Nr. 4 [41]/2011

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE „CAROL I” CENTRUL DE STUDII STRATEGICE DE APĂRARE ŞI SECURITATE

Nr. 4 [41]/2011

Şos. Panduri, nr. 68-72, sector 5 Telefon: (021) 319.56.49; Fax: (021) 319.55.93 E-mail: [email protected]; Adrese web: http://impactstrategic.unap.ro, http://cssas.unap.ro

EDITURA UNIVERSITĂŢII NAŢIONALE DE APĂRARE „CAROL I” IMPACT STRATEGICBUCUREŞTI Nr. 4/2011 Revista ştiinţifică trimestrială a Centrului de Studii Strategice de Apărare şi Securitate, clasificată de către Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior la categoria B+

Consiliul editorial: Prof.univ.dr. Teodor Frunzeti, preşedinte Prof. univ. dr. Marius Hanganu Conf.univ.dr. Gheorghe Calopăreanu C.S. I dr. Constantin Moştoflei Prof. dr. Hervé Coutau-Bégarie (Institutul de Strategie Comparată, Paris, Franţa) Prof. dr. John L. Clarke (Centrul European pentru Studii de Securitate „George C. Marshall”) Prof. univ. dr. ing. Adrian Gheorghe (Universitatea Old Dominion, Norfolk, Virginia, SUA) Dr. Frank Libor�� (Institutul de Studii Strategice, Universitatea de Apărare, Brno, Cehia) Dr. Dario Matika (Institutul de Cercetare şi Dezvoltare a Sistemelor de Apărare, Zagreb, Croaţia) Prof. univ. dr. Ilias Iliopoulos (Colegiul de Război al Forţelor Navale, Atena, Grecia) Ing. dr. Pavel Necas (Academia Forţelor Armate, Liptovsky Mikulas, Slovacia) Dr. Dana Perkins, 7th Civil Support Command - USAREUR, Germania Acad. prof. univ. dr. Alexandru Bogdan, Centrul de Biodiversitate, Academia Română Referenţi ştiinţifici:

C.S. I dr. Grigore Alexandrescu C.S. II dr. Alexandra Sarcinschi C.S. III dr. Cristian Băhnăreanu Dr. Richard Stojar Conf.univ.dr. Dorel Buşe Prof.univ.dr. Costică Ţenu Conf.univ.dr. Gheorghe Deaconu Prof. univ. dr. Mihai Velea C.S. I dr. Nicolae Dolghin Dr. Andryi Volosin C.S. II dr. Petre Duţu

Colegiul de redacţie: Redactor şef: C.S. I dr. Constantin Moştoflei Redactor şef adjunct: A.C.S. Cristina Bogzeanu Secretar de redacţie: Daniela Răpan Redactor: dr. George Răduică

Responsabilitatea privind conţinutul revine în totalitate autorilor, respectând prevederile Legii nr. 206 din 27.05.2004 referitoare la buna conduită în cercetarea ştiinţifică. ISSN 1582-810X (ediţie online)

IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 IMPACT STRATEGIC CUPRINS

ACTUALITATEA POLITICO-MILITARĂ

Noile paradigme ale luptei armate şi influenţa lor asupra pregătirii forţelor militare Dr. Teodor FRUNZETI, dr. Marius HANGANU...... 7 Provocări pentru Politica de Securitate şi Apărare Comună – grupurile de luptă ale Uniunii Europene Dr. Gheorghe CALOPĂREANU...... 18 Operaţiile instituţiilor internaţionale în criza din Libia – cooperare sau competiţie Dr. Pascu FURNICĂ...... 23

GEOPOLITICI ŞI GEOSTRATEGII PE TRAIECTORIA VIITORULUI

Africa de Sud – putere emergentă Dr. Dorel BUŞE...... 30 Potenţialul energetic al Ucrainei ca parte a extinderii bazei de materii prime şi energetice a Uniunii Europene Dr. Andryi VOLOSIN...... 37

NATO ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ: POLITICI, STRATEGII, ACŢIUNI

Forţa de reacţie rapidă – componentă de bază a sistemului de apărare comună europeană Dr. Ion BĂLĂCEANU...... 47 Conceptul de „interes naţional” în context european Cristina BOGZEANU...... 52 Nivelul de corelare al legislaţiei româneşti cu legislaţia Uniunii Europene privind managementul situaţiilor de urgenţă şi risc extrem Dr. Mirela ATANASIU...... 62

SECURITATE ŞI STRATEGIE MILITARĂ

Educaţia, factor strategic în cadrul securităţii naţionale Dr. Viorel BUŢA...... 76 Agresiunile la adresa infrastructurilor critice, cu implicaţii militare şi nonmilitare Dr. Gheorghe MINCULETE, Daniela RĂPAN...... 80 Multidimensionalitatea câmpului de luptă modern şi o nouă dimensiune strategică a confruntării Iulian ALISTAR...... 87

ANALIZE, SINTEZE, EVALUĂRI

Posibile metodologii de evaluare a intervenţiei (prevenţiei) în condiţii de risc extrem Dr. Gheorghe VĂDUVA...... 94 Evaluarea riscului de accident industrial Dr. Cristian BĂHNĂREANU...... 104 „Primăvara nucleară” de la Praga – un miraj? Iulia MOISE...... 111

IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 IMPACT STRATEGIC

PUNCTE DE VEDERE

Securitatea aprovizionării strategice naţionale Dr. Petre DUŢU ...... 119

NOTE DE LECTURĂ

Afganistan, zece ani de război contra terorii...... 125

AGENDA CSSAS

Activităţi ale CSSAS, octombrie-decembrie 2011 Irina TĂTARU...... 128

Instrucţiuni pentru autori...... 130

IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 STRATEGIC IMPACT

CONTENTS

POLITICAL-MILITARY TOPICALITY

New Paradigms of Armed Combat and their Influence on Military Forces’ Training Teodor FRUNZETI, PhD, Marius HANGANU, PhD/p.7 Challenges for the Common Security and Defence Policy – EU battlegroups Gheorghe CALOPĂREANU, PhD/p.18 International Security Institutions and Libyan Crisis – Co-Operation or Competition Pascu FURNICĂ, PhD/p.23

GEOPOLITICS AND GEOSTRATEGIES

South Africa - Emerging Power Dorel BUŞE, PhD/p.30 Energy potential of Ukraine as Part of the Expansion of Raw Materials and Energy Base of the European Union Andryi VOLOSIN, PhD/p.37

NATO AND THE EU: POLICIES, STRATEGIES, ACTIONS

Rapid Reaction Force - Basic Component of the European Defence System Ion BĂLĂCEANU, PhD/p.47 “National Interest” Concept in European Context Cristina BOGZEANU/p.52 Level of Correlation Between the Romanian Law and the European Union Law Concerning the Management of Emergency and Extreme Risk Situations Mirela ATANASIU PhD/p.62

SECURITY AND MILITARY STRATEGY

Education, Strategic Factor for National Security Viorel BUŢA, PhD/p.76 Aggresions to Critical Infrastructures, with Military and Non-Military Implications Gheorghe MINCULETE, PhD, Daniela RĂPAN/p.80 Multidimensionality of the Modern Battlefield and a New Strategic Dimension of Confrontation Iulian ALISTAR/p.87

ANALYSIS, SYNTHESIS, EVALUATIONS

Possible Methodologies of Intervention (Prevention) Assessment under Conditions of Extreme Risk Gheorghe VĂDUVA, PhD/p.94

IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 STRATEGIC IMPACT

Industrial Accident Risk Assesment Cristian BĂHNĂREANU, PhD/p.104 “Nuclear Spring” of Prague: a Utopia? Iulia MOISE/p.111

POINTS OF VIEW

The Security of National Strategic Supply Petre DUŢU, PhD/p.119

REVIEW

Afghanistan, Ten Years of Fight Against Terror/p.125

CDSSS AGENDA

Activities of the Centre for Defence and Security Strategic Studies, October-December/p.128

Instructions for authors/p.130

IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 ACTUALITATEA POLITICO-MILITARĂ NOILE PARADIGME ALE LUPTEI ARMATE ŞI INFLUENŢA LOR ASUPRA PREGĂTIRII FORŢELOR MILITARE

Dr. Teodor FRUNZETI* Dr. Marius HANGANU**

Războiul, ca fenomen complex, a cunoscut noi În prezent, există o serie de noi paradigme forme de manifestare odată cu evoluţia societăţii, ale luptei armate. Printre acestea, se dezbat mai precis, concomitent cu dezvoltarea cunoaşterii frecvent şi se scrie despre „războiul în mijlocul ştiinţifice, cu progresul tehnic şi tehnologic. În populaţiei1”, „războiul de generaţia a patra2”, acelaşi timp, au apărut şi s-au dezvoltat diferite conflictul asimetric3, operaţii bazate pe efecte, teorii şi paradigme asupra luptei armatei. Acestea războiul bazat pe reţea. din urmă au exercitat şi exercită o influenţă constantă, pe diverse planuri, asupra pregătirii 1.1. Războiul în mijlocul populaţiei forţelor militare. Războaiele convenţionale se desfăşurau, până Cuvinte-cheie: război în mijlocul populaţiei; în zilele noastre, în spaţiu deschis, pe pământ, pe conflict asimetric; război bazat pe reţea; operaţii mare sau în aer sau, cel mai adesea, în câmpie. În bazate pe efecte; noile paradigme; formare această perspectivă, oraşul nu era decât rar teatrul profesională. de confruntare armată. În prezent, vechea paradigmă, „războiul în 1. Consideraţii asupra noilor paradigme mediu deschis”, un război simetric, dus de o putere ale luptei armate industrială împotriva altei puteri industriale, un război interstatal, un război tehnic dacă nu Ca în oricare domeniu al teoriei şi practicii tehnologic, de înaltă intensitate, cu fronturi ce se sociale, şi lupta armată cunoaşte o evoluţie deplasează cu unităţi de infanterie, sprijinite de constantă în timp ca urmare a dezvoltării societăţii, blindate, artilerie, aviaţie a fost înlocuit cu noua a cunoaşterii ştiinţifice, a progresului tehnic şi paradigmă – „războiul în mijlocul populaţiei”. tehnologic. Evoluţia teoriilor despre lupta armată Altfel spus, războiul convenţional, interstatal a pornesc adesea de la paradigme, adică de la fost înlocuit prin „noile” războaie4 – războaiele de acele realizări ştiinţifice ce se manifestă ca un set joasă intensitate, războaiele de intensitate medie, caracteristic de convingeri şi preconcepţii şi care războiul asimetric, războiul de generaţia a IV-a, pot îndeplini funcţii de cunoaştere atribuite în războiul informaţional şi războiul bazat pe reţea, mod obişnuit regulilor împărtăşite. gherila şi insurgenţa urbană.

* General-locotenent profesor universitar dr. Teodor FRUNZETI ([email protected]) este rectorul (comandantul) Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”. Cu doctorate în ştiinţe militare şi ştiinţe politice, remarcabil om de ştiinţă, este autor şi coautor a mai multor cărţi cu tematică militară, de securitate şi apărare, a peste 100 de articole de specialitate şi comunicări ştiinţifice. ** ��Contraamiral (r.) profesor universitar dr. Marius HANGANU ([email protected]) este prorector pentru cercetare ştiinţifică în cadrul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”. Doctor în ştiinţe militare, a participat la numeroase conferinţe şi a publicat numeroase cărţi şi articole în domeniul securităţii şi apărării.

IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 ACTUALITATEA POLITICO-MILITARĂ

Se cuvin puse în evidenţă meritele noii nu sunt suficient de antrenate pentru a duce lupta paradigme şi ale acestui nou model post-occidental de durată în zone urbane, mai ales în acelea locuite, al războiului5. Începând din 1990, noile războaie ceea ce, în ultimul timp, a devenit obişnuinţă în sunt din ce în ce mai mult de natură urbană. De conflictele informale8. la finele Războiului Rece, luptele sunt din ce Militarii manifestă reţinere în utilizarea focului în ce mai mult lupte urbane. Se poate afirma că împotriva inamicului dacă în zonă se află grupuri trei sferturi din conflictele ce s-au desfăşurat din de civili, în special atunci când se află pe teritoriul anii 1990 au fost conflicte în zona urbană. Pe de unei ţări puternice. Un rol important în clarificarea altă parte, dacă se ia în calcul că, în 2025, două situaţiilor de utilizare a forţei letale o au regulile de treimi din populaţia lumii va trăi în zone urbane, angajare care trebuie să fie suficient de clare încât este clar că războiul viitor va fi unul în mijlocul să nu provoace situaţii necontrolate, să elimine populaţiilor6. ambiguităţile în abordarea diferitelor situaţii şi să În războiul în mijlocul populaţiei, armatele se asigure protecţia forţelor proprii prin exercitarea dovedesc mai puţin „utile” ca mijloc de exprimare dreptului de autoapărare în caz de nevoie. a puterii şi ca mijloc de constrângere. Ele nu mai Gherila urbană şi insurgenţa se pot considera sunt „utile” pentru că nu mai generează frică. Şi forme particulare de ducere a războiului în aceasta din cel puţin două motive: astăzi, folosirea mijlocul populaţiei. Ambele luptă împotriva violenţei este limitată prin reglementări ce ţin de unui guvern aflat la putere în stat. Astăzi, gherila dreptul internaţional umanitar şi nu numai; celălalt urbană foloseşte terorismul atât ca strategie a înţeles că va trebui să opteze pentru noi câmpuri militară (adică terorism publicitar sau selectiv, de acţiune, morale şi fizice, mult mai favorabile dar violent), de o manieră să declanşeze o reacţie ca egalizatori de putere, decât cele ce urmăresc violentă din partea statului9. Din procedeele de impunerea voinţei sale prin forţa militară. acţiune ce pot fi utilizate de gherila şi insurgenţa Astăzi, „războaielor curate” născute din urbană cele mai tipice sunt: observarea, pânda şi morala occidentală se opun strategiile de „război supravegherea; capcana; ambuscada; barajele şi murdar” „în sânul populaţiilor”, care se sprijină distrugerile; ducerea luptei în subteran; atacul cu pe tot ceea ce primele exclud. În consecinţă, obiectiv limitat; raidul; hărţuirea. armatele naţionale şi instrumentele lor trebuie să Formaţiunile de gherilă urbană trebuie să se adapteze la noile realităţi şi constrângeri ale evite confruntările de amploare cu inamicul, să se „războiului în sânul populaţiilor”. sustragă permanent loviturilor forţelor superioare „Războiul în sânul populaţiilor nu este nici o ale acestora, dar să-l hărţuiască necontenit, prin soluţie, nici o ideologie, el este pur şi simplu o acţiuni cu un pronunţat caracter ofensiv, de mică realitate. Pentru astăzi şi pentru viitorul previzibil”7. amploare, dar care, însumate, să ducă la efecte Potrivit sursei citate, anumite autorităţi intelectuale strategice. estimează că dacă secolele al XIX-lea şi al XX- În prezent, mişcările insurgente sunt asociate lea au fost secolele diplomaţilor, secolul al XXI- unor scopuri secesioniste pe criterii religioase ca lea ar putea să fie al soldaţilor deoarece, relaţiile în Filipine, etnice ca în Spania, în Ţara Bascilor între state fiind îmbunătăţite, războiul ar veni să sau în Turcia şi Irak – referitor la minoritatea se plaseze în inima statelor şi naţiunilor, „în sânul kurdă. Aceste grupări duc un conflict asimetric populaţiilor”, acolo unde soldatul îşi asumă rolul de lungă durată, în principal, de tip pulsatoriu. central, direct politic. Mişcările insurgente utilizează o strategie Războiul în zone urbane şi industriale se bazată pe trei elemente de bază: protejarea poate aprecia ca o formă a războiului în mijlocul forţelor insurgente de acţiunile forţelor armate populaţiei. Chiar şi pentru armatele moderne, ce guvernamentale; atragerea de sprijin logistic şi utilizează extensiv tehnologie modernă, ducerea financiar; îndeplinirea cu orice preţ a obiectivelor luptei în zone urbane şi industriale constituie politice – sau de orice altă natură – propuse10. o provocare majoră, iar rezultatele conflictelor recente au arătat că structurile acestora sunt 1.2. Războiul de generaţia a IV-a aproximativ la fel de vulnerabile în acest mediu J. Robb şi alţi autori apreciază că acest conflict cu adversari mult mai puţin avansaţi din punct de opune „puterile, chiar statele, care se consideră vedere tehnologic. Multe dintre armatele moderne angajate în apărarea globalizării şi forţele, tot mai

IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 ACTUALITATEA POLITICO-MILITARĂ numeroase, îndeosebi teroriste, care acţionează Folosirea armei atomice la Hiroşima şi împotriva globalizării”11. În optica acestui autor, o Nagasaki a fost destinată să facă să cedeze rapid un aşa-numită „gherilă mondială” ar putea folosi per- adversar cu determinare care, altfel, ar fi continuat turbaţiile sistemelor (conducte energetice, reţele să lupte mult timp. Orice conflict este, în esenţă, de electricitate) pentru a produce pierderi statelor asimetric, pentru că unul din cei doi adversari va vulnerabile. Acest „război” ar fi tipul Open Sour- căuta întotdeauna să reflecteze, să organizeze şi să ce (Open Source Warfare – OSW), care foloseşte acţioneze diferit de celălalt. dizidenţele, acţiunile de pe Internet, sistemele in- Această asimetrie se va stabili atât la nivel formaţionale, îndeosebi din spaţiul cibernetic etc. strategic, cât şi la nivel operativ sau tactic. Deci, Cei mai importanţi analişti militari apreciază însă asimetria în conflict caracterizează mai degrabă că războaiele de generaţia a IV-a sunt conflictele o adaptare la adversar sau ameninţare. Parţială militare ale acestei epoci12. Mijloacele şi proce- sau totală, această adaptare se poate integra într-o deele militare din Generaţia a IV-a (cu important formă mai convenţională de confruntare, deplasând aport al tehnologiei electronice) se pot utiliza în sau lărgind câmpul de conflictualitate de la simplul conflictele de joasă, medie şi maximă intensitate. câmp de luptă la spaţiul mediatic şi politic. „A Noul război s-ar putea axa pe operaţii de vorbi de un concept de conflict asimetric pare gestionare a conflictului, pe supravegherea destul de puţin pertinent, chiar contraproductiv militar-politică internaţională, pe acţiunea directă pentru înţelegerea fenomenului război, aşa cum se împotriva unor state care ameninţă securitatea manifestă el de 5000 de ani”14. zonală sau globală. Acest tip de război poate avea Asimetria este un factor recurent în conflicte, caracter preemtiv sau preventiv13. dar a cărui importanţă strategică variază în funcţie În ultimii ani, se dezbate şi tema „războiului de epocă. Se cuvine, deci, să nu se neglijeze îndelungat”. J. Carafano şi alţi doctrinari pledează alte forme de conflictualitate, prezentând ca nou pentru strategia de protejare a statului pe termen ceva vechi şi, finalmente, necunoscând lecţiile lung. Obiectivele acestui război ar urmări: trecutului. înfrângerea reţelelor teroriste; apărarea propriului În sens larg, războiul asimetric exprimă o teritoriu; modelarea opţiunilor unor state; transformare în raporturile de forţe în comparaţie prevenirea achiziţionării unor arme de nimicire cu conflictele aşa cum le cunoaştem – de exemplu – în masă. Analiştii RAND Corporation consideră pe timpul Războiului Rece. Acest tip de război este că acest tip de război apare la confluenţa dintre adesea „o confruntare între sisteme politice, sociale, terorismul şi confruntările dintre guverne şi culturale, organizaţionale ce se supun unor logici ideologii. Se vor urmări combaterea terorismului diferite15”. De asemenea, se caracterizează, printr- şi a mişcărilor insurgente. o relaţie diferită în spaţiu. „În plan operaţional, câmpul de luptă a cedat locul spaţiului operaţional, 1.3. Conflictele asimetrice care poate fi definit ca volumul în care operaţiile Termenul de conflict desemnează orice formă securitare şi militare sunt purtate. Războiul de opoziţie între cel puţin două entităţi. O asemenea asimetric înglobează spaţiul tridimensional definiţie acoperă un larg spectru, de la divergenţă tradiţional, în care operaţiile sunt duse fizic, dar de opinii între doi indivizi la război între două cuprinde, de asemenea, spaţiul hertzian, domeniu state. Acest conflict este denumit asimetric, atunci al războiului electronic, al spaţiului cibernetic, când unul dintre actori nu respectă regulile comune unde circulă informaţia numerică, infosfera unde stabilite, când „nu respectă regulile jocului”. În sunt practicate manipulările opiniilor şi spaţiul cazul unui război, al unui conflict armat, regulile uman, ale cărui interacţiuni subtile sunt în inima sunt adesea stabilite în beneficiul unuia dintre problemelor de securitate moderne”16. antagonişti, care îşi află în acestea un mijloc de Practic, asimetria încearcă să transforme superi- a-şi fonda mai mult superioritatea. Deci, este oritatea adversarului în slăbiciune. Deci, asimetria logic, că după ce a încercat să respecte regulile, va juca un rol important în domeniul informaţiei adversarul caută să le ocolească pentru a restabili şi al comunicaţiei. În timp ce războiul convenţio- un echilibru, pentru a-şi crea un ascendent sau a nal urmărea obiective strategice a căror natură este prelua iniţiativa, pentru a-şi reduce slăbiciunea adesea materială (cucerire de teritorii, de exem- care i-ar putea fi fatală. plu), războiul asimetric are obiective strategice de

IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 ACTUALITATEA POLITICO-MILITARĂ natură adesea imaterială, cu accent pe legitimitate. • Asimetria de metodă. Aceasta se referă la Pe scurt, strategiile asimetrice vizează mai mult să dezvoltarea conceptelor de operaţie, a doctrinelor influenţeze şi să semene îndoiala în rândurile ad- tactice diferite de cele ale adversarului, la ansamblul versarului decât să cucerească teritorii. metodelor de concepere, pregătire şi desfăşurare a Nonviolenţa, violenţa politică, terorismul şi o luptei; parte din războiul informaţional sunt grupate în • Asimetria de organizare. Aceasta presupune categoria de conflicte asimetrice. adaptarea structurilor militare la o formă de luptă Pe de altă parte, asimetria este o adaptare a gândită diferit de cea a adversarului; unuia dintre beligeranţi la ameninţarea cu care • Asimetria de voinţe. Cu organizarea trupelor trebuie să se confrunte, cu inamicul cu care trebuie sale şi tactica folosită, un beligerant îşi poate vedea să se lupte. Această adaptare poate fi voluntară, evoluţia determinării sale pe durata conflictului. adică fructul unei analize sau al unei reflecţii sau Aceasta se poate eroda în timp sau, dimpotrivă, poate fi impusă de circumstanţe, de incapacitatea se poate întări dacă legitimitatea acţiunii sale se de a duce lupta cu mijloace clasice. De asemenea, afirmă cu claritate. Asimetria de voinţe este cu această adaptare poate fi totală sau parţială şi poate atât mai inegală între adversari cu cât unul dintre fi combinată cu forme ale luptei clasice, cuma ei apreciază că supravieţuirea sau interesele ilustrat-o opoziţia armată din Indochina. sale vitale sunt în pericol, în timp ce celălalt nu Apoi, asimetria este un fenomen cu multiple protejează sau nu apără decât interese mai puţin dimensiuni, pe care conceptul prea rigid de importante, suferă o presiune mediatică mai mare „conflict asimetric” nu poate să-l evidenţieze în sau mai mică. Această asimetrie este întâlnită, mai întregime. Astfel, tacticele adoptate de germani ales, la nivel strategic. Acest tip de asimetrie face în campania din Polonia în 1939 şi în Franţa în ca primul să fie mai înclinat spre acceptarea, chiar 1940 sunt înţelese şi apoi contracarate de aliaţi. glorificată, a pierderilor sale, spre consimţirea Deci, se poate emite ipoteza că asimetria îşi pierde de privaţiuni şi sacrificii durabile, iar pe cel de- progresiv din eficacitatea sa. Cel care este constrâns al doilea să fie mai febril în operaţiile pe care le să recurgă la asimetrie nu are atunci altă alegere planifică, în riscurile pe care le consimte. Acest decât să o facă să evolueze, în timp ce cel care, în tip de asimetrie deplasează spaţiul conflictului de mod deliberat, recurge al aceasta ar putea fie să o luptă spre câmpul imaterial; abandoneze, fie să o combine cu forme de luptă mai • Asimetria normativă şi culturală. Ea este clasice. O asemenea volatilitate constituie în timp prezentă mai pregnant în conflictele între popoare o provocare pentru armatele regulate occidentale, cu civilizaţii diferite: înţelegerea diferită a morţii, care adesea nu au altă alegere decât de a se adapta, a timpului, curajului, laşităţii sau cruzimii atribuite la rândul lor, sau de a suferi consecinţele unei anumitor procedee de luptă. Ameninţarea pe care doctrine prea rigide. o constituie dispozitivele explozive improvizate În fine, asimetria rar garantează singură victoria (DEI) este, în acest sens, elocventă pentru acest strategică, chiar dacă modifică considerabil tip de asimetrie. Folosite împotriva coaliţiei, DEI criteriile de obţinere a succesului strategic. Pentru joacă rolul unor mine anti-vehicul sau anti-personal a permite orientarea deciziei, asimetria este adesea artizanale, seamănând deci cu un procedeu clasic combinată cu alte moduri de acţiune directe sau al distrugeri prin ambuscadă. Folosite de o manieră indirecte, mai convenţionale. oarbă în mediul civil, aceste dispozitive seamănă Asimetria este, deci, un fenomen vechi şi mai curând cu o armă teroristă, prin efectele lor complex, care se integrează în formele clasice de fizice, psihologice şi morale devastatoare; conflictualitate. Aceasta este rar un fenomen izolat • Asimetrie tehnologică. Ea este moneda cu- şi unic, ce ar putea să se rezume la un model teoretic rentă în istoria războaielor. Cercetările întreprinse unic. A conceptualiza războiul asimetric pare în în cursul primului Război Mondial pentru creşterea această privinţă puţin pertinent17. Dimpotrivă, este cadenţei de tragere sau a distanţei de lovire a ţintei pe deplin posibil să se identifice parametrii ce pot răspundea unei nevoi de creştere a avantajului în fi modificaţi pentru a obţine o asimetrie, atâtla raport cu adversarul, respectând totodată aceleaşi nivel tactic, cât şi operativ sau strategic18. reguli şi având aceleaşi repere morale; Există diferite tipuri de asimetrii într-un conflict • Asimetrie economică. Puterea economică armat. Printre acestea se află: dă statelor posibilitatea asigurării unei dotări a

10 IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 ACTUALITATEA POLITICO-MILITARĂ forţelor lor armate cu mijloace de luptă de ultimă indezirabile susceptibile să însoţească efectul dorit. generaţie; Problema principală rezidă, poate, în determinarea • Asimetria juridică. Foarte adesea, caracterul adevăratului efect al unei acţiuni pentru că acestea asimetric al conflictelor este rezumat la o chestiune au întotdeauna efecte primare şi efecte secundare. de capacitate sau tehnică. Totuşi, unul dintre În acelaşi timp, o problema importantă o reprezintă determinanţii de bază se află în dreptul războiului determinarea efectului realmente dorit care, de care îi este aplicabil. Astăzi, războiul este conceput regulă, diferă de determinarea efectului adevărat întotdeauna ca o chestiune asimetrică între state al unei acţiuni. suverane, în ceea ce priveşte dreptul. Această Operaţiile bazate pe efecte pot fi abordate ca constatare pune deci o primă asimetrie între faptele o „filozofie a planificării campaniei graţie căreia de război trăite şi cadrul de angajare al unei armate. planificatorul militar îşi foloseşte cunoaşterea Dar asimetria este mai evidentă atunci când este superioară pentru a evita luptele de uzură, aplicând vorba de statutul acordat agresorului, indiferent forţa în locul şi la momentul potrivit pentru a dacă este vorba de un insurgent, de un terorist sau obţine efecte operaţionale şi strategice precise”20. de un luptător din rezistenţă. Pe timpul ocupaţiei, De regulă, accentul pus în situaţiile dorite pe efecte germanii negau luptătorilor din rezistenţă statutul pentru a atinge obiectivele desemnate permite să de prizonier de război pentru că acţionau clandestin, se evite o focalizare pe pseudo-obiective, aşa cum dovedeau perfidie şi puteau să fie împuşcaţi. ar fi distrugerea. Astăzi, în Afghanistan, un mudjahidin este EBO sunt definite drept operaţiile ce sunt considerat „persoană capturată”, adică se bucură planificate, executate, evaluate şi adaptate pentru de un statut ce nu face din el nici un prizonier de a influenţa sau modifica sistemele sau mijloacele război, nici un criminal de drept comun, nici un în scopul obţinerii rezultatelor dorite21. O altă spion perfid. Punerea în captivitate şi interogatoriul definiţie a operaţiilor bazate pe efecte este: pun probleme juridice conjuncturale. Atunci când „operaţii ce sunt planificate, executate, evaluate şi aceste chestiuni vor fi rezolvate, dreptul războiului adaptate pe baza unei înţelegeri holistice a mediului va ţine seama de asimetria beligeranţilor. Va trebui operaţional în scopul influenţării sau schimbării simultan ca armatele regulate naţionale să respecte comportamentului sau potenţialului sistemelor, prin integral acest nou drept, pentru a evita o asimetrie aplicarea integrată a instrumentelor alese de putere contraproductivă, ca cea a închisorilor secrete ale pentru a atinge obiectivele politice desemnate”22. CIA. În această definiţie, efectul desemnează starea Astfel, asimetria este o afacere de circumstanţe materială sau comportamentul unui sistem politic, şi de capacitate de adaptare la un moment dat al militar, economic, social, informaţional şi de conflictului, pentru a permite unuia din adversari să infrastructuri ce rezultă dintr-o acţiune sau dintr- restabilească un echilibru sau să obţină un avantaj un ansamblu de acţiuni militare sau nu23. Pe de altă decisiv. Conceptul de conflict asimetric pierde deci parte, operaţiile bazate pe efecte sunt un proces din sens, deoarece, conjunctural, un conflict poate ce permite să se obţină un rezultat sau un efect să vadă anumite pârghii ale asimetriei active într- strategic dat împotriva unui inamic, prin aplicarea un context structural convenţional. sinergică şi cumulativă a unui evantai complet de capacităţi militare şi nonmilitare la toate 1.4. Operaţii bazate pe efecte nivelurile de conflicte24. Un alt punct de vedere Conceptul de operaţii bazate pe efecte (Effects- caracterizează operaţiile bazate pe efecte astfel25: Based Operations – EBO) este foarte important constituie o metodă completă de reflecţie apropo pentru forţele armate. Într-o anumită măsură, de operaţii; transcende totalitatea dimensiunilor, aceasta nu ar trebui să surprindă căci acţiunile disciplinelor şi nivelurilor de război; pune accentul planificate, în război sau în oricare activitate, pe situaţia cercetată şi obiectivele urmărite; sunt percepute ca raţionale şi calculate – şi orice vizează să combine într-o manieră transparentă acţiune raţională calculată implică un efect planificarea, execuţia şi evaluarea într-un întreg previzibil19. Orice acţiune calculată este legată de adaptativ; priveşte crearea efectelor – nu prin efecte, dar se pun numeroase întrebări nu doar în platforme, armament sau metode; trebuie să ia în legătură cu adevăratul efect al unei acţiuni, ci, mai seamă toate tipurile posibile de efecte; trebuie să ales, referitor la cunoaşterea efectelor secundare ia în considerare întotdeauna legile consecinţelor

IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 11 ACTUALITATEA POLITICO-MILITARĂ nedorite; vizează, mai întâi, atingerea obiectivelor Înţelegerea a ceea ce se vrea obţinut, ca rezultat în cel mai eficace mod şi, apoi, în cel mai raţional dorit semnificativ, depinde, prin urmare, de mod; recunoaşte că războiul este un şoc al elementele următoare: definirea rezultatului dorit; sistemelor adaptative complexe; se focalizează, în evaluarea şanselor de obţinere a rezultatului dorit principal, pe comportament, nu doar pe schimbările în funcţie de circumstanţele ce rezultă dintr-un materiale; recunoaşte că perfecta cunoaştere a produs dat; evaluarea şanselor de a vedea factori tuturor actorilor şi a mediului operaţional este independenţi de voinţa noastră generând realizarea importantă pentru a repurta succesul în acţiunile rezultatului dorit; evaluarea avantajelor tuturor întreprinse. combinaţiilor de rezultate pe care ar putea să le Conceptul EBO implică următoarele elemente: genereze un produs dat; verificarea posibilităţii de influenţă sau modificare; rezultate dorite; realiza- a izola rezultatul dorit de alte rezultate la fel de re. Influenţa sau modificarea rezultă din aplicarea probabile dar indezirabile; obţinerea, ca urmare puterii. Dacă totuşi se prevede aplicarea puterii, a unei creaţii planificate de circumstanţe, a trebuie să se posede o anumită cunoaştere a modu- produsului din care ar deriva rezultatul dorit. lui în care lucrurile se produc în lume. În măsura În abordarea EBO trebuie ţinut seama de: o în care o asemenea cunoaştere este de natură teo- distincţie între produse şi rezultate; o cunoaştere retică, aceasta trebuie să se confirme prin realitatea foarte precisă a raporturilor între produse şi observată. În ceea ce priveşte conceptul EBO fo- rezultate de o manieră care să permită evaluarea losit de armata americană, acesta pune accentul pe probabilităţii obţinerii unui rezultat dorit; obţinerea rezultate. Se observă că este mai uşor de prevăzut unui produs ce declanşează cascada evenimentelor produsele decât rezultatele. În măsura în care, de ce conduc la rezultatul dorit. exemplu, orice bombardament antrenează o distrugere, este facil să se prevadă o distrugere pe timpul 5.5. Războiul bazat pe reţea planificării unei misiuni de bombardament şi pare Războiul bazat pe reţea nu mai aparţine de natural să se evalueze bombardamentele măsurând science-fiction, el este deja o realitate. Atacul distrugerile pe care le produc. Totuşi, planificatorii timp de 21 de zile condus de către SUA împotriva militari ştiu că distrugerea nu este decât un mijloc Irakului în 2003 a fost o demonstraţie a superiorităţii de obţinere a rezultatelor mai complexe – interdic- tehnologice americane şi o aplicare practică a ţie, paralizie, spaimă, frică etc. Deci, trebuie să se conceptului de „război bazat pe reţea” (RBR). În ia în considerare drumul sinuos ce conduce de la sensul cel mai larg, RBR reprezintă capacitatea de un produs la numeroase rezultate. a uni între ele diferite categorii de forţe (terestre, Un produs militar poate, în fapt, să antreneze aeriene, navale) ca şi a armatelor ţărilor aliate, de o cascadă de rezultate politice, economice, socio- a recupera informaţiile graţie dronelor, sateliţilor, culturale şi militare. La fel, este posibil ca un de a le difuza în timp real unităţilor în scopul de a rezultat politic dezirabil să fie acompaniat de lovi mai repede şi mai precis. un rezultat socio-cultural indezirabil. Victoria Practic, conceptul RBR corespunde începutului coaliţiei militare internaţionale din Irak oferă unei noi etape în dezvoltarea societăţii omeneşti. numeroase exemple de asemenea situaţii. Prin Este un concept de avangardă tehnologică, urmare, problema constă în determinarea a ceea accesibil, deocamdată, numai entităţilor care ce rezultatul dorit semnifică sau în izolarea acestui dispun de tehnologii de vârf (high-tech), de rezultat, prin blocarea rezultatelor indezirabile şi tehnologia informaţiei (IT) şi de structurile provin din acelaşi produs. A treia caracteristică hardware şi software necesare folosirii acestora. importantă a abordării EBO – realizarea – diferă De fapt, acest concept a apărut şi evoluează ca o de producerea unor rezultate dacă acceptăm componentă a revoluţiei în problemele militare, semnificaţiile sugerate mai jos. A realiza semnifică iniţiate în teoria şi practica militară a SUA după a atinge un obiectiv stabilit anterior. Este relativ sfârşitul Războiului Rece. Premisa de la care facil să se prevadă rezultatele pentru că sunt s-a pornit în fundamentarea conceptului este de naturi diverse şi se prelungesc. Cu cât se aceea că societatea s-a schimbat profund datorită prelungesc mai multe rezultate, cu atât ele vor fi informaţiei, iar domeniul militar nu trebuie să mai influenţate de evenimente viitoare care pretind rămână în urmă. Schimbările au fost generate de multiple verificări specializate. evoluţia integrată a proceselor şi organizaţiilor

12 IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 ACTUALITATEA POLITICO-MILITARĂ economice, tehnologiei informaţionale şi de afaceri decât cele specifice luptei armate, îndeosebi în pentru a realiza noi standarde ale eficienţei. spaţiul cibernetic şi în media; ca război de reţea, RBR este posibil datorită superiorităţii permanent, generalizat, definit prin asimetrie, informaţionale. De fapt, el constituie modalitatea stratageme, haos şi parteneriate27. de a genera putere de luptă prin integrare într-o reţea informaţională a senzorilor, decidenţilor 2. Influenţa noilor paradigme ale luptei şi executanţilor în scopul cunoaşterii spaţiului armate asupra pregătirii forţelor militare luptei, măririi vitezei conducerii, accelerării ritmurilor operaţiilor, intensificării efectelor letale, Astăzi, pregătirea forţelor militare este accentuării protecţiei şi realizării unui anumit grad semnificativ, direct şi constant influenţată de de autosincronizare. noile paradigme ale luptei armate. Atributul De asemenea, RBR reprezintă o problemă semnificativ se referă atât la intensitatea influenţei de comportament uman şi organizaţional, exercitate de noile paradigme ale luptei armate – bazat pe adoptarea unui nou model de gândire. război în mijlocul populaţiei, conflicte asimetrice, Operaţionalizat, conceptul RBR exprimă abilitatea război bazat pe reţea, operaţii bazate pe efecte unor forţe dispersate geografic de a realiza un înalt –, cât şi aria largă de cuprindere a categoriilor nivel al cunoaşterii spaţiului luptei care să permită de forţe armate. Caracterul direct al influenţei exploatarea lui prin autosincronizare şi alte noilor paradigme ale luptei armate se reflectă în operaţii bazate pe reţea în executarea hotărârilor conţinutul programelor de formare şi dezvoltare comandanţilor. profesională a personalului forţelor militare, în Pe de altă parte, RBR permite mărirea vitezei alegerea metodelor şi tehnicilor de instruire a de transformare a deciziilor eşaloanelor superioare efectivelor militare, în modelele comportamentale în acţiuni şi nu este condiţionat de natura misiunii, vizate a fi interiorizate de către militarii şi civilii componenţa grupării de forţe ori geolocaţia ce vor participa la viitoarele conflicte armate. acesteia. Ca urmare, oferă posibilitatea realizării Aspectul constant al influenţei desemnează relaţia unor ritmuri rapide în operaţii şi posibilitatea ce se stabileşte între acceptarea rolului major al realizării reacţiei imediate la schimbări, a asumării noilor paradigme ale luptei armate şi procesul unor riscuri scăzute şi a costurilor reduse, cu alte formării şi dezvoltării profesionale a personalului cuvinte – eficienţă sporită. civil şi militar al forţelor militare. Forţele, mijloacele, strategiile şi modul de În opinia noastră, influenţa noilor paradigme angajare, ca şi intensitatea confruntării depind ale luptei armate asupra pregătirii forţelor de efectele ce se doresc obţinute în final sau militare se manifestă pe cel puţin 3 planuri – în diferite etape. Întotdeauna s-a recurs la conţinutul programelor de formare şi dezvoltare această metodologie. În noile condiţii create de profesională; preponderenţa utilizării anumitor configuraţia de reţea, însă, efectul trece în prim metode în formarea profesională; accentul pus plan şi devine a aproape simultan cu cauza şi pe formarea şi dezvoltarea proprietăţilor psiho- mecanismul ce îl produc. Acţiunile specifice sociale ale structurilor militare. războiului noncontact, mai ales sub forma RBR, Mai întâi, este vorba de conţinutul programelor realizează această simultaneitate în plan strategic de formare şi perfecţionare profesională a şi în plan tactic, permiţând apropierea nivelurilor personalului forţelor militare. Acesta trebuie strategic, operativ şi tactic. Efectul de reţea se să reflecte integral, dar flexibil, impactul noilor traduce aici prin acţiunea şi prin reacţia în timp paradigme ale luptei armate asupra a ceea ce real26. trebuie să înveţe, adică ce date şi informaţii trebuie Războiul bazat pe Reţea poate fi privit din cel să asimileze, însuşească şi interiorizeze personalul puţin trei perspective: ca război de teatru, adică civil şi militar pentru a le transforma apoi în în calitate de confruntare într-un teatru de operaţii cunoştinţe, deprinderi, abilităţi şi automatisme bine definit, atât ca arie geografică şi din punctul de necesare îndeplinirii misiunilor încredinţate în vedere al angajării, ceea ce menţine dimensiunile diferite teatre de operaţii. simetrice şi disimetrice ale confruntării, cât şi ca Acest conţinut trebuie să cuprindă: filosofie şi praxeologie a operaţiilor şi acţiunilor • Discipline ştiinţifice fundamentale pentru concrete; ca război extins şi în alte domenii formarea militară a luptătorilor. În funcţie de

IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 13 ACTUALITATEA POLITICO-MILITARĂ categoria de personal militar, se stabilesc concret de către personalul forţelor militare angajate disciplinele strict militare ce se cer parcurse de în luptă să ducă la apariţia şi manifestarea unor către membrii forţelor militare; resentimente în sânul populaţiei afectate. • Discipline tehnice şi nu numai necesare De asemenea, este posibil ca aceste resenti- formării aptitudinilor, deprinderilor, priceperilor mente să conducă la un comportament individual şi abilităţilor de militar, adică de persoană capabilă şi colectiv al populaţiei de susţinere constantă, di- să cunoască mijloacele de luptă din dotare, să rectă şi semnificativă a insurgenţilor, a teroriştilor le folosească eficace şi eficient în îndeplinirea sau membrilor gherilei. În acelaşi timp, potrivit misiunilor încredinţate. Tot aici, în funcţie de noilor paradigme ale luptei armate, personalul categoria de personal căreia aparţin şi a funcţiei forţelor militare trebuie să-şi însuşească o serie de îndeplinite, militarii sunt deprinşi să adopte decizii informaţii şi date despre cultura, civilizaţia, valo- rapide în condiţii de stres, de situaţii critice; rile, tradiţiile, obiceiurile, tabuurile populaţiei din • Discipline de cultură generală necesare zona teatrelor de operaţii. Asemenea cunoştinţe modelării comportamentului individual şi colectiv. sunt utile în adoptarea unui comportament adecvat De regulă, armata oferă personalului său, civil şi al personalului combatant faţă de populaţia civilă. militar, modele de comportament apreciate ca Astăzi, scopul luptei nu mai este doar distrugerea dezirabile; şi nimicirea adversarului, ci şi soluţionarea crizei • Însuşirea unei limbi străine de circulaţie şi/sau conflictului, pentru a se reveni la starea de internaţională (de regulă, limba engleză, la nivel normalitate, adică la pace şi stabilitate. Totodată, de conversaţie) utilă în comunicarea interculturală militarii participă la reconstrucţia iniţiată în peri- în diferite teatre de operaţii unde acţionează o oada post-conflict, situaţie în care cooperarea şi coaliţie militară internaţională sub mandat ONU; sprijinul populaţiei sunt deosebit de importante. • Discipline ştiinţifice din domeniul informa- De aici, nevoia unui comportament individual şi ticii având ca scop formarea deprinderilor, price- colectiv cooperant al personalului forţelor milita- perilor şi abilităţilor de a utiliza eficace şi eficient re faţă de populaţia din zona de conflict. mijloacele de comunicaţii şi informaţionale din Cel de-al doilea plan al manifestării influenţei dotarea personală şi/sau a structurii militare; noilor paradigme ale luptei armate asupra pregătirii • Pregătire fizică şi psihică necesare formării forţelor militare îl reprezintă cel al metodelor şi întăririi rezistenţei fizice şi psihice pentru a face folosite în transmiterea informaţiilor şi formarea faţă cu succes solicitărilor diverse ale câmpului cunoştinţelor în procesul instructiv-educativ. actual de luptă; Desigur, metodele tradiţionale nu-şi reduc • Psihologie, psiho-socială şi etică28 necesare substanţial rolul, dar, pentru a fi în concordanţă cu formării comportamentului de luptător. exigenţele impuse de noile paradigme ale luptei Practic, întregul conţinut al programelor de armate, o serie de metode de învăţare şi formare formare şi dezvoltare profesională a personalului a deprinderilor de luptători dobândesc un statut forţelor militare trebuie să conducă la realizarea privilegiat. În opinia noastră, aici intră metodele acelui tip de combatant cerut de actualul câmp de modelării, simulării şi a jocului de rol. luptă. Astfel, personalul forţelor militare trebuie să Metoda modelării se întemeiază pe folosirea cunoască ce presupune lupta în cadrul „războiului modelului în procesul de formare şi dezvoltare în mijlocul populaţiei”, în conflictele asimetrice, profesională a personalului forţelor militare. în războiul bazat pe reţea sau în operaţiile bazate Modelul este o reprezentare fizică, matematică sau pe efecte. De exemplu, participarea directă la logică a unui sistem, entitate, fenomen sau proces. „războiul în mijlocul populaţiei” presupune Există o strânsă relaţie între metoda modelării şi folosirea cu discernământ a mijloacelor de luptă cea a simulării. Simularea este evoluţia în timp a având în vedere că acţiunile se derulează în mediul unui model. Rolul principal al instrumentelor de urban unde densitatea populaţiei civile este mare, modelare şi simulare în procesul de instruire este unde există clădiri, reţele electrice, canalizare, de a reproduce condiţiile câmpului de luptă cât mai conducte de gaze etc. care pot fi distruse şi pot realist posibil şi cu costuri reduse, comparabile cu genera efecte nedorite chiar pentru combatanţi. procedeele clasice de instruire. Pe de altă parte, este posibil ca efectele produse Într-un mediu în plină schimbare (politică, de folosirea violenţei extreme într-o localitate mediatică, juridică, tehnologică), numai simpla

14 IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 ACTUALITATEA POLITICO-MILITARĂ stăpânire a procedurilor operaţionale nu mai este participanţilor posibilitatea să trăiască, pe viu, suficientă. Cunoaşterea aprofundată a teatrului o situaţie concretă, reală şi posibil de întâlnit în de operaţii în toate dimensiunile sale, stăpânirea cadrul îndeplinirii unei sarcini de serviciu. Practic, culturilor şi obiectivelor politico-militare sunt prin asumarea unui rol anume, combatantul învaţă astăzi indispensabile pentru a asigura o gestionare ce trebuie să facă, cum, când şi cu ce mijloace să optimă a acestor evenimente. În acest sens, facă pentru a-şi îndeplini misiunea încredinţată. tehnologia informaţiei are un aport primordial Prin această metodă se formează şi dezvoltă pentru a favoriza transferul de cunoştinţe aptitudini şi deprinderi necesare individului operaţionale şi pentru a accelera aptitudinea şi diferitelor grupuri militare (echipă, pluton, de conducere a operaţiilor, în special, la nivel companie) în îndeplinirea misiunilor încredinţate operativ. Conceptul de simulare în pregătirea în diferite teatre de operaţii. diferitelor structuri militare, prin intermediul Această metodă presupune trei faze: însuşirea a diferite exerciţii de simulare, antrenează rolului individual şi/sau de grup; derularea comandanţii în luarea deciziei şi, prin practica exerciţiului în teren; analiza activităţii, de fapt, a procedurilor PC, în coordonarea acţiunilor între manierei în care fiecare combatant şi-a intrat în diferite compartimente ale structurii legate în reţea. rol. Întreaga activitate porneşte de la un scenariu Pentru a face acest lucru, modelele de simulare întocmit, de cele mai multe ori, şi pe temeiul sunt folosite pentru a plasa comandanţii forţelor, lecţiilor identificate cu prilejul participării la statele majore, sistemele de comandament şi de diferite misiuni internaţionale în diverse teatre comandă într-un mediu operaţional realist. de operaţii. Desigur, nu se neglijează sub nicio Practic, simularea se desfăşoară în două faze: formă conţinutul şi natura viitoarei misiuni ce - Stimularea: scopul urmărit este de a forma va fi îndeplinită de forţele militare ce participă la diferiţii actori, cât mai repede cu putinţă, în ce exerciţiul respectiv. priveşte deprinderile, priceperile şi abilităţile Cel de-al treilea plan al exercitării influenţei legate de îndeplinirea atribuţiilor specifice noilor paradigme ale luptei armate asupra funcţiei lor, în condiţii simulate, similare celor pregătirii forţelor militare îl constituie accentul reale din diferitele teatre de operaţii. Această fază pus pe formarea şi dezvoltarea proprietăţilor se articulează în jurul a două activităţi derulate psiho-sociale ale structurilor militare. Orice în paralel: 1) stimularea pasivă ce permite structură militară reprezintă un grup uman şi, în accelerarea procesului de transfer al cunoştinţelor această calitate, aceasta trebuie să-şi formeze şi operaţionale (teatru, ordinea exerciţiului, istoricul dezvolte o serie de proprietăţi de natură psiho- crizei etc.), activitate ce este disponibilă pe toată socială. Printre acestea amintim: coeziunea de durata exerciţiului; 2) stimularea activă ce permite grup; consensul; eficacitatea; moralul; relaţiile însuşirea de către participanţii la exerciţiu a interpersonale; conformitatea31. informaţiilor despre mediul operaţional de lucru. În opinia noastră, formarea şi dezvoltarea - Simularea: scopul acesteia este de a antrena acestor proprietăţi psiho-sociale, ce dau o plus- personalul în lucrul cu PC-ul în luarea deciziei şi valoare respectivei structuri militare, este cerută conducerii operaţiilor. Această fază începe atunci de noile paradigme ale luptei armate. Aceasta din când PC-ul este gata să ia controlul operaţional următoarele motive: al crizei. Este vorba de a conduce, prin celule de • Specificul ducerii acţiunilor militare (războiul răspuns, o animaţie coerentă a comportamentului în mijlocul populaţiei, războiul de generaţia a IV- uman şi a sistemelor de arme în funcţie de scenariul a, războiul bazat pe reţea); politico-militar. Această fază se adresează actorilor • Tipul de inamic frecvent întâlnit în teatrele cu rol în procesul de luare a deciziilor cu PC care, de operaţii, unde se participă la executarea unor astfel, se antrenează în condiţii similare celor reale misiuni de menţinere şi impunere a păcii, misiuni din teatrele de operaţii viitoare. de stabilitate. Este vorba de insurgenţi, terorişti - Metoda jocului de rol este propice în cadrul sau gherilă (conflicte asimetrice); exerciţiilor militare în teren29. Este o metodă activă • Condiţiile concrete fizice, geografice, ce implică participarea concretă a militarilor la culturale şi de civilizaţie în care se desfăşoară derularea activităţii de instruire30. Principalul conflictul militar (operaţii bazate pe efecte); avantaj al acestei metode este acela că oferă • Implicaţii ale respectării/nerespectării

IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 15 ACTUALITATEA POLITICO-MILITARĂ

Dreptului Internaţional Umanitar de către Asimetria şi idiosincrasia în acţiunile militare, combatanţi (războiul în mijlocul populaţiei); Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, • Prezenţa mass-media în teatrele de operaţii. Bucureşti, 2004. 4. BOOT, Max, The new American Way of War, Concluzii in Foreign Affairs, vol. 82, no. 4, July/ August 2003. Noile paradigme ale luptei armate exercită o 5. DEPTULA, David A., Air Force influenţă semnificativă, directă şi constantă asupra Transformation: Past, Present, and Future, pregătirii forţelor militare. Această influenţă este Aerospace Power Journal 15, n° 3, automne 2001. mai evidentă în următoarele direcţii: conţinutul 6. DESPORTES, Vincent, La guerre au sein programelor de formare şi dezvoltare profesională des populations: solution ou idéologie?, http://�� a personalului forţelor militare; accentul pus pe pedagogie.ac-montpellier.fr/hist_geo/defense/ unele metode de învăţare şi formarea aptitudinilor, pdf/cercle/la%20guerre%20au%20sein%20 deprinderilor şi comportamentului necesare în des%20populations.pdf. luptă; formarea şi dezvoltarea proprietăţilor psiho- 7. FRUNZETI, Teodor; ZODIAN, Vladimir, sociale ale structurilor militare. Lumea 2011, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Realizarea unei corelaţii strânse între Armatei, Bucureşti, 2011. exigenţele noilor paradigme ale luptei armate şi 8. FRUNZETI, Teodor; MUREŞAN, Mircea; pregătirea forţelor militare apreciem că reprezintă VĂDUVA, Gheorghe, Război şi haos, Editura o necesitate absolută pentru toate armatele, Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, inclusiv pentru Armata României, dacă se doreşte 2009. realizarea cu succes a misiunilor încredinţate în 9. HABERMAS, Jürgen, The Theory of ţară şi în afara acesteia. Communicative Action, vol. 1, Beacon Press, Manifestarea unei atitudini flexibile din Boston, 1984. partea conducerii politice şi militare naţionale 10. HUYGHE, François-Bernard, Guerre de faţă de evoluţia paradigmelor privind lupta 4ème génération et 4ème Guerre Mondiale, http:// armată şi a impactului acesteia asupra formării şi www.european-security.com/index.php?id=5196. perfecţionării profesionale a forţelor militare este 11. HUNERWADEL, J. P., L’approche des soluţia optimă. opérations basées sur les effets, http://www. În actualul context intern şi internaţional, airpower.au.af.mil/apjinternational/apj-f/2007/ complex şi dinamic, militarii trebuie să se Pri07/hunerwadel.html. pregătească intelectual, doctrinar şi material pentru 12. Le GAL, Patrick, Ethique militaire a menţine utilitatea forţei militare indispensabile dans les conflits asymétriques. Retour de visite apărării şi perenităţii statelor. d’opérations, http://www.st-cyr.terre.defense. gouv.fr/ressources/10204/32/9_tr1_4.pdf. Această lucrare a fost realizată cu susţinerea 13. PASCALLON, Pierre, Le nouveau Consiliului Naţional pentru Cercetare Ştiinţifică, paradigme: la guerre au milieu des populations, CNCS-UEFISCDI, prin grantul acordat în http:// www.club-participation-progres.com/.../ cadrul proiectului cu numărul PN-II-ID-PCE- la_guerre_au_milieu_des_populations___pierre_ 2011-3-0849. pascallon.pdf. 14. SERGIO da ROCHA, Alexandre, BIBLIOGRAFIE: Opérations basées sur les effets, http://www. airpower.au.af.mil/apjinternational/apj-f/2007/ 1. ANTOINE, Emmanuel,� Le concept de Pri07/darocha.html. conflit�� as�y�m�é��tri�q��ue a-t-il un sens?, http:// 15. SMITH, Rupert, The Utility of Force: The alliancegeostrategique.org/2011/05/07/le-concept- Art of War in the Modern World, Allen Lane, de-conflit-asymetrique-a-t-il-un-sens-i/. 2005. 2. BAUD, Jacques, La Guerre asymétrique ou 16. VĂDUVA, Gheorghe, Războiul bazat pe la défaite du vainqueur, Editions du Rocher, Paris, reţea în fizionomia noilor conflicte militare,http:// 2003. cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/rbr_in_fizionomia_ 3. BĂDĂLAN, Eugen; FRUNZETI Teodor, noilor_conflicte_militare.pdf.

16 IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 ACTUALITATEA POLITICO-MILITARĂ

17. USJFCOM, Operational Implications of la défaite du vainqueur, Editions du Rocher, 2003, Effects-Based Operations (EBO) (Implications Editions du Rocher, Paris, 2003, p. 11. opérationnelles des opérations basées sur les 16 Jacques BAUD, op. cit., p. 32. effets), Joint Doctrine Series n° 7 (Fort Monroe, 17 Emmanuel ANTOINE, art. cit., p. 2. Virginie: Joint Warfighting Center, 17 novembre 18 Eugen BĂDĂLAN, Teodor FRUNZETI, Asimetria şi idiosincrasia în acţiunile 2004). militare, Editura Centrului Tehnic-Editorial 18. TZÎ, Sun, Arta războiului, Editura Militară, al Armatei, Bucureşti, 2004, pp. 123-168. Bucureşti, 1976. 19�� Jürgen HABERMAS, The Theory of Communicative Action, vol. 1, Beacon Press, Boston, NOTE: 1984, p. 285. 20�� Général de division David A. DEPTULA, Air 1 Sir Rupert SMITH, The Utility of Force: The Art Force Transformation: Past, Present, and Future, of War in the Modern World, Allen Lane, 2005. Aerospace Power Journal 15, n° 3, automne 2001, p. 2 W. S. LIND, strateg american, a lansat conceptul 90. Fourth Generation Warfare, abreviat 4GW. 21� Dr. Alexandre SERGIO da ROCHA, Opérations 3 Sun TZÎ, Arta războiului, Editura Militară, basées sur les effets, http://www.airpower.au.af.mil/ Bucureşti, 1976. apjinternational/apj-f/2007/Pri07/darocha.html. 4 Vezi: T. FRUNZETI, V. ZODIAN, Lumea 22�� Lieutenant colonel J. P. HUNERWADEL, 2011, Bucureşti, Editura Centrului Tehnic-Editorial L’approche des opérations basées sur les effets, http:// al Armatei, Bucureşti, 2011, pp. 27-28. www.airpower.au.af.mil/apjinternational/apj-f/2007/ 5 Vezi: Pierre PASCALLON, Le nouveau paradigme: Pri07/hunerwadel.html, p. 11. la guerre au milieu des populations, http:// www.club- 23Cf. USJFCOM, Operational Implications participation-progres.com/.../la_guerre_au_milieu_ of Effects-Based Operations (EBO) (Implications des_populations___pierre_pascallon.pdf, pp. 5-8. opérationnelles des opérations basées sur les effets), 6�� Pierre PASCALLON, Que faut-il penser du nouveau Joint Doctrine Series n° 7, Fort Monroe, Virginie, Joint paradigme:« la guerre au milieu des populations » ? Warfighting Center, 17 novembre 2004, p. 32. http://www.lalettrediplomatique.fr/detailrub.php?id=42 24 Brig-Gen David A. DEPTULA, Effects Based &idrub=192&idrubprod=&type=1, p. 1. Operations: Change in the Nature of Warfare, Defense 7 Général de division Vincent DESPORTES, La and Air Power Series, Aerospace Education Series, guerre au sein des populations: solution ou idéologie?, 2001. http://pedagogie.ac-montpellier.fr/hist_geo/defense/ 25�� Lieutenant colonel J. P. HUNERWADEL, art. pdf/cercle/la%20guerre%20au%20sein%20des%20pop cit., pp. 4-10. ulations.pdf, p. 12. 26 T. FRUNZETI, V. ZODIAN, Lumea 8 Eugen BĂDĂLAN, Teodor FRUNZETI, 2011, Editura Centrului Tehnic-Editorial Asimetria şi idiosincrasia în acţiunile al Armatei, Bucureşti, 2011, p. 29. militare, Editura Centrului Tehnic-Editorial 27 Dr. Gheorghe VĂDUVA, Războiul bazat pe al Armatei, Bucureşti, 2004, p. 161. reţea în fizionomia noilor conflicte militare, http:// 9 Gérard CHALIAND, Les guerres irrégulières, cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/rbr_in_fizionomia_noilor_ Folio, Paris, 2008, pp. 799-824. conflicte_militare.pdf, p. 5. 10 Eugen BĂDĂLAN, Teodor FRUNZETI, 28 Vezi: Patrick Le GAL, Ethique militaire Asimetria şi idiosincrasia în acţiunile dans les conflits asymétriques. Retour de visite militare, Editura Centrului Tehnic-Editorial d’opérations, http://www.st-cyr.terre.defense.gouv.fr/ al Armatei, Bucureşti, 2004, p. 151. ressources/10204/32/9_tr1_4.pdf. 11 Pe larg în J. ROBB, Brave New War: the Next 29 Vezi: III.B/ Un entraînement adapté au stage of Terrorism and the Globalisation, Foreword by milieu urbain?, http://sites.google.com/site/ James Falows, 2007. geographiemilitairemitrovica/un-entrainement-adapte- 12 http://www.dedefensa.org/article. au-milieu-urbain, Les forces terrestres dans les conflits 13 T. FRUNZETI, V. ZODIAN, Lumea aujourd’hui et demain, http://www.scribd.com/ 2011, Editura Centrului Tehnic-Editorial doc/31504278/FT-01-Gagner-la-bataille-conduire-la- al Armatei, Bucureşti, 2011, p. 28. paix-France-2007. 14 Emmanuel ANTOINE, Le concept de conflit 30 Un exemple de metode active: le jeu de role, asymétrique a-t-il un sens?, http://alliancegeostrategique. http://www.fundp.ac.be/pdf/publications/64222.pdf. org/2011/05/07/le-concept-de-conflit-asymetrique-a-t- 31 Dicţionar de psihologie socială, Editura il-un-sens-i/, p. 1. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981. 15 Jacques BAUD, La Guerre asymétrique ou

IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 17 ACTUALITATEA POLITICO-MILITARĂ PROVOCĂRI PENTRU POLITICA DE SECURITATE ŞI APĂRARE COMUNĂ – GRUPURILE DE LUPTĂ ALE UNIUNII EUROPENE

Dr. Gheorghe CALOPĂREANU*

Conceptul UE de grupuri de luptă îşi are trimişi în Georgia la sfârşitul războiului ruso- originea în reuniunea Summitului Consiliului georgian din august 2008. European care a avut loc la Helsinki, în perioada Capacitatea de răspuns la crize a Uniunii 10-11 decembrie 1999. Deşi rezultatul principal al Europene a fost probată şi în aceste ocazii şi a reuniunii la nivel înalt a fost crearea Headline Goal demonstrat că, pentru a deveni un actor global 2003 şi lista sa asociată, concluziile Preşedinţiei cu o contribuţie efectivă şi eficientă la asigurarea Helsinki au fost că o atenţie deosebită va fi securităţii şi păcii internaţionale, Uniunea trebuie acordată dezvoltării unei „capacităţi de reacţie să-şi atingă obiectivele stabilite prin Strategia de rapidă”. Eseul de mai jos este conceput pentru Securitate. a descrie dezvoltarea conceptului UE de grup de În acest context, Politicii de Securitate şi lupta şi ilustrează modul în care conceptul de grup Apărare Comune (PSAC) îi revine un rol important de lupta se încadrează în Politica de Securitate şi în gestionarea provocărilor de securitate la nivel Apărare Comună. global. Cuvinte-cheie: grupuri de lupt��ă; PSAC; În primii zece ani de existenţă ai Politicii de capabilităţi; misiuni; Uniunea Europeană. Securitate şi Apărare Comune, aceasta a fost definită şi analizată în raport cu un sistem de Introducere securitate deja existent – Alianţa Nord-Atlantică, fără ca rolul acesteia din urmă să fie diminuat Uniunea Europeană joacă astăzi un rol în vreun fel de lansarea iniţiativei europene la important în asigurarea stabilităţii în diferite părţi Cologne în 1999. NATO a fost şi rămâne pilonul ale lumii. Uniunea a câştigat credibilitate în primii principal al politicii de securitate vestice; prin zece ani ai existenţei politicii sale de securitate şi urmare, relaţia dintre cele două organizaţii trebuie apărare, în special, prin desfăşurarea unor misiuni clarificată până la cel mai mic detaliu. Lipsa cu caracter militar derulate pe patru continente. discuţiilor în această zonă poate duce la duplicarea Capabilităţi militare europene au fost desfăşurate efortului de securitate în zona euroatlantică. sub egida Uniunii în Africa (Congo, Ciad), iar, în Misiunile din cadrul PSAC nu se bazează pe Balcani, cooperarea civil-militară s-a dovedit de interese singulare. Puterea PSAC derivă tocmai succes. De asemenea, 200 de observatori au fost din principiul consensului tuturor membrilor UE.

* Colonel conferenţiar universitar dr. Gheorghe CALOPĂREANU ([email protected]) este locţiitorul comandantului Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”. Doctor în ştiinţe militare, a participat la numeroase conferinţe şi a publicat mai multe cărţi şi articole în domeniul securităţii şi apărării.

18 IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 ACTUALITATEA POLITICO-MILITARĂ

Nu este de neglijat, însă, contribuţia partenerilor dorită în ceea ce priveşte PSAC reprezintă, în strategici ai UE la asigurarea securităţii, stabilităţii cadrul UE, sensibilităţi la fel de vizibile ca trecerea şi păcii mondiale, care completează eforturile la moneda unică europeană sau politica externă a Uniunii. Canada, Norvegia, Rusia, SUA şi Turcia Uniunii. sunt prezenţe active în misiunile de răspuns la Cea mai mare provocare a momentului pentru criză desfăşurate sub egida UE. UE este evitarea apariţiei unei diferenţe între ceea ce se doreşte de la PSAC în domeniul securităţii şi Politica de Securitate şi Apărare Comună forţele şi mijloacele pe care statele membre le pot pune la dispoziţie pentru acoperirea întregii game La 4 decembrie 1998, la St. Malo, guvernele de misiuni de răspuns la crize. În realitate, până britanic şi francez au semnat un protocol care a la un anumit nivel, aceste diferenţe există, pro- deschis calea lansării Politicii Europene de Secu- vocarea reală a momentului este extinderea ei, în ritate şi Apărare (iunie 1999, Summitul Consiliului principal, prin combinarea crizei financiare actua- European de la Cologne) şi a identificat necesita- le cu creşterea rolului şi angajării statelor membre tea pentru Uniunea Europeană de a deţine propri- în operaţiunile din Afganistan în cadrul Alianţei ile forţe militare, care să îi asigure capacitatea să Nord-Atlantice. Efectele acestei nefaste combi- desfăşoare acţiuni autonome de răspuns la crizele naţii vor fi resimţite, cu certitudine, şi în anii ur- internaţionale. mători, fapt ce va reduce considerabil capacitatea În primii ani de existenţă ai PSAC, guvernele UE de a derula operaţii la un nivel pe care aceasta Uniunii Europene şi-au concentrat atenţia şi le-a propus prin lansarea Strategiei Europeane pe dezvoltarea capabilităţilor militare şi, din de Securitate. Este binecunoscută situaţia creată perspectivă geografică, pe Balcanii de Vest. deopotrivă la nivelul NATO, ONU şi UE prin de- Intenţia UE, exprimată de guvernele Uniunii, în ficitul de elicoptere şi avioane de transport pentru decembrie 1999, în cadrul documentului intitulat operaţiile desfăşurate de aceste organizaţii. „Helsinki Headline Goal”, era aceea de creare a Angajarea tot mai redusă a statelor membre unei forţe militare care să totalizeze circa 60.000 mari ale UE în paralel cu creşterea contribuţiei de militari1, denumită Forţa Europeană de Reacţie celorlalte state membre (în special, cele recent Rapidă (European Rapid Reaction Force – primite în Uniune) reprezintă un paradox care ERRF), împreună cu forţe aeriene şi navale, toate devine tot mai evident cu fiecare operaţie. disponibile pentru desfăşurarea de operaţiuni Numai dorinţa de angajare a ţărilor din cea de-a militare sub comandă UE. doua categorie menţionată, lăudabilă, de altfel, nu Guvernele statelor membre ale UE au destinat rezolvă problema dezvoltării PSAC la nivelul cerut Forţei Europene de Reacţie Rapidă în total 100.000 de situaţia internaţională, de frecvenţa şi gradul de de militari, 400 de avioane de luptă şi 100 de răspândire în lume a crizelor la care Uniunea se nave, toate fiind, la momentul alocării, disponibile decide să răspundă. Mobilizarea resurselor ţărilor pentru misiuni în cadrul NATO sau/şi al UE2. membre de mărime mică şi medie ale UE şi cea Faptul că, pentru a interveni în Bosnia şi, a partenerilor strategici ai Uniunii reprezintă o ulterior, în Kosovo, UE a solicitat participarea contribuţie majoră şi principalul atu al acesteia, unor forţe din SUA a fost determinant în decizia însă, acest fapt nu poate asigura dezvoltarea PSAC. guvernelor statelor membre ale UE de a-şi crea Indiferent de mărimea şi capacitatea de răspuns a propria armată, cu atât mai mult cu cât războiul unor unităţi de tipul grupurilor de luptă constituite din Kosovo a izbucnit în intervalul dintre cele la nivelul statelor din această categorie, acestea două momente definitorii ale politicii de securitate din urmă nu pot să deruleze, fără contribuţia şi apărare ale bătrânului continent – întâlnirea la statelor mari, operaţii de răspuns de lungă durată nivel înalt de la St. Malo şi cea de la Cologne. şi de mare intensitate. În ciuda succeselor obţinute de PSAC de la O altă provocare ce se cere discutată în acest lansarea sa, nu putem să nu observăm faptul că moment este dacă şi în viitor, Franţa continuă există numeroase provocări şi dificultăţi care, cel să contribuie consistent la operaţiile UE, dată puţin pentru moment, nu par să aibă o rezolvare fiind, pe de o parte, noua sa poziţie în NATO şi care să satisfacă întreaga comunitate europeană. reorganizarea sistemului de apărare propriu, aflat Admitem, desigur, că dezvoltările într-o manieră în plin proces de desfăşurare, pe de altă parte.

IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 19 ACTUALITATEA POLITICO-MILITARĂ

Relaţia NATO-UE în domeniul asigurării portavion şi navele de sprijin care îl însoţesc şi securităţii în această zonă a fost dominată de unele deservit de aproximativ 7.500 de persoane. contradicţii, care se manifestă şi în momentul Pentru un ofiţer din forţele terestre, grupul de de faţă. SUA, principalul contributor la NATO, luptă reprezintă o unitate compusă din tehnică doresc o UE angajată mai mult şi dispusă să aloce şi personal provenind din mai multe arme şi mai multe resurse pentru asigurarea ordinii pe specialităţi, de mărimea unui batalion sau regiment plan internaţional, în timp ce priveşte reluctant de tancuri întărite şi totalizând circa 1.500 de creşterea rolului în plan militar şi sporirea gradului persoane. Această din urmă descriere reflectă, de independenţă politică ale Europei. probabil, cu cea mai mare acurateţe imaginea unui Cea de-a doua contradicţie se manifestă la nive- grup de luptă în accepţiunea Uniunii Europene. lul cancelariilor europene, care îşi doresc un rol spo- Altfel spus, grupul de luptă este, în viziunea rit pe scena politică internaţională, fără ca această Uniunii Europene, un pachet de forţe militare atribuţie să fie susţinută prin crearea, în cadrul UE, credibil, coerent4, încadrat, dotat şi echipat la a unor capabilităţi militare corespunzătoare. un nivel minim, care să asigure desfăşurarea cu Dezvoltarea PSAC depinde într-o măsură rapiditate în teatrele de operaţii şi care să fie capabil covârşitoare de aplicarea Tratatului de la Lisabona să se susţină logistic în prima fază a operaţiei. în integralitatea ta, de gradul în care acest tratat Rapiditatea deciziei privind intervenţia este va avea destulă putere să adune la masa rotundă esenţială pentru obţinerea succesului scontat în toate statele membre3. Realizarea coerenţei şi a orice operaţie militară. Din această perspectivă, interoperabilităţii echipamentelor şi personalului Uniunea Europeană îşi doreşte să ajungă la par să fie principalele atuuri ale revigorării PSAC. performanţa de a fi în măsură să ia decizii de Înfiinţarea unei armate europene este, în mod desfăşurare a grupurilor de luptă la nevoie, în cel evident, un obiectiv tot mai greu de realizat, dar mult cinci zile de la aprobarea, de către Consiliul acest fapt nu împiedică UE să determine statele European, a conceptului privind managementul membre să-şi pregătească forţele militare proprii crizei respective. În ceea ce priveşte implementarea pentru desfăşurări de resurse militare şi civile într- în teatru a obiectivelor misiunii, Uniunea îşi o idee de acţiune unitară pentru rezolvarea unor propune ca aceasta să înceapă în maximum zece crize la nivel internaţional. zile de la luarea deciziei de lansare a operaţiei. Un grup de luptă european poate fi constituit Grupurile de luptă ale Uniunii Europene din forţe provenind de la mai multe naţiuni sau de la o singură ţară şi poate fi întărit cu elemente Summitul NATO de la Praga din anul 2002 a preluate de la alte state membre ale Uniunii sau adus modificări în structura de forţe a Alianţei, partenere. prin crearea Forţei de răspuns NATO (21.000 Din punct de vedere conceptual, grupurile de militari, sprijinite de forţe aeriene şi navale, de luptă ale Uniunii Europene îşi au originea la majoritatea din ţările UE). Conceptul a inspirat întâlnirea la nivel înalt a Consiliului European din UE, care a decis restructurarea forţelor proprii, 10-11 decembrie 1999, care a concluzionat că în prin transformarea celor de menţinere a păcii în viitorul apropiat se va acorda o atenţie deosebită unităţi militare mai mici, dar capabile să execute creării, la nivelul Uniunii, a unei capabilităţi de misiuni de tip militar specializate, aşa numitele reacţie rapidă. Concluziile Preşedinţiei aceluiaşi „grupuri de luptă” (“battlegroups”). miting solicitau ţărilor membre ale Uniunii Termenul „grup de luptă” poate avea Europene să fie în măsură să pună la dispoziţia semnificaţii diferite, în funcţie de contextul în acesteia „elemente de răspuns rapide”5, capabile care este utilizat şi de domeniul de activitate şi să se desfăşoare, la nevoie, într-un timp cât mai experienţa celor care îl vehiculează. În mod cert, scurt, stabilind, totodată, dimensionarea, până în el este înţeles diferit de către un iniţiat, de pildă, anul 2003 (Headline Goal 2003), a forţei astfel un ofiţer din forţele armate, faţă de un civil fără create la 50.000 - 60.000 de persoane6. cunoştinţe şi practică militare. Chiar şi pentru cei Întâlnirea franco-britanică de la La Touquet, din iniţiaţi, noţiunea poate crea confuzii. 4 februarie 2003, a detaliat şi mai mult noţiunea Un membru al forţelor navale va înţelege prin de grup de luptă în cadrul Uniunii Europene. A aceasta un grup de luptă naval constituit dintr-un fost atunci identificată, ca prioritate europeană,

20 IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 ACTUALITATEA POLITICO-MILITARĂ necesitatea creşterii capabilităţilor europene în şi, în acest moment, singurele ţări care pot asigura ceea ce priveşte planificarea şi deplasarea în scurt acest lucru cu relativă uşurinţă sunt Franţa şi timp a forţelor acolo unde este necesar. Forţele Marea Britanie. iniţiale – terestre, maritime şi aeriene, se arată în Cea de-a doua metodă de realizare a unui grup de document, trebuie să fie în măsură să se desfăşoare luptă al UE îl reprezintă asigurarea de către o naţiune pentru operaţii specifice într-un „interval de 5-10 cu capabilităţi militare dezvoltate (Germania, Italia, zile”7. Suedia, Spania) a unui nucleu-cadru pe care celelalte Ideea grupurilor de luptă şi-a dovedit utilitatea state îl vor completa cu personal şi echipamente în acelaşi an, în Republica Democrată Congo, când, specifice până la nivelul dorit. la solicitarea ONU, UE a mobilizat şi desfăşurat În fine, o ultimă opţiune este aceea în care în teatru aproximativ 2.000 de persoane în cadrul mai multe ţări membre vor aloca forţele şi Operaţiei „Artemis”, cu misiunea de a restabili mijloacele necesare creării unei unităţi militare ordinea în regiunea Ituri. Succesul operaţiei, ca şi multinaţionale, după modelul Eurocorps (Belgia, abilitatea de a desfăşura forţe cu rapiditate şi în Franţa, Germania, Luxemburg şi Spania)10. timp scurt, a creat certitudinea pentru majoritatea Oricare dintre ultimele două metode discutate decidenţilor politici ai UE că Uniunea va fi în ar fi aplicată, un lucru este cert: statele membre UE măsură să execute cu rapiditate astfel de misiuni. trebuie să dezvolte echipamente moderne, planuri, La scurtă vreme după încheierea operaţiei programe şi strategii în comun, care să asigure nu “Artemis”, în februarie 2004, Marea Britanie, numai constituirea unităţilor de care Uniunea are Franţa şi Germania au pus formal bazele nevoie în situaţii de criză ci şi desfăşurarea lor în “Conceptului grupurilor de luptă”, materializat timp util şi cu succes oriunde şi oricând e nevoie. într-un document cu acelaşi nume. Documentul propunea înfiinţarea, în cadrul Concluzii Uniunii Europene, a unor de grupuri de luptă cu efective de circa 1.500 de persoane8, capabile Există tot mai multe voci care afirmă că să desfăşoare acţiuni specifice autonome9, în Politica de Securitate şi Apărare Comună are principal la solicitarea ONU. Principala misiune nevoie de revigorare şi tot mai mulţi ochi privesc a grupurilor de luptă este menţinerea stabilităţii spre Franţa şi spre Marea Britanie ca la potenţiale pe perioade determinate de timp, de regulă, până organizatoare ale unui nou St. Malo. la sosirea în zonă a unor forţe de menţinere a Lipsa voinţei politice a statelor UE privind păcii ONU sau aparţinând unor organizaţii care natura, nivelul şi tipul capabilităţilor şi al operaţiilor acţionează sub mandatul Naţiunilor Unite. la care grupurile de luptă UE pot fi chemate să Propunerea celor trei state iniţiatoare ale participe este o disfuncţie evidentă a Uniunii. conceptului face referiri concrete la modul de Atitudinea guvernelor statelor UE privind politica organizare a unei astfel de organizaţii militare de securitate, în general, şi utilizarea mijloacelor – posibile misiuni, modalităţi şi termene de militare în soluţionarea crizelor, în particular, desfăşurare în teatrele de operaţii şi aspecte diferă de la un stat la altul. privind comanda şi controlul grupurilor de luptă. Această divergenţă de opinii a limitat parti- În luna martie 2004, Comitetul Militar al UE ciparea structurilor militare ale UE la misiuni cu a fost însărcinat cu transpunerea în practică a riscuri şi costuri scăzute şi a diminuat capacita- Conceptului grupurilor de luptă ale Uniunii, iar tea Uniunii de a aplica propria viziune strategică câteva săptămâni mai târziu, la o întâlnire care – aceea de a deveni un actor global real angajat cu a avut loc la Bruxelles, miniştrii apărării UE au determinare în lupta împotriva pericolelor globa- decis înfiinţarea, până în anul 2007, a primelor le, stipulată în Strategia Europeană de Securitate. astfel de unităţi. Reducerea cheltuielilor pentru apărare la Fiecare grup de luptă al UE trebuie să fie în nivelul UE, amplificată de alocarea defectuoasă măsură să utilizeze în scopul îndeplinirii misiunii sau chiar de risipa de fonduri, este în mod clar mijloace aeriene, navale şi mijloace de transport o consecinţă a dificultăţilor cu care se confruntă şi logistice, utilizând trei metode. majoritatea statelor membre ale Uniunii. Prima opţiune presupune punerea la dispoziţia Prelungirea perioadei de recesiune, pericolul UE a unui grup de lucru naţional deja constituit falimentării unor ţări sau temerile că UE s-ar

IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 21 ACTUALITATEA POLITICO-MILITARĂ putea diviza sau chiar dezintegra, existente în acţiona în domenii cum sunt drepturile omului, juridic acest moment în anumite cercuri, sugerează că şi cel al politicii externe şi a reiterat faptul că cetăţenii nici în viitorul apropiat statele membre nu vor face statelor UE sunt şi membri ai uniunii. De asemenea, o prioritate din alocarea unor fonduri suficiente tratatul a acordat personalitate juridică UE, întărind pentru apărare şi achiziţii de echipamente pentru în acest mod independenţa Uniunii. Cu toate acestea, proiectul constituţional a întâmpinat unele dificultăţi, în a susţine misiuni la scară largă. mod deosebit în ceea ce priveşte consensul în aprobarea Efectele nefaste asupra dezvoltării şi aplicării sa. Pentru a întra în vigoare, tratatul reclama ratificarea conceptului grupurilor de luptă nu vor întârzia să de către toate statele membre UE. În anul 2008, Irlanda, apară. Calendarul�� acestora va fi, în cel mai fericit în urma unui referendum din luna iunie, a decis să nu caz, amânat, deşi temeri mai sumbre ne pot sugera ratifice tratatul în forma propusă, fapt ce a provocat implicaţii şi mai nedorite, cum ar fi nerealizarea sa intense dezbateri în cadrul UE şi chiar incertitudinea în integralitate. că el va deveni vreodată realizabil. Pentru a convinge Realitatea arată că se impune o cooperare mai Irlanda de necesitatea semnării tratatului, UE a decis strânsă între UE şi NATO în domeniul apărării şi atunci să negocieze şi să adauge la acesta noi protocoale. securităţii globale. Demersurile concomitente nu Ca urmare a acestor intervenţii şi discuţii, Irlanda a organizat un nou referendum, soldat cu ratificarea pot aduce eficienţă. Misiunile efectuate în paralel Tratatului de la Lisabona, în octombrie 2009. de către cele două organizaţii în Kosovo, de pildă, 4 EU Council Secretariat Factsheet, EU Battlegroups, periclitează siguranţa atât a militarilor NATO, EUBG, 02 November 2006. cât şi a forţelor poliţieneşti, ca urmare a limitelor 5 Concluziile Preşedinţiei Consiliului European, fluxului de informaţii dintre ele. Anexa IV, Helsinki, 10-11 decembrie 1999; 6 Gustav LINDSTROM, Enter the EU Battlegroups, BIBLIOGRAFIE:�� Chaillot Paper No. 97, European Union Institute for Security Studies, February 2007. 1. GREVI, Giovanni; HELLY, Damien; 7 From Copenhagen to Brussels-European defense: KEOHANE, Daniel European Security and core documents, vol. I, , Chaillot Paper No. 67, Paris, European Union Institute for Security Studies, Defense Policy, The First 10 Years (1999-2009), December 2003, p. 39. EU Institute for Security Studies 2009, Paris. 8 The battlegroup concept UK/France/Germany 2. de VASCONCELOS, Alvaro, What food for thought paper, 10 February 2004, în EU ambitions for European defense in 2020?, ��EU security and defense – Core documents 2004, vol. V, Institute for Security Studies 2009, Paris. Chaillot Paper No. 75, Paris, European Union Institute 3. EVERTS, Steven; FREEDMAN, for Security Studies, December 2003, p. 10. Lawrence; GRANT, Charles; HEISBOURG, 9 În accepţiunea conceptului, „autonom” sugerează Francois; KEOHANE, Daniel; O’HANLON, participarea la acţiuni „independent” de alte organizaţii Michael, A European way of war, Centre for (NATO, OSCE etc.). European Reform, 2004, London. 10 Eurocorps a fost înfiinţat în 1992, ca urmare a voinţei politice a celor cinci state membre menţionate mai sus, pe baza unui concept care a fost dezvoltat NOTE: începând cu anii ’50. Comandamentul corpului, în care, alături de personal 1 Daniel KEOHANE, 10 Years After St. Malo, militar şi civil din ţările membre, lucrează şi personal http://www.iss.europa.eu/uploads/media/10_yrs_after_ din Austria, Finlanda, Grecia, Italia, Marea Britanie, St_Malo.pdf, accesat la 28.09.2011. Olanda, Polonia şi Turcia se află la Strassbourg, Franţa. 2 Giovanni GREVI, Damien HELLY, Daniel În anii recenţi, acesta a executat o serie de misiuni în KEOHANE, European Security and Defense Policy, Bosnia (SFOR) şi în Kosovo (KFOR). The First 10 Years (1999-2009), EU Institute for Comandamentul corpului, în care lucrează circa Security Studies 2009. 900 de militari şi 70 de civili, funcţionează ca un 3 Tratatul de la Lisabona a fost semnat în anul 2007, comandament de corp de reacţie rapidă în folosul NATO după ce numeroase alte tratate constituţionale europene şi al UE şi cuprinde grupul de comandă, statul major, fuseseră pregătite în proiect, în scopul consolidării comandamentul batalionului logistic, patru detaşamente tuturor înţelegerilor şi tratatelor UE existente la acea naţionale şi comandamentul brigăzii multinaţionale de dată. Tratatul a confirmat dreptul şi capacitatea UE de a sprijin.

22 IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 ACTUALITATEA POLITICO-MILITARĂ OPERAŢIILE INSTITUŢIILOR INTERNAŢIONALE ÎN CRIZA DIN LIBIA – COOPERARE SAU COMPETIŢIE

Dr. Pascu FURNICĂ*

Articolul îşi propune să analizeze cum au În articolul Conceptele de asigurare a reacţionat Organizaţia Naţiunilor Unite, NATO securităţii - domeniu de coordonare, cooperare şi şi Uniunea Europeană în criza libiană, punând competiţie al instituţiilor de securitate europene, accent pe rolul fiecărei instituţii. Se identifică publicat în numărul 1 [22]/2007, în care analizam lipsa de reacţie a OSCE, misiunea de instituţie documentele programatice ale NATO şi Uniunii mandatantă a ONU, reacţia imediată a NATO, Europene în domeniul securităţii, concluzionam care a creat şi diverse instituţii ad-hoc pentru a că „NATO se limitează la zona euro-atlantică, îşi legitima intervenţia, dorinţa de reacţie, dar dar menţionează zonele înconjurătoare (Rusia, şi lipsa voinţei politice, a UE în acest caz. De Ucraina, spaţiul mediteranean, Orientul Mijlociu), asemenea, am identificat faptul că NATO a condus când se referă la cooperare şi parteneriat, nu la operaţiunile comunităţii internaţionale pe timpul misiunea primordială, apărarea. UE îşi extinde intervenţiei militare, dar a ieşit din joc imediat ce zona de interes la nivel global, vorbind despre reacţia armată a fost oprită, lăsând, eventual, rolul misiunile în Republica Democratică Congo şi de „leading institution” pentru o altă organizaţie, Afganistan, dar folosind conceptul de gândire care poate fi Uniunea Europeană. globală, acţiune locală, limitează aria de acţiune Cuvinte-cheie: regimul Qadhafi; NATO; la spaţiul european şi zona adiacentă. Totuşi, prin Organizaţia Naţiunilor Unite; Uniunea menţionarea conflictelor din jurul Europei şi a Europeană; Instituţie mandatantă; rezoluţie a necesităţii de a se deschide spre lumea arabă, aduce Consiliului de securitate; instituţie conducătoare; în atenţia factorilor de decizie posibilitatea de a legitimitate. se angaja activ în rezolvarea acestor conflicte”1. Este evident că, deşi articolul a fost scris în 2007, În urmă cu ceva timp, am scris în această iar situaţia internaţională s-a schimbat şi chiar prestigioasă revistă o serie de articole în care documentele programatice au fost actualizate, şi analizam modul de cooperare (sau lipsa acesteia) în anul 2011, în cele două instituţii continuă să se dintre cele mai importante instituţii de securitate vorbească despre acţiuni în afara teritoriilor statelor internaţionale, analizând atât prevederile membre, în sprijinul Organizaţiei Naţiunilor Unite documentelor programatice (concepte, strategii), pentru instaurarea păcii. cât şi strict cum coopera personalul deplasat în În alt articol, publicat în numărul 4 [21]/2006, teatrele de operaţii. Mediul european de securitate: coordonare,

* Colonel dr. Pascu FURNICĂ ([email protected]), doctor în Ştiinţe militare, este Director al Departamentul managementul crizelor şi operaţii multinaţionale din cadrul Universităţii Naţionale de Apărare “Carol I”.

IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 23 ACTUALITATEA POLITICO-MILITARĂ cooperare, competiţie, am analizat acţiunea Organizaţia Naţiunilor Unite şi criza libiană NATO şi Uniunea Europeană prin compararea atât a diferitelor documente şi evoluţii (extindere, Organizaţia Naţiunilor Unite, prin Rezoluţiile funcţii şi responsabilităţi asumate prin documente), 1970 (2011) şi 1973 (2011), a autorizat intervenţia cât şi în regim dinamic, cooperarea în teatre de limitată a instituţiilor regionale şi statelor, sub operaţii. La momentul respectiv, am considerat că Capitolul VII al Cartei, cu scopul de a impune un Bosnia-Herţegovina este scena pe care evoluaseră embargo privind armele de orice fel (paragrafele 9 deja de ceva timp nu numai aceste două instituţii, – 14 din Rezoluţia 1970), embargo care este extins ci şi altele, cum ar fi ONU sau OSCE. în apele internaţionale prin următoarea rezoluţie, Dacă despre Bosnia-Herţegovina nu se mai 1973 (2011). scrie foarte des în presa internaţională este şi Interesant de menţionat este că, în prima meritul acestor instituţii de securitate care, aşa rezoluţie, solicitarea se adresa în primul rând cum concluzionam în acest articol, au continuat Libiei, cerând „o încetare imediată a violenţelor şi „procesul de învăţare şi au aplicat în continuare paşi în acceptarea cererilor legitime ale populaţiei, principiul forma urmează funcţiunea”, fiind în accesul imediat al monitorilor internaţionali măsură să colaboreze eficient pentru îndeplinirea pentru a verifica modul de respectare a drepturilor misiunilor primite. Dacă deschidem acum omului, asigurarea securităţii străinilor şi site-urile misiunilor NATO şi UE în Bosnia- a bunurilor acestora, trecerea în siguranţă a Herţegovina, vedem titluri cum ar fiChildren visit bunurilor şi personalului agenţiilor care asigură NATO in Camp Butmir, Commander NATO HQ asistenţa umanitară şi ridicarea restricţiilor asupra Sarajevo attends a round table meeting in Banja media.”2 De asemenea, şi în paragrafele referitoare Luka, sau Western Balkan Countries’ Cross- la impunerea embargoului, statele membre sunt Border Cooperation, ‘My Neighbourhood’ Photo obligate să ia măsuri pe teritoriul lor, nu în Competition Opens For Entries. spaţiul internaţional. Astfel, în paragraful 9, este Dar anul 2011 a adus noi provocări pentru menţionat clar că statele membre trebuie să ia instituţiile de securitate internaţionale. Izbucnirea aceste măsuri de interzicere a vânzării de arme primăverii arabe a creat premisele unor noi pe teritoriul propriu şi să nu permită tranzitarea nevoi de intervenţie a comunităţii internaţionale acestui teritoriu, fapt întărit prin paragraful 11, pentru rezolvarea unor situaţii în care autorităţi care specifică explicit că embargoul se aplică naţionale fie nu au dorit, fie nu au putut să îşi numai în porturile şi aeroporturile statelor rezolve problemele interne pe căile prevăzute respective. Acest tip de prevederi limitează în documentele internaţionale, în special Carta explicit intervenţia nu numai a statelor, dar şi a Naţiunilor Unite. Aceste situaţii au acoperit un instituţiilor sau aranjamentelor regionale, termen spectru larg, de la Tunisia, care a şi organizat folosit în Capitolul VIII al Cartei Naţiunilor Unite, alegeri libere, la Siria, unde încă au loc ciocniri pentru instituţiile de securitate. între forţele de securitate naţionale şi demonstranţi. În schimb, Rezoluţia 1973 (2011) a schimbat Dar în niciun alt stat din zonă nu a fost nevoie datele problemei. Introducerea în textul rezoluţiei ca instituţiile internaţionale să intervină pentru a expresiei „and on the high seas” (în apele a sprijini una dintre părţile din conflictul intern internaţionale), în paragraful 13, care înlocuieşte izbucnit ca urmare a unei dorinţe schimbare a paragraful 11 al rezoluţiei anterioare, a permis regimului politic, aşa cum a fost cazul în Libia. extinderea reacţiei comunităţii internaţionale Desfăşurarea în detaliu a conflictului intern nu şi instituirea unui embargo mai eficient prin o voi prezenta, scopul meu în acest articol fiind dislocarea în centrul Mării Mediterane a unor acela de a vedea în ce măsură NATO şi Uniunea nave care să impună embargoul. Europeană şi-au coordonat eforturile în acest caz De asemenea, Rezoluţia 1973 (2011) a mai de sprijin acordat ONU pentru impunerea unei schimbat ceva esenţial: prin introducerea, în soluţii la criza din Libia, putând concluziona că paragraful 4, a sintagmei „all necessary measures” lecţiile identificate pe timpul cooperării în Balcani (toate măsurile necesare) a permis desfăşurarea nu s-au pierdut, ci au fost învăţate şi aplicate cu de acţiuni militare inclusiv pe teritoriul Libiei, cu prima ocazie. scopul protejării civililor, cu excepţia desfăşurării unei forţe terestre, care să acţioneze ca forţă de

24 IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 ACTUALITATEA POLITICO-MILITARĂ ocupaţie. Deci a permis planificarea unei operaţii externe în care au fost decise scopurile operaţiilor aeriene, în spaţiul aerian al Libiei, cu scopul desfăşurate de această coaliţie ad-hoc: protejării populaţiei civile. o „toţi civilii şi toate zonele populate vor fi Se poate conchide că Organizaţia Naţiunilor protejate; Unite, prin Rezoluţia 1973 din 17 martie 2011, o regimul Gadhafi îşi va retrage forţele militare a corectat prevederile limitate ale celei din 26 şi para-militare în cazărmi/baze; februarie (Rezoluţia 1970), care, timp în de o accesul neîngrădit al întregii populaţii libie- mai puţin de o lună, s-a dovedit neconformă cu ne la sprijinul umanitar este permis”.5 realitatea de pe teren şi nu permitea sprijinul Acest moment este deosebit de important nu populaţiei civile care, aşa cum este recunoscut în numai pentru că a permis o planificare şi execuţie informaţia de presă privind rezoluţia de încetare a eficientă a misiunilor militare, dar a şi legitimat prevederilor Rezoluţiilor 1970 şi 1973, „s-a ridicat NATO în faţa comunităţii internaţionale pentru împotriva vechiului regim”.3 această operaţie. Rezoluţia 2016 din 27 octombrie cere Această decizie politică a permis coaliţiei ad- încetarea prevederilor rezoluţiilor anterioare hoc create să îşi extindă zona de operaţii astfel ca privind embargoul, stabilirea unei no fly zone şi forţele să îşi îndeplinească cu eficienţă (calitate a operaţiile militare în Libia. Astfel, din punct oricum discutabilă când se vorbeşte de astfel de de vedere al Naţiunilor Unite, s-a încheiat o operaţii) misiunile. nouă operaţie mandatată de această organizaţie, O completare importantă făcută de Secretarul operaţie care deschide noi căi de dezvoltare pe General al NATO pe 22 august, după cucerirea baze democratice a Libiei. capitalei Tripoli de către forţele Consiliului Naţional de Tranziţie, a clarificat rolul acestei NATO şi criza libiană organizaţii. Domnul Rasmussen a specificat clar „Prietenilor Libiei”, la adunarea şefilor guvernelor NATO a reacţionat imediat la Rezoluţiile ONU şi instituţiilor internaţionale şi regionale privind implicarea comunităţii internaţionale în participante că, deşi ONU şi Grupul de contact rezolvarea crizei din Libia. Astfel, pe 8 martie, vor juca un rol important în efortul comunităţii aeronavele de cercetare şi supraveghere ale NATO internaţionale de stabilizare post-conflict a Libiei, au fost dislocate în zona de operaţii din centrul NATO poate participa numai şi numai dacă este Mării Mediterane, deasupra apelor internaţionale, solicitat şi necesar. Se poate spune că, prin această cu misiunea de a supraveghea permanent mişcările precizare, Secretarul General al NATO a dorit nu din spaţiul aerian al Libiei. numai să clarifice rolul NATO, dar şi să sporească Pe 10 martie, Consiliul Nord-Atlantic, la nivel legitimitatea acţiunilor comunităţii internaţionale, de miniştri ai apărării, a aprobat decizia SACEUR aceasta fiind contestată de unele state din cauza de a disloca în Mediterană şi nave care să aplice precedentelor operaţii ale NATO din lumea rezoluţia ONU. musulmană, respectiv Irak şi Afganistan. După După emiterea Rezoluţiei 1973, care permitea ce pe 16 septembrie, ONU a adoptat rezoluţia operaţiile în spaţiul aerian şi maritim al Libiei, 2009, care a creat o misiune a acestei organizaţii începând cu 24 martie, NATO a extins zona de pentru Libia, NATO a stabilit şi durata operaţiei operaţii în conformitate cu acest document, astfel sale: până la 90 de zile. Şi această precizare a avut că pe 27 martie, Secretarul General al NATO, acelaşi scop: legitimizarea operaţiei Unified Anders Fogh Rasmussen, a întărit cele decise de Protector. Consiliu, spunând că „organizaţia va implementa Toate aceste precizări făcute de nivelul politic toate aspectele prevăzute în rezoluţiile ONU, de decizie al NATO au permis nivelului militar să nimic mai mult, nimic mai puţin”4. decidă că Operaţia Unified Protector se va încheia Datorită faptului că la operaţii şi-au manifestat atunci când regimul Gadhafi nu mai ameninţă dorinţa să participe şi state din afara NATO, şi, populaţia Libiei şi Consiliul Naţional de Tranziţie după modelul deja folosit cu alte ocazii, NATO este în măsură să asigure securitatea cetăţenilor a devenit, şi a fost recunoscută de contributori, libieni, în coordonare cu ONU şi autorităţile ca leading institution. În această formulă a fost legitime libiene. Când scriu acest articol, cel organizată la Berlin o conferinţă a miniştrilor de puţin una dintre condiţii este îndeplinită: regimul

IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 25 ACTUALITATEA POLITICO-MILITARĂ

Gadhafi nu mai ameninţă cetăţenii Libiei. Astfel lanseze operaţii militare la cererea expresă a că ONU a decis ca operaţia desfăşurată de Biroului ONU pentru coordonarea activităţilor comunitatea internaţională să se încheie, NATO umanitare (OCHA). Şi nu numai atât! A fost conformându-se şi declarând retragerea forţelor numit şi un comandant al EUFOR LIBZA, în la 31 octombrie, orele 23.59. Cu toate acestea, persoana amiralului italian Claudio Gaudiosi. răsfoind presa internaţională, veştile din Libia nu Însă această ultimă condiţie, solicitarea de la sunt foarte încurajatoare. Una dintre ameninţări OCHA, nu a venit, deci EUFOR LIBYA nu a fost este posibila continuare a violenţelor, lucru care activată. Ana Gomes, membru al Parlamentului dovedeşte că, deşi Consiliul Naţional de Tranziţie European, în articolul cu numele A fost EUFOR a declarat preluarea controlului asupra întregului LIBYA o păcăleală de 1 aprilie?, publicat în teritoriu, sunt ştiri care dau posibilă sprijinirea EUObserver, menţiona că motivul real al faptului fiului lui Muammar Gadhafi, Saif al-Islam, de că această misiune s-a limitat numai la acest nivel către loialişti. O altă ameninţare, poate mult mai a fost imposibilitatea de a ajunge la un acord între importantă decât prima, este aceea a unui război capitalele statelor membre privind lansarea unei civil între diversele facţiuni din societatea libiană. operaţii la nivel complet. O astfel de operaţie, spune Chiar şi componenţa Consiliului Naţional de Ana Gomes, ar fi trebuit să aibă atât componentă Tranziţie, care este atât de eterogen, poate duce civilă, cât şi militară, care să sprijine stabilizarea la neînţelegeri care pot culmina cu izbucnirea post-conflict a Libiei7. Consider că momentul nu unui război civil. De fapt, Jason Ditz, analist al a fost pierdut, aşa cum menţionează dna. Gomes, publicaţiei online Antiwar spune că „liderii libieni deoarece conflictul abia a fost declarat încheiat, trebuie să nu se impacienteze prea mult despre dar încă sunt violenţe locale între facţiuni. Iar soarta lui Saif al-Islam. Ei au provocări mai mari după încheierea violenţelor intervine etapa foarte de rezolvat, cum este un posibil război civil.”6 dificilă care include dezarmarea, reintegrarea, reconcilierea şi reconstrucţia, etapă în care Uniunea Europeană şi criza libiană Uniunea Europeană are nu numai competenţa şi interesul, dar şi experienţa acumulată în operaţiile Uniunea Europeană a reacţionat, ca şi alte in- care sunt în desfăşurare, de exemplu EUFOR stituţii internaţionale/regionale, la izbucnirea cri- Bosnia-Herţegovina. zei în zona Mării Mediterane. Din cauza apropie- Uniunea Europeană a fost unul dintre rii atât geografice, cât şi intereselor în domeniul participanţii importanţi la Conferinţa de la Londra, economic dintre Libia şi Uniunea Europeană ca din 29 martie, alături de Uniunea Africană, Liga organizaţie, dar şi a statelor europene, prima reac- Arabă şi ONU, ocazie cu care s-a creat Grupul de ţie a fost organizarea repatrierii cetăţenilor aces- contact, la care au participat nu numai instituţiile tor state din zona de conflict. Astfel, prin activarea enumerate anterior, ci şi state membre al UE. elementelor responsabile din Uniunea Europeană, Această conferinţă a fost iniţiată în urma discuţiilor 4 400 de cetăţeni au fost evacuaţi din Libia. Ele- dintre ministrul afacerilor externe al Ungariei, mentele care au planificat şi desfăşurat operaţia de János Martonyi, comisarul european Cecilia evacuare a non-combatanţilor din zona de conflict Malmström, guvernul egiptean şi reprezentanţii au fost: Consiliului Naţional libian, în 23 martie. o Unitatea consulară din cadrul Centrului de Pe 12 aprilie, după un pas înainte, crearea operaţii al Uniunii Europene; EUFOR LIBYA, şi doi înapoi, prin neparticiparea o Departamentul pentru ajutor umanitar al acestei forţe la operaţiunile militare, Summitul Comisiei Europene (ECHO); miniştrilor de externe a „solicitat încheierea o Statul major internaţional al UE, care a violenţelor şi respectarea drepturilor omului, creat Grupul de coordonare a evacuării non- chiar punând în faţa „celor care lucrează pentru combatanţilor. regimul Gadhafi alternativa fie de a continua să Ulterior, la 1 aprilie, Consiliul European a fie asociaţi regimului brutal de represiune, fie să aprobat lansarea operaţiei EUFOR LIBYA, cu lucreze împreună cu comunitatea internaţională misiunea de a sprijini militar efortul de asistenţă pentru o tranziţie paşnică la democraţie.”8 umanitară. Pentru aceasta, un comandament Urmare a acestor evenimente, Înaltul operaţional a fost deschis la Roma, pregătit să Reprezentant al Uniunii Europene Catherine

26 IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 ACTUALITATEA POLITICO-MILITARĂ

Ashton a deschis o reprezentanţă a UE în de a participa cu forţe militare la rezolvarea crizei Benghazi pe 22 mai, iar pe 23 mai, urmare a libiene prin sprijinul acordat Consiliului Naţional Consiliului Afacerilor Externe, au fost adoptate de Tranziţie. De aceea, Uniunea şi-a rezervat rolul măsuri restrictive împotriva regimului Gadhafi. de coordonatoare în domeniile enumerate mai La 10 octombrie, Consiliul de afaceri externe sus. a luat act de colapsul regimului Gadhafi şi a manifestat sprijinul noilor autorităţi libiene pentru CONCLUZII reconstrucţia pe noi baze democratice, cu ocazia adoptării rezoluţiei 2009 a ONU. În concluzie, Evoluţia conflictului din Libia şi răspunsul Uniunea Europeană anunţă faptul că a primit, în comunităţii internaţionale duc la o concluzie clară: cadrul sprijinului oferit de ONU, Banca Mondială, deşi multe organizaţii şi-au manifestat interesul de rolul de leading institution pentru crearea unui a participa la eforturile comunităţii internaţionale nou sistem de management al frontierelor, în acest caz, multe promisiuni au rămas la nivel sprijinul dezvoltării societăţii civile şi în domeniul declarativ din diverse motive. comunicaţii şi media. Pentru a acorda acest sprijin, Dar, cum scopul articolului este de a analiza Uniunea Europeană a deschis un birou la Tripoli modul de implicare a celor mai importante instituţii şi a recomandat statelor membre să îşi redeschidă internaţionale/regionale, se pot trage următoarele ambasadele din capitala libiană. De asemenea, concluzii: prin adâncirea Politicilor de Vecinătate, UE speră 1. Să încep cu cea mai simplă concluzie: OSCE să poată sprijini consistent nu numai Libia, ci şi nu a abordat deloc acest conflict. Motivul principal alte state din bazinul Mării Mediterane, oferind poate fi acela că Libia nu este stat membru. Sau Libiei calitatea de membru în Uniunea pentru poate faptul că această instituţie e relativ blocată Mediterana. în procesul de luare a deciziilor, dar şi faptul Sunt destule voci, chiar din interiorul UE, care că organizaţia este focalizată pe conflictele şi spun că Uniunea ar fi putut face mai mult în această problemele din statele membre, pot fi alte motive. criză. Chiar s-a pus problema activării grupărilor Oricum, consider că, uitându-mă la domeniile de de forţe de nivel batalion (EU battlegroups), dar interes, aproape toate sunt de actualitate în Libia reticenţa unor state membre (Olanda, care are post-conflict: de la libertatea presei la pluralismul forţe în gruparea germano-olandeză, Suedia, care politic, reforma legislativă, trecând prin probleme a dorit să reducă posibilitatea ca UE să intervină legate de energie. Astfel, Libia poate fi sprijinită militar, sau Finlanda, care nu este interesată să de OSCE, o organizaţie cu experienţă în astfel de cheltuiască fonduri pentru trimiterea de militari în situaţii, problemele din Libia au corespondenţă nordul Africii) a făcut ca Uniunea să nu ofere astfel în toate cele patru coşuri, cum sunt denumite în de sprijin. Chiar deschiderea comandamentului documentele de înfiinţare domeniile de expertiză operaţional de la Roma şi a sistemului de comandă ale OSCE. a acestuia au fost contestate. În European Voice 2. Organizaţia Naţiunilor Unite a reacţionat este citat, sub semnul anonimatului, un diplomat în modul deja obişnuit: a luat act de situaţie, a care a spus că „este ciudat să pui la comanda unui solicitat sprijin de la alte state/instituţii, a mandatat centru de comandă de la Roma, care de fapt nu şi a autorizat intervenţiile acestora. Reacţia ONU a există şi probabil nu va exista, un amiral italian, fost graduală, pornind de la mandatarea de acţiuni dar a fost o presiune puternică din partea Franţei în afara teritoriului Libiei, ulterior autorizând să se demonstreze faptul că Uniunea Europeană intervenţia în spaţiul aerian şi maritim al Libiei este un actor cu forţă militară”9. numai când acţiunile de embargo nu au avut Este evident că, deşi oficialii de la Bruxelles au efectele dorite. Seria de rezoluţii, de la 1970, care dorit o implicare mai profundă a UE în criza libiană, a legitimat o intervenţie internaţională, la 2009, stabilind un centru de comandă, nominalizând care a decis încheierea etapei de sprijin militar comandantul EUFOR LIBYA, activând elementele acordat Consiliului Naţional de Tranziţie, au fost din Statul major internaţional, dezinteresul unor respectate de întreaga comunitate internaţională. state membre, reţinerea altora de a trimite militari Nu a creat o forţă ONU, în primul rând deoarece într-o astfel de zonă de operaţii, a limitat la alte instituţii, NATO şi Uniunea Europeană, au maximum posibilităţile acestei instituţii regionale manifestat dorinţa de a crea o astfel de forţă.

IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 27 ACTUALITATEA POLITICO-MILITARĂ

3. NATO a reacţionat în spiritul propriu, ca Cartei, instituţiilor şi aranjamentelor regionale. o organizaţie cu experienţă, voinţă politică şi NATO, făcând parte din categoriile menţionate în capabilităţi de a contribui la menţinerea păcii în capitolul menţionat anterior al Cartei, şi-a pus la zona sa de interes. A respectat cu stricteţe mandatul dispoziţie capacităţile organizatorice şi de reacţie acordat de ONU, şi, în plus, a căutat permanent să pentru a îndeplini mandatul primit de la ONU, îşi legitimeze operaţia prin cooptarea şi a altor state ca instituţie coordonatoare a efortului militar în procesele de luare a deciziilor şi de executare pentru stabilizarea situaţiei. Uniunea Europeană a acestora. Crearea de instituţii ad-hoc, cum ar poate prelua rolul de instituţie coordonatoare a fi adunarea şefilor de stat şi de guvern „Prietenii eforturilor economic, politic şi în alte domenii Libiei”, este un exemplu de internaţionalizare şi altele decât cel militar, pentru a continua procesul legitimare a acţiunilor desfăşurate. Relaţiile clare, de stabilizare a situaţiei şi de a reduce la minimum instituţionalizate, dintre nivelurile de decizie probabilitatea de reizbucnire a violenţelor. politic şi militar din NATO au permis o planificare judicioasă şi eficientă a operaţiunilor militare, BIBLIOGRAFIE: crescând eficienţa acestora. Voinţa politică a statelor membre de a participa sub umbrela ***, Rezoluţia 1970 (2011) a Consiliului de NATO la o astfel de acţiune, în ciuda faptului că Securitate al ONU, 2011. majoritatea statelor membre, şi nu numai, mai au ***, Rezoluţia 1973 (2011) a Consiliului de diferite contingente în alte operaţii ale NATO, Securitate al ONU, 2011 au demonstrat că această organizaţie are forţă ***, Rezoluţia 2009 (2011) a Consiliului de şi legitimitate pentru a participa la eforturile Securitate al ONU, 2011. comunităţii internaţionale de menţinere a păcii. ***, Libya: Security Council ends mandate for 4. Uniunea Europeană a făcut eforturi pentru international military operations, disponibilă la a îşi dovedi utilitatea şi în domeniul securităţii http://www.un.org/apps/news/story.asp?. internaţionale. Încercările de a crea o forţă nu ***, NATO and Libya - Operation Unified s-au materializat, din diverse motive, enumerate Protector, disponibil la http://www.nato.int/cps/ anterior. Totuşi, important de menţionat este că en/natolive/topics_71652.htm. organizaţia şi-a manifestat interesul de a sprijini DITZ, Jason, Report: Saif al-Islam Gadhafi reconstrucţia post-conflict a Libiei, domeniul Negotiating Surrender to Hague, disponibil la în care Uniunea are şi expertiză, şi experienţă. http://news.antiwar.com/2011/10/26/report-saif- Misiunile desfăşurate de Uniunea Europeană până al-islam-gadhafi-negotiating-surrender-to-hague. în prezent, cum ar fi cele din Congo, provincia GOMES, Ana, Was EUFOR Libya an April fool’s Aceh din Indonezia, şi în special experienţa joke?, EUoberver, disponobil la http://euobserver. EUFOR Bosnia-Herţegovina, recomandă această com/7/32624. organizaţie pentru a sprijini noile autorităţi de la VOGEL, Toby, EU battlegroups wait for Libya Tripoli pe calea creării unei societăţi bazate pe operation “unlikely ever to be launched, European principii democratice, a constituirii unei societăţi Voice, 2011. civile active, organizării de alegeri libere şi reconstrucţia economică a ţării. Capacităţile UE NOTE: de a disloca forţe paramilitare de poliţie, interesele economice deosebite ale Uniunii şi ale statelor 1 Furnică, Pascu, Conceptele de asigurare a membre în Libia îndreptăţesc această instituţie să securităţii - domeniu de coordonare, cooperare şi devină, dacă este solicitată, leading institution în competiţie al instituţiilor de securitate europene, revista aceste domenii. Impact Strategic, nr. 1 [22], 2007. 2 Rezoluţia 1970 (2011) a Consiliului de Securitate În final se poate spune că, şi în acest caz, al ONU, 26 februarie 2011, paragrafele 1 şi 2. ierarhia instituţiilor internaţionale a fost 3 Libya: Security Council ends mandate for respectată. Astfel, ONU şi-a păstrat rolul international military operations, disponibilă la http:// de unică instituţie de mandatare a reacţiei www.un.org/apps/news/story.asp? comunităţii internaţionale în cazurile de încălcare 4 Declaraţia Secretarul General al NATO, disponibi- a prevederilor Cartei, solicitând sprijin de la lă la http://www.nato.int/cps/en/natolive/news_71808. statele membre şi, conform Capitolului VIII al htm.

28 IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 ACTUALITATEA POLITICO-MILITARĂ

5 NATO and Libya - Operation Unified Protector, com/7/32624. disponibil�� la http://www.nato.int/cps/en/natolive/ 8 Developments in Libya: an overview of the EU’s topics_71652.htm response, disponibil la http://www.european-council. 6 Jason Ditz, Report: Saif al-Islam Gadhafi europa.eu/home-page/highlights/developments- Negotiating Surrender to Hague, disponibil�� la http:// in-libya-an-overview-of-the-eu%27s-response- news.antiwar.com/2011/10/26/report-saif-al-islam- %28updated-23-may%29.aspx?lang=en. gadhafi-negotiating-surrender-to-hague. 9 Citat în Toby Vogel, EU battlegroups wait for 7 Ana Gomes, Was EUFOR Libya an April fool’s Libya operation “unlikely ever to be launched,European joke?, EUoberver, disponobil la http://euobserver. Voice, 2011.

IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 29 GEOPOLITICI ŞI GEOSTRATEGII PE TRAIECTORIA VIITORULUI AFRICA DE SUD – PUTERE EMERGENTĂ

Dr. Dorel BUŞE*

Africa de Sud este cea mai dezvoltată ţară din scena internaţională. Însă, odată cu instaurarea Africa, poziţie care i-a permis de-a lungul timpului regimului de apartheid, ţara a devenit rapid „o să-şi construiască o politică externă puternică, paria” în cadrul comunităţii internaţionale. La concentrându-se, după căderea regimului de începutul anilor ‘90, Africa de Sud se identifica, apartheid, în principal, pe relaţiile cu continentul în primul rând, cu continentul african motivând african. Elementele care determină puterea unei că, pe de o parte, Africa de Sud este în măsură să naţiuni ne arată că Africa de Sud excelează ofere un model de ţară democratică, cu una dintre la majoritatea capitolelor care contribuie la cele mai democratice constituţii din lume2, iar maximizarea puterii naţionale: geografie (are pe de altă parte, că nu poate evolua dacă Africa ieşire la două oceane şi ocupă locul 9 în Africa continuă să fie măcinată de conflicte şi regimuri în ceea ce priveşte suprafaţa ocupată), resurse autoritare. Astfel, „politica externă a Africii de naturale (Africa de Sud produce o mare parte Sud va cunoaşte importante schimbări de-a lungul din produsele de care are nevoie şi deţine cele perioadei în care ţara a trecut de la izolare la mai mari rezerve din lume de mangan, crom, acceptare şi apoi la asumarea rolului de lider”3 al aur, vanadiu, silicaţi de aluminiu, platină,), continentului african. capacitate industrială (Africa de Sud este cea mai Priorităţile şi limitele politicii externe ale industrializată ţară din Africa), moralul naţional unui stat sunt determinate de puterea naţională (Africa de Sud se numără printre cele mai disponibilă a respectivului stat.4 În acest context, patriotice ţări din lume), calitatea diplomaţiei (103 se va face referire la dinamica politicii externe a ambasade şi 14 consulate), calitatea guvernării Africii de Sud după 1994, anul primelor alegeri (în 2005, 63% dintre sud-africani considerau că democratice, precum şi la poziţia pe care Africa guvernul în funcţie este un guvern performant). de Sud o ocupă pe continentul african, analizând Un alt aspect deosebit de important care trebuie factorii responsabili de putere a unei naţiuni faţă de precizat este acela că Africa de Sud are cea mai alta, după modelul oferit de Hans J. Morgenthau. puternică economie de pe continentul african, cu Prioritatea politicii externe a Africii de Sud un Produs Intern Brut (PIB) estimat în 2008 la a fost, începând cu 1994, continentul african. 495.1 miliarde de dolari. „Africa de Sud a făcut din continentul african piesa Cuvinte-cheie: putere emergentă, securitate centrală a politicii sale externe, iar scopul său a fost regională, dezvoltare durabilă, actor global, creşterea economică şi securitatea.”5 Preşedintele surse de putere. Nelson Mandela declara în iunie 1994, în cadrul unui discurs ţinut în faţa membrilor Organizaţiei Înainte de încheierea celui de-al Doilea Război Unităţii Africane, faptul că „obiectivul nostru este Mondial, Africa de Sud1 a jucat un rol activ pe acela ca Africa de Sud să fie un bun vecin şi un * Mr. conf.univ.dr. Dorel BUŞE ([email protected]) este şef comisie didactică Geopolitică, Geostrategie şi Relaţii Internaţionale la Departamentul Operaţii Întrunite, Studii Strategice şi de Securitate din cadrul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”.

30 IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 GEOPOLITICI ŞI GEOSTRATEGII PE TRAIECTORIA VIITORULUI partener egal al tuturor ţărilor de pe continent, creşterea economică prin intermediul comerţului un partener care să-şi folosească abilităţile şi şi a investiţiilor. Pentru Africa, această asistenţă potenţialul pentru ca Africa să ocupe locul care reprezintă o ultimă speranţă pentru a face lucrurile i se cuvine în sistemul politic şi economic al cum trebuie, iar Africa de Sud joacă un rol dificil lumii.”6 Acest obiectiv a rămas, în mare parte, pe un continent care se confruntă cu o multitudine acelaşi pe toată durata mandatului lui Thabo de probleme.”12 Mbeki, cu menţiunea că ideea renaşterii africane Analizând rolul pe care Africa de Sud îl joacă s-a poziţionat în centrul politicii sale externe. pe continentul său, observăm în ce măsură această În discursul ţinut în aprilie 1998, Thabo Mbeki, ţară are toate componentele necesare pentru a- la acea vreme, vicepreşedintele Africii de Sud, şi asuma rolul de lider al continentului african. declara: „timpul pentru renaşterea continentului Geografia unei ţări este „cel mai stabil factor de african a venit (…) Africa de Sud este în ea însăşi care depinde puterea unei naţiuni”13, iar Africa de parte a mişcării africane de a transfera puterea Sud este o ţară aşezată la extremitatea sudică a poporului. (…) Imperativele politice ale renaşterii continentului african. Suprafaţa sa totală este de africane sunt inspirate atât din istoria dureroasă 1.219.090 km², situându-se astfel pe locul 9 în a ultimelor decenii, precum şi din recunoaşterea Africa. faptului că niciuna dintre ţările noastre nu este Faptul că Africa de Sud se numără printre cele o insulă care se poate izola de restul ţărilor, iar mai mari 10 ţări de pe continentul african îi oferă niciunul dintre noi nu poate reuşi dacă celălalt acesteia o poziţie privilegiată.14 Graniţele Africii eşuează.”7 de Sud sunt înconjurate la vest, sud şi est de către În toată această perioadă, Africa de Sud a oceanele Atlantic şi Indian şi are 3000 de km de jucat rolul de „pivot regional”8, Comunitatea de litoral15, ceea ce reprezintă un atuu. Africa de Dezvoltare Sud-Africană (SADC) fiind „cel mai Sud „este un punct strategic cu atât mai mult cu important instrument prin care Africa de Sud cât acum Canalul de Suez este uneori prea mic poate contribui la dezvoltarea economică a acestei pentru navigaţia navelor de mare tonaj. Astfel, se regiuni.”9 Astfel, ea a jucat un rol activ în cadrul înregistrează un trafic intens înspre Asia, America operaţiunilor de peace-keeping desfăşurate sub şi Europa.”16 egida SADC. În 1999, ministrul de externe al Resursele naturale reprezintă „un alt Africii de Sud declara: „conflictele din Republica factor relativ stabil care exercită o influenţă Democrată Congo şi cele din Angola reprezintă puternică asupra puterii unei naţiuni în relaţie una dintre cele mai importante provocări cu care cu celelalte.”17 Africa de Sud „produce o mare se confruntă politica noastră externă, precum şi parte din produsele de care are nevoie şi este, în politica externă a membrilor din SADC (…), iar acelaşi timp un exportator de produse agricole. fără obţinerea păcii nu vom fi în măsură să obţinem În acest context, Africa de Sud este vitală dezvoltarea economică şi socială a regiunii.”10 pentru dezvoltarea şi stabilitatea regiunii sudice În ceea ce priveşte relaţiile cu Uniunea Africană a continentului african.”18 Între 2002-2007, (UA), Africa de Sud a fost prima ţară africană ce a „exporturile agricole au reprezentat aproximativ preluat mandatul de preşedinte al Uniunii Africane 8% din totalul exporturilor. (…) S-au exportat în în perioada iulie 2003 – iulie 2004. De asemenea, principal: vin, citrice, zahăr, struguri, orez, lână, Africa de Sud a participat la numeroase misiuni precum şi băuturi non-alcoolice, carne, avocado, de menţinerea a păcii desfăşurate pe continentul şi ananas.”19 Materiile prime reprezintă un alt african sub egida UA. În acest context, putem element deosebit de important pentru a determina menţiona misiunea UA din Darfur, trimisă puterea unei naţiuni. În acest sens, Africa de Sud „pentru a controla respectarea acordului temporar deţine cele mai mari rezerve de mangan, crom, de încetare a focului din aprilie 2004, în vederea aur, vanadiu, silicaţi de aluminiu din lume.20 „Un semnării Acordului de pace global.”11 element care va juca un rol extrem de important în În relaţia Africa de Sud – continentul african, se viitor în ceea ce priveşte nivelul de dezvoltare al aşteaptă „ca Africa de Sud post-apartheid să ofere Africii de Sud este platina. Africa de Sud deţine răspunsuri la problemele cu care se confruntă 85% din rezervele de platină la nivel mondial, statele africane, oferind atât un model pentru material folosit în industria auto pentru a diminua dezvoltare cât şi instrumentele care să susţină poluarea cauzată de combustibilul folosit.”21

IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 31 GEOPOLITICI ŞI GEOSTRATEGII PE TRAIECTORIA VIITORULUI

Resursele minerale reprezintă un indicator Rezultatele celui de-al doilea recensământ realizat foarte important pentru stabilirea puterii unei în timpul regimului democratic, făcute publice în naţiuni, însă acestea nu ar fi relevante fără o iulie 2003, arată că pe data de 10 octombrie 2001, industrie puternică. Africa de Sud este cea Africa de Sud avea o populaţie totală de 44.819 mai industrializată ţară din Africa. Ministrul 778 locuitori. Dintre aceştia, 79% se considerau Comerţului şi Industriei, Dr. Rob Davis, declara că africani, 9,6% albi, 8,9% populaţie de culoare, „una dintre principalele priorităţi ale Africii de Sud iar 2,5% indieni/asiatici. Statisticile din 2010 este dezvoltarea industrială.”22 Industria minieră situează Africa de Sud pe locul 25 în lume şi pe reprezintă cel mai important sector industrial al locul 5 în Africa din punct de vedere al populaţiei, Africii de Sud, „50% din câştigurile obţinute în care ajunge la 49.109.107 milioane de locuitori. urma exportului aparţinând mineritului.”23 Această Trebuie precizat, însă, că rata de mortalitate din industrie este „una dintre cele mai dezvoltate din Africa de Sud este crescută, din cauza incidenţei lume, în special în ceea ce priveşte forajul la mare virusului HIV.33 În ceea ce priveşte rasele, „în adâncime.”24 Africa de Sud există cea mai numeroasă populaţie Pregătirea militară „acordă tuturor factorilor de culoare albă în afară de Vest (Europa şi cele discutaţi mai sus – geografie, resurse naturale şi două Americi)”34. capacitatea industrială – importanţa reală pentru Caracterul naţional are o „influenţă puterea unei naţiuni.”25 Africa de Sud se numără permanentă şi deseori decisivă asupra forţei printre cele mai „puternice ţări din punct de vedere pe care o naţiune este capabilă să o exercite militar”26 de pe continentul african, participând în politica internaţională.”35 Africa de Sud se la misiuni de menţinere a păcii. Astfel, până în prezintă sub forma unei „societăţi divizate, însă cu „septembrie 2007, Africa de Sud avea trupe în o capacitate extraordinară de a se uni în preajma numeroase state din Africa, printre care Republica unor evenimente importante, cum a fost, de Democrată Congo, Sudan, Etiopia şi Eritrea.”27 exemplu, Cupa Mondială din 2010 sau cum a fost În ceea ce priveşte tehnologia militară, Africa Campionatul de Rugby din 1995. De asemenea, de Sud este „echipată cu forţe armate profesioniste, poporul sud-african este un popor foarte mândru, foarte bine pregătite.”28 Africa de Sud a desfăşurat dacă ne referim fie la imnul naţional, la steag o serie de proiecte pentru modernizarea tehnologiei sau la preşedintele Nelson Mandela şi la ceea ce militare. Astfel, în 2007, în Africa de Sud au fost reprezintă acesta pentru Africa de Sud”36. „construite şi reabilitate porturile de la Oceanul Moralul naţional reprezintă un factor deosebit Atlantic şi Oceanul Indian. Acest proces a presupus de important în determinarea puterii unei naţiuni. instalarea unei tehnologii moderne cu sateliţi de „Gradul de hotărâre cu care o naţiune sprijină ultimă generaţie şi supraveghere electronică.”29 strategiile externe pe timp de pace şi de război (…) Numărul de bărbaţi disponibili pentru serviciul influenţează toate activităţile unei naţiuni.”37 Un militar, „cu vârsta cuprinsă între 16-49 ani, se exemplu în acest sens este susţinerea misiunilor ridică la 5.802.096, iar numărul femeilor (cu vârsta ONU în Africa. Sondajele de opinie arătau că cuprinsă între 16-49 ani) este de 5.729.939. În 47% dintre sud-africanii intervievaţi au răspuns ceea ce priveşte numărul bărbaţilor care ar putea afirmativ la întrebarea dacă forul decizional al fi folosiţi în serviciul militar (16-49 ani), acesta se ONU - Consiliul de Securitate - ar trebui sau nu ridică la 11.622.507, în timp ce numărul femeilor să aibă dreptul de a autoriza intervenţii militare este aproximativ egal, si anume 11.501.537.”30 pentru a preveni violarea drepturilor omului, în Referitor la suma alocată de guvernul sud-african timp ce doar 15% au fost împotrivă.38 In acest pentru activitatea militară, specialiştii au estimat context, Africa de Sud participă alături de ONU că în 2005 Africa de Sud a cheltuit 3,5 miliarde la o serie de misiuni desfăşurate pe continentul USD. În acest context, Africa e Sud ocupă locul 33 african. „Misiunile ONU în Africa de Sud au în lume şi locul întâi în Africa în ceea ce priveşte crescut semnificativ în ultimii ani. (…) Trupele cheltuielile militare.31 africane care participă la operaţiunile ONU provin Distribuţia populaţiei rămâne relevantă în dintr-un număr relativ mic de state: Nigeria, Africa contextul în care „nicio ţară nu poate deveni de Sud, Ruanda, Senegal, Gana şi Kenya”39. sau rămâne o mare putere dacă nu face parte din Diplomaţia joacă un rol cheie în demersul nos- rândul statelor celor mai populate de pe pământ.”32 tru de a evalua puterea şi rolul pe care îl joacă Afri-

32 IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 GEOPOLITICI ŞI GEOSTRATEGII PE TRAIECTORIA VIITORULUI ca de Sud pe continentul african pentru că „dintre cât şi continental. Africa de Sud are 103 misiuni toţi factorii care compun puterea unei naţiuni, cel diplomatice deschise la nivel mondial, 14 mai important, oricât ar fi el de instabil, rămâne consulate şi 64 de consulate onorifice, dintre calitatea diplomaţiei [pentru că] o diplomaţie com- care 53 dintre misiunile diplomatice sunt pe petentă poate spori puterea unei naţiuni”40. Încă de continentul african. Astfel, comparând numărul la începutul anilor ’90 „prioritatea Africii de Sud reprezentanţelor diplomatice ale Africii de Sud a devenit continentul african. De exemplu, dacă cu numărul reprezentanţelor diplomatice a trei ne referim la diplomaţia economică, deşi, tradiţi- dintre ţările cele mai dezvoltate de pe continentul onal, Africa de Sud exporta majoritatea materiilor african, din punct de vedere economic, aşa cum prime de care dispune, în Europa, s-a dorit o reori- este cazul Egiptului, Nigeriei şi Algeriei46, vom entare a exporturilor spre continentul african. Un observa diferenţe clare în ceea ce priveşte numărul alt exemplu, care susţine afirmaţia de mai sus este acestor reprezentanţe diplomatice. Egipt are 35 de dinamica misiunilor diplomatice. reprezentanţe diplomatice în Africa47, în timp ce În 2005, Africa de Sud a devenit ţara cu cel Nigeria are 36 de misiuni pe continentul african.48 mai mare număr de misiuni diplomatice în Algeria are 87 de misiuni diplomatice, dintre care Africa.”41 Izolarea diplomatică a luat sfârşit odată doar 27 sunt în Africa.49 cu încheierea regimului de apartheid, Africa de Buna guvernare reprezintă unul dintre cei Sud „deschizând porţile oricărui stat care dorea mai importanţi factori care determină puterea să stabilească relaţii diplomatice cu ţara.”42 unei naţiuni pentru că şi „cel mai bine concepută Reprezentarea Africii de Sud pe scena internaţională politică externă şi cel mai profesionist aplicată, a cunoscut un maxim între luna mai şi decembrie având în spate o abundenţă de resurse materiale 1994, atunci când Africa de Sud a aderat la 16 şi umane, nu valorează nimic dacă nu se sprijină organizaţii multilaterale, inclusiv Naţiunile Unite, şi pe buna guvernare. Aceasta (…) presupune SADC, OUA, Tratatul de Nealiniere precum şi două aspecte: echilibrul între resursele care la Commonwealth.43 Astfel, până în anul 1996, compun puterea naţională şi politica externă de “numărul reprezentanţelor diplomatice ale Africii implementat, şi respectiv echilibrul între resurse de Sud în Africa s-a dublat.”44 şi sprijinul acordat acţiunilor externe.”50 În 2000, Au existat cazuri în care Africa de Sud a preferat în timpul mandatului preşedintelui Thabo Mbeki să închidă anumite reprezentanţe diplomatice 52% dintre sud-africani considerau că guvernul pentru a deschide ambasade sau consulate în în funcţie este un guvern performant. În 2005, la Africa. Un astfel de caz a fost România. Africa doar un an după realegerea lui Mbeki numărul lor de Sud a stabilit relaţii diplomatice cu România a crescut la 63%.51 în 1991, însă guvernul de la Pretoria a decis Concluzionând, Africa de Sud este cea mai închiderea ambasadei în 1999 pentru a-şi urmări dezvoltată ţară din Africa, poziţie care i-a permis priorităţile de politică externă stabilite. „În 1991, de-a lungul timpului să-şi construiască o politică am stabilit relaţii diplomatice formale cu România. externă puternică, concentrându-se, după căderea Atunci, perioada apartheidului se apropia de regimului de apartheid, în principal, pe relaţiile sfârşit în Africa de Sud. În mod evident, era o cu continentul african. După alegerile din 1994, schimbare şi în sistemul politic din România. unul dintre principalele demersuri a fost stabilirea Deci, în 1991, am deschis o misiune aici, pe care priorităţilor şi obiectivelor care vor fi urmărite, am închis-o la sfârşitul anilor ’90, pentru simplul începând din acel moment, în materie de politică motiv că deschideam mai multe misiuni în Africa externă. Însă, pentru atingerea acestor obiective, - aceasta era prioritatea noastră. Întotdeauna este necesară raportarea la puterea naţională a trebuie să ne uităm şi la partea financiară, deci Africii de Sud, precum şi evaluarea poziţiei sale au fost limitări. Am decis să închidem mai multe pe continentul african. misiuni, ca să deschidem altele în Africa. În timpul Elementele care determină puterea unei naţiuni acestei perioade, România şi-a păstrat misiunea identificate de Hans Morgenthau ne-au arătat că diplomatică din Africa de Sud.”45 Africa de Sud excelează la majoritatea capitolelor În comparaţie cu celelalte ţări ale Africii, care contribuie la maximizarea puterii naţionale: Africa de Sud are cel mai mare număr de geografie (are ieşire la două oceane şi ocupă misiuni diplomatice, atât la nivel internaţional locul nouă în Africa în ceea ce priveşte suprafaţa

IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 33 GEOPOLITICI ŞI GEOSTRATEGII PE TRAIECTORIA VIITORULUI ocupată), resurse naturale (Africa de Sud produce o mare parte din produsele de care are nevoie şi BIBLIOGRAFIE: deţine cele mai mari rezerve de mangan, crom, aur, vanadiu, silicaţi de aluminiu, platină, din 1. About South Africa, în http://www. lume), capacitate industrială (Africa de Sud este southafrica-ghana.com/about_sa.php, site-ul cea mai industrializată ţară din Africa), moralul South Africa High Commission, Ghana, accesat la naţional (Africa de Sud se numără printre cele mai 10 mai 2010. patriotice ţări din lume), calitatea diplomaţiei (103 2. Africa de Sud şi-a redeschis ambasada pentru ambasade şi 14 consulate), calitatea guvernării susţinerea intereselor economice, interviu cu E.S. (în 2005, 63% dintre sud-africani considerau că Ambasadorul Africii de Sud Pieter Swanepoel, guvernul în funcţie este un guvern performant). în http://www.financiarul.com/articol_32381/ Un alt aspect deosebit de important care trebuie africa-de-sud-si-a-redeschis-ambasada--pentru- precizat este acela că Africa de Sud are cea mai sustinerea-intereselor-economice.html, accesat la puternică economie de pe continentul african, 10.05.2010. cu un Produs Intern Brut (PIB) estimat în 2008 3. ALDEN, Chris; PERE, Garth le, South la 495.1 miliarde de dolari.52 În acest context, Africa’s Post-Apartheid Foreign Policy – from liderii politici ai Africii de Sud - Nelson Mandela Reconciliation to Revival?, Oxford University şi Thabo Mbeki - şi-au îndreptat strategiile de Press, New York 2003. politică externă către continentul african, fie printr- 4. Annual Review of Global Peace Operations o participare activă în organizaţiile regionale şi 2007, “Project of the Center of International continentale aşa cum este cazul SADC şi al AU, fie Cooperation at New York University”, în http:// prin promovarea unor noi valori şi concepte care www.cic.nyu.edu/internationalsecurity/docs/ să reprezinte întreg continentul african: drepturile peacekeeping_BRIEFINGPAPER.pdf, accesat la omului în cazul lui Nelson Mandela şi renaşterea 12.05.2010. africană în cazul preşedintelui Thabo Mbeki. 5. BALDAUF, Scott, South Africa to join Rămâne o chestiune deschisă modul în care va UN Security Council. Will it take lead on African evolua rolul pe care şi l-a asumat Africa de Sud, conflicts, în http://www.csmonitor.com/World/ acela de lider al continentului - însă pentru moment Africa/2010/1013/South-Africa-to-join-UN- se pare că preşedintele Jacob Zuma este decis ca Security-Council.-Will-it-take-lead-on-Africa- Africa de Sud să îşi asume în continuare acest rol. conflicts, accesat la 08.05.2011. Un exemplu relevant în acest sens este mandatul de 6. Department of Trade and Industry, în http:// doi ani ca membru non-permanent al Consiliului de www. test.thedti.gov.za/, accesat la 10.05.2010. Securitate al ONU pentru care Africa de Sud a fost 7. Embassy ��of Eg�y��pt in�� Pretoria, în http:// aleasă în octombrie 2010, răspunzându-se astfel embassy-finder.com/egypt_in_pretoria_south- unor îndelungate cerinţe ale diplomaţilor africani africa, accesat la 10.05.2010. de a stopa emergenţa excesivă a Occidentului 8. Global Sherpa Journal, în http://www. în regiune şi găsirea unor răspunsuri africane la globalsherpa.org/china-africa-brics, accesat la probleme africane53. Din această poziţie, Africa de 08.05.2011. Sud se va pronunţa în perioada următoare cu privire 9. MAZRUI, Ali A., A Tale of Two Africas. la cele mai importante probleme ale continentului Nigeria and South Africa as Contrasting Visions, african, precum situaţiile conflictuale din Sudan, Adonis & Abbey Publishers Ltd., London, 2006.� Zimbabwe, Somalia sau din Republica Democrată 10. MILLS, Greg, The Wired Model. South Congo. De asemenea, Africa de Sud a aderat în Africa, Foreign Policy and Globalisation, în 2011, la grupul BRIC, care a devenit astfel BRICS „The South African Institute of Foreign Affairs (Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud)54. Jan Smuts House”, Johannesburg and Tafelberg Deşi iniţial aderarea Africii de Sud la BRICS a Publishers Limited, Cape Town, 2000. fost contestată, având în vedere nivelul economic 11. MORGENTHAU, Hans, Politica între şi demografic mult mai scăzut în comparaţie cu naţiuni. Lupta pentru putere şi lupta pentru pace, ceilalţi membri, în final s-a considerat că este un Editura Polirom, Bucureşti, 2007. membru potrivit să reprezinte perspectiva africană 12. Interviu cu Ambasadorul Africii de Sud în pe scena mondială55. România, E.S. Pieter Swanepoel, realizat pe data

34 IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 GEOPOLITICI ŞI GEOSTRATEGII PE TRAIECTORIA VIITORULUI de 14 iunie 2010. Public Opinion, “Global ScanIncorporated, 13. Ministère des Affaires Etrangères de The Program on International Policy Attitudes”, l’Algerie, în http://193.194.78.233/ma_fr/ Knowledge Networks, 29 iunie 2005, în http:// stories.php?topic=03/05/15/3791201, accesat la www.worldpublicopinion.org/pipa/articles/ 10.05.2010. brafricara/71.php?nid=&id=&pnt=71&lb=braf, 14. NEL, Philip; TAYLOR, Ian; VAN der accesat la 12.04. 2010. WESTHUIZEN, Janis, South Africa’s multilateral 25. United Nations Industrial Development diplomacy and global change. South Africa’s Organisation, în http://www.unido.org/fileadmin/ multilateral diplomacy and global change, Ashgate user_media/Publications/Pub_free/CDM_ Publishing Limited, Burlington, 2001. investor_guide_South_Africa.pdf, accesat la 15. Nigeria Immigration Service, în http:// 12.04.2010. www.immigration.gov.ng/Foreignmissions.htm, accesat la 10.05.2010. NOTE: 16. Notă explicativă privind situaţia politică şi a drepturilor omului în Sudan şi Darfur, 1�� Uniunea�� Africii de Sud, 31 mai 1910 – 31 mai Parlamentul European, Bruxelles, noiembrie 2007, 1961. În mai 1961 a fost proclamată Republica Africa în http://www.europarl.europa.eu/meetdocs/2004_ de Sud. 2009/documents/dv/696/696365/696365ro.pdf, 2 Raenette Taljaard, Think Again: South Africa, în „Foreign Policy”, Aprilie, 2009, în http://www. accesat la 14.05. 2010. foreignpolicy.com/articles/2009/04/13/think_again_ 17. Pocket Guide to South Africa, în http:// south_africa, accesat la data de 8.05.2011. www.gcis.gov.za/resource_centre/sa_info/ 3 Greg Mills, The Wired Model. South Africa, pocketguide/2009/015_mineral_resources. Foreign Policy and Globalisation, în „The South pdf, site-ul Guvernului sud-african, accesat la African Institute of Foreign Affairs Jan Smuts House”, 10.05.2010. Johannesburg and Tafelberg Publishers Limited, Cape 18. Poll of 18 African countries finds all Town, 2000, p. 28. support democracy, Afrobarometer, în http:// 4 Hans Morgenthau, Politica între naţiuni. Lupta www.worldpublicopinion.org/pipa/articles/ pentru putere şi lupta pentru pace, Editura Polirom, brafricara/209.php?nid=&id=&pnt=209&lb=braf, Bucureşti, 2007, p. 183. 5 Greg Mills, Op. cit., p. 28. accesat la 10.05.2010. 6 Statement of the President of the Republic of 19. South African Consulate General, în South Africa, Nelson Mandela, at the OAU meeting of http://www.southafrica-newyork.net/consulate/ Heads of State and Government, 13-15 iunie 1994, în foreignrelations.htm#africa, accesat la 10.05. http://www.anc.org.za/ancdocs/history/mandela/1994/ 2010. sp940613.html, accesat la data de 10 mai 2010. 20. South African Deputy President Thabo 7 South African Deputy President Thabo Mbeki Mbeki speech at the United Nations University, speech at the United Nations University, 9 Aprile 1998, 9 Aprile 1998, în http://www.unu.edu/unupress/ în http://www.unu.edu/unupress/Mbeki.html, accesat la Mbeki.html, accesat la 18.04.2010. 18.04.2010. 21. South Africa Yearbook 2007-2008, 8 Chris Alden, Garth le Pere, South Africa’s Post- Apartheid Foreign Policy – from Reconciliation to Formeset Printers, Pretoria, 2007. Revival?, Oxford University Press, New York 2003, p. 22. Statement of the President of the Republic 57. of South Africa, Nelson Mandela, at the OAU 9 South Africa Yearbook 2007-2008, Formeset meeting of Heads of State and Government, 13- Printers, Pretoria, 2007, p. 260. 15 iunie 1994, în http://www.anc.org.za/ancdocs/ 10 Chris Alden, Garth le Pere, Op. cit., p. 41. history/mandela/1994/sp940613.html, accesat la 11 Notă explicativă privind situaţia politică şi a 10 mai 2010. drepturilor omului în Sudan şi Darfur, Parlamentul 23. TALJAARD, Raenette, Think Again: South European, Bruxelles, noiembrie 2007, în http://www. Africa, în „Foreign Policy”, aprilie, 2009, în http:// europarl.europa.eu/meetdocs/2004_2009/documents/ www.foreignpolicy.com/articles/2009/04/13/ dv/696/696365/696365ro.pdf, accesat la 14.05. 2010. 12 Greg Mills, Op. cit., p. 2. think_again_south_africa, accesat la data de 13�� Hans Morgenthau, Op. cit, p. 149. 8.05.2011. 14 Cf. https://www.cia.gov/library/publications/the- 24. The Darfur Crisis: African and American world-factbook/, accesat la 12.04.2010.

IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 35 GEOPOLITICI ŞI GEOSTRATEGII PE TRAIECTORIA VIITORULUI

15 South Africa Yearbook 2007-2008..., p. 6. 2007, “Project of the Center of International 16 Interviu cu Ambasadorul Africii de Sud în Cooperation at New York University”, în http://www. România, E.S. Pieter Swanepoel, realizat pe data de 14 cic.nyu.edu/internationalsecurity/docs/peacekeeping_ iunie 2010. BRIEFINGPAPER.pdf, accesat la 12.05.2010. 17�� Hans Morgenthau, Op. cit., p. 153. 40�� Hans Morgenthau, Op. cit., p. 179. 18 South Africa Yearbook 2007-2008..., p. 50. 41 Interviu cu Ambasadorul Africii de Sud la 19 Ibidem. Bucureşti, E.S. Pieter Swanepoel, realizat pe data de 14 20 Pocket Guide to South Africa, în http:// iunie 2010. www.gcis.gov.za/resource_centre/sa_info/ 42 Greg Mills, Op. cit., p. 261. pocketguide/2009/015_mineral_resources.pdf, site-ul 43 Philip Nel, Ian Taylor, Janis Van der Westhuizen, Guvernului sud-african, accesat la 10.05.2010. South Africa’s multilateral diplomacy and global 21 Interviu cu Ambasadorul Africii de Sud în change. South Africa’s multilateral diplomacy and România, E.S. Pieter Swanepoel, realizat pe data de 14 global change, traducere proprie, Ashgate Publishing iunie 2010. Limited, Burlington, 2001, p. 21. 22 Cf. Department of Trade and Industry, în http:// 44 Cf. South African Consulate General, în www. test.thedti.gov.za/, accesat la 10.05.2010. http://www.southafrica-newyork.net/consulate/ 23 Pocket Guide to South Africa.... foreignrelations.htm#africa, accesat la 10.05. 2010. 24 Cf. United Nations Industrial Development 45 Africa de Sud şi-a redeschis ambasada pentru Organisation, în http://www.unido.org/fileadmin/user_ susţinerea intereselor economice, interviu cu E.S. media/Publications/Pub_free/CDM_investor_guide_ Ambasadorul Africii de Sud Pieter Swanepoel, în http:// South_Africa.pdf, accesat la 12.04.2010. www.financiarul.com/articol_32381/africa-de-sud-si- 25 ��Hans Morgenthau, Op. cit., p. 161. a-redeschis-ambasada--pentru-sustinerea-intereselor- 26�� Ali A. Mazrui, A Tale of Two Africas. Nigeria and economice.html, accesat la 10.05.2010. South Africa as Contrasting Visions, Adonis & Abbey 46 Cf. https://www.cia.gov/library/publications/the- Publishers Ltd., London, 2006,�� p. 17. world-factbook/, accesat la 12.04. 2010. 27 Pocket Guide to South Africa... 47 Embassy of�� Egy�pt�� in�� Pretoria, în http://embassy- 28�� Ali A. Mazrui, Op. cit., p. 17. finder.com/egypt_in_pretoria_south-africa, accesat la 29 South Africa Yearbook 2007-2008..., p. 431. 10.05.2010. 30 About South Africa, în http://www.southafrica- 48�� Cf. Nigeria Immigration Service, în http://www. ghana.com/about_sa.php, site-ul South Africa High immigration.gov.ng/Foreignmissions.htm, accesat la Commission, Ghana, accesat la 10 mai 2010. 10.05.2010. 31 Cf. https://www.cia.gov/library/publications/the- 49�� Cf. Minist�è��re des Affaires Etrang�è��res de world-factbook/, accesat la 12.04.2010. l’Algerie, în http://193.194.78.233/ma_fr/stories.php?t 32�� Hans Morgenthau, Op. cit., p. 165. opic=03/05/15/3791201, accesat la 10.05.2010. 33 Cf. https://www.cia.gov/library/publications/the- 50�� Hans Morgenthau, Op. cit., p. 182. world-factbook/, accesat la 12.04. 2010. 51 Poll of 18 African countries finds all 34�� Ali A. Mazrui, Op. cit., p. 17. support democracy, Afrobarometer, în http://www. 35�� Hans Morgenthau, Op. cit., p. 168. worldpublicopinion.org/pipa/articles/brafricara/209.ph 36 Interviu cu Ambasadorul Africii de Sud în p?nid=&id=&pnt=209&lb=braf, accesat la 10.05.2010. România, E.S. Pieter Swanepoel, realizat pe data de 14 52 Cf. https://www.cia.gov/library/publications/the- iunie 2010. world-factbook/, accesat la 12.04. 2010. 37�� Hans ��Morgenthau,� Op. cit., p. 176. 53 Scott Baldauf, South Africa to join UN Security 38 The Darfur Crisis: African and American Public Council. Will it take lead on African conflicts, în http:// Opinion, “Global ScanIncorporated, The Program on www.csmonitor.com/World/Africa/2010/1013/South- International Policy Attitudes”, Knowledge Networks, Africa-to-join-UN-Security-Council.-Will-it-take-lead- 29 iunie 2005, în http://www.worldpublicopinion.org/ on-Africa-conflicts, accesat la 08.05.2011. pipa/articles/brafricara/71.php?nid=&id=&pnt=71&lb 54 Ibidem. =braf, accesat la 12.04. 2010. 55 Cf. Global Sherpa Journal, în http://www. 39 Annual Review of Global Peace Operations globalsherpa.org/china-africa-brics, accesat la 08.05.2011.

36 IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 GEOPOLITICI ŞI GEOSTRATEGII PE TRAIECTORIA VIITORULUI

POTENŢIALUL ENERGETIC AL UCRAINEI CA PARTE A EXTINDERII BAZEI DE MATERII PRIME ŞI ENERGETICE A UNIUNII EUROPENE

Dr. Andryi VOLOSIN*

Potenţialul energetic al Ucrainei este parte a zise�� şi barajele��) şi centralele nucleare. Rolul potenţialului energetic al Europei. Implementarea instalaţiilo��r�� eoliene şi ��al centralelor electrice pe sa este importantă atât pentru Ucraina cât şi bază de ��heliu este în creştere. pentru Uniunea Europeană. Prin�� urmare,�� această�� În prezent, situaţia în sectorul energetic este scurtă analiză�� este�� necesară pentr��u�� evaluarea�� caracterizat de următorii parametri:�� capacitatea unei mai bune ��capacităţi�� de ��integrare�� a Ucrainei totală a tuturor centralelor electrice din Ucraina în cadrul�� sectorul��ui�� energetic�� al UE. depăşeşte 53 milioane�� kW, ce�� includ�� 34��,��8 milioane Cuvinte-cheie: Ucraina, potenţial energetic, kW (65,3%) ��de la�� centrale��le�� termice, 13,8 Uniunea Europeană. milioane kW�� (25,9%) ��de la�� centralele nuclear��e�� şi 4,7 milioane kW (8,8%) de�� la�� hidrocentrale. 1. Potenţialul energetic Principalii producatori ��ş��i consumatori de al Ucrainei energie sunt Dnipropetrovsk, Zaporizhzhya, Doneţk şi districtel��e�� Luhansk. Principalele ��arii Sectorul energetic este de o importanţă�� vitală de con��centrare�� în care ��funcţioneaz��ă�� centralel�e pentru dezvoltarea economică naţională. electrice includ�� Dnipropetrovsk, Zaporizhzhya, Î��n Ucraina au fost con��st��ituit��e�� mari instalaţi��i Doneţk, Harkov ş��i ��districtele ��Luhansk�� di��n estul energe��tice��, care în colaborare cu alte companii de Ucrainei, Lvov şi ��Provincia Ivano-Frankivsk�� energie��,�� alcătuiesc R��eţeaua�� Electrică�� a�� Ucrainei��.� din�� vestul Ucrainei, precum şi Kiev şi districtele Acea��sta�� este�� conectată�� l��a�� sisteme��le�� electric��e�� di��n Vinniţi��a, în partea centrală a ţă��r��ii.� ţările v��est�� şi�� c��entral-��europene,�� precum şi la�� ţările Resurse��le�� energetice din Ucraina sunt în CSI, inclu��zând, ��în primul rând��,�� Rusia, Republica principal formate d��in�� capacităţile de producţi��e Moldova şi Belarus. Restructurarea ��acestui ��sector internă (aproape 98%), cota de import fiind s��-a�� realizat prin�� separarea companii��lor�� generatoare nesemnificativ��ă�� (2%).�� Puterea este în mare măsură de electricitate�� de ��companii��le�� din reţeaua de consumată în interiorul ţării (97%), doa��r�� o mică alimentare, ceea ce ��a favoriza��t�� regularizarea şi parte mergând�� la ��export�� (3%). comercializarea pe piaţa de energie ��a�� Ucrainei��.� În Ucraina�� operează�� cinci centrale Î��n Ucraina oper��ea��z��ă�� trei�� tipuri de instalaţii de nucleare��,�� Zaporizhzhya, Sud-U��craineană, generare�� a energiei electrice:�� centrale��le�� termice Rivne, Khmeln��iţky�� şi Ce��rnob��îl,�� cât�� ş��i cascade (turbine cu abur şi de�� tip diesel),�� centralel��e hidroelectrice genera��toare�� de energie, din care hidroelectrice (centrale��le�� hidroelectrice�� propriu- cele ��şase ��de pe�� N��ipru�� sunt cele mai mari. * Dr. Andryi VOLOSIN ([email protected]) este expert al Centrului pentru Parteneriat Strategic în cadrul Filialei Regionale a Institutului Naţional pentru Studii Strategice din Uzhorod, Ucraina.

IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 37 GEOPOLITICI ŞI GEOSTRATEGII PE TRAIECTORIA VIITORULUI

Figura nr. 1 Centrale electrice în Ucraina Sursa: http://ukrmap.su/uk-g9/914.html.

În viitor, este de aşteptat ��ca nevoia�� de ��energie Rezervele de uraniu natural în Ucraina să crească,�� ceea ce va necesita�� intensificarea permit ��îndeplinirea cererii�� din sectorul energiei dezvoltării sectorului şi optimizarea structurii nucleare interne pentr��u�� mai mult de�� 100 de ani. de organizare şi de funcţionare a mecanismelor Cărbunele – singura resursă energetică, economice în mediul de piaţă1. ale cărui rezerve sunt suficiente să acopere S��istemul energe��tic�� uni��fcat�� este interconectat necesităţile economiei naţionale mai mult de cu ��7 reţele�� de ��electricitate�� din statele vecine ��prin 300 de ani (rezervele interne de cărbune - 177 75 de�� linii�� de ��alimentare�� cu electricitate.� de miliarde de tone, rezervele recuperabile de la S��chimbul de energie electrică�� fezabil�� din punct minele productive - 6,5 miliarde de tone, dintre de vedere ��tehnic este�� mai mare de 50�� miliarde care cărbune industrial – 3,5 miliarde de tone)2. kWh. I��nsula�� Bur��ş��ti��n�� funcţionează sincron cu Uniunea 2.�� Resursele de �h��idrocarburi pentru Coordonarea Transportului Energiei Electrice (UCTE) şi are potenţialul de a spori Ucraina, ��deşi este�� un importator net de energie, exportul de energie electrică. dispune la�� Marea Neagră�� de�� o dotare generoas�ă Principalii producători de energie electrică a resurselor de hidrocarburi, atât ��litorale,�� cât şi� - 14 centrale�� termice, 8 hidro��centrale�� şi 4 centrale marine��. Resursel��e�� de hidrocarburi�� din�� Ucraina sunt nucleare cu o capacitate total��ă�� de 53 milioane estimate la 7-8 miliarde de tone de echivalent ��în kW. combustibil.�� Potenţialul�� de hidrocarburi a platoului Centrala�� T��ermică E��lectrică�� (T��PP��) şi ��Centrala Mării Negre ��u��craini��a��n�� este substanţial; cu toate Mixtă�� de E��nergie�� T��ermică şi E��lectrică�� (CHP) acestea, a fost ineficient şi insuficient explorat - 57,8%, NPP - 26,6%, ��Centrala�� H��idroelectrică până la această�� dată��.�� Viziunea larg împărtăşită de (��HPP��) şi ��Centrala Electrică de Acumulare�� (HPSPP) specialiştii din industria de petrol şi gaz este că, - 9,1%, alte surse - 6,5%.� în ciuda unui număr de provocări, beneficiile sunt

38 IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 GEOPOLITICI ŞI GEOSTRATEGII PE TRAIECTORIA VIITORULUI

Figura nr. 2 Harta mineralelor din Ucraina Sursa: (http://radikal.ru/F/i023.radikal.ru/0803/90/ af59ab1d45f5.jpg.html). potenţial foarte ridicate, atât pentru investitori, cât 2. Sistemul de transport al petrolului este şi pentru ţara din care se explorează şi exploatează capabil să acopere necesităţile din Ucraina�� şi are cu succes petrol şi gaze. Şi�� în acest context, norme capacitatea de rezervă pentru a creşte tranzitul de clare, transparente şi previzibile cu privire la petrol cătr��e�� UE�: utilizarea pe termen lung a subsolului ��care conţine - ��lungimea�� – 4.��800 km într-o singură linie de rezerve ��de hidrocarburi,�� este de o mare�� importanţă calcul; pentru potenţialii investitori în acest sector3. - ��capacitatea�� estic��ă�� de intrare a sistemului - 114 milioane tone/an; Ucraina şi-a dezvoltat ��sistemul de�� transport - c��apacitate�� de producţie (de tranzit) - 56 al h�idrocarburi��lor:� milioane tone/an. R�af��nării de petrol 1.�� S��istemul de transport ��al�� gazelor:�� - c��apacitatea�� de rafinare - până la 45-50 - ��lungimea�� – 37��.��800 km de conducte de gaze��;� milioane tone��/an;�� -�� 13 ��depozite�� subterane de gaze cu o capacitate - ��d��e utilizare a capacităţii instalate în 2006 - de peste 33,��5�� miliarde de metri cubi; 30%; - c��apacitate�� de intrare - 290 miliarde de metri - ��dependenţa�� de importuri - 85%. cubi; - c��apacitate�� de producţie - 175 miliarde metri 3. Resursele�� de h�idrocarburi�� din�� sectorul cubi de gaze naturale; ucrainean al�� platoului continental ale Mării�� Azov - v��olumul mediu anual de tranzit pe întreg şi Mă��r��ii�� Negre�� - aproximativ 2��.��280 milioane de teritoriul Ucrainei este�� de�� aproximativ 130 de tone de combustibil: miliarde de metri cubi, circa 80% din aceasta - - î��n�� partea�� de sud-est�� a platoului Mării Negre către�� Europa. - 862 milioane tone;

IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 39 GEOPOLITICI ŞI GEOSTRATEGII PE TRAIECTORIA VIITORULUI

Figura nr. 3 Sistemul de transport al gazelor Sursa: http://qclub.org.ua/energy_issues/energy_transportation/gas/.

- ��în�� p��anta�� continental��ă�� şi zona�� abisa��l��ă�� a Mării perioada similară a anului 2009, l��a�� 54,4 milioane Negre -�� circa�� 1��.005�� milioane tone; de tone, în timp ce în decembrie 2010,�� faţă de - î��n�� zona maritimă�� a Mării�� Azov - aproximativ noiembrie 2010 a crescut cu 8,1%, la 5,1 milioane 413 milioane de tone; de tone. - 14 câ��mpuri�� de gaze descoperite în zona • Pe parcursul celor 12 luni ale anului 2010, maritimă a Mării�� Negre şi a Mării Azov; producţia de ţiţei a scăzut cu 11,5%, la 2.566 - 26 de�� situr��i�� pregătite pentru explorare milioane de tone, în timp ce în decembrie 2010�, profundă şi de foraj; faţă de noiembrie 2010,�� a scăzut cu 0,5%, la - 63 ��de ��situri ��găsite în urma�� rezultatel��or 206.00��0�� tone. studiilor seismice4. • În perioada ianuarie-decembrie 2010, producţia de gaz condensat a scăzut cu 8,8%, la 3. Programul indicativ��ului 928.��000 de tone, în timp ce în decembrie 2010�, naţional faţă de noiembrie 2010,�� a crescut cu 3,7%, la 72��.400�� de tone. În legătură cu criza economică globală şi �a • În cele 12 luni ale anului 2010, producţia de lipsei de investiţii adecvate ��din�� sectorul energetic gaze naturale a scăzut cu 5,5%, la 19,1 miliarde de în 2010, Ucraina a re��simţit�� reducerea producţiei metri cubi, în timp ce în decembrie 2010��,�� faţă de de materii prime energetice. noiembrie 2010��,�� a crescut cu 3,2%, la 1,6 miliarde Conform raportului Serviciului de Stat pentr��u de metri cubi55. Statistică, în 2010 producţia de energie din Ucraina Pentru a evita în continuare rat��a�� de scădere a� a scăzut cu 3,1%, ��astfel:� extracţiei�� resurselor energe��tice��, ��începand�� cu 2011, • În decembrie 2010 faţă de noiembrie 2010, Ucraina ��şi-��a concentrat atenţia asupra Strategiei producţia de minerale energe��tice�� a crescut cu Energetice până în 2030, ceea ce o�� face relevant�ă 7,7%. în cadrul�� schimbărilor situaţi��ei�� actual��e.� • În perioada ianuarie-decembrie 2010, Politica energetică a Ucrainei şi priorităţile producţia de cărbune a scăzut cu 0,7% faţă de sale ��sunt definite în propria�� Strategie�� Energetic��ă

40 IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 GEOPOLITICI ŞI GEOSTRATEGII PE TRAIECTORIA VIITORULUI

Figura nr. 4 Sistemul de transport al petrolului Sursa: http://qclub.org.ua/energy_issues/energy_transportation/oil/. până în 2030. Strategia porneşte de la înţelegerea de�� transport ��al ��hidrocarburi��lor,�� diversificarea că Ucraina are o dotare limitată a resurselor de aprovizionării şi a rutelor, creşterea producţiei energie convenţională şi nu are, de asemenea, interne de cărbune şi ��de�� energie�� nucleară, de surse diverse de energie primară, cum ar fi punere în aplicare a�� unor�� ample�� măsuri de petrolul, gazele naturale şi combustibilii�� nucleari��.� eficienţă energetică, de adoptare a�� legislaţi��ei�� UE Prin urmare, pentru c��a�� să�� nu�� depind��ă�� d��e importuri, relevante�� şi de reformare�� a modului de�� stabilire a strategia subliniază importanţa utilizării raţionale preţurilor. a energiei, a�� promov��ă��r��ii�� producţiei interne de Mai mult decât atât, măsuril��e�� reprezintă şi energie şi a�� trecer��ii�� la surse alternative de energie. presupun o schimbare radicală a�� principiilo��r Evident, strategia recunoaşte, de asemenea, care stau la baza reglementărilo��r�� din ��sectorul importanţa (şi ameninţăril��e�� la adresa) ��p��oziţi��ei energetic ucrainean,�� acestea necesitân��d�� o trecere�� Ucrainei ca rut��ă�� de tranzit cheie pentru petrol��ul de la organizaţi��a�� de�� monopol�� la structuri mai şi gazul rusesc şi, prin urmare, o premisă de bază competitive, modificarea rolului statului d��in a strategiei este de a menţine şi îmbunătăţi acest manager în�� autoritate de�� reglementare, renunţâ��nd�� rol de tranzit. Câteva�� elemente�� ale strategiei sunt la planificarea�� centralizată��în favoarea�� liberalizării�� reprezentate schematic în�� Figura nr. 5�. şi furnizări��i�� de oportunităţi pentru participarea Aşa cum se arată în ��Figura�� nr. 5�, obiectivele sectorului privat (mai degrabă decât�� bazându-se prioritare ale strategiei energetice a Ucrainei sunt exclusiv pe proprietatea de stat). de a asigura securitatea energetică şi statutul de Strategia face apel la importante economii ţară de tranzit�� importantă.�� Ace��ast��a�� s��e�� traduce de energie ��începând cu�� sfârşitul perioadei de apoi într-un set de priorităţi, care includ creşterea proiecţie (în special, o reducere ��cu�� 50 la sut��ă�� a� volumului de tranzit p��e�� teritoriul său, reducerea intensităţii energetice comparativ cu 2005), care intensităţii energetice a economiei, ameliorarea se anticipează să se�� obţină�� în urma�� schimbări��lor eficienţei sale energetice, integrarea cu sistemul structurale ��din��tr-o�� economie ce�� se�� îndepărtează ��tot energetic european şi extinderea producţiei interne mai mult ��de industria grea ��înspre�� sectorul terţiar, de energie. În scopul de a atinge aceste obiective cât ��şi datorită�� semnificativ��elor „��îmbunătăţiri şi priorităţi, este specificat un set de măsuri care tehnologice”. Documentul prevede, de asemenea, includ modernizarea şi reabilitarea infrastructurii o dublare,�� sau mai mult,�� în producţia de cărbune

IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 41 GEOPOLITICI ŞI GEOSTRATEGII PE TRAIECTORIA VIITORULUI

Figura nr. 5: Elemente ale Strategiei Energetice a Ucrainei până în anul 2030 Sursa: Complementary Technical Assistance to the EU-Funded Budget Support to Ukraine’s Energy Strategy Implementation (ESBS Project), http://esbs.kiev.ua/uk/energy-sector-cooperation-and-reforms/energetichna- strategiya-ukrayini-na-period-do-2030-roku.

şi energie nucleară pentru a reduce dependenţa de - Îmbunătăţirea securităţii aprovizionării cu gazele naturale66. energie şi tranzitul de hidrocarburi; - Îmbunătăţirea standardelor de eficienţă��,�� de 4. Cooperarea�� UE�-�U��a��a�a�� s��ecuritate�� şi de mediu ale sectorului cărbunelui; în domeniul energiei - Intensificarea cooperării în domeniul eficienţei energetice şi promovarea RE�S88. Dincolo de adoptarea acordurilor-��umbrelă��,� Pentru fiecare dintre aceste cinci domenii au colaborare��a�� pe probleme de energie a fost fost stabilite grupuri comune de experţi şi ��sunt consolidat��ă�� în continuare prin „��Memorandumul�� depuse�� efortur��i�� considerabile în toate domeniile de Î��nţelegere privind C��ooperarea�� în ��D��omeniul tematice. Energiei�� dintre�� UE şi Ucraina” (MoU)77,�� s��emnat UE este un mecanism politic care reglementează la 1 decembrie 2005, în contextul punerii în relaţiile dintre cele două părţi în toate domeniile aplicare a Planul��ui�� de ��A��cţiune UE-Ucraina. de cooperare. Planul de A��cţiune a fost aprobat de Memorandumul de Î��nţelegere stabileşte modul în către Consiliu în februarie 2005 şi a acceptat un care cele două părţi intenţionează să��-şi�� organizeze termen de trei ani. Planul de ��A��cţiune îşi propune munca pentru a avansa convergent�� în cele şapte să promoveze obiectivele şi punerea în aplicare domenii evidenţiate în P��lanul de ��A��cţiune. a Acordului de ��P��arteneriat şi ��Cooperare�� (PCA��), Memorandumul de ��Î��nţelegere stabileşte o inclusiv continuarea integrării Ucrainei în Europa strategie comună pentru integrarea progresivă a în sferel��e�� politice, sociale, juridice şi economice, pieţei de energie din Ucraina ��în�� cea a UE şi este precum şi menţinerea creşterii economice, coeziunea formată din foile de parcurs care să acopere cinci socială şi dezvoltarea durabilă. Planul de ��A��cţiune domenii specifice: conţine un capitol separat în domeniul energiei, - S��ecuri��tate��a�� nucleară; care urmăreşte să promoveze convergenţa şi (sau) - Integrarea pieţelor energiei electrice şi de gaze; progresul înregistrat în următoarele domenii:

42 IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 GEOPOLITICI ŞI GEOSTRATEGII PE TRAIECTORIA VIITORULUI

- Politica energetică şi strategiil��e�� sub-sectoriale semnat în octombrie 2009 de către directorul conexe;� general adjunct,�� Fabrizio Barbaso, în numele - Principiil��e�� prin care funcţion��ea��z��ă�� pieţele� Comisiei Europene, şi ��de ministrul�� ucrainean de energie electrică şi gaze naturale, inclusiv al Combustibil��ilor�� şi ��Energiei��,�� Iuri ��Prodan, structura şi deschiderea pieţelor, politica de preţuri care stabileşte o serie de termene limită pentru şi reglementarea��;� punerea în aplicare a legislaţiei UE în domeniile - Eficienţa reţelelor de energie (de exemplu, electricităţii��, gaz��elor,�� mediu��lui,�� surselo��r�� de energie reducerea pierderilor), precum şi dezvoltarea de regenerabile (��RE��S��) şi a securităţii aprovizionării. legături între sisteme, extinderea infrastructurii, Concret, termenii şi condiţiile de aderare a diversificarea aprovizionării cu energie, inclusiv Ucrainei, anexat��e�� la memorandum��,�� angaje��az��ă� a căilor de aprovizionare; Ucraina cu următorul calendar: - Eficacitatea, siguranţa şi securitatea reţelei 1. Pregătirea planurilor de punere în aplicare de transport de gaze, restructurarea financiară�� şi la 1 iulie 2011 ��în ceea ce priveşte�� acquis-ul juridic��ă�� asociat��ă�� gazului��;� privind RES, şi anume punerea în aplicare a - Restructurarea minelor de cărbune, în directivelor referitoare�� la�� promovarea energiei scopul de a reduce numărul de accidente minier��e electrice produse din surse regenerabile, precum şi aplica��rea�� standardelo��r�� şi practicil��or�� Uniunii şi promovarea utilizării bio-combustibililor sau a Europene pentru siguranţa în mină; altor combustibili regenerabili pentru transport. - Eficienţa energetică, surse regenerabile de În această perioadă, guvernul ucrainean a adoptat energie; Legea d��e�� m��odificare a a��numitor ��legi�� al��e�� Ucrain��ei - Energia nucleară şi siguranţa nucleară99. privind sursele de energie regenerabile (2010), Rezoluţia nr. 243 ��ce�� aprob�ă Programul economic 5. Evoluţii-��c�h��eie recente al statului ţintă privind eficienţa energetică şi de dezvoltare a producţiei de energie din surse de Potrivit cercetării efectuate de A��sistenţa� energie regenerabile şi combustibili alternativ�i T��ehnică�� Complementar��ă�� pentru ��S��prijinul B��ugetar pentru 2010-2015 şi altele. După această perioadă, F��inanţat d��e�� UE pentru ��P��unerea în ��A��plicare a� partea ucraineană a adoptat Rezoluţia Cabinetului Strategi��ei�� Energetice�� a Ucrainei (Proi��ect��u��l�� ESBS), de Miniştri din 17 octombrie 2011,�� N 1056. Unele obiectivele în conformitate cu ��traseul�� de parcurs întrebări cu privire la utilizarea fondurilor în al�� reforme��i�� în�� energie şi măsuril��e�� întreprinse până domeniul eficienţei energetice şi de conservare a în prezent��,�� cât�� şi cele ��în de��sfăşurare��,�� corespund energiei10, Legea�� nr.�� 8028 privind Amendamentele într-o mare măsură cu indicatorii de performanţă la articolul 17 din Legea din Ucraina cu�� privire pentru plata anexată�� la Acordul de ��F��inanţare la energia electrică, care stabileşte raportul în ceea ce priveşte furnizarea de sprijin bugetar dintre tarifare��a „��verde” pentru biogaz11 ş��i�� aşa mai pentru punerea în aplicare a Strategiei Energetice a departe; Ucrainei. Prin urmare, este rezonabil să se aştepte 2. Punerea în aplicare a ��directivelor ��UE din ca�� aceste elemente ��să fie�� susceptibile de a constitui�� 2003 ��cu privire la�� energia�� electrică şi gaze��,�� cât element��ul�� fundamental în discuţiile cu beneficiarul şi ��a reglementăril��o��r�� asociate şi a deciziei privind cu privire la dezvoltarea domeniilo��r�� prioritare accesul la reţea şi ��la schimbul�� transfrontalier, pentru furnizarea de mai mult��ă�� con��s��ultanţă�� ad-hoc începând cu�� 1 ianuarie 2012; şi asistenţă. 3. Punerea în aplicare a directivelor privind Există câteva evoluţii recente de o importanţă securitatea aprovizionării cu gaze naturale deosebită ��care�� merită subliniate��:� şi privind măsurile de garantare a securităţii 1. ��I��minent��a�� aderare�� ucraineană�� la�� Tratatul aprovizionării cu energie electrică şi investiţiile Comunit��ăţii�� Energiei (En��C), - în urma ��cererii în infrastructuri, de asemenea, până la 1 ianuarie Ucrainei de ��a se înscrie ca membru�� cu drepturi 2012; depline a E��n��C în noiembrie 2008, ��- negocierile�� 4. Directiva�� referitoare la reducerea conţinutului pentru intrarea ei ��fiind�� recent încheiate şi rezultatul de sulf din anumiţi combustibili lichizi până la 1 lor a fost înaintat spre aprobare��,�� prin procedurile ianuarie 2012; formale��,�� atât de�� UE, cât şi ��de ��Ucraina. Mai mult 5. O serie de alte acte în domeniul mediului decât atât, un memorandum de înţelegere a fost trebuie să fie puse în aplicare în mod diferit

IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 43 GEOPOLITICI ŞI GEOSTRATEGII PE TRAIECTORIA VIITORULUI

începând cu�� ianuarie 2013, 2015 şi 2018; şi BERD, Bănci��i�� Mondial��e,�� a�� unor ��organizaţii din 6. To��ţi consumatori��i�� de ��energie electrică şi de sectorul privat financiar şi ��a agenţiil��or�� financiare gaze non-casnici trebuie să devină „��eligibil��i”�� de naţionale ale statelor membre UE şi ale�� alt��o��r�� ţări. la 1 ianuarie 2012��,�� iar�� toţi ceilalţi clienţi de la 1 În conformitate cu Declaraţia comună emis��ă�� după ianuarie 2015. încheierea conferinţei, Naftogaz s-a�� angajat ��să Cererea Ucrainei de a�� deveni ��membru cu formez��e�� o unit��ate�� tehnică�� de coordonare dedicată��, drepturi depline al Uniunii pentru Coordonarea pentru a avansa în continuare şi în detaliu planul Transportului Energiei Electrice (UCTE)�� –�� reţeaua de modernizare (înţelegem că�� acest�� grup a fost sincronă�� europeană de energie electrică (din iulie deja�� stabilit), în timp ce instituţiile financiare 2009, lucrările UCTE a��u�� fost complet integrate�� în internaţionale vor începe în curând procedurile ENTSO-E, Reţeaua europeană a operatorilor de lor ce au în�� vedere oferirea de împrumuturi pentru sisteme de transport, dar păstrăm terminologia ��de punerea în aplicare a proiectelor selectate12. UCTE pentru�� a�� evita orice confuzie) – în�� martie�� Deşi nu este o dezvoltare recentă, o�� menţiune 2006��,�� Ucraina şi Moldova ��au făcut cererea�� în specială ar trebui făcut��ă�� cu privire la înfiinţarea comun pentru statutul de membru deplin şi de Comisiei N��aţionale de R��eglementare�� a�� Energie��i integrare a sistemelor lor de electricitat��e�� cu zonă Electric��e�� (NERC), deoarece acest lucru reprezintă sincronă a�� UCTE.�� C��a�� răspuns, în cursul aceluiaşi o realizare semnificativă în ��cadrul reformel��or an,�� UCTE a lansat ��un proiect�� de�� grup cu sarcina instituţionale şi de piaţă ale sectorului energetic imediat��ă�� de a dezvolta termenii de referinţă pentru ucrainean. NERC a fost fondată în decembrie 1994 proiect şi obiectivele pentru evalua��rea�� tu��turo��r pentru a reglementa sectorul energiei electrice, dar cerinţel��or�� tehnice, de reglementare şi operaţionale de atunci autoritatea şi funcţiile sale au fost extinse pentru integrarea completă a sistemelor electric�e şi la alte sub-sectoare�� –�� termoficare, petrol şi gaze ale celor�� două ţări în�� sistemu��l�� UCTE. Termenii naturale. În plus, cu sprijinul UE, ��sunt�� depuse de referinţă au fost finalizaţ��i�� în ianuarie 2008 eforturi de consolidare atât a�� capacit��ăţii,�� cât şi�� a şi coopera��r��ea�� de atunci ��s-��a d��esfăşurat�� pentru independenţ��ei sale.�� NERC coordonează în prezent finaliza��rea�� t��u��turo��r�� aranjamentelo��r�� contractuale pregătirea unui proiect de Lege�� a ��pieţei�� de energie de�� finanţare�� a proiectelor, astfel încât toate electrică, care este de aşteptat să stabilească noi activităţile necesare să�� po��at��ă�� începe. Perioada de reguli�� pe piaţ��a�� de�� energie electrică,�� înlocu��ind implementare a proiectului, inclusiv�� studii��l��e�� de actual��ul�� model�� de ��unic cumpărător en-gros cu acoperire��,�� punerea în aplicare a recomandărilor şi un model de piaţă ��mai�� echilibra��t.�� Două proiecte efectuarea testelor şi a operaţiunilor de test��,�� este de lege al Ucrainei „��Cu�� privire la R��egulamentul�� estimat��ă�� la 7,5 ani. de stat în sectorul energetic din Ucraina” şi ��„Cu�� După Conferinţa internaţională de investiţii privire la Comisia Naţională de Reglementare a privind modernizarea sistemului de tranzit de sectoului e��nergeti��c�� a�� Ucrainei��”�� au fost depuse la gaz a Ucrainei, organizată în comun de UE şi Parlament U��craine��i�13. Ucraina,�� în 2007,�� un audit preliminar al sistemului de tranzit de gaze ��a fost realizat�� cu asistenţă�� din Concluzii partea UE��,�� audit�� care a�� conchi��s�� că investiţiile�, de�� ordinu��l�� a�� 2,5�� miliarde �€��,�� în infrastructura de Având în vedere că Ucraina a proclamat un conducte de gaz��e�� a�� Ucrainei�� pentru perioada parcurs�� de integrare economică cu Uniunea 2007 – 2013��,�� sunt necesare pentru a menţine Europeană��,�� pentru aceast��a�� este necesară o� volumul actual de tranzit al�� gazelor. După aceasta, transformare semnificativă a economiei sale, în UkrTransgaz (filial��a�� Naftogaz responsabilă�� pentru special în sectorul energetic. tranzitul de gaze) a elaborat un master plan În acest sens, există dificultăţi semnificative, pentru modernizarea şi reabilitarea sistemului precum:� de tranzit a gazelor, inclusiv identificarea de - Baza�� industrială învechit��ă,�� lipsa�� de fonduri proiecte prioritare care necesită finanţare şi care ar suficiente şi tehnologie pentru modernizarea îmbunătăţi eficienţa tehnică a sistemului. Master acesteia; Planul şi proiectele identificate ��ca finanţabile�� au - Penuria de resurse ��pe ��care UE le-��ar�� putea fost prezentate la o conferinţă comună de investiţii oferi în conexiun��e�� cu criza economică globală; UE-Ucraina,�� în martie 2009,�� cu participarea BEI, - Concurenţa�� sporită din partea societăţilor de

44 IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 GEOPOLITICI ŞI GEOSTRATEGII PE TRAIECTORIA VIITORULUI servicii energetice ruseşti efectuate pri��n�� preluarea ec.europa.eu/dgs/energy_transport/international/ companii��lor�� d��in�� sectoarele�� energetice al��e� bilateral/ukraine/doc/ mou_en_final_en.pdf, EU- vecini��lor,�� prin şantaj direct ��al ��preţulu��i�� şi infiltrarea Ukraine Cooperation in the Energy Field, http:// în�� companiile energetice majore ��din�� ţări terţe (sub esbs.kiev.ua/en/energy-sector-cooperation-and- masca de investitori sau acţionari a��i�� ţăril��or�� de reforms/eu-ukraine-cooperation-in-the-energy- frunte di��n�� Vest). Scopul acestor măsuri este de field. monopolizare�� a�� sectorului energetic din Europa. 8. EU-Ukraine Cooperation in the Energy Field, De��oarece�� reforma sectorului energetic ��este http://esbs.kiev.ua/en/energy-sector-cooperation- foarte important��ă�� –�� aceasta�� poate dura un timp and-reforms/eu-ukraine-cooperation-in-the- foarte lung şi va necesita investiţii semnificative de energy-field. bani�� –�� pentru Ucraina��,�� priorita��ră�� devine cooperare�a 9. План Дій “Україна - Європейський Союз” activ��ă�� cu UE. Având în vedere că Ucraina are un Європейська політика сусідства, disponibil�� potenţial considerabil de export ş��i�� energie, în la http://zakon1.rada.gov.ua/cgi-bin/laws/main. viitor, aceasta ar putea „��scuti”�� sectorul energetic cgi?page=2&nreg=994_693. al Uniunii Europene; prin urmare, investiţii��le�� în 10. Постанова від 17 жовтня 2011 р. această zonă sun��t�� important��e�� pentru ambele părţi N 1056 про Деякі питання використання (atât din din punct de vedere al�� mediu��lui��,�� cât�� şi коштів у сфері енергоефективності та economic). енергозбереження, http://zakon.rada.gov.ua/cgi- bin/laws/main.cgi?nreg=1056-2011-%EF. BIBLIOGRAFIE�: 11. Україна підключила нове джерело «зеленої енергії» - 10 Октября 2011, http:// 1. ��Energy�� sector��, ��Ukraine�� Gatewa�y��, http:// zptown.ucoz.ru/news/2011-10-10-284#. www.ukraine-gateway.org.ua/gateway/gateway. 12. Key Recent Developments, http://esbs.kiev. nsf/webcontent/05020100. ua/en/energy-sector-cooperation-and-reforms/ 2. Ukrain��e�� Energ��y��: Europea��n�� Contex��t�� - key-recent-developments. discursul�� vice��-��prim��-��ministrului�� ucrainian��,�� A.� KLYUYEV��, ��la�� Forumul�� European�� al�� Energiei�, NOTE: disponibil�� la http://www.ukraine-eu.mfa.gov.ua/ eu/en/news/detail/3595.htm?lightWords=%D1% 1 Energy sector, Ukraine Gateway, http://www. 81%D0%B5%D0%BA%D1%82%D0%BE%D ukraine-gateway.org.ua/gateway/gateway.nsf/ 1%80, ��The�� Main�� Priorities�� of�� Energy�� Policy�� of webcontent/05020100. Ukraine,�� disponibil�� la�� http://��eprints��.��kname.��edu.� 2 Ukraine�� Energ��y��:�� Europea��n�� Context�� - discursu��l vice-��prim-��ministrului�� ucrainian��,�� Mr��.��A��.��KLYUYEV,� ua��/21503/1/��==МВ�-��СДС��-1_��курс��-2011-��PDF.��pdf.� la�� Forumul�� European�� al�� Energiei,�� disponibil�� l��a http:// 3. Ukraine – Oil and Gas potential is large – A www.ukraine-eu.mfa.gov.ua/eu/en/news/detail/3595. market for minor and medium sized oil and gas htm?lightWords=%D1%81%D0%B5%D0%BA%D1% companies to explore and produce?, disponibil la 82%D0%BE%D1%80, The�� Mai��n�� Prioritie��s�� o��f�� Energ��y http://neftegaz.ru/analisis/view/7638. Policy�� o��f�� Ukraine��, disponibi��l�� l��a�� http��://��eprints��.��kname.� 4. Ukraine Energy: European Context, edu.��ua/21503/1/==��МВ��-�СДС��-1_��курс��-2011-PDF��.��pdf�. disponibil la http://www.europeanenergyforum. 3�� Ukraine – Oil and Gas potential is large – A market eu/archives/european-energy-forum/security-of- for minor and medium sized oil and gas companies to supply-matters/ukraine-energy-european-context. explore and produce?, disponibil�� la�� http://neftegaz.ru/ 5. Ukraine reduces production of energy analisis/view/7638. 4 Ukraine�� Energ��y��:�� Europea��n�� Context��, disponibi��l resources in 2010, disponibil la http://www. la http://www.europeanenergyforum.eu/archives/ ukrinform.ua/eng/order/?id=210281. european-energy-forum/security-of-supply-matters/ 6. ***, Ukraine’s Energy Strategy to 2030, ukraine-energy-european-context. disponibil la http://esbs.kiev.ua/en/energy-sector- 5 Ukraine�� reduce��s�� productio��n�� o��f�� energ��y�� resource��s�� i��n cooperation-and-reforms/ukraine-s-energy- 2010, disponibi��l�� l��a http://www.ukrinform.ua/eng/order/ strategy-to-2030. ?id=210281. 7. ***, Memorandum of Understanding on 6 ��***�, Ukraine’��s�� Energy�� Strategy�� to�� 2030, ��disponibil Cooperation in the Field of Energy between the la http://esbs.kiev.ua/en/energy-sector-cooperation-and- EU and Ukraine (MoU), disponibil la http:// reforms/ukraine-s-energy-strategy-to-2030.

IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 45 GEOPOLITICI ŞI GEOSTRATEGII PE TRAIECTORIA VIITORULUI

7 ***�� ,� Memorandum of Understanding on 10�� План �Д��ій “У��кр��аїна - Єв�р��опей�с�ь�к��ий �С��оюз” Cooperation in the Field of Energy between the EU Європейська політика сусідства, http://zakon1.rada. and Ukraine (MoU), disponibil�� la http://ec.europa.eu/ gov.ua/cgi-bin/laws/main.cgi?page=2&nreg=994_693. dgs/energy_transport/international/bilateral/ukraine/ 11 Постанова�� від �� 17 ��жовтня �� 2011 �р��. N 1056 doc/ mou_en_final_en.pdf, EU-Ukraine Cooperation in про Деякі питання використання коштів у сфері the Energy Field, http://esbs.kiev.ua/en/energy-sector- енергоефективності та енергозбереження, http:// cooperation-and-reforms/eu-ukraine-cooperation-in- zakon.rada.gov.ua/cgi-bin/laws/main.cgi?nreg=1056- the-energy-field. 2011-%EF. 8 Ibidem. 12 Key Recent Developments, http://esbs.kiev.ua/ 9 EU-Ukraine Cooperation in the Energy Field, en/energy-sector-cooperation-and-reforms/key-recent- http://esbs.kiev.ua/en/energy-sector-cooperation-and- developments. reforms/eu-ukraine-cooperation-in-the-energy-field. 13 Ibidem.

46 IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 NATO ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ: POLITICI, STRATEGII, ACŢIUNI FORŢA DE REACŢIE RAPIDĂ – COMPONENTĂ DE BAZĂ A SISTEMULUI DE APĂRARE COMUNĂ EUROPEANĂ

Dr. Ion BĂLĂCEANU*

Uniunea Europeană reprezintă, prin aspectele Europeană nu are o forţă militară separată a ei care să- sale integraţioniste, un posibil model al globalizării i permită desfăşurarea de operaţiuni complexe, deşi şi, de aceea, ca europeni, se impune cunoaşterea numărul militarilor tuturor statelor membre ajunge la acesteia sub aspectele politic, economico-financiar aproximativ 2 milioane de oameni, mai mult decât şi militar. Fenomenul integrării europene este privit, are SUA sau Rusia. Recentul tratat al UE de la atât din perspectiva fenomenului globalizării, cât şi Lisabona, intrat în vigoare la 01.12.2009 permite din cea a creării unei entităţi ca etapă a organizării crearea armatei europene dacă se doreşte în mod lumii la nivel global. La Consiliul European de expres acest lucru de către statele membre. Pe aceeaşi la Köln (3, 4 iunie 1999), liderii UE au stabilit că temă, prin Noul Concept Strategic NATO, denumit Uniunea trebuie să aibă capacitate de acţiune „Angajament activ, apărare modernă”, emis la autonomă, forţe militare credibile, mijloacele de Summitul desfăşurat la Lisabona, în perioada 19- decizie şi disponibilitatea de a răspunde la crizele 20 noiembrie 2010, Alianţa recunoaşte necesitatea internaţionale, fără a aduce atingere acţiunilor şi importanţa unei apărări europene puternice şi mai desfăşurate de NATO, implementându-se ideea unei capabilă, salutând în acelaşi timp intrarea în vigoare forţe rapide de răspuns în cazul situaţiilor de criză a Tratatului UE de la Lisabona, care oferă un cadru (ERRF), care poate deveni elementul de bază al unei legal pentru consolidarea capacităţilor Uniunii de a posibile armate europene (al sistemului de apărare aborda provocările comune de securitate. comună europeană). Problematica grupurilor de luptă ale Uniunii Cuvinte-cheie: sistemul de apărare comună Europene (Battlegroup), element principal al ERRF, europeană; Forţa de Reacţie Rapidă Europeană; a fost stabilită prin Obiectivul Global al anului Forţe Armate Europene Sincronizate; Grupuri 2010, în conformitate cu Catalogul Necesităţilor 05 tactice de luptă – Battlegroups. (RC 05), Catalogul Forţei 07 (CF 07) şi Catalogul de Progres 2007 (CP 07). Conceptul „EU Battlegroup” În prezent, UE are suficiente capacităţi militare (EU BG) este un exemplu al ambiţiei militare a şi civile la dispoziţie, inclusiv structuri militare UE de a interveni rapid în orice punct de pe glob de conducere şi comandamente care să faciliteze în vederea managementului crizelor şi punerii în desfăşurarea acţiunilor pentru managementul evidenţă a forţei militare a UE pe plan mondial, crizelor (inclusiv în operaţiuni navale). Dar Uniunea alături de puterea sa economică. Acest concept a

* ��Colonel (r) prof.univ.dr. Ion BĂLĂCEANU ([email protected]) este profesor universitar titular al Universităţii Hiperion, Bucureşti, profesor universitar afiliat, conducător de doctorat al Universităţii Naţionale de Apărare ,,Carol I”, director ştiinţific al proiectului de cercetare COD 622, finanţat de către CNCSIS.

IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 47 NATO ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ: POLITICI, STRATEGII, ACŢIUNI fost ulterior completat de altele (Conceptul maritim reţele de conducere cu posibilităţi de a îndeplini, în de răspuns rapid – MarRRC şi Conceptul aerian de mod autonom, misiuni multiple. reacţie rapidă - AirRRC). Uniunea Europeană şi globalizarea constituie o Tematica Forţei de Reacţie Rapidă Europeană discuţie cu atât mai importantă şi relevantă pentru este strâns legată, ca abordare problematică şi ca noi, cu cât Tratatul de la Lisabona, ratificat de direcţii de cercetare, de problema globalizării, de Parlamentele statelor membre, şi intrat în vigoare securitatea şi apărarea europeană, de interdependenţa la 01.12.2009, îşi propune transformarea UE într-un dintre ele, precum şi de influenţele pe care le factor activ al acestui proces. De aceea, este necesară au acestea asupra securităţii şi apărării statelor o reflecţie asupra europenizării şi globalizării, membre, inclusiv asupra României. România incluzând aici aspecte legate de integrare şi eficienţă. este şi a fost întotdeauna preocupată de securitatea Noţiunile de graniţă, cetăţenie şi securitate, abordate la nivel naţional, dar aceasta însă nu a împiedicat- din perspectivă europeană, sunt îmbogăţite, redefinite o să fie în avangarda tuturor celor care au luat în prin specificul sui generis al UE, care înglobează, discuţie securitatea internaţională. Este evident că în egală măsură, o dimensiune naţională şi una iniţiativa UE în ceea ce priveşte dezvoltarea propriei postnaţională. dimensiuni de securitate şi apărare nu este una facilă, Lumea se schimbă, supusă modificărilor impuse de aceea se impune realizarea unui întreg proces de fenomenul general al mediului de securitate, capătă de asimilare a lecţiilor învăţate, ce va necesita o un caracter global, apar noi provocări şi ameninţări, capacitate sporită de adaptabilitate atât a structurilor, sunt generate noi forme de violenţă motivate de cât şi a procedurilor implicate. neînţelegeri etnice şi religioase şi, nu în ultimul rând, se modifică sistemul actual al mediului de securitate. a) Globalizarea şi efectele ei asupra mediului În acest context, se evidenţiază tendinţa factorilor de internaţional de securitate şi apărare putere de a spori importanţa structurilor în care deţin Globalizarea este principalul fenomen care rolul principal, în scopul asigurării unei poziţii cât mai influenţează mediul de securitate contemporan, avantajoase în noua arhitectură de securitate. Lumea creând atât oportunităţi, cât şi noi riscuri şi globalizată în care trăim determină o serie de efecte ameninţări. Actualmente suntem în perioada în care pozitive, dar şi negative asupra securităţii umane, care statele nu mai sunt entităţi închise, plasate în afara nu mai poate fi analizată separat, ci în cadrul unui mecanismului relaţional mondial. Ele sunt obligate să sistem mondial de relaţii şi interdependenţe. Criza interacţioneze pentru a-şi asigura supravieţuirea fizică, economico - financiară pe care o traversează astăzi existenţa naţională sau supremaţia internaţională. mapamondul este încă o dovadă că prin globalizare În acest mediu niciun stat nu se poate izola sau lumea a devenit tot mai complexă şi interdependentă. rămâne neutru, niciun stat nu este la adăpost şi Aceasta a destabilizat atât economiile dezvoltate, cât niciunul nu trebuie să rămână în afara proceselor şi pe cele în curs de dezvoltare şi poate constitui o globale. Globalizarea este prezentată ca o provocare mare vulnerabilitate la adresa securităţii europene şi şi justificare, precum şi ca un stimulent pentru a mondiale. adânci integrarea, competitivitatea, liberalizarea Actorii relaţiilor internaţionale simt tot mai comerţului. Dinamica globalizării pare să fi avut şi o mult implicaţiile globalizării asupra securităţii, altă dimensiune, şi anume aceea de a fi prezentat noi sub forma unor efecte multiple, exigenţe majore şi oportunităţi pentru ca UE să-şi asume rolul principal etape/faze ale realizării ei. Statele au tendinţa de a se în guvernarea globală. uni, formând astfel instituţii regionale şi mondiale, Redimensionarea mediului de securitate actual, pentru a se autoproteja împotriva ameninţărilor prin reorganizarea organizaţiilor internaţionale de comune cărora trebuie să le facă faţă. securitate şi redefinirea conceptelor privind lupta În ceea ce priveşte România ca stat european, colectivă împotriva terorismului internaţional impun securitatea naţională a acesteia, în epoca globalizării, noi aspecte ale politicilor la nivel planetar. Revoluţia trebuie privită prin prisma intereselor sale naţionale. în domeniul militar se realizează în ansamblul Acest lucru trebuie însă făcut în aşa fel încât să se schimbărilor sociale şi vizează toate elementele încadreze în politicile regionale şi zonale de securitate sistemului militar: conducerea, structura, organizarea ale organismelor cărora le este parte şi să se constituie şi întrebuinţarea forţelor, teoria şi arta militară, în componentă a securităţii globale. Experienţa politică înzestrarea etc. Se conturează structuri integrate în şi militară a confirmat poziţia strategică a României în

48 IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 NATO ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ: POLITICI, STRATEGII, ACŢIUNI zona balcanică şi a Mării Negre. Ca ţară situată atât în conformitate cu cerinţele lor constituţionale, în la frontiera UE, cât şi a NATO, România are un rol scopul afirmării UE ca important actor de securitate, important de liant al celor două structuri, în special în capabil să intervină oriunde pe glob. ceea ce priveşte participarea la securizarea frontierelor Tratatul de reformă al UE adoptat la Lisabona de est ale celor două organizaţii, aspect care necesită introduce clauza de asistenţă reciprocă în cazul unei experienţa comună şi un efort unitar pentru a face agresiuni armate („mutual defence”), care reprezintă faţă provocărilor prezente şi viitoare. Deci, România, un embrion al articolului 5 din Tratatul NATO, în materie de securitate, trebuie să facă faţă aceloraşi susţinând necesitatea ca, în cazul în care unul din provocări ca şi celelalte state ale lumii. Este vorba statele membre UE ar face obiectul unei agresiuni de terorismul internaţional, de proliferarea armelor armate pe teritoriul său, celelalte state membre să îi de distrugere în masă, de criminalitatea organizată, acorde ajutor şi asistenţă prin toate mijloacele de care corupţie etc. dispun. În situaţia de faţă, orice proiect de dezvoltare a unei forţe a Europei trebuie să ia în considerare b) Securitatea şi apărarea comună, cerinţe ale provocările de astăzi. În consecinţă, viitoarea forţă consolidării poziţiei europene pe plan mondial armată a Uniunii Europene ar trebui să fie alcătuită din Astăzi, UE este ferm angajată în dezvoltarea unităţi operative subordonate unui singur comandament unui profil global în arhitectura de securitate in- european, formate din soldaţi profesionişti, proveniţi ternaţională, beneficiind de o viziune strategică, din statele membre. Armata poate fi separată de forţele integrată în cadrul propriei Strategii de Securitate, militare naţionale, preferabil o forţă de reacţie rapidă, cât şi de instrumentele necesare asumării unui rol limitată ca număr, capabilă să desfăşoare operaţiuni de operaţional în domeniul managementului crize- expediţie de intensitate diferită şi să fie întotdeauna la lor. Acest rol a fost deja jucat de Uniune în nu- dispoziţia UE. meroasele misiuni internaţionale executate sau în Ideea Armatei Comune Europene ar putea fi curs de executare (23 de misiuni din anul 2003), soluţia la multe probleme curente. Ar putea asigura în procesul de gestionare a situaţiei de securitate UE cu o forţă stabilă, eficientă, puternic integrată, din Balcanii de Vest, Caucaz, Asia, Africa şi Ori- ar putea elimina problemele generate de limitarea entul Mijlociu. Asistăm, în acest fel, la un proces contribuţiei contingentelor din fiecare ţară şi să complex de reconfigurare a rolului pe care UE îl stabilească modalităţi transparente şi eficiente pentru are în gestionarea securităţii globale, în fapt, de finanţarea operaţiunilor. În perspectivă, evoluţia dezvoltare pe coordonate extinse a dimensiunii de NATO şi a PESA va depinde de dezvoltarea UE securitate şi apărare, susţinută de operaţionaliza- ca actor economic şi politico-militar, precum şi de rea capacităţilor relevante pe această dimensiune. transformare a NATO. PSAC permite UE să dezvolte capacităţile militare Uniunea Europeană însăşi încearcă să-şi şi civile de management al crizelor şi de prevenire a redefinească, mai exact, să-şi actualizeze priorităţile şi conflictelor la nivel internaţional, ajutând astfel la obiectivele în domeniul politicii de securitate şi apărare menţinerea păcii şi securităţii, în conformitate cu Carta în funcţie de schimbările majore care s-au produs în Naţiunilor Unite, pe măsura forţei sale economice şi ultimii ani. În acest scop, UE va urmări să-şi mărească demografice. În principiu, PSAC nu a implicat crearea capacitatea de apărare, să ducă o politică în favoarea unei armate europene, ci ea a evoluat de o manieră menţinerii securităţii şi stabilităţii prin gestionarea compatibilă şi coordonată cu Organizaţia Atlanticului crizelor care-i afectează interesele. Proiectele pentru de Nord. Dar, la data de 20 februarie 2009, Parlamentul politica de apărare a UE sunt, după părerea noastră, European a votat în favoarea creării Forţelor Armate eficiente şi au fost deja puse în aplicare conform Europene Sincronizate (SAFE), ca un prim pas spre intereselor de securitate ale Uniunii: există o strategie o adevărată forţă militară europeană. Tratatul de la de securitate, există planuri de constituire a unor Lisabona, intrat în vigoare la 01 decembrie 2009, a structuri militare comune, obiectivele acestora fiind transformat conceptul PESA în conceptul PSAC deja definite, atingerea acestora obţinându-se pe (Politica de Securitate şi Apărare Comună) şi a pus bază de acorduri cu ONU, NATO şi OSCE, în scopul bazele conceptului de apărare comună europeană. coordonării acţiunilor europene şi americane (vezi În acest context, Consiliul European, hotărând în acordurile Berlin-Plus). unanimitate, va urmări ca decizia luată să fie preluată Apărarea comună europeană avansează cu paşi de către statele membre, în vederea adoptării acesteia siguri, fiind determinată de înmulţirea ameninţărilor

IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 49 NATO ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ: POLITICI, STRATEGII, ACŢIUNI globale cu mare pondere de risc, de prevederile acţiune autonome, obiectiv exprimat prin aşa-numita Tratatului de la Lisabona intrat in vigoare la 1 decembrie forţă de reacţie rapidă. Ulterior, statele membre UE, 2009, determinându-i pe liderii politici europeni să prin Obiectivul global 2010, aprobat la Consiliul promoveze şi să consolideze cooperarea, colaborarea European din iunie 2004, îşi propun să adopte o şi conlucrarea. Conceptul battlegroup, subliniază serie de ameliorări la Obiectivul global stabilit la necesitatea luării deciziilor în ritm accelerat. Nu Helsinki pentru a rezolva lacunele ivite în cadrul numai organismele UE trebuie să fie pregătite, dar acestuia, concomitent introducând conceptul de şi procesele de luare a deciziilor la nivel naţional Grupuri tactice de luptă, (inspirându-se dintr-o trebuie să fie sincronizate pentru a respecta termenele iniţiativă a Franţei, Germaniei şi Regatului Unit şi graficele implementării conceptului. Înfiinţarea adoptată în aprilie 2003), cu scopul de a rezolva unui pachet „battlegroup” este o oportunitate pentru problema intervenţiei rapide la nivelul UE. consolidarea cooperării militare între statele membre. Conceptul BG se bazează pe principiul Acest lucru îmbunătăţeşte cunoaşterea reciprocă a multinaţionalităţii, iar pachetul BG ar putea fi format capacităţilor cu privire la mijloace militare şi politice de către o naţiune-cadru sau de către o coaliţie a statelor de luare a deciziilor. Conceptul „battlegroup”, în cele membre. Criteriile cheie sunt interoperabilitatea şi din urmă, consolidează identitatea militară a UE într- eficacitatea militară. Decizia de a oferi Pachete BG un mod concret. la UE este o decizie politică. Statele membre UE care participă la programul BG sunt responsabile c) Forţa de Reacţie Rapidă, element de bază pentru formarea şi pregătirea forţelor şi mijloacelor al capacităţii militare de apărare a UE respective, pentru respectarea standardelor şi criteriilor În actualul context european şi internaţional, con- BG. În principiu, un BG parcurge următoarele etape stituirea structurilor operaţionale necesare apărării în vederea desfăşurării unei operaţii: de planificare, naţionale sau colective devine un fapt imperios ne- de pregătire, de aşteptare, de desfăşurare. La cesar, la fel de important şi pentru funcţionarea alian- planificarea şi desfăşurarea unui proces de evaluare ţelor dar şi al coaliţiilor, în cadrul cărora grupările de se ţine cont de următoarele nouă criterii, standarde tip modular multinaţionale ocupă un rol de bază. În şi recomandări pentru EUBG: disponibilitatea; acest sens, structurile de reacţie rapidă devin element flexibilitatea; angajarea şi desfăşurarea; susţinerea de bază, putându-se constitui, pe de o parte, ca tip de în teatru; conectivitatea; starea de pregătire pentru unităţi sau mari unităţi model pentru orice armată, luptă; capacitatea de supravieţuire; protecţia iar pe de altă parte ca forţe operaţionale permanente, medicală a forţei; interoperabilitatea. capabile să execute aproape orice tip de misiuni în Forţele nu au fost niciodată utilizate, dar orice condiţii. Adaptarea la noile ameninţări din me- aşteptările sunt în creştere. Acest fapt ridică diul de securitate prin trecerea de la structuri militare întrebarea dacă UE ar trebui să aibă o viziune a extinse, caracteristice Războiului Rece, la sisteme de BG mai flexibilă atunci când ar trebui să fie puse în forţe mai reduse şi mai performante, cu o mobilitate acţiune. S-a remarcat recent că problemele apărute strategică şi viteză de reacţie superioare reprezintă la forţele de reacţie rapidă ale UE au contribuit la esenţa actualului proces de transformare, în care sunt reforma forţelor armate din ţările europene. angrenate dimensiunile militare ale principalelor or- Forţele militare de reacţie rapidă se pot ganizaţii politico-militare din lume. Complexitatea confrunta cu riscuri militare diferite faţă de o şi proliferarea noilor ameninţări şi pericole la adresa forţă generată şi desfăşurată ca un răspuns militar securităţii internaţionale necesită răspunsuri rapide, standard. Consideraţiile şi factorii care contribuie complexe, precum şi evoluţii adecvate în multiple la riscul forţelor de reacţie rapidă sunt: pregătirea, domenii. În domeniul militar, operaţionalizarea For- sustenabilitatea, imaginea incompletă din punct ţei de Reacţie Rapidă şi a capacităţilor militare re- de vedere al informaţiilor, protecţia forţelor, prezintă soluţia viabilă a momentului. vulnerabilitatea infrastructurii, logistica, sprijinul Forţa de Reacţie Rapidă Europeană, ca şi medical şi alte tipuri de sprijin. Planificarea pentru aranjamentul comun european de constituire, îşi are o operaţiune ar trebui să suprapună capacităţile de originea în Consiliul European de la Helsinki (decembrie luptă cu nivelul aşteptat de risc. 1999), când UE a stabilit un obiectiv militar cunoscut Pentru unele tipuri de misiuni, care au în vedere sub numele de Helsinki Headline Goal (Obiectivul posibilitatea desfăşurării unor lupte dure în vederea Global 2003), urmărind dobândirea unei capacităţi de îndeplinirii acestora, forţele participante vor fi

50 IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 NATO ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ: POLITICI, STRATEGII, ACŢIUNI pregătite din timp cu astfel de sarcini. În consecinţă, În privinţa Grupurilor de luptă (BGs), în cursul BG sunt consolidate cu forţe de sprijin de luptă şi de anului, 2007 România a participat la constituirea unei sprijin logistic adecvat. Prin urmare, împreună cu asemenea structuri împreună cu Grecia (naţiunea- aceste subunităţi, numărul total al militarilor unui BG cadru), Bulgaria şi Cipru (BG HELBROC), iar pot ajunge acum la 3000 de oameni. din 2010 contribuie la constituirea celei de a doua Operaţiile militare de gestionare a crizelor structuri, împreună cu Italia (naţiune-cadru) şi Turcia viitoare, la care pot lua parte şi forţe militare române, (BG ITALIA). România participă la constituirea nu trebuie doar să fie desfăşurate în comun, ci şi şi operaţionalizarea BGs ale UE cu forţe de nivel integrate, ca parte a unei coaliţii conduse de ONU, pluton/companie. NATO, UE, sau constituite ad-hoc. În acest context, Angajamentul României în susţinerea procesului adaptarea capacităţii de apărare naţională reprezintă de operaţionalizare a componentei de securitate condiţia sine qua non pentru realizarea celorlalte şi apărare a UE a inclus, dincolo de implicarea în obiective strategice ale apărării. elaborarea cadrului conceptual de dezvoltare al acestui palier, susţinută de elemente privind angajamente cu d) România în contextul securităţii şi apărării forţe şi capacităţi în cadrul procesului de planificare comune europene al UE şi participarea efectivă în cadrul operaţiilor de Interesele şi obiectivele de securitate ale statelor gestionare a crizelor derulate de această organizaţie. europene nu sunt însă generatoare de stări conflictuale, În concluzie, responsabilităţile noi în materie mediul de securitate fiind influenţat pozitiv de de securitate şi apărare pe care şi le asumă voluntar procesele de integrare europeană şi euroatlantică, UE vor duce la creşterea rolului acesteia în calitate de extinderea comunităţii statelor care împărtăşesc de actor politic mondial. Implicarea activă a Uniunii şi promovează valorile democraţiei şi economiei de în prevenirea şi soluţionarea crizelor şi conflictelor, piaţă, de adâncirea colaborării regionale. Riscurile precum şi în promovarea democraţiei şi prosperităţii apariţiei unei confruntări militare tradiţionale pe şi dincolo de frontierele sale devin tot mai mult o continentul european s-au diminuat semnificativ. realitate. Cunoaşterea aspectelor legate de organizarea În anul 2000, România a făcut o primă ofertă şi funcţionarea UE reprezintă o necesitate pentru liderii de forţe şi capacităţi militare pentru îndeplinirea politici şi militari, care trebuie să întreprindă acţiuni misiunilor de tip Petersberg, iar în anul 2004, în cunoştinţă de cauză, pentru reformarea sistemului în cadrul suplimentului la Catalogul de Forţe al naţional de securitate în concordanţă cu evoluţia UE, contribuţia României a constat în unităţi şi fenomenului politico-militar contemporan. subunităţi de forţe terestre, navale, precum şi capacităţi aeriene de transport strategic şi tactic, BIBLIOGRAFIE: elicoptere de evacuare medicală. Forţele propuse pentru a fi puse la dispoziţia UE fac parte din pa - Council of the European Union, Berlin plus chetul de forţe pus la dispoziţia NATO, conform agreements, Brussels 2004. angajamentelor asumate, şi toate cele trei categorii - Council of the European Union, Headline Goal de forţe sunt reprezentate în acest pachet. 2010, Brussels, June 2004. În prezent, politica de securitate şi apărare este - Council of the European Union, Focus on stipulată detaliat în Strategia naţională de apărare Battlegroups, IMPETUS - bulletin of the EU Military (SNAp) „Pentru o Românie care garantează Staff, Brussels, 2006. securitatea şi prosperitatea generaţiilor viitoare”, - European Parliament, Directorate General ediţia 2010 şi în Strategia de securitate naţională a External Policies of the Union, The battle groups: României (SSNR) „România Europeană, România catalyst for a European defence policy, Briefing Paper, Euroatlantică: pentru o viaţă mai bună într-o ţară Brussels, 2007. democratică, mai sigură şi prosperă”, ediţia 2006. - European Council, EU Battlegroups, July România, continuând să acţioneze ca un promotor al 2009. stabilităţii şi cooperării regionale, ca stat membru al - European Union, Common Security and Defence UE şi al NATO, are un interes major ca în vecinătatea Policy, EU Battlegroups, BG Factsheet, Brussels, ei să se afle state stabile, prospere şi democratice, 2010. aceasta fiind o condiţie pentru menţinerea păcii, stabilităţii şi creşterii economice regionale.

IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 51 NATO ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ: POLITICI, STRATEGII, ACŢIUNI CONCEPTUL DE „INTERES NAŢIONAL” ÎN CONTEXT EUROPEAN

Cristina BOGZEANU*

Studiul de faţă este menit nu doar să contribuie ce au marcat abordarea UE pe arena internaţională la aprofundarea cunoaşterii mecanismelor care par să se adeverească – UE este doar o sumă de stau în spatele comportamentului actorilor voci ale statelor care o alcătuiesc şi poate acţiona europeni pe plan regional şi internaţional, ci şi să pe arena internaţională ca actor unitar doar atunci realizeze clarificări la nivel conceptual. Lucrarea când interesele statelor membre coincid. Interesul abordează conceptul de „interes naţional” european devine suma intereselor naţionale ale din prisma teoriilor Relaţiilor Internaţionale statelor ce o compun şi poate exista doar atunci şi cercetează modul în care acesta este înţeles când acestea nu sunt contradictorii şi doar atunci şi utilizat la nivel european. Prima parte a când statele membre nu se concentrează exclusiv articolului analizează din punct de vedere teoretic asupra propriilor interese naţionale. Dacă, până conceptul menţionat, în funcţie de viziunile acum câţiva ani, UE părea o materializare a principalelor şcoli de Relaţii Internaţionale. În conceptului de concert de putere, o victorie a a doua secţiune, este examinat modul în care paradigmei liberale în Relaţiile Internaţionale, conceptul de „interes naţional” funcţionează astăzi, dimpotrivă, asistăm la o renaştere a la nivel european. În acest sens, sunt trecute în paradigmei realiste în ceea ce priveşte continentul revistă nu doar documentele oficiale ale UE, ci şi european, dat fiind că avem de a face cu state acţiunea sa pe arena internaţională cu scopul de a care îşi urmăresc în mod preponderent interesele identifica logica ce a stat în spatele unei anumite naţionale, părând a pune pe plan secund principiile acţiuni a UE sau a statelor sale membre, de a afla ce au stat la baza creării UE. dacă acestea acţionează în virtutea ideii binelui Statele membre ale UE au elaborat strategii de comun, la nivel european, sau a celei a propriilor securitate naţională în care îşi definesc interesele interese. Lucrarea se încheie cu o cercetare asupra naţionale în materie de securitate, interese care modului în care interesele naţionale ale României funcţionează drept catalizatori ai acţiunii lor pe au fost formulate înainte şi după aderarea la UE, arena internaţională, inclusiv în cadrul UE. obiectivul acestui demers fiind de a demonstra relaţia cu dublu sens dintre interesele naţionale şi 1. Interesul naţional – concept central cele comune, definite în actele oficiale europene. al studiului Relaţiilor Internaţionale Cuvinte-cheie: interes naţional; Relaţii Internaţionale; realism; instrumente de putere; Conceptul de „interes”/ „interes naţional” îşi criză economică şi financiară; interes comun. are sorgintea în paradigma realistă a Relaţiilor In- ternaţionale, fiind totuşi utilizat şi de cea Idealis- Faptul că UE se află la un moment de răscruce în tă şi de abordarea constructivistă, a teoriei critice existenţa sa este evident. Previziunile şi analizele sau postmoderniste, jucând un rol mai mult sau

* ��Cristina BOGZEANU ([email protected]) este asistent cercetare ştiinţifică în cadrul Centrului de Studii Strategice de Apărare şi Securitate, din Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, şi doctorand în ştiinţe militare şi informaţii în cadrul aceleiaşi instituţii.

52 IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 NATO ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ: POLITICI, STRATEGII, ACŢIUNI mai puţin important în identificarea mecanismelor În abordarea liberalistă, interesele statelor care stau în spatele comportamentului actorilor nu se reduc la eforturi de maximizare a puterii pe arena internaţională. În cadrul paradigmei re- acestora în relaţie cu alţi actori. Legătura dintre aliste, conceptul de „interes” este strâns legat de raţionalitate şi interes naţional este pusă sub semnul principiul raţionalităţii, care se referă la credinţa întrebării deoarece, adesea, comportamentul că toate entităţile internaţionale, care deţin resurse statelor pe arena internaţională poate părea chiar a de putere şi o utilizează, sunt actori raţionali, ceea submina interesele naţionale, acesta fiind motivul ce înseamnă că aceştia îşi pot identifica interesele pentru care termenul de preferinţă este mult mai şi acţionează pentru a le promova şi apăra. Până acceptabil, în această viziune, în detrimentul celui în acest punct, realiştii cad de acord, însă, în ceea de interes. Idealiştii cad de acord că actorii pot ce priveşte conţinutul interesului naţional, păreri- renunţa la interesele lor pe termen scurt pentru a le devin divergente, reprezentanţii diferitelor teo- obţine bunăstarea comunităţii din care provin pe rii realiste asociindu-le unor categorii ce merg de termen lung, acesta fiind, în opinia lor, adevăratul la interese ale grupurilor interne, la nevoia de a comportament raţional. Practic, raţionalitatea câştiga conflictele cu alte state sau abilitatea de a în termeni realişti echivalează cu o căutare coopera1. De asemenea, unii dintre cei mai celebri unilaterală şi îngustă a propriilor interese, iar, în realişti definesc interesul naţional ca fiind pur şi termeni idealişti, acelaşi principiu echivalează cu simplu maximizarea puterii2. Cu alte cuvinte, con- eforturile de a participa la beneficiile colective form realiştilor tradiţionalişti, interesul este defi- pe termen lung. Neoliberalismul este o altă nit în termeni de putere, văzută ca un cumul al re- teorie critică la adresa realismului, dar care surselor de putere, precum şi în funcţie de poziţia se concentrează preponderent pe capacitatea relativă a statului faţă de ceilalţi actori ai arenei instituţiilor internaţionale de a reduce conflictele internaţionale. Practic, în această viziune, accen- între actorii statali pe care realiştii le consideră tul cade asupra puterii şi nu asupra intereselor inerente în sistemul internaţional. Practic, statele naţionale, dat fiind că atingerea acestora depinde pot învăţa să coopereze pentru a-şi promova de nivelul de putere al statului prin raportare la interesele mutuale pe termen lung. alţi actori. Neorealismul este o altă teorie realis- Faptul că statele sunt actori unitari care îşi ur- tă, în a cărei viziune, securitatea şi supravieţuirea măresc raţional propriile interese sunt asumpţii statului sunt scopul principal al acţiunii statului şi realiste acceptate de neoliberali, dar aceştia din nu maximizarea puterii relative a acestuia. Supra- urmă marşează foarte mult pe ideea cooperării, vieţuirea şi securitatea sunt percepute şi astăzi ca care este posibil de atins la nivel internaţional şi interese vitale, primordiale ale oricărui stat. chiar o opţiune adesea întâlnită în relaţiile din- Dezvoltarea conţinutului conceptului de interes tre state4. Acest tip de gândire a relaţiilor dintre a fost realizată şi prin teoria instituţionalismului state a stat la baza creionării conceptului de se- liberal, o altă teorie critică la adresa realismului. curitate colectivă, materializat prin crearea unor Gânditorii acestei şcoli susţin, similar realismului, organizaţii precum ONU, NATO sau UE. Deşi rolul central al statului în relaţiile internaţionale, natura lor este diferită – alianţă politico-militară, dar extind conţinutul intereselor naţionale şi organizaţie inter-guvernamentală – conceptul de dincolo de securitate, incluzând un număr mare securitate colectivă a stat la baza creării lor, toate de actori şi factori ce influenţează deciziile luate presupunând cooperarea statelor membre pentru de către un actor internaţional. Conform teoriei asigurarea securităţii colective fie ea militară, eco- instituţionalismului liberal, ideile şi ideologiile nomică, politică sau de altă natură. Dimensiunile pot influenţa comportamentul statelor pe arena securităţii sunt incluse în semnificaţia conceptului internaţională, dar ponderea lor în ecuaţia de interes în funcţie de specificul organizaţiei, dar factorilor care determină o anumită strategie de şi de evoluţia mediului internaţional de securitate. inter-relaţionare cu alţi actori este subordonată Conceptul Strategic al NATO este un exemplu în unor interese materiale care se traduc tot în termeni acest sens, constituindu-se într-un document pro- de securitate şi beneficii economice. Ideea că gramatic care orientează viziunea asupra securi- Uniunea Europeană reprezintă baza instituţională tăţii a întregii alianţe în funcţie de caracteristici- a cooperării economice a statelor membre poate fi le mediului internaţional de securitate, dar şi în un exponent al acestui lanţ cauzal3. funcţie de profilul riscurilor şi ameninţărilor ce se

IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 53 NATO ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ: POLITICI, STRATEGII, ACŢIUNI pot identifica. De pildă, Conceptul Strategic din abordarea lor conceptuală sau la materializarea 2010 includea, printre altele, şi nevoia de garanta- acestora înăuntrul unor documente sau în re a securităţii faţă de riscurile de natură energeti- comportamentul actorilor, este legată de că sau cele aferente spaţiului cibernetic. instrumentele de putere. Acestea constituie surse Dintre abordările ulterioare ale Relaţiilor de putere prin a căror implementare interesele Internaţionale – constructivism, teoria tranziţiei naţionale sunt apărate şi promovate şi constau în puterii, teoria critică, abordarea feministă şi instrumentul diplomatic, instrumentul economic, cea postmodernistă – ne vom axa doar pe cea al informaţiilor şi cel militar. Practic, instrumentele constructivistă, care, în opinia noastră, implică de putere naţională sunt „surse palpabile ce pot un grad mai mare de aplicabilitate şi obiectivitate, fi modelate, modificate, în funcţie de situaţia luând în calcul suficienţi factori pentru a explica strategică a mediului intern şi internaţional, de modul în care statele interacţionează pe arena interesele şi obiectivele naţionale ale statului la internaţională. Abordările constructiviste se un anumit moment şi de linia politică generală caracterizează printr-o pronunţată legătură pe care conducerea naţională o impune statului”7. cu ştiinţele sociale şi se conturează ca reacţie Totodată, nu trebuie să omitem că şi acestea sunt la faptul că paradigmele clasice nu iau în determinate de nivelul de putere al respectivului consideraţie şi dimensiunile sociale ale subiecţilor stat. Gradul lor de flexibilitate, posibilităţile de abordaţi. Constructiviştii consideră că atât operaţionalizare depind de principalii factori care factorii ideatici, cât şi cei materiali constituie trebuie luaţi în calcul atunci când ne propunem să deopotrivă fundamentul realităţii internaţionale5. analizăm puterea unui stat în context internaţional În acest context, desigur, şi raportarea la ideea de (factorii cantitativi şi calitativi). interes naţional va fi diferită. Acesta nu mai este considerat un dat, un factor imuabil ce acţionează 2. Particularităţi europene ale abordării ca un catalizator al comportamentului actorilor conceptului de „interes naţional” pe arena internaţională. Identitatea şi interesele actorilor sunt maleabile şi creează realitatea, la fel În ceea ce priveşte construcţia europeană, ca şi structurile sociale care modelează actorii şi dimensiunea de securitate şi apărare este una dintre cărora comportamentul lor li se conformează6. cele mai recent formate (procesul de cristalizare a Per ansamblu, conceptul de interes este unul acestei dimensiuni la nivelul UE este considerat un central în studiul Relaţiilor Internaţionale, indiferent proces neterminat, aflat încă în plină desfăşurare), că îl considerăm un dat, constant, conform logicii dar şi una care implică, în mod substanţial, realiste, fie că îl considerăm principalul mecanism noţiunea de „interes naţional”, definirea acestuia care generează un anumit tip de comportament de către fiecare stat în parte, raportarea statelor pe arena internaţională, mecanism ce se poate membre faţă de propriile interese naţionale şi armoniza cu alte mecanisme similare, astfel încât faţă de interesele celorlalte state membre ale rezultatul cooperării să fie benefic pentru toate clubului european, precum şi disponibilitatea şi părţile implicate în acest proces sau un construct posibilitatea de a armoniza aceste interese. social, o reflectare a identităţii de grup. Totuşi, Practic, atât timp cât vorbim despre interese de relevant este că, despre orice actor al relaţiilor securitate, la nivelul UE, nu putem identifica un internaţionale am vorbi, comportamentul acestuia interes european, ca un corespondent al interesului pe arena internaţională este ghidat de un set de naţional, ci doar crearea unui „interes comun”, interese definite la nivel naţional sau la nivelul care, în opinia noastră, nu este nimic altceva decât organizaţiilor internaţionale. Evident, interesele materializarea convergenţei intereselor naţionale primordiale, vitale ale fiecăruia dintre aceşti actori într-o anumită situaţie dată. este supravieţuirea şi securitatea, deşi strategiile În acest sens, considerăm că este util să de securitate pe care le vom supune analizei reamintim faptul că Politica Externă şi de menţionează, dincolo de aceste interese vitale, Securitate Comună (PESC), în care este inclusă şi şi alte tipuri de interese care, împreună, servesc Politica de Securitate şi Apărare Comună (PSAC), finalmente tot realizarea intereselor vitale. a rămas pilonul inter-guvernamental al UE. De asemenea, o altă constantă în problematica Acest lucru înseamnă că deciziile sunt adoptate, intereselor naţionale, indiferent că ne referim la în speţă, de către şefii de stat şi de guvern ai

54 IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 NATO ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ: POLITICI, STRATEGII, ACŢIUNI statelor membre. Deciziile PESC/PSAC intră în Astfel, pentru a putea vorbi despre UE ca competenţele Consiliului European, care este cel actor unitar pe arena internaţională, studiile din ce trasează liniile directoare şi strategiile comune. domeniul Relaţiilor Internaţionale susţin că e Forul adoptă decizii cu unanimitate, iar Consiliul necesar ca aceasta să beneficieze de autonomie, UE ia deciziile necesare pentru implementarea adică să aibă autoritatea de a acţiona, de a fi PESC/PSAC, în funcţie de liniile directoare independentă din punct de vedere politic, de trasate de Consiliul European. Noţiunea de a nu se afla sub controlul unei alte autorităţi11. suveranitate joacă, în continuare, un rol central al Autonomia, independenţa faţă de alţi actori abordării acestui subiect. Desigur, se pot defini, la statali este considerată, de către sursa citată, nivelul UE, Strategii de Securitate, cum sunt cele drept condiţia-cheie pentru a putea vorbi despre din 2003 şi 2008, dar acestea se referă, de regulă, independenţă instituţională. Or, în cazul UE, în la „interesul Uniunii”, fie atunci când se face materie de securitate şi apărare, liniile directoare vorbire despre principalele riscuri şi ameninţări sunt stabilite, prin unanimitate, la nivel de şefi de de securitate, care sunt comune tuturor statelor stat şi de guvern, în cadrul Consiliului European, membre, fie atunci când se ridică problema acesta putând deveni un cadru de promovare şi necesităţii creşterii „convergenţei intereselor apărare a intereselor naţionale. europene”8. Similar, Raportul privind punerea Mai mult, noutăţile de natură conceptuală în aplicare a Strategiei europene de securitate9 aduse de Tratatul de la Lisabona creează cadre în foloseşte adesea formularea „interesul nostru”, interiorul cărora statele îşi pot urmări interesele ceea ce implică existenţa mai multor entităţi, proprii, fără a afecta funcţionarea sau procesul „interesul nostru” putând fi înţeles doar ca acea decizional la nivelul UE. Prin urmare, dacă arie de preocupări în materie de securitate şi o anumită variantă de acţiune este conformă apărare unde interesele statelor membre converg, intereselor proprii, statul se poate ralia acesteia se suprapun. iar, dacă nu, acesta poate alege să rămână în afara Evoluţia PESC/PSAC, reacţia statelor membre acţiunii UE. Procedura cooperării structurate şi a UE faţă de anumite evenimente pe arena permanente este un astfel de exemplu, înscriindu- internaţională, precum şi criza economică şi se în manifestările conceptului de „Europă cu mai financiară mondială au demonstrat că aspiraţia multe viteze”. federală a UE este încă un deziderat departe de a Acest tip de cooperare permite unui anumit fi atins. UE rămâne o asociaţie de naţiuni ce poate grup de state să realizeze un grad crescut de acţiona ca un actor unitar pe scena internaţională integrare, fiind de presupus că celelalte le vor doar atunci când acestea reuşesc să atingă un ajunge din urmă pe măsură ce îşi vor dezvolta consens al poziţiei lor faţă de anumite evenimente capabilităţile necesare. Însă, dincolo de implicaţiile date. Astfel, consensul, dezacordul, multiplicitatea pentru întărirea capacităţilor UE de a-şi asuma sunt, deopotrivă, caracteristice modului în care responsabilităţi în comunitatea internaţională, Uniunea funcţionează. Elaborarea unei viziuni inclusiv de a răspunde cererilor din ce în ce mai comune, omogene asupra intereselor pe care le au de frecvente ale Naţiunilor Unite, aceasta presupune apărat şi asupra acţiunilor care trebuie întreprinse, şi o accentuare a libertăţii statelor membre de la nivel internaţional, pentru promovarea acestora a decide în problemele de securitate. Practic, sunt condiţionate de doi factori – suveranitatea fiecare stat membru decide în mod suveran, în şi existenţa unui set de valori comune la nivelul concordanţă cu interesele sale naţionale, dacă este societăţii europene. Fundamentul cultural şi oportun sau nu să se implice într-un proiect sau o civilizaţional comun caracterizează realitatea acţiune la nivel european. Cooperarea structurată europeană, dar, implicaţiile suveranităţii, ale permanentă abordează tocmai această problemă, existenţei unei culturi naţionale, ale unor interese flexibilizând cadrul în care se pot crea capabilităţi naţionale, pe care UE se obligă, prin tratatele suplimentare în materie de securitate şi apărare. care stau la baza funcţionării şi organizării sale Astfel, statele care pot şi vor au posibilitatea de a să le respecte10, determină ca „interesul comun”, se angaja într-un efort de creştere a capabilităţilor european să existe doar atunci când interesele militare şi/sau civile la nivel european, iar statele naţionale ale statelor membre coincid sau nu se care nu pot şi/sau nu vor nu pot împiedica acest contrazic. lucru să se întâmple. În plus, efortul statelor

IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 55 NATO ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ: POLITICI, STRATEGII, ACŢIUNI angajate într-o formă de cooperare structurată se vor face cu dificultate. PESC/PSAC rămân permanentă nu afectează interesele statelor care instrumente de afirmare a UE ca actor pe scena au ales să rămână în afara acesteia. internaţională şi de urmărire a intereselor strategice Criza politică europeană generată de decizia comune ale statelor membre, fără a constitui însă SUA de a ataca Irakul în 2003 poate fi considerată un sistem de apărare definit între graniţele Uniunii un exemplu elocvent în ceea ce priveşte această şi ignorând frontierele statelor membre, deşi există caracteristică a modului european de abordare progrese făcute în această direcţie. a deciziilor privind chestiunile de securitate şi De asemenea, un alt argument în favoarea apărare. Elita politică a statelor membre ale UE s- ideii că, în ceea ce priveşte acţiunea pe arena a divizat atunci în două tabere – una care susţinea internaţională, UE este în continuare suma vocilor intervenţia în Irak, ce s-a raliat SUA şi al cărei statelor sale membre, este poziţia UE şi a statelor reprezentant de marcă era Marea Britanie, şi membre faţă de declaraţia de independenţă a una care se opunea intervenţiei, reprezentată de Kosovo. Acesta şi-a declarat independenţa faţă Franţa. Lipsa coeziunii, a realizării unui consens de Serbia în februarie 2008, fapt ce nu a fost printre liderii europeni au făcut ca intervenţia UE recunoscut de Serbia, care susţine că demersul în Irak să fie dificil de realizat şi, finalmente, fără kosovarilor este, în realitate, un act de secesiune un impact considerabil în managementul crizei etnică, care subminează chiar fundamentele iscate sau în creşterea nivelului de securitate dreptului internaţional. Acesta este şi motivul şi stabilitate în regiune. Interesele diferite, care stă la baza deciziei României de a se ralia la divergente chiar, ale statelor ce alcătuiesc UE au poziţia Serbiei. Declaraţia oficială justifică poziţia avut un aport considerabil. Mai mult, din această ţării noastre prin „ataşamentul profund şi constant cauză, UE nu a reuşit să contribuie substanţial nici al României faţă de dreptul internaţional şi pe dimensiunea civilă la procesul de management respectarea strictă şi completă a acestuia”13. Poziţia al crizei din Irak. României este contrară celei a UE şi a NATO, Relevant, în acest sens, este rolul central pe precum şi a majorităţii statelor care le alcătuiesc care NATO continuă să îl joace pe arena europeană şi poate fi interpretată drept o acţiune prin care a securităţii. Alianţa Nord-Atlantică funcţionează statul român îşi apăra unul dintre interesele ca un sistem de apărare colectivă ce presupune naţionale vitale, fundamentale – menţinerea „angajamentul tuturor statelor de a se apăra integrităţii, unităţii, suveranităţii, independenţei reciproc de o agresiune exterioară”12. Dincolo şi indivizibilităţii statului român. În acest caz, de obligaţiile pe care apartenenţa la o astfel de trebuie să luăm în calcul dacă crearea unui astfel organizaţie le implică, acest tip de apărare comportă de precedent în interiorul continentului european şi o importantă componentă naţională, reflectând ar putea duce la apariţia unor solicitări similare un anumit grad de responsabilitate a statelor faţă din partea unor minorităţi naţionale care trăiesc pe de promovarea şi apărarea intereselor naţionale, ca teritoriul ţării noastre, cum ar fi utilizarea lui de urmare a evaluării obiective a situaţiei naţionale şi către facţiunea radicală a minorităţii maghiare din a conştientizării anumitor carenţe ale mijloacelor România pentru solicitarea independenţei sau a de a le îndeplini. UE, pe de altă parte, îşi propune unei autonomii politico-administrative a judeţelor să se dezvolte în direcţia unui sistem de apărare cu populaţie majoritar maghiară14. comună, ceea ce ar însemna dezvoltarea unor Criza economică şi financiară mondială, ce a structuri înzestrate cu toate mijloacele necesare debutat la finele anului 2008, a evidenţiat încă o asigurării securităţii şi apărării, iar conducerea dată că UE poate funcţiona coerent doar atunci acestei structuri ar trebui încredinţată în totalitate când interesele naţionale ale statelor membre organizaţiei supranaţionale care a constituit-o. coincid. Practic, criza economică şi financiară Astfel, ţelul UE este să creeze un sistem de apărare mondială a reprezentat şi continuă să reprezinte un care să nu mai ţină seama de frontierele stabilite moment de răscruce pe dimensiunea economică a între statele membre, însă, atât timp cât NATO securităţii naţionale şi europene, multe dintre state rămâne principalul furnizor de securitate în zonă fiind puse fie în situaţia de a cere ajutor financiar şi cât va exista reticenţa statelor membre cu privire extern, fie în cea de a furniza ajutor financiar la implicarea unei organizaţii supranaţionale în altor state membre ale UE, solidaritatea dintre aspectele de securitate, progresele în acest sens statele membre UE fiind astfel pusă la încercare.

56 IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 NATO ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ: POLITICI, STRATEGII, ACŢIUNI

Interdependenţa dintre economiile naţionale a un viitor îndepărtat, prioritară fiind, în această făcut necesar să fie identificate măsuri la nivel situaţie, depăşirea crizei economice şi financiare european, dar acestea s-au dovedit a fi greu de şi a celei politice. Criza politică europeană, stabilit din pricina distanţei mari dintre nivelurile generată de criza în plan economic şi financiar, de dezvoltare ale statelor membre, dar şi din cauza ar putea fi tradusă printr-o pierdere a legitimităţii tendinţei fiecărui stat de a-şi salva, în primul elitei europene. Din ce în ce mai multe studii rând, propria economie. Această falie creată de susţin că piaţa internă europeană nu este viabilă criza economico-financiară este, poate, cel mai şi că există mari şanse de a se destrăma17, ceea vizibilă la nivelul UE15. Au existat chiar voci care ce implică, într-un grad considerabil, posibilitatea au avertizat asupra unei noi „cortine de fier” care ca întreaga construcţie să se destrame, fapt ce divide Europa. ar putea arunca statele membre într-o logică Practic, în acest context, chiar baza construcţiei comportamentală de tip realist. Astfel, deşi o mare europene este supusă unei provocări majore, parte din statele europene sunt conduse de lideri dat fiind că aceasta trebuie să arate că sistemul ataşaţi de ideea europeană, de beneficiile acesteia, economic şi financiar care a stat la baza dezvoltării consecinţele crizei economice şi financiare sunt ei ca organizaţie supranaţională de integrare negative, iar impactul asupra sistemului politic va politică este unul viabil şi că UE, per ansamblu, nu fi dramatic18. este un proiect care funcţionează doar în condiţii Beneficiile în plan economic şi de securitate economice favorabile şi eşuează atunci când aduse de UE nu pot fi puse sub semnul întrebării, contextul economic internaţional se schimbă. Sau, dar, păstrarea de către statele sale membre a unei cu alte cuvinte, în aceste condiţii, UE trebuie să mari părţi din suveranitate, definirea, la nivel găsească resurse pentru a identifica un minimum naţional, a strategiilor de securitate şi a intereselor de interese comune care să ţină unite statele naţionale, caracterul hibrid al Uniunii (funcţionează membre în cadrul organizaţiei supranaţionale şi atât după reguli inter-guvernamentale, cât şi după pentru a evita generarea unui comportament de tip reguli comunitare) nu permit abordarea UE ca realist al acestora, în care fiecare să îşi urmărească actor unitar pe arena internaţională şi ignorarea unilateral propriile interese. rolului statelor membre, a intereselor acestora pe Astfel, considerăm elocventă declaraţia Angelei arena internaţională. Istoria recentă a Relaţiilor Merkel, în contextul summitului UE în cadrul Internaţionale, din prisma comportamentului căruia s-a decis recapitalizarea băncilor europene actorilor europeni pe arena internaţională, şi ştergerea a 50% din datoria Greciei: „ce e bun demonstrează acest lucru. De exemplu, Franţa s-a pentru Europa e bun şi pentru Germania. Stau opus intervenţiei în Irak din 2003 şi a determinat mărturie cincizeci de ani de pace şi prosperitate în o contribuţie slabă a UE în gestionarea acelei Germania şi Europa. Nimeni nu ar trebui să creadă crize. Tot Franţa şi-a asumat, în 2011, conducerea că încă cincizeci de ani de pace şi prosperitate sunt coaliţiei ce a intervenit militar în Libia, operaţiune asiguraţi. Nu sunt asiguraţi. Şi de asta spun că ce a fost preluată, ulterior, de NATO, UE având dacă euro cade, cade şi Europa, iar acest lucru nu şi de această dată un rol cel puţin marginal. În trebuie să se întâmple”16. Declaraţia cancelarului spatele tuturor acestor decizii nu stau interese de Germaniei indică, în mod clar, că fundamentul amploare europeană, ci interese naţionale, fie că UE este de natură economică, iar destrămarea vorbim despre încercarea de a echilibra puterea acestuia ar putea duce la năruirea întregului SUA, fie despre o zonă de interes strategic19. construct european. Mai mult, menţiunea că pacea Mai mult, participarea statelor membre UE la europeană nu este un dat cert în condiţiile crizei mai multe organizaţii internaţionale contribuie la economice şi financiare întăreşte ideea că UE, argumentarea ideii că statele europene continuă să ca organizaţie de integrare politică, se bazează, acţioneze, în primul rând, în funcţie de interesele în primul rând, pe dimensiunea sa economică. În lor naţionale. acest context, progresele ce se cer înregistrate pe Totodată, nu trebuie să minimizăm importanţa linia integrării în domeniul securităţii şi apărării, pe care o are faptul de a face parte sau nu dintr- pe cea a creării şi consolidării unei viziuni o anumită organizaţie internaţională, indiferent strategice comune a statelor membre UE şi a că vorbim despre UE, NATO sau OSCE. Toate atingerii unui consens între acestea, par a ţine de contribuie la menţinerea unui climat de securitate

IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 57 NATO ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ: POLITICI, STRATEGII, ACŢIUNI pe continentul european şi în zona din apropierea au la bază un set comun de valori şi de interese imediată a acestuia. Alegerea de a face parte care unesc statele membre şi care le determină să dintr-o astfel de organizaţie este determinată de acţioneze concertat pe arena internaţională. Astfel, interesele fiecărui stat, iar statutul de stat membru vom putea observa că prevederile documentelor implică nu doar existenţa unui set de valori naţionale referitoare la interesele naţionale sunt comune, ci şi existenţa sau crearea unui consens conforme sau complementare prevederilor unor între interesele statelor ce alcătuiesc respectiva documente oficiale ale NATO sau UE, precum organizaţie. Practic, în ceea ce priveşte raportul Conceptul Strategic al Alianţei sau Strategia dintre interesele naţionale şi cele comune, Europeană de Securitate. definite la nivelul organizaţiilor internaţionale, Mai mult, există voci care susţin că mediul vorbim despre o relaţie cu dublu sens, acestea internaţional devine unul „interpolar”21, în care determinându-se reciproc. marile puteri globale şi cele regionale cooperează pentru a gestiona interdependenţele din ce în ce 3. Interesele naţionale ale României mai profunde (vezi implicaţiile actualei crize în context european economice şi financiare) şi pentru a construi o ordine internaţională multilaterală viabilă. Un bun exemplu de materializare a acestei Interpolaritatea este definită, în viziunea sursei relaţii cu dublu sens în cazul raportului dintre citate, ca fiind bazată pe interese şi influenţată interesele naţionale şi interesele comune definite de problemele pe care statele le au de rezolvat la nivelul unei organizaţii îl putem identifica şi pe procedurile ce trebuie aplicate pentru a în evoluţia viziunilor strategice ale României. elabora în cooperare soluţii pentru provocările Interesele naţionale ale României sunt stabilite comune, în cadrul unor instituţii. Având în în cadrul unor documente oficiale precum Carta vedere caracterul ei de putere medie, apartenenţa Albă (2003), Strategia Naţională de Securitate a României la organizaţii internaţionale echivalează României (2007), Strategia Naţională de Apărare cu dobândirea unor instrumente suplimentare (2010). Toate actele enumerate menţionează de promovare şi apărare a intereselor naţionale, interesele naţionale ale României în context de afirmare pe scena internaţională, ca parte a internaţional, adaptându-le la noile condiţii ale unui pol de putere global, dar şi cu un plus de acestuia sau la schimbările care au intervenit în responsabilităţi şi obligaţii faţă de organizaţii în ce priveşte statutul României pe plan regional ansamblu şi faţă de ceilalţi membri ai lor. sau global (de exemplu, aderarea la NATO şi Fiecare dintre interesele naţionale menţionate UE). Interesele naţionale vitale ale României sunt în Strategia Naţională de Securitate a României menţionate însă în primul articol al Constituţiei – (SSNR) şi în Strategia Naţională de Apărare „România este stat naţional, suveran, independent (SNAp) necesită utilizarea mai multor instrumente şi indivizibil”20. Această formulare a intereselor de putere simultan sau consecutiv. Acestea se vitale ale României stă la baza definirii celorlalte pot susţine reciproc în vederea promovării sau categorii de interese naţionale, luând în calcul apărării unui anumit interes naţional. Având în sursele de putere naţională, dar şi raporturile de vedere nivelul de putere al României şi relaţiile putere care se stabilesc între statul nostru şi ceilalţi pe care aceasta le întreţine cu ceilalţi actori ai actori ai mediului internaţional, convergenţele şi mediului internaţional, considerăm că analiza divergenţele de interese, capacitatea acestora de modului în care instrumentele de putere ale a influenţa comportamentul României pe arena statului sunt utilizate trebuie să plece tot de la internaţională. faptul că România este stat membru al NATO Un factor care trebuie luat în considerare în şi UE, deoarece simpla apartenenţă constituie o analiza intereselor naţionale ale României este garanţie a apărării şi promovării intereselor vitale apartenenţa sa la organizaţii interguvernamentale ale sale. Spre exemplu, Noul Concept Strategic precum UE, NATO, OSCE. Acestea nu constituie al NATO, dat publicităţii în ultima parte a anului doar cadre în care România îşi poate valorifica 2010, prevede ca prim scop al Alianţei apărarea la maximum instrumentele de putere în vederea libertăţii şi securităţii tuturor statelor membre atingerii intereselor naţionale, ci influenţează prin mijloace politice şi militare. În plus, prin chiar modul de a defini aceste interese, deoarece implicaţiile ideii de apărare colectivă este oferit

58 IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 NATO ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ: POLITICI, STRATEGII, ACŢIUNI un alt avantaj indiscutabil în acest sens, dar şi o avantaje, cât şi dezavantaje. Considerăm, aşadar, responsabilitate faţă de securitatea celorlalte state relevant modul în care este exprimat acest interes membre. Instrumentele de putere naţională vor fi naţional în cadrul SSNR din 2001 – „realizarea utilizate, în consecinţă, nu doar pentru promovarea condiţiilor pentru integrarea României ca membru propriilor interese naţionale, ci şi pentru apărarea al NATO şi UE. România trebuie să devină intereselor naţionale ale celorlalte state membre. componentă, cu obligaţii şi drepturi depline, a În acest sens, interesele vitale ale statelor nu celor două organizaţii, singurele în măsură să îi mai sunt doar o problemă a statului în discuţie, garanteze un statut de independenţă şi suveranitate ci una a întregii Alianţe. Prin urmare, în apărarea şi să îi permită o dezvoltare economică, politică şi propriilor interese vitale, România nu beneficiază socială similară ţărilor democratice”23 (s.n.). Prin doar de aportul propriilor instrumente de putere, ci urmare, aderarea a constituit un interes naţional, şi de cel al instrumentelor celorlalţi aliaţi. Practic, pentru atingerea căruia România a operaţionalizat prin creşterea rolului acestor actori nonstatali pe instrumentele de putere naţională (diplomatic, arena internaţională, interesele naţionale nu mai economic, militar şi informaţional), dar, apoi, sunt gândite doar în legătură cu un singur stat, acest statut îi permite ţării noastre să îşi valorifice ci devin interese ale întregii organizaţii din care aceste instrumente în interiorul acestor organizaţii acesta face parte. în vederea promovării şi apărării intereselor De asemenea, apartenenţa la UE are o valoare naţionale. Aceasta deoarece România este un similară – astfel România face parte dintr-o stat mediu, cu resurse de putere limitate, dar, în structură care este apreciată ca fiind un pol de putere interiorul NATO şi al UE, în schimbul îndeplinirii global, deşi părerile specialiştilor sunt împărţite unor obligaţii, statele mici sau medii pot juca un în acest sens. Pe de o parte, există un grup al rol relevant pe scena internaţională şi pot lua parte optimiştilor care văd în UE o putere semnificativă la procese decizionale alături de mari puteri ale pe arena internaţională, dată fiind dezvoltarea sa sistemului internaţional. economică şi implicarea în diverse probleme şi Această evoluţie a definirii şi formulării în alte regiuni ale globului, în misiuni conduse intereselor naţionale ale României se subscrie sub PSAC sau prin ajutorul umanitar furnizat. logicii abordării constructiviste a Relaţiilor Pe de altă parte, există şi un grup al pesimiştilor Internaţionale, conform căreia organizaţiile care, după cum am demonstrat anterior, capătă internaţionale reprezintă un context social care o amploare din ce în ce mai mare şi care susţin contribuie la modelarea intereselor naţionale24. că UE nu este decât o sumă de voci ale statelor europene, care, pe arena internaţională continuă Concluzii să acţioneze individual. Un alt argument adus de aceştia constă în importanţa deosebit de mare Modul în care statele îşi definesc şi formulează pe care o joacă NATO în materie de securitate şi interesele naţionale influenţează, în mod evident, apărare pentru statele membre europene. comportamentul lor pe arena internaţională. Am Avantajele comportate de statutul de stat considerat elocventă analiza acestui concept, membru al NATO şi UE sunt totuşi de netăgăduit central în studiul Relaţiilor Internaţionale, din şi au modelat politica externă a României pe prisma statelor europene, deoarece caracterul parcursul procesului de negociere. Astfel, sui generis al Uniunii Europene, existenţa mai realizarea condiţiilor pentru integrarea în cele două multor organizaţii de integrare economică şi organizaţii era menţionat drept interes naţional în politică, precum şi ponderea pe care NATO o Strategia de Securitate Naţională a României22, are în garantarea securităţii europene, alături elaborată în 2001. Totodată, deşi în perioada când de menţinerea identităţilor naţionale bine România era stat candidat la NATO şi UE, această conturate a statelor europene oferă unul dintre aspiraţie a constituit unul dintre principalele cele mai complexe cadre în care poate fi studiată interese ale statului nostru şi a concentrat interacţiunea dintre state, dintre interesele lor şi majoritatea resurselor spre îndeplinirea condiţiilor dintre interesele naţionale şi cele definite la nivel de aderare, aceasta nu a reprezentat un scop în comun, în cadrul organizaţiilor internaţionale. sine, ci a fost privit şi sub aspect instrumental, prin Mai mult, reacţia la efectele crizei economice şi luarea în calcul a faptului că demersul implică atât financiare mondiale şi comportamentul statelor

IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 59 NATO ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ: POLITICI, STRATEGII, ACŢIUNI europene evidenţiază şi mai mult măsura în care Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, acestea sunt conduse de interesele naţionale sau 2009. de cele comune, definite la nivel european, în 7. GOLDSTEIN, Joshua S.; PEVEHOUSE, baza ideii solidarităţii, a securităţii şi bunăstării Jon C., Relaţii Internaţionale, Editura Polirom, comune. Iaşi, 2008. Evenimentele recente de pe arena politică 8. GREVI, Giovani, The Interpolar world: a europeană demonstrează un evident ataşament new scenario, Occasional Paper, no. 79, June 2009, faţă de interesul naţional şi plasarea celui European Union Institute for Security Studies, european în plan secund, iar viziunile din ce în Paris. ce mai pesimiste cu privire la viitorul pieţei unice 9. KOLODZIEJ, Edward A., Securitatea şi europene şi a UE confirmă această tendinţă. Relaţiile Internaţionale, Editura Polirom, Iaşi, Totuşi, faptul că UE parcurge ultimele etape 2007. ale existenţei sale este încă o viziune pesimistă, 10. LAWSON, Stephanie, Relaţii internaţionale. hazardată şi pripită pentru care se pot identifica, O scurtă introducere, Editura CA Publishing, într-adevăr, argumente, dar şi contra-argumente. Bucureşti, 2010. Şi aceasta din cauză că, deşi construcţia europeană 11. MORGENTHAU, Hans J., Politica între trece printr-o evidentă criză de natură economică naţiuni. Lupta pentru putere şi lupta pentru pace, şi politică, deşi statele acţionează din ce în ce Editura Polirom, Iaşi, 2007. mai pregnant după propriile interese, aceleaşi 12. MOŞTOFLEI, Constantin; DUŢU, Petre, interese pot constitui fundamentul eforturilor de Apărarea colectivă şi apărarea naţională, Editura a depăşi perioada critică şi de a consolida această Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, organizaţie de integrare. Bucureşti, 2004. 13. Constituţia României şi Declaraţia BIBLIOGRAFIE: Universală a Drepturilor Omului, Editura Bogdana, 2004. 1. DINU, Mihai-Ştefan, Evoluţii geopolitice 14. Europă sigură într-o lume mai bună. actuale – consolidări şi aspiraţii, în Echilibrul Strategia Europeană de Securitate, http://consilium. de putere şi mediul de securitate, A XI-a Sesiune europa.eu/uedocs/cmsUplo ad/031208ESSIIRO. Anuală de Comunicări Ştiinţifice cu Participare pdf. Internaţională, 17-18 noiembrie 2011, Vol. I, 15. Raport privind punerea în aplicare a Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol Strategiei europene de securitate. Asigurarea I”, Bucureşti, 2011. securităţii într-o lume în schimbare, Bruxelles, 11 2. DUŢU, Petre; BOGZEANU, Cristina, decembrie 2008, S407/08, http://www.consilium. Reforma instituţională a UE din perspectiva europa.eu/ueDocs/cms_Data/docs/pressdata/RO/ Politicii de Securitate şi Apărare Comune, Editura reports/ 104652.pdf. Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, 16. Versiunea Consolidată a Tratatului Bucureşti, 2011. privind Uniunea Europeană şi a Tratatului privind 3. DUŢU, Petre; BOGZEANU, Cristina, Funcţionarea Uniunii Europene (Tratatul de la Interesele naţionale şi folosirea instrumentelor de Lisabona), Oficiul pentru Publicaţii al Uniunii putere naţională pentru promovarea şi apărarea Europene, Luxemburg, 2010. acestora: cazul României, Editura Universităţii 17. Foreign Policy România. Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2010. 18. International Security. 4. DUŢU, Petre; BOGZEANU, Cristina, 19. The Journal of Conflict Resolution. Provocări actuale pentru securitatea europeană, 20. http://www.evz.ro. Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol 21. http://www.mae.ro. I”, Bucureşti, 2010. 5. FRIEDMAN, George Europe’s Crisis: NOTE: Beyond Finance, Stratfor Global Intelligence, 15 November 2011, http://www.stratfor.com/ 1 A se vedea Joshua S. GOLDSTEIN, Jon C. weekly/20111114-europes-crisis-beyond-finance. PEVEHOUSE, Relaţii Internaţionale, Editura Polirom, 6. FRUNZETI, Teodor, Geostrategie, Editura Iaşi, 2008, p. 111.

60 IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 NATO ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ: POLITICI, STRATEGII, ACŢIUNI

2 Hans J. MORGENTHAU, Politica între naţiuni. instituţiilor de autoguvernare din Kosovo. Poziţia MAE Lupta pentru putere şi lupta pentru pace, Editura român faţă de Avizul consultativ privind „Conformitatea Polirom, Iaşi, 2007, pp. 24-29. cu dreptul internaţional a declaraţiei unilaterale de 3 Edward A. KOLODZIEJ, Securitatea şi Relaţiile independenţă a instituţiilor provizorii de autoguvernare Internaţionale, Editura Polirom, Iaşi, 2007, p. 193. din Kosovo” al Curţii Internaţionale de Justiţie, http:// 4 Vezi Joshua S. GOLDSTEIN, Jon. C. www.mae.ro/node/2167. PEVEHOUSE, op. cit., pp. 149-152 şi Charles A. 14 Vladimir PASTI, Să recunoaştem statul Kosovo? KUPCHAN and Clifford A. KUPCHAN, The promise Nu. De ce? În Foreign Policy România, nr. 14, ianuarie/ of collective security, în International Security, vol. 20, februarie 2010, pp. 65-66. no. 1, Summer 1995, pp. 52-61, disponibil on-line la 15 Petre DUŢU, Cristina BOGZEANU, Provocări http://jstor.org/stable/2539215. actuale pentru securitatea europeană, Editura 5 Stephanie LAWSON, Relaţii internaţionale. O Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, scurtă introducere, Editura CA Publishing, Bucureşti, 2010, pp. 13-17. 2010, pp. 22-23. 16 Ce se întâmplă când liderii europeni folosesc 6 Edward A. KOLODZIEJ, op. cit., p. 335. cuvântul „război”?, Adevărul, ediţia on-line, 31 7 Teodor FRUNZETI, Geostrategie, Editura Octombrie 2011, http://www.evz.ro/detalii/stiri/criza- Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2009, ca-razboi-cele-mai-dure-avertismente-951902.html. p. 51. 17 Mass-media românească a anunţat de curând 8 O Europă sigură într-o lume mai bună. Strategia că banca elveţiană USB a realizat un studiu intitulat Europeană de Securitate, http://consilium.europa.eu/ „Destrămarea zonei euro – consecinţele”, ce trage un uedocs/cmsUplo ad/031208ESSIIRO.pdf. semnal de alarmă cu privire la faptul că Europa este, din 9 Raport privind punerea în aplicare a Strategiei acest punct de vedere, în pericol. europene de securitate. Asigurarea securităţii într-o lume 18 George FRIEDMAN, Europe’s Crisis: Beyond în schimbare, Bruxelles, 11 decembrie 2008, S407/08, Finance, Stratfor Global Intelligence, 15 November http://www.consilium.europa.eu/ueDocs/cms_Data/ 2011, http://www.stratfor.com/weekly/20111114- docs/pressdata/RO/reports/ 104652.pdf. europes-crisis-beyond-finance. 10 Versiunea Consolidată a Tratatului privind 19 Conform Cartei albe a securităţii şi apărării Uniunea Europeană şi a Tratatului privind Funcţionarea a Franţei, elaborată în 2008, Africa de Nord este Uniunii Europene (Tratatul de la Lisabona), Oficiul considerată una dintre cele patru regiuni critice pentru pentru Publicaţii al Uniunii Europene, Luxemburg, interesele franceze. Pentru detalii, vezi dr. Mihai-Ştefan 2010, p. 18. Paragraful al doilea al Articolului nr. DINU, Evoluţii geopolitice actuale – consolidări şi 4 stipulează „Uniunea respectă egalitatea statelor aspiraţii, în Echilibrul de putere şi mediul de securitate, membre în raport cu tratatele, precum şi identitatea A XI-a Sesiune Anuală de Comunicări Ştiinţifice cu lor naţională, inerentă structurilor lor fundamentale Participare Internaţională, 17-18 noiembrie 2011, Vol. politice şi constituţionale, inclusiv în ceea ce priveşte I, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, autonomia locală şi regională. Aceasta respectă funcţiile Bucureşti, 2011, pp. 84-87. esenţiale ale statului şi, în special, pe cele care au ca 20 Constituţia României şi Declaraţia Universală obiect asigurarea integrităţii sale teritoriale, menţinerea a Drepturilor Omului, articolul 1, paragraful 1, p. 5, ordinii publice şi apărarea securităţii naţionale. În Editura Bogdana, 2004. special, securitatea naţională rămâne responsabilitatea 21 Giovani GREVI, The Interpolar world: a new exclusivă a fiecărui stat membru”. scenario, Occasional Paper, no. 79, June 2009, European 11 Yoram Z. HAFTEL, Alexander THOMPSON, Union Institute for Security Studies, Paris. The Independence of International Organizations: 22 Hotărâre nr. 36 din 18 decembrie 2001 privind Concept and Applications, în The Journal of Conflict adoptarea Strategiei de Securitate Naţională a Resolution, Vol. 50, no. 2, April 2006, pp. 255-256, României, http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.ht http://www.jstor.org/stable/27638486. p_ac t_text?idt=31060. 12 Analiza securităţii internaţionale, în http:// 23 Ibidem. www.studiidesecuritate.ro, apud. dr. Constantin 24 Yoram Z. HAFTEL, Alexander THOMPSON, MOŞTOFLEI, dr. Petre DUŢU, Apărarea colectivă şi The Independence of International Organizations: apărarea naţională, Editura Universităţii Naţionale de Concept and Applications, în The Journal of Conflict Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2004. Resolution, Vol. 50, no. 2, April 2006, pp. 254, http:// 13 Conformitatea�� declaraţiei de independenţă a www.jstor.org/stable/27638486.

IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 61 NATO ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ: POLITICI, STRATEGII, ACŢIUNI NIVELUL DE CORELARE AL LEGISLAŢIEI ROMÂNEŞTI CU LEGISLAŢIA UNIUNII EUROPENE PRIVIND MANAGEMENTUL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ ŞI RISC EXTREM

Dr. Mirela ATANASIU*

Managementul situaţiilor de urgenţă şi risc Cuvinte-cheie: management; corelare; analiză extrem constituie un tip de management specializat, legislativă; UE; situaţii de urgenţă; risc extrem; ce poate fi definit ca ansamblul activităţilor sistem comunitar legislativ. desfăşurate şi procedurilor utilizate de factorii de decizie, instituţiile şi serviciile publice abilitate În ultimele decenii s-au constatat modificări pentru identificarea şi monitorizarea surselor de semnificative privind geneza, evoluţia şi frecvenţa risc, evaluarea informaţiilor şi analiza situaţiei, urgenţelor civile. S-au modificat perioadele elaborarea de prognoze, stabilirea variantelor propice de apariţie a evenimentelor generatoare de acţiune şi implementarea acestora în scopul de situaţii de urgenţă, îndeosebi ca urmare a restabilirii situaţiei de normalitate. Astfel, cadrul schimbărilor climaterice regionale şi globale. normativ intern referitor la acest tip de management Au apărut noi tipuri de risc, legate în principal se fundamentează pe dispoziţiile constituţionale de dezvoltarea tehnologiilor, comunicaţiilor şi şi pe cele ale legislaţiei naţionale în domeniul informaţiei, dar şi noi ameninţări neconvenţionale apărării şi securităţii, în special ale actelor potenţial generatoare de evenimente negative normative care stabilesc atribuţii/competenţe/ grave. A crescut amploarea, intensitatea şi responsabilităţi pe linia apărării naţionale, care nivelul de gravitate a unor tipuri de risc naturale, trebuie desfăşurate de instituţiile statului. În tehnologice şi biologice. În consecinţă, efectele, acelaşi timp, este evidentă necesitatea corelării urmările şi impactul lor se resimt pe arii tot mai legislaţiei naţionale în domeniul vizat cu cea a extinse, adesea transfrontaliere. Uniunii Europene. Analiza realizată în această Situaţiile de urgenţă care fac obiectul lucrare se referă tocmai la această corelare/ managementului activităţilor desfăşurate de necorelare a legislaţiei româneşti pe subdomenii structurile existente, începând de pe plan local ale managementului situaţiilor de urgenţă şi risc până la cel naţional, cuprind o paletă largă de extrem cu sistemul comunitar normativ.

* Dr.�� Mirela ATANASIU ([email protected]) îşi desfăşoară activitatea în Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate din Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”. Este doctor în „Ştiinţe militare şi informaţii” şi a participat ca expert al fenomenelor juridice, naţionale şi internaţionale în cinci proiecte de cercetare finanţate de la bugetul de stat.

62 IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 NATO ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ: POLITICI, STRATEGII, ACŢIUNI manifestări, de la atacurile teroriste cu CBRN, Pentru o mai bună comunicare, la nivel naţional, până la cele care pot fi determinate de mult mai există un proiect de Sistem de Management mulţi factori de risc precum dezastrele naturale Informaţional pentru Situaţii de Urgenţă (SMISU) sau provocate, mai mult sau mai puţin accidental. constituindu-se într-un proiect IT de referinţă pentru sectorul public din România, cu efecte 1. Cadrul general şi tipologia legislaţiei imediate asupra creşterii calităţii şi eficienţei româneşti cu privire la managementul serviciilor de gestionare a situaţiilor de urgenţă situaţiilor de urgenţă şi risc extrem la toate nivelurile şi asupra sporirii capacităţii Guvernului de a lua decizii rapide şi oportune în În România, în anul 2004, s-a legiferat un nou cadrul acţiunii în situaţiile de urgenţă. sistem de management al situaţiilor de urgenţă, De asemenea, tot în formă de proiect există şi suplu, flexibil şi ierarhizat, bazat pe principii o Strategie de protecţie a infrastructurilor critice moderne de management şi care are obiective naţionale, care sunt esenţiale pentru menţinerea concrete de îndeplinit. Operaţionalizarea sa funcţiilor vitale ale societăţii, a sănătăţii, siguranţei, a început în anul 2005, fiind accelerată de securităţii, bunăstării sociale sau economice a inundaţiile catastrofale produse. Performanţele persoanelor, şi a căror perturbare sau distrugere sistemului sunt strâns legate de nivelul de ar avea un impact semnificativ la nivel naţional ca asigurare a resurselor şi de calitatea acestora. urmare a incapacităţii de a menţine respectivele Supravegherea crizelor se realizează, în principiu, funcţii. prin ansamblul acţiunilor întreprinse de persoane Legislaţia este o parte componentă a sistemului şi instituţii care au atribuţii şi responsabilităţi în naţional de soluţionare a crizelor interne şi externe conducerea statului. În România, la nivel central, care generează situaţii de urgenţă şi de risc aceste organe sunt reprezentate de: Parlamentul extrem, cuprinzând totalitatea actelor normative României, Preşedinţie, Consiliul Suprem de prin care se reglementează crizele de orice natură Apărare a Ţării, Guvern, ministere şi serviciile cu în statul român. atribuţii în domeniu. Legislaţia cu privire la managementul Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor situaţiilor de urgenţă şi de risc extrem produse de de Urgenţă (SNMSU) s-a înfiinţat, s-a organizat evenimente cu probabilitate redusă, dar cu impact şi funcţionează în scopul prevenirii şi gestionării maxim, poate fi împărţită ţinând cont de anumiţi situaţiilor de urgenţă, asigurării şi coordonării factori: resurselor umane, materiale, financiare necesare • Natura crizei sau conflictului de gestionat: în vederea restabilirii stării de normalitate1. nonmilitar (legislaţie privind managementul În cazul apariţiei şi a altor tipuri de risc sau hazardelor naturale şi accidentelor tehnologice); ameninţări ce pot genera situaţii de urgenţă pe militar (accidente sociale grave). teritoriul României şi/ori cu efecte transfrontaliere, • Aria de aplicabilitate în funcţie de tipurile de neprevăzute de actele normative în vigoare şi riscuri existente: repartizate Ministerului Administraţiei şi Internelor - legislaţie cu aplicabilitate generală sau de către Comitetul Naţional pentru Situaţii de multisectorială; Urgenţă în vederea asigurării managementului - legislaţie specializată pe elementele sau asigurării unor funcţii de sprijin, comitetul implicate sau afectate: umane (victime, specialişti ministerial va lua măsuri pentru repartizarea şi şi experţi în gestionarea situaţiilor de urgenţă; coordonarea activităţilor de gestionare a acestora instituţii financiare (asigurări, alocări bugetare cu sprijinul ministerelor şi al celorlalte organe etc.); materiale (protecţia infrastructurilor critice, centrale abilitate de lege. rechiziţii de alimente, utilaje etc.); mediu. Conform proiectului legii Sistemului Naţional • Tipurile de evenimente urmărite, astfel avem Integrat de Gestionare a Crizelor, acesta va integra legislaţie naţională cu privire la: hazardele naturale sistemele actuale de management al diferitelor cosmice, geofizice, geoclimatice, ecologice etc.; tipuri de criză, dar va genera reconfigurări accidente tehnologice (nucleare, tehnice, chimice, şi armonizări ale legislaţiei interne, inclusiv rutiere, feroviare aviatice) sau accidente sociale modificări ale Sistemului Naţional de Management grave (războaie, revolte, revoluţii şi atacuri al Situaţiilor de Urgenţă. teroriste extrem de grave).

IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 63 NATO ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ: POLITICI, STRATEGII, ACŢIUNI

• Tipurile de risc abordate: riscuri ale sănătăţii situaţia afectării populaţiei civile, modul de populaţiei; riscuri ecologice; riscuri materiale aprovizionare în timpul şi după un astfel de (pagube ce se pot produce la infrastructură eveniment, respectiv, tot ce ţine de intervenţia civilă – clădiri, reţele de transport, electrice, IT etc.); la dezastru. Astfel, potrivit Raportului Regional riscuri financiare (aici sunt incluse riscurile de al Echipei Operaţionale a Iniţiativei de Pregătire pierdere a unor contracte, investiţii, etc.). şi Prevenire a Dezastrelor2, realizat sub directa • Tipul de acţiune urmărit în managementul coordonare a Pactului de Stabilitate pentru Europa situaţiilor de urgenţă şi risc maxim în: legislaţie de Sud-Est, România este expusă următoarelor preventivă ce priveşte asigurarea bunurilor tipuri de hazarde naturale: cutremure, inundaţii, materiale, asigurările sociale, asigurările de incendii, alunecări de teren, nucleare, temperaturi sănătate, protecţia mediului (apă, aer, sol, păduri), extreme, secetă şi furtuni. ��Aşadar, acestei panoplii protecţia sănătăţii şi securităţii în muncă, protecţia de hazarde naturale i-a fost creat un cadru juridic şi stingerea incendiilor, reducerea intoleranţei, ce cuprinde reglementări utilizate în activitatea de discriminării şi excluziunii sociale şi promovarea management a acestor situaţii. respectului pentru diversitate şi demnitate umană Nu se poate spune că preocuparea pentru etc.; legislaţie acţională ce cuprinde reglementări stăpânirea riscurilor este ceva nou. Fiecare juridice cu privire la: structuri implicate, resurse organizaţie, dar şi fiecare individ în parte, umane, materiale şi financiare alocate, strategii de care intenţionează să atingă nişte obiective, îşi acţiune, comunicare la urgenţă etc.; legislaţia post- stabileşte activităţile ce conduc la realizarea acţională ce se constituie din norme juridice ajustate scopurilor propuse şi, în acelaşi timp, caută să în urma experienţelor acumulate din intervenţiile identifice cât mai multe din „ameninţările” ce l- în situaţii de urgenţă sau risc extrem, precum şi ar împiedica să facă acest lucru, pentru a lua din sancţiuni stabilite atunci când sunt găsiţi vinovaţi. timp măsurile necesare. Cu alte cuvinte, chiar În plan naţional, se observă o interacţiune dacă nu suntem familiarizaţi cu conceptele de juridică de la nivel macro (general) la nivel micro risc şi de management al riscurilor, acţionăm de (specializat), în sensul că legislaţia se aplică de sus nenumărate ori, conştient sau nu, în acest sens. în jos existând legi, hotărâri de guvern, ordonanţe De aceea, o altă categorie de acte juridice este de urgenţă, ordine ministeriale şi norme de aplicare cea care se referă la managementul accidentelor care se oglindesc în strategii, planuri de acţiune şi tehnologice, la modalităţi de prevenire şi regulamente de funcţionare instituţionale cu rol în combatere a acestora. Astfel, aici, sunt incluse prevenirea şi combaterea riscurilor. o serie de reglementări cu privire la riscurile Legislaţie naţională cu caracter general ce tehnologice (norme juridice aferente riscurilor se referă la managementul situaţiilor de urgenţă tehnologice, noţiuni de fiabilitate, risc tehnic şi şi risc extrem construieşte cadrul juridic pe care securitate tehnică, clasificarea riscurilor specifice, trebuie să-l respecte organizaţiile pentru a evita prezentarea şi exemplificarea riscurilor şi efectelor riscurile potenţiale, a diminua riscurile asumate acestora în industrie, factorii de risc tehnologic şi şi a le combate pe cele deja transformate în analiza acestora, metode de limitare a riscurilor ameninţări, astfel încât să se evite instalarea unei tehnologice, certificări de management etc.). crize de proporţii generate de factori naturali, România a aderat la legislaţia internaţională în tehnologici sau sociali. domeniul hazardelor tehnologice, elaborându-se un De asemenea, reglementările juridice, la rândul inventar al unităţilor industriale care se încadrează lor, sunt specializate modalităţilor de acţiune ale în Directiva 96/82/CE Seveso II. Această directivă diferitelor tipuri de organizaţii, actori susceptibili se referă la controlul activităţilor care pot provoca de a fi afectaţi de riscuri sau implicaţi în acţiunile accidente majore implicând substanţe periculoase, desfăşurate în cadrul managementului situaţiilor fiind transpusă în România prin Decizia Guvernului de risc extrem. 95/2003, intrată în aplicare din 25 august 2003. Astfel, în ceea ce priveşte categoria de risc Directiva Seveso II stabileşte două clase de risc a hazardelor naturale, sunt necesare măsuri (major şi minor) pentru unităţile industriale care legislative preventive legate de menţinerea folosesc sau depozitează substanţe periculoase. infrastructurile critice, asigurarea şi consolidarea În România, există 333 de obiective industriale locuinţelor, modul de intervenţia medicală în care se încadrează în această directivă (245 în

64 IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 NATO ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ: POLITICI, STRATEGII, ACŢIUNI

În milioane de dolari americani 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2,403 2,476 2,375 2,617 2,225 2,164 Tabel nr. 1 - Cheltuielile militare în România Sursa: http://first.sipri.org/search?country=ROU&dataset=military-expenditure categoria celor cu risc major şi 88 cu risc minor). Legislaţia naţională referitoare la mecanismele Cele mai multe sunt legate de industria chimică şi de intervenţie pe timpul situaţiilor de urgenţă petrochimică (144 unităţi cu risc major şi 55 cu prin alocări financiare de la bugetul de stat a risc minor)3. fost transpusă în planuri anuale de asigurare a Unul dintre cele mai importante standarde resurselor pentru structurile implicate în astfel de ce compun Codul controlului intern, aprobat intervenţii. Astfel, în Planul naţional de asigurare prin Ordinul ministrului finanţelor publice a resurselor umane, materiale şi financiare pentru nr. 946/2005, este standardul referitor la gestionarea situaţiilor de urgenţă pe anul 20085 managementul riscurilor. Conform standardului s-au alocat 11.157.659.000 lei pentru acest scop, menţionat mai sus, fiecare entitate publică are din care 10.608.120 mii lei la ministerele cu obligaţia de a analiza sistematic, cel puţin o dată atribuţii pe această linie şi restul la alte organisme pe an, riscurile legate de desfăşurarea activităţilor implicate în această activitate. sale, să elaboreze planuri corespunzătoare în Aceasta se întâmpla în situaţia în care bugetul direcţia limitării posibilelor consecinţe ale acestor apărării reprezenta o valoare de 1,5% din PIB-ul riscuri şi să numească responsabili pentru aplicarea României (2,617 milioane dolari americani - vezi planurilor respective. Tabelul nr. 1), reprezentând 7.558.000.000 RON6 , Această practică a migrat din sectorul privat iar Comisia Europeană a evaluat, prin intermediul în cel public, astfel încât din ce în ce mai multe experţilor săi, daunele provocate de inundaţiile guverne din ţările membre ale Uniunii Europene din 2008 în nord-estul ţării noastre la aproape 11 au integrat managementul riscurilor în reformele milioane euro7 (aproximativ 36.000.000.000 RON gestiunii publice, întreprinse în ultimii ani. la acea dată), sumă care a şi fost distribuită din Mediul în care există şi funcţionează orice stat Fondul de Solidaritate al UE pentru combaterea este caracterizat de unele stări care vizează natura urmăririlor acestui dezastru. şi forma de manifestare, într-un interval de timp Alte acte normative din domeniu se referă la dat, ale relaţiilor existente între elementele sale modul în care se realizează intervenţia la dezastre componente, precum şi ale celor dintre statul de şi situaţii de urgenţă. referinţă şi alte state sau organisme internaţionale. De regulă, în textele legislative fundamentale ale 2. Legislaţia europeană statelor, starea de pace se subînţelege şi se fac trimiteri directe la posibilitatea existenţei stării Uniunea Europeană a cunoscut o creştere de război, precum şi a unor stări excepţionale (de netă în ceea ce priveşte numărul şi gravitatea asediu, de urgenţă, de necesitate, de alertă etc.)4. dezastrelor naturale şi ale celor provocate de Drept pentru care, un alt tip de legislaţie este cel om, în special primele dintre acestea înregistrând referitor la managementul intervenţiei în situaţia o creştere semnificativă. Se preconizează unor accidente sociale grave precum războaie, că pierderile de vieţi omeneşti, distrugerea revolte, revoluţii sau atacuri teroriste extrem de infrastructurii economice şi sociale şi degradarea grave. ecosistemelor deja fragile se vor înrăutăţi, având Considerăm a se încadra într-o categorie în vedere faptul că schimbările climatice duc la specială de legislaţie, normele juridice referitoare creşterea frecvenţei şi magnitudinii fenomenelor la managementul situaţiilor de urgenţă cu privire la meteorologice extreme, cum ar fi valurile de cooperarea bilaterală sau multilaterală sectorială căldură, furtunile şi precipitaţiile torenţiale8. cu ţări sau organisme în domenii comune de Există o serie de motive pentru care prevenirea interes. dezastrelor trebuie examinată la nivel european.

IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 65 NATO ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ: POLITICI, STRATEGII, ACŢIUNI

Este mai mult decât evident că dezastrele nu respectă în anumite cazuri, sub forma modulelor pentru frontierele naţionale şi pot avea o dimensiune protecţie civilă. Prin „modul”, legiuitorul înţelege transnaţională (astfel cum s-a întâmplat în cazul fie o grupare de capabilităţi aparţinând statelor inundaţiilor din 2002 şi a incendiilor forestiere membre care se poate autosusţine şi care este din 2007). În vederea standardizării modurilor autonomă, predefinită şi orientată pe sarcini şi de acţiune în situaţii de urgenţă sau risc extrem, necesităţi, fie o echipă mobilă operaţională a este necesară o armonizare legislativă a activităţii statelor comunitare care reprezintă o grupare de structurilor implicate la nivel naţional, european resurse umane şi materiale şi care poate fi definită şi global. De asemenea, au fost elaborate planuri sub aspectul capacităţii sale de intervenţie sau prin de strategii şi s-au făcut numeroase comunicări şi misiunile pe care le poate îndeplini12. Modulele pot rapoarte între diferitele instituţii ale construcţiei fi alcătuite din resurse puse la dispoziţie voluntar europene. de către un singur stat membru sau de către mai Dezastrele pot avea un impact negativ asupra multe state membre ale MCPC. În plus, aceste politicilor comunitare în materie de agricultură şi module beneficiază de echipament, instrucţie şi un infrastructură. Efectele economice ale dezastrelor9 mod de operare în conformitate cu reglementările pot afecta negativ creşterea economică şi internaţionale. competitivitatea regiunilor UE (şi, în consecinţă, În acest fel, la nivel european, sunt create echipe întreaga UE). Pentru aceasta, au fost instituite de intervenţie specializate operaţionale, mobile, programe de finanţare pentru dezvoltarea resurselor autonome, interoperabile şi uşor sustenabile. Ele şi capabilităţilor necesare gestionării consecinţelor pot fi proiectate dincolo de frontierele naţionale unor evenimente neaşteptate, în special, atacuri într-o perioadă foarte scurtă de timp (de la 3 la 48 teroriste care utilizează arme chimice, biologice, de ore), fiind capabile să acţioneze atât individual, radiologice şi nucleare (CBRN). cât şi în cooperare cu celelalte module. La sfârşitul Uniunea a instituit două instrumente pentru a anului 2007, printr-o decizie specială13, Comisia consolida cooperarea dintre statele membre în ma- stabileşte câteva module specializate pentru nagementul crizelor şi urgenţelor, fie ele naturale, protecţia civilă astfel: capacitatea de pompare industriale sau determinate de acţiunea umană. a apei; purificarea apei; operaţiuni obişnuite de Instrumentele pe care Uniunea le-a creat salvare şi căutare în zonele urbane; operaţiuni pentru a face faţă acestor situaţii sunt Mecanismul dificile de salvare şi căutare în zonele urbane; Comunitar de Protecţie Civilă (MCPC) şi modul de luptă aeriană împotriva incendiilor Aranjamentele pentru Coordonarea Crizelor forestiere cu ajutorul elicopterelor; modul de (ACC). Primul a luat naştere în 2001, sub luptă aeriană împotriva incendiilor forestiere cu Directoratul General pentru Mediu al Comisiei ajutorul avioanelor; post medical complex; post Europene, iar ACC au fost dezvoltate începând medical complex cu secţie de chirurgie; spital de cu anul 2005 şi au fost puse sub responsabilitatea campanie; evacuarea medicală pe calea aerului Consiliului European. a victimelor dezastrelor; adăpost temporar de MCPC a fost înfiinţat fără a se referi, în urgenţă; detectarea şi prelevarea de probe de mod special, la situaţiile de criză generate de natură CBRN; operaţiuni de căutare şi salvare în atacuri teroriste, ci la „Dezastre naturale sau condiţii de risc CBRN. De reţinut că, de regulă, tehnologice”10, urmărind mai mult consolidarea modulele de protecţie civilă au un caracter mixt cooperării între statele membre în aceste cazuri. în ce priveşte natura forţelor implicate, activitatea Decizia Consiliului de instituire a unui lor presupunând cooperarea între forţele civile şi mecanism comunitar de protecţie civilă din 8 cele militare14. noiembrie 2007, documentul de reformă al MCPC, În concluzie, modulele prezentate reprezintă menţionează şi posibilitatea participării „activelor partea operaţională a MCPC. Ele sunt instrumentele şi resurselor militare” care ar putea fi folosite, „în prin care se gestionează efectiv consecinţele unui ultimă instanţă”, ca parte a asistenţei în domeniul dezastru natural sau urmările unui atac terorist cu protecţiei civile prin MCPC, cum ar fi transportul, CBRN, deşi aceasta nu este menţionată în mod mijloacele logistice sau medicale11. explicit de documentele comunitare. Actul de reformă înfiinţează, totuşi, şi un alt Dată fiind natura duală a tipurilor de dezastre instrument care poate implica resurse militare (bruşte sau lente) şi Uniunea Europeană şi-a adaptat

66 IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 NATO ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ: POLITICI, STRATEGII, ACŢIUNI mecanismele financiare de intervenţie cu accent pentru întreprinderi şi cetăţeni. Totalul sumei pe activităţi de management preventiv în situaţia alocate pentru investiţii care să contribuie direct dezastrelor predictibile, cu evoluţie lentă, precum la ameliorarea mediului (inclusiv a tratamentului poluarea şi degradarea mediului înconjurător şi pe apei) se ridică la 8,6 miliarde de euro (aproape 45% combatere în managementul situaţiilor de urgenţă din totalul sumei alocate, reprezentând cea mai intervenite brusc. mare proporţie în termeni relativi, în comparaţie În categoria mijloacelor financiare preventive cu alte state membre). se încadrează Fondurile Structurale administrate În jur de 2,8 miliarde de euro (14,6% din totalul de către Comisia Europeană, al căror scop este contribuţiei comunitare) vor fi investite în domenii să acorde sprijin la nivel structural. Fondurile care să contribuie direct la atenuarea schimbărilor Structurale şi de Coeziune sunt principalele climatice, prin intermediul unui pachet de proiecte instrumente ale Uniunii Europene destinate referitoare la eficienţa energetică, precum şi la promovării coeziunii economice şi sociale şi a sursele de energie regenerabile, care vor beneficia solidarităţii. Instrumentele Structurale reprezintă de 604 milioane de euro17. un important complement al politicilor naţionale Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene şi, atât direct, cât şi printr-un efect de pârghie, (FSUE) este principalul instrument financiar de contribuie la dezvoltarea armonioasă a UE ca care dispune UE pentru a face faţă dezastrelor întreg, precum şi la promovarea unui mediu naturale şi pentru a-şi manifesta solidaritatea cu durabil. Ambele au o mare importanţă pentru regiunile afectate de un dezastru. Fondul a fost a obţine o creştere durabilă a pieţei muncii şi a creat ca reacţie la inundaţiile devastatoare care concurenţei. Sprijinul financiar din Fondurile au lovit Europa Centrală în vara anului 2002. Structurale este destinat, în principal, regiunilor Şase ani mai târziu, a fost utilizat în cazul a 26 mai puţin dezvoltate, în scopul de a consolida de dezastre de diverse tipuri: inundaţii, incendii coeziunea economică şi socială în Uniunea forestiere, un cutremur, o erupţie vulcanică, Europeană. Astfel, există Fondul European de furtuni şi secetă. Până în prezent, au fost sprijinite Dezvoltare Regională (FEDR) al cărui obiectiv 20 de ţări europene diferite, suma totală alocata este acela de a consolida coeziunea economică depăşind 1,5 miliarde de euro18. şi socială în Uniunea Europeană prin diminuarea FSUE poate oferi ajutor financiar statelor dezechilibrelor regionale. membre şi ţărilor care desfăşoară negocieri de FEDR poate interveni în sprijinul a trei aderare la UE în cazul unui dezastru natural major, obiective de politică regională: convergenţă; dacă pagubele directe totale cauzate de dezastrul competitivitate regională şi ocuparea forţei de respectiv depăşesc 3 miliarde euro (la preţurile din muncă; cooperare teritorială europeană. Pentru 2002) sau 0,6% din venitul naţional brut, luându- perioada de programare 2007-2013, României i-au se în considerare cifra mai mică. Statele membre şi fost alocate aproape 20 miliarde de euro în cadrul ţările în curs de aderare vecine, afectate de acelaşi obiectivului „convergenţă”15 şi 455 de miliarde de dezastru, pot primi ajutor la rândul lor, chiar dacă euro în cadrul obiectivului „cooperare teritorială valoarea pagubelor nu atinge pragul stabilit. europeană” 16. În mod excepţional, Fondul poate fi utilizat Ameliorarea infrastructurii transportului de şi în cazul unei catastrofe naturale cu caracter bază şi a accesibilităţii sunt considerate drept excepţional care afectează majoritatea populaţiei priorităţi esenţiale. Aproape 5,3 miliarde de unei regiuni, având consecinţe grave şi de durată euro (echivalentul a 28% din cantitatea totală a asupra stabilităţii economice şi a condiţiilor de cotelor alocate) vor fi cheltuite în scopul reducerii viaţă. Aceste cazuri sunt evaluate, individual, de deficitului mare în infrastructură pe care îl are Comisie. ţara. Construcţia a aproximativ 1.400 km de noi FSUE are un buget anual de 1 miliard de euro. drumuri va fi finanţată din fonduri, astfel cum sunt În fiecare an, un sfert din această sumă trebuie să prevăzute de prioritatea Reţeaua Transeuropeană fie încă disponibilă la data de 1 octombrie, pentru de Transport (TEN-T), care traversează UE. a putea face faţă eventualelor nevoi care pot apărea Aproximativ 445 miliarde de euro din fonduri până la sfârşitul anului. În cazuri excepţionale şi vor fi investite în dezvoltarea reţelelor moderne dacă resursele rămase pentru restul anului nu sunt de bandă largă şi a serviciilor publice online suficiente, deficitul poate fi acoperit din bugetul pe

IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 67 NATO ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ: POLITICI, STRATEGII, ACŢIUNI anul următor. Suma disponibilă anual pentru dezastre riscurilor pentru sănătate pentru populaţia din zonă regionale extraordinare este de 7,5% din bugetul prin creşterea substanţială a reciclării deşeurilor, anual al FSUE (sau 75 de milioane de euro)19. reducerea deşeurilor eliminate în depozitele de FSUE vine în completarea bugetului alocat deşeuri, cât şi prin reducerea nivelurilor de poluare de statele membre în vederea luării unor măsuri ale apei şi solului. urgente, printre care se numără: repunerea imediată Rezervele şi garanţiile înscrise în bugetul în funcţiune a infrastructurii şi a echipamentelor Uniunii Europene asigură flexibilitatea necesară în domeniul energiei, apei potabile, apelor uzate, pentru rezolvarea situaţiilor neprevăzute care pot transportului, telecomunicaţiilor, sănătăţii şi apărea în cursul exerciţiului financiar. În bugetul învăţământului; punerea la dispoziţie a unor pe anul 2001, de exemplu, au fost prevăzute 0,9 spatii de cazare temporare şi a serviciilor de miliarde euro, din care: 0,5 miliarde euro, rezerva urgenţă, pentru a acoperi nevoile imediate ale monetară pentru acoperirea diferenţelor de curs la populaţiei; securizarea imediată a infrastructurilor cheltuielile pentru agricultură; 0,2 miliarde euro, de prevenire şi luarea unor măsuri de protecţie a rezerva pentru ajutor de urgenţă; 0,2 miliarde euro, patrimoniului cultural; curăţarea zonelor sinistrate, rezerva la împrumuturile acordate cu garanţia inclusiv a zonelor naturale. Uniunii Europene21. FSUE nu a fost creat cu scopul de a acoperi Reglementări juridice UE se împart pe domenii. toate costurile generate de dezastrele naturale. Astfel de domenii sunt cel al alimentaţiei, ce poate Fondul se limitează, în principiu, la pagubele care afecta sănătatea populaţiei pe termen lung, putând nu fac obiectul asigurărilor şi nu compensează, activa o situaţie de urgenţă şi măsuri juridice de de exemplu, pierderile suferite de persoanele protecţie socială a victimelor acestor evenimente. fizice. De altfel, acţiunile pe termen lung, precum Un altul se referă la prevenirea şi managementul reconstrucţia de durată, reconversia economică accidentelor tehnologice. sau prevenirea, pot primi susţinere financiară prin De asemenea, considerăm drept o altă categorie intermediul altor instrumente, cum ar fi fondurile de legislaţie europeană pe cea referitoare la structurale şi Fondul European Agricol pentru managementul situaţiilor de urgenţă axat pe Dezvoltare Rurală. combaterea riscului adus de flagelul terorist. În În 2005, România a suferit pierderi de 489 acest sens, Uniunea Europeană este de părere că milioane de euro în urma inundaţiilor de primăvară Organizaţia Naţiunilor Unite a dezvoltat un cadru şi, mai târziu, 1.050 milioane de euro, ca urmare legal cuprinzător, pe care UE este hotărâtă să-l a inundaţiilor de vară. Fondul de Solidaritate a implementeze în totalitate22. acordat României 18,8 milioane de euro si 52,4 Implementarea deplină şi universală a milioane de euro în ajutor pentru a face faţă Rezoluţiei Consiliului de Securitate 1373/2001 şi acestor două dezastre naturale20. a altor Rezoluţii ale Consiliului de Securitate cu Intervenţia UE în lupta împotriva dezastrelor privire la lupta împotriva terorismului continuă naturale în statele membre se materializează şi să fie o prioritate pentru Uniunea Europeană şi sub forma bugetelor alocate, cum au fost cele statele membre. pentru România pentru perioada 2007-2013, prin În ultimii ani, pe fondul producerii actelor desfăşurarea a două programe. Primul a constat teroriste pe de o parte, cât şi a întreruperii deliberate în construcţia şi reabilitarea infrastructurii rutiere, a furnizării de materii energetice la nivelul unor în scopul ameliorării fluxurilor comerciale şi state, a producerii unor accidente tehnologice eliminarea blocajelor în trafic printr-o creştere a datorate greşelilor umane în exploatare sau a capacităţii rutiere (reducându-se astfel numărul de efectelor unor dezastre/calamităţi naturale, pe de accidente grave şi al pierderilor de vieţi omeneşti) altă parte, care au scos în evidenţă vulnerabilitatea şi a infrastructurii feroviare în conformitate cu unor infrastructuri critice naţionale, statele Uniunii standardele tehnice internaţionale actuale (221,3 Europene au întreprins acţiuni ferme în direcţia milioane euro - contribuţia UE). Al doilea program stabilirii unui limbaj şi a unui mod de acţiune a urmărit eliminarea deşeurilor provenite de la o comun în vederea protejării obiectivelor lor de uzină din Piatra Neamţ şi depozitate impropriu pe valoare strategică. străzi. Astfel, prin introducerea metodelor sigure În luna iunie a anului 2004, Consiliul de colectare, programul contribuie la reducerea European a solicitat pregătirea unei strategii

68 IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 NATO ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ: POLITICI, STRATEGII, ACŢIUNI globale pentru protecţia infrastructurilor critice. sfera protecţiei infrastructurilor critice, în contextul Răspunzând acestei solicitări, Comisia a adoptat, globalizării, nu mai ţine cont de graniţele naţionale la 20 octombrie 2004, Comunicarea privind şi implică eforturi comune în sensul identificării şi protecţia infrastructurilor critice în cadrul luptei evaluării oricăror puncte vulnerabile ale acestora, împotriva terorismului, care prezintă propuneri ce pot constitui „ţinte” ori noduri importante de privind modalităţile de îmbunătăţire, la nivel reflexie a ameninţărilor la adresa securităţii micro european, a prevenirii atacurilor teroriste asupra şi macro-regionale. infrastructurilor critice, a pregătirii împotriva Legislaţia Uniunii Europene referitoare la atacurilor respective şi a reacţiei la acestea. cooperarea în cadrul managementului crizelor La 17 noiembrie 2005, Comisia a adoptat Carta militare este extinsă deoarece organizaţia se implică verde privind programul european de protecţie a foarte profund în statele aflate în crize umanitare infrastructurilor critice care a expus o serie de precum cele de încălcare a drepturilor oamenilor. opţiuni privind instituirea programului şi a Reţelei de alertă privind infrastructurile critice. Reacţiile 3. Compatibilităţi/incompatibilităţi la acest document au evidenţiat valoarea adăugată ale legislaţiei româneşti cu sistemul a unui cadru comunitar în materie de protecţie legislativ al UE a infrastructurilor critice. A fost recunoscută necesitatea de a spori capacitatea de protecţie a Tabelele nr. 2, 3, 4 evidenţiază legislaţia infrastructurilor critice în Europa şi de a ajuta naţională cu privire la managementul situaţiilor de la reducerea punctelor vulnerabile ale acestor urgenţă şi risc extrem, în comparaţie cu legislaţia infrastructuri şi evidenţiată importanţa principiilor europeană pe elemente de protecţie existente la fundamentale de subsidiaritate, proporţionalitate nivel comunitar: oameni (securitate alimentară, şi complementaritate, precum şi a dialogului cu securitate şi sănătate în muncă, intervenţie medicală părţile interesate. la dezastre, sănătate generală a populaţiei), poluare În luna decembrie a anului 2005, Consiliul (chimică, biologică etc.), revolte sau terorism. Justiţiei şi Afacerilor Interne a invitat Comisia să Astfel, normele juridice preventive deja prezinte o propunere pentru un Program European existente la nivel UE sunt detaliate pe elemente privind Protecţia Infrastructurilor Critice (PEPIC) legislative în Tabelul nr. 2. şi a decis că acesta ar trebui să se bazeze pe o În tabelul nr. 3 sunt explicitate rezultatele abordare care să acopere toate riscurile, acordând comparaţiei între normele juridice de intervenţie prioritate ameninţării teroriste. Conform acestei naţionale comparativ cu cele deja existente în abordări, calamităţile provocate de om, cele cadrul legislativ al UE. naturale, precum şi ameninţările tehnologice, ar În ultimul tabel, sunt reliefate normele juridice trebui luate în considerare în procesul de protecţie post-intervenţie în plan naţionale faţă de cele a infrastructurilor critice, acordându-se totuşi existente la nivel UE. prioritate luptei împotriva terorismului. În aprilie 2007, Consiliul a adoptat concluziile Concluzii cu privire la PEPIC, în care a reiterat faptul că statelor membre le revine responsabilitatea România dispune deja, într-o măsură mai mare finală de a gestiona măsurile de protecţie a sau mai mică, de politici care vizează prevenirea infrastructurilor critice din interiorul frontierelor dezastrelor. Acţiunea la nivel comunitar ar trebui naţionale, salutând în acelaşi timp eforturile să completeze acţiunile la nivel naţional şi să se Comisiei de a elabora o procedură europeană concentreze pe domenii în care o abordare comună pentru identificarea şi desemnarea infrastructurilor este mai eficientă decât abordările naţionale critice europene (ICE) şi evaluarea nevoii de individuale. îmbunătăţire a protecţiei acestora. Legislaţia românească aplicabilă este în general Aşa a luat naştere Directiva 2008/114/CE armonizată cu normele şi standardele europene. privind identificarea şi desemnarea infrastructurilor Totuşi, sistemul legislativ este în permanentă critice europene şi evaluarea necesităţii de transformare, pentru a transpune instrumentele îmbunătăţire a protecţiei acestora. Comunitatea legale internaţionale (tratate şi protocoale europeană acceptă, aşadar, fără rezerve, faptul că internaţionale, acquis-ul european) şi pentru a se

IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 69 NATO ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ: POLITICI, STRATEGII, ACŢIUNI

Elemente Legislaţia română 1. Cadru legislativ general Existent 2. Instrumente de planificare Există structuri, planuri de acţiune, dar lipsesc scenarii pe diferite tipuri a intervenţiilor în situaţii de de dezastre şi modalităţile concrete de intervenţie urgenţă a) Alocare de resurse pentru Există, dar sunt mici, comparabile cu daunele ce pot fi provocate situaţii de urgenţă b) Alocare de personal 90% faţă de necesar, în medie

c) Alocare de bunuri materiale Incertă, deoarece nu există o centralizare a lor la nivel naţional

3. Securitate alimentară În continuă armonizare 4. Consolidarea clădirilor În curs de realizare În curs de realizare, deoarece în România încă nu este percepută 5. Asigurări de bunuri importanţa asigurării ca în Europa Occidentală. Există norme, dar în general nu se pot respecta integral din pricina lipsei 6. Securitate şi sănătate în mijloacelor specifice pentru asigurarea siguranţei angajaţilor la locul de muncă muncă, în special, în construcţii, transporturi (unde rata de mortalitate este ridicată) 7. Norme de protecţie a Cadrul legislativ existent în linii mari, dar cu lacune în aplicare mediului înconjurător a) poluare (apă, aer, sol) Acorduri de mediu cu societatea civilă, conform normelor UE Cadru legal mai slab decât cel al UE; la noi, managementul deşeurilor b) deşeuri este la început de drum, acum sunt primele tentative de organizare a acestei activităţi Există un cadrul legislativ conform normelor UE, ca şi un întreg c) exploatarea resurselor instrumentar de ajutor financiar de la UE, însă absorbţia fondurilor în regenerabile şi neregenerabile plan naţional este destul de slabă 8. Accidente în transporturi Există norme şi coduri de respectat care converg cu legislaţia UE. (rutiere, aeriene, navale) 9. Terorism Există norme şi coduri de respectat care converg cu legislaţia UE.

Tabelul nr. 2 - Situaţia legislaţiei naţionale, preventive integra într-un sistem legislativ internaţional. avut impact asupra procedurilor de management În unele cazuri, legislaţia nouă este în conflict al dezastrelor. Este necesară o revedere şi direct cu legislaţia aplicată ulterior de un regim revizuire a structurilor de management existente politic diferit. Legislaţia conflictuală disipează la toate nivelurile pentru a le defini clar rolurile, rolurile şi responsabilităţile diferitelor ministere, responsabilităţile şi capabilităţile. Un element cheie comisii sau agenţii guvernamentale şi organizaţiilor pentru un management eficient pe plan local sau la nonguvernamentale. Scenariile de planificare a faţa locului îl reprezintă un sistem de management acţiunii în caz de dezastre, dacă există, tind să bine definit. Sistemul managementului de urgenţă fie foarte conservatoare şi nu iau în considerare trebuie să fie delegat către autorităţile locale prin schimbarea structurii populaţiei (creştere/scădere delegaţii scrise în care să li se asigure autoritatea demografică, densitate în mediu rural sau urban, de intervenţie cu structurile şi specialiştii lor. populaţie activă/inactivă etc.), dezvoltarea urbană Sistemul de management trebuie să cuprindă sau întreaga arie de dezastre majore potenţiale. ariile majore de funcţionare necesare pentru Schimbările frecvente intervenite în organizaţiile un management eficient de urgenţă: prevenire, guvernamentale în ultima perioadă de timp au pregătire, management al operaţiilor, planificare,

70 IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 NATO ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ: POLITICI, STRATEGII, ACŢIUNI

Elemente Legislaţia română 1. Cadru legislativ Existent, dar este necesar un Sistem Naţional Integrat de Gestionare a Crizelor general 2. Intervenţia Existentă, dar greoaie din cauza mecanismului de intervenţie complicat instrumentelor: a) Alocare de resurse de Existentă, dar slabă şi fragmentată, deoarece se face greu transferul de fonduri intervenţie de rezervă de la nivel naţional la nivel local Existentă, dar pot interveni probleme de mobilizare deoarece o mare parte din b) Alocare de personal personal aparţine de ministere nevoite să îşi continue activitatea fără acesta pe timpul intervenţiei la urgenţe. c) Alocare de bunuri Existentă, dar greu de mobilizat datorită lipsei unei centralizări materiale 3. Hazarde naturale, Există cadru juridic cu privire la mobilizarea în caz de hazarde naturale componente esenţiale la (Programe, Strategii, Manuale etc. ca părţi componente ale unor hotărâri de intervenţie: Guvern, ordine ministeriale etc. )

a) Protecţia vieţii şi Există norme juridice care stipulează modul de intervenţie medicală la sănătăţii umane dezastre, există chiar şi un sistem medical de intervenţie la dezastre

b) Protecţia mediului În general, este respectat cadrul normativ al UE c) Protecţia O strategie este în curs de elaborare, astfel încât protecţia infrastructurilor infrastructurilor critice critice se realizează fragmentar d) Componenta de asigurări a bunurilor În anul 2011 a fost instituită asigurarea obligatorie a imobilelor materiale ONG-uri străine, în principal. Voluntariatul în acest domeniu nu este dezvoltat e) Voluntariat la şi nici populaţia civilă nu este organizată în acest sens pentru a-şi proteja intervenţii propriile bunuri Existentă, compatibilă cu cea a UE pe toate tipurile de ameninţări (chimic, 4. Accidente tehnologice biologic, radiologic etc.) a) Protecţia sănătăţii Există cadrul legal în acest sens. umane Există prevederi în acest sens, dar din pricina rapidităţii cu care se schimbă b) Protecţia mediului cerinţele de standarde din partea UE, armonizarea este destul de asincronă. c) Protecţia Există legislaţie cu privire la protecţia civilă, unde intervenţia se realizează infrastructurilor critice asupra persoanelor şi bunurilor. 4. Revolte Există cadru juridic de intervenţie* 5. Terorism Există cadru juridic de intervenţie conform normelor UE Există cadru juridic pentru protejarea persoanelor, dar în situaţia unor acte a) protecţia persoanelor teroriste care includ şi răpiri de persoane, avem un deficit de negociatori Există legislaţie pentru intervenţie în cazul unui atac terorist dar avem un b) protecţia deficit în ce priveşte hărţile urbane pe baza cărora să fie întocmite planuri şi infrastructurilor critice care să constituie baza pentru exerciţii antiteroriste. c) protecţia mediului Există normele preventive care intervin şi pe acest tip de situaţii

* UE nu intervine la nivel naţional în aceste cazuri, decât în momentul în care este solicitată de ţara gazdă prin mecanismul de management al crizelor.

Tabelul nr. 3 - Situaţia legislaţiei naţionale, de intervenţie

IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 71 NATO ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ: POLITICI, STRATEGII, ACŢIUNI

Elemente Legislaţia română Modificare a unor norme juridice ce s-au Există, dar se observă o desincronizare din cauza procesului dovedit depăşite de-a lungul intervenţiei legislativ greoi din ţara noastră la urgenţă

Tabelul nr. 4 - Situaţia legislaţiei naţionale, post-intervenţie administrare şi logistică. De exemplu, pentru ca setului de valori administrative care definesc un sistem de răspuns să aibă eficienţă (mai ales spaţiul european: transparenţa, predictibilitatea, când este de amploare naţională) este necesară o responsabilitatea, adaptabilitatea şi eficienţa. abordare comună de răspuns la dezastre care să Evoluţia societăţii a impus, ca o necesitate „sine asigure comuniunea în terminologie, calificările qua non”, adoptarea unor iniţiative legislative personalului de intervenţie, procedurile utilizate care să asigure baza legală pentru managementul şi orientarea de management. În situaţia unui urgenţelor civile, cu o atenţie deosebită pentru dezastru care depăşeşte graniţele naţionale, mai dezastre. Mai mult, opţiunea României privind sunt necesare şi pre-aranjamente cu privire la integrarea în NATO şi UE a asigurat puntea de modul de obţinere a vizelor de trecere pentru legătură între organismele cu atribuţii în domeniu echipele de intervenţie, rezervelor de hrană sau de – Înaltul Comitet NATO pentru Planificarea altă natură necesare procedurilor de intervenţie, Activităţilor Civile în Situaţii de Urgenţă, precum sau chiar a câinilor utilizaţi pentru căutare şi şi cu structurile Uniunii Europene de profil. salvare a persoanelor implicate în dezastre. În România nu există un Sistem Naţional Numeroase programe guvernamentale şi Integrat de Gestionare a Crizelor. Legislaţia interguvernamentale au ca preocupare majoră actuală nu reglementează în mod unitar gestionarea probabilitatea apariţiei unor evenimente resurselor şi modul de acţiune pentru toate formele catastrofale în zone vulnerabile. Obiectivele de manifestare a unei crize. Modul de gestionare a acestor programe au o dublă natură care se referă diverselor tipuri de criză pe domenii (mobilizare, la contracararea disfuncţionalităţii societăţii şi război, stare de urgenţă, stare de asediu, dezastre, ameliorarea productivităţii în zonele afectate, prin protecţie civilă etc.) este reglementat prin legi dezvoltarea unui management eficient al stării de specifice, iar managementul acestora este asigurat criză, bazat pe un sistem informaţional modern. prin structuri permanente sau temporare organizate Programele cuprind proiectarea planurilor de pe fiecare domeniu. acţiune şi prevenire în cazul unor calamităţi În prezent, există planuri de cooperare pentru naturale şi definirea modalităţilor optime de intervenţia şi gestionarea în comun a crizelor de reacţie şi refacere în urma dezastrelor. Majoritatea către structurile cu sarcini de apărare şi cele ci- statelor dezvoltă programe naţionale cu privire la vile. Cooperarea nu este susţinută însă de o lege reducerea pericolului inundaţiilor, alunecărilor de care să stabilească responsabilităţile specifice fie- teren, efectelor cutremurelor sau al altor riscuri cărei structuri. Şi în această privinţă este necesară specifice, asigurarea împotriva pericolelor naturale armonizarea cu legislaţia Uniunii Europene, care etc.. Studiile geografice privind riscul apariţiei să conducă la un sistem naţional unitar de gestio- unor asemenea evenimente în anumite areale şi nare a crizelor şi să stabilească responsabilităţile condiţii au condus în numeroase ţări la formarea pentru instituţiile cu atribuţii în domeniu. Pentru unor organizaţii de profil care să influenţeze elaborarea proiectului de lege şi organizarea unui politicile guvernamentale adecvate. sistem naţional de gestionare a crizelor, este nece- Reforma administraţiei publice se înscrie sar un grup de lucru interministerial, sub coordo- în acţiunea Guvernului României pentru narea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, din promovarea unei societăţi moderne, compatibilă care să facă parte toate structurile şi să-şi desfă- cu standardele europene. Reforma implică şoare activitatea în baza unui program de activi- adoptarea, implementarea şi asimilarea de către tate aprobat. Prima urgenţă o reprezintă protecţia sistemul administraţiei publice din România a civilă, care ar trebui să includă şi elemente refe-

72 IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 NATO ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ: POLITICI, STRATEGII, ACŢIUNI ritoare la intervenţia în caz de dezastru, pe lângă De asemenea, considerăm necesară crearea, atribuţiile din actuala lege. la nivel naţional, a Cadrului de acţiune pentru În 2004, Guvernul României a adoptat cadrul implementarea Platformei globale pentru legislativ (O.U.G. 21/2004) pentru înfiinţarea reducerea riscurilor la dezastre, pentru perioada Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor 2005-2015, adoptată la Hyogo – Japonia. de Urgenţă, pentru asigurarea resurselor şi Un alt obiectiv pentru îmbunătăţirea coordonarea acţiunilor în situaţii de urgenţă, managementului situaţiilor de urgenţă şi de în condiţiile în care România prezintă mari risc extrem l-ar constitui aplicarea, împreună vulnerabilităţi la calamităţi naturale şi antropice cu celelalte entităţi cu atribuţii în domeniu, a precum: cutremure – Bucureşti este capitala prevederilor Directivei Comunităţii Europene europeană cu cel mai mare risc seismic şi unul privind Infrastructura Critică, precum şi stabilirea dintre cele mai expuse 10 mari oraşe ale lumii; Cadrului naţional de acţiune în acest sens. - inundaţii - evenimente anuale cu mari pagube Considerăm că ar fi de bun augur şi materiale şi umane; alunecări de teren – circa implementarea unui sistem integrat de gestiune a 20% din teritoriu prezintă condiţii favorizante; stocurilor rezervelor de stat, a resurselor umane, accidente ecologice la exploatările miniere şi nu materiale şi economice posibile a fi utilizate la numai. urgenţă pentru că, în prezent, acestea sunt defalcate Actul normativ reglementează înfiinţarea, pe instituţiile cu atribuţii în managementul de la nivel central şi teritorial, a structurilor cu urgenţă şi nu se cunoaşte cu exactitate ce bunuri atribuţii în domeniul gestionării situaţiilor de materiale fac obiectul centralizării în plan urgenţă, respectiv de coordonare, planificare şi naţional. suport al deciziei, cu activitate temporară sau permanentă, plasate într-un sistem ierarhizat după Lucrare realizată în cadrul proiectului criteriile administrativ-teritorial şi al domeniului de cercetare PROSTRACT „Cercetări de responsabilitate. Aceste structuri asigură interdisciplinare pentru proiectarea strategiilor gestionarea unitară şi permanentă a tuturor economico-financiare de acţiune în evenimentele activităţilor de planificare şi realizare a măsurilor de risc extrem. Hazarde naturale şi accidente de prevenire, limitare şi înlăturare a efectelor tehnologice”. distructive ale situaţiilor de urgenţă. Sistemul Naţional de Management al BIBLIOGRAFIE: Situaţiilor de Urgenţă este organizat de autorităţile administraţiei publice şi se compune dintr-o reţea 1. Proiect de aviz al Comitetului Regiunilor de organisme, organe şi structuri abilitate în privind consolidarea răspunsului european managementul situaţiilor de urgenţă, constituite în caz de dezastre, NAT-V-012, a 90-a sesiune pe niveluri sau domenii de competenţă şi dispune plenară, 11 - 12 mai 2011. de infrastructura şi de resursele necesare pentru 2. Disaster Preparedness and Prevention îndeplinirea atribuţiilor. Initiative (DPPI), Regional Report of the DPPI În principiu, compunerea sistemului naţional Operational Team, “The Gorizia Document”, vizează: comitete pentru situaţii de urgenţă; May, 2001. Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă; 3. Report no. SEC(2011 709 final from the servicii publice comunitare profesioniste pentru Commission to the European Parliament and the situaţii de urgenţă; centre operative pentru situaţii Council, Annual Report on the European Union’s de urgenţă; comandantul. Humanitarian Aid and Civil Protection Policies România trebuie să promoveze şi să aplice and their implementation in 2010. conceptul cooperării inter-agenţii în prevenirea 4. Revista de Protecţie Civilă, serie nouă, şi gestionarea crizelor. Din punct de vedere nr. 1/2009, anul XV. instituţional, prioritară rămâne înfiinţarea 5. Natural and Technological Hazards Centrului Naţional de Gestionare a Crizelor iar, and Risks Affecting the Spatial Development of ulterior, pornind de la structura acestuia, să se European Regions, edited by Philipp Schmidt- promoveze proiectul unui Centru Regional de Thomé Geological Survey of Finland, Special Gestionare a Crizelor. Paper 42, 153–167, 2006.

IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 73 NATO ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ: POLITICI, STRATEGII, ACŢIUNI

6. European Union Network for the controlul activităţilor care prezintă pericole de Implementation and Inforcement of the accidente majore în care sunt implicate substanţe Environmental Law, Effective Enforcement Needs periculoase. a Good Legal Base: Final Report of the IMPEL 22. Hotărârea Guvernului nr. 2288/2004 Better Legislation Project, 2003. pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii 7. Bugetul de stat pe anii 2008-2010, de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte sinteză. organe centrale şi organizaţiile neguvernamentale 8. MAI, IGSU, Analiză statistică privind privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de activităţile de prevenire şi intervenţiile în situaţii urgenţă. de urgenţă în perioada 01.01-30.06.2011. 23. Hotărârea Guvernului nr. 1490/2004 9. Asociaţia ALMA-Ro, Managementul pentru aprobarea Regulamentului de Organizare riscului de dezastru – ghid de lucru pentru ONG- şi Funcţionarea şi a organigramei Inspectoratului urile de mediu în prevenirea dezastrelor, martie General pentru Situaţii de Urgenţă. 2007. 24. Assessing the dirty bomb threat, http:// 10. MAI, Planul naţional de asigurare cu www.isn.ethz.ch/isn/Current-Affairs/Security- resurse umane, materiale şi financiare pentru Watch-Archive/Detail/?ots591=4888caa0-b3db- gestionarea situaţiilor de urgenţă în anul 2008. 1461-98b9-e20e7b9c13d4&lng=en&v33=10653 11. Comisia Europeană, 2011 Management 3&id=53998 Plan, DG Climate Action. 25. www.air-dc.org – Centrul de Prevenire al 12. BÎLDEA, Marin, Comunitate şi Institutului American de Cercetare. vulnerabilitate: percepţie, comunicare, reducerea 26. Programul de consolidare a clădirilor riscului dezastrelor, Editura MIRA, 2007. publice – proiectul de diminuare a riscurilor 13. U.S. Department of Defense, Report of în cazul producerii calamităţilor naturale şi the Defense Science Board Task Force on Critical pregătirea pentru situaţii de urgenţă – Componenta Homeland Infrastructure Protection, January B: Reducerea riscului seismic, disponibil la: 2007. http://www.mdrl.ro/index.php?p=1111. 14. Adresa Nr. 34146/12.11.2010 a Comisiei 27. Hotărârea Guvernului nr. 762/2008 pentru de Supraveghere a Asigurărilor către Parlamentul aprobarea Strategiei naţionale de prevenire a României, privind propunerea legislativă pentru situaţiilor de urgenţă. modificarea şi completarea Legii nr. 260/2008 28. Eurisc comments, http://www.eurisc.org/ privind asigurarea obligatorie a locuinţelor publications/euriscomments.html. împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi 29. Consultanţă de mediu, http://www.cpmed. inundaţiilor. ro/consultanta-de-mediu.html. 15. European Comission, Study on the 30. OCON ECORISC; http://www. implementation effectiveness of the environmental oconecorisc.ro/index.php?page=1031&subpage= liability directive (ELD) and related financial 2046. security issues, final report, noiembrie 2009. 31. Four elements of the CDP, http://www.eda. 16. European Spatial Planning Observation europa.eu/Strategies/Capabilities/Fourelements. Network, INTERACT-ESPON thematic study on 32. Employment protection legislation Environmental Hazards and Risk Management, database – EPLex, http://www.ilo.org/dyn/ Final Report, ianuarie 2006. terminate/ termmain.home. 17. Plan strategic al Ministerului Internelor 33. CISDOC - bibliographic database, http:// şi Reformei Administrative 2007-2009, sinteză. www.ilo.org/safework/info/databases/lang--en/ 18. Guvernul României, Stadiul implementării WCMS_112523/index.htm. Programului Operaţional Regional 2007-2012, 34. CISTHES – Occupational Safety and 15 decembrie 2010, Bucureşti. Health Thesaurus, http://www.ilo.org/safework/ 19. Strategia de prevenire si combatere a info/ databases/lang--en/WCMS_112576/index. catastrofelor naturale, 1994, Yokohama. htm. 20. Strategia Internaţională pentru Reducerea 35. EU Statistics, http://ec.europa.eu/social/ Dezastrelor (ISDR), 2000. main.jsp?catId=787&langId=en. 21. Hotărârea Guvernului nr. 95/2003 privind 36. Safety of Nuclear Power Reactors, http://

74 IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 NATO ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ: POLITICI, STRATEGII, ACŢIUNI www.world-nuclear.org/info/inf06.html. în Europa, la 15 miliarde de Euro anual. [ABI (2005) şi 37. International Nuclear Safety Group Munich Re (2008)]. (INSAG), http://www-ns.iaea.org/committees/ 10 Decizia Consiliului din 23 Octombrie 2001 insag.asp. instituind un mecanism comunitar pentru a facilita 38. Natural Hazards Web Sites, http://www. cooperarea consolidată în intervenţiile de asistenţă pentru protecţie civilă, disponibil on-line la http://eur- riskworld.com/websites/webfiles/ws5aa022.htm. lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ: 39. Commision Implementing Decision of L:2001:297:0007:0011:E N:PDF, accesat la data de 30.06.2011, on Instrument for Stability – Crisis 20.10.2011. Preparedness Component (Peace-building 11 Ibidem, Articolul 4, punctul (5), p. 5. Partnership) – 2011 Annual Action Programme. 12 Ibidem, Articolul 3, punctul (5), p. 5. 40. Fondul de Solidaritate al UE, http:// 13 Decizia Comisiei din 20 Decembrie 2007, ec.europa.eu/regional_policy/thefunds/solidarity/ de modificare a Deciziei 2004/779/EC Euratom a index_ro.cfm#6. Comisiei de stabilire a normelor de aplicare a Deciziei 41. The SIPRI Military Expenditure Database, 2007/779/EC Euratom a Consiliului de instituire a unui http://milexdata.sipri.org/result.php4. mecanism comunitar de protecţie civilă, notificată cu numărul C(2007) 6464, disponibilă la http://eurlex. 42. indexMundi, http://www.indexmundi. europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ: com/facts/. L:2008:020:0023:0034:R O:PDF, accesat la data de 43. Lege nr. 481 din 8 noiembrie 2004, 20.10.2011. republicată, privind protecţia civilă. 14 Dr. Constantin Moştoflei, Dr. Grigore Alexandrescu, Cristina Bogzeanu, Managementul NOTE: consecinţelor, Editura Universităţii Naţionale „Carol I”, Bucureşti, p. 42. 1 www.igsu.ro/snmsu.htm 15 Obiectivul „convergenţă” priveste regiunile 2 Disaster Preparedness and Prevention Initiative caracterizate de niveluri scăzute ale PIB-ului şi ale (DPPI), Regional Report of the DPPI Operational ocupării forţei de muncă, şi ale căror PIB per capita Team, “The Gorizia Document”, May, 2001. este mai mic cu 75% din media UE, aşa cum o arăta 3 Evaluarea şi cartografierea hazardelor naturale versiunea 2000-2002. Acesta se aplică la 99 de regiuni şi tehnologice la nivel local şi naţional. Studii de caz, reprezentând 35% din populaţia UE-27 şi vizează disponibil la: http://www.scritube.com/geografie/�� promovarea condiţiilor propice creşterii economice şi evaluarea-si-cartografierea-ha21541.php,�� accesat la ale acelora care conduc la o convergenţă în timp real în data de 08.10.2011. statele membre şi regiunile cel mai puţin dezvoltate. 4 Dr. Constantin Moştoflei, Dr. Grigore 16 Politica europeană de coeziune în România, Alexandrescu, Cristina Bogzeanu, Managementul accesibil la http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/ consecinţelor, Editura Universităţii Naţionale „Carol docgener/informat/country2009/ro_ro.pdf, accesat la I”, Bucureşti, p. 46. data de 21.10.2011. 5http://www.mai.gov.ro / Documen- 17 Politica europeană de coeziune în România, te / Transparenta % 20decizionala / Ane- accesibil la http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/ xa % 20Plan % 20 gestionare % 20situatii % docgener/informat/country2009/ro_ro.pdf, accesat la 20 de %20 urgenta.pdf, accesat la data de 18.10.2011. data de 21.10.2011. 6 Romanian military expenditures, http://www. 18 A se vedea:http://www.europeana.ro/bani/fsue indexmundi.com/facts/romania/military-expenditure, %20fondul%20de%20solidaritate%20al%20uniunii accesat la data de 19.10.2011. %20europene.htm, accesat la data de 22.10.2011, ora 7 http://www.gov.ro/saptamana-financiara-publi- 18.20. shed-in-its-october-26th-issue-the-article-entitled-the- 19 Fondurile de solidaritate UE, accesibil la: http:// executive-interim-but-financially-omnipotent-which__ ec.europa.eu/regional_policy/thefunds/solidarity/ l2a107081.html, accesat la data de 19.10.2011. index_ro.cfm, accesat la data de 21.10.2011. 8 Comisia Comunităţilor Europene, Bruxelles, 20 Idem. 23.2.2009, COM(2009) 82 final, Comunicare a 21 Particularităţi ale sistemului bugetar al Comisiei către Parlamentul European, către Consiliu, Uniunii Europene, disponibil la: http://www.stiucum. către Comitetul Social şi Economic European şi către com/ finante/finate-publice/Particularitati-ale- Comitetul Regiunilor, O abordare comunitară în privinţa sistemului73896.php, accesat la data de 21.10.2011. prevenirii dezastrelor naturale şi a celor provocate de 22 Ghidul privind abordarea comună în lupta om {SEC(2009)202}{SEC(2009)203}. împotriva terorismului, COTER; Bruxelles, 26 mai 9 Impactul economic al dezastrelor a fost estimat, 2003.

IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 75 SECURITATE ŞI STRATEGIE MILITARĂ

EDUCAŢIA, FACTOR STRATEGIC ÎN CADRUL SECURITĂŢII NAŢIONALE

Dr. Viorel BUŢA*

În acest articol, demersul autorului este În general, delimitarea câmpului de cercetare concentrat asupra identificării rolului educaţiei în în studiul securităţii este realizat prin analiza sistemul complex al securităţii naţionale. Pornind ameninţărilor, fiind urmărite, în principal, două de la dimensiunile securităţii pe care autorul caracteristici, şi anume: să se folosească mijloace le asociază activităţilor umane cotidiene, sunt excepţionale, cum ar fi de exemplu: uzul forţei, uzul relaţionate securitatea naţională şi securitatea forţei disproporţionate, restricţii şi/sau interdicţii umană. Astfel, educaţia apare identificată drept în exercitarea drepturilor şi libertăţilor individuale unul din factorii majori aflaţi la nivelul dimensiunii şi să poată fi considerate dreptexistenţiale , cu alte cultural a securităţii, nivel de unde poate influenţa cuvinte, să vizeze evoluţia obiectului de referinţă semnificativ şi alte dimensiuni ale securităţii (statul, naţiunea, valorile). precum cel economic, social sau militar. Domeniile care intră în vederea studiilor de Cuvinte-cheie: educaţie; cultură; securitate securitate sunt identificate pornind de la tipurile naţională; securitate umană; dimensiunea acţiunilor umane ce le generează. Astfel, discutăm culturală a securităţii. despre domeniul politic (cel care vizează relaţiile de autoritate, recunoaşterea statelor şi a guvernelor), 1. Consideraţii preliminare domeniul militar (care presupune, în esenţă, mijloace coercitive), domeniul social (considerat Dezbaterea asupra componentelor securităţii frecvent prin prisma socio-economică), domeniul şi a modurilor cum se poate realiza securitatea cultural (care include aspectele identitare, etnice a devenit din ce în ce mai complexă şi mai şi/sau religioase), domeniul economic (axat pe specializată. În ciuda acestui fapt, din larga paletă a aspectele financiare, de producţie şi cele relaţionate literaturii de specialitate din ultimele şase decenii, resurselor energetice) şi domeniul de mediu (care nu s-a impus, încă, o definiţie care să fie acceptată se referă la activităţile umane şi impactul acestora unanim, astfel că, în special astăzi, conceptul asupra biosferei). De asemenea, întâlnim în cadrul pare mai controversat ca oricând. Prin urmare, studiilor disciplinare, analize axate pe conexiunea conceptul de securitate rămâne destul de ambiguu dintre aceste domenii, astfel: domeniile politico- în conţinut, prin referirea sa la diferite aspecte şi/ militar, socio-cultural etc. sau valori, acest fapt fiind posibil, în mare măsură, Astfel, putem observa că obiectele de referinţă şi din cauza implicării unei arii vaste de contexte ale securităţii depind de domeniul abordat, şi scopuri multiple ale indivizilor, guvernelor sau acestea putând fi: teritoriul, populaţia, forţele mediilor academice. Este un concept supus în armate, suveranitatea, proiectul politic, ideologia egală măsură contradicţiilor, ca şi subtilităţilor. care îl susţine, calitatea şi cantitatea forţei de

* ��Gl. bg. (r.) prof. univ. dr. Viorel BUŢA ([email protected]) este locţiitorul comandantului pentru învăţământ, pro-rector al Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”.

76 IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 SECURITATE ŞI STRATEGIE MILITARĂ muncă, identitatea colectivă a unei naţiuni sau urmare, securitatea umană este relaţionată concep- a altor grupuri etnice sau religioase (minorităţi tului de bunăstare, aceasta constituind, totodată, o semnificative), educaţia, accesul la resurse, în unitate de măsură a nivelului securităţii umane. În principal energetice, aprovizionarea cu materii termeni concreţi, bunăstarea poate fi indicată, la prime, reglementarea funcţionării sistemului nivel naţional, de către venitul pe cap de locui- financiar etc., sursele de hrană şi de apă potabilă, tor, dar, aşa cum se afirmă în raportul menţionat biodiversitatea etc. anterior, pentru o mai evaluare cât mai corectă a O analiză atentă asupra mediului de securitate securităţii umane, este necesar să se aibă în vedere modern şi contemporan ne dezvăluie însă faptul şi alţi doi factori şi anume: sănătatea şi educaţia2. că multitudinea de încercări în scopul asigurării Având aceste elemente, putem contura o premi- unei stări optime de securitate şi stabilitate nu a să iniţială a demersului nostru, şi anume că toate avut rezultatele dorite întotdeauna. Mare parte a domeniile activităţii umane sunt relaţionate celor abordărilor privind securitatea s-au orientat asupra trei factori notaţi anterior, şi avansăm ipoteza că asigurării securităţii teritoriale a statului naţiune aceştia pot constitui factori strategici în cadrul se- prin relaţiile de putere, în special prin intermediul curităţii naţionale. Demersul nostru ştiinţific va fi celor de tip militar. Mutarea accentului în ultimul orientat însă, cu precădere, asupra factorului edu- deceniu asupra aspectelor economice relaţionate caţional şi a importanţei sale strategice în cadrul securităţii a condus la identificarea unor domenii securităţii naţionale, sau mai corect spus locul şi mai puţin cercetate, cum ar fi securitatea rolul său în creionarea oricărei strategii de securita- energetică, securitatea resurselor în general şi a te, fie ea naţională, europeană sau euro-atlantică. celor ce ţin de hrană în special, s-a vorbit din ce Este evident că între securitatea naţională în ce mai des despre securitatea alimentară. Toate şi securitatea umană există o relaţie directă, aceste tendinţe nu dezvăluie celui aplecat asupra sunt concepte complementare şi instrumente subiectului decât un singur lucru: o puternica latură de asigurare şi arii de manifestare comune. În „umanistă” în domeniul studiilor de securitate, aplicabilitatea practică a ambelor concepte, forţele o ştiinţă a securităţii care are în centrul ei omul, armate sunt un numitor comun, o garanţie pentru individul. Securitatea umană este unul dintre atenuarea riscurilor şi îndepărtarea ameninţărilor. conceptele ce aparţin acestei tendinţe; acesta combină dezvoltarea economică cu securitatea 2. Dimensiunea culturală a securităţii militară şi alte drepturi fundamentale ale omului. De câţiva ani buni, în studiul evoluţiei scenei Aşa cum a fost promovat de către Organizaţia internaţionale, se impune tot mai mult o nouă Naţiunilor Unite (ONU), acesta avea sens de lipsa direcţie de cercetare: aceea a tendinţelor culturale, sentimentului de teamă şi grijilor privind nevoile a formelor de gândire şi modelelor după care se fundamentale umane. dezvoltă fundamentul ideatic într-un anumit Astfel, Human Development Report, emis în cadru cultural. În acest fel, există posibilitatea 1994 de către Programul de Dezvoltare al Naţiu- de a pătrunde subtil, în profunzimea unei anume nilor Unite, este axat în mod special asupra con- gândiri, a sistemului de elaborare a reprezentărilor ceptului de securitate umană, concept care nu mai unde se formează motivaţiile şi resorturile ei avea legătură atât de directă cu dimensiunea mili- subtile, chiar inconştiente uneori, dar existente în tară a securităţii, fiind orientat mai degrabă către viaţa indivizilor şi a societăţilor. viaţa şi demnitatea umană decât spre lupta arma- Majoritatea literaturii de specialitate din dome- tă1. Astfel, securitatea umană avea patru caracte- niul analizelor de securitate din ultima jumătate a ristici esenţiale: era universală, componentele sale secolului al XX-lea nu pare a acorda o atenţie spo- erau inter-relaţionate, cel mai potrivit mijloc de rită dimensiunii culturale a securităţii naţionale. asigurare a ei era prin instrumente preventive şi, Deşi există autori care identifică domeniul cultu- cel mai important, omul era măsura întregii con- ral fiind integrat conceptului modern al securităţii strucţii a acestui concept. Ca orice concept rela- naţionale3 alături de cele deja tradiţionale, de cele ţionat securităţii, securitatea umană este carac- mai multe ori aspectele culturale (etnie, religie, terizată de două elemente cheie: orientarea către limbă ş.a.) sunt tratate în cadrul dimensiunii soci- viitoarele riscuri şi evitarea oricăror perspective ale. Schimbările petrecute pe scena internaţiona- care să conducă în viitor la stări de deprivare. Prin

IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 77 SECURITATE ŞI STRATEGIE MILITARĂ lă la cumpăna dintre milenii au obligat, însă, atât • instruirea- transmiterea de informaţii şi comunitatea ştiinţifică, cât şi factorii de decizie cunoştinţe; politică şi militară să acorde o mai mare atenţie • formarea – dezvoltarea unor abilităţi, acestui domeniu. Prin urmare, în analiza noastră atitudini şi comportamente, multiplicând astfel vom aborda separat dimensiunea culturală faţă de dimensiunile procesului educaţional. Aceasta se cea socială, dar nu vom neglija influenţele pe care realizează prin transpunerea adecvată de strategii la fiecare dintre acestea o au asupra celeilalte, fapt nivelul realităţii sociale din mediul socio-cultural normal de altfel, din moment ce sistemul securi- în care individul uman îşi desfăşoară activităţile tăţii naţionale este considerat unul interdependent cotidiene. Astfel, putem afirma că educaţia este (domeniile politic, militar, economic, social, cul- un sistem de procese organizat al socializării şi tural şi de mediu nefiind entităţi de sine stătătoa- formării profesionale a indivizilor umani, prin care re, procesele petrecute la fiecare nivel producând se realizează conexiunea dintre sursele de putere după caz, mutaţii la nivelul întregului sistem). ale statului şi anume dintre populaţie, cultură şi Întrucât statele sunt entităţi dominante, securita- economie/producţie economică. tea naţională este o problemă centrală atât în cazul În continuarea demersului nostru, vom alege ca referirii ei la stat, cât şi în aplicarea ei mai directă reper o definiţie a culturii potrivită: „cultura constă la elementele sale culturale. Permeabilitatea statelor din derivate ale experienţei, mai mult sau mai pu- atât la ideile cât şi la popoarele asociate cu alte state, ţin organizate, învăţate sau create de indivizii unei şterge graniţele dintre securitatea internă şi cea in- populaţii, inclusiv acele imagini sau coduri ale in- ternaţională. Dispar astfel distincţiile între cetăţenii terpretărilor (înţelesurilor) lor transmise din gene- unui stat şi cei străini, între politica internă şi inter- raţie în generaţie”4. Prin urmare, cultura se referă naţională, astfel, chiar şi simplul schimb de idei şi la obiceiuri, practici, limbă, valori şi perspective de comunicare putând duce la ameninţări culturale asupra lumii, derivate ale experienţei, mai mult semnificative politic (cum este cazul reacţiei funda- sau mai puţin organizate, învăţate sau create de mentaliştilor islamişti la penetrarea ideilor occiden- indivizii unei populaţii, inclusiv acele imagini sau tale în lumea arabă). Problemele de limbă, religie şi coduri ale interpretărilor (înţelesurilor) lor trans- tradiţie culturală deţin un loc important în ideea de mise din generaţie în generaţie. Aşadar, indivizii stat şi pot avea nevoie să fie apărate sau protejate în sunt educaţi în cadrul unui anumit tip de cultură cazul „importurilor” culturale, atât de seducătoare de care modelează şi direcţionează capacitatea de so- multe ori. Multe conflicte actuale au la bază credin- cializare a indivizilor. Datorită dezvoltării acestei ţe, cele mai multe rezultând din ciocnirea aspectelor capacităţi de socializare, educaţia are impact asu- religio-politice ale comunităţilor aflate în conflict şi pra mobilităţii structurilor sociale ale comunităţii asocierea lor cu politicile guvernamentale. Educarea (societăţii şi asupra procesului de integrare socială aderenţilor în spiritul urii sau adversităţii faţă de tot a individului în comunitate. Aşadar, translatându- ceea ce constituie culturile exterioare, în cazul unora ne atenţia către securitate, educaţia se află într-o re- „militante”, ce practică şi un „prozelitism agresiv”, laţie funcţională, am spune noi chiar autoreglabilă, este un fapt real de necontestat. cu celelalte dimensiuni ale securităţii naţionale (figura nr. 1). Aşa cum menţionam anterior, multiplicarea dimensională a educaţiei se realizează prin 3. Locul şi rolul educaţiei în ecuaţia complexă, implementarea de strategii la nivelul comunităţii/ multidimensională a securităţii naţiunii/statului. Strategiile sunt implementate la nivel naţional de către autorităţile competente ale Ca urmare a faptului că mediul de securitate statului. Acest proces de implementare are loc în internaţional este din ce în ce mai fluid, cu aspecte funcţie de interesele naţionale, aşa cum reies din complexe în evoluţia sa, s-a ajuns ca şi spaţiul cadrul strategiilor naţionale de securitate. existenţei cotidiene să prezinte caracteristici similare. În acest context individual uman şi-a Concluzii diversificat activităţile, abilităţile şi competenţele, iar educaţia joacă un rol important în această În contextul celor prezentate anterior, sistemul diversificare prin cele două componente majore militar trebuie să dezvolte metode care să permită ale sale: evoluţia ansamblului său, a sistemelor care

78 IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 SECURITATE ŞI STRATEGIE MILITARĂ

Figura nr. 1. Dimensiunile securităţii Sursa: Realizarea autorului definesc capabilităţile militare necesare acţionării BIBLIOGRAFIE: în mediul de securitate actual. Experienţa practică la comanda unor structuri 1. ANTONESEI, Liviu, Paideia. Fundamentele militare se bazează în mod fundamental pe culturale ale educaţiei, Editura Polirom, Iasi, 1996. experienţa acumulată în procesul educativ, din 2. BUTA, Viorel, ION, Emil, DINU, Mihai- învăţământ, când se pun bazele conceptuale şi de Ştefan, Religie şi securitate în Europa secolului antrenament militar. Tocmai de aceea curriculumul XXI – glosar de termeni, Editura UNAp„Carol I”, educaţional pentru toate formele şi nivelurile de 2007. pregătire din instituţiile de învăţământ militar 3. BIRZEA, Cezar., Arta si stiinţa educaţiei, superior vine în sprijinul unei abordări pragmatice Editura Didactică şi Pedagogică R.A., Bucuresti, şi apropierii proceselor educaţionale de cerinţele 1998. beneficiarilor finali: categoriile de forţe şi Statul 4. CUCOS, Constantin., Pedagogie, Editura Major General. Polirom, Iasi, 1996. Concret, avem de-a face cu un nivel superior 5. DEWEY, John, Democraţie si educaţie, al caracterului practic-aplicativ al procesului Editura Didactică şi Pedagogică, Bucuresti, 1972. de învăţământ prin focalizarea pe bagajul de 6. LERNER, Richard, Concepts and Theories cunoştinţe, precum şi pe abilităţile şi deprinderile of Human Development, Random House, New pe care trebuie să le aibă, în primul rând, ofiţerii York, 1986. de comandă şi cei de stat major, de la eşalonul batalion în sus, acesta fiind principalul produs pe NOTE: care îl formăm. Acest fapt nu înseamnă altceva decât un proces 1�� Human�� Development Report, United Nations educaţional integrat în care cele două componente Development Programme (UNDP), Oxford University majore ale sale, instruirea şi formarea, se îmbină Press, New York, 1994, p.22. eficient. Calitatea acestor două componente 2�� Human Development Index, United Nations Development Programme (UNDP), Oxford University este urmărită în mod special, având în vedere Press, New York, 1990. diversificarea misiunilor şi ariilor de desfăşurare 3 Liviu Habian, Ion Giurcă, Politica de securitate a forţelor Armatei României, îndeplinirea a României în spaţiul central şi est-european, Editura capabilităţilor necesare executării cu succes a A.I.S.M., Bucureşti, 1995, p. 2. misiunilor neînsemnând doar interoperabilitate 4�� Theodore S. Schwartz, Geoffrey M. White, la nivel de tehnică şi echipamente, ci pregnant, la Catherine A. Lutz, New Directions in Psychological nivelul resursei umane. Anthropology, Cambridge University Press, Cambridge, 1992, p. 324.

IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 79 SECURITATE ŞI STRATEGIE MILITARĂ

AGRESIUNILE LA ADRESA INFRASTRUCTURILOR CRITICE, CU IMPLICAŢII MILITARE ŞI NONMILITARE

Dr. Gheorghe MINCULETE*� Daniela RĂPAN**

Creşterea, fără precedent, în ultimele decenii, altă natură. Infrastructurile critice sunt, de regulă, a riscurilor, pericolelor şi ameninţărilor la adresa vulnerabile la acţiunile unor factori interni şi obiectivelor vitale ale statelor şi organismelor externi şi sunt supuse riscurilor de a fi distruse sau internaţionale, concomitent cu mărirea numărului aduse în stare de nefuncţionare. şi vulnerabilităţii acestora au condus la Aşadar, infrastructurile sunt sau devin critice din sedimentarea şi statuarea noului concept denumit cauza vulnerabilităţii lor la acele ameninţări care le generic infrastructură critică. vizează în mod direct sau sunt îndreptate împotriva Existenţa pericolelor şi ameninţărilor la adresa sistemelor, acţiunilor şi proceselor din care fac infrastructurilor critice diferă de la o ţară la alta, parte; ilustrativă în acest sens este Figura nr.1. de la o organizaţie la alta, însă se pot identifica În special sistemele interdependente şi cele elemente structurale comune, măsuri întreprinse bazate pe tehnologie digitală, care fac legătura între până în prezent, funcţii şi responsabilităţi regiuni şi continente, pot fi uşor atinse de dereglări compatibile. cu impact pe scară largă - regională, continentală şi Cuvinte-cheie: infrastructură critică; agresiu- intercontinentală. De aceea, ele trebuie proiectate ne; ameninţări; pericole; vulnerabilităţi; riscuri. sau remodelate pornind de la această realitate. Date fiind atât vulnerabilitatea în creştere a 1. Aspecte generale infrastructurilor, cât şi faptul că disfuncţionalităţile pot fi produse de cauze multiple - umane, naturale, Tendinţele şi perspectivele geopolitice şi sau de ordin tehnologic, guvernele şi instituţiile geostrategice actuale extind, tot mai mult, acordă o atenţie sporită problematicii asigurării noţiunea de „securitate naţională” asupra securităţii lor. Aceasta explică de ce atât reţelele componentelor economice, tehnologiei informaţiei şi sistemele publice (guvernamentale, militare şi comunicaţiei, diplomatice, ecologice sau de etc.), cât şi cele private sunt protejate prin măsuri

* ��Colonel prof. univ. dr. Gheorghe MINCULETE ([email protected]) este cadru didactic la Departamentul logistică, finanţe şi contabilitate din cadrul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”. ** Daniela RĂPAN ([email protected]), doctorand în ştiinţe militare la Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, lucrează ca expert în cadrul Centrului de Studii Strategice de Apărare şi Securitate.

80 IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 SECURITATE ŞI STRATEGIE MILITARĂ

Figura nr.1 Mecanismul agresiunii la adresa IC Sursa: http://www.cert-ro.eu/securitate_date/riscuri.html, accesat la 14.07.2011 fizice, juridice şi informaţionale împotriva impact asupra securităţii naţionale. Ca indicator acţiunilor sau inacţiunilor de natură să afecteze de apreciere al unui pericol sau prejudiciu funcţionarea şi securitatea acestora. iminent, ameninţările pot fi identificate în Nevoia de securitate a infrastructuri- funcţie de următoarele caracteristici cumulate: lor critice este generată de: a) creşterea sem- tipul acţiunilor preconizate (făţişe, mascate, mixte, nificativă a frecvenţei şi intensităţii unor violente, nonviolente), forma (atitudini, gesturi, fenomene naturale, în multe situaţii cu manifes- acte, fapte, evenimente, fenomene, acţiuni umane), tări extreme şi efecte deosebite pe întregul glob, induse stadiul (latente, posibile, probabile, iminente) şi mai ales de schimbări climatice produse în con- natura lor (politică, economică, militară, socială, textul evoluţiei procesului de încălzire globală; b) de mediu). tendinţele de atingere a limitelor maxime de exploatare şi funcţionare a unor infrastructuri, la niveluri 2. Elemente ale mecanismului agresiunii la ce pot afecta stabilitatea acestora, datorită operării adresa infrastructurilor critice necorespunzătoare, schimbărilor de mediu, sau a implementării noilor tehnologii, mai ales celor in- Ameninţările la adresa infrastructurilor critice formatizate; c) evenimente locale/zonale, care pro- sunt condiţionate, favorizate şi facilitate de cel voacă accidente în lanţ, ce perturbă sau aduc în stare puţin trei factori foarte importanţi: de nefuncţionare reţele de infrastructuri critice de - lipsa de flexibilitate, dată de caracterul fix şi interes regional, iar în unele cazuri chiar global1. de locaţia relativ exactă a infrastructurilor; Ameninţările la adresa infrastructurilor - fluiditatea, perversitatea pericolelor şi critice sunt reprezentate de capacităţi, strategii, ameninţărilor la adresa infrastructurilor critice şi intenţii, planuri ce potenţează un pericol la adresa spectrul foarte larg de manifestare a acestora; acestora, materializate prin atitudini, gesturi, - caracterul greu previzibil şi surprinzător acte, fapte ce creează stări de dezechilibru ori al pericolelor şi ameninţărilor la adresa instabilitate şi generează stări de pericol, cu infrastructurilor critice.

IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 81 SECURITATE ŞI STRATEGIE MILITARĂ

Potrivit opiniei specialiştilor, societatea infrastructuri critice, în funcţie de proprietăţile cunoaşterii redefineşte problematica şi doctrina de sale şi de posibilitatea penetrării: vulnerabilitate apărare naţională; aspectele economice nu vor fi acceptabilă, critică şi inacceptabilă3. cele doar strict legate de business. În acest cadru, În România, cele mai pregnante vulnerabilităţi securitatea infrastructurilor critice ale societăţii se manifestă în: sistemele energetice (producere, româneşti vor trebui asigurate la un înalt nivel de transmitere şi distribuţia energiei electrice); complexitate, înţelegere şi acţiune. reţeaua de transport (în special sistemul „Cunoaşterea”, ca atare, va deveni o „armă” de transport aerian şi portuar, lucrările de de apărare împotriva riscurilor, ale noilor vulne- artă aferente căilor de comunicaţii rutiere şi rabilităţi ce vor apărea cu siguranţă în societatea feroviare, dar şi transportul urban - cu accent deceniilor viitoare. Necunoaşterea sau gestionarea deosebit pe componenta de servicii deservite defectuoasă a disfuncţiilor de sisteme economice de metrou); telecomunicaţii (serviciile vocale sau tehnice publice sau private poate degenera în de telefonie, prin reţeaua telefonică şi pe cale factori de risc, ameninţări, stări de pericol sau agre- informatică); structurile informatice (obţinere, siuni la adresa obiectivelor şi valorilor critice, inte- prelucrare, procesare, stocare şi transmitere reselor şi necesităţilor naţionale. a informaţiilor şi produselor informaţionale)4. Agresiunea la adresa infrastructurilor critice se Riscurile la adresa infrastructurilor critice materializează îndeobşte în acţiuni violente sau devin din ce în ce mai interdependente, pe măsură nonviolente, desfăşurate prin mijloace artificiale ce evoluează procesele de globalizare la nivel (acţiuni armate, electronice, psihologice sau economic, tehnologic şi social. Competitivitatea informaţionale, pe baza unor strategii sau planuri în domeniul furnizării unor servicii fiabile a de către o entitate: state, grupuri de presiune, actori crescut, deoarece serviciile din interiorul şi nonstatali, centre de putere) sau ca urmare a unor dintre societăţile comerciale sunt din ce în ce mai dezastre naturale (cutremure, inundaţii, alunecări strâns legate. Elementele infrastructurii critice, în de teren, căderi de meteoriţi etc). special, au devenit atât de interdependente, încât Proprietarii/operatorii de infrastructură sunt tot disfuncţionalitatea unuia poate avea consecinţe mai atent supravegheaţi în procesul de identificare grave asupra altora. şi ulterior, de reducere a vulnerabilităţilor Numim risc nesiguranţa asociată oricărui elementelor de infrastructură şi de pregătire a unor rezultat. Nesiguranţa se poate referi la planuri (unde este cazul, reevaluarea acestora) probabilitatea de apariţie a unui eveniment sau de gestionare şi recuperare în urma dezastrelor, la influenţa, la efectul unui eveniment în cazul în pentru a proteja bunurile comune şi personale, care acesta se produce. Riscul apare atunci când: precum şi pentru a se pregăti sau pentru a face faţă - un eveniment se produce sigur, dar rezultatul urgenţelor impuse de emergenţa unei catastrofe ce acestuia e nesigur; poate avea efecte distrugătoare asupra economiei. - efectul unui eveniment este cunoscut, dar Vulnerabilităţile evidenţiază identificarea apariţia evenimentului este nesigură; ansamblurilor de evenimente externe sistemelor - atât evenimentul cât şi efectul acestuia sunt economice şi tehnice care pun în pericol existenţa incerte. infrastructurilor critice, ale sistemelor informatice, Factorii de risc la adresa infrastructurilor cu precădere, şi reprezintă elemente de iniţiere în critice se referă la situaţii, împrejurări, elemente, cadrul analizelor de risc specializate, cu luarea în condiţii sau conjuncturi interne şi externe, uneori considerare a probabilităţilor apariţiei elementelor dublate şi de acţiune, ce determină sau favorizează de hazard şi consecinţele negative ale propagării materializarea unei ameninţări la adresa acestora, dezastrelor2. în funcţie de o vulnerabilitate determinată, Vulnerabilităţile infrastructurilor critice generând efecte de insecuritate. Factorii de risc pot fi consecinţa unor elemente subiective, ce specifici acestora sunt menţionaţi în strategiile de desemnează incapacitatea adoptării unei conduite securitate naţională şi în estimările informative de rezistente la riscuri, presiuni sau tentaţii sau a interes naţional. incapacităţii de protejare împotriva penetrării Potrivit prevederilor reglementărilor naţionale, umane sau tehnice. Se apreciază că există, în precum şi aprecierii specialiştilor români, riscu- general, trei grade de vulnerabilitate a unei rile şi vulnerabilităţile la adresa funcţionalităţii

82 IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 SECURITATE ŞI STRATEGIE MILITARĂ

Figura nr.2 Un model al procesului de management al riscului Sursa: Mihaela ULIERU; Paul WORTHINGTON , Adaptive risk management system (arms) for critical infrastructure protection,�� Emergent Information Sy�stems�� Laboratory The University of Calgary�;� http://www. cs.unb.ca/~ulieru/Publications/PubWeb/Ulieru-Worthington-Autonomic-corrected.doc., accesat la 15.07.2011. infrastructurilor critice din domeniile social- de a devia de la acest plan. Strategiile, planurile economice pot fi clasificate, funcţie de factorii şi programele organizaţiilor constituie documente determinanţi/favorizanţi şi mediul de unde pro- care permit prefigurarea realităţii şi apoi vin5. confruntarea realizărilor efective cu rezultatele Aşadar, riscurile în domeniul infrastructurilor asteptate în procesul de management al protecţiei critice se pot clasifica înfuncţie de: structura, infrastructurilor critice. extinderea, omniprezenţa şi finalitatea (urmări Identificarea riscului se realizează prin ireversibile, urmări imediate, urmări de întocmirea unor liste de control, organizarea lungă durată etc.) unor defecţiuni/avarii, unor şedinţe de identificare a riscurilor şi analiza gradele asociate de probabilitate a producerii documentelor arhivate. Analiza riscului utilizează acestora, precum şi potenţialul de acţiune umană metode cum sunt: determinarea valorii aşteptate, (aversiune/mobilizare); factorul declanşator simularea Monte Carlo şi arborii decizionali. (eveniment greu previzibil cu impact major, Reacţia la risc cuprinde măsuri şi acţiuni pentru eveniment minor cu urmări având grade diferite diminuarea, eliminarea sau repartizarea riscului7. de periculozitate) şi vulnerabilităţile unui sistem/ Un model al procesului de management al riscului unor sisteme; natura,�� gradul de ambiguitate şi este prezentat în Figura nr.2. incertitudine implicat6. În toate situaţiile, realizarea obiectivelor şi Realizarea obiectivelor de către o organizaţie proiectelor unei organizaţii presupune identificarea (firmă, instituţie publică) clasificată în sfera şi asumarea unor riscuri multiple, cum ar fi: infrastructurilor critice presupune cunoasterea schimbările de mediu sau interne, conceperea unor şi asumarea unor riscuri multiple. Procesul strategii nerealiste, erori şi omisiuni în proiectare de management al riscului pentru protecţia şi execuţie etc. infrastructurilor critice cuprinde mai multe faze, De regul��ă,�� infrastructurile nu se construiesc dintre care menţionăm: planificarea/programarea pe bază de amenin��ţări�� sau de vulnerabilit��ăţi,�� deş��i riscului, identificarea riscului, analiza riscului si se ţ��ine�� totdeauna seama de un anumit standard de reacţia la risc. securitate intrinsecă a sistemului, ci în funcţ��ie�� de Pentru a putea fi urmărite, riscurile fac obiectul cerinţ��ele�� vitale - de stabilitate, stare, func��ţionalitate�� unei planificări concretizate într-un plan adecvat. şi�� de proces - ale sistemului, ale metasistemului Elementul de risc are o probabilitate măsurabilă (sistemului de sisteme) sau ale procesului din

IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 83 SECURITATE ŞI STRATEGIE MILITARĂ care fac parte8. De pild��ă,�� la realizarea reţ��elelor�� de propriile sale infrastructuri (introducerea fibrei distribuţ��ie�� a apei se ţ��ine�� seama, în primul rând, de optice duce, automat, la degradarea prea grăbită nevoile localităţ��ii�� respective de aprovizionare cu a liniilor telefonice tradiţionale şi a altor purtători apă, de condi��ţiile�� concrete de realizare a distribuţ��iei�� de semnal); (surse de apă potabilă, distan��ţe,�� trasee pentru - apariţia bruscă a unor disfuncţionalităţi în conducte etc.), dar ��ş��i de securitatea acestor re��ţele,�� sistem (distrugerea intempestivă sau accidentală în sensul siguran��ţei�� transportului apei, prevenirii a unor componente sau a unor structuri etc.); avariilor, prevenire, limitare sau înlăturare a - rezultate din evoluţia altor sisteme, din actiunii factorilor nocivi etc. A��şadar,�� în viitor, va presiunea exercitată de acestea sau ca urmare trebui să se ţ��ină�� seama ş��i de alţ��i�� factori, cum ar fi, a disfuncţionalităţilor din cadrul acestora, spre exemplu, protecţ��ia�� împotriva atacurilor de tip intenţionat sau neintenţionat etc. terorist, frecvenţ��a�� ş��i intensitatea unor calamităţi b) Pericolele şi ameninţările specifice naturale, alunecări de teren ��ş��i de alţ��i�� numeroş��i proceselor fizice şi sociale sunt cele mai complexe agenţ��i�� perturbatori. şi cu efectele cele mai mari. Ele se manifestă, de Stările de pericol la adresa infrastructurilor regulă, surprinzător şi intempestiv şi pot avea critice evidenţiază, de regulă, rezultatul materia- efecte distrugătoare foarte greu de contracarat. lizării ameninţării ori iminenţa producerii unei Printre cele mai importante pericole şi ameninţări agresiuni. de proces s-ar putea situa şi următoarele: De asemenea, pericolele şi ameninţările la - schimbările în desfăşurarea unor activităţi ca adresa infrastructurilor critice pot fi grupate în urmare a acţiunii a numeroşi factori perturbatori; funcţie de locaţia acestor infrastructuri, de forma - acţiuni economice; financiare şi de altă natură de manifestare, de sfera de cuprindere, de modul pentru distrugerea concurenţei; în care ele apar şi se dezvoltă etc.. - bătălii pentru resurse şi pentru pieţe; - rezistenţa la ofensiva tehnologică şi informa- 3. Pericole şi ameninţări rezultate ţională şi riposta asimetrică; din activitatea oamenilor - înarmarea; - dezvoltarea unor sisteme de arme neconven- Din păcate, cele mai multe dintre pericolele ţionale care pot fi folosite împotriva infrastructu- şi ameninţările care afectează în mod grav rilor critice; infrastructurile critice se datorează oamenilor. În - acţiuni ale lumii interlope, traficanţilor şi acest scop, evidenţiem în continuare principalele reţelelor crimei organizate; pericole şi ameninţări la adresa infrastructurilor - terorism9. critice, precum şi pe cele specifice proceselor fizice şi sociale. 4. Pericole şi ameninţări asupra a) Principalele pericole şi ameninţări la adresa infrastructurilor critice din spaţiul virtual infrastructurilor critice sunt generate chiar de sistemele de infrastructuri sau de sistemele din Pericolele şi ameninţările din spaţiul virtual10 care acestea fac parte. vizează, în general, reţelele, nodurile de reţea Aceste tipuri de ameninţări sunt foarte şi centrele vitale, mai exact, echipamentele numeroase şi greu de evitat, întrucât unele sunt şi sistemele fizice ale acestora (calculatoare, fireşti, iar altele imprevizibile. Practic, există providere, conexiuni şi noduri de reţea etc), atâtea pericole şi ameninţări câte sisteme. precum şi celelalte infrastructuri care adăpostesc Printre cele mai importante s-ar putea situa şi astfel de mijloace (clădiri, reţele de energie următoarele: electrică, cabluri, fibră optică şi alte componente). -îmbătrânirea şi degradarea infrastructurilor, În aceeaşi măsură, ele vizează şi depozitele de mai exact, tendinţa unora dintre infrastructuri date şi de programe, sistemele de înmagazinare, de a se uza prematur fizic şi moral, din cauza de păstrare şi de distribuţie a informaţiei, suportul vulnerabilităţilor sporite, expunerii îndelungate material al bazelor de date şi multe altele11. şi lipsei de protecţie sau protecţiei insuficiente; Însă, înainte de toate, asemenea pericole şi - evoluţia sistemului spre o nouă stare şi, ca ameninţări vizează sistemele IT (întreprinderi, atare, ameninţarea cu distrugerea unora dintre linii de producţie, sisteme de aprovizionare cu

84 IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 SECURITATE ŞI STRATEGIE MILITARĂ materiale strategice, infrastructuri de resurse nitare şi alte facilităţi administrative, destinate să şi de pieţe, institute de cercetări, sisteme de asigure serviciile solicitate de societatea modernă, comunicaţii) dar şi desfăşurarea acţiunilor de care prin întreruperea funcţionării lor normale pot conducere, comandă şi coordonare a unităţilor afecta modul de viaţă cotidiană a societăţii umane care desfăşoară acţiuni militare, a structurilor ce şi mai ales pot genera vătămarea sau chiar distru- acţionează pe frontul luptei antiteroriste, precum gerea de vieţi omeneşti. şi a celor implicaţi în managementul situaţiilor de Infrastructurile care operează la nivel naţional, urgenţă, care în ultimii ani depind şi în România continental sau global sunt din ce în ce mai din ce în ce mai mult de tehnica de calcul şi cea dependente de alte infrastructuri şi servicii, de de comunicaţii. surse şi resurse energetice, de sisteme de înalt Din categoria, mereu în extensie, a pericolelor nivel tehnologic şi de distribuţie a informaţiei, şi ameninţărilor împotriva infrastructurilor atât pe verticală cât şi pe orizontală, către alte critice ale ciberspaţiului fac parte şi următoarele: infrastructuri şi servicii critice, vitale pentru pericolele şi ameninţările rezultate din bătălia comunităţile umane dispuse global. dintre marile firme pentru supremaţia IT, pentru În opinia specialiştilor, protecţia infrastruc- resurse şi pentru pieţe; pericolele şi ameninţările turilor critice reprezintă, în peisajul cunoaşterii asimetrice; dezvoltarea reţelelor subversive şi umane, un domeniu al cărui conţinut ştiinţific şi neconvenţionale IT; activitatea tot mai intensă a operaţional este relativ bine delimitat, dispunând hackerilor; ciberterorismul12. de metode de cercetare specifice aflate la intersec- ţia mai multor specialităţi, cum ar fi: securitate şi Concluzii apărare naţională, managementul urgenţelor civile, managementul riscului, apărarea împotriva Angajamentul total în războiul global efectelor dezastrelor, prevenirea criminalităţii şi împotriva terorismului, în noua eră a globalizării, terorismului sau asigurarea siguranţei şi ordinii precum şi experienţa câştigată în timpul operaţiilor publice. militare recente sau în desfăşurare au determinat tendinţa de reorientare a forţelor armate spre BIBLIOGRAFIE: războiul supertehnologizat şi dependent de facilităţile industriale, precum şi de cele oferite 1. The National Strategy to Secure Cyberspace, de infrastructurile critice moderne. February 2003, p. VII. Infrastructurile critice au reprezentat 2. Directiva 2008/114/CE A Consiliului Uniunii permanent domeniul cel mai sensibil, cel mai Europene din 8 decembrie 2008. vulnerabil al oricărui sistem şi al oricărui proces. 3. Ordinul nr. 660 din 22 noiembrie 2005 al Infrastructurile critice vor avea întotdeauna un ministrului Economiei şi Comerţului (privind grad de vulnerabilitate ridicat, întrucât, de regulă, aprobarea Ghidului de identificarea elementelor sunt primele vizate atunci când se urmăreşte de infrastructură critică din economie). destabilizarea şi chiar distrugerea unui sistem sau 4. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 98 unui proces. din 03.11.2010 privind identificarea, desemnarea Identificarea, optimizarea şi securizarea şi protecţia infrastructurilor critice-art.3, în infrastructurilor critice reprezintă o prioritate Monitorul Oficial nr. 757/12.XI.2010. indiscutabilă pentru structurile care le gestionează 5. Adrian VÂLCIU, Ion N.CHIUŢĂ , Elena sau, după caz, le coordonează, cât şi pentru cei ANGHEL, Managementul infrastructurii critice care urmăresc să atace, să destabilizeze şi să le a sistemelor electroenergetice, Editura Electra, distrugă13. Bucureşti, 2009. În situaţia unor dereglări semnificative ale 6 Adrian V. Gheorghe, Analiza de risc şi de unor servicii şi facilităţi indispensabile în activi- vulnerabilitate pentru infrastructurilor critice tatea zilnică a individului sau societăţii din care ale societăţii informatice-societate a cunoaşterii, face parte, este uşor să înţelegem, fără detalii su- Universitatea Politehnică Bucureşti, România, plimentare, că infrastructurile critice se regăsesc Swiss Federal Institute of Technology (ETH) sau chiar ele însele sunt în ansamblu, acele capa- Zürich, Switzerland, e-mail: adrian.gheorghe@ cităţi de producţie, servicii de urgenţă sau comu- switzerland.org.

IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 85 SECURITATE ŞI STRATEGIE MILITARĂ

7. Dr.ing. Andriciuc RADU, Pericole si 15.04.2011. ameninţări la adresa infrastructurii critice 2 Adrian V. GHEORGHE, Analiza de risc si naţionale; http://andreivocila.wordpress. de vulnerabilitate pentru infrastructurilor critice com/2010/08/28/pericole-si-amenintari-la- ale societatii informatice-societate a cunoasterii, adresa-infrastructurii-critice-nationale/. Universitatea Politehnică Bucureşti, România, Swiss Federal Institute of Technology (ETH) Zürich, 8. Francisc TOBĂ, Protecţia infrastructurilor Switzerland. critice din perspectiva securităţii naţionale, 3 http://www.scribd.com/doc/49696541/3-Ame- Bucureşti, 03 noiembrie 2006. nintari-La-Adresa-Infrastructurii-Critice, accesat la 9. Dr. Grigore Alexandrescu, dr. Gheorghe 05.05.2011. Văduva - Infrastructuri critice. Pericole, 4 Ibidem. ameninţări la adresa acestora. Sisteme de 5 Ordinul nr. 660 din 22 noiembrie 2005 al protecţie, Editura Universităţii Naţionale de ministrului Economiei şi Comerţului (privind aprobarea Apărare „Carol I”, Bucureşti��, 2006. Ghidului de identificarea elementelor de infrastructură 10. Mihaela ULIERU, Paul WORTHINGTON, critică din economie). Adaptive risk management system (arms) for cri- 6 Ibidem. 7Adrian VÂLCIU, Ion N.CHIUŢĂ , Elena AN- tical infrastructure ��protection, Emergent Infor- GHEL, Managementul infrastructurii critice a siste- mation Systems Laboratory, The University of melor electroenergetice, Editura Electra, Bucureşti, Calgary; http://www.cs.unb.ca/~ulieru/Publica- 2009, p.23; http://www.topcursuri.ro/files/cursuri/33_ tions/PubWeb/Ulieru-Worthington-Autonomic- Managementul%20riscului.pdf, accesat la 28.05.2011. corrected.doc. 8 Dr. Grigore ALEXANDRESCU, Dr. Gheorghe 11. Executive Order Critical Infrastructu- VĂDUVA - Infrastructuri critice. Pericole, ameninţări re Protection, http://www.fas.org/irp/offdocs/ la adresa acestora. Sisteme de protecţie, Editura eol301htm. Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 12. http://en.wikipedia.org/wiki/Critical_lnfra- 2006, p.20. structure_Protection. 9 Ibidem, p. 32. 10 Ibidem, p. 30. 13.http://www.whitehouse.gov/news/releases 11 Ibidem. p. 35. /2001/10/ 20011016-12.html. 12�� Dr.ing. Andriciuc RADU, Pericole si amenin- 14. http://www.cert-ro.eu/securitate_date/ris- tari la adresa infrastructurii critice nationale; http:// curi.html. andreivocila.wordpress.com/2010/08/28/pericole-si- amenintari-la-adresa-infrastructurii-critice-nationale/ NOTE: 13 Ibidem.

1 http://www.scribd.com/doc/49696541/3-Ame- nintari-La-Adresa-Infrastructurii-Critice, accesat în

86 IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 SECURITATE ŞI STRATEGIE MILITARĂ

MULTIDIMENSIONALITATEA CÂMPULUI DE LUPTĂ MODERN ŞI O NOUĂ DIMENSIUNE STRATEGICĂ A CONFRUNTĂRII

Iulian ALISTAR*

În contextul general al globalizării, al domeniul tehnico-ştiinţific şi presiunea crescută liberalizării fluxurilor informaţionale şi accesului exercitată din direcţia spaţiului social (cu cvasi-instantaneu la mijloacele de comunicare, referire la rolul crescut al opiniei publice) au într-o societate în care producerea şi consumul accentuat tendinţa de expansiune a mediului de informaţie reprezintă cel mai important tip de de desfăşurare a acţiunilor militare într-o nouă activitate există riscul ca din subiect al informării dimensiune. Gradul crescut de disponibilitate o populaţie să devină obiect al manipulării. a tehnicii moderne de prelucrare şi transmitere În societatea contemporană, informaţională a informaţiilor, universalizarea mijloacelor de bazată pe cunoaştere, lupta modernă transcede comunicare, apariţia pieţei Internet şi a noilor din dimensiunile clasice, respectiv cea terestră, medii de socializare fac ca riscurile şi ameninţările aeriană, navală şi, într-o mai mică măsură cea de natură asimetrică la adresa păcii, securităţii spaţială, în dimensiunea informaţională, unde şi stabilităţii să se înmulţească, acestea căpătând aceasta urmăreşte contracararea fluxurilor astăzi un caracter hibrid, asociat şi generat inclusiv informaţionale ostile şi proiectarea în mod corect, prin acţiuni în mediul informaţional.1 Internetul a proactiv şi oportun a operaţiilor şi acţiunilor fost folosit pentru a propaga ideile lui Bin Laden militare în faţa unor audienţe locale, regionale şi a jihadului2, a făcut posibile ,,revelaţiile” Wiki sau internaţionale. Lupta modernă este în mod Leaks şi, alături de reţelele de telefonie mobilă, accentuat o ,,luptă a ideilor” şi ea se produce a facilitat organizarea mişcărilor de masă care au în contemporaneitate sub o nouă dimensiune caracterizat revoluţiile recente din Nordul Africii a confruntării în care spaţiul virtual, spaţiul şi Orientul Mijlociu (2011). informaţional este câmpul de luptă. O nouă şi volatilă realitate creată de revoluţia Cuvinte-cheie: spaţiu informaţional; tehnologiei informaţiilor şi a comunicaţiilor stă comunicare strategică; influenţă socială; medii de acum şi în atenţia specialiştilor militari, context în socializare; opinie publică; manipulare; informare care acţiunea în spaţiul informaţional se impune ostilă; război cibernetic. şi atrage atenţia ca o nouă dimensiune a câmpului de luptă modern declanşând nevoia de reacţie şi Din perspectiva fenomenului militar angajare a diferitelor structuri militare. contemporan noile evoluţii spectaculoase din

* Locotenent�� colonel Vasile Iulian ALISTAR ([email protected]) este doctorand al Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I” din Bucureşti şi lucrează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale.

IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 87 SECURITATE ŞI STRATEGIE MILITARĂ

Influenţare socială prin noile medii de în lupta ideologică a terorismului, insurgenţei sau socializare separatismului. Augusta Valeriani, profesor de Media, În contextul general al globalizării, al Conflicte şi Politici Internaţionale la Universitatea liberalizării fluxurilor informaţionale şi accesului din Bologna, cercetător în domeniul New Media cvasi-instantaneu la mijloacele de comunicare, şi specializat în regiunea Orientul Mijlociu, în într-o societate în care producerea şi consumul de lucrarea ,,Al Qaida şi strategiile de comunicare”4 informaţie este cel mai important tip de activitate atrage atenţia asupra ,,terorismului colaborativ”, există riscul ca, din subiect al informării, o facilitat de interacţiunea extinsă şi anonimă prin populaţie, să devină obiect al manipulării. intermediul mediului Internet. Ca un exemplu în Prin intermediul al SMS–urilor, emailurilor şi acest sens, informaţia conform căreia, în Maroc, al reţelelor de socializare moderne, apeluri multi- membrii forumului jihadist Shumouk Al-Islam au ple pentru a ieşi în stradă şi a protesta împotriva pregătit o listă cu oficialităţi care să devină ţinte ale guvernelor locale au avut loc în Tunisia, Egipt, Li- teroriştilor5 arată o manieră practică de coordonare bia, Siria, Yemen sau Bahrain, au fost programate a unor acţiuni folosind noile medii de socializare mitinguri şi proteste de amploare în piaţa Tahrir subliniind în acelaşi timp nevoia imperativă de din Egipt, în Tripoli, Damasc sau Holms, au fost monitorizare a acestora şi demascare a intenţiilor pregătite şi coordonate evenimente precum ,,Ziua criminale, a retoricilor periculoase, revanşarde, Martirilor” (06 mai 2011) sau manifestări de genul revizioniste şi care sădesc germenii unor conflicte ,,Vinerea Furiei” (29 aprilie 2011), în Siria.3 In- viitoare. ternetul şi noile spaţii de socializare au substituit În epoca globalizării şi a societăţii informaţionale media tradiţională, aservită şi cenzurată de către bazate pe cunoaştere o populaţie generală poate fi regimurile totalitare şi au devenit un mijloc influ- abundent informată, dar în acelaşi timp influenţată ent de a schimba regimuri, de a înlătura dictaturi şi manipulată. Aşa cu remarcau unii specialişti şi dictatori. militari, ,,fără a exclude războiul, perceput în Dacă, dintr-un anumit punct de vedere, acesta accepţiunea clasică, conflictele viitoare, specifice poate fi considerat un lucru pozitiv, libertatea de erei post-industriale, vor fi treptat înlocuite cu cele exprimare fiind astfel asigurată prin aportul mij- caracteristice perioadei informatice. Acestea vor loacelor moderne de comunicare care ,,scapă” unei fi preponderent de natură asimetrică, incluzând cenzuri totale şi totalitare, într-o altă perspectivă, acţiunea împotriva unor forţe atipice. Confruntările exploatând apetenţa crescută pentru informare şi militare vor fi în general disproporţionate din propensiunea spre socializare a naturii umane, di- punct de vedere al potenţialului tehnologic, verse structuri sau organizaţii criminale, prin ac- caracterizate de acţiuni de tip clasic combinate cu ţiunea în spaţiul informaţional, pot afecta gradul cele informaţionale.”6 de înţelegere şi raportare la o anumită realitate a În operaţiile de reconstrucţie, stabilizare şi individului, grupului sau comunităţii, pot afecta şi sprijin post-conflict, în spaţiul social nou creat s- obnubila câmpul conştiinţei şi liberul arbitru al ce- a văzut cum elemente reziduale ostile continuă să tăţeanului. În anonimatul virtual al reţelei, operând ducă o luptă de gherilă, o luptă ascunsă, un război prin tehnici diverse în aplicaţii web de tipul Fa- al ideilor şi de imagine opunând unei forţe militare ceBook, Twitter, bloguri personale, room chaturi, superioare, forţa opiniei publice. Lupta pentru a producţii multimedia de tipul You Tube ...etc., ele- ,,informa” opinia publică şi a obţine suportul unei mente criminale se pot acum coordona, se pot gru- populaţii este acerbă, se duce cu toate resursele şi pa sau regrupa şi, tot aici, acţiunile sunt conduse şi prin toate mijloacele angajând structuri şi tehnici organizate pentru a atrage noi prozeliţi, denaturând multiple. De la acţiuni şi mesaje de tip “night flyers”, fapte şi realităţi, favorizând transmiterea ostilă a în Afganistan şi până la deschiderea unei redacţii informaţiilor, a propagandei, teoriilor conspiraţi- de ziar în Irak7, de la mesajele Al Qaida postate ei, incitărilor, zvonurilor şi dezinformării. Comu- pe Internet şi înregistrări ale propagandei anti- nităţile electronice (@communities) şi site-urile occidentale care circulă liber în lumea musulmană, web pot oferi anonimatul necesar în acţiunile de de la retorica imamilor şi declaraţiile în presă ale coordonare a acţiunilor anti-sociale şi pot deveni talibanilor spaţiul informaţional acomodează de asemenea instrumente al propagandei servind şi devine un mediu prin care se conduc acţiuni

88 IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 SECURITATE ŞI STRATEGIE MILITARĂ de influenţare. Aici se pot perverti astăzi valori, În bătălia din mediul informaţional, dusă pen- adevăruri de credinţă şi realităţi, se diseminează tru a obţine sprijinul opiniei publice, în aşa zisul idei destabilizatoare, se fabrică informaţii şi se război imagologic, victoria nu se mai înregistrea- modelează curente de opinii. ză prin eliminarea fizică şi supunerea adversarului Într-un registru apropiat, legat de folosirea apli- ci prin ,,ocuparea minţii lui”, a spaţiului mental şi caţiilor Internet, lupta insurgenţilor din Afganistan ideologic cu acele reprezentări şi convingeri care şi Irak (2004), terorismul şi atacurile reţelei Al să-l facă din adversar, aliat. Experţi militari afirmă Qaida şi altor grupări similare, inclusiv pirateria, că, ,,de regulă, în noul tip de confruntare, spaţiul capitalizează asupra accesului cvasigeneral şi in- nu se cucereşte, ci se controlează, realizând-se stantaneu la mijloacele şi tehnologia informaţiei, a astfel supremaţia strategică.”10 În acest sens lupta posibilităţilor de informare în timp real şi exploa- modernă este în mod accentuat o ,,luptă a ideilor’’ tează posibilitatea de a culege informaţii din spa- şi ea se produce în contemporaneitate sub o nouă ţiul virtual (site-uri mass media şi de socializare) dimensiune a confruntării în care, de asemenea, evaluând o serie de date din mediul local, regio- spaţiul virtual, ,,spaţiul informaţional este câmpul nal sau internaţional (politice, economice, legate de luptă.’’11 Aici, prin accentuarea stării de incer- de anumite evenimente ... etc.) pentru punerea în titudine privind identitatea agresorului şi chiar a practică a unui interes criminal. Într-o altă idee, formei de agresiune, atunci când efectele vizează un studiu recent publicat de SUA, arată faptul că modificări nu atât în planul fizic, cât în cel psiholo- informaţiile de pe Internet şi programele acestu- gic (!), provocările sunt majore şi impun pregătirea ia, un exemplu este Google maps, au fost folosite unui corp de specialişti care să decodifice valoarea de insurgenţi în Irak pentru a-şi planifica cât mai socială a informaţiei vehiculate şi a mesajelor ast- bine acţiunile din teren şi pentru a plasa încărcături fel articulate şi diseminate. explozive8, acest lucru fiind posibil să se întâmple În lupta împotriva terorismului, Marea Britanie şi în Afganistan, folosind la fel de bine talibanilor a înfiinţat, în anul 2007, structura guvernamentală pentru a organiza ambuscade împotriva forţelor Reaserch Information and Communication Unit coaliţiei internaţionale şi poate servi, de asemenea, (RICU), unitate specializată a cărei misiune este scopurilor piraţilor somalezi. aceea de “a asigura că Guvernul Regatului Unit comunică eficient pentru a reduce riscurile asoci- Confruntarea modernă în spaţiul ate terorismului...’’. RICU asigură ,,diseminarea informaţional mesajelor către audienţele ţintă, exploatează in- formaţiile care pot expune şi condamna terorismul În actualitatea contemporană presantă, uneori în faţa opiniei publice, dezvoltă campanii de influ- confuză şi foarte mult exploatată mediatic, înainte, enţare pe termen lung prin proiecţia unor mesaje pe timpul şi după desfăşurarea unor misiuni/ operaţii şi idei către acele grupuri care pot simpatiza sau militare la nivelul comenzilor politico-militare genera terorismul, evaluează continuu implicaţiile se face din ce în ce mai cunoscută nevoia de a progresului tehnologic şi în special al mijloacelor comunica şi informa societatea civilă în legătură cu de comunicare pentru a identifica modul în care scopul şi acţiunea militară, cu manevrele militare acestea pot fi folosite pentru atingerea propriilor şi impactul acestora asupra mediului şi vieţii obiective în lupta contra-terorismului, dezvoltă sociale. ,,Astăzi, confruntarea armată implică şi analize, creează baze de date şi monitorizează o foarte consistentă şi influentă dimensiune civilă, conţinutul fluxurilor informaţionale.”12 îndeosebi mediatică şi de protecţie a populaţiei, Întrucât spaţiul informaţional reprezintă infrastructurilor şi valorilor.”9 principalul vector pentru a informa, influenţa şi Dacă populaţia nu este corect şi oportun “câştiga” audienţe, monitorizarea şi dominarea informată, dacă aceasta nu este protejată de fluxurilor informaţionale capătă valenţe strategice zvonurile, dezinformările sau denaturările ce apar şi preocupă astăzi în egală măsură liderii politici, în mediul informaţional, dacă forţa militară nu dar şi pe cei militari. acţionează proactiv şi energetic în aceeaşi măsură În mediul complex al operaţiilor şi misiunilor în spaţiul social şi în mass-media, populaţia neutră militare la începutul secolului XXI rolul poate deveni, în mod nefericit, tolerantă sau chiar activităţilor de dialog, informare şi comunicare parte la acţiuni ostile. este subliniat de către NATO în cadrul unei

IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 89 SECURITATE ŞI STRATEGIE MILITARĂ modalităţi de acţiune puse sub semnul conceptului populaţie informaţii valoroase cu referire la loca- de comunicare strategică (StratCom). ţia forţelor pro-Ghaddafi (latitudine, longitudine) Dezvoltată în lumina cadrului general al şi alte informaţii strategice legate de punctele de operaţiilor bazate pe efecte13 (effects based comandă, sistemele şi echipamentele militare ale operations), comunicarea strategică în mediul forţelor regimului de la Tripoli.17 militar reprezintă un domeniu de cercetare şi Văzută în acelaşi timp ca o strategie politică, acţiune relativ recent14 care coordonează multiple dar şi ca un instrument operaţional, comunicarea funcţii şi specialităţi militare destinate pentru a strategică militară, aşa cum a fost gândit şi introdus desfăşura acţiuni în mediul informaţional. conceptul de către NATO, reprezintă răspunsul Într-o abordare multidisciplinară şi multidepar- specific al Alianţei la caracteristicile prefigurate tamentală, StratCom reafirmă importanţa factoru- ale războiului în era informaţională, în care lupta lui cultural şi valoarea strategică a comunicării în modernă transcede din dimensiunile clasice, spaţiul social urmărind în mod comprehensiv adap- respectiv cea terestră, aeriană, navală şi, într-o mai tarea consonantă a deciziilor factorului politico- mică măsură, cea spaţială, într-o nouă dimensiune, militar din perspectiva mentalităţii, a credinţelor şi dimensiunea informaţională. normelor culturale, a condiţiilor socio-economice relevante pentru o populaţie aflată într-o anumită Spaţiul informaţional şi războiul cibernetic zonă de conflict. Actualitatea, valoarea şi noutatea acestui construct rezidă în evaluarea şi afirmarea Într-o perspectivă sensibil diferită, dar semnificaţiei strategice a spaţiului social şi pune- operând în continuare în domeniul spaţiului rea sub semnul necesităţii imperativul revalorizării informaţional, aducem în discuţie şi conceptul de şi valorificării funcţiilor comunicării la toate cele cyberwar, prezentat în literatura de specialitate trei niveluri ale acţiunii militare: strategic, opera- sub denominaţia de CNA – computer network tiv şi tactic.15 attack.18 În dimensiunea sa practică şi acţională, StratCom În sesiunile Conferinţei privind Securitatea reprezintă un proces de contracarare a fluxurilor Împotriva Atacurilor Cibernetice (Cyber Security informaţionale ostile, un mod de proiectare corect, Conference), desfăşurată în SUA în perioada 18- proactiv şi oportun al operaţiilor şi acţiunilor 19 martie 2010, într-o statistică se arăta că peste militare în faţa unor audienţe locale, regionale 120 de ţări au capacitatea de a iniţia atacuri ci- sau internaţionale, un instrument de analiză şi bernetice şi se subliniau în context restricţiile de planificare în cadrul abordării comprehensive16 a natură juridică, respectiv faptul că ,,mijloacele securităţii. de infrastructură critică ale unei ţări nu trebuie să Prin acţiunea în mediul informaţional comuni- fie afectate de aşa manieră, inconsistent cu legi- carea strategică militară încearcă să contracareze le conflictului armat şi prevederile altor tratate şi aceste noi riscuri şi ameninţări şi oferă un mana- convenţii care se exprimă în această direcţie.”19 gement al percepţiei publice realizat prin acţiunea Atacurile cibernetice pot fi orientate asupra punc- sinergică a diferitelor instrumente de comunicare telor de infrastructură critică şi pot provoca în mod militare. În teatre de operaţii, precum Afganistan, indirect distrugeri fizice semnificative, posibil în Kosovo sau, aşa cum a fost cazul în Libia, Strat- mod disproporţionat şi provocând un rău superfluu Com se operaţionalizează astăzi în planuri şi stra- în raport cu obiectivele unei misiuni militare. tegii de acţiune urmărind expunerea în circuitul Faţă de această nouă formă de violenţă se mani- informaţional local, regional şi internaţional a sco- festă o tendinţă evidentă a statelor în contempora- purilor şi obiectivelor politico-militare subordonat neitate de a o folosi atât în contextul unei operaţiei principiului transparenţei şi nevoii de a obţine spri- militare, dar şi în afara acesteia, pentru a intimida, jinul unei populaţii. Urmare a acţiunii strategice în descuraja, afecta buna guvernare a altui stat sau spaţiul informaţional (a promovării canalelor de pentru a spiona în interiorul acestuia. Acest lucru comunicare deschise de NATO, a site-urile oficiale ridică multe semne de întrebare într-un cadru juri- de pe Internet precum www.natochanneltv., www. dic puţin explicit, unde, în general, deoarece atacul nato.int., http://www.facebook.com/NATO., http:// pe web nu produce în mod direct pierderi în vieţi twitter.com/nato., http://www.youtube.com/NATO), omeneşti sau distrugeri fizice, implicit acesta nu în situaţia de criză din Libia, NATO a primit de la este văzut ca formă de ,,utilizare a forţei” sau ,,atac

90 IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 SECURITATE ŞI STRATEGIE MILITARĂ armat”, sub incidenţa definiţiei dată agresiunii20 nice şi a tehnologiei informaţiei pentru a conduce de către Adunarea Generală a ONU şi sancţionat atacuri cibernetice, cu atât mai periculoase, cu cât astfel în conformitate cu prevederile art.2(4) din ele se pot desfăşura asupra infrastructurii civile. Carta ONU21. În acelaşi timp, în situaţia în care co- Dimensiunea informaţională a câmpului de munitatea internaţională se va pronunţa cu privire luptă modern se referă şi la această formă de vi- la definirea unei agresiuni din perspectiva efecte- olenţă/ agresiune, faţă de care, recent (în cursul lor şi mai puţin din perspectiva mijloacelor folosi- anului 2011), Statele Unite şi NATO au promovat te, atacul cibernetic, atunci când produce pierderi strategii, respectiv politici proprii privind apărarea şi/sau distrugeri materiale cu implicaţii economi- cibernetică. NATO şi statele membre au adoptat, ce majore, poate fi interpretat ca o ,,formă de in- în iunie 2011, o politică comună privind protec- terferenţă sau încercări de ameninţare împotriva ţia propriilor reţele informatice, atât la nivelul personalităţii unui stat sau împotriva elementelor structurii de comandă şi control a Alianţei, cât şi sale politice, economice sau culturale...”22 şi atrage la nivelul statelor membre, în faţa unor asemenea după sine acţiunea art.51 al documentului menţio- ameninţări, fără a dezvolta în acest sens şi capa- nat anterior.23 cităţi active, de atac cibernetic.28 SUA a elaborat În rezonanţă cu agresiunile de acest gen o strategie internaţională pentru spaţiul ciberne- lansate asupra Estoniei (2007), Georgiei (2008), tic29, care are la bază ideea de a realiza în cadrul Koreei de Sud (2009) sau a unor mari corporaţii dreptului internaţional un corp de legi care să ,,ur- internaţionale (2009 şi 2010)24, suntem de acord mărească pe cei care vor exploata sistemele on- că acestea nu pot fi acceptate şi tolerate iar, din line” în scopuri criminale. Statele Unite au în ve- acest punct de vedere contrazicem intenţia potrivit dere încurajarea cooperării internaţionale în acest căreia atacurile cibernetice pot deveni forme domeniu, ,,cultivarea simţului responsabilităţii legale de coerciţie încă din timp de pace. Deşi între state” şi dezvoltarea unor acorduri bilaterale această tendinţă există şi se manifestă în raport cu şi multilaterale pentru a ,,promova în mod eficient evenimentele relatate, în lipsa oricărei iniţiative de politicile privind pedepsirea actelor criminale în probatoriu internaţional, riscul de a încuraja tacit spaţiul cibernetic”30, afirmând că ,,lumea digitală acţiunile se accentuează din ce în ce mai mult. nu mai este de acum o frontieră fără legi ... este un Chiar şi în ,,lipsa autorului’’, mascată în practica loc unde regulile responsabilităţii, legii şi compor- diferiţilor actori, posibil agenţi guvernamentali, tamentului paşnic dintre state şi între oameni au non-statali, forţe neregulate, hackeri etc., atacurile început să fie în vigoare.”31 cibernetice sunt condamnate din direcţia practicilor Ideea generală referitor la reglementarea inter- de prietenie şi bună cooperare dintre state25, a naţională privind utilizarea spaţiului cibernetic are Cartei ONU şi a drepturilor omului. la bază Convenţia de la Budapesta, o iniţiativă a F. Rusă încorporează în mod public şi oficial, Uniunii Europene, care defineşte actele criminale la nivelul doctrinei militare, necesitatea utilizării în raport cu accesul şi interceptările ilegale, inter- echipamentelor şi sistemelor informatice pentru a ferenţa în bazele de date şi în diferite sisteme, fra- evalua şi a face prognoze cu privire la configurarea udele cu ajutorul calculatorului, publicaţiile rasiste unor situaţii politico-militare, la nivel global şi re- şi propaganda xenofobă prin intermediul reţelelor gional şi, cu privire la natura relaţiilor inter-statale şi altele32, care coroborată cu politicile de prevenţie în domeniul politico-militar.26 Acest lucru poate dezvoltate de diferitele state naţiuni şi organizaţii presupune analiza, folosind mijloacele informati- poate să conducă la răspunderea penală şi la descu- ce, a fluxurilor de ştiri provenite din ,,surse deschi- rajarea acestui tip de agresiune la nivel global. se” (mass media), dar, în acelaşi timp, coroborat cu acuzaţiile aduse Rusiei de către Georgia, privind Concluzii atacul sistemelor informatice ale acesteia pe timpul războiului din 2008, cu suspiciunile comunită- Acţiunile în mediul informaţional sunt complexe ţii internaţionale, legate de autorul atacurilor ciber- şi se realizează pe coordonatele amintite, care netice asupra Estoniei (2007) şi intenţia Rusiei ,,de sugerează necesitatea adaptării şi dezvoltarea unor a neutraliza posibile ameninţări militare utilizând 27 capabilităţi adecvate de contracarare a noilor tipuri mijloace politice, diplomatice şi de altă natură” , de riscuri, ameninţări şi vulnerabilităţi pe linie de poate să însemne inclusiv utilizarea sistemelor teh-

IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 91 SECURITATE ŞI STRATEGIE MILITARĂ securitate. 8 A se vedea Irregular Adversaries and Hybrid Pliat pe această perspectivă, acţiunile trebuie Threats. An Assessment – 2011, U.S. Joint Forces gândite proactiv şi trebuie să se desfăşoare într- Command Joint Irregular Warfare Center, p.10. Pe http:// un spectru complex şi continuu care să vizeze, publicintelligence.net/u-s-joint-irregular-warfare- pe de o parte, protecţia şi securitatea sistemelor center-irregular-adversaries-and-hybrid-threats-2011- assessment/. informatice, iar pe de altă parte, şi poate mult 9 Eugen, BĂDĂLAN; Valentin, ARSENIE; mai important, să identifice şi să combată eficient Gheorghe, VĂDUVA, Strategie Militară Contemporană, retoricile ostile, false şi/sau agresive, dar şi pe Editura CTEA, Bucureşti, 2006, p. 35. cele adevărate, prin însuşirea obiectivă a criticilor 10 Ibidem, p.32. şi ajustarea în consecinţă a comportamentelor şi 11 STANLEY, A, McCHRYSTAL (General, acţiunilor. US Army), COMISAF’S INITIAL ASSESSMENT, International Security Assistance Force Headquarters, În lupta contemporană a statelor naţiuni pentru Kabul, Afganistan, 2009, 30 august, p.1-2, 2-3, Annex dezvoltare şi influenţă, geopoliticile generale se D, p.D-1. cunosc, însă geostrategiile devin din ce în ce mai 12 A se vedea http://security.homeoffice.gov.uk./ sofisticate, context în care, acţiunile în mediul about-us/about-the directorat/ RICU/ index.html. informaţional reprezintă o procedură modernă, 13 ,,Operaţiile bazate pe efecte, la nivel strategic, cu implicaţii profunde, la nivel psihologic şi al presupun folosirea capabilităţilor militare în concordanţă mentalului colectiv, susceptibil şi construit pe baza cu toate instrumentele de putere. La nivel operativ unor influenţe externe eterogene. şi tactic, implică combinarea selectivă a mijloacelr letale şi non-letale, a celor chinetice şi non-chinetice, pentru a crea acele efecte planificate care contribuie la NOTE BIBLIOGRAFICE: îndeplinirea obiectivelor campaniei’’, în Strategia de Transformare a Armatei României, Bucureşti, 2007, 1 ,,Mediul informaţional este definit ca spaţiul cap. 4, pct. 4.3. virtual şi fizic în care informaţiile sunt recepţionate, 14 Politica NATO privind Comunicarea Strategică, procesate şi transmise. Se constituie din informaţiile în document care stabileşte cadrul doctrinar, strategic sine şi sistemele informaţionale.” (MC 422/3 – NATO şi operaţional al conceptului în cadrul Alianţei a fost Military Policy on Information Operations). emisă în septembrie 2009. A se vedea NATO Strategic 2 A se vedea Fatwa emise de Bin Laden, în 1996 Communication Policy, 29 septembrie 2009, PO (2009) şi 1988, postate pe Internet. A se vedea Fatwa din 0141. 1988, disponibil la http://www.fas.org/irp/world/para/ 15 La nivel strategic, StratCom se operaţionalizează, docs/980223-fatwa.htm. Cu referire la propaganda în NATO, prin acţiunea structurilor de diplomaţie ideologică, a se vedea http://www.hotnews.ro/stiri- publică, de la nivelul NATO HQ şi prin relaţiile international-10111666-qaeda-difuzat-video-osama- stabilite de înalţi oficiali ai Alianţei, cu statele bin-laden-ayman-zawahiri.htm. membre şi partenere. La nivel operaţional şi tactic, 3 A se vedea în acest sens pe Facebook, pe Twitter, StratCom se implementează prin acţiunea sinergică şi mesajele de incitare a populaţiei şi apelurile la greve coordonată a structurilor de operaţii informaţionale, şi demonstraţii făcute pe timpul revoluţiilor care au operaţii psihologice şi relaţii publice. A se vedea Iulian marcat ceea ce generic analiştii au numit,,Primăvara ALISTAR, Sensul şi semnificaţia comunicării strategice Arabă”. A se vedea http://www.facebook.com/Syrian. în mediul militar, în Gândirea Militară Românească, Revolution, de asemenea, http://www.facebook. Statul Major General al Armatei României, Bucureşti, com/Liibyan.Revolution, http://www.youtube.com/ Nr.2, 2011, p.119. watch?v=4EUxhCWD_8s. 16 ,,O modalitate de a asigura un răspuns coordonat 4 A se vedea http://medmonitor.blogspot.com/ (25 şi coerent la o situaţie de criză a tuturor actorilor iunie 2011) şi http://www.equlibri.net, (27.06.2011). relevanţi’’, definiţie dată în NATO Comprehensive 5 A se vedea Global Jihad New (pagina din Operations Planning Directive - COPD, martie, 2010, 27.06.2011), disponibil la www.memrijttm.org. p.7-1. Această abordare marchează cooperarea extinsă 6 ***, Strategia de Transformare a Armatei internaţională, state şi organizaţii, militari şi civili, pe României, Bucureşti, 2007, p.1. linia asigurării unui climat internaţional de stabilitate 7 Cu referire la editura ziarului Al-Hawza (Irak, şi securitate. 2004) patronată de liderului radical shiit Muqtada Al 17 A se vedea http://storify.com/antireb/list-of- Sadr şi închisă de administraţia provizorie a Irakului tweets-sent-to-and-used-by-nato-to-bomb-tod. pentru incitarea la violenţă împotriva trupelor coaliţiei 18 A se vedea Allied Joint Doctrine for Information militare internaţionale din Irak. Operations, AJP – 3.10, 2009, capitolul 1, pp. 1 – 11.

92 IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 SECURITATE ŞI STRATEGIE MILITARĂ

19 Jody, R, Westby, Cyber warfare v. Cyber stability, în iulie 2009, reţeaua web a ministerului apărării din Cyber Security Conference, St. Mary’s University Koreea de Sud a fost supusă aceleiaşi forme de atac School of Law, San Antonio, Texas, SUA, 18 - 19 electronic; în 2009, şi site-ul Google a fost victima unui march 2010. (A se vedea https://www.stmarytx.edu/ctl/ astfel de atac. pdf/Westby.pdf ) 25 Cu referire la G.A. 2625 (1970) - Declaration on 20 A se vedea Rezoluţia 2131 a Adunării Generale Principles of International Law Concerning Friendly a ONU, din 1965. Relations and Cooperation Among States in Accordance 21 ,,Toţi Membrii Organizaţiei se vor abţine, în with the Charter of the United Nations. relaţiile lor internaţionale, de a recurge la ameninţarea 26 A se vedea Russian Military Doctrine, aprobată de cu forţa sau la folosirea ei, fie împotriva integrităţii preşedintele F.Ruse, Dmitri Medvedev, pe 05 februarie teritoriale ori independenţei politice a vreunui stat, fie 2010, art.19, pct.a. (http://www.carnegieendowment. în orice alt mod incompatibil cu scopurile Naţiunilor org/files/2010russia_military_doctrine.pdf. ) Unite.” 27 Ibidem 7, (pct.b). 22 În Rezoluţia 2131 a Adunării Generale a ONU, 28 A se vedea NATO Policy on Cyberdefence (08 din 1965. iunie 2011) disponibil la http://www.nato.int/cps/en/ 23 ��Cu referire la exercitarea ,,dreptului�� inerent de natolive/news_75195.htm. autoapărare individuală sau colectivă...”. 29 A se vedea International Strategy for Cyberspace, 24 Pe 27 aprilie 2007, website-urile administraţiei SUA, mai, 2011. de la Talin/Estonia au fost ţinta unui atac cibernetic care 30 Ibidem, p.19. a paralizat administraţia centrală, şi indirect economia 31 Barack Obama, International Strategy for acestui stat pentru mai bine de două săptămâni; în iulie- Cyberspace, SUA, mai, 2011, Cuvânt- înainte. august 2008, site-urile preşedinţiei şi al televiziunii 32�� A se vedea�� Convention on Cybercrime, Budapesta, publice georgiene au fost supuse atacurilor electronice; 2001 şi Protocolul Adiţional, Strasburg, 2003.

IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 93 ANALIZE, SINTEZE, EVALUĂRI POSIBILE METODOLOGII DE EVALUARE A INTERVENŢIEI (PREVENŢIEI) ÎN CONDIŢII DE RISC EXTREM

Dr. Gheorghe VĂDUVA*

Intervenţia, în condiţii de risc extrem, este normative şi cerute de caracteristicile situaţiei de foarte dificilă. De aceea, este nevoie de o evaluare urgenţă; foarte exactă a setului de provocări, pericole şi g) rezultatele planificate şi aşteptate; ameninţări şi de vulnerabilităţi ale sistemelor şi h) efectele generate. proceselor, care impun asumarea unui risc extrem. Toate aceste elemente sunt importante şi Cele mai eficiente metode de evaluare a riscului contează foarte mult în calitatea şi eficienţa şi a intervenţiei în condiţii de risc extrem sunt: intervenţiei. Dar o astfel de metodă de evaluare a metoda evaluării după efecte şi metoda evaluării intervenţiei trebuie să aibă în vedere, în primul rând după interacţiuni. efectele, în complexitatea lor. În această situaţie, Cuvinte-cheie: intervenţie; risc extrem; metodă; efectele preced cauzele (cauzele intervenţiei) şi evaluare; efecte. generează reconfigurări ale intervenţiei în funcţie de lanţurile de consecinţe. Metoda evaluării după efecte Iată, în Figura nr. 1 deosebirea dintre mai multe tipuri de intervenţii (lineare, complexe sau bazate Una dintre cele mai eficiente metode de pe efecte). evaluare a intervenţiei în situaţii de urgenţă este Chiar dacă intervenţia lineară (directă) pare mai metoda evaluării după efecte. O astfel de metodă simplă şi, în consecinţă, mai eficientă, lucrurile nu porneşte de la impactul efectelor asupra cauzelor sunt defel aşa. Intervenţiile în cazul urgenţelor şi acţiunilor. Calitatea şi, evident, eficienţa (calamităţi, dezastre, accidente tehnologice, intervenţiei în situaţii de urgenţă este evaluată, în sinistre etc.) sunt totdeauna dificile, au un grad de general, în următoarele coordonate: risc foarte ridicat şi, dacă nu se au în vedere efectele a) caracteristicile situaţiei de urgenţă; în toată complexitatea lor (principale, secundare, b) gradul de pericol impus de fenomenul sau colaterale, dorite, nedorite, planificate, spontane fenomenele care au generat situaţia de urgenţă; etc.), atunci eficienţa intervenţiei va fi discutabilă. c) gradul de acuitate al ameninţărilor identificate Pentru că, în toate fazele ei – de la reglementările şi şi evaluate, sensul şi direcţia acestor ameninţări; regulile de angajare, la planificarea şi desfăşurarea d) gradul de vulnerabilitate a sistemelor, ei efectivă –, intervenţia trebuie să aibă în vedere, proceselor şi infrastructurilor critice; deopotrivă, rezultatul dorit şi efectul (lanţul de e) gradul de risc al intervenţiei şi repartiţia efecte) declanşat. lui pe componentele structurii sau structurilor de Un posibil algoritm de evaluare a unei intervenţie; intervenţii în situaţii de urgenţă (SU) şi, implicit, al f) sistemele de priorităţi definite prin legi, acte elaborării unor grile de evaluare (pe componente,

* ��Gl. bg. (r.) dr. Gheorghe VĂDUVA ([email protected]) este cercetător ştiinţific gradul 1 la Institutul de Studii de Securitate din cadrul Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir”.

94 IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 ANALIZE, SINTEZE, EVALUĂRI

INTERVENŢII LINEARE

CAUZĂ EFECT

CAUZĂ intervenţie EFECT

INTERVENŢII COMPLEXE

Intervenţia I1 Efectul E1

Intervenţia I2 Efectul E2 CAUZĂ EFECT

Intervenţia In Efectul En

INTERVENŢII BAZATE PE EFECTE

II Ţ

2. INTERVENŢIE ASUPRA CAUZELOR

INFORMA

E1� I1� C1�

E2 I2 C2 ELE INTERVENŢIEI CAUZ E� I� C� EFECT COMPLEX DECIZIA

1. PLANIFICAREA (CUNOAŞTEREA) EFECTULUI

Figura nr. 1 – Deosebiri între diferite tipuri de intervenţii acţiuni, rezultate şi efecte) se prezintă în Figura Aceste lanţuri de conexiuni şi interacţiuni sunt nr. 2. foarte importante pentru evaluarea riscului asociat În planificarea şi efectuarea intervenţiilor în şi a riscului impus în evenimentele de pericol situaţii de urgenţă, se cer avute în vedere efectele. extrem, dar şi în toate celelalte evenimente care Dar efectele nu sunt şi nu pot fi evidente, nici în presupun un grad de risc al intervenţiei. De regulă, etapa planificării, nici chiar în cea a intervenţiei. evenimentele care cer intervenţia în condiţii de Ele se cer prognozate, pe baza datelor existente, risc îşi cumulează deopotrivă cauzele şi efectele, a precedentelor şi, evident, a experienţei astfel încât riscul tinde totdeauna către limita sa planificatorului şi managerului. maximă. Această cumulare este însă, de cele mai multe Metoda evaluării după interacţiuni ori, aleatoare şi, deci, imprevizibilă. Din acest motiv, calcularea riscului în condiţiile în care Avem, spre exemplu evenimentele de risc evenimentele (cutremure, inundaţii, furtuni, A, B şi C. Potrivit unor precedente, unui set de avalanşe, dislocări de teren, ruperi de diguri etc., indicatori, precum şi efectelor preconizate sau accidente industriale provocate sau amplificate de produse, se pot identifica şi evalua lanţurile de acestea) este foarte dificilă, dar absolut necesară, interacţiuni. întrucât asigură o pre-evaluare a riscului.

IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 95 ANALIZE, SINTEZE, EVALUĂRI

Politice, economice, Scopuri generale ale intervenţiei în SU sociale, umanitare, militare, parţiale, comune, totale sau integrate Obiective generale

Forţe de intervenţie Mijloace Resurse

Acţiuni in cadrul intervenţiei

Factori favorizanţi Factori perturbatori

Rezultate ale intervenţiei

Dorite Nedorite Utile Inutile Aşteptate Neaşteptate

Factori favorizanţi Factori perturbatori

Efecte ale intervenţiei

Dorite Nedorite Utile Inutile Aşteptate Neaşteptate

Explozive Lineare Nelineare In lanţ În cascadă Complexe Haotice

Văzute Nevăzute Ascunse Înşelătoare

Văzute Ascunse Înşelătoare

Pozitive Negative

Securizante Insecurizante

Figura nr. 2 – Algoritm de evaluare a unei intervenţii în situaţii de urgenţă

În caz contrar, riscul creşte semnificativ, întrucât Metode de elaborare a planurilor de urgenţă intervenţia se face în necunoscut, în condiţii de nesiguranţă, care pot genera efecte dintre cele mai Pentru elaborarea planurilor de intervenţie grave. Toate structurile de intervenţie de urgenţă în situaţii de urgenţă sunt necesare metodologii au în vedre astfel de situaţii în care cumularea adecvate. cauzelor şi efectelor generează riscuri extrem de 1. Primul set de metode şi metodologii are mari. Cunoaşterea şi evaluarea din timp a acestora drept scop identificarea şi analizarea pericolelor, poate duce la reducerea nivelului de risc sau măcar ameninţărilor, vulnerabilităţilor şi riscurilor din la controlul riscului, ceea ce este foarte important situaţii de urgenţă. Se disting aici cinci etape: atât pentru calitatea şi eficienţa intervenţiei, cât - inventariere: alcătuirea unor liste cu posibilele şi pentru securitatea personalului din cadrul pericole, ameninţări, vulnerabilităţi şi riscuri echipelor de intervenţie. (PAVR), a obiectivelor şi obiectelor de risc, inclusiv

96 IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 ANALIZE, SINTEZE, EVALUĂRI

Evenimentul A Evenimentul B Evenimentul C

Depinde A Depinde B Depinde C numai de B? numai de A? numai de B?

Nu Da Da Nu Da Nu

P P P

Depinde A Depinde B numai de C? numai de C?

Nu Da Nu Da Depinde C numai de A? P P

Da Nu Depinde A de B şi C? Depinde B P de A şi C?

Nu Da Da Nu P P Depinde C de A şi B?

Da Nu

Figura nr. 3 – Lanţul de interacţiuni în situaţii de risc extrem de risc extrem, pe cel puţin trei paliere: cauze ale cadrul pericolelor reale sau potenţiale a celor situaţiilor de urgenţă (exemplu: întreprinderile care reprezintă ameninţări directe; vulnerabilităţi: din industria chimică generatoare de pericole spre exemplu, analiza caracteristicilor unor şi ameninţări tehnologice); factori stimulativi infrastructuri cum ar viaductele de pe un tronson sau amplificatori (spre exemplu: infrastructurile – lungime, capacitate, greutate suportată, vibraţii, nesigure, barajele, acumulările, lipsa unor sisteme număr de vehicule pe oră, zi, an, număr de de securitate eficiente din domeniul hidrologic); accidente etc.; victime (din cauza inundaţiilor, cutremurelor, - evaluare: examinarea fiecărui pericol potenţial, accidentelor industriale, pene de curent etc.); pe baza unor precedente, a fiecărei ameninţări, a - analiză: analizarea pericolelor, ameninţărilor, fiecărei vulnerabilităţi şi a componentelor riscului vulnerabilităţilor şi riscurilor asociate acestora impus, asumat sau doar prognozat (analiza se (exemplu: frecvenţa şi intensitatea unor pericole face separat, dar şi în context, cu identificarea şi naturale – cutremure, inundaţii, avalanşe, ploi evaluarea impactului asupra omului şi comunităţii, torenţiale, furtuni, ger, secetă etc.; decelarea din a factorilor agravanţi sau atenuanţi etc.);

IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 97 ANALIZE, SINTEZE, EVALUĂRI

- diagnosticare: pe baza analizei şi evaluării, pe acoperirea (compensarea) unei vulnerabilităţi, în o scală adecvată (dar unică), se stabileşte nivelul timp ce reacţia este o intervenţie determinată de de risc (spre exemplu: lipsa riscului; risc uşor, evenimentul în curs sau care s-a produs deja. risc mediu, risc major, risc extrem), pentru fiecare 3. Cel de al treilea set de metode se referă la categorie de pericole şi ameninţări, în funcţie de planificarea modului de soluţionare a efectelor. gradul acestora şi de nivelul de vulnerabilitate şi Aici se au în vedere, de regulă, următoarele: de factorii agravaţi sau atenuanţi; - planificarea asistenţei umanitare: echipe - prognozare: pe baza analizei, evaluării, de intervenţii, locaţii pentru sinistraţi, asigurarea diagnosticării şi a corelării rezultatelor, se cu apă, alimente, medicamente, transport, elaborează prognoze cu privire la posibilitatea comunicaţii, probleme sociale etc.; producerii unor evenimente de risc extrem în - planificarea asistenţei sanitare: puncte de diferite zone, dar şi referitor la efectele pe care prim ajutor, asistenţa ambulatorie, intervenţia acestea le pot genera (spre exemplu, ploile spitalelor de campanie, modul de acţiune în torenţiale prognozate pentru următoarele trei zile sistemul medicinii de urgenţă (reţeaua spitalelor în partea de est a ţării ar putea produce inundaţii în de urgenţă), decontaminarea apei şi a surselor de judeţele Suceava, Iaşi, Bacău, Vrancea şi Galaţi, hrană, prevenirea epidemiilor etc. îndeosebi pe râurile Prut, Jijia, Siret şi afluenţii - planificarea refacerii infrastructurilor acestuia). critice strategice: identificarea, inventarierea şi 2. Cel de-al doilea set de metode se referă la evaluarea infrastructurilor afectate, stabilirea planificarea acţiunii şi reacţiei în evenimentele din timp a echipelor de intervenţii, în funcţie de de risc extrem previzibile, în funcţie de nivelul specificul infrastructurilor, alocarea resurselor de pericol şi de ameninţare şi, evident, de nivelul necesare; riscului calculat (estimat). Aici, se disting trei - planificarea acţiunilor ecologice: identificarea componente importante: şi evaluarea efectelor produse asupra mediului, - planificarea acţiunii preventive: în funcţie stabilirea din timp a echipelor de intervenţie, de nivelul de pericol şi de ameninţare pe care- fixarea mijloacelor şi resurselor, stabilirea din l prezintă prognozele cu privire la evenimente timp de modalităţilor de acţiune. meteorologice şi de altă natură previzibile, Toate aceste metode de pregătire şi întocmire a sau aşteptate, de condiţiile concrete, forţele şi planurilor în urgenţe, în condiţiile riscului extrem, mijloacele la dispoziţie şi de resursele alocate, se se bazează pe cunoaşterea situaţiei, pe existenţa elaborează un set de măsuri, care se actualizează unor structuri specializate şi a unor elemente de în permanenţă (spre exemplu, pentru limitarea infrastructuri adecvate, pe capacitatea sistemului efectelor unui cutremur, a fost conceput, în de management al situaţiilor de urgenţă şi a siste- ţara noastră, un sistem de alertă prin care toate mului de management al situaţiilor de risc extrem, componentele de risc maxim, în astfel de situaţii atunci când în dinamica situaţiilor de urgenţă in- – laboratoare, reactoare nucleare, trenuri, sisteme tervin şi alte elemente de risc extrem care impun o energetice, reţele de gaze naturale etc. – sunt analiză extinsă şi o evaluare mai complexă a pro- avertizate imediat ce unda seismică a fost sesizată vocărilor, pericolelor şi ameninţărilor, precum şi în epicentru şi chiar oprite sau decuplate de la a vulnerabilităţilor care generează riscul extrem. reţele, astfel încât să se prevină dezastrul); Riscul extrem, ca orice risc dealtfel, se defineşte - planificarea intervenţiei: se face din timp, pe pe intersecţia dintre pericole (ameninţări) şi vul- variante şi niveluri de pericol, de ameninţare şi, în nerabilităţi. De regulă, cu cât vulnerabilităţile sunt consecinţă de risc, în funcţie de politici, strategii, mai mari, cu atât mai mare este şi riscul. forţe, mijloace şi resurse; Fiecare entitate îşi are şi trebuie să-şi aibă - planificarea reacţiei: reacţia este strict planul său de acţiune în cazul unor situaţii de risc condiţionată de structura, amploarea şi modul extrem. În întreprinderi, firme şi instituţii există de desfăşurare a evenimentului de risc şi, din planuri de acţiune în caz de incendiu, la cutremure, acest motiv, se cere organizată şi planificată nu la inundaţii, în cazul accidentelor tehnologice şi numai intervenţia, ci şi reacţia; intervenţia este o ecologice. Dar metodele şi algoritmii de întocmire acţiune pentru rezolvarea unei situaţii creată de şi aplicare a acestor planuri nu diferă esenţial de la o provocare, un pericol, o ameninţare sau pentru o unitate la alta, de la un nivel la altul.

98 IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 ANALIZE, SINTEZE, EVALUĂRI

Setul 1 de metode: Identificarea şi analizarea pericolelor, ameninţărilor, vulnerabilităţilor şi riscurilor în situaţii de urgenţă

Inventariere PAVR Baze de date PAVR Nivel pericol, vulnerab.

Analiză evenimente Concluzii, idei, ipoteze Scheme, grafice etc.

Evaluare evenimente Cote, cifre, grafice etc. Nivel de risc

Diagnosticare evenim. Stări prezente Nivel de risc

Prognozarea Stări viitoare Riscuri posibile

Setul 2 de metode: Planificarea intervenţiei şi reacţiei în situaţiile de risc extrem previzibile

Planificarea acţiunii Forţe, mijloace, resurse, Plan prevenţie preventive acţiuni posibile

Planificarea intervenţiei Forţe, mijloace, resurse, acţiuni Plan de intervenţie

Planificarea reacţiei Forţe, mijloace, situaţii, acţiuni Plan de reacţie

Setul 3 de metode: Planificarea modului de soluţionare a efectelor

Planificarea asistenţei Forţe, mijloace, resurse, Plan operaţie de umanitare locaţii, acţiuni asistenţă umanitară

Cruce Roşie, Planificarea asistenţei spitale de urgenţă, reţele Plan operaţie sanitară sanitare sanitare din zonele afectate de urgenţă

Planificarea refacerii Forţe (echipe), mijloace, Plan operaţie logistică infrastructurilor critice resurse

Planificarea acţiunilor Forţe, mijloace acţiuni Plan operaţie ecologice specifice mediului ecologică

Figura nr 4 - Algoritm al elaborării planurilor de urgenţă

IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 99 ANALIZE, SINTEZE, EVALUĂRI

Un plan de intervenţie nu este un scenariu, ci congelare şi salvare a documentelor atinse de un algoritm, un mod de organizare a intervenţiei sinistru (foc, inundaţii); pe tipuri de situaţii, de urgenţe, de risc, inclusiv - descrierea intervenţiilor ulterioare sinistrului de risc extrem. Planurile se cer coordonate. Ele (congelare, liofilizare, restaurare etc.); trebuie să fie interoperabile, întrucât forţele, - indicarea procesului de restabilire a situaţiei. mijloacele, acţiunile şi resursele sunt şi trebuie să Planul de urgenţă cuprinde următoarele puncte fie interoperabile. principale: Există, în toată lumea, o foarte bogată - primele acţiuni la locul sinistrului (dezastrului, experienţă în ceea ce priveşte metodologia catastrofei, incendiului, inundaţiei etc.); elaborării planurilor de intervenţie în situaţii de - salvarea colecţiilor; risc extrem. Pentru că, din totdeauna, omul a fost - acţiunilor post-catastrofă; nevoit să intervină pentru a se proteja împotriva - evaluarea experienţei. efectelor unor fenomene naturale ameninţătoare şi Acest plan, ca multe altele, are o componentă chiar împotriva efectelor propriei sale activităţi. generală, adică un algoritm de acţiune în cazul unui Activitatea de protejare a omului, comunităţii şi sinistru (incendii, inundaţii), şi una specifică, în infrastructurilor împotriva efectelor dezastrelor care sunt prevăzute forţele, mijloacele, resursele şi şi sinistrelor este însă foarte complexă şi necesită acţiunile necesare pentru fiecare etapă a pregătirii o planificare, deopotrivă, inteligentă, riguroasă şi şi efectuării intervenţiei. Este foarte important ca suficient de flexibilă, pentru a permite adaptarea forţele, mijloacele şi resursele să fie cunoscute forţelor, mijloacelor, resurselor şi acţiunilor la şi pregătite din timp pentru toate tipurile de condiţiile concrete ale evenimentelor. Aceste intervenţii posibile, întrucât procesul intervenţiei planuri nu sunt doar generale, adică la nivelul cere nu doar rapiditate şi curaj, ci şi disciplină, întregii ţări (deşi există şi astfel de planuri), rigoare şi capacitate foarte ridicată de acţiune şi ci pentru fiecare categorie de risc, domeniu, de reacţie. Iată, spre exemplu, cum arată schema pentru fiecare instituţie, şi chiar pentru fiecare generală a Planului de Salvare a Colecţiilor în caz entitate unde există oameni şi valori, mai ales de Catastrofă (incendiu sau inundaţii) al Bibliotecii valori de patrimoniu. În Elveţia, spre exemplu, cantonale şi universitare din Lausanne. există un Consorţiu de salvare a patrimoniului Ordinea de prioritate: personalul; colecţiile; documentar în caz de catastrofă (CosaDoca). materialul şi echipamentul. Acesta elaborează un Plan de urgenţă (pentru Schema planului în caz de catastrofă este cea salvarea patrimoniului documentar în caz de explicitată în Figura nr. 5. catastrofă – incendii, inundaţii etc.), care are drept Canadienii au creat o Echipă de Intervenţii de scop să-i ajute pe profesionişti să acţioneze şi Urgenţă (IERU) pentru Regiunea Atlanticului, dar reacţioneze în mod eficient în cazul unor catastrofe şi pentru alte regiuni. S-a pornit de la pericolele care ar putea afecta patrimoniul documentar, adică pe care le prezintă, spre exemplu, deversarea Arhiva, Colecţiile şi Biblioteca Centrală a Şcolii încărcăturilor unor petroliere în mare. În 1970, Politehnice din Lausanne.2 petrolierul Areow şi-a deversat întreaga încărcătură Un plan de urgenţă, în concepţie elveţiană, în mare. Din analiza tuturor cazurilor de acest gen, trebuie să cuprindă: s-a desprins concluzia că sunt necesare informaţii - propuneri de soluţii în cazul unor catastrofe în timp util şi consilierea unor specialişti în materie care se pot produce, îndeosebi incendii şi de mediu care să vină de la o singură sursă. inundaţii; În 1973, structura de protecţie Mediului din - definirea (stabilirea) responsabilităţilor asu- Canada a creat comitete naţionale şi regionale de mate de factorii de intervenţie implicaţi; consiliere asupra modului de prevenire în cazul - configurarea intervenţiilor la alertă şi coordo- urgenţelor de mediu (accidentelor ecologice) şi de narea operaţiilor de salvare; pregătire a modului de intervenţie. Aceste comitete - prezentarea intervenţiilor care vor fi efectuate sau „echipe” sunt formate din reprezentanţi ai asupra documentelor pentru a le stabiliza sau agenţiilor federale şi provinciale de la Protecţia întreprinderea unor măsuri corective; Mediului, ca şi din reprezentanţi ai Industriei. - indicarea criteriilor care se cer respectate Fiecare Comitet regional se cheamă Echipă pentru stabilirea priorităţilor de reperare, transport, regională de Intervenţie în caz de urgenţă (URIU).

100 IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 ANALIZE, SINTEZE, EVALUĂRI

SINISTRU Tel. 115 Pompieri 118

Avertizarea celor însărcinaţi cu securitatea Chemarea pompierilor (dacă este necesar) stabilimentului (clădirii) Tel 118

Stabilizarea şi controlul situaţiei de către Chemarea coordonatorului de salvare

pompieri

Evaluarea în comun a situaţiei de către Determinarea nevoilor şi măsurilor ce se cer persoanele prezente) luate dacă fondurile sunt atinse ETAPA 1�

Chemarea echipelor de salvare Chemarea responsabililor cu interne sau externe + PCBC VD fondurile afectate şi a direcţiei

Organizarea echipelor de salvare

Chemarea serviciilor exterioare (dacă este necesar)

ETAPA 2 Aducerea Preg. unui loc Aparatură Organizare Camera Tratamente cutiilor de lucru utilă transporturi frigorifică speciale

Protejarea materialului indemn

Deplasarea materialului

Identificarea şi categorisirea fondurilor speciale ETAPA 3

Aer uscat Congelare Trat. speciale Reabilitarea zonei sinistrate

Trierea şi identificarea obiectelor care au nevoie de tratament special

Restaurare externă Restaurare internă

Loc sigur înaintea stocajului

ETAPA 4 Returnarea materialului extern

ETAPA 5 Examinarea şi adaptarea planului (dacă este necesar)

Figura nr. 5 – Schema planului în caz de catastrofă

IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 101 ANALIZE, SINTEZE, EVALUĂRI

IERU canadian intervine în următoarele tipuri 2. Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, de urgenţe: Raport anual privind starea mediului în România - deversare majoră de produse petroliere; pe anul 2007, 2008, http://www.anpm.ro/Files/ - deversare de substanţe periculoase pentru om coperta%202007_200811253710181.pdf şi mediu; 3. ESPON HyperAtlas, http://www.espon. - incendii sau explozii chimice; eu/mmp/online/website/content/tools/912/index_ - deversări grave de produse chimice sau de EN.html. alţi poluanţi; 4. ***, Istoria secetei în România, 20.06.2007, - orice deversare pe care autorităţile locale nu http://www.realitatea.net/istoria-secetei-in- o pot soluţiona din lipsă de echipamente; romania_239557.html. - orice pericole pentru resursele naturale sau 5. Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi pentru proprietate; Dezvoltării Rurale, Strategia naţională privind - orice tip de deversare care ameninţă să treacă reducerea efectelor secetei, prevenirea şi frontiera canadiană. combaterea degradării terenurilor şi deşertificării, IERU are două mandate fundamentale: pe termen scurt, mediu şi lung, 2008. planificarea şi intervenţia. 6. BARBU, Ion şi POPA, Ionel, Monitorizarea Planificarea. Echipa de intervenţie se reuneşte riscului de apariţie a secetei în pădurile din odată pe an pentru schimbul de informaţii ştiinţifice România, în „Bucovina Forestieră”, anul IX, nr. şi tehnice privind unele probleme importante, cum 1-2/2003. ar fi planificarea şi măsurile de urgenţă şi tehnice 7. Conferinţa de presă cu tema „Evoluţia de intervenţie în cazul unor deversări. Tot aici şi fenomenului de secetă în anul 2009 şi efectele acum se stabilesc măsuri foarte concrete privind în agricultură”, Administraţia Naţională de rolul fiecăruia pe tipuri ale intervenţiei de urgenţă. Meteorologie, 2009. Intervenţia. În cadrul acestui mandat de 8. BĂLTEANU, Dan, GIS Landslide Hazard intervenţie, IERU acţionează ca o echipă de Map of Romania. Tool for Disaster Management specialişti care consiliază comandamentul local and Spatial Planning, în „GIM International”, (OSC) pentru situaţii de urgenţă. Dacă poluarea Vol. 23, Issue 4, Aprilie 2009, http://www.gim- este identificată, OSC vine de regulă din sectorul international.com. privat, dacă poluarea este necunoscută sau 9. RADOANE, Maria, Analiza hazardului OSC-ul local nu poate soluţiona problema, alunecărilor de teren, Note de curs, nhttp://atlas. comanda este preluată de un OSC al unei agenţii usv.ro/www/pagini_profesori/radoane/articole_ guvernamentale. rad/GA_PPT/Curs%203%20%20Analiza%20haz IERU şi-a dovedit din plin utilitatea intervenind ardului%20alunecarilor.ppt. în numeroase situaţii de urgenţă, cum sunt, spre 10. SCHMIDT-THOME, Philipp (edt.), The exemplu, naufragiul petrolierului Kurdistan din Spatial Effects and Management of Natural and 1979 şi erupţia platformei de foraj Vinland din Technological Hazards in Europe ESPON 1.3.1, 1984. IERU a ajutat, de asemenea, agenţiile ESPON, 2006. provinciale cu ocazia incendiului de origine chimică 11. MARA, Septimiu, The Forest Fires in de la Canning din 1984, incendiului de la BPC din RomaniaI, în Alessandro G. Colombo şi Ana Sydney din 1994 şi incendiului de la antrepozitul Lisa Vetere Arellano (eds.), Lessons Learnt from de pesticide din Sussex, din acelaşi an. Forest Fire Disasters, NEDIES Project, European Cu alte cuvinte, această echipă – ale cărei Commission Joint Researc Center, 2003. atribuţii ţin de consilierea de specialitate a celor 12. United Nations, 2009 UNISDR Terminology care intervin – s-a dovedit deosebit de eficientă în on Disaster Risk Reduction, Published by the intervenţii de urgenţă. United Nations International Strategy for Disaster Reduction (UNISDR), Geneva, Switzerland, May BIBLIOGRAFIE: 2009. 13. J-M. Scheuren, O. le Polain de Waroux, 1. Schimbări climatice în România evidenţiate R. Below, D. Guha-Sapir, S. Ponserre, Annual în secolul XX, http://www.meteoromania.ro/index. Disaster Statistical Review: The Numbers php?id=405, accesat la 19.02.2009. and Trends 2007, Center for Research on the

102 IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 ANALIZE, SINTEZE, EVALUĂRI

Epidemiology of Disasters (CRED), May 2008. 25. UK Government, Central government 14. Joint UNEP/OCHA Environment Unit, arrangements for responding to an emergency, UN assessment mission - Cyanide Spill at Baia 31 March 2005, www.cabinetoffice.gov.uk/ Mare, March 2000, www.reliefweb.int/ocha_ol/ media/132685/conops.pdf. programs/response/ unep/rombaiamare.html. 26. Michael Niemeier, Strengthening Disaster 15. Report of the International Task Force for Preparedness: a German approach, Conference Assessing the Baia Mare Accident, 15 December of the Konrad-Adenauer-Stiftung and the Cabinet 2000, p. 30, www.reliefweb.int/library/documents/ Information and Decision Support Center (CIDS), eubaiamare.pdf. Cairo, 22 April 2009. 16. www.cosadoca.ch, Constortium de 27. Ministère de l’Intérieur, de l’Outre-mer et sauvetage du patrimoine documantaire en cas de des Collectivités Territoriales, La Direction de la catastrophe (CosaDoca). Sécurité civile, au cœur des situations d’urgence, 17. FAO Corporate Document Repository, 14 Octobre 2009, www.interieur.gouv.fr/sections/ The Role of Local Institutions in Reducing a_l_interieur/defense_et_securite_civiles/ Vulnerability to Recurrent Natural Disasters and presentation. in Sustainable Livelihoods Development in High 28. Daniela VALEA, Contractul de parteneriat Risk Areas, 2003, http://www.fao.org/wairdocs/ public-privat, http://www.revcurentjur.ro/arhiva/ ad695e/ad695e04.htm. attachaments_200412/recjuridi041_23.pdf . 18. Disaster Management Trening Program, 29. Le contrat de partenariat public- Model for a National Disaster Management privé, http://entreprises.pwc.fr/Le-contrat-de- Structure, Preparedness Plan, and Supporting partenariat-public-prive_249.html. Legislation, InnerWorks, 1998. 30. Parteneriatul public-privat soluţie pentru 19. FEMA Strategic Plan. Fiscal Years 2008- un mai bun management al comunităţilor locale 2013. The Nation’s Preeminent Emergency din România, ghid practic pentru consiliile Management and Preparedness Agency, 2008. judeţene, http://www.ipp.rooldaltematerialeParte 20. United Nations, Global Survey of Early neriatul%20public%20privat%20ghid%20practic Warning Systems, 2006. %20pt%20CJ.pdf. 21. United Nations, International Strategy for Disaster Reduction, http://www.unisdr.org/index. Lucrare realizată în cadrul proiectului de cer- php. cetare PROSTRACT „Cercetări interdisciplinare 22. US Department of Homeland Security, pentru proiectarea strategiilor economico-finan- National Response Framework, January 2008. ciare de acţiune în evenimentele de risc extrem. 23. European Commission, European Civil Hazarde naturale şi accidente tehnologice”. Protection, The Community mechanism for civil protection, http://ec.europa.eu/environment/civil/ NOTE: prote/mechanism.htm. 24. HM Government, Emergency Response 1 www.cosadoca.ch, Consortium de sauvetage and Recovery, Second edition (Last updated du patrimoine documantaire en cas de catastrophe 31.07.2009), November 2005. (CosaDoca).

IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 103 ANALIZE, SINTEZE, EVALUĂRI

EVALUAREA RISCULUI DE ACCIDENT INDUSTRIAL

Dr. Cristian BĂHNĂREANU*

Accidentele industriale reprezintă un motiv de nepermise. Trecerea de la hazard la accident se îngrijorare şi preocupare pentru guvernele lumii, face doar în condiţiile în care riscul ca un pericol deoarece generează, an de an, importante pagube sau o ameninţare de natură industrială să afecteze materiale şi numeroase victime omeneşti. Ele apar, un areal vulnerabil se concretizează. de regulă, atunci când se pierde controlul asupra Problematica riscului poate varia fundamental tehnologiei şi afectează direct şi indirect procesele în funcţie de: amploarea riscului în timp şi spaţiu; de dezvoltare economico-socială şi de protecţie a incertitudinea cu privire la amploarea, caracterul mediului şi, implicit, securitatea naţională. şi magnitudinea sa, şi relevanţa societală a acţiunii Problematica acestui tip de accident devine de inducere a riscului. De exemplu, riscurile tot mai complicată pe măsură ce, pe de o parte, de natură industrială care se iau în considerare infrastructurile şi instalaţiile existente se învechesc, la nivel naţional pentru clasificarea unităţilor ceea ce accentuează vulnerabilităţile, iar, pe de administrativ-teritoriale, instituţiilor publice şi altă parte, tehnologia progresează, în timp ce operatorilor economici din punct de vedere al măsurile de securitate nu ţin totdeauna pasul cu protecţiei civile sunt grupate astfel: noua gamă de riscuri, pericole şi ameninţări. Deşi • accidente chimice; nu putem evita pe deplin accidentele industriale, • accidente nucleare; analiza şi evaluarea nivelurilor de risc poate • incendii de masă; constitui o metodă eficientă prin care să prevenim • accidente grave pe căi de transport; şi minimizăm impactul lor. • eşecul utilităţilor publice1. Cuvinte-cheie: accident industrial; securitate; Evaluarea riscului de natură industrială risc industrial; pericol şi ameninţare industrială; reprezintă o întreprindere laborioasă prin care evaluare risc industrial. se estimează probabilitatea şi gravitatea unui accident industrial şi se stabilesc măsurile Riscul de natură industrială necesare de prevenire şi reducere a unor astfel Riscul de natură industrială nu poate fi de evenimente. Etapa evaluării riscului industrial conceptualizat ca un fenomen obiectiv, cuantificabil este ultima dintr-un şir de acţiuni: identificarea şi independent. El înseamnă mai mult decât un pericolelor/ameninţărilor de natură industrială, număr, o probabilitate şi este consecinţa acţiunii evaluarea pericolelor/ameninţărilor de natură umane în domenii diverse, precum: producţia de industrială, analiza riscului industrial, evaluarea energie nucleară, activitatea în complexe chimice, riscului industrial. călătoria cu avionul, sau chiar fumatul în locuri

* ��Dr. Cristian BĂHNĂREANU ([email protected]) este cercetător ştiinţific gradul III în cadrul Centrului de Studii Strategice de Apărare şi Securitate din Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”.

104 IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 ANALIZE, SINTEZE, EVALUĂRI

Pericole şi ameninţări de natură industrială natură doar atunci când interferează cu populaţia şi vulnerabilităţile la acestea vulnerabilă, afectând viaţa şi activităţile umane, Sistemele tehnologice sunt vulnerabile şi de proprietatea şi mediul. În opinia noastră, cea mai aceea în societăţile moderne ce funcţionează cu bună abordare de a preveni şi reduce efectele unui sisteme tot mai extinse, complexe şi interdepen- accident industrial constă în: dente, astfel de accidente au devenit ceva „nor- • identificarea tuturor pericolelor şi ameninţă- mal”2. Prin urmare, multitudinea de elemente rilor imaginabile la adresa sistemului respectiv; implicate în desfăşurarea şi gestionarea unui ac- • stabilirea posibilelor consecinţe ale fiecărui cident industrial, precum segmente sociale, forţe pericol/fiecărei ameninţări identificate; şi grupări locale, structuri militare şi civil-milita- • stabilirea posibilelor reacţii/acţiuni de preve- re, organizaţii naţionale şi multinaţionale, agenţi nire sau reducerea efectelor fiecărei consecinţe. economici, mass-media, societatea civilă, persoa- Vulnerabilitatea nu poate fi analizată fără a ţine ne etc., duce, inerent, la apariţia sau amplificarea cont de tipul de tehnologie implicat. De exemplu, unor pericole, ameninţări, riscuri şi vulnerabilităţi combinatele chimice sunt vulnerabile la defecţi- de natură diversă şi face aproape imposibilă adop- uni, centralele nucleare sunt subiect al topirii mie- tarea unor poziţii comune în cursul acţiunii. zului reactorului, al atacurilor teroriste şi militare, Identificarea şi gestionarea acestor pericole şi sistemele informatice – la diferite feluri de erori ameninţări de natură industrială şi vulnerabilităţile etc. De asemenea, trebuie ţinut cont de amploa- la acestea permit, pe de o parte, clarificarea rea dezastrului care se poate produce: defectarea disfuncţionalităţilor apărute la un moment dat unui aparat medical poate afecta doar un pacient în sistem, iar, pe de altă parte, adoptarea unor sau un număr mic de pacienţi; accidentul aviatic măsuri de eliminare a acestora şi de generalizare poate duce la moartea echipajului şi a unui număr a aspectelor pozitive. Apariţia în cursul acţiunilor mai mic sau mai mare de pasageri; procesul de de gestionare a unor pericole, ameninţări şi riscuri reducere a stratului de ozon afectează populaţia la cu totul noi obligă factorii de decizie şi structurile nivel global prin creşterea gradului de apariţie a implicate la adaptarea permanentă atât a tipologiei cancerului de piele. Cu toate acestea, analiza vul- şi metodologiilor de evaluare a acestora, cât şi a nerabilităţii după acest criteriu nu e foarte precisă, strategiilor, misiunilor şi procedeelor de acţiune. deoarece un accident rutier poate ucide câţiva oa- În general, pericolul sau ameninţarea de meni, însă, la nivel global, astfel de accidente duc natură industrială este asociată cu o circumstanţă, la moartea a zeci de mii de oameni în fiecare an. un eveniment sau o persoană care dispune de Prin urmare, metoda cea mai eficientă pentru potenţialul de a afecta un sistem prin distrugere, a reduce riscul producerii unor astfel de accidente modificare, blocare, divulgare, greşeli, erori şi o reprezintă clasificarea vulnerabilităţilor după omisiuni etc. Pericolele şi ameninţările de natură tipul de problemă ce le cauzează, precum: greşeli, industrială ce pot apărea la un moment dat decurg, omisiuni şi erori umane; avarii mecanice; erori în principal, din modificarea unor parametri, stări şi defecte de proiectare; complexitate excesivă. şi comportamente considerate normale, precum: Totuşi, măsurile de protecţie şi securitate nu pot • creşterea nivelului de poluare a aerului; îngloba anumite reacţii neanticipate, posibilele • creşterea nivelului de contaminare a apei şi defecte/deficienţe ascunse, erorile umane sau solului; greşelile colective. • creşterea nivelului de radiaţie; • creşterea nivelului de intoxicaţii/otrăviri; Impactul riscului şi accidentului industrial • scăpări/scurgeri de gaze şi alte substanţe În opinia experţilor Centrului belgian de periculoase; Cercetare asupra Epidemiologiei Dezastrelor • gestionarea defectuoasă a deşeurilor; (CRED)3, accidentul industrial reprezintă • slăbirea integrităţii structurale a unor categorii eveniment tehnologic – poluare chimică, prăbuşire, de infrastructuri critice; explozie, incendiu, deversare de petrol, scurgere • alte pericole şi ameninţări mai puţin „vizibile” de gaze, intoxicaţie/otrăvire, radiaţie, altele – care prin metodele uzuale de detectare. implică construcţiile industriale (de exemplu, Pericolele/ameninţările industriale au uzine). Un eveniment de acest tip este considerat potenţialul de a produce dezastre de aceeaşi dezastru dacă se îndeplineşte unul din următoarele

IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 105 ANALIZE, SINTEZE, EVALUĂRI

Perioa�da� Ultimii Ultimii Ultimii Ultimii Ultimii Ultimul Tip 50 de ani 10 ani 2 a�� 1�1�1� a�� 100 de ani a�� eveniment asimetric (1�961�� (2001- (2009- (1900-2010) (1911-2010) (2010) 2010) 2010) 2010) Poluare 2 2 2 0 0 0 chimică Prăbuşire 1 1 1 0 0 0 Explozie 2 2 2 1 0 0 Incendiu 0 0 0 0 0 0 Deversare Accident 0 0 0 0 0 0 de petrol industrial Scurgere 0 0 0 0 0 0 de gaze Intoxicaţie/ 1 1 1 1 0 0 otrăvire Radiaţie 0 0 0 0 0 0 Altele 0 0 0 0 0 0

Tabel nr. 1: Numărul de accidente industriale ce au avut loc în România (1900-2010) Sursa: ��Centre for Research on the Epidemiology of Disasters (CRED), EM-DAT: The International Disaster Database, 2011, Université catholique de Louvain, Brussels, Belgium, www.emdat.be/disaster-list criterii: cel puţin 10 victime, cel puţin 100 de • explozie şi intoxicaţie/otrăvire – probabilă în persoane afectate, se declară starea de urgenţă, se următorii 10 ani; solicită asistenţă internaţională. • prăbuşire şi intoxicaţie/otrăvire – posibilă în Accidentele industriale, procedurile periculoa- următorii 50 de ani; se, avariile/defectele de infrastructură sau anumi- • poluare chimică şi explozie – posibilă în te activităţi umane şi riscurile asociate acestora următorii 50-100 de ani. produc adeseori efecte dramatice, precum pier- Accidentul industrial afectează într-o măsură deri sau vătămări de vieţi omeneşti, distrugeri ale mai mare sau mai mică: populaţia, flora şi fauna; proprietăţii publice şi/sau private, grave probleme solul, apa, aerul şi cadrul natural; interacţiunile economice şi sociale sau degradarea mediului. Pe dintre primele două categorii; bunurile materiale plan mondial, riscul de accident industrial a cres- şi patrimoniul cultural, inclusiv monumentele cut de la an la an. România nu face excepţie, rata istorice5. Prin urmare, impactul unor astfel de accidentelor sporind mai ales după anii ’90, când accidente se concentrează cu precădere în sfera au fost retehnologizate şi modernizate o serie de economico-financiară, socială, ecologică, dar şi întreprinderi şi societăţi industriale. asupra infrastructurilor critice. România s-a confruntat, în perioada 1900- Impactul economico-financiar constă în 2010, cu aproximativ 23 de dezastre de natură pagubele care se produc efectiv în urma unui accident tehnologică, care au inclus 6 accidente industriale, şi care pot fi directe – distrugeri şi deteriorări de 15 accidente de transport şi 2 accidente de altă edificii, construcţii, reţele de comunicaţii, utilaje natură. Tabloul detaliat al evenimentelor de natură tehnologice şi alte infrastructuri ale obiectivelor industrială care au avut loc pe teritoriul ţării industriale; pierderi înregistrate de economia noastre se prezintă ca în Tabelul nr. 1. naţională din cauza întreruperii activităţii agenţilor Din analiza acestor date, pe baza metodei economici afectaţi direct de accident; costuri ale tabelelor de frecvenţă4, putem spune că ţara lucrărilor de intervenţie, evacuare şi ajutorare etc. noastră este expusă în următorii ani la evenimente – şi indirecte – pierderi înregistrate de economia asimetrice de natură tehnologică, astfel: naţională din cauza perturbării activităţii agenţilor

106 IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 ANALIZE, SINTEZE, EVALUĂRI economici neafectaţi de accidentul respectiv, dar şi a pensionărilor pe caz de boală profesională care sunt dependenţi de agenţii economici afectaţi sau incapacitate de muncă; majorarea costurilor direct de accident; pagube potenţiale date de legate de asigurări de sănătate şi protecţia muncii; diferenţele dintre rezultatele activităţilor care s- creşterea costurilor de calificare a unor angajaţi ar desfăşura pe un anumit teren neafectat de un noi; mărirea costurilor legate de strămutarea accident industrial şi rezultatele activităţilor care unor populaţii, construcţia de noi locuinţe şi a se desfăşoară efectiv pe terenul afectat de accident infrastructurii adiacente; sporirea costurilor legate etc. de măsuri de prevenire şi de pregătire a populaţiei Impactul social al unui accident industrial vulnerabile; este mai greu de identificat/cuantificat şi prezintă • ecologic: modificarea sau distrugerea florei o gravitate mult mai mare, cu implicaţii directe şi faunei zonale, atât terestră, cât şi acvatică; asupra nivelului general de trai al angajaţilor şi modificarea calităţii aerului şi apelor de suprafaţă familiilor acestora, dar şi a populaţiei afectate. De şi subterane; schimbarea calităţilor fizico-chimice asemenea, un astfel de accident ar putea afecta ale solului; creşterea numărului de păsări şi mediul pentru o perioadă îndelungată de timp, animale ucise sau afectate; înmulţirea numărului a cărui refacere va necesita eforturi şi costuri de specii de plante distruse sau afectate; sporirea materiale şi financiare semnificative. mărimii suprafeţei de plantaţii/culturi, păşuni şi În opinia noastră, cele mai importante efecte păduri afectată; ale unui accident industrial şi riscure asociate • infrastructural: distrugerea unui număr de la nivel economico-financiar, social, ecologic utilaje, echipamente, edificii, construcţii, reţele şi infrastructural, cu impact puternic asupra de comunicaţii şi de transport şi alte infrastructuri securităţii naţionale, ar putea fi: industriale; perturbarea funcţionării altor • economico-financiar: întreruperea sau infrastructuri interconectate; creşterea costurilor restrângerea activităţii şi producţiei la obiectivul cu repararea/înlocuirea infrastructurilor afectate; industrial în cauză; scăderea productivităţii mărirea costurilor cu relocarea unor infrastructuri şi competitivităţii; perturbarea activităţii industriale; sporirea costurilor cu proiectarea/ altor agenţi economici ce sunt dependenţi de construcţia altor infrastructuri industriale mai funcţionarea obiectivului industrial afectat; sigure. aplicarea unor penalităţi din cauza incapacităţii După ce aceste efecte s-au produs şi s- de a derula contractele şi onora comenzile au activat planurile de urgenţă şi acţiunile de angajate; reducerea veniturilor unor agenţi intervenţie, urmează o perioadă de tranziţie economici implicaţi direct sau indirect, precum şi în care sunt implementate o serie de măsuri a angajaţilor lor; creşterea şomajului şi a sărăciei tehnice şi administrative menite să controleze în zona afectată; scăderea investiţiilor; creşterea eventualele riscuri reziduale la adresa populaţiei, costurilor acţiunilor de intervenţie, a măsurilor să diminueze în caz de nevoie pagubele fizice şi de salvare/evacuare a angajaţilor, persoanelor şi de sănătate sau să refacă mediul şi să reorganizeze animalelor din perimetrul afectat şi a asistenţei activităţile sociale. În această perioadă, sectorul/ medicale; creşterea pierderilor legate de scoaterea zona afectată îşi revine progresiv şi se reîntoarce unor terenuri agricole, păşuni şi păduri din uz şi la normalitate. închiderea unor facilităţi agricole şi industriale, Implementarea unor măsuri relativ simple ce precum şi sporirea costurilor cu fertilizatori, vizează mediul de lucru, activităţile şi sarcinile aditivi sau procese speciale de însămânţare; zilnice, sistemele de siguranţă şi comportamentul • social: degradarea sănătăţii personalului angajaţilor ar putea reduce semnificativ, într-o obiectivului industrial şi a populaţiei vulnerabile perioadă relativ scurtă de timp, rata accidentelor în din apropierea amplasamentului, ce se poate ramurile industriale cu grad mare de risc. Totuşi, cuantifica prin numărul de victime, răniţi etc.; credem că problema reducerii numărului de sporirea nivelului de stres, demoralizării şi accidente industriale trebuie abordată sistematic afecţiunilor psihice cauzate de şocul psihologic; şi, de aceea, este nevoie de crearea şi dezvoltarea creşterea riscului de producere şi propagare în cadrul societăţii şi la locul de muncă a unei a bolilor endemice; înmulţirea numărului de autentice culturi de prevenire. renunţări la locul de muncă respectiv, precum

IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 107 ANALIZE, SINTEZE, EVALUĂRI

Analiza şi evaluarea riscului de natură D. Măsuri preventive: industrială 07. Condiţiile şi cantităţile în care materialele În practica internaţională, există trei metode periculoase sunt manipulate; generale de evaluări de risc: calitative, semi- 08. Lista scenariilor pentru tipurile de accidente cantitative şi cantitative. Metodele de evaluare industriale cu efecte serioase, pentru a include calitativă folosesc calificative pentru a descrie exemple care să acopere întregul spectru de amploarea posibilelor consecinţe şi probabilitatea incidente şi posibilitatea unor efecte din activităţi apariţiei lor. În metodele de evaluare semi- adiacente; cantitative se utilizează scale calitative. Metodele 09. Pentru fiecare scenariu, o descriere a de evaluare cantitative folosesc valori numerice evenimentelor ce ar putea declanşa un accident atât pentru consecinţe, cât şi pentru probabilitatea industrial şi paşii care duc la escaladare; lor de apariţie6. 10. Evaluarea, cel puţin în termeni generali, Un algoritm simplu de analiză şi evaluare a a posibilităţii producerii fiecărui pas, luând în riscului industrial este prezentat în „Convenţia considerare cele stipulate la punctul 14; asupra efectelor transfrontaliere ale accidentelor 11. Descrierea măsurilor preventive în termeni industriale”7, astfel: de echipamente şi proceduri destinate minimizării A. Pentru planificarea de urgenţă: posibilităţii producerii fiecărui pas; 01. Cantităţile şi proprietăţile substanţelor 12. Evaluarea efectelor pe care abaterile de la periculoase ce există în obiectivul industrial; condiţiile normale de operare le-ar putea avea şi 02. Scenarii sumare ale unor posibile accidente procedurile rezultante de stopare în siguranţă a industriale ce derivă din activităţile periculoase, activităţii periculoase sau a oricărei părţi a acesteia inclusiv posibilitatea de producere; în caz de urgenţă, precum şi necesitatea pregătirii 03. Pentru fiecare scenariu: personalului pentru a se asigura că potenţialele a. Cantitatea de substanţe necesară pentru devieri majore sunt recunoscute în fazele iniţiale producerea accidentului; şi sunt luate măsurile necesare; b. Extinderea şi severitatea consecinţelor atât 13. Evaluarea măsurii la care modificările, pentru oameni, cât şi pentru mediu, în condiţii lucrările de reparaţii şi mentenanţă a activităţii favorabile şi nefavorabile, inclusiv întinderea periculoase ar putea pune în pericol măsurile zonelor afectate; de control şi procedurile rezultante pentru a se c. Perioada de timp în care un eveniment asigura că este menţinut controlul. declanşator se poate dezvolta într-un accident La o primă vedere, este dificil de stabilit ce industrial; metodologie şi proceduri de evaluare a riscului 01. Mărimea şi distribuţia populaţiei din industrial sunt cele mai eficiente. În opinia vecinătate, inclusiv orice concentrări de oameni noastră, cea mai bună abordare trebuie să aibă la ce se pot afla în zona periculoasă; bază ideea că trebuie să existe/să fie luate măsuri 02. Vârsta, mobilitatea şi susceptibilitatea de protejare a populaţiei, florei, faunei, solului, populaţiei respective; apei, aerului, cadrului natural, bunurilor materiale B. Procesul de luare a deciziilor: şi patrimoniului cultural, care să fie suficiente în 03. Severitatea vătămărilor şi pagubelor aduse cazul unui accident industrial considerat a fi cel oamenilor şi mediului, în funcţie de natura şi mai grav. circumstanţele producerii accidentului; Aceasta se realizează prin evaluarea 04. Distanţa faţă de amplasamentul unde se consecinţelor celui mai grav scenariu posibil de desfăşoară activitatea periculoasă la care efectele accident industrial, astfel: negative asupra oamenilor şi mediului ale unui • Înainte de producerea accidentului eventual accident industrial sunt în limite normale; industrial: 05. Aceleaşi informaţii sunt necesare nu numai − dezvoltarea unor metodologii de cuantificare pentru o eventuală situaţie din prezent, ci şi pentru a impactului pericolului/ameninţării în raport cu evoluţiile viitoare planificate sau previzibile; scenariile posibile de accident, cu ajutorul unor C. Informarea populaţiei: analize de risc a facilităţilor industriale, bazate pe 06. Populaţia care ar putea fi afectată de un probabilitate; accident industrial; − evaluarea şi reducerea vulnerabilităţii

108 IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 ANALIZE, SINTEZE, EVALUĂRI activităţilor industriale la ameninţările externe transformări ale materialelor şi proceselor (naturale sau produse de om); industriale şi accentuează vulnerabilităţile. Ele − standardizarea metodologiilor de identificare, perturbă grav funcţionarea societăţii prin generarea ierarhizare şi cartografiere a activelor umane şi unui număr tot mai mare de victime omeneşti, structurale expuse consecinţelor unui accident pagube materiale şi distrugeri ale mediului. Aceste industrial, cu ajutorul metodelor de evaluare a efecte depăşesc adeseori capacitatea comunităţii vulnerabilităţii; de a reacţiona eficient prin folosirea resurselor − dezvoltarea unor reguli de planificare locale, fiind necesare intervenţii şi ajutoare pe teritorială pentru a reduce expunerea populaţiei la plan naţional, regional şi internaţional. pericolele/ameninţările industriale; Deşi nu putem evita în totalitate accidentele − stabilirea unui dialog industrie-stat-societate industriale, dispunem de suficiente mijloace prin şi a unor protocoale guvernamentale pentru a spori care să prevenim şi să minimizăm impactul lor. La gradul de acceptare publică a riscurilor industriale, urma urmei, riscurile industriale se concretizează cu ajutorul modelării şi sprijinirii procesului de în accidente numai în cazul în care comunităţile luare a deciziilor; care pot fi afectate nu sunt pregătite să le facă • În timpul accidentului industrial: faţă. Astfel, evaluarea nivelurilor de risc, ale − activarea planurilor şi procedurilor de pericolelor şi ameninţărilor de natură industrială şi gestionare a accidentelor industriale şi altor a vulnerabilităţilor la acestea contribuie la luarea situaţii de urgenţă; unor decizii mai bine fundamentate referitoare • După producerea accidentului industrial: la acţiunile de pregătire a populaţiei, reducerea − stabilirea şi organizarea planificării pentru pagubelor şi reabilitarea regiunilor afectate de situaţii de urgenţă pentru continuarea activităţilor astfel de evenimente. industriale; Având în vedere impactul pe care îl are acest tip − însuşirea lecţiilor din gestionarea accidentelor, de accidente asupra populaţiei, proprietăţii publice crizelor sau dezastrelor majore; şi/sau private, valorilor materiale şi culturale şi − actualizarea regulilor de planificare teritorială mediului, credem că se impune abordarea integrată conform lecţiilor învăţate. a acestui domeniu deosebit de sensibil şi complex Scopul final al analizei şi evaluării riscului şi demararea unui proces de elaborare, adoptare este de a opera fără impunerea unui risc posibil şi implementare a unor reglementări specifice personalului din obiectivul industrial respectiv privind prevenirea, protecţia şi intervenţia în sau populaţiei din vecinătatea amplasamentului. situaţii de urgenţă cauzate de accidente industriale. Pentru atingerea acestui obiectiv, se implementează La nivel naţional, sunt necesare eforturi mult mai tehnologie ultramodernă şi măsuri de siguranţă consistente de colaborare şi cooperare din partea suplimentare la obiectivul industrial, pentru a autorităţilor naţionale în ceea ce priveşte sporirea restrânge consecinţele unui accident posibil în eficienţei acţiunilor de intervenţie şi de protecţie interiorul amplasamentului. civilă. La nivel internaţional, este necesară Rezultatele evaluării nivelurilor de risc, implicarea mult mai activă a statelor lumii şi alături de un cadru legislativ adecvat, ar trebui organizaţiilor specializate în efortul comun de să stimuleze cointeresarea autorităţilor locale şi coordonare a unei strategii de prevenire şi reducere agenţilor economici să facă toate eforturile pentru a efectelor negative ale accidentelor industriale. îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de mediu, respectiv să ia toate măsurile necesare pentru BIBLIOGRAFIE: trecerea de la niveluri mari de risc la niveluri inferioare, acceptabile. 1. José DURÁN, Introduction to Industrial Risk Management, 2008. Concluzii 2. Charles PERROW, Normal Accidents: Living with High Risk Technologies, Princeton Importanţa accidentelor industriale a sporit University Press, 1999. odată cu dezvoltarea activităţilor economico- 3. Ionica PERSU, Ioana PREDESCU, sociale, pe măsură ce noile progrese ale ştiinţei Managementul riscurilor majore în industrie, şi tehnologiei sunt asimilate, ceea ce duce la Forumul regional al energiei – FOREN 2008,

IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 109 ANALIZE, SINTEZE, EVALUĂRI

Neptun, 15-19 iunie 2008. nr. 603 din 13 iulie 2005. 4. Anandita SENGUPTA, Industrial Hazard, 12. Praxiom Research Group Limited, A Brief Vulnerability and Risk Assessment for Landuse Explanation of Our Human Safety and Security Planning: A Case Study of Haldia Town, West Management Plan, 2010. Bengal, India, Doctoral Thesis, January 2007. 13. United Nations, International Strategy 5. Jean-Michel SCHEUREN, Olivier le for Disaster Reduction, www.unisdr.org/index. POLAIN, Regina BELOW, Debarati GUHA- php. SAPIR, Sylvain PONSERRE, Annual Disaster 14. United Nations Economic Commission Statistical Review: The Numbers and Trends for Europe, Convention on the Transboundary 2007, Center for Research on the Epidemiology of Effects of Industrial Accidents, Helsinki, 17 Disasters (CRED), May 2008. March 1992. 6. Bernard SINCLAIR-DESGAGNE, 15. United Nations Environment Programme, Carel VACHON, Dealing with Major Industry and Environment, Management of Technological Risks, „Série Scientifique”, Centre Industrial Accident Prevention and Preparedness, interuniversitaire de recherche en analyse des First Edition, June 1996. organisations (CIRANO), Montréal, Septembre 1999. NOTE: 7. Torok ZOLTAN, Analize calitative şi cantitative în managementul riscului în sectorul 1 Guvernul României, Hotărâre nr. 642 din 29 industrial chimic, Rezumatul tezei de doctorat, iunie 2005 pentru aprobarea Criteriilor de clasificare a Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului, unităţilor administrativ-teritoriale, instituţiilor publice şi operatorilor economici din punct de vedere al Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, 2010. protecţiei civile, în funcţie de tipurile de riscuri specifice, 8. BHP Billiton, Chapter 26: Hazard în Monitorul Oficial nr. 603 din 13 iulie 2005. and Risk, în Olympic Dam Expansion: Draft 2�� Charles Perrow, Normal Accidents: Living with Environmental Impact Statement 2009, Main High Risk Technologies, Princeton University Press, Report Volume 2. 1999. 9. Centre for Research on the Epidemiology 3�� Jean-Michel Scheuren, Olivier le Polain, Regina of Disasters (CRED), EM-DAT: The International Below, Debarati Guha-Sapir, Sylvain Ponserre, Annual Disaster Database, 2011, Université catholique Disaster Statistical Review: The Numbers and Trends de Louvain, Brussels, Belgium, www.emdat.be/ 2007, Center for Research on the Epidemiology of disaster-list. Disasters (CRED), May 2008, p. 41. 4 BHP Billiton, Chapter 26: Hazard and Risk, în 10. Comisia Comunităţilor Europene, „Olympic Dam Expansion: Draft Environmental Impact Strategia UE de sprijinire a reducerii riscului de Statement 2009”, Main Report Volume 2, p. 739. dezastre în ţările în curs de dezvoltare, Comunicare 5�� United Nations Economic Commission for Europe, a Comisiei către consiliu şi către Parlamentul Convention on the Transboundary Effects of Industrial European, Bruxelles, 23 februarie 2009. Accidents, Helsinki, 17 March 1992. 11. Guvernul României, Hotărâre nr. 642 din 6�� Ionica�� Persu, Ioana Predescu, Managementul 29 iunie 2005 pentru aprobarea Criteriilor de riscurilor majore in industrie, Forumul regional al clasificare a unităţilor administrativ-teritoriale, energiei – FOREN 2008, Neptun, 15-19 iunie 2008. instituţiilor publice şi operatorilor economici din 7�� United Nations Economic Commission for Europe, punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de op. cit., 17 March 1992. tipurile de riscuri specifice, în Monitorul Oficial

110 IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 ANALIZE, SINTEZE, EVALUĂRI „PRIMĂVARA NUCLEARĂ” DE LA PRAGA – UN MIRAJ?

Iulia MOISE*

În curând se împlinesc trei ani de la apelul, tre comunitatea internaţională spre intensificarea devenit istoric, al preşedintelui Obama către eforturilor în vederea instaurării unei „lumi libere crearea unei lumi „libere de arme nucleare”. de arme nucleare”. În viziunea preşedintelui ame- Articolul de faţă propune o analiză obiectivă a rican, „Statele Unite sunt pregătite să facă primii progreselor realizate de administraţia Obama paşi spre o lume fără arme nucleare” prin redu- în privinţa obiectivelor ambiţioase propuse în cerea stocurilor disponibile şi încetarea testelor, faimosul discurs de la Praga. subliniind că Washingtonul are „responsabilitatea Cuvinte-cheie: arme nucleare; doctrină morală” de a deschide drumul către acest ideal, nucleară; neproliferare; Administraţia Obama; dat fiind că SUA reprezintă singura naţiune care Tratatul START. le-a folosit până în prezent. „În consecinţă, astăzi, subliniez clar, cu Urmând sugestiile foştilor Secretari de Stat convingere, angajamentul Statelor Unite şi dorinţa George Shultz şi Henry Kissinger1, Administraţia acestora de a depune eforturi în favoarea păcii şi Obama a făcut din controlul şi reducerea a securităţii unei lumi fără arme nucleare”, mai armamentelor nucleare una dintre priorităţile declara Obama. agendei sale de politică externă, parte a strategiei Pentru atingerea acestor obiective, în perspec- de „revigorare” a statutului de lider la nivel tiva Conferinţei de revizuire a părţilor la Tratatul internaţional al SUA. de neproliferare a armelor nucleare (TNP), din Începutul mandatului lui Barack Obama 2010, Obama propunea o serie de proiecte concre- a reuşit, astfel, să readucă în atenţia lumii te în direcţia amplificării procesului de dezarmare chestiunea privind rolul şi mai ales ameninţarea şi control al armamentelor2, pledând pentru: creată prin existenţa armelor nucleare, stârnind • intensificarea negocierilor dintre SUA şi Rusia mari aşteptări şi mult entuziasm în rândul în vederea reînnoirii acordului START (semnat comunităţii internaţionale, reluând dezbaterile în 1991 şi care expira la 5 decembrie 2009) şi privind oportunitatea implementării principiilor a reducerii în mod semnificativ a stocurilor de de neproliferare şi dezarmare nucleară globală. armament şi material nuclear american; În contextul primului său discurs oficial în • demararea negocierilor pentru un tratat privind Europa, în calitate de preşedinte al SUA (Praga, interzicerea producerii de materiale fisionabile3; 5 aprilie 2009), Barack Obama făcea un apel că- • finalizarea procesului de ratificare a Tratatului

* ��Iulia MOISE ([email protected]) lucrează în sistemul naţional de apărare; este absolventă a facultăţii de Ştiinţe Politice din cadrul SNSPA, Bucureşti. Deţine, de asemenea, o diplomă de Master în Relaţii Internaţionale – Analiza si Soluţionarea Conflictelor (SNSPA).

IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 111 ANALIZE, SINTEZE, EVALUĂRI de interzicere totală a experienţelor nucleare utilizeze niciodată arma nucleară împotriva unui (CTBT)4 de către Statele Unite; adversar care nu deţine acest tip de armă şi care • realizarea unei analize complete a forţelor respectă regulile Tratatului de Neproliferare nucleare ale SUA, ale cărei concluzii să fie Nucleară (TNP). prezentate Congresului american, cel mai târziu Într-un interviu pentru New York Times5, în luna februarie 2010: Raport privind Situaţia publicat în aceeaşi zi, preşedintele Obama preciza, Nucleară (NPR); însă, că „state (...) precum Iranul şi Coreea de • convocarea, „în cursul anului viitor”, a unui Nord” vor fi excepţiile de la această nouă regulă. summit mondial privind securitatea nucleară, Documentul trasează cinci obiective esenţiale în vederea stopării proliferării armelor sau ale doctrinei nucleare a SUA: materialelor de acest tip. 1. prevenirea proliferării nucleare şi a terorismului nuclear; 1. „Primăvara nucleară” 2010: oportunităţi 2. reducerea rolului armelor nucleare în strategia şi eşecuri de securitate naţionala a SUA (potrivit NPR, 1.1. Noua doctrină nucleară a SUA – 6 aprilie rolul esenţial al arsenalului nuclear american va 2010 rămâne acela de a descuraja un atac nuclear asupra Ca o confirmare a noii politici americane, la teritoriului SUA sau al aliaţilor şi partenerilor 6 aprilie 2010, administraţia Obama a prezentat acestora); noua doctrină nucleară a SUA. Noul document 3. menţinerea unui nivel scăzut al forţelor strategic, intitulat Raport privind Situaţia Nucleară nucleare care să asigure stabilitatea şi descurajarea (NPR), trasează noile direcţii în ceea ce priveşte strategică; doctrina nucleară a SUA pentru o perioadă de 4. întărirea descurajării la nivel regional şi 5 până la 10 ani, în vederea reevaluării rolului reasigurarea sprijinului pentru aliaţi şi parteneri; armelor nucleare în noua realitate geopolitică şi 5. menţinerea unui arsenal nuclear sigur, a schiţării unui nou concept menit să înlocuiască securizat şi eficient. strategia „descurajării nucleare” existente încă din Noua orientare nucleară a actualului lider de la perioada Războiului Rece. Casa Albă constituie o schimbare bruscă în raport Noua doctrină nucleară cuprinde principalele cu doctrina predecesorilor. Nuclear Posture Review dispoziţii ce vor contura strategia nucleară (1994) reprezintă prima încercare de reevaluare a americană, reevaluarea rolului pe care trebuie să rolului pe care trebuie sa îl joace armele nucleare îl joace forţele nucleare în strategia de securitate a în epoca post-Război Rece. Documentul din SUA şi cerinţele necesare pentru menţinerea unei primul mandat al preşedintelui Clinton reafirma poziţii credibile de descurajare nucleară. legitimitatea şi importanţa strategică a descurajării Revizuirea doctrinei nucleare a SUA a oferit nucleare, confirmând, în acelaşi timp, importanţa Administraţiei Obama oportunitatea de a onora menţinerii triadei nucleare existente . angajamentele de la Praga – dacă nu prin eliminarea Evenimentele din 2001 au avut importante armelor nucleare, cel puţin prin reconfigurarea consecinţe asupra strategiilor de securitate a SUA, rolului acestora în cadrul noii strategii naţionale care şi-au dezvoltat o nouă doctrină de securitate, - şi de a realiza progrese semnificative în ceea adaptată noilor condiţii, modificându-şi în ce priveşte dezarmarea nucleară. În cadrul consecinţă şi percepţia asupra rolului şi utilităţii documentului dat publicităţii se stipulează: armelor nucleare. Doctrina anunţată în 2001 de • SUA nu vor dezvolta noi focoase nucleare, preşedintele Bush, la scurt timp după atentatele de nu vor susţine noi misiuni militare şi nici nu vor la 11 septembrie 2001, preconiza utilizarea armei furniza mijloace pentru noi stabilimente militare; nucleare pentru a împiedica „un număr mare de • rolul armelor nucleare este redus la acela de ameninţări”, inclusiv atacurile chimice, biologice descurajare; sau convenţionale de mare anvergură. • recurgerea la uzul armelor nucleare se va În cadrul acestuia, se afirma că, pentru face doar în circumstanţe extreme, pentru a-şi americani, armele nucleare nu mai reprezentau apăra interesele vitale sau pe cele ale aliaţilor şi doar „mijloace de descurajare”, ci arme concrete partenerilor lor; de luptă. „Armele nucleare pot fi folosite împotriva • în acelaşi timp, SUA se angajează să nu obiectivelor care rezistă unui atac convenţional (de

112 IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 ANALIZE, SINTEZE, EVALUĂRI exemplu, buncărele situate la mare adâncime sau În al doilea rând, şi acesta este punctul care facilităţile biochimice)”. Documentul mai arăta că a suscitat cele mai multe critici, tratatul nu „noile capacităţi vor fi utilizate pentru a distruge dispune în mod expres distrugerea focoaselor, ci obiective ca buncărele subterane, pentru a găsi şi doar îndepărtarea lor de pe vectori (sistemele de lovi ţinte mobile, agenţii chimici şi biologici şi transportare), această dispoziţie lăsând o largă pentru a limita daunele colaterale”. Prin Nuclear marjă de decizie asupra destinaţiei acestora. Posture Review (2002), Statele Unite ale Americii Costurile ridicate pentru menţinerea unui arsenal adoptau o strategie nucleară „de rezervă”, care din ce în ce mai învechit vor obliga, probabil, cele le permitea să facă din armele nucleare nu doar două state să distrugă unităţile excedentare, însă nu obiect de „descurajare” – ci o armă efectivă, de este exclusă, mai ales, din partea Washingtonului, folosit în război. opţiunea stocării, şi anume „conservarea” în Concluzia principală după analizarea depozite speciale, de maximă securitate, astfel documentului din 2002 este aceea că armele încât, în caz de necesitate, să poată deveni din nou nucleare sunt clar privite ca un instrument activ în operaţionale, într-un timp relativ scurt. caz de război, rolul lor trecând peste acela doar de După ratificarea noului Tratat START, au a descuraja, căpătând o utilitate concretă militară. rămas sub semnul suspiciunilor două teme – armele nucleare tactice8 şi apărarea antirachetă. 1.1. Semnarea „Noului tratat strategic De asemenea, nivelurile prevăzute nu comportă de reducere a armamentului nuclear” (Noul modificări fundamentale ale conceptului START)6 (8 aprilie 2010) descurajării nucleare dintre cei doi actori. De Doar 48 de ore mai târziu după prezentarea aceea, putem afirma că o ordine nenucleară nu NPR, la 8 aprilie 2010, se semna la Praga, noul este încă pe ordinea de zi a niciunuia dintre cele tratat strategic de reducere a armamentului nuclear două state. (Noul START), prin care se urmăreşte reducerea reciprocă a arsenalului nuclear şi a sistemelor de 1.2. Summitul de la Washington pentru livrare. securitate nucleară (12-13 aprilie 2010) Intrat în vigoare în februarie 2011, START Administraţia Obama a organizat la Washington, prevede un număr maxim de 1.550 de ogive între 12 şi 13 aprilie 2010, un prim summit nucleare desfăşurate de fiecare dintre părţi, deci internaţional privind securitatea nucleară în lume, o reducere cu 30% comparativ cu nivelul stabilit având ca scop principal „să blocheze accesul de Tratatul de dezarmare nucleară, încheiat în mai grupurilor criminale şi teroriste la materialele şi 2002 la Moscova7. expertiza nucleară care să le îngăduie să-şi atingă Importanţa tratatului rezidă, în special, în ţelurile malefice”. semnificaţiile sale politice. Spre deosebire de Un prim succes al acestui summit, rezultat al Tratatul privind reducerea armelor strategice discuţiilor bilaterale purtate de Barack Obama cu ofensive (SORT), noul START introduce şi omologul său ucrainean, Viktor Ianukovici, este mecanismele de control – elemente esenţiale pentru anunţul Ucrainei – făcut în marja evenimentului credibilitatea politicii de control al armamentelor. – de a rezolva, până la următorul summit din Din perspectivă strategică, noul START prezin- 2012, problema uraniului îmbogăţit pe care îl tă, însă, limite considerabile nu doar formale, ci şi posedă. Potrivit anunţului, „Ucraina va aduce de substanţă: în timp ce noul plafon de 1.550 de modificări centrelor sale de cercetare nucleară focoase nucleare strategice este cu 74% mai mic astfel încât acestea să poată funcţiona cu uraniu decât cel specificat în START 1 şi cu 30 % mai puţin îmbogăţit”. Canada si Chile şi-au anunţat, de mic faţă de cel prevăzut de Tratatul de la Moscova asemenea, intenţiile de a renunţa total la rezervele din 2002, în realitate, SUA şi Federaţia Rusă abia lor de uraniu îmbogăţit în următorii patru ani. În vor fi nevoite să reducă arsenalele existente pentru ceea ce priveşte România, la 30 iunie 2009, a fost a fi în concordanţă cu noile niveluri şi aceasta da- evacuat din ţara noastră ultimul transport de uraniu torită introducerii unei noi metodologii de lucru. puternic îmbogăţit (HEU), de origine rusească9. Deşi bombardierele pot transporta pana la 20 de Participanţii la summit au mai reiterat focoase, noua ecuaţie prevăzută în Tratat stipulea- necesitatea asigurării securităţii materialelor ză că 1 bombardier echivalează cu 1 focos. nucleare şi s-au angajat să coopereze cu Agenţia

IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 113 ANALIZE, SINTEZE, EVALUĂRI

Figura nr. 1 – Arsenalul nuclear al SUA

ONU pentru Energie Atomică în vederea nu efectueze „explozii experimentale cu arme unui schimb mai eficient de informaţii vizând nucleare sau orice alt fel de explozii nucleare” detectarea şi oprirea traficului cu material nuclear. şi, de asemenea, să interzică şi să împiedice orice Însă, aspiraţia către o lume fără arme nucleare nu asemenea explozie nucleară în orice zonă aflată a fost, deocamdată, realizată. sub jurisdicţia sau controlul său. Ratificarea CTBT reprezintă, pentru 1.3. Conferinţa de Examinare a Tratatului preşedintele Obama, elementul cheie pe agenda sa privind Neproliferarea Nucleară (NPT)10, mai privind neproliferarea. Aşa cum însuşi preşedintele 2010, New York declara la Praga: „administraţia prezidenţială Pentru a preîntâmpina eventuale critici privind va lua măsuri imediate şi agresive în direcţia lipsa progreselor realizate de SUA pe calea dezar- ratificării CTBT”. Ratificarea CTBT de către mării nucleare (faptul că Senatul american nu ra- Senatul SUA ar reprezenta cel mai important pas tificase CTBT şi noul Tratat START – la acea vre- care să impulsioneze celelalte state spre intrarea me) şi pentru a sublinia deschiderea Administraţiei în vigoare a acestui tratat istoric. Mai mult, Obama spre transparenţă, cu puţin timp înainte de ratificarea ar constitui, poate, cea mai relevantă această Conferinţă, SUA au dat publicităţii o se- măsură prin care SUA ar putea să-şi demonstreze rie de date privind mărimea arsenalului nuclear credibilitatea, mai ales, în ceea ce priveşte american existent11. Astfel, la 30 septembrie 2009, criticile aduse de alte state faţă de nerespectarea arsenalul nuclear al SUA consta în 5.113 focoase Articolului VI al Tratatului de Neproliferare, – ceea ce reprezintă o reducere de 84 la sută faţă de conform căruia: „fiecare dintre părţile la Tratat se nivelul maxim atins în 1967 (31.255)12. angajează să continue cu bună credinţă negocieri asupra unor măsuri eficace referitoare la încetarea 1.4. Amânarea finalizării procesului de cursei înarmărilor nucleare la o dată apropiată şi ratificare a Tratatul privind interzicerea totală a la dezarmarea nucleară, precum şi cu privire la experienţelor nucleare un tratat de dezarmare generală şi totală, sub un Regimul juridic referitor la interzicerea totală control internaţional strict şi eficace”14. a experienţelor nucleare este reglementat prin Tratatul din 1996 privind interzicerea totală a 1.5. Demararea negocierilor pentru un tratat experienţelor nucleare (CTBT), tratat care nu a privind interzicerea producerii de materiale intrat încă în vigoare13. Obligaţiile fundamentale fisionabile ale părţilor sunt consfinţite în art. I din tratat, O contribuţie substanţială în prevenirea creşterii potrivit căruia fiecare stat-parte se angajează să arsenalelor nenucleare strategice ale statelor care

114 IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 ANALIZE, SINTEZE, EVALUĂRI nu sunt recunoscute ca puteri nucleare, precum şi în primit în decembrie 2009 de liderul american din prevenirea dobândirii statutului de putere nucleară partea Comitetului Nobel din Norvegia. de către ţările care nu posedă arma nucleară ar Deşi, în continuare, administraţia Obama rei- putea fi adusă de Tratatul internaţional privind terează necesitatea neproliferării armelor nucleare interzicerea producerii de material fisionabil pentru şi a reducerii arsenalului nuclear din lume, viziu- arme. Existenţa unei astfel de convenţii ar avea un nea idealistă a preşedintelui american prezentată efect substanţial pentru statele care, în prezent, la Praga a fost treptat înlocuită de unele decizii de îşi sporesc activ arsenalele nucleare cu caracter „politică realistă”, multe dintre ele părând chiar în nestrategic din cauza limitelor cantitative ale contradicţie cu promisiunile de la Praga. armamentului stocat. Interdicţia producerii de noi De altfel, discursul către naţiune al lui Obama, materiale, valabilă pentru toate ţările, ar permite din 201115, oferă o imagine mai aproape de menţinerea arsenalelor acestora la un nivel relativ realitate: în cadrul acestei ieşiri publice, liderul scăzut. În acest caz, cu cât mai devreme s-ar reuşi american nu mai face nicio referire la „lumea fără angajarea statelor în asemenea regimuri, cu atât arme nucleare”. numărul focoaselor de care acestea dispun ar putea Mai mult, conform Planului de Management şi fi mai mic. Administrare a Arsenalului Nuclear (mai 2010), La Praga, preşedintele Obama sublinia că realizat de Agenţia Naţională pentru Securitate SUA vor lua măsuri concrete în vederea demarării Nucleară (NNSA), din cadrul Departamentului negocierilor pentru semnarea tratatului privind pentru Energie, SUA vizează reducerea stoparea, într-un mod nediscriminatoriu, a arsenalului nuclear16, concomitent cu majorarea producţiei de material de fisiune în scopuri militare. investiţiilor pentru îmbunătăţirea arsenalului Un astfel de tratat ar obliga statele care nu deţin nuclear existent. arme nucleare sau statele care nu sunt semnatare În timp ce, în discursul de la Praga, preşedintele ale TNP, însă şi pe cele cinci state membre ale vorbea de menţinerea unei poziţii credibile de Consiliului de Securitate, toate posesoare de arme descurajare nucleară, NNSA vorbeşte acum nucleare, să renunţe la producerea de material de despre „consolidarea şi întreţinerea acesteia”. De fisiune în scopuri militare şi să demonteze toate altfel, chiar în textul noii doctrine nucleare (NPR centrele existente ale acestora, în care se produce din 2010) se afirmă, pe de o parte, că Statele Unite material de fisiune în scopuri militare. „nu vor produce noi focoase nucleare” şi „nu vor efectua teste nucleare”, dar, pe de altă parte, se 2. Realitate versus aşteptări insistă asupra necesităţii modernizării arsenalului, Obama a creat mari aşteptări, când s-a angajat, în paralel. la 5 aprilie 2009, să renunţe la gândirea specifică Astfel, pentru următorii zece ani, Departamentul Războiului Rece, înfăţişând o versiune idealistă de Apărare (DOD) „va investi mai bine de 100 în care toată planeta îşi putea proiecta speranţele miliarde de dolari în sisteme de lansare care să şi aşteptările privind posibilitatea înlăturării prezerve capabilităţile existente şi să modernizeze pericolului generat de existenţa armelor nucleare. unele sisteme strategice”. De asemenea, La doi ani şi jumătate de la acest discurs, Administraţia Obama a cerut majorarea bugetului exuberanţa „primăverii nucleare” iniţiate de alocat „activităţilor nucleare”, cu 10 procente Obama la Praga dispare, lăsând loc unei viziuni pentru anul fiscal 2011 şi cu încă 8,4 procente sceptice, bine ancorate în realitate: devine din ce pentru anul fiscal 2012. în ce mai clar că SUA, singure, nu vor fi suficiente Toate focoasele nucleare existente vor fi pentru a asigura controlul procesului de reducere modernizate şi se vor construi trei facilităţi noi a arsenalelor nucleare şi pentru a oferi răspunsuri care să producă arme nucleare, cu o capacitate la celelalte probleme globale. Fără o cooperare de 80 de focoase nucleare pe an: Oak Ridge strânsă cu ceilalţi jucători nucleari de prim plan, (Tennessee), Los Alamos (New Mexico) şi viziunea lui Obama rămâne doar un vis frumos. Kansas City (Missouri) – proiecte demarate de Confruntarea dintre aspiraţia prezentată la Praga Administraţia Bush şi continuate de Obama. şi realitate a creat o stare de dezamăgire în rândul Costul de implementare estimat pentru aceste unor analişti critici ai administraţiei Obama, care proiecte, până în 2030, se ridică la 180 miliarde reproşează comunităţii internaţionale cecul în alb dolari17.

IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 115 ANALIZE, SINTEZE, EVALUĂRI

Focoase desfăşurate (pe Alte focoase Total Total Ţara rachete sau localizate în nucleare 2011 2010 baze militare operaţionale) SUA 2150 6350 8500 9600 Rusia 2427 8570 11000 12000 Marea Britanie 160 65 225 225 Franţa 290 10 300 300 China 200 240 240 India 80–100 80–110 60-80 Pakistan 90–110 90–110 70-90 Israel 80 80 80 Total 5027 15500 20530 22600

Figura nr. 2 – Forţe nucleare în lume (2011) Sursa: www.sipri.org

3. Consideraţii fnale De la momentul discursului deja istoric din Armele nucleare continuă să reprezinte o Piata Hradcany, din Praga, administraţia Obama a ameninţare considerabilă pentru lume, întrucât încercat să impulsioneze regimul de neproliferare reducerea armamentului de acest fel este printr-o serie de iniţiative bine calculate la nivel compensată prin modernizare şi prin multiplicarea diplomatic. Prin apelul la o „lume liberă de arme vectorilor. Potrivit Raportului anual (pentru nucleare”, preşedintele Obama a schimbat în 2011)18 al Institutului Internaţional de Cercetare mod esenţial cursul politicii SUA de control al pentru Pace de la Stockholm (SIPRI): armamentelor. Semnarea şi ratificarea noului - la nivel mondial, există peste 20.500 de START reprezintă un succes, dar atingerea focoase nucleare deţinute de opt state: Statele celorlalte obiective ambiţioase propuse la Praga, Unite ale Americii, Rusia, Marea Britanie, Franţa, precum ratificarea CTBT şi demararea negocierilor China, India, Pakistan şi Israel; pentru un tratat privind interzicerea producerii de - din cele 20.500 de focoase, peste 5.000 materiale fisionabile rămâne un proces dificil de sunt desfăşurate şi pot fi utilizate, iar 2.000 sunt implementat. menţinute în stare de alertă funcţională; Dacă, până la finalizarea mandatului actual, - cele cinci state care deţin arme nucleare şi administraţia Obama nu va lua măsuri concrete în sunt semnatare ale Tratatului de Neproliferare – acest sens, apelul SUA către întărirea cooperării în SUA, Rusia, Marea Britanie, Franţa şi China – au consolidarea regimului de neproliferare va pierde construit noi sisteme de arme nucleare; din credibilitate, fapt ce va îngreuna, totodată, - în ianuarie 2011, Rusia deţinea 11.000 de îndeplinirea obiectivelor de pe agenda privind focoase nucleare, iar Statele Unite 8.500. controlul armamentelor. În concluzie, pare puţin probabil să existe o Cu excepţia unor reuşite în materie de veritabilă dezarmare nucleară în viitorul apropiat diplomaţie nucleară – Rezoluţia 1887 a ONU20 în pofida semnării Tratatului START. Aşa că, şi noul Tratat START –, precum şi a unei politici după toate probabilităţile, începerea deplasării de lobby de succes în direcţia majorării bugetului către o lume liberă de armele nucleare, promisă alocat Agenţiei Internaţionale pentru Energie de laureatul Premiului Nobel, Barack Obama, Atomică (în vederea întăririi rolului acesteia în se amână. De altfel, chiar în textul noii doctrine politica de neproliferare), administraţia Obama nucleare americane19, se subliniază clar că astăzi şi-a demonstrat până acum incapacitatea de a nu sunt întrunite condiţiile necesare implementării transforma retorica idealistă în măsuri legislative viziunii unei lumi libere de arme nucleare, aşa concrete. cum vorbise Obama în discursul de la Praga.

116 IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 ANALIZE, SINTEZE, EVALUĂRI

NOTE: scurtă de acţiune şi potenţial distructiv redus) – cele care prezintă, astăzi, cea mai mare probabilitate de 1 În ianuarie 2007, în cuprinsul unui articol din a fi folosite – rămân în afara oricărei prevederi de Wall Street Journal, Henry Kissinger, George P. Shultz, reducere. William J. Perry şi Sam Nunn pledau pentru realizarea 9 Materialul a fost repatriat în Federaţia Rusă cu un unui consens la nivel internaţional în vederea dezarmării transport aerian, în vederea stocării în două depozite şi neproliferării nucleare, proces în cadrul căruia SUA să de combustibil nuclear securizate. Astfel, România îşi asume rolul de catalizator/lider: George P. SHULTZ, a devenit prima ţară din care este evacuat cu avionul William J. PERRY, Henry A. KISSINGER, and Sam uraniul puternic îmbogăţit. Transporturile au fost NUNN, A World Free of Nuclear Weapons, The Wall efectuate în cadrul Iniţiativei de reducere a ameninţării Street Journal, January 4, 2007. globale (GTRI) a Administraţiei Naţionale pentru 2 Este foarte important să facem deosebire între aceste Securitate Nucleară (NNSA) a SUA. Repatrierea două categorii conceptuale: controlul armamentelor materialului nuclear s-a realizat cu succes, ca urmare şi dezarmarea, folosite deseori, în mod eronat, ca a strânsei colaborări dintre România, SUA, Federaţia sinonime. Dezarmarea se referă la o dimensiune de tip Rusă şi Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică etic şi se bazează pe propensiunea generală a omului (AIEA). România devine a paisprezecea ţară din „just” de a refuza violenţa şi instrumentele care o care a fost evacuat uraniul puternic îmbogăţit, după produc: armamentele. Controlul armamentelor, fondat Brazilia, Bulgaria, Columbia, Danemarca, Grecia, pe consideraţiile realismului politic, implică, în schimb, Letonia, Filipine, Portugalia, Slovenia, Coreea de Sud, necesitatea supunerii armamentelor existente unei Spania, Suedia şi Thailanda. La nivel mondial, au fost oarecare forme de monitorizare. În domeniul strategico- identificate mai mult de 20 de reactoare de cercetare nuclear, controlul armamentelor s-a realizat, istoric, prin care au combustibil de origine rusească, la 17 instalaţii două modalităţi diferite. Limitarea, realizată în cursul nucleare din 15 state, printre care şi România. anilor ‘60 şi urmată în deceniul următor de negocierile 10 Tratatul de Neproliferare Nucleară (NPT), care SALT, consta în dezvoltarea controlată şi echilibrată a intrat în vigoare în martie 1970, urmăreşte prevenirea a arsenalelor strategice, prin fixarea anumitor limite răspândirii armelor nucleare. Cele 189 de state părţi la de creştere a acestora. Începând cu jumătatea anilor Tratat sunt clasificate în două categorii: statele nucleare, ‘80, controlul a luat forma reducerii, a eliminării cele cinci ţări care deţin arme nucleare şi sunt membri armamentelor strategice, după cum vom vedea în cele permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU (Statele ce urmează. Unite, Rusia, China, Franţa şi Marea Britanie) şi statele 3 Un acord asupra tratatului privind oprirea, într- care nu deţin arme nucleare. Conform dispoziţiilor un mod nediscriminatoriu, a producţiei de material de Tratatului, cele cinci state nucleare se angajează să fisiune în scopuri militare, ceea ce înseamnă că tratatul continue negocierile privind dezarmarea generală şi astfel negociat ar obliga statele care nu deţin arme completă, în timp ce statele care nu sunt posesoare sunt nucleare sau statele care nu sunt semnatare ale TNP, de acord să renunţe la dezvoltarea sau achiziţionarea de însă şi pe cele cinci state membre ale Consiliului de arme nucleare. Securitate, toate posesoare de arme nucleare, să renunţe NPT este tratatul cu cele mai multe state părţi la producerea de material de fisiune în scopuri militare (189) dintre toate tratatele din domeniul controlului şi să demonteze toate centrele existente ale acestora, în armamentelor. Coreea de Nord s-a retras din Tratat în care se produce material de fisiune în scopuri militare. 2003. India, Israel şi Pakistan rămân sigurele state în 4 Documentul, adoptat în septembrie 1996, la New afara NPT. Pentru a adera la Tratat, aceste state trebuie York, a fost semnat de 189 de ţări şi ratificat de 104, dar să o facă din postura de state care nu deţin arsenal poate intra în vigoare doar dacă este ratificat de cele 44 nuclear, deoarece Tratatul limitează statutul de stat de ţări considerate capabile să producă arme nucleare, posesor doar la naţiunile care „au fabricat şi explodat o care au luat parte la conferinţa din 1996. Dintre aceste armă nucleară sau orice alt dispozitiv exploziv nuclear 44 state-cheie, 32 au ratificat tratatul, iar celelalte 12 înainte de 1 ianuarie 1967”. Pentru India, Israel şi rămase sunt SUA, China, Columbia, RPD China, Pakistan, toate state despre care se ştie că deţin sau sunt Congo, Egipt, India, Indonezia, Iran, Israel, Pakistan şi suspectate de a avea arme nucleare, aderarea la Tratat Vietnam ar necesita renunţarea la armele nucleare şi plasarea 5 http://www.nytimes.com/2010/04/06/world/ tuturor materialelor nucleare sub sistemul de verificare 06arms.html. al AIEA, în conformitate cu regimul internaţional al 6 http://www.state.gov/documents/ garanţiilor nucleare. Africa de Sud a urmat această cale organization/140035.pdf. la aderare la NPT, în 1991. 7 SORT – Tratatul asupra Reducerii Armelor 11 http://www.defense.gov/news/newsarticle. Strategice Ofensive. aspx?id=59004. 8 Armele nucleare tactice (în general, cele cu rază 12 http://www.defense.gov/npr/docs/10-05-03_

IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 117 ANALIZE, SINTEZE, EVALUĂRI

Fact_Sheet_US_Nuclear_Transparency__FINAL_w_ 40 de procente din totalul existent de aproximativ 5000, Date.pdf. la 3000-3500 arme până în 2022. 13 Până în prezent, 181 de state au semnat Tratatul, 17 http://www.fas.org/blog/ssp/2010/07/ iar 150 l-au ratificat, acesta urmând a intra în vigoare stockpileplan.php. după ratificarea sa de către toate cele 44 de state din 18 http://www.sipri.org/yearbook/2011/files/ Anexa II. Nouă state dintre acestea nu au semnat sau SIPRIYB11summary.pdf. ratificat documentul: China, Egipt, RPD Coreeană, 19 http://www.defense.gov/npr/docs/ India, Indonezia, Israel, Iran, Pakistan şi SUA. 010%20nuclear%20posture%20review%20report.pdf. 14 http://www.onuinfo.ro/documente_ 20 Cu prilejul Summitului excepţional al Consiliului fundamentale/instrumente_internationale/tratat_ de Securitate al ONU (desfăşurat la New York, la 24 neproliferarea_armelor_nucleare/. septembrie 2009), pe tema neproliferării şi dezarmării 15 http://www.whitehouse.gov/state-of-the-union- nucleare, prezidat de Barack Obama, a fost adoptată, în 2011. unanimitate, Rezoluţia 1887, prin care se face apel la 16 Vestea îmbucurătoare este aceea că SUA instaurarea unei lumi fără arme nucleare. intenţionează să reducă arsenalul nuclear cu până la 30-

118 IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 PUNCTE DE VEDERE SECURITATEA APROVIZIONĂRII STRATEGICE NAŢIONALE

Dr. Petre DUŢU*

Riscurile şi ameninţările de diverse naturi inclusiv a apărării şi securităţii naţionale. Altfel cu care se confruntă omenirea în materie de spus, prin aprovizionarea strategică se asigură securitate, de la catastrofe naturale la conflicte condiţiile materiale necesare şi suficiente armate, impun măsuri adecvate, oportune şi organizării şi desfăşurării vieţii sociale, economice, flexibile de prevenire şi/sau limitare a efectelor politice, militare şi nu numai. În sens restrâns, lor. Aprovizionarea strategică constituie una aprovizionarea strategică se referă la procesul prin dintre măsurile de contracarare a provocărilor de care se asigură materiile prime naturale, inclusiv securitate cu care se confruntă astăzi toate ţările metalele rare, resursele energetice, alimentare şi lumii. De aici, nevoia de a asigura securitatea de apă necesare şi suficiente apărării şi securităţii aprovizionării strategice la nivel local şi naţionale. naţional. Având în vedere locul surselor principale Cuvinte-cheie: ameninţări; riscuri; catastrofe prin care se asigură aprovizionarea strategică, naturale; aprovizionare strategică; resurse se disting două dimensiuni ale acestui proces, energetice; materii prime; apă potabilă; alimente; şi anume: dimensiunea internă şi dimensiunea securitate naţională. externă. Prima dimensiune semnifică faptul că ponderea cea mai mare în aprovizionarea 1. Aprovizionarea strategică – proces strategică naţională o au sursele interne. De regulă, şi activitate dimensiunea externă este cea care are ponderea cea mai mare în aprovizionarea strategică Aprovizionarea strategică este un concept cu naţională, întrucât puţine sunt statele care dispun sensuri şi utilizări multiple. Astfel, el se foloseşte de resursele complete pentru funcţionarea optimă atât la nivel de întreprindere şi de comunitate a societăţii şi organizarea eficace şi eficientă umană, cât şi la nivel naţional. În prezentul a apărării şi securităţii naţionale. Pentru a articol ne vom referi la aprovizionarea strategică elimina şi a limita efectele nedorite generate de la nivel naţional, pe care o vom analiza atât în instabilitatea şi incertitudinea unor surse externe dimensiunea internă, cât şi în cea externă. De de aprovizionare strategică, unele state îşi asemenea, se poate vorbi de o definireîn sens larg elaborează, în acest scop, strategii de asigurare şi una în sens restrâns a termenului aprovizionare a materialelor necesare şi suficiente funcţionării strategică. Astfel, în sens larg, acesta desemnează optime a societăţii şi organizării eficace a apărării procesul prin care se asigură produsele – materii şi securităţii naţionale1. prime naturale, resurse energetice, apă, alimente – În opinia noastră, aprovizionarea strategică necesare funcţionării normale a întregii societăţi, poate fi analizată din cel puţin două perspective,

* Dr.�� Petre DUŢU ([email protected]) este cercetător ştiinţific gradul II în cadrul Centrului de Studii Strategice de Apărare şi Securitate din Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, autor al numeroase articole, studii şi alte lucrări de specialitate în materie de securitate.

IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 119 PUNCTE DE VEDERE

şi anume ca proces şi ca activitate. În prima cumpărate. Exerciţiul urmăreşte să maximizeze accepţie, aprovizionarea strategică „...este un volumul achiziţiilor cu scopul de a fi în cea mai proces de identificare şi selecţie a surselor de bună poziţie atunci când va veni timpul negocierilor aprovizionare ce constituie o reţea care asigură o cu furnizorii aleşi. aprovizionare stabilă la cel mai scăzut cost total”2. Alegerea strategiei de aprovizionare este etapa La nivel naţional, este vorba de achiziţionarea în care se vor selecţiona şi potenţial se vor acredita de bunuri diverse – materii prime strategice, cei mai buni furnizori pentru fiecare produs, potrivit produse petroliere, alimente, apă potabilă etc. obiectivelor de aprovizionare în prealabil definite. – care contribuie la funcţionarea normală a unei Totodată, se vor stabili atât aşteptările faţă de ţări pe componentele socială, economică, politică, calitatea şi cantitatea produselor, cât şi produsele militară, de mediu. Este vorba atât de desfăşurarea vizate a fi cumpărate. Aşteptările ce vor fi stabilite vieţii ţării şi cetăţenilor acesteia în situaţii se vor grupa pe două paliere: negociere a preţurilor obişnuite, cât şi în situaţii de criză, urgenţă, asediu, cu furnizorii; strategii de aprovizionare. mobilizare sau război. Punerea în practică de noi strategii de În literatura de specialitate, se decelează câteva aprovizionare este foarte importantă, căci ea poate variante de abordare a aprovizionării strategice, impune mari schimbări în modul de aprovizionare dar în general, ele converg toate spre patru mari şi o flexibilitate sporită în alegerea furnizorilor. etape: analiza situaţiei actuale; lista produselor de Implementarea şi continuarea procesului cumpărat; alegerea strategiei de aprovizionare; de aprovizionare reprezintă cea de-a patra implementarea şi continuarea procesului. etapă a procesului de aprovizionare strategică. Analiza situaţiei actuale, ca primă etapă, Complexitatea implementării va diferi de la un permite punerea în lumină a necesarului de bunuri caz la altul, dar punctul esenţial este măsura cu valoare strategică ce se pot aproviziona. Este rezultatelor obţinute. Acestea vor permite vorba de materii prime rare, produse petroliere, să se efectueze ajustările necesare reuşitei alimente, surse stabile şi sigure de apă potabilă. proiectului de aprovizionare strategică. Pe de Această fază este esenţială şi crucială. Ea altă parte, implementarea impune şi continuarea constituie baza diagnosticului ce se va pune în aprovizionării în condiţiile stabilite de preţ, volum, privinţa necesarului de bunuri de procurat de pe calitate, ritm. piaţa naţională şi mondială. Procedând astfel, la În calitate de activitate, aprovizionarea sfârşitul acestei etape se vor cunoaşte: numărul strategică desemnează ansamblul acţiunilor şi de furnizori; numărul şi caracteristicile familiilor măsurilor adoptate şi efectuate, la nivel naţional, produselor; costurile şi volumul de cumpărat de instituţiile statale competente şi societăţile pentru fiecare produs. comerciale private specializate în producerea sau Lista produselor de cumpărat este cea de a importul bunurilor ce fac obiectul achiziţionării doua etapă a procesului de aprovizionare strategică. de pe piaţa internă sau externă. Aceasta, o dată situaţia actuală bine cunoscută, trebuie să stabilească nevoile reale pentru fiecare 2. Necesitatea şi conţinutul produs de cumpărat. Va trebui să se cunoască aprovizionării strategice limitele inferioare şi superioare de calitate impuse pentru fiecare produs ce urmează a fi achiziţionat. Aprovizionarea strategică este necesară atât la Limitele de calitate pot semnifica, de exemplu: nivel de întreprindere şi comunitate locală, cât şi timpul impus pentru aprovizionare, toleranţele la nivel naţional. Aceasta din mai multe motive de fizice acceptate ale produselor, volumul de produse naturi diverse şi cu roluri diferite într-o perioadă ce se poate asigura ritmic, costul bunurilor ce sau alta de timp. În continuare, vom analiza succint sunt incluse în aprovizionare. Aceste informaţii principalele motive ale necesităţii organizării şi vor fi impuse pe timpul selecţiei furnizorilor şi a desfăşurării aprovizionării strategice naţionale. strategiilor de aprovizionare. Ele vor permite să se Fenomenele globalizării şi al integrării obţină produse cu calitatea cerută în domeniul în regionale produc, adesea, efecte nedorite. În acest care se face aprovizionarea strategică. sens, se pot menţiona: competiţia acerbă de pe În această etapă, se vor implica diverse servicii pieţele de produse energetice, ale materiilor prime cu scopul de a valoriza standardizarea produselor strategice şi bunurilor alimentare; „cucerirea”

120 IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 PUNCTE DE VEDERE

şi dominaţia surselor de bunuri ce fac obiectul Crize şi conflicte sociale, politice şi/sau aprovizionării strategice naţionale de către unele militare. Revoltele din lumea arabă, cunoscute state şi societăţi transnaţionale; interesele naţionale şi sub numele de „primăvara arabă”, au avut ale statelor posesoare de resurse energetice, de un impact negativ asupra creşterii preţului materii prime naturale sau de produse agricole; petrolului6. Consecinţele oricărui război civil sunt apartenenţa ţărilor posesoare de resurse energetice, imprevizibile, iar îngrijorările privind securitatea de materii prime naturale sau de produse agricole vor persista o perioadă. De asemenea, diferitele la unele organizaţii economice regionale. „războaie” dintre ţările exportatoare de produse Posibilitatea apariţiei şi manifestării unor petroliere şi cele importatoare, de exemplu, fac catastrofe naturale sau generate intenţionat/ necesară aprovizionarea strategică naţională. neintenţionat de oameni în diferite ţări posesoare În acest sens, se poate aminti „războiul gazelor de bunuri ce fac obiectul aprovizionării strategice, naturale” dintre Rusia şi Ucraina din iarna 2005- precum şi în oricare din ţările de pe mapamond. 2006. Un nou război al gazelor este gata să De exemplu, cutremurul din Japonia (iunie 2011) izbucnească, scrie cotidianul rus Kommersant, a distrus centrala nucleară de la Fukushima, comentând că „luna de miere” dintre cele două ţări producând pierderi de vieţi omeneşti şi pagube a luat sfârşit, în urma unei întâlniri între preşedinţii materiale însemnate. Depăşirea consecinţelor Medvedev şi Ianukovici. „Începem deja să ne acestui dezastru a presupus că Japonia avea pregătim moral pentru o repetare a războiului efectuată o aprovizionare strategică de bunuri gazelor”, a declarat pentru Kommersant o sursă care să permită limitarea pierderilor umane şi guvernamentală ucraineană7. economice, pe de o parte, şi continuarea vieţii Apariţia şi manifestarea unor evenimente şi activităţii ţării şi cetăţenilor acesteia fără sociale, politice, economice şi militare perturbaţii şi disfuncţionalităţi majore. Un alt neprevăzute şi neanticipate de către analiştii şi fenomen natural cu consecinţe în plan economic experţii din domeniile aferente de activitate. În îl constituie uraganele (de exemplu, uraganul acest sens, se pot aminti: revoluţiile din anii ’90 Irene). în ţările comuniste europene; disoluţia URSS; Efectele crizei economico-financiară căderea zidului Berlinului; dispariţia Tratatului mondială, ce din 2008 a cuprins lumea şi de la Varşovia; războiul civil şi interetnic din din care majoritatea statelor lumii nu au ieşit Iugoslavia; revoltele din lumea arabă. Toate încă3, se văd şi în domeniul aprovizionărilor aceste evenimente majore din viaţa unor ţări au strategice naţionale care au fost afectate atât de avut impact atât asupra comunităţii internaţionale, lipsa resurselor financiare, cât şi de fluctuaţia cât şi a statului respectiv. Toate aceste evenimente frecventă a preţurilor produselor ce fac obiectul au pus la încercare instituţiile statului din ţările aprovizionării strategice. Astfel, preţul petrolului în care s-au produs, întrucât au generat schimbări a crescut în primul trimestru din 2011 cu 16,79%, profunde pe toate palierele vieţii sociale, în timp ce, pentru întreg anul 2010, creşterea a economice, politice etc. Este evident că şi în astfel fost de 15,15%, dar încă nu a fost atins recordul de condiţii societatea trebuie să funcţioneze, în din 2008, de 145 de dolari barilul4. limite acceptabile şi suportabile de către populaţie, Criza alimentară mondială. Cauzele creşterii pentru a nu se produce disfuncţionalităţi care să preţurilor la alimente sunt multiple. Printre ele pună în pericol unitatea, integritatea teritorială şi se află şi următoarele5: puterea de cumpărare a suveranitatea statului respectiv. populaţiilor din ţările emergente (Brazilia, China, Buna funcţionare a societăţii dintr-o ţară sau India) a crescut în ultimele decenii; schimbarea alta. Absenţa produselor necesare şi suficiente obiceiurilor alimentare în multe ţări, dar îndeosebi funcţionării normale a unei ţări, ca ansamblu în cele emergente; fenomenul urbanizării; socio-economic şi politic, generează revolte micşorarea producţiei agricole din cauza secetei populare de o mai mare sau mai mică amploare, sau a altor raţiuni; efecte conjuncturale. De creează premisele dezvoltării criminalităţii exemplu, seceta într-o serie de ţări şi producţii organizate şi augmentării violenţei urbane. În mari de cereale în statele exportatoare de astfel de acest sens, se pot aminti cauzele revoltelor din produse; extinderea culturilor de agrocarburant; lumea arabă: stagnarea economică; pauperizarea creşterea preţului petrolului. populaţiei; corupţia; şomajul8. Totodată, apreciem

IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 121 PUNCTE DE VEDERE că buna funcţionare a societăţii include şi apărarea - stabilirea necesarului de bunuri de care are şi securitatea naţională a ţării respective. De nevoie societatea ca să funcţioneze în condiţii de aceea, asigurarea resurselor materiale necesare şi normalitate, de criză sau de asediu. În acest scop, suficiente apărării şi securităţii naţionale intră tot instituţiile abilitate ale statului constituie: stocuri în aprovizionarea strategică a fiecărei ţări. Totuşi, pentru derularea vieţii cotidiene în condiţii de reglementări în materie vorbesc de existenţa a normalitate; stocuri de criză; stocuri strategice; două stocuri - de criză şi stocuri strategice. - identificarea surselor de aprovizionare În ceea ce priveşte conţinutul aprovizionării strategică cu bunurilor necesare şi suficiente strategice, la nivel naţional, acesta priveşte funcţionării societăţii în cele trei situaţii. Aici, bunurile/produsele ce contribuie la buna există două variante: din surse proprii sau din funcţionare a societăţii respective. În această surse externe. În prima variantă, se are în vedere categorie, se includ: produsele agroalimentare; ca întreprinderile strategice ale ţării să nu fie petrolul şi gazele naturale; apa potabilă; materii cedate unor grupuri străine prin privatizare. În prime strategice; mijloace de luptă (armament, mod firesc, ar fi necesar ca fiecare stat să vegheze tehnică de luptă, muniţii diverse), aparatură de ca întreprinderile ce produc bunuri cu valoare procesare (stocare, prelucrare, transmitere) a strategică – metale rare utile în fabricarea aparaturii informaţiilor şi de comunicaţii. electronice, produse petroliere etc. – să rămână în Anumite materii prime pot fi considerate proprietatea sa sau a unor cetăţeni ai săi pentru a ca fiind esenţiale pentru economie atunci când putea dispune oricând şi fără limite de producţia riscurile de penurie privind aprovizionarea şi acestora. În cazul în care aprovizionarea se face impactul acestora asupra economiei sunt mai mari, din surse externe, se cer avute în vedere riscurile în comparaţie cu alte materii prime. Materiile pe care şi le asumă orice importator, îndeosebi prime reprezintă o componentă esenţială atât când este vorba de materii prime strategice. a produselor high tech, cât şi a produselor de Printre provocările cărora trebuie să le facă consum obişnuite, dar disponibilitatea acestora faţă orice ţară care importă produse cum ar fi începe să fie pusă în pericol. Cererea crescândă de materii prime rare, petrol şi gaze naturale, produse materii prime se datorează dezvoltării înregistrate agroalimentare etc., se numără: de economiile emergente şi de noile tehnologii. • riscurile de natură geopolitică. Unele ţări Mai mult, numeroase ţări în curs de dezvoltare pot fi tentate să folosească, de exemplu, materiile adoptă strategii de dezvoltare industrială, axate prime minerale ca un element-cheie al cărui control pe comerţ, fiscalitate şi instrumente privind condiţionează dezvoltarea industriei lor, îndeosebi investiţiile menite să rezerve resursele de bază în domeniile inovatoare ale înaltei tehnologii; pentru folosul lor exclusiv. Această tendinţă a • riscul tehnologic. Astfel, dezvoltarea noilor devenit evidentă într-un număr tot mai mare de tehnologii, mai ales în domeniul protecţiei mediului măsuri guvernamentale precum taxele la export, (autoturisme electrice, energie fotovoltaică), pot cote, subvenţii. În unele cazuri, situaţia este antrena creşteri rapide ale cererilor pentru resurse agravată de concentrarea ridicată a producţiei în anterior puţin folosite. Or, industria minieră este doar câteva ţări. o industrie grea, cu timp de răspuns lent (10-20 de ani); 3. Securitatea aprovizionării strategice • marea volatilitate a cursului materiilor prime. Globalizarea economiei mondiale face Pornind de la rolul major jucat de aprovizionarea ca finanţarea sa să se traducă prin semnificative strategică naţională, ţările se preocupă constant fluctuaţii ale preţurilor; de asigurarea securităţii acesteia. În principal, • vânzarea unor mine, rafinării, puţuri de sunt vizate două domenii distincte: asigurarea petrol sau gaze naturale unor firme private bunurilor necesare şi suficiente funcţionării străine. Acestea îşi urmează politica lor de normale a societăţii; asigurarea unei apărări şi dezvoltare şi comercializare a propriilor produse. securităţi naţionale eficace şi eficientă. Interesele lor economice sunt primordiale. În În ceea ce priveşte asigurarea funcţionării fără toate cazurile, se impune ca orice contract privind disfuncţionalităţi a societăţii în ansamblul său, aprovizionarea strategică să fie făcut pe termen securitatea aprovizionării strategice se referă la: lung şi cu clauze riguroase în caz de întrerupere

122 IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 PUNCTE DE VEDERE a lui din orice motive în afara celor de forţă StrategicSourcing.aspx. majoră; 2. Crise économique et financière: les • definirea condiţiilor în care se achiziţionează perspectives d’après G 20, http://www.banque- bunurile ce fac obiectul aprovizionării strategice. france.fr/fr/instit/telechar/discours/2009/CN_ Este vorba de calitatea şi cantitatea bunurilor, HKG.pdf. preţul la care se cumpără, ritmul asigurării 3. La crise alimentaire mondiale, http:// cantităţii solicitate, transportul la destinaţie; www.science.gouv.fr/fr/dossiers/bdd/res/2864/la- • asigurarea securităţii transportului crise-alimentaire-mondiale. bunurilor achiziţionate de la producător –intern 4. Efectul Libia” asupra preţului petrolului, sau extern – la locul de depozitare, stocare şi http://www.bloombiz.ro/international/efectul- păstrare. libia-asupra-pretului-petrolului_1495018. În concluzie, se poate afirma că securitatea 5. NOËL Pierre, MEIDAN Michel, aprovizionării strategice vizează, în principal, două L’approvisionnement énergétique de la Chine, aspecte esenţiale: asigurarea certă a produselor ce http://www.ifri.org/files/CFE/PN_Chine_ fac obiectul aprovizionării strategice; protecţia Energie_MarchesPolitiques.pdf. surselor interne de bunuri – materii prime, petrol, 6. Preţul petrolului ar putea creste, în gaze naturale etc. – a locaţiilor în care sunt stocate urma uraganului Irene, http://www.bloombiz.ro/ aceste bunuri, a infrastructurii critice aferente international/pretul-petrolului-ar-putea-creste-in- domeniului analizat. urma-uraganului-irene_1494976. 7. Preţul petrolului a explodat în T1 2011, Concluzii http://www.bloombiz.ro/international/pretul- petrolului-a-explodat-in-t1-2011_1489061. Aprovizionarea strategică este un proces 8. La révolte arabe, http://www.lexpress.fr/ esenţial în asigurarea certă a tot ceea ce este necesar actualite/monde/la-revolte-arabe_963043.html. şi suficient funcţionării normale a societăţii, a 9. Repositionnement stratégique, http://www. organizării şi intrării în rol de o manieră eficace şi ccc.ca/fre/images/content/abo/CCCAnnRep05- eficientă a apărării şi securităţii naţionale. 06_F.pdf. Există două dimensiuni principale (anterior 10. RIOUX David, L’approvisionnement menţionate) ale aprovizionării strategice în ceea ce stratégique – Une façon pour votre entreprise priveşte originea surselor de bunuri ce fac obiectul d’atteindre ses objectifs en matière de réduction acestui proces complex şi pluridimensional. de coûts et d’augmentation de revenus, http:// Aprovizionarea strategică naţională este www.thecreatechgroup.com/articles/the-supply- o necesitate impusă de o serie de factori chain/351-lapprovisionnement-strategique- determinanţi: globalizarea şi integrarea regională; une-facon-pour-votre-entreprise-datteindre-ses- criza economico-financiară actuală; criza objectifs-en-matiere-de-reduction-de-couts-et- alimentară mondială; apariţia şi manifestarea unor daugmentation-de-revenus.html. evenimente sociale, economice, politice, militare, 11. Rusia şi Ucraina, în pragul unui nou război de mediu neprevăzute sau neanticipate; asigurarea al gazelor, http://www.zf.ro/business-international/ bunei funcţionări a societăţii în ansamblul său. rusia-si-ucraina-in-pragul-unui-nou-razboi-al- De aici, necesitatea elaborării de către fiecare gazelor-8609861. stat a unor strategii de aprovizionare strategică 12. Sécurité de l’approvisionnement, naţională. dimension extérieure et élargissement, http:// Pentru a-şi atinge obiectivele aprovizionarea europa.eu/legislation_summaries/energy/ strategică naţională, ca activitate, ea trebuie să external_dimension_enlargement/index_fr.htm. dispună de o securitate pe măsură. NOTE: BIBLIOGRAFIE: 1 �� Vezi La sé�curit��é des approvisionnements 1. L’approvisionnement stratégique, stratégiques de la France, http://www.senat.fr/rap/ http://www.cliffsnaturalresources.com/ r10-349/r10-349_mono.html, Pierre NOËL, Michal FRE/Sustainability/WordsinAction/Pages/ MEIDAN, L’approvisionnement énergétique de la

IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 123 PUNCTE DE VEDERE

Chine, www.bloombiz.ro/international/pretul-petrolului-a- http://www.ifri.org/files/CFE/PN_Chine_Energie_ explodat-in-t1-2011_1489061. MarchesPolitiques.pdf. 5 ��La crise alimentaire mondiale, ��http://www. 2 David RIOUX, L’approvisionnement stratégique – science.gouv.fr/fr/dossiers/bdd/res/2864/la-crise- Une façon pour votre entreprise d’atteindre ses objectifs alimentaire-mondiale. en matière de réduction de coûts et d’augmentation de 6�� Efectul Libia asupra pretului petrolului, http:// revenus, http://www.thecreatechgroup.com/articles/the- www.bloombiz.ro/international/efectul-libia-asupra- supply-chain/351-lapprovisionnement-strategique-une- pretului-petrolului_1495018. facon-pour-votre-entreprise-datteindre-ses-objectifs- 7 Rusia�� şi Ucraina, în pragul unui nou război al en-matiere-de-reduction-de-couts-et-daugmentation- gazelor, ��http://www.zf.ro/business-international/rusia- de-revenus.html. si-ucraina-in-pragul-unui-nou-razboi-al-gazelor- 3 ��Crise �é��conomi�q��ue et financière: les perspectives 8609861. d’après G 20, http://www.ban��q�ue-france.fr/fr/instit/�� 8�� La révolte arabe, http://www.lexpress.fr/actualite/ telechar/discours/2009/CN_HKG.pdf. monde/la-revolte-arabe_963043.html. 4 Preţul petrolului a explodat in T1 2011, http://

124 IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 NOTE DE LECTURĂ

AFGANISTAN – ZECE ANI DE RĂZBOI CONTRA TERORII

Afganistan – zece ani de război contra terorii reprezintă o lucrare ce evidenţiază şi analizează contribuţia românească – foarte bine apreciată de către comandanţii şi militarii Coaliţiei internaţionale – la acest război, „care pare că nu se mai termină”. Autorul arată necesitatea demersului făcut, afirmând că „din păcate, Afganistanul – ca ţară, cultură şi civilizaţie – este prea puţin cunoscut în România, deşi statul român este implicat acolo politic şi militar. Într-o lume aflată în plin proces de globalizare, a nu avea cunoştinţe minime necesare despre zone în care, vrând-nevrând, eşti implicat, echivalează cu ignorarea propriilor interese. Armata noastră este angajată de aproape zece ani în acest război împotriva terorismului, iar conaţionalii noştri nu cunosc, din nefericire, în ce zonă periculoasă operează militarii lor.” Autorul, fin cunoscător al fenomenului, în dubla sa calitate de decident mandatat al Ministerului Apărării Naţionale, cât şi în urma Despre războiul actual din Afganistan s- experienţei în teatru – a coordonat activitatea au scris o serie de cărţi interesante. Printre trupelor româneşti în cele mai fierbinţi zone de acestea, se numără şi lucrarea al cărei autor conflict – vorbeşte în calitate de fost comandant al este domnul general-maior (r) prof. univ. dr. Comandamentului Operaţional Întrunit „Mareşal Visarion NEAGOE, publicată de Editura Militară Alexandru Averescu” din Buzău. la categoria „Securitate şi apărare” şi lansată la Cartea este structurată armonios şi coerent pe ediţia de anul acesta a Salonului de carte Polemos, şase capitole, după cum urmează: 1. Repere cultu- desfăşurat între 26 şi 29 octombrie. ral-istorice; 2. Factori şi condiţii în evoluţia răz- Această carte, care numără 256 pagini, vine ca boiului din Afganistan; 3. Principalele evenimente o continuare firească şi necesară, întrucât autorul şi operaţii ale războiului din Afganistan în ordine a mai abordat în lucrări anterioare misiunile cronologică; 4. Forţa internaţională de asistenţă internaţionale ale Armatei României şi un alt şi securitate; 5. Forţele de securitate afgane; 6. război contemporan, cel din Irak: 185 de zile în Misiunile armatei României în Afganistan şi un Irak. Jurnal de front, publicată la aceeaşi editură capitol dedicat concluziilor, intitulat „În loc de în- în 2009 şi în limba engleză în 2010 (185 days in cheiere”. Iraq. Battlefield Journal); IRAK Calvarul păcii, În capitolul I, Repere cultural-istorice, domnul publicată în română şi în engleză în 2008 (IRAQ Visarion Neagoe face, mai întâi, o scurtă incursiune The Hard Way to Peace), şi Armata României în în conceptele de bază ale culturii afgane, oferind şi misiuni internaţionale. 1991-2009, publicată la un mic ghid practic – foarte util celor interesaţi de Centrul Tehnic Editorial al Armatei în 2010. civilizaţia şi cultura afgană, dar mai ales militarilor

IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 125 NOTE DE LECTURĂ români ce vor participa la executarea de misiuni Cel de al şaselea capitol, Misiunile Armatei în acest teatru de operaţii – a ceea ce este bine să României în Afganistan, relevă in extenso facă şi a ceea ce nu trebuie să facă o persoană în Prezenţa românească în cadrul misiunii ISAF, lumea islamică. Apoi, domnia sa ne îndrumă paşii Operaţia „Enduring Freedom”, subliniindu-se că spre „cunoaşterea fenomenului afgan, navigând „decizia politică de angajare militară românească, cronologic în etapele semnificative ale istoriei şi alături de forţele Statelor Unite, pe frontul civilizaţiei Afganistanului, din trecut către zilele antiterorist din Afganistan, în primăvara anului noastre.” 2002, a constituit o motivaţie majoră pentru Capitolul al II-lea, Factori şi condiţii în susţinerea candidaturii României în vederea evoluţia războiului din Afganistan, prezintă integrării în structurile NATO”. De asemenea, contextul geopolitic şi geostrategic – un demers autorul prezintă, de o manieră profesionistă, imperios necesar pentru o mai bună înţelegere mecanismul decizional şi consemnează detaliat a evoluţiei evenimentelor în această zonă. În participarea Armatei României în teatrul de continuare, se face o trecere în revistă a unor operaţii. Sunt enumerate contribuţiile unităţilor prevederi finale rezultate în urma celor opt care au trimis militari în Afganistan, între care conferinţe asupra problematicii şi viitorului amintim aici: batalioanele de infanterie „Scorpionii Afganistanului, organizate şi desfăşurate în lume Roşii”, „Şoimii Carpaţilor”, „Lupii Negri”, începând cu anul 2001. „Vulturii Îndrăzneţi”, „Sfântul Andrei”, „Rechinii Capitolul al III-lea – Principalele evenimente Albi”, „Călugăreni”, Participarea contingentului şi operaţii ale războiului din Afganistan în românesc ca sprijin la alegerile parlamentare din ordine cronologică – este o veritabilă lecţie Afganistan (rezerva strategică ISAF), Participarea de istorie, în care se arată cum a început acest Batalionului de Manevră în cadrul misiunii ISAF, război, odată cu lansarea de către forţele militare participarea Batalioanelor Vânători de Munte americane şi britanice, la 7 octombrie 2001, a „Dragoslavele”, „General Leonard Mociulschi” operaţiei „Enduring Freedom”, ca răspuns la sunt pertinent analizate. Această parte centrală a atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001, şi lucrării evidenţiază contribuţia Armatei României cum a evoluat continuu caracterul său, „de la la derularea acţiunii comunităţii internaţionale în lupte violente împotriva grupării Al-Qaeda şi a Afganistan. talibanilor, la un efort complex, multinaţional În acest sens, considerăm că denumirile de contrainsurgenţă”. Subcapitolele sunt repere subcapitolelor sunt elocvente – Continuarea elocvente: Premisele războiului din Afganistan; prezenţei militare româneşti în provincia Zabul; Campaniile din octombrie–decembrie 2001; Participarea în cadrul conceptului „Echipe Operaţiunea „Anaconda” (2002); Regruparea de reconstrucţie provincială” din Afganistan insurgenţei talibane (2003–2005); NATO în sudul la misiunea „ANA Training”; Participarea Afganistanului (2006); Ofensiva coaliţiei (2007); Forţelor Speciale la misiuni în Afganistan; Oferta Reevaluarea şi reînnoirea angajamentelor în militară românească în cadrul Echipei mobile Afganistan (2008); SUA în sudul Afganistanului de observare, Elementul interimar de comandă (2009); Reţeaua de Distribuţie Nordică (NDN); şi control; Participarea Echipei Operaţionale de Ofensiva americană (2010). Iniţiative de pace. Consiliere şi Legătură în cadrul ISAF şi Misiunea Al patrulea capitol prezintă Forţa KAIA. internaţională de asistenţă şi securitate, mai Autorul conchide că „cel puţin deocamdată, precis, Structura de comandă ISAF şi Extinderea pacea pe teritoriul afgan este departe de a se instala, prezenţei ISAF în Afganistan. Se arată originile iar până la instaurarea democraţiei şi libertăţii acestei entităţi, organizarea, rolul şi evoluţia ei, occidentale pe acest tărâm atât de încercat de precum şi contribuţiile armatelor, pe state, fie ele războaie, foamete şi sărăcie este cale lungă”. membre, partenere NATO sau nu. Este de remarcat că lucrarea înglobează inclusiv Capitolul al V-lea abordează, cu competenţă, evenimente petrecute în acest an – capturarea şi Forţele de securitate afgane, aducând în prim- uciderea lui Osama bin Laden din luna mai, precum plan Armata Naţională Afgană şi Poliţia Naţională şi actuala prezenţa românească în Afganistan. Afgană, explicând evoluţia acestora în contextul Pe lângă consemnarea faptelor, autorul oferă şi istoric dat. o analiză pertinentă a evenimentelor, fenomenelor

126 IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 NOTE DE LECTURĂ şi proceselor petrecute într-un deceniu de război, un instrument foarte util tuturor celor interesaţi „care nu mai e demult numai al afganilor”. de fenomenul războiului din Afganistan, dar în În ansamblu, „în ciuda noianului de date, special militarilor români ce urmează să plece în nume, termeni de specialitate şi informaţii teatrul de operaţii. Per ansamblu, această carte se condensate”, lucrarea are un stil elevat, elegant şi constituie într-o adevărată lecţie de istorie venită accesibil. Cartea este apreciată de editor ca fiind de la o persoană care a avut şi are un dublu statut - „interesantă şi valoroasă din multiple puncte de acela de militar şi de profesor universitar. Autorul vedere – militar, sociocultural, geopolitic”. însuşi afirmă că „lectura va prilejui atât aduceri În concluzie, lucrarea „Afganistan – zece ani aminte, cât şi concluzii şi învăţăminte pentru de război contra terorii” a domnului general- viitor”. maior (r) prof. univ. dr. Visarion Neagoe, este Daniela RĂPAN

IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 127 AGENDA CSSAS

ACTIVITĂŢI ALE CENTRULUI DE STUDII STRATEGICE DE APĂRARE ŞI SECURITATE

Anul acesta, Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate (CSSAS), structură instituţionalizată de cercetare ştiinţifică din Universitatea Naţională de Apărare „Carol I” a împlinit 11 ani de activitate în domeniul investigării ştiinţifice a fenomenelor şi proceselor militare, politice, sociale şi economice cu impact asupra securităţii naţionale, regionale şi internaţionale, a apărării naţionale şi colective, a raporturilor dintre armată şi societate, a participării active, responsabile şi legitime a Armatei României la misiuni internaţionale de menţinere, instaurare şi restabilire a păcii împreună cu NATO şi/sau UE sub mandat ONU. Ca în fiecare an, colectivul Centrului a organizat, la sediul nostru, Sesiunea anuală de comunicări ştiinţifce cu participare internaţională cu tema „Echilibrul de putere şi mediul de securitate”, în zilele de 17 - 18 noiembrie 2011. La lucrările Sesiunii anuale de comunicări ştiinţifice au prezentat materiale reprezentanţi din Ministerul Apărării Naţionale, Parlamentul României, Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, Ministerul Educaţiei, Cercetării Tineretului şi Sportului, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, cadre didactice şi cercetători din instituţii de învăţământ şi cercetare militare şi civile, precum şi reprezentanţi ai organismelor neguvernamentale. Principalele aspecte care au fost abordate prin comunicările prezentate în secţiunile Sesiunii de comunicări ştiinţifice au fost: tendinţele în protecţia mediului de securitate; evoluţia relaţiilor internaţionale şi echilibrul de putere; provocările actuale pentru mediul de securitate; centrele de putere regionale/internaţionale şi influenţa lor asupra mediului de securitate; statutul şi rolul organizaţiilor internaţionale în menţinerea securităţii. Un interes deosebit a suscitat comunicarea prezentată de către comandantul şi rectorul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, domnul general locotenent prof. univ. dr. Teodor FRUNZETI, intitulată „Echilibrul ameninţării şi echilibrul de putere”. În esenţă, autorul a subliniat faptul că <<„la această „victorie” a echilibrului ameninţării faţă de cel al puterii a contribuit şi emergenţa actorilor non-statali pe arena internaţională, actori ce se pot constitui în ameninţări veritabile la adresa securităţii naţionale a altora sau chiar la adresa securităţii alianţelor lor, ce se orientează, în mod evident, către contracararea lor.”>> De o atenţie specială s-au bucurat şi comunicările: „Unipolarism şi multipolarism în secolul XXI. Tendinţe în sistemul internaţional”, a domnului general locotenent conf. univ. dr. ing Gheorghe SAVU şi „Securitatea alimentară naţională şi echilibrul de putere” susţinută de domnul academician prof. univ. dr. Alexandru BOGDAN. Dezbaterile ce au urmat fiecărei prezentări au fost vii, fructuoase şi pline de sugestii pentru optimizarea mediului de securitate prin acţiunea concertată a tuturor actorilor statali şi nonstatali de pe scena mondială.

OCTOMBRIE-DECEMBRIE 2011 OCTOMBRIE-DECEMBRIE Cele mai recente studii publicate în cadrul Centrului sunt „Priorităţi în arhitectura de apărare şi securitate a României în noul climat al globalizării şi apartenenţelor la tratate zonale sau regionale” şi „Federaţia Rusă – elemente

128 IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 AGENDA CSSAS cheie ale participării în OCS (Organizaţia de Cooperare de la Shanghai), Consiliul NATO-Rusia, BRIC (Brazilia, Rusia, India, China) şi posibile influenţe în Asia Centrală şi Caucaz cu repercusiuni asupra României”. Cercetătorii noştri au încheiat activitatea în două proiecte de cercetare la care au fost parteneri: „Sisteme de management integrat pentru protecţia economico-financiară a infrastructurii critice şi a personalului împotriva terorismului de orice natură” şi „Cercetări interdisciplinare pentru proiectarea strategiilor economico-financiare de acţiune în evenimentele de risc extrem. Hazarde naturale şi accidente tehnologice”. Cele mai importante activităţi ştiinţifce ale Centrului pentru anul 2012 sunt seminarul ce va fi organizat în data de 18 mai şi a� XII-a Sesiune anuală de comunicări ştiinţifce cu participare internaţională, în perioada 22 – 23 noiembrie. ��Informaţii privind condiţiile de participare la aceste manifestări ştiinţifice vor fi publicate în timp util pe site-ul http//:cssas.unap.ro. Irina TĂTARU

IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 129 IMPACT STRATEGIC

INSTRUCŢIUNI PENTRU AUTORI

La selecţia articolelor sunt luate în consideraţie următoarele: circumscrierea în aria tematică a revistei (probleme de actualitate din domeniul securităţii, apărării, geopoliticii şi geostrategiei sau aspecte politico-militare), originalitatea, conţinutul ştiinţific, adecvarea la normele editoriale adoptate de revistă, noutatea (să nu mai fi fost publicat anterior), o bibliografie relevantă, care să cuprindă şi surse recente. Se recomandă trimiterea articolului întâi în limba română, în vederea evaluării din punct de vedere ştiinţific, care se realizează conform procesului double blind peer review. Evaluarea articolelor este realizată de către cadre didactice universitare şi cercetători ştiinţifici. În urma evaluării, există trei posibilităţi: acceptarea articolului spre publicare ca atare, caz în care trebuie să trimiteţi articolul, în cel mai scurt timp, şi în limba engleză, întrucât revista este publicată integral în ambele limbi; acceptarea articolului spre publicare, cu modificări / completări; respingerea articolului. Dimensiunile articolului pot varia între minim 5 – maxim 15 pagini (inclusiv note şi bibliografie, eventuale tabele şi/sau grafice), scriere cu font Times New Roman (TNR), dimensiune corp 11, spaţiere la un rând. Articolul trebuie să aibă o structură logică; se recomandă organizarea pe capitole şi evidenţierea unei introduceri şi a unor concluzii. Titlul articolului va fi scris cu majuscule, bold şi centrat. Textul articolului va fi precedat de:o scurtă prezentare a autorului (prenume, nume - cu majuscule, adresa de e-mail, principala afiliere instituţională, grad didactic/ştiinţific, statut de masterand/doctor- and etc.); un rezumat relevant (abstract) de circa 150 de cuvinte, scris în italic; 5 - 8 cuvinte-cheie, scrise în italic, cu punct şi virgulă între ele. Citarea se va face conform sistemului european, sub forma unor note de final (endnotes), după cum urmează: nume (cu majuscule), prenume autor(i), titlul lucrării, oraşul şi numele editurii unde a fost publicată, anul, pagină/pagini, iar trimiterile la Internet se citează cu link-ul întreg. În cazul grafice- lor/tabelelor/imaginilor, se va menţiona sursa dedesubtul imaginii. Sursele indicate la bibliografie vor fi ordonate alfabetic. Salvarea se va face ca document Word (*.doc). Articolele în limba engleză vor respecta aceleaşi criterii menţionate anterior. Traducerea articolelor trebuie să fie completă şi corectă, corespunzătoare unui înalt standard de calitate, întrucât ediţia în limba engleză este difuzată comunităţii ştiinţifice internaţionale. Menţionăm că trebuie traduse şi referinţele bibliografice. Citatele din lucrări în limba engleză trebuie preluate ca atare din original (şi nu retraduse în engleză după articolul/cartea publicată în limba română). Se acceptă scrierea British English sau American English, aplicându-se principiul consecvenţei. Puteţi consulta, drept model, accesând linkul http://cssas.unap.ro/ro/is.htm, ultimul număr al revistei. Predarea articolelor se face în format electronic la Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Se- curitate, din cadrul Universităţii Naţionale de Apărare sau pe adresa [email protected], astfel: pentru numărul 1, între 1 decembrie şi 15 ianuarie; pentru numărul 2 între 1 martie şi 15 aprilie; pentru numărul 3, între 1 iunie şi 15 iulie; pentru numărul 4, între 1 septembrie şi 15 octombrie. Articolul nu trebuie să conţină conotaţii politice de partid. Responsabilitatea privind conţinutul articolelor revine în totalitate autorilor. Articolele publicate sunt supuse legii copyright-ului. Toate drepturile sunt rezervate Universităţii Naţionale de Apărare “Carol I”, indiferent dacă se are în vedere întregul material sau o parte a acestuia, în special drepturile privind traducerea, retipărirea, reutilizarea ilustraţiilor, citatele, difuzarea prin mass-media, reproducerea pe microfilme sau orice alt mod şi stocarea în bănci de date. Sunt autorizate orice reproduceri, fără perceperea taxelor aferente, cu condiţia precizării sursei.

130 IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 IMPACT STRATEGIC

La zece ani de la apariţie, revista IMPACT STRATEGIC a Centrului de Studii Strategice de Apărare şi Securitate, din cadrul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I“, se prezintă ca o publicaţie ştiinţifică trimestrială, recunoscută pe plan naţional şi cunoscută pe plan internaţional pentru aria tematică complexă abordată – actualitate politico-militară, strategii de securitate, strategie militară, politici, strategii şi acţiuni NATO şi UE, societate informaţională, problematica păcii şi a războiului viitorului. Cititorii găsesc în paginile ei analize, sinteze şi evaluări de nivel strategic, puncte de vedere, în care se studiază impactul strategic al dinamicii acţiunilor pe plan naţional, regional şi global. IMPACT STRATEGIC numără între colaboratorii săi personalităţi de marcă din domeniul cercetării ştiinţifice şi învăţământului superior militar şi civil, naţional şi internaţional, din structurile Ministerului român al Apărării Naţionale, Statul Major General, statele majore ale categoriilor de forţe ale armatei, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Afacerilor Externe, unităţi militare şi alte instituţii ale statului, organizaţii neguvernamentale, firme etc. Recunoaşterea internaţională a calităţii revistei este confirmată de difuzarea ei pe site-urile unor prestigioase instituţii de peste hotare (Defence Guide, în colaborare cu Institutul Elen de Studii Strategice; Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale Viitorul din Republica Moldova - Biblioteca virtuală „Politics – security“ etc.). De asemenea, revista este inclusă în baze de date internaţionale: CEEOL - Central and Eastern European Online Library (Germania), IndexCopernicus International (Polonia). Publicaţia este apreciată, pentru standardul de calitate, de către Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior din România, prin clasificarea la categoria B+, ca revistă ce deţine potenţialul necesar obţinerii recunoaşterii internaţionale. Oglindă fidelă a gândirii militare româneşti şi străine actuale, IMPACT STRATEGIC este un forum reprezentativ de reflecţie şi dezbatere aprofundată a problematicii strategiei şi securităţii în comunitatea ştiinţifică şi academică naţională şi internaţională. În prezent, IMPACT STRATEGIC se tipăreşte concomitent în două ediţii: una în limba română şi alta în limba engleză, şi se difuzează în mediul ştiinţific şi academic din ţară şi străinătate, ca şi în principalele instituţii din sfera securităţii şi apărării.

IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011 131 IMPACT STRATEGIC

Responsabil de număr: Daniela RĂPAN Tehnoredactare computerizată: George RĂDUICĂ Corectură: Daniela RĂPAN; Cristina BOGZEANU Tipografia Universităţii Naţionale de Apărare„ Carol I”

0162/1652/2011 C 272/2011

132 IMPACT STRATEGIC Nr. 4/2011