DOCSLIB.ORG

Revista 081 2018.Pdf

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Revista 081 2018.Pdf BULETINUL ARHIVELOR MILITARE ROMÂNE AnulXXI , nr. 3 ( 81 ) /2018 .mapn.ro/ ap AMNR/index.html http://sm UNIREA BUCOVINEI CU REGATUL ROMÂNIEI ARHIVELE MILITARE NAŢIONALE ROMÂNE SUMAR EDITORIAL Buletinul Arhivelor Militare Rom@ne Anul XXI, nr. 3 (81)/2018 Declara ţia de Unire a Bucovinei cu România Director fondator Prof. univ. Dr. Valeriu Florin DOBRINESCU (1943-2003) − 15/28 noiembrie 1918 − 1 Publica]ie recunoscut` de c`tre Consiliul Na]ional al Cercet`rii {tiin]ifice din |nv`]`m@ntul Superior [i inclus` \n categoria „D”, cod 241 Coperta I: STUDII/DOCUMENTE Generalul Constantin Coandă (1857-1932) Farmecul unui început de drum… Colonel (r) profesor universitar Dr. Alexandru OŞCA 2 Coperta IV : Atlas istoric- geografic al neamului românesc de colonel VictorŞ iaicariuş i O poveste adevărată profesor D. St. Constantinescu, Bucureş ti, 1920 Regele Ferdinand I - Cuvânt pentru unirea neamului românesc (partea a III-a) Editor coordonator: Neculai MOGHIOR 3 Colonel Liviu CORCIU Cooperarea între trupele de uscat şi flota Redactor-ş ef: Dr.Teodora GIURGIU de operaţiuni în sudulB asarabiei Tel.: /fax 021-318.53.85, 021-318.53.67/03 67 în iarna anului 1918 [email protected] Colonel (r) profesor universitar Dr. Ion GIURCĂ Redactor-ş ef adjunct: Dr. Ion RÎŞNOVEANU Maior lector universitar Dr. Adrian DIACONU 22 Secretar de redacţ: ie Basarabia, 1918: „U nor asemenea buni români Dr. Veronica BONDAR nu trebuie să li se răsplătească munca printr-o Redactori: nedreptate!” Mihaela CĂLIN, Lucian DR Ă GHICI, Dr. Anca Oana OTU, colonelD r. Gabriel -George PĂ TRAŞ CU , Raluca TUDOR Lucian DRĂGHICI 31 Coperte: Valentin MACARIE, Viorel COMAN, Nicolae CIOBANU Bucureşti.S fârşitul ocupaţiei germane; Tă:ehnoredactare computerizat pregătiri pentru reîntoarcerea familiei regale Adriana SANDU Dr. Oana Anca OTU 35 Măă d lina DANCIU Consiliulş tiinţ ific: Slăvită memoria eroilor, care şi-au dat viaţa · General de brigadă Corneliu POSTU Statul Majoral Ap ărării pentru înfăptuirea acestui vis! · Lectoruniv. D r. Florian BICHIR Dr. Luminiţa GIURGIU Academia Română ·DProf. univ. r. Valentin CIORBEA Dr. Teodora GIURGIU 41 Universitatea „Ovidius” Constanţa ·DProf. univ. r. Marian COJOC Portrete, meniuri şi moravuri înRÎ ăzboiul de ntregire Universitatea „Ovidius” Constanţa · Colonel(r) prof. univ. Dr. Alesandru DU Ţ U (1916 – 1918),văzute de un ofiţer francez (II ) Comisia Română de Istorie Militară Lector universitar asociat Dr. Alin SPÂNU 50 · Colonel Dr. Petriş or FLOREA Depozitul Central de Arhivă · Colonel (r) prof. univ. Dr. Ion GIURCĂ Un erou ploieştean al luptei Universitatea„” Hyperion din Bucureşti pentruRMAZ omânia are - lexandru agoritz · Dr. Luminiţa GIURGIU Comisia Română de Istorie Militară Profesor universitar Dr. Petre ŢURLEA 55 ·DComandor (r) r. Marian MOŞNEAGU Centrul de Cercetare a Conlucrării Bisericii Ortodoxe Contribuţii la istoriaDI iviziei 9 nfanterie cu Armata României „General Paul Teodorescu” · Colonel (r) prof. univ. Dr. Alexandru OŞ CA înD obrogea de Sud (1919-1924) Comisia Româ năă de Istorie Militar Drd. Silviu-Daniel NICULAE 57 · Dr. Petre OTU Comisia Româ năă de Istorie Militar · Prof. univ. Dr. Dumitru PREDA Situaţia românilor din Serbia Ministerul Afacerilor Externe la sfârşitul Primului Război Mondial · Prof. univ. Dr. Ioan SCURTU Academia Oamenilor deŞ tiinţă Dr. Ion RÎŞNOVEANU 68 • Dr. Alin SPÂNU Centrul de Studii Euroatlantice Constituirea Inspectoratului Tehnic alM arinei (1921) · Colonel(r) Dr. Mircea TĂNASE Drd. Dan-Dragoş SICHIGEA 72 Sumar î n limba engleză: Dr. Teodora GIURGIU Distribuţ: ie Artileriştii şi Societatea „G azeta matematică" (1909-1945) Serviciul Difuzare al Trustului de Presă al M.Ap.N. General de brigadă (r) profesor universitar Adresa redacţ iei: Dr. Adrian STROEA Drumul Taberei nr.7H , sector 6, cod 61353, Colonel (r) Marin GHINOIU 78 Bucureş ti. Tel./fax021- 318.53.85; 021- 318.53.67/03 67 Faleristica militară românească (1933-1947). e-mail:sia @forter.ro http://smap .mapn.ro /AMNR/index.html Ivnsigna onorifică – „7 ani" echime într-un corp Colonel Dr. Gabriel-George PĂTRAŞCU 82 Buletinul Arhivelor Militare Româ ne apare trimestrial, sub egida Arhivelor Militare Naţionale Române. Publică articole pe teme de istorie universalăăşş i româ neasc , precum i documente provenind din ColonelulLB azăr odea – Arhivele Militare Româţ ne, darş i din alte arhive din arăăă sau str in tate. cadru didactic şi sportiv militar de valoare Responsabilitatea pentru con ţinutul articolelor revine autorilor. Manuscrisele nu se înapoiază . Reproducerea articolelor sau a Plutonier adjutant Eugen-Dorin SPĂ TARU 87 documentelor publicate se poate face numai cu indicarea autorului articoluluiş i a titulaturii revistei. Agora 95 ISSN 1454-0924 Tiparul este executat la Centrul Tehnic-Editorial al Armatei 100 C. 236/2018 B 00139 SUMARUL |N LIMBA ENGLEZ~ editorial DECLARAŢIA DE UNIRE A BUCOVINEI CU ROMÂNIA − 15/28 noiembrie 1918 − ongresul General al Bucovinei întrunit azi, joi 15/28 noiembrie 1918, în sala sinodală din Cernăuţi, considerând: că de la fundarea Principatelor Române, Bucovina, care cuprinde vechile ţinuturi Cale Sucevei şi Cernăuţilor, a făcut pururea parte din Moldova, care în jurul ei s-a închegat ca stat; Jcă în cuprinsul hotarelor acestei ţări se găseşte vechiul scaun de domnie de la Suceava, gropniţele domneşti de la Rădăuţi, Putna şi Suceviţa, precum şi multe alte urme şi amintiri scumpe din trecutul Moldovei; Jcă fi ii acestei ţări, umăr la umăr cu fraţii lor din Moldova şi sub conducerea aceloraşi domnitori au apărat de-a lungul veacurilor fi inţa neamului lor împotriva tuturor încălcărilor din afară şi a cotropirii păgâne; Jcă în 1774, prin vicleşug, Bucovina a fost smulsă din trupul Moldovei şi cu de-a sila alipită coroanei Habsburgilor; Jcă 144 de ani poporul bucovinean a îndurat suferinţele unei ocârmuiri străine, care îi nesocotea drepturile naţionale şi care, prin strâmbătăţi şi persecuţii, căuta să-şi înstrăineze fi rea şi să-l învrăjbească cu celelalte neamuri cu care el voieşte să trăiască ca frate; Jcă, în scurgerea de 144 de ani, bucovinenii au luptat ca nişte mucenici pe toate câmpurile de bătălie din Europa, sub steag străin, pentru menţinerea, slava şi mărirea asupritorilor lor şi că ei drept răsplată aveau să îndure micşorarea drepturilor moştenite, izgonirea limbii lor din viaţa publică, din şcoală şi chiar din biserică; Jcă în acelaşi timp poporul băştinaş a fost împiedicat sistematic de a se folosi de bogăţiile şi izvoarele de câştig ale acestei ţări, şi despoiat în mare parte de vechea sa moştenire; Jdară că cu toate acestea bucovinenii n-au pierdut nădejdea că ceasul mântuirii, aşteptat cu atâta dor şi suferinţă va sosi, şi că moştenirea lor străbună, tăiată prin graniţe nelegiuite, se va reîntregi prin realipirea Bucovinei la Moldova lui Ştefan, şi că au nutrit vecinic credinţa că marele vis al neamului se va înfăptui prin unirea tuturor țărilor române dintre Nistru şi Tisa într-un stat naţional unitar; Jconstată că ceasul acesta mare a sunat! Astăzi, când după sforţări şi jertfe uriaşe din partea României şi a puternicilor şi nobililor ei aliaţi s-au întronat în lume principiile de drept şi umanitate pentru toate neamurile şi când în urma loviturilor zdrobitoare monarhia austro-ungară s-a zguduit în temeliile ei şi s-a prăbuşit, şi toate neamurile încătuşate în cuprinsul ei şi-au câştigat dreptul de liberă hotărâre de sine, cel dintâi gând al Bucovinei dezrobite se îndreaptă către regatul României, de care întotdeauna am legat nădejdea dezrobirii noastre. Drept aceea Noi, Congresul General al Bucovinei , întrupând suprema putere a ţării şi fi ind investit singur cu putere legiuitoare, În numele Suveranităţii Naţionale, Hotărâm Unirea necondiţionată şi pentru vecie a Bucovinei în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru, cu regatul României. Acest act votat în unanimitate, reprezentând hotărârea liberă a poporului bucovinean, se va înmâna de către o delegaţie Majestății Sale Regelui Ferdinand I al României şi se va aduce la cunoştinţa reprezentanţilor Puterilor Aliate. document 2018 3 (81) 1 studii/documente FARMECUL UNUI ÎNCEPUT DE DRUM… Colonel (r) profesor universitar Dr. Alexandru OŞCA unt foarte bucuros armată dr. Constantin de performanța Degeratu) care, nu numai Scolegilor mei că a fost de acord cu din Arhivele Militare, care demersul nostru, dar s-a au reușit să promoveze și arătat direct interesat să să consolideze un proiect ne sprijine. îndrăzneț, inedit în peisajul Citesc cu emoție publicisticii de specialitate: caseta primului număr… revista „Document. În Consiliul științifi c îi Buletinul Arhivelor regăsesc pe academicianul Militare Române”. Florin Constantiniu, pe Se împlinesc 20 de ani profesorii Dobrinescu, de la apariția primului ei Gheorghe Buzatu, număr (1998); rememorez și retrăiesc cu intensitate Dumitru Preda, pe colegii atmosfera din grupul care a pornit acest demers, care mei Gheorghe Nicolescu, inițial a cuprins câteva personalități − profesorul Valeriu Dumitru Dobre, Adrian Florin Dobrinescu, Gheorghe Nicolescu, Eftimie Pandea, iar în Colegiul Ardeleanu, Dumitru Preda, Adrian Pandea. Ulterior, de redacție pe Eftimie Ardeleanu (redactor-șef ), cercul celor interesați și dispuși să se angajeze în această Teofi l Oroian, Vasile Popa, Mircea Chirițoiu, Lenuța întreprindere s-a extins, prin includerea lui Dumitru Nicolescu, Florica Dobre, Dana Beldiman, Vasile și Florica Dobre, Marius și Luminița Giurgiu, Vasile Ciuhan. Procesarea textelor a intrat în grija unui Popa, Cezar Mâță și a grupului de arhiviști mobilizați colectiv inimos și extrem de înțelegător
Load more

Recommended publications
  • Andrei CUȘCO (Republic of Moldova / Romania)
    „Scenariile alternative” ale identității basarabene la înce putul secolului al XX-lea: mobilizare etnică, românitate incertă și construcție națională într-o provincie de frontieră PLURAL 43 „Scenariile alternative” ale identității basarabene la înce putul secolului al XX-lea: mobilizare etnică, românitate incertă și construcție națională într-o provincie de frontieră1 Andrei CUȘCO Abstract This article discusses the various forms of resistance to and / or non- involvement in strategies of national mobilization in early-20th century Bessarabia, as well as the alternative identity projects articulated by local elites. The region was the object of rival claims to inclusion in the Russian imperial and Romanian national space, with each of the two alternative centers competing for the loyalty of the local population. However, the extent to which the Bessarabian population responded to these signals and messages was rather limited. Early 20th-century Bessarabian society, and especially its nobility, clergy, and intellectual strata were slow in responding to nationalist signals coming both from the Russian center and from its Romanian rival. This was obvious, on the one hand, in the continuing presence of traditional discourses of dynastic loyalty and religious conformity and, on the other, in a number of “alternative” identity projects that produced variations on and creatively manipulated the mainstream versions of national(izing) narratives. Rather than simply illustrating the “fluidity of identities” usually associated with many East European borderlands, these phenomena also point to the difficult negotiation that the local elites entered in order to meet the challenge of modern politics. Far from rejecting mass politics in general, their representatives were actively seeking alternative models that did not necessarily involve the nation as a main point of reference.
    [Show full text]
  • Format Electronic
    Heraldica este o [tiin]` auxiliar` a istoriei. Ea se ocup` cu studierea blazoanelor caselor conduc`toare, regi, prin]i, aristocra]i, ale breslelor de me[te[ugari [i ale altor asocia]ii, ale ora[elor, ]inuturilor etc. Denumirea acestei [tiin]e deriv` din numele dreg`torului din Evul Mediu, care era îns`rcinat s` poarte insignele regelui. Tot el Heraldica era cel care organiza turnirurile, binecunoscutele \ntreceri ale aristocra]iei feudale. Ei erau purt`tori de însemne cavalere[ti [i nobiliare prin care militar` – o se identificau cu ac]iunile victorioase proprii sau ale str`mo[ilor lor. În esen]`, blazonul (împreun` cu celelalte însemne pe care le necesitate avea un nobil [i casa lui), se constituia într-o nara]iune simbolic` despre originea, istoria, puterea [i rangul acestuia, toate degajând actual` o informa]ie puternic` în formul` estetic` despre identitate. Pe câmpul de lupt`, însemnele distinctive ale regelui deveneau repere de vizibilitate [i de coeziune ale efectivelor în jurul comandantului. El însu[i era simbolul suprem care motiva lupta. În momentul în care comandantul era ucis sau capturat de inamic, însemnele sale nu se mai z`reau pe câmpul de lupt` [i astfel se transmitea semnalul c` trupele nu mai au conducere. Trupele care îl înso]eau î[i pierdeau unitatea, coeziunea [i motiva]ia de a mai lupta. B`t`lia era pierdut`, c`ci sold`]imea o lua la fug` ca s` nu cad` în prizonierat. Abia în timpurile moderne, armatele continu` b`t`lia [i \n cazul \n care comandantul cade \n lupt`, comanda fiind preluat` imediat de altcineva.
    [Show full text]
  • Academy of Romanian Scientists Series on History and Archaeology ISSN 2067-5682 Volume 10, Number 1/2018 17
    Annals of the Academy of Romanian Scientists Series on History and Archaeology ISSN 2067-5682 Volume 10, Number 1/2018 17 MARCH 27, 1918, THE UNION OF BESSARABIA WITH ROMANIA, THE FIRST LINK IN THE MAKING OF THE GREATER ROMANIA Jipa ROTARU Abstract. There are, in the history of peoples, events of great significance and national value. Such an event was on March 27, 1918, when under extreme conditions, under foreign occupation, the Country Council (the legislative body of Bessarabia elected by the people) decided to unite the Romanian province between the Pruth and Dniester with the mother country, Romania. The act of the union of Bessarabia with the country was reckoned by the great historian Gheorghe Buzatu, one of the astral moments of Romanian becoming, along with January 24, 1859, May 9, 1877 and December 1, 1918. The special significance of this event consisted in the fact that, the Union of the Bessarabian people, freely expressed in March 1918, opened the series of three fundamental moments, the plebiscite assemblies in Chişinău, Cernăuţi and Alba Iulia, through which the Romanian people made their full national unity. The Revolutionary-National Movement in Bessarabia in the years 1917-1918, which culminated in the return of the Romanian land between the Pruth and Dniester, self-embedded in the Tsarist Empire more than 100 years ago, during the First World War, in close connection with the Russian revolution that broke out in the spring of 1917, but also with the extensive upheavals in the struggle for self- determination of the oppressed peoples of the three empires: Tsarist, Austro- Hungarian and Ottoman.
    [Show full text]
  • Muzeul National X, 1998
    GENERALUL LEONARD MOCIULSCHI ÎN CELE TREI RĂZBOAIE DIN PRIMA JUMĂTATE A VEACULUI NOSTRU Vasile Novac Mociulschi Leonard, fiul lui Gheorghe (+) şi al Elenei, de religie ortodoxă, s-a născut la 27 martie 1889. în comuna Siminica, plasa Burdujeni. judeţul Botoşani: căsătorit cu Ecaterina Mintiei, de religie ortodoxă, la 12 iulie 1921. în comuna Sudarea, judeţul Soroca. Studii şi Şcoli: 6 clase secundare; Şcoala Pregătitoare a Ofiţerilor Activi de Infanterie. Şcoala de Tragere a Infanteriei, pe care n-a promovat-o: Cursul de Ski şi Alpinism - Zărneşti. Fapte Meritorii şi Decoraţii: 1. Medalia "Avântul Ţării" 1913: 2. Ordinul "Coroana României" cu spade şi panglică de "Virtutea Militară" în grad de cavaler, pentru bravura şi destoinicia ce a arătat în luptele din 1916-1917: 3. Ordinul "Crucea de Război Franceză" 1917; 4. Ordinul "Steaua României" cu spade şi panglică de "Virtutea Militară" în grad de cavaler pentru bravura şi energia cu care a comandat compania la atacul gării Ocniţa şi satele Noslavcea şi Sincăuţi, recucerind obiectivele ordonate şi capturând două mitraliere în luna ianuarie 1919: 5. Medalia "Crucea Comemorativă" cu băietele: Ardeal, Carpaţi. Oituz. Mărăşli. Tg.Ocna: 6. Seninul onorific pentru 25 de ani de serviciu militar - 1930; 7 Medalia Peleş "Semicentenarul Castelului Peleş" - 1933: 8. Ordinul "Coroana României" în grad de ofiţer - 1923: 9. Ordinul "Coroana României" în grad de comandor cu spade şi panglică de "Virtutea Militară": 10. Ordinul "Steaua României" în grad de comandor şi panglică de "Virtutea Militară"; 11. "Crucea de Fier" clasa Il-a - 24 septembrie 1941; 12. "Crucea de Fier" clasa I-a 15 decembrie 1941; 13.
    [Show full text]
  • Konstitucinė Jurisprudencija Jurisprudencija Moksliniai Straipsniai
    Nr. 3 (39) KONSTITUCINIO TEISMO NUTARIMAI INFORMACIJA APIE KONSTITUCINIO TEISMO NUTARIMŲ ĮGYVENDINIMĄ KONSTITUCINĖ INFORMACIJA APIE PRAŠYMŲ IR PAKLAUSIMŲ PRIIMTINUMĄ UŽSIENIO VALSTYBIŲ KONSTITUCINĖ JURISPRUDENCIJA JURISPRUDENCIJA MOKSLINIAI STRAIPSNIAI PRANEŠIMAI LIEPA–RUGSĖJIS VENECIJOS KOMISIJOJE ◆ KONSTITUCINIO TEISMO KRONIKA INFORMACIJA APIE KONSTITUCINĖS TEISĖS LITERATŪRĄ LIETUVOS RESPUBLIKOS KONSTITUCINIO TEISMO 2015 2015 BIULETENIS www.lrkt.lt Nr. 3 (39) LIEPA–RUGSĖJIS KONSTITUCINĖ JURISPRUDENCIJA KONSTITUCINĖ ISSN 1822-4520 2015 ISSN 1822-4520 KONSTITUCINĖ JURISPRUDENCIJA LIETUVOS RESPUBLIKOS KONSTITUCINIO TEISMO BIULETENIS Nr. 3 (39) LIEPA–RUGSĖJIS 2015 Vilnius Redakcinė kolegija Pirmininkė Prof. dr. Toma Birmontienė Pirmininko pavaduotoja Dr. Ingrida Danėlienė Konstitucinio Teismo kanclerė Nariai: Elvyra Baltutytė Konstitucinio Teismo teisėja Prof. dr. Gediminas Mesonis Konstitucinio Teismo teisėjas Viktorija Staugaitytė Konstitucinio Teismo Teisės departamento direktoriaus pavaduotoja Prof. dr. Egidijus Šileikis Konstitucinio Teismo teisėjas Prof. dr. Dainius Žalimas Konstitucinio Teismo pirmininkas Redakcijos adresas: Lietuvos Respublikos Konstitucinis Teismas Gedimino pr. 36, LT-01104 Vilnius Telefonas (8 5) 212 6043 El. paštas [email protected] www.lrkt.lt Visos leidinio leidybos teisės saugomos. Šis leidinys arba kuri nors jo dalis, išskyrus Lietuvos Respublikos Konstitucinio Teismo aktus, negali būti dauginama, taisoma ar kitu būdu platinama be leidėjo sutikimo. © Lietuvos Respublikos Konstitucinis Teismas, 2015 TURINYS KONSTITUCINIO TEISMO NUTARIMAI 5 Dėl Lietuvos Respublikos Vyriausybės 2001 m. sausio 22 d. nutarimu Nr. 69 pa- tvirtintų Advokatams už antrinės teisinės pagalbos teikimą ir koordinavimą mo- kamo užmokesčio dydžių ir mokėjimo taisyklių (2006 m. gegužės 2 d., 2012 m. liepos 18 d. redakcijos) kai kurių nuostatų atitikties Lietuvos Respublikos Kons- titucijai, Nr. KT20-N13/2015, 2015 m. liepos 9 d. 33 Dėl Lietuvos Respublikos nekilnojamojo turto mokesčio įstatymo 7 straipsnio (2011 m.
    [Show full text]
  • „Acțiunea Istoricii” Securitatea Și Constituirea Fondului Arhivistic Național
    ACTA MOLDAVIAE MERIDIONALIS, XXXIX 2018 221 „ACȚIUNEA ISTORICII” SECURITATEA ȘI CONSTITUIREA FONDULUI ARHIVISTIC NAȚIONAL Florian BANU Cuvinte cheie: Securitate, România, arhivă, comunism, patrimoniu arhivistic, lideri basarabeni, Pan Halippa. Keywords: Securitate, Romania, archives, communism, archival patrimony, Bessarabian leaders, Pan Halippa. Abstract The present study aims to briefly present a less known dimension of the Securitate's work. Known especially for political police activities carried out between 1948 and 1989, the Securitate was also involved in some activities of identifying and preserving significant historical documents kept in family archives. The study presents some cases of such documents coming mainly from the Bessarabian Union leaders: Pantelimon Halippa, Daniel Ciugureanu, Gherman Pântea, Sinicliu Elefterie, Nichita Smochină, Alexandru Gonța, Onisifor Ghibu, Harea Vasile, Năstase Gheorghe. Although there are opinions that the historical documents could be kept in the family archives, we consider that their passage in the administration of the National Archives was a beneficial measure, ensuring good preservation and wider access of the researchers to the documents. Cornete de semințe din pagini de incunabul „Aruncăm orice nu putem recunoaște, orice ne stă în cale și ne încurcă. Sunt extrem de rare familiile care-și formează o arhivă, din care urmașii ar putea culege ce a fost și în sufletul acelora, duși de mult sau mai de curând, ale căror chipuri, mai mult sau mai puțin asemănătoare, se văd în urâte portrete pe păreți sau în albumele cu legătură veche (…). Între hârtiile care se aruncă se află uneori și ce trebuie pentru a cunoaște viața unor oameni a căror amintire face parte din tezaurul istoric al neamului nostru.
    [Show full text]
  • Tipo Document 1 2020.Indd
    BULETINUL ARHIVELOR MILITARE ROMÂNE AnulXXIII , nr. 1 ( 87 ) /2020 http://amnr.defense.ro • Traian GrigorescuşŞ i Liceul Militar „ tefan cel Mare” din Cernăuţi • Marele Cartier General despre unirea Transilvaniei cu România • Eroul căpitan Eugen Balint ARHIVELE MILITARE NAŢIONALE ROMÂNE SUMAR Buletinul Arhivelor Militare Româ ne Anul XXIII, nr. 1 (87)/2020 Director fondator STUDII/DOCUMENTE Prof. univ. Dr. Valeriu Florin DOBRINESCU (1943-2003) Publica]ie recunoscut` de c`tre Consiliul Na]ional al Cercet`rii {tiin]ifice din |nv`]`m@ntul Superior [i inclus` \n categoria „D”, cod 241 MihailS adoveanu povesteş te despre ră zboiul nostru Dr. Luminiţ1 a GIURGIU Coperta I: Generalul Traian Grigorescu, aici în grad de colonel Reabilitare cu o condiţie: să fie citaţi peOZ rdin de i pentru fapte de vitejie Coperta IV: 1917. Soldaţ i Colonel Dr. Gabriel-George PĂTRAŞCU 11 români în tranş ee Secţia IMCG nformaţii din arele artier eneral propune un memoriu privind „Î ndreptăţirea Editor coordonator: şi neces i tatea un i r ii T rans i lvan i e i cu R omân i a" Colonel Liviu CORCIU (D ecembrie 1918) Redactor-ş ef: Lector universitar asociat Dr. Alin SPÂNU 16 Dr.Teodora GIURGIU Tel./fax :67 021-318.53.85, 021-318.53.67/03 [email protected] O poveste adevărată Secretar de redacţ: ie Ferdinand I - primul rege al tuturor românilor Dr. Veronica BONDAR (Operaţiile militare ale anului 1919) Redactori: Neculai MOGHIOR 20 Mihaela CĂLIN, Lucian DR Ă GHICI, Dr. OanaAnca OTU, colonelD r. Gabriel -George PĂ TRAŞ CU , Raluca TUDOR Locotenent-colonelulTG raian rigorescu – Coperte: Valentin MACARIE, Nicolae CIOBANU primul comandant alLMŞ iceului ilitar „ tefan cel M are" Tă:ehnoredactare computerizat dinC ernăuţi Măă d lina DANCIU General de brigadă (r) prof.
    [Show full text]
  • Analele Universităłii Din Oradea
    MINISTERUL EDUCA łIEI, CERCET ĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI ANALELE UNIVERSIT Ăł II DIN ORADEA ISTORIE - ARHEOLOGIE TOM XX 2010 ANALELE UNIVERSIT Ăł II DIN ORADEA FASCICULA: ISTORIE-ARHEOLOGIE SCIENTIFIC COMMITTEE: EDITORIAL STAFF: Acad. Ioan Aurel-POP (Cluj-Napoca) Editor-in-Chief: Barbu ŞTEF ĂNESCU Nicolae BOC ŞAN (Cluj-Napoca) Associate Editor : Antonio FAUR Ioan BOLOVAN (Cluj-Napoca) Executive Editor: Radu ROMÎNA ŞU Al. Florin PLATON (Ia şi) Members : Rudolf GÜNDISCH (Oldenburg) Sever DUMITRA ŞCU Toader NICOAR Ă (Cluj-Napoca) Roman HOLEC (Bratislava) Viorel FAUR Nicolae PETRENCU (Chi şin ău) Mihai DRECIN GYULAI Eva (Miskolc) Ioan HORGA Frank ROZMAN (Maribor) Ion ZAINEA Gheorghe BUZATU (Ia şi) Gabriel MOISA Ioan SCURTU (Bucure şti) Florin SFRENGEU Vasile DOBRESCU (Târgu Mure ş) Mihaela GOMAN BODO Edith Laura ARDELEAN Manuscrisele, c ărŃile, revistele pentru schimb, precum şi orice coresponden Ńă , se vor trimite pe adresa Colectivului de redac Ńie al Analelor Universit ăŃ ii din Oradea, Fascicula Istorie- Arheologie. The exchange manuscripts, books and reviews as well as any correspondence will be sent on the address of the Editing Staff. Les mansucsrits, les livres et les revues proposé pour échange, ainsi que toute corespondance, seront addreses adresses à la redaction. The responsibility for the content of the articles belongs to the author(s). The articles are published with the notification of the scientific reviewer. Redaction: Dr.ing. Elena ZIERLER (Oradea) Address of the editorial office: UNIVERSITY OF ORADEA Department of
    [Show full text]
  • Erdély a Nagy Háborúban. III. a Nagy Háború Erdélyben
    Koszta István A Nagy Háború Erdélyben 1916. augusztus – 1917 január 0 Csíkszereda, 202 Koszta István A Nagy Háború Erdélyben 1916. augusztus – 1917. január 1. rész Csíkszereda, 2020 „A sors kereke a végzetre forog?” III. A szerző (Koszta István) kiadása 2020. október 27-én lezárt kézirat Olvasószerksztő: Oláh István Copyright@2020 Koszta István ISBN 978-973-0-33070-0 A borítón Forrása: Minden jog fenntartva. Elöljáróban „A háttértörténet radikálisan különbözött és különbözik a kor diskurzusától” (Esterházy Péter) Románia belép a háborúba 1 A kerettörténet közismert. 1916. augusztus 27-én, vasárnap este fél 9-kor2, a román király bécsi követe átadott az OMM külügyi hivatalában egy jegyzéket („la notification”) Románia hadüzenetével. A dokumentum küldönc útján már egy héttel korábban megérkezett Bécsbe és a képviselet páncélszekrényében várta a sorát.3 A bejelentés időzítése okozott egy kis bizonytalanságot a bécsi és a berlini kancelláriában, a készületről mindenkinek voltak régebbi és friss hírei. Budapes- ten is természetesen.4 A történetnek óriási irodalma is van, nem lapozok bele. * A jegyzék szövege félreérthetetlenül betájolja a kutató historikust arról, hogy a Román Királyság az olasz kifordulással5 okafogyottnak ítélve azokat az érveket, amelyek Ausztria-Magyarországgal kötött szövetsége révén a hármas- 1 A fejezet egy 1916. évi nemzetközi értekezleten elhangzott előadás szerkesztett változa- tában megjelent a Hadtörténelmi Közlemények 2017/2. júniusi számában. 468-485. 2 „Leadatott 1916. augusztus 27-én esti ½ 9 órakor a cs. és kir. közös külügyminisztérium- ban.” A francia nyelvű jegyzéket és magyar fordítását közli a Diplomáciai ügyiratok Ausztria-Magyarországnak Romániához való viszonyáról az 1914. évi július hó 22-től 1916. évi augusztus hó 27-ig terjedő időben.
    [Show full text]
  • Basarabia - Străvechi Pământ Românesc - 85 De Ani De La Unirea Basarabiei Cu România
    BASARABIA - STRĂVECHI PĂMÂNT ROMÂNESC - 85 DE ANI DE LA UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA- ION FE TCU 1. În unnăcu 85 de ani, la 27 martie/ 9 aprilie 1918, Sfatul Ţării hotăra, la Chişinău, Unirea pe vecie Basarabiei cu patria mamă - România. La acest moment aniversar pentru întreagaa suflare românească, se cuvine să ne aplecăm cu toţii asupra semnificaţiei acestui eveniment, să-i înţelegem sensul pentru prezent şi, mai ales, pentru viitor; să ne dăm seama că drama românilor basarabeni în decursul vremurilor vitrege, drama Basarabiei este, de fapt, drama poporului român, care - aşa cum aprecia savantul Simion Mehedinti - "a trăit asediaf', sau cum spunea cronicarul Grigore Ureche, "în calea răutăţilor". Desigur, pennanenta ameninţare externă a avut şi un rol pozitiv în păstrarea şi dezvoltarea conştiinţei de neam, a descendenţei traco - daco - romane, a unităţii de limbă, cultură materială şi spirituală, impulsionând factorii politici de decizie români spre realizarea unităţii statale în decursul timpului, îndeosebi în secolele XIX şi XX. Anul 1918 a marcat triumful acestui deziderat al naţiunii noastre în întreg spaţiul carpato - pontic - danubian. N-a trecut prea mult timp şi actul UNIRII din 1918 a fo st compromis de marile puteri continentale, românii au trăit şi continuă să trăiască drama poporului de veche obârşie, cultură şi civilizaţie plasat la interferenţa bimilenarei şi zbuciumatei sale istorii atât de lapidar şi cuprinzător exprimată de marele nostru istoric Nicolae Iorga "Când Nordul a vrut să meargă spre Sud, când Apusul a vrut să se atingă cu Răsăritul, aici s-a întâlnit". Mai marii lumii au neguţat în secret soarta poporului român, ca fiinţă etnică, politică, economică, socială şi spirituală la Tilsit ( 1807), Moscova ( 1939), Teheran ( 1943), Yalta (1945), Malta ( 1989); un astfel de pericol ne pândeşte chiar şi în zilele noastre.
    [Show full text]
  • Publicația În Format PDF / Download the Publication
    IDENTITĂŢILE CHIŞINĂULUI Seria Istorii şi Documente Necunoscute – IDN Culegere de studii C 2 IDENTITĂŢILE CHIŞINĂULUI Chişinău – 2012 Coordonatorul seriei: Sergiu Musteaţă Lucrarea este publicată cu sprijinul financiar al Primăriei Municipiului Chişinău. Finanţatorul nu poartă răspundere pentru conţinutul lucrării. IDENTITĂŢILE CHIŞINĂULUI MaTErIaLELE CoNFErINŢEI, 12-13 sEPTEMbrIE 2011, CHIŞINĂU – 3 – Coordonatorii volumului: sergiu Musteaţă alexandru Corduneanu Tehnoredactare şi prepress: Roman Mardare Coperta I: Un sector al Chişinăului în secolul al XIX-lea (după Retro Chişinău) Coperta IV: Posterul Conferinţei „Identităţile Chişinăului” Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii “Identităţile Chişinăului”, conf. (2011 ; Chişinău). Identităţile Chişinăului: Materialele conferinţei, 12-13 sept. 2011 / col. aut.: silviu andrieş-Tabac, Ion Tentiuc, Valeriu bubulici [et al.]. – Ch.: Pontos, 2012 (F.E.-P. “Tipogr. Centrală”). – 224 p. Texte: lb. rom., engl., germ. – 500 ex. IsbN 978-9975-51-308-1. 94(478-25)(082)=135.1=111=112 I-34 Lucrarea este accesibilă în varianta color pe: http://www.antim.md/resurse/seria-de-monografii-istorii-si-documente-necunoscute/ CUPrINS PrEfaŢĂ (s. Musteaţă, a. Corduneanu) ............................................................................................................ 6 I. IDENTITĂŢILE CULTUraLE ŞI ISTorICE Silviu aNDrIEŞ-TabaC, Promovarea identităţii municipiului Chişinău prin simbolica heraldică 9 Ion TENTIUC, Valeriu bUbULICI, Mariana VaSILaCHE, Livia SÎrbU, Despre investigaţiile arheologice
    [Show full text]
  • Revista Română”, Nr
    ■ 100 de ani de la la de 100 de ani România cu Unirea Basarabiei România lui Ferdinand I - Graniele României lui Ferdinand I nu sunt- Voievozii au întrevăzut din cele mai vechi creaiunea unei clipe, nici rezultatul unor hotă timpuri primejdia, dar şi însemnătatea acestui râri nesocotite. Temeiul lor se adânceşte în rai loc de strajă. Ştefan cel Mare scrisese doar unile înseşi de existenă ale naiunii noastre, ca- veneienilor că cele două cetăi ce le râvneau şi în trecutul nostru cel mai îndepărtat. turcii, Chilia şi Cetatea Albă, erau toată Moldova, Deşi împărit între mai multe stăpâniri, po iar Moldova cu aceste douăa cetăi, un zid de porul român a avut din zilele începuturilor sale apărare al Ungariei şi al Poloniei. - instinctul, dacă nu chiar conştiina deplinăe putea a La rândul său, Mihai Vite zul era să însemne, obârşiei sale comune şi a unităii sale fireşti, ce un veac şi jumătate mai târziu, că ara Româ numaiSentimentul în cuprinsul acesta acestor s- hotare s nească şi Ardealul erau una şi aceeaşi pavăză a desăvârşi. Imperiului şi a Creştinătăii. le- a desvoltat în urma Din scrisul şi din jertfa lor se desprinde neîncetatelor războaie -pe cari strămoşii noştri conştiina unei adevărate misiuni istorice, ce nu au purtat împotriva năvălitorilor din Asia, se putea înfăptui deplin, decât unind pentru tătari sau turci. Alii s -au mândrit cu rostul- de- aceeaşi luptă toate inuturile locuite de români.-a re- apărători ai Creştinătăii la marginile de Răsărit Când unitatea graiului a fost şi ea recunoscută, ale Europei; românii s au mulumit să l înfăp când în şcolile umaniste ale Apusului s tuiască cu sângele şi cu jertfa lor.
    [Show full text]