărască deodată viitorul ei. numele femeilor române că este trist că nu se rezistă până Basarabia este un stat nou și liber prin sângele și voința la ultima extremitate și se speră că se va găsi un bărbat cetățenilor săi, care, tocmai prin tradițiile și drepturile sale de stat destul de patriot care să-l împiedice pe rege de a istorice, nu se mai poate întoarce la Rusia. Ei trebuie să i semna o astfel de pace. Regele l-a mângâiat și a spus se recunoască dreptul, cum i s-a recunoscut Ucrainei, de a câteva cuvinte pe care nu le-am înțeles18. lua parte la dezbaterile păcii și motivul, ușor de înțeles, că Încheierea, la 18 februarie/3 martie a păcii de la Germania știrbește astăzi suveranitatea țării prin ocuparea Brest-Litovsk între Rusia Sovietelor și Germania a armată a unor părți din nordul Basarabiei. Republica curmat orice speranță a autorităților române de a mai Moldovenească a notifi cat, la timpul său, Puterilor Centrale

10 3 (81) 2018 document studii/documente actul politic al proclamării Regele Marii Britanii, George al V-lea, a trimis independenței. Cum însă, o telegramă regelui Ferdinand I: Îmi dau seama din pricina împrejurărilor, pe deplin de situația crudă în care vă afl ați Dvs. și nu s-a primit niciun răspuns eroica Dvs. armată. Guvernul Meu și aliații noștri la această notificare, este francezii fac și vor face tot ce le stă în putință pentru absolut necesar să se capete a vă acorda ajutor, iar în Rusia s-au făcut eforturi acest răspuns acum, când deosebite pentru a vă feri de pericol în această zonă. republica are putința de a De aceea, vă recomand călduros, cu toată seriozitatea, să sta de vorbă cu Germania vă mențineți până la capăt această fermitate și rezistență, la București. Cu ajutorul care au constituit un exemplu pentru noi toți. Zilnic sunt frățesc al României, credem semne din ce în ce mai numeroase că războiul a intrat deja că situația Basarabiei se în ultima sa fază. Puterile dușmane sunt evident mai Georges Clemenceau va putea clarifi ca, spre a-și puțin capabile să mascheze epuizarea și nemulțumirea urma în liniște munca de consolidare politică națională, armatei și popoarelor lor, în timp ce aliații aduc din vest în strânsă legătură cu tradițiile și idealul istoric al energii proaspete și spirite însufl ețite. Sunt convins că neamului nostru. În această credință, cu deplină încredere învingătorii de la Mărășești nu vor accepta niciodată în patriotismul și înțelepciunea celor doi delegați, dorim – fără un efort extraordinar – dictatul unui dușman izbândă Basarabiei cu prilejul păcii de la București19. implacabil și nemilos. Un astfel de efort va consacra Situația grea a României a atras compasiunea pentru totdeauna această frăție care unește cavalereasca aliaților, refl ectată atât în presa vremii, cât și în telegrame Dv. armată cu acelea ale Națiunilor Aliate22. adresate regelui Ferdinand I sau guvernului român. De La rândul său, regele Ferdinand I, în răspunsul către exemplu, în ziarul „Public Leadger” din Philadelphia, suveranul englez, menționa că: Nimic nu ne putea mișca la 18 februarie/3 martie 1918, a fost publicat un articol mai mult ca omagiul adus rezistenței și vitejiei bravelor în care se menționa, printre altele, că: Biata Românie Mele trupe, care, cu toate atentatele odioase ale unui aliat, este ca o insulă în mijlocul unei mări furtunoase. Puțini își păstrează moralul ridicat, conștiente de țelul pentru care își dau seama de grozăvia izolării ei. Consimțământul luptă și la care le dau dreptul sacrifi ciile deja eroic acceptate. României la încheierea armistițiului nu înseamnă că ea Am văzut cu mândrie și bucurie că guvernul Tău și Tu, nu împărtășește vederile Rusiei. În eroica armată română nu ați ezitat să recunoașteți că pentru a servi interesele marii există bolșevism20. cauze comune, țara Mea nu a dat înapoi, până la limitele Ministrul francez Georges Clemanceau mărturisea puterilor ei, în fața niciunei suferințe și a niciunui efort. că soarta României îi smulge lacrimi, iar regele George Eu îți mulțumesc de asemenea pentru ajutorul promis. Sunt al V-lea al Marii Britanii sublinia, într-o telegramă sigur că Voi doriți să faceți pentru noi tot ceea ce Vă stă în adresată suveranului român: Doresc încă o dată să vă putere. Din păcate, îmi dau seama de greutățile de neînvins transmit expresia simpatiei mele cele mai profunde față de care se opun unui sprijin efectiv din partea Voastră. Dar dumneavoastră și cei ai dumneavoastră, față de situația eu fac apel la Tine, pentru ca guvernul Tău să judece cu îngrozitoare în care vă afl ați în prezent. Vă pot asigura că toată sinceritatea realitatea inexorabilă a situației pe care guvernul meu și poporul acestei țări au urmărit cu admirație ne-o creează, pe de o parte ultimatumul german, pe de altă faptele eroice ale armatei române și excelenta rezistență pe parte ostilitățile violente ale anarhiei ruse și posibilitatea, care a opus-o cu atâta vitejie dușmanului. Am convingerea astăzi probată până la evidență, a organizării Ucrainei că până la urmă veți învinge greutățile care se ridică în jurul împotriva noastră, transformată în avangardă austriacă. dumneavoastră și doresc să vă asigur că, în curajoasa atitudine V-aș cere să examinați Tu și guvernul Tău, până la ce punct pe care ați adoptat-o, vă puteți baza pe tot ajutorul și sprijinul o rezistență ar fi încă efi cace și dacă noile sacrifi cii n-ar duce pe care noi vi-l putem da. Sunt convins că hotărârea și curajul pur și simplu la o sinucidere a țării mele, fără a aduce un de care ați dat dovadă sunt o probă semnifi cativă care vă va ajutor echivalent cauzei comune23. face în stare să rezistați încercărilor unui dușman comun, care Eruditul ardelean Ion Mateiu, la care am mai făcut forțează România să încheie o pace separată21. referire, chiar dacă era implicat activ în evenimentele Ca urmare a situației create de încheierea Păcii care se derulau în Basarabia, atrage atenția în articolul de la Brest-Litovsk și a celor hotărâte în Consiliul Politica păcii germane asupra pericolelor care planau de Coroană din 19 februarie/4 martie 1918, în seara amenințător asupra României: De câteva luni încoace, aceleiași zile, o delegație condusă de Constantin am avut prilejul să văd lămurit înfrigurarea cu care Argetoianu a plecat la București și, a doua zi, a semnat Germania aleargă după pace. Având în vedere faptul că, la Buftea, o convenție pentru prelungirea Armistițiului afară de Verdun și Mărășești, armatele sale, în decurs de trei în vederea negocierii și încheierii Tratatului de Pace. ani, au fost aproape pretutindeni biruitoare, ori cel puțin document 2018 3 (81) 11 studii/documente neînfrânte, este cât se poate de fi resc să ne întrebăm pentru ce a imperialismului industrial. Pacea măruntă care se face caută ei astăzi pacea cu orice preț, chiar și față de țările mici? astăzi cu Rusia, Ucraina, România poate și cu Basarabia, Care sunt cauzele apropiate ale acestei stări și, pe deasupra, iar mâine cu Serbia, Muntenegru, spre a izbi la Salonic, principiile conducătoare ale politicii nemțești? Ele se pot silind și Grecia la pace, n-au alt scop decât exploatarea lor cuprinde în două cuvinte scurte: foametea și imperialismul. economică pentru câștigarea războiului și robia statornică Germania nu mai are pâine, iar cu armatele fl ămânde la care le va supune, după război, imperialismul prusac nu se poate câștiga războiul oricâte mașini ucigătoare militarist. Nimic nu servește mai limpede aceste tendințe ai avea. Înfățișarea ei industrială, decât definiția profesorului german cu orașele și satele înnegrite de fumul Foerster, când zice: «Politica noastră nesfârșitelor fabrici, o punea din capul este de a înșela toată lumea, de a sta la locului în starea grea de a nu putea face tocmeală cu toată lumea și de a nu ne un război lung din lipsă de hrană. De ține de cuvânt». Iată lumina adevărată aceea s-a îndreptat așa de fulgerător în care trebuie privită politica păcii mici asupra Franței, în 1914. De aceea a pe care o face astăzi Germania. Ea este fost în ofensivă pe toate fronturile. A numai o etapă în drumul pe care stăruie năvălit în Polonia rusească, s-a repezit să ajungă la domnia universală. Oricine cu jertfe uriașe asupra României, înțelege că această domnie nemțească ispitită de hambarele și petrolul ei, a înseamnă ruina statelor și moartea călcat Italia, pentru câmpiile roditoare popoarelor24. ale Lombardiei, a atacat de atâtea Într-un memoriu al Legației ori la Nistru pentru a pune mâna pe României din adresat lui bogăția cerealelor Basarabiei. Astăzi, Raymond Poincaré, președintele Germania este convinsă că războiul Franței, se arăta practic că: A venit, va continua multă vreme. De aceea îi Raymond Poincaré totuși, un moment când situația a trebuie pâine și o caută pretutindeni, în Rusia, Ucraina, devenit de nesuportat; aceasta s-a întâmplat când România. Trupele ei sunt acum în drum spre Odessa, nu comandantul trupelor austro-germane a adresat României pentru că o doare inima de Ucraina cotropită de bolșevici, ci un ultimatum, cerând negocieri de pace imediate. Ce putea pentru că vrea să acapareze grâul acestei țări. Iată motivul face România înconjurată de dușmani din toate părțile prin adevărat al politicii de pace pe care o face Germania sub retragerea ultimelor trupe rusești din Bucovina și ocuparea ochii noștri. Scuturându-se de frontul oriental, pe care nu Ucrainei de trupele austro-germane, având populația l-a desfi ințat atât de mult spada germană, cât mai vârtos demoralizată din cauza foametei și a lipsurilor, fără nicio demoralizarea și trădarea rusească, Kaizerul își va trimite speranță de ajutor din partea aliaților săi? Să lase să fi e toate oștile pe câmpul de luptă apusean, unde le așteaptă exterminată armata sa și să aducă la sclavie ceea ce a rămas cele mai înverșunate încăierări din câte s-au dat vreodată. din populația sa civilă sau să cedeze forței, păstrându-și Pentru a se putea apăra de înfrângere are neapărată nevoie armata, care ar putea, astfel, să servească aliaților săi, când de hrană căreia, după cum se știe, niciun ostaș din lume, se vor schimba împrejurările. Partidul ales de dl. Brătianu afară de „tovarășii” ruși, nu i se închină cu mai multă este cel care și-a asumat responsabilitatea intrării în război smerenie fl ămânzi. Având asigurat acest factor de luptă, a patriei sale. În legătură cu aceasta, este de remarcat că Germania se crede în stare a continua războiul până la dacă s-ar fi continuat lupta sau dacă s-ar fi părăsit țara victoria idealului său politic: imperialismul mondial. pentru a se salva rămășițele armatei printr-o retragere de Întreg catehismul politic al Germaniei se cuprinde pe mii de kilometri prin stepa rusă, în plină iarnă, nemții această formulă. Ea a fost propovăduită cu îndârjire de instalați ca stăpâni în țară n-ar fi ezitat să ia recruți cei mai mari cugetători și bărbați de stat, iar diplomații pentru armata lor în România, devenită vasală, și să se și militarii au căutat, cu răbdare, mijloace practice pentru servească de ei împotriva aliaților. Dl. Brătianu, neputând coborârea ei pe câmpul realităților. Stăpânirea politică a să se pună de acord cu colegii săi conservatori, în această lumii întregi, iată ce vrea ideologia nemțească. Cultură difi cilă împrejurare, părăsi puterea, iar generalul Averescu, germană, industrie germană și comerț german în toate unul dintre comandanții de armată care s-au distins cel țările și la toate popoarele. Dreptul popoarelor la viață mai mult în timpul războiului, preluându-i succesiunea, liberă nu poate fi recunoscut decât în măsura în care acestea n-avu timp decât să semneze preliminariile păcii, primesc hegemonia lor sau pot să-i reziste forței germane. acceptând condiții extrem de dure și de oneroase, întrucât a Condusă de astfel de idei, s-au putut vedea în tot cursul renunțat la funcțiile sale, din lipsă de experiență politică și războiului, că întreaga politică germană mișca armatele în neputând inspira încredere nici regelui, nici opiniei publice, scopul unic al subjugării popoarelor sub forța covârșitoare nici aliaților. În mijlocul acestei dezordini, în care

12 3 (81) 2018 document studii/documente niciunul dintre oamenii Republică Moldovenească politici care fuseseră independentă, și ai partizani ai războiului nu cărei soli, d-nii Inculeț voiau să accepte puterea, și Ciugureanu, veniră la regele României s-a văzut Iași, făcând să se prezinte obligat să facă apel la dl. o declarație apropiată, Marghiloman, șef al uneia era în acea clipă singura din grupările conservatoare mângâiere26. care fusese împotriva Până la urmă, în ziua războiului, nu din simpatie de 20 februarie/5 martie pentru Germania, cum se 1918, preliminariile spune în mod curent, ci Tratatului de Pace cu din neîncredere în Rusia. Puterile Centrale au fost Ion Inculeț Dl. Marghiloman fusese semnate la Buftea, în partizan hotărât al neutralității României; este castelul prințului Știrbei. adevărat că această neutralitate nu se putea concepe Pentru a se facilita, cât de cât, încheierea acestor fără raporturi amicale între statele centrale, ca urmare tratative, guvernul condus de generalul Alexandru a situației geografi ce a țării și, din acest punct de Averescu și-a prezentat demisia, la 27 februarie/ vedere, prejudecățile guvernelor Antantei și majorității 11 martie 1918, în locul lui venind la conducere un populației române erau în mare parte justifi cate. În acest guvern prezidat de Alexandru Marghiloman, care a moment dl. Marghiloman aducea servicii țării sale, depus jurământul în ziua de 5/18 martie 1918, și care acceptând puterea. Iluziile pe care și le făcea, în legătură a început de îndată negocierea încheierii Tratatului de cu concesiile pe care le-ar putea obține de la germani, Pace. au fost de altfel de scurtă durată, și a trebuit să accepte Șeful Partidului Național Liberal, Ionel Brătianu a și să semneze Tratatul de la București, care însemna declarat atunci că Marghiloman […] se sacrifi că primind ruina și servitudinea României și despre care n-aș să se înhame la o operă tragică, dar patriotică […] și chiar putea spune nimic altceva în afară de faptul că germanii dacă va fi calomniat, ofensat, batjocorit; trebuia să se știe au meritat ca principiile să se întoarcă împotriva lor. că acest om a salvat Coroana și Moldova, și că acest lucru Dimpotrivă, dl. Marghiloman a obținut menținerea primează27. regelui Ferdinand și a dinastiei, care rupseseră clar și Știrea despre începerea tratativelor pentru semnarea defi nitiv cu legăturile lor de origine și pe care germanii de către România a preliminariilor de pace a produs în îi ura din toată inima. Datorită acestui fapt se păstrează Franța o profundă emoție. Ziarul „L›Homme Libre” un element de continuitate în politica română și, în ziua consemna că: Înconjurată și trădată, România semnează în care aliații vor învinge, o schimbare de minister va fi pacea care-i smulge Dobrogea până la Dunăre, dar de ajuns pentru ca România să reia fi rul politicii sale din aliații nu vor recunoaște decât tratatele semnate de ei. 1916, sincer și defi nitiv orientată spre statele Antantei, În „La Petite Republique” se afi rma foarte clar: Cuțitul apărătoare al principiului naționalităților25. e la gâtul aliatei noastre, care va semna o pace ruinătoare Adevărat exponent al sentimentelor profunde pentru ea. Cunoscutul cotidian „Le Matin”, menționând românești, profesorul Nicolae Iorga, cu durere în sufl et, condițiile dure impuse în negocierile pentru pace, scria: S-au început negocierile. Ne-am găsit înaintea unor sublinia: Acestea sunt condițiile grele pe care o națiune, condiții grozave. Dobrogea o vor bulgarii, cu Delta Dunării trădată de diferite guverne rusești, este pe punctul de a le cu tot, și cu gândul asupra părții de jos a Basarabiei, cu primi cu cuțitul la gât. Legăturile de simpatie tradițională privire la care Centralii nu voiau nicio hotărâre. Se cer care ne leagă de România nu s-au rupt cu aceasta și trebuie Carpații, pe o adâncime de 20 km, până la Turnu Severin, să sperăm că viitorul ne va permite să le reluăm în chip la Târgu Jiu, la Câmpulung, la porțile Castelului Regal din tot așa de cordial ca și în trecut. Iar în „L’Echode Paris” Sinaia, la Târgu Ocna […] și regele citea lista acelora pe găsim inserată concluzia că: Păstrăm României, care care austriecii, adică inexorabilul și brutalul Czernin, îi a dovedit, în iulie trecut, energia și fi delitatea sa, toată pofteau, într-o formă de insultătoare ipocrizie, să părăsească dragostea noastră. Ea este astăzi în puterea inamicului, dar țara. Va fi o ocupație germană cu toate consecințele ei. […] știe că libertatea ei e solidară cu libertățile noastre și că nu Dar și acum acest sufl et drept (regele Ferdinand) credea va fi cu putință o pace onorabilă pentru noi, dacă nu va fi în imposibilitatea dăinuirii pentru lumea întreagă a unui totodată onorabilă și pentru ea. La rândul său publicația asemenea regim. Iar până atunci să răbdăm! Speranța „La Victoire” evidenția ideea că România nu a fost bătută unirii, cu țara-mamă, a Basarabiei, care se proclamase de nemți. Ea a fost azvârlită dușmanilor de către revoluția document 2018 3 (81) 13 studii/documente rusă, în timp ce ea avea credință în onoarea aliaților ei. soră latină, a cărei dragoste a contribuit, pentru o bună Prestigiosul periodic „Le Temps” susținea cu tărie că parte, la intrarea sa în luptă de partea acelora ce se băteau Să nu uităm că România și-a făcut întreaga datorie și că pentru drepturile popoarelor. În această zi de doliu, care armata ei n-a fost învinsă. Drapelele ei, înfășurate astăzi, nu e o zi de rușine decât pentru Rusia revoluționară, ce închid cele mai glorioase amintiri războinice, care nu vor putem spune fraților noștri români, decât că patria lor rămânea multă vreme sterpe. România se închină astăzi nu ne-a fost niciodată mai scumpă decât în momentul numai din cauza trupelor rusești, iar toate laudele umfl ate în care ea suferă cea mai nemeritată dintre inechități. cu care germanii vor acoperi pe Mackensen, de fapt se În ziua victoriei, ziua în care toate Alsaciile-Lorene vor adresează bolșevicilor ruși. Lor trebuie să le mulțumească fi reintegrate la patriile lor mame, aliații din Apus nu împăratul Wilhelm. Această pace, care e în același timp vor uita că în Transilvania ungurească și în Basarabia

Generalii Arthur Văitoianu și Henri Mathias Berthelot (1917) triumful nedreptății și fructul trădării, e de două ori rusă există două Alsacii-Lorene românești. România va vicioasă și sub niciun cuvânt nu va putea fi defi nitivă. avea și ea revanșa ei, sau dacă se va întâmpla altfel, va fi Aliații nu o vor recunoaște28. pentru că noi înșine vom fi căzuți în robie29. Așa cum se poate remarca din cele prezentate mai Patriotul ardelean Ioan Mateiu, la care am mai sus, situația României era privită cu multă compasiune făcut referire, a publicat în ziarul „România Nouă”, și înțelegere manifestându-se regretul că, în situația care apărea la Chișinău, articolul Franța și pacea dată nu se putea face nimic pentru un aliat care a dat României, în care a prezentat poziția sa față de cel mai tot ce se putea pentru cauza comună. Revelator în fi del aliat: Nenorocirea de azi a României, pricinuită această privință ni se pare și articolul ziaristului Gustave de vânzarea rusească, zguduia adânc nu numai sufl etele Herve − Pauvre Roumanie! publicat în „La Victoire” noastre îndurerate, dar ea a trezit în orice inimă cu simțire din 7 martie 1918: Oricât ne-am fi așteptat la această dreaptă din largul cuprins al pământului, o adevărată catastrofă, noutatea va fi primită astăzi de toți aliații, și în simpatie pentru țara noastră de jertfă. Căci nu poate fi mai special de noi, cu o vie durere. România nu a fost bătută de îngrozitor pentru o țară, decât să se vadă silită, la capătul germani, ea le-a fost predată, cu mâinile și picioarele legate, unor suferințe și sacrifi cii făcute pentru idealul ei de dreptate de revoluția rusă. Printr-un exces de scrupul, învingătorii și de libertate omenească, a îngenunchea, încă neînvinsă, i-au lăsat independența nominală. Încercuită, încătușată, dar părăsită de prieteni, sub cuțitul ucigaș al dușmanului România încetează, în ziua de astăzi, a mai fi o țară fără milă? România și-a pus în primejdie toată țara ei de independentă. Ea devine un stat vasal, pangermanic. viață neatârnată și înfl oritoare, nu numai spre a-și scăpa Aceasta e recompensa României pentru gestul ei măreț, care fi ii din jugul sângeros al străinilor ci, în același timp, și în vara anului 1916, a făcut-o să se arunce în vâltoare… pentru a ajuta cu puterile sale, alături de țările luminate Aceasta este răsplata iubirii pasionate pentru Franța, marea și cinstite, zdrobirea domniei cătănești și cotropitoare a

14 3 (81) 2018 document studii/documente altă gazetă: România nu a fost bătută de nemți. Ea a fost azvârlită dușmanilor de către revoluția rusească în timp ce ea avea credință în cinstea întovărășiților”. De aceea, generalul Berthelot a mărturisit, la plecarea sa din Iași, fără putință de învoială că: „Franța și aliații ei nu vor recunoaște niciodată pacea atât de grea de la București. Va veni ziua când se vor aduna reprezentanții popoarelor, în jurul mesei, de unde se va face pacea lumii. Atunci, cu o trăsătură de burete, Franța, cu aliații ei, va șterge umilirea și va răsplăti toate jertfele dureroase pe care le face România pentru cauza cea mare”. Și noi credem în Franța, nu numai pentru că e țară de același sânge cu noi, care ne-a ajutat, ci mai ales pentru că în sufl etul ei trăiește conștiința dreptului nostru și a jertfelor aduse de noi pentru libertatea lumii30. La 11 martie 1918, contele de Saint-Aulaire Pantelimon Halippa și mitropolitul Gurie Grosu comunica guvernului francez că a fost primit de Germaniei și înălțarea biruitoare a dreptului și libertății suveranul României, prilej cu care au fost discutate în istoria nouă a lumii. Intrând în război, România, care condițiile plecării Misiunii Militare Franceze și și-a dat seama de greutățile și suferințele ce o așteaptă, n-a intențiile de viitor ale României. Relatând momentul încetat o clipă, în decurs de 18 luni, să-și facă datoria cu vârf plecării ultimului tren cu membri ai Misiunii Militare, și îndesat. Dacă jertfele ei au fost chiar mai mari de cum i ministrul francez acreditat pe lângă guvernul român s-au cerut din partea aliaților, ea le-a dat fără a murmura nota în jurnalul său: Într-o noapte rece de martie, în împotriva Rusiei trădătoare. Astăzi, toată lumea știe că mica gară Socola, unde o pană de electricitate imprima în locul răsplătirii, ticăloșia rusească i-a adus nenorocirea scenei o notă fantastică, numai la lumina lunii pe zăpadă dureroasă care se cheamă Pacea de la București. România, sau, când luna era acoperită de nori, a torțelor purtate care a înfrânt, prin fulgerarea armatelor, puterea nemțească de soldații români sub casca tranșeelor, regele, regina, la Mărășești, este sugrumată acum la masa verde prin membrii guvernului, capii armatei, reprezentanții aliați, diplomația trufașă și respingătoare a unui popor învins o mulțime imensă care cânta „La Marseillaise” escortau sub raport moral. Siluirea de la București, care taie răni Misiunea noastră, care lăsa în pământ românesc mulți adânci în trupul țării, este poate cel mai sfâșietor act din dintre membrii săi căzuți pentru apărarea României și lumea fi oroasă a războiului. În durerea zdrobitoare care gloria Franței. Luându-și rămas bun, în numele tuturor plânge în inimile noastre, ne vin, ca o mângâiere caldă, ofi țerilor francezi, generalul Henri Berthelot a rostit o manifestările de iubire și simpatie ale aliaților noștri și, mai scurtă alocuțiune, în care, evidențiind sentimentele celor ales, ale Franței. Ea, care prin ajutorul ei nemărginit, ne-a care aproape un an și jumătate fuseseră alături de noi, a dat putința să scriem cea mai strălucită pagină a istoriei precizat: „Sire, Doamnă, sunt obligat să vă părăsesc, cu toți noastre, simte și acum toată grozăvia nenorocirii ce ne-a ai mei, tocmai când România este mai nenorocită. Plec cu copleșit fără veste. Gazetele franțuzești scriu cu condei de moartea în sufl et, fi indcă văd condițiile îngrozitoare în care lacrimi frățești că: „România, cu cuțitul la gât, este silită capitulați. Văd pumnalul pe care dușmanul îl face să lucească să iscălească o pace ruinătoare pentru ea. Înconjurată și în mâna-i criminală, pe când vă zâmbește. România să vândută de către diferitele guverne rusești – cum spune nu-și piardă, însă, speranța. Fiți siguri că nu s-a spus încă organul premierului Clemenceau – România semnează ultimul cuvânt. Franța și toți aliații ei nu vor recunoaște pacea care-i smulge Dobrogea până la Dunăre. Dar niciodată această pace rușinoasă. Va veni ziua când se vor aliații nu vor recunoaște decât pacea iscălită de ei”. Și pe aduna reprezentanții popoarelor împrejurul meselor unde cât de mult înțeleg că astăzi țara noastră de sufl et a fost se va semna pacea lumii. Atunci, cu o trăsătură de burete, sugrumată, francezii, prin gazeta vestitului scriitor și om Franța și aliații vor șterge umilirea și vor răsplăti toate politic Maurice Barres, ne fac mărturisiri curate și ne dau dureroasele jertfe pe care le-ați făcut și le faceți pentru îmbărbătări frumoase când spun: „Păstrăm României, cauza cea mare. Ofi țerii mei, plecând cu mine, lasă în care a dovedit, în iulie trecut, voinicia și credința sa, toată România mulți prieteni și duc cu ei sentimentele cele mai dragostea noastră. Ea este azi în puterea dușmanului, dar frumoase și mai profunde pentru țara unde au trăit zile știe că libertatea ei este legată de libertățile noastre și că grele. Ceilalți, ce nu pot să ne urmeze, sunt rămași pentru nu va fi cu putință o pace cinstită pentru noi, dacă nu va vecie în pământul țării voastre, sub sfânta și eterna legătură fi totodată cinstită și pentru ea. Căci, după cum declară dintre viteaza Românie și Franța. Nu pot să ascund cât îmi document 2018 3 (81) 15 studii/documente este de dureroasă plecarea din România, nu pot să ascund că de unire a Basarabiei cu România, în care se preciza: plecând duc cu mine în inimă o parte din generosul sufl et al Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în României, care soarbe până la fund paharul nenorocirilor. hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră și vechile Nu pot să zic «Adio» românilor, ce-mi sunt mai legați ca granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine oricând, nu pot să zic «Adio», ci «LA REVEDERE», în de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului curând, în timpul împlinirii cauzelor drepte”31. istoric și dreptului de neam, pe baza principiului că Impresionat profund de acest mesaj pornit din noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte inimă și pătruns de emoția despărțirii de eroii francezi, și pentru totdeauna se unește cu mama sa România. regele Ferdinand I a răspuns, la rândul său, cu această În fi nalul Procesului-verbal al ședinței Sfatului Țării alocuțiune: În zile grele ați stat, cu tot sufl etul, alături se preciza: Cu majoritate de optzeci și șase (86) voturi de sufl etul nostru. Nu vom uita niciodată ce a făcut împotriva a trei (3) rezoluția pentru Unirea Basarabiei Franța, sora noastră cea mai mare, pentru noi; nu vom cu România, a Blocului Moldovenesc, este votată (aplauze uita niciodată ce au făcut frații noștri, ofi țerii francezi, furtunoase!). Trăiască Unirea cu România Mamă! În sub conducerea dumneavoastră, pentru noi. Nu pot să acest timp în sala ședinței își fac apariția oaspeții vă zic „Adio”, ci „La revedere” în timpuri mai bune. români în frunte cu primul ministru dl. Marghiloman. Acei dintre dumneavoastră, cu care ați venit și care nu pot Președintele comunică șefului guvernului român, să vă mai urmeze, rămânând aici la noi, sunt adăpostiți dl. Marghiloman, rezultatul votului Parlamentului. în pământul cald și recunoscător al țării noastre. Îi vom (O nouă explozie de aplauze și strigăte: „Vivat!”, „Trăiască păstra ca pe un scump tezaur, tot așa cum vom păstra dulcea România!”). După propunerea Președintelui, secretarul amintire a fraților ce și-au vărsat sângele alături de noi și Sfatului Țării, deputatul Buzdugan dă citire declarației, cu noi pentru marea cauză dreaptă și comună32. votată de Sfatul Țării, în limba moldovenească, care este Remarcăm faptul că și în acele momente deosebit de ascultată în picioare de toată asistența. La tribună se urcă dl. difi cile prin care trecea țara noastră și dinastia română, Al. Marghiloman, primul ministru al României și declară: regele Ferdinand I nu a uitat de promisiunea făcută „În numele Poporului român și al Regelui Ferdinand I, iubiților săi ostași atât de devotați și, în ziua de 17/30 iau act de Unirea Basarabiei cu România de aci înainte martie 1918, a trimis o scrisoare administratorului și în veci! Trăiască România Mare!” (aplauze furtunoase Domeniilor Coroanei, prin care îi comunica: Împrejurări și strigăte: „Vivat!”, „Ura!”, „Trăiască România Mare!”, vrăjmașe au împiedecat până acum Parlamentul să „Trăiască Unirea în veci!”. Din public se aruncă fl ori desăvârșească opera reformelor constituționale. Astăzi, deputaților). Președintele Sfatului Țării I.C. Inculeț pune când vitejii noștri ostași, care cu atâtea jertfe și sânge au întrebarea primului ministru Al. Marghiloman: „Primește apărat pământul strămoșesc, se întorc la căminele lor, voiesc Guvernul român condițiile Unirii, citite de către secretarul ca pe Domeniile Coroanei, ca și pe proprietățile Mele, ei Buzdugan, din Rezoluția Blocului Moldovenesc, votată de să se bucure fără întârziere de foloasele pe care le asigură către Parlament ca Declarație a Sfatului Țării?!”. Primul principiile sancționate de Mine în Constituție. În acest ministru dl. Al. Marghiloman se urcă din nou la tribună și scop, până ce noi legi vor putea permite împroprietărirea declară: „Guvernul român primește în întregime atât litera, lor defi nitivă, doresc ca pe aceste Domenii ei să fi e deja, cât și sensul condițiilor Unirii Basarabiei cu România pe sub formă de obște și de arendă, să fi e puși de îndată în bazele arătate în Rezoluția Blocului Moldovenesc, votată ca folosința pământurilor ce li se vor cuveni. La aducerea Declarație a Sfatului Țării” (aplauze furtunoase și strigăte: la îndeplinire a acestei hotărâri a Mele, se va ține seama în „Ura!”, „Trăiască Unirea!”, „Trăiască România Mare, primul rând de luptătorii care se întorc de sub drapel și de Nouă!”). Deputații și publicul ovaționează pe președintele familiile acelora care și-au istovit viața în serviciul Patriei. I.C. Inculeț, primul ministru Ciugureanu și pe ministrul Veți binevoi, potrivit cu aceasta, să alcătuiți un proiect de Pelivan. Președintele, la orele 7 și 20 seara, declară închisă organizare a obștilor, astfel ca funcționarea lor să poată ședința Sfatului Țării35. începe imediat ce situația generală o va face cu putință33. După ședință, la ora 19,30, arhimandritul Gurie a Pe teritoriul Basarabiei, în această perioadă s-au ofi ciat un Te Deum și i-a proclamat pe regele Ferdinand I întețit acțiunile în favoarea proclamării unirii. Tot mai și regina Maria ca suverani ai țării, după care, în sala multe erau zemstvele34, organizațiile locale și comitetele Cazinoului, primul ministru Alexandru Marghiloman care votau moțiuni prin care se declarau gata pentru a oferit o cină la care au participat 220 de persoane. unirea neîntârziată cu România. În ziua următoare, informat despre cele întâmplate În ziua de 27 martie 1918, Sfatul Țării, dând glas la Chișinău, regele Ferdinand I a trimis o telegramă acestei hotărâri manifestate în toate zonele Basarabiei către Președintele Sfatului Țării din Basarabia: Cu și în toate straturile societății, a adoptat cu 85 de voturi adâncă emoție și cu inima plină de bucurie, am primit pentru, 3 voturi contra și 26 de abțineri Declarația știrea despre importantul act ce s-a săvârșit la Chișinău.

16 3 (81) 2018 document studii/documente Sentimentul național, ce se deșteaptă atât de puternic în nestrămutată de Unire. timpurile din urmă în inimile moldovenilor de dincolo După cum se relata și în de Prut a primit, prin votul înălțător al Sfatului Țării, ziarul „România Nouă”, o solemnă afi rmare. Un vis frumos s-a înfăptuit. Din cu acest prilej au avut loc sufl et mulțumesc bunului Dumnezeu că Mi-a dat, în zile grandioase manifestații: de restriște, ca o dulce mângâiere să văd, după o sută de Deși zi de lucru, lumea ani, pe frații basarabeni venind iarăși la Patria mamă. își uitase de treburi și Aduc prinosul Meu de călduroase mulțumiri Domniilor mii de oameni alergau Voastre și Sfatului Țării ale cărui patriotice sforțări au de dimineață spre gară ca fost încoronate de succes. În aceste momente solemne să vadă ceea ce niciodată și înălțătoare pentru Patrie, de aici înainte comună, nu mai văzuse. […] Pe vă trimit la toți cetățenii din noua Românie de peste tot parcursul drumului, Prut, regescul Meu salut, înconjurându-vă cu aceeași armata, steaguri naționale, inimoasă și caldă iubire părintească36. ordine și însufl ețire38. Pantelimon Halippa Publicistul ardelean Ioan Mateiu, susținător fervent La catedrala din Iași, mitropolitul Pimen a ofi ciat și al unirii basarabene, remarcând momentul de un Te Deum la care au participat suveranii României, cumpănă grea a istoriei noastre, în articolul România membrii guvernului român, delegația din Chișinău în și Unirea, afi rma că: Unirea de la Chișinău vine în frunte cu Ion Inculeț, Daniel Ciugureanu, Pantelimon cele mai grele împrejurări ale neamului nostru. Ziua de Halippa, , ofi țeri superiori și înalți 27 martie, prin măreția ei a mișcat cu atât mai mult demnitari români. După aceea a urmat defilarea sufl etele românești cu cât ea intervenea într-o supremă trupelor pe strada Ștefan cel Mare și o recepție la stare de durere întunecată ce frământa România. România, reședința regală. Apăsat de grijile grele ale țării, dar îndrumată de poruncile unei tradiții istorice, întemeiată îmbărbătat de hotărârea adoptată de basarabeni, regele pe conștiința națională a atâtor generații luptătoare, Ferdinand I a subliniat în toastul rostit la dineul oferit intrase în vârtejul sângeros al lumii să-și afi rme un drept în cinstea delegației de la Chișinău: Vă salut azi, pe și să-și îndeplinească o datorie la care o chemau de veacuri voi frații de dincolo de Prut. Voi sunteți aceia care ați suferințele fi ilor săi înstrăinați. Și tocmai în conștiința înțeles sentimentul ce demult domnea în inimile fraților dreptății, pe care o înfățișa idealul ei istoric, a îndrăznit noștri moldoveni ai Basarabiei; l-ați înțeles așa de bine să-și pună în cumpăna primejdiei însăși existența sa de că azi putem vorbi unii cu alții și ca frați și ca prieteni. stat alcătuit cu prețul unor lungi și îndelungate jertfe. Sărbătorim azi înfăptuirea unui vis care demult zăcea Legitimitatea revendicărilor sale se întindea deopotrivă în inimile tuturor românilor de dincolo și de dincoace de și peste Carpați și peste Prut. Așa s-a întâmplat că apele Prutului. Din graniță ați făcut punte, unindu-vă cu jertfele noastre extreme, ca și gloria războinică, smulsă țara-mamă și de aceea vă zic: „Bine ați venit printre noi!” cu atâta strălucire în văile Moldovei, să ne aducă nu V-ați unit în timpuri grele pentru țara-mamă, ca un copil bucuria izbânzii, ci durerea celei mai zdrobitoare tânăr, însă cu inimă adevărat românească. Salutăm în voi îngenuncheri la care ar fi putut fi condamnată o țară și o parte frumoasă a unui vis care niciodată nu se va șterge. un popor luptător. În această atmosferă de sugrumare De aceea, azi ridic paharul Meu în sănătatea fraților noștri sufl etească, de surpare a credințelor și de năruire a îmbrățișați de mine cu aceeași căldură a dragostei părintești. idealurilor, se ivește Unirea de la Chișinău. Actul de la Trăiască copilul cel mai nou, dar poate cel mai voinic, al 27 martie aduce un izvor de răcorire în frigurile de moarte României mamă!39. care zguduie un pământ și un popor copleșit de cruzimea Răspunzând la acest frumos și însufl ețit toast, celor mai triste împrejurări. Unirea vine din întunericul Ion Inculeț, președintele Sfatului Țării de la Chișinău, sufletelor noastre ca o mângâiere duioasă, chemată să a spus: Sunt fericit că eu, în calitate de reprezentant domolească prin farmecul ei zbuciumul nemărginit al unei al poporului român de peste Prut, am căderea să aduc țări nenorocite. România îngenunchiată s-a bucurat, cu Majestății Voastre vestea unirii poporului basarabean cu lacrimile durerii în ochi, a sărbătorit, în ziua de 30 martie, țara mamă. A fost un gând vechi al nostru pe care astăzi, întoarcerea Basarabiei la sânul maicii sale. Solia înălțătoare prin noi, îl vedem cu mare bucurie realizat, rămânând de la Chișinău constituie pentru România preludiul sigur al acum, după înfăptuirea unirii să luptăm pentru realizarea realizării idealului național, pe care l-am udat cu sângele dorințelor poporului nostru și îndeosebi ale țărănimii și lacrimile noastre37. noastre. În această privință, Majestatea Voastră a La 30 martie/12 aprilie 1918, membrii Guvernului binevoit a ne da cea mai frumoasă pildă. Gestul Majestății Republicii Democratice Moldovenești (Basarabia) au Voastre a avut un ecou mare în țărănimea basarabeană venit la Iași pentru a comunica în mod ofi cial hotărârea care, aclamând pe Majestatea Voastră vă numește document 2018 3 (81) 17 studii/documente „Crestianschi Carol”, Hotărârea Sfatului adică „Regele Țării, adoptată la Țăranilor”40. 27 martie 1918, de Prin actul înfăptuire a unirii înfăptuirii unirii Basarabiei cu Regatul Basarabiei cu Român, în momentele regatul României, cele mai grele prin după 106 ani de care trecea țara vitregă despărțire, noastră, a mai atenuat a fost încununată parțial amărăciunea lupta desfășurată sufl etească provocată de românii din de pacea spoliatoare această provincie și de adevărat românească pentru dictat impusă de păstrarea fi inței lor reprezentanții naționale, pentru Austro-Ungariei drepturi politice și și Germaniei la sociale. Serbarea Unirii la Chișinău București. Acest act i-a permis reginei Maria, tot la 30 martie/ Chiar dacă a fost silit de împrejurări să accepte 12 aprilie 1918, să menționeze în jurnalul său: Zi plină discuțiile purtate pentru tratative de pace și semnarea de emoții ciudate, de bucurie pe dinafară și rele presimțiri de către Alexandru Marghiloman, premierul de atunci, pe dinăuntru. Nu încape îndoială că anexarea Basarabiei a Păcii criminale, după cum a fost catalogată în epocă, e un mare eveniment pentru țară e primul pas spre unirea regele Ferdinand I nu a fost niciodată de acord cu poporului român la care am visat. S-a petrecut în mod aceasta și a refuzat să semneze decretul de promulgare neașteptat, prin destrămarea atotputernicei Rusii – s-a al ei. Suveranul român a considerat că: Avantajele sunt petrecut într-o vreme când inima mea era prea îndurerată minime în raport cu jertfele care au fost cerute unei țări ca să se bucure, nu mai sunt obișnuită cu bucuria și îmi neînvinse cu armele, dar redusă la imposibilitatea de a mai zdrobesc atâtea greutăți sufl etul, încât vestea aceasta bună e opune rezistență cu scopul de a-și îmbunătăți soarta prin înăbușită de nenorocirea păcii detestabile și de îngrijorarea împrejurări străine de voința sa43. hidoasă pe care mi-o provoacă politicile noului guvern41. La 25 aprilie/ 8 mai 1918, a fost dizolvat parlamentul La 9 aprilie 1918, suveranul român a semnat ales în anul 1914 și, în iunie 1918, a fost convocat Decretul Regal nr. 842 prin care era promulgată unirea corpul electoral pentru organizarea de noi alegeri care, Basarabiei cu România, doi reprezentanți ai Sfatului în condițiile în care aproape două treimi din Regatul Țării, Ion Inculeț și Daniel Ciugureanu au fost numiți Român se afl a sub ocupație străină, s-au desfășurat în miniștri fără portofoliu în guvernul român și, pentru condiții deosebite și cu puternice imixtiuni din partea administrarea provizorie a Basarabiei a fost numit un reprezentanților Puterilor Centrale. Consiliu Directorial format din nouă persoane. La Iași, în ziua de 4/17 iunie 1918, cu prilejul În ziua de 7 mai 1918, sub semnătura primului deschiderii lucrărilor noului Parlament, regele ministru Alexandru Marghiloman, a fost difuzat un Ferdinand I a rostit următorul discurs: comunicat al Ministerului de Interne prin care întreaga Domnilor Senatori, populație a țării era informată că: Pacea s-a încheiat Domnilor Deputați, azi, la orele 12 dimineața. Ea poartă titlul Pacea de la Simt ca întotdeauna o vie mulțumire găsindu-Mă București. Toate chestiunile pendinte între România și în mijlocul reprezentanților națiunii. De curând ieșiți vreunul din statele cu care a fost ea în război au fost pe rând din alegeri generale, Îmi aduceți sentimentul real al țării examinate și rezolvate. Raporturile normale reîncep cu asupra gravelor hotărâri ce se impun chibzuinței noastre aceste state, iar țara reintră în neutralitate. Toate obstacolele cumpătate. Redusă la propriile puteri, Țara a jertfi t, cu ce ar fi putut sta în calea unei pașnice dezvoltări interne generozitate și patriotism înălțător, fl oarea vitejilor ei fi i. sunt defi nitiv înlăturate și, sub instituțiile ei constituționale Prelungirea însă a rezistenței armate ar fi adus sleirea până rămase neclintite de mistuirea războiului, România se la istovire a forțelor ei, și România a încheiat pacea ce i se poate pune pe muncă pentru a șterge urmele războiului și a impunea ca o condiție de viață pentru dânsa. Tratatul de consolida pe de o parte starea ce creează pace, iar pe de altă pace va fi de îndată supus aprobării Corpurilor Legiuitoare parte unirea cu Basarabia. Rog a da la cunoștința țării, conform prescrierii constituționale. El impune, evident, până la toate comunele rurale, acest comunicat ofi cial42. sacrifi cii dureroase, dar poporul român le va cerceta cu

18 3 (81) 2018 document studii/documente bărbăția ce o dă percepția baza unei hotărâri ce a fost luată aproape în unanimitate exactă a interesului obștesc de Sfatul Țării, de Adunarea Națională și Legislativă a cu realitatea. Să mulțumim, Republicii Moldovenești din Basarabia. Această adunare însă, Cerului că, tocmai în pornește de la voința națiunii, are, deci, aceeași origine ca aceste ceasuri grele, simțul și Rada Centrală ucraineană și reprezintă, ca și Rada, superior al neamului a o putere suverană, cu dreptul de a lua hotărâri pentru făcut ca frumosul pământ popoarele din Basarabia, care sunt tot atât de defi nitive moldovean rupt din ogorul și hotărâtoare ca cele ale Radei pentru popoarele Ucrainei. strămoșesc să se întoarcă la Guvernului român nu-i este cunoscut că în Basarabia țara-mamă și ca poporul ar exista o regiune în care populația ar fi declarat că este basarabean să se arunce ucraineană și care să fi cerut alipirea la Ucraina. Guvernul în brațele ei, pentru a-i român este convins că nu este nici în intenția guvernului spori puterea de muncă și ucrainean să instige și să mențină în Basarabia agitații Carol I de Habsburg încrederea în viitor. Buna și mișcări ale minorităților diferitelor naționalități primire ce au făcut acestui mare eveniment Puterile cu împotriva marii majorități române. Ucraina însăși este care tratăm pacea a pregătit calea pentru restabilirea un stat care cuprinde diferite naționalități, care se găsesc prieteniei noastre din trecut. Menținând bune raporturi în minoritate față de majoritatea ucraineană, tot așa cum cu celelalte state, vom căuta să reluăm relații normale de este cazul în Basarabia față de majoritatea română. Este, vecinătate cu noile țări în formare. În sesiunea ce se deschide, apoi, un fapt incontestabil că dincolo de Nistru se afl ă o ministrul de fi nanțe nu va putea, încă, să prezinte un populație română numeroasă, asupra căreia Basarabia buget normal pentru care sunt sigur că Țara va consimți românească și prin urmare și România de astăzi ar putea la sacrifi ciile necesare. El vă va propune o serie de măsuri ridica aceleași pretenții ca și Ucraina cu privire la rutenii menite să înlesnească Tezaurului lichidarea sarcinilor din Basarabia. Când a ridicat noile ei pretenții, Rada și întâmpinarea nevoilor excepționale cărora trebuie să a uitat că, cu ocazia păcii de la Brest-Litovsk, Ucraina le facem față. Îndreptări adânci de adus nu numai de n-a ridicat niciun fel de pretenții asupra teritoriului sau ordin administrativ, dar mai ales de ordin moral, cer populației Basarabiei, că ea s-a privit pe sine ca un stat o remaniere a așezămintelor noastre în administrație, perfect separat, de care ea este separată prin Nistru, că a în justiție, în instrucțiunea publică. Am încredere că fost totdeauna vechea graniță a Moldovei și, după 1812, Corpurile Legiuitoare vor acorda măsurile tranzitorii, granița ruso-basarabeană. Basarabia este din punct de oricât de radicale ar fi, care vor înlesni pregătirea vedere istoric și etnic un teritoriu românesc care a aparținut și repedea lor realizare. Încununarea însă a operei principatului Moldovei, de la întemeierea lui în secolul al domniilor voastre va fi să fi xați punctele de revizuit XIV-lea și până în ziua în care, în 1812, a fost răpit de din Constituția noastră pentru ca, în cel mai scurt timp Rusia țaristă45. și înainte de orice altă modifi care constituțională, să La 15/28 iunie 1918, Camera Deputaților și, la ajungem la înfăptuirea efectivă a reformei agrare și la 21 iunie/4 iulie 1918, Senatul au ratifi cat Tratatul chemarea adevărată a păturilor adânci ale țării la viața de Pace. Cu toate presiunile făcute asupra sa, atât de politică. Recunoscători către armata care, fără preget, și-a reprezentanții Puterilor Centrale, cât și de către unii făcut datoria și înălțând cugetele noastre pentru reclădirea și dintre miniștrii săi, după cum am mai arătat, regele împodobirea statului nostru prin sârguință, prin cumpătare Ferdinand I nu a sancționat niciodată înrobitorul și prin jertfă, rog pe Atotputernicul să binecuvânteze Tratat de Pace impus la București. După cum sublinia lucrările domniilor voastre44. și Constantin Kirițescu: Suveranii țării păstrau aceeași După cum reiese și din acest discurs, principalele atitudine demnă și patriotică, suportând cu stoicism toate sarcini ale celor două Camere legiuitoare erau ratifi carea încercările încrezători în izbânda finală a dreptății și Tratatului de Pace și confi rmarea unirii Basarabiei cu a cauzei poporului lor. În ceasul când i se impunea să Regatul Român. primească pacea care desființa armata, regele mergea Adoptarea actului Unirii a stârnit reacții de protest ostentativ la Huși spre a primi jurământul noilor la Kiev, guvernul Ucrainei adresând mai multe note recruți, care aveau să fie instruiți pentru a crește și guvernului României în care manifesta pretenții întări această armată, în prevederea întorsăturii ce se teritoriale asupra Basarabiei și defi nea această unire aștepta. Înainte de a se fi împrăștiat, oștenii Armatelor 1 ca o agresiune asupra Ucrainei. La 12 iunie 1918, și a 2-a, Vânătorii de Munte, Vânătorii Regimentului guvernul român a răspuns cu o notă prin care arăta 9, văzură încă o dată pe iubitul lor rege, cu înfățișarea că: Basarabia n-a fost anexată de România, cum afi rmă copleșită de tristețe, cu vorba înceată, înecată în lacrimi, nota ucraineană, ci s-a unit cu Patria-Mamă și anume pe dar cu sufletul neînduplecat, aducându-le cuvântul de document 2018 3 (81) 19 studii/documente îmbărbătare. Iar când această comoară de artă a lui Brâncoveanu voievod, în Iașii eroici se instală Regina, împreună cu Mine, avem cea mai duioasă Misiunea Militară dragoste. Ți se deschide dar un câmp larg de muncă Germană în alaiul pentru ca darurile unui trecut așa de bogat să fi e cu prietenilor, complicilor sfi nțenie păstrate și cu dragoste sporite în viitor. și vasalilor ei, regele se Preasfi nțite Episcop al Argeșului, retrase la Bicaz, spre În urma trecerii din viață a preasfi nțitului Calist ai a nu fi nevoit să vadă fost ales de glasul Marii Adunări spre a fi vrednicul său 46 odioasa priveliște . urmaș. Prin munca încordată a Sfi ntei noastre Biserici, Tocmai din aceste cu cuvântul și cu fapta, atât ca Arhiereu, cât și ca Vicar motive, în vara anului al Mitropoliei Ungro-Vlahiei, ești chemat să ocârmuiești 1918, suveranul român frumoasa Eparhie a Argeșului, unde ai îmbrățișat a căutat să apară cât monahismul și preoția. mai puțin în public, Preasfi nțite Părinte, Generalul Eremia Grigorescu evitând pe cât posibil La Argeș, vei avea în grija Preasfi nției Tale acel măreț să se întâlnească monument al artei noastre naționale, unde, alăturea sau să colaboreze cu reprezentanți ai Puterilor de slăviții voievozi din vremurile bătrâne, se odihnesc Centrale, rezumându-se doar la acțiuni minime de rămășițele scumpului meu unchi și ale Reginei Elisaveta. protocol, care impuneau neapărat prezența sa. Între Mormântul lor va fi pururea pentru neamul românesc acestea menționăm și învestirea noilor episcopi al un simbol al Dinastiei, cea aleasă de dânsul și cu adâncă Râmnicului, Antim Botoșeneanu, și al Argeșului, dragoste făurită de El, întâiul Rege al României, care a Teofi l Ploieșteanu, aleși de Sfântul Sinod în ziua fost urmat de glasul unei națiuni îndelung zbuciumate și de 3/16 iulie 1918. La 3 iulie 1918, făcând unele din imboldul unui sentiment de conservare națională spre aluzii la situația deosebită în care se găsea România a curma odată pentru totdeauna dăunătoarele lupte pentru și, reliefând însemnătatea misiunii spirituale a celor schimbările de domnie. doi arhierei pentru îndrumarea credincioșilor din eparhiile lor, în acele momente cruciale pentru Preasfi nțiți Părinți, neamul românesc, regele Ferdinand I le cerea înalților Plecând în Eparhiile ce vă sunt încredințate spre clerici: păstrare, sunt sigur că vă veți înconjura de clerici înzestrați cu pricepere și tragere de inimă pentru Preasfi nțite Episcop al Râmnicului și Noului Severin, propovăduirea mântuitoarelor învățături ale Evangheliei Ales de Sfântul Sinod și de Reprezentanţii Naţiunii, cu și pentru înălțarea sufl etelor întru îndeplinirea datoriilor deosebită mulțumire. Te-am întărit încredințându-ți, după ce izvorăsc din dragostea aproapelui. Astăzi, mai mult vechea datină, cârja episcopală ca semn văzut al puterii ca oricând, Biserica este chemată să fi e părtașă la munca duhovnicești. Cunosc munca făuritoare ce ai desfășurat ca pentru opera de concordie și de întărire sufl etească, prin Vicar al Mitropoliei Moldovei, precum și râvna pentru unirea și înălțarea tuturor inimilor românești. Atâtea tipărirea și răspândirea vechilor noastre cărți bisericești avem de apărat, atâtea sunt de reclădit, atâtea răni de și sunt sigur că vei duce și în vechea și însemnata Eparhie vindecat. Și, pentru ca această patriotică operă să se facă a Olteniei o rodnică solie de muncă pentru întărirea pe temeiuri sănătoase, fără zdruncinări primejdioase credinței și pentru alinarea multelor suferințe din aceste și nefolositoare, este nevoie ca păstorii sufletești ai grele timpuri. poporului să se afle mereu în mijlocul credincioșilor, Preasfi nțite Părinte, cu neadormită priveghere, cercetându-le nevoile și În ținuturile de peste vei avea de păstorit o suferințele și aducându-le până la cel din urmă sătișor populație vrednică, însufl ețită de un puternic simțământ sfatul cel bun, alinarea și încrederea. În acest chip, vaza religios. Aici au luat fi ință cele dintâi mănăstiri, sub și însemnătatea Sfi ntei noastre Biserici tradiționale aripa cărora s-a născut și au înfl orit cartea și arta se va înălța cu o nouă strălucire, ca în vremurile de românească. La mănăstirea Tismana se păstrează cu credință și mărire. Mulțumindu-vă pentru asigurările evlavie pomenirea Sfântului Nicodim, întemeietorul de devotament ce-Mi aduceți Mie și Familiei Mele, vă vieții mănăstirești în timpul Basarabilor, descălecători doresc din inimă o lungă și fericită păstorire și vă rog să de țară. La mănăstirea Cozia odihnesc rămășițele lui duceți tuturor poporenilor din Eparhiile Preasfi nțiilor Mircea cel Bătrân, alăturea cu ale Teofanei, îndurerata Voastre salutul Meu mișcat și asigurarea adâncii dragoste maică a lui Mihai Viteazul. Pentru mănăstirea Hurez, a întregii Mele Familii 47.

20 3 (81) 2018 document studii/documente

King Ferdinand I – Word for the Union of the Romanian Nation (Part III) Neculai Moghior

Abstract: , at the beginning of 1918, was in a diffi cult situation. Th e betrayal of Russia, made to be defeated not on battlefi elds, but on the negotiating table. Th e negotiations and the provisions of the truce and peace imposed by the were unacceptable, causing government changes and the non-ratifi cation of the documents by King Ferdinand I. A ray of hope for Romania was the union with Basarabia that was unanimously voted by the Country Counsel.

Keywords: truce, peace, Alexandru Marghiloman, union, Basarabia.

NOTE

1 Membru fondator al Asociaţiei Cultural-Ştiinţifi că „Dimitrie Ghika- 24 Constantin Moşincat, Ion Dănilă, Neculai Moghior, Op. cit., Comăneşti”. pp. 138-140. 2 Constantin Moşincat, Ion Dănilă, Neculai Moghior, Din întuneric 25 Mircea Muşat, Ion Ardeleanu, Op. cit., pp. 534-535. un soare nou răsare. Basarabia 1918, Editura G.P., , 1999, 26 *** Mărturii contimporane, …, p. 145. pp.122-123. 27 3 Căpitan Gheorghe V. Andronachi, Albumul Basarabiei în jurul Ibidem, p. 147. marelui eveniment al Unirii, ediţie îngrijită de Rotaru Jipa, Neculai 28 Colonel dr. Vasile Bianu, Op. cit., pp. 345-346. Moghior, Ion Dănilă, Editura Asociaţiei Române Pentru Educaţie 29 Constantin Kiriţescu Istoria războiului pentru întregirea României Democratică, Bucureşti, 2000, pp. XXXIV-XXXV. 1916-1919, vol. II, Tipografi a România Nouă, Bucureşti, f.a., p. 133. 4 Ziarul „Ardealul” nr. 6 din 18 ianuarie 1918. 30 Constantin Moşincat, Ion Dănilă, Neculai Moghior, Op. cit., 5 Ziarul „Cuvânt moldovenesc” nr. 6 din 16 ianuarie 1918. pp. 140-142. 6 Constantin Moşincat, Ion Dănilă, Neculai Moghior, Op. cit., 31 Contele de Saint-Aulaire, Op. cit.,, pp. 166-167. pp. 125-127. 32 7 Ibidem, p. 132. *** Mărturii contimporane, …, pp. 91-92. 8 Ibidem. 33 General C. Dragu, Educaţia morală şi naţională în armată – Noţiuni 9 Eugen Wolbe, Ferdinand I întemeietorul României Mari – pedagogice, ediţia a III-a, , 1928, Tipografi a Şcolii Militare de o biografi e, traducere din germană de Maria şi Ion Năstasia, Editura Infanterie Nr. 2, p. 307. Humanitas, Bucureşti, 2004, p. 177. 34 Zemstvo: formă de guvernare locală instituită în timpul reformelor 10 Contele de Saint-Aulaire, Confesiunile unui bătrân diplomat, liberale din Imperiul Rus de ţarul Alexandru al II-lea, care a funcţionat Editura Humanitas, Bucureşti, 2003, p. 94. 11 Ibidem, pp. 95-96. între 1864 şi 17 octombrie 1917 – n.r. 12 Constantin Moşincat, Ion Dănilă, Neculai Moghior, Op. cit., 35 Căpitan Gheorghe V. Andronachi, Op. cit., pp. 201-202. pp.133-134. 36 Neculai Moghior, Ion Dănilă, Leonida Moise, Op. cit., 13 Ion Scurtu, Regele Ferdinand I (1914-1927). Activitatea politică, Document 51. Editura Gramont, Bucureşti, 1995, pp. 48-49. 37 Constantin Moşincat, Ion Dănilă, Neculai Moghior, Op. cit., 14 Maria Regina României, Însemnări zilnice, vol. II, Editura Albatros, pp. 144-145. 2004, p. 441. 38 15 *** Mărturii contimporane, Regele Ferdinand I. Amintiri de pe la Căpitan Gheorghe V. Andronachi, Op. cit., p. XXXVII. cei ce l-au apropiat, adunate de G.N. Budişteanu, 1933, pp. 142-143. 39 Neculai Moghior, Ion Dănilă, Leonida Moise, Op. cit., 16 Constantin I. Stan, Regele Ferdinand I Întregitorul (1914-1927), Document 52. Editura Paideia, Bucureşti, 2003, p. 116. 40 Colonel dr. Vasile Bianu, Op. cit., p. 376. 17 Maria Regina României, Op. cit., p. 443. 41 Maria Regina României, Op. cit., p. 450. 18 Mareşal Alexandru Averescu, Notiţe zilnice din război (1916-1919), 42 Petre Otu, România în Primul Război Mondial – Marea Unire 1918, Bucureşti, 1937, p. 257. Bucureşti, Editura Litera, 2017, p. 78. 19 Constantin Moşincat, Ion Dănilă, Neculai Moghior, Op. cit., 43 pp.136-137. Constantin I. Stan, Op. cit.,, pp.127-128. 20 Colonel dr. Vasile Bianu, Însemnările din războiul României Mari, 44 Colonel dr. Vasile Bianu, Op.cit., Tomul II. De la Pacea de la Tom I, Institutul de Arte Grafi ce „Ardealul”, Cluj, 1926, p. 337. Bucureşti până la Încoronarea de la Alba Iulia, Cluj, Institutul de 21 Neculai Moghior, Ion Dănilă, Leonida Moise, Ferdinand I − Cuvânt Arte Grafi ce ”Ardealul”, 1926, pp. 15-16. pentru întregirea neamului românesc, Editura Metropol, 1994, 45 Căpitan Gheorghe V. Andronachi, Op. cit., pp. XXXVII-XXXVIII. pp. 71-72. 46 Constantin Kiriţescu, Op.cit., vol. I, Tipografi a România Nouă, 22 Mircea Muşat, Ion Ardeleanu, De la statul geto-dac la statul român unitar, Editura Ştiinţifi că şi Enciclopedică, Bucureşti, 1983, Bucureşti, f.a., p. 363. pp. 533-534. 47 Neculai Moghior, Ion Dănilă, Leonida Moise, Op. cit., 23 Ibidem, p. 534. Document 56. document 2018 3 (81) 21 studii/documente COOPERAREA ÎNTRE TRUPELE DE USCAT ŞI FLOTA DE OPERAŢIUNI ÎN SUDUL BASARABIEI ÎN IARNA ANULUI 1918

Colonel (r) profesor universitar Dr. Ion GIURCĂ1 Maior lector universitar Dr. Adrian DIACONU2

e fondul situației geopolitice și geostrategice Forțele principale ale Diviziei 13 Infanterie au fost din această parte a Europei la sfârșitul anului precedate de către Detașamentul „Colonel Dragu”, care P1917 și începutul celui următor, la cererea au înaintat până la Bolgrad, unde a asigurat intrarea în Sfatului Țării, autoritățile politice și militare române siguranță a comandamentului Diviziei 13 Infanterie și de la Iași și-au dat acordul pentru intervenția trupelor desfășurarea unei ceremonii militare, care a avut loc în române la est de Prut, cu misiunea: să respingă peste piața orașului, în prezența unui numeros public și a unor Nistru bandele ruse care ar putea încerca să treacă în militari ruși din Armata 6. Basarabia fără ordinul comandantului rus al frontului și, Acea zi a marcat și începutul cooperării unităților deci, cu intenția de a jefui sau a ataca trupele noastre; să Diviziei 13 Infanterie cu Flotila de Dunăre, la ora 14.00, asigure ordinea și regulata circulație pe calea ferată; să se prezentându-se la generalul Ioan Popescu locotenent- facă ordine în tot ținutul Basarabiei, punându-se viața și comandorul Roșca, astfel că la ora 16.00 s-a transmis avutul locuitorilor la adăpostul jafurilor și crimelor 3. prin telegrafi a fără fi r primul ordin de operație pentru Inițial, Diviziile 11 și 13 Infanterie, 1 și 2 Cavalerie, cooperarea dintre cele două structuri militare în vederea destinate să acționeze în Basarabia, erau subordonate cuceririi Ismailului. În ziua de 20 ianuarie/2 februarie nemijlocit generalului Constantin Prezan, ulterior, 1918 pentru operațiunile militare asupra Ismailului a comandamentului Corpului 6 Armată, care au acționat fost constituit Detașamentul ,,Colonel Dragu”, compus conform ordinelor de operații și instrucțiunilor verbale din: Regimentul 47 Infanterie, mai puțin o companie care a fost lăsată la Bolgrad pentru menținerea ordinii, primite. două baterii de 75 mm, o baterie obuziere 127 mm, un În partea de sud a Basarabiei a fost destinată să escadron din Regimentul 5 Călărași, o semibaterie de acționeze Divizia 13 Infanterie, care s-a confruntat cu 53 mm și o secție ambulanță5. situații dintre cele mai difi cile, din cauza rezistenței Pentru acțiunile viitoare, resursele proprii ale opuse de către trupele ruse bolșevizate, dar și a atitudinii Diviziei 13 Infanterie fiind aproape epuizate, agresive a populației neromânești. aprovizionarea trupelor urma să se realizeze din Specifi cul spațiului geografi c, terestru, lagunar, fl uvial depozitele Armatei 6 rusă afl ate la Bolgrad, Ialpug și și de deltă, natura forțelor ruse bolșevice, au impus, de Valul lui Traian. La data planifi cării acțiunilor pentru la un moment dat, o cooperare între unitățile Diviziei ocuparea Ismailului, statul major al Diviziei 13 Infanterie 13 Infanterie și Flota de Operațiuni. avea informații despre atitudinea nefavorabilă a populației Prin Ordinul de operații nr. 7253 din 17/30 ianuarie de naționalitate bulgară față de prezența în zonă a 1918, Marele Cartier General (în continuare M.C.G.) trupelor române, despre faptul că la Odessa se concentrau a transmis comandantului Armatei 1, generalul Eremia numeroase forțe bolșevice, iar la Ismail la mișcările Grigorescu, afl at la Bârlad, ca această mare unitate, bolșevice participă numeroși dezertori din marina română. dislocată la acea dată în zona Târgu Bujor - Băneasa - Parte din ei ar fi vechi socialiști din partidul dr. Racovski6. Măstăcani, să se concentreze în Basarabia, în raionul Din cauza dezordinilor produse la Chilia și Vâlcov de Bolgrad - Cazaclia - Trăianul Nou, cu misiunea de a către elemente turbulente, autointitulate revoluționare, asigura în această zonă ordinea pe calea ferată, regulata detașamentele conduse de către colonelul Gheorghe funcționarea organelor și unităților noastre de exploatare Dragu și colonelul Rotaru (un batalion din Regimentul și să se pună populația la adăpost de jafuri și distrugerii4. 48 Infanterie, o baterie de artilerie și un escadron de Forțele principale ale diviziei au trecut Prutul la cavalerie) au înaintat spre cele două localități, acțiunile 18/31 ianuarie 1918, înaintând spre Reni, Vulcănești lor fi ind sprijinite de către un Detașament de debarcare și Bolgrad, pentru a se concentra în raionul Bolgrad - în Deltă și nave românești aflate pe Dunăre, care Cazaclia - Noul Traian - Pazaclia. primiseră ordin în acest sens.

22 3 (81) 2018 document studii/documente La 21 ianuarie/3 februarie 1918, subunități din care în cursul serii a ajuns la Farmanca și Chitai, în Divizia 13 Infanterie, de valoare pluton întărit, au ocupat timp ce Detașamentul ,,Colonel Dragu” a staționat la stațiile de cale ferată Etiuli, Noul Traian, Taracalia și Trăianul Vechi. Vulcănești, ultima rămasă în paza Divizionului Coloană Localitatea Chilia a fost ocupată relativ ușor în de Muniții. Înaintând spre Ismail, Detașamentul după-amiaza zilei de 25 ianuarie/7 februarie 1918, în ,,Colonel Dragu” a fost primit cu foc la Caraclia, după urma unui atac convergent al celor două detașamente, ocuparea localității spre oraș au fost trimise patrule care combinat cu cel de pe Dunăre executat de către nave au fost întâmpinate, de asemenea, cu foc automat, și ale Flotei de Operațiuni și detașamentele de debarcare. urmărite pe timpul retragerii. Ocuparea Ismailului a fost Ocuparea Vâlcovului s-a dovedit a fi o acțiune mai rezultatul unei acțiuni în forță, artileria Detașamentului difi cilă, acolo caracteristicile terenului impunând o ,,Colonel Dragu” executând o pregătire a atacului colaborare și cooperare între unitățile de infanterie, decisiv, surprinderea fi ind realizată prin pătrunderea marină și chiar aviație, în condițiile în care se prefi gura în oraș dinspre sud a Detașamentului de debarcare, o rezistență puternică, opusă într-un spațiu greu de iar manevra executată pe la nord-est a avut ca efect controlat prin metode clasice de acțiune. capturarea bolșevicilor care au încercat să se retragă spre Misiunea cuceririi Vâlcovului a revenit tot Chilia. Acționându-se rapid, s-a reușit ca până în seara Detașamentului ,,Colonel Dragu”, ale cărui forțe zilei să fi e capturat armamentul de infanterie, tunurile, trebuiau să înainteze pe direcția Chilia - Caramahmet - munițiile, materialul telefonic și explozivii, depozitate Galiești - Zebrijeni. Organizarea cooperării cu Flota de în diferite locuri din oraș. Dunăre a avut ca efect o manevră de forțe și mijloace La 22 ianuarie/3 februarie 1918, Brigada 25 ale trupelor de uscat cu mijloace navale, ceea ce a permis Infanterie a acționat pentru dezarmarea populației ocuparea rapidă a Pădurii Periprava. Pe timpul deplasării din Cazaclia, Grădina, Trăianul Nou și Pandaclia, care spre obiectivul de cucerit, trupele detașamentului au fost au fost ocupate de către forțe de valoare pluton sau primite cu foc la Galiești și Zebrijeni, ceea ce a impus companie întărite cu mitraliere. ca în scop de descurajare a populației înarmate să se În timp ce la Ismail au continuat acțiunile pentru deschidă foc cu artileria, efectele fi ind cele scontate și căutarea armamentului și munițiilor în oraș și în port, dorite. subunități ale Brigăzii 26 Infanterie au executat acțiuni Localitatea Vâlcov era ocupată de numeroase forțe pregătitoare pentru atacul asupra Chiliei. În ziua de inamice, fapt ce a impus oprirea temporară a înaintării 23 ianuarie/4 februarie, Brigada 25 Infanterie a început și pregătirea în detaliu a atacului fi nal, prin coordonarea pregătirile pentru cucerirea simultană a localităților acțiunilor forțelor terestre cu cele ale marinei militare. Chilia și Vâlcov, trupele fi ind dislocate astfel încât Amânarea atacului a fost determinată și de nevoia de atacul să se poată executa în cele mai bune condiții: a se asigura liniștea în teritoriul din zona operațiunilor Regimentul 50 Infanterie a trimis câte un batalion militare prin dezarmarea populației din localitățile la Noul Traian, Cubei și Pandaclia, iar Regimentul Cișmea, Draculea, Denevic, Dumitrovca, Ivanovca, 51 Infanterie un batalion la Vaisali și un altul la Alexandrovka, concomitent cu acțiuni de descurajare Caracurt. Punctul de comandă al brigăzii a fost instalat a populației din Vâlcov, prin executarea de trageri cu la Cubei, de unde s-au condus operațiunile în curs artileria terestră și de la bordul navelor fl uviale, cât și a de desfășurare la Cazaclia, Tatar, Grădina, Copciac, unor raiduri aeriene. Modalitatea de acțiune s-a dovedit Calceva, Cișmeaua Văruită și Tusbuzar, care aveau ca a fi bine gândită, efectele au fost cele scontate, dovadă obiectiv dezarmarea populației și restabilirea ordinii. În fi ind faptul că, la 3/16 februarie 1918, autoritățile aceeași zi, Detașamentul ,,Colonel Dragu” a continuat orașului Vâlcov s-au prezentat la colonelul Gheorghe acțiunile începute la Ismail, concomitent cu pregătirea Dragu, căruia i-au predat orașul fără luptă, astfel că până celor pentru ocuparea Chiliei. la 5/18 februarie a fost luat sub control prin dezarmarea În ziua de 24 ianuarie/5 februarie, când la Chișinău populației și instalarea unei garnizoane militare. se proclama independența Republicii Democratice Lupte intense s-au desfășurat în zilele de 28 și Moldovenești, Detașamentul ,,Colonel Dragu” a lăsat 29 ianuarie/10 și 11 februarie în zona localităților la Ismail un batalion din Regimentul 47 Infanterie, o Galiești și Zebrijeni, care au fost bombardate de artileria baterie de 127 mm și o Secție de 53 mm, în timp ce terestră și navală a inamicului, răspunsul prompt al forțele principale - două batalioane de infanterie, un artileriei române ducând la neutralizarea celei adverse. escadron și două baterii de 75 mm s-au pus în marș La Pandaclia au fost deplasate două batalioane de spre Sofi an - Sikerli - Chitai, unde trebuia să realizeze infanterie din Regimentul 50/64 Infanterie, un escadron legătura cu Detașamentul ,,Colonel Rotaru”, compus și o baterie de artilerie, care s-au adăugat forțelor dintr-un batalion de infanterie și o baterie de 75 mm, concentrate pentru cucerirea Chiliei. document 2018 3 (81) 23 studii/documente Ca urmare a unor regrupări de forțe și mijloace, în În acea situație, seara zilei de 30 ianuarie/12 februarie în zona Vâlcovului trupele bolșevice erau dislocate: la Periprava - două baterii de 127 mm, s-au retras către o baterie de 75 mm, o baterie de 120 mm de la forțele nord, la Cetatea navale, 3 companii de debarcare, 1 companie de pionieri Albă, organizând și 1 companie din Regimentul 48/41 Infanterie; la pentru apărare 16 km est de Chilia Nouă, pe malul stâng se găsea puternica fortifi cație 1 companie de infanterie, iar la 10 km est de Chilia permanentă Veche, Flotila de Dunăre, care realizase un baraj de realizată în timpul torpile la 1 km în aval. lui Ștefan cel Mare. Considerându-se că în condițiile în care artileria În lipsa unor forțe noastră nu putea executa o pregătire corespunzătoare, inamice organizate, având în vedere distanțele mari de tragere, pentru până la 15/28 evitarea unor pierderi mari, s-a hotărât ca inițial să februarie 1918, fie curățate de inamic ostroavele cu ajutorul unor trupele Diviziei 13 Generalul Ioan G. Istrati recunoașteri cu elemente ale trupelor de uscat, forțelor Infanterie și-au navale și aeriene, ceea ce a dus la descoperirea faptului concentrat efortul pentru dezarmarea populației, că forțele principale ale inamicului erau concentrate pe instalarea autorităților locale și reluarea vieții economice canalul Oceacov, iar la Zebrijeni erau grupate mai multe și sociale în comunele rurale și urbane. vase de război. În ziua de 31 ianuarie/13 februarie au fost În ziua de 15/28 februarie 1918, comandantul efectuate unele înlocuiri de forțe și mijloace, a continuat Diviziei 13 Infanterie a primit Ordinul de operație dezarmarea populației din jurul Chiliei, iar la Periprava nr. 8722 al M.C.G. pentru cucerirea Cetății Albe trupele noastre au suportat efectele unui bombardament (Akerman), astfel că a dispus concentrarea unor forțe executat cu tunuri de mare calibru executat de pe navele la nord de lacul Chitai, în zona localităților Glăvan și trupelor revoluționare ruse. Enichioi. Reacția artileriei terestre și navale românești a fost Pentru cucerirea acelui obiectiv simbol pentru istoria puternică în ziua de 1/14 februarie, când asupra navelor românească, la 14/27 februarie 1918, M.C.G. a ordonat inamice și orașului Vâlcov s-au tras 875 de lovituri, generalului Ion Istrati să organizeze imediat acțiunile ceea ce a dus la retragerea navelor rusești pe canalul care se impuneau. La 15/28 februarie, comandantul Oceakov, iar distrugerile din oraș au fost majore. A doua Corpului 6 Armată a ordonat declanșarea operațiunilor zi a fost liniște în toată zona de acțiune a Diviziei 13 pentru cucerirea Cetății Albe, scop în care a fost Infanterie, fi ind realizată o împărțire a teritoriului în constituit Detașamentul Mixt ,,Akerman”, comandat zone de responsabilitate pentru dezarmare, executarea de către generalul Ioan Popescu, format din: Brigada recunoașterilor și supravegherea forțelor ostile astfel: 25 Infanterie, un divizion din Regimentul 5 Călărași, Detașamentul ,,Reni” în spațiul marcat de cursul Brigada 4 Roșiori din Divizia 2 Cavalerie, Regimentul 3 Dunării și Prutului, de localitățile Slobozia Mare, Vânători cu o baterie de artilerie și două plutoane din Bulboca, Satu Nou; Detașamentul ,,Ismail” trebuia să Divizia 11 Infanterie, care aveau ordin să dezarmeze acționeze în spațiul delimitat de Dunăre, Lacul Ialpug, populația din localitățile situate la nord de Cetatea Cișmeaua Văruită, Chisilița; Detașamentul ,,Chilia” Albă. Deplasarea către obiectivul de cucerit s-a planifi cat avea ca zonă de responsabilitate teritoriul marcat de și executat pe trei direcții convergente astfel: Lacul Chitai, Enichioi, Cisma, Lacul Sasic, Dunărea. Brigada 25 Mixtă pe itinerarul Arciz - Briena - Pavlovka - Efectele bombardamentului de artilerie asupra Gnadental - Satu Nou - Tatar Bunar; Brigada 4 Roșiori Vâlcovului au fost cele scontate, la 2/15 februarie, cu artileria călăreață și o companie de cicliști a înaintat o delegație a locuitorilor orașului s-a prezentat la pe direcția Carenovi - Vedenscoe - Cantemir, ajungând comandantul forțelor navale române din zonă, a declarat în raionul Frendenfeld - Nadejda - Novorokago, situate că trupele și marinarii ruși s-au retras și că-l predau pe Valea Sărată; Regimentul 3 Vânători cu bateria armatei române. În acele condiții trupele noastre au de artilerie și două plutoane de cavalerie trebuia să ocupat Vîlcovul și Jibrienii, inițial cu două companii înainteze până la Palanca. de debarcare, apoi în oraș a fost trimisă și o companie Pe căile de acces spre localitate și cetate, Regimentul din Regimentul 47 Infanterie, au instalat autoritatea 3 Vânători a întâmpinat rezistență în zona localității românească și capturat cantități importante de material Kaplani, care a fost ocupată la 21 februarie/6 martie de război afl at pe navele rusești părăsite. 1918 după ce în ajutor au fost trimise două companii și

24 3 (81) 2018 document studii/documente care l-a transmis generalului Ioan Popescu, al cărui conținut refl ectă importanța și complexitatea acțiunilor desfășurate de această categorie de forţe, intrată într-un con de umbră după Campania din anul 1916.

MEMORIU asupra activității Flotei de Operațiuni pe timpul de la 15 ianuarie la 15 februarie 1918

Porturile: Ismail, Chilia Nouă și Vâlcov erau socotite ca centrele inamice cele mai importante și deci a căror supunere avea să dea mult de lucru trupelor de ocupație. Aceste centre erau de temut, nu atât prin forța trupelor revoluționare adunate în ele, cât prin prezența în aceste Cetatea Albă porturi a Flotilei Dunărene ruse care poseda o organizație două secții de mitraliere de la Detașamentul ,,Akerman”, artileristică încă apreciabilă și un armament formidabil, apoi unitatea a înaintat până pe aliniamentul Adamovca - superior artileriei forțelor atacatoare. Sofi ental - Karlovka - Mologa. În timpul luptelor cu Înconjurați și instigați de marinarii de pe vase, soldații bandele bolșevice, a avut 6 morți și 25 de răniți. din regimentele Diviziei Baltice, destul de numeroși, Brigada 4 Roșiori a întâmpinat o puternică rezistență care rămăseseră în porturile dunărene, s-au armat cu la Cozasca, în urma luptelor din ziua de 21 februarie/ tunurile și mitralierele ce aparținuseră armatei fostului 6 martie înregistrând ca pierderi 2 morți, 1 ofi țer și Comandament al Deltei și se organizară, hotărâți să 22 trupă răniți. reziste trupelor românești. Numărul răzvrătiților se putea După ocuparea orașului, în zilele care au urmat cifra, în cele 8 porturi, la aproximativ 3.000. s-au desfășurat acțiunile devenite standard pentru: Flota rusă cuprindea 12 baraje și anume: K1, K2, K3, dezarmarea populației, restaurarea ordinii și crearea K4, K5, K6, K7, K8, K9, K11, K12, având fi ecare câte un condițiilor pentru reluarea vieții economice, comerciale tun de 210 mm, apoi 3 canoniere tip Doneț, având fi ecare și sociale. Pentru menținerea ordinii în oraș și 2 tunuri de 150 mm și un tun de 120 mm. În total deci împrejurimi a fost destinată Brigada 25 Infanterie, erau 85 de tunuri grele de marină cu bătaie peste 16 km. care avea la dispoziție un batalion din Regimentul 51 Vasele fl otilei rusești se găseau împărțite în cele 3 porturi și Infanterie, o secție mitraliere, două companii din cu majoritatea la Ismail. Regimentul 50 Infanterie și două secții mitraliere, Flota noastră de operațiuni se găsea aproape toată în timp ce două baterii de artilerie au fost destinate grupată în Chilia Veche, pentru apărarea parcului de să supravegheze Limanul Nistrului. La sud de oraș, vase comerciale. Batalionul de debarcare al marinei spre Bugaz, în localitatea Akembet, a fost trimis un și Batalionul de pontonieri erau pe front, constituind detașament format dintr-un batalion de infanterie din apărarea dinspre sud a Deltei. Aceasta era situația forțelor Regimentul 51 Infanterie, două baterii de 75 mm, o pe Dunăre la ocuparea Bolgradului. baterie de 105 mm, care avea misiunea de a intercepta Revoluționarii goniți de detașamentul de ocupație calea ferată la Bugaz și opri intrarea vaselor inamice din se retrăgeau spre porturile dunărene mărind efectivul Marea Neagră în Limanul Nistrului. garnizoanelor și îndemnând pe răzvrătiți la rezistență. Cucerirea Cetății Albe a marcat, practic, încheierea Abia după căderea Bolgradului s-a primit ordinul M.C.G. acțiunilor pentru luarea sub control a teritoriului dintre ca Flota de Operațiuni să dea tot concursul său Diviziei Prut și Nistru, așa cum fusese ordonat de către M.C.G. 13 cu vasele și forțele de uscat din Deltă, pentru ocuparea român la începutul lunii ianuarie 1918. porturilor dunărene. Cum nu exista nicio legătură Operațiunile Diviziei 13 Infanterie în sudul între fl otă și Divizia 13, s-a dispus ca o vedetă cu t.f.f. Basarabiei au constituit prima acțiune din Războiul de (telegrafi e fără fi r – n.n.) să intre pe Lacul Ialpug, prin Întregire în care s-a realizat o cooperare hotărâtoare, canalul Repedea și să meargă până la Bolgrad. În ziua decisivă și efi cientă între trupele de uscat și cele ale de 19 ianuarie, Vedeta nr. 6 stabilește legătura între Flotilei de Dunăre, într-un spațiu geografic care Divizia 13 cu comandamentul Flotei de Operațiuni. Rușii impunea în mod obiectiv o operație terestro-fl uvială. văzând căderea Ismailului, începură să evacueze șlepurile încărcate La sfârșitul operațiunilor militare din sudul cu materialele lor, șlepuri care erau îndreptate spre Odessa. Basarabiei, contraamiralul Vasile Scodrea a elaborat S-a cerut imediat Comandamentului Marinei din un Memoriu asupra activității Flotei de Operațiuni pe M.C.G. instrucțiuni și s-a primit răspunsul să se oprească document 2018 3 (81) 25 studii/documente toate șlepurile cu pavilion românesc, precum și șlepurile a multor transporturi străine cedate de guvern rușilor, comandamentul Flotei cu marinari și soldați rusești fi ind înștiințat că vor fi oprite cu forța și șlepurile răzvrătiți care se temeau din categoria de mai sus, dar că în baza ordinului M.C.G. să nu cadă în mâinile vor fi lăsate libere să se deplaseze șlepurile și remorcherele noastre. Toți aceștia, rusești. Nota energică înmânată comandantului fl otei a dacă n-ar fi fost teama de avut efectul așteptat, fi indcă niciun vas românesc nu a mai fl ota noastră, ar fi rămas părăsit porturile Ismail sau Chilia Nouă. pe loc, până în ultimul Pentru ca să nu se strecoare niciun convoi în timpul moment, luptând contra nopții, două monitoare au luat pozițiune pe Dunăre în trupelor noastre de uscat. fața Chiliei Vechi, luminând cu proiectoarele canalul Plecarea vaselor de război navigabil. inamice a deprimat și pe cei mai înverșunați REZUMATUL ACȚIUNII DE LA ISMAIL revoluționari care organizaseră apărarea și Vasile Scodrea, Conform ordinului comandantului Diviziei 13, astfel ocuparea s-a făcut aici în gradul de viceamiral ocuparea Ismailului a fost hotărâtă pe ziua de 21 ianuarie fără nicio rezistență. a.c. În Ismail nu mai rămăseseră ca forțe de apă decât 8 canoniere tip Doneț, căci cele 4 barje aduse la 19 ianuarie REZUMATUL ACȚIUNII DE LA CHILIA NOUĂ de la Chilia Nouă, fuseseră duse din nou la Vâlcov și Chilia Nouă. După ocuparea Ismailului s-a hotărât imediat o acțiune Pentru ziua de 21 ianuarie s-a ordonat ca 3 monitoare contra Chiliei Noi, unde se retrăseseră mare parte din să ocupe poziții de tragere la Kopana Balka, 3 km în aval de răzvrătiți și care s-ar fi putut întări dacă s-ar fi întârziat Ismail, iar un monitor e lăsat la Chilia Veche pentru a face mai mult. Operațiunea trebuia să înceapă la 23 ianuarie, față unei eventuale agresiuni din partea barjelor rămase dar trupele colonelului Dragu fi ind încă necesare la Ismail acolo. Monitoarele au sosit la poziții la ora 10, în ziua pentru dezarmarea populației, s-a amânat acțiunea pe de 21 ianuarie și imediat vasul-comandant ,,Provorul” ziua de 25 ianuarie. având la bord pe comandantul Flotilei de Dunăre ruse, Canonierele și barajele rusești, după căderea Ismailului, comandor Simionov, a scoborât în vale și a ancorat în pupa se retrăseseră parte la Chilia Nouă, parte la Vâlcov, unde vasului ,,Marina”. Comandorul Simionov s-a prezentat începuseră să se organizeze pe poziții de tragere, instalând comandantului Flotei de Operațiuni care i-a făcut cunoscut observatori și rețele de telefoane. Monitoarele noastre au că trupele române de uscat au ordin să ocupe Ismailul și că coborât toate la Chilia, ocupând pozițiile de tir, la vale de vasele rusești care vor lua parte răzvrătiților, deschizând acest sat. focul, vor fi imediat bombardate de monitoare. La 22 ianuarie, toate vasele de război inamice părăsesc Comandorul Simionov a asigurat că în niciun caz Chilia Nouă retrăgându-se la Vâlcov. Din explicațiile canonierele nu vor trage asupra trupelor române și a cerut date de căpitan-comandorul Malaincovski, comandant permisiunea de a pleca spre Chilia, ceea ce i s-a acordat, de grup de barje, făcut prizonier la Vâlcov, a rezultat cu condiția ca echipajele să nu provoace prin atitudinea că retragerea fl otei s-a făcut de teama monitoarelor care lor trupele noastre. La ora 14, canonierele au acostat pe ocupaseră poziții înapoia lor, punându-se vasele lor în Dunăre, debarcând bateria de 75 mm, din Detașamentul poziții dezavantajoase de tir și manevră. „Colonel Dragu”. S-a ordonat imediat plutoanelor de Conform ordinului Diviziei 13, Flota de Operațiuni marină aduse la Lascăr Catargiu să debarce pe malul trebuia să concureze la luarea Chiliei Noi prin aducerea basarabean și să ocupe portul, ceea ce s-a făcut fără de două companii, care să fi e aruncate cel dintâi pe incidente. Trupele debarcate au înaintat spre centru unde malul basarabean, pregătind trecerea întregului corp de au luat contact cu trupele colonelului Dragu. debarcare. Mare parte din trupele colonelului Dragu urmau să CONCLUZIE fi e aduse pe apă de la Ismail. Locul de trecere era ales în urma unei recunoașteri făcută la ajun, puțin mai la vale Ocuparea Ismailului numai de trupele de uscat ar fi fost de Chilia Veche. greu de executat atât timp cât vasele de război inamice ar În dimineața zilei de 23 ianuarie, cele 3 canoniere fi fost hotărâte să reziste, aceasta din cauza artileriei grele tip Doneț și 4 barje armate cu câte un tun de 150 mm cu bătaie mare -16 km, care lipsea forțelor de ocupație. urcă din nou Dunărea până la 3 km de locul ales pentru În plus, teama de monitoare a grăbit plecarea barjelor și debarcare, unde iau poziție ostilă, organizându-se pentru

26 3 (81) 2018 document studii/documente nicio cută oferea o zonă ușor de apărat, cu tunuri cu tragere întinsă. Prezența monitoarelor în aval de vasele inamice i-a pus în condiții inferioare de tragere și, în consecință, s-au hotărât să se retragă la Vâlcov, părăsind portul Chilia Nouă. Lipsită de sprijinul fl otei a căzut fără cea mai mică rezistență, capii revoluționari și soldații destui de numeroși fugiră în timpul nopții pe malul Dunării spre Vâlcov.

REZUMATUL ACȚIUNII DE LA VÂLCOV

După căderea și a Chiliei Noi, toate forțele de apă și de 1916. În misiune pe Dunăre uscat ale inamicului s-au concentrat la Vâlcov. Vasele de tragere. Acesta manevră neașteptată a fl otei ruse, vădit război ocupau poziții în port și la gura canalului Oceacov. provocatoare, a atras după sine modifi carea imediată Poziția geografi că a Vâlcovului îi da avantajul că nu a planului de operațiuni și anume s-a hotărât ca întreg poate fi atacat de forțe de la uscat fi ind de jur-împrejur Detașamentul ,,Colonel Dragu” să înainteze pe uscat spre înconjurat de apă și mlaștini. Singure două drumuri duc Chilia Nouă, înconjurând lacurile dintre Ismail și Chilia, la Vâlcov: unul spre nord de Zebrieni și altul spre vest pentru că operațiunea de debarcare era foarte periculoasă de-a lungul malului stâng al Dunării spre Chilia Nouă. de executat în imediata apropiere a vaselor inamice. Ambele însă nu pot fi întrebuințate ca drumuri tactice, În același timp, s-a ordonat monitoarelor să ocupe poziții fi indcă nu ofereau regiune de desfășurare și trupele sunt de tragere la km 40, cu obiectiv vasele inamice în poziția pe obligate să rămână masate chiar sub focul artileriei care o ocupau, până ce se vor concentra toate la Vâlcov. inamice. În dimineața zilei de 25 ianuarie, canonierele și În afara de acesta, la Vâlcov se găseau toate barajele barajele coboară la Vâlcov. Manevra fl otilei rusești a părut și canonierele, deci un număr formidabil de guri de foc inexplicabilă atunci, fi indcă era evident că poziția de la de calibre și bătaie superioară tunurilor noastre de pe km 38 era luată cu intențiunea de a proteja Chilia Nouă. monitoare. Operațiunea de ocupare a Vâlcovului devenea Din declarațiile căpitan-comandorului Malaincovski prin acest fapt foarte greu de executat și cădea mai mult în rezultă că [sic!] canonierele și barjele armate urcaseră sarcina Flotei de Operațiuni. Dunărea de la Vâlcov să ocupe poziția de la km 36 nu Nedispunând de artilerie grea sufi cientă, s-a cerut numai în scop defensiv, dar chiar cu intenția de a ataca prin Diviziei 13 și s-au obținut 2 baterii de obuziere de 127 mm, surprindere monitoarele și a le scufunda și apoi a bombarda care s-au instalat în pădurea Periprava și 1 baterie de Chilia Veche și parcul de vase comerciale. Pozițiile ocupate 75mm așezată în fața canalului Oceacov, pe Grindul însă imediat de monitoare i-a făcut să schimbe planul de Mare. Bateria de obuziere prezintă dezavantajul că operațiuni și s-au întors din nou la Vâlcov. nu avea bătaie mai mare de 5.500 m. Acțiunea asupra În dimineața zilei de 25 ianuarie, către orele 10.30, Vâlcovului trebuia să înceapă la 28 ianuarie. auzindu-se 3 lovituri de tun și socotindu-se că ar fi Trupele colonelului Dragu aveau ordin să înainteze pe semnalul convenit cu Detașamentul ,,Colonel Dragu” la nord, spre Zebrieni, tăind retragerea revoluționarilor pentru a reîncepe debarcarea companiilor de marină, s-a în această direcție. Batalionul de debarcare, concentrat la ordonat Diviziei 1 de Monitoare să-și schimbe ancorajul Periprava și Flota de Operațiuni să încercuiască Vâlcovul în fața portului Chilia Nouă, iar Detașamentul de la sud. debarcare să treacă Dunărea. Trupele de la nord au fost primite cu focuri de artilerie Intrarea trupelor de marină în Chilia Nouă s-a făcut de la canonierele așezate în baia (golful - n.n.) de la fără incidente. Zebrieni și silite să se retragă mult în interior pentru a ieși din bătaia tunurilor grele. CONCLUZIE În noaptea de 28 ianuarie, vase ușoare inamice au Ocuparea Chiliei Noi și a Ismailului nu s-ar fi putut tras cu șrapnel asupra Peripravei și asupra tranșeelor face de către trupele de uscat cu mijloacele de care dispuneau Batalionului de debarcare. S-a ordonat imediat ca, în în cazul că fl ota n-ar fi fost liberă să acționeze. dimineața zilei de 27 ianuarie, monitoarele să ocupe Vasele aveau artilerie grea cu tragere întinsă, care lipsea poziții de tir indicate pe canalul Cernomoreț. În timpul cu desăvârșire forțelor de uscat. În plus, terenul întins fără când monitoarele se instalau pe poziții și procedau la document 2018 3 (81) 27 studii/documente desăvârșirea legăturilor telefonice, inamicul a încercat să La 3 februarie, ora 17, sub protecția monitoarelor și treacă în Periprava cu câteva lotci și șalupe. Comandantul a bateriilor de uscat au fost trimise pe malul basarabean militar al forțelor de uscat din Periprava a ordonat bateriei 2 companii de marină și 1 secție de mitraliere, sprijinite în de 127 mm să tragă câteva lovituri în port, unde se vedea imediata apropiere de Vedetele 3, 4 și 6 – la bordul căreia adunată o mulțime de soldați. Imediat au răspuns barajele se găsea și comandantul Flotei de Operațiuni. Ocuparea și canonierele rusești trăgând mai întâi fără țintă bine Vâlcovului s-a făcut fără incidente. defi nită, iar apoi, descoperind monitoarele, au îndreptat Vedetele 3 și 4, înaintând în recunoaștere pe canalul tirul contra lor. Oceacov, au zărit un remorcher pe care l-au somat să se Monitoarele răspund însă încadrate de lovituri foarte oprească. Remorcherul nu s-a oprit și s-a aruncat la mal, aproape și cum nu aveau instalația telefonică terminată, unde au început să fugă marinarii care se găseau la bord. au fost nevoite să schimbe poziția, urmărite tot timpul de Parte din fugari au fost răniți, o parte omorâți sau făcuți focul artileriei inamice. Rezultatul tragerii monitoarelor prizonieri. Între ei se găsea și comandantul grupei de a fost avarierea a două baraje armate inamice. Fața de barje, căpitan-comandorul Malaincovski, care venea să superioritatea evidentă a inamicului în artilerie grea organizeze din nou pozițiunea de la Vâlcov. trebuia să se acționeze cu multă atenție și în condițiile La ocuparea Vâlcovului barjele erau retrase spre cele mai favorabile. Din conferința avută la bordul lui gura canalului Patapov, spre a fi evacuate la Odessa sub ,,Măcin”, cu d-l general Popescu, comandantul Diviziei protecția canonierelor și contratorpilorului tip ,,Derseni”. 13, a ieșit hotărârea comunicată Corpului 6 Armată de a În zilele următoare, în timp ce se lucra la instalarea menține deocamdată Vâlcovul investit cu forțele de apă și liniilor telefonice și determinarea pe hartă a noilor poziții de uscat. Astfel s-ar fi riscat pierderi de oameni și material. de tragere, așa ca să se poată bate Oceacovul până la gura În noaptea de 31 ianuarie, inamicul a început un dinspre Mare, s-a împins și recunoașterea canalului până bombardament foarte violent asupra Peripravei cu tunuri la Patapov. de toate calibrele. Față de această nouă agresiune s-a La 7 februarie, un monitor, având la bord pe cerut telegrafi c Diviziei 13 și s-a obținut aprobarea de a comandantul Flotei de Operațiuni, coboară pe Oceacov răspunde, bombardând cu bateriile de uscat monitoarele, până la Polunojnoie, în timp ce se împingea recunoașterea vasele inamice și Vâlcovul. regiunii până la Mare. Sub protecția monitorului, La 1 februarie, ora 16, s-a început cu atâta precizie și Apărările sub Apă au barat brațul cu mine, lăsându-se iuțeală că din toate vasele n-au putut răspunde decât cu o parte pe malul drept. Cu această ocazie s-au capturat câteva lovituri. O canonieră ancorată în gura canalului 8 șlepuri rusești și 3 remorchere. Oceacov, avariată de 3 proiectile a fost silită să se retragă, La 9 februarie, recunoașterea era împinsă până la precedată de o barjă care a fost lovită sub linia de plutire. Mare, unde se găseau eșuate 2 șlepuri cu muniție de Celelalte barje, în învălmășeală, s-au retras spre mare, toate calibrele. Se începe descărcarea lor cu pontoane mici rămânând să răspundă numai foarte rar 2 barje de remorcate de vedete. 210 mm, barje care, în cele din urmă, au fost și ele reduse La 13 februarie, profi tând de un timp bun, un la tăcere. remorcher puternic protejat de un monitor și de o vedetă, la Conducerea operațiunii s-a făcut de la observatorii bordul căreia se găsea comandantul Flotei de Operațiuni, artileriei, unde se găsea comandantul Flotei de Operațiuni. reușește să scoată de pe uscat cele 2 șlepuri cu muniție și să După acest bombardament a urmat o liniște deplină, le aducă în Dunăre. canonierele ieșind în radă la Zibrieni, iar barjele rămânând În total, numărul șlepurilor capturate de noi pe la gura canalului Patapov. Din declarațiile căpitan- Dunăre, după retragerea fl otilei rusești, a fost de 109 vase comandorului Malcincovschi reiese că mateloții formau românești cedate de statul român rușilor, 82 de vase rusești două partide: primul – îi reprezenta pe cei războinici, care și 54 pontoane fl uviale pentru pod. cereau să vină cu toate vasele la Vâlcov, iar al doilea – cerea să părăsească Dunărea și să se retragă la Odessa cu toate CONCLUZII vasele. Parte din populația de la Vâlcov era îngrozită de Ocuparea Vâlcovului nu s-ar fi putut face cu trupele bombardamentul de la 2 februarie și de teama unui alt de uscat fără concursul forțelor de apă, pentru că situația bombardament a trimis, în ziua de 2 februarie, o delegație lui geografi că este așa ca să nu se poată ajunge decât pe la Chilia pentru a anunța că orașul se predă, imediat ce apă și apoi dispunea de o apărare fl uvială formidabilă ca barjele vor părăsi Dunărea. material și încă apreciabilă ca organizație de tir. S-a cerut imediat telegrafi c și s-a obținut aprobarea Tunurile de care dispunea fl ota noastră de operațiuni comandantului Diviziei 13 de a debarca a doua zi erau mult inferioare tunurilor grele ale rușilor în Batalionul de marină la Vâlcov. ce privește calibrul (bătaie 16 km) și numărul lor.

28 3 (81) 2018 document studii/documente Contam însă mult pe organizația superioară a conducerii Nr. 8012 tragerii la monitoare. 1918, martie 8 Este în afară de orice discuție că dacă fl ota rusească ar fi avut o organizație mai bună și o conducere de tir mai Divizia 13 către Corpul 6 Armată rațională, monitoarele nu ar fi putut reuși să se apropie de bătaia tunurilor lor pentru a putea lupta cu vasele Am onoarea a vă înainta, în copie, memoriul asupra inamice. activității Flotei în operațiunile pe Dunăre, drept anexă Aceste considerații au determinat amânarea acțiunii a operațiunilor din Basarabia, precum și un tablou de de la Vâlcov, când s-a constatat intenția inamicului de a materiale capturate. rezista cu toate forțele sale pentru apărarea ultimului port Am avut onoarea să comand această frumoasă armă, dunărean. Când împrejurările au fost favorabile s-a cerut combinând-o cu trupele de uscat pentru cucerirea Ismailului, și s-a obținut aprobarea inițiativei atacului fl otei rusești. Chiliei și Vâlcovului, precum și pentru apărarea Deltei Succesul a fost deci obținut numai printr-o acțiune de întregi. surprindere și destul de îndrăzneață. Neapărat nu mă pot pronunța hotărât asupra tehnicii, Canonierele, contratorpilorul și barjele au plecat spre nici chiar asupra tacticii acestei arme numai cu cele ce am Odessa și numai barjele K4 si K5, cu tunuri de 150 mm, văzut în scurtul timp cât am avut-o sub comandă. Din câte au intrat în baia Akerman pentru a concura la apărarea am văzut însă, cred că operațiunile au fost conduse după acestui port în care se concentraseră și forțe mari de uscat. toate cerințele ce comportă această operațiune și că [sic!] Astfel s-a terminat confl ictul urmat între cele două chiar în mod special. Dușmanul cu care a avut de luptat era fl ote dunărene, confl ict care a scos în evidență roadele unei cu mult mai periculos înaintea fl otei decât la uscat, pentru organizări la care s-a lucrat fără încetare mai bine de un două considerații: an de zile. 1) Că inamicul dispunea de o artilerie superioară în Din momentul ce s-a obținut supremația Dunării prin calibru ca și în număr; izgonirea fl otilei rusești, rolul fl otei noastre de operațiuni 2) Flota noastră fusese până în ajunul luptei în contact, s-a rezumat numai la paza gurilor Starâi Stambul și mult mai intim cu dușmanul decât au fost trupele de uscat. Oceacov. Cooperarea cu forțele de uscat, care acționează pe Ei staționaseră pe un spațiu mult mai mic. malul Mării, nu mai era posibilă, fi indcă vasele noastre de Dacă în cele ce preced nu mă pot pronunța destul de o construcție specială erau ca și la Mare. hotărât, apoi în ce privește devotamentul, râvna și dorința Lipsa aceasta a unei fl ote de Mare s-a simțit adânc, în de a face proba realității, impresia ce mi-au lăsat marinarii desfășurarea ultimelor operațiuni în Basarabia. este mai presus de orice laudă. O forță maritimă cât de mică ar fi adus servicii imense Disciplinați, avizi de a combate, nescăpând niciun factor prin blocarea gurilor Dunării, blocare care ar fi avut ca cât de mic de a ne putea lega și coopera etc., sunt calități pe [sic!] consecință imediată grabnica supunere a porturilor care le-au dovedit ofi țerii marinari, cu care am lucrat și, în basarabene și capturarea întregului material de vase special, bravul lor comandant comandorul Scodrea. inamice. Și, ca să ilustrez cu exemplu cele ce susțin, voi releva La Akerman dacă am fi avut o fl otă de Mare, ea ar fi cazul de la Vâlcov: ușurat mult acțiunea trupelor de pe uscat prin faptul că Marina dușmană apăra cu înverșunare Vâlcovul pentru ar fi întors pozițiile inamice și ar fi lipsit apărarea acestui a câștiga timp ca să scurgă materialele spre Odessa și această centru de sprijinul fl otei adverse. apărare o făcea cu artileria de mare calibru, atât contra fl otei, cât și a trupelor de uscat ce intrau în raza de acțiune COMANDANTUL FLOTEI DE OPERAȚIUNI (Regimentul 47 Infanterie). Acestea nu puteau înainta, iar monitoarele fl otei noastre, COMANDOR (ss) SCODREA7 ca și artileria de uscat a diviziei atașată fl otilei, nu se putea măsura cu artileria dușmană. Buna cooperare între cele două structuri a fost Un consiliu am ținut pe bordul vasului ,,Măcin” remarcată și apreciată la adevărata sa dimensiune stabilind condițiile de luptă în așteptarea artileriei grele de către generalul Ioan Popescu care, după ce a pe care o cerusem de la Corpul 6 Armată. primit Memoriul întocmit de către contraamiralul Deși hotărâți în consiliu să amânăm operațiunile Vasile Scodrea, a elaborat și transmis comandantului active, lucru pentru care am obținut și aprobarea, totuși Corpului 6 armată, la 8/21 martie 1918, un raport comandorul Scodrea îmi cere voie ca în acest interval de care conținea și aprecierile sale referitoare la acțiunile timp să hărțuiască pe adversar. pentru ocuparea porturilor Ismail, Chilia și Vâlcov, Am aprobat, și cele ce au urmat au confi rmat că acest precum și pentru apărarea Deltei Dunării. brav ofi țer, în loc de a se pune la adăpostul răspunderii document 2018 3 (81) 29 studii/documente rezultat al hotărârilor din consiliu, a alergat tocmai după comandorului Scodrea să i se acorde „Mihai Viteazul” răspundere, făcând propuneri conforme cu cazul. Rezultatul cl. III-a. n-a întârziat a se vedea, căci inamicul, față de acțiunea COMANDANTUL DIVIZIEI 13 efi cace a vaselor noastre, descurajându-se din ce în ce, a General (ss) I. Popescu sfârșit prin a renunța la ultima sforțare când trupele de uscat p. conformitate au putut înainta și Vâlcovul s-a ocupat în chiar intervalul Maior8 hotărât de amânare. Memoriul anexat prevede și activitatea înaintea Cele două documente au fost trimise de către Ismailului și Chiliei, pe care le certifi c. generalul Ioan Popescu comandantului Corpului 6 La operațiunile contra Akermanului, fl ota n-a putut Armată, iar după ce le-a studiat și analizat, generalul Ioan coopera, neavând vase de Mare și aceasta a întârziat Istrati le-a înaintat M.C.G., cu mențiunea: Mă unesc cu operațiunile de uscat. [sic!] comandantul Diviziei 13, în aprecierile favorabile ce Dacă pe Dunăre s-au capturat multe materiale, în face fl otei în raportul său cu nr. 8012, fi ind foarte mulțumit schimb lipsa vaselor de Mare a împiedicat și capturarea de activitatea depusă de comandamentul, ofi țerii și echipajele de materiale considerabile retrase de dușman de la Vâlcov Flotei de Operațiuni în tot timpul de la 24 ianuarie până la și, mai ales, de la Akerman, pe locul căruia se putea tăia 15 februarie, când au încetat operațiunile active9. retragerea venind de pe Mare. Dintre cele patru divizii care au acționat în Basarabia Și sub acest raport poate că e de întrebat dacă banii ce în iarna anului 1918, Divizia 13 Infanterie a avut situația s-ar fi cheltuit în timp de pace cu vase de Mare n-ar fi fost cu cea mai grea, având în vedere nivelul ridicat de ostilitate prisosință rambursați prin capturarea tuturor materialelor a trupelor bolșevice și populației din zona sa de acțiune, acum, fără a mai vorbi de câștigarea timpului și de moral. cooperarea cu Flota de Operațiuni fiind o necesitate În vederea celor ce preced, nu găsesc destule cuvinte de vitală pentru succesul în condițiile specifice spațiului laudă micii, dar marii fl ote de operațiuni, precum și nu găsesc geografi c de acțiune. Este de apreciat camaraderia dintre destule cuvinte de a atrage respectuos binevoitoarea atenție comandanții unităților din trupele de uscat și cei din autorităților superioare asupra solicitudinii, cel puțin în Flotila de Dunăre, cooperarea la toate eșaloanele, respectul viitor, pentru marina noastră. reciproc și recunoașterea reciprocă a meritelor, fapt ce Ca recompensă imediată, insist a ruga să se aprobe poate fi considerat un factor de succes pentru îndeplinirea tabloul de propuneri la decorații anexat și rog ca [sic!] misiunilor.

Th e Cooperation between the Land Troops and the Operations Fleet in southern Basarabia in the Winter of 1918 Colonel (r) prof. univ. Ion Giurcă, Ph.D. Major Assistant Professor Adrian Diaconu, Ph.D.

Abstract: At the end of 1917 and the beginning of the following year, at the request of the Country Council, the Romanian troops acted to restore the order of law and maintain security. In the southern part of Basarabia was the Division 13 Infantry, which faced the most diffi cult situations, due to the resistance opposed by the Bolshevik Russian troops, as well as the aggressive attitude of the non-Romanian population. Th e specifi city of the geographic, terrestrial, lagoon, river and delta space and also the nature of the Bolshevik Russian forces imposed a cooperation between the units of the Division 13 Infantry and the Operations Fleet.

Keywords: Basarabia, land troops, operations fl eet, cooperation, Division 13 Infantry, Army Corps 6.

NOTE

1 Universitatea „Hyperion” din Bucureşti. 5 Idem, rola P.II. 1.2588, cd. 192. 2 Academia Tehnică Militară Bucureşti. 6 Ibidem, cd. 193. 3 Arhivele Militare Române, Fond microfi lme, rola P.II. 2.510, 7 Ibidem, cd. 271-280. cd. 282. 8 Ibidem, cd. 269-271. 4 Ibidem, cd. 538. 9 Ibidem, cd. 268.

30 3 (81) 2018 document studii/documente BASARABIA, 1918: „UNOR ASEMENEA BUNI ROMÂNI NU TREBUIE SĂ LI SE RĂSPLĂTEASCĂ MUNCA PRINTR-O NEDREPTATE!”

Lucian DRĂGHICI1

upă unirea Basarabiei cu România, la aparţinând Societăţii Culturale Moldovenești3. Prima 27 martie/9 aprilie 1918, printre multiplele tipăritură a fost „o foaie de aducere aminte a acelei zile Dprobleme cu care se confruntau autorităţile mari”. Roata mașinii de tipărit a fost pusă în mișcare de din teritoriul românesc dintre Prut și Nistru – unifi carea fruntași ai românilor basarabeni împreună cu refugiaţi administrativă, legislativă, menţinerea ordinii și liniștii transilvăneni și bucovineni afl aţi la serbare. Hârtia

La 27 martie/7 aprilie 1918, Sfatul Ţării a votat, cu o largă majoritate, unirea Basarabiei cu România. În Declaraţia de Unire se prevedea o largă autonomie a provinciei româneşti dintre Prut şi Nistru publice etc. – se număra și eliminarea efectelor politicii a fost așezată în mașina de tipărit de o învăţătoare de rusifi care forţată dusă de Imperiul Ţarist în perioada care absolvise cursurile de limba și literatura română ocupării Basarabiei. organizate în vara anului 19174. Primele măsuri în acest sens au fost întreprinse Peste câteva zile, la 21 septembrie 1917, autorităţile de liderii românilor basarabeni încă din vara anului de la Chișinău au decretat naţionalizarea tuturor școlilor 1917 prin organizarea unor cursuri intensive de limba primare și predarea limbii române și a istoriei românilor și literatura română și de istorie a românilor pentru în cele secundare5. învăţătorii și profesorii din Basarabia2. În circumstanţele tulburi din ultimele luni ale anului La 18 septembrie 1917, într-o atmosferă festivă, a 1917, când Basarabia a fost invadată de valurile de fost inaugurată la Chișinău prima tipografi e românească, soldaţi ruși bolșevizaţi care se retrăgeau în debandadă document 2018 3 (81) 31 studii/documente de pe frontul din Moldova, activitatea de promovare L. Florian și Gh. Popescu), cât și pentru public, o serie de a culturii române în rândul basarabenilor a fost mult conferinţe din istoria românilor și asupra istoricului Cetăţii diminuată în condiţiile în care Basarabia se cufunda Albe, unele pe românește, altele pe rusește, după cum era în anarhie. auditoriul, mai mult românesc decât rusesc. Abia după reinstaurarea ordinii de drept de către În iunie, când Divizia IV a închis cursurile de învăţători armata română, chemată în ajutor de Sfatul Ţării, și, ucraineni, fi ind printre ei o mare fi erbere, am căutat să mai ales, după Actul Unirii votat de Sfatul Ţării la intervin împăciuitor. Am reușit în bună parte și am ţinut, 27 martie/9 aprilie 1918, învăţământul în limba română în rusește, patru conferinţe de istoria românilor, insistând și activitatea culturală românească au luat un nou în special asupra istoriei Moldovei și asupra relaţiilor ei cu avânt. Desfășurată iniţial sub auspiciile Directoratului părţile de peste Nistru. Am arătat întotdeauna plecând de Învăţământului din cadrul Consiliului Directorilor la acea înrudire care există prin multul sânge tracic care Generali (denumirea structurii guvernamentale a e [prezent] în substratul etnic al malorușilor6 sau prin Basarabiei), această activitate a intrat într-o nouă puternica infl uenţă de deznaţionalizare reciprocă; ţinând etapă în vara anului 1918, prin înfi inţarea Serviciului apoi seamă de faptul că [sic!] cazacii au fost mai întotdeauna de Propagandă Culturală din cadrul Comisariatului alături de moldoveni în luptele grele contra tătarilor și General al Basarabiei. turcilor, și, în sfârșit, având în vedere că în momentul de O radiografie a eforturilor dascălilor români în faţă România și Ucraina nu pot avea decât interese comune, lupta lor pentru reunifi carea culturală a Basarabiei cu am insistat asupra concluziei logice că între români și patria-mamă se regăsește în memoriul profesorului P. ucraineni nu pot fi decât relaţii de prietenie. Sunt ucraineni Nicorescu, din 2 noiembrie 1918, în care acesta prezintă dincoace de Nistru, dar sunt mulţi moldoveni dincolo de activitatea depusă în perioada mai-septembrie 1918 Nistru; graniţa naturală a românismului spre răsărit nu în judeţul Cetatea Albă. În conţinutul memoriului poate fi decât Nistrul. Bineînţeles că naţionalităţile de sunt descrise difi cultăţile cu care se confruntau acești dincoace și de dincolo de Nistru trebuie să se bucure de o largă mesageri ai culturii române în climatul social-politic libertate culturală, o astfel de rezolvare a chestiunii acesteia deosebit de frământat din Basarabia anului 1918. De fi ind singurul mijloc pentru o prietenie sinceră între cele admirat patriotismul care îi motiva pe acești modești două popoare. Conferinţele au fost primite cu mult interes, apostoli ai culturii române să înfrunte, cu multe sacrifi cii atât de cursanți și de dascălii lor, cât și de public. personale, condiţiile dificile în care își desfășurau După plecarea d-lui I. Begu, am ţinut la seria d-sale misiunea de a răspândi luminile românismului într-o de cursanți, timp de două săptămâni, un curs de gramatică Basarabie abia ieșită din obscuritatea la care fusese românească. La sfârșitul lui iulie, această serie a trecut condamnată de regimul ţarist. Totodată, trebuie asupra d-lui Cristea. subliniat rolul important pe care l-au avut conferinţele La 9 septembrie, am început scoaterea unui jurnal pe teme de istoria românilor, o materie didactică tot mai săptămânal, „Gazeta Cetăţii Albe”, în românește și în ostracizată în programele educaţionale din România rusește, paralel. Această gazetă înlesnește mult învăţarea zilelor noastre. limbii române, cât și pentru români învăţarea limbii ruse. În această gazetă examinându-se în mod serios chestiuni ♦♦♦ la ordinea zilei, ea este urmărită cu atenţie. În înţelegere cu dl. prefect al judeţului, ea se trimite și pe la toate satele Nr. 34 – 22.XI.1918 din cuprinsul judeţului. Tirajul e de 700 de exemplare. În scoaterea acestei gazete ne lovim însă de două difi cultăţi Raport al profesorului P. Nicorescu asupra activităţii foarte mari: lipsa de hârtie și scumpetea tiparului. Defi citul depuse ca propagandist la Cetatea Albă (Akkerman), de până acum l-am susţinut eu personal, având și mai multe 15 mai-1 octombrie 1918 înlesniri din partea Prefecturii (mi s-au dat 1.000 de coli de hârtie, mi se înlesnește distribuţia în judeţ etc.). Primind, pe data de 15 mai a.c., din partea onor Din septembrie, am început organizarea unui muzeu Ministerului, însărcinarea de propagandă la Cetatea Albă, al orașului pentru a strânge antichităţile așa de numeroase am onoarea a vă raporta următoarele asupra activităţii mele ce se găsesc răspândite pe la particulari și care se pierd, cu de până la 1 octombrie a.c.: încetul, fără urmă. În tot acest timp am ţinut pentru cursanții care învăţau De la 1 decembrie, voi organiza, cu concursul d-lui limba română (cursurile de limba română au fost ţinute de general Panaitescu, președintele Cercului cultural „Cetatea d-na Florica Niţă și d-nii I. Begu, S. Cristea, V. Micuda, Albă”, cursuri de universitate populară: învăţarea limbii

32 3 (81) 2018 document studii/documente române, istoria și și, în cazul acesta, geografi a României, propaganda e ceva literatură comparată forţat. Astăzi, (în care curs să își în chestiuni de găsească un loc naţionalităţi, larg și literatura cuvântul română), drept și „propagandă” medicină generală. prea ne amintește Împreună cu de procedurile ceilalţi dascăli și cu bulgarilor în concursul părintelui Macedonia, ale Șerban, am înfi inţat ungurilor în cu toţii aici și primul Transilvania cor românesc, și ale rușilor care face progrese în Basarabia. frumoase. Serviciul acesta Ca încheiere, ar trebui să trebuie să relevez se numească că d-nii Cristea, Un rol de primă importanţă pentru eliminarea efectelor politicii de rusifi care forţată, „Serviciul pentru Micuda, Florian și dusă timp de decenii de autorităţile ţariste, l-a avut publicarea şi difuzarea de manuale şi periodice răspândirea în limba română destinate şcolilor din Basarabia Popescu au depus culturii române” toate silinţele ca să răspândească cât mai mult limba sau „Serviciul pentru răspândirea învăţăturii românești”. română. E regretabil că sus-numiţilor li s-a tăiat diurna Acest serviciu pentru răspândirea culturii române în de propagandiști pe luna septembrie. Toţi știau că bugetul Basarabia ar trebui să urmărească un întreit scop. e întocmit până la 1 octombrie. Fără ca lipsa de fonduri să În primul rând, trebuie urmărită, cât mai neîntârziat le fi e pusă în vedere măcar cu o lună înainte, acești dascăli, posibil, deșteptarea conștiinţei naţionale în masele de în cea mai mare parte refugiaţi ardeleni și bucovineni, au moldoveni. În acest scop ar trebui să se procedeze astfel: cea fost lăsaţi fără căpătâi. Acest lucru e cu atât mai nedrept cu mai mare parte din deputaţii Sfatului Ţării sunt oameni cât doamna Florica Niţă și subsemnatul am primit diurna săraci, pentru care argumentul cel mai convingător de pe luna septembrie. Recomand călduros onor Ministerului, solicitudine din partea ţării-mume ar fi câte o subvenţie, dacă găsește cu putinţă, să repare această nedreptate, în schimbul căreia ei să desfășoare o activitate naţionalistă. achitând diurna pe încă o lună d-lor Micuda, Cristea, Cei mai tineri și cei mai entuziaști și mai cu dar la vorbă, Florian și Popescu, care au continuat cursurile și în luna ar trebui să colinde satele din regiunea de unde sunt și să septembrie, fără să ia în consideraţie că li s-a tăiat diurna. le vorbească ţăranilor după un program elaborat de centru. Unor asemenea buni români, nu trebuie să li se răsplătească Să le spună acești tineri sătenilor moldoveni că vor căpăta munca printr-o nedreptate! pământ, vot obștesc și învăţătură în limba strămoșească și În ceea ce privește continuarea „propagandei” în viitor, că zilele de robie s-au sfârșit pentru totdeauna. Pe lângă îmi permit a face următoarele observaţii; aceștia, ar mai trebui însărcinaţi în același scop și o sumă Desfășurarea unei „propagande” având în vedere de tineri, mai ales învăţători din Moldova (numai din starea culturală înapoiată a acestei provincii, este neapărat Moldova, căci e constatat că cei din Muntenia nu se pot necesară. După realizarea României Mari, de bună seamă apropia sufl etește de moldovenii din Basarabia). De o că Basarabia va rămâne, încă multă vreme, partea cea mai activitate în felul acesta este cât mai neapărat nevoie, rebelă. mai ales în vederea alegerilor la Constituantă, căci altfel Mai întâi însă, ar fi bine ca cuvântul de „propagandă” să ne-ar putea aduce multe surprize. În cazul când trupele fi e cât mai mult evitat deoarece face o impresie defavorabilă. noastre vor trece Nistrul pentru pacificarea Ucrainei, Căci una din două: ori majoritatea covârșitoarea a trebuie imediat începută o activitate și pentru deșteptarea populaţiei din Basarabia sunt [sic!] moldoveni și ei doresc conștiinţei naţionale la moldovenii de peste Nistru, cărora, să rămână sub stăpânire românească și, în cazul acesta, în timpul cât ar sta armata română acolo, ar trebui să li se nu mai e nevoie de propagandă, ci, numai, pur și simplu, deschidă școli moldovenești în toate satele. de școli, sau în Basarabia sunt mulţi străini și aceștia, cât Al doilea, ar fi o activitate lentă și sistematică în și moldovenii, nu vor să audă de stăpânirea românească satele moldovenești, pe cale de școli, lucru pe care, desigur, document 2018 3 (81) 33 studii/documente Ministerul îl urmărește deja. Ar trebui încurajaţi cât mai trebuie să existe câte un cerc cultural, care să aibă ca scop mult învăţătorii din Moldova ca să vină în Basarabia, chiar înfrăţirea culturii române cu cea rusească și ucraineană. dacă acest lucru ar fi , deocamdată, în detrimentul Moldovei. Câte un jurnal săptămânal, scos în două limbi (la Cetatea Învăţătorul din Basarabia trebuie să fi e, în același timp, și Albă în românește și în rusește, la Hotin în românește și în dascăl și luptător pentru redeșteptarea conștiinţei naţionale. ucraineană), ar trebui să înlesnească acest lucru. Rușii și Pe la sate trebuie răspândită larg și o gazetă bună, populară, ucrainenii nu ne cunosc absolut deloc, sub niciun raport; ei scoasă săptămânal la centru (Chișinău). despre noi nu știu decât lucruri rele. Trebuie să le arătăm În sfârșit, în al treilea rând, străinii nu trebuie neglijaţi. ce avem și noi bun, iar celor ce ar dori să înveţe românește, A urmări însă românizarea lor ar fi cu totul greșit. Acesta să le dăm această posibilitate prin școli de adulţi, care dau e un proces lent, care se face de la sine. În satele locuite de rezultate foarte bune. Într-un cuvânt, numai dacă suntem străini, „propagandiștii” trebuie cu totul excluși, deoarece animaţi de un spirit sincer cu tendinţe la o înfrăţire, numai se creează numai o stare de spirit încă și mai îndârjită atunci putem noi câștiga prietenia loială a ucrainenilor și a împotriva noastră. Singura obligaţie care li se poate impune rușilor cu care ne învecinăm la Nistru. este ca în școlile lor, care trebuie să fi e riguros naţionale și nu rusești, să înveţe și românește. Primiţi, Vă rog, Domnule Șef, asigurarea deosebitei Orașele capitale de judeţ fiind ca aspect mai mult mele consideraţii, rusești, o atenţie deosebită trebuie îndreptată asupra lor. În genere, se poate spune că viaţa culturală de mijloc din P. Nicorescu orașele rusești e superioară celei de la noi, unde cultura la Profesor secundar orașe este de o origine foarte recentă. Capitalele judeţelor Asistent la Universitatea din București mai mult românești pot fi românizate forţat cât mai repede, că e și fi resc ca într-un judeţ românesc capitala să fi e tot românească. Dar, de pildă, în Hotin și Cetatea Albă, Cetatea Albă, 2 noiembrie 1918 judeţe în care majoritatea populaţiei e în majoritate [sic!] sale străină, trebuie să avem o atitudine conciliantă și cât mai D 7 larg tolerantă. În cele două orașe extreme ale Basarabiei Domnului Șef al Propagandei naţionale în Basarabia

Bessarabia, 1918: ”Such good Romanians shouldn’t be rewarded for their Work with an Injustice!” Lucian Drăghici

Abstract: After the unifi cation of with Romania, at 27 March/9 April 1918, among the many problems faced by the authorities from the Romanian territory between the Prut and Nistru was the elimination of the eff ects of the forced russifi cation policy carried out by the Tsarist Empire during the occupation of Bessarabia. An important role in this issue was played by the teachers who submitted a cultural activity through Romanian language and Romanian history courses and lectures. Th e document presented here is a testimony of the diffi culties faced by them in their work among the inhabitants of Bessarabia in the troubled social and political climate of 1918. Keywords: 1918, unifi cation, Bessarabia, Cetatea Albă (Akkerman), cultural activity.

NOTE

1 Arhivele Militare Naţionale Române. fi ind reconstituită în primăvara anului 1917, după prăbușirea regimului 2 ***O pagină din istoria Basarabiei. Sfatul Ţării (1917-1918), ţarist. 4 ***O pagină din istoria Basarabiei..., p. 97. Editura Prut Internaţional, Chișinău 2004, p. 92. 5 3 Ibidem, p. 95. Societatea Culturală Moldovenească a fost înfiinţată de 6 Ucrainenilor. naţionaliștii români basarabeni în perioada Revoluţiei Ruse din anii 7 Arhivele Militare Naţionale Române, Fond microfi lme, rola F.II. 1905-1906. După înfrângerea revoluţiei, societatea a fost desfi inţată, 2.2748, cd. 274-276.

34 3 (81) 2018 document studii/documente BUCUREŞTI. SFÂRŞITUL OCUPAŢIEI GERMANE; PREGĂTIRI PENTRU REÎNTOARCEREA FAMILIEI REGALE*

Dr. Oana Anca OTU1

upă aproape patru ani și armatei, în care îi chema pe ostași să jumătate de confruntări reia lupta în numele idealului unirii. Dsângeroase, care au provocat La data încheierii armistiţiului de la imense pierderi de vieţi omenești și Compiègne, România, se afl a, din pierderi materiale greu cuantifi cabile, nou, alături de aliaţii din Antantă. Primul Război Mondial se încheia Sfârșitul ocupaţiei germane în București cu victoria Antantei. Rând pe rând s-au recunoscut învinse Bulgaria (16/ Știrile de pe fronturile de luptă 29 septembrie 1918 – Armistiţiul de și perspectiva reluării ostilităţilor la Salonic), Imperiul Otoman (17/ de către România au ajuns și la 30 octombrie 1918 – Armistiţiul de București, oraș care se afla, de la la Mudros), Austria (21 octombrie/ 23 noiembrie/6 decembrie 1916, 3 noiembrie 1918 – Armistiţiul sub ocupaţia Puterilor Centrale4. de la Villa Giusti), Germania Prezenţa lor în Capitală se apropia (20 octombrie /11 noiembrie 1918 de sfârșit și conduita lor febrilă arăta – Armistiţiul de la Compiègne), din plin că erau conștiente de situaţia Ungaria (31 octombrie/13 noiembrie 20 octombrie/11 noiembrie 1918. în care se aflau. Se împachetau 1918 –Convenţia de la Belgrad). Semnarea armistiţiului cu Germania, lucrurile, se făceau bagajele, se ardeau într-un vagon de tren în pădurea Compiègne Perspectiva sfârșitului războiului arhivele, iar coloane ale armatei, dar a ridicat problema și ale autorităţilor de conduitei României, ocupaţie au început care nu mai era în să părăsească orașul stare de beligeranţă, chiar înainte de deoarece fusese reintrarea României obligată să încheie în război. Pacea de la București Un martor al cu Puterile Centrale acelor clipe, Virgiliu la 24 aprilie/ N. Drăghiceanu 7 mai 19182. După descria astfel febra prăbușirea frontului plecării: „De acuma balcanic, statul începe o evacuare în român a reintrat în masă și dezordonată. planurile strategice ale În faţa hotelurilor, aliaţilor3, astfel că s-a camioane, căruţe, realăturat Antantei, trăsuri încarcă de într-un proces plin de grabă, cufere de Principalii semnatari ai Armistitiului de la Compiègne au fost mareşalul Foch obstacole de tot felul. şi Mathias Erzberger din partea Germanei piele, geamantane, La 24 octombrie/ genţi, bagajele de 6 noiembrie 1918, guvernul Marghiloman a fost înlocuit mână foarte simandicoase, furate de prin casele noastre cu unul condus de generalul Constantin Coandă, iar [...]. Toate curţile autorităţilor fumegă de văpaia focului acesta, trei zile mai târziu, respectiv la 27 octombrie/ nestins al arhivelor ce ard. Fulgi mari negri se presară 9 noiembrie 1918, dădea un ultimatum trupelor de pe Calea Victoriei din coșurile caloriferelor ofi ciilor lor. ocupaţie inamice de a părăsi, în 24 de ore, teritoriul ţării. Automobile armate, cu soldaţi cu căști, se duc întruna Concomitent, regele Ferdinand a transmis lui Raymond spre drumul Giurgiului. La gări, sute de nemţi civili, Poincaré, președintele Franţei și primului ministru, foștii administratori forţaţi ai bunurilor noastre, cu Georges Clemenceau, mesaje în care anunţa că România fi gura disperată, cercetează itinerariul trenurilor spre va reintra în război. Suveranul a adresat o proclamaţie și Viena”5. document 2018 3 (81) 35 studii/documente În această atmosferă cu mitraliere. Koch trecea cu de sfârșit de ciclu istoric, mașină, văzând că se agaţă pe zvonurile circulă rapid și trepte băieţi, trage sabia crezând determină reacţii dintre cele că vor să-l atace. Se rup placardele mai neașteptate. Duminică, nemţești de la Cercul Militar, se 21 octombrie/3 noiembrie huiduiesc ofi ţerii și nemţoaicele”9. 1918, era o zi însorită de Ca urmare a acestei manifestaţii toamnă și destul de caldă. În în București au fost operate piaţa și grădina Ateneului 65 de arestări, s-a instituit starea de muzica militară germană asediu, o măsură inutilă deoarece cânta ca de obicei, atât pentru mersul evenimentelor nu a mai Radu R. Rosett i – Alexandru Tzigara-Samurcaş – publicul bucureștean, cât putut fi oprit. şef al Biroului de operaţii Prefectul Poliţiei Capitalei mai ales pentru cei cazaţi La 30 octombrie/12 noiembrie al Marelui Stat Major (13 decembrie 1916-14 la Athenée Palace, unde 1918, au apărut pe cerul Bucureștilor (Marele Cartier General) noiembrie 1918) rezida mareșalul August von avioane franceze care au aruncat în perioada august Mackensen, șeful Înaltului manifestul generalului Henri- 1914-decembrie 1916 Comandament German. Mathias Berthelot, comandantul şi comandant de regiment Dar, zvonul că Germania a cerut armistiţiul și, mai Armatei de Dunăre, care îi vestea în anul 1917 ales, că în hotelul Athenée Palace se găsește o misiune pe români de apropierea ceasului militară franceză, venită să dezarmeze pe germanii libertăţii. din România, s-a extins Manifestul aducea la cu repeziciune în Capitală. cunoștinţă că armatele „În faţa marelui hotel – franceză și engleză treceau scria Constantin Kiriţescu Dunărea, iar românilor li se – lumea se îngrămădea cerea să ardă „zdreanţa de la din toate părţile orașului, București”10 și să se ridice la nerăbdătoare să vadă și luptă împotriva celor care să salute pe solii Franţei aproape doi ani de zile îi amice și victorioase. umiliseră11. Aclamaţiile răsunau din Tot la 30 octombrie/ toate colţurile pieţii”6. În 12 noiembrie 1918, pofi da dezminţirii că niciun trupele germane au părăsit ofi ţer francez nu se găsește Bucureștii. „Manifestaţiile în București, oamenii nu au de bucurie ale populaţiei – plecat; au prins curaj și au 1918. Ott okar Czernin, August von Mackensen scria același C. Kiriţescu – şi Richard von Kühlmann, Bucureşti început să cânte La Arme s-au ciocnit cu patrule germane, și apoi Marseieza, imnul naţional al Franţei. Piaţa s-a care trăgeau focuri în aer, dar și în plin. Pieţele Palatului umplut, martorii apreciind numărul persoanelor la Regal și ale Cercului Militar au fost teatrul celor mai 10.000. Ofi ţerii germani au fost huiduiţi, iar publicul din violente ciocniri, al represaliilor celor mai strașnice”12. piaţă a început să strige Trăiască Franţa! Trăiască Wilson! Dincolo de bucuria plecării ocupanţilor, menţinerea Trăiască România Mare! Jos Mackensen! Jos Kaiserul!7. ordinii în București până la sosirea autorităţilor, sosire Patrulele germane au încercat să împrăștie care întârzia, s-a dovedit o problemă foarte difi cilă, manifestanţii, dar nu au reușit, iar generalul Koch, întrucât au existat cetăţeni care, pe fondul slăbiciunii guvernatorul militar al capitalei, este apostrofat și organelor de ordine românești, s-au dedat la furturi, huiduit. Automobilul său își face greu loc prin mulţime jafuri, incendieri etc. Într-un raport trimis ministrului de și fuge cu toată viteza8. interne, Alexandru Tzigara-Samurcaș, prefect al Poliţiei Participantă la acest episod din ultimele zile ale Capitalei în timpul ocupaţiei, detalia aceste aspecte. ocupaţiei germane, Pia Alimăneștianu nota și ea că la În ziua reluării armelor de către România, știre auzul veștii că ofi ţerii francezi și-au făcut apariţia în care a ajuns imediat în teritoriul ocupat, autorităţile Capitală o mulţime de oameni a ocupat Calea Victoriei, germane au reinstituit starea de asediu în București, la între strada Episcopiei și bulevardul Elisabeta. „Peste care renunţaseră la 24 octombrie/6 noiembrie 1918, și câteva clipe – scria ea – ne-am pomenit cu armata. au cerut dezarmarea forţelor de poliţie și a jandarmeriei Toți inconștienţi, ne-am repezit la muzica militară române. În faţa acestei situaţii, Alexandru Tzigara- de pe piaţă, dând ordin să se cânte Marseilleza. Noi o Samurcaș a făcut apel la episcopul catolic de București, intonam în cor împreună cu publicul. Armata înaintează Raymund Netzhammer, ca acesta să intervină la

36 3 (81) 2018 document studii/documente generalul Koch, să permită unii cetăţeni ai Capitalei. Mai ieșirea înarmată pe străzi a ales că, părăsind cazărmile, forţelor de ordine românești, militarii germani au vândut întrucât, nemţii pe picior de pe preţuri derizorii arme, plecare nu mai pot să ţină muniţii, mobilier, alimente, în frâu tulburările, jafurile echipament etc. Printre și devastările. Generalul întreprinderile care au fost Koch a aprobat solicitarea incendiate și devastate, prefectului poliţiei capitalei13. menţionăm: Fabrica de Alexandru Tzigara- marmeladă a fraţilor Czell de Samurcaș a adresat o pe Șoseaua Viilor; hangarele proclamaţie bucureștenilor aviaţiei de la Cotroceni, Generalul de divizie Henri- Generalul de corp de armată îndemnându-i la liniște și Manutanţa Armatei, Mathias Berthelot, comandantul Constantin Prezan, şeful Marelui calm. Luni, 29 octombrie/ Depozitul de subzistenţă de Armatei Aliate de Orient Cartier General 11 noiembrie 1918, ziua la Obor, antrepozitele din semnării armistiţiului de același loc, Arsenalul, cazărmile Regimentului de Escortă către Germania, populaţia Regală, Divizionului 2 Capitalei a dat curs imensei Tren și Regimentului 4 ușurări și bucurii ce resimţea Roșiori, Depozitul de după aproape doi ani de lemne „Tișiţa” din strada ocupaţie. „De dimineaţă Doamnei, numeroase – nota Tzigara-Samurcaș imobile particulare etc.15. – orașul prezintă un aspect Și în ziua de de sărbătoare, tricolorul 30 octombrie/12 noiembrie fâlfâind și în cele mai 1918, când ultimele îndepărtate mahalale. O trupe germane au părăsit mulţime imensă se revărsa Bucureștii, au continuat spre centrul orașului, manifestările patriotice ale purtând fl ori în așteptarea populaţiei, dar și jafurile și forţelor aliate, a căror sosire furturile, forţele de ordine 1 decembrie 1918. Intrarea regelui Ferdinand şi a reginei Maria în Bucureşti se zvonise că va avea loc în fr untea armatei române locale rămase singure, în acea zi. În contrast cu nereușind să stabilizeze voioșia manifestată de populaţie, devenea din ce în ce situaţia. În unele locuri din București s-au înregistrat mai evidentă deprimarea și dezordinea trupelor germane, atitudini antisemite, fi ind devastate magazine și locuinţe a căror retragere lua proporţiile unui adevărat exod. În ale unor evrei învinuiţi a fi colaborat cu ocupantul16. acest timp, publicul se strânsese tot mai numeros pe Au avut de suferit și redacţiile ziarelor „Lumina” și Calea Victoriei luând o atitudine ostilă, fluierând „Steagul”, care au susţinut măsurile și conduita Puterilor și huiduind. Un grup de manifestanţi, cu drapelele Centrale17. „Această zi – conchide Tzigara-Samurcaș aliaţilor, a izbucnit în urale la adresa Suveranilor în faţa – a fost cea mai tristă”, înregistrându-se 14 morţi și Palatului, staţionând permanent pe Calea Victoriei. În 16 răniţi18. dreptul străzii Sf. Ionică, manifestanţii se întâlniră cu un În perioada următoare, măsurile luate de forţele detașament german și începuseră să huiduiască; trupa de ordine au fost mai stricte, s-a făcut apel și la ofi ţerii a tras o salvă. Am avut un mort și mai mulţi răniţi. În activi și de rezervă afl aţi în București, iar manifestaţiile și această privinţă ţin a releva – continua prefectul – că devastările s-au diminuat în mare măsură, fapt ilustrat și dezordinea produsă nu era numai rezultatul revărsării de reapariţia ziarelor „Universul”, „Izbânda” și „Viitorul”. unei înjosiri și umiliţi timp de 2 ani de zile, ci în mare Incidentele din zilele plecării trupelor germane au parte și rezultatul atitudinii direct provocatoare a lăsat în urmă 21 de morţi și 16 răniţi19. Cifra este trupelor germane, care ostentativ se îndreptau spre Calea confi rmată și de Alexandru Marghiloman, care notează Victoriei în convoaie nesfârșite”14. că: „Retragerea germanilor [a fost] mai prejos de orice. În cursul zilei au continuat manifestările patriotice Lichidare ca și când au fost ruși. De altfel, fi ecare fura ale bucureștenilor, iar spre seară trupele germane, dorind câte ceva, chiar agenţii noștri de poliţie și oameni în să intimideze populaţia, au făcut uz de mitraliere în faţa uniformă, adevăraţi sau pretinși militari. Incendiile au Cercului Militar, înregistrându-se cinci răniţi. fost opera hoţilor. Tzigara a putut să scape orașul singur Lăsarea în voia sorţii a fabricilor și instituţiilor de și neavând să ia sfatul nimănui. Ca răsplată, «Viitorul» către germani a fost semnalul devastării acestora de către l-a atacat violent”20. document 2018 3 (81) 37 studii/documente R. Rosetti, acum ofi ţer francez25, și a adresat românilor, la 1/14 noiembrie 1918, o nouă proclamaţie, în care a însărcinat prefecţii, procurorii, primarii și ofi ţerii din jandarmerie să garanteze respectarea ordinei. Toţi agitatorii urmau să fi e arestaţi, iar germanii, austriecii și ungurii erau puși sub supraveghere26. Radu R. Rosetti a fost foarte activ în urmărirea directivelor lui Berthelot întrucât era convins că slujește interesele românești în acele vremuri tulburi. A scris rapoarte și a dat ordine autorităţilor municipale în numele generalului francez pentru menţinerea ordinei, s-a afl at permanent în legătură cu autorităţile de la Iași, informându-i despre mersul evenimentelor, s-a opus intenţiei lui Victor Antonescu, ministrul român la Paris, Ne-am întors! Ne-am întors după doi ani lungi de exil. Ne-am întors, nu-mi vine să rostesc cuvântul, dar trebuie totuşi spus, pentru că indiferent de ce va ca generalul Berthelot să ia anumite măsuri în București urma, astăzi acesta este adevărul, ne-am întors triumfători! Maria, regina împotriva celor care au colaborat cu ocupanţii, întrucât României, „Jurnal de război, 1917-1918“, ele erau de competenţa autorităţilor române, s-a deplasat însemnarea pentru ziua de 18 noiembrie/1 decembrie 1918 la Iași unde a luat contact cu familia regală, cu Brătianu Graţie măsurilor ferme și abnegaţiei personalului și cu alte personalităţi politice. poliţienesc și militar, situaţia s-a stabilizat, iar orașul Despre postura sa de ajutor al generalului Berthelot și-a recăpătat aspectul obișnuit, așteptând întoarcerea în acele zile, Rosetti scria: „colonel român, în uniformă celor mai înalte autorităţi ale statului român. Episcopul franceză, dând instrucţiuni șefilor ministerelor Netzhammer, observator atent și cronicar sârguincios al realităţilor bucureștene, constata și el că, în după-amiaza zilei de 31 octombrie/13 noiembrie, „domnea peste tot liniștea și ordinea”21.

Reîntoarcerea familiei regale în București

Dar revenirea în București a autorităţilor române întârzia, fapt ce poate fi explicat prin dezorganizarea politică și militară din Moldova, sfârșitul rapid al ostilităţilor, vremea nefavorabilă etc.22. Nici Armata de Dunăre, aflată sub comanda generalului Berthelot, n-a ajuns la București în prima sau a doua zi după plecarea trupelor germane23. Berthelot dăduse ordin Detașamentului Boblet ca, în noaptea de 8/9 noiembrie 1918 (stil nou), să treacă Dunărea, dar acest lucru nu s-a realizat, întrucât marinarii bulgari au O zi extraordinară, lasăm în urma o zi delirantă, extraordinară, de entuziasm 24 descătușat. Maria, regina României, „Jurnal de război, 1917-1918“, refuzat să pornească ambarcaţiile . În noapte următoare, însemnarea pentru ziua de 18 noiembrie/1 decembrie 1918 fl uviul a fost traversat, orașul Giurgiu devenind prima localitate care primea trupele aliate. românești în numele unui general francez, cetăţean În noaptea de 10/11 noiembrie 1918 (stil nou), (de onoare) român, comandant al unei armate anglo- Regimentul 40 Infanterie a trecut Dunărea de la Șiștov franceză, vorbind în numele regelui României”27. la Zimnicea, repetând manevra lui Mackensen realizată În același timp, Berthelot era nemulţumit de cu doi ani de zile înainte. La 11 noiembrie 1918, când întârzierea autorităţilor române de a sosi mai repede s-a încheiat armistiţiul, Dunărea era degajată pe un în București. La 11/24 noiembrie 1918, într-o front de 120 km și o adâncime de 6-8 km. Generalul scrisoare către nepotul său, Georges, Berthelot scria: Berthelot și-a stabilit, la 3/16 noiembrie 1918, sediul „Sunt, iată, deja opt zile de când solicit venirea lor, iar la Giurgiu și a luat măsuri pentru a ajuta la menţinerea ei încă discută nu știu ce protocol. Ieri am trimis la Iași ordinii în Capitală. De altfel, el a fost învestit de către doi ofi ţeri cu misiunea de a-i lua de guler și de a-i aduce regele Ferdinand cu misiunea să administreze și să cu orice preţ”28. păstreze ordinea între Carpaţi și Dunăre, în numele Impulsionat de Berthelot, regele Ferdinand i-a său. Generalul Berthelot a întreprins măsuri rapide. trimis pe generalul Constantin Prezan și locotenent- L-a trimis la București pe locotenent-colonelul Radu colonelul Ion Antonescu la Giurgiu. Cei doi generali

38 3 (81) 2018 document studii/documente gările – scrie regina Maria – mare sărbătoare și mulţime, fanfare, soldaţi nenumăraţi, urale cutremurătoare, cântece și steaguri fl uturânde. Mai ales la Brăila, primul dintre orașele noastre în care reintram după doi de captivitate. Primirea de acolo a fost un delir. Totul este profund emoţionant, mi se umple inima”33. Ceremonia întoarcerii suveranilor României în București este relativ bine prezentată în istoriografi e. Familia regală a coborât din tren în gara Mogoșoaia (astăzi Băneasa) unde a trecut în revistă trupele. A urmat marșul care a avut ca punct central Piaţa Universităţii, cu statuia lui Mihai Viteazul, unde s-a primit parada trupelor. Apoi cortegiul regal s-a deplasat la Mitropolie, unde s-a ţinut o slujbă solemnă și scurtă. La sfârșitul acesteia, generalul Eremia Grigorescu, în cadrul unei Reîntoarcerea familiei regale în Bucureşti ceremonii, i-a înmânat regelui Ferdinand bastonul și (în mijloc principesa Ileana) cartea de mareșal. În fi nal, suveranii au ajuns la Palatul Cotroceni, unde s-a ţinut Consiliul de Coroană, care a au pus la punct detaliile sosirii suveranilor români în hotărât intrarea în război alături de Antantă (se știe că Capitală29. În după amiaza zilei de 15/28 noiembrie în același loc s-a semnat și Tratatul de pace cu Puterile 1918, generalul Berthelot și statul său major au sosit la Centrale). Seara, în marea sală a Palatului Regal a București, „aparent incognito”. avut loc o cină la care au participat 120 de persoane În lumina celor prezentate se poate aprecia (miniștri, diplomaţi ai Antantei, ofiţeri români și că în perioada scursă aliaţi, reprezentanţi ai între plecarea grăbită Bucovinei ș.a.)34. a trupelor germane Mărturiile din București și sosirea autorităţilor memorialistice în Capitală, generalul subliniază aproape Berthelot a fost cea în unanimitate mai înaltă autoritate fastuozitatea care, cu prestigiul său, primirii suveranilor a asigurat stabilitatea în București, și ordinea în București, entuziasmul delirant al dar și în sudul ţării. De bucureștenilor, prezenţi altfel, el constata că era în număr foarte mare la sărbătorit pretutindeni acest moment unic în ca „eliberatorul istoria românilor. „E o României”30. nebunie de lume – scria După circa trei Cancicov. A spune că săptămâni de la 1918. Statul naţional unitar român rar Capitala a văzut plecarea trupelor de ocupaţie, la 18 noiembrie/ așa aglomeraţie de 1 decembrie 1918, familia regală s-a întors în Bucureștiul, public, ar fi banal, nu rar, dar niciodată nu s-a văzut părăsit cu doi ani de zile înainte. Descriind ultima zi așa ceva”35. în „capitala rezistenţei până la capăt”31, regina Maria Regina Maria menţiona și ea atmosfera entuziastă scria în Jurnalul său: „Întoarcerea mă îngrozește într-o din București: „Orașul pur și simplu înnebunise. oarecare măsură, nu e prea ușor să o iei de la capăt – între Mi se părea că până și casele, străzile, pietrele de pavaj ziua de azi și cea de ieri se întinde o prăpastie atât de strigau, aclamau, se bucurau împreună cu mulţimea. largă și, Doamne, cât s-a mai schimbat lumea întreagă. Am trecut călare printr-o mare de urale asurzitoare. Și ce schimbare minunată pentru ţărișoara noastră, care Steaguri peste tot, oameni înghesuiţi la fi ecare fereastră, a devenit o ţară mare! Totul e formidabil, de necrezut, pe fi ecare acoperiș, ca să nu mai vorbesc de stradă [...]. încă nu reușesc să văd situaţia ca un întreg și să-mi dau Tot orașul era în delir. Lipsiserăm doi ani, cunoscuseră seama cum se potrivește soarta noastră cu cea a restului toate ororile ocupaţiei, cu tot ce aduce ea, iar acum ne Europei”32. întorceam victorioși, în ciuda nefericirilor ne întorceam Drumul de la Iași la București al suveranilor a fost după ce împliniserăm Visul de Veacuri, Visul de plin de dovezi de recunoștinţă și de bucurie. „În toate Aur al României. Ne întorceam cu România Mare, document 2018 3 (81) 39 studii/documente ne întorceam ca regele și regina tuturor românilor. E lor. De asemenea, printre francezi, cortegiu de 8 drapele aproape de necrezut, dar e adevărat!”36. ale trupelor lui Berthelot. Francezii mai aclamaţi decât Și generalul Berthelot era foarte mulţumit de românii!... Multe fl ori pentru vremea de acum”38. ceremonia de primire, entuziasmul mulţimii fiind Astfel, ceremonia de reîntoarcere a familiei regale și „copleșitor”, iar parada trupelor „superbă”. Militarii a autorităţilor în București a fost un moment apoteotic francezi s-au prezentat foarte bine, ei fi ind ovaţionaţi care sintetiza două mari evenimente cruciale: sfârșitul îndelung de bucureșteni37. ocupaţiei Puterilor Centrale (germane) din România și Chiar și cei ostracizaţi au recunoscut grandoarea înfăptuirea Marii Uniri. acestei reîntoarceri. Privind ceremonia din balconul de 18 noiembrie/1 decembrie 1918 este o zi fastă pentru la „Jockey Club”, Alexandru Marghiloman, fostul prim- istoria naţională, un adevărat triumf al naţiunii române, ministru, scria: „Regina, în amazoană, purta o căciulă ziua în care prin votul unanim al celor 1.228 de delegaţi ai de astrahan cenușiu. Berthelot – chipiul roșu. Trupele Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia s-a decis unirea românești – cavaleria, cercetașii, la un mare interval Transilvaniei și Banatului cu ţara, reprezentând un ultim act francezii, englezii (foarte eleganţi), cavaleria franceză și al unui proces istoric sinuos și complicat care a adus în același o secţie de artilerie. La mijloc foarte măreţ, cortegiul a corp politic Basarabia (27 martie/9 aprilie 1918) și Bucovina 80 de drapele românești cu garda de onoare și coloneii (15/28 noiembrie 1918), creându-se astfel România Mare. . Th e End of the German Occupation; the Preparation for the Coming Back of the Royal Family Oana Anca Otu, Ph.D. Abstract: An incursion in the life of the Bucharest from one hundred years ago, between the withdrawal of the German troops of occupation and the coming back of the Royal Family represents a necessary experience for the historians. Th e article built a radiography of the city on the key moment of the its history, depicted with the help of the testimonies, notes and memories of those who stayed to faced the hardships and also from the authorities point of view. Keywords: Bucharest, Central Powers occupation, Royal Family, Henri Mathias Berthelot, Alexandru Tzigara- Samurcaș. NOTE

*Studiul a fost susținut în cadrul Simpozionului „1918. De la Chișinău la Alba- 14 Arhivele Naţionale ale României, Fond Colecţia unor personalităţi, presă, Iulia”, organizat de Arhivele Militare Naționale Române, în ziua de 22 martie dosar nr. 41, f. 3. 2018, la Cercul Militar Național. 15 Ibidem, ff . 4-5. 1 Arhivele Militare Naţionale Române. 16 Ibidem, f. 7. 2 Pentru împrejurările încheierii Păcii de la București a se vedea, între altele, 17 Ibidem, f. 8. Alexandru Marghiloman, Note politice, volumul III, ediţie și introducere de 18 Ibidem, f. 7. Stelian Neagoe, Editura Machiavelli, București, 1995, pp. 106-145. 19 Ibidem, f. 10. 3 Glenn E. Torrey, România în Primul Război Mondial, traducere din limba 20 Alexandru Marghiloman, Op. cit., p. 231. engleză de Dan Criste, Meteor Publishing, București, 2014, pp. 329-333. 21 Raymund Netzhammer, Op. cit., p. 819. 4 Pentru regimul de ocupaţie din București a se vedea, între altele, Ilie I. 22 Glenn E. Torrey, Op. cit., p. 338. Georgianu, România sub ocupaţiune dușmană, Fascicolul II Exploatarea economică 23 Despre acţiunile Armatei de Dunăre în această perioadă a se vedea Jean Noël a ţării. Organizaţia și activitatea Statului Major Economic, București, Tipografi a Grandhomme, Le Général Berthelot et l’action de la France en Roumanie et en „Cultura Neamului Românesc”, 1920; Emil Răcilă, România în Primul Război Russie méridionale (1916-1918), Vincennes, 1999, pp. 840-866. Mondial. Situaţia economică, social-politică și administrativă din teritoriul 24 Ibidem, p. 854. românesc vremelnic ocupat 1916-1918, Editura Ager-Economistul, București, 25 Radu R. Rosetti a fost șef al Biroului de operaţii al Marelui Stat Major 2005; Günther Klein, Ocupaţia germană în România din 1916-1918 în lumina (Marele Cartier General) în perioada august 1914-decembrie 1916 și comandant memorialisticii germane despre Primul Război Mondial în „Document. Buletinul de regiment în anul 1917. A luptat în fruntea regimentului său la Mărășești, Arhivelor Militare Române”, nr. 4(42)/2008, pp. 3-8. fi ind grav rănit. A părăsit România și s-a înrolat în armata franceză. Detalii în 5 Virgiliu N. Drăghiceanu, 707 zile subt cultura cnutului german, Cartea General Radu R. Rosetti, Mărturisiri (1914-1919), ediţie, studiu introductiv Românească, 1920, p. 357. și note de Maria Georgescu, Editura Modelism, București, 1997, pp. 279-289. 6 Constantin Kiriţescu, O viaţă, o lume, o epocă, Editura Sport-Turism, București, 26 Jean Noël Grandhomme, Op. cit. p. 867; Constantin Bacalbașa, Op. cit., pp. 646-647. 1979, p. 225. 27 7 General Radu R. Rosetti, Op. cit., p. 281. Vasile Th . Cancicov, Impresiuni și păreri personale din timpul războiului României. 28 Generalul Berthelot, Memorii și corespondenţă (1916-1919), introducere de Jurnal zilnic 13 august 1916-31 decembrie 1918, vol. II, Atelierele Societăţii Glenn E. Torrey, traducere din limba franceză de Mona Iosif, Editura Militară, „Universul”, București, 1921, pp. 605-609. București, 2012, p. 375. 8 Constantin Kiriţescu, Op. cit., pp. 225-226. 29 Oana Anca Otu, Preambul la Marea Unire. Întâlnirea de la Giurgiu, în revista 9 Pia Alimăneștianu, Însemnări din timpul ocupaţiei germane, Imprimeriile Independenţa, București, 1929, pp. 126-127; Sabina Cantacuzino, Din viaţa „Document. Buletinul Arhivelor Militar Române”, nr. 4 (42)/2008, pp. 9-11. 30 Generalul Berthelot, Op. cit., p. 380. familiei Ion C. Brătianu, volumul II, îngrijire de ediţie, studiu introductiv și note 31 de Elisabeta Simion, Editura Albatros, București, 1996, p. 192. Detalii în Orașul Iași. „Capitala rezistenţei până la capăt” (1916-1917), 10 Este vorba de Tratatul de pace de la București din 24 aprilie/7 mai 1918. coordonator Ion Agrigoroaiei, Editura Junimea, Iași, 2016. 32 11 Constantin Bacalbașa, Capitala sub ocupaţia dușmanului 1916-1918, Brăila, 1921, Maria, Regina României, Jurnal de război, 1917-1918, traducere Anca Bărbulescu, pp. 237-238. Alexandru Marghiloman își manifesta îngrijorarea faţă de îndemnul ca ediţie îngrijită de Lucian Boia, Humanitas, București, 2015, pp. 416-417. 33 ţărănii să ia armele împotriva foștilor ocupanţi, întrucât ar fi dus la ciocniri cu pierderi Ibidem, p. 420. de vieţi omenești. Spera că acest sfat să nu fi e urmat și își manifesta mulţumirea 34 Amănunte referitoare la organizarea primirii familiei regale în București, vezi că în teritoriul ocupat nu existau arme (Alexandru Marghiloman, Op. cit., p. 221). și Oana Anca Otu, Revenirea în Capitală a Regelui Ferdinand și a Reginei Maria, 12 Constantin Kiriţescu, Op. cit., p. 226. în „Document. Buletinul Arhivelor Militare Române” nr. 1(19)/2003, pp. 54-59. 13 Raymund Netzhammer, Episcop în România într-o epocă a confl ictelor naţionale 35 Vasile Th . Cancicov, Op. cit., p. 675. și religioase, vol. I, traducere de prof. univ. dr. George Guţu, ediţie realizată 36 Maria, regina României, Op. cit., p. 491. de Nikolaus Netzhammer în colaborare cu Krista Zach, Editura Academiei 37 Generalul Berthelot, Op. cit., p. 380. Române, București, 2005, pp. 818-819. 38 Alexandru Marghiloman, Op. cit., p. 231.

40 3 (81) 2018 document studii/documente SLĂVITĂ MEMORIA EROILOR, CARE ŞI-AU DAT VIAŢA PENTRU ÎNFĂPTUIREA ACESTUI VIS!

Dr. Luminiţa GIURGIU1 Dr. Teodora GIURGIU2

n fondul de arhivă creat de Marele Cartier în vale, pământul frământat al Ardealului, iar mai departe, General, am regăsit documentul intitulat în faţă, ne cheamă munţii de aur și de sărăcie ai lui Horia ΄Poporul și pământul românesc, de la Nistru și Iancu, de care se reazemă câmpia Crișurilor până la până la Tisa, Dunăre și Marea Neagră”. Din păcate Tisa. De pe Omul, de pe Negoiul, de pe Păpușa, îmbrăţișăm autorul nu a putut să fi e identifi cat. Este o pledoarie de o parte Ardealul, iar de alta toată câmpia de lanuri și dedicată provinciilor românești istorice, care s-au de spice din Muntenia și până la Dunăre. De pe exprimat necondiţionat în favoarea Unirii celei Mari vârful Retezatului îmbrăţișăm ţara Banatului, până la cu Regatul României. „Ardealul, Maramureșul, Crișana Tisa, unde fratele ne strigă cu orice prilej „eu mi’s român”. și Banatul”, „Bucovina”, „Basarabia” și „Dobrogea sau Dunărea „furată” odinioară – și din nou pândită acum în România Transdunăreană” sunt prezentate cu structura urmă de dușmani – va fi de acum a noastră, arteră preţioasă lor geografică, economică, etnografică și culturală, a vieţii noastre economice. Dincolo, peste fl uviu, pământul reieșind cu putere preponderenţa populaţiei românești lui Mircea cel Bătrân, profanat o clipă de dușman – ridicat în aceste spaţii. Argumentele care vin în sprijinul prin munca românească, cu Marea ce ne deschide lumea, cu afi rmaţiilor sunt susţinute cu date statistice și par a Marea pusă în slujba neamului nostru, se leagă și mai solid se constitui în elemente ale negocierilor privind noile cu trunchiul ţării. graniţe ale României Mari. România își ia hotarele fi rești, ocupând moștenirea străbunilor, a dacilor și a romanilor. Câteva cuvinte despre ♦ ♦ ♦ provinciile din care se compune pământul românesc și, mai cu seamă, despre fi icele României, care, scuturându-și Suntem în pragul Unirii celei Mari. De peste o mie de lanţurile robiei, se reîntorc la Patria Mamă. ani, generaţii de-a rândul s-au strâns cu gândul la aceste zile. Nenumăratele jertfe ale mucenicilor din trecutul Ardealul, Maramureșul, Crișana și Banatul neamului nostru, ca și marea jertfă din acest război, n-au fost aduse degeaba. Dumnezeul părinţilor noștri ne-a I. Teritoriu și populaţie ajutat, slăvit să fi e numele Lui și slăvită memoria eroilor, Teritoriul dintre Tisa și Carpaţi ocupă o întindere de care și-au dat viaţa pentru înfăptuirea acestui vis. 137.427 km pătraţi. Din această întindere, teritoriul etnic Cade-se în aceste vremuri să aruncăm câte o ochire românesc cuprinde aproximativ 118.000 km pătraţi, și asupra pământului și poporului românesc. Patria Română anume: în Maramureș și Crișana aproximativ 32.000 km nu se isprăvește la hotarele de până acum. Aceste hotare, pătraţi; în Ardeal aproximativ 57.804 km pătraţi; în tăișuri adânci în trupul pământului și neamului românesc, aproximativ 28.300 km pătraţi. au dispărut. Patria noastră își ia de acum hotarele fi rești, Acest teritoriu avea, în 1910, aproximativ 6.300.000 până departe spre miază-noapte, răsărit și apus, până unde locuitori, între care majoritatea absolută români. După răsună din bătrâni „limba dulce și străbună”. rectificările ce s-au putut aduce până acum statisticii Din vârful Ceahlăului, aruncând privirea roată, ofi ciale ungurești – făcută cu anume tendinţe – numărul îmbrăţișăm, în zare, spre miază-noapte Ineul și Pietrosul- românilor dintre Tisa și Carpaţi putea fi socotit (înainte Mare, Ţibleșul și Gutinul, de care se leagă, în dreapta, de război) la aproximativ 4.000.000. Dovezi despre plaiurile Bucovinei, în faţă ţara lui Dragoș, Maramureșul, falsifi cările intenţionate ale statisticii ungurești se pot aduce iar, în stânga, Ardealul se lasă domol spre gura Someșului o sumedenie. Contrazicerile din însăși statistica ungurească și spre câmpia Crișanei. Spre răsărit și miază-zi Ceahlăul ies la iveală cu ușurinţă consultând și punând faţă în păzește întreagă Moldova lui Ștefan până în Dunăre și faţă diferitele coloane – confesiuni, naţionalităţi, nașteri, Mare și până în malurile Nistrului. Spre apus ne așteaptă, decese, emigrări, sporul pe comitate în diferiţi ani, în patru document 2018 3 (81) 41 studii/documente decenii – toate se bat cap în cap, scoţând la iveală falsifi cările și spre a le slăbi rezistenţa, pe de altă parte pentru a da intenţionate ale statisticii ofi ciale ungurești. ţinuturilor curat românești o fi zionomie mai pestriţă. Mai De altă parte, izvoarele străine și mai vechi (statistica adăugaţi planul drăcesc, încercat în parte, de a coloniza făcută de austrieci până la 1867, înainte de dualismul unguri printre români și mai adăugaţi îndemnul și austro-ungar, precum și alţi autori străini) arată proporţia ajutorul ofi cial oferit de stăpânirea ungurească elementelor românilor, element străine, potrivnice, băștinaș, ca fiind dispuse a se așeza covârșitoare faţă de printre români, și neamurile străine veţi înţelege mai ușor infiltrate. Ori nu la câte încercări a fost se poate admite că expusă fizionomia austriecii au avut etnică a pământului interes să arate românesc dintre numărul românilor Tisa și Carpaţi. mai ridicat, în paguba Totuși, Dumnezeu ungurilor. ne-a ajutat. În același timp, Poporul român a autorii maghiari se rezistat, păstrând plângeau nu numai de caracterul românesc puterea de rezistenţă al provinciilor a românilor, ci chiar moștenite din de penetraţiunea străbuni. românilor, iar Împărţirea statisticile ungurești, administrativă a chiar ele, n-au putut 1890. Români în Austro-Ungaria teritoriului românesc să nu arate că sporul dintre Tisa și Carpaţi procentual al românilor, popor prolific, s-a menţinut s-a făcut, în acest înţeles, în 23 de comitate sau judeţe, cel puţin egal cu al ungurilor. Cu toate acestea, la total precum urmează: statistica ungurească atribuie ungurilor un spor de peste a) În Maramureș și Crișana: 1) Comitatul 50% în 50 de ani, pe când românilor un spor de abia 17% Maramureș 9.716 km pătraţi, cu jumătatea de într-o jumătate de veac. nord ocupată de ruteni; 2) Comitatul Sătmarului Schematismele3 bisericilor românești – ca și coloanele 6.287 km pătraţi (românii în jumătatea de sud-est); confesiunilor din statistica ofi cială – arată, de asemenea, 3) Comitatul Sălajului 3.815 km pătraţi, majoritate falsifi cările temerare ale statisticii ungurești. români; 4) Comitatul Bihorului 10.609 km pătraţi (unguri Asupra acestui punct nu mai încape nicio îndoială. în părţile de apus); 5) Comitatul Arad 6.408 km pătraţi; Niciun ungur cu autoritate știinţifică n-ar fi în stare b) În Ardeal: 1) Comitatul Alba de Jos să susţină temeinicia și verosimilitatea statisticilor 3.646 km pătraţi; 2) Comitatul Bistriţa-Năsăud ungurești. Totuși, până vom face recensământul real 4.333 km pătraţi; 3) Comitatul Brașovului 1.492 al populaţiei dintre Tisa și Carpaţi, suntem avizaţi să km pătraţi; 4) Comitatul Ciucului 5.064 km pătraţi; utilizăm încă cu grijă și discernământ datele statisticilor 5) Comitatul Cojocna 5.006 km pătraţi; 6) Comitatul ungurești. Dăbâca 4.786 km pătraţi; 7) Comitatul Făgărașului La împărţirea administrativă – cum era și fi resc după 2.444 km pătraţi; 8) Comitatul Hunedoara 7.809 km intenţiile lor – ungurii au evitat tot ce ar putea aduce aminte de pătraţi; 9) Comitatul Mureș - Turda 4.203 km pătraţi; vechile provincii românești. În afară de modifi cările introduse 10) Comitatul Odorhei 2.938 km pătraţi; 11) Comitatul mai demult de administraţia austriacă, ei au căutat să dezlipească Sibiului 3.619 km pătraţi; 12) Comitatul Târnava- părţi din ţinuturi curat românești, alipindu-le fi e la unguri (în Mare 3.337 km pătraţi; 13) Comitatul Târnava- ţinuturile mărginașe și în vecinătatea secuilor), fi e la ruteni [în Mică 1.724 km pătraţi; 14) Comitatul Trei-Scaune Maramureș și în Ţara Oașului (Ugocia)], fi e la sași, toţi, pe 3.889 km pătraţi; 15) Comitatul Turda - Arieș vremuri mai ales, cu alte drepturi. Ba au mers până acolo de au 3.514 km pătraţi; amestecat în statisticile lor părţi din Crișana cu ţinuturi de dincolo c) În Banat: 1) Comitatul Caraș-Severin 11.074 de Tisa. km pătraţi; 2) Comitatul Timișului 7.433 km pătraţi; Toate aceste operaţiuni – izvorâte din monstruoasa 3) Comitatul Torontal 10.016 km pătraţi. concepţie de a crea un stat unitar (artificial) maghiar pe Statistica ungurească din 1910 – tendenţioasă ruinele neamurilor băștinașe din cuprinsul Ungariei de și falsificată în dauna românilor și în interesul ieri – aveau cântecul lor. De o parte, voiau să despartă și ungurilor – arată repartizarea populaţiei pe comitate în să fărâmiţeze pe români spre a le anihila puterea politică felul următor:

42 3 (81) 2018 document studii/documente

Populaţia pe naţionalităţi în 1910, după statistica ungurească

Unguri Sași Sârbi Judeţul Români Slovaci Ruteni Alţii Total și secui și șvabi și croaţi Bihor 265.098 365.642 3.599 8.457 278 211 3.016 646.301 Maramureș 84.510 52.964 59.552 503 47 159.489 640 357.705 Sătmar 119.760 268.385 6.670 425 93 114 1.185 396.632 Sălaj 136.087 87.312 816 3.727 11 52 2.135 230.140 Arad 239.755 124.215 38.695 5.451 2.208 677 3.387 414.388

Caraș-Severin 336.082 33.787 55.883 2.908 14.993 2.351 20.143 466.147 Timiș 169.030 79.960 165.883 3.080 70.255 30 12.597 500.835 Torontal 86.937 128.405 165.779 16.143 203.953 11 13.923 615.151

Alba de Jos 171.483 39.107 7.269 184 26 8 3.541 221.618 Bistriţa-Năsăud 87.564 10.737 25.609 37 17 213 3.666 127.843 Brașov 35.091 35.372 29.542 184 41 18 951 101.199 Ciuc 18.032 125.888 1.080 85 16 188 431 145.720 Făgăraș 84.436 6.466 3.236 55 8 20 953 95.174 Trei-Scaune 22.963 123.518 617 202 29 144 607 148.080 Hunedoara 271.675 52.720 8.101 1.024 335 606 5.674 340.135 Târnava-Mică 55.585 34.902 20.272 31 6 1 5.294 116.091 Cojocna 161.279 111.439 8.386 169 99 13 5.302 286.687 Mureș - Turda 71.909 134.166 8.312 79 58 174 4.891 219.589 Târnava-Mare 60.381 18.474 62.224 63 61 6 7.617 148.826 Sibiu 113.672 10.159 49.757 154 179 205 2.795 176.921 Solnoc-Dăbâca 189.443 52.181 6.902 42 66 154 3.198 251.936 Turda - Arieș 125.668 44.630 576 62 13 8 3.418 174.375 Odorhei 2.840 118.458 2.202 33 40 1 599 124.173 2.909.280 2.058.887 730.962 41.098 292.782 164.694 105.963 6.305.666

Cum se vede în statistica ungurească nu există evrei, Elementul slav e reprezentat prin: a) ruteni, în ei toţi sunt trecuţi la naţionalitatea ungurească. Dacă jumătatea de nord a comitatului Maramureș; b) slovaci, întoarcem însă foaia la tabelele confesiunilor, găsim imediat risipiţi în număr mic în comitatele dintre Munţii Apuseni evrei declaraţi în cele 23 de judeţe: 232.292. Deci numai și Tisa; c) sârbii se găsesc răspândiţi prin Banat, mai ales printr-o singură operaţie ungurii și-au sporit numărul (în în comitatul Torontal, unde reprezintă a treia parte din statistică) cu peste două sute de mii. De asemenea, găsim populaţie. (atâta cât nu s-a putut ascunde) în tabelul confesiunilor un Evreii, risipiţi de felul lor, sunt mai răspândiţi în număr de vreo alţi 400.000, care, în mod vizibil, au fost comitatele de nord, îndeosebi în Maramureș. smulși din coloana românilor și adăugaţi în mod artifi cial Se mai găsesc, pe ici-acolo, armeni și nelipsiţii ţigani. la unguri. Chiar din statistica aceasta rezultă că românii II. Situaţia economică formează majoritatea populaţiei în 19 comitate. Pământul, mai bine de 1/3 e ocupat de arături, 1/3 de Ungurii sunt reprezentaţi prin secui izolaţi în comitatele păduri, restul utilizabil de alte exploatări, livezi, pășuni. Odorhei, Ciuc și Trei-Scaune și prin maghiari răzleţi, Proprietatea rurală aparţine particularilor în proporţie colonizaţi pe ici acolo în marea masă românească (toţi de 3/5, iar 2/5 aparţine statului, comunelor, diferitelor au învăţat românește), la care se adaugă maghiarii de la fonduri și așezăminte, bisericilor, școlilor și altor instituţii. orașe, aduși în funcţii. Aceștia din urmă trebuie socotiţi ca Numărul gospodăriilor agricole e de peste 1 milion. Din o populaţie fl uctuantă. aceștia 1/5 nu au de loc pământ, ori mai puţin de 1 jugăr Elementul german e reprezentat prin sașii din Ardeal (1 jugăr = 40 stânjeni pătraţi), deci sunt siliţi să trăiască și șvabii din Banat. Acest neam, pe cât a fost de dușmănos, ca muncitori agricoli. Mai adăugând pe cei ce au de la 1-5 pe atât e de oportunist. Va fi cel dintâi care să se închine. jugăre, avem un total de 50%, deci jumătate din gospodăriile document 2018 3 (81) 43 studii/documente

ţărănești, care nu au pământ sufi cient, ci sunt avizaţi a Eparhii Biserici Sucursale lucra și la alţii. Mitropolia Sibiu 950 331 Relativ cea mai mare întindere o ocupă mica proprietate (de 5-100 jugăre) 48.66% sau 7.961.665 jugăre. Marea Episcopia Caransebeş 325 42 proprietate (de la 1.000 jugăre sau în sus), în întindere de Episcopia Arad 311 128 peste 4 milioane jugăre, e concentrată în mâinile câtorva Eparhia Oradea Mare 276 393 inși, care reprezintă abia unu a mia 1/1.000 parte din numărul total al agricultorilor. Mari proprietari (de la Capul bisericii este mitropolitul din Sibiu. 1.000 jugăre în sus) abia avem între români 35 de inși. Biserica unită nu este autonomă și organizaţia ei diferă Mai avem vreo 70 de proprietari mijlocii (de la 100-1.000 cu totul de aceea a bisericii ortodoxe. Afacerile bisericești, jugăre). Restul, marea majoritate, sunt parte proprietari școlare și administrative sunt conduse de așa-zisele mici, parte lipsiţi cu desăvârșire de pământ. capituluri, din care există câte unul pe lângă fi ecare eparhie. Culturile cele mai răspândite sunt grâul (peste 35%) și Membrii acestor capituluri sunt numiţi și poartă titlul de porumbul (32%). Restul secară, orz, ovăz etc. Valoarea recoltelor canonici5. Preoţii nu se aleg ca la ortodocși, ei sunt numiţi (înainte de război) se socotea la peste 1 miliard coroane. de către episcopi. Ei pot fi însuraţi și neînsuraţi. Împărţirea Viile ocupau, în 1910, peste 67.000 hectare. În afară de bisericii unite române este următoarea: regiunile de munte se găsesc vii mai în toate judeţele. Vitele erau înainte de război în număr foarte mare: peste Eparhii Biserici Sucursale 2 1/3 milioane vite cornute, peste 700.000 cai, aproape Mitropolia Alba Iulia 704 675 2 milioane de oi și peste ¼ milioane capre. Se găsesc Episcopia Oradea Mare 169 555 peste 100 lăptării cooperative. Episcopia Lugoj 164 260 Pădurile ocupau, în 1910, peste 4 milioane de hectare, între care stejarul 23.5%, fagul 52,7%, iar bradul 23,8%. Episcopia Gherla 491 365 Pădurile statului ocupau peste 600 mii de hectare. Capul bisericii este arhiepiscopul și mitropolitul din Blaj. Biserica Numărul credincioșilor acestor două biserici, după cum se poate vedea din statistica ungurească publicată În Ardeal și celelalte părţi locuite de români, aceștia în 1912, este următorul: ortodocși 2.126.222 sau 33,7%; nu aparţin numai bisericii ortodoxe, numite acolo greco- uniţi 1.415.251 sau 21,5%. Pe lângă aceștia mai avem: orientală, ci într-o bună parte bisericii catolice, sub forma catolici 1.262.118 sau 20%; reformaţi 907.128 sau 14,4%; ei specifi că austro-ungară, de biserică unită Romei, numită evanghelici 287.163 sau 4,5%; mozaici 232.292 sau 3,7%; greco-catolică. unitari 68.853 sau 1,1%; și alte confesiuni 6.639 sau 0,1%. Biserica ortodoxă, din care fac parte ceva mai mult de 2/3 Total 6.305.666 în cele 23 comitate din Ungaria locuite din populaţia românească, este o biserică constituţională- de români. autonomă, care se conduce în afacerile ei de consistoriile eparhiale cu asesorii lor și de sinoadele eparhiale alcătuite pe Școala baza alegerii, din deputaţii mireni și laici. Aceste sinoade se întrunesc în fi ecare an în Duminica Tomii și rezolvă toate Școala românească în Transilvania și în tot teritoriul chestiunile bisericești, școlare și administrative. Congresul până la Tisa a trecut prin cele mai grele chinuri. Toată naţional bisericesc, care se întrunește la fi ecare trei ani, este puterea statului unguresc era întrebuinţată împotriva superior congreselor eparhiale. Membrii acestui congres culturii românești. Veniturile statului, la care contribuiau se compun din delegaţii tuturor eparhiilor și ei rezolvă din greu românii, nu ajungeau niciodată în ajutorul școlilor apelurile de la Sinoade, luând și măsurile generale pentru românești, decât cu condiţia ca aceste școli, întreţinute din asigurarea autonomiei bisericii. Constituţia bisericii contribuţii de bună voie, să-și schimbe caracterul, ajutând ortodoxe din Ardeal și Ungaria a fost creată de marele la deznaţionalizarea și maghiarizarea poporului român. mitropolit Andrei Șaguna și e cuprinsă în așa numitul De aceea românii, cu toată sărăcia lor, erau veseli de „Statut Organic”. Din punct de vedere administrativ, solicitudinea ajutorului bănesc al statului unguresc. Văzând eparhiile sunt împărţite în 62 protopopiate. Protopopul însă ungurii îndărătnicia cu care românii își apărau și își este ales de către preoţi și confi rmat de consistoriu4. Sinodul susţineau școala și biserica, au venit cu legi tot mai aspre, bisericesc parohial alege pe preot, consistoriul îl confi rmă și impunând condiţii tot mai de nesuportat, arătând, mai ales episcopul îl sfi nţește. Împărţirea bisericii este următoarea: în timpul din urmă, pe faţă, că nu mai vor școli românești.

44 3 (81) 2018 document studii/documente Sub oblăduirea bisericii s-au putut număra, în anul 1906, Se adaugă la acestea un mare număr de cariere și importante în total 2.975 de școli primare cu 3.086 învăţători. Dintre localităţi cu ape minerale, renumite ca staţiuni balneare. acestea, legea drăcească a lui Apponi a închis, în 5 ani, Bucovina 300 de școli. Pe măsură ce scădea numărul școlilor românești, se răspândeau în satele românești școlile ungurești, cu scopul Bucovina are o suprafaţă de 10.441 km2, cu o populaţie de a deznaţionaliza, de a maghiariza. Nu s-a lăsat românul de 800.000 locuitori, dând o densitate de 65 locuitori pe km2. deznaţionalizat nici în trecut, totuși Dumnezeu ne-a venit Populaţia pe naţionalităţi este împărţită astfel: în ajutor la timp. Școala secundară e reprezentată prin 52 licee și 10 gimnazii, între care românii abia aveau 4 273.000 Români licee și 2 gimnazii. Toate rugăminţile românilor, purtate 305.000 Ruteni până la împărat, de a li se permite să-și mai deschidă din 103.000 Evrei truda lor și alte școli secundare, au fost zadarnice. 60.000 Germani Școlile superioare sunt reprezentate prin: 1 universitate 36.000 Poloni (foarte bine înzestrată) la Cluj, cu limba de predare 10.000 Unguri ungurească, având peste 2.000 studenţi. Academii de drept la Oradea Mare și la Sighetul 5.000 Lipoveni Marmaţiei. 5.000 Ţigani Seminarii de teologie românești la Blaj, Sibiu, Gherla, 2.000 Armeni Arad, Caransebeș; româno-catolice la Alba Iulia, Cluj, Hunedoara, Oradea Mare, Sătmar și Timișoara; reformat Restul aparţine altor naţionalităţi ca slovaci, cehi, la Cluj; luteran la Sibiu și unitar la Cluj. sârbo-croaţi și italieni. Proporţia pe naţionalităţi cuprinde:

* * * 35% Ruteni 30% Români Căi ferate erau în teritoriul românesc, înainte de război, 15% Evrei 6.282 km. În timpul războiului s-au mai construit și alte 4% Germani linii, în regiunile de frontieră. În total, deci, de două ori cât 3% Poloni în vechiul regat al României. Șoselele aveau înainte de război o întindere de aproape 2% Unguri 47.000 km, între care aproape 10.000 km șosele naţionale, întreţinute de stat, restul judeţene și comunale. Românii locuiesc, în mase compacte, în partea de sud Poșta, telegraful și telefonul sunt foarte răspândite. Erau și mijloc; în partea de nord și est mai rari, iar la nord de înainte de război peste 12.000 km de linii telegrafi ce și Prut se găsesc numai în ţinuturile: Mahala, Ruda, Kotul, telefonice, cu 1.148 ofi cii poștale. Ostritza, Bojan și Nova-Suliţa. Cele 3 districte de la sud: Industria. Această ramură a luat o mare dezvoltare. Câmpulung, Suceava și Rădăuţi sunt curat românești; iar Se numără peste 500 fabrici mai importante de toate în districtele: Siret, Storojineţ, Gura Humorului și Cernăuţi categoriile. sunt români amestecaţi cu ruteni. Meseriașii (de toate felurile) erau în număr de peste Rutenii locuiesc în masă în părţile de nord, nord-vest 300.000. și nord-est și, mai ales, în districtele: Visnitza, Sadagura, Minele, carierele și apele minerale constituie una din Kotzmanul și Zastavna. marile bogăţii ale Transilvaniei. Celelalte naţionalităţi în minoritate sunt răspândite, Menţionăm numai pe scurt minele de aur și de argint mai ales, prin partea centrală și de est a provinciei. din Munţii Apuseni și din comitatele Sătmar, Dăbâca, După datele publicate de Academia Română, în anul Turda - Arieș, Hunedoara și din Maramureș; mine de 1910, românii din întreaga Bucovină au atins cifra de cupru și plumb în comitatele Sătmar, Bistriţa-Năsăud, 273.254, iar rutenii 305.101. Tabloul de mai jos ne arată Ciuc; mine de fi er în comitatele Alba de Jos, Arad, Caraș- raportul densităţii între români și ruteni pe districte Severin, Hunedoara, Odorhei; minele de cărbuni de piatră după recensământul din anul 1910. Raportul densităţii din regiunea Pietroșani, foarte multe mine de lignit și o populaţiei dintre români și ruteni pe districte, după bogată regiune saliferă cu preţioase mine de sare. recensământul din anul 1910, este următorul: document 2018 3 (81) 45 studii/documente

Districtul Români Ruteni La Rădăuţi. Satul are o mare herghelie de cai, cuprinzând ţinuturile Rădăuţiului pe o întindere de vreo Cernăuţi (oraş) 13.440 15.254 6.000 hectare, arendate de stat din Fondul religionar7. Boian 10.129 2.840 Industria și comerţul. Din cauza numeroaselor păduri, Cernăuţi 18.062 22.351 industria principală în Bucovina este aceea a lemnului, din (împrejurimi) care se face cheresteaua. Sadagura 1.311 31.945 Sunt foarte numeroase ferăstraie cu vapori în Cernăuţi, Gura Humorului 22.102 122 Berhometele pe Siret, Rușii-Moldoviţei, Dorna-Cândreni, Dorna, Sadova, Gura Humorului, Cacica, Rădăuţi; în Solca 20.582 1.165 valea Sucevei și a Moldovei etc. Vatra Dornei 8.217 541 Mine. Minele de sare la Cacica produc venit statului de Câmpulung 18.952 6.011 1 milion și jumătate anual, minele de fi er de la Iacobeni și Stulpicani 5.922 1.001 fundul Moldovei proprietatea Fondului religionar și minele Cotmani 120 39.432 de aramă la Pojorâta. Instituţiile culturale și religioase. Sub raportul cultural Rădăuţi 54.710 1.225 populaţia Bucovinei se prezintă în condiţii nu tocmai Seletin 52 7.308 avantajoase, astfel numai 30% știu a scrie și a citi, iar Siret 19.199 26.819 aproape 40% știu numai a citi, ceea ce dă un număr de Storojineţ 33.469 17.845 aproape 70%-60% de analfabeţi. Suceava 46.529 6.327 În ceea ce privește școlile primare, în fi ecare comună Stăneşti 160 16.212 urbană există 2-3 școli primare. În total sunt: 15 de băieţi, 15 de fete și 319 școli primare mixte. Văscăuţi 82 18.458 Școli secundare ale statului sunt în Cernăuţi - 6, în Putila 5 17.744 Rădăuţi - 1, în Câmpulung - 1 liceu și în Rădăuţi și Vijniţa 85 30.035 Suceava sunt câte un gimnaziu mare. Zastavna 65 47.466 În Cernăuţi se găsește o universitate cu 3 facultăţi de: Total 273.254 305.101 drept, litere și teologie, ale statului, cu o bibliotecă imensă și un laborator de chimie însemnat. Tot în Cernăuţi se găsește un liceu, două gimnazii, o școală reală superioară, o școală După statistica ofi cială de la 1848, Alecu Hurmuzache de pictură a statului, două școli de meserie, un liceu de fete, ne arată că trăiau în Bucovina, la acea dată, 209.293 mai multe școli populare și un muzeu mare. De asemenea, români și numai 108.907 ruteni. Numărul românilor era, patru spitale mari civile și un militar. deci, atunci de două ori mai mare decât al rutenilor. De la La Rădăuţi, Câmpulung și Suceava câte o școală de 1848 însă încoace, numărul românilor începe să scadă, iar meserii și una de agricultură. al rutenilor să crească, ajungând astfel ca, la 1910, populaţia Sub raportul religios, Bucovina se prezintă astfel: o ruteană să depășească populaţia română cu 31.847 sufl ete. Mitropolie mare în Cernăuţi, cu un mitropolit-șef al De la această dată începe dar să se manifeste tendinţa de Bisericii Greco-Orientală a Bucovinei și Dalmaţiei. rutenizare a românilor din Bucovina și astfel rutinismul Administraţia bisericii este condusă de un consistoriu s-a lăţit și s-a întărit mereu în dauna românilor, sporind bisericesc în frunte cu mitropolitul, compus din cinci zi cu zi, graţie sprijinului dat de administraţiile locale. consilieri activi și doi onorifi ci. Sunt, în total, în Bucovina Agricultura. În Bucovina 40% din suprafaţa solului este 243 parohii cu 356 biserici și 366 preoţi, toţi teologi, care acoperită cu păduri, adică cam 4.519 km2, restul se poate trebuie câștigaţi de la primul moment, căci au înrâurire împărţi astfel: 1.913 km2 – arături; 1.435 km2 – grădini și trecere foarte mare asupra populaţiei. Preotul în fi ecare și fâneţe; 1.443 km2 – cu toloace6; 10 km2 – cu vii și numai comună ţine registrele stării civile (mitricile). Mânăstiri 1.430 km2 ar fi neproductivi. sunt trei: Putna, Suceava și Dragomirna lângă Suceava. Creșterea vitelor în Bucovina se face pe o scară foarte Basarabia mare, în special vitele cornute și râmătorii din rasele cele mai bune și productive constituie exportul cel mai mare. Basarabia are o suprafaţă de 41.000 km2, cu o populaţie Creșterea cailor se practică mai ales în comunele nemţești de circa 3.000.000 locuitori, dând o densitate de 68 locuitori și de șvabi (Frăţăuţi, Satu-Mare, Rădăuţi etc.). pe km2.

46 3 (81) 2018 document studii/documente Populaţia pe naţionalităţi este împărţită astfel: se găsește astfel și pe malul răsăritean al Nistrului, alcătuind colonii pur românești ce nu cunosc și nu voiesc să glăsuiască 2.000.000 Români altă limbă decât cea strămoșească. 270.000 Evrei 210.000 Ucraineni Dobrogea sau România Transdunăreană 85.000 Ruși România Transdunăreană. Cuprinde două teritorii 75.000 Români rutenizaţi a căror istorie politică și etnografică s-a diferenţiat de 70.000 Germani la 1877 încoace: Dobrogea românească, formată din 65.000 Ţigani judeţele Tulcea și Constanţa, și Cadrilaterul, anexat 60.000 Bulgari în 1913, cuprinzând judeţele Caliacra și Durostor. În 40.000 Lipoveni accepţiunea sa populară și geografică Dobrogea este numai stepa, adică districtul Constanţa, plus câmpiile 35.000 Cazaci fără păduri ale judeţului Caliacra. Graniţa de sus-vest 20.000 Poloni a acestei regiuni este desemnată de o linie ce ar începe 65.000 Ţigani la Silistra, pe Dunăre și s-ar termina la apus de Balcic, 60.000 Bulgari pe Mare. Restul Cadrilaterului poartă denumirea de 40.000 Lipoveni Deliorman, pădure nebună, a cărui limită spre Bulgaria trece peste crestele cele mai înainte ale dealurilor ce merg 35.000 Cazaci paralel cu linia ferată Rusciuc - Varna, sau mai bine 20.000 Poloni prin văile Provadia și Lomul-Alb. Aceste creste, a căror altitudine trece de cifra de 500 m peste nivelul mării, Restul aparţine altor naţionalităţi ca armeni, greci, reprezintă hotarul natural al unei regiuni geografice bine francezi etc. Proporţia pe naţionalităţi cuprinde: determinate. Aproape aceeași altitudine este atinsă și de piscurile înalte ale dealurilor ce se resfiră de la Măcin 66% Români spre răsărit și miazăzi. 9% Evrei România Transdunăreană este străbătută prin mijlocul 7% Ucraineni ei de valea Carasu, între Constanţa și Cernavodă. Aici 18% Diferite alte naţionalităţi se afl ă depresiunea cea mai mare a provinciei, precum și distanţa cea mai mică între Dunăre și Marea Neagră. Deci, populaţia românească formează majoritatea Valea Carasu este cingătoarea României Transdunărene; absolută și ea se găsește în masă compactă, mai ales în centrul iar calea ferată ce o străbate, trecând peste măreţul pod și nordul Basarabiei, și anume în următoarele 4 judeţe din de la Cernavodă și terminându-se la Constanţa, este, pe totalul de 8 ale Basarabiei: judeţul Chișinău, judeţul Orhei, lângă Dunăre, artera cea mai însemnată de circulaţie a judeţul Bălţi și judeţul Soroca. bogăţiilor de cereale și petrol ale pământului românesc Elementul rutean, considerat în totalitatea lui (socotind spre ţărmul Mării și spre restul lumii. Însemnătatea ei la un loc pe ucraineni, ruși și români rutenizaţi) nu va crește cu timpul și mai mult. reprezintă decât 12,3% din populaţia totală și se găsește mai Trecutul politic diferit al celor două teritorii mai sus ales în nord (în judeţul Hotin) și la sud (în judeţul Akerman amintite a avut o repercusiune și asupra aspectului lor și parte din judeţul Bender), iar bulgarii sunt în proporţie etnografi c. După ultimul recensământ general, încheiat abia de 2% din populaţia Basarabiei și sunt stabiliţi mai de Direcţia Statisticii din Ministerul de Domenii, la ales în judeţele limitrofe Dunării (judeţul Akerman și parte 1 ianuarie 1913, Dobrogea românească avea o populaţie din judeţul Ismail). de 380.480 sufl ete, dintre care: Printre orașele Basarabiei, Chișinăul numără peste 150.000 locuitori; iar alte două (Akerman și Bender) au o 1. Români 216.425 sau 56,9% populaţie ce trece de 50.000 locuitori. În general, populaţia 2. Bulgari 51.149 sau 13,4% orășenească este foarte amestecată, elementul evreiesc având 3. Turco-tătari 41.442 sau 10,9% mai totdeauna majoritatea. În schimb, marea majoritate a 4. Ruși 35.859 sau 9,3% populaţiei rurale este curat românească și Nistrul nu a putut constitui un obstacol absolut pentru elementul românesc, care 5. Diverse neamuri 35.605 sau 9,3% document 2018 3 (81) 47 studii/documente De aici se vede că românii au majoritatea absolută; Cucerirea turcească din secolul XIV a provocat o elementul bulgăresc abia atinge procentul de 13,4%, iar însemnată migrare de element românesc în stânga Dunării, populaţia de limbă slavă – ruși și bulgari, luaţi în bloc – nu după care Dobrogea și Cadrilaterul ne apar ca teritorii realizează niciun sfert din totalul populaţiei provinciei, depopulate – „desertum” – iar pe locul așezărilor românești mai precis 22,7%. se îndeplinește colonizarea turcească. Așa se explică de ce, Ca pretutindeni, în sud-estul european, orașele au o până în secolul XIX, masa principală a elementului turcesc populaţie amestecată. Totuși raporturile etnografi ce în orașele în Europa nu se găsea în sudul Balcanilor, ci tocmai în dobrogene sunt mai avantajoase românilor, chiar decât în unele Bulgaria răsăriteană, în Cadrilater și în Dobrogea. capitale de judeţ din nordul Moldovei. Dobrogea românească Totuși, elementul românesc, continuă a persista în satele are în total 14 orașe și orășele. În opt dintre ele românii au de pe malul Dunării, de la Rusciuc până la Mare, precum o majoritate absolută și anume în: Constanţa, Cernavodă, și în masivul păduros al judeţului Tulcea, în timp ce stepa, Cuzgun8, Hârșova, Medgidia, Ostrov, Isaccea și Măcin; Deliormanul și orașele căpătară o majoritate turcească. în trei orașe ei au majoritatea relativă și anume: în Tulcea, Până la 1877, Cadrilaterul era aproape pur turcesc. Babadag și Mangalia, și numai în trei orășele românii sunt Numai pe coastele Mării Negre s-a menţinut o veche în minoritate: în Chilia Veche și Mahmudia, unde rușii au populaţie greco-cumană: găgăuţii, al căror centru orășenesc majoritatea relativă, și în Sulina, unde majoritatea relativă este Cavarna. După cercetările istoricului ceh Jirecek, fost revine grecilor. Târgușorul Babadag, cel ales de bulgari ca centru ministru al Instrucţiunii Publice în Bulgaria, orașul Balcic al propagandei și al pretenţiilor lor injuste, are, la un total de nu avea, până la 1877, nicio casă bulgărească. După studiile 4.486 sufl ete: 2.271 români și abia 1.217 bulgari. fi lologului bulgar Miletici, de la linia ferată Rusciuc – În ce privește populaţia rurală, elementul românesc Varna, spre răsărit nu există element bulgăresc autohton. acoperă întreaga provincie. În mase compacte, el ocupă mai Majoritatea bulgarilor din Cadrilater are o provenienţă ales jumătatea de apus a ei, precum și nordul. Colonizarea târzie, mai ales de după 1877. Până la 1913 principala ofi cială realizată până la 1913 s-a îndeplinit, mai ales la grijă a guvernului bulgar, în această parte, a fost colonizarea graniţa de sud a judeţului Constanţa, unde s-a creat o zonă malului dunărean și a graniţei dinspre judeţul Constanţa, de sate românești în siliștile9 părăsite de tătari. Bulgarii spre a izola masele turcești de hotarul nostru printr-o zonă populează un număr de sate în apropierea lacului Razim, de sate bulgărești. Totuși, această colonizare n-a reușit să dea de o parte și alta a drumului mare – drumul armatelor și elementului bulgar o superioritate numerică asupra turcilor, al fugarilor – unde s-au așezat în satele părăsite de turci, care, și astăzi, formează masa principală a populaţiei din pe timpul marilor imigrări balcanice spre Rusia, în secolul Cadrilater și din Bulgaria Răsăriteană. Aceste împrejurări XIX. Majoritatea acestor străini s-a așezat în această parte, au avut un răsunet și în toponimie. Pe când în Dobrogea mai ales, după războiul Crimeii, din 1856. Cei mai mulţi românească procentul numelor topice românești ating 1/3 au sosit din sudul Basarabiei. Turco-tătarii ocupă mai ales faţă de 2/3 turcești, iar numele bulgărești nu reprezintă nici cătunele din stepa de lângă Mare a judeţului Constanţa, 1% măcar, în Cadrilater, dimpotrivă, întreaga toponimie precum și unele suburbii din câteva orașe. Rușii, ca pescari, este turcească, cu excepţia celor câteva nume istorice vechi și au câteva centre lângă Dunăre și lacul Razim, precum și în a câteva denumiri bulgare de provenienţă recentă. Aceasta Deltă. Grecii, armenii, evreii și alte elemente negustorești ne arată că singurul element creștin autohton între Dunăre se găsesc numai în orașe. În sfârșit, câteva colonii agricole și Marea Neagră sunt românii. De unde și drepturile de italieni și germani sunt risipite peste toată provincia. noastre asupra teritoriului pe care l-am numit România Dacă românii, ca număr, formează elementul dominant Transdunăreană. al Dobrogei, ca vechime, ei sunt singurii care au drepturile cele mai legitime. În secolele XII și XIII nu numai Balcanii * * * răsăriteni, dar și toată Bulgaria răsăriteană și Dobrogea erau acoperite de numeroase așezări românești. Elementul Adăugând aceste provincii – de acum, cu ajutorul „valah” din această parte se ridicase la o așa însemnătate lui Dumnezeu, pe veci nedespărţite – la sâmburele numerică și politică, încât din mijlocul său se ridicară fraţii Regatului, la Muntenia (cu Oltenia) și Moldova, care Asan, care, în unire cu aliaţii lor cumanii și românii din au înfăptuit cea dintâi Unire, avem în total o suprafaţă nordul Dunării, în urma unor numeroase războaie purtate de peste 300.000 km2. în contra Imperiului Bizantin, reușiră să pună bazele unui O cifră absolut precisă nu se poate încă da, întrucât nu puternic stat româno-bulgar, român ca [sic!] conducere și se poate ști încă cum va fi fi xată graniţa din nord-estul bulgar mai mult ca tradiţie. Crișanei, spre Tisa.

48 3 (81) 2018 document studii/documente

Teritoriul dintre Tisa şi Carpaţi 137.000 km2 În Vechiul Regat 7.771.340 cuprinde Între Tisa și Carpaţi (scăzând Vechiul Regat cu Dobrogea 138.500 km2 teritoriul locuit de străinii din 6.305.000 întreagă nord-vestul Crișanei) Basarabia 44.422 km2 În Basarabia 2.588.400 Bucovina 10.441 km2 În Bucovina 800.000 330.363 km2 17.464.740

Ţinând seamă de revendicările noastre așa cum le Cifra e aproximativă, întrucât recensământul nu e făcut cunoaștem și de actuala fi zionomie etnică a Crișanei de în același timp în toate provinciile10. nord-vest, ne putem aștepta că din această cifră se va mai scădea 15-18.000 km2, rămânând astfel 312-315.000 km2.

Praised be the Memory of the Heroes that lost their Lives to fulfi ll this Dream! Luminiţa Giurgiu, Ph.D. Teodora Giurgiu, Ph.D.

Abstract: Th e year 1918 is of overwhelming importance for Romania’s history. It is the moment when, by unconditional will, the lost Romanian territories united with the Old Kingdom. In favor of this demarche, there are geographical, economic, ethnic and cultural statistical arguments. Keywords: Great Union, , Maramureş, Crişana and Banat, Bucovina, Basarabia, Dobrogea or Transdanubian Romania.

NOTE

1 Comisia Română de Istorie Militară; Asociaţia Naţională Cultul preoţilor de parohie, fi nanţarea construcţiei şi renovării imobilelor Eroilor „Regina Maria”. bisericeşti etc.). Fondul religionar, creat la 29 aprilie 1786, prin Decizie 2 Arhivele Militare Naţionale Române. pentru regularea afacerilor preoţeşti, bisericeşti şi şcolare în Bucovina, 3 Schematism: tendinţă, mod de a concepe sau de a prezenta lucrurile emisă de Consiliul Aulic de Război din Viena, în cadrul Planului într-o formă schematică, simplistă; respectarea rigidă, dogmatică a unor forme fi xe. regulativ spiritual bucovinean, cuprindea întreaga avere bisericească 4 Consistoriu: organ administrativ şi disciplinar în conducerea unor ortodoxă a provinciei, având drept scop întreţinerea Bisericii în sens biserici. cât se poate de larg. Fondul a fost desfi inţat prin Decretul nr. 273/1949, 5 Canonic: preot catolic sau anglican, care face parte din consiliul activitatea sa fi ind preluată de Întreprinderea pentru exploatarea şi episcopal; în biserica catolică, membru al unui colegiu de preoţi industrializarea lemnului. Prin Decizia nr. 680881/1949 a Ministerului însărcinat cu celebrarea slujbelor solemne şi având funcţia de conducere în diaceză. Finanţelor, s-a constituit şi a funcţionat până la 31 martie 1950, 6 Toloacă: pământ lăsat necultivat pentru ca să se odihnească; păşune, Comisia de lichidare a Fondului religionar - cf. Wikipedia accesată iaz comunal pentru vite; teren liber neîngrădit, între case sau la la 17 iulie 2018. marginea satului. 8 Astăzi comuna Ion Corvin, judeţul Constanţa. 7 Fondul Bisericesc al Bucovinei a fost un fond de stat din categoria 9 Silişte: denumire dată în Evul Mediu, în Ţările Române, locului pe fondurilor bisericeşti, instituite în contextul iozefi nismului din averile care fusese sau pe care era aşezat un sat; vatra satului. mănăstirilor secularizate ca fi ind fără utilitate publică (adică a celor care nu întreţineau universităţi, şcoli, spitale, azile de bătrâni etc.), pentru 10 Arhivele Militare Române, Fond Marele Cartier General, dosar nr. fi nanţarea activităţilor religioase considerate de utilitate publică (plata crt. 2185, ff. 75-80. document 2018 3 (81) 49 studii/documente PORTRETE, MENIURI ŞI MORAVURI ÎN RĂZBOIUL DE ÎNTREGIRE (1916 – 1918), VĂZUTE DE UN OFIŢER FRANCEZ (II)

Lector universitar asociat Dr. Alin SPÂNU1

n alt calup extrem de apetisant îl reprezintă zahăr pudră, ca o ninsoare, și nuci măcinate. Rezultatul meniurile la care căpitanul francez Marcel operației este excelent4. UFontaine a luat parte ca invitat, martor sau Pentru prima dată gustă un desert inedit la dejunul chiar în calitate de ajutor de bucătar. Experiențele din 10 februarie 1917, când i se oferă un dulce turcesc culinare l-au marcat, însă trebuie evidențiat că în timp cu făină de susan: halva. Are un gust bizar la început, ce în linia întâi se mânca extrem de prost, în linia a dar care se transformă repede într-un soi de vino-ncoa’ 5. doua sau la comandamente se desfășurau adevărate Francezul are, în sfârșit, ocazia să vadă și meniul festinuri. Chiar și astăzi simpla menționare a acestora soldaților ce trudesc zi-lumină la instrucție: o supă provoacă poftă, însă pe timp de război și într-un regim conținând puțină carne de proastă calitate (în teorie, raționalizat obținerea de materii prime și prelucrarea fi ecare 300 g cu os; mai exact 300 g de oase cu câteva acestora erau o adevărată artă. resturi de carne), puțină fi dea și ceapă. Și 500 g de pâine. Proaspăt sosit la Regimentul 63/79 Infanterie Rația de zahăr de 25 g pe zi… Îngrozitor de puțin!6. (3 februarie 1917), Fontaine este destinatarul unei Generalul Istrate inspectează Regimentul 63/79 mese oferite de colonelul Buciumeanu: aspic de gâscă Infanterie (20 februarie 1917) în pas alergător, ca (din păcate, cu usturoi!), mămăligă cu brânză, pe urmă, să pară că se interesează de bunăstarea soldaților7 și se și abia atunci, ciorbă cu varză acră (care mi se pare foarte declară mulțumit. Pentru francez e o dovadă că n-a văzut nimic, mai ales că a refuzat să rămână la masă. Totuși, cei rămași, o parte din suita generalului și cei inspectați, se ospătează cu creier ca aperitiv, tocană de miel, vițel fript (totul fără legume). Uitam păhărelul de țuică de prune care se servește aici ca aperitiv, înainte de masă. Pe urmă, se aduce, pe un platou mare, un purcel de lapte fript, întreg, nedecupat, încă prevăzut cu cap și coadă, căruia i s-a introdus un măr în rât. (…) Pe deasupra, drept desert, o prăjitură și compot de dovleac8. O știre îmbucurătoare este primită la 18 martie

Marcel Fontaine cu doi colegi se joacă cu copii români 1917, anume că, în fi ecare duminică, ofi țerii francezi din divizie sunt invitați la dejun la popota marii apreciată aici) sau tocană cu mămăligă, la alegere. După unități, iar ceaiul la comandant acasă, începând cu care friptură de porc cu cartofi , cremă cu albușuri bătute… ora 16. A doua zi are ocazia să constate și partea întu- Ce festin!2. necată a regimului alimentar, cel destinat soldaților La fi nalul mesei se întreabă – cam îngrijorat – ce bolnavi: supă limpede, ceapă, fasole uscată, mămăligă9. mănâncă soldații. N-are timp să afl e răspunsul, căci Semnalează ierarhic acest (pseudo)meniu și reușește a doua zi este răsfățat cu brânză cu mămăligă, limbă, să înlocuiască mămăliga cu pâine. Soldații au primit rață cu varză și, drept desert, compot de dovleac, care la cu mare ușurare această schimbare și s-au declarat început mi se pare straniu, dar se dovedește foarte bun3. mulțumiți. Dejunul din 6 februarie 1917 îi deschide o nouă Un alt festin are loc la 29 aprilie 1917, combatanții perspectivă în arta culinară: macaroanele se pot servi fi ind doar francezii din Divizia 15 Infanterie, la inițiativa și ca desert. La sfârșitul mesei, coloneleasa a răsturnat comandantului Drouillard. Deși programată la ora 12, în farfuria mea o piramidă din aceste delectabile paste masa a fost servită la ora 13, însă așteptarea a meritat: fi erte în unt, peste care a presărat apoi din abundență o omletă cu crutoane (prost prăjite) deschidea defi larea.

50 3 (81) 2018 document studii/documente A fost urmată de o Se încheie cu mici tarte cu cireșe și o înghețată cu panaș mâncare de ciuperci de vanilie și căpșuni14. cu smântână (culese Pentru desert a fost nevoie de un cofetar-soldat și de ordonanțe din două ajutoare, pe care gazda le-a detașat de la popota pădure). După care regimentului. Se pare că Drouilard s-a simțit bine și a venit o prăjeală de a apreciat meniul din moment ce, după câteva zile crapi mici pescuiți (12 iulie 1917), îi spune că Ziua Națională a Franței de unii dintre come- va fi serbată de francezii din Divizia 15 Infanterie… seni în heleșteiele tot la el. Motivul? În opinia șefului casa unde stă 15 învecinate. Apoi s-a Fontaine este locul cel mai convenabil . adus felul principal: Altă alergătură după materii prime, plus detașarea un splendid curcan unui bucătar de la divizie. Aperitivul (țuica) este servit fript (ceva foarte pe terasă, apoi comesenii savurează lup-de-mare cu maioneză, raci, crap de Dunăre, mazăre cu crochete de rar aici în acest griș, fript, salată de castraveți și de lăptucă, cireșe moment) însoțit Marcel Fontaine într-o ținută exotică în fața amare, tartă cu cireșe, înghețată de vanilie și cireșe. de cartofi prăjiți. 16 cantonamentului Vinuri: alb, muscat, Cotnari; cafea, coniac . Desertul se compu- Camaradul Manin s-a îmbolnăvit de gălbinare nea dintr-o impozantă prăjitură și biscuiți. Totul a fost (hepatită), a fost spitalizat, iar după externare, a fost stropit cu diverse vinuri de regiune și coniac românesc. plasat în convalescență în satul Coasta Lupei. Aici își 10 Belșug cu totul neobișnuit . invită colegii să servească un dejun, la 17 octombrie Peste două săptămâni programul de instrucție se 1917, compus din omletă, pui cu smântână, friptură, anulează din pricina unui banchet oferit de statul cartofi gratinați, struguri, mici tarte cu fructe, pricomig- major al marii unități. dale, totul stropit cu un excelent vin de regiune – care, În iunie 1917, Fontaine face bilanțul ultimelor luni de altfel, este faimos – și însoțit de o pâine albă cum nu și ajunge la concluzia că banchetele și petrecerile ocupă mai văzusem de trei ani17. Totul a fost pregătit, așa se un loc cam prea important în „reconstituirea” forțelor spune, de către unul din foștii bucătari de la Casa militare române. Știu că fac bine moralului foarte la „Capșa” din București. Fontaine are ceva dubii, căci pământ, dar mă gândesc și la recentele măceluri de pe a auzit de foarte multe ori, la banchete, că preparatele frontul francez… Mi se pare că cele două talere ale efor- erau realizate de foști angajați la „Capșa”. Te întrebi 11 tului de război în Vest și în Est nu sunt încărcate egal . dacă nu cumva proliferează într-un mod cam insolit − După ce mai analizează puțin situația, decide să notează el amuzat. se sacrifi ce și să participe la o chermeză, care constă A doua zi, gazdă este camaradul Dupuy, unde se din icre negre, sardele proaspete, crapi, sparanghel, păsări mănâncă somon de la cutie, mazăre, o rață friptă însoțită fripte cu cartofi noi, napi cruzi, prăjitură, înghețate, de varză și cartofi prăjiți, o prăjitură și vinuri variate18. biscuiți. Ca băuturi: la început o ceșcuță de cafea cu țuică; Revin cu toții la Coasta Lupei la fi nalul lunii, la 12 vin alb; cafea; coniac indigen . un dejun care nu începe la ora fi xată, căci punctuali- Cu ocazia vizitei principelui Carol la Grajduri tatea este o virtute a cărei practică nu e câtuși de puțin (5 iulie 1917) se organizează o cină festivă într-o curentă prin partea locului19. Totuși, masa – sardele, grădină, sub copaci, și care conține icre negre, pește, supă pui cu smântână, cotlete de berbec cu cartofi , prăjitură de primăvară, fasole verde, pui fript, sparanghel, salată copioasă – nu primește critici. și ridichi; înghețată de vanilie și de căpșuni; prăjituri și Nici cea din 1 noiembrie 1917, tot la Manin, unde 13 fragi . Urmează toasturile intercalate de muzică, în se servesc ciuperci cu smântână, mușchiuleț, cartofi timp ce prințul râde cam preafericit. prăjiți, pui fript și prăjituri la discreție20. Drouillard se auto-invită fără nicio jenă la un dejun În miezul verii, Fontaine ajunge cu unitatea pe la Fontaine, care îl organizează, la 8 iulie 1917, cu front și inspectează zilnic primele linii. Constată că sprijinul gazdelor sale și al ordonanțelor (unul fi ind soldații sunt nemulțumiți că rațiile sunt mici și, mai trimis după aprovizionare, celălalt devine ajutor de ales, suferă de sete21. bucătar). Masa este deschisă de un coniac românesc, După o altă vizită, notează că soldații primesc urmat de salată de boeuf cu maioneză, ridichi și unt, drept hrană pește sărat, când stau toată ziua în plin mazăre, pui fript alături de fasole albă și cartofi prăjiți. soare, fără apă de băut22. document 2018 3 (81) 51 studii/documente La fi nalul lunii noiembrie 1917, apar decretele celor buni și cruță canaliile și pe cei lași26 − scrie afectat care raționalizează consumul de pâine, carne și alte memorialistul. alimente. Locotenentul Petrițipol, considerat un La fi nalul lunii august 1917, pe frontul de la ipocrit, încearcă să scuze lipsa realizării unor lucrări de Mărășești, vizitează prima linie, sectoare, companii și apărare prin oboseala și hrana insufi cientă primită de posturi de pază. Vrea să vorbească cu un șef de secție, soldați. Francezul, care cunoaște bine situația, crede că sublocotenent, care îi cere să aștepte în fața intrării. scuza este un umanitarism de ocazie, care nu-l împiedică În fi ne, iese, dar surpriza francezului este maximă: pe cel care vorbește și pe mulți dintre semenii lui, să-i bată ofi țerul avea o ținută elegantă, cizme lustruite, obra- pe oamenii pe care pretind a-i căina23. zul dat cu pudră de orez… și buzele cu puțin ruj!27. Îl Un ofi țer român, din Regimentul 63/79 Infanterie, admiră pentru prestanță, dar l-am scuturat zdravăn pe îl vizitează pe Fontaine și afi rmă că soldații au acum fi lfi zonul meu, deoarece nu știa unde îi sunt dispersați mâncare sufi cientă și dezertările au încetat24. oamenii din subordine. Destul de ciudat, dar pe timp de război toate Nu-și schimbă impresia negativă nici la jumătatea evenimentele capătă o altă interpretare și, evident, lunii octombrie 1917, când se afl ă în Tecuci. Observă altă perspectivă. ofi țeri români care Lucruri normale pe seamănă cu niște timp de pace, unele filfizoni – cam ca fiind cutume din mobilizații pe loc vremuri imemori- francezi, doar cu ale, par de-a dreptul ceva mai multă hidoase în război. pudră de orez pe Prin ochii unui obraji28. străin, toate devin Regimentul își elemente exotice, schimbă poziția inexplicabile, în care și toată lumea umorul (negru) și își caută sau își drama (reală) se construiește spații Misiunea Militară Franceză din România întrepătrund și nu de lucru sau de se mai pot diferenția. Dincolo de observarea directă dormit. Francezul primește drept ajutor un tâmplar, a moravurilor, Fontaine devine el însuși subiectul care are un ritm de lucru aparte, numai de el știut. unor încurcături, în aparență pozitive, dar pe fond Lucrează cu o lentoare care depășește orice imaginație29, triste și amare. iar alteori este de broască țestoasă. În prima zi a lunii mai 1917, Fontaine trece pe la Are curiozitatea să vadă cu ce se ocupă civilii pe un regiment de artilerie, unde admiră noile tunuri timp de război și rămâne debusolat. De fi ecare dată de 75 mm venite din Franța, și i se spune că în ziua când intră într-o casă vede locatarii ocupându-și precedentă a avut loc o solemnitate în care fi ecare conștiincios timpul cu nefăcutul de nimic. Dar absolut piesă a fost binecuvântată de preotul unității. Nu nimic. Deloc amuzant, probabil! Oare li se trage de la se abține să nu comenteze faptul cu umor negru: trecerea musulmanilor pe aici?30. Hristos, desigur, că nu prevăzuse că slujitorii religiei În a doua parte a lunii noiembrie 1917, ofi țerul se ce propovăduiesc pacea și iubirea față de semeni vor îmbolnăvește de gălbinare (hepatită) și ajunge să fi e invoca numele lui pentru a-i cere Atotputernicului ca internat în spitalul „Beldiman” din Bârlad. Infi rmiera- niște teribile mașini ale morții să masacreze cât mai șefă, soție de medic, se comportă exemplar și face de mulți oameni cu putință25. toate. După câteva zile în salon apare o infi rmieră Nu după mult timp are ocazia să se răfuiască cu tânără, nou angajată, dar care a izbucnit în plâns Cel de Sus, după ce afl ă că Tartrat, șeful promoției sale când i s-a spus că trebuie să măture. Isteață, tânăra și bun prieten, a fost ucis în Franța într-un bombar- a cedat (cel puțin declarativ), însă a găsit o soluție dament de artilerie. Moartea îi lovește pe cei mai buni. ingenioasă de a-și îndeplini sarcinile. A luat ordonanța Acest nou doliu n-o să mă împace, mai mult ca sigur, cu lui Fontaine, pe nume Stoian, și îi poruncea să facă un Dumnezeu straniu, care se înverșunează împotriva toate treburile care-i reveneau ei31.

52 3 (81) 2018 document studii/documente meritele în reorganizarea armatei române. Nu e foarte încântat, alți camarazi francezi au primit aceeași decorație, chiar dacă nu au riscat să meargă în linia întâi sau să se îmbolnăvească de tifos. Nu am de ce să mă umfl u în pene pentru o distincție care, tocmai, nu face nicio distincție34 − conchide Fontaine. Dar surprizele nu se opresc aici. Nici nu începe bine anul 1918, că se trezește cu cita- rea pe Ordinul Misiunii Militare Franceze, care îi oferă dreptul la „Crucea de Război” cu stea de argint aurit. Problema era alta: citarea avea în vedere că, la 2 septembrie 1917, sub un bombardament din cele mai violente, tranșeele din linia întâi ținute de 1917. Principele Carol pe fr ont regimentul său, impulsionând prin prezența 35 Când Fontaine și-a dat seama de realitate a făcut sa curajul tuturor… ; dar, la data respectivă, scandal, care s-a fi nalizat cu o altă repriză de lacrimi. frontul era liniștit încât m-am plimbat singur între În fi nal, tânăra a preferat să nu mai vină la muncă. liniile românești și cele germane. Calculele sale arată Infi rmiera-șefă, o doamnă din lumea bună, a explicat că nici pe stil vechi (românesc), nici pe stil nou (fran- cauza: Sunt toate la fel micuțele astea; vor să-și câștige cez) nu ieșea pasiența, căci atunci nici regimentul, nici traiul fără să facă nimic; și mamele lor așijderea. (…) el nu se afl au pe front. Mai analizează un pic și ajunge E sărăcie lucie. Dar femeile nu vor să muncească nici în la o concluzie… simpatică: atacul din 2 septembrie spitale, nici în adăposturi, unde ar avea hrană, lumină, 1917 a fost inventat de vreun stat-major șiret, dornic să găsească pentru subordonați și membri săi un pretext cazare, căldură și rufe spălate. Refuză și să lucreze și în pentru ploaia de decorații. casele oamenilor, unde traiul le-ar fi asigurat la fel. Ele zic Finalul, însă, este cu adevărat dramatic. La pleca- că preferă libertatea, adică lenea. Preferă să n-aibă alte rea din România (martie 1918) aude că a plouat merinde decât pâine ori mămăligă cu ceapă și se vizitează cu decorații36 care să recompenseze victoria de la și beau pe săturate cafea sau orz prăjit și îndulcit, atenții Mărășești. Toți, mai puțin el, care mi-am riscat viața – necinstite, desigur – ale vreunui prieten subofi țer, care mai mult decât cei recompensați… În defi nitiv, pe frontul le procură prețioasa rație luând-o din rațiile soldaților32. român e la fel ca pe cel din Franța: există două categorii Cam pe același calapod se petrece un alt caz, la de indivizi, profi torii și fraierii. fi nalul anului 1917. Două companii române sunt Misiunea Militară Franceză părăsește cu regret trimise într-un sat să facă ordine, după ce câțiva mili- România în primăvara anului 1918, însă mulți ofi țeri tari ruși au bătut un preot. La anchetă s-a constatat că femeile din sat au făcut – s-o spunem de-a dreptul – casă bună cu rușii, oferindu-și nurii la schimb cu tutun, zahăr și gaz33. Popa, de bună-credință, le-a dojenit, a criticat trocul și a mai dat și canoane celor care îi solicitau iertarea păcatelor. Vinovatele s-au supărat, l-au pârât pe bietul popă amicilor ruși, iar aceștia, nici una – nici două, l-au altoit și au amenințat că vor tăia capul purtătorului de sutană. Fontaine are ocazia să se mire și de modul în care se obțin distincțiile, cu el în rol principal. La 18 octombrie 1917, primește brevetul de decorare cu „Steaua României” în grad de cavaler pentru Un moment de relaxare… document 2018 3 (81) 53 studii/documente și subofi țeri au păstrat o imagine favorabilă țării și o conduce până în 1956. Ține conferințe despre oamenilor. România, despre eroismul din Războiul de Întregire, Între ei și Marcel Fontaine, care, în 1919, revine cu despre frumusețile naturii, dar și altele critice la adresa Misiunea Universitară Franceză și… nu mai pleacă. regimului comunist de la București. Este profesor la Turnu-Severin (unde se căsătorește, Se stinge din viață la 16 iulie 1970, în capitala în 1930, cu Alexandra Zaharia), Craiova și București, Franței și este omagiat, inclusiv, la biserica română apoi devine director de studii la Institutul francez din din strada Jean de Beauvais de către părintele Vasile Capitală. Boldeanu. Probabil că viața sa, legată sentimental de Româ- Despre jurnalul său, care a avut noroc să vadă nia, s-ar fi derulat până la fi nal pe această linie, însă lumina tiparului, se pot spune multe, dar nu că evenimentele politico-militare au decis altfel. La nu este interesant și captivant în egală măsură. În fi nalul celui de-Al Doilea Război Mondial comuniștii defi nitiv, acesta ne mijlocește cunoașterea îndeaproape a români au început să vadă în toate instituțiile culturale experienței aparent anodine a celor prinși sub vremuri. vest-europene centre subversive. Pasul următor este Ne afl ăm în fața unui jurnal al lungii și chinuitoarei închiderea acestora, iar unii dintre angajați, străini sau așteptări, al monotoniei și al automatismelor dezvoltate români, sunt expulzați, forțați să plece sau arestați și în spatele frontului, dar și al ororilor războiului cărora le trimiși în judecată pentru spionaj. cad victimă oamenii cu chipuri și nume. Este o realitate Fontaine pleacă din România în 1948 și înfi ințează pe care manualele noastre, în goana lor după eroi, au Secția română a Radiodifuziunii franceze, pe care preferat s-o ignore. Din nefericire37.

Portraits, Menu and Manners in the First World War (1916-1918), seen by a French Offi cer (II) Assistant Professor Alin Spânu, Ph.D.

Abstract: Marcel Fontaine’s journey in time continues. During the battles, he will witness the way people try, and some succeed, to ignore the horrors of war, to create the illusion of a normal life. His stories are humorous, but also bitter. Keywords: Marcel Fontaine, French Military Mission, Mărășești, feast, memories, diary.

NOTE

1 Universitatea București. 19 Ibidem, p. 273. 2 Marcel Fontaine, Jurnal de Război. Misiune în România noiembrie 20 Ibidem, p. 274. 1916-aprilie 1918 (traducere de Micaela Ghițescu, cuvânt înainte 21 Ibidem, p. 226. de Alain Legoux, introducere de Daniel Cain), Editura Humanitas, 22 Ibidem, p. 233. București, 2016, p. 63. 23 Ibidem, p. 268. 3 Ibidem, p. 65. 24 Ibidem, p. 292. 4 Ibidem, p. 67. 25 Ibidem, p. 120. 5 Ibidem, p. 73. 26 Ibidem, p. 139. 6 Ibidem, p. 69. 27 Ibidem, p. 219. 7 Ibidem, p. 82. 28 Ibidem, p. 261. 8 Ibidem, pp. 82-83. 29 Ibidem, p. 266. 9 Ibidem, p. 102. 30 Ibidem, p. 323. 10 Ibidem, p. 119. 31 Ibidem, p. 289. 11 Ibidem, pp. 149-150. 32 Ibidem, pp. 289-290. 12 Ibidem, p. 150. 33 Ibidem, p. 315. 13 Ibidem, p. 163. 34 Ibidem, p. 263. 14 Ibidem, p. 165. 35 Ibidem, p. 326. 15 Ibidem, p. 168. 36 Ibidem, p. 359. 16 Ibidem, p. 169. 37 Daniel Cain, Introducere, în Marcel Fontaine, Jurnal de Război…, 17 Ibidem, p. 262. op. cit, p. 18. 18 Ibidem, p. 263.

54 3 (81) 2018 document studii/documente UN EROU PLOIEŞTEAN AL LUPTEI PENTRU ROMÂNIA MARE - ALEXANDRU ZAGORITZ

Profesor universitar Dr. Petre ŢURLEA1

n Primul Război Mondial, românii au avut mari pierderi – 20 septembrie-3 octombrie 1916. foarte mulţi eroi-martiri care s-au jertfi t Aici, la 21 septembrie a fost rănit grav și Zagoritz – Îconștient pentru împlinirea ţelului suprem, ambele mâini fi indu-i sfărâmate. Adus la București, acela la formării României Mari. Unii sunt foarte a fost îngrijit la spitalul militar amenajat în clădirea cunoscuţi; alţii mai puţin; iar celor mai mulţi li s-au Școlii de Poduri și Șosele. uitat numele. Toţi, au merite deosebite, pentru care De pe patul de spital îi scria lui Nicolae Iorga, la Poporul Român trebuie să le respecte memoria. 18 octombrie: Unul dintre eroii aproape uitaţi ai Primului Domnule Iorga, Război Mondial a fost arhitectul ploieștean Rănit la amândouă mâinile, mă afl u de trei zile aici, Alexandru Zagoritz, născut în 1881. A urmat în căutarea d-lui dr. Ghiulamila, care s-a sfătuit cu dl. dr. Școala de Arhitectură, avându-l Gerota în privinţa fracturii de la stânga. profesor pe Ion Mincu, căruia i-a fost Vă scrie pentru mine cercetașul Marincu apoi fidel colaborator, adoptându-i M. Ioan. Vă mulţumesc pentru rândurile stilul neoromânesc. A făcut parte din din „Neamul Românesc”. Vă mulţumesc și colectivul de arhitecţi care a realizat în numele căpitanului, dispărutul nostru, ansamblul Expoziţiei Jubiliare din 1906, care sperăm, după unele știri date de soldaţii de la București; a contribuit la realizarea lui, că se afl ă în viaţă. Muzeului Ţăranului Român, a făcut Nu știu dacă bucata de tencuială pe care planurile mai multor clădiri de locuit. am pus-o astă-vară la arcul cerdacului din Astfel, în preajma războiului devenise un Văleni se mai ţine sau a căzut, după cum arhitect cunoscut. A colaborat, cu articole cred că au crescut la loc buruienile tăiate apreciate, la revistele „Arhitectura” și Alexandru Zagoritz de Constantinescu cu o îndemânare în ale „Comisia Monumentelor Istorice” – ceea cositului egală cu dibăcia în arta zidăriei. ce a făcut să fi e apreciat de Nicolae Iorga. I se va Dumnezeu să vă dea, domnule Iorga, mulţumirea alătura acestuia ca participant la Cursurile de Vară de egală cu sufl etul dumneavoastră, pentru toate mângâierile la Vălenii de Munte, inaugurate în 1908, cunoscute și binele ce-l faceţi. sub numele de Universitatea de Vară „Nicolae Iorga”. Al dumneavoastră, Alex. Zagoritz3. Marele istoric i-a insuflat, ca întregii generaţii După primirea scrisorii, Iorga l-a vizitat la spital românești de la începutul secolului XX, convingerea pe Zagoritz, încurajându-l. Infectarea rănilor nu a că ţelul suprem al Poporului Român, formarea unui putut fi oprită, și arhitectul va muri după câteva zile. Stat Naţional Unitar, este realizabil și că pentru acesta În ziarul său, „Neamul Românesc”, istoricul îi va sunt necesare jertfe, privite ca o datorie2. În 1915- scrie un articol de comemorare4. Va fi înmormântat 1916, Alexandru Zagoritz l-a ajutat pe Nicolae Iorga la Ploiești, la cimitirul Viișoara, unde mai târziu i se la refacerea casei pe care o avea în Vălenii de Munte. va ridica un bust din bronz, operă a marelui sculptor La intrarea României în Primul Război Mondial, Fr. Stork. Iar Nicolae Iorga îi va publica, în Oameni august 1916, Alexandru Zagoritz a fost înrolat în cari au fost5, un medalion emoţionant: Regimentul 52 Infanterie Rezerviști, cel care a luptat Blândul artist, îndrăgit de frumuseţea vechilor eroic în Dobrogea, la Amzacea, și a suferit foarte noastre clădiri pe care nimeni nu le-a urmărit mai document 2018 3 (81) 55 studii/documente răbdător prin toate cotloanele ţării și nu le-a schiţat mai plecau asupra adevărat, a murit de moartea severă a ostașului. După zădărniciei ce, o lună întreagă, a privit, în paturi de spital, cu grijă dureroase și melancolie, mâinile lui harnice sfărâmate de gloanţe, a celor moartea l-a prins în braţele ei. două braţe Acum o săptămână încă, l-am văzut. Ascundea cu înfășurate. sfi ală răul care începuse a-l cuceri. Vorbea cu sforţare, Toată înecându-se și scăldându-și ochii în lacrimi de câte ori înţelegătoarea atingea un om, un lucru din ce iubise. Vorbea de munca îngrijire a lui de până atunci, de tot ce voia să mai facă de acum doctorului înainte. „Nu cartea, cărţile”, spunea el cu privirea aprinsă cu inima de unuia din ocrotitorii silinţelor sale. aur care e Avea aceeași bunătate de copil, aceeași frăgezime de dl. Gerota sufl et, aceeași încântătoare naivitate a uni sufl et pentru nu l-a putut care răul, în toate formele lui, n-a existat. Pentru fi ecare scăpa. Șoptind lacrimă în ochi își cerea iertare. dorinţa de – Așa sunt de o bucată de vreme, iertaţi-mă! vindecare Nicolae Iorga Fiecăruia găsea o vorbă bună să-i spună. Își arăta pentru a putea o recunoștinţă nesfârșită acelora care, ca dl. G. Balș, lucra, el a închis aici ochii care vedeau așa de bine, și vegheau iubitori asupra suferinţelor lui, și se arăta așa mâinile mutilate, care nu vor mai face nimic în veșnicie, de mirat că a putut merita atâta. s-au încrucișat pe bietul piept chinuit unde bătuse o Amintea cum a rămas izolat de ai săi, care se retrăseseră, inimă mare. cum a fost lovit la braţe ca de o bară de fi er, cum l-a scăpat Numai când tot ce a scris el se va tipări, […] numai soldatul care cu ochii geloși păzea, îngrijorat, lângă patul atunci se va vedea ce a pierdut cunoștinţa acelor urme de lui. Și, din când în când, de câte ori voia să facă o mișcare, trecut pe care le bate, azi, nemilos, tumul dușmanului, în ochii mari, umezi și duioși sub larga frunte pleșuvă se Alexandru Zagoritz.

A Hero from Ploiești in the fi ght for Great Romania - Alexandru Zagoritz Prof. univ. Petre Ţurlea, Ph.D.

Abstract: Alexandru Zagoritz, architect from Ploiești, was mobilized and participated with Regiment 52 Infantry at the battles from Dobrogea. Here, he was injured severely at both hands which caused the death in the military hospital in Bucharest. His personality will be evoked in emotional pages by Nicolae Iorga. Keywords: Alexandru Zagoritz, architect, Ploieşti, Nicolae Iorga, Dobrogea.

NOTE

1 Academia Oamenilor de Știinţă. 4 „Neamul Românesc” din 2 noiembrie 1916. Familia Zagoritz 2 Petre Ţurlea, Nicolae Iorga la Vălenii de Munte, Editura România l-a anunţat pe N. Iorga de moartea arhitectului; anunţul mortuar Pur și Simplu, București, 2008, p.196. indică data morţii – 31 octombrie 1916. În BAR, Corespondenţa 3 Biblioteca Academiei Române (în continuare BAR), Corespondenţa N. Iorga, vol. 264, f. 266; vezi și Petre Ţurlea, Nicolae Iorga, N. Iorga, vol. 264, ff . 314-315. Scrisoare publicată de Petre Ţurlea Editura Enciclopedică, București, 2016, pp. 170-171. în Scrisori către N. Iorga, vol. V, Editura Minerva, București, 1996, 5 N. Iorga, Oameni cari au fost, Editura Pentru Literatură, pp. 18-19. București, 1967, pp. 43-44.

56 3 (81) 2018 document studii/documente CONTRIBUŢII LA ISTORIA DIVIZIEI 9 INFANTERIE ÎN DOBROGEA DE SUD (1919-1924)

Drd. Silviu-Daniel NICULAE1

idul de autoritate creat după încheierea populaţia i-a împiedicat pe jandarmi să se instaleze, însă, Armistiţiului cu Bulgaria din anul 1918 - a doua zi, 26 decembrie 1918, au fost aduși și menţinuţi Vdeși trupele aliate erau prezente pe teritoriul de către trupele engleze. La 1 ianuarie 1919, erau vecinului de la sud, dar depășite numeric de problemele semnalate proteste și manifestări ostile ale populaţiei create de populaţia bulgară din Dobrogea de Sud - a bulgare, în urma acţiunilor de prevenire desfășurate, dus la cererea de sprijin a trupelor române formulată de jandarmii reușind să ridice către Comandamentul Interaliat de la Sofi a. 200 de arme, 6 revolvere Până la venirea Corpului 5 Armată, autorităţile civile și 1.200 cartușe. În același și ecleziastice din Dobrogea și Cadrilater comunicau timp, se primeau vești despre Marelui Cartier General că instalarea autorităţilor și incidentele de la Turtucaia, siguranţa vieţii fi ecărui cetăţean român erau foarte greu fiind semnalată moartea de îndeplinit și veșnic în pericol. unui bulgar. În primele luni ale anului 1919, cei care se confruntau Generalul Adrien cel mai des cu diferite situaţii erau jandarmii români. Paul Alexandre Chrétien Încă de la sfârșitul anului 1918, Compania Caliacra (comandantul Trupelor evidenţia, în rapoartele sale, dificultăţile pe care Aliate de Ocupaţie din le întâmpinau la instalarea jandarmilor la posturi. Bulgaria între 7 octombrie Conform acestor rapoarte, batalioanele de jandarmi 1918-10 august 1919) era din Dobrogea informau factorii de decizie militari informat despre aceste că din cauza mitralierelor ce le-au instalat bulgarii în Locotenent-colonelul Douglas evenimente. Mai mult Căpităneanu poziţiile amenajate mai dinainte, posturile nu pot fi ocupate, decât atât, Marele Cartier aceștia fi ind întâmpinaţi cu focuri de arme. Din Raportul General îi comunica generalului Louis Félix François nr. 18 al comandantului Batalionului de Jandarmi reiese Franchet d`Esperey, prin intermediul ofi ţerului român că s-au ţinut întruniri și au avut loc banchete, la care au de legătură de la Salonic, colonelul Toma Dumitrescu, participat chiar ofi ţeri și soldaţi englezi, unde s-a vorbit că, în Dobrogea, autorităţile civile românești, deși s-au în contra noastră. Din Raportul nr. 315 al Companiei dus la postul lor, nu pot funcţiona în bune condiţii din Jandarmi Constanţa se vede că atitudinea ostilă a populaţiei cauza lipsei de ordine, liniște și siguranţă. În Dobrogea bulgare faţă de jandarmi e întărită de publicaţia ce ar fi de Sud, contrabanda cu vite era de necontrolat, fi ind dat comandantul Regimentului 61 francez, prin care se semnalate jafuri și devastări de proprietăţi aparţinând prevede că Armata Română nu poate intra în Dobrogea populaţiei românești. Trupele britanice, în neputinţă până la pacea generală și, deci, jandarmii făcând parte de a împiedica aceste jafuri, au cerut, prin generalul din armată nu pot intra nici ei prin sate. Se observă că, Berthelot, să trimită, pe frontiera de sud a Dobrogei, în general, cuvântul de ordine la bulgari este de a rezista 3 companii de grăniceri, cerere agreată de comandamentul până la unul. La 21 decembrie 1918, Compania Caliacra francez, dar refuzată de guvernul bulgar, a cărui opinie, raportează că zilnic se cară 40-50 căruţe cu lemne și cereale trebuie precizat, nu avea nicio consecinţă juridică, din din Balcic spre Varna. Comandamentul englez nu ia nicio moment ce, odată cu semnarea Armistiţiului de către măsură în această privinţă. La 24 decembrie 1918, raportul Bulgaria, Tratatul de la București era caduc. Pe lângă Regimentului 2 de Jandarmi ne înștiinţează că în comuna solicitarea engleză, Marele Cartier General român cerea Dăeni (Tulcea) populaţia bulgară nu vrea a recunoaște autorizarea imediată a trupelor de grăniceri pentru autorităţile române2. paza frontierei și pentru sprijinirea autorităţilor civile Despre existenţa unui asemenea comportament din românești, care abia reușiseră să se instaleze în Dobrogea partea bulgarilor informa și ofi ţerul de legătură de pe de Sud. lângă Armata engleză din Dobrogea de Sud, locotenent- O primă reacţie din partea aliaţilor apare în luna colonelul Douglas Căpităneanu. În satul Karapelit, aprilie 1919, când Ministerul de Război român era document 2018 3 (81) 57 studii/documente informat despre aprobarea primită de la generalul ordinele relativ la trecerea grănicerilor în Cadrilater. Berthelot privind întinderea jurisdicţiei Corpului În preziua trecerii, au răspândit știrea că sosesc trupele 5 Armată asupra Dobrogei Noi și Vechi. Conform americane (delegaţii sosiţi aveau pălării italienești) și acestei informări se va aplica de acest comandament Legea din orice lucru căutau să se amăgească, răspândind știri stării de asediu și asupra Dobrogei. Curtea Marţială a false. La Silistra, francezii au scos la debarcader o gardă Corpului 5 Armată - Partea Sedentară va judeca de onoare care să-i primească pe grăniceri. Bulgarii au toate procesele inculpaţilor de pe teritoriul său și deci și interpretat acest lucru în favoarea lor și au răspândit din Dobrogea conform legii excepţionale. Se vor numi imediat știrea că francezii au trimis un pluton în port comandanţi de garnizoană în localităţile din Dobrogea pentru a-i opri pe grănicerii români să intre în oraș. La până la sosirea trupelor (când se va permite aceasta); Bazargic, deși nu mai era decât o oră până la sosirea comandanţii Cercurilor de Recrutare Tulcea, Constanţa, trenului, bulgarii vorbeau prin cafenele că sub niciun Durostor, Silistra și Bazargic vor putea fi numiţi și motiv nu poate veni trupa românească în Cadrilater și comandanţi de garnizoană dacă nu se vor putea numi că trupa ce sosea este americană. alţi ofi ţeri; 3 companii de grăniceri ce le avem destinate După intrarea grănicerilor în oraș, toate visele și pentru frontiera Cadrilaterului (care azi sunt la Medgidia, speranţele bulgarilor au fost spulberate și, din ziua Călărași și Olteniţa) vor fi destinate să ia provizoriu intrării, nu s-a mai văzut picior de bulgar pe străzile garnizoane în Tulcea și Constanţa, dând posturi mai mari orașului. Trupele franceze au primit cu bucurie venirea în Babadag, Hârșova și Cernavodă. Grănicerii din Tulcea grănicerilor în Cadrilater. La Silistra, detașamentul vor servi și la dezarmarea trupelor de voluntari. Pentru francez a format o gardă de onoare, iar ofi ţerii francezi aceste trupe, dezarmarea și supravegherea lor încep să se i-au invitat pe ofi ţerii-grăniceri la o gustare, unde s-a facă și cu concursul trupelor aliate, iar transportul lor prin servit numai șampanie, apoi, cu toţii, au venit la primărie, Sulina, mai departe spre Caucaz sau Rusia meridională cu unde s-a toastat pentru România Mare. La Turtucaia, ajutorul vaselor puse la dispoziţie de comandamentul aliat3. detașamentul francez a format o gardă de onoare la Sosirea trupelor de grăniceri în Dobrogea de Sud sosirea grănicerilor, iar ofi ţerul francez (comandant al a fost descrisă de maiorul Constantin Longhin, la detașamentului) a fost în legătură continuă cu maiorul 5 septembrie 1919. Conform acestuia, autorităţile și Nicolae Toniţa. La Bazargic, unde era și reședinţa populaţia românească au primit cu o bucurie și entuziasm batalionului, sosirea grănicerilor a fost primită destul de nedescris sosirea grănicerilor în Cadrilater. La Silistra de rece. toate autorităţile și întreaga populaţie românească au venit, Odată cu venirea militarilor români, pe lângă încă de la orele 7, în port pentru a-i primi pe grăniceri, faptul că paza frontierelor s-a întărit, informări despre oferind ofi ţerilor și trupei fl ori. La orele 9, batalionul evenimentele din Dobrogea de Sud au început să ajungă locotenent-colonelului Georgescu intră în oraș sub arcul de pe masa Marelui Cartier General, evoluţia acestora triumf și defi lează în faţa Palatului Administrativ, unde fi ind în strânsă legătură cu ceea ce se întâmpla în viaţa erau de faţă toate autorităţile în cap cu Prefectul judeţului politică din Bulgaria. și primarul orașului, precum și un public foarte numeros. Pe fondul creșterii interesului aliaţilor privind În timpul defi lării, trupa și ofi ţerii au fost acoperiţi cu modul în care ofi cialităţile bulgare respectă condiţiile fl ori. După defi lare primăria a servit o gustare, iar la armistiţiului referitoare la dezarmarea armatei, grănicerii trupă s-a împărţit vin și tutun. La Bazargic grănicerii români raportau despre existenţa unor depozite de arme au avut aceeași primire grandioasă. Trenul întârziind, și muniţii despre care trupele de ocupaţie franceze și publicul nerăbdător a ieșit în întâmpinarea grănicerilor engleze nu aveau cunoștinţă. De altfel, faptul că nu se la gara Bazargicul de Sud, depărtare 4 km de oraș. A doua respectau întocmai înţelegerile privind dezarmarea a zi a avut loc un Te Deum, după care a urmat defi larea dus la schimbarea generalului Chrétien, la 22 august batalionului, care a fost primit de toate autorităţile în cap 1919, cu generalul Claudel, decizie care a dus la un viu cu Prefectul judeţului și primarul orașului, precum și de protest din partea ofi cialilor bulgari. un numeros public. După defi lare s-a servit la primărie o Paralel cu această nemulţumire, la frontiera cu gustare pentru ofi ţeri și delegaţii de la trupă. La Turtucaia, România era semnalată prezenţa unui număr foarte mare grănicerii au fost primiţi de toate autorităţile și un public de comitagii. Conform rapoartelor Detașamentului de mai puţin numeros. Aici entuziasmul și bucuria populaţiei Grăniceri, în Dobrogea, la 16 septembrie 1919, a sosit din s-au manifestat într-un grad mai mic4. teritoriul Bulgariei cu trenul, în gara Oboriștea, un grup de La primirea știrii că vor sosi grănicerii români în 3-400 de bulgari comitagii, sub masca de muncitori, având Cadrilater, populaţia bulgară părea îngrijorată și nutrea printre bagajele și sculele lor arme și muniţii cu intenţia speranța că, și de data aceasta, se vor contramanda ca la semnarea păcii, dacă va fi în defavoarea lor, să atace

58 3 (81) 2018 document studii/documente posturile noastre de grăniceri celelalte au debarcat la Silistra și, respectiv, la Turtucaia. și să treacă în Cadrilater, a Comandamentul Diviziei a ajuns, la 23 decembrie, la se deda la omoruri și jafuri. Călărași, unde s-a instalat, în mod provizoriu, iar, pe Acest grup de comitagii este 3 ianuarie 1920, s-a îmbarcat și debarcat la Silistra. trimis de autorităţile bulgare Conform ordinului Marelui Cartier General, la și, ca să nu fie suspecte de 3 ianuarie, toate trupele trebuiau să fi e în garnizoanele autorităţile franceze, au venit lor, însă, din cauza liniilor defecte și a lipsei de cărbuni, ca muncitori împrăștiindu-se transporturile s-au terminat la 21 ianuarie 1920. prin satele din apropierea Conform Ordinului secret nr. 138 din 12 decembrie frontierei noastre5. 1919 al Corpului 5 Armată, ocuparea localităţilor Momentul era bine de reședinţă de către trupele Diviziei 9 și acoperirea ales, pentru că urma ca graniţei se realiza astfel: cu începere din ziua de Generalul trupele franceze să înceapă Adrien Paul Alexandre Chrétien 28 decembrie 1919, frontiera de sud Dobrogei era retragerea progresivă din ocupată de 3 companii de Grăniceri (7, 8 și 9), sub Bulgaria. Pentru a evita slăbirea forţei armate din comanda maiorului Bâgu, cu reședinţa la Curtbunar. Dobrogea de Sud, în primele zile ale lunii decembrie Comandantul Companiei 7 Grăniceri, locotenentul 1919, Batalionul 2 din Regimentul 23 Infanterie ajungea Popovici, avea reședinţa în Turtucaia. Comandantul la Silistra pentru înlocuirea trupelor franceze (care Companiei 8 Grăniceri, locotenentul Ioanid, avea trebuiau să plece pe 5 decembrie 1919), iar un batalion reședinţa la Kurtbunar; comandantul Companiei 9 din Regimentul 33 Infanterie înlocuia unitățile franceze Grăniceri, locotenentul Gorschi, avea reședinţa la din Bazargic, în ziua de 3 decembrie 1919. Bazargic. Trupele Diviziei ocupau garnizoanele din timp Concomitent cu dislocarea acestor trupe, părţile de pace, astfel: a) Comandamentul Diviziei 9 la Silistra; sedentare ale Diviziei 9 primeau planurile de transport b) Brigada 18 Infanterie și Regimentul 36 Infanterie în garnizoanele de pace. Potrivit acestor planuri, la Turtucaia; c) Regimentul 35 Infanterie avea statul pe 13 decembrie, ora 12, partea sedentară a major și un batalion la Silistra, un batalion la Ostrov Regimentului 35 Infanterie se transporta de la Călărași și un batalion la Akadânlar, d) Brigada 17 Infanterie și la Silistra, unde sosea în aceeași zi, dispunând de un Regimentul 40 Infanterie la Bazargic, Regimentul 40 șlep puntat6 și două nepuntate. Partea sedentară a Infanterie cu un batalion la Balcic și cu o companie la Regimentului 36 Infanterie se transporta de la Olteniţa, Cavarna. Batalionul rămânea la Balcic până la sosirea în ziua de 14 decembrie, ora 12, la Turtucaia, unde părţii active a Batalionului 9 Vânători. Batalionul 2/ ajungea în aceeași zi, dispunând de un șlep nepuntat. Regimentul 23 Infanterie care se afl ă la Silistra la venirea Restul părţii sedentare a Regimentului 36 Infanterie se Regimentului 35 Infanterie va lua reședinţa la Kurtbunar. transporta de la Cernavodă, pe 15 decembrie ora 9, la După sosirea Regimentului 40 Infanterie în garnizoana Turtucaia, unde sosea a doua zi, dispunând, de asemenea, Bazargic și a Regimentului 36 Infanterie la Turtucaia se va de un șlep nepuntat. Planul de transport pe calea ferată raporta spre a se lua măsuri ca batalioanele 3/Regimentul 23 a părţilor sedentare ale Diviziei 9 în garnizoanele Infanterie să fi e transportate la corpurile lor. În această zi, de reședinţă prevedea ca partea sedentară a Cartierul Brigăzii 18 Infanterie, Regimentul 36 Infanterie, Regimentului 40 Infanterie să se transporte de la statul major, batalioanele 1 și 2 sosesc la Turtucaia8. Cernavodă, în ziua de 14 decembrie, ora 12, la Bazargic, La 10 ianuarie 1920, Corpul 5 Armată, prin unde ajungea în ziua de 15 decembrie, ora 2. Ambele Dispoziţia nr. 154, ordona ca Batalionul 2 din dispuneau de trenul „G 21” cu 23 vagoane închise și Regimentul 23 Infanterie să aștepte la Silistra sosirea 14 platforme, în timp ce Regimentul 9 Vânători partea Regimentului 35 Infanterie, fără a detașa nicio sedentară se transportă de la Cobadin la 17 decembrie ora 18 companie la Akandâlar și Curtbunar. Primul batalion la Bazargic unde va sosi cu 28 vagoane închise și 16 platforme7. din Regimentul 35 Infanterie care urma să sosească La 19 decembrie 1919, Divizia 9 era înlocuită în la Silistra, bine încadrat în ofi ţeri și trupă, pleca la Basarabia cu Divizia 2, iar trupele acesteia demarau Akandâlar. La scurt timp, conform Ordinului nr. 9327, procedurile de transport pe calea ferată în garnizoanele lor după ce al doilea batalion din Regimentul 35 ajungea din Cadrilater pe direcția Cernăuţi – Pașcani – Iași – Galaţi la Silistra, Batalionul 2/Regimentul 23 Infanterie pleca pentru cele din jurul localității Bălţi. De la Galaţi, la Călărași, tot în această zi a sosit în Constanţa și statul transporturile s-au executat pe Dunăre, corpurile din major al Regimentului 34 Infanterie9. garnizoanele Constanţa, Bazargic și Medgidia au Prezenţa trupelor române se remarca prin schimbarea debarcat la Cernavodă, de unde s-au îmbarcat din dispozitivului acestora în teritoriu, fi ind semnalate nou în trenuri până la garnizoanele de mai sus, iar deplasări frecvente. Comandamentul Diviziei 9, care document 2018 3 (81) 59 studii/documente se afl a la Turtucaia, comunica, la 11 ianuarie 1920, Secţia autocamioane, Brutăria și Ambulanţa la Silistra; Marelui Stat Major, cu nr. 9841, că Regimentul 23 Secţia de telegrafi e la Silistra; Brigada 17 Infanterie Infanterie rămânea la Silistra până la sosirea completă la Bazargic; Regimentul 40 Infanterie la Bazargic; a Regimentului 35 Infanterie, iar, cu nr. 9839, faptul Regimentul 34 Infanterie la Constanţa; Brigada 18 că sectorul Brigăzii 17 Infanterie se întindea de la Infanterie la Turtucaia; Regimentul 36 Infanterie la Trupciular până la Eckrene. Turtucaia; Regimentul 35 Infanterie la Silistra; Brigada De altfel, pe parcursul lunii ianuarie 1920, poziţia 9 Artilerie la Constanţa; Regimentele 13 Artilerie și 18 trupelor române se modifi ca concomitent cu sosirea Obuziere la Constanţa. grosului Diviziei 9 în zonele de staţionare din timp de În Basarabia au rămas, în mod provizoriu, Batalionul pace. În ziua de 17 ianuarie, a sosit în garnizoana de 9 Pionieri, care a fost pus la dispoziţia Grupului reședință statul major al Regimentului 35 Infanterie, „General Popovici”, și Bateria 4/Regimentul 13 Artilerie împreună cu Batalioanele 1, 2 și 3. În aceeași zi, s-a pusă la dispoziţia Diviziei 5. primit Ordinul Corpului 5 Armată nr. 1822, care Așa cum am menţionat, la sosirea trupelor dispunea ca, îndată ce Regimentul 35 Infanterie ajungea Diviziei 9, se găseau, în Cadrilater: un batalion din la Silistra, să detașeze un batalion la Akandânlar, iar Regimentul 23 Infanterie la Silistra și un batalion celelalte două batalioane să rămână din Regimentul 33 Infanterie la Silistra. Batalionul 2/Regimentul 23 la Bazargic. Aceste trupe au Infanterie, care se afl a la Silistra, plecat în garnizoanele lor de pace urma să treacă la Călărași de (Galaţi și Tulcea), pe măsură ce îndată ce ajungea Regimentul au sosit trupele Diviziei 9. Paza 35 Infanterie. În ceea ce privește graniţei dinspre Bulgaria se făcea Regimentul 40 Infanterie, acesta, cu trei companii de grăniceri: odată ajuns la Bazargic, trebuia 7 (cu reședinţa la Turtucaia), 8 (cu să detașeze un batalion la Balcic. reședinţa la Kurtbunar) și 9 (cu Batalionul din Regimentul 33 reședinţa la Bazargic). Infanterie, care se afl a la Bazargic În aceeași zi, respectiv și Balcic, pleca la reședinţa 21 ianuarie 1920, ajungeau la de garnizoană numai după ce garnizoana Constanţa Bateria 5/ ajungea al treilea batalion al Regimentul 13 Artilerie de la Regimentului 40 Infanterie, utili- Roman - Văscăuţi (Basarabia), zând pentru transport garnitura statul major al Regimentului 18 acelui batalion, pregătindu-se, Obuziere de la Florești, Bateria 2/ între timp, la Akandânlar și Balcic, Regimentul 18 Obuziere și Bateria cazarea unităţilor. Brigada 18 Generalul Louis Félix François Franchet d`Esperey 4/Regimentul 18 Obuziere de Infanterie, cu nr. 924, raporta că la Văscăuţi. Prin Ordinul Marelui Regimentul 35 Infanterie a sosit în garnizoana Silistra Cartier General nr. 5557/1919, comunicat Corpului și că va detașa un batalion la Akandânlar. 5 Armată cu nr.118/1919, trupelor Diviziei 9 nu li s-a Pe 8 ianuarie 1920, ajungea în garnizoana Constanţa, dat, la început, nicio însărcinare de acoperire, ci li s-a comandamentul Brigăzii 9 Artilerie, împreună cu prescris să se ocupe de instrucţia recruţilor și de repararea Bateria 9 din Regimentul 13 Artilerie, iar Batalionul cazărmilor12. 2/ Regimentul 23 Infanterie raporta că s-a îmbarcat La rândul său, Corpul 5 Armată, prin Ordinul nr. și urma să plece la Călărași, la ora 18. Regimentul 35 118/1920, comunica Marelui Cartier General, cu nr. 57, Infanterie cu nr. 13962/1920 raporta că Batalionul 2I/ că atâta timp cât situaţia operativă îngăduia, se va executa Regimentul 35 Infanterie a plecat la Akandânlar, iar întocmai programul de grupare a forţelor prevăzute Batalioanele 1 și 2/Regimentul 35 Infanterie rămas în în directivele de instrucţie. Prin această grupare s-a garnizoana Silistra10. prevăzut să se găsească la dispoziţia corpurilor de armată, La 20 ianuarie, Regimentul 35 Infanterie, cu în permanență, câte o divizie activă. În principiu, trupele nr. 14078, raporta că Batalionul 2, comandat de maiorul acestor divizii trebuiau să fi e în garnizoana lor de pace, Bejan, era trimis la Akandânlar, iar Batalioanele 1 și 2 pentru a-și putea urma în bune condiţii programul din Regimentul 36 Infanterie a rămâneau în garnizoana de instrucţie și refacerea, în același timp cu obligaţiile Silistra11. gospodărești. Comandamentele de corp de armată aveau Peste o zi, trupele Diviziei 9 ocupau garnizoanele latitudinea de a face direct, în caz de absolută nevoie din Cadrilater astfel: comandamentul diviziei la Silistra; și fără o prealabilă autorizare, orice deplasare impusă

60 3 (81) 2018 document studii/documente de nevoia menţinerii ordinii în regiunea marii unități din Comandamentul diviziei, Cartierul diviziei, Secţia respective. În acest scop, comandamentele erau rugate Camioane, Secţia Telegrafi e, Brutăria de campanie să dea instrucţiunile necesare comandamentelor de și Ambulanţa Divizionară; Brigada 17 Infanterie cu garnizoană pentru a raporta modifi cările pe care le vor Regimentul 34 Infanterie și Regimentul 40 Infanterie; face grupării forţelor de care dispun și motivele care Brigada 18 Infanterie cu Regimentul 35 Infanterie; determină aceste modifi cări. Brigada 9 Artilerie cu Regimentul 13 Artilerie și Prin urmare, la 29 ianuarie 1920, s-a primit Regimentul 18 Obuziere. Ordinul nr. 158 al Corpului 5 Armată, prin care se Comandantul Diviziei 9 Infanterie era generalul prevedea ca trupele care aveau reședinţa în Cadrilater, de brigadă Gheorghe Mironescu, secundat de: ofi ţerul fi ind dislocate și în vederea siguranţei regiunii, pe lângă adjutant - sublocotenentul Ioan D. Ștefan; Serviciul îndatoririle prevăzute în serviciul de stat-major - locotenent- de garnizoană și instrucţia colonelul Marius Herașcu trupelor, să reprime, la cererea (șeful de stat-major), Biroul autorităţilor administrative, Operaţii - maior Vasile Mitrea toate mișcările care s-ar fi produs (șef), Registrator – plutonierul în zonă. (r) Dumitru Anghelescu și Pentru aceasta, comandantul secretarul-dactilograf Stelian Diviziei 9 dădea instrucţiuni Oprescu. comandanţilor de garnizoană să Comandamentul Brigăzii fi e în strânsă legătură cu aceste 17 Infanterie era format autorităţi și, atunci când nevoia din: comandant - colonelul o cerea, să intervină cu energie, Ioan Petrescu, adjutant - conform prevederilor legale. sublocotenentul George De asemenea, se luau măsuri ca Popescu, secretar - plutonierul birourile de informaţii înfi inţate (r) Benone Andronic și veterinar - la fiecare corp de trupă și de caporalul Constantin Cernăian. comenduire de garnizoană să Regimentul 34 Infanterie îl funcţioneze în cele mai bune avea comandant pe locotenent- condiţii, astfel încât comandantul colonelul Ioan Teodorescu, de garnizoană să fi e tot timpul adjutant pe locotenent-colonelul la curent cu situaţia operativă. Grigore Răileanu; ofiţer- Conform Ordinului nr. 6285 Generalul Toma Dumitrescu adjutant pe sublocotenentul al Marelui Cartier General Petre Davidescu. Batalionul 1 era grănicerii trebuiau să împiedice bandele de comitagii comandant de maiorul Ioan Niculescu, Batalionul 2 de ce ar fi încercat să treacă pe teritoriul nostru. În cazul locotenent-colonelul Gheorghe Popescu, Batalionul 3 în care aceste bande erau numeroase, iar grănicerii nu de maiorul Ioan Sadoveanu și Biroul Informaţii de puteau face faţă situaţiei, aceștia aveau ordin să ceară căpitanul Ștefan Cerchez. concursul trupelor din Cadrilater. În ceea ce privește Regimentul 40 Infanterie, acesta În conformitate cu această dispoziție, divizia a dat îl avea drept comandant pe colonelul Necula Georgescu, Ordinul nr. 9947 prin care s-a împărţit frontiera de sud adjutant – locotenent-colonelul Scarlat Constantinov, a Dobrogei în două sectoare și anume: sectorul Brigăzii ofiţer-adjutant – locotenentul Alexandru Petrescu. 18 Infanterie de la Dunăre până la Trupciular și sectorul Batalionul 1 era comandat de maiorul Radu Tulescu, Brigăzii 17 Infanterie de la Trupciular până la capul Batalionul 2 de maiorul Traian Teodorescu și Batalionul 3 Caliacra. În fi ecare sector de brigadă se însărcinau câte de maiorul Gheorghe N. Popescu. două batalioane care trebuiau să intervină cele dintâi Brigada 18 Infanterie era comandată de generalul de în ajutorul grănicerilor. Comandanţii acestor batalioane brigadă Constantin Frim, adjutant – locotenentul Atanase împreună cu comandanţii companiilor de grăniceri respective Gh. Pârvu și veterinar – căpitanul (r) Dumitru Gheorghe. au făcut recunoașterea terenului (până la frontieră) în sectoarele Conducerea Regimentului 36 Infanterie era alcătuită din: destinate și au înlocuit planurile de apărare în caz de atac al comandant – colonelul Atanase Iliescu, adjutant – locotenent- frontierei și care se afl ă la dosarul cu apărarea frontierei13. colonelul Buzescu Ștefan, ofi ţer-adjutant – sublocotenentul În luna februarie, situaţia tactică și operativă era Dumitru Popescu. Batalionul 1 era comandat de maiorul următoarea: trupele Diviziei 9 erau în garnizoanele de Gheorghe Bălănescu, Batalionul 2 de maiorul Eugeniu pace, afară de câteva unităţi. Această divizie era compusă Brighiu și Batalionul 3 de maiorul Florea Anghel. document 2018 3 (81) 61 studii/documente Comandantul Regimentului 35 Infanterie era La scurt timp, în martie 1920, Corpul 5 Armată colonelul Petre Dobriceanu, adjutant – locotenent- preciza prin „Ordonanţa nr.1 relativ la menţinerea stării colonelul Dumitru Anastasiu, ofițer-adjutant – de asediu în Dobrogea”, ca în termen de 10 zile de la sublocotenentul Petre Aprilescu. Batalionul 1 era publicarea acesteia, toţi cei ce vor avea arme și pentru comandat de maiorul M. Antonescu, Batalionul 2 de care nu posedau permisul special de purtare de armă maiorul Gheorghe Bejan și Batalionul 3 de maiorul eliberat de corpul de armată, să le predea în comunele Leonard Mociulschi. urbane la Comenduirea de garnizoană, iar în cele rurale Brigada 9 Artilerie era comandată de generalul la posturile de jandarmi care eliberau chitanţe dintr-un Grigore Tomescu, adjutant – locotenentul Ioan Avram. carnet anume întocmit pentru fi ecare armă. În același Regimentul 13 Artilerie avea drept comandant pe timp, ordona percheziţionarea locuitorilor și strângerea locotenent-colonelul Vladimir Grigorescu, adjutant – armelor de la cei care, după împlinirea termenului maiorul Tache Rădescu. Divizionul 1 era comandat de prevăzut de ordonanţă, au cerut permis pentru purtare maiorul Tache Rădescu, Divizionul 2 de maiorul Necula armă. Georgescu și Divizionul 3 de maiorul Teodor Munteanu. Cu toate aceste măsuri, în aprilie 1920, garnizoanele Regimentul 18 Obuziere era comandat de colonelul din Dobrogea de Sud raportau Comandamentului Niculae Vasilescu, adjutant – maiorul Constantin diviziei că „în toate satele de prinprejurul frontierei Vâlcu,ofi țer-adjutant – locotenentul Vasile Danacu. s-ar fi dat arme și muniţii populaţiei. În satul Cocardja Divizionul 1 era comandat de maiorul Constantin Vâlcu Sud, Kioseabdi s-ar afl a un batalion din Regimentul 45 și Divizionul 2 de maiorul Popa. Infanterie comandant de un maior și alţi 4 ofi ţeri inferiori. Din punct de vedere tactic, trupele Diviziei 9 ocupau Acest batalion ar avea un efectiv de 500 soldaţi și misiunea zona din dreapta fl uviului Dunăre, cuprinsă la sud-vest de a întări pichetele de grăniceri și de a face patrulări pe între frontiera dinspre Bulgaria, la est de Marea Neagră frontieră și prin satele dimprejur”18. și la nord de vechea frontieră a Dobrogei și Dunăre. Desele incidente de frontieră dintre grăniceri români Cu alte cuvinte, Cadrilaterul ce cuprindea judeţul și bulgari aveau ca motiv – cel puţin așa reclamau Durostor (cu capitala Silistra) și Caliacra (cu capitala bulgarii în toamna anului 1920 – defectuoasa delimitare Bazargic). Misiunea diviziei era apărarea frontierei a graniţei. Pe 10 octombrie 1920, Corpul 5 Armată Dobrogei de Sud contra agresiunilor bandelor de tâlhari raporta Marelui Stat Major – Secţia 4 răspunsul dat sau detașamentelor armate bulgare, acoperirea mobilizării la Ordinul nr. 822/1920 cu privire la aceste incidente. și concentrării Corpului 5 Armată pentru a preîntâmpina Din corespondenţa dintre Divizia 9 și Corpul 5 un atac organizat cu mijloace puternice, împiedicarea Armată, reiese că au fost încheiate 8 procese-verbale, propagandei bulgare și pătrunderea agenţilor de propagandă prin intermediul cărora se constata modul de patrulare și menţinerea ordinii publice14. între anii 1913 și 1916 și cum se realiza după anul 1918, Primele măsuri pentru îndeplinirea acestei misiuni precum și restabilirea frontierei româno-bulgare din au fost luate de Brigada 18 care cerea, prin telegrama Dobrogea de Sud. nr. 161 din 5 februarie 1920, să se trimită în teritoriu Comisia formată din maiorul N. Georgescu câte un pluton, care să patruleze în spatele frontierei, (delegatul Diviziei 9) și locotenentul Constantin asigurând, astfel, o ruptură a legăturilor dintre locuitorii Georgescu (comandantul Plutonului 3 Grăniceri din Bulgaria și populaţia bulgară din Dobrogea de Vladimirovo) din partea română și maiorul Colev Sud. La rândul ei, Brigada 17 Infanterie a primit (comandantul grănicerilor din Sectorul 16) și Ordinul nr. 1327 prin care trebuia să pună la dispoziţia locotenentul Gheorghe Vasov (comandantul Companiei 7 Grăniceri două plutoane, cu însărcinarea Plutonului 5 Grăniceri) din partea bulgară, a trecut la de a-i sprijini pe aceștia atunci când vor fi atacaţi de forţe identifi carea semnelor de hotar existente la momentul superioare. Batalionul 2 din Regimentul 35 Infanterie respectiv, constatând în mare parte lipsa acestora raporta că a luat măsuri a se pune în legătură cu Companiile sau mutarea lor. De comun acord, s-a stabilit ca, în 7 și 8 grăniceri și că batalionul se găsește la Akandânlar15, sectoarele unde lipsesc aceste semne, ofi ţerii topografi în condiţiile în care Corpul 5 Armată primise informări să restabilească pe teren linia de frontieră marcată conform cărora în seara zilei de 4 februarie 1920 bulgarii prin movile și stâlpi, conform convenţiei încheiată au vrut să atace frontiera16. în anul 1913. Referitor la acest aspect al teroarei existente la Preocupaţi de comportamentul instabil al guvernului frontiera de sud, regele Ferdinand I, prin actul normativ de la Sofi a, care putea ataca România în orice moment, apărut în „Monitorul Ofi cial” nr. 212 din 14 ianuarie sub impresia evenimentelor de la Turtucaia anului 1916, 1920, decreta suspendarea stării de asediu, cenzura presei autorităţile române au elaborat, în noiembrie 1920, și a oricăror altor publicaţii în vechiul regat exceptând un Plan de evacuare în cazul în care Bulgaria își arăta Dobrogea17. ostilitatea faţă de vecinul de la nord-est. Documentul

62 3 (81) 2018 document studii/documente stabilea modalitatea practică de retragere a rechiziţiilor, era revendicată de bulgari, suspecţilor și a autorităţilor noastre din Dobrogea de conform Protocolului Sud, în cazul unui război. Comisia, întrunită la sediul care era neclar. Au fost Marelui Stat Major, pe 14 noiembrie 1920, alcătuită încheiate 12 protocoale, din delegaţi ai Ministerului de Interne, Ministerului care stabileau liniile de Domeniului, prefecţii judeţelor Durostor, Caliacra și patrulare, modul distinct Ialomiţa, precum și reprezentanţii armatei, a stabilit de marcare a bornelor de procedura legală în baza căreia trebuia să se desfășoare frontieră și construirea evacuarea. Potrivit acestor măsuri, evacuarea zonelor pichetelor pentru a fi militare trebuie începută înaintea decretării mobilizării recunoscute de la distanţă. și odată cu ridicarea indivizilor suspecţi și adunarea În ciuda acestor rechiziţiilor în comune, deoarece această evacuare cere dispute, colonelul Nicolae timp și dispoziţii complicate (cam 8 zile înainte). O altă Uică remarca dorinţa Generalul Nicolae Uică chestiune importantă este pregătirea mijloacelor necesare bulgarilor de a reîncepe pentru evacuarea arhivelor autorităţilor din judeţele de bunele relaţii de vecinătate avute înainte de anul 1913. frontieră, acestea trebuie să-și pregătească de pe acum lăzi Acesta afi rma: ţin să aduc la cunoștinţa dvs. (Marelui în care, la primul ordin, să împacheteze arhivele cu actele Stat Major – n.n.) că [sic!] comisia bulgară a arătat indisponibile și să le ţină gata pentru plecare. În vederea toată dorinţa de a relua cât mai neîntârziat legăturile de evacuării prefecturilor de Durostor, Caliacra și Constanţa bună vecinătate și chiar fac propunere de bună prietenie trebuie să pregătească organizarea unor convoaie cu căruţe zicând: „Spre a nu se mai zice că grănicerii bulgari sau special destinate pentru îmbarcarea arhivei și a bagajelor, comitagii atacă patrulele române, propunem ca patrulele precum și pentru transportarea familiilor funcţionarilor, să fi e mixte”21. mai ales a acelor din comunele situate în imediata apropiere Cu toate aceste informări care prefigurau o a frontierei bulgare19. apropiere româno-bulgară conform vechii tradiţii de În ciuda faptului că ofi cialii bulgari susţineau că bună vecinătate, Marele Stat Major român privea cu nu au nicio legătură cu atacurile violente săvârșite de îngrijorare incidentele de la frontiera de sud. Dispunerea bandiţi, pe 14 martie 1921, regele Ferdinand decreta trupelor Diviziei 9 prin deplasări succesive în teritoriu și starea de asediu care se va aplica pe o zonă de 30 de km serviciul de pază efectuat de companiile de grăniceri au putându-se lărgi până la 50 km pe tot lungul fruntariilor avut ca efect instalarea la frontiera de sud a Dobrogei de ţării de la punctul de joncţiune al graniţei Iugoslaviei cu Sud a unei stări de siguranţă, care a dus la prosperitatea graniţa maghiară până la cetatea Albă urmând graniţa economică a locuitorilor greu încercaţi după încheierea maghiară, cehoslovacă, polonă și rusă apoi pe frontiera păcii. Prezenta unei forţe bine organizate a stopat desele Cadrilaterului20. incursiuni ale comitagiilor. În iunie 1921, confi guraţia graniţei Dobrogei de În acest context, în luna septembrie 1921, Divizia 9 Sud era subiectul Comisiei Mixte, al cărui președinte transmitea Brigăzilor 17, 18 Infanterie și Regimentelor era colonelul Nicolae Uică (comandantul Brigăzii 17 34, 35, 36 și 40 Infanterie, Comunicatul nr. 3610, prin Infanterie), secondat de locotenentul Ioan Racoveanu (de care hotăra ca aceste trupe să părăsească dispozitivul la Serviciul Geografi c al Armatei) și de maiorul Nicolae atins la acea dată. Situaţia operativă impunea o adaptare Toniţa (comandantul Regimentului 1 Grăniceri). Partea la noile condiţii caracterizate de o rărire a atacurilor bulgară era reprezentată de colonelul Petckigargov bandelor de tâlhari, adăugând la aceasta și lipsa de efect Parackev (comandantul Sectorului 6 Grăniceri), ce s-a produs prin trimiterea unei treimi din oameni în căpitanul de marină Jean Djedarov și căpitanul (r) concediu. Nicolas Doncov (ofi ţer topograf). Însă, încă mai existau atacuri bine ţintite ale În conformitate cu Ordinele Marelui Stat Major comitagiilor, a căror prezență era semnalată în bogatele român nr. 459 din 30 mai 1921 și bulgar nr. 201 din și desele păduri ale Dobrogei de Sud. De aceea s-a impus 28 mai 1921, membrii comisiei s-au reunit la Turksmil o regândire a situaţiei tactice și strategice a forţelor pentru a restabili linia de frontieră. Lucrările au început la disponibile, cu scopul de a preveni eventualele incursiuni 1 iunie și s-au fi nalizat la 11 iulie 1921. Au fost raportate și de a distruge aceste grupuri răzleţe de comitagii. dificultăţi în aplicarea Protocolului din anul 1913, Noul dispozitiv adoptat era alcătuit dintr-un cauzate de interpretarea eronată a acestuia (traducerea batalion al Regimentului 36 Infanterie la Asfatchioi, iar fi ind din limba franceză), precum și lipsa unor hărţi celelalte două la Turtucaia; un batalion al Regimentului pe o scară mai mare. Discuţiile aprinse s-au purtat 34 Infanterie la Ackandâlar, unul la Kurtbunar și al asupra sectorului Echiscea a cărui suprafaţă de teren treilea la Alfatlar; Regimentul 35 Infanterie, cu toate document 2018 3 (81) 63 studii/documente batalioanele, la Silistra; Regimentul 40 Infanterie, cu sunt întrebuinţaţi și la alte servicii, comandanţii vor face toate batalioanele, la Bazargic, având însă detașată și o cunoscut atunci acest lucru direct comandantului23. companie la Balcic; cavaleria rămânea cu toate unitățile Pe 10 septembrie 1921, trupele au intrat în pe loc, până la noi ordine. dispozitivul prevăzut, celelalte unităţi retrăgându-se Mijlocul ales pentru distrugerea bandelor de la reședinţa regimentului, raportând diviziei noua comitagii era formarea unui detașament de patrule poziţie. Sectorul fiecărui regiment rămânea să fie rapidă, denumit poteră, alcătuit din două unități ale păzit de aceste două poteri, câte una în sectorul fi ecărui fi ecărui regiment. Conform comunicatului, dispozitivul batalion. Astfel, Regimentul 36 Infanterie participa acesta se aplică cu începere de la 10 septembrie când toate cu o poteră la Turtucaia, care era întrebuinţată pentru unităţile trebuiau să se găsească la locurile ordonate mai postul sector al Batalionului Daidir, iar a doua poteră sus. Până atunci însă, regimentele vor lua măsuri ca până la Asfatchioi, acţionând în sectorul acelui batalion. la 5 septembrie să adune la reședinţa actualelor batalioane Regimentul 34 Infanterie forma o poteră la Ackadânar de acoperire toate plutoanele de acoperire, toate posturile fi xe și una la Kurtbunar pentru cele două sectoare de din sate unde vor rămâne numai jandarmi, toate posturile batalion. Regimentul 35 Infanterie avea ambele poteri la date și la diferitele fabrici particulare și toţi soldaţii detașaţi Silistra, la dispoziţia diviziei. Regimentul 40 Infanterie la pichetele de grăniceri, așa că batalioanele rămân în satele deținea poteri la Bazargic. în care se găsesc însă masate22. În momentul în care în sector era liniște, potirele Tot până la 5 septembrie, fi ecare comandant de staţionau la reședinţa batalioanelor și a regimentelor, regiment, împreună cu cei doi comandanţi de poteri, făcând instrucţii și exerciţii, menţionând faptul că trebuiau să meargă și să aleagă 60 de soldaţi din oamenii nu se întrebuinţau la altceva. efectivul regimentului pentru acestea. Oamenii erau Situaţia se schimba când o bandă apare în sector, aleși dintre cei mai buni și cei mai abili și dintre aceia comandantul de batalion sau regiment aruncă potera în acel care se ofereau de bună voie să facă acest serviciu, iar, în punct în cel mai scurt timp și cu cea mai mare repeziciune, condițiile în care cei recomandați refuzau, comandantul iar dacă este nevoie va trimite și pe a doua poteră în acel regimentului îi recruta din ofi ciu. Comandantul mai moment. De îndată ce potera intră în acţiune ea va lucra trebuia să aleagă și patru ofi ţeri. Dacă unul dintre numai după cum ordonă comandantul potirei; el va acţiona aceștia nu avea aptitudini pentru acest serviciu, era în așa fel încât nimeni să nu știe locul unde se afl ă (adică dator să-l schimbe imediat. După ce ofi ţerii și soldaţii populaţia satelor, bandiţii și chiar unităţile militare) el erau aleși, erau aduși la reședinţa regimentului, este peste tot și nicăieri. Crezul poterilor trebuie să fi e: unde, sub conducerea ofi ţerilor absolvenți ai școlii SECRET ÎN MIȘCARE, IUŢEALĂ, VIOICIUNE ÎN divizionare, urmau cursurile pregătitoare în vederea LOVITURĂ. Pentru ca rezultatul poterilor să fi e frumoase executării misiunii pentru care au fost aleși și anume 5 trebuie să se ţină seama de următoarele: a) soldaţii să fi e zile (de la 5 la 10 septembrie). Cei 60 de oameni erau armaţi cu revolvere, cuţite, arme și grenade, b) fi ecare împărţiţi în două poteri, fi ecare având un efectiv de poteră să aibă câte trei lanterne (câte una pentru fi ecare 30 de oameni, repartizaţi astfel: 24 oameni pentru grupă) pentru iluminatul grotelor; acestea se vor cumpăra poteră, 3 informatori și 3 agenţi de legătură călări. din comerţ; este de dorit a fi brichete cu benzină care sunt O poteră avea un ofiţer comandant, un ofiţer-ajutor, foarte portative și ușor de aprins; c) echipamentul să fi e cât 3 plutonieri sau subofi ţeri capi de grupă, 24 de soldaţi, se poate de ușor (raniţele se vor lăsa la postul de comandă), 3 informatori și 3 agenţi călări. Școala pe care o vor urma toţi vor fi încălţaţi cu opinci; d) fi ecare poteră să aibă prin aceste poteri se va face după un program stabilit din vreme de îngrijirea regimentului câte 4 căruţe pentru transportul șefi i poterilor, așa după cum s-a procedat la divizie și văzut oamenilor; tot regimentul să dea cai buni agenţilor călări; de comandantul de regiment. Programul va cuprinde, în d) hrănirea se va face prin îngrijirea comandantului de general, 3 părţi: a) o parte teoretică în care să se arate scopul batalion sau regiment; f ) cantonarea se va face în sat și școlii, situaţia din trecut și situaţia actuală a bandiţilor numai pe timpul nopţii, încolo poterile nu au ce căuta în în atacul satelor și jafurilor la drumul mare, semnele lor sate și nici nu trebuie să se apropie de ele pentru că s-ar da de recunoaștere; b) o parte practică, care să constea din cât naștere la reclamaţii24. mai multe exerciţii, cât mai diferite și care să se execute În ceea ce privește agenţii de legătură, ei erau atât ziua, cât și noaptea; a se avea în vedere modul cum folosiți între comandanţii poterelor și ai grupelor, s-a procedat la divizie; c) a treia parte care va consta din pe principiul operaţiilor între informatori și trupă, învăţămintele trase, din exerciţiile făcute și care să se pună între trupă și sate, transmiţând știrile. Informatorii în aplicare atunci când nevoia va cere. Instrucţia se va face (ispititorii sau iscoadele) se întrebuinţau în locul despre în mod intensiv, oamenii fi ind scutiţi de gărzi și de orice care comandamentul poterei avea informaţii. Potera corvezi. Dacă se va afl a că ofi ţerii și oamenii din poteri nu trebuia să atace precipitat. Baza tuturor acţiunilor

64 3 (81) 2018 document studii/documente era hotărârea atacului, care trebuia bine judecat, goana ce mai întâi nu s-a ochit bine ţinta, să se tragă cu cel mai zadarnică sau acţiunile necugetate nu trebuiau să existe”. mare calm. Să nu se grăbească a trage focuri multe și fără Viaţa ofi ţerilor și soldaţilor se deosebea de a celor din niciun efect, ci din contră, să se tragă puţin, dar cu efect26. cazarmă, ei trebuind să aibă încredere unul în altul și, Se mai recomanda oamenilor să nu vorbească în timpul la nevoie, să moară toţi în luptă, fără frică. Referitor la patrulării sau a intervenţiei pentru a nu fi auziţi. Pentru acest aspect, recompensele materiale și morale se dădeau remedierea acestui posibil pericol s-a dispus ca oamenii ofi ţerilor și soldaţilor care dovedeau curaj și destoinicie și să fi e încălțați cu opinci. care, la prima întâlnire cu o bandă, o distrugeau complet. Serviciul de Informaţii era organizat conform Ei erau învățați că distrugerea uneia reprezenta un scopului declarat. Fiecare poteră avea câte trei agenţi exemplu pentru celelalte bande de comitagii. informatori luaţi de la batalioane și detașaţi în cadrul Acestea erau rezultatele la care se dorea să se poterilor, pe care le însoţeau peste tot, fi ind primele ajungă în cel mai scurt timp posibil, în urma adoptării „antene” ale comandantului în punctele unde intenţiona dispozitivului cu începere de la 10 septembrie, respectiv să opereze. Comandantul ambelor poteri avea un eliminarea totală a bandelor de comitagii de pe întreg Serviciu de Informaţii, compus din doi agenţi ai Brigăzii teritoriul Cadrilaterului. Pentru îndeplinirea acestui de Siguranţă, pe care îi întrebuinţa cum dorea și în deziderat, comandanţii de regimente trebuiau să aibă funcție de informaţiile pe care le primea zilnic. grijă ca, la data menţionată, trupele să se găsească în situaţia Poterile dintr-un sector de brigadă erau sub comanda ordonată, fi ecare poteră la locul ei, gata să intre în acţiune comandamentului de sector (brigadă), care, dacă situaţia oriunde și oricând, iar trupele de la reședinţă să înceapă o impunea, le putea întrebuinţa pe toate. Atunci când instrucţia în mod intensiv și după un program bine stabilit. acestea staţionau în localităţile iniţiale fi xate de divizie, Erau obligaţi să vegheze continuu asupra acţiunilor celor zilnic, la ora 7 dimineaţa, se prezentau rapoarte și dări două poteri, corectând imediat greșelile observate. de seamă privind activitatea din ultimele 24 de ore. În Pentru a asigura unităţilor de comandă și acţiune același timp, raportau și regimentului. În momentul în libertatea de mișcare, se numeau comandanţi ai poterilor care o poteră sau ambele se găseau în sector în urmărirea pentru fi ecare sector de regiment următorii ofi ţeri: căpitanul vreunei bande, fi ecare comandant de poteră raporta Drăghicescu – comandantul poterilor Regimentului 36 zilnic, inclusiv regimentului, de la primul post telefonic, Infanterie, maiorul Ursache – comandantul poterilor comandantului de sector (brigadă) evenimentele Regimentului 34 Infanterie, locotenent-colonelul Ivașcu – petrecute în 24 de ore și activitatea sa. Rapoartele comandantul poterilor Regimentului 40 Infanterie, informative zilnice erau duse la primul post telefonic de căpitanul Puicea – comandantul poterilor Regimentului 35 agenţii de legătură călări. În condițiile în care o poteră Infanterie25. nu putea face față, cu propriile efective, unei anumite La ordinul comandantului Diviziei 9, generalul Ioan situații, comandantul putea cere ajutorul trupelor celor Vlădescu, comandanţii de brigadă aveau însărcinarea mai apropiate, care erau obligate a-i da tot concursul. de a supraveghea îndeaproape atât acţiunea poterilor Comandamentele de sectoare (brigadă) și regimentele din sectorul lor, cât și mersul instrucţiei unităţilor de raportau zilnic diviziei, la ora 8, evenimentele și la reședinţa regimentelor și batalioanelor de acoperire. activitatea desfășurată în întreg sectorul și operaţiile Pentru ca toate aceste măsuri să fi e îndeplinite cu executate. bune rezultate, autorităţile civile și cele militare trebuiau Noul dispozitiv era alcătuit din trei subsectoare să asigure dotarea trupelor și asigurarea resurselor de regiment, fi ecare regiment își păstra sectorul prin necesare. Soldații care formau potera erau înzestraţi cu două poteri, comandate de ofi ţeri. Batalioanele, care revolvere, cuţite, arme și grenade de bună calitate. După rămâneau la Asfatchioi, Ackandâlar, Kurtbunar și cele executarea tragerilor în poligon, soldații trebuiau să curețe de la reședinţă, se ocupau numai de pregătirea de război armamentul și să îl ungă cu vaselină pentru evitarea și numai când li se cerea ajutorul sau vreo informaţie situațiilor în care armele se puteau bloca în timpul luptei. precisă și urgentă, dădeau ajutorul necesar și luau Cuţitele erau din dotarea regimentului, bine ascuţite la măsurile ce se impuneau. Din punct de vedere operativ, vârf (baionetele de la compania mitraliere). poterile erau sub comanda comandantului de sectoare. În timpul luptei se recomanda oamenilor să tragă În comun acord cu Prefectura judeţului Durostor, numai din poziţia culcat. Dacă erau nevoiți să înainteze, în afară de aceste poteri, s-a hotărât și înfi inţarea unei trebuiau să o facă târându-se pe burtă, să nu se mai armate teritoriale a judeţului compusă din infanterie și ridice în picioare, după cum, cu regret, am constatat în mai cavalerie însărcinată: infanteria cu paza satului, formând multe rânduri, căci vor fi împușcaţi de bandiţi. Bandiţii două corpuri: 1 corp al apărării satului propriu-zis (gardă) și nu trag niciodată din picioare, iar dacă sunt surprinși se corpul de serviciul de noapte (caraulele), iar cavaleria pentru trântesc imediat la pământ. Să nu se tragă un glonţ până cercetările exterioare satelor, de la 10 septembrie 192127. document 2018 3 (81) 65 studii/documente Tot în colaborare plasa Ackandâlar – Ackandâlar și Docilar – cu Prefectura judeţului Regimentul 34 Infanterie, pentru plasa Kurtbunar – Durostor, s-a dispus Kurtbunar și Beibunar același regiment, pentru plasa ca întreg teritoriul Sarsânlar – Sarsânlar și Asfatchioi și pentru plasa judeţului să fie împărţit Turtucaia – Turtucaia și Denizlar – Regimentul 36 în 6 subsectoare, Infanterie. Pentru instrucţia acestor oameni, regimentele fiecare subsector fiind repartizau câte un ofi ţer și 6 gradaţi, iar, la nevoie, se numeau corespondentul unei instructori, soldaţii care cunoșteau mânuirea armelor și, în plășii. Existau subsectorul special, a modelului de 75 mm și a modelului italian. Alfaltar (comandat de un La reședinţele de plasă rămâneau ca instructori ofi ţerii ofi ţer din Regimentul 35 destinaţi să fi e comandanţi de subsectoare, urmând să li Infanterie), Kurtbunar Generalul Ioan Vlădescu se trimită numai gradaţi. În celelalte centre, se trimitea (comandat de un ofi ţer din un ofi țer în plus, iar după îndeplinirea misiunii, aceștia Regimentul 34 Infanterie), Doimușlar (comandat de un se înapoiau la regiment împreună cu gradaţii, rămânând ofi ţer din Regimentul 35 Infanterie), Turtucaia (comandat numai cei de la subsectoare. Acești ofi ţeri, împreună cu de un ofi ţer din Regimentul 35 Infanterie), Ackadânlar gradaţi, se găseau la centrele amintite pe 3 septembrie, (comandat de un ofi ţer din Regimentul 34 Infanterie) pentru ca, în ziua următoare, să împartă oamenii pe grupe și Sarsânlar (comandat de un ofi ţer din Regimentul 36 și să înceapă instrucţia. Pregătirea consta în poziţiile Infanterie). Ofi ţerul comandant al subsectorului locuia în soldatului fără armă și cu armă, cunoașterea armei, încărcarea aceeași localitate cu administratorul plășii, neavând voie să și descărcarea armei, principii generale de luptă prin care să se amestece în problemele administrative, se ocupa strict li se arate cum trebuie să se comporte în diferite situaţii ce numai problemele militare ale satelor (inspecta gărzile și se ivesc (cum se prind bandiţii când aceștia jefuiesc o casă, caraulele, corecta defi ciențele sau grupa mai multe gărzi cum să opereze pe câmp deschis sau în pădure)28. Tragerile la nevoie). se executau într-un teren recunoscut și păzit, pentru Fiecare regiment punea la dispoziţia acestor ofi ţeri prevenirea accidentelor. În cadrul acestei pregătiri, li se câte doi soldaţi (cunoscători ai limbii bulgare sau turce) recomanda să nu facă zgomot în timpul operaţiunii, și și cai, deoarece ei puteau servi și ca agenţi de legătură. pentru comunicare să folosească semne convenţionale. De asemenea, fi ecare ofi ţer de subsector își forma, în De asemenea, li se recomanda să nu se grăbească la fi ecare sat, câte un om de încredere, care să-l informeze deschiderea focului și să înveţe cum trebuie să înainteze despre bandele de comitagii și despre locuitorii care sub focuri de armă. La sfârșitul săptămânii, fi ecare ofi ţer colaborau cu acestea. comandant de centru trebuia să facă câteva exerciţii Zilnic, ofi ţerii aveau obligaţia să dea comandantului variate în teren. Comanda gărzilor și caraulelor din sate de sector (brigadă) și regiment un raport informativ, o aveau jandarmii, iar gărzile plășilor erau conduse de în care să prezinte evenimentele petrecute în ultimele ofi ţerul comandant de subsector. 24 de ore în subsectorul lor, precum și măsurile luate de Primăriile aveau ordin ca atunci când trimiteau acord cu administratorul plășii. Mijloacele de transmisie la centrele de instrucţie recruții, să le dea jumătate erau posturile telefonice permanente, care se găseau în din armele de care dispunea satul din care proveneau, fi ecare administraţie de plasă. precum și câte 15 cartușe pentru fi ecare armă. Pentru La fel ca și poterile, armata teritorială a judeţului cele 7 zile de instrucţie, Prefectura județului asigura (gărzi și caraule) trebuia să primească o pregătire, care hrana și cantonarea acestora, iar, după această pregătire, consta în mânuirea armelor. În acest scop, în colaborare erau testați. În același timp, fi ecare ofi ţer comandant cu Prefectura judeţului, s-a hotărât ca toţi locuitorii de centru înainta, la sfârșitul perioadei de instrucţie, o din Durostor care s-au înscris de bună voie în gărzile dare de seamă amănunţită, în care prezenta programul și caraulele destinate pazei satelor, să facă instrucţie cu executat și rezultatele obţinute. armele în perioada 4-10 septembrie 1921. Comandantul Diviziei 9 Infanterie, generalul Ioan Pentru că numărul locuitorilor înscriși pentru paza Vlădescu, propunea alcătuirea Cavaleriei Teritoriale care satelor era prea mare și, deci, instrucţia se realiza foarte în curând va lua fi inţă, tot dintre locuitorii satelor, care să greu, s-a dispus ca locuitorii angajaţi pentru acest urmeze o asemenea școală împreună cu ofi ţerul și gradaţii scop să se pregătească în câte două centre din fi ecare de la regimentele noastre de cavalerie, după care, apoi, plasă. Repartiţia la aceste centre, hrana și ordinele de dacă toată lumea va pune tot sufl etul pentru scopul care se chemare le dădea Prefectura prin administratorii de urmărește, în curând, sper ca liniștea deplină să domnească plasă. Aceste centre de instrucţie erau distribuite astfel: în întreg Cadrilaterul, bandiţii ne mai având curaj să pentru plasa Alfatlar – Alfatlar și Cainargeaua Mare – treacă frontiera29. Regimentul 35 Infanterie, pentru plasa Domușlar Menţinerea stării de asediu în zonele militare din – Domușlar și Balabanlar același regiment, pentru apropierea frontierelor, impunea comandamentelor

66 3 (81) 2018 document studii/documente prezente în aceste zone să-și impună autoritatea prin la dispoziţia Regimentului 11 Jandarmi. Suplimentar, își măsuri adaptate la situaţiile apărute în teren. făcea cunoscute lipsurile în ceea ce privește mijloacele Cu toate aceste pregătiri militare și civile luate de comunicaţii, solicitând 2 secţii telefoane de campanie de autorităţi pe parcursul anilor 1922-1924, au fost și 2 camioane „Fiat”30. Răspunsul a fost negativ. semnalate atacuri și incidente la frontiera Dobrogei La scurt timp, Marele Stat Major punea la dispoziţia de Sud, care trebuie judecate contextual, conform Comandamentului de Jandarmi un escadron din politicii externe bulgare. Cert este că prezenţa Regimentul 9 Roșiori, care trebuia să stea în garnizoana Diviziei 9 Infanterie și a companiilor de grăniceri a stopat sa de reședinţă de la Giurgiu, și, numai în cazul în care foarte mult agresiunile comitagiilor, care reprezentau o evenimentele impuneau intervenţia acestuia, ar fi fost amenințare permanentă la frontiera de sud. trimis cu trenul la Bazargic. În martie 1924, Ministerul de Interne român primea Toate aceste pregătiri aveau în vedere politica pe care informări precise cu privire la noi și puternice atacuri Bulgaria o ducea cu vecinii ei. Iredentismul bulgar nu putea ale comitagiilor în Dobrogea de Sud. Ca primă reacţie, renunţa la eternul vis al autonomiei Macedoniei și unirea Comandamentul Jandarmeriei a dispus trimiterea unei cu Bulgaria, vis exploatat din punct de vedere politic și companii mobile în teritoriu, care, împreună cu unităţile întreţinut de clasa politică din raţiuni electorale. La capitolul teritoriale, să conlucreze la prevenirea și pregătirea unei revendicări teritoriale și revizuirea tratatului asumat de către rezistenţe consistente. Confruntaţi cu realităţi geografi ce ofi cialii bulgari, intra și Dobrogea de Sud, la frontierele greu de controlat, în sensul vastei întinderi de pământ acesteia statul bulgar întreținând o stare continuă de agitaţie care trebuia supravegheată (zonă acoperită de păduri și instabilitate, așa cum era caracterizată de altfel politica dese), jandarmii români recunoșteau neputinţa lor de externă a Bulgariei, un stat care devenise un serios factor a fi efi cienţi, fi ind nesiguri de o acţiune energică și cu de destabilizare zonală și regională. bune rezultate. Pe lângă aceste greutăţi de ordin geografi c, Însă, politica oportunistă promovată de vecinii de la aceștia reclamau lipsa mijloacelor tehnice de comunicare, sud era atent monitorizată de factorii decizionali de la solicitând sprijin din partea Marelui Stat Major. București, care, prin braţul înarmat al Diviziei 9 Infanterie, Cunoscând foarte bine situaţia operativă din teren, în principal, dar și al reprezentanţilor autorităţilor civile Comandamentul Corpului de Jandarmi a cerut, încă din prezente în Dobrogea de Sud, a încercat să menţină un februarie 1924, detașarea în Dobrogea de Sud a unui climat de siguranţă, chiar dacă acest lucru se realiza cu escadron de cavalerie cu efectivul complet, pentru a fi pus mari sacrifi cii din partea acestor autorităţi.

Contributions to the History of the Division 9 Infantry in southern Dobrogea (1919-1924) Silviu-Daniel Niculae, Ph.D. candidate

Abstract: After the Armistice with Bulgaria was signed in September 1918, the fate of the Romanian territory acquired through the Peace from Bucharest was at risk because of the Bulgarian irredentism. Due to the internal instability of the southern neighbors and the terrorist actions of the komitadjis at the Romanian-Bulgarian border, both the state security of Romania and the fragile peace installed after the general armistice closure in 1918 were threatened.

Keywords: Division 9 Infantry, Southern Dobrogea, Bulgaria, komitadjis, nationalist terrorism.

NOTE

1 Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”. 15 Ibidem, cd. 397. 2 Arhivele Militare Române (în continuare A.M.R.), Fond microfi lme, 16 Ibidem. rola F.II. 1.2590, cd. 392. 17 Idem, rola F.II. 5.1850, cd. 135. 3 Idem, rola F.II. 1.2654, cd. 491. 18 Idem, rola F.II. 2.76, cd. 436. 19 4 Idem, rola F.II. 1.302, cd. 90-97. Idem, rola F.II. 1.2628, cd. 186-187. 20 5 Idem, rola F.II. 5.1850, cd. 132. Ibidem, cd. 177. 21 6 Idem, rola F.II. 1.307, cd. 225-227. Despre nave sau ambarcațiuni – cu punte. 22 7 Idem, rola F.II. 2.417, cd. 159-161. A.M.R., Fond microfi lme, rola F.II. 1.2628, cd. 247-249. 23 8 Ibidem. Idem, rola F.II. 2.76, cd. 383. 24 9 Ibidem. Ibidem. 25 Ibidem. 10 Ibidem, cd. 389. 26 Ibidem, cd. 162-169. 11 Ibidem, cd. 390. 27 Ibidem. 12 Ibidem, cd. 344. 28 Ibidem. 13 Ibidem. 29 Ibidem. 14 Ibidem, cd. 429. 30 Idem, rola F.II. 1.56, cd. 743. document 2018 3 (81) 67 studii/documente SITUAŢIA ROMÂNILOR DIN SERBIA LA SFÂRŞITUL PRIMULUI RĂZBOI MONDIAL*

Dr. Ion RÎŞNOVEANU1

riza orientală izbucnită în a doua parte a secolului etnografi ce de pe teren, savantul german a identifi cat un al XIX-lea a avut drept consecinţe instituirea număr de 116 localităţi aproape pur românești, apreciind unei noi realităţi culturale, sociale, politice și la circa 180.000 numărul românilor care, împreună cu cei C 2 naţionale. În acest nou climat, statele balcanice care s-au sârbizaţi deja depășeau cifra de 200.000 . desprins din Imperiul Otoman, acum independente, În continuare, autorul lucrării atrăgea atenţia asupra au avut poziţii contradictorii în privinţa populaţiilor faptului că guvernul sârbesc face mari sforţări pentru a sârbiza minoritare, în condiţiile în care s-au urmărit consolidarea pe români, dar rezultatele dobândite sunt deocamdată mici3. naţiunilor-stat și realizarea propriilor idealuri naţionale. Subiectul situaţiei numerice, dar și a sârbizării Astfel, guvernele tinerelor state populaţiei românești din Timoc a balcanice, animate de naţionalism și, fost abordat într-un studiu de ce nu, de șovinism, au întrebuinţat etnic și statistic apărut într-unul diferite metode prin care se urmărea din numerele revistei „România consolidarea puterii centrale, dar ilustrată” pe anul 1907, care prezenta și a elementului naţional prin urmările acţiunilor concertate ale deznaţionalizarea și asimilarea autorităţilor de la Belgrad prin populaţiilor considerate minoritare. care se urmărea deznaţionalizarea La sfârșitul secolului al XIX-lea, populaţiei românești din Serbia: informaţiile despre românii din Rezistenţa etnică de care a dat dovadă regiunea Timocului sârbesc s-au până atunci masa compactă și viguroasă înmulţit, pe fondul dinamizării a românilor dintre Dunăre, Timoc și raporturilor internaţionale din Morava, al căror număr real se putea Balcani și de la Dunărea de Jos. ridica până la 300.000 de suflete, În această perioadă, recunoașterea deși statisticile ofi ciale ale Regatului internaţională, precum și consolidarea Serbiei au început să manevreze cifrele autorităţii centrale de la Belgrad au indicând, de exemplu, numai între 1895 infl uenţat sensibil și în mod negativ și 1900 o descreștere de 38.227 locuitori evoluţia românilor din Serbia, atât (de la 158.915 la 120.688), deși se din punct de vedere numeric, cât și Ionel I.C. Brătianu știa de nivelul ridicat al natalităţii lor cultural. Printr-o politică accentuată demonstrat pe tot parcursul secolului de deznaţionalizare și de reducere treptată a drepturilor al XIX-lea4. lor ca individualitate etnică, la începutul secolului al O altă referire la elementul românesc din Serbia XX-lea românii din Valea Timocului, la care se adăuga o aparţine profesorului bulgar Stoian Romanski care, la masă compactă de aromâni, s-au găsit în situaţia de a nu sfârșitul Primului Război Mondial, aducea informaţii noi mai avea nicio perspectivă privind menţinerea lor ca grup cu privire la acest subiect5. Astfel, în urma unei călătorii naţional distinct la sud de Dunăre. Acest lucru a putut fi întreprinse în regiunea Timoc – Moravia, acesta analiza, pe posibil și ca urmare a unei politici de neangajare din partea larg și obiectiv, situaţia românilor timoceni în momentul guvernului de la București. intrării României în prima confl agraţie mondială. Bun Prezenţa populaţiei românești în Serbia a fost cunoscător al locurilor, el însuși un renumit geograf, a semnalată, de către diferiţi oameni de știinţă care au stabilit cu precizie arealul în care locuiau etnicii români vizitat aceste locuri, încă din a doua jumătate a secolului din Serbia6. al XIX-lea. Însă, date mai relevante au apărut la sfârșitul De asemenea, savantul bulgar remarca și faptul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. că, din cei 159.519 locuitori români înregistraţi la Astfel, în anul 1900, profesorul german Gustav Weingand, 31 decembrie 1895, doar 36.755 vorbeau și sârbește, situaţie în urma unei călătorii întreprinse în zonele locuite de care nu se schimbase prea mult în cele două decenii ale populaţia românească din Serbia, făcea următoarele secolului XX, ceea ce reprezenta o mărturie a rezistenţei la referiri: Marginea de nord-est a Serbiei, bogat străbătută de politica de sârbizare7. Dunărea care aici sparge munţii, poartă numele de Kraina... În continuare, profesorul Stoian Romanski prezenta și adică Ţara de Margine. Populaţia Krainei sârbești și a celei o statistică a celor patru judeţe locuite de români, arătând ungurești este românească. De asemenea, în urma studiilor că numărul acestora, pe la jumătatea anului 1916, este de

68 3 (81) 2018 document studii/documente

181.696 sau aproape 42% dreptul de a fi reuniţi cu fraţii noștri liberi din Regat. Aceasta din totalul populaţiei, iar constituie pentru noi singurul mijloc de a asigura libera noastră după terminarea războiului, dezvoltare, precum și aceea a culturii noastre intelectuale în regiunea dintre Timoc în limba noastră naţională și singura garanţie că nu vor și Morava, populaţia mai exista piedici la libertatea noastră școlară, religioasă și românească, adică acei politică11. locuitori care întrebuinţează ♦♦♦ limba română ca limba lor maternă și se știu de români Conferinţa de Pace întrunită la Paris, având drept scop se ridică la cifra rotundă de să restabilească în Europa o ordine nouă bazată pe justiţia și 200.0008. principiul naţionalităţilor, Comitetul Naţional al Românilor Din păcate, însă, situaţia din Serbia, al cărui președinte este subsemnatul, m-a însărcinat românilor din Serbia s-a să prezint membrilor Conferinţei doleanţele și aspiraţiile înrăutăţit simţitor la sfârșitul Athanase Popovici legitime ale acestei populaţii. secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. În Sub acest titlu am onoarea să expun următoarele: această perioadă, guvernele de la Belgrad au adoptat o Văile inferioare ale Timocului și Moravei, în nord-estul atitudine agresivă faţă de minorităţi, în general, faţă de Serbiei, și platoul care separă cele două râuri sunt locuite de minoritatea română, în special, în conformitate cu politica o importantă masă compactă de populaţie română. Ea ocupă de consolidare a puterii centrale și a statului-naţiune. teritoriul a 4 judeţe: Kraina, Pojarevatz, Timoc și Morava. Primele măsuri au constat în interzicerea folosirii limbii Iată în această privinţă mărturia nescuzabilă a unui profesor române în lăcașurile de cult ale românilor și înlocuirea sârb, care a studiat problema românilor din Serbia și a publicat preoţilor români cu clerici sârbi. Deși se dorea o rupere asupra lor o broșură scrisă în spirit știinţifi c și imparţial: în masă e elementului românesc de biserică, acest fapt nu Pe o suprafaţă de 12.240 km, adică un sfert din Regatul s-a întâmplat, românii luându-și propriile măsuri pentru Serbiei, în 1912, se întind cele 4 judeţe din nord-estul conservarea limbii materne în cadrul Liturghiei. Serbiei: Kraina, Morava, Pojarevatz și Timoc. Din aceste O altă măsură a fost reprezentată de interzicerea 4 districte, 2, și anume Kraina și Pojarevatz, sunt locuite de folosirii limbii române în școli. Aceasta s-a materializat o populaţie aproape exclusiv românească; pe când în celelalte atât prin înlocuirea învăţătorilor și profesorilor români, 2 judeţe, Morava și Timoc, se găsesc și sârbi, mai ales în plășile cât și prin pedepsirea celor care foloseau limba română în Zaglavatz și Timoc (judeţul Timoc). actul educaţional. Originea populaţiei române din Serbia este destul de bine De asemenea, prin măsuri arbitrare, autorităţile de la cunoscută. Belgrad au încercat, fără să reușească însă, să întrerupă Fondul iniţial a fost format din restul coloniilor romane legăturile fi rești ale românilor din Serbia cu fraţii lor din și trace romanizate, care se găseau în ţară cu ocazia invaziei Regat, nepermiţând muncitorilor agricoli să treacă în sârbești și care n-au fost decât cu greu și numai parţial România. slavizate. Ea s-a păstrat mai curată în văile înalte și în Această atitudine agresivă a autorităţilor sârbe a fost pădurile neaccesibile ale acestei regiuni muntoase. încurajată și de faptul că guvernele de la București nu au În secolul XIV, se găsește urma lor în mai multe acte ofi ciale acordat sprijinul de care aveau nevoie etnicii români din ale ţarilor sârbi. Însă acestui prim fond etnic au venit să se Serbia. Astfel, în 1904 și 1906, reprezentanţii locuitorilor din alipească elemente macedo-române din Pind și din Balcani. Pojarevatz au prezentat autorităţilor române un memoriu În amestecul etnic provocat de invazia turcească, această semnat de toţi notabilii din judeţ prin care solicitau ca guvernul populaţie a servit de centru de atracţie etnic pentru resturile român să intervie pe lângă guvernul sârb ca să le acorde școala și române rătăcind între Balcani și Carpaţi. În cursul secolelor biserica naţională. În anul 1913, locuitorii judeţului Kraina au XVII, XVIII și XIX, noi straturi au venit să se așeze pe această făcut la București același demers9. primă temelie, de data aceasta din Oltenia și Banat. Din păcate, însă, guvernul de la București a neglijat Se mai disting și astăzi diferitele sorginţi ale acestei revendicările legitime ale celor peste 300.000 de români populaţii, după oarecare trăsături caracteristice, costume și din Serbia, pentru a păstra prietenia sârbească. moravuri, pe care le-au păstrat și care se regăsesc în grupurile În continuare, vom prezenta Memoriul românilor din care își trag originea. din Serbia10 înmânat reprezentanţilor Marilor Puteri Importanţa numerică a populaţiei române din Serbia participante la Conferinţa de Pace de la Paris din 1919 nu este neglijabilă. Ea numără astăzi mai mult de de către Athanase Popovici, președintele Comitetului 340.000 sufl ete. Tendinţa ei este să se întindă și să sporească. Naţional al Românilor din Serbia. În acest document Încă din 1859, geograful francez G. Lejean, care a cunoscut important, prezentat în contextul desfășurării luptei pentru această populaţie și a studiat-o de aproape, constatase că românii Banat, s-a cerut în mod deschis ca pe temeiul principiilor din Serbia sunt oameni activi, muncitori și mai prolifi ci decât wilsoniene, românilor din cele patru judeţe să li se acorde sârbii, și că numărul lor sporește mereu. document 2018 3 (81) 69 studii/documente

Primele statistici asupra românilor din Serbia datează de sat curat românesc, a fost dat în judecată pentru motivul la 1846. Numărul lor de atunci era de 97.215. Zece ani mai că împrăștia românismul prin grai și prin distribuirea de târziu, geograful francez citat mai sus dădea deja 104.343 almanahuri și cărţi românești. români locuind în Serbia. În acest moment, populaţia Serbiei Acest dosar a fost judecat de tribunalul din Negotin nu trecea de 900.000 sufl ete, astfel că românii reprezentau (Dosarul nr. 9695). puţin mai mult de a noua parte din populaţia totală a statului Și totuși, cu toate aceste șicane și vexaţiuni, populaţia română sârb. Această proporţie s-a păstrat de atunci, a fost chiar din Serbia n-a încetat să se întindă, să sporească și să prospere. întrecută, cu toate sforţările statisticilor ofi ciale ca s-o ascundă. Nu vom cita ca dovadă decât fragmentul următor dintr-un Astfel, în 1890, după 30 de ani, aceste statistici nu dădeau articol publicat în nr. 375 al ziarului „Pravda”, în 1909. decât 149.713 români. În 1895, ele dădeau 159.510 români, „Întovărășit de câţi-va prieteni, am întreprins o excursie pentru a scoborî, în 1900, la 122.429, fără ca nimic să fi putut pe jos Belgrad – Negotin și înapoi. La plecarea noastră, am justifi ca această bună scădere. Nici emigrări, nici epidemii n-au simţit o mare bucurie, ca unul care face o călătorie de plăcere în intervenit pentru a diminua în special populaţia română a propria sa ţară. Însă, în cursul călătoriei, am avut sentimentul acestei regiuni, pe când populaţia sârbă sporea, după aceeași de a voiaja în ţară străină; mă simţeam străin. statistică, într-o proporţie cu totul exagerată și arbitrară. De la Petrovatz prin Clissura, Corniac și de acolo până la Într-adevăr, populaţia celor 4 judeţe sârbe care era, în Zaician și Negotin, prin munţii Homole, nu întâlnim decât o 1859, de 282.378 sufl ete, atinsese, în 1900, cifra respectabilă masă compactă de români. de 635.286 sufl ete. Ori, dat fi ind caracterul constatat la Limba pe care o vorbesc a căpătat în aceste judeţe atâta români, de-a fi mai prolifi ci decât sârbii, este imposibil ca în superioritate, încât este greu să te servești de cea sârbă. Dovada 1900 numărul românilor să fi e aproape același ca în 1859, pe că neguţătorii care vin în contact cu acești sălbateci sunt siliţi când sârbii, din 159.785 să se fi quadruplat în acest interval să înveţe limba lor. și că numărul lor să se fi ridicat la 513.286. Nu s-ar putea Este un lucru oribil gândindu-te că un neguţător, un preot, invoca argumentul „serbizărei”, dat fi ind caracterul foarte un institutor sau primarul trebuie să vorbească românește cu conservator bine cunoscut al populaţiilor române din Serbia concetăţenii săi, mai oribil este însă să auzi asemenea lucru. în special, și al poporului român în general. Pentru a-ţi face o idee de punctul la care românii-sârbi au Presupunând că numărul românilor din Serbia n-ar fi împins lucrurile, ajunge să menţionez că dispoziţii sau ordonanţe sporit de la 1859 decât într-o proporţie egală cu argumentarea administrative, în anumite plăși, trebuie publicate și afi șate în sârbilor, trebuie să avem astăzi, din cei 700.000 locuitori ai limba română (la Bârza-Palanka, Tekia)”. celor 4 judeţe sârbe, ceva mai mult de 300.000 români și cam Contra acestei politici de înăbușire și „sârbizare”, românii 400.000 sârbi. Ajungem chiar la numărul de 340.000 români, din Serbia n-au putut să opună decât o rezistenţă încăpăţânată dacă adăogăm la cifra românilor din judeţele Pojarevatz și mută. Ei n-au cedat nimic, din niciun punct de vedere. Dacă și Kraina (261.588), a căror populaţie este în mare parte n-au organizat o rezistenţă mai activă sau mai zgomotoasă, românească (80%), pe acea a celorlalte 2 judeţe (81.871) unde este că au fost totdeauna sfătuiţi în acest sens de fraţii lor din populaţia română este de 20-30%. Regat, de câte ori au mers la București pentru a reclama o Pe când statistica ofi cială se sforţa să ascundă numărul intervenţie amicală în favoarea lor, pe lângă cârmuitorii de adevărat al românilor, autorităţile sârbești întreprinseră o la Belgrad. În două rânduri, în 1904 și în 1906, românii acţiune de „sârbizare” a acestei populaţii. Limba română a din judeţul Pojarevatz au trimis un delegat la București, cu fost gonită din biserică și cărţile sfi nte române au fost arse, un memoriu semnat de toţi notabilii români în judeţ, în care în școli s-a interzis elevilor români folosirea limbii române. implorau guvernul român să intervină pe lângă guvernul Și pe când în judeţele sârbe, numărul școlilor era mai curând sârb ca să le acorde școala și biserica naţională. În 1913, neîndestulător, s-au sporit mai mult decât necesar școlile locuitorii judeţului Kraina au făcut la București același demers. primare sârbești în satele și cătunele românești. Guvernul din București a neglijat legitimele revendicări a Administraţia s-a sforţat, de asemenea, să taie orice mai mult de 300.000 români din Serbia, pentru a păstra contact între românii și fraţii lor din Regat. Mai întâi, ea prietenia sârbească. nu permitea decât foarte greu muncitorilor agricoli români să De altfel, insolenţa sârbească despre care am dat numai treacă în România, ceea ce nu se întâmpla faţă de muncitorii câteva dovezi n-ar fi tolerat niciodată nici un fel de agitaţie sârbi. Apoi acelora, care cu toate greutăţile treceau frontiera, naţionalistă de ordin religios, școlar etc. se interzicea riguros să introducă în Serbia ziare și cărţi În Serbia sunt acuzaţi de trădare toţi cei care atrag atenţia românești. Mitropolitul din Belgrad a interzis preoţilor să dea asupra românilor din Serbia. Ei trebuie negaţi sau trecuţi copiilor români noi-născuţi nume românești. O listă a numelor sub tăcere. Căci orice ar atrage atenţia asupra lor ar putea sârbești a fost afi șată în biserici, acestea singure sunt permise. să provoace o chestiune română în Serbia care, după părerea Autorităţile sârbești împing netoleranţa până acolo încât au generală, ar constitui o mare primejdie. înlocuit pe profesorul român Nicolici, de la liceul din Negotin, Este sigur că un guvern care nu acordă supușilor săi români pentru simplul motiv că vorbea românește cu părinţii, prietenii nici cea mai elementară libertate școlară și religioasă, nu și cunoscuţii săi. În 1909, un preot de origină română, într-un putea decât să reprime cu o ultimă rigoare orice manifestaţie

70 3 (81) 2018 document studii/documente iredentistă, orice protestare mai energică, care ar fi putut să a fost citată printre cele mai viteze în lupta disperată contra aibă un ecou în străinătate. dușmanului comun. La rândul său, poporul sârb ne datorește Însă românii din Serbia speră, că de acum încolo vor înceta libertatea și independenţa cuvenită prin sforţările comune, la obiceiurile din trecut. care au participat fraţii noștri morţi și cei care au supravieţuit, Principiile wilsoniene, care au fost adoptate de toată lumea acei care au luptat în Serbia, precum și în România și Austro- și de poporul sârb în special – aceste principii, în numele cărora Ungaria. Ei au răscumpărat dreptul nostru la libertate prin iugoslavii cer să fi e uniţi cu Regatul sârbesc – trebuie să fi e grelele lor jertfe. Prea mult sânge a curs în acest război și prea aplicate și în cazul nostru. Nu sârbii ar putea să ne interzică multe milioane de oameni au murit contra tiraniei, pentru să cerem aplicarea în favoarea noastră. Noi reclamăm deci de ca după pacea încheiată, să mai rămână fără motive majore, la Conferinţa de Pace dreptul, conform principiilor wilsoniene, popoare sau fragmente de popoare ca noi, subjugate. de a fi reuniţi cu fraţii noștri liberi din Regat. Aceasta Dacă există o dreptate legală pentru toată lumea, o invocăm constituie pentru noi singurul mijloc de a asigura libera noastră în faţa Conferinţei de Pace și cererile noastre nu pot fi respinse. dezvoltare, precum și aceea a culturii noastre intelectuale în limba noastră naţională și singura garanţie că nu vor mai Dr. Athanase Popovici exista piedici la libertatea noastră școlară, religioasă și politică. Vroim și solicităm ca să ni se acorde ceea ce s-a acordat deja ♦♦♦ diferitelor ramuri ale poporului iugoslav. Locuim chiar pe hotarul ce separă Serbia de România și În concluzie, deși doleanţele populaţiei românești teritoriul pe care-l ocupăm constituie un ieșind în mijlocul din Serbia au fost legitime, totuși interesele divergente pământurilor române. Această împrejurare justifi că legitima ale Marilor Puteri, ca și menajarea, inclusiv de către noastră aspiraţie și dă o putere specială dreptului nostru, care autorităţile de la București, a Regatului Iugoslavia, în derivă din principiile wilsoniene. spiritul ameliorării situaţiei confl ictuale apărute la sfârșitul Am vărsat sângele nostru pentru Serbia, în cele două Primului Război Mondial, aveau să ducă la nerezolvarea războaie balcanice. De la 1914, divizia românească din Timoc acestui strigăt de libertate12.

Th e Situation of the Romanians Ethnics from Serbia at the End of the First World War Ion Rîşnoveanu, Ph.D.

Abstract: At the end of the First World War, the Romanians in Serbia were amounted to about 300.000 souls. But the Serbian authorities took a hard line towards annihilation their national identity through the elimination of the Romanian language in schools and churches and by severing their connection to their homeland. At the beginning of 1919 the President of the Romanian National Committee in Serbia presented a memorandum at the Paris press conference asking for cultural and political rights for Romanians, as well as their union with Romania according to Wilsonian principles.

Keywords: , the Romanian population, political rights, nation-state, denationalization.

NOTE

*Studiul a fost susținut în cadrul Simpozionului „1918. De la Chișinău munte din Peninsula Balcanică, sunt acoperite peste tot cu masive păduroase, la Alba-Iulia”, organizat de Arhivele Militare Naționale Române, în presărate cu poieni, în care se văd răsfi rate casele satelor românești răspândite ziua de 22 martie 2018, la Cercul Militar Național. prin munţi. Întinderea populaţiei românești începe de la râul Timoc, unde 1 Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I”. coloniile românești împestriţate cu câteva sate neromânești stau într-o 2 Gustav Weigand, Dialectele românești ale Valahiei Mici, ale Serbiei și directă legătură cu populaţia de același neam de pe cursul inferior al râurilor ale Bulgariei, Leipzig, f.e., 1900, p. 18. Peć, Mlava și Morava. Pe malul drept al acestui din urmă râu încetează 3 Ibidem, p. 22. întinderea elementului român la apus. Prin urmare, el este mărginit în 4 ***Studiu etnic și statistic asupra Românilor din Serbia, în „România regiunea dintre râul Morava la apus, Dunărea la nord și râul Timoc sau ilustrată”, nr. 2-3/1907. vechea frontieră bulgaro-sârbă la răsărit, ajungând la sud până la muntele 5 Stoian Romanski, Românii dintre Timoc și Morava, Sofi a, f.e., 1926, Ratan – linia de despărţire a apelor Ţârnareca și Moraviţa. pp. 1-126. 7 Ibidem, p. 42. 6 Ibidem, pp. 32-33: În vara anului 1916 am avut putinţa să traversez, 8 Ibidem, pp. 44-45. în scop știinţific, timp de cinci săptămâni, de la 14 iulie la 21 august, 9 Arhivele Militare Naţionale Române, Fond microfilme, regiunea dintre Timoc și Morava. În timpul acestei călătorii am putut rola F.II.1.2605, cd. 342. urmări amănunţit întinderea elementului românesc în acest unghi al 10 Ibidem, cd. 340-347. Balcanilor, între bulgari și sârbi... Românii locuiesc de preferinţă, dar nu 11 Ibidem, cd. 346. exclusiv, localităţile muntoase care, aici, în opoziţie cu multe alte colţuri de 12 Ibidem, cd. 347. document 2018 3 (81) 71 studii/documente CONSTITUIREA INSPECTORATULUI TEHNIC AL MARINEI (1921)

Drd. Dan-Dragoş SICHIGEA1

rimul Război Mondial a reprezentat o titlul de inspector tehnic al armei sau serviciului respectiv. încercare dificilă pentru armata română. Inspectorul Tehnic al Marinei avea dreptul de a inspecta POrganizarea sistemului militar în anii din punct de vedere tehnic toate corpurile de trupă, anteriori confl ictului a trebuit să sufere modifi cări, serviciile, precum și școlile și stabilimentele respective. uneori radicale. După încheierea războiului s-a trecut la Totodată, pe lângă această atribuţie, el avea datoria de a o reorganizare a forţelor armate. În paginile următoare inspecta unităţile care nu fac parte din comandamente, vom analiza modifi cările aduse organigramei Marinei pe lângă linia tehnică a specialităţii și din punct de Militare în primii ani interbelici, concentrându-ne pe vedere al pregătirii de război și al administraţiei în momentul înfi inţării uneia dintre cele mai importante ceea ce privește organizarea, pregătirea mobilizării, organe de conducere ale acestei categorii de forţă: administraţia, disciplina, educaţia morală etc7. Inspectoratul Tehnic al Marinei. În primii ani de după Documentul prevedea că Inspectorul Tehnic al război, funcţia de Inspector General al Marinei nu a Marinei va ocupa și funcţia de Director Superior al fost ocupată. Aceasta a fost situaţia până în anul 1926, Marinei din Ministerul de Război. Observăm, deci, că când s-a constituit ofi cial Inspectoratul General al pentru prima dată s-a realizat o unifi care a structurilor Marinei prin ocuparea funcţiei de către viceamiralul de comandă ale Marinei prin faptul că Inspectorul Vasile Scodrea. Până atunci însă cele două organe de Tehnic, cu alte cuvinte Comandantul Marinei, conducea conducere ale Marinei, Comandamentul și Direcţia și organul de planifi care din cadrul ministerului de Marinei, trebuiau reunite într-o formă sau alta sub resort. Dacă până atunci apăruseră numeroase confuzii umbrela aceleiași structuri2. Simpla cumulare a funcţiilor datorate faptului că atribuţiile Comandantului Marinei de către contraamiralul Niculescu-Rizea, realizată în se suprapuneau cu cele ale Directorului din Minister, 1920, nu era sufi cientă, ea reprezentând o soluţie de începând cu data decretului, prin cumularea acestor moment. Se simţea, deci, nevoia unei formule mai funcţii, Marina Militară a avut o conducere unitară. concrete și acest lucru a fost realizat foarte rapid după În ceea ce privește organizarea Inspectoratului, preluarea comenzii Marinei de către acesta. decretul arăta foarte clar că acesta urma să aibă două La începutul anului 1921 s-a defi nitivat reorganizarea părţi componente mari: Statul Major al Marinei, care se administrativă a Marinei Militare Române după Primul ocupa cu pregătirea de război, organizarea și conducerea și Război Mondial. Prin Ordinul nr. 14243 din 23 martie Direcţia 5 Marină (sau Direcţia Marinei) în ceea ce privește 1921, completat prin Decizia Ministerială nr. 317 din administraţia. De la început observăm că se realiza o 8 aprilie 19213, Ministerul de Război prin Direcţia distincţie între structura însărcinată cu operaţiile militare, Marinei a făcut cunoscut că, începând cu 1 aprilie, respectiv Statul Major, și cea administrativă, Direcţia Marina va cuprinde 7 unităţi administrative, după Marinei. Totodată, se păstra Comitetul Consultativ cum urmează: 1/. Forţa Navală fl uvială; 2/. Apărarea al Marinei, care urma să analizeze toate chestiunile de o fi xă fl uvială; 3/. Baza navală fl uvială; 4/. Forţa navală importanţă deosebită, privitoare la organizare, tactică și maritimă; 5/. Baza navală maritimă; 6/. Școlile marinei; nevoile tehnice ale armei. Este interesant de observat că se 7/. Arsenalul marinei4, această reorganizare fiind menţiona faptul că Inspectorul Tehnic trebuia să ia avizul consemnată și prin Ordinul de zi nr. 368 din 23 martie acestui comitet care, după cum vom vedea, va căpăta o 1921 al Ministerului de Război5. importanţă deosebită în anii 1920. În „Legea pentru Prin Înaltul Decret nr. 835 din 11 martie 1921 modifi carea actualei legi de modifi care a Ministerului de s-a trecut la o altă etapă de organizare a structurilor Război”, cap. III, lit. b, art. 28, din 21 martie 1912, se arăta de comandă ale Marinei Militare. Decretul prevedea, că acest comitet funcţionează pe lângă Direcţia Marinei la articolul 1, că în Ministerul de Război va funcţiona și are în atribuţii studiul chestiunilor tehnice corespunzătoare Inspectoratul Tehnic al Marinei, care are toate îndatoririle serviciului sau armei, executarea însărcinărilor determinate prevăzute în art. 14 din Legea de organizare a Ministerului prin legile organice, cum și studiul chestiunilor ce le sunt de Război, aliniatele 4 și 66.Conform acestui act normativ, trimise de ministru, dând avizul lor relativ8. Bineînţeles, toţi directorii superiori, deci și cel al Marinei, poartă comitetul era condus de către Inspectorul Tehnic al

72 3 (81) 2018 document studii/documente Marinei, iar componenţa sa a variat într-o oarecare cu Serviciul Legislaţiei și Justiţiei Maritime și Poliţia măsură, deși a cuprins pe comandanţii de divizii navale Navigaţiei și Porturilor. În subordinea sa se găseau și alţi ofi ţeri superiori, precum comandanţii celor două Direcţia Marinei cu cele cinci servicii (Personal și divizii navale, șeful Statului Major al Marinei și directorul mișcarea vaselor; Artilerie, torpile, electricitate, T.F.S.; acesteia. Serviciul Tehnic; Serviciul Administrativ; Serviciul Se păstrau, de asemenea, principalele două unităţi Sanitar) și Statul Major al Marinei cu trei birouri: tactice ale Marinei, respectiv Divizia de Mare și Divizia de Organizării, Informaţiilor și Operaţiilor. Dunăre, fi ecare cu o organizare simplifi cată: forţă navală, Pentru a demonstra calitatea de organ de apărare fi xă și bază navală9. Tot în subordinea Inspectorului comandament, Inspectoratului i se subordonau direct cele Tehnic se găseau și școlile marinei, adică Școala de două comandamente ale Diviziei de Dunăre și Diviziei Aplicaţie, Școala Pregătitoare și Institutul Maritim de Mare. Fiecare dintre acestea avea, la rândul ei, un și Arsenalul stat-major, mai multe Marinei, cu toate servicii (Artilerie, stabilimentele torpile, electricitate tehnice ale și T.F.S., Tehnic, Marinei. La art. III Intendenţă, Sanitar). din decret putem să În cazul Diviziei de vedem importanţa Dunăre, principala pe care o dobândea forţă de lovire era această armă, concentrată în Forţa deoarece Marina Navală Fluvială, în primea dreptul de vreme ce Divizia a fi reprezentată la de Mare avea Forţa cel mai înalt nivel Navală Maritimă. în cadrul forţelor Baza Fluvială și armate. Șeful Baza Maritimă de stat-major al erau formate, în Marinei devenea conformitate cu acest sub-șef de stat document, din: a) major general și făcea parte din Comitetul consultativ al depozite pentru echipaje, de armament și muniţii, de Marelui Stat Major pentru toate chestiunile de organizare echipamente și sanitar; b) vasele de servitudine cu remorchere, și operative în legătură cu Marina. Legătura dintre Statul șlepuri, tancuri, bacuri, șalupe etc. și un atelier de reparaţii. Major General și Marină mai era asigurată și de un ofi ţer Aceste modificări semnificative ale conducerii de la Marele Stat Major, care a funcţionat ca ofi ţer de Marinei Militare au impus măsuri pentru reorganizarea, legătură pe lângă Inspectoratul Tehnic al Marinei, Secţia în linii generale, până la stabilirea clară a structurii. Stat-Major10. Astfel, Directorul Superior al Marinei, comandorul Foarte interesant era următorul articol, care prevedea Niculescu-Rizea a elaborat instrucţiuni pentru punerea faptul că dispoziţiile decretului vor rămâne în vigoare în aplicare a noii organizări. Prin aceste decizii, se până la elaborarea unei legi speciale de organizare a arăta că Inspectoratul Tehnic urma să primească Marinei. Acest lucru arată că organele de conducere ale de la Comandamentul Marinei, într-o primă fază, Armatei înţelegeau necesitatea permanentizării unităţii doar documentele strict necesare de stat-major, ale de comandă a Marinei, care era destul de fragilă. De Serviciului artilerie, torpile, electricitate, precum asemenea, este de presupus că lobby-ul ofi ţerilor de și ale Serviciului tehnic. Restul arhivei urma să se marină, care a început destul de repede după terminarea verse serviciilor respective ale Diviziei de Dunăre, războiului, începea să-și facă efectul în vederea unei care avea în subordine și Biroul Mobilizării Marinei. mai mari autonomii pentru această armă. Scopul fi nal Personalul Comandamentului a fost repartizat între era, desigur, scoaterea Marinei de sub tutela armatei de Divizia de Dunăre și Divizia de Mare. Excepţie au uscat lucru care s-a realizat, după cum vedea, destul de făcut ofi ţerii, care au trecut la Inspectorat. Începând târziu în perioada interbelică. cu 1 aprilie 1921, Marina Militară a avut următoarele Ca urmare a efectelor produse de către Înaltul Decret corpuri administrative: Forţa Navală Fluvială, Apărarea nr. 835 din 11 martie 1921, la 1 aprilie, când s-a trecut Fluvială, Baza Navală Fluvială, Forţa Navală Maritimă, la punerea în aplicare a dispoziţiilor acestui document, Baza Navală Maritimă, Școlile Marinei și Arsenalul Direcţia Marinei a realizat un Memoriu intern privind Marinei. Se observă că lipsea din această listă Apărarea organizarea acestei arme. Cu această ocazie, s-a stabilit Fixă Maritimă, aceasta urmând să formeze o unitate că Inspectoratul Tehnic al Marinei se afl a la București administrativă separată doar după ce va lua o dezvoltare document 2018 3 (81) 73 studii/documente mai mare, până atunci va fi administrată de Forţa cât și planurile de dezvoltare a parcului de nave se Navală Maritimă11. Alte schimbări majore nu au fost realizau în birourile Direcţiei Marinei, care nu numai efectuate, Arsenalul și Școlile Marinei rămânând în că a rămas organul principal de proiectare, dar chiar și-a subordinea diviziilor respective (Divizia de Dunăre lărgit aria îndatoririlor. pentru Arsenal și Divizia de Mare pentru școli) în Am văzut că în anul 1920, Direcţia era compusă ceea ce privește disciplina, ţinuta și echipamentul, din două secţii și un birou. Pentru anul 1921 ea avea în armamentul, mobilizarea, recrutarea, încorporarea, subordine cinci secţii, respectiv a) Secţia I – Personal; b) controlul oamenilor în diferitele elemente, trimiterea Secţia II - Artilerie, arme sub apă și comunicaţie; c) Secţia la vatră sau dezertări. Totodată, Biroul de Mobilizare al III – Tehnică; d) Secţia IV – Intendenţă și e) Secţia V – Marinei, constituit în subordinea Diviziei de Dunăre, Sanitară. a rămas după reorganizare la Baza Navală Fluvială Dacă analizăm atribuţiile fi ecărei secţiei, din punctul de la Ţiglina, alături de Depozitul de Muniţii și de nostru de vedere, am putea compara evoluţia acestei Echipament pe întreaga Marină. componente atât de importante a Inspectoratului Fostul Serviciu al Transporturilor a fost desfi inţat Marinei. Astfel, Secţia I – Personal făcea parte, și în 1920, și navele sale au fost din Direcţia Marinei. transferate Bazei Ea se ocupa cu Navale Fluviale, unde mișcarea personalului au format parcul Marinei: trupă, vaselor de servitudine. ofiţeri de Marină, Legat de Bază, ea asimilaţi, funcţionari a preluat și clădirea sau amploaiaţi Comandamentului civili, maiștri Marinei, desfi inţat de militari și civili etc. la Galaţi. Memoriul Întocmirea bugetului amintea în final că personalului Marinei. diferitele servicii ale Memoriile ofi ţerilor și Comandamentului personalului subaltern. Marinei vor trece Concedii, pedepse, treptat la Inspectorat reclamaţii. Ţinerea pe măsură ce lucrările la curent a mutaţiilor acestuia vor fi lichidate, și datelor de stagii de ceea ce arată că ambarcare13. transferarea atribuţiilor către noul organ de conducere Secţia a II-a – Artilerie, arme sub apă și comunicaţie s-a realizat treptat. și-a păstrat atribuţiile anterioare anului 1920, dar a fost După modificările ample aduse structurii de cu mult extinsă. Ea avea acum în grijă și problemele comandă a Marinei și transformarea Comandamentului de telegrafi e, telefoane și T.F.S. (telegrafi e fără sârmă – acesteia în Inspectoratul Tehnic al Marinei în aprilie n.n.). Atribuţiile secţiei erau, deci, în 1921 a) Studiul 1921, Direcţia V Marină a suferit la rândul ei schimbări gurilor de foc și verifi carea tablelor de tragere în poligoane. semnifi cative. Acest fapt este explicabil, direcţia trecând Verifi carea muniţiilor, încercări și probe de stabilitate ale în subordinea unui organ central de conducere, respectiv pulberilor. Supravegherea fabricării și încercarea muniţiilor. Inspectoratul Tehnic al Marinei. Ca urmare, atribuţiile Studiul asupra reînnoirii muniţiunilor și determinarea ei au fost extinse faţă de perioada anterioară. Înaltul alocaţiilor per gură de foc în trageri anuale și de război în Decret nr. 835 din 11 martie 1921 specifi ca faptul că acord cu Statul Major. Studierea stabilirii și aprovizionării Inspectorul Tehnic este ajutat în ceea ce privește pregătirea depozitelor regionale pe litoralul Dunării și Mării. Desigur, de Război, organizarea și conducerea de un stat-major al un alt birou al acestei secţii se ocupa cu armele sub apă, Marinei, iar în ceea ce privește administraţia de către mai ales torpile, iar un altul cu mijloacele de comunicaţie Direcţia 5-a Marină (s.n.)12. Pentru prima dată în istoria ale Marinei14. Marinei Militare Române s-a realizat un organ central Secţia a III-a – Tehnică a fost formată din fostul de conducere al acestei categorii de forţe, dar interesat Serviciu Tehnic al Marinei, care făcea parte din este faptul că, prin desfiinţarea Comandamentului Comandamentul Marinei și avea în subordine două Marinei Militare și preluarea atribuţiilor acestuia de birouri (servicii): Serviciul de construcţiuni navale și conducere efectivă a forţelor navale de către Statul Serviciul de mașini și electricitate. Primul birou se Major al Marinei (subordonat Inspectoratului), ocupa cu aspecte precum proiectele de construcţii navale atribuţiile administrative, dar și de planifi care au rămas (este vorba despre construcţii la uscat, precum ateliere, la Direcţia Marinei. Practic, atât reorganizarea Marinei, magazii etc.), planuri de bastimente și de reparaţii.

74 3 (81) 2018 document studii/documente Al doilea birou verifi ca buna funcţionare a tuturor armamentul, mobilizarea, recrutarea, încorporarea și mașinilor de pe vasele Marinei Militare. Împreună, cele trimiterea la vatră; Biroul de mobilizare, Depozitul de două birouri, dictau necesităţile de vase ale Marinei și echipament și Depozitul de muniţii pentru întreaga stabileau caietele de sarcini pentru viitoarele achiziţii Marină rămâneau la Baza Fluvială cu sediul la Tiglina de nave de război. Din aceste motive putem afi rma și lucrau sub comanda Diviziei de Dunăre; Serviciul că această secţie era cea mai importantă în cadrul Transporturilor s-a desfi inţat, iar navele sale au fost Direcţiei Marinei. În ceea ce privește celelalte două transferate Bazei Navale Fluviale, unde au format Parcul secţii, Intendenţă și Sanitară, ele au fost preluate ca foste Navelor de Servitudine17. Servicii ale Comandamentului Marinei și transferate la Observăm din această organigramă, în primul rând, Direcţia Marină. faptul că Direcţia Marinei se subordona direct organului Tot în prima parte a anului 1921, au intrat ofi cial central de comandă al Marinei, Inspectoratul Tehnic în dotarea Marinei Militare Române nu mai puţin al Marinei. Deși titulatura acestuia ar indica faptul că de 15 nave de luptă, achiziţionate din străinătate sau avea doar atribuţii de inspecţie pe partea tehnică, după primite drept despăgubiri de război de la puterile cum am văzut mai sus, el funcţiona și cu atribuţiile învinse. Este vorba fostului Comandament despre monitoarele al Marinei, desfi inţat. „Ardeal”, „Bucovina”, Acest lucru nu a „Basarabia”, distrugă- împiedicat continuarea toarele „Mărăști” eforturilor pentru o și „Mărășești”, organizare mai clară torpiloarele „Vifor”, și pentru o clarifi care „Vârtej”, „Vijelia”, juridică a structurilor „Fulgerul”, „Zborul”, de comandă ale „Zmeul”, „Năluca” Marinei. Se căuta o și canonierele „ formulă mai concretă Lt. cdor Stihi E.”, prin care să se evite „Cpt. Dumitrescu C.”, terminologia ambiguă „Lt. Lepri Remus”15, a Inspectoratului Tehnic ceea ce indică faptul al Marinei, care părea că se simţeau primele să inducă în eroare, roade ale efortului mai ales comparativ de înzestrare cu cu vechea denumire de echipamente Inspectorat General. moderne a Marinei16. De aceea, proiectele de organizare a Marinei au Reorganizarea Marinei, din primăvara anului 1921, continuat să fi e întocmite chiar de către organele de a condus la unele modifi cări în compunerea Marinei conducere ale acesteia. Pe 9 noiembrie 1921, deci la șase Militare. Structura de comandă a acestei categorii de luni de la ultimele modifi cări majore ale organigramei, forţe a impus schimbări la următoarele unităţi, în sensul comandantul Marinei, contraamiralul Niculescu-Rizea, mutării unora în alte garnizoane, deși majoritatea au a adresat un Referat Ministerului de Război prin care rămas pe loc. Principalele structuri erau localizate solicita continuarea procesului de reorganizare a forţelor astfel: Inspectoratul Marinei cu reședinţa la București; navale. Ideea centrală a Referatului era o și mai strânsă Comandamentul Diviziei de Dunăre – Galaţi; unitate a procesului administrativ și a celui de comandă, Arsenalul Marinei Militare – Galaţi; Școlile Marinei care să elimine orice neclarităţi apărute ca urmare a Militare – Constanţa; Comandamentul Diviziei de Înaltului Decret nr. 835. În cuvintele sale, conducerea Marei – Constanţa; Comandamentul Apărărilor fi xe trebuia încredinţată unei aceleiași persoane, pentru ca fl uviale – Galaţi-Tiglina; Comandamentul Apărărilor impulsul să vină dintr-o singură direcţie18. fi xe maritime – Constanţa; Baza navală fl uvială – Galaţi- Se propunea formarea unui nou organ central Tiglina; Baza navală maritimă – Sulina. de comandă, sub titulatura Inspectoratul General și Modificările realizate ca urmare a acestei noi Comandamentul Marinei de Război, afl at desigur în organizări au cuprins următoarele măsuri: apărarea subordinea nemijlocită a Ministerului de Război. Acesta fi xă maritimă a format unitatea administrativă doar trebuia să îndeplinească atribuţiile Inspectoratelor de după ce a luat o dezvoltare mai mare, până atunci fi ind Armată, așa cum erau ele prevăzute în „Legea organizării administrată de Forţa Navală Maritimă; Arsenalul Ministerului de Război” din 1919, dar și pe cele ale și Școlile Marinei depindeau de diviziile respective Comandamentului Marinei, stabilite prin „Legea pentru în ceea ce privește disciplina, ţinuta și echipamentul, organizarea Marinei Militare” din 1898. Noua formulă document 2018 3 (81) 75 studii/documente rezolva unele probleme de dedublare a sarcinilor, rămase Odată cu modifi cările structurale aduse Marinei, neclarifi cate după decretul din primăvara anului 1921. după război putem observa și primele îmbunătăţiri în Nou-înfi inţatul Inspectorat Tehnic, în fruntea căruia se ceea ce privește selecţia cadrelor. Deși planuri pentru găsea contraamiralul Niculescu-Rizea putea, conform înfi inţarea unei secţii sau a unui birou de mobilizare, la art. 14 din „Legea de organizare a Ministerului de nivel central, pentru Marină, au existat chiar și înainte Război”, să inspecteze doar pe linie tehnică unităţile de 1914, totuși abia după fi nalizarea acestuia s-a trecut la aflate în subordinea unor comandamente, precum constituirea propriu-zisă a lui. Iniţial s-a decis ca Biroul Divizia de Dunăre sau Divizia de Mare. Mai mult, de Mobilizare al Bazei Fluviale să se ocupe, provizoriu, în noiembrie 1921, Alteţa Sa Regală, Principele cu lucrările de mobilizare pentru toate marile unităţi de Moștenitor Carol, a fost numit onorifi c în funcţia de marină24. Această soluţie de moment a dus la încărcarea Inspector General al Marinei19, funcţie care a rămas peste măsură cu sarcini a biroului până când, în cele din neocupată după război, complicând și mai mult schema urmă, la începutul anului 1921, s-a dispus înfi inţarea de de organizare a forţelor navale. birouri de mobilizare pe lângă cele două comandamente Argumentele Comandantului Marinei au constat în ale Diviziei de Dunăre și ale Diviziei de Mare. necesitatea reglementării juridice a organizării Marinei, Indicaţiile pentru noile birouri de mobilizare erau simplifi carea ei prin crearea unui nou organ central care clare; se solicita situaţia nominală de la toate unităţile, cu să preia toate atribuţiile celorlalte având mai multe respectarea ordinii de bătaie pe timp de pace. Una dintre avantaje, așa cum reiese din document: […] pe de-o condiţiile impuse de către Biroul central era completarea parte posibilitatea de a dezvolta în mod armonic, pregătind golurilor cu oameni din contingentele cele mai recente, deopotrivă personalul și materialele pentru apărarea care aveau instrucţia mai nou făcută. Împărţirea efectivelor naţională impusă de situaţia rezultată din Războiul de trebuia să ţină cont de navele pe care au executat instrucţia Întregire Naţională, iar pe de altă parte va stabili legătura și de specialitatea lor. Trebuiau, deci, evitate cazurile în între Ministerul de Război și Stat Majorul General al care cadrul militar ar fi ajuns la Divizia de Dunăre, deși Marinei cu unităţile de sub ordinele sale directe20. efectuase pregătirea la Mare. Inspirat de informaţiile primite de la ofi ţerii de Alături de aceste prevederi, tot în 1921 a fost elaborat marină străini care activau în calitate de consilieri, de către șeful Biroului de Mobilizare al Marinei un precum căpitan-comandorul Th ompson și căpitanul Memoriu privind organizarea Marinei din punct de Gray21, Principele Carol a sprijinit procesul de vedere al mobilizării. Principala problemă a mobilizării reorganizare al Marinei, dar după modelele adoptate în era sistemul complicat: trebuie să începem simplifi carea la urma războiului de Statele Majore Generale al Marinelor origine – ori originea este recrutarea25. Existau numeroase Străine22. Statul Major al Marinei urma să-și schimbe probleme privind recrutarea la arma Marină, cea mai denumirea în Statul Major General al Marinei și să fi e mare dintre ele fi ind faptul că recruţii proveneau din organizat după modelul Marelui Stat Major al Armatei, toate judeţele ţării. Ca urmare, Biroul de Mobilizare cuprinzând toate secţiile și organele necesare conducerii trebuia, anual, să ţină o corespondenţă permanentă cu forţelor navale din punct de vedere al pregătirii de centrele de recrutare pentru diferite confruntări. Acest luptă. Direcţia Marinei se reorganiza în Administraţia lucru afecta negativ lucrările de mobilizare, deoarece Centrală a Marinei și își extindea atribuţiile prin rezerviștii erau împrăștiaţi pe tot teritoriul ţării. Pentru crearea unor noi Secţii: Control, Tehnică Navală și remedierea acestei probleme și simplifi carea procesului Sanitară. Atribuţiile ei erau cele prevăzute în „Legea de de recrutare, s-au luat măsuri în vederea limitării zonelor organizare a Ministerului de Război”, adică asigurarea din care urmau să fi e recrutaţi soldaţii pentru Marină. tuturor chestiunilor tehnice pentru Marina Militară23. Cu alte cuvinte, Marina trebuia să aibă circumscripţii Comandantul Marinei trebuia să fie șeful Statului speciale, precum corpurile de armată. După 1918, Major General al Marinei, care era totodată și teritoriul ţării se mărise foarte mult, la fel și litoralul, ajutorul Inspectorului General. Funcţia era repartizată ceea ce însemna că se întruneau toate condiţiile pentru celui mai vechi în grad dintre ofiţerii de Marină, realizarea acestui deziderat. pentru a putea suplini absenţa Inspectorului General. Judeţele limitrofe Mării Negre, cele de la Dunăre și Conform art. 7 din proiectul de lege, el urma să din zona Siretului, Prutului și Nistrului erau cele mai ocupe, în această calitate, și funcţia de subșef de Stat- potrivite pentru a fi rezervate recrutării Marinei. Tinerii Major General al Armatei, luând parte la Comitetul din acele zone erau familiarizaţi cu apa și numărul lor Consultativ al Statului Major General al Armatei era îndestulător pentru nevoile limitate ale Marinei, pentru chestiunile navale. Ca și în urmă cu un an, comparativ cu celelalte categorii de forţe. Existau proiectul de lege, deși fundamentat pe logica militară, totuși unele probleme: discriminarea tinerilor recruţi și era prea avansat pentru acea perioadă, astfel că a fost fenomenul evitării încorporării puteau crește, dacă ţinem amânat. Următoarea mare schimbare în titulatură avea cont că serviciul militar la Marină era atunci de patru să aibă loc peste cinci ani, în 1926. ani. Pentru a încuraja tinerii să se alăture Marinei, se

76 3 (81) 2018 document studii/documente preconizau unele măsuri compensatorii, pentru liberaţii Și pentru stat aceste modifi cări puteau avea avantaje de la Marină, care urmau să fi e reglementate juridic mari, mai ales pe termen lung. Se estima că, după doar prin legi și regulamente. Astfel, aceștia puteau să fi e 50 de ani de la rezervarea acestor judeţe recrutării primiţi cu prioritate în pescăriile de stat, în serviciile exclusive a Marinei, populaţia lor ar fi ajuns specializată de navigaţie fl uvială și maritimă, în companiile de în activităţi navale. Din rândul ei se puteau apoi recruta jandarmi și de grăniceri la frontiera de apă, în căpităniile cadrele Marinei Militare și ale celei Comerciale28. de porturi, la docuri, vămi sau în cadrul Serviciului În concluzie, Marina Militară română a avut de Hidrografi c26. suferit în perioada interbelică aceleași limitări bugetare Aceste avantaje economice, deloc neglijabile, urmau și nu numai, ca și restul forţelor armate. Datorită să fi e dublate de un altul. În cei patru ani de armată la acestui fapt, principalele îmbunătăţiri care s-au putut Marină soldaţii erau familiarizaţi cu deprinderi tehnice, aduce acestei arme au fost de ordin organizatoric. specifi ce unei arme de elită. Aceste cunoștinţe dobândite Astfel se explică de ce în primii ani de după Primul pe parcursul serviciului militar le ofereau mult mai multe Război Mondial forurile conducătoare ale Marinei posibilităţi de angajare pe piaţa muncii. Deși majoritatea au căutat să-i confere o nouă organizare, mai suplă și erau fi i de agricultori, deja de la începutul anilor ’20 se mai adaptată la cerinţele viitoarelor confruntări navale. preconiza că noile proprietăţi funciare se vor fărâmiţa din Un pas important în acest sens a fost constituirea cauza creșterii populaţiei. Excesul de forţă de muncă urma Inspectoratului Tehnic al Marinei Române, care reunea, să fi e, desigur, absorbit de marile orașe industriale, iar plusul pentru prima dată, atribuţiile fostului Comandament și de cunoștinţe tehnice reprezenta un atu important27. ale Direcţiei Marinei.

Th e Formation of the Naval Technical Inspectorate in 1921 Dan-Dragoș Sichigea, Ph.D. candidate

Abstract: In 1918 Romania had become one of the biggest country in Europe. It had suff ered however great modifi cations to its territorial and ethnic characteristics. Th ese had a profound eff ect on its institutions, including the Army. Th e naval component managed to achieve a relative success during World War I, but was still undersized and had to go through a period of refi tting and reorganization. Th is paper aims at identifying the steps taken by the leadership of the Navy in order to achieve those goals in the fi rst years after the war.

Keywords: Navy, Naval Inspectorate, Naval Command, World War I, warships.

NOTE

1 Muzeul Naţional al Marinei Române. Muzeului Marinei Românei, ediţiile 1984, 1985, 1986, vol. II, volum 2 Constantin Iordache, Pagini din gândirea navală românească 1844- afl at în B.M.M.R. 1920, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, București, 2010, 17 Arhiva Muzeului Naţional al Marinei Române, Căpitan rangul II p. 220. Dumitru Cozmei, căpitan rangul II Emil Mărculescu, Documentar cu 3 Marian Moșneagu, Scurtă retrospectivă a evoluţiei Forţelor Navale date și evenimente din istoricul Marinei Militare (perioada 1843-1944), Române, în Anuarul Muzeului Marinei Române, tom XII, Constanţa, vol. I, Mangalia, 1979, p. 209. 2009, p. 269. 18 A.M.N.R., Fond microfi lme, rola P.II. 2.2756, cd. 324. 4 Arhivele Militare Naţionale Române (în continuare A.M.N.R.), Fond 19 Căpitan-comandor dr. Olimpiu-Manuel Glodarenco (coord.), Comandamentul Marinei Militare, dosar nr. 388/1921, f. 22. Andreea Atanasiu-Croitoru, Florin Stan, Ion Rîșnoveanu, Andrei 5 Ibidem. Vochiţu, Istoria Statului Major al Forţelor Navale Române. 1860- 6 Idem, Fond microfi lme, rola P.II. 2.2755, cd. 637. 2010. Monografie (în continuare Istoria Statului Major al Forţelor 7 „Monitorul Ofi cial al României” nr. 230 din 10 februarie 1919, p. 4392. Navale), Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, București, 8 Idem, nr. 280 din 21 martie 1912, p. 13281. 2010, p. 66. 9 George Petre, Ion Bitoleanu, Tradiţii navale românești, Editura 20 A.M.N.R., Fond microfi lme, rola P.II. 2.2756, cd. 324. Militară, București, 1991, p. 212. 21 Căpitan-comandor dr. Olimpiu-Manuel Glodarenco (coord.), 10 A.M.N.R., Fond microfi lme, rola P.II. 2.2755, cd. 638. Andreea Atanasiu-Croitoru, Florin Stan, Ion Rîșnoveanu, Andrei 11 Ibidem, cd. 641. Vochiţu, Op. cit., p. 66. 12 Ibidem, cd. 639. 22 A.M.N.R., Fond microfi lme, rola P.II. 2.2756, cd. 325. 13 Ibidem, cd. 633. 23 Ibidem. 14 Ibidem, cd. 634. 24 Idem, rola P.II. 2.2754, cd. 59. 15 Idem, Fond Comandamentul Marinei Militare, dosar nr. 388/ 1921, 25 Ibidem, cd. 65. f. 26. 26 Ibidem. 16 Mariana Păvăloiu, Date noi privind dotarea Marinei Militare Române 27 Ibidem. în deceniul 1920-1930 în Comunicări și referate de la Sesiunea Anuală a 28 Ibidem. document 2018 3 (81) 77 studii/documente ARTILERIŞTII ŞI SOCIETATEA „GAZETA MATEMATICĂ” (1909-1945)

General de brigadă (r) profesor universitar Dr. Adrian STROEA Colonel (r) Marin GHINOIU

ste îndeobşte cunoscut ca artileriştii au fost, Și după despărţirea totală de Școala de Ofi ţeri din şi încă mai sunt, iubitori de matematică, 1895, în Școala Militară de Artilerie se parcurgea o amplă majoritatea făcând „casă bună” cu aceasta. Şi programă de matematici, fi ind stabilite ore de prelegeri E 4 aceasta pentru că rezolvarea multor probleme specifi ce și aplicaţiuni astfel: aplicaţiuni asupra matematicelor artileriei presupune temeinice cunoștinţe matematice. elementare – 90; algebră complimentară – 70; noţiuni de Artileriştii nu uită că teoria tragerilor artileriei, topografi a calcul diferenţial – 30; geometrie analitică – 80; geometrie artileristică, construcţia gurilor de foc, balistica interioară descriptivă – 60 pentru anul I și noţiuni de calcul integral și exterioară, presupun – 40, geometrie descriptivă cunoştinţe vaste din – 55; mecanică raţională – domeniile matematicii: 70; fi sică – 35; topografi a algebră, geometrie, 65 pentru anul II. trigonometrie, calculul De-a lungul timpului diferenţial, calculul în Școala Militară de probabilităţilor etc. Artilerie au predat Aşa se face că de-a matematica mari profesori, lungul timpului mulţi nume grele ale știinţei din matematicieni de renume România. Dintre aceștia au predat cursuri la Şcoala îi menţionăm pe: Spiru Militară de Artilerie, cum Haret – mecanică raţională, şi mulţi artilerişti au ajuns David Emmanuel – calcul să predea matematica la diferenţial și integral, mari universităţi din ţară. Constantin Gogu – Este arhicunoscut faptul geodezie, Gheorghe că marele matematician 27 ianuarie 1935. Participanții la inaugurarea Casei „Gazetei Matematice” Kirilov – algebră superioară, Gheorghe Ţiţeica a fost studentul eminentului general căpitan Constantin artilerist Iacob Lahovary. Coandă – algebră superioară și mecanică (devenit general, Artileriştii au benefi ciat, încă de la începutul Şcolii prim-ministru, tatăl marelui savant Henry Coandă), căpitan Speciale de Artilerie și Geniu, de o programă de Eremia Grigorescu – algebră (viitor general, ministru de învăţământ prevăzută cu multe ore de matematică și Război, erou naţional în Marele Război), colonel Constantin pentru discipline înrudite cu aceasta. Astfel, în 1886, Hârjeu – geometrie descriptivă (viitor ilustru general, ministru elevii Secţiei preparatorii pentru artilerie din Şcoala de de Război), maior Vasile Negrei – calcul diferenţial și integral Ofi ţeri aveau în programa anului I: algebra superioară – (viitor general, renumit constructor de guri de foc), Vasile 20 lecţiuni; geometria analitică cu 2 şi 3 dimensiuni – Buicliu – geometrie analitică și balistică exterioară etc. De 75 lecţiuni; geometria descriptivă şi stereotomia – 40 lecţiuni; reţinut că primii trei dintre cei enumeraţi (Spiru Haret, David calculul diferenţial – 40 lecţiuni; topografi a – 30 lecţiuni, Emmanuel și Constantin Gogu) obţinuseră titlul de doctor precum şi lucrări grafi ce la: geometria descriptivă – 80 şedinţe; la Universitatea din Paris. topografi e – 30 şedinţe, iar pentru anul II se prevedea: calculul Cam în aceeași perioadă, când în Școala Militară integral – 50 lecţiuni; mecanica raţională – 75 lecţiuni; geodesia – de Artilerie se puneau baze solide pentru învăţământul 40 lecţiuni; conferinţa la calcul şi mecanică – 30 lecţiuni1. artileristic bazat pe matematică, s-au pus și bazele „Gazetei Pentru ofi ţerii-elevi artileriști din Școala Specială de Matematice”. Apariţia „Gazetei Matematice” s-a datorat Artilerie și Geniu erau prevăzute în programa de pregătire unui inimos grup de tineri ingineri, absolvenți eminenţi următoarele discipline: topografi a – 25 lecţiuni; mecanică ai Școlii Naţionale de Poduri și Șosele din București, care, aplicată – 30 lecţiuni în anul I și topografi a – 25 lecţiuni; după aproape un an de discuţii și tatonări, au reușit ca la mecanica aplicată – 30 lecţiuni2 în anul II. 15 septembrie 1895, la o zi după inaugurarea podului de Regulamentul Școlii Speciale de Artilerie, aprobat la Cernavodă, să scoată primul număr al revistei „Gazeta prin Decretul nr. 3640 din 16 noiembrie 1892, stabilea Matematică” Foaie lunară de matematici elementare și speciale că programul de matematică se desfășura la Facultatea de pentru uzul școalelor secundare, speciale și superioare5. sciinţe Bucuresci și la Școala naţională de poduri și șosele. Ele În primul număr al revistei, în Introducere, se arăta că se vor completa de profesorii și repetitorii școalei3. scopurile acesteia erau în principal de a publica articole

78 3 (81) 2018 document studii/documente originale de matematici și de a dezvolta gustul pentru Superioare de Război studierea acestei știinţe şi pentru cercetări originale. Deviza din Paris. Comandant al revistei – entuziasm, armonie, sacrifi cii continue, muncă Centrului de Instrucţie al dezinteresată – a exprimat extrem de fi del și convingător Artileriei Antiaeriene şi al starea de spirit și generozitatea activităţii fondatorilor. Şcolii de Ofi ţeri de Artilerie Aceștia au fost Ion Ionescu-Bizeţ, Vasile Cristescu, Antiaeriană; str. Franzelari, Victor Balaban, Mihai Roco și Ion Zottu, cărora li s-au nr. 19, București; alăturat Emanoil Davidescu, Mauriciu Kinbaum, Nicolae 3. Burileanu Ștefan – Niculescu, Tancred Constantinescu și Andrei Ioachimescu. 31 august 1939; general; Fondatorii au fi nanţat apariţia revistei, fi ecare contribuind licenţiat și doctor în cu câte 20 de lei aur. Matematici la Paris; profesor Fenomenul „Gazeta Matematică”, pornit cu entuziasm, universitar onorifi c; profesor a început însă cu timpul să aibă probleme, generate de de metalurgie; consilier greutăţile apărute în încasarea cotizaţiilor, fi ind la un pas general tehnic al Uzinelor Generalul Iacob Lahovary de desfi inţare. Totuși, o minte lucidă, inginerul Ion Ionescu, și Oţelăriilor „Rogifer”; str. membru fondator al revistei, redactor al revistei timp de General Berthelot nr. 95, București; 44 de ani și profesor de poduri a 36 de generaţii, a găsit 4. Cassian Gheorghe – 29 august 1929; general de soluţia salvatoare. Astfel, în ultima zi din august 1909, la Artilerie; str. G-ral Ipătescu nr. 20, București; o şedinţă a Redacţiei, ţinută la via lui Ion Ionescu, la Valea 5. Dragomirescu-Buzne Eduard – 7 decembrie Călugărească, s-a hotărât înfiinţarea Societăţii „Gazeta 1939; maior de Artilerie; brevetat de stat-major; profesor Matematică”. O notiţă de subsol pe coperta a doua a numărului de Muniţiuni și Construcţii de Guri de Foc la Școlile de 1 din anul XV, anunţa cititorii: „Cu începere de la 1 septembrie Artilerie; membru corespondent al Academiei de Știinţe; 1909, Redacţia „Gazeta Matematică” a fost transformată în Ministerul Apărării Naționale – Cabinetul Ministrului; Societate, pentru îndeplinirea unor forme legale. Principiile str. General Anghelescu nr. 159, București; care ne-au călăuzit 14 ani în publicarea revistei rămân însă 6. Felix Corneliu –28 ianuarie 1918; general de brigadă aceleași și pe viitor”. Legea privind recunoașterea Societăţii în rezervă; șos. Ștefan cel Mare nr. 218, București; „Gazeta Matematică” a fost votată de Adunarea Deputaţilor la 7. Focșeneanu I. Mihail – 31 ianuarie 1929; maior de 5 aprilie 1910, cu 61 bile albe și 3 negre. Senatul votează legea Artilerie; licenţiat în Matematici; brevetat de stat-major; și Statutul Societăţii „Gazeta Matematică” la 27 noiembrie profesor la Școala Superioară de Război; str. Porumbaru 1910 cu 45 bile albe și 1 neagră. […] Regele Carol I promulgă nr. 33, București; legea privind recunoașterea Societăţii „Gazeta Matematică” 8. Georgescu Valentin N. Ion – 19 decembrie prin Decretul Regal nr. 3798 din 18 decembrie 19106. 1934; maior de Artilerie; inginer Electro-Mecanic; Societatea „Gazeta Matematică” și-a început activitatea diplomat al Școlii Politehnice din Timișoara; M[inisterul] cu 21 membri, 12 ingineri și 9 profesori. Î[înzestrării] A[rmatei] – Direcția Tehnică; str. Carol La 27 octombrie 1933, a început construcţia Casei nr. 124, Câmpina; „Gazeta Matematică” în Calea Griviţei nr. 158, care a fost 9. Gheorghieţ Alexandru – 31 august 1938; general terminată în august 1934 și inaugurată ofi cial la 27 ianuarie în rezervă de Artilerie; str. Mântuleasa nr. 5, București; 1935. În 1949, Societatea „Gazeta Matematică” a fost unită 10. Iliescu Traian – 29 august 1928; general; directorul cu Secţiile de Matematică şi Fizică ale Societăţii Române Liceelor Militare; str. Speranţei nr. 47 bis, București; de Știinţe, formând Societatea de Știinţe Matematice și 11. Linteș Ion – 12 septembrie 1919; comandor; Fizice, iar sediul societăţii a fost naţionalizat. doctor inginer; profesor la Politehnica din București; La 3 aprilie 1910, a fost primit în Societatea „Gazeta membru titular al Academiei de Știinţe din România; Matematică” locotenentul de artilerie Gheorghe Buicliu, comisar general-ajutor pentru Industriile de Metalurgie pe atunci profesor de matematici superioare la Școala de şi Armament; str. Zoe Râmniceanu nr. 10 B, București; Ofi ţeri de Artilerie, Geniu și Marină din București, fi ind 12. Liteanu I. Gheorghe – 4 mai 1921; general în rezervă primul artilerist dintr-o lungă listă de artileriști membri de Artilerie; str. Spătarului nr. 54; telefon 2-0940, București; ai acestei societăţi. 13. Manoilescu Mihail – 28 iunie 1926; inginer; Vom prezenta în continuare lista artileriștilor, din profesor la Școala Politehnică din București; bdul. Dacia totalul de 258 membri ai Societăţii „Gazeta Matematică”, nr. 41, București (locotenent de rezervă de artilerie – n.n.); așa cum apar în Gazeta Matematică, anul XLIX, nr. 1/ 14. Miclescu Andrei – 7 decembrie 1939, maior septembrie 1943 (numele și prenumele, data admiterii și de Artilerie; licenţiat în Fizico-Chimice şi Drept; câteva date personale): brevetat al Şcolii de Război din Paris; profesor la 1. Buicliu Gheorghe – 3 aprilie 1910; general în Școala Superioară de Război; profesor la Școala Ofi ţeri rezervă din Artilerie; însărcinat cu conferinţe la Politehnica A[părare] C[ontra] A[eronavelor]; str. Delea Veche din București; str. M. Kogălniceanu nr. 10, București; nr. 15 bis, București; 2. Bungescu Ion – 31 august 1930; colonel de 15. Panaite N. Th eodor – 27 august 1942; căpitan; Artilerie; absolvent al Școlii de Artilerie Antiaeriană inginer S.S.T.A.A. (fost la Regimentul 16 Artilerie – n.n.); din Metz (Franţa); brevetat de stat-major al Şcolii str. Neagoe Basarab nr. 26, Vila Florian, Brașov; document 2018 3 (81) 79 studii/documente

16. Petrescu Petre – artileristice. Ofiţerii noștri 28 august 1940; locotenent- de artilerie au primit, încă colonel în rezervă din de la începuturile artileriei Artilerie. ; str. Roma (Intrarea românești, o temeinică cultură Roma nr. 5), București; matematică. În afară de acei 17. Popescu M. Ion – care, între anii 1890 și 1902, 7 decembrie 1939; maior și-au făcut cursurile la Școala de Artilerie; licenţiat în Politehnică de la Fontainebleau Matematici; brevetat de în Franţa, în chiar fosta noastră stat-major; profesor de Școală Militară de Artilerie, Matematici la diferite școli Geniu și Marină, care, până în militare din București; 1919, a sălășluit în localul din str. Dr. C. Severeanu nr. 23, Calea Griviţei nr. 28, ofi ţerii București; de artilerie aveau aproape Generalul Vasile Negrei 18. Potopeanu același program ca și universitarii. La această școală de artilerie Generalul Constantin Hârjeu Gheorghe – 31 august 1930; au profesat, pe vremuri, profesorul C. GOGU, și mai apoi V. general de divizie; comandantul Corpului 2 Teritorial; CRISTESCU, membru fondator la „Gazeta Matematică”7. str. Dr. Lister nr. 5, București; Apoi, generalul Buicliu a reliefat și a doua faţetă a relaţiei 19. Protopopescu Grigore – 11 februarie 1925; Matematică − Artilerie, și anume ce au dat matematicii colonel în rezervă din Artilerie; bdul Lascăr Catargiu ofi ţerii de artilerie: În afara contribuţiei şi realizărilor nr. 16, București; originale în tehnica de specialitate şi în afara cursurilor de 20. Savin C. I. – 31 august 1938; căpitan; licenţiat în matematici pe care le-au profesat, le-au litografi at sau le-au Matematici; str. Dr. Severeanu nr. 35, București (ofi ţer în tipărit pentru învăţământul matematic în școlile militare, Centrul de Instrucţie A.C.A. – n.n.); ofiţerii de artilerie și-au dat obolul și în învăţământul 21. Stan I. Aurelian – 17 februarie 1938 n.n. – matematic. […] Generalul G. MANU, fost de mai multe ori căpitan de Artilerie; inginer electromecanic; licenţiat în ministru de Război şi președinte al Consiliului de Miniștri, Matematici; absolvent al Şcolii de Aplicaţie a Artileriei a tipărit la Paris, în anul 1863, pe când era maior, o carte de la Fontainebleau (Franţa); str. Atena nr. 3, București; „Aritmetica și Algebra culeasă și prelucrată pentru școlile din 22. Tănăsescu Aristide – 11 mai 1927; general de România” […] Dl. general ȘT. BURILEANU a fost de la rezervă; str. Gr. Cantacuzino nr. 54, București; 1923 la 1940, profesor titular la Catedra de mecanică de la Cluj. 23. Zamfi rescu Gh. Ion – 5 iunie 1941; căpitan Domnia sa a tipărit, în 1910, o carte despre „Teoria generală de Artilerie; inginer; Ministerul Înzestrării Armatei – a calculului probabilităţilor”, care a fost tradusă și tipărită și Direcţia Tehnică; bdul Elisabeta nr. 97, București; în Franţa în „Encyclopedie Scientifi que” a dlui TOULOUSE. 24. Zapan Gheorghe – 28 septembrie 1929; doctor în Anul trecut, domnia sa și-a tipărit Cursul de mecanică, pe Filozofi e de la Universitatea din Berlin; conferenţiar la Facultatea care l-a ţinut la Universitatea din Cluj. Colegul nostru, dl. gl. de Litere și Filozofi e din București; directorul Institutului GH. LITEANU a revăzut și adăugit „Culegere de probleme Politehnic (Psihotehnic – n.n.) din București; str. Pasteur nr. 44, de trigonometrie. Partea III. Trigonometrie sferică”, pe care București (locotenent în rezervă de Artilerie – n.n.). a tipărit-o în 1942/3. Însuși semnatarul acestor rânduri, a Cu prilejul Centenarului Artileriei Române, Societatea avut cinstea să predea Cursul de geometrie analitică la Școala „Gazeta Matematică” a organizat, la 29 noiembrie 1943, Politehnică din Timișoara, în intervalul noiembrie 1920-iulie la sediul său din Calea Griviţei nr. 158, o ședinţă festivă 1929, din lipsa unui profesor titular. Din 1937, de la înfi inţarea condusă de profesorul Alexandru Pantazi, membru al Secţiei de armament la Politehnica din București, profesează la delegaţiei Societăţii, în care au vorbit, despre Centenarul acea secţie, ca și la Secţia de aviaţie, numeroși ofi ţeri de artilerie Artileriei și legătura Artilerie – Matematică, generalul în ca profesori titulari, conferenţiari sau însărcinați cu conferinţe8. rezervă Gheorghe Buicliu, membru al Societăţii „Gazeta În continuare, generalul Buicliu a evidenţiat relaţia Matematică” și generalul de corp de armată Vasile Atanasiu, Artileriști − revista „Gazeta Matematică”: În corpul Inspectorul general al Artileriei. acestei reviste, unii ofiţeri de artilerie au publicat În cuvântul său, generalul Gheorghe Buicliu, după interesante probleme artileristice. Astfel: gl. Ghe. ce a prezentat câteva repere istorice privind începuturile BUICLIU – „Noţiuni de balistică”; comandor I. LINTEȘ artileriei, a arătat: Artileria noastră are, prin ofi ţerii ei, – „Bătaia maximă pentru terenuri înclinate”; „Calculul un strâns contact cu matematicile, în general, și cu „Gazeta corecţiilor datorate ploii în tragerile artileriei”; „Ecuaţiile Matematică”, în particular, pe de o parte prin ce au primit traiectoriei unui proiectil în aer”; gl. Ghe. POPESCU – ofi ţerii de artilerie de la „Gazeta Matematică”, iar pe de „Consideraţii asupra tunului lung german”; comandor Gr. altă parte prin ceea ce ei au dat „Gazetei Matematice”. Mai ZAPAN – „Asupra câtorva elemente de tragere”; „Metodă întâi, artileria prin natura ei este o armă tehnică, atât prin pentru descoperirea tunurilor inamice”; „Asupra mișcării materialul de care se servește, cât şi prin metodele de tragere proiectilelor în aer”. […] În august 1916, imediat după pe care le întrebuinţează. Aceasta este o poartă larg începerea războiului precedent, „Gazeta Matematică” a deschisă matematicii ca instrument de cercetare a problemelor înfi inţat premiul „General Scarlat Panaitescu”, din iniţiativa

80 3 (81) 2018 document studii/documente

și cu donaţia decedatului general de geniu, premiu ce se acorda (număr festiv), revistele pentru „lucrările de matematică aplicată la știinţele militare”. „Armata” și „Gazeta Acest premiu a fost acordat, în anii 1918/19, 1919/20 și Militară” (numerele 1932/33 „Revistei Artileriei”9. închinate Centenarului În cuvântul său, generalul Vasile Atanasiu a evidenţiat și Artileriei Românești). alte aspecte ale relaţiei biunivoce Artileriști – Matematică: Generalul de divizie în Este o mare plăcere pentru mine să amintesc că primul militar, rezervă Pion Georgescu, totodată și un artilerist emerit, ales membru al Gazetei este prezent la activitate, chiar domnul general GHE. BUICLIU, în 1910. A urmat, amintește fi gura regretatului apoi, o serie întreagă de ofi ţeri […] Gazeta are din 258 gl. Toma Ghenea, care a membri aleși, 30 ofi ţeri, cea mai mare parte de artilerie10. inventat aparatul de ochire la Apoi, generalul Atanasiu a subliniat că artileriștii au tunurile de 75mm md. 1904, fost recompensaţi de mai multe ori cu premiul „General aparat bazat pe proprietatea Scarlat Panaitescu” pentru lucrări de matematică aplicată la că două unghiuri cu laturile Generalul Vasile Atanasiu știinţele militare. Astfel, din cele 22 premii acordate 13 au fost perpendiculare și de același adjudecate de artileriști: „LT. COLONEL GH. I. POPESCU – sens, sunt egale. Aceste aparate sunt, și azi, în vigoare și se „Apărarea antiaeriană”; LT. COLONEL GH. POTOPEANU întrebuinţează și la alte tunuri. Domnia sa a oferit din – „Reperajul prin sunet”; LT. COLONEL AL. GHEORGHIEȘ partea fostei soţii a generalului T. Ghenea, astăzi d-na Luli – „Curs de tragerile artileriei”; LT. COLONEL I.P. (Pion – n.n.) V. Miculescu, suma de 5.000 lei pentru a se da un premiu în GEORGESCU – „Studiul gurilor de foc”; MAIOR VIRGIL memoria generalului T. Ghenea12. MIHĂILESCU – „Calculul corecţiilor balistice și atmosferice”; De altfel, în numărul 3/noiembrie 1943 al revistei CĂPITAN I. BUNGESCU – „Măsurarea altitudinii în tragerile „Gazeta Matematică” s-au publicat comunicările făcute de antiaeriene”; „Grafi cele de tragere”; „Abacele și aparatele centrale generalii Buicliu şi Atanasiu, precum şi trei articole pe teme pentru tragerile antiaeriene”; „Aparatul central de tragere” – de artilerie: Schimbarea unei balistice aeriene – comandor realizare proprie; CĂPITAN VALERIU NESTORESCU Ion Linteș; O problemă de mecanică artileristică – căpitan – „Propuneri la alcătuirea tabelelor de trageri”; „Nomografi a Ion Gh. Zamfi rescu; Asupra teoremei lui Robert-Duchesne artileristică”; CĂPITAN N.I. DRAGODĂNESCU – – sublocotenent Constantin Pantelimon, Artileria „Materialul pentru tragerile antiaeriene”; CĂPITAN MIHAIL antiaeriană Ploiești. BĂNULESCU și CĂPITAN ED. DRAGOMIRESCU- Pentru concluzie, îl cităm din nou pe generalul Vasile BUZNE – pentru lucrarea în 2 volume „Construcţii de guri de Atanasiu: Pot afi rma cu deplină convingere că factorul foc” și de 3 ori „Revista Artileriei”. Deci artileria a fost onorată matematic al artileriștilor a fost cu prisosinţă dezvoltat de în proporţie de aproape 75%11. „Gazeta Matematică”. Generalul Vasile Atanasiu a oferit, în dar, Societăţii În plus, adăugăm noi, că, de-a lungul timpului, şi „Gazeta Matematică”, timbrele comemorative ale artileriştii au contribuit substanţial la sporirea valorii Centenarului, medalia comemorativă, revista „Artileriei” ştiinţifi ce a acestei publicaţii.

Artillerymen and the „Mathematical Gazette” Society (1909-1945) Brigade General (r) prof. univ. Adrian Stroea, Ph.D. Colonel (r) Marin Ghinoiu

Abstract: Th e „Mathematical Gazette” was established by a group of young engineers on September 15, 1895, one day after the inauguration of the Cernavodă Bridge. Numerous artillerymen published articles in this prestigious publication and the value of their specialty papers was recognized through the awards received. Keywords: „Mathematical Gazette”, 1895, Artillery, articles, awards.

NOTE

1 Adrian Stroea, Marin Ghinoiu, Şcoala Militară de Artilerie. 7 General Gheorghe Buicliu, Centenarul Artileriei Române, în „Gazeta 130 de ani de existenţă, Editura Centrul Tehnic-Editorial al Armatei, Matematică”, anul XLIX, nr. 3/noiembrie 1943, p. 202. Bucureşti, 2011, pp. 19-20. 8 Ibidem, pp. 203-204. 2 Ibidem, p. 20. 9 Ibidem, p. 204. 3 Ibidem, p. 23. 10 General de corp de armată Vasile Atanasiu, Cuvântare în şedinţa 4 Ibidem, p. 27. de la 29 noiembrie 1943, în „Gazeta Matematică”, anul XLIX, nr. 3/ 5 Vezi, pe larg, Dorel I. Duca, Mircea Trifu, Gazeta Matematică – 120 noiembrie 1943, p. 205. de ani de apariţie neîntreruptă, în „Gazeta Matematică”, anul CXX, 11 Ibidem, p. 206. nr. 9/septembrie 2014, pp. 377-379. 12 Revista „Gazeta Matematică”, anul XLIX, nr. 3/noiembrie 1943, 6 Ibidem, p. 380. p. 244.

document 2018 3 (81) 81 studii/documente FALERISTICA MILITARĂ ROMÂNEASCĂ (1933-1947). INSIGNA ONORIFICĂ – „7 ANI” VECHIME ÎNTR-UN CORP

Colonel Dr. Gabriel-George PĂTRAŞCU1

e fi ecare dată când facem referire la perioada educaţiei militare a ofi ţerilor și trupei, contribuind la de domnie a regelui Carol al II-lea, involuntar, întărirea spiritului de corp și a sentimentului de mândrie ne ducem cu gândul la numeroasele ţinute de ostășească, de identitate în raport cu alte unităţi ale D 3 ceremonie adoptate între anii 1930-1940. Monarhul armatei române . nu a fost pasionat doar de ţinute, ci și de crearea și Pentru respectarea adevărului istoric este necesar introducerea în serviciu și a unor noi decoraţii, cifre să facem precizarea că acordarea insignei exclusiv și insigne, precum: Virtutea Aeronautică, Cifrele regale ofi ţerilor care își desfășuraseră activitatea timp de 7 ani purtate de aghiotanţi regali și de unităţile de gardă și într-o unitate a creat nemulţumiri în rândul Corpului Insigna Onorifi că – „7 ani” vechime într-un corp (Insigna subofi ţerilor, care au înaintat regelui Carol al II-lea regimentară). un raport în acest sens. Cea din urmă, pe Rezultatul a fost însă unul care o vom și trata în nul, suveranul a refuzat continuare, a fost să acorde această insignă acordată între anii 1933- și subofi ţerilor4. A creat, 1947 numai ofiţerilor în anul 1937, pentru care și-au desfășurat subofi ţeri, o insignă care activitatea într-o unitate le era acordată acestora la de tip regiment, batalion/ trecerea în rezervă5. divizion independent sau Analizând insignele instituţie de învăţământ onorifice identificate pe militar. Fiecare structură diferite site-uri6, putem militară își elabora spune că foarte multe propria Insignă Onorifi că. dintre ele sunt deosebit După crearea modelului, de frumoase. Toate ierarhic, se înainta structurile din Armata Direcţiei Personal din de Uscat, Aeronautica Ministerul Apărării Regală și Marina Regală Naţionale, ulterior, Casei Brevetul Insignei Onorifi ce – Regimentul 31 Dorobanţi „Calafat” de nivel regiment, Militare Regale care o (sursa internet) batalion/divizion, fl otilă prezenta regelui pentru aprobare. Purtarea insignei aeronautică/navală, școală militară au avut această se făcea în baza unui brevet semnat de către fi ecare insignă, inclusiv Școala Superioară de Război. În acea comandant de unitate. perioadă de timp, faleristica militară românească a Insigna Onorifi că a fost instituită prin Decretul Regal cunoscut cea mai mare dezvoltare a sa, care și până astăzi nr. 149 din 31 ianuarie 1933, „în scopul de a reaminti, nu a fost egalată7. printr-un simbol, serviciile aduse de ofi ţerii care aveau Pentru prima oară am studiat despre Insigna un stagiu neîntrerupt de 7 ani în aceeași unitate”. Insigna Onorifică în volumul Armata Română 1941-1945, diferea ca model de la un corp la altul și era purtată pe elaborat de un grup de reputaţi specialiști ai Muzeului buzunarul stâng al vestonului2. Militar Naţional „Regele Ferdinand I”, în care se stipula Grija deosebită pentru păstrarea tradiţiilor militare, că printre insignele autorizate se număra și „Insigna la care s-a adăugat apariţia Insignei Onorifi ce sau cum onorifi că pentru 7 ani de serviciu în același corp de mai era cunoscută în epocă sub denumirea de Insigna trupă”. Același grup de specialiști își exprima dorinţa regimentară „de 7 ani”, a avut un efect benefi c asupra în primul număr al colecţiei „Dorobanţul” să prezinte în

82 3 (81) 2018 document studii/documente totalitatea sa Insignele militare românești (1915-1947)8. Potrivit Decretului Regal nr. 46 din 23 februarie O prezentare succintă a Insignei Onorifi ce a fost făcută 1935, prin care a fost promulgată „Legea pentru de specialiștii muzeului în anul 2015, de această dată în înfi inţarea Monetăriei Naţionale”, la art. 2, alin. 2 din lucrarea Regimentul 30 Gardă „Mihai Viteazul”. Istorie – legea menţionată se preciza că: executarea de medalii, Uniforme – Simboluri9. plachete, insigne metalice etc., naţionale sau străine se vor Anul 2016 a adus în prim-plan două referiri ample face de către Monetăria Naţională12. la Insigna Onorifi că și anume: la Viena a fost publicat un Domnia regelui Carol al II-lea (1930-1940) a adus volum intitulat – România. Insigne cele mai numeroase schimbări Militare și Socio-Politice Românești în cadrul sistemului de decoraţii. 1859-1947. Atât cât a putut să fi e Este vorba de crearea a numeroase accesat pe internet (conform celor noi distincţii, dintre care unele, postate, preţul unui volum fiind iniţial, aveau statut de semn onorifi c de 170 euro), se poate observa că personal al suveranului dar pe care autorii volumului prezintă diferite regele le va transforma în decoraţii insigne, însoţite de brevetele de ale statului în momentul instituirii acordare, precum și cutiile acestora, unui regim de autoritate personală. având inscripţionate pe ele cifra Schimbarea ordinii ierarhice a regelui Carol al II-lea. Fiecare decoraţiilor, distincţiile pe care insignă este însoţită de o scurtă le-a creat el având preponderenţă, explicaţie, unele însă suferind din modifi carea formei la unele decoraţii punct de vedere al realităţii istorice. existente și multe din reglementările Pentru a exemplifica, vom face care au modificat substanţial precizarea că autorii volumului sistemul de decoraţii sunt cuprinse susţin că Regimentul 36 Infanterie în „Legea pentru Reorganizarea „Vasile Lupu” a fost înfi inţat în anul Insignă Onorifi că „7 ani” vechime – Regimentul 31 Ordinelor Naţionale Române” 1916. De fapt, acesta a fost înfi inţat Dorobanţi „Calafat” (sursa internet) (Decretul Regal nr. 1545/1932), la 1 aprilie 190810. „Legea privind decoraţiile conferite pe timp de război” A doua referire la Insigna Onorifi că o vom găsi tot (Decretul Regal nr. 4031/1937) și Regulamentul „Legii în anul 2016, de această dată în articolul: Un simbol Ordinelor și Medaliilor Naţionale conferite pe timp militar mai puţin cunoscut: Insigna Onorifi că publicat de război” (Înaltul Decret Regal nr. 4354/1938), acte în revista „Document. Buletinul Arhivelor Militare” legislative care de multe ori au modifi cat prevederile nr. 2(72)/2016. Autorii articolului au prezentat și legilor de instituire a unora dintre distincţii13. Este documentat, din punct de vedere istoric, un număr de necesar să facem precizarea că toate decoraţiile care 40 de insigne aparţinând regimentelor de infanterie, au fost conferite în acea perioadă de timp, aduceau dorobanţi și vânători, ale căror imagini sunt postate posesorilor și unele avantaje materiale. Insigna onorifi că – pe una dintre coperţile revistei fără a aborda și „7 ani” vechime într-un corp, a fost acordată pur onorifi c. insignele create de unităţile de vânători de munte, La 31 ianuarie 1933, în „Monitorul Ofi cial” al României artilerie, geniu, căi ferate, școli militare, aeronautică a fost publicat Decretul Regal nr. 149: pentru a reaminti sau marină. Potrivit autorilor, formele insignelor erau printr-un simbol aparent și permanent serviciile aduse de diferite, datorită concepţiei comandamentului fi ecărui ofi ţerii care au un stagiu de 7 ani neîntrerupţi în același corp regiment, batalion/divizion, singurul deţinător al de trupă, se înfi inţează o insignă care va purta denumirea istoricului acestuia. de „Insigna Onorifi că” de 7 ani de serviciu în același corp Aproape toate insignele erau emailate cu diferite de trupă. Timpul petrecut în război nu se va socoti dublu. culori: infanteria – roșu; dorobanţi – albastru; vânători Detașările la diferitele școli, contează în cei 7 ani serviţi în și vânători de munte – verde; grăniceri – verde deschis; unitatea respectivă. Insignele vor avea forma după modelul artileria grea – galben; artileria de câmp – negru; întocmit de fi ecare corp de trupă în parte și sunt confecţionate pontonieri – roșu; aeronautica – albastru; jandarmi – din argint masiv-emailat. Aceste insigne se acordă exclusiv roșu; călărași – roșu închis ș.a. La acestea se adăugau și numai ofiţerilor activi, în baza brevetului eliberat de simbolurile heraldice, în special pentru cele care aveau comandamentul unităţii respective și fac parte integrantă din și stema ţării din perioada respectivă. Toate insignele uniforma ofi ţerului. Insigna se va prinde printr-un ac-agrafă, au fost realizate la Monetăria Naţională11. între două cheiţe de aţă, pe pieptul stâng14. document 2018 3 (81) 83 studii/documente Începând cu data de 22 mai 1933, Direcţia Personal nominal Ministerului Apărării Naţionale – Direcţia din Ministerul Apărării Naţionale a emis Instrucţiunile Personal, pentru ca astfel de cazuri să fi e prezentate cu nr. 68360, pentru punerea în aplicare a Înaltului suveranului. Acele categorii nu erau trecute în tabelele Decret nr. 149 din 31 ianuarie 1933, publicat în cu ofi ţeri ce aveau dreptul să poarte insigna, decât „Monitorul Ofi cial” nr. 35 din 11 februarie același an, după ce se comunica de către Ministerul Apărării referitoare la portul Insignei Onorifi ce de „7 ani” în același Naţionale rezultatul fi nal; modele de insignă, aprobate corp de trupă. de monarh se trimeteau unităţilor pentru a se opri câte În instrucţiuni se prevedea că dreptul de a purta o copie de către fi ecare unitate în cauză, după care se Insigna Onorifi că se acorda ofi ţerilor în activitate de înapoia Ministerului Apărării Naţionale – Direcţia serviciu, începând de la data apariţiei Înaltului Decret Personal; corpurile de trupă care nu primeau modelele, nr. 149 din 31 ianuarie 1933, care au servit 7 ani întocmeau modele noi în dublu exemplar și le înaintau neîntrerupţi în același corp de trupă. Aveau dreptul la Ministerului Apărării Naţionale – Direcţia Personal, acea insignă și ofi ţerii activi care înainte și după apariţia pentru a fi supuse înaltei aprobări a regelui; modelul decretului, au servit 7 ani neîntrerupţi în același corp de trebuia să fi e foarte îngrijit realizat și avea următoarele trupă, însă la data emiteri decretului nu mai contau în dimensiuni: înălţimea până la 5 cm; lăţimea până la acele corpuri. Unităţile aveau obligativitatea de a întocmi 4 cm (toate modele anterioare prezentate șefului statului tabele nominale cu toţi ofi ţerii activi care îndeplineau nu depășiseră acele dimensiuni). condiţiile prezentate anterior și aveau dreptul de a purta Totodată, se constatase că majoritatea unităţilor Insigna Onorifi că – „7 ani” neîntrerupţi în aceeași unitate. avea modele asemănătoare ca formă cu insigna Marelui La calculul anilor de serviciu, se aveau în vedere Stat Major și se ordona ca pe viitor să se evite aceste următoarele: timpul petrecut în campanie, nu se socotea asemănări. Se atrăgea atenţia, ca tabelele cu propuneri la dublu; detașările la Școala Superioară de Război sau la portul insignei, de către ofi ţerii activi să se întocmească școlile speciale contau ca timp servit în unitate. Dreptul cu cea mai mare exactitate și pe propria răspundere de a purta insigna, se acorda ofi ţerilor prin ordin de zi a șefi lor de corpuri, care aveau în vedere condiţiile de comandament, dat de fi ecare unitate după tabelul prevăzute în instrucţiune. întocmit în urma calcului vechimii înregistrate în corpul respectiv. Un exemplar după tabelul întocmit de unităţi, Anexă la instrucţiunile care cuprindea numărul ordinului de zi, se înainta și Nr. 68360 – Dir. Pers Ministerului Apărării Naţionale – Direcţia Personal. Modelul insignei era acela propus de fi ecare unitate MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE în parte și aprobat de rege. Modelul era confecţionat Regimentul ...... din argint masiv-emailat. Confecţionarea modelelor rămânea la latitudinea unităţilor. Insigna se purta pe pieptul stâng, prinsă printr-un BREVET ac-agrafă, între două cheiţe de aţă, făcea parte integrantă Noi ...... , din uniforma ofi ţerului și se acorda pe baza unui brevet ...... eliberat de către comandantul unităţii respective al cărui Comandantul Regimentului ...... model se anexa. Autorizăm pe Domnul...... Fiecare corp de trupă ţinea un registru special în care de a purta „Insigna pentru șapte ani” serviţi în acest se trecea numele ofi ţerilor activi care întruneau condiţiile Regiment. și avea dreptul de a purta insigna „7 ani” de serviciu în Comandantul Regimentului ...... acel corp. Brevetele purtau numărul de ordine din Colonel Registrul înfi inţat în acel scop și erau semnate de șefi i de corpuri [comandanţii de unităţi – n.n.]. În memoriile Nr...... din ...... 193315. originale ale ofi ţerilor se menţionau de către șefi i de corpuri, numărul și data ordinului de zi și brevetul prin În documentarea efectuată, am identificat pe care se dădea dreptul la portul insignei. Instrucţiunile forumul Asociaţiei „Tradiţia Militară”16, o serie de aveau prevăzute la fi nal următoarele precizări: dacă brevete acordate unor ofiţeri din diferite unităţi/ unităţile aveau ofi ţeri care în total serviseră un număr școli militare. Studiind brevetele se poate observa că mai mare de ani, însă cu scurte întreruperi sau ofi ţeri este respectat textul prevăzut prin instrucţiuni, însă cărora le lipseau puţin din termenul de „7 ani”, raportau sunt diferenţe asupra modului cum acestea au fost

84 3 (81) 2018 document studii/documente elaborate. Pe fiecare brevet se află gravat conturul cu Instrucţiunile nr. 68360 din 22 mai 1933, înainta Insignei Onorifi ce a respectivei unităţi, deasupra căruia un tabel cu ofi ţeri care serviseră 7 ani fără întrerupere este redactat textul și cu semnătura în original a în regiment și care aveau dreptul a purta insigna de comandantului unităţi, semnătură care a dat în timp „7 ani”20. În tabelul întocmit, la nr. crt. 1 era trecut o mai mare valoare brevetului. Astfel, pe Brevetul colonelul Ilie Șteflea (viitorul șef al Marelui Stat nr. 5 din 18 iunie 1933, aparţinând locotenentului Petre Major între 1942-1944), care servise în regiment Mica din Regimentul 31 Dorobanţi „Calafat”, se afl ă 8 ani și 5 luni, baza propunerii fi ind Ordinul de Zi semnătura comandantului unităţii de dorobanţi, colonel nr. 417/1934 al comandantului Regimentului 34 Constantin Vasiliu-Rășcanu, care, între anii 1945-1946, Infanterie „Constanţa”21. a fost ministru de Război. În documentele studiate au fost întâlnite și alte În vederea expunerii a câte unui exemplar din fi ecare situaţii care nu erau prevăzute în instrucţiuni. Astfel, Insignă Onorifi că realizată, a fost desemnat un loc special Regimentul 16 Artilerie raporta că în unitate erau amenajat care permitea publicului vizitator să admire ofi ţeri care aveau o vechime de 22 de ani neîntrerupţi aceste creaţii militare românești. La 7 iulie 1934, a fost în activitate (ceea ce făcea 3 termeni de 7 ani), pentru ei emis Ordinul General nr. 30 al Secretariatului General nefi ind prevăzut niciun semn distinctiv în plus. Exista al Ministerului Apărării Naţionale. În ordin se prevedea posibilitatea ca aceștia să fi e fost puși în inferioritate faţă ca toate comandamentele, unităţile și serviciile armatei de alţi ofi ţeri care aveau stagiul de 7 ani în mai multe trebuiau să trimită direct Muzeului Militar Naţional unităţi, și care le dădea dreptul să poarte atâtea insigne București următoarele: a „7 ani” în câte regimente serviseră22. 1) Insigna Onorifi că de „7 ani” înfi inţată prin Înaltul Având în vedere faptul că toţi membrii Familiei Decret nr. 149 din 31 ianuarie 1933; Regale erau comandanţi onorifici ai unor unităţi 2) Insigna comandantului onorifi c sau cifra regală, militare, se poate vehicula ideea că aceștia au purtat purtate de ofi ţeri pe contra epoleţi (cei care aveau). Insigna Onorifi că aparţinând corpului de trupă al căror Odată cu acea insignă se înainta și un mic istoric, în „cap de unitate” erau23. Doar regina Maria și regele care se arătau împrejurările în care a fost obţinută și Carol al II-lea au îndeplinit legal condiţiile prevăzute numărul înaltului decret cu data când a fost conferită; în instrucţiuni. 3) Costul pieselor prezentate mai sus se suportau de Regina Maria a făcut parte din efectivul control fi ecare unitate care le iniţiase17. al Regimentului 4 Roșiori din anul 189624. Din Intrarea în serviciu în anul 1934 a „Regulamentului 15 noiembrie 1915, unitatea s-a numit Regimentul 4 asupra descrierii uniformelor în armată” a adus noi Roșiori „Regina Maria”25. Se poate constata că regina precizări în privinţa Insignei Onorifi ce. În regulament însumase în anul 1933, anul intrării în funcţiune a se prevedea, la art. 64, că: semnul de vechime în corp este Insignei Onorifi ce, un număr de 37 de ani de activitate la fi ecare corp de trupă, școală sau liceu militar conform în același regiment. decretului prin care s-a acordat corpului insigna18. Flotila 2 Aeronautică de la Cluj [Someșeni – n.n] a Regulamentul a produs și unele probleme celor care primit cifra specifi că a regelui Carol al II-lea, prin decret era însărcinaţi cu realizarea Insignei Onorifi ce, în special regal, la 5 noiembrie 1930 și i-a fost atribuit numele din cauza culorii armei. Până la intrarea în serviciu a de Flotila 2 Aeronautică de Gardă „Regele Carol al regulamentului, culoarea armei pentru infanterie era II-lea” în cursul anului 193126, ceea ce poate însemna că roșu. Odată cu adoptarea acestuia, culoarea roșu rămânea suveranul a purtat insigna acelei unităţi din anul 1938. doar la regimentele de infanterie și la fostele regimente Existenţa Insignei Onorifi ce a fost puternic afectată de linie, iar regimentele de dorobanţi adoptau culoarea de Ordinul General nr. 7 din 4 aprilie 1941 al albastră. Unităţile care continuau tradiţiile de luptă Ministerului Apărării Naţionale – Cabinet, prin care, ale dorobanţilor și deja realizaseră Insigna Onorifi că la art. 19, Podoabe, litera p, se prevedea: Se desfi inţează au trebuit să refacă propria insignă, postând pe aceasta toate insignele de 7 ani de la toate Școlile de (Război, de culorile specifi ce dorobanţilor – alb și albastru19. ofi ţeri, subofi ţeri etc.). Rămân cele de la unităţi27. În urma cercetării efectuată în fondul de arhivă creat Analizând conţinutul ordinului putem deduce faptul de Direcţia Cadrelor Militare, am identifi cat un număr că generalul de armată Ion Antonescu, președinte redus de documente referitoare la Insigna Onorifi că. al Consiliului de Miniștri și Conducător al Statului Cu Adresa nr. 327, la 16 februarie 1934, Regimentul 34 [4 septembrie 1940-23 august 1944 – n.n] a fost Infanterie „Constanţa” raporta Direcţiei Personal a împotriva acestei insigne din unele considerente: de-a Ministerului Apărării Naţionale că în conformitate lungul carierei sale, în special când a fost șeful Marelui document 2018 3 (81) 85 studii/documente Stat Major, Ion Antonescu nu a agreat ideea ca un intrării în război sau de cei care au mai avut șansa să ofi ţer să stea 7 ani într-o structură militară; ofi ţerul Ion îndeplinească prevederile legale. Antonescu și-a desfășurat activitatea într-o unitate de Odată cu schimbarea regimului politic la nivel brigadă/regiment/divizion de cavalerie, însă nu a 30 decembrie 1947, intrarea în vigoare a unui nou benefi ciat de această insignă deoarece nu a însumat anii regulament al uniformelor militare28, în cuprinsul necesari acordării ei; insigna a fost instituită în timpul căruia nu se mai făceau referiri la acest gen de insignă domniei lui Carol al II-lea și orice era legat de fostul și mai ales la portul ei, din anul 1948 au fost introduse suveran se dorea înlăturat. în serviciu noi insigne militare29. Insigna Onorifi că – La 22 iunie 1941, România a intrat în cel de-Al „7 ani” vechime într-un corp a fost eliminată devenind Doilea Război Mondial. Din cauza pierderilor umane o raritate care mai poate fi văzută astăzi doar prin înregistrate, a activităţilor de reorganizare a armatei, a unele muzee datorită donaţiilor, în colecţii particulare diferitelor mutaţii dintr-o unitate în altă unitate, Insigna sau la Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I”, Onorifi că a intrat într-un con de umbră. A mai fost dacă s-au respectat prevederile Ordinului General purtată doar de cei care o primiseră anterior momentului nr. 30/1934. Romanian Military Phaleristics (1933-1947). Honorary Badge – „7 Years” Seniority in Army Unit – Colonel Gabriel-George Pătraşcu, Ph.D.

Abstract: Honorary Badge was established by Royal Decree no. 149 from January 31, 1933 in order to remind, through a symbol, the services brought by the offi cers who had a seven years uninterrupted military service in same unit. Th e Model Badge diff ered from one unit to another and was worn on the left pocket of the military coat. Th e special care granted to preserve military traditions, through the appearance of the Honorary Badge or as it was known at the time as the Regimental Badge „for seven years”, had a benefi cial eff ect on the military education of offi cers and troops, helping to strengthen the sense of body soldierly pride and sense of identity in relation with other Romanian military units. Keywords: Honorary Badge, 7 years seniority, Royal Military House, Military School, Staff Department.

NOTE

1 Arhivele Militare Naţionale Române. 13 http://tymotyman.blogspot.ro/2008/07/medalii-romania.html 2 Cornel I. Scafeş, Horia Vl. Şerbănescu, Ioan I. Scafeş, Cornel (accesat în data de 13.08.2017). Andonie, Ioan Dănilă, Romeo Avram, Armata Română 1941-1945, 14 „Monitorul Ofi cial” nr. 35 din 11 februarie 1933, f.p. Bucureşti, Editura RAI, 1996, p. 193. 15 „Monitorul Oastei” nr. 8 din 10 iunie 1933, pp. 29-31. 3 *** Enciclopedia Armatei României, Bucureşti, Editura Centrului 16 https://www.traditia-militara.ro/brevete militare (accesat în data Tehnic-Editorial al Armatei, 2009, p. 1022. de 30.08.2017). 4 Arhivele Naţionale Române, Fond Casa Regală, 1937, Memorii, 17 „Monitorul Oastei”, nr. 12 din 20 iulie 1934, p. 480. rapoarte, dări de seamă. 18 *** Regulamentul asupra descrierii uniformelor în armată, 5 „Monitorul Oastei” nr. 17 din 15 noiembrie 1937, p. 1088. Bucureşti, f.e, 1934, p. 39. 6 www.ordersandmedals.ro/insigne-militare/regimentale- 19 Ibidem, p. 20. regimental; Epaminnosa’s Blog....tym; [email protected]. 20 Arhivele Militare Naţionale Române, Fond Direcţia Cadrelor 7 https://ro.wikipedia.org/wiki/Faleristică – disciplină auxiliară a Militare, 1923-1933, dosar nr. crt. 7696, f. 81. istoriei care se ocupă cu studiul decoraţiilor şi medaliilor (accesat 21 Ibidem, f. 82. în data de 12.08.2017). 22 Ibidem, f. 164. 8 Cornel I. Scafeş, Horia Vl. Şerbănescu, Cornel Andonie, Ioan I. 23 „Monitorul Oastei” nr. 16 din 15 noiembrie 1939, f.p. Scafeş, Armata Română în vremea lui Alexandru Ioan Cuza (1859- 24 1866), Bucureşti, Editura TOTAL Publishing, 2003, f.p. Idem, nr. 48 din 9 noiembrie 1896, f.p. 25 9 Corneliu Andonie, Emil Boboescu, Horia Vladimir Şerbănescu, Idem, nr. 46 din 15 noiembrie 1915, Partea Regulamentară, p. 681. 26 Regimentul 30 Gardă „Mihai Viteazul”. Istorie-Uniforme- Corneliu Andonie, Emil Boboescu, Horia Vladimir Şerbănescu, Simbolistică, Bucureşti, Editura Militară, 2016, pp. 101-102. Op. cit., p. 36. 27 10 Adrian Lazăr, Bogdan Stambuliu, România. Insigne Militare „Monitorul Oastei” nr. 5 din 1 iunie 1941, pp. 351-352. şi Socio-Politice Româneşti 1859-1947, Viena, Editura Galeria 28 Ministerul Apărării Naţionale, Legea şi Regulamentul pentru Numismatică, 2016, f.p. stabilirea şi descrierea uniformelor Armatei Republicii Populare, 11 Col. (r) Onoriu Stoica, prof. Adrian Frunză, Un simbol militar publicată în „Monitorul Ofi cial”, partea I-a, nr. 101 din 30 aprilie puţin cunoscut: Insigna Onorifi că, în Revista „Document. Buletinul 1948. Arhivelor Militare”, nr. 2 (72)/2016, pp. 97-100. 29 Radu Tabără, Ion-Tinel Mihai, Insigne şi însemne militare 12 „Monitorul Oastei” nr. 32 din 1 martie 1935, f.p. româneşti 1948-1989, Cluj-Napoca, Editura GRINTA, 2016, p. 7.

86 3 (81) 2018 document studii/documente COLONELUL LAZĂR BODEA – CADRU DIDACTIC ŞI SPORTIV MILITAR DE VALOARE

Plutonier adjutant Eugen-Dorin SPĂTARU1

-a născut la 7 martie 1897, la poalele Munţilor cu simţul patriotic foarte Codru Moma, în localitatea Laz, plasa Sebiș dezvoltat. Posedă cunoștinţa S(azi comuna Dezna), din judeţul Arad, fi ind regulamentelor în mod fi ul lui Fabriţiu, preot otodox, și Iuliana, fi ind al patrulea satisfăcător. Educaţie militară dintre cei șase copii. formată. A luat parte cu După absolvirea școlii primare în localitatea natală în regimentul în luptele de la anul 1907, a urmat cursurile liceale la Arad (1907-1909), Tisa comandând un pluton Mako-Măcău (1909-1914), Seghedin (1914-1915) și la din Compania a 3-a. A arătat Liceul Teoretic - Secţia clasică, din Beiuș (1915-1916). multă energie și curaj, dând La 15 octombrie 1915, a fost încorporat în armata exemplu inferiorilor săi. Ofi ţer austro-ungară, în cadrul Regimentului 33 Infanterie de rezervă distins, energic, „Kaiser Leopold II” K.u.K. din Cetatea Aradului conștiincios, cu multă dragoste și repartizat în cadrul Școlii Militare de Ofiţeri de pentru cariera armelor. Merită Colonelul Lazăr Botea Rezervă Caransebeș, fi ind avansat la gradele de fruntaș a înainta la gradul de locotenent (aici în grad de maior, (1 decembrie 1915) și caporal (19 martie 1916). de rezervă la rândul vechimii3. la Liceul „Mihai Viteazul”) Absolvă școala la 1 iunie 1916 cu califi cativul „Foarte Pentru perioada 21 decembrie 1919-31 martie bine”, fi ind repartizat, cu gradul de elev-plutonier, la 1920, comandantul regimentului, locotenent-colonelul Regimentul 33 Infanterie Arad. Haralambie Gearîm, îl caracterizează ca fi ind robust, bine La 1 ianuarie 1917 este avansat la gradul de stegar și făcut, sănătos, mai poate face o campanie. Este un foarte bun numit comandant de pluton în același regiment, iar la educator, conduce bine plutonul, va fi în măsură să conducă 1 august 1917 a fost avansat la gradul de sublocotenent și o companie, cunoaște îndestulător regulamentele armei. de rezervă. Disciplinat, energic, muncitor, va fi un foarte bun ofi ţer activ. Participă cu regimentul pe frontul din Galiţia, în Este un perfect maestru de sporturi, însărcinare ce are în corp trecătoarea Tătarilor, din zona Maramureș, în perioada pe lângă comanda plutonului. A cerut să se activeze, merită a iunie 1916-3 septembrie 1917, după care revine la Partea înainta la gradul de locotenent activ, în ordinea anuarului4. Sedentară (P.S.) a regimentului în calitate de comandant La fel a fost caracterizat și în aprecierea de serviciu de pluton recruţi și „oameni vechi”. pentru perioada 18 august-15 octombrie 1920. În martie 1918, pleacă la Artegna, pe frontul italian La 1 iulie 1920 este primit în cadrele active ale armatei la comanda unui detașament de marș, în mai la comanda române cu gradul de sublocotenent și vechimea de la unui alt detașament la Laibach (Ljubliana), în luna 1 noiembrie 1917, conform Înaltului Decret Regal iunie la Brno, în luna august din nou la Artegna, iar la (Î.D.R.) nr. 3418 din 19205. 18 septembrie la comanda unei companii de marș, din La 20 noiembrie 1920, este mutat ca șef de birou nou la Brno, dar fără a participa la acţiuni militare. Se în cadrul Comandamentului Pionierilor din Corpul 6 va întoarce la Arad la 6 noiembrie 1918, unde, până la Armată, iar la 1 aprilie 1921 este mutat în interes de 15 februarie 1919, se afl ă la comanda Gărzii Naţionale serviciu la Batalionul 21 Pionieri. Române din localitatea natală. Pentru perioada 1 noiembrie 1920-31 octombrie La 19 februarie 1919, este însumat în cadrul 1921, comandantul pionierilor, colonelul Adrian Roman, Regimentului 92 Infanterie din Orăștie, cu care participă îl caracterizează ca fi ind sănătos, rezistent, poate suporta la acţiunile militare de la Rakoczi, Fegyverek și Szolnok, greutăţile unei campanii, [...] dovedind că este un ofi ţer pentru înfrângerea trupelor roșii maghiare. foarte muncitor și se achită în mod foarte mulţumitor de orice În perioada 6-18 octombrie 1919, urmează cursul de serviciu ce i se încredinţează. Are o educaţie militară foarte grenade la Centrul de Instrucţie al Infanteriei, unde în bună, disciplinat, conștiincios. Provenit din infanterie, acest decursul timpului a arătat cea mai mare voinţă pentru însușirea ofi ţer va deveni, dacă își va completa cunoștinţele tehnice cunoștinţelor. E versat în aruncarea grenadei atât la precizie, cât și necesare, un bun ofi ţer de geniu. Cunoaște bine regulamentele, la distanţă. Astfel fi ind „grenadir de elită” are dreptul la purtarea poate comanda o companie pe câmpul tactic și administrativ. semnului distinctiv, o grenadă aprinsă pe braţul stâng. Excelent Merită a înainta6. instructor. Inteligent. Foarte muncitor și cu complete cunoștinţe2. Și generalul de divizie Nicolae Petala, comandantul Comandantul regimentului, locotenent-colonelul Corpului 6 Armată, consideră că a dovedit bune însușiri Alexandru Cernăuţian, îl apreciază ca ofi ţer de rezervă militare. Poate să comande o companie7. document 2018 3 (81) 87 studii/documente La 10 noiembrie 1921, este excelenţă, a luat premiul I pe ţară la aruncarea cu ciocanul. Ofi ţer detașat la Casa Ostășească energic cu multă prestanţă în faţa frontului, autoritar, energic și Arad, din această cauză în integru în acţiunile sale. Ostaș desăvârșit. Cultură generală în aprecierea de serviciu pentru raport cu gradul. Cultura profesională este în raport cu gradul perioada 1 noiembrie 1921- superior, este bine pregătit ca [sic!] comandant de companie 15 iunie 1922, comandantul și gradul de căpitan. A luat parte la toate aplicaţiile pe hartă, Batalionului 21 Pionieri și teren și concentrare dovedind că posedă serios regulamentele și ulterior, cel al Regimentului le aplică bine la teren. Iubește soldatul și are multă grijă de el. 7 Pionieri, nu l-au putut Îndeplinind condiţiunile art. 20 din L.Î.A. (Legea înaintărilor nota8. În acest timp, în în armată – n.n.) îl propunem la înaintare la gradul de căpitan, conformitate cu Î.D.R. nr. caracterizându-l „merită a înainta la rândul vechimii”13. 589 din 24 februarie 1921 La 4 noiembrie 1924, este mutat la Școala de Subofi ţeri Generalul Laurenţiu Bârzotescu este avansat la gradul de de Infanterie Brașov, unde a dat dovadă de calităţi locotenent, la 1 ianuarie 1921, cu vechimea 1 aprilie 19209. didactice deosebite. În „Foaia califi cativă” pentru perioada În perioada 10 decembrie 1922-1 aprilie 1923, 1 noiembrie 1924-31 octombrie 1925, comandantul școlii, urmează cursurile Școlii Speciale de Infanterie a colonelul Alexandru Ignătescu, notează că este un ofi ţer Corpului 7 Armată Sibiu, fi ind clasifi cat al 69-lea din sănătos, rezistent, poate suporta cu ușurinţă greutăţile unui 111 absolvenţi. Comandantul școlii îl caracterizează ca război. Sport-men excelent, a fost declarat campionul naţional fi ind un temperament vioi. Constituţie foarte robustă. Ţinută al României pe anul 1925 la aruncarea ciocanului. Inteligent, regulamentară. Purtarea foarte bună și educaţie bună. Caracter cu judecată clară, posedă cunoștinţele necesare gradului de hotărât. Aptitudini satisfăcătoare. Prezentarea în faţa trupei căpitan. La aplicaţii pe hartă și teren dă soluţii bune. Și-a mediocră. Instructiv și educativ satisfăcător, aptitudini de pregătit bine conferinţele pe care le-a ţinut la școală. Aptitudini executant mulţumitoare. Rezultatul la cursuri mediocru ca militare foarte bune, temperament energic. Educaţia militară instructor satisfăcător. Cunoștinţele actuale trebuie completate, și socială foarte bună. Foarte disciplinat. Camarad foarte numai astfel va putea înainta la gradul de căpitan10. bun, iubit de toţi. Demn și moral. Nu recurge la intervenţii. La 1 aprilie 1923, este numit comandant al Companiei 11 Conduita exemplară. Foarte conștiincios, nu are nevoie nici de din Regimentul 31 Infanterie Calafat. Pentru perioada impuls, nici de control, lucrează din convingere. Se îngrijește 1 aprilie-31 octombrie 1923, locotenent-colonelul de soldat și material. În calitate de comandant de pluton a Alexandru Urziceanu, comandantul regimentului, îl obţinut foarte bune rezultate cu unitatea sa din toate punctele de caracterizează ca fi ind sănătos, o constituţie robustă, cu vedere. Bine pregătit pentru comanda companiei. Notează just. excelente aptitudini fi zice, un adevărat atlet, un perfect Îndeplinind toate condiţiile de Legea de înaintare îl propune a maestru de sporturi, iubitor și la curent cu tot ceea ce se referă fi înaintat la gradul de căpitan, califi cându-l „merită a înainta în materie sportivă. Cunoștinţe militare sufi ciente, are nevoie la rândul vechimii”14. să le ridice la un nivel mai înalt, căci este inteligent și cu Pentru perioada 1 noiembrie 1925-31 octombrie 1926, judecată sănătoasă. Are mult bun simţ și tact în acţiunile sale. același comandant nota că era un foarte bun sport-men. A La diferitele aplicaţii pe hartă și pe teren cu trupa, rezolvă fost declarat și în acest an campion al României la aruncatul mulţumitor situaţiile tactice ce i se creează. Are energia și ciocanului. Ţinută foarte corectă și îngrijită. Inteligent, cu autoritatea ce se cer în faţa frontului. Se bucură de încrederea judecată clară, se preocupă pentru a-și mări cunoștinţele militare subalternilor. Frumoasă educaţiune militară: disciplinat, și generale. La aplicaţiile pe hartă și pe teren a dat dovadă credincios, bun camarad și mai presus de toate devotat carierei că posedă bine regulamentele și le aplică cu multă pricepere. ce a îmbrăţișat. Compania sa a fost bine instruită și educată. Instructor foarte bun. Energic cu metode foarte bune pentru a Rezultate bune. Trebuie însă se mai iniţieze în chestiunile educa și instrui. Educaţia militară și socială aleasă. Conduita administrative. Este un prea bun ofi ţer, muncitor, conștiincios exemplară, caracter desăvârșit. Foarte bun camarad iubit de toţi. și priceput. Merită a înainta când va veni rândul promoţiei Demn și moral. A comandat și comandă un pluton de T.T.R. sale11. (termen redus – n.n.) unde a obţinut foarte bune rezultate graţie Comandantul infanteriei Diviziei 1 Infanterie, metodelor sale, dragostei de carieră pe care o are. Ofi ţer căruia i se generalul de brigadă Ioan Bădescu, aprecia că, pe lângă poate încredinţa orice însărcinare. N-are nevoie nici de control, că și-a instruit bine recruţii și compania, este un foarte bun nici de impuls. Bine pregătit pentru comanda companiei. Se sport-men. Conștiincios la datorie și harnic în serviciile ce îngrijește foarte mult de oameni și de material. Notează just15. i se încredinţează. Va deveni un foarte bun comandant de Prin Î.D.R. nr. 2268 din 7 iulie 1927, a fost avansat companie. Merită a înainta12. la gradul de căpitan la 1 iulie 192716. La 15 august 1927 În „Foaia calificativă” pentru perioada 1 noiembrie a fost promovat la comanda Companiei 3 T.T.R. Pentru 1923-31 octombrie 1924, comandantul regimentului îl perioada 1 noiembrie 1926-31 octombrie 1927 obţine caracterizează ca fi ind un ofi ţer robust care suportă bine aceleași aprecieri laudative, menţionându-se faptul că a greutăţile campaniei. A instruit recruţii Companiei a 3-a fost declarat și anul acesta campion al României la aruncarea Pușcași, dând rezultate mulţumitoare. Inteligent, sport-men prin ciocanului17.

88 3 (81) 2018 document studii/documente O caracterizare asemănătoare serios pentru a-și mări cunoștinţele militare și generale de are și pentru perioada 1 noiembrie specialitate. Bun camarad, cinstit și conștiincios. Merită a 1927-31 octombrie 1928, și în urma cursul de ofi ţeri superiori pe art. 6022. acest an fi ind campion al României Pentru perioada 1 noiembrie 1932-31 octombrie 1933, la aruncarea ciocanului18. șeful Secţiei militare din O.N.E.F., îl aprecia ca fi ind un În perioada 1928-1932 urmează ofi ţer inteligent, cu judecată clară, disciplinat. Purtare demnă cursurile Institutului Superior în societate și în cercul camarazilor săi. Este conștiincios în de Educaţie Fizică (I.S.E.F.) din îndeplinirea serviciului și a ordinelor primite. În iarna acestui an București, obţinând Diploma a fost detașat în garnizoana Râmnicu Vâlcea pentru a îndruma de licenţă în educaţie fizică dezvoltarea sporturilor de iarnă. Felul cum a știut să se comporte, nr. 192 cu „Magna cum laudae”. a atras simpatia și admiraţia populaţiei. La Biroul tirului, unde Ulterior, în anul 1933 a absolvit și face serviciul în prezent, se ocupă cu toată râvna și priceperea sa, Seminarul Pedagogic Universitar pentru a da rezultate foarte apreciate. Este un element stăpân pe „Titu Maiorescu”, cu diploma de specialitatea sa, căutând a-și mări zilnic cunoștinţele profesionale. Generalul Virgil Bădulescu capacitate în educaţie fi zică. Este un ofi ţer de nădejde pe care se poate conta23, iar în „Foaia La 1 octombrie 1928, revine pe meleagurile natale, califi cativă” pentru perioada 1 noiembrie 1933-31 octombrie fi ind mutat în funcţia de comandant al Companiei 2 1934, îl apreciază ca având judecată bună. Purtare demnă din cadrul Regimentului 93 Infanterie „Cloșca” din în societate. Bun camarad. Posedă mulţumitor cunoștinţele Cetatea Aradului. Pentru perioada 1 noiembrie 1928- generale, precum și cele profesionale. Punctual la serviciu. Este 31 octombrie 1929, comandantul regimentului, colonelul repartizat la Serviciul tirului, în al cărui cadru verifi că aceleași Th eodor Șerb, notează că instruiește și administrează bune aptitudini ca și în anul trecut. Disciplinat, ordonat, demn, bine compania. Instructor desăvârșit și cu mult prestigiu și ţinută îngrijită și corectă. Verifi că și anul acesta aceleași bune autoritate în faţa trupei. Are aptitudini deosebite pentru aprecieri ca în trecut24. sporturi și educaţia fi zică. A întocmit bine și conștiincios Aceleași aprecieri pozitive le-a primit și pentru Carnetul de mobilizare al companiei. Ofi ţer foarte bun. perioada 1934-1935. Iar colonelul Constantin Constantinescu, care l-a La 31 martie 1933, în conformitate cu Ordinul urmat la comanda regimentului de la 1 aprilie 1929, Ministerului Apărării Naţionale - Direcţia Personalului notează că este un ofi ţer sănătos. Conformaţie atletică. nr. 42144 din 1933, a fost confi rmat în specialitatea S-a ocupat foarte mult cu sporturile. Fiind un sport-men „Educaţie fi zică”, în baza art. 60 din Legea înaintărilor în armată. desăvârșit și folositor în această direcţie, la concursul de În perioada 1 iulie-15 august 1935, a urmat Cursul grenada a obţinut premiul I pe regiment. Ţinuta ireproșabilă. pregătitor, iar între 15 august-21 septembrie 1935, a urmat Caracter frumos. Fiind tânăr comandant de companie nu și-a Cursul special de educaţie fi zică pe care l-a absolvit cu însușit încă complet datoriile unui comandant de companie. media generală 8,92 și unde, în tot timpul și la toate probele Mai are nevoie pentru a se forma. Din cauza greutăţilor sale scrise și orale a dat dovadă de conștiinciozitate și pricepere familiare trebuie că a trăit numai din soldă, întreţinând și obţinând notele mai mult decât satisfăcătoare. Este un ofi ţer părinţii săi și ai soţiei, moralul său este scăzut. Are nevoie a prea bine pregătit în această specialitate și merită cu prisosinţă fi stimulat. Este foarte disciplinat și devotat19. a fi avansat la gradul de maior, specialitatea „Educaţia fi zică”25. De la 1 octombrie 1929, este mutat în cadrul Ofi ciului Generalul de brigadă Laurenţiu Bârzotescu, directorul Naţional de Educaţie Fizică (O.N.E.F.), în baza Î.D.R. Cursului pregătitor special, notează că a venit la curs cu o nr. 3236 din 30 septembrie 192920. Pentru perioada pregătire militară slabă. A depus multă sârguinţă și deosebită 1 noiembrie 1929-31 octombrie 1930, directorul bunăvoinţă, astfel că a reușit să obţină o pregătire militară O.N.E.F., colonelul Virgil Bădulescu, îl apreciază ca fi ind sufi cientă pentru a deveni ofi ţer superior26. sănătos și rezistent, poate lua parte la o campanie imediată. Pentru perioada 1 noiembrie 1935-31 octombrie Fiind un pasionat sport-men, caută să se specializeze în 1936, colonelul Emil Pălăngeanu, șeful Subdirecţiei I din Educaţia Fizică, în prezent este elev în anul II la I.S.E.F. O.N.E.F., notează că nu a fost pedepsit. Rezistent și sănătos. voind a-și lua licenţa în educaţia fi zică. Foarte bune aptitudini fi zice. A împlinit baremul de atletism Pentru perioada 1 noiembrie 1930-31 octombrie 1931, pentru ofi ţeri inferiori. Energic și cu iniţiativă. Perseverent, același comandant notează că a luat parte la campionatul caracter frumos. Cultură generală îngrijită. Foarte disciplinat din Grecia la aruncarea ciocanului. Judecată clară. Se ocupă și bun camarad. Moral, demn și cu bună comportare în pentru a-și mări cunoștinţele militare și generale. Camarad societate. A funcţionat ca șef al Serviciul Economat din bun, conștiincios, lucrează din convingere. Nu recurge la O.N.E.F., apoi ca șef al Secţiei de Tir și Pregătire Premilitară intervenţii. La obţinerea licenţei în Educaţie Fizică va urma în Serviciul de tir, acum în urmă încredinţându-i-se conducerea să fi e confi rmat pe art. 6021. serviciului. A condus instruirea tirului la studenţii I.S.E.F., În „Foaia califi cativă” pentru perioada 1 noiembrie precum și atletismul de stadion. A organizat diferite concursuri 1931-31 octombrie 1932, generalul de brigadă Virgil de tir în cadrul militar și amatori civili O.N.E.F., precum și Bădulescu, îl aprecia ca având o ţinută corectă și îngrijită. pentru tineretul școlar. La Cursul de pregătire premilitară de Disciplinat și punctual la serviciu. Judecată clară, se ocupă la Cristian a predat educaţia fi zică la cei 300 ofi ţeri superiori document 2018 3 (81) 89 studii/documente cursanţi. În toate aceste însărcinări a avut rezultate bune, capacitate de profesor în această specialitate). Foarte muncitor. dând dovadă de pricepere și mult tact. Punctual la serviciu. În Tot timpul s-a ocupat de formarea tinerilor ofi ţeri, cu multă concluzie, îl caracterizez ofi ţer foarte bun și pregătit a deveni dragoste și elan. A izbutit ca fi ecare ofi ţer să-și treacă probele ofi ţer superior27. impuse de un barem al I.M.E.F. și-n plus să aibă un număr Pentru perioada 1 noiembrie 1936-31 martie 1937, de 53 „atlet militar complet”. Fiecare ofi ţer a învăţat schiul și șeful Secţiei militare a Institutului Militar de Educaţie înotul. Ţinuta foarte corectă, a fost un exemplu viu de energie Fizică (I.M.E.F.), maiorul Constantin Dumitrescu, îl și vioiciune. Excelent educator fi zic31. apreciază ca fi ind inteligent și cu judecată clară. Posedă Pentru perioada 1 noiembrie 1938-1 iunie 1939, bine cunoștinţele generale și profesionale. Disciplinat și bun comandantul Școlii de Aplicaţie a Infanteriei, colonelul camarad. Conduită foarte bună în societate. Conștiincios și Nicolae Vlădescu, îl prezenta ca sănătos și foarte rezistent. punctual în serviciu. A îndeplinit funcţia de șef al Subcentrului Caracter deschis, multă putere de muncă și perseverenţă, multă de pregătire premilitară ce metodă. A depus mult zel funcţionează pe lângă în predarea educaţiei fi zice A.N.E.F. (Academia ofiţerilor-elevi, reușind, Naţională de Educaţie prin exemplul personal, să Fizică – n.n.), precum le insufl e dragostea pentru și șef al Serviciului de tir sporturi și încredere în redus, pe care le-a condus forţele lor. Rezultatele cu multă pricepere, dând obţinute au fost din cele mai rezultate foarte bune28. frumoase și sunt convins Comandantul I.M.E.F., că dacă nu surveneau colonelul-adjutant Emil evenimentele actuale, mulţi Pălăngeanu, a fost de dintre elevi ar fi reușit la acord cu caracterizarea. probele de atleţi compleţi. Prin desfiinţarea De unde la început mulţi O.N.E.F., la 1 aprilie ofi ţeri erau slabi și debili, Cursurile de schi ale Institutului Militar de Educaţie Fizică. 1937, a fost mutat în În mijlocul elevilor coloneii Constantin F. Nicolescu şi Emil Pălăngeanu după două luni numai de cadrul Liceului Militar educaţie fizică condusă „Mihai Viteazul” din Târgu Mureș. Pentru perioada 1 raţional de maiorul Bodea, marea majoritate erau transformaţi. mai-31 octombrie 1937, comandantul liceului, colonelul S-a putut constata rezultatele la aplicaţiile și marșurile unde Constantin Burbea, aprecia că a condus antrenamentul fi zic ofi ţerii-elevi au făcut marșuri lungi și cu diferenţa de nivel al elevilor claselor a VIII-A și B, în vederea performanţelor de 5-600 m fără ca vreunul să fi e bolnav sau debil. Printr-o cerute de concursul de admitere în școlile pregătitoare de perseverenţă dusă la exces a reușit, deși nu a dispus de timpul ofi ţeri, mulţumită acestei pregătiri speciale, elevii absolvenţi puţin prielnic (iarna și primăvara), să înveţe pe fi ecare elev ai liceului nostru s-au prezentat, la acest concurs, în condiţiuni înotul. Inteligent și cult, posedă o frumoasă cultură generală. ireproșabile, depășind, cu toţii, baremurile stabilite de În concluzie: un foarte bun educator fi zic32. comisia de specialitate. Ofi ţer foarte priceput în specialitatea În baza Ordinului Marelui Stat Major (M.St.M.) nr. sa, a activat cu multă perseverenţă dând totdeauna, el 3049 din 1939, în perioada 1 iunie-1 august 1939, a fost însuși, exemplu de perfectă execuţie și antrenând pe elevi la detașat în cadrul Corpului 7 Armată. diferitele exerciţii fi zice. Campion al României, în aruncarea La 1 august 1939, a fost mutat în cadrul Școlii de ciocanului, a căutat să-și menţină titlul, participând la Ofi ţeri de Infanterie „Principele Carol” de la Sibiu. concursul atletic, organizat în capitală, la care a obţinut Comandantul școlii de ofi ţeri, colonelul Radu Băldescu, medalia de bronz. La 8 iunie, a avut comanda celor trei în „Foaia calificativă” pentru perioada 1 august- centurii de străjeri, care au participat la serbările din capitală, 31 octombrie 1939, nota: menţin în totul bunele aprecieri însărcinare de care s-a achitat satisfăcător. Paralel cu această ale fostului său comandant. În această școală a depus un lăudabilă activitate, ofi ţerul a depus, examenul de capacitate, mare capital de muncă și, în scurtul timp cât a stat, a reușit unde a fost declarat „Reușit”, obţinând astfel posibilitatea de să infi ltreze elevilor gustul pentru educaţia fi zică, de care a se titulariza în învăţământul secundar29. el s-a ocupat intens și cu bune rezultate. Foarte muncitor, La 1 octombrie 1937, a fost mutat în cadrul Școlii de modest, disciplinat, caracter frumos, foarte bun camarad. Aplicaţie a Infanteriei de la Sibiu. S-a ocupat mult de organizarea educaţiei fi zice în școală, de La 1 iunie 1938, în baza Î.D.R. nr. 2069 din 31 mai organizarea stadionului și completarea materialului. Pe ziua 1938, a fost avansat la gradul de maior30. Pentru perioada de 1 noiembrie a fost mutat la Liceul Militar Târgu Mureș. 1 noiembrie 1937-31 octombrie 1938, comandantul Prin plecarea sa, școala regretă că nu are cu cine-l înlocui. Școlii de Aplicaţie a Infanteriei, colonelul Nicolae Nu a fost pedepsit. Fără defecte sau pasiuni. În concluzie: un Pălăngeanu notează că este instructorul de educaţie fi zică al foarte bun educator fi zic, foarte bine pregătit și de un mare ofi ţerilor-elevi. Este un ofi ţer foarte priceput (e licenţiat și cu folos instituţiei33.

90 3 (81) 2018 document studii/documente De la 1 octombrie 1939, a fost mutat în cadrul Liceului sănătos, foarte rezistent, datorită sporturilor ce practică. Militar „Mihai Viteazul” de la Târgu Mureș. Înfăţișare simpatică. Anul acesta, în contact apropiat cu În urma rușinosului și nedreptului Dictat de la Viena ofi ţerul un remarcabil progres. Muncește mult și pune multă de la 30 august 1940, instituţia militară de învăţământ va bunăvoinţă în tot ce întreprinde. Deși nu e lipsit de calităţi fi evacuată la Timișoara. În aprecierea pentru perioada este neîncrezător în forţele proprii și-și creează singur 1 noiembrie 1939-31 octombrie 1940, comandantul complicaţii în ceea ce privește orice problemă nouă. Caracter liceului militar, colonelul Constantin Dragomirescu, îl curat, este un om drept, curat și bun sufl etește. Aptitudini aprecia nu tocmai laudativ, ca fi ind voinic, sănătos, rezistent, militare bune. Este un ofi ţer specializat în educaţia fi zică. În cu aptitudini fi zice foarte bune. Face impresia a fi energic fără această funcţie a dat bune rezultate și a dovedit îndemânare să dovedească aceasta în fapt. Deși dotat cu multă putere de în predarea și organizarea educaţiei fi zice în liceu, fi indu-mi muncă, randamentul nu corespunde energiei pe care pare că de remarcabil folos. Foarte disciplinat, bun camarad, este o cheltuiește. Iniţiativa și prevederea nu sunt afi rmate, cum cuviincios și leal, ducând o viaţă morală și cu bună conduită ar fi de așteptat de la un ofi ţer superior. E lipsit de o concepţie în societate, fi ind bine manierat. Foarte modest. Execută cu clară. Caracterul este umbrit prin obedienţă. Aptitudini grijă ordinele primite. Anul acesta a îndeplinit tot timpul militare mediocre. Inteligenţă lipsită de sprinteneală și judecată funcţia de șef Birou educaţie fi zică și profesor de educaţie lipsită de vioiciune. În afară de pregătirea de specialitate a sa, fi zică. Ca educator fi zic a dat foarte bune roade, în plus a ofi ţerul se pare că nu s-a ocupat cu studii care să-i întreţină și organizat concursuri și a pregătit elevii clasei a 8-a pentru să-i sporească cultura generală. Având în vedere bunele note intrarea în școlile pregătitoare37. anterioare, cuprinzând aprecierile șefi lor competenţi asupra În această perioadă a îndeplinit provizoriu și funcţiile bunei sale pregătiri în specialitate, conchid: capabil ca educator de comandant al Batalionului elevi (1 noiembrie fi zic. Disciplinat, cu foarte multă bunăvoinţă, bun camarad, 1940-14 ianuarie 1941) și ajutor al comandantului, moral și modest, duce o viaţă cuviincioasă și are o bună conduită șef al Biroului mobilizării, adjutanturii și informaţiilor în societate. Anul acesta a îndeplinit următoarele atribuţii: de (10 septembrie-31 octombrie 1941). la 1 noiembrie până la fi nele anului școlar: comandantului Pentru perioada 1 noiembrie 1941-15 martie stolului, deţinând și orele de joc și sport. Pe timpul absenţei 1942, comandantul liceului, colonelul Adrian Pârvu, prelungite a profesorului de educaţie fi zică, a executat ore de notează că se prezintă cu o perfectă conformaţie fi zică: educaţie fi zică la toate clasele. De la 29 mai la 30 august, a fost foarte sănătos, robust, practicând sporturile pentru care este comandantul Pieţei Târgu Mureș. Ca comandant de stol s-a califi cat. Ţinută îngrijită. Are foarte bune aptitudini fi zice. achitat cu multă bunăvoinţă de însărcinările ce i-au revenit. Foarte energic și cu prevedere, are o mare putere de muncă. Ca profesor de educaţie fi zică, a dovedit pricepere, îndemânare Caracter deschis, are și bune aptitudini militare. Inteligent, și a reușit să infi ltreze copiilor dragoste de sporturi și atletism. cu o bună judecată. Are foarte mult bun simţ, pune multă Ca [sic!] comandant al pieţei, s-a orientat în acest nou serviciu metodă în toate lucrările sale. Are o bună cultură generală și și mi-a secondat cum a putut mai bine, în grelele timpuri prin profesională. Ofi ţer capabil. Foarte disciplinat cu remarcabil care am trecut34. simţ al datoriei. Foarte bun camarad. Leal și demn. Cu foarte Directorul Direcţiei Liceelor Militare, generalul de bună purtare atât în serviciu, cât și în societate. Execută cu divizie Ioan S. Demetrescu, nota în aprecierea făcută: în deosebită pricepere și cu tot devotamentul ordinele primite. parte rămân surprins de aprecierile făcute, în ceea ce privește Trăiește modest. Ofi ţer moral. Nu am decât cele mai bune caracterul și lipsa de concepţii clare. Este adevărat că și mie aprecieri pentru felul cum a activat și rezultatele dobândite. personal mi-a lăsat impresia că se prezintă neîndestulător În concluzie: un foarte bun ofi ţer superior în specialitatea sa de bine, sub raportul militar, din punctul de vedere al ceea (organizarea de concursuri școlare și interșcolare)38. ce constituie „aparenţa”. Sub acest raport ofi ţerul este bine La 15 martie 1942, este mutat în cadrul Școlii de să se supravegheze și să caute să fi e sigur o vrednică pildă Ofi ţeri Activi de Infanterie. Pentru perioada 15 martie- subalternilor săi, atât din punct de vedere al fondului, cât și 1 iulie 1942, comandantul școlii, colonelul Aurel al formei. Îi atrag serioasă atenţie asupra acestei laturi, cu Runceanu, îl prezintă ca un sportiv prin ocupaţie. Deși la atât mai mult dacă avem în vedere că în materie de educaţie, o vârstă când ar trebui să facă mai puţine sporturi, le execută vorbele sunt fără valoare și nu contează decât dinamismul și pe toate la cot cu elevii școlii. Ţinută îngrijită. Energic și fapta. În afară de aceste constatări, recunosc maiorului Bodea hotărât. Vioi. Muncitor și perseverent, conștiincios, cu multă puterea de muncă și conștiinţa în îndeplinirea atribuţiilor iniţiativă. A reușit să dea sufl ul necesar sporturilor și educaţiei sale. În concluzie, este un ofi ţer superior de un netăgăduit fi zice în școală, în foarte scurt timp. Priceput în organizarea folos în specialitatea sa35. terenurilor sportive. Inteligent și cu bună judecată. Stăpân În perioada 10-19 iunie 1941, a urmat Cursul de pe specialitatea pe care o predă cu dragoste și elan, calm și cu șefi formaţie apărare pasivă la Școala de Gaze din răbdare. Disciplinat și foarte bun camarad. Simţul datoriei cadrul Centrului de Instrucţie Apărare contra Gazelor, foarte dezvoltat. Posedă curajul răspunderii. Manierat și cu absolvindu-l cu califi cativul „Foarte bine”36. foarte bună conduită. Imediat după prezentare a cerut cu În „Foaia calificativă” pentru 1 noiembrie 1940- insistenţă și, deși erau foarte ocupaţi și întârziaţi în pregătirea 31 octombrie 1941, același comandant, notează că este propriu-zisă și trageri, i-am rupt timpul necesar sporturilor, document 2018 3 (81) 91 studii/documente datorită cărora elevii s-au resimţit foarte mult în bine, abia Pentru perioada 1 noiembrie 1943-25 aprilie 1944, așteptând acele ore și reluând lucrul după ele cu mult mai multă comandantul școlii apreciază că a condus educaţia fi zică plăcere. A depus foarte mult zel în predare. A organizat și condus în școală, cu aceeași perseverenţă, cu același elan și cu aceeași concursuri sportive ale căror rezultate se pot califi ca drept model de convingere. În toamna anului 1943, a desăvârșit poligonul sportivitate și disciplină. În special pe zona de aplicaţii la Văleni de educaţie fi zică, care stă model pe întreaga ţară și care a a pregătit pe elevi nu numai să execute, dar, mai ales, a insistat fost vizitat și admirat de specialiștii A.N.E.F.-ului. După asupra modului cum să predea aceste exerciţii sportive trupei39. realizarea întregului ansamblu, a executat cu toţi elevii și Pentru perioada 1 iulie-31 octombrie 1942, noul toată trupa la acest poligon, ajungând ca să execute toată comandant al școlii, locotenent-colonelul Gheorghe A. gama grea de exerciţii la toate obstacolele multe și felurite, de Ionescu, aprecia că a continuat să-și îndeplinească serviciul netrecut la început pentru o mare parte dintre ei. Cu dragostea cu aceeași râvnă și pricepere care îl caracterizează. Iniţiator omului care-și iubește meseria a stat și a îndrumat pe toţi și animator în ramura educaţiei fi zice, prin felul său de a se ofi ţerii și elevii punând toată stăruinţa în atragerea corpului. comporta și-a câștigat dragostea tuturor și a făcut din sporturi A întreţinut curăţenia poligonului de educaţie fi zică. Toate adevărate ore de reconfortare sufl etească. Prin aceasta și-a acestea au contribuit la buna stare și formarea fi zică a elevilor, atins scopul menirii lui. În concluzie: este un ofi ţer foarte formându-le în același timp și calităţile de îndrăzneală și bun. Necombatant. Nu are nevoie de stagiu pe front. Merită curaj, imperative pentru un viitor ofi ţer de infanterie43. a înainta la alegere40. Pentru perioada 25 aprilie-31 octombrie 1944, noul În caracterizarea pentru perioada 1 noiembrie 1942- comandant al școlii, colonelul Constantin Ionescu, aprecia 10 februarie 1943, același comandant aprecia că este că a desfășurat aceeași intensă activitate ca și în trecut, cu sănătos, foarte rezistent, bine conformat, atitudine frumoasă. aceeași competenţă, cu același elan și cu aceeași permanentă Foarte activ și cu mare putere de muncă. Mult spirit de dorinţă de progres. Specialist bine-cunoscut și mare animator, prevedere, cu iniţiative juste și foarte hotărât în acţiunile a lucrat continuu cu pasiune și deosebit interes, reușind să sale. Caracter deschis. Inteligent, judecă sănătos, cu multă dezvolte gustul ofi ţerilor și elevilor pentru educaţia fi zică și să metodă în lucrul său și cu simţul realităţii dezvoltat. Foarte realizeze cu foarte mulţi performanţe cu adevărat remarcabile. bună memorie. Cultură generală bună; cea profesională bine Ca și la București, a improvizat și pe zona de evacuare de la însumată și la curent. Foarte disciplinat, cu simţul datoriei Zărnești, un frumos poligon de educaţie fi zică, frecventat cu dezvoltat, cu multă autoritate și prestigiu în faţa elevilor; bun multă plăcere nu numai de elevii școlii, dar și de majoritatea camarad. În viaţa particulară modest și demn, manierat în tineretului din localitate. Mare iubitor de concursuri sportive, toate împrejurările. Foarte activ, totdeauna prezent la datorie. a fost iniţiatorul și organizatorul tuturor competiţiilor de acest Datorită priceperii sale și sufl etului pe care îl pune, a reușit a fel ce s-au executat în cursul acestui an, fi e în cadrul școlii, fi e face din orele de educaţie și fi zică și sporturi adevărată atracţie cu diferite formaţiuni din afară. În permanenţă prezent pe pentru elevi. În felul acesta, folosul este maxim, iar ofi ţerul a terenul de sport, a activat cu mult succes atât pentru pregătirea dovedit că își cunoaște și meseria și menirea41. prealabilă a ofi ţerilor instructori, cât și pentru îndrumarea și Și noul comandant al școlii, colonelul Aurel executarea programelor cu elevii. În afară de activitatea rodnică Runceanu, în caracterizarea pentru perioada 10 februarie- și de calitate în cadrul specialităţii sale, a primit numeroase 31 octombrie 1943, îl apreciază ca fi ind un mare sportiv însărcinări cu caracter administrativ sau de garnizoană, pentru și mare animator al sporturilor. Ţinuta foarte îngrijită. Se aducerea la îndeplinire a acestora a pus mult sufl et și pricepere44. prezintă cu toată prestanţa în faţa elevilor. În concluzie: În „Foaia calificativă” pentru perioada 1 noiembrie excelente aptitudini fi zice. Energic și hotărât, cu iniţiativă și 1944-3 aprilie 1945, același comandant îl aprecia ca un perfect prevedere. Foarte muncitor și cu multă iniţiativă. Cu foarte cunoscător în materie și cu o îndelungată practică, executant de multă voinţă și mereu cu bună dispoziţie. De caracter. Inteligent mare clasă a tuturor sporturilor și ramurilor de educaţie fi zică, și cu bună judecată. Cu mult bun simţ și cu just spirit de cu un remarcabil simţ pedagogic, entuziast și animator, a condus observaţie. Cultură generală frumoasă. Pregătire profesională educaţia fi zică în școală și a format noii ofi ţeri-instructori, ca și foarte temeinică. Cu deosebită voie bună lucrează în domeniul elevii din ambii ani de studii, în aceleași desăvârșite condiţii ca specialităţii sale, reușind să predea tot ce vrea și știe elevilor și în trecut, cu aceleași prea bune rezultate și aceleași frumoase școlii. Foarte disciplinat și bun camarad. Cu foarte multă promisiuni de viitor. Programele întocmite cu adevărată autoritate în specialitatea sa. Om de onoare. Modest și foarte competenţă, ca și exerciţiile și ședinţele model organizate, au manierat. Duce o frumoasă viaţă familiară. Bun executant al servit în totul scopului și au fost de un mare și necontestat folos ordinelor. Un pasionat al meseriei, depune pentru ea conștiinţă în special personalului instructor. S-a dovedit foarte folositor și sufl et. Lucrează cu elevii, cu ofi ţerii, cu subofi ţerii, cu trupa, școlii, iar prezenţa sa în cadre foarte necesară45. cu copiii de trupă și funcţionarii civili, fără preget, reușind a În conformitate cu Î.D.R. nr. 230 din 31 ianuarie 1945, întreţine în școală un excelent spirit sportiv și o vioiciune ce se i se rectifi că vechimea în gradul de locotenent-colonel de prezintă în toate domeniile. Punctual și totdeauna prezent la la 31 octombrie 1942 la 31 octombrie 194146. serviciu. Ofi ţer foarte bun în specialitatea sa42. Ca urmare a reorganizării școlilor militare, la În conformitate cu Î.D.R. nr. 1725 din 1943, a fost 1 martie 1945, a fost mutat la Institutul Militar de avansat la gradul de locotenent-colonel, la 20 martie 1943, Educaţie Fizică ca șef al Secţiei subofi ţeri și ajutor cu vechimea de la 31 octombrie 1942. administrativ al comandantului. Pentru perioada

92 3 (81) 2018 document studii/documente 5 martie-31 octombrie 1945, comandantul instituţiei, aceasta, educaţia fi zică a adus locotenent-colonelul Emilian Teacă îl aprecia ca foarte o contribuţie substanţială la bine pregătit în specialitatea educaţie fi zică. Are curajul ridicarea nivelului de instrucţie răspunderii. Aptitudini fizice foarte bune menţinute și pregătire a viitoarelor cadre. printr-un antrenament perseverent47. În cursul lunii ianuarie 1947, La 30 septembrie 1945 a fost pus la dispoziţia a pregătit elevii ultimului an M.St.M., iar la 5 decembrie 1945 a fost mutat în funcţia al școlii pentru manevre din de îndrumător pentru sporturi și educaţia fi zică în cadrul regiunea Bolboci - Bucegi, atât Inspectoratului General al Jandarmeriei. teoretic, cât și practic, formând În „Foaia calificativă” pentru perioada 1 noiembrie ofiţeri-schiori. În primăvara 1945-9 august 1946, ajutorul Inspectorului General și vara anului 1947, în cadrul aprecia că s-a remarcat printr-o superioară pregătire și extinderii și desăvârșirii rodnică activitate. A elaborat judicioase instrucţiuni, directive pregătirii fizice, dozând Colonelul Lazăr Botea – și programe, după care formaţiunile de jandarmi au executat în învăţarea în mod progresiv și la anii senectuţii foarte bune condiţii educaţia fi zică. Cu prilejul inspecţiilor la potrivit climatului, a redactat legiuni a făcut personal demonstraţie, atingând toate ramurile o serie de programe de strictă specialitate pentru cunoașterea de educaţie fi zică, insistând în special, asupra acelora ce-și găseau și învăţarea înotului. Exerciţiile practice s-au făcut în cursul aplicare în exercitarea atribuţiilor profesionale jandarmerești48. lunilor de vară. Prin modul cu totul judicios în care a dirijat și În baza Î.D.R. nr. 197 din 1946 a fost avansat la gradul condus efectiv educaţia fi zică în tot cursul anului, a contribuit de colonel, la 23 ianuarie 1946, cu vechimea 15 iunie 1945. din plin la formarea viitorilor ofi ţeri de jandarmi și din La 15 mai 1946, în conformitate cu Ordinul Ministrului punct de vedere al rezultatelor fi zice ca elemente de nădejde de Război nr. 1327 din 1946, a fost numit în funcţia de șef și bine pregătite pentru a face faţă oricărui efort. Ofi ţer de al Secţiei sport din Inspectoratul General pentru Educaţie, elită. Desăvârșit camarad și educator în specialitatea sa. De Cultură și Propagandă, dar și-a continuat activitatea în o conștiinţă exemplară. De o rară corectitudine. Foarte demn, cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei. moral și modest. Extrem de muncitor. Excelent pedagog, La 9 august 1946, în conformitate cu Î.D.R. nr. 2498 aplicând cele mai indicate metode de predare. Constituie un din 9 august 194649, a fost trecut în cadrul disponibil adevărat exemplu de urmat de elevii săi. Foarte iubit, apreciat și vărsat la Cercul Teritorial București, iar prin Î.D.R. și stimat de corpul profesoral și elevi. A predat ședinţele de nr. 1652 din 9 august 1947 a fost trecut în rezervă50. educaţie fi zică în mod benevol, neprimind nicio retribuţie52. În „Foaia califi cativă” pentru perioada 10 august- Prin Decizia ministerială nr. 323 din 17 ianuarie 1947 31 octombrie 1946, comandantul Școlii de Ofiţeri a fost numit profesor titular de educaţie fi zică la Școala de Jandarmi notează că a întocmit programe de educaţie fi zică Ofi ţeri Jandarmi53, unde a funcţionat și după trecerea în în mod foarte judicios. A aplicat cu foarte bune rezultate rezervă, predând ca profesor civil, până la 15 octombrie 1948. programele întocmite. În cursul lunii septembrie, a participat În baza Ordinului Ministerului Forţelor Armate ca membru de specialitate în comisia de admitere a noilor elevi (M.F.A.) nr. MC 0206 din 4 februarie 1961, la 31 decembrie în cadrele anului I al școlii, pentru verifi carea aptitudinilor 1960, a fost trecut în retragere pentru limită de vârstă. fi zice ale candidaţilor, dovedind foarte multă conștiinciozitate În paralel cu activitatea militară a avut și o frumoasă și o deosebită competenţă profesională. Foarte devotat carieră sportivă, fi ind cotat un atlet de mare valoare serviciului. Muncește din convingere și dragoste pentru în deceniul al treilea secolului trecut. A fost de 10 ori instituţie. foarte punctual la serviciu. Foarte modest. Având campion al României la aruncarea ciocanului, doborând în vedere munca și interesul deosebit pe care l-a depus, precum 11 recorduri naţionale. A participat la Concursul și temeinica pregătire de specialitate, se califi că „Foarte bun” Internaţional de la Belgrad (1922) și la Campionatele ofi ţer educator fi zic51. Balcanice desfășurate la Atena (1925, 1930, 1931 și În ultima notare de serviciu, pentru perioada 1932). La 8 octombrie 1931, la Atena, a devenit campion 1 noiembrie 1946-31 octombrie 1947, comandantul balcanic. A practicat cu succes și a instruit generaţii de școlii, colonelul Constantin Marcu, aprecia că a continuat elevi militari în învăţarea înotului, schiului și jiu-jitsului. programul de educare fi zică a elevilor și cadrelor școlii, dând Component al echipei de atletism „Universitatea” directive și instrucţiuni judicioase și demonstrând chiar Cluj, la Campionatul Naţional de Atletism desfășurat personal cele mai multe exerciţii pentru a fi mai ușor înţelese la Cluj-Napoca, între 30-31 iulie 1921, ocupă locul I și cât mai bine executate. Programele de educaţie fi zică pe cu o aruncare de 34,12 m. La concursul dotat cu Cupa care le-a întocmit pe diferite ramuri de specialitate au dat „Carol” din 4-5 iunie 1922 a obţinut un nou record cu întâietate educaţiei fizice profesionale, atât de necesare o aruncare de 38,80 m. A obţinut locul I la Olimpiada activităţii jandarmeriei la teritoriu. Elevii au fost deprinși cu Micii Antante desfășurate la Timișoara între 23-24 numeroase mișcări de jiu-jitsu și antrenaţi, din toate punctele septembrie 1923. A fost transferat la Clubul „Colţea” de vedere, pentru a putea mai ușor rezista la eforturile pe Brașov în anul 1924. În anul 1930 obţine un nou record care trebuie să le facă cu prilejul exerciţiilor militare. Prin cu o aruncare de 41,90 m. document 2018 3 (81) 93 studii/documente De-a lungul activităţii militare și sportive a fost 1919”, Medalia „Victoria”, Medalia „Răsplata muncii decorat cu mai multe ordine și medalii românești și pentru învăţământ” (1930), Insigna „Atlet Militar străine: Medalia „Pentru vitejie” clasele a II-a și I și complet” (1932), Medalia „Meritul Cultural” pentru „Crucea de Război” (austro-ungare), „Medalia de Sport, clasa a II-a (1935), Insigna „7 ani la O.N.E.F.”, argint” (germană), Ordinul „Coroana României” clasa Insigna „Pregătire premilitară” clasa a II-a și „Semnul a V-a în grad de cavaler (1927), Medalia „Ferdinand”, onorifi c pentru 25 de ani în serviciu” (Î.D.R. nr. 485 din Medalia „Crucea Comemorativă a Războiului 1916- 24 februarie 194354).

Colonel Lazăr Bodea – A valuable Professor and Sportsman Warrant offi cer adjutant Eugen-Dorin Spătaru Abstract: Colonel Lazăr Bodea participated at the campaigns of the First World War within the Austrian- Hungarian Army. Between November 6, 1918 and February 15, 1919, he led the Romanian National Guard from Arad, and then he was integrated in the Romanian Army at Regiment 92 Infantry Orăştie. He was an eminent physical education professor, and also a national and international champion at hammer throwing. His whole activity was rewarded with national and international medals and orders. Keywords: Colonel Lazăr Bodea, physical education, hammer throwing, professor, champion.

NOTE

1 Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Arad. 29 Ibidem, f. 100. 2 Arhivele Militare Române (în continuare A.M.R.), Fond Centrul 30 „Monitorul Ofi cial” nr. 124 din 1 iunie 1938. Ulterior, vechimea în Militar Oraş Bucureşti, 1915, nr. crt. 72, Dosar Lazăr F. Bodea , f. 76. grad îi va fi rectifi cată pe data de 31 octombrie 1937, în baza Î.D.R. 3 Ibidem, f. 77. nr. 256 din 15 ianuarie 1942, publicat în „Monitorul Ofi cial” nr. 26 4 Ibidem, f. 78. din 1942. 5 „Monitorul Ofi cial” nr. 111 din 1920. 31 6 Ibidem, f. 80. A.M.R., Fond Centrul Militar Oraş Bucureşti, 1915, nr. crt. 72, Dosar 7 Ibidem. Lazăr F. Bodea, f. 101. 8 La 1 aprilie 1922, s-a constituit Regimentul 7 Pionieri Alba Iulia, 32 Ibidem, f. 102. comandat de colonelul Tache Ionescu, prin comasarea Batalioanelor 33 Ibidem. 18, 19 şi 21 Pionieri, acesta din urmă comandat de locotenent- 34 Ibidem, f. 103. colonelul Dan Artenie. Din 1 octombrie 1922, regimentul a fost mutat 35 Ibidem. la Timişoara. 36 Ibidem, f. 104. 9 „Monitorul Ofi cial” nr. 258 din 26 februarie 1921. 37 10 A.M.R., Fond Centrul Militar Oraş Bucureşti, 1915, nr. crt. 72, Dosar Ibidem, f. 105. 38 Lazăr F. Bodea , f. 83. Ibidem, ff. 107-108. 11 Ibidem, f. 84. 39 Ibidem, ff. 108-109. 12 Ibidem. 40 Ibidem, f. 109. 13 Ibidem, f. 85. 41 Ibidem, f. 110. 14 Ibidem, f. 86. 42 Ibidem, ff. 111-112. 15 Ibidem, f. 87. 43 Ibidem, f. 113. 16 „Monitorul Ofi cial” nr. 149 din 9 iulie 1927. 44 Ibidem, ff. 113-114. 17 A.M.R., Fond Centrul Militar Oraş Bucureşti, 1915, nr. crt. 72, Dosar 45 Lazăr F. Bodea, f. 88. Ibidem, f. 116. 46 18 Ibidem, f. 89. „Monitorul Ofi cial” nr. 25 din 9 februarie 1945. 19 Ibidem, f. 90. 47 A.M.R., Fond Centrul Militar Oraş Bucureşti, 1915, nr. crt. 72, Dosar 20 „Monitorul Ofi cial” nr. 214 din 26 septembrie 1929. Lazăr F. Bodea, f. 117 21 A.M.R., Fond Centrul Militar Oraş Bucureşti, 1915, nr. crt. 72, Dosar 48 Ibidem, f. 118. Lazăr F. Bodea, f. 91. 49 „Monitorul Ofi cial” nr. 147 din 14 august 1946. 22 Ibidem, f. 92. 50 Ibidem, nr. 191 din 20 august 1947. 23 Ibidem, f. 93. 51 A.M.R., Fond Centrul Militar Oraş Bucureşti, 1915, nr. crt. 72, Dosar 24 Ibidem, f. 94. 25 Ibidem, f. 96. Lazăr F. Bodea, f. 119. 26 Ibidem. 52 Ibidem, ff. 120-121. 27 Ibidem, f. 99. 53 „Monitorul Ofi cial” nr. 22 din 28 ianuarie 1947. 28 Ibidem. 54 Ibidem, nr. 59 din 11 martie 1943.

94 3 (81) 2018 document agora SIMPOZIONUL ITINERANT „DE LA PACEA DE LA BUCUREŞTI LA UNIREA DE LA ALBA-IULIA”

rhivele mobilizarea Armatei Militare Române: mai-noiembrie ANaționale 1918; Alexandra Dana Române în colaborare Zecheru (Serviciul cu Serviciul Județean Județean Alba al Alba al Arhivelor Arhivelor Naționale) – Naționale, Serviciul Și ei au făcut Unirea; dr. Județean Sibiu al Alexiu Tatu (Serviciul Arhivelor Naționale și Județean Sibiu al Depozitul Central de Arhivelor Naționale) Arhivă au organizat – Participanți sibieni Simpozionul „De la la Marea Adunare Pacea de la București Națională de la Alba la Unirea de la Iulia; colonel dr. Alba-Iulia”, care s-a Gabriel Pătrașcu desfășurat în data de (Arhivele Militare 22 mai, la Colegiul Naţionale Române) – Național Militar „Mihai Viteazul” (Alba Iulia), în Însemnele eroismului și sacrifi ciului românesc. 1916-1919. 3 mai, în garnizoana Sibiu, la Cercul Militar și în data de Programul simpozionului a inclus și prezentarea 24 mai, în garnizoana Făgăraș, la Cercul Militar. revistei „Document. Buletinul Arhivelor Militare Au fost prezentate comunicări de către următorii Române” nr. 1(79)/2018 de către dr. Teodora Giurgiu. participanţi: dr. Teodora Giurgiu (Arhivele Militare Auditoriul a fost format din elevi și profesori ai Naţionale Române) – Înfăptuirea României Mari Colegiului Național Militar „Mihai Viteazul”, studenți, în context internaţional; colonel dr. Gabriel Pătrașcu cadre militare și didactice, personal civil din cadrul (Arhivele Militare Naţionale Române) – Pacea de la Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” (Sibiu) București din 24 aprilie/7 mai 1918; dr. Victor Martin și Centrului de Instruire pentru Infanterie și Vânători (Depozitul Central de Arhivă) – De la demobilizare la de Munte „Constantin Brâncoveanu” (Făgăraș).

ED

SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BISERICA ŞI ARMATA ROMÂNIEI. TRADIŢIILE CONLUCRĂRII”. EDIŢIA A VII-A

oi, 28 iunie 2018, Arhiepiscopia Râmnicului, La activitate a participat generalul de brigadă Academia Oamenilor de Știinţă din România Corneliu Postu, directorul Statului Major al Apărării, Jși Arhivele Militare Naţionale Române care a subliniat legătura strânsă între cele două instituţii au organizat, la Centrul Eparhial Râmnicu Vâlcea, de bază ale societăţii noastre – Biserica și Armata - Simpozionul Naţional Biserica și Armata României. cu accent pe rolurile acestora în desăvârșirea statului Tradiţiile conlucrării, ediţia a VII-a. naţional unitar în anul 1918. Înaltpreasfi nţitul Părinte Varsanufi e, arhiepiscopul Arhivele Militare Naţionale Române au fost Râmnicului, a binecuvântat lucrările și în cuvântul reprezentate de colonel Adrian Grigore. de deschidere intitulat Misiunea Bisericii în cultivarea Dr. Teodora Giurgiu, secretarul de redacţie al revistei și întărirea unităţii de neam a românilor a precizat că: „Misiunea”, a prezentat numărul cinci al publicaţiei Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat anuale a Centrului de Cercetare a Conlucrării Bisericii anul 1918 drept anul omagial al unităţii de credinţă și de Ortodoxe cu Armata României „General Paul neam și anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din Teodorescu”, cu sediul la Mănăstirea Dintr-un Lemn. 1918, având în vedere că anul acesta se împlinesc 100 de În debutul activității, profesorul universitar dr. ani de la înfăptuirea acestui ideal spre care a năzuit poporul Valentin Ciorbea, membru-asociat al Academiei român de veacuri. Oamenilor de Știinţă din România, a menționat că anul document 2018 3 (81) 95 agora

acesta se împlinesc 130 de ani de la nașterea generalului- voluntari români din circumscripţiile militare Moscova adjutant Paul Teodorescu (1888-1981), evidențiind pe și Kiev; general (rtr) Grigore Buciu – Mitul pastoral al larg repere ale activității acestuia. nemuririi. În continuare, au susţinut comunicări: comandor În cuprinsul revistei „Misiunea” mai regăsim: (rtr.) profesor universitar dr. Aurel Pentelescu, dr. Preasfinţitul părinte †Emilian Crișanul, episcop Ionuţ-Constantin Petcu – Jertfă de sânge pentru făurirea vicar al Arhiepiscopiei Aradului – Biserica Ortodoxă României Mari. O pagină luminoasă din viaţa episcopului și Armata Română – credinţă și jertfă pentru Marea dr. Partenie Ciopron (1896-1980); colonel (r) dr. Dan Unire. Arhiepiscopia Iașilor în Primul Război Mondial; Prisăcaru – Pimen Georgescu – mitropolitul războiului și cercetător știinţifi c III dr. Mircea-Gheorghe Abrudan – al întregirii neamului românesc; dr. Luminiţa Giurgiu Părintele Ioan Broșu din Dârstele Brașovului în vâltoarea – Mănăstirea Dintr-un Lemn în descrierea arhitectului Marelui Război: un capitol al suferinţei clerului ardelean Ion D. Trajanescu; profesor Dumitru Garoafă – Soarta pentru idealul întregirii neamului; comandor (r) dr. lăcașurilor de cult vâlcene în anii ocupaţiei străine (1916- Marian Moșneagu – Contribuţia Armatei Române 1918); dr. Teodora Giurgiu, drd. Silviu-Daniel Niculae la Marea Unire; colonel (r) Remus Macovei – Preoţi – Un vrednic și devotat slujitor al altarului și al omului militari români și acţiunile lor în Basarabia 1918-1919; – Preotul locotenent-colonel Dumitru Coșeriu; preot drd. dr. Alin Spânu – Generalul Paul Teodorescu în jurnalul lui Constantin Mănescu – Memoria generalului David Victor Slăvescu (1940); colonel (rtr) Dumitru Stavarache, Praporgescu pe meleaguri vâlcene; dr. Vasile Mărculeţ, profesor Maria Zaharia – Relaţiile mitropolitului dr. Alexandru Bucur – Constituirea și funcţionarea Visarion Puiu cu teritoriile românești revenite la patria „Fondului jertfelor liniei demarcaţionale” (1919), refl ectate mamă în anul 1918. I. Basarabia; Maica stareţă stavrofora în presa românească din Transilvania; profesor Cornelia Emanuela Oprea – Părintele Arsenie Papacioc – duhovnic Ghinea – Monumente ale eroilor din Primul Război la Mănăstirea Dintr-un Lemn (1973-1975); dr. Gelu Mondial; dr. Cornel Mărculescu – Vasile Blendea (1895- Dae – Mânăstirea Dintr-un Lemn în fi lele „Revistei de 1987) - Pentalogii monumentale consacrate Războiului Istorie Bisericească”; Rasofora Tecla Fuioagă, rasofora de Întregire Naţională; colonel drd. Adrian Cosmin Ecaterina Fermășanu – Din tezaurul documentar al Teiușanu – Participarea profesorilor și absolvenţilor Școlii Mănăstirii Dintr-un Lemn; drd. Răzvan-Raul Ivan – Cu Superioare de Război din București la Războiul de Întregire privire la Capela militară „Carol al II-lea” din Constanţa; (1916-1920); dr. Cornel Ţucă, Felicia Ţucă – Demersuri Dumitru Manolache – Cel dintâi ţăran împroprietărit privind obţinerea „acordului rus” pentru înrolarea a 5.000 în România Mare; profesor dr. Răzvan Mihai Neagu

96 3 (81) 2018 document agora – Consideraţii privind viaţa și activitatea unui cleric și Activitatea preoţilor de armată în campania din 1916- transilvănean mai puţin cunoscut, Ioan Felea (1885-1944); 1918; comandor (r) dr. Marian Moșneagu - Epistole din preot Adrian Lucian Scărlătescu – Nicolae Th omescu- linia întâi; preot Constantin Olariu – Sfântul Ambrozie Baciu (2 februarie 1880-după 1951) – poet, prozator, al Mediolanului. Monografi e patriscă. romancier, publicist, istoric, fi lantrop, plutonier, erou; dr. În cuprinsul revistei se regăsește prezentarea Laurenţiu Mănăstireanu – Istoria unui loc de odihnă precedentului simpozion, care a avut loc în zilele de veșnică pentru eroii tulceni din Marele Război; colonel 23-24 iunie 2017. (r) profesor universitar dr. Ion Giurcă – Un raport al În sală au fost prezenţi reprezentanţi ai Statului preotului Iosif Comănescu, confesorul Regimentului 2 Major al Forţelor Aeriene, Statului Major al Forţelor Vânători ,,Regina Elisabeta”; profesor universitar dr. Navale, Universității Naționale de Apărare „Carol I”, Petre Ţurlea – Vaticanul și revizionismul unguresc; Secției Asistenţă Religioasă, cadre militare din unităţi profesor universitar dr. Ioan I. Solcanu – Viaţa militară ale garnizoanei Râmnicu Vâlcea, istorici, profesori în pictura religioasă românească din secolele XIV-XVIII universitari, cercetători, veterani de război, preoţi și (II); Monahia Miriam Cărămidaru – In Memoriam: maici. Părintele Arhimandrit Chesarie Gheorghescu (1929-2017). Vineri, 29 iunie, Înaltpreasfi nţitul Părinte Varsanufi e Au fost semnalate următoarele apariţii editoriale a oficiat, la Mănăstirea Dintr-un Lemn, Sfânta de către: dr. Teodora Giurgiu – Dobrogea în contextul Liturghie și slujba de pomenire a generalului Paul Primului Război Mondial; căpitan psiholog dr. Irina- Teodorescu. Pentru cinstirea memoriei generalului, în Alexandra Simion – Divizia a VI-a Infanterie. Jurnal semn de omagiu, au fost prezenţi militari ai Brigăzii de operaţiuni (14 august 1916-12 mai 1918); colonel (r) 30 Gardă „Mihai Viteazul”, alături de comandatul ei – dr. Dan Prisăcaru - Iași - capitala României 1916-1918 colonelul Bogdan Cernat. Dr. Luminiţa GIURGIU ED SESIUNEA NAŢIONALĂ DE COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE „ARMATA ROMÂNĂ ŞI MAREA UNIRE”

tatul Major al Apărării, Arhivele Militare În baza Înaltului Decret Regal nr. 380 din 17 martie Naţionale Române și Depozitul Central 1867, se înființează Depozitul General al Războiului, Sde Arhivă Pitești, în parteneriat cu Muzeul prima instituție militară de profi l, ulterior la 26 iulie 1920, Judeţean Argeș și Asociaţia Culturală „Valeriu Florin se înființează Depozitul de Arhivă al Secției 6 Istorie Dobrinescu”, au organizat, joi, 26 iulie 2018, în Aula din Marele Stat Major, moment ce marchează începutul Muzeului Judeţean Argeș, Sesiunea naţională de dezvoltării sistemului arhivistic în conformitate cu exigențele comunicări știinţifi ce Armata Română și Marea Unire. conservării, cercetării și valorifi cării tezaurului arhivistic și a Evenimentul a fost prilejuit de împlinirea a 98 de tradițiilor militare ale Armatei României, tradiție continuată ani de la înfi ințarea primului Depozit de Arhivă al în prezent de Arhivele Militare Naționale Române. Marelui Stat Major și, totodată, de sărbătorirea Zilei Arhivele militare păstrează vie istoria modernă, o Arhivelor Militare. bucată din sufl etul neamului românesc. Știm că în ultimele După cuvântul de deschidere adresat invitaților de două veacuri România a participat la numeroase confl icte, colonelul dr. Petrișor Florea, comandantul Depozitului din care două mondiale, iar Armata a constituit garantul Central de Arhivă, a fost prezentat mesajul generalului suveranității naționale și nu trebuie să uităm jertfa de Nicolae-Ionel Ciucă, șeful Statului Major al Apărării, sânge a înaintașilor. cu prilejul Zilei Arhivelor Militare: Pe lângă profunda cunoaștere a istoriei, atenția la detalii Cunoașterea trecutului instituției militare constituie și munca laborioasă este nevoie de o mai mare deschidere către un punct de plecare pentru acțiunile generațiilor actuale și cei ce își doresc să cunoască mai îndeaproape tradițiile și istoria viitoare, a cărui acuratețe și valoare de întrebuințare depinde Armatei Romane, valorifi carea parteneriatelor cu instituțiile de dăruirea și profesionalismul cu care dumneavoastră, universitare și de cultură și, nu în ultimul rând, informatizarea specialiștii în gestionarea dovezilor nealterate ale istoriei, datelor aduce în actualitate, ne facilitează accesul la informații îndepliniți această nobilă misiune. fără a afecta direct valorosul material arhivistic. document 2018 3 (81) 97 agora

Toate acestea împreună cu adaptarea mentalității și a Contribuţiile științifi ce, 68 de studii elaborate de modului de pregătire al personalului vor permite transferul 76 de autori, bazate, într-o mare măsură, pe documente rapid al informațiilor, diminuând, în același timp, birocrația militare de arhivă, unele inedite, au fost reunite în volumul și timpul de așteptare. lansat în plenul sesiunii, intitulat Armata Română și Marea La ceas aniversar aduc mulțumiri personalului care își Unire. Tipărit la Editura Militară, coordonat de general desfășoară sau și-a desfășurat activitatea în această difi cilă de brigadă Corneliu Postu, colonel dr. Petrișor Florea și specialitate, și vă adresez sincerele mele urări de sănătate, lector universitar dr. Cornel Popescu, pe lângă articolele bucurie și împliniri profesionale și personale, alături de cei dragi. legate direct de tema sa generală, volumul include și o secţiune de materiale de istorie românească și universală, La mulți ani! de la problematica identitară în Evul Mediu european la În continuare au luat cuvântul colonelul Leonard prezentarea unor instituţii militare medievale românești, Mocanu, directorul adjunct al Statului Major al până la aspecte ale dezvoltării industriei militare naţionale, Apărării, colonelul Liviu Corciu, directorul Arhivelor după cea de-a doua confl agraţie mondială. Militare Naționale Române și dr. Cornel Popescu, Așa cum a fost remarcat și în Cuvântul înainte directorul Muzeului Județean Argeș. al lucrării semnat de generalul de brigadă Corneliu Sesiunea a fost moderată de comandor (rtr.) Postu Arhivele Militare Naționale Române și Depozitul profesor universitar dr. Jipa Rotaru, colonel (r) profesor Central de Arhivă din Pitești adăpostesc și gestionează un universitar dr. Valentin Ciorbea și colonel (r) profesor vast și prețios material documentar [...]. Unele documente universitar dr. Constantin Hlihor. au intrat deja în circuitul istoriografi c național și chiar Studiile și comunicările prezentate au avut la bază un internațional, datorită unor cercetători dedicați și pasionați valoros material arhivistic și au vizat, cu preponderenţă, și cu o pregătire deosebită în domeniul istoriografi ei. Altele, analizarea contextului intern și internaţional din perioada și nu puține, îi așteaptă încă pe cei dornici și capabili de a realizării Marii Uniri, punând accent pe rolul armatei, le valorifi ca. a desfășurărilor acţiunilor militare de pe fronturile de În cadrul sesiunii au avut loc o serie de prezentări luptă, a stării de spirit a populaţiei, a situaţiei economico- și lansări de carte, de periodice și de proiecte științifi ce sociale dar și pe activitatea diplomatică și politică a unor dedicate Centenarului Marii Uniri. personalităţi militare și civile. Manifestarea a reunit un număr însemnat de Participanţii au evidenţiat însemnătatea deosebită a reprezentanți ai autorităților publice centrale și locale, documentului de arhivă în înţelegerea și analizarea istoriei cadre didactice universitare, cercetători, arhiviști, și au apreciat implicarea, atenţia și pasiunea arhiviștilor istorici militari și civili, muzeografi aparținând unor militari în păstrarea și valorifi carea tezaurului documentar. prestigioase instituții de cultură.

98 3 (81) 2018 document agora

onsiliul Judeţean Tulcea, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion ” Tulcea, Muzeul de Istorie Naţională și Arheologie Constanţa și CMuzeul Naţional al Marinei Române Constanţa au organizat Conferinţa Naţională de Comunicări Știinţifi ce „Dobrogea și Marea Unire la Centenar”, în zilele de 26-28 aprilie 2018. Din partea instituţiei noastre a participat dr. Teodora Giurgiu cu tema: Dobrogea în ecuaţia păcii și războiului (1918), material elaborat în colaborare cu drd. Daniel-Silviu Niculae. Dr. Teodora GIURGIU

ED

rimăria Municipiului Buzău, Divizia 2 Infanterie „Getica”, Centrul Cultural „Alexandru Marghiloman”, Academia Oamenilor de Știinţă Pdin România, Academia de Știinţe a Moldovei, Institutul pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară și Oval Green Publishing, în zilele de 10-11 mai 2018, au organizat Conferinţa Internaţională „Eroii Primului Război Mondial”. Din partea instituţiei noastre a participat dr. Teodora Giurgiu cu tema: Iluzie și deziluzie – prizonieri români la Turtucaia, material elaborat în colaborare cu drd. Daniel-Silviu Niculae.

Dr. Teodora GIURGIU

ED

n zilele de 10 și 11 mai 2018, s-au desfășurat, la Iași, lucrările Conferinţei ÎInternaţionale „Basarabia în cadrul României Mari. De la Sfatul Ţării la Pactul Ribbentrop-Molotov”, organizată de Centrul de Istorie și Civilizaţie Europeană din cadrul Academiei Române – Filiala Iași. Au participat invitaţi din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universității de Stat din Chișinău, Universității din Cahul, Universității „Dunărea de Jos” din Galaţi, Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei din Chișinău și Institutului de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași. În cadrul lucrărilor conferinţei, au fost susţinute comunicări care au abordat diverse aspecte ale vieţii politice, sociale și culturale din Basarabia, atât în perioada administraţiei românești, cât și în epoca ocupaţiei sovietice. Un interes deosebit au suscitat comunicările referitoare la difi cultăţile integrării Basarabiei în cadrul statului român, prezentarea unirii Basarabiei cu România în manualele de istorie din R.S.S. Moldovenească și Republica Moldova, problema Basarabiei în relaţiile româno-sovietice din perioada 1965-1989, învăţământul umanist în R.S.S. Moldovenească ș.a. Reprezentantul Arhivelor Militare Naţionale Române, Lucian Drăghici, a prezentat comunicarea Generalul Arthur Văitoianu, comisar general al Basarabiei. Lucian DRĂGHICI document 2018 3 (81) 99 agora nstitutul Naţional de Studii Politice de Moldova, Centrului de Cultură și Istorie Militară din Apărare a organizat, în parteneriat cu Arhivele Chișinău. INaţionale ale României, masa rotundă Au fost prezentate comunicări referitoare la cu tema „Pacea principalele acţiuni de la București politice, diplomatice și (24 aprilie/7 mai militare desfășurate în 1918) și reintrarea spaţiul est-european României în război în anul 1918 și (28 octombrie/10 reflectarea acestora noiembrie 1918)”. în istoriografia La lucrări, care contemporană. În s-au desfășurat cadrul lucrărilor în ziua de 7 iunie mesei rotunde, 2018, la Cercul printre subiectele Militar Naţional, au intens dezbătute s-au participat, pe lângă numărat cele privind specialiști din cadrul repercusiunile actuale celor două instituţii ale deciziilor luate organizatoare, de liderii politici și invitaţi din partea militari în perioada Ministerului 1918-1920 și, Afacerilor Externe, respectiv, efectele Universităţii Primului Război București, Mondial în România Institutului pentru pe plan social și Studii Sud-Est cultural. Europene, Muzeului Reprezentantul Militar Naţional „Regele Ferdinand I”. Manifestarea Arhivelor Militare Naţionale Române, Lucian Drăghici, s-a bucurat și de participarea delegaţilor Institutului de a prezentat comunicarea Acţiunile Marelui Stat Major Istorie al Academiei de Știinţe a Bulgariei, Institutului pentru menţinerea capacităţii de luptă a armatei române de Istorie al Academiei de Știinţe din Republica și reintrarea în război. Lucian DRĂGHICI

ED

C O N T E N T S Editorial ♦ Th e Charm of a Beginning… – Colonel (r) prof. univ. Alexandru Oşca, Ph.D. ♦King Ferdinand I – Word for the Union of the Romanian Nation (Part III) – Neculai Moghior ♦ Th e Cooperation between the Land Troops and the Operations Fleet in southern Basarabia in the Winter of 1918 – Colonel (r) prof. univ. Ion Giurcă, Ph.D.; Major Assistant Professor Adrian Diaconu, Ph.D. ♦ Bessarabia, 1918: ”Such good Romanians shouldn’t be rewarded for their Work with an Injustice!” – Lucian Drăghici ♦ Bucharest. Th e End of the German Occupation; the Preparation for the Coming Back of the Royal Family – Oana Anca Otu, Ph.D. ♦ Praised be the Memory of the Heroes that lost their Lives to fulfi ll this Dream! – Luminiţa Giurgiu, Ph.D.; Teodora Giurgiu, Ph.D. ♦ Portraits, Menu and Manners in the First World War (1916-1918), seen by a French Offi cer (II) – Assistant Professor Alin Spânu, Ph.D. ♦ A Hero from Ploiești in the fi ght for Great Romania - Alexandru Zagoritz – Prof. univ. Petre Ţurlea, Ph.D. ♦ Contributions to the History of the Division 9 Infantry in southern Dobrogea (1919-1924) – Silviu-Daniel Niculae, Ph.D. candidate ♦ Th e Situation of the Romanians Ethnics from Serbia at the End of the First World War – Ion Rîşnoveanu, Ph.D. ♦ Th e Formation of the Naval Technical Inspectorate in 1921 – Dan-Dragoș Sichigea, Ph.D. candidate ♦ Artillerymen and the „Mathematical Gazette” Society (1909-1945) – Brigade General (r) prof. univ. Adrian Stroea, Ph.D.; Colonel (r) Marin Ghinoiu ♦ Romanian Military Phaleristics (1933-1947). Honorary Badge – „7 Years” Seniority in Army Unit – Colonel Gabriel-George Pătraşcu, Ph.D. ♦ Colonel Lazăr Bodea – A valuable Professor and Sportsman - Warrant offi cer adjutant Eugen-Dorin Spătaru ♦ Agora

100 3 (81) 2018 document