BULETINUL ARHIVELOR MILITARE ROMÂNE AnulXXIII , nr. 1 ( 87 ) /2020 http://amnr.defense.ro • Traian GrigorescuşŞ i Liceul Militar „ tefan cel Mare” din Cernăuţi • Marele Cartier General despre unirea Transilvaniei cu România • Eroul căpitan Eugen Balint ARHIVELE MILITARE NAŢIONALE ROMÂNE SUMAR

Buletinul Arhivelor Militare Româ ne Anul XXIII, nr. 1 (87)/2020 Director fondator STUDII/DOCUMENTE Prof. univ. Dr. Valeriu Florin DOBRINESCU (1943-2003) Publica]ie recunoscut` de c`tre Consiliul Na]ional al Cercet`rii {tiin]ifice din |nv`]`m@ntul Superior [i inclus` \n categoria „D”, cod 241 MihailS adoveanu povesteş te despre ră zboiul nostru Dr. Lumini ţ1a GIURGIU Coperta I: Generalul Traian Grigorescu, aici în grad de colonel Reabilitare cu o condiţie: să fie citaţi peOZ rdin de i pentru fapte de vitejie

Coperta IV: 1917. Soldaţ i Colonel Dr. Gabriel-George PĂTRAŞCU 11 români în tranş ee Secţia IMCGnformaţii din arele artier eneral propune un memoriu privind „Î ndreptăţirea Editor coordonator: şi neces i tatea un i r ii T rans i lvan i e i cu R omân i a" Colonel Liviu CORCIU (D ecembrie 1918) Redactor-ş ef: Lector universitar asociat Dr. Alin SPÂNU 16 Dr.Teodora GIURGIU Tel./fax :67 021-318.53.85, 021-318.53.67/03 [email protected] O poveste adevărată

Secretar de redacţ: ie Ferdinand I - primul rege al tuturor românilor Dr. Veronica BONDAR (Operaţiile militare ale anului 1919) Redactori: Neculai MOGHIOR 20 Mihaela CĂLIN, Lucian DR Ă GHICI, Dr. OanaAnca OTU, colonelD r. Gabriel -George PĂ TRAŞ CU , Raluca TUDOR Locotenent-colonelulTG raian rigorescu – Coperte: Valentin MACARIE, Nicolae CIOBANU primul comandant alLMŞ iceului ilitar „ tefan cel M are"

Tă:ehnoredactare computerizat dinC ernăuţi Măă d lina DANCIU General de brigadă (r) prof. univ. Dr. Adrian STROEA Consiliulş tiinţ ific: Colonel (r) Marin GHINOIU 28 ·General -maior Corneliu POSTU Statul Majoral Ap ărării · Conf.univ. D r. Florian BICHIR Achiziţionarea de licenţe pentru industria aeronautică Academia Română la începutul anilor 1930 ·DProf. univ. r. Valentin CIORBEA Universitatea „Ovidius” Constanţa Dr. Viorel GHEORGHE 34 · Prof. univ.D r. Marian COJOC Universitatea „Ovidius” Constanţa Criza cehoslovacă în viziunea şefuluiMS arelui tat · Colonel(r) prof. univ. Dr. Alesandru DU Ţ U Comisia Română de Istorie Militară MARajor al rmatei omâne – generalul de divizie · Colonel Dr. Petriş or FLOREA Depozitul Central de Arhivă ŞGItefan h. onescu · Colonel (r) prof. univ. Dr. Ion GIURCĂ Profesor Dr. Alexandru ŞTEFĂNESCU 38 Universitatea„” Hyperion din Bucureşti · Dr. Luminiţa GIURGIU Comisia Română de Istorie Militară Un fiu alA rdealului căzut la datorie ·DComandor (r) r. Marian MOŞNEAGU în îndepărtatulCE aucaz – roul căpitan EB ugen alint Centrul de Cercetare a Conlucrării Bisericii Ortodoxe cu Armata României „General Paul Teodorescu” Plutonier adjutant Eugen-Dorin SPĂTARU 40 ·Colonel (r) prof . univ. Dr. Alexandru OŞ CA Comisia Româ năă de Istorie Militar · Dr. Petre OTU Eroism şi civism: locotenent-colonelulMV ihail . Comisia Româ năă de Istorie Militar Gheorghiu (1889 - ?) · Prof. univ. Dr. Dumitru PREDA Ministerul Afacerilor Externe Profesor universitar Dr. Gheorghe CALCAN 51 · Prof. univ. Dr. Ioan SCURTU Academia Oamenilor deŞ tiinţă ZoriiE rei reactive (partea a III- a) • Dr. Alin SPÂNU Centrul de Studii Euroatlantice Locotenent-comandor aviator (r) · Colonel(r) Dr. Mircea TĂNASE Gheorghe-Ion VAIDA 59 Sumar în limba engleză: Dr. Teodora GIURGIU Aspecte ale organizării şi funcţionării cenzurii militare Distribuţ: ie dinR omânia în anii 1948-1969 Serviciul Difuzare al Trustului de Presă al M.Ap.N. Colonel Dr. Petrişor FLOREA Adresa redacţ iei: Drumul Taberei nr.7H , sector 6, cod 61353, Dr. Iulian-Stelian BOŢOGHINĂ Bucureş ti. Tel./fax021- 318.53.85; 021- 318.53.67/03 67 Dr. George-Daniel UNGUREANU 64 e-mail:sia @forter.ro http://amnr.defense.ro Apariţia rachetelor antiaeriene înAR rmata omână

Buletinul Arhivelor Militare Româ ne apare trimestrial, sub egida General-maior (r) prof. univ. Dr. Visarion NEAGOE 71 Arhivelor Militare Naţionale Române. Publică articole pe teme de istorie universalăăşş i româ neasc , precum i documente provenind din Arhivele Militare Româţ ne, darş i din alte arhive din ară sau File din istoria memorabilă aB atalionului 404 străă in tate. Responsabilitatea pentru con ţinutul articolelor revine autorilor. Cercetare Manuscrisele nu se înapoiază . Reproducerea articolelor sau a documentelor publicate se poate face numai cu indicarea autorului General de brigadă (r) Dumitru MIU 80 articoluluiş i a titulaturii revistei.

ISSN 1454-0924 Tiparul este executat la Centrul Tehnic-Editorial al Armatei Aniversări / Semnale editoriale / Varia 96 C. 186/2020 B 00139

SUMARUL |N LIMBA ENGLEZ~ 100 studii/documente MIHAIL SADOVEANU POVESTEŞTE DESPRE RĂZBOIUL NOSTRU

Dr. Luminiţa GIURGIU1

n anul 1929, Am ales, din această carte, paginile semnate de Mihail apărea la Sadoveanu. Transcrierea textului s-a făcut cu respectarea ÎEditura normelor gramaticale actuale. „Luceafărul Societatea Despre cariera militară a scriitorului, putem aminti că, Anonimă Română”, între 23 iunie și 31 august 1913, a participat cu gradul de din București Cartea sublocotenent, în Regimentul 15 Infanterie „Războieni” Unirii 1918-1928. În la cel de-Al Doilea Război Balcanic. „Cuvântul lămuritor”, La 15 august 1916, a fost mobilizat, cu gradul de Cezar Petrescu arăta locotenent, în București, activând în domeniul cenzurii. că această carte În iarna aceluiași an, a fost înrolat la Regimentul 16 comemorativă nu s-a Infanterie „Suceava”. Transferat la Marele Cartier dorit „un document General, în anul 1917, a primit însărcinarea de a edita, amănunţit și strict al la Iași, ziarul ce se va numi „România – organ al apărării 1921. Cezar Petrescu împrejurărilor în care naţionale”3. s-a pregătit și s-a înfăptuit Unirea”, pentru că ar fi fost „o lucrare prea vastă” și care „s-ar fi adresat unui număr prea restrâns de cititori”. Intenţia editorului a fost de realizare a unui album „ÎNSEMNĂRI DIN RĂZBOIUL NOSTRU „unde icoana fotografi că să completeze cuvântul și adesea să-l înlocuiască. Astfel cartea va merge în mai multe Mărăști mâini, va reţine mai mult ochiul și va dura în amintire cu Iulie 1917 limpezimea și cu tăria imaginilor, care înfruntă trecerea timpului mai trainic decât cuvântul”. Istoria Unirii este Un drum cu automobilul spre frontul nostru, spre - în opinia scriitorului- „istoria unui neam care și-a încheiat cuibul Vrancei înecat în ceaţa zării. În ziua limpede și la Alba Iulia întâiul capitol al unui mileniu!”. S-a dorit o strălucită mi se perindă repede pe dinaintea privirilor, din antologie „pe înţelesul și pe gustul tuturor. O carte care să nou, locuri vechi și cunoscute: dumbrava încântătoare treacă tot atât de ușor în mâinile copiilor, ca și ale bătrânilor de la Strunga, drumul lin spre Roman, străjuit de și să poată rămâne pe masa de lucru a fi ecărui roman ca un arbori străvechi,apoi, ajuns în șoseaua naţională, valea îndreptar sufl etesc”. Moldovei în dreapta, valea Siretului în stânga, sub ușoare Scriitorul constata cu amărăciune că „Minunea pulberi argintii. Sunt aceleași icoane dragi ale vechiului Unirii s-a săvârșit într-o însufl eţire pe care am uitat-o prea și frumosului nostru pământ: satele albe, livezile, repede, după cum prea repede am uitat durerile în care-a drumeagurile cenușii. Sunt aceleași lanuri de grâne, ca fost pregătită. După zece ani, puși faţă în faţă cu sufl etele fl ăcări aurii, în imensul cuptor al lui iulie, și aceleași noastre, mulţi dintre noi am avea cuvânt să ne mustrăm covoare verzi de porumbiști. Dar peste toate plutește pentru atâtea jurăminte pe care le-am călcat și pentru atâtea parcă un aer de tristeţe. În sate și pe câmpuri au rămas făgăduieli pe care le-am uitat. De aceea, am apăsat mai numai femeile, copiii și bătrânii. Bărbaţii stau cu arma stăruitor asupra suferinţelor din trecut și asupra jertfelor din în mână și cu ochi neguroși, în bătaia puhoiului dușman. război. Fapta trecutului e cea mai bună chezășie a viitorului”. Mergem multă vreme pe marea șosea, umbrită de Și încheie într-o notă optimistă: „Noi avem îndărătul plopi tremurători. Am trecut repede prin Roman, ne nostru atâta trecut de aspre suferinţe și o atât de minunată oprim puţin la Bacău, apoi ne lăsăm prin zăpușeala mărturie a rezistenţei naţionale, încât Unirea cea Mare nu după-amiezii spre Adjud. poate fi socotită ca un sfârșit. E abia un început. Puterile Vin învăluiri grabnice de vânt și de pe munţi se ridică noastre abia acum sunt întregi și abia acum s-au eliberat. nouri. Pe o vale,ni se deschide deodată ca un colţ nou Fie ca această carte a trecutului să trezească în fi ecare sufl et de lume, între dumbrăvi rare. O ploaie iute a stropit aici îndemnul și datoriile viitorului”2. cuprinsul c-o clipă înaintea noastră; ș-acum totul scânteie document 2020 1 (87) 1 studii/documente în soare în mii de curcubeie mărunte și vine de pe fânaţuri liniște de ţintirim. Din un miros dulce și cald de ierburi înfl orite. când în când, la un Trecem grabnic, coborâm, ajungem către gura colţ de stradă, se arată Trotușului, la Adjud. un soldat, o sentinelă Aici facem un nou popas și începem investigaţii care tăcută, melancolică și ne-ar putea pune pe urmele unui restaurant. neclintită. Soarele coboară către asfi nţit în rostogoliri de nouri cu Și-n stânga fulgerele forme bizare. Vântul are tresăriri și salturi prevestitoare roșcate ale bateriilor de furtună. S-aude huruind departe sus: tunetul. Din rusești clipesc câmpia Siretului, de la miază-zi, zgomote asemănătoare neîncetat la linia zării. încep a răspunde. De data asta e tunul. Încă de cu ziuă se Îl ascult deodată atent, cu sufl etul mișcat. vedea că ne apropiem Dușmanul nu e prea departe. Colo, în fund, către de front. Lângă miază-zi, taberele lui trag ca o linie neagră de doliu în Adjud, în vecinătatea Mihail Sadoveanu – căpitan în rezervă lungul Siretului. Ș-acuma, în acest amurg cu adieri de șoselei, o îngrămădire furtună, ca-n nenumărate alte înserări din urmă, începe de prizonieri parcaţi între reţele de sârmă, sub paza tunul muzica fi oroasă a morţii. Închid ochii ș-o ascult și câtorva miliţieni. Sunt Germani toţi, cu bonete rotunde mă gândesc la durerile și nenorocirile noastre, la vijelia în cap. Stau liniștiţi la pământ, cu capetele plecate, trudiţi care ne-a călit, ne-a asprit sufl etul, ne-a încordat toate de drum și bătuţi de pulberi. Vin de la armatele noastre puterile. din Vrancea. Când ridic pleoapele, văd trecând prin apropiere La o gară vedem înșirate, în lungul liniei, tunuri soldaţi cenușii de pulbere, cu feţele bronzate de soare. germane de fabricaţie nouă. Sunt o parte din prada de Sunt Români de pe pământul acesta frământat iar cu război a luptelor din ultimele zile. sânge, ca-n vremi trecute. Sunt Ruși, veniţi de departe, Apoi bubuiturile din zare, cimitirul Panciului, din ţara ale cărei șesuri se întind la mările îngheţate și la automobilele sanitare...Acuma coboram prin Străoane, Oceanul cel Mare: sunt mohoraţi ca întinderile stepelor spre Varniţa, și simţeam în jurul nostru și-n aer și melancolici ca zările nesfârșite. vecinătatea imediată a Morţii. Pe o adiere de vânt venea De la munte năvălesc tot mai ameninţător talazuri de un miros pătrunzător de cadavre. În sate întuneric deplin, nouri. Vijelia se apropie. Pornim zornic și automobilul ca și cum fi ece căsuţă ar fi fost un mormânt. La o mică fuge, pe șoseaua largă, ca o pasăre speriată, alungată de oprire, un soldat de la o trăsură dădu poveţe șoferului: primele răsufl ări ale furtunii. Zadarnic fuge. În lungul «- De-acuma să mergi domol, căci drumul e spart pe munţilor, râul de nouri trece înaintea noastră. Fulgere alocurea de obuze». se încrucișează deasupra. Trăsnete se rup cu zgomot Pantele șoselei încep a deveni repezi. Simţim răcoarea năprasnic, ș-odată cu vântul începe a ne izbi o ploaie și umezeala pădurilor. Trecem prin vaduri de ape furioasă. sclipitoare. Suim, printre dealuri râpoase scormonite Curând înserează; se face întuneric deplin; ploaia pretutindeni de bordeie. La lumina focurilor fantastice, stă; vântul se alină. Și rămâne sub cerul negru numai în jurul cărora stau la sfat soldaţi, se arată ferestre și uși bătaia surdă a tunurilor de pe Siret. Se văd prin întuneric bizare, astupând săpăturile în lutul râpei. Parcă trecem licăririle tunurilor rusești, destul de aproape. Zarea, parcă printre primitive și misterioase locuinţe de troglodiţi. necontenit, închide și deschide gene de foc. Caii pasc liniștiţi printre copaci și la marginea drumului. Cerul se lămurește: apare o stea drept în vârful bolţii. La o oprire scurtă, aud un murmur dulce de fl uier. E o Apoi, în răsărit, luna jumătate se arată; dispare, și iar se cântare ușoară, înăbușită, plină de amărăciuni și lacrimi. arată prin straturi argintate de nouri. Prin întunericimea Focul pâlpâie peste un grup de soldaţi de la coloane, scăzută, trec lungi coloane de trăsuri, sunând din obezi. tolăniţi în ierburi. Cineva oftează, când fl uierul tace: «Of, Glasuri se îndeamnă din loc în loc, se cheamă. Din când of!». Pe urmă se face liniște în marginea de pădure și noi în când se aude: «na praval... na praval». ne strecurăm la deal, prin umbră, pe când focul, în urmă, Și tunurile bat cu îndârjire, fulgerând necontenit. fâlfâie printre copacii bătrâni, aripi de lumină și umbră. Suntem foarte aproape de frontul Siretului. De asta Iar trecem pâraie zgomotoase și intrăm tot mai adânc ne încredinţăm, îndată ce intrăm în Panciu. Intrăm, nu spre ţinutul muntos, înaintăm prin Verdea și Răcoasa spre în știutul orășel vesel și plin de pivniţe cu vinuri, ci între Câmpurile. Din loc în loc, șoseaua e ruptă de obuze. La ruine. Case arse ori dărâmate de proiectile parcă privesc un mal de apă, lucirea fugară a lanternei ne descoperă speriate prin locurile unde au fost odată ferestrele. E o capre de lemn pe care sunt încrucișate și încurcate fi re de

2 1 (87) 2020 document studii/documente sârmă ghimpată, apoi rânduri de reţele de sârmă în faţa socot eu, a consacrat din nou în chip strălucit valoarea unor șanţuri, care se prelungesc și dispar în umbra nopţii. ostașului nostru. Poziţia inamică a fost ruptă la Mărăști Case pustii, fără ferestre, fără uși. Pe-aici a fost, acum în ziua de 11 iulie. O să vedeţi satul și organizarea întregii o săptămână și ceva, frontul. Tristeţea locurilor, mirosurile poziţii și o să vă daţi socoteală de toate. Aici nu este grele ce vin pe boarea nopţii și pământul sfredelit adânc nevoie de vorbe mari. Faptele vorbesc singure. Spărtura de explozii, ne arată asta la fi ecare pas. a fost așa de violentă și de neașteptată, încât Germanii Târziu, după miezul nopţii, ajungem în Câmpurile, au părăsit în cea mai mare grabă nu numai poziţia, ci și la Comandamentul generalului V. E un sat întins, mare Câmpurile, unde și-au avut așezământul de căpetenie și și frumos, unde șapte luni și-au avut așezarea Germanii. de unde nu mai credeau să iasă până la încheierea păcii. Toată lumea doarme. Numai sentinelele veghează ici A doua zi, spărtura s-a lărgit către Vizantea. A treia zi colo în umbra sălciilor, și spitalul, unde e lumină deplină. către Soveja. A patra către graniţă. N-a fost o retragere. Luna e sus, cerul s-a limpezit. Peste sat și-n Depozitele pline de materiale și muniţii, tunurile, împrejurimi pace. La apus, linia neagră a munţilor chesoanele și armele abandonate pe toate drumurile și acoperiţi de brădeturi. Deodată, tresare râpile, dovedesc cu ce fel de fugă am de acolo, din munţi, tunul. Loviturile avut de-a face. În tot timpul, soldaţii se îndesesc. Sună și împușcături de și ofi ţerii noștri s-au bătut cu un avânt, arme. Apoi clămpănesc iute și întărâtat care a cutremurat pe toţi cei ce-au putut mitralierele. E un atac de noapte către fi martori la înfricoșata lor vitejie... hotar, în prăpăstioasele viroage și pârâie În curând, când veţi vedea toate locurile ale înălţimilor. Acolo, după bătălia pe unde a trecut furtuna, o să vă daţi de la dealuri, soldaţii noștri s-au suit seama mai bine de tot ce s-a petrecut urmărind, hărţuind, și împingând și ce însemnătate are pentru oștirea îndărăt sfărâmăturile regimentelor noastră ziua de 11 iulie». dușmane. Într-adevăr, în curând am început a Aici e Vrancea, vechea Vrance a ne da seama. lui Ștefan-Vodă, cetăţuia în care n-au Câmpurile e un sat întins de putut răzbate, fără crâncenă pedeapsă, gospodării, cuprinse în drumul Sovejei. dușmanii lui. E cetatea de piatră a Aici își alesese Ștabul, domnul general Moldovei, unde năvălitorii noi au fost Gerok4, comandantul forţelor nemţești. de curând rupţi, sfărâmaţi și năprasnic 1917. Gen eralul Friedrich von Gerok Grajdurile cailor, spitalul, cancelariile bătuţi de oștenii noștri. zidite de curând în cărămidă aparentă, A doua zi, luni 17 iulie, stăm de vorbă o jumătate de depozitele numeroase de muniţii, băile, toate dovedeau oră cu generalul V. El a condus operaţiile care au adus convingerea pe care o aveau dușmanii noștri, că ei stau la străpungerea frontului inamic la 11 iulie și retragerea bine și tare în aceste locuri și că vor sta îndelungată dezastruoasă a Germanilor către Valea Sării și hotar. vreme... E un om înalt, încă sprinten și vioi. Din tot ce spune, «-Nemţii într-una ne spuneau că ei aicea au să respiră o dragoste nemărginită pentru vrednicul oștean hălăduiască până la încheierea păcii» - ne încredinţă un al acestui pământ. gospodar din Câmpurile. «Aici e-n Vrancea» - ne spune el între altele. «Sub Pe uliţa principală a satului am văzut, legănându-se munte, la Soveja, se afl ă două așezări care se cheamă în vântul dimineţii, franjurile arcurilor de cetină Rucăreni și Dragosloveni. Sunt colonii statornicite în din vremea când domnul comandant hotăra, pentru Moldova de Matei-Vodă Basarab, când s-a așezat pace oștenii Germaniei, serbări. Cântau muzicile, se bea între el și Vasile-Vodă Lupu. Atunci bătrânul voievod al vin și șampanie. Era ș-o instalaţie pentru fabricarea Munteniei a clădit, sub Munţii Moldovenești, și o biserică limonadei. Pâine era cam puţină - o pâine pentru trei- în amintirea păcii. Iar Vasile-Vodă a dat gospodarilor de la patru zile - dar încolo, voie-bună, siguranţă și petrecere Dragoslave și Rucăr pământuri și scutiri... În aceste vechi cât poftiţi. Gospodăriile unde se afl au cartiruiţi soldaţii, locuri unde s-ar putea spune că s-a făcut un început de erau și ele pregătite pentru o ședere mai lungă, în unire între Moldova și Muntenia, le-a fost dat ostașilor orice caz ca pentru plăcerile unei vilegiaturi. În toate de azi să lupte întruniţi, cei din Moldova și cei din părţile, gărduţuri albe de mesteacăn în felurite linii ţara robită, și pentru așezările moldovenești și pentru și ornamente. Ici-colo chioșcuri pentru zilele calde Rucărenii și Dragoslovenii veniţi odinioară de departe în ale verii și pentru nopţile răcoroase, pline de poezia pământul nou al înfrăţirii... A fost o bătaie crâncenă care, munţilor Vrancei. În grădini, toate soiurile de varză, de document 2020 1 (87) 3 studii/documente salată, de fasole și cartofi , bine rânduite și bine lucrate Încă din timpul pregătirilor, aeroplanele noastre cu braţele nemernicilor autohtoni. căutaseră să descopere și să fi xeze pe hartă locurile Pentru a proteja această tihnă a oștenilor împăratului, bateriilor inamice. Recunoașteri necontenite și îndrăzneţe tunuri formidabile erau așezate în baterii bine alese și se strecurau foarte des în timpul nopţii până la reţelele de bine mascate. Aeroplane numeroase aduceau, în fi ecare sârmă ale poziţiei vrăjmașe și chiar până în șanţuri, pentru zi, știri despre toate mișcările inamicului. Iar în multele a aduce câte un prizonier și știri asupra amănuntelor depozite ale satului gemeau magaziile de cartușe, de așezării dușmanului. bombe de mână și de obuze și șrapnele. Încet-încet, poziţia fu bine cunoscută și pe hartă fură Pe lângă tunuri și muniţii, era însă ceva și mai notate precis poziţiile bateriilor. important. Era, pe linia frontului principal, poziţia Liniile infanteriei noastre erau dincolo de Limpejoara, Mărăștilor măiestru pe dealurile organizată. Drăgoeștilor, Varlan, Satul Mărăști Alba și Budui. Deși așezat deasupra unor erau mai jos decât ale râpe oable domina inamicului, tranșeele liniile noastre, de care noastre pare că aveau e despărţit prin apa unele avantaje în pârâului Limpejoara. ceea ce privește focul Locuitorii fuseseră artileriei inamice, care evacuaţi încă de astă nu le putea bate în plin. iarnă în Câmpurile, Mai sus, în păduri, Soveja și Vizantea. pe dealurile Bălan, Iar în satul pustiu, Dragoș și Curmătura săptămâni și luni, ziua erau instalate bateriile și noaptea, lucrători noastre. Artileria grea, nenumăraţi, copii, de care Nemţii n-au femei, fete și puţini 1917. Trofee de război luate în luptele de la Mărăști știut nimic până în bărbaţi, scurmaseră aceste din urmă zile, pământul, deschiseseră galerii, adăposturi și șanţuri de era pe Dealul Mare. Ea putea arunca proiectile uriașe la comunicaţie. doisprezece kilometri depărtare. Pe linia satului, băteau valea, șanţuri pentru trăgători Acţiunea, cum se știe, a fost angajată pe un front în picioare, cu banchete și locuri pentru muniţii. mai întins. Însă punctul unde s-a produs spărtura a fost Feluritele elemente ale acestui sistem, legate prin reţele Mărăștii; de aceea am și dat detalii cu privire la această telefonice, puteau fi izolate prin uși de sârmă ghimpată, localitate. care cădeau de sus în jos, ca niște capcane. În stânga Germanii aveau artilerie multă, muniţii mai mult satului, privind spre liniile noastre, către Încărcătoarea, decât îndestulătoare și trupe numeroase. Se culcau în o serie de redute tari, cu adăposturi blindate și șanţuri fi ecare seară mulţumiţi și se sculau dispuși. Fiecare își întortocheate. Înaintea redutelor și între ele, regiuni de îndeplinea conștiincios datoria și fi ecare era încredinţat reţele de sârmă ghimpată dispuse ca un labirint, din că merită decoraţia pe care o așteaptă de la Maiestatea Sa. care nu pot ieși decât cei ce le cunosc. Toate rovinele și În ziua de 9 iulie, la vremea prânzului, când soarele văiugile erau fl ancate de mitraliere cu dibăcie așezate. ardea dogoritor și ei se trăseseră la umbră, tunuri din În unele locuri mai înaintate, se afl au și uvraje de beton poziţiile romanești începură a bubui. Nemţii zâmbiră: pentru mitraliere. «Fleacuri!». Dar canonada se înteţi și, deodată, sute de Cu drept cuvânt, domnul general Gerok și ofi ţerii săi, tunuri de toate calibrele prinseră a zgudui pământul și a și cu dânsul toată trupa, puteau considera Mărăștii ca o umple de clocot năprasnic văile. poziţie, pe care zadarnic ar fi încercat s-o atace și s-o ia Un bombardament cumplit se dezlănţui. Bombele oricine ar fi fost în faţa lor. cădeau c-o precizie neliniștitoare. Unele explodau «- Ei ziceau că poate să vie și dracul și nu se tem!» - la reţelele de sârmă, altele în tranșee, altele asupra spunea o femeie întoarsă în ruinele de la Mărăști. satului. Era ceva sistematic, ceva care ţinea de anume Cu toate acestea, în planul nostru de atac s-a hotărât scopuri. Căci trecu o oră, două, nouă, zece și focul, în ca spărtura să se facă tocmai în punctul pe care inamicul loc să slăbească, era parcă mai în creștere. Bateriile lor îl socotea mai tare. răspundeau fără îndoială, căci aveau de unde cheltui

4 1 (87) 2020 document studii/documente muniţii, dar proiectilele cele mari le găsiră curând, și asta asupra redutelor, începând de la marginea satului era un lucru iarăși vrednic de luare-aminte și de cugetare. către Încărcătoarea, în vreme ce pe restul frontului alte Telefonul, la Câmpuri, primi știri că s-a dezlănţuit trupe demonstrau; și la un moment dat, de la postul de canonada pe un front foarte întins. În tranșee, la Mărăști, comandă al Diviziei, de pe dealul Curmătura, generalul se afl ă despre asta, și toţi ofi ţerii fură de acord că se va M. îmi spune că vede limpede cum oștenii noștri neopriţi da un atac probabil undeva. În orice caz, la Mărăști e se caţără, sar ca din arcuri asupra șanţurilor, și, deodată, aproape sigur că nu se va da; ar fi o nebunie. contururile redutelor se desemnară limpede în foc și În vremea aceasta bombele de toate calibrele plouau, fum sub exploziile grenadelor, pe când urale frenetice se se cutremura pământul și gemea văzduhul. Noaptea se amestecau cu urletele tunului. părea că sute de guri de vulcan scuipă foc înspre stele. Dintr-odată, după zilele și nopţile de teribilă Și muzica fi oroasă a proiectilelor sfâșia atmosfera cu bombardare, după suferinţele morale ale așteptării, acorduri felurite. lovitura aceasta bruscă a infanteriei noastre dezlănţui Două zile și două nopţi a ţinut acest bombardament. panica în rândurile vrăjmașilor. În trei rânduri au fost răstimpuri de tăcere în care Nemţii, Unii începură a fugi spre sat și spre drumurile de spre a opri un atac presupus, dezlănţuiau tiruri nebune scăpare cu capetele goale, aruncând armele. Alţii înfi geau de baraj în faţa tranșeelor noastre. puștile cu baioneta în jos înainte-le, înălţau braţele și se Dar soldaţii noștri coborâseră, în noaptea de luni spre constituiau prizonieri în masă, palizi și tremurând de marţi, în fundul Văii Limpejoarei și stăteau gata. groază. Li se spuseseră lucruri cumplite despre barbaria În noaptea de duminică spre luni, patrulele soldaţilor noștri. recunoscuseră locurile precise unde tunurile trebuiau «- Spuneţi dacă aveţi să ne ucideţi ori să ne schilodiţi, să facă spărturi în reţelele de sârmă. Fiecare șef de ţipau unii; ca să știm ce ne așteaptă!». coloană arătase nevoile ce mai aveau pentru curăţirea Ţăranii noștri, tăcuţi și cu sprâncenele încruntate, îi drumului, apoi pichetase cu ţăruși de mesteacăn dezarmau și-i trimiteau îndărăt. Alţii alungau cu baioneta calea asaltului. În noaptea de luni spre marţi, artileria în coastă pe inamic, care fugea risipindu-se. Panica, dâră își desăvârși opera. La punctele indicate pe hartă și de pulbere aprinsă, trecu asupra satului și asupra celorlalte cunoscute de patrule, exploziile practicaseră spărturi, linii. La Încărcătoarea, dușmanul se mai împotrivi un «breșe» cum se spune în termenul consacrat. Anume timp atacurilor furioase, apoi se răsfrânse îndărăt... regiuni din sistemul de câţiva kilometri al fortifi caţiei «Când a vorbit în sat, la Câmpuri, telefonul - zicea o fuseseră complet distruse. Șanţurile și adăposturile femeie - că la Mărăști au intrat Românii, domnul general fură întoarse cu fundul în sus. Bombele grele araseră nemţesc a ieșit cum era din casă și a pornit-o la vale». adânc pământul, adăposturile blindate, scurmând La cazinoul ofiţerilor, o bombă mare se sparse, pâlnii enorme, distrugând tot, pisând trupuri omenești sfărâmând stâlpul cu fanionul. Atunci răcnetele panicii și îngropând mii și mii de oameni sub dărâmături, sub răbufniră către ei: lăsară în farfurii ceștile cu cafeaua cu foc și schijă. Drumul din urmă al rezervelor era barat lapte, se năpustiră pe uși și se împrăștiară în toate părţile. și el de un uragan de foc. Orice comunicaţie între Artileria grea bătea asupra Câmpurilor cu furie. Bombe Mărăști și Câmpurile era ruptă. mari cădeau în șosea și săpau pâlnii adânci, înălţând stâlpi Marţi, în zori de ziuă, la ora 4, o rachetă se înălţă de foc, fum și pulberi. deasupra pădurii la Comandamentul Diviziei, și Frontul era rupt: dușmanii, bieţii oameni îngroziţi, se coloanele de infanterie porniră. La oprirea artileriei risipeau fugind la codru... noastre, de data asta Nemţii nu mai răspunseră cu tir Comandantul de la Vizantea, care zâmbea în ajun, de baraj, crezând că e iarăși la mijloc o păcăleală numai. vorbind de poziţia Mărăștilor, ieși cu capul gol și-n Dar curând artileria noastră lungi tirul și infanteriștii se papuci. Și femeile îl priveau uimite, cum năzuia undeva, zvârliră înainte. spre deal, căutând o cărare ferită... Nu-i mai putea nimic opri. De mult așteptaseră ei Era ora 9. Trupele noastre înaintau neoprite. ora aceasta. Gătiţi ca de paradă, bărbieriţi și lustruiţi, În curând năboiră la Câmpurile. Acolo totul rămăsese făcuseră cel din urmă legământ cu inima lor și se duceau în rânduiala obișnuită: depozitele de alimente, de vinuri, cu îndârjire la jertfă. de ţigări; depozitele de îmbrăcăminte și muniţii. Nici A fost o lovitură de trăsnet. Fiecare coloană înainta fi tilurile n-avuseră vreme să le aprindă. În poziţii, tunuri hotărâtă la strungă. Zădarnice fură cele din urmă silinţe nestricate. Pe drumuri arme, căști, chesoane. Răniţi și ale inamicului. Unde era valea mai oablă își făceau scări morţi risipiţi în pulbere: tablou crâncen și convulsionat. cu lopata și se căţărau. Veneau ameninţători, ca valurile «-Fugeau urlând, îmbulzindu-se și dându-se peste neoprite, Regimentele 2 Vânători și 4 Argeș. Năboiră cap» - ne spune alt sătean. document 2020 1 (87) 5 studii/documente Unul dintre primii ars. Când se simţiră zdruncinaţi și măcinaţi, Germanii noștri răniţi, maiorul incendiară marginea, ca să oprească înaintarea trupelor Bereșteanu, adus noastre. Altă parte a satului era dărâmată de proiectilele la doctorul francez artileriei noastre. Championere, era palid Acuma era liniște, sub un cer blând, și peste ruine și slab, dar tot putea domnea o adâncă tristeţe. Ici-colo femei, cu copii, se murmura zâmbind întorceau la vetrele pustii. Treceau printre reţelele de câteva vorbe. sârmă, peste șanţuri, își căutau căminurile unde suferiseră «- Ce spune? Ce și fuseseră fericiţi. Ici era cenușa, dincolo un morman de spune?» - întreba dărâmături. medicul. Mă opresc. Intru în vorbă cu femeile. Zice că «de-acu «- Ce faceţi? V-aţi întors la cuib?». poate să moară în pace: «- Ne-am întors, domnule, ce să facem? Acum s-a batalionul lui s-a purtat luat negura de pe capul nostru…». Feldmareșalul August von Mackensen vrednic». O bătrână, alte două femei și câţiva copii se adună la Doctorul își întoarse capul și-și șterse lacrimile. poarta căzută între ruine. Femeile și fetele au trăsături Prizonierii treceau îndărăt. În poziţii, o frământare frumoase și delicate și sunt îmbrăcate în catrinţă neagră, de morţi, răniţi, sânge și fumegări. Artileria tot bătea care se îmbină plăcut cu cămășile albe, discrete înfl orite liniile de retragere. cu cusături. Morţii noștri erau căzuţi toţi avântaţi spre inamic, «- Of, Doamne - zice bătrâna - bine am trăit eu odată unii în poziţii ciudate. Unul asupra unui Bavarez, în lume, n-am de ce mă plânge; ș-acuma, uite la ce jale și strivindu-l parcă, străpungându-l cu baioneta, încremenit prăpăd am ajuns... Dar când am văzut pe generalul nostru și el cu casca sfredelită, prin frunte, de un glonţ. Altul (generalul V.) intrând iar la noi, ni s-a luminat sufl etul. înmărmurise cu arma în cumpănire, ca o stană, cu braţul Ne-am făcut cruce, ne-am închinat ș-am plâns. I-a stâng înainte, cu gura căscată, cu ochii fi oroși, rezemat alungat pe păgâni! Doamne, du-i Doamne la locul lor». de un arbore. Și alţi mulţi căzuseră. Unii dormeau somn Fetele și femeile erau în Vizantea răzășească la lucrul mânios de veci; alţii, răniţi, așteptau cu buzele palide, șoselelor... Și când au văzut că fug Nemţii, au umplut încleștate pe sanitari, cu ochii îndreptaţi spre cerul pădurile. limpede și strălucit. Printre ei trecu un convoi grozav: «- Ei au fugit și noi am ieșit iar la lumină...». o mitralieră pe care o purtau doi prizonieri și-n urmă, O fată sprâncenată, cu ochii căprui și sânii îndrăzneţi, pe-o brancardă dus de-ai lui, un soldat german, cu capul se apropie zâmbind: zdrobit. Stătuse în poziţie, călare pe mitralieră, până în «- Să vedeţi, dumneavoastră, nouă ne părea bine ultima clipă trăgând, și nu-i scăpă degetul de pe trăgaci când vedeam că arde satul nostru. Las’ să ardă! De acu decât atunci când un grenadier al nostru îl lovi în frunte arde și cuibul răilor! Bine că s-au dus, că ne-au chinuit c-o bombă. Soldaţii îl priveau gravi, în tăcere. destul. Astă iarnă purtau femeile din loc în loc, pe ger, Generalul, comandant al diviziei, recunoaște, pe-o cu pruncii la sân...». targă, pe-un soldat care gemea încet: «- V-au luat tot ?» «- Ce-ai păţit, măi Stănică?». « - Tot ne-au luat. Și cel din urmă fi r de porumb. Și Rănitul ridică fruntea, înfrigurat: pe urmă ni-l vindeau tot nouă cu 40 de bani kilogramul. «- N-am păţit nimica, domnule general. E bine. Am Apoi au scociorât5 pivniţele și ogrăzile pe unde ne căzut pentru ţară». îngropaserăm lucrurile mai de preţ și zestrele... Nu știu Mai departe, altul îl recunoaște pe general și-l cheamă cum au făcut. Tot au găsit și tot au luat. Acuma am rămas cu mâna: săraci, dar cel puţin ne-a luminat cel de Sus sufl etele». «- Am biruit, domnule general! I-am biruit!». «- Ne-au chinuit destul - adaugă apoi fata - am robit Și faţa îndurerată i se crispează de-un zâmbet. la ei ca-n timpurile cele de demult. Ne scoteau la rând, Ofi ţerii, negri de fum, își adunau elementele unităţilor și pe fetele mai voinice și pe cele mai crude, și ne puneau cu glasuri răgușite. Aveau toţi o privire aprigă și fi oroasă să lucrăm din greu la șosele. Cu ce inimă lucram noi? sub căștile lor cenușii. În toţi era o tărie și un avânt Cum puteam noi face drumuri la străin, ca să apese și să sălbatic. dărâme ţara noastră? Loveam cu cazmaua și ne înghiţeam Era o biruinţă câștigată cu durerea urii și a răzbunării. lacrimile. Când li se părea lor ceva, ne închideau, ne Am vizitat, pas cu pas, poziţiile ce păreau inexpugnabile chinuiau și ne băteau peste obraji... Ne băteau și cu biciul, de la Mărăști până la Încărcătoarea. Satul era în parte domnule...».

6 1 (87) 2020 document studii/documente «- Ce să-i faci? - zice cu tristeţe bătrâna. Așa a fost În vale pe Lepșiţa, liniile noastre înaintate au fost pedeapsa noastră. Neam străin. Cel puţin un lucru tot atacate de câteva companii germane. Postul de comandă l-au avut. C-au fost cinstiţi cu partea femeiască…». e înștiinţat. Artileria își înteţește focul. Bateriile trăsnesc Le privesc drept. Bătrâna își întoarce faţa spre căminul adânc și asurzitor de pe culmi. ars. Două din copile își pleacă ochii, pe care-i bănuiesc La telefon, colonelul ascultă raportul din vale: plini de umbră și de lacrimi... «- Alo! Ce este, locotenent Hancea? Te-atacă două «- Da, așa este...» - par a șopti buzele lor. companii?... Ţine-te bine, băiete; să nu dai un pas Această ultimă și tragică pudoare îmi strânge dureros înapoi...». inima. În vale sună împușcături de armă, răpăituri de Umblu încă o zi pe urmele Nemţilor, prin minunatele mitralieră. E o acţiune fi erbinte. și poeticele locuri de la Vizantea. Aici văd pe domnul Locotenentul Hancea răspunde. Mai cere provizie general M., a cărui divizie a făcut spărtura la Mărăști. de grenade. Îndreaptă focul artileriei. Se pare că e într-o Drumuri aspre de munte suie culmile până în fund, poziţie critică, atac din două părţi. la Dealul Sării. După ce spărtura în frontul inamic Colonelul zâmbește la aparat, emoţionat și mișcat a fost lărgită, o parte din trupele noastre au mânat, dintr-odată. către sud, coloanele zdrobite ale dușmanilor. În lungul «Așa, Hancea, bine...». Zice că piere acolo cu toţi ai drumului au rămas ș-acuma chesoane, care nu se mai lui, și nu dă un pas înapoi! pot întrebuinţa. Artileria noastră tună. Bombele inamice se sparg de Regimentele noastre i-au ţinut pe Nemţi de-aproape, rând, în apropiere. hărţuindu-i necontenit. Din vale în vale, de pe ţanc pe Împrospătătorii de muniţii trec cu saci cu grenade ţanc urmărindu-i, i-au dus până departe pe piscuri, unde către vale, umblă nepăsători și obișnuiţi printre explozii. au găsit rezistenţa unor regimente noi, de curând aduse Într-o oră și jumătate postul înaintat al locotenentului de von Mackensen6 din Macedonia. Aici urmează lupte Hancea a respins trei atacuri inamice. I-a prăbușit pe aspre, în Dealul Sării. Oștenii noștri se caţără ca niște Nemţi în vale. Le-a aruncat cu grenadele în cap, i-a capre pe piatra sură și se bat fără hodină zi și noapte. amestecat cu pământul... «- Aici - spune generalul - sunt locuri mai tari și Apoi artileria încetează și ecourile codrilor și văilor mai sălbatice decât în oricare parte a ţării. E Vrancea se alină. necunoscută și aspră din vechile zile. Auzi cum urlă tunul La întoarcere, întâlnesc mulţi prizonieri. Numai și sună în toate văile... Nu-i soldat al nostru care să nu Germani. tresară când i-aude glasul, și să nu strângă patul puștii... Un tânăr trist, cu faţa fi ravă, vorbește trudit. Arată că Aici luptele se dau pas cu pas în întunericul sihlelor, în e din Dettmold. De trei ani a umblat pe toate fronturile locașul sălbăticiunilor». Europei. Aici în Vrancea, cum spun și ofi ţerii lor, s-a S-aude în adevăr mugetul tunurilor zvâcnind în întâmplat cu ei un lucru înspăimântător. adâncuri... S-au bătut în alte părţi necontenit. De multe ori au Ș-aici vedem pradă de tunuri, materiale și muniţii. fost biruitori. Au fost și înfrânţi. Dar în poziţiile tari de la Apoi ne îndreptăm spre alt colţ al Vrancei - spre Soveja. Mărăști au primit de la mânioșii noștri soldaţi o lovitură Apoi mergem mai departe, spre graniţă. Ș-aici, pe așa de crâncenă încât nu și-au venit în fi re nici astăzi... minunata șosea șerpuită care duce spre Lepșa, prin Văd acum deplin că prin această bătălie, armonioasă locuri romantice, au mai rămas urme din fuga grăbită în planul ei și-n execuţia neșovăitoare și exactă, indiferent a Nemţilor. Căștile lor mari și grele stau împrăștiate și de ce poate fi mâine, armata noastră și-a câștigat un titlu răsturnate ca niște ceaunașe prin toate șanţurile. nediscutabil de glorie. Ajunși la liniile de sus, asistăm o oră și jumătate Bătălia de la Mărăști va trece în istoria noastră ca o la un duel de artilerie între bateriile noastre și cele operă serioasă și solidă de artă militară. Toată dezvoltarea inamice. Văile sună strident și formidabil de detunături ei a fost prevăzută și s-a executat potrivit planului iniţial. și proiectile trec ca-n fâșâiri aspre de mătase. Cel din urmă soldat a știut unde merge și și-a făcut Inamicul răspunde. Bombele lui bat culmea șoselei. datoria. Artileria a dovedit o precizie înspăimântătoare. Vin c-un șuiet de spaimă parcă, cad și se sparg cu vuiet, Ofi ţerii germani prinși au mărturisit aceasta, cu mirare înălţând nouri negri și cenușii. Zburăturile trec ici-colo, și laudă. ca niște albine rătăcite. Dacă în grozava furtună care bântuie popoarele mai Un glas cheamă o brancardă. Un rănit vine curând pot stărui ambiţii, dacă bietele sufl ete umbrite de moarte întins sub manta, cu buzele și cu ochii arzători. A fost mai pot urmări răzbunări, dacă între ruine și sânge ochiul lovit în coapsă de o schijă de obuz. omului mai poate luci, atunci asta nu s-a putut întâmpla document 2020 1 (87) 7 studii/documente decât la Mărăști; după umilinţe, zdrobiri și lacrimi, deodată crângul lumii s-a cutremurat. Viforul războiului ţăranul soldat s-a năpustit la 17 iulie, ca într-o nebunie a bătut în depărtările munţilor, apoi s-a apropiat, s-a a jertfei, s-a ridicat în Vrancea hecatomba răzbunării lui. tot apropiat către Siret. Se văd ș-acum în miază-noapte Pace morţilor necunoscuţi, trecuţi în veșnicia depărtările estompate în ceaţă. Dar la miază-zi spre împăcării! Mărășești, bate tunul fără contenire. Se ridică, în cerul înalt, fumuri de incendii. Se văd izbucniri de guri de foc, explozii de proiectile. Ochii cuprind toată priveliștea, de Mărășești la podul de la Cozmești pe o linie de copaci care fug în August 1917 lungul unei șosele, de dincolo de târgușorul Mărășești, spre dealurile de la Panciu. Pe-acolo, pretutindeni, sunt O amintire de acum doisprezece ani... îngropaţi în pământ luptătorii. Tunuri bat din apropierea Mă afl am în petrecere la prieteni, în vestitele podgorii mea și din fundul zării. ale Tecuciului, undeva, într-un sat de răzeși ascuns în Aici, în decorul acesta uriaș, care mi-a încântat vii și livezi. Era în august, pe-o vreme caldă și limpede. odinioară ochii, s-a desfășurat un episod al marii tragedii Se pornise o nuntă, a poetului Șt.O. Iosif, cu zvoană și ce sângerează lumea. Între 23 iulie și 7 august, către alai și cu gura pivniţei deschisă, ca odinioară în vremurile Cozmești, Mărășești și Panciu, s-a dat o bătălie crâncenă, patriarhale ale părinţilor noștri. pas cu pas, ceas cu ceas, zi și noapte, fără oprire. A fost În ziua uncropului7, după puţină hodină și mult borș una din cele mai teribile bătălii ale războiului neamurilor. acru, tineretul o porni, printre vii, în zumzet de cobze și Stau sub un nuc, între vii, pe deal, deasupra Siretului. alăute, spre vestitul deal de la Cucuieţi. Cu ochii liberi văd tot câmpul bătăliei, și domnul general Pe coastă, la un popas, era un han al unui Ungurean B. îmi lămurește toată desfășurarea ei cu simplicitate și cu mutră de hoţ. Vinul se nemerise acru și peștele sărat, liniște. Din când în când, tunul pune o pauză neprevăzută dar noi eram tineri și ferice. din când în când, depărtarea ne cheamă ochii în altă Un lăutar bătrân, cu obrazul negru și barba albă, parte, spre alt punct, unde o explozie ori o coloană de începu a zice sub sprânceană de codru cântecul lui fum a schimbat aspectul, în aparenţă liniștit, al peisajului. Codreanu. Noi umblam încet spre ţanc și adâncurile Se pare că, în decada a treia a lunii iulie, domnul de sub noi sunau armonioase și sonore la înmlădierile general feldmareșal von Mackensen s-a hotărât să dea o baladei bătrânești. Iar sus, pe variul de la Cucuieţi, lovitură disperată la Siret, spre a străpunge frontul nostru deodată se deschise zarea și ochii mi se cufundară în la Cozmești, cu obiectiv Adjudul. cele patru vânturi ale Ţării Moldovei. Câmpia Siretului Planul era fără îndoială frumos. Executarea fericită se vedea pe o întindere nemărginită la miază-noapte și ar fi însemnat izolarea liniei Trotușului și deschiderea miază-zi, cu sclipiri de ape, lunci, dumbrăvi și sate până drumului spre Basarabia. Scrisori găsite la prizonierii unde putea bate ochiul și unde depărtarea se amestecă germani dovedesc câtă nădejde, în ceia ce privește într-o ceaţă liliachie. La apus erau treptele munţilor cu sfârșitul războiului, se punea pe această nouă lovitură păduri posomorâte de brad, cu tonuri din ce în ce mai «măiastră» a feldmareșalului. «Moldova», «Iași» erau slabe și mai strânse, care mureau în cerul alburiu de cuvinte care sunaseră la urechile ofi ţerilor și soldaţilor august. În sus, erau sate și târguri cu nume vechi din germani. În oboseala acestui război, care nu se mai cronici. În jos, câmpia cea întinsă de la Mărășești. O sfârșește, erau ca un miraj în pustiuri. Erau o etapă, o ţară întreagă se desfășura sub noi, cu sate albe, sclipiri de apropiere de ţel și de sfârșit. clopotniţe, câmpii semănate, și Siretul trecea la Dunăre La 23 și 24 august, Germanii atacă, cu puteri mari, și la Mare liniștit, printre zăvoaie, oglindind cerul și liniile rusești de la Pădurea Neagră de lângă Siret, cuibarul de foc al soarelui. înspre Putna și Șușiţa. Aliaţii noștri ruși, bătuţi de Mă simţeam înseninat privind, și primeam, pe adierile forţe numeroase, dădură îndărăt. În noaptea de 24 spre vântului, până-n fundul sufl etului, miresmele calde de 25 august, trupele noastre urmau să schimbe pe cele peliniţă și cimbrișor pe care ni le trimiteau depărtările. rusești, obosite. Le schimbară și intrară în luptă cu o Era o ţară calmă și fericită și lăutarii cântau balade hotărâre îndârjită: în deal la Cucuieţi. „Trebuie să oprim puhoiul, ori să murim cu toţi!”. Zilele acestea, după ani și ani, un automobil mă urcă Bătălia s-a dezvoltat, încet-încet, pe un front de repede pe dealurile Tecuciului, și am iarăși, deodată, 60 de kilometri, de la Siret până la Panciu. Nemţii dădeau înainte-mi, vechile priveliști. pretutindeni lovituri de berbece. Din cele dintâi zile însă, Luni, săptămâni și zile liniștite au căzut în veșnicie. se desemna o primă intenţie: străpungere în direcţia Anotimpurile s-au întors cu podoabele lor. Până ce podului de la Cozmești.

8 1 (87) 2020 document studii/documente Mase mari de trupe erau concentrate pentru treceau, și altele neistovite. Mai ales în timpul nopţilor, executarea unei asemenea operaţii, care, fără îndoială, atacurile se dădeau fără întrerupere. Cerul atunci se trebuia să fi e fulgerătoare. De obicei, repeziciunea asigură umplea de rachete ca de mii de lampioane veneţiene. succesul. Aceasta am văzut-o și noi, au văzut-o mai ales Cu pâlpâiri scurte, luminau tragedia și frământarea dușmanii noștri, în bătălia de la Mărășești. Douăsprezece din umbră, în timp ce pretutindeni trăgeau linii de foc divizii au fost aduse pentru această lovitură. O artilerie exploziile tirurilor de baraj. Pocniturile și clipirile de care și-a făcut probele pe toate câmpurile Europei, mitralieră păreau un joc vesel în această monstruoasă dezlănţuia vijelii nebune de foc și schijă. În rândurile simfonie. infanteriei noastre căzură proiectile chimice și se târâră Timp de aproape două săptămâni cât a ţinut bătălia, la faţa pământului și prin tranșee nourii de gaze asfi xiante soldaţii noștri au fost neadormiţi și neobosiţi. Au respins și lacrimogene. atacuri, au contractat, s-au bătut cu o energie înfricoșată. Cu o furie care Această energie fără creștea din oră în oră, seamăn, poate fără bătălia lua o dezvoltare precedent în analele uriașă. războiului de faţă, este Germanii trimeteau cel mai mare titlu de valuri după valuri, mase glorie al oștirii noastre. mari de asalt. Artileria În unele locuri, lor dezlănţuia un tir împinși îndărăt, covârșiţi așa de cumplit, încât în alte părţi, soldaţii și în unele locuri nu se ofi ţerii nu și-au pierdut afl a palmă de pământ niciodată cumpătul. Pas neîntoarsă și nerăscolită cu pas, retrăgându-se, de obuze. Urmau pauze au luptat. S-au oprit, mici, răgazuri în care au contraatacat iar. dușmanul obosit căuta Sufl etul lor credincios să se reculeagă și vâra în pământului străbun și foc trupele proaspete. Și violenţa amărăciunii lor bătălia iar se aprindea, au izbucnit într-o putere nemilostivă și crâncenă. așa de năprasnică, încât Prizonieri germani la Mărășești Ziua și noaptea inamicul la urmă, cu tot trupele noastre, cu mult inferioare în număr, au ţinut numărul, a trebuit să se oprească sleit. piept acestor rostogoliri repetate de foc, schijă, gaze Se știe că răniţii veneau foarte grăbiţi la posturile de și oameni, care urlau, venind la măcel ziua și noaptea, prim-ajutor, li se făceau pansamentele și se întorceau zile și nopţi care păreau că nu se mai sfârșesc, și care se îndată la loc, îmbucând din mers o bucată de pâine. legau una cu alta într-un fel de atmosferă fumurie, într-o «- N-avem vreme de stat! N-avem vreme!». Numai pe cei umbră tragică de infern. De pe dealuri, de deasupra cu mai multe răni și cu lovituri grave îi puteau opri medicii. Siretului, se vedea câmpul de bătaie în fum, ceaţă și Nici gazările, nici exploziile înfricoșatului nori negri. Tunurile zguduiau pământul. Mitralierele, bombardament n-au zguduit moralul necăjitului ţăran. puștile, grenadele, răcnetele omenești se amestecau, într-o Cădeau mulţi; cei rămași, cu buzele strânse și cu ochii huruire fantastică, într-o vedenie de apocalipsă. crunţi, își înzeceau parcă puterile. Grenada și baioneta Astfel, zile și nopţi nesfârșite, au luptat trupele loveau fără cruţare. noastre, către satul Străjescu, Moara Roșie, Moara Albă, Unde părţi din trupele noastre au fost copleșite de Mărășești. După două zile și două nopţi, divizii germane număr, a rămas locul însemnat cu mormane de cadavre. au fost scoase din foc și înlocuite cu altele, odihnite. Căpitanul G. din Regimentul 8 Infanterie e vestit că Liniile noastre au simţit aceasta după vigoarea atacurilor trebuie să se tragă îndărăt, deoarece e ameninţat spatele noi. Ofi ţeri și soldaţi au încruntat din sprâncene ș-au batalionului pe care-l comandă. adus între ei lăzi noi de grenade. «- Consemnul meu e să lupt pe această poziţie până În toată această bătălie, artileria noastră, așezată la ultimul om» - răspunde el simplu. «Nu mă retrag fără foarte bine pe stânga Siretului, a bătut coloanele inamice ordin scris!». Și se întoarce cu glas mișcat către trupă: în flanc, pricinuindu-le pierderi înspăimântătoare. «- Băieţi! Fraţilor! Murim aici până la unul pentru Batalioane întregi au fost amestecate cu pământul. Altele ţara noastră!». document 2020 1 (87) 9 studii/documente Înconjuraţi, băieţii căpitanului G. s-au bătut cumplit. von Mackensen a privit cu îndoială și cu tristeţe harta și Au căzut unul câte unul: a căzut și căpitanul; au căzut a închis ochii, gândindu-se la hecatombele pe care le-a toţi. În locul acela fi oros, a rămas, în câmpie, un morman înălţat la Siret. Zece până la douăsprezece divizii germane de leșuri. Spectacolul a înfricoșat liniile dușmane. s-au topit în această bătălie... Maiorul Ionescu Atanase, care comandă un batalion Când se vor scrie paginile epice ale acestui război al din Regimentul 32, își așteaptă rândul să intre în foc, liberării și al muceniciei neamului nostru, generaţiile într-un loc unde izbirea de valuri necontenite ale viitoare se vor cutremura. Ca din întunericul bătrânelor dușmanului era mai aprigă. povești, va răsări o veche imagine despre care povestesc «- Haidem, domnule maior!»- îndemnau soldaţii. vânătorii de odinioară. «- Staţi, băieţi! Așteptaţi să vină vremea!». Un zimbru încolţit de o haită de lupi într-un pripor Așteptând să vină vremea, în arșiţa nemilostivă a păduros, lângă un lac. E cu coama zbârlită cu ochii soarelui, în pulberea și fumul înecăcios care-i înconjoară, mânioși și crunţi. Scurmă pământul cu copitele, sufl ă soldaţii se făcură sprinteni. Lepădară bocanci și haine, aburi fierbinţi pe nări și mugește. În juru-i sânge, zvârliră coifurile, păstrară pe ei numai armătura și măruntaie și trupuri spintecate. Dar fi arele sunt multe, muniţia. urlă, îl împresoară, îl hărţuiesc necontenit. Sunt parcă din «- Hai, domnule maior, că nu mai putem !». ce în ce mai multe și de urletul lor clocotește pădurea. Ș-atunci și domnul maior a simţit că nu-și mai poate Cu dosul într-un gorun bătrân și cu coarnele ţapoșe ţine răbdarea. Ș-au pornit. Au izbit năprasnic în puhoiul gata de atac, zimbrul a înţeles deplin primejdia. Dar el e dușman. Trebuiau să-i oprească înaintarea cu orice preţ. cel mai liber și mai măreţ oaspete al codrilor, și trebuie Soldaţi, ofi ţeri, comandant, ca-n timpurile eroismului de să cadă cu vrednicie. odinioară, au scris cerc pe pământ în jurul lor, rostind o Haita, îndârjită, dă un ultim iureș. L-au încolţit, i-au frază sacramentală: «Aici voi muri!». Și-au murit acolo sărit în spate. cu toţii până la unul, fără să dea un pas înapoi. Atunci, scuturându-se și mugind fi oros, zimbrul își Acestea sunt pilde puţine numai din măreaţa epopee încordează grumazul, se avântă și se prăpăstuiește8 în pe care a trăit-o armata românească în cruntele zile și valuri. Își duce la fund dușmanii, iese sforăind pe luciu, nopţi de la Cozmești și Mărășești. iar se cufundă. Apoi urcă dincolo, la mal, în luminiș, Îndârjirea și energia înfricoșată au câștigat în sfârșit șiroind de sânge, însă măreţ și neînduplecat, în cele din marea bătălie. urmă luciri de aur ale asfi nţitului. După două săptămâni, inamicul s-a oprit. Și-a lăsat De acest zimbru vechi - stemă a acestui pământ - își braţele în jos și bărbia în piept cu descurajare. Gâfâind, vor aminti cei ce vor veni după noi, când vor citi tragicul s-a tras, ca o fi ară în cotlon, ca să-și lingă rănile. Mareșalul război al oștenilor noștri”9. Mihail Sadoveanu narrates about our War from Mărăști and Mărășești Luminiţa Giurgiu, Ph.D. Abstract: Mihail Sadoveanu participated at the First World War and with his recognized talent as a storyteller, narrates us about two great battles carried out by the Romanian army. Mărăşti and Mărăşeşti are evoked with dramatic nature, by creating images that take us in time near the Romanian soldiers and also near the ones that remained home. Keywords: Mihail Sadoveanu, Mărăşti, Mărăşeşti, 1917, story.

NOTE

1 Comisia Română de Istorie Militară; Asociaţia Naţională Cultul Eroilor Primului Război Mondial a comandat Corpul 17 armată pe frontul de Est, „Regina Maria”. apoi Armata 9, iar în 1915 Armata 11. El este autorul spargerii frontului la 2 ***Cartea Unirii 1918-1928, Editura „Luceafărul Societatea Anonimă Gorlice-Tarnov (mai 1915) şi al scoaterii Serbiei din război (octombrie- Română”, Bucureşti, 1929. decembrie 1915). Ca urmare a acestor fapte de arme, a fost cunoscut drept 3 La acest ziar au mai colaborat Alexandru Vlahuţă, Octavian Goga, Ion „spărgătorul de fronturi”. Comandant al trupelor germano-bulgaro-turce, Simionescu, Lucian Blaga şi alţii. O parte a articolelor publicate aici au fost reunite care au atacat România dinspre sud (1916). A traversat fl uviul la Zimnicea, apoi în volumele File însângerate (1917), devenit Frunze în furtună şi Strada ocupând Bucureştiul (6 decembrie 1916). A condus ofensiva de la Mărăşeşti, Lăpuşneanu (1932), ulterior apărut sub titlul Trenul fantomă (1932). înfrântă de armata română (august 1917). A rămas, până în noiembrie 1918, 4 Friedrich von Gerok (n. 26 mai 1854, Stuttgart – d. 18 septembrie 1937, guvernator militar al teritoriului ocupat de Puterile Centrale (Muntenia, Stuttgart) a fost unul dintre generalii armatei Germaniei (Regatul Württemberg) din Primul Război Mondial. A îndeplinit funcţiile de comandant al Diviziei 26 Oltenia şi Dobrogea). 7 Infanterie, Diviziei 54 Rezervă şi Corpului XXIV Rezervă. A îndeplinit funcţia Uncrop: băutură alcoolică fi erbinte care se serveşte la ospăţul de la casa mirelui de comandant al Corpului XXIV Rezervă în campania acestuia din România, a doua zi după cununie; ospăţul şi datinile obişnuite în această zi. din anii 1916-1917. 8 A se prăpăstui: a se rostogoli la vale, a se prăvăli de la înălţime, a se arunca 5 Scociorât: râcâială, râcâit, scormonire, scurmare, scurmătură. în prăpastie. 6 August von Mackensen (n. 6 decembrie 1849, Trossin, Germania – 9 ***Cartea Unirii 1918-1928, Editura „Luceafărul Societatea Anonimă d. 8 noiembrie 1945, Habighorst, Germania), feldmareşal german. În timpul Română”, Bucureşti, 1929, pp. 85-106.

10 1 (87) 2020 document studii/documente REABILITARE CU O CONDIŢIE: SĂ FIE CITAŢI PE ORDIN DE ZI PENTRU FAPTE DE VITEJIE

Colonel Dr. Gabriel-George PĂTRAŞCU1

u încălcat legile ţării și regulamentele de Bisighești. De asemenea, în data de 6 august 1917, militare în timp de război. Pentru faptele gruparea de artilerie, printr-o tragere condusă în mod Acomise, Curţile Marţiale ale marilor unităţi admirabil, a împiedicat rezervele inamice din Pădurea din care făceau parte i-au judecat și condamnat la Prisaca să atace Divizia 15 Infanterie și a redus la tăcere moarte sau la muncă silnică. mai multe baterii din Valea Șușiţei, contribuind prin La art. 63 din titlul II, adiţional din Codul de Justiţie aceasta, pe de o parte, la slăbirea acţiunilor inamicului Militară, modifi cat prin Înaltul Decret Regal nr. 1045 iar pe de altă parte, la sprijinirea acţiunilor Diviziei 13 din 14 septembrie 1917, se prevedea că cei condamnaţi Infanterie. Acele importante fapte de arme, conducerea care au săvârșit fapte de vitejie, iar acestea se afl au plină de devotament săvârșite de locotenent-colonelul consemnate în Ordinul de Zi pe Unitate, puteau să fi e Zvoranu, comandantul grupării de artilerie grea din reabilitaţi. Pădurea Movileni și satul Furceni, care, printr-un În conformitate cu această prevedere legislativă, frumos sentiment de sacrifi ciu, s-a deplasat de la postul unora, le-a mai fost acordată o șansă, să lupte pe front, său de comandă și a mers în mijlocul poziţiilor de tragere în linia I , unde aveau posibilitatea să obţină reabilitarea2. ale bateriilor care erau puternic bombardate de inamic Soldatul Dumitra Gheorghe, din Regimentul pentru a îmbărbăta pe artileriști și a verifi ca modul cum 48/49 Infanterie, Contingentul 1903, a fost condamnat se executau tragerile. Pentru acea acţiune demnă de de Curtea Marţială a Diviziei 13 Infanterie, prin toată lauda, locotenent-colonelul Zvoranu, comandantul sentinţa nr. 451 din 20 mai 19173, la 30 de zile de Regimentului 1 Artilerie Grea a fost citat pe întreaga închisoare pentru faptul de dezertare în ţară în timp Armata 1 română, prin Ordinul de Zi nr. 129 din 23 de război. După pronunţarea sentinţei, comandantul noiembrie 1917. La 2 ianuarie 1918, prin Înaltul Decret diviziei, uzând de dreptul ce-l acorda legea, a suspendat nr. 15, ofi ţerul a fost reabilitat5. executarea pedepsei soldatului până la terminarea Cu Raportul nr. 10416 din 8 ianuarie 1918, ministrul războiului trimiţându-l în serviciul frontului, în zona de război solicita suveranului aprobarea de reabilitare operaţiilor active. Cu ocazia ofensivei din cursul lunilor a următorilor militari: soldatul Vizitiu Alexandru, iulie și august 1917, militarul a luat parte la lupte, unde contingent 1915, din compunerea Divizionului 1 a dat dovadă de o desăvârșită vitejie, înaintând printre Artilerie Călăreaţă, care fusese condamnat prin Decizia cei dintâi până la liniile inamice unde comandantul lui nr. 23 din 5 mai 1917 a Curţii Marţiale a Diviziei 1 de grupă a căzut mort. În acea situaţie, a luat comanda Cavalerie, cu majoritatea de voturi și fără admitere de grupei și a continuat atacul. Pentru acest fapt, soldatul circumstanţe, la 1 an și 6 luni închisoare corecţională Dumitra Gheorghe a fost citat prin Ordin de Zi pe pentru omor fără voie. Soldatul se făcea vinovat de regiment și dat ca pildă camarazilor săi. Având în vedere faptul că în data de 4 februarie 1917, omorâse prin că cerinţele legi fuseseră îndeplinite, la 21 decembrie imprudenţă, cu un foc de carabină, pe femeia Frusina 1917, la Iași, a fost emis Decretul Regal nr. 1585 prin Petre Strungaru, din comuna Stamate, judeţul Botoșani. care regele Ferdinand I l-a reabilitat4. Decizia de condamnare a rămas defi nitivă. Pe data de Locotenent-colonel Zvoranu Ioan, comandantul 6 mai 1917, comandantul diviziei a suspendat conform Regimentului 1 Artilerie Grea, prin Decizia nr. 47 din legii, executarea pedepsei și a dispus trimiterea pe 1917 a Curţii Marţiale a Marelui Cartier General a fost front a condamnatului; soldatul Andrei Dumitru, pedepsit cu 3 luni de închisoare pentru că a rănit fără contingentul 1914, din Divizionul 1 Artilerie Călăreaţă, voie și a cauzat moartea unui soldat. În timpul luptelor a fost condamnat prin Sentinţa nr. 4 din 22 martie de la Mărășești, din ziua de 28 iulie 1917, gruparea de 1917 a aceleiași Curţi Marţiale, cu majoritatea de artilerie condusă de acel ofi ţer, prin acţiunea sa energică 3 voturi și cu admitere de circumstanţă atenuantă, la și bine dirijată a împiedicat rezervele inamice care ieșeau doi ani închisoare corecţională pentru dezertare în ţară, din satele Bisighești și Strejescu de a înainta și a redus la în timp de război. În timpul retragerii din 4 decembrie tăcere mai multe baterii de artilerie inamice de la nord 1916, ostașul a rămas în urma unităţii sale sub pretextul document 2020 1 (87) 11 studii/documente că s-a îmbolnăvit și a rămas în orașul Huși până când forţe superioare, unde a rezistat pe poziţie până a fost s-a însănătoșit. Comandantul Diviziei de Cavalerie a făcut prizonier, servind astfel foarte mult detașamentele suspendat executarea pedepsei, dispunând trimiterea pe a căror acoperire era. După 4 zile de chinuri în mâinile front a vinovatului; soldatul Lungu Vasile, contingentul dușmanului, prin ploaia de gloanţe și obuze dușmane 1916, aparţinând aceleiași unităţi de artilerie, a fost a trecut liniile revenind iarăși la unitatea sa. Pe timpul condamnat, prin Decizia nr. 36 din 14 iulie 1917 a Curţii luptelor de la Fata-Moartă, cota 1153, purtate în zilele Marţiale de la Divizia de Cavalerie, cu majoritatea de 13 și 14 decembrie 1916, și în luptele de pe Dealul de 5 voturi și fără admitere de circumstanţe, la doi Prisaca cota 530, avute în zilele de 27 și 28 decembrie ani închisoare corecţională pentru 1916, fi ind atacat cu forţe superioare dezertare în ţară în timp de război. inamice a stat neclintit și ca un brav În data de 8 decembrie 1916 a pe poziţie, îmbărbătându-și soldaţii lipsit fără aprobare de la divizion, săi și datorită bravurii acestui ofi ţer, întorcându-se la 7 mai 1917. inamicul s-a retras în dezordine Motivul absenţei a fost acela că i se cu însemnate pierderi. În luptele făcuse dor de casă și, întorcându-se de la Mărășești, din incursiunile în satul lui, s-a îmbolnăvit. La fel ca ce a făcut în zilele de 13, 14 și 15 și pentru cei doi soldaţi și acestuia, octombrie 1917, a descoperit locul comandantul Diviziei de Cavalerie mitralierelor și mortierelor inamice i-a comutat pedeapsa dispunând de unde întreg detașamentul a tras trimiterea pe front. Cu prilejul mari foloase. În nopţile de 8 și 9 luptelor de la Oituz, din zilele de decembrie 1917, pe când se afla 29 și 30 iulie, 2 și 3 august 1917, cei pe poziţie la Panciu (Răzoare), cu trei soldaţi au dat dovadă de vitejie, compania sa, a venit inamicul să pentru care au fost citaţi pe Ordin fraternizeze cu santinelele române de Zi pe Unitate. În urma propunerii și datorită bravurii acelui ofiţer ministrului de război, militarii au inamicul nu a reușit în planurile sale. fost reabilitaţi6. Pentru acele importante fapte de În baza Înaltului Decret nr. 159 Regele Ferdinand I curaj și devotament căpitanul Bălan din 27 ianuarie 1918, căpitanul Matei a fost citat prin Ordinul de Zi Bălan Matei din Regimentul 3 Vânători a fost reabilitat nr. 145 din 23 ianuarie 1918 pe Armata 18. de pedeapsa de doi ani închisoare corecţională la care Soldatul Ivan Ion, contingent 1912, afl at în trupa a fost condamnat de Curtea Marţială a Diviziei 8 cartierului Eșalonul II al Marelui Cartier General, Infanterie, prin Sentinţa nr. 65 din 9 octombrie 1917, a fost condamnat, prin Sentinţa nr. 130 din 27 mai pentru abuz de autoritate pe timpul când se afl a în 1917 a Curţii Marţiale a Marelui Cartier General compunerea Regimentului 37 Infanterie7. Ofi ţerul, la 15 zile închisoare pentru pierderea de animale ale având funcţia de comandant de companie în Regimentul statului, încredinţate lui pentru serviciu. La 25 aprilie 37 Infanterie, pe timpul luptelor de la Lapoș, Mezo- 1917, soldatul a fost trimis să pășuneze 18 cai în Havuza, Fata-Moartă, Dealul Prisaca cota 580, împrejurimile localităţii Iași ajutat de 2 copii refugiaţi și Mărășești și Panciu (Răzoare) s-a distins prin bravură adăpostiţi la cartier și pentru faptul că nu a împiedicat și curajul său, dând astfel un exemplu camarazilor săi toţi caii, au dispărut 3 din ei, care nu au mai fost găsiţi. și, salvând chiar situaţia luptelor; pentru că a fost demn Sentinţa s-a pronunţat cu majoritate de 3 voturi în de toată încrederea, a fost propus și înaintat în mod ceea ce privea culpabilitatea și cu unanimitate de voturi excepţional la gradul de căpitan. Astfel, în luptele de la pentru admitere de circumstanţe atenuante, iar după Lapoș, desfășurate în zilele de 12, 13 și 14 octombrie condamnare șeful Marelui Stat Major a suspendat 1916, cu tot focul artileriei și mitralierelor inamice, executarea pedepsei ordonând ca soldatul să fi e trimis când a căzut în luptă comandantul Batalionului 2, pe front, fi ind repartizat la Regimentul 35 Infanterie. în împrejurări atât de grele, a luat comanda acelui Cu ocazia luptelor de la Mărășești – Valea Zăbrăuţului batalion, pe care l-a condus pe timpul luptelor ce au și Alunei, soldatul a dat dovadă de mult curaj și dispreţ urmat, respingând pe inamic în dezordine și cauzându-i de moarte. Fiind trimis în patrulă s-a achitat în mod pierderi. În luptele de la Mezo-Havuza, desfășurate în mulţumitor de îndatoririle sale, iar în luptă s-a arătat, perioada 19-20 septembrie 1916, când a fost atacat de prin curajul și entuziasmul său că era un brav ostaș.

12 1 (87) 2020 document studii/documente Pentru acest fapt a fost citat prin Ordin de Zi pe la regimentul lui, în vederea reabilitării. În luptele regiment9. de la Biehani, Mărășești și Muncel, la care a luat Curtea Marţială a Diviziei 9 Infanterie, prin Sentinţa parte, soldatul a dat dovadă de un eroism neîntrecut, nr. 101 din 12 mai 1917, l-a condamnat pe soldatul avântându-se fără șovăire în mijlocul dușmanilor și Lupu Vasile din Regimentul 34 Infanterie, la doi ani luptând piept la piept cu ei. De asemenea, în bătălia de închisoare pentru dezertare în ţară, în timp de război. la Răzoare din 6 august 1917 a luptat cu multă bravură, În data de 18 noiembrie 1916, pe când regimentul se urmărind cu îndârjire pe inamic. Pentru aceste fapte de afl a în retragere în Moldova, soldatul s-a pierdut de eroism a fost citat prin Ordin de Zi pe regiment11. unitate, care l-a dat lipsă la apel și apoi dezertor. Acesta Caporalul Adam Nicolae, din Regimentul 34 a stat în acea poziţie până la 7 ianuarie 1917, când Infanterie, a fost condamnat prin Decizia nr. 78 din s-a prezentat singur. Pentru acea faptă soldatul a fost 24 aprilie 1917 a Curţii Marţiale de la Divizia 9 trimis în judecată și condamnat. După condamnare, Infanterie la doi ani de închisoare pentru dezertare în comandantul diviziei a suspendat executarea pedepsei, ţară, în timp de război și nesupunere la mobilizare. În iar militarul a fost trimis pe front. Pe timpul luptelor data de 1 august 1916, a lipsit ilegal de la serviciu și ne de la Mărășești, soldatul a fost trimis în patrulă. Pe întorcându-se în termen de graţie, a fost dat dezertor. timpul desfășurării acţiuni comandantul patrulei a fost În acea poziţie l-a găsit decretarea mobilizării, la scos din luptă, iar soldatul Lupu a preluat comanda 14 august 1916, când avea posibilitatea să se prezinte la patrulei și a adus unităţii sale informaţii preţioase de corp și să benefi cieze astfel de amnistia acordată cu acea care avea nevoie. În data de 10 august, la atacul dat ocazie. Militarul în loc să se prezinte la serviciu s-a atașat asupra localităţii Muncelu, a atacat mereu în fruntea singur pe lângă Administraţia localităţii Ostrov, unde a primei linii, înaintând și îndemnând camarazii să îl stat până în decembrie 1916, când a plecat să-și caute urmeze. Pentru acea faptă a fost citat prin Ordin de Zi regimentul după ce a trecut pericolul luptelor. Dat în pe regiment10. judecată a fost condamnat. Comandantul diviziei, uzând Subofi ţerul de administraţie Melinte Iordache de dispoziţiile Ordinului Marelui Cartier General nr. și sergentul Guţu Vasile, de la Cercul de Recrutare 635/1917, a ordonat suspendarea executării pedepsei, al Regimentului 52 Infanterie au fost condamnaţi, trimiţându-l pe militar la Regimentul 34 Infanterie, prin Decizia nr. 89/917 a Curţii Marţiale a Marelui spre a fi întrebuinţat pe front. Cu ocazia luptelor de Cartier General, primul la 8 luni închisoare și la Mărășești, condamnatul a dat dovadă de un eroism 100 lei amendă, iar al doilea la 3 luni închisoare și 100 lei neîntrecut, iar în ziua de 6 august 1917, fi ind rănit, după amendă, pentru mituire, care a constat că în calitate de ce a fost pansat, a refuzat să meargă la ambulanţă, cerând secretari ai Cercului de Recrutare „Cantemir” au pretins a fi trimis din nou la luptă, cerere care i-a fost aprobată și primit de la miliţieni diferite sume de bani, dându-le și în după amiaza acelei zile compania lui trecând în în schimb adeverinţe că au făcut serviciul de gardă, în prima linie și pornind la atac a înaintat cu mult avânt realitate aceia nu făcuseră nimic în acel sens. Executarea până ce a fost din nou, de această dată grav la gât. Pentru pedepselor a fost suspendată, iar condamnaţii au fost aceste fapte vitejești, caporalul a fost citat prin Ordin trimiși pe front la Regimentul 51 Infanterie, pentru de Zi dat pe regiment12. ca prin acte de vitejie în luptă să se poată reabilita. Fost jandarm pedestru la cartierul Diviziei 9 Amândoi subofi ţeri au luat parte la toate luptele purtate Infanterie, soldatul Mocăneaţă Tudor, din Regimentul de regiment și, în ziua de 31 iulie 1917, subofi ţerul de 35 Infanterie, a fost condamnat prin Decizia nr. 60/1917 administraţie Melinte Iordache a căzut mort lovit de un a Curţii Marţiale a diviziei la doi ani de închisoare glonţ inamic în timpul când făcea o recunoaștere prin pentru furt. În noaptea de 7-8 martie 1917 a furat, liniile vrăjmașe, iar sergentul Guţu Vasile a fost rănit împreună cu alt camarad al său, doi miei ai unei femei grav la un contraatac dat de compania lui din care cauză din comuna Bârzești, judeţul Vaslui, unde cantonase a trebuit să fi e evacuat. Pentru modul vitejesc cum s-au cartierul diviziei, iar în noaptea de 12-13 martie a furat purtat în lupte ambii subofi ţeri au fost citaţi prin Ordin un alt miel de la aceeași femeie. Cercetându-se faptul s-a de Zi pe regiment și daţi ca pildă camarazilor lor. constatat vinovăţia soldatului și a complicilor săi, tot din Soldatul Mihalcea Ioan, din Regimentul 51/52 serviciul cartierului, și, dat în judecată, a fost condamnat. Infanterie, a fost condamnat, prin Decizia nr. 78/1917 Comandantul diviziei a decis pe baza Ordinului a Curţii Marţiale a Marelui Cartier General, la doi nr. 635/1917 a Marelui Cartier General suspendarea ani închisoare pentru rănire care a cauzat moartea. pedepsei și trimiterea soldatului pe front în compunerea Numitului soldat i s-a suspendat pedeapsa, fi ind trimis Regimentului 35 Infanterie. Cu acel regiment, soldatul document 2020 1 (87) 13 studii/documente Mocăneaţă Tudor a luat parte la luptele de la Mărășești, închisoare pentru dezertare în ţară în timp de război. în ziua de 29 iulie 1917, unde a dat dovadă de mult spirit Respectivilor militari, după condamnarea la pedepsele de sacrifi ciu, înaintând vitejește prin ploaia de gloanţe, prevăzute în dreptul fi ecăruia, le-a fost suspendată până când a fost rănit. A făcut, de asemenea, patrulări executarea pedepselor de către comandanţii marilor îndrăzneţe. Pentru aceste fapte meritorii, soldatul a fost unităţi fi ind trimiși pe front. Fiecare dintre ei, cu prilejul citat prin Ordin de Zi pe regiment13. luptelor din vara anului 1917, au săvârșit fapte de vitejie La propunerea ministrului de război, regele Ferdinand I care au fost consemnate în Ordinele de Zi ale unităţilor a semnat Decretul nr. 943 din 26 aprilie 1918, prin care se din care făceau parte, ceea ce a motivat propunerea reabilita locotenentul Cioranu Vasile din Regimentul șefi lor ierarhici pentru reabilitare15. 27 Infanterie, de pedeapsa de trei ani detenţie și Regele Ferdinand I, în baza Raportului ministrului de destituire dată prin Decizia nr. 29/1916 a Consiliului război nr. 3919 din 1 iunie 1918, a semnat Înaltul Decret de Război al Corpului 3 Armată, pentru dezertare în nr. 1302 emis în aceeași dată, prin care erau reabilitaţi ţară în timp de război. Ofi ţerului, după condamnare, i-a următorii ofiţeri și grade inferioare: locotenentul fost suspendată Cristescu Petre, executarea din Batalionul 1 pedepsei de către Pioneri, condam- comandantul nat prin Sentinţa Corpului 3 nr. 19/1917, a Armată, fiind Curţii Marţiale trimis pe front de la Armata 2, la la Regimentul destituire și un an 27 Infanterie. închisoare pentru Cu prilejul insubordonare; luptelor din locotenentul Valea Arinișului de rezervă și Cireșoaia, Mitescu Ioan, a înaintat cu din Regimentul compania sa, 25 Infanterie, cu un avânt condamnat prin remarcabil și cu Imagine din fi lmul „Cărările Gloriei” (sursa internet) Sentinţa nr. 45/ un sânge rece fără seamăn, respingând pe inamic, care a 1917, a Curţii Marţiale de la Divizia 8 Infanterie, la 5 luni trebuit să fi e atacat de 4 ori pe rând. Pentru acele fapte, închisoare pentru lovirea inferiorului; sublocotenentul ofi ţerul a fost citat prin Ordin de Zi pe unitate14. Ignat Ioan, din Regimentul 25 Infanterie, condamnat La 19 mai 1918, la Iași, regele Ferdinand I semna prin Sentinţa nr. 136/1917, a Curţii Marţiale de Înaltul Decret nr. 1212 prin care erau reabilitaţi la Divizia 8 Infanterie, la un an închisoare pentru următorii militari: plutonierul T.R. Schreiber Albert, pierderea de armament; plutonierul de rezervă din Regimentul 12 Artilerie, care a fost condamnat Badila Constantin, din Regimentul 3 Artilerie Grea, prin Decizia nr. 65/1917 a Curţii Marţiale a Armatei condamnat prin Sentinţa nr. 68/1917 a Curţii Marţiale 2 la 6 luni închisoare pentru contravenţie la Ordonanţa a Diviziei 9 Infanterie, la 5 ani închisoare corecţională nr. 5 din 19 ianuarie 1917 a Marelui Cartier General; pentru distrugerea de efecte ale statului; soldatul sergentul Răducanu Nicolae, sergentul Botescu Ioan M. Constantin, din Regimentul 47 Infanterie, Ioan, soldatul Matei Gheorghe, soldatul Cârligeanu condamnat prin Sentinţa nr. 20/917, a Curţii Marţiale Nicolae și soldatul Toma Ioan, toţi din Regimentul de la Divizia 13 Infanterie, la 3 luni închisoare pentru 75/76 Infanterie, care prin Decizia 158/1917 a Curţii omor prin imprudenţă; soldatul Ivan Constantin Marţiale de la Divizia 15 Infanterie, au fost condamnaţi din Regimentul 1 Obuziere Ușoare, condamnat prin la pedeapsa cu moartea pentru automutilare; soldatul Sentinţa nr. 1 bis/1917, a Curţii Marţiale de la Divizia 11 Săinătescu Gr. Nicolae din Regimentul 1 Vânători, care Infanterie, la 8 luni închisoare, pentru furt, în prejudiciul a fost condamnat, prin Decizia nr. 8/1916 a Consiliului gazdei care îl cazase; soldatul Pârvulescu Constantin, de Război de la Armata 1 de Operaţii, la pedeapsa cu din Regimentul 23/59 Infanterie, condamnat prin moartea pentru părăsirea postului în faţa inamicului; Sentinţa nr. 78/1917, a Curţii Marţiale a Diviziei 9 soldatul Jipa Ioan, din Regimentul 48/49 Infanterie, Infanterie, la 1 an și 6 luni închisoare corecţională pentru care prin Decizia nr. 133/1917 a Curţii Marţiale de la ofensa superiorului cu ocazia serviciului; soldatul Grecu Divizia 13 Infanterie, a fost condamnat la 30 de zile Ioan, din Regimentul 41/71 Infanterie, condamnat prin

14 1 (87) 2020 document studii/documente Sentinţa nr. 66/1917 a Curţii Marţiale a Diviziei 11 ei cu ocazia luptelor din vara anului 1917, au făcut fapte Infanterie, la 2 luni închisoare corecţională, pentru furt vitejești trecute în Ordinele de Zi ale unităţilor lor, de efecte militare aparţinând statului; soldatul Canner ceea ce a motivat propunerea șefi lor ierarhici pentru Iacob, din Regimentul 1 Vânători, condamnat prin reabilitare16. Sentinţa nr. 62/1917 a Curţii Marţiale de la Divizia 1 Pentru dezertare în ţară, în timp de război, soldatul Infanterie, la moarte și degradare militară și pierderea Vasilescu Vasile, din Regimentul 18 Obuziere a primit tuturor drepturilor, pentru dezertare în ţară, în timp de o pedeapsă de 3 ani închisoare corecţională, dată de război; soldatul Ganciulea Gheorghe, de la Ambulanţa Curtea Marţială a Diviziei 9 Infanterie. Soldatului, Diviziei 11 Infanterie, condamnat prin Sentinţa nr. după condamnare, i s-a suspendat, de către comandantul 84/1917 a Curţii Marţiale a aceleiași divizii, la 6 luni diviziei, executarea pedepsei și a fost trimis pe front închisoare pentru furt de bani aparţinând unui alt pentru reabilitare. Pe timpul luptelor de la Mărășești, militar; soldatul Maldinovici Nicolae, din Regimentul în data de 4 august 1917, când inamicul reușise să 57 Infanterie, condamnat prin Sentinţa nr. 9/1917 a înainteze, forţând retragerea liniilor noastre, soldatul Curţii Marţiale de la Divizia 11 Infanterie, la 2 ani Vasilescu Vasile, care deservea Mortierul nr. 4, a rămas închisoare corecţională pentru dezertare și întrebuinţare neclintit la postul său, continuând să tragă până ce de acte false; soldatul Roncioiu Gheorghe, de la inamicul s-a apropiat la 50 de metri, și nu s-a retras ambulanţa Diviziei 11 Infanterie (afl ându-se în acel decât forţat de comandantul său. Pentru acest fapt de moment la Regimentul 57/58 Infanterie), condamnat abnegaţie și curaj soldatul a fost citat prin Ordinul de prin Sentinţa nr. 65/1917 a Curţii Marţiale a Diviziei Zi nr. 302 din 22 martie 191817. 11 Infanterie, la 30 de zile închisoare corecţională și Administratorul-locotenent Popescu S. Ștefan, din 10 lei amendă în folosul statului pentru furt de cai de Batalionul 1 Vânători „Regele Ferdinand”, prin Sentinţa pe câmp; soldatul rezervist Bosoiu Gheorghe, fost nr. 173/1917 a Curţii Marţiale a Armatei 2 a fost în Batalionul 3 Pioneri, actualmente în Batalionul 6 condamnat la un 1 închisoare corecţională, destituire Pioneri, condamnat prin Sentinţa nr. 86/1917 a Curţii și 3.000 lei despăgubiri către stat. În urma faptelor de Marţiale a Diviziei 9 Infanterie, la 3 ani închisoare, bravură săvârșite pe câmpul de luptă, în noaptea de pierderea drepturilor de ajutor, pensie etc., pentru faptul 4-5 septembrie 1917, când, cu sacrifi ciul vieţii a dovedit de nesupunere la mobilizare, port ilegal al costumului hotărâre și curaj, contribuind la punerea în stare de preoţesc și fals în actele publice. Ofi ţerii și gradele apărare și întărirea liniei I, prin aruncarea căii ferate la inferioare, după condamnarea lor la pedepsele prevăzute sud-est de Poiana Fundu-Bogata, sud Bogata Trotuș, a în dreptul fiecăruia, le-a fost suspendată de către fost citat în Ordinul de Zi nr. 28 din 10 septembrie 1917. comandanţii respectivi ai marilor unităţi, executarea În baza Înaltului Decret nr. 2464 din 13 septembrie acelor pedepse și au fost trimiși pe front. Fiecare dintre 1918, ofi ţerul a fost reabilitat18.

Rehabilitation with a Condition: to be mentioned on Order of the Day for Feats of Heroism Colonel Gabriel-George Pătraşcu, Ph.D. Abstract: Th ey broke law and the military regulations in war time. For this reason, the Court Martial had sentenced them either to death, or to forced labor. Th e Military Justice Code (title II, art. 63) modifi ed by the High Royal Decree No. 1045 dated September 14, 1917, established that those convicts who had shown bravery on battlefi eld against the enemy, could be rehabilitated. In accordance with the above mentioned paragraph, some of them were off ered a second chance, to fi ght on front in fi rst line for their rehabilitation. Keywords: decree, desertion, division, front, prison, punishment, regiment, rehabilitation, sentence, Court Martial.

NOTE

1 Arhivele Militare Naţionale Române. 9 Ibidem, nr. 22 din 3 februarie 1918, pp. 351-352. 2 Reabilitare – act juridic prin care o persoană este repusă în drepturile personale 10 Ibidem, pp. 356-357. în urma unei condamnări. 11 Ibidem, nr. 32 din 16 februarie 1918, pp. 538-539. 3 Datele sunt pe stilul vechi, în conformitate cu cronologia de la începutul 12 Ibidem, nr. 52 din 13 martie 1918, pp. 399-1000. secolului XX. 13 Ibidem, pp. 1001-1002. 4 „Monitorul Oastei”, nr. 3 din 5 ianuarie 1918, pp. 44-45. 14 Ibidem, nr. 81 din 2 mai 1918, pp. 1410-1411. 5 Ibidem, nr. 5 din 9 ianuarie 1918, pp. 60-61. 15 Ibidem, nr. 95 din 25 mai 1918, pp. 1638-1639. 6 Ibidem, nr. 10 din 16 ianuarie 1918, pp. 130-131. 16 Ibidem, nr. 106 din 12 iunie 1918, pp. 1781-1783. 7 Ibidem, nr. 19 din 30 ianuarie 1918, p. 292. 17 Ibidem, p. 1785. 8 Ibidem, p. 293. 18 Ibidem, nr. 165 din 20 septembrie 1918, p. 2651.

document 2020 1 (87) 15 studii/documente SECŢIA INFORMAŢII DIN MARELE CARTIER GENERAL PROPUNE UN MEMORIU PRIVIND „ÎNDREPTĂŢIREA ŞI NECESITATEA UNIRII TRANSILVANIEI CU ROMÂNIA” (DECEMBRIE 1918)

Lector universitar asociat Dr. Alin SPÂNU1

ici nu s-au stins bine ecourile de bucurie un memoriu foarte bine documentat privind drepturile ale Adunării de la Alba-Iulia (1 Decembrie România asupra Transilvaniei. Memoriul (Anexa) N1918), prin care românii transilvăneni au decis trebuia să fi e „un model de claritate și de preciziune”2, Unirea cu România, că o altă provocare a apărut la orizont cunoscut și însușit de toţi membrii delegaţiei române pentru guvernul de la București. În contextul pregătirii la Paris, care să-l disemineze între delegaţii străini și Conferinţei de Pace de la Paris statele învingătoare și jurnaliștii tuturor naţiilor care se vor afl a în capitala cele învinse trebuiau să tranșeze diplomatic trasarea Franţei. În opinia analiștilor militari, pe lângă trimiteri la noilor frontiere dreptul popoarelor interstatale. Deși și interesele România era un internaţionale, stat învingător, trebuia luată în era și unul care calcul și Dunărea avea probleme (ca o cale de teritoriale cu toţi comunicaţie foarte vecinii. Cel mai importantă), care să redutabil adversar fortifice România la masa tratativelor „în mijlocul ante- se prefigura a Orientului veșnic fi Ungaria, stat turbure și nesigur”3. care pierdea mult Interesant este că, din teritoriul la data respectivă, care îi revenise prin teritoriul din dualismul cu Transilvaniei se Austria (decembrie înţelegea „totalitatea 1867). Budapesta nu concepea să piardă Transilvania, teritoriului românesc dintre Tisa și Carpaţi”4. În plus, regiune bogată, dar în care majoritatea populaţiei o autorii au propus traducerea memoriului în limbile constituiau românii. Desigur, argumentele istorice nu engleză și franceză pentru a fi distribuit în medii de aveau vreo relevanţă, iar pentru că românii erau majoritari interes, dar și utilizarea sa ca un ghid de orientare pentru s-au utilizat tezele imigraţioniste (românii s-au format viitoarele autorităţi administrative din Transilvania. la sud de Dunăre și abia prin secolul XI au început să Proiectul de memoriu a fost elaborat, corectat, nuanţat vină în Transilvania, românii au venit în Transilvania și, în fi nal, a ajuns la colonelul Virgil Bianu5, șeful Secţiei ca ciobani și servitori și s-au înmulţit repede ș.a.m.d.) Informaţii din Marele Cartier General, el însuși un pentru a nu li se da niciun fel de drepturi. În perspectiva transilvănean care a activat în armata austro-ungară negocierilor de la Paris ungurii aveau două mari avantaje: (1895-1910) înainte de a trece în armata română. A oameni foarte bine pregătiţi să susţină cauza naţională activat în Biroul Informaţii din Marele Cartier General și o mare simpatie în statele occidentale, bazată atât pe (decembrie 1914-iunie 1918), a fost numit șeful Biroului o propagandă continuă, cât și pe înrudiri familiale între 1 Informaţii (iunie 1918-aprilie 1919) din Secţia nobilimea maghiară și cea din vestul Europei. Informaţii și conducătorul interimar al structurii (iunie- Anticipând acest pericol, Secţia Informaţii din Marele noiembrie 1918). La 13 decembrie 1918, materialul a Cartier General român a înaintat decidenţilor politico- ajuns la decidentul cel mai important, premierul Ion militari (11 decembrie 1918) propunerea de a elabora I.C. Brătianu (funcţie deţinută în perioada noiembrie

16 1 (87) 2020 document studii/documente 1918-septembrie 1919), care a adnotat pe adresa Secţiei de vedere al intereselor internaţionale de a da fi inţă la Informaţii: „De acord cu propunerea. Lucrarea trebuie calea importantă a Dunării și în mijlocul ante-Orientului începută fără întârziere”6. veșnic turbure și nesigur statului celui mai indicat ca și Ideea acestui memoriu a fost lăudabilă și anticipativă, confi guraţie etnică și ca forţă civilizatoare: României dovedind capacitatea și calitatea analiștilor din Secţia Mari unite. Informaţii a Marelui Cartier General, care au prevăzut că, Izvoare: Memoriul va trebui să utilizeze, în primul după războiul clasic, va urma o confruntare la fel de dură rând, datele foarte preţioase ce se cuprind în: la masa tratativelor, cu argumente istorice, geografi ce, 1. Memoriul Conferinţei Naţionale din Sibiu, din demografi ce, etnice, culturale etc. pentru dobândirea anul 1881; teritoriilor locuite de conaţionali. Acest memoriu, 2. „Replica” Tinerimii Universitare Române din împreună cu alte lucrări, au fundamentat decizia celor Austria și Ungaria (opera regretatului Aurel C. Popovici); patru mai puteri cu interese generale (Anglia, Franţa, 3. „Chestiunea Română” de Eugen Bronte; Italia și SUA), care au acceptat unirea Transilvaniei 4. „Revoluţia lui Horia” de Nicolae Densușianu; cu România. Problema cea mai delicată a fost trasarea 5. „Părţi alese din istoria Transilvaniei pe 200 de ani frontierei dintre România și Ungaria, deoarece fi ecare din urmă” de George Bariţiu; dintre cei patru „mari” a propus o altă delimitare, mai 6. „Istoria Banatului” de Patriciu Dragalina (din avantajoasă pentru una sau alta dintre cele două state. „Biblioteca Noastră” apărută în Caransebeș). În fi nal, a fost stabilită o frontieră care, în pofi da unor Din literatura ungurească ar fi a se utiliza: vicisitudini temporare ale istoriei, este și astăzi în vigoare. 1. Descrierea etnografi că nu totdeauna justă, dar Graniţa româno-ungară nu este pe Tisa, așa cum o cea mai amănunţită, a ţinutului dintre Tisa și Carpaţi, prevedeau analiștii militari la fi nalul anului 1918, însă de Balogh Pal7; cuprinde până la Carpaţi majoritatea absolută a etnicului 2. Memoriul publicat din însărcinarea guvernului românesc. ungar și apărut sub pseudonimul Veritas (Nic. Diamandi), cuprinzând informaţii asupra bisericilor, școlilor, fundaţiilor, băncilor și asupra instituţiilor de orice natură Anexă ale românilor din Transilvania8. Cartea aceasta n-a fost „Marele Cartier General în comerţ, guvernul ungar a reţinut toate exemplarele 11 decembrie 1918 pentru a le distribui, ca informaţie, autorităţilor. Secţia Informaţii Pentru rest rămâne să se urmărească gazetele din Transilvania de la 1867 și până astăzi, epoca în care s-au Proiectul unui memoriu, dat luptele cele mai hotărâtoare între elementul român prin care să se pună în vedere îndreptăţirea și și cel maghiar. necesitatea unirii Transilvaniei cu România Într-o scurtă introducere istorică ar fi potrivit să se arate: Motivul și scopul: a) cauzele care au favorizat încuibarea ungurilor în Nu numai delegaţii ofi ciali, ci și întreaga lor suită va mijlocul Europei; avea să susţină îndreptăţirea și necesitatea unirii atât în b) că ungurii n-au avut aproape niciodată o stăpânire faţa Conferinţei de Pace, cât și în convorbiri și discuţii cu absolută în Transilvania; părţi din Ardeal și din Banat au delegaţii străini și cu publiciștii tuturor neamurilor care fost stăpânite vremi îndelungate de domnii Munteniei; vor asista la acea conferinţă. Ungurii vor trimite oameni c) luptele contra stăpânirii ungurești până la Horia, bine pregătiţi, având tot interesul de a combate unirea apoi Revoluţiile din 1784 și 1848. în întregimea ei sau măcar de a o slăbi, storcând concesii Pentru anii 1867-1918 ar fi a se aminti îndeosebi: și avantaje în diferite chestiuni de detalii. 1. Primele procese de presă după inactivarea pseudo- Este important ca și trimișii români să fi e perfect Constituţiei maghiare; informaţi, pentru a putea susţine cu folos aceste discuţii. 2. Expulzarea limbii românești din magistratură și Li se va pune, deci, la îndemână un memoriu pregătit administraţie; de persoane absolut cunoscătoare de toate chestiunile 3. Lupta contra introducerii limbii maghiare în școli ce ar putea fi combătute. Memoriul va trebui să fi e un sub ministrul Treford; model de claritate și de precizie și să fi e complet atât ca 4. Lupte în Parlament până la 1881; informaţii istorice, cât și ca orientare asupra stărilor de 5. Pasivitatea politică în Transilvania; astăzi; pe urmă va cuprinde și o argumentaţie din punctul 6. Legile școlare ale ministrului Csaky; de vedere al dreptului popoarelor, precum și din punctul 7. Procesul „Replicii”; document 2020 1 (87) 17 studii/documente 8. Procesul Memorandumului; Capitolul V 9. Lupta contra legilor de stare civilă și de Demascarea politicii de maghiarizare intenţionând maghiarizarea numelor de localităţi; desfi inţarea celorlalte naţionalităţi: 10. Lupta contra congruei9; a) texte de lege care proclamă pe faţă această politică; 11. Reînceperea activităţii parlamentare în 1905; b) declaraţiile miniștrilor; 12. Lupta contra legilor școlare ale contelui Apponyi c) atitudinea presei maghiare. și contra episcopiei din Hajdudorog. Capitolul VI Împărţirea (planul) lucrării: 1. Politica maghiară faţă cu Capitolul I celelalte popoare nemaghiare; 1. Legile care izbesc în 2. Legăturile dintre români și români; o sistematică înșirare a celelalte naţionalităţi; Congresul tuturor acestor legi cu o scurtă de naţionalităţi ţinut la 1895, apreciere a fiecăreia în parte, în Budapesta din iniţiativa după importanţă; românilor. 2. Ordonanţe ministeriale și Capitolul VII măsuri luate de guvern în contra 1. Atitudinea ungurilor în românilor; timpul războiului și în timpul 3. Măsuri luate de organele Revoluţiei (1848); administrative. 2. Eșuarea încercării de Capitolul II înţelegere a ministrului Iaszi 1. Nerespectarea și treptata (Iaszi oferea să cedeze românilor desfi inţare a legilor care ar mai puterea publică pe cercuri/plase fi putut oferi vreo protecţie administrative, concesii cu totul elementului românesc; fără valoare, considerând că 2. Restrângerea și călcarea centrele judeţene ar fi rămas drepturilor politice (dreptul stăpânite de unguri); de vot, dreptul de întrunire, 3. Reîmprospătarea atitudinii libertatea presei); lui Kossuth în 1848-1849 care, 3. Călcarea drepturilor tot astfel, venea cu propuneri individuale: omoruri și măceluri fără valoare numai în clipa când săvârșite de organele autorităţii, guvernul maghiar nu mai avea arestări nedrepte, violarea nicio putere de a realiza ceva proprietăţii, violarea domiciliului, din acele propuneri (Legea de violarea secretului epistolar, naţionalităţi votată la Seghedin nesocotirea dreptului la apel, 1849). recurs și de petiţionare; Mormântul generalului Virgil Bianu Capitolul VIII 4. Nesocotirea egalei Atitudinea în războiul îndreptăţiri a tuturor cetăţenilor în faţa justiţiei, în faţa mondial, tendinţe de exterminare a elementului românesc autorităţilor peste tot. ca și a celorlalţi nemaghiari pronunţate de Tisza pe faţă Capitolul III și felul cum a fost pusă în aplicare. 1. Atacuri contra bisericii și a religiei; Capitolul IX 2. Atacuri contra școlii; Revolta sufl etească, care cu toate că masele la început 3. Atacuri contra altor instituţii; și-au făcut deplin datoria faţă de patria vitregă, în fi ne a 4. Atacuri contra manifestaţiilor sociale și culturale; izbucnit manifestându-se prin voluntarii ardeleni. 5. Atacuri contra particularilor incomozi politicii Capitolul X maghiarizatoare. a) Starea culturală economică și socială a românilor din Capitolul IV Transilvania; valoarea etnică și politică a acestui element; 1. Subvenţionarea exagerată, cu scop politic, a b) statistica naţionalităţilor din Transilvania; industriei maghiare în ţinuturile românești. În schimb, c) statistica etnografi că a României Mari. nicio protecţie industriei românești, din contra, Capitolul XI paralizarea pe faţă a acesteia; Unirea Transilvaniei cu România este indicată și 2. Protecţia largă acordată secuilor. în baza dreptului popoarelor, precum și în vederea

18 1 (87) 2020 document studii/documente viitoarelor raporturi internaţionale în orientul Europei c) Ar fi de dorit să se scoată și o ediţie franceză și și în Balcani. una engleză pentru a fi distribuită înainte de conferinţă; Notă d) Presupunând că ni s-ar da însărcinarea de a face o a) În acest moment sub denumirea „Transilvania” asemenea lucrare, pentru a o putea termina la timp ar fi am înţeles pretutindeni totalitatea teritoriului românesc necesară colaborarea a cel puţin încă două ajutoare care dintre Tisa și Carpaţi; să adune materialul conform planului lucrării, utilizând b) În cadrele arătate s-ar da cuvenita atenţie tuturor publicaţiile arătate mai sus, precum și colecţiile de ziare. punctelor schiţate, adăugându-le completările ce s-ar găsi Această lucrare ar fi foarte utilă și ca orientare pentru necesare în cursul lucrării; viitoarele autorităţi care vor funcţiona în Transilvania”10.

Th e Intelligence Section from the General Headquarters proposes a Memoir on „Th e Justifi cation and the Necessity of Uniting Transylvania with Romania” (December 1918) Assistant Professor Alin Spânu, Ph.D.

Abstract: Th e Intelligence Section of the General Romanian Headquarters submitted to the political- military deciders (December 11, 1918) the proposal to elaborate a well-documented memoir on the rights of Romania over Transylvania, which had to be known and learned by all the members of the Romanian delegation in Paris and had to be made known to the foreign delegations and journalists present in the capital of France. Th e authors proposed translating the memoir in English and French for distribution and use as a guide for future Transylvanian administrative authorities. Keywords: Intelligence Section, General Headquarters, December 11, 1918, memoir, Paris Peace Conference.

NOTE

1 Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti. apoi al Regimentului de Care de Luptă din Târgovişte (1 octombrie 2 Arhivele Naţionale Istorice Centrale (în continuare: ANIC), colecţia 1923). Din cauza unei afecţiuni oculare nu poate fi naliza călătoria de documente personale, presă (în continuare: Cdpp), dosar nr. 48, f. 1. studii pentru avansarea la gradul de general, este numit inspector în 3 Ibidem. Inspectoratul General al Infanteriei (1 aprilie 1931), trece în rezervă 4 Ibidem, f. 3. (9 octombrie 1932) şi în retragere (1 ianuarie 1940). Mai multe despre 5 Colonel Virgil Bianu (n. 26 septembrie 1876, Făget-Târnava Mare – viaţa şi activitatea sa în: Alin Spânu, Om de ordine, de cuvânt, de d. 1948, Târgovişte) a absolvit Şcoala de cadeţi din Sibiu (1895) şi caracter ferm:locotenentul-colonel Virgil Bianu din Biroul Informaţii Academia de Război din Viena (1900-1902), fi ind repartizat la Batal- al Marelui Cartier General (1916-1919), în volumul Corneliu Postu, ionul de Vânători din Steyr; a fost avansat sublocotenent (1896), Petrişor Florea, Cornel Popescu (coordonatori), Armata Română şi locotenent (1900) şi căpitan (1910), activând în Regimentul 62 Infan- Marea Unire studii şi articole prezentate la Sesiunea naţională de terie. Demisionează, trece în România şi este activat în Regimentul comunicări ştiinţifi ce, Piteşti, 26 iulie 2018, Editura Militară, Bucureşti, III „Dâmboviţa” nr. 22 (1911), de unde este trimis la Marele Stat 2018, pp. 103-107. Major pentru stagiu (1914). Avansat maior (1916) este repartizat la 6 ANIC, Cdpp, dosar nr. 48, f. 1. Biroul Operaţii din Marele Cartier General (15 august 1916) şi Biroul 7 Este vorba de lucrarea A népfajokMagyarországon, Budapest, 1902. Informaţii (din decembrie 1916). Avansat locotenent-colonel (1 aprilie 8 Este vorba de lucrarea: Veritas, A 1917), primeşte comanda Biroului 1 Informaţii şi interimar a Secţiei Magyarorsztigi romcinok egyhzgazdascigi intezmenyeinek es mozgal- Informaţii din Marele Stat Major (iunie-noiembrie 1918); din nou mainak ismertetese (Prezentarea instituţiilor ecleziastice, şcolare, cultu- avansat (1 aprilie 1919) şi numit locţiitorul şefului Secţiei Informaţii. rale, economice şi mişcările românilor din Ungaria), Budapest, 1908. Primeşte comanda Regimentului 62/70 Infanterie (1 octombrie 9 Congruei:minimul de venit pe care trebuia să-l aibă orice slujbaş al 1920), este cooptat în Statul Major al Diviziei 3 Infanterie şi numit bisericii. comandant al Liceului Militar „Mănăstirea Dealu” (1 aprilie 1922), 10 ANIC, Cdpp, dosar nr. 48, ff. 1-3. document 2020 1 (87) 19 studii/documente O poveste adevărată

FERDINAND I − PRIMUL REGE AL TUTUROR ROMÂNILOR (Operaţiile militare ale anului 1919)

Neculai MOGHIOR1

epublica a) Sistemul de apărare în contra bolșevicilor să fie Ungară a organizat astfel încât să se poată face faţă în bune condiţii RSfaturilor, celor două acţiuni, care de obicei se produc aproape simultan; proclamată la Budapesta, b) Comandamentele să ia dispoziţii ca trupele noastre în ziua de 21 martie de operaţii să fie în fiecare sector împărţite, de la cele 1919, a recurs imediat la mai mici până la cele mai mari, în unităţi însărcinate toate mijloacele pentru cu apărarea în contra bolșevicilor din afară și în unităţi reanexarea Transilvaniei însărcinate cu repedea potolire a revoltelor, care eventual la Ungaria. A fost ar izbucni în spatele frontului. Fiecare, din aceste două decretată mobilizarea categorii de unităţi, vor avea comandamente aparte, iar generală a tuturor coordonarea acţiunii lor va fi făcută de comandanţii bărbaţilor între 16 și diferitelor sectoare de acoperire. Unităţile însărcinate 42 de ani cu scopul cu potolirea mișcărilor revoluţionare, pot servi ca de a ataca România și rezervă trupelor de apărare după ce și-au îndeplinit Generalul Henri Mathias Berthelot Cehoslovacia. misiunea lor. Pentru executarea acestor dispoziţiuni, Totodată, ca urmare a unor înţelegeri între guvernul Comandamentul Trupelor dă Ordinul nr.6774 prin care Rusiei Sovietice și al Republicii Sfaturilor Ungare, armata dezvoltă și completează dispoziţiile deja existente, relativ roșie ucraineană urma să întreprindă o ofensivă, prin la împărţirea teritoriului ocupat din punct de vedere al Bucovina, pentru a intra în legătură directă cu armata operaţiilor militare, în zone și subzone; modul de grupare roșie ungară și împreună să pornească o ofensivă pentru al forţelor în aceste zone și subzone, precum și dispoziţii încercuirea forţelor armate române din Basarabia. relative la executarea însărcinărilor”3. După cum arăta și Constantin Kiriţescu în Istoria Chiar și în aceste momente aprige pentru Țară, războiului pentru întregirea României:„La 1 mai, Cicerin, familia regală nu a fost scutită de griji colaterale create comisarul pentru Afacerile Externe al Rusiei Sovietice și de evoluţia aventurilor amoroase ale năbădăiosului Racovski, care se intitulează guvernator al Ucrainei, trimit principe moștenitor Carol. Deși în iarnă, la 8 ianuarie prin radiogramă guvernului român un lung și virulent 1919, Tribunalul de Ilfov anulase căsătoria încheiată ultimatum, prin care-l somează să evacueze Basarabia, cu Zizi Lambrino, la Odessa, deoarece nu fuseseră dându-i termen până la 3 mai. Un al doilea ultimatum respectate prevederile legale în vigoare, cei doi amorezi somează guvernul român să evacueze Bucovina. Este concursul convieţuiau retrași într-un conac situat pe malul Dunării, camaraderesc pe care guvernanţii comuniști din Rusia îl dau la Mănăstirea, judeţul Giurgiu, pe o moșie care îi fusese tovarășilor din Ungaria, strâmtoraţi de ofensiva românilor. dăruită de bunicul său, regele Carol I. Racovski notifi că lui Béla Kun rezoluţia Sovietelor de a da Între timp, în vestul ţării, după o masivă pregătire tot ajutorul Ungariei sovietice fraternale, care înoată în sânge. de artilerie, în noaptea de 15/16 aprilie 1919, unităţile Ultimatumurile n-au obţinut niciun răspuns”2. militare ungare au declanșat ofensiva pe văile Someșului În aceste condiţii, la 13 iunie 1919: „În urma și Crișului Repede pe direcţiile Cicârlău-Dej, Zalău - experienţei făcută în ultimul timp cu ocazia incursiunilor Cluj și Ciucea - Cluj. executate de inamic în Basarabia și prin care s-a dovedit că În dimineaţa zilei de 16 aprilie 1919, Comandamentul bolșevicii pregătesc, mai întâi prin agenţi, revolta populaţiei Trupelor din Transilvania a primit ordinul de declanșare afl ată în spatele trupelor noastre de apărare și după aceea a contraofensivei. În aceeași zi, generalul Henri Berthelot, întreprind acţiunea militară, bazând reușita acţiunii lor mai în numele Comandamentului Aliat, comunica guvernului mult pe mișcarea populaţiei decât pe operaţiunea militară nostru că:„Românii au dreptul să riposteze ofensiv în cazul propriu-zisă, Marele Cartier General dă Ordinul nr. 1641 unui atac și să înainteze până la limita estică a zonei neutre, prin care se dispune: în scopul de a ocupa zona desemnată pe seama lor”4.

20 1 (87) 2020 document studii/documente În aceeași zi, ca urmare a mine personal, cât și pentru Ordinului nr. 8212 pe care descendenţii mei, și la toate l-a dat Comandamentul avantajele ce-mi sunt Armatelor Aliate din recunoscute de Constituţie Constantinopol, către în această însușire de Comandamentul Armatei Principe Moștenitor al Franceze din Ungaria, Tronului. pe baza dispoziţiilor Rămân slujitor Consiliului Suprem al credincios al Țării și punând Aliaţilor de la Paris, s-a spada mea în serviciul ei, comunicat linia frontului rog pe Majestatea Voastră dintre România și Serbia să-mi desemneze un loc de în Banat. În aceste condiţii, luptă printre ostașii ce se Marele Cartier General găsesc azi pe front. Generalul Virgil Economu român a dat Ordinul Carol, Generalul Arthur Văitoianu nr.2206 din 16 iulie 1919 prin care face cunoscut Principe al României”6. următoarele: „1) În baza ordinelor primite de la Paris, Comandamentul În cele din urmă, fi ind ameninţat cu exilul în Elveţia, Trupelor din Orient a luat dispoziţii să se cedeze imediat prinţul Carol a acceptat să revină la unitatea sa pentru a autorităţilor române, partea de est a Banatului, care se găsește merge pe frontul de la Tisa. sub autoritatea Comandamentului francez, iar autorităţile După cum este cunoscut, evenimentele militare administrative și militare sârbe să evacueze, până la 31 iulie evoluaseră rapid și, în dimineaţa zilei de 20 iulie 1919, 1919, toată această regiune. armata ungară a declanșat o puternică ofensivă, la care 2) Pentru executarea evacuării de către sârbi și ocuparea au participat circa 7 divizii de infanterie și aproximativ o teritoriului arătat de către români, s-a instituit, la Timișoara, divizie de cavalerie, reușind iniţial să străpungă poziţiile o Comisie Mixtă, care va începe a funcţiona de la 18 iulie românești și să treacă Tisa în mai multe puncte: la 1919, compusă din generalul de Tournadre ca președinte, Grupul de Nord: „La ora 4,45 artileria inamică a început colonelul Economu Virgil și lt. col. sârb Velicovici, ca membri. bombardamentul în sectoarele Rakamaz și Tiszadob (la 3) Misiunea Comisiei este a stabili: Rakamaz s-au semnalat și 2 proiectile de 305 mm). La ora a) Datele când trupele române pot ocupa teritoriul 8.30, inamicul a reușit să treacă Tisa la Szabolcs, iar la ora hotărât României, precum și data și ordinea în care 8.40 la Sziget-Tisa Dob” și la Grupul de Sud: „La ora 3, autorităţile române se vor putea instala în acest teritoriu; în urma unui bombardament de artilerie de toate calibrele b) Data când posturile franceze se vor retrage defi nitiv (75, 150 și 210 mm) inamicul a atacat trupele de acoperire de pe linia de demarcaţie, care separă zona românească de ale Diviziei 18, în sectorul Törökszentmiklós și în sectorul cea sârbească”5. Szentes”.[…] „Din modul cum inamicul a început și dezvoltat În aceste condiţii, prin intermediul ministrului de acţiunea ofensivă pe timpul zilei, confi rmându-se informaţia Război, generalul Arthur Văitoianu, regele Ferdinand I anterioară asupra intenţiilor lui de atac, s-a dedus, că inamicul i-a cerut prinţului Carol, la 31 iulie 1919, să se prezinte atacă cu un grup principal din direcţia Szolnok și cu două imediat la regimentul său, care urma să plece pe front. grupuri secundare din direcţiile Tokay și Csongrád”7. Considerând că prin această trimitere pe frontul din Ca urmare a puternicei ofensive inamice, trupele Transilvania se încerca realizarea unei despărţiri forţate române au fost silite să se retragă. A urmat o săptămână de iubita sa, principele moștenitor Carol a refuzat, iniţial, de lupte grele, trupele române reușind să respingă să execute ordinul dat de generalul Arthur Văitoianu. Mai atacul inamic și să forţeze Tisa. În urma acestei acţiuni, mult chiar, la 1 august 1919, a trimis tatălui său, regele comandantul Trupelor de Operaţii, generalul de divizie Ferdinand I, o scrisoare, care a fost prezentată în copie și Gheorghe Mărdărescu, raporta, cu deplină mândrie, la șefi lor principalelor partide politice, prin care anunţa din 27 iulie 1919, printr-o telegramă trimisă regelui Ferdinand I: nou dorinţa sa de a renunţa la toate drepturile care i se „Trupele noastre, care vegheau pe ţărmul stâng al Tisei, cuveneau ca viitor urmaș la conducerea Regatului român: au fost atacate de inamic pe tot frontul, în dimineaţa zilei „Sire, de 20 iulie 1919. Vrăjmașul, fi ind bine utilat, a reușit să Pe temeiul unui drept implicit recunoscut, prin art. 83 împingă perdeaua noastră de acoperire pe toată întinderea par. 2 al Constituţiei, declar că renunţ la calitatea mea de frontului, să execute o trecere în masă în regiunea Szolnok Principe Moștenitor al Coroanei României, atât pentru și să înainteze în direcţia Szolnok, Debreţin, Oradea Mare document 2020 1 (87) 21 studii/documente pe o adâncime soldaţii Brigăzii de 50 kilometri. a 4-a de Vânători Dușmanul fiind (Regimentele 9 și 10) însă pretutindenea salutau de pe malul manevrat energic apusean al Tisei globul și la timp, după de foc al soarelui ce lupte crâncene și suia pe cer la răsărit, neîntrerupte de pe când soldaţii șapte zile, bravele Brigăzii a 3-a noastre trupe au (Regimentele 2 și 3) reușit să-l arunce călcau viguros pe pe dreapta Tisei, în scândurile podului lungul frontului, în încheiat. Generalul Gheorghe Rusescu completă debandadă. Surprinderea Mândre că au putut reușise complet. Cele dintâi sate întâlnite în cale fac Generalul Gheorghe Mărdărescu să-și îndeplinească dovada panicii ce a cuprins trupele inamice. Departe de încă odată datoria a se gândi la cea mai mică rezistenţă, ungurii au fugit faţă de Neam, Țară și Tron, bravele trupe ale Frontului de cu precipitare, părăsind mari depozite de muniţii. În Vest își îndreaptă gândurile cu dragoste și supunere către același timp, douăzeci de kilometri mai jos, la Szolnok, Tron și, într-un singur glas, strigă: «Să trăiască M.S. Regele, se dezlănţuia o canonadă violentă între trupele Grupului Comandantul de căpetenie!»”8. Moșoiu, care-și executa demonstraţia plănuită, și trupele După două zile, la 29 iulie 1919,„M.M.L.L. Regele ungare, care erau convinse că pe aici încearcă românii să și Regina, au ajuns în seara zilei, în gara Oradea Mare, forţeze trecerea. unde au fost întâmpinaţi de domnul general Mărdărescu, Pe podul de la Tiszabö continuă trecerea trupelor comandantul Trupelor din Transilvania, care Le-a Diviziei 1 Vânători. Pe malul râului, regele Ferdinand și regina prezentat raportul și situaţia operaţiilor în curs. În cursul Maria privesc, cu ochii umezi de emoţie, trecerea coloanelor de nopţii de 29-30 iulie, M.M.L.L. au continuat drumul spre vânători, care calcă voios în sunetele muzicii militare și aclamă front, pentru a urmări de aproape mersul și desfășurarea cu entuziasm pe suverani. Alături de ei, primul ministru al operaţiilor pentru trecerea Tisei. Trenul regal a fost oprit în ţării, Ion I.C. Brătianu, care a părăsit Conferinţa de la Paris gara Kisújszállás”9. rupând niște tratative sterile, privește cu mândrie cum soldaţii În prezenţa suveranilor ţării, trupele noastre au României înfăptuiesc ceea ce diplomaţii de la Paris îi refuzau”10. forţat Tisa, iar inamicul, învins și total demoralizat, nu Participant direct la această acţiune în calitate de a mai putut organiza nicio rezistenţă serioasă. Așa cum comandant al Brigăzii 4 Roșiori, generalul Gheorghe relata și Constantin Kiriţescu: „În noaptea de 29-30 iulie, Rusescu relata: 18 baterii ale diviziilor de vânători bombardează violent „În seara zilei de 29 iulie, toţi șefi i de unităţi suntem malul din faţă al Tisei, în dreptul satului Tiszabö. Nu-i chemaţi de Marele Cartier General pentru a primi directive răspund decât câteva mitraliere; semn că paza e slabă acolo. ca urmare a Consiliului de Război ce avusese loc în prezenţa Generalul Holban dă ordin ca operaţia trecerii să înceapă. regelui. La terminare, mai mulţi ofi ţeri generali însoţeam Este ora trei dinspre ziuă. În spatele nostru, către pe Măria Sa. Cum toţi păreau îngrijoraţi, sau mai bine zis răsărit, o geană de lumină începe să se ivească pe orizontul îngânduraţi, pentru a întrerupe acea monotonie pronunţ întunecat. În faţă, malul opus al Tisei e cufundat în cuvintele: «Majestate, daţi-ne drumul mai repede peste Tisa întuneric; apele Tisei par cenușii și adormite. O barcă și, în trei zile, cavaleria va fi la Budapesta!». Întorcându-și alunecă încet spre celălalt mal; alte câteva o urmează. O privirea către mine – deși părea cam încruntată – totuși se companie din Regimentul 2 de Vânători a debarcat dincolo. întrezărea o mulţumire sufl etească. În acea noapte prima În câteva minute slaba rezistenţă a posturilor inamice e divizie de vânători a trecut pe dreapta Tisei, pe la Tiszabö. înfrântă, mitralierele lui tac; vânătorii sunt stăpâni pe În după-amiaza zilei de 30 iulie, Majestatea Sa, însoţit digul din piatră care, construit în zigzaguri puternice, apără de Majestatea Sa Regina Maria și de suită, se afl a pe malul malul opus de inundaţii. O rachetă albă se ridică de pe dig, Tisei, la Kisköre, în mijlocul trupelor de cavalerie, masate la spintecând bezna nopţii ca un gest de triumf. E semnalul capul podului pentru trecere. Ajungând în faţa Brigăzii 4 convenit: malul e al nostru. Și acum, bărcile își iau drumul Roșiori și întinzându-mi mâna, zise: «La revedere, general voios, iar pontonierii îndemânateci se apucă de lucru. În Rusescu, la Budapesta!» Răspund: «Majestate, în trei zile două ceasuri și jumătate podul e gata. La 5 dimineaţa, vom fi acolo!»11.

22 1 (87) 2020 document studii/documente În același context, se cuvine remarcat faptul că regele Pentru ziua de 4 august 1919, în „Jurnalul de Operaţiuni Ferdinand I a ales tocmai acest moment pentru a oferi al Comandamentului Trupelor din Transilvania”, găsim propria sa decoraţie colonelului Ion Antonescu, una dintre următoarea adnotare: marile personalităţi militare române ale Primului Război „Majoritatea soldaţilor bolșevici s-au întors pe la casele Mondial, șeful de Stat Major al generalului Constantin lor, unii cu armele, iar mulţi le-au aruncat. Guvernul, Prezan: „Antonescu, ce a luat locul lui Béla nimeni altul nu poate ști Kun, nu are autoritate; mai bine decât Regele tău dezorientarea încă marile servicii pe care le-ai domnește în Budapesta. adus ţării în acest război. Azi, ora 16, trupele române Ai fost nedreptăţit până au intrat în Budapesta, acum, nerecunoscându- după ce o înconjuraseră. La ţi-se aceste merite în mod ora 18, o parte din trupe au public. Pentru a repara defi lat pe Andrássy Strasse, această nedreptate, uite, în faţa d-lui comandant al îţi confer Ordinul »Mihai Trupelor din Transilvania Viteazul» clasa a III-a și a unui imens public. dându-ţi chiar decoraţia Publicul a avut o atitudine 12 Regele Ferdinand și regina Maria asistă la momentul trecerii Tisei Mea” . de către Divizia 2 Infanterie liniștită, manifestând Practic, după trecerea oarecare satisfacţie pentru Tisei, armata română nu a mai întâmpinat nicio rezistenţă schimbarea regimului”12. demnă de menţionat. Comandamentul forţelor ungare de Menţionăm faptul că, în drum spre Budapesta, la Cegléd a dat, la 2 august 1919, următorul comunicat Detașamentul de Roșiori comandat de generalul către trupele proprii: „În urma înţelegerii avute cu Gheorghe Rusescu a fost întâmpinat de două automobile, comandamentul român sosit la Cegléd, trupele proprii rămase în care se afl au ofi ţeri din cadrul Misiunii Militare pe loc vor fi dezarmate Italiene comandaţi de prin comandamentele locotenent-colonelul proprii și vor aștepta Guido Romanelli, care pe unităţi proclamarea a înmânat generalului armistiţiului definitiv. român următorul mesaj: Dacă respectăm condiţiile „Budapesta, 2 august impuse, comandamentul 1919. Comandantului român ne garantează că Cavaleriei române. Cegléd. soldaţii dezarmaţi nu vor Prin radiogramă și curier fi făcuţi prizonieri”13. special am rugat, ieri seara, Datorită acţiunii pe Excelenţa sa generalul hotărâte a trupelor Franchet d’Esperèy de a noastre, în ziua de suspenda orice ostilitate 3 august 1919, cele trei împotriva armatei ungare. grupări de forţe ungare, Trupele române în Piața Eroilor din Budapesta Pentru a nu face mai care trecuseră pe la grea situaţia politică la Szolnok, au fost înconjurate și silite să capituleze. Fostele Budapesta, vă rog a cere instrucţiuni de la Cartierul General trupe revoluţionare ale Ungariei socialiste, conduse de al armatei voastre înainte de a pleca din Cegléd. Locotenent- Béla Kun, erau în curs de disociere, iar drumul spre colonel, șef al Misiunii Militare Italiene, G. Romanelli”13. Budapesta era liber și, după cum afi rma și istoricul Constantin Kiriţescu face o admirabilă descriere englez Keith Hitchins: „La 29 iulie, românii au trecut a acţiunii hotărâte a generalului Rusescu din acea zi Tisa și s-au îndreptat rapid spre Budapesta. La 1 august, memorabilă: Kun și guvernul său au demisionat, iar, la 4 august, armata „În fruntea acestui detașament de 400 de călăreţi, cu română a intrat în capitala Ungariei. Principalul obiectiv două tunuri și două grupuri de mitraliere, Rusescu întoarce urmărit de Brătianu, prin ocuparea orașului, a fost acela de a frâul calului și pornește în trapul cel mare spre Budapesta. instala un guvern doritor să facă pace pe baza unor condiţii O delegaţie a noului guvern ungar încearcă să-l oprească favorabile României”11. spre a parlamenta, dar generalul e grăbit și n-are timp de document 2020 1 (87) 23 studii/documente tratative. El face vânt sforţare mai puternică delegaţiei spre Tisa ca să-și înăbușe, sub la Cartierul General masca severă a șefului, român, își așază explozia de sentimente «artileria» în baterie ce urcau din inimă, spre asupra Budapestei și a se fărâma în lacrimi. pleacă singur în oraș, În această zi spre a trata direct cu neuitată de 4 august, guvernul. În palatul soldaţii români trec Consiliului de Miniștri, în pas de paradă, în guvernul ungar face cântecul voios al atent pe generalul fanfarelor militare, român că, în cazărmile prin inima capitalei din Budapesta, sunt ungare, cucerită de trei regimente ungurești Trupele române în fața Parlamentului ungar ei în luptă dreaptă. cu 7.000 de oameni, Mut și resemnat, se iar în oraș sunt mase de lucrători înarmaţi, care nu vor îngrămădește norodul ungar pe trotuarele largi, ca să putea fi stăpânite nici de ordinele guvernului, nici de micul privească spectacolul unic. Este istoria care se desfășoară detașament al generalului. Dar Rusescu nu mai poate da răzbunătoare, nemiloasă, fatală. Este semnul vorbitor al înapoi, ci trebuie să joace îndrăzneţ; el scoate ceasornicul unor vremuri noi, al unor rosturi noi. Se prăbușește o clădire și anunţă că, dacă peste un ceas tratativele nu se sfârșesc, pe care un maestru, orbit de trufi e, a durat-o pe temelia «artileria sa» începe bombardarea orașului, conform cu nesigură a silniciei. ordinul ce l-a lăsat. Intimidat, guvernul ungar cedează; Și trupele române trec mereu, iar pasul lor sună cadenţat, ordinul telefonic pleacă, cavaleriștii dau pinteni cailor și, la ca un ritm de epopee. Trâmbiţele înalţă spre cer, din ce în 8 seara, detașamentul român intră în Capitală și descalecă ce mai vesel, imnul lor de triumf. Câte povestesc ele! Câte în curtea cazărmii de husari „Arhiducele Joseph”. restriști ale trecutului, câte veacuri de suferinţe se răzbună Toată noaptea, cele 12 mitraliere ale Regimentului 6 în ceasul de faţă! Roșiori au stat cu ţevile îndreptate spre cazarma de peste Comandantul oștirii, înconjurat de statul său major, drum, în care un regiment ungar era în fierbere, dar primește defi larea, răspunzând ofi ţerilor, care salută cu liniștea n-a fost tulburată nici aici, nici în oraș. Iar a doua sabia, steagurilor care se pleacă, soldaţilor care-i aruncă zi dimineaţă, pe când guvernul ungar insista, în zadar, căutări voioase. Dar ochii săi alunecă visători peste din nou pe lângă generalul Rusescu să părăsească orașul, rândurile soldaţilor, străbat prin negura vremurilor apuse pe când o delegaţie franco-ungară, sosită de la Viena, făcea și revăd, într-o înșirare tumultuoasă, tot clocotul patimilor generalului, ofi cial, aceeași rugăminte, iar în particular și al zbuciumului care se răzbună în această clipă. Sunt delegatul francez sfătuia pe români să nu ţină seama de umilinţele, împilările și jafurile de veacuri, inima strivită nimic și să grăbească ocuparea Budapestei, în același timp, și gura închisă cu pumnul, sunt mucenicii înfi pţi în ţeapă grosul trupelor române înainta în marșuri forţate și în goana ori întinși pe roată, preoţii batjocoriţi și scuipaţi, cărturarii căruţelor spre Budapesta. În după-amiaza zilei, Divizia 1 vârâţi ori siliţi să-și schimbe ţara. Este un trup frumos de Vânători era la bariera orașului. voievod viteaz, aruncat pe o câmpie, despărţit de capul în Ziua de 4 august a adus românilor încoronarea biruinţei care încolţise întâia dată sămânţa care, udată de lacrimi și de la Tisa. Era una dintre acele mari satisfacţii pe care de sânge veacuri de-a rândul, dă astăzi rodul cel îmbelșugat. Providenţa le păstrează pentru popoarele greu încercate, Este întreaga poveste milenară a neamului martir, care se care au dovedit tărie de sufl et în urmărirea unei idei drepte încheie într-o apoteoză orbitor de strălucitoare. Este ziua și au știut să-și încordeze braţele și să nu-și cruţe sângele hotărâtoare a unui lung proces istoric, care se sfârșește, așa cum pentru izbândirea ei. trebuie să se sfârșească toate lungile controverse: cu izbânda La ceasurile șase seara, trupele Diviziei 1 de Vânători dreptului și a dreptăţii… intrau în Budapesta și ocupau capitala ungară. De-a lungul De la Turtucaia, la Budapesta! marelui bulevard Andrássy trec coloane lungi de infanterie, Este drumul de la înfrângere la biruinţa, de la umilire la cavalerie, artilerie. În inima orașului, generalul comandant mândrie, de la catastrofa ce ameninţa viitorul unui neam, al Trupelor din Transilvania primește defi larea trupelor. până la sărbătoarea măreaţă a învierii. Niciodată o trupă românească n-a defi lat mai mândru, Cele din urmă șiruri au trecut. E seară. Bulevardul mai marţial. Niciodată un comandant n-a trebuit să facă o Andrássy se golește încetul cu încetul. Tăcută,mulţimea se

24 1 (87) 2020 document studii/documente împrăștie cu inima grea, cu mintea îmbulzită de gânduri și Prin capturarea ultimelor sentimente potrivnice. Armata cuceritoare se îndreaptă spre resturi ale diviziilor armatei cazărmile ungurești cu conștiinţa îndeplinirii uneia din cele ungare care se refugiaseră la mai grele și covârșitoare misiuni. vest de Dunăre, prin curăţirea Soarele apunea, presărând o pulbere aurie peste turnurile teritoriului ocupat de bandele și cupolele metropolei ungare. Deasupra cetăţii lui Soliman, ce cutrierau ţara fără nicio deasupra Burgului habsburgic, deasupra Parlamentului conducere și prin ocuparea unguresc, fl uturau falnic culorile naţionale ale steagului marilor centre industriale, cu românesc. fabricile de arme și depozitele Se sfârșise o zi mare. O zi care va rămâne în istoria de muniţii, ocupaţia militară neamului, strălucind cu lumina ei orbitoare peste veacuri. a Ungariei era desăvârșită, iar Budapesta a fost cucerită de armata românească! stăpânirea noastră asigurată. Generalul Cleante Davidoglu Ceea ce nu fusese îngăduit marilor noștri prieteni, ne S-a lăsat ungurilor colţul de fusese nouă, celor mici și crud încercaţi. Englezii nu și-au ţară din sud-vest, în regiunea lacului Balaton, unde începea să putut plimba caii pe sub Poarta Brandenburg a Berlinului și se formeze, sub conducerea amiralului Horthy, o nouă armată pe sub teii din Unter den Linden. Francezii nu și-au putut naţională ungară, destinată a reocupa ţara, după ce trupele noastre face armele piramidă se vor retrage… pe terasa castelului de Campania la Sans Souci, de unde militară română spiritul lui Voltaire împotriva Ungariei stăpânește ironic peste se sfârșise. Ea începuse armura greoaie a la 20 noiembrie Potsdam-ului prusac. 1918 cu trecerea Nici italienii n-au pentru a doua oară a izbândit să sfărâme Carpaţilor Moldovei cu paturile puștilor pentru eliberarea ipocrita maximă: Transilvaniei și se «Justitia est regnorum sfârșise la 20 august fundamentum», 1919, prin cucerirea înscrisă ca o ironie pe Capitalei dușmane și poarta Hofburg-ului a regiunii vecine cu vienez. Misiunea Militară Interaliată la Budapesta: (al doilea din stânga) ministrul Constantin dânsa. În nouă luni, Diamandy, generalul Harry H. Bandholtz (SUA), generalul Ernesto Mombelli (Italia), Ne-a fost dat generalul Reginald Gorton (Marea Britanie), generalul Jean César Graziani (Franța) și procesul milenar cu nouă, urmașii iloţilor generalul Gheorghe Mărdărescu ungurii fusese lichidat. valahi, să avem Campania ne-a costat satisfacţia supremă de a răzbuna umilinţele atâtor generaţii pierderi serioase: totalul lor se ridică la 188 ofi ţeri și 11.479 de strămoși. soldaţi, din care 69 de ofi ţeri și 3.601 soldaţi morţi”17. După ocuparea Budapestei, acţiunea militară a La 15 august 1919, s-a instituit, la Budapesta, o armatei române a continuat, pentru a distruge orice Comisie Militară Interaliată din care au făcut parte: încercare de împotrivire și pentru a nimici bandele generalul francez Jean César Graziani, generalul american care rătăceau prin ţară, terorizând și jefuind populaţia Harry Hill Bandholtz, generalul englez Reginald Gorton orașelor și satelor. Spre sud, grupul generalului Moșoiu și generalul italian Ernesto Mombelli. Guvernul român ocupă în câteva zile toată regiunea dintre Tisa și Dunăre, era reprezentat de ministrul Constantin Diamandy. întinzându-se până la linia ocupată de armata franco- Odată cu eliberarea Ungariei de sub teroarea bolșevică sârbă. La nord, Davidoglu ocupă tot ţinutul până la a luat sfârșit campania militară a României. La fel fruntaria Cehoslovaciei. La vest, pentru a constitui un cap ca și în alte momente esenţiale din istoria neamului de pod larg, care să apere Budapesta, trupele de cavalerie nostru, armata română își făcuse datoria până la au înaintat de-a lungul Dunării și au ocupat orașul capăt oferind Comandantul ei de Căpetenie, regele industrial Györ, marele centru al industriei metalurgice Ferdinand I satisfacţia de a fi singurul conducător din ungare, iar spre sud-vest, cavaleria a înaintat până la cadrul Antantei a cărui armată a reușit să cucerească o colţul de nord-est al lacului Balaton, ocupând localităţile capitală a inamicului și să impună spiritul Conferinţei Szekesfehervar și Veszprém. de Pace de la Paris în această parte a Europei. document 2020 1 (87) 25 studii/documente La 13 august 1919, ziarul „Kozlony” din Budapesta a locuitori ai Ardealului publicat decretul numirii amiralului Horthy Miklós drept și nu pot fi toleraţi comandant al armatei maghiare. În această calitate, el a într-o armată străină. adresat, în ziua de 1 septembrie 1919, maghiarilor de la Totodată, domnul vest de Dunăre, următorul manifest: general Mărdărescu, „Popor de dincolo de Dunăre, în octombrie 1918, Ungaria Comandantul a aruncat armele și de atunci nu mai există. A nimicit-o Trupelor din comunismul și acum e ocupată de armate străine, iar dacă Transilvania, a acestea vor pleca de la noi, e foarte posibil să se întroneze din cerut în ședinţa nou teroarea roșie. Nu-i ordine, nu-i lucru, nu-i siguranţa Comisiei Militare vieţii și averii până nu vom avea armată. Din încredinţarea Interaliate, din ziua A.S. Arhiducelui Josef, am luat conducerea armatei ungare. de 19 septembrie, ca Miezul acestei armate îl formează trupele voluntare de la [sic!] Comisia să se Seghedin și elementele cu sentimente naţionale”18. transporte la Siófok, În vederea măsurilor necesare pentru organizarea pentru a raporta Horty Miklos armatei ungare pentru a dispune de o forţă sufi cientă situaţia exactă a pentru combaterea bolșevismului și menţinerea ordinei armatei amiralului Horthy. În ce privește organizarea după ce armata română va părăsi Ungaria, pe baza jandarmeriei, poliţiei și grănicerilor, s-a instituit o Comisie celor stabilite împreună cu membrii Comisiei Militare compusă din colonelul Șeiculescu și colonelul american Jates, Interaliate, Marele Cartier General român a dat Ordinul cu misiunea de a stabili efectivele și armamentul necesar nr. 3439 din 7 septembrie 1919, prin care comunică acestor formaţiuni. În principiu însă, pentru menţinerea următoarele: ordinei, Comandamentul Trupelor a hotărât ca efectivele de „De comun acord cu domnul prim-ministru Brătianu, care dispune în prezent Ungaria (și anume 1.300 gărzi de a stabilit că în situaţia actuală, este în interesul siguranţei frontieră, 5.291 jandarmi pedeștri și 77 jandarmi călări cu noastre militare, ca Ungaria să nu dispună decât de 15.000- 142 de ofi ţeri, 3.500 poliţiști pedeștri și 200 poliţiști călări 20.000 oameni de trupă și maximum 10.000 oameni pentru cu 200 de ofi ţeri) să rămână aceleași, neputându-se trece sub poliţia internă și paza frontierei. niciun cuvânt peste acest efectiv. În privinţa armamentului În consecinţă, Comandamentul Trupelor din Transilvania, acestor forţe, s-a format un depozit de 10 000 de arme la de comun acord cu domnul ministru Diamandy, va lua Cegléd și 1.000 arme în Budapesta”19. dispoziţii ca Misiunea Militară Interaliată să ţină seama Odată cu încetarea confl ictului militar din Ungaria, de acest punct de vedere. În conformitate cu acest ordin, din ordinul regelui Ferdinand I, prinţul Carol a avut comandamentul și-a îndreptat toată atenţia și activitatea domiciliul obligatoriu la castelul Gödöllő din Ungaria, în sensul ca organizarea forţelor armate îngăduite Ungariei iar atunci când regimentul său a revenit în ţară, el a fost să se facă în astfel de condiţii, încât: trimis la Bistriţa cu interdicţia de a părăsi localitatea și a) să fi e exclusă orice posibilitate și intenţii de atac contra de a primi vizite. Chiar și în aceste condiţii, prinţul Carol armatei noastre; a reușit să informeze cercul său de apropiaţi că Mircea- b) forţele armate ce se vor organiza să servească numai Grigore-Carol, copilul născut de Zizi Lambrino, la pentru menţinerea ordinei în interior. În acest scop s-a 8 ianuarie 1920, este fi ul său (decedat la 27 ianuarie 2006). constituit o Subcomisiune mixtă, compusă din: lt.col. francez Revenind la evoluţia evenimentelor militare, se cuvine Berthon, șeful de stat-major al generalului Graziani - ca să amintim faptul că, în luna noiembrie 1919, trupele președinte, maior Dediu, un colonel american, un maior române afl ate pe teritoriul ungar au primit ordinul englez, un căpitan italian, iar din partea ungurilor -lt.col. de a se retrage în ţară: „În conformitate cu Ordinul de baron de Lang. Misiunea Subcomisiei: a întocmi un proiect de operaţie nr. 33 din 7 noiembrie 1919, postul de comandă al organizare a forţelor regulate ungurești, stabilind efectivele și Comandamentului Trupelor din Transilvania este în curs armătura necesară, în limitele efectivului strict necesar pentru de schimbare de la Budapesta la Oradea Mare”20. menţinerea ordinei. Subcomisia, întrunindu-se, în ziua de Atunci, în momentul evacuării Budapestei, 16 septembrie, a întocmit un proiect pentru organizarea a comandantul român al garnizoanei, generalul Gheorghe 2 divizii de infanterie și 1 divizie de cavalerie, cu un efectiv Mărdărescu, a dat următoarea proclamaţie, adresată total de 12.400 oameni și 28 guri de foc. Comandamentul a populaţiei orașului: convenit la organizarea armatei ungare fi xată de Subcomisie, „Armata românească se retrage. Budapesta va fi evacuată. cu singura deosebire că formaţiile de secui (1 brigadă și Părăsind capitala Ungariei, România ţine a afi rma încă o 5 baterii) trebuie dislocate și înlocuite prin formaţiuni de dată că, în vremea atacului de pe Tisa, care a motivat acţiunea origină maghiară de același efectiv, deoarece secuii sunt sa militară, ea n-a fost călăuzită decât de legitima apărare a

26 1 (87) 2020 document studii/documente intereselor militare. Orice gând de asuprire sau de răzbunare După cum se menţionează mai departe, la 16 i-a fost străin. Armata română a căutat ca să facă cât noiembrie 1919:„Trupele române au stat la posturile mai ușoară posibil, pentru populaţie, prezenţa trupelor în lor până la ora 3, din 14 noiembrie a.c. când, predând Ungaria și nicio sforţare n-a fost neglijată, care să ușureze podurile de peste Dunăre Trupelor Aliate, au plecat viaţa populaţiei suferinde. Cu simţământul de a-și fi executat în ordine. Trupele maghiare, în forţă de 1 regiment dreptul ei și de a fi îndeplinit o datorie de umanitate, armata de cavalerie, 2 baterii de artilerie și 2 batalioane de română ţine să afi rme că a considerat întotdeauna afacerile infanterie, au intrat în dimineaţa zilei de 14 noiembrie lăuntrice ale Ungariei ca aparţinând poporului ungar, să a.c., în Buda. Trecerea Dunării s-a încuviinţat de către facă posibilă vindecarea trecutului și să aducă încheierea Trupele Aliate numai la orele 10. Cu monitoare, a mai păcii dorită de România și de aliaţii ei. Armata română sosit la Budapesta, pe lângă trupele mai sus notate, 1 mulţumește pentru atitudinea corectă a populaţiei Capitalei regiment compus din 2 batalioane de infanterie din în tot timpul ocupaţie”21. Seghedin. La intrarea în oraș, trupele maghiare au lansat Pentru ziua de 14 noiembrie 1919 în „Jurnalul de o proclamaţie către naţiunea maghiară, pe lângă aceasta, operaţiuni” la care am mai făcut referire găsim următoarea s-a mai afișat și o ordonanţă, prin care se decretează starea consemnare:„Evacuarea Budapestei s-a făcut în completă de asediu. Trupele maghiare au fost primite cu simpatie liniște și ordine. La intrarea unităţilor din garda albă în de către populaţia orașului. Intrarea lui Horthy a avut Budapesta, populaţia nu a făcut nicio manifestaţie și nu loc în ziua de azi, 16 noiembrie, ora 8, fiind anunţată a arborat niciun steag. S-a distribuit un singur manifest populaţiei prin 3 lovituri de tun. Cu această ocazie s-au pe străzi. La ora 9, când primele unităţi (2 companii ţinut discursuri în piaţa din faţa hotelului Gellért. Seara, ungare) veneau dinspre podul Elisabeta, ultimul element al a avut loc la operă o reprezentaţie de gală”23. ariergărzii Diviziei 1 Vânători era trecut de punctul iniţial În confruntările cu forţele bolșevice maghiare armata (gara Rákóczi), iar al Diviziei 2 Vânători, trecut de liziera română a înregistrat următoarele pierderi: 123 ofi ţeri, de sud Kispest. Marșurile acestor divizii s-au făcut normal, 6.434 soldaţi (1.730 morţi și 3.206 răniţi) și 1.573 fără niciun incident”22. dispăruţi. Ferdinand I - Th e fi rst King of all Romanians (Military Operations of 1919) – Neculai Moghior Abstract: Th e year 1919 was a challenge for Great Romania. It was necessary to defend the state entity and the international recognition of this reality. Th e army reacted to the Hungarian Bolshevik off ensive, carrying out military operations which resulted with the conquest of Budapest. Keywords: 1919, Budapest, Bolshevism, military operations, Interallied Military Commission.

NOTE

1 Membru fondator al Asociaţiei Cultural-Știinţifi că 9 ***Jurnal de operaţiuni al Comandamentului…, p.321. „Dimitrie Ghika-Comănești”. 10 Constantin Kiriţescu, Op.cit., p.459. 2 Constantin Kiriţescu, Istoria războiului pentru întregirea 11***Mărturii contimporane, Regele Ferdinand I. Amintiri României 1916-1919, volumul II, Tipografi a România de pe la cei ce l-au apropiat, adunate de G.N. Budișteanu, Nouă, București, f.a., p. 441. 1933, pp. 346-347. 3 ***Jurnal de operaţiuni al Comandamentului Trupelor din 12 Ibidem. Transilvania (1918-1921), volumul I, Ediţie îngrijită de 13 Gheorghe I. Brătianu, Acţiunea politică și militară a Viorel Ciubotă, Gheorghe Nicolescu și Cornel Ţucă, României în 1919 în lumina corespondenţei diplomatice a Editura Muzeului Sătmărean, Satu Mare, 1998, p. 245. lui Ion I.C. Brătianu, București, 1939, p. 122. 4***România în anii primului război mondial,vol. II, 14 KeithHitchins, România. 1866-1947, Ediţia a II-a, Editura Militară, București, 1987, pp. 671-672. Editura Humanitas, București, 1996, p.287. 5***Jurnal de operaţiuni al Comandamentului…, p. 287. 15 ***Jurnal de operaţiuni al Comandamentului…, p.333. 6***Acte și corespondenţa relative la renunţările la tron ale 16 Gheorghe I. Brătianu, Op. cit., p.123. fostului principe moștenitor (1918-1919-1925), București, 17 Constantin Kiriţescu, Op. cit., pp.464-467. 1926, p. 6. 18 ***Jurnal de operaţiuni al Comandamentului…, p.373. 7***Jurnal de operaţiuni al Comandamentului…,, pp.298-299. 19 Ibidem, pp. 392-393. 8 Colonel Vasile Bianu, Însemnări din războiul României 20 ***Acte și corespondenţa relative la…,pp. 9-10. Mari, Tom II, De la Pacea de la Buftea până la încoronarea 21 Ibidem, p.11. de la Alba Iulia, Cluj, Institutul de Arte Grafice 22 ***Jurnal de operaţiuni al Comandamentului…, p.373. „Ardealul”, 1926, pp.292-293. 23 Ibidem. document 2020 1 (87) 27 studii/documente LOCOTENENT-COLONELUL TRAIAN GRIGORESCU – PRIMUL COMANDANT AL LICEULUI MILITAR „ŞTEFAN CEL MARE”DIN CERNĂUŢI

General de brigadă (r) prof. univ. Dr. Adrian STROEA Colonel (r) Marin GHINOIU

n moment mutat la Pitești, unde, în mai 1945, a fost desfi inţat. important Liceul militar s-a reînfi inţat la data de 1 septembrie Ual carierei 1953, sub denumirea Școala Medie nr.1 Câmpulung generalului Traian Moldovenesc și a funcţionat 3 ani de zile la Iași, până la Grigorescu, fiul fi nalizarea construcţiei actualului sediu din Câmpulung generalului-erou Eremia Moldovenesc. În această locaţie, în care funcţionează și Teofil Grigorescu, îl în prezent, liceul militar a fost mutat în perioada 1-10 reprezintă numirea, la august 1956. data de 20 iulie 1924, în Numirea locotenent-colonelului Traian Grigorescu funcţia de comandant al la comanda nou înfiinţatului liceu militar a avut o Liceului Militar „Ștefan determinare solidă. Deţinea gradul militar ce permitea cel Mare” din Cernăuţi. numirea în funcţia de comandant, era temeinic pregătit A fost primul comandant profesional, avea un profi l moral impecabil și, nu în al acestei instituţii de ultimul rând, locuia în Cernăuţi, pentru că deţinea învăţământ, ale cărei tradiţii funcţia de șef de stat-major la Comandamentul Diviziei le poartă astăzi Colegiul 8 Infanterie. Deși la momentul numirii la comanda Militar Liceal „Ștefan cel liceului militar, își dorea să primească comanda unui Traian Grigorescu, aici în grad de colonel Mare” din Câmpulung regiment de artilerie, a acceptat cu bucurie această Moldovenesc, înfiinţată funcţie, provocatoare prin specifi cul său inedit și prin prin Înaltul Decret Regal nr. 3889/1924, semnat de greutăţile inerente oricărui început. regele Ferdinand I. Despre numirea la conducerea liceului militar, După terminarea Marelui Război a fost recreionată generalul a consemnat peste ani: „Una din însărcinările reţeaua instituţiilor militare de învăţământ, ca urmare pe care le-am avut în activitatea mea și care mi-a procurat o a concluziilor desprinse în urma războiului și a nevoii deosebită satisfacţie a fost organizarea și punerea în funcţiune obiective de redistribuire a instituţiilor de învăţământ a Liceului Militar «Ștefan cel Mare». Eram șeful de stat- militar pe teritoriul întregit al ţării. În ceea ce privește major al Diviziei 8, locotenent-colonel din prima promoţie învăţământul militar liceal, au fost înfiinţate astfel de ofi ţeri de stat-major care au urmat Școala Superioară de de unităţi speciale de învăţământ în toate provinciile Război după război, ofi ţerii reușiţi la concursul de intrare românești ce s-au unit în anul 1918 cu Ţara Mamă. înainte de război. Am fost chemat la Ministerul de Război Iniţial, prin Înaltul Decret Regal nr. 3613 din 23 și solicitat să organizez un liceu militar într-o cazarmă septembrie 1919 au fost înfi inţate liceele militare de la veche, infectă, ruinată, tip arhaic austriac. Am acceptat cu Târgu Mureș și de la Chișinău, iar 5 ani mai târziu și cel condiţia de a mi se da mijloacele materiale necesare și care de la Cernăuţi. să fi e mânuite de un serviciu superior pentru a-mi mai Liceul Militar „Ștefan cel Mare” din Câmpulung ușura sarcinile și preocupările mele care erau necesare școlii Moldovenesc are o istorie impresionantă. A funcţionat propriu-zise”1. în Cernăuţi, până în luna iunie a anului 1940 când, S-a angajat în exercitarea atribuţiilor de comandant cu Bucovina a fost anexată URSS, conform pactului toată răspunderea necesară depășirii tuturor obstacolelor Ribbentrop-Molotov. În aceste condiţii, liceul militar întâmpinate, convins fiind că poate da strălucire a fost mutat iniţial la Roman, iar o lună mai târziu la acestei instituţii de învăţământ militar, înfi inţată într-o Târgoviște. În luna octombrie a anului 1940, a fost deplorabilă cazarmă. Despre perioada de început dislocat la Câmpulung Muscel, de unde, în octombrie de la comanda liceului militar și eforturile depuse, 1941, a revenit la Cernăuţi. În ianuarie 1944, în contextul generalul Traian Grigorescu a consemnat peste ani: evoluţiei Războiului din Est, liceul militar a fost mutat „Când comandam liceul militar de la Cernăuţi, pe care la Timișoara, unde a funcţionat un an, după care a fost am fost însărcinat să-l organizez într-o veche și cea mai

28 1 (87) 2020 document studii/documente infectă cazarmă, a venit care, nefi ind admis la noi, a fost înscris la un alt liceu militar, în inspecţie generalul deși el ţinea să intre în noua școală”6. inspector de armată A stăruit să imprime o calitate didactică superioară Stratilescu2, renumit educaţiei copiilor. Dorind ca elevii, viitori ofi ţeri, să fi e prin severitatea lui... apropiaţi artei, a avut inspirata idee de a impune ca fi ecare Spre bucuria garnizoanei, elev să înveţe să cânte la un instrument, în special la cele trei regimente au pian și vioară. De asemenea, a dispus măsuri menite a le fost vizitate într-o dezvolta cunoștinţele de cultură muzicală. În acest scop, jumătate de zi, iar liceul a obţinut aprobarea ca în statul de organizare al liceului a fost inspectat într-o să se găsească cinci profesori de muzică. De asemenea, zi și jumătate, în toate în fiecare duminică dimineaţa, conducerea liceului detaliile. Tot corpul organiza la Teatrul Naţional din localitate, în colaborare ofi ţeresc din subordinele cu personalităţile locale ale vieţii literare și muzicale, Generalul Nicolae Petala mele aștepta să asculte o manifestare mixtă pentru educarea elevilor, care s-a critica acestui șef, spaima bucurat de mult succes și a atras aprecierea conducerii tuturor. Critica a început cu ceva rar de auzit de la el. «Dacă aș armatei și autorităţilor locale. Tot din dorinţa de a cultiva fi găsit această școală binișor, dragostea și sensibilitatea aș fi fost foarte mulţumit, pentru frumos, a stabilit dar am găsit-o bine cu B ca fi ecare elev să cultive o mare...». Adresându-mi-se fl oare în ghiveci, în sala sa mie direct a spus: «Să nu de clasă și o alta, în grădina crezi însă că ai merite prea de fl ori a liceului. A făcut mari, pentru ce ai realizat, cu adevărat educaţie prin deoarece simţul pedagogic și și pentru muncă. În acest anumite însușiri pe care le sens fi ecare elev trebuia ai, le-ai moștenit de la tatăl să înveţe și o meserie și mama dumitale)». A avut (croitorie, cizmărie, dreptate”3. legătorie, tâmplărie, De la bun început, legătorie etc.). De locotenent-colonelul asemenea, în același scop, Traian Grigorescu a fost prin rotaţie, o dată pe convins că un învăţământ săptămână elevii făceau de calitate nu se poate 1925. Cernăuți. Locotenent-colonelul Traian Grigorescu curăţenie în încăperi (săli realiza decât cu un corp în mijlocul cadrelor didactice ale Liceului Militar „Ștefan cel Mare” de clasă și dormitoare), în profesoral temeinic curte, inclusiv la latrine, pregătit, dublat de cel al ofi ţerilor atent selecţionaţi. în locul soldaţilor destinaţi acestor activităţi. Prin rotaţie, De aceea, s-a preocupat cu multă grijă de încadrarea cu elevii făceau parte și din grupurile destinate pentru lucru personal a liceului militar: „La înfi inţarea liceului am ales, la bucătăria liceului. prin concurs, profesorii, iar ofi ţerii, dintre cei mai distinși. S-a implicat personal în educarea elevilor prin Cu personalul civil și militar selecţionat, care m-a secondat apropierea afectivă de aceștia. În însemnările sale, cu tot sufl etul și priceperea, am reușit să pun în funcţionare generalul Traian Grigorescu a consemnat că săptămânal, o școală model”4. de regulă duminica, „elevii buni erau invitaţi pe rând Între multele probleme, unele inerente oricărui la masa mea de familie”7. Exemplul său a fost preluat început, pe care a trebuit să le soluţioneze, a fost și de ofiţerii și cadrele didactice din liceu și chiar de cea privind înscrierile elevilor doritori să urmeze acest unele familii onorabile din Cernăuţi. Astfel, conform liceu nou înfi inţat. Modul corect, principial în care a însemnărilor sale, „Fiecare elev avea câte un «corespondent» gestionat înmatricularea elevilor la liceul militar a generat din familiile cele mai corecte, controlate și la care erau și nemulţumiri și chiar intervenţii. Deși unele dintre invitaţi, mai totdeauna, duminica la masă, unde erau socotiţi acestea au venit din partea unor importanţi demnitari ca ai familiei”8. civili și militari, locotenent-colonelul Traian Grigorescu S-a preocupat îndeaproape de statuarea unor relaţii de nu s-a abătut de la reglementările existente și principiile strânsă și desăvârșită camaraderie între elevi. A manifestat sale. Despre o astfel de situaţie, generalul a consemnat în acest sens multă exigenţă, inteligenţă și tact. Elocventă următoarele peste ani: „Cu toate intervenţiile și scrisorile este în acest sens o consemnare a sa: „Odată s-au furat niște de recomandaţie nesocotite, care au culminat cu neadmiterea bani din dulapurile din dormitor. Între măsurile luate contra nepotului generalului Petala5, inspector general al armatei celor vinovaţi a fost mutarea acestora la alt liceu și între cele document 2020 1 (87) 29 studii/documente de profilaxie, desfiinţarea cazărmile în care liceul s-a lacătelor și încuietorilor la afl at în pribegie. A rămas pupitre și dulapuri. Nu s-a în mintea și sufl etul tuturor mai furat”9. celor ce au trăit bucuria de A fost exigent cu elevii, a se fi numărat printre dar și înţelegător cu aceștia, „Ștefăniști” și care adesea cu comportamentul la întrunirile aniversare zvăpăiat, specifi c vârstei. ale promoţiilor l-au Un exemplu convingător reinterpretat cu aceeași îl reprezintă consemnarea emoţie de odinioară. fiului său, distinsul Din dorinţa de a nu lăsa inginer dr. Decebal colbul uitării să se așeze Grigorescu, în memoriile peste acesta, prezint în sale nepublicate: „O scenă continuare versurile ce au petrecută în pauza mare, Teatrul Național din Cernăuți produs vibraţii afective și de la ora 10, caracterizează mândrie atâtor generaţii: o anumită concepţie specifică lui Traian Grigorescu: pe „MARȘUL LICEULUI coridorul din faţa biroului comandantului, clasa 1-a este adunată în front, de către instructorul respectiv, pentru Cernăuţi cuib de șoim așezat între munţi împărţirea gustării. Pentru a menţine liniștea, îi ţine pe Cernăuţi plânsul tău din trecut nu îl uiţi elevi în continuare (după servirea gustării –n.n.) în front. Glasul tău când l-am auzit Comandantul iese din biroul său, alarmat de tăcerea care Noi cu toţi veseli am venit se instalase pe timpul acestei pauze. Vede frontul format, îl Ne-ai răpit, ne-ai vrăjit, pe toţi cheamă pe instructor și îl beștelește rău de tot spunându-i Cernăuţi răspicat: «Cum poţi să-ţi permiţi ca pe timpul pauzei să nu 10 lași copiii să zbiere, să ţipe, să se destindă?»” . Oraș cu vesele grădini cu parcuri și alei A reușit, în numai câţiva ani, să impună Liceul Cu străzi umbrite de castani Militar din Cernăuţi printre instituţiile de prestigiu Poţi să găsești când vrei ale învăţământului românesc, ca pe o mare și frumoasă Oraș în care veţi afl a familie. În acest sens, în memorii, generalul Traian Și cel mai mare far Grigorescu a menţionat: „La întâlnirile din anul trecut Liceul nostru militar ale Cursului inferior și Cursului superior, care împlineau din Cernăuţi 35 și respectiv 30 de ani de la absolvire, profesorii de atunci spuneau că «privind înapoi la timpurile acelea, nu Notă: se repetă prima strofă”12. au senzaţia că au trăit într-o școală, ci într-o familie în Locotenent-colonelul Traian Grigorescu a fost care toţi se întreceau în a concura cu tot ce avea fi ecare mai îndrăgit, respectat și iubit de elevi. Aceste sentimente bun și frumos pentru luminarea, educaţia, înfrumuseţarea au rămas intacte, ba chiar s-au amplifi cat peste timp. copiilor care ne-au fost încredinţaţi». Având în vedere scopul Peste ani, foștii elevi din perioada mandatului său la școlii, s-a reușit ca în această mare familie, elevi, profesori conducerea Liceului Militar din Cernăuţi au avut numai și ofi ţeri să se întreacă în spiritul de disciplină, de cinste și cuvinte de laudă despre primul comandant al liceului. dreptate liber consfi nţit, din dragoste reciprocă, fără pedepse L-au invitat cu mare bucurie la întâlnirile organizate cu sau constrângeri. Toate acestea paralel cu spiritul de a nu se prilejul aniversării unui număr de ani reprezentativi de socoti niciodată înfrânt și a fi gata de luptă în orice situaţie. la absolvirea liceului. Atunci când starea de sănătate nu Această aserţiune se poate verifi ca și azi, când foștii elevi de i-a mai permis bătrânului general să onoreze cu prezenţa care-i vorba, în majoritate au dus lupte grele, dar nu s-au aceste reuniuni aniversare, foștii elevi și-au exprimat lăsat copleșiţi de evenimente”11. deplina consideraţie faţă de el prin impresionante scrisori. A creat nu numai o instituţie de învăţământ, ci și o O astfel de scrisoare este cea trimisă generalului Traian stare de spirit. Toate generaţiile de „Ștefăniști” au păstrat Grigorescu de către absolvenţii promoţiei 1929, cu în minte și în sufl et anii petrecuţi în acest creuzet de prilejul celebrării a 40 de ani de la terminarea Liceului spirite alese, de bravi militari, de patrioţi autentici. Militar din Cernăuţi. Încă din primii ani, în care la conducerea Liceului „Mult stimate Domnule General, Militar Cernăuţi s-a afl at locotenent-colonelul Traian Grigorescu, a răsunat cu mult farmec juvenil „Marșul Din însărcinarea promoţiei de absolvenţi ai Liceului Liceului”. Acordurile muzicale și versurile acestuia au Militar «Ștefan cel Mare» din Cernăuţi, seria 1929, care răsunat nu numai în vechea cazarmă din Cernăuţi, ci și în s-au întrunit la București, la 31 mai 1969, după 40 de

30 1 (87) 2020 document studii/documente ani de la absolvirea școlii, vă trimit alăturat cuvântarea de Traian Grigorescu. Acesta răspuns – pe care am avut cinstea să o redactez – în care, a fost extrem de măgulitor recunoștinţa noastră, a foștilor elevi, încearcă să consemneze prezentat de foștii elevi aportul hotărâtor al liceului în formarea noastră (adevărate ca vârf al „Piramidei de mutaţii de structură), pentru marea necunoscută care este granit” ce s-a născut și viaţa. afirmat la Cernăuţi în Deși, din motive de forţă majoră, Dumneavoastră nu aţi inima Bucovinei. A fost putut fi fi zic între noi, totuși, alocuţiunile vorbitorilor de la prezentat totodată ca această solemnitate au stăruit asupra frumuseţii morale de vrednic fi u al eroului de neegalat a marelui pedagog, primul comandant al Liceului la Oituz și Mărășești, un Militar din Cernăuţi. Mintea noastră de copii, de atunci, eminent conducător de a intuit la vreme tot ce aţi făcut pentru școală sau mai bine școală, făuritor al unei zis, că aproape totul vi se datora Dumneavoastră. Astăzi sănătoase educaţii de om, ne dăm seama cu profundă recunoștinţă -convinși fi ind că militar și patriot. nu putem fi acuzaţi de exagerare- că luptând și bătându-se Generalul Traian să înfi inţeze un liceu militar la Cernăuţi, care să poarte cu Grigorescu a păstrat cu semeţie numele marelui Voevod al Moldovei, colonelul Traian mult drag în arhiva sa Grigorescu a fost adevărat descălecător de grai și cultură sentimentală un album, Locotenent-colonelul Traian românească în inima Bucovinei noastre, unde a continuat cu coperţile îmbrăcate Grigorescu văzut de locotenentul Pop să dăltuiască în sufl etul și mintea urmașilor plăieșilor din în pânză gri, oferit de Codrii Cosminului, tiparele de foc ale conștiinţei naţionale, un anume locotenent Pop, probabil un subordonat, ce străjuită de graniţele fi rești ale ţării, pentru care marele său prezintă într-o manieră inedită, caricaturală, „ordinea părinte și-a dat viaţa în anii întregirii... de bătaie” a liceului militar la începuturile sale. Pe Au rămas de neuitat pentru noi orele Dumneavoastră de prima pagină a albumului sunt înscrise următoarele: educaţie și cunoaștere în general a vieţii, din care aţi reușit să „Ordinea de bătaie a Liceului «Militar Ștefan cel Mare» din faceţi adevărată «știinţă a sufl etului» și în care vă adresaţi Cernăuţi”, numele celui căruia i-a fost dedicat, „D-lui elevilor cu paternul «Bună ziua copii!» - emoţionantă locotenent-colonel Grigorescu E. Traian - Întâiul comandant chemare a sufl etelor, care topea dintr-un început distanţa al Liceului Militar – cu cel mai perfect devotament și dintre catedră și clasă, făcând loc încrederii și dragostei respect”, al autorului „Locotenent Pop” și „Cernăuţi, (adevăratele pârghii ale pedagogiei), fără de care sufl etul 24 decembrie 1925”. nu poate deveni receptiv. Aţi reușit astfel, prin valoarea Prin reprezentări grafice, extrem de reușite, de inestimabilă a conţinutului și folosind metode simple și inspirată subtilitate, unele completate cu înscrisuri scurte, necăutate – dirijate cu o măiestrie de mare pedagog, să dar defi nitorii pentru personalitatea și activitatea celor în ne prezentaţi un adevărat balet de echivalenţe morale, cauză, locotenentul Pop a realizat un admirabil album. înnoind de fi ecare dată cu semnifi caţia cu care adevărul, fi e el Desigur, ordinea de bătaie începe cu desenul ce-l știinţifi c sau umanist, creditează cultura în general, progresul reprezintă pe locotenent-colonelul Traian Grigorescu, social – viaţa însăși... ţinând în braţe un nou născut ce reprezintă liceul militar, Vă rog să-mi permiteţi, respectate Domnule General, să așa cum de altfel scrie pe pătura destinată înfășării aduc pe această cale,caldă recunoștinţă și respectuoasă preţuire acestuia. Următorul desen prezintă un locotenent- comandantului căruia - făcându-și până la capăt datoria colonel, probabil locţiitorul comandantului liceului, de ostaș și pedagog - școala i-a rămas datoare, înscriindu-i renumit pentru frumuseţea și eleganţa soţiei, ce apare numele cu majuscule pe marea poliţă de recunoștinţă, lăsând în plan îndepărtat. Urmează un distins maior, cu moștenire și îndreptar seriilor și anilor care au urmat și mustaţă și nas coroiat, știut ca un pasionat de sexul pentru care foștii Dumneavoastră elevi și subalterni vă aduc frumos, reprezentat de trei persoane ce dansează în plan un emoţionant omagiu. îndepărtat. „Ordinea de bătaie” este completată cu un căpitan, în mod sigur instructor, preocupat de a-i feri pe 24.VI.1969 elevi de vicii, precum fumatul- așa se explică prezenţa Maior (r) Filip D. Dinculescu”13. înapoia sa a unui elev sfi dător, cu ţigara în gură. Cuvintele sunt de prisos. Fostul elev a găsit cele mai Printre desenele albumului se regăsește și unul ce-l inspirate cuvinte pentru a da onorul recunoștinţei peste prezintă pe un locotenent sensibil la micile probleme și ani comandantului, omului, părintelui, Traian Grigorescu. frământări ale elevilor. El este desenat ţinând în palmă La fel de relevantă pentru perceperea respectului pe ocrotitor un elev ce-și jelește cu faţa în batistă necazurile. care foștii elevi i l-au purtat peste ani este scrisoarea trimisă Ofi ţerul responsabil cu administraţia, cu buna hrănire de promoţia 1932 a liceului, în anul 1967, cu prilejul a elevilor, a fost sugestiv desenat aducându-le elevilor, sărbătoririi a 35 de ani de la absolvirea acestuia, generalului adunaţi în grup, gustarea. Inspirat l-a desenat și pe document 2020 1 (87) 31 studii/documente profesorul de educaţie fi zică, se pare un pasionat de box. activitate extraordinar de Evident acesta a fost creionat în pantaloni de sport, având fecundă, graţie căreia acest mănuși de box în mâini. liceu militar nou înfi inţat, Locotenentul Pop a ironizat apetenţa exagerată în condiţii foarte grele pentru fi lozofi e a unui camarad, reprezentându-l cu o – sub toate raporturile – statuetă pe care era scris „Filozofi a” în braţe. Nu este este astăzi la înălţimea niciun dubiu în atribuirea caricaturii ofi ţerului fi nanciar celorlalte licee militare”15. al liceului, ce-l reprezintă pe un locotenent, al cărui Aprecierea bust se găsește așezat pe monede și care ţine în mână o directorului a coincis pe chitanţă... deplin cu cea a șefului „Ordinea de bătaie” conţine și corpul profesional. acestuia, Inspectorul Inconfundabil din cadrul acestuia este profesorul Tehnic al Învăţământului, de geografie, un fumător înrăit, desenat cocoţat pe generalul de divizie un material didactic specifi c disciplinei sale, un glob Nicolae Rujinschi pământesc. Un alt desen sugestiv pentru pasiunea (ortografiat uneori recunoscută a unui profesor, posibil de biologie, îl Rujinski – n.n.). Acesta a Generalul Dumitru Stratilescu reprezintă pe acesta ca un vestit cuceritor, întruchipat evidenţiat că locotenent- într-un cocoș, ce se plimbă ţanţoș pe lângă o „fl oare”. colonelul Traian Grigorescu „a dovedit cel mai viu interes, Profesorul de matematică este devoalat prin înscrisul de a depus o muncă neobosită pentru a face să ia fi inţă Liceul sub portret a frazei pe care probabil că o rostea adesea: Militar Ștefan cel Mare”16. Mai mult, a consemnat că „Numere mari și numere mici”. De asemenea, mai este dacă acesta nu s-ar fi implicat, liceul militar nu se putea prezentat un profesor, cunoscut de elevi pentru că a fost înfi inţa. „Prin relaţiile sale cu lumea industrială a putut inspector școlar doar o zi, performanţă înscrisă lângă atrage materiale de tot felul și a putut face faţă nevoilor caricatura ce i-a fost făcută. Un altul era personalizat prin urgente. Numai lui i se datorează reparatul localului și abordările și ticurile sale verbale, știute în liceu: „visuri înzestrarea cu tot ce trebuie”17. măreţe”, „mărirea lefurilor profesorilor de la licee” și „lecţii Foarte măgulitor pentru comandantul liceului militar particulare”. Evident că toate acestea au fost înscrise a consemnat generalul Rujinschi despre faptul că era lângă chipul său. foarte iubit de elevi: „Copilașii ce i s-au încredinţat, roiesc în Foarte inspirat a fost prezentat profesorul de latină și jurul său cu drag, căci le-a capturat inima prin interesul ce le viciul acestuia. Profesorul este reprezentat ţinând în mână o poartă în orice moment”18. Considera că la niciun alt liceu carte despre gramatica limbii latine. Sub desen este transmis militar copiii nu benefi ciau de o „așa grijă părintească ca la un mesaj clar pentru identifi carea sa: „In vino veritas!”. În Cernăuţi”. A apreciat și grija manifestată de locotenent- aceeași manieră este prezentată și prea-știuta pasiune a unui colonelul Traian Grigorescu faţă de corpul ofi ţeresc locotenent, desenat alături de un „popic” și lângă care este încadrat în liceul militar, de ridicarea permanentă a consemnat „Rex popicum”. competenţei sale profesionale, consemnând: „Se ocupă Prestaţia colonelului Traian Grigorescu la conducerea de fi ecare (ofi ţer –n.n.) și pregătirea de la liceu se face cu Liceului Militar „Ștefan cel Mare” a fost apreciată nu îngrijire și frumoase rezultate”19. numai de elevi și subordonaţi, ci și de către șefi i săi. În anul 1926, în perioada 20 octombrie-18 noiembrie, În „Foaia calificativă pe anul 1925”, de apreciere a colonelul Traian Grigorescu a urmat „Cursul de formare primului său an la comanda Liceului Militar „Ștefan cel a locotenent-coloneilor”. Directorul cursului, generalul Mare”, directorul „Școalelor Militare” a consemnat că Virgil Economu20, a consemnat, printre altele, în Adresa pe Traian Grigorescu îl cunoștea – de când era elev la nr. 19 din 24 noiembrie 1926, trimisă Direcţiei Școalelor Școala Superioară de Război – ca un ofi ţer de excepţie: Militare, că pe întreaga durată a cursului, comandantul „[...] pot, cu convingere și în mod conștiincios să afi rm că liceului militar a dovedit conștiinciozitate, sârguinţă și domnia merită cu prisosinţă notele elogioase și caracterizările cunoștinţe temeinice, „constituind un frumos exemplu eminente pe care le-au făcut (șefi i săi-n.n.) în decursul pentru masa celorlalţi camarazi”. timpului”14. I-a apreciat dorinţa permanentă de ridicare Aprecieri extrem de măgulitoare la adresa sa a nivelului de pregătire profesională, evidenţiind că, conţine și „Foaia califi cativă pe anul 1926”. Directorul în anul 1924, a participat la „Cursul de informaţii al Școalelor Militare a menţionat că „a continuat, și în anul geniului”, iar în anul 1925 la „Cursul de informaţii” (pentru acesta, cu aceeași destoinicie și tragere de inimă, ca și în informaţii – n.n.) organizat de Marele Stat Major. A dat o anii precedenţi, opera sa pe tărâm cultural și educativ, de înaltă apreciere responsabilităţii de care a dat dovadă încă excelent comandant al Liceului Militar din Cernăuţi. Prin din primele zile ale numirii la comanda liceului militar: eminentele sale însușiri și cunoștinţe, colonelul Grigorescu este „De la luarea comenzii Liceului Militar din Cernăuţi destinat înaltelor trepte ale ierarhiei militare”.Generalul (20 iulie 1924), locotenent-colonelul Grigorescu a depus o și-a încheiat aprecierea cu consemnarea propunerii de

32 1 (87) 2020 document studii/documente înaintare a acestuia la „alegere” în grad, a relevării faptului A apreciat priceperea sa că poate oricând comanda un regiment de artilerie și că în conducerea benefi că „un asemenea ofi ţer e de mare folos să stea încă 3-4 ani la a corpului profesional și liceu”21. ofi ţeresc, devotamentul Și generalul Dumitru Stratilescu a avut numai de excepţie manifestat cuvinte de laudă faţă de exprimarea profesională, din în administrarea și anul 1926, a primul comandant al Liceului Militar: gospodărirea liceului „locotenent-colonelul Grigorescu Traian a organizat Liceul militar în condiţiile Militar Cernăuţi cu o hărnicie și pricepere remarcabile, ceea manifestării unor ce dovedește încă o dată că este un ofi ţer distins care merită însemnate lipsuri cu prisosinţă a fi înaintat la alegere”22. materiale. De aceea, Cuvintele de laudă ale șefi lor la adresa sa nu au lipsit inspectorul și-a încheiat nici din conţinutul „Foii califi cative pe anul 1927”. Șeful consemnarea din „Foaia său nemijlocit, generalul Cerchez, șeful Școalelor Militare, calificativă” astfel: a consemnat: „colonelul Grigorescu Traian a desăvârșit bine „Propun a fi decorat această operă a sa de organizare a Liceului Militar Cernăuţi, cu Ordinul «Coroana pe care l-a comandat, cu aceeași destoinicie și tragere de inimă, României» clasa a III-a ca și în anii trecuţi”23. Printre altele a apreciat și că „domnia pentru excelentele servicii sa a făcut însemnate sacrifi cii bănești pentru a se duce în aduse armatei în calitate America, în cursul lunilor iulie și iulie (50 zile), cu societatea de comandant al Liceului Generalul Traian Grigorescu «Amicii Americii», ceea ce constituie o vrednică laudă pentru Militar «Ștefan cel Mare»”26. domnia sa”24. A contribuit astfel, pe cheltuiala sa, alături de Cu aprecierile celor doi șefi ai colonelului Traian alţi buni români, la promovarea spiritualităţii românești și Grigorescu a fost de acord Inspectorul General de a imaginii României Mari în SUA. Armată, generalul de divizie Nicolae Petala, despre care Și Inspectorul Tehnic al Învăţământului Militar a am amintit mai sus. elogiat activitatea sa din perioada evaluată. A menţionat Prezenţa sa la comanda Liceului Militar din Cernăuţi că „a depus timp de 4 ani o muncă rodnică și pricepută în s-a încheiat la 1 aprilie 1928, odată cu numirea în funcţia toate direcţiile pentru a pune baza liceului militar modern”25. de comandant al Regimentului 11 Artilerie.

Lieutenant-colonel Traian Grigorescu – the fi rst Commandant of the Military High School „Ştefan cel Mare” in Cernăuţi Brigade General (r) prof. univ. Adrian Stroea Ph.D., Colonel (r) Marin Ghinoiu

Abstract: Traian Grigorescu honored the fi gure of his father, the hero of World War I, General Eremia Grigorescu, throughout his career. At the establishment of the Military High School „Ştefan cel Mare” in Cernăuţi, in 1924, he was appointed to its leadership. With love for children and respect for professors, he managed to transform the high school in an elite institution of the Romanian military education. Keywords: Traian Grigorescu, „Ştefan cel Mare” Military High School, Cernăuţi, 1924, commandant.

NOTE

1 Traian Grigorescu, Însemnări, Serviciul Judeţean Prahova al Arhivelor 12 Traian Grigorescu, Op. cit., pp.27, 44. Naţionale (în continuare SJPAN), Fond Arhivistic Grigorescu, p.27. 13 Ibidem, p. 56. 2 Generalul Dumitru Stratilescu (1864-1927) a fost un valoros ofi ţer de infanterie. 14 Arhivele Militare Române (în continuare AMR), Memoriu original al A participat la Campania din 1913 Şi la Primul Război Mondial. A deţinut generalului Traian Grigorescu, f. 45. funcţii de mare răspundere: comandant de brigadă, divizie, corp de armată, 15 Ibidem, f. 46. inspector general de armată. 16 Ibidem, f. 45. 3 Traian Grigorescu, Op. cit., p.6. 17 Ibidem, f. 46. 4 Ibidem, pp. 28-29. 18 Ibidem. 5 Generalul Petala (1869-1947) a fost un valoros ofi ţer de artilerie, ce a urmat, 19 Ibidem. în perioada 1892-1894, Şcoala de Război din Torino. În timpul Primului Război 20 Generalul Virgil Economu s-a afl at, la 3 august 1919, în fruntea batalioanelor Mondial a fost comandat de divizie, corp de armată Şi armată. A fost directorul ziarului „Cultura Poporului”. A fost senator de drept. A publicat mai multe cărţi. de dorobanţi ce au intrat în Timişoara şi au impus prima administraţie 6 Traian Grigorescu, Op. cit.,p.27. românească, care a înlocuit-o pe cea sârbească. 21 7 Ibidem, p.28. AMR, Memoriu original al generalului Traian Grigorescu, f. 46. 8 Ibidem. 22 Ibidem. 9 Ibidem. 23 Ibidem, f.47. 10 Decebal Grigorescu, Scurte note biografi ce despre generalul Traian Eremia 24 Ibidem. Grigorescu, SJPAN, Fond Arhivistic Grigorescu, p. 9. 25 Ibidem. 11 Ibidem, p. 29. 26 Ibidem, f.48. document 2020 1 (87) 33 studii/documente ACHIZIŢIONAREA DE LICENŢE PENTRU INDUSTRIA AERONAUTICĂ LA ÎNCEPUTUL ANILOR 1930

Dr. Viorel GHEORGHE1

ituaţia înzestrării aviaţiei militare române Partea la începutul anilor 1930 era problematică, britanică se Spentru că avioanele din dotare, majoritatea oferea să acorde din import, erau uzate sau depășite din punct de vedere României credite tehnic. Pentru că toate aceste avioane au fost achiziţionate pe o durată pe sume importante de bani, conducerea ţării a hotărât îndelungată, cu o să impulsioneze producţia naţională de celule și motoare dobândă de 4%. de avion, inclusiv prin achiziţionarea de licenţe. Primele În acel moment, fi rme occidentale care au dorit să ofere licenţe și chiar să România nu putea investească în industria românească au fost cele britanice. face împrumuturi La 14 august 1930, Firma „Vickers”, sfătuită de ing. Gogu directe decât Constantinescu2, s-a adresat atașatului naval al României în condiţiile de la Londra, arătând disponibilitatea de a construi pentru împrumutului România submarine, distrugătoare, crucișătoare, avioane și de stabilizare, cu motoare de avioane, împreună cu Firma „Armstrong” și cu dobânzi de 9%. Motorul „Bristol-Jupiter” (Sursă: www.wikipedia.com) sprijinul fi nanciar al lui „Bank of England”. Din punct de În timpul discuţiei cu atașatul naval al României din vedere fi nanciar, oferta britanică era avantajoasă pentru capitala Imperiului britanic, directorul general al Firmei România. „Vickers Ltd”, comandorul baronet, Sir Trevor Dawson Ministerul Aerului britanic l-a informat pe menţiona „cu privire la chestiunea aviaţiei, luăm notă cu mare comandorul Niculescu că este foarte deranjat de faptul interes că dumneavoastră aţi dispune de un fond anual cam de că fi rma „Gnome-Rhone” face speculă cu motoarele 500.000 lire sterline disponibile pentru serviciile aeronauticei „Bristol-Jupiter”, pe care le construia pentru piaţa și noi am trimite, cu mare plăcere, un reprezentant să discute europeană. Pentru a contracara acest fenomen, fi rmele cu Guvernul dumneavoastră asupra satisfacerii dorinţelor britanice au primit ordin să realizeze noi motoare, mult dumneavoastră. Noi construim, după cum știţi, toate tipurile mai performante. Era o informaţie foarte preţioasă, de avioane și hidroplane și suntem în măsură să satisfacem în de care trebuia să se ţină cont la București. Mai mult, mod efectiv orice cerere veţi putea avea”3. comandorul Niculescu avea informaţia că cei de Comandorul P. Niculescu, atașatul naval român din „Armstrong-Siddeley” au perfecţionat motorul „Jaguar”, capitala Imperiului Britanic, informa, la 18 august 1930, obţinând performanţe deosebite. Informaţia era foarte guvernul de la București că fi rmele engleze erau dispuse valoroasă, pentru că această fi rmă urma să se alieze cu să preia și Uzinele „IAR” și să producă în România tot „Vickers”, pentru a colabora cu România. echipamentul de care are nevoie armata română, inclusiv Generalul Higgins, care în acel moment era directorul motoare de mare putere. Atașatul naval român sublinia în tehnic din Ministerul Aerului de la Londra, a dat de raportul său că „oferta este foarte avantajoasă și că se bucură înţeles comandorului Niculescu că realizarea acestei de sprijinul guvernului englez”4. Interesul grupului „Vickers” colaborări ar permite aviaţiei române să dispună de orice pentru industria românească era normal, printre altele și motor dorește6. pentru că era unul dintre acţionarii de la „IAR”. O altă variantă de fi nanţare a acestei colaborări, Comandorul P. Niculescu sublinia că această ofertă, agreată de către partea britanică, era ca banii să vină de fapt, vine de la guvernul englez și nu neapărat din din partea bugetului ordinar al României, fără a se mai partea grupului „Vickers”. „Am arătat că Bank of England apela la credite extraordinare sau împrumuturi speciale. fi nanţează pe Vickers și industria engleză, în conformitate cu În felul acesta, România își putea echipa forţele militare indicaţiile Amiralităţii și că nicio întreprindere comercială, cu echipamente moderne și de calitate, fără a se cheltui industrială sau de altă natură, nu se poate negocia în Anglia bani în defavoarea altor nevoi ale ţării. fără avizul acestor 3 factori regulatori ai politicii engleze Comandorul Niculescu sublinia în raportul său și alte și mondiale, fi indcă nicio bancă sau o altă întreprindere implicaţii ale acestei colaborări româno-britanice „… nu angajează negocieri cu străinii până nu cer avizul și pe lângă garanţia calităţii materialului și a execuţiei lui, consimţământul Guvernului…”5. ne-am asigura protecţia Angliei, deoarece cu capitalul englez

34 1 (87) 2020 document studii/documente angajat în felul acesta, am fi siguri că la nicio frontieră de-ale noastre nu ne vom mai supăra și nici cuirasatele și crucișătoarele de la Sevastopol nu vor mai face manevre navale în faţa Mamaiei și a Constanţei, iar Strâmtorile ne vor fi larg deschise fără nicio formalitate”7. Motorul „Armstrong-Siddeley Jaguar” Motorul „Napier Lion XI” (Sursă: www.wikipedia.com) (Sursă: www. wikipedia.com) Intenţia serioasă a părţii engleze a bucata, cu plata anticipată a 10% din valoarea totală fost dovedită și de vizita pe care i-a făcut-o atașatului a contractului. Firma engleză nu era interesată de militar român de la Londra, directorul Secţiei Aviaţie din construirea în România a unei fabrici de motoare de cadrul Firmei „Vickers” și anume generalul W.B.Caddel. avion, autorităţile de la București fi ind nevoite să se Acesta a ţinut să precizeze că vor construi orice fel de descurce singure. Firma „Napier” promitea însă că foarte motor dorește România pentru aviaţia sa, ori în fabricile curând va putea vinde României și licenţa motorului în din Anglia ori în România. Generalul Caddel a subliniat stea, răcit cu aer, cu 16 cilindri, „Rapier” care se găsea pe că partea română nu ar trebui să-și facă griji, că nu vor lista secretă a Ministerului Aerului Britanic. Cererile putea achiziţiona motorul „Jupiter”, pentru că ei vor acestei fi rme erau însă peste posibilităţile fi nanciare și oferi motoare mult mai bune. Mai mult, Firma „Vickers” tehnice ale României11. era decisă să preia „IAR”-ul, așa cum se găsește în acel Din păcate, aceste două proiecte nu s-au materializat. moment8. Pe de o parte a fost lipsa de voinţă a României, iar pe de O altă ofertă a venit de la Firma britanică „Napier”, altă parte, Franţa a căutat să ţină România departe de pentru producerea în România a motoarelor „Lion infl uenţa politică a Angliei. A contat foarte mult și faptul XI A”. În ziua de 29 septembrie 1931, Joseph Attas, că aviaţia militară română optase deja pentru motoarele reprezentantul general pentru România al Firmei de răcite cu apă, în timp ce ofertele englezilor erau mai motoare de aviaţie „Napier et Son. Ltd” din Londra degrabă de motoare răcite cu lichid12. s-a adresat secretarului particular al regelui Carol al Presiuni asupra dotării cu avioane și motoare noi au II-lea, solicitând o audienţă pentru directorul general al venit din partea Marelui Stat Major și a Poloniei. Marele Uzinelor „Napier” și anume Claude H. Winter9. Stat Major sublinia că are nevoie urgentă de 50 de avioane Firma „Napier” i-a prezentat regelui oferta sa pentru de vânătoare pentru realizarea stocului de siguranţă, impus România. În acel moment, această fi rmă britanică, era prin tratatele de alianţă. Polonia, care era cel mai apropiat recunoscută pentru fi neţea motoarelor sale, adevărate aliat al României în acea parte de continent, insista pentru bijuterii tehnice. Producţia de mare serie a demarat-o unifi carea armamentului celor două armate. în anul 1921, cu motoarele seria II, urmate în 1924 de În perioada 20-23 august 1931, o delegaţie militară tipul 5, urmate, în 1926, de motoarele tip 5.A. În română condusă de generalul de divizie adjutant Nicolae, momentul în care au contactat conducerea României, fratele regelui Carol al II-lea, care era Inspectorul cei de la „Napier” produceau în serie motorul tip XI.A. General al Armatei de Uscat, Aeronauticii și Marinei a Motoarele „Napier” erau folosite pe avioane „Vickers”, vizitat Polonia, pentru a se documenta asupra industriei „Fairey” sau „Supermarine” și erau vestite pentru aeronautice din această ţară. Datorită solicitudinii părţii fi abilitatea lor deosebită10. polone, delegaţia românească a putut vizita diferite uzine În cazul în care România se hotăra să achiziţioneze de aviaţie, printre care „PZL” și „Skoda” din Varșovia motoarele „Napier”, fi rma engleză se obliga să specializeze și uzinele din Biala și Lublin. Au fost prezentate de trei ingineri români, pentru producţia din România. partea gazdă principalele modele de avioane care se Motoarele construite în România nu puteau fi exportate, produceau în acel moment. „Potez XXV” era produs în iar constructorul român trebuia să folosească muncitori continuare ca avion de recunoaștere în timp ce avionul cu înaltă califi care, precum și materiale de o calitate „Spad 61”, din care Polonia dispunea de un număr foarte bună. În plus, guvernul român trebuia să comande important de exemplare în perfectă stare de funcţionare, la fi rma din Acton, 150 de motoare a 1.875 lire sterline a fost retras de la zbor, din cauza problemelor tehnice. document 2020 1 (87) 35 studii/documente

Avion românesc „PZL-11F” în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial (Sursa: www.valka.cz)

aviaţie din Polonia nu realiza magnetouri, în rest tot ce era necesar se producea în această ţară15. Succesul Poloniei în dezvoltarea industriei aeronautice Avion românesc „PZL-11B” în luptă cu un avion sovietic„I-16 RA TA” se datora și altor factori, printre care existenţa la nivelul (Sursa: www.alchetron.com) clasei conducătoare a unei concepţii clare, metodice Pentru a umple golul produs de retragerea „Spad”-ului 61, asupra pașilor ce trebuie urmaţi, precum și subordonarea industria polonă producea două modele de avioane de industriei aeronautice, conducerii Aviaţiei Militare polone. vânătoare, de tranziţie, până la intrarea în producţie de Prinţul Nicolae a propus regelui, în urma acestei vizite serie a noului avion de vânătoare „PZL-11”. Pentru o serie de măsuri pentru dezvoltarea industriei aeronautice aviaţia civilă și pentru cea de bombardament, Polonia românești, printre care: sprijin fi nanciar constant; dezvoltarea folosea un singur model de avion „Fokker”. În raportul producţiei de metale și aliaje necesare aviaţiei; cumpărarea adresat regelui Carol, prinţul Nicolae sublinia că Polonia de licenţe; seriozitate în comanda materialelor; redactarea a preferat să producă în ţară un avion cu performanţe chibzuită a contractelor; protecţia vamală, chiar exagerată, mediocre, „PZL-11”13, decât să cumpere din străinătate a industriei românești de aviaţie; înlesnirea fi rmelor străine un avion performant. Pentru dezvoltarea industriei de a înfi inţa fi liale în România; promovarea unor legi proprii, Polonia a luat o serie de măsuri printre care: care să sprijine dezvoltarea industriei, în general și pe cea specializarea în străinătate a inginerilor și maiștrilor; aeronautică în mod special; conducerea programului de folosirea specialiștilor străini; cumpărarea de licenţe dezvoltare a industriei aeronautice românești, de o singură pentru formarea mâinii de lucru; planifi carea comenzilor persoană; eșalonarea programelor de dezvoltare industrială, și a producţiei pe mai mulţi ani; dezvoltarea industriei astfel ca în 15 ani, industria românească să producă 60% metalurgice și a aparaturii de bord, precum și sprijinul din necesarul armatei române16. fi nanciar constant, din partea tuturor guvernelor. Propunerile prinţului Nicolae au fost adoptate la În consecinţă, industria polonă a început să producă ședinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării din avioane în concepţie proprie, majoritatea din tuburi 28 august 1931. La această ședinţă au luat parte de oţel sudate sau din duraluminiu. Sprijinul fi nanciar personalităţi importante ale armatei române, printre care constant a permis ca producţia să fi e ritmică, raţională generalul de divizie Vasile Rudeanu, care era Inspector și, în consecinţă, ieftină14. Acest lucru era demonstrat de General de Armată, generalul de brigadă Constantin faptul că industria polonă realiza avionul „Potez XXV” Lăzărescu, Inspector al Aeronauticii, generalul de brigadă la jumătate de preţ, comparativ cu „IAR” Brașov. De adjutant I. Iacobici, șeful de stat-major al Inspectoratului altfel, în acel an 1932, industria aeronautică românească General al Armatei de Uscat, Aer și Apă, colonelul nu producea decât două tipuri de avioane și un motor adjutant I. Stoicescu, adjutant al regelui Carol al II-lea, în licenţă. Din cele două fabrici de avioane, una, adică căpitanul inginer C. Nicolau din Serviciul Tehnic al „IAR”, „lâncezea”. Producţia de accesorii pentru avioane Aeronauticii. Acum s-a hotărât achiziţionarea de urgenţă era aproape inexistentă, iar producţia de avioane a patru escadrile de avioane de vânătoare „PZL-11”, era foarte scumpă. O altă caracteristică a industriei echipate cu motoare „Mercury”, pentru realizarea aeronautice polone a fost aceea că statul nu s-a amestecat stocului de urgenţă și pentru unifi carea armamentului cu în conducerea comercială a fabricilor, precum și în Polonia. Motivele alegerii acestui avion sunt prezentate diversifi carea producţiei, în acele fabrici, unde nu era în Procesul-verbal încheiat la această ședinţă17. rentabil să se producă doar echipament aeronautic. Era „Dat fiind că avionul IAR, nu-și va putea termina dată ca exemplu fabrica de motoare „Skoda” din Varșovia, încercările de punere la punct după transformările impuse de care producea în plus materiale telegrafi ce, telefonice Serviciul Tehnic și după adoptarea motorului Mercury decât în și de transmisiuni. Practic, în anul 1931, industria de primăvara anului 1932 și, deci, nu va putea fi pus în construcţie

36 1 (87) 2020 document studii/documente în serie înainte de lunile mai sau iunie 1932, astfel încât Se hotărăște a se propune Ministerului Armatei ca să se livrarea primelor avioane va începe abia la fi nele acelui an, cumpere un număr de patru escadrile de vânătoare PZL Concluzionând că: prevăzute cu motorul Mercury, pentru alcătuirea stocului a) avionul PZL cu motor Jupiter-Bristol F, dă de siguranţă. performanţe superioare Fokker-ului D XVI și în același timp Această alegere permite marele avantaj al unifi cării este complet pus la punct, materialului de vânătoare cu Polonia. b) că avionul PZL cu motor Mercury, adoptat de noi, Pentru ca uzina să poată efectua comanda până va urma să dea performanţe comparabile cu avionul Fairey, în primăvara anului viitor, urmează ca să se pășească c) că avionul Fairey are un motor răcit cu apă, deci se neîntârziat la încheierea contractului. Numai astfel uzina găsește în afara formulei adoptate de Aeronautica Română, va fi în măsură să ne livreze până la 1 aprilie, jumătate, apoi d) că este mult mai scump, diferenţa de preţ fi ind mai până la 1 mai, 2/3 din stocul de siguranţă cerut de Marele mare de un milion de lei la celulă, comparativ cu PZL, Stat Major, restul urmând să fi e livrat până la sfârșitul e) că celula avionului PZL satisface condiţiile moderne lunii iunie”18. de siguranţă, iar trecerea de la motorul Jupiter la Mercury S-a subliniat clar că această comandă a fost dată va fi foarte ușoară, motorul aparţinând aceleiași familii și pentru că avionul de vânătoare „IAR” nu putea intra în că prin această trecere, chiar performanţele actuale ale celulei producţie de serie mai devreme de fi nele lui 1932. S-a PZL, vor fi sensibil ameliorate, cerut motorul „Mercury” la avioanele „PZL” pentru că Iar pe de altă parte, ţinând cont de calităţile militare ale acestui acesta urma să fi e montat și pe avionul „IAR”. Alegerea aparat (vizibilitate excepţional de bună, ușoară accesibilitate a avionului polon era doar o măsură tranzitorie până la mitralierelor, judicioasa dispoziţie a instrumentelor de bord, defi nitivarea avionului de vânătoare „IAR”. comoditatea locului pilotului și construcţia complet metalică) După cum vom vedea, avionul „PZL-11” a fost produs arătată de comisia care a fost în Polonia și a cercetat acest avion. în România, dar cu alt motor.

Th e Purchase of Licenses for the aeronautical Industry in the early Years 1930 Viorel Gheorghe, Ph.D. Abstract: In the early 1930 the endowment of Romanian military aviation was quite diffi cult. Th e airplanes were worn, physically and morally and insuffi cient in number. For this reason, the country’s leadership has decided to purchase licenses for the development of industry and military aviation. Keywords: planes, industry, licenses, cooperation, program.

NOTE

1 Comitetul Român de Istoria şi Filosofi a Ştiinţei şi Tehnicii. Divizia de Istoria de 7.000 de mile în zona Africii de Vest, unde au survolat regiuni neexplorate. Tehnicii. Între 12 ianuarie-11 martie 1931, bimotoare „Vickers-Victoria”, prevăzute cu 2 Inginerul Gogu Constantinescu s-a născut la 4 octombrie 1881 la Craiova. motoare „Napier” au realizat un nou raid Cairo-Cape Town şi retur şi din nou Tatăl său era profesor de matematică, iar un unchi era inginer. În anul 1904, a motoarele au funcţionat bine. În cursul anului 1931, doi piloţi englezi, căpitanul absolvit, ca şef de promoţie, Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele. Împreună T. Neville Stock şi J.R.Chaplin au realizat cu un biplan „Vickers”, cu motoare cu inginerul Tiberiu Eremia a înfi inţat o fi rmă de construcţii, cu care a câştigat „Napier”, mai multe raiduri aeriene. La 12 aprilie 1931, au zburat de la Londra cinci licitaţii pentru construirea unor poduri din beton armat. A emigrat în Marea la Berlin şi retur, în 12 ore, realizând un nou record de viteză. După numai Britanie unde, datorită descoperirilor şi invenţiilor sale, a devenit „părintele o lună, cei doi au zburat de la Londra la Constantinopolîn doar 15 ore, cu o sonicităţii”. A murit la Londra la 11 decembrie 1965. Pentru detalii vezi Marian escală la Viena. La 23 mai 1931, au zburat de la Londra la Copenhaga şi retur, Rizea, Olteanul care a uimit lumea ştiinţifi că:Gogu Constantinescu-părintele într-o singură zi. În data de 24 iunie 1931 au efectuat un raid Londra-Varşovia teoriei sonicităţii, campionul invenţiilor, în Studii şi comunicări/DIS,vol.VIII, şi retur în aproximativ 15 ore. 2015, pp.225-234. 11 A.N.I.C, Fond Casa Regală. Ofi ciale, dosar nr. 42/1931, ff.1-4. 3 Arhiva Naţională Istorică Centrală (în continuare A.N.I.C.), Fond Casa Regală. 12 Cu toate acestea, implicarea capitalului britanic în economia românească era Ofi ciale,dosar nr. 116/1930, f.7. foarte mare. Domeniile predilecte erau extracţia şi prelucrarea petrolului, precum 4 Ibidem. şi comercializarea produselor agricole româneşti. Participarea capitalului englez 5 Ibidem, f.1. la industria de armament românească a permis armatei române să dispună de 6 Ibidem, f.2. câteva sisteme de armament performante. De exemplu, la Reşiţa după licenţă 7 Ibidem, f.3. „Vickers”, au fost construite tunuri antiaeriene de cal. 76 mm. Pentru detalii 8 Ibidem. vezi David Britton Funderburk, Politica Marii Britanii faţă de România (1938- 9 Ibidem, dosar nr. 42/1931, f.2. 1940), Editura Ştiinţifi că şi Enciclopedică, Bucureşti, 1983. 10 În preajma anului 1931, avioanele cu motoare „Napier” au obţinut o serie de 13 De fapt, avionul de vânătoare „PZL-11” nu a fost deloc un aparat modest. rezultate deosebite. De exemplu, între 11 ianuarie şi 24 februarie 1930, patru A fost extrem de apreciat de apreciat de piloţi şi a fost exportat. În momentul avioane „Fairey”, echipate cu motoare „Napier” au realizat un raid Cairo- intrării în dotarea aviaţiei polone, în 1934, era considerat cel mai avansat avion Cape Town şi retur. Motoarele „Napier” s-au comportat ireproşabil, fără a de vânătoare din lume.Pentru detalii, vezi www.alchetron.com/pzl-11. apărea vreo defecţiune, în timpul celor 12.000 mile de zbor. În septembrie 14 A.N.I.C, Fond Casa Regală. Ofi ciale, dosar nr. 38/1931, f.1. 1930, patru hidroavioane „Southampton”, echipate cu câte două motoare 15 Ibidem. „Napier”, au realizat un zbor de 3.300 mile în zona Mării Baltice, pe o vreme 16 Ibidem, f.3. neprielnică. Motoarele s-au comportat din nou foarte bine. În noiembrie 1930, 17 Ibidem. trei avioane „Fairey III F”, echipate cu motoare „Napier”, au realizat un raid 18 Ibidem, dosar nr. 35/1931, f.1. document 2020 1 (87) 37 studii/documente CRIZA CEHOSLOVACĂ ÎN VIZIUNEA ŞEFULUI MARELUI STAT MAJOR AL ARMATEI ROMÂNE – GENERALUL DE DIVIZIE ŞTEFAN GH. IONESCU

Profesor Dr. Alexandru ŞTEFĂNESCU1

egiunea opinia lui Ionescu, pericolul războiului nu era imediat, Sudetă, situată deoarece „Germania nu este în situaţia, nici din punct Rîn zona de de vedere economic, nici din punct de vedere militar, să graniţă a Cehoslovaciei se angajeze cu șanse de succes într-un confl ict cu Anglia și și locuită, în principal, Franţa”3. Opinia sa era întărită și de o serie de informaţii de etnici germani, a conform cărora „nici poporul german, nici poporul italian constituit, în toamna nu doreau un război contra Franţei și că nici Reichul, nici anului 1938, subiectul Italia, nu erau economic în măsură să susţină un război de unei noi pretenţii lungă durată”4. anexioniste din partea La rândul său, Delmas i-a împărtășit generalului Reichului german. român credinţa că, în ciuda sentimentului defetist Disputa cehoslovaco- al oamenilor politici francezi și britanici, un blocus germană privitoare la economic strâns, însoţit de puternice lovituri aeriene și această zonă părea că navale va afecta sufi cient statele agresoare, fără a se mai Generalul de divizie Ștefan Gh. Ionescu – șef al Marelui Stat Major ameninţă pacea Europei recurge la un „gigantic Verdun”. între 1 noiembrie 1937 și 1 februarie 1939 și a focalizat atenţia și Opinia era împărtășită de interlocutor și remarcăm eforturile diplomaţiei analiza corectă a generalului român, superioară prin europene. În fi nal, criza a fost dezamorsată prin Acordul obiectivitate oamenilor politici ai epocii, aflaţi la de la München (30 septembrie 1938) – conferinţă la conducerea guvernelor britanic și francez – opinie care care Marile Puterile ale Europei au sacrifi cat practic corespunde cu cea a istoricilor contemporani5. Generalul Cehoslovacia pentru a câștiga mai puţin de un an de pace. considera și că Hitler va asculta sfaturile anturajului său și Regiunea Sudetă avea o importanţă strategică imensă ale militarilor germani, care cereau moderaţie6, iar faptele pentru Cehoslovacia, acolo fi ind situate majoritatea îi vor da dreptate peste doar câteva zile. fortifi caţiilor de apărare a graniţei, ca și foarte multe Întrebat asupra mobilizării făcute de Ungaria, dintre băncile sale. De aceea, când Marea Britanie și generalul român estima că circa 180.000 de soldaţi Franţa au dat Sudetenland Germaniei, au facilitat anexarea maghiari fuseseră chemaţi sub arme și că dispozitivul de întregii ţări. Întrucât Cehoslovacia nu a fost invitată la război fusese realizat pe graniţa cehoslovaco-maghiară. conferinţă, cehii și slovacii numesc uneori Acordul de la În replică, Statul Major român luase măsurile necesare München, Dictatul de la München. Termenul Trădarea pentru a putea declanșa o mobilizare rapidă și deplasase de la München este de asemenea folosit pentru că alianţa efective reduse la graniţa cu Ungaria, în scopul realizării militară pe care Cehoslovacia o avea cu Franţa nu a fost unei acoperiri pentru 48 de ore. În cazul unui atac maghiar respectată. asupra Cehoslovaciei, Ionescu era sigur că România va Diferendul cehoslovaco-german a făcut și obiectul interveni militar și spera în concursul Iugoslaviei7. unei ample discuţii purtate, cu puţine zile înainte de În raportul către guvernul său, Delmas sublinia acord, de colonelul Georges Delmas, atașatul militar al faptul că, deși decizia uni intervenţii militare aparţine Legaţiei Franţei în România și generalul Ștefan Gheorghe guvernului, ea corespundea opiniei generale a celor Ionescu, șeful Marelui Stat Major al Armatei Române2. mai buni militari români. Era luat în calcul și faptul că Iniţiativa discuţiei a aparţinut ofi ţerului francez, care, în generalul participase recent la Consiliul de Coroană raportul său către președintele Consiliului de Miniștri al de la Sinaia, unde se discutase această posibilitate, Franţei, a apreciat calmul și afabilitatea interlocutorului. consiliu la care se hotărâse și constituirea unei Comisii Raportul, alcătuit în principal din întrebări și pentru controlul și intensifi carea producţiei naţionale răspunsuri, relevă starea de spirit la nivelul conducerii de armament. armatei române, într-o perioadă în care norii negrii ai Spre deosebire de Ministerul Afacerilor Externe, unui nou mare război se strângeau pe cerul Europei. În care motivase poziţia prudentă a României în criza

38 1 (87) 2020 document studii/documente cehoslovacă prin lipsa de implicare a aliaţilor iugoslavi, parte din Europa Estică; că Ionescu era îngrijorat mai curând de poziţia echivocă va căuta să pună mâna pe a Poloniei – aliat tradiţional al României, dar cu care toate ţările a căror posesiune Cehoslovacia avusese un diferend de frontieră încă este necesară pentru a se de la înfiinţare8. Generalul român fusese înștiinţat mări la maximum, pentru și de constituirea unei mase de manevră la frontiera a trăi și pentru a domina occidentală a Uniunii Sovietice, ceea ce părea să crească continentul; că ea vizează, posibilităţile de intervenţie ale guvernului sovietic în în mod special, România criza cehoslovacă. din cauza resurselor agricole Discuţia i-a oferit lui Delmas prilejul de a pune o și petroliere. În opinia mea întrebare delicată, pe care guvernul francez se ferea este ultima ocazie (de a să o exprime în mod oficial: va permite România, opri înaintarea Germaniei sub garanţia integrităţii teritoriale dată de Anglia, - n.n.)11. Dacă o lăsăm Franţa și Rusia, ca trupele sovietice să tranziteze să treacă, nu vom mai nordul teritoriului său pentru a interveni în sprijinul putea opri Germania, sau, Cehoslovaciei?9. În viziunea lui Delmas existau doar două în orice caz, asta va cere pericole: contagiunea comunistă și ocuparea unei părţi a sacrificii enorme, pe când 12 teritoriului român de către sovietici. Primul pericol fusese azi, victoria pare sigură” . Colonelul Georges Delmas și în trecut înlăturat cu succes de către români, iar pentru Concluziile raportului al doilea oferea garanţiile franco-britanice. „Nu putem înaintat de Delmas erau că: „România va rămâne conta pe o promisiune rusească!”, a fost răspunsul prompt al fi delă angajamentelor militare luate”, păstrând totuși, în interlocutorului român10. Replica l-a făcut pe Delmas să așteptarea deciziilor Marilor Puteri, o atitudine rezervată nu mai insiste pe acest subiect și să recomande în raport „pentru a nu-și compromite relaţiile pe viitor” și că, în cazul să nu se mai facă presiuni asupra guvernului român, izbucnirii războiului, va fi alături de aliaţii tradiţionali, pentru a lua a priori o poziţie „pe acest subiect iritant”. El Franţa și Anglia13. opina că, în caz de absolută necesitate, guvernul român Istoria va da dreptate șefului Marelui Stat Major va permite, totuși, trecerea trupelor sovietice. român. În prezent, Acordul de la München este apreciat Remarcabilă este clarviziunea șefului Marelui Stat ca fi ind o încercare anglo-franceză eșuată de conciliere Major român și în privinţa intenţiilor Germaniei: „Cred că cu Germania nazistă, dar și o ocazie în care o poziţie anexarea Cehoslovaciei nu este decât o etapă și că Germania fermă a puterilor occidentale ar fi prevenit, poate, un este, în realitate hotărâtă să cucerească Europa Centrală și o nou război mondial.

Th e Czechoslovak Crisis in the Vision of the Chief of the General Staff of the Romanian Army – Division General Ştefan Gh. Ionescu Prof. Alexandru Ştefănescu, Ph.D. Abstract: In 1938, Colonel Georges Delmas, the military attaché of the French Legation in Romania requested to General Ştefan Gheorghe Ionescu, the chief of the General Staff , a meeting to discuss the Czechoslovak-German dispute. Th e conclusions, presented by the offi cer to the president of the French Council of Ministers, referred to the München Treaty as a failed attempt to reconcile with Nazi Germany. Keywords: 1938, Colonel Georges Delmas, military attaché of the French Legation in Romania, General Ştefan Gheorghe Ionescu, General Staff.

NOTE

1 Colegiul Naţional „Constantin Cantacuzino” Târgovişte, Biblioteca 6 Poziţie confi rmată şi de Ivone Kirkpatrick, The Inner Circle, Macmillan, Judeţeană „I.H. Rădulescu” Dâmboviţa. London, 1959, p. 135. 2 Şeful Marelui Stat Major al Armatei Române (1 noiembrie 1937-1 februarie 7 Doc. cit., f. 2. 1939), este considerat unul dintre organizatorii sistemului militar de apărare 8 Zona Cieszyn, în germană Teschen, în cehă Těšín. al României în perioada interbelică, având o remarcabilă pregătire profesională, 9 În raportul său din 30 decembrie 1937, Delmas sugera ca solicitarea să fi e o conştiinţă şi devotament demn de relevat, conducând pregătirea de război a făcută ofi cial doar în caz de maximă necesitate, fi ind convins că românii vor armatei în condiţiile cele mai bune. respinge posibilitatea tranzitării teritoriului lor de către Armata Roşie. 3 État-major de l’Armée de Terre, Service Historique, dosar nr. 7 N 3052: 10 Rapoartele ataşatului militar 1938, Raportul ataşatului militar al Legaţiei Doc. cit., f. 5. 11 Franţei în România nr. 89 din 28 septembrie 1938, f. 1. O opinie similară a avut-o, mulţi ani după evenimentele din 1938, marele 4 Ibidem, f. 5. analist militar britanic Basil Liddel Hart. 5 William Shirer, The Rise and Fall of the Third Reich, PanBooks, London, 12 Ibidem, ff. 2-3. 1968, p. 520. 13 Ibidem, f. 6. document 2020 1 (87) 39 studii/documente UN FIU AL ARDEALULUI CĂZUT LA DATORIE ÎN ÎNDEPĂRTATUL CAUCAZ – EROUL CĂPITAN EUGEN BALINT

Plutonier adjutant Eugen-Dorin SPĂTARU1

-a născut la În timpul perioadei a II-a, a comandant plutonul de mitraliere, 18 octombrie arătând dragoste de muncă. La manevrele pe divizie a S1906, în comandat plutonul de infanterie, făcând progrese frumoase. localitatea Sânmartin, Se ocupă și se îngrijește de soldaţii în subordine. Foarte bun plasa Desigt, judeţul executant și respectuos faţă de superiori. Bun trăgător cu pușca Turda, fiind fiul lui mitralieră. Îndrumat va deveni un bun ofi ţer”4. Eugen (preot greco- În baza Deciziei Ministeriale nr. 575 din 25 septembrie catolic) și al Mariei. Unul 1928, în perioada 5 noiembrie 1928-10 septembrie dintre străbunicii săi era 1929, a fost detașat pentru a urma cursurile Institutului Simion Balint, figură Naţional de Educaţie Fizică (I.N.E.F.) -Secţia Militară. legendară a revoluţiei A absolvit cu media 7,55. Pentru perioada 1 noiembrie române din Transilvania 1928-31 octombrie 1929, directorul I.N.E.F., colonelul din 1848-1849, și un Virgil Bădulescu consemnează: „sănătos și rezistent, poate apropiat colaborator al participa la campanie. Perseverent și cu putere de muncă. lui Avram Iancu. Așadar, Disciplinat și bun camarad. A urmat cursurile I.N.E.F.- Căpitanul Eugen Balint o familie implicată în Secţia Militară, absolvind cu media 7,55. Este apt a i se marile evenimente din istoria Transilvaniei, și care i-a încredinţa conducerea educaţiei fi zice în corp”5. insufl at viitorului erou o înaltă conștiinţă patriotică. După absolvire, a revenit în cadrul batalionului. După absolvirea claselor primare în localitatea natală, Pentru perioada 1 noiembrie 1928-31 octombrie 1929, tânărul Eugen Balint a urmat cursurile Liceului „Regele același comandant de batalion, notează succint: „la data de Ferdinand” din Turda, în perioada 1919-1926. 17 septembrie 1929, devenind bolnav, a plecat la spital, S-a orientat spre o carieră militară, fi ind admis în baza de unde până în prezent nu s-a reîntors. Astfel anul acesta Deciziei Ministeriale nr. 829 din 25 septembrie 1926 în rămâne cu notele date de către I.N.E.F.”6. cadrul Școlii Militare Ofi ţeri Activi de Infanterie nr. 1 Pentru perioada 1 noiembrie 1929-31 octombrie 1930, București. A fost avansat succesiv la gradele de caporal noul comandant al batalionului, locotenent-colonelul -la 1 martie 1927 și sergent -la 1 iulie 1927. În „Foaia de Vasile Florescu, îl apreciază negativ: „ofi ţer sănătos și apreciere” de la sfârșitul școlii, comandantul de companie rezistent la toate oboselile. Neserios în faţa trupei, ca și în consemnează: „Temperament: liniștit. Constituţia: rezistent, tot serviciul încredinţat. Absolvent al Cursului de Educaţie robust. Ţinuta: îngrijită. Purtare-educaţie: foarte bună, Fizică, nu a depus nici cel mai mic interes pentru ca să ordonat. Caracter: în formare. Aptitudini: instructor, educator răspândească în batalion cele ce a învăţat acolo. Ofi ţer leneș și comandant mediocru, cunoaște foarte bine armamentul și neglijent, căruia nu i se poate da un serviciu de încredere. A infanteriei, conștiincios. Instrucţia-practica: bun executant, fost comandant de pluton de recunoaștere, în care însărcinare instrucţia de luptă o cunoaște binișor, bun trăgător cu pușca și a dovedit pe lângă nepricepere și o completă lipsă de interes pușca mitralieră. Nota fi nală califi cativă: continuu îndrumat pentru nevoile trupei. În însărcinarea de instructor de în carieră și muncind cred că va putea deveni un bun ofi ţer”2. educaţie fi zică, aceeași totală lipsă de tragere de inimă. Am A absolvit cursurile școlii militare cu media 6,26, fi ind fost nevoit să-l înlocuiesc. În aplicaţiile tactice, deși avea toată clasifi cat al 329-lea din 360 absolvenţi. În baza Înaltului posibilitatea și îndrumările necesare, nu a dat niciun folos Decret Regal (Î.D.R.) nr. 1828 din 28 iunie 19283 a fost pentru unitate. Cultură generală mulţumitoare, cunoștinţe avansat, pe data de 1 iulie 1928, la gradul de sublocotenent profesionale reduse. Ofi ţerul trebuie de aproape supravegheat și repartizat la Batalionul 7 Vânători de Munte din și îndrumat pentru a produce ceva”7. Și comandantul garnizoana Zalău. Grupului 4 Vânători de Munte, colonelul Petre Bălănescu, În prima „Foaie califi cativă” din activitatea de ofi ţer, aprecia, probabil infl uenţat de precedenta caracterizare, că pentru perioada 1 august-31 octombrie 1928, comandantul „este un ofi ţer încă neformat, care trebuie foarte de aproape batalionului, locotenent-colonelul Ioan Cloaje, îl apreciază supravegheat și continuu îndrumat de șefi i său, pentru a fi ca fi ind: „sănătos, rezistent, poate face campanie. Are memorie de folos instituţiei”8. bună și este destul de inteligent. Bine educat și ordonat. Depune În baza Deciziei Ministeriale nr. 606 din 1930, în bunăvoinţă în completarea culturii generale, cât și profesionale. perioada 1 septembrie 1930-1 septembrie 1931, urmează

40 1 (87) 2020 document studii/documente cursurile Școlii Speciale de Infanterie Sibiu, pe care a recunoaștere cu rezultate absolvit-o cu media 6,37, fi ind clasifi cat al 264-lea din slabe. Activitatea 285 ofi ţeri-elevi. Și pe timpul școlii, caracterizările făcute desfășurată de acest de comandant, colonelul Victor Vecchio, nu i-au fost ofi ţer îl prezintă ca un foarte favorabile. Astfel, în „Foaia califi cativă” acesta a ofi ţer care nu este pregătit consemnat: „1. Aptitudini fi zice: prezentabil ca înfăţișare. pentru gradul următor. Constituţie fi zică mijlocie. Nu destul de sănătos și rezistent. Slab ofiţer, cultură și Mai are nevoie de antrenament, ca să poată înfrânge și suporta educaţie slabe”11. ușor greutăţile unei campanii. Încalecă binișor și mânuiește Pentru perioada mulţumitor sabia. Ţinuta nu destul de îngrijită. 2. Aptitudini 1 noiembrie 1931- militare: temperament fl egmatic. Nu are destulă energie. 31 octombrie 1932, Timid și șovăielnic. Spiritul de prevedere și de iniţiativă se poate observa o insufi cient dezvoltate. Nu destul de hotărât în activităţile schimbare pozitivă în sale. Voinţă slabă. Muncitor, însă nu destul de perseverent. Are ceea ce îl caracterizează, bunișoare aptitudini de instructor și comandant. Concepţie comandantul slabă. Caracter șovăielnic. 3. Capacitate:inteligenţă mediocră, batalionului, Generalul Leonard Mociulschi judecată greoaie. Nu destul de metodic în lucrări. Memorie locotenent-colonelul Alexandru Manolescu, consemnând: slabă. Spirit de observaţie insufi cient dezvoltat. Cultură „1. Înfăţișare plăcută, bine dezvoltat. Sănătos și rezistent. generală mediocră. Cultură profesională binișor îndrumată. Poate suporta cu ușurinţă greutăţile unei campanii. Călărește Aplicaţia la studii mulţumitoare. Lasă de dorit sub raportul bine. Trage bine cu armele infanteriei. Este un schior silinţei, atenţiei și interesului la învăţământ, pentru care nici desăvârșit. A luat parte la organizarea și execuţia raidului pe nu a dat rezultate destul de frumoase la fi nele anului școlar. itinerarul Zalău-Abrud. Ţinuta foarte îngrijită. Cu multă 4. Educaţie militară: disciplinat și cu sufi cient bun-simţ. Cu rezistenţă în faţa trupei. 2. Se orientează bine și ușor în prestigiu și demnitate în relaţiunile de serviciu, precum și în teren. Energic, calm și stăpânire de sine. Cu multă prevedere viaţa socială. Bun camarad, corect, sincer și devotat. Are simţul și iniţiativă bine înţeleasă. Voinţă fermă. Dotat cu multă onoarei și curajul răspunderii binișor dezvoltate. Spiritul putere de muncă. Stimulat, ofi ţerul este apt de orice efort. militar neformat. Cumpătat și ordonat în viaţă. Conduită Caracter loial. 3. Inteligent și cu judecată. A dat dovadă de bună. 5. Îndeplinirea serviciului: nu destul de punctual și bun-simţ practic și spirit de metodă în judecată și acţiune. conștiincios în îndeplinirea serviciului nedepunând sufi cient Spirit de sacrifi ciu bine dezvoltat. Cultură generală bine interes. Cam superfi cial în activitatea sa, având nevoie de îndrumată. Cunoaște bine întreg armamentul infanteriei îndrumări și stimulări. Absenţe: 13 zile. 6. Relaţii diferite: și aplică bine regulamentele în cadrul gradului său și a celui nu a suferit pedepse. Nu este căsătorit și nu are avere. Fără imediat superior. 4. Disciplinat. Simţul datoriei în deplin defecte și pasiuni care să-i scadă din prestigiu. 7. Concluzii. progres de dezvoltare. Bun camarad, cu frumoase maniere. Caracterizarea generală în Școala Specială a Infanteriei: slt. Purtare bună atât în societate, cât și în serviciu. 5. A comandat Balint Eugen, deși are sufi ciente elemente pentru a comanda și instruit Plutonul de Mortiere și Pionieri, dând rezultate mulţumitor unitatea corespunzătoare gradului. Va trebui să bune, probând că este un bun instructor și că judecă clar și just muncească serios și cu mai multă râvnă, spre a putea păși situaţiile tactice în care a fost pus. În acest an a depus tot zelul temeinic și a se menţine pe calea progresului, lucru pentru care pentru îndeplinirea serviciului în mod ireproșabil. A condus trebuie continuu îndrumat și sfătuit de șefi i săi. Susceptibil sporturile în batalion cu foarte frumoase rezultate. 6. Ofi ţer de a se forma prin fi rea sa docilă, nu va putea însă avea bun și necesar instituţiei armatei. Are vechimea și stagiul cerut perspective în carieră, dacă se va mulţumi cu ce i-a putut da pentru înaintare. Merită a înainta la vechime”12. școala într-un an”9. Comandantul Grupului 4 Vânători de Munte, Pentru perioada 1 noiembrie 1930-31 octombrie 1931, colonelul Bălănescu, notează: „Menţin notele date de comandantul batalionului, locotenent-colonelul Pompiliu comandantul de batalion. În acest an, slt. Balint Eugen, a Subotin, concluzionează: „faţă de întreaga activitate a făcut progrese deosebite dând dovadă de multă voinţă și putere ofi ţerului pe timpul stagiului în acest grad îl caracterizez: nu de muncă. Pe lângă prea bunele aptitudini fi zice, a făcut merită a înainta. Nepregătit complet pentru gradul următor. dovadă că are bune aptitudini militare. S-a ocupat serios cu Cade în prevederile art. 50 L.Î.A.”10 (Legea Înaintărilor dezvoltarea cunoștinţelor sale. În toate ocaziile, l-am găsit, și în Armată – n.n.). Și comandantul grupului, colonelul în această privinţă, în notă justă. La aplicaţii pe hartă și în Petre Bălănescu, consemnează: „menţin notele date de teren, a condus plutonul în bune condiţii. Judecă bine diferitele comandantul de batalion. Sublocotenentul Balint Eugen se situaţii tactice și ia măsuri juste. A comandat și instruit prezintă cu aceleași slabe aptitudini militare care îl arată ca Plutonul Pionieri și Secţia de Mortiere cu bune rezultate. A un ofi ţer slab. Lipsit de interes și conștiinţă în îndeplinirea condus sporturile în batalion cu rezultate foarte frumoase. serviciului, este un element căruia nu i se poate da un serviciu Activitatea de muncă pricepută și conștiincioasă, desfășurată de încredere. Trebuie veșnic controlat și impulsionat. De la în acest an de slt. Balint Eugen, îl prezintă ca un ofi ţer bun înapoierea de la Școala Specială a comandat Plutonul de și de nădejde. Merită a înainta la vechime”13. document 2020 1 (87) 41 studii/documente

Și „Foaia califi cativă” pentru perioada 1 noiembrie a apăra pe ofi ţer de a nu mai persista în această căsătorie, 1932-31 octombrie 1933, semnată de noul comandant de mai ales că niciun camarad nu ar fi putut admite ca această batalion, ni-l prezintă într-o notă pozitivă. Acesta aprecia: doamnă să intre în familia ofi ţerilor. Părintele ofi ţerului, preot „1. Înfăţișare plăcută. Sănătos și rezistent. Poate suporta român, cu lacrimi a adresat o scrisoare d-lui lt. col. Iroftescu, cu ușurinţă greutăţile unei campanii. Ţinuta îngrijită. Se comandantul garnizoanei, rugându-l să nu admită această prezintă cu prestanţă și energie în faţa frontului. Îi plac căsătorie. Am considerat, pe lângă o datorie, un sacrilegiu, a nu sporturile. Bun schior. 2. Energic, cu multă prevedere și fi ţinut seama de suferinţa de ordin sufl etesc a acestui distins mult spirit de iniţiativă. Se orientează bine în teren. Ochiul preot ortodox și de situaţia de fapt supusă mai sus, privitor câmpului dezvoltat. Temperament de nădejde în război. la această căsătorie”17. Voinţă și hotărâre fermă. Judecată clară, concepţie bună. În urma situaţiei descrise mai sus și a Raportului Corect și loial. 3. Inteligent, judecă just. Educaţie aleasă și special întocmit, în baza Ordinului General nr. 114 din cu bun simţ. Sufl et ales și binevoitor. A cedat sufl etului său, 1934 al Ministerului Apărării Naţionale (M.Ap.N.), la cu toate sfaturile date, de a înainta acte de căsătorie cu o 1 aprilie 1934, locotenentul Eugen Balint a fost mutat doamnă divorţată de origine maghiară și fără nicio avere. în cadrul Batalionului 9 Vânători de Munte din Sighet. Nestatornic, a înţeles la început să renunţe, apoi a revenit. În „Foaia califi cativă” pentru perioada 1 aprilie-31 Cultură generală bine dezvoltată. Cunoaște bine armamentul octombrie 1934, comandantul Batalionului 9 Vânători în serviciul infanteriei. Aplică bine regulamentele. 4. de Munte, locotenent-colonelul Leonard Mociulschi, Disciplinat, conștiincios și punctual la serviciu, cu o putere de notează: „1. Aptitudini fi zice: sănătos, foarte rezistent, poate muncă remarcabilă din convingere. Autoritar și cu prestigiu. face campania. Iubitor de munte. Ţinută îngrijită. Prestanţă Simţul onoarei dezvoltat. Duce viaţă ordonată. Bun camarad. relativă. Bun schior. 2. Aptitudini militare: nu destul de Cinstit și pătruns de curajul răspunderii. Sincer și drept. 5. energic. Are multă bunăvoinţă, dar nu are sistematizare și A instruit și comandat Plutonul de Legături și Transmisiuni îi lipsește impulsia, cât și iniţiativa. Timid. Foarte serios. dovedind pricepere, răbdare, perspicacitate și un deosebit spirit Ascultător, ceea ce face a se complecta ușor lipsurile. Muncește pedagogic. A arătat o deosebită solicitudine în instruirea mult, dar fără randament. 3. Capacitatea: caută a-și îmbogăţi tuturor specialiștilor. În timpul perioadei a II-a, telefoniștii cunoștinţele de cultură generală. Bune cunoștinţe profesionale au funcţionat excelent, deoarece, pe lângă instrucţia perfectă și le aplică mulţumitor prin regulamentele ce le cunoaște. A a oamenilor, toate aparatele erau, zilnic, reparate și verifi cate comandat și instruit plutonul de pioneri cu bune rezultate. personal de ofi ţer servind de model de învăţătură oamenilor. 4. Educaţia militară. Foarte disciplinat. Ascultător și foarte Semnalizatorii-observatorii și agenţii de transmisiuni, respectuos cu superiorii săi. Bun camarad. Fire tăcută. de asemenea, au corespuns așteptărilor. A dat un deosebit Caracter sincer. Sobru, cumpătat. Posedă simţul onoarei randament de muncă la organizarea Muzeului Companiei și al demnităţii. Are curajul răspunderii. 5. Îndeplinirea de Specialităţi. 6. Etate-27 ani, necăsătorit. 7. În concluzie: serviciului: 1.IV.1934-8.VIII. 1934-comandant pluton ofi ţer de nădejde”14. pionieri cu bune rezultate; 8.-31.VIII.1934 -locţiitorul șefului Comandantul grupului consemnează, la rându-i:„a Biroului mobilizare, unde a lucrat superfi cial; 1.1X.-1.XI. instruit și condus Plutonul de Transmisiuni, cu rezultate 1934 -comandantul Grupei de comandă și pluton legături și apreciabile, făcând dovada că s-a pus pe o cale sănătoasă în transmisiuni, cu rezultate mulţumitoare suportând bine toate îndeplinirea serviciului său. Ofi ţer bun”15. greutăţile ivite cu Manevra Regală. Concluzii: lt. Balint are În această perioadă, în conformitate cu Î.D.R. nr. 1158 la bază frumoase calităţi pentru a ieși din această atmosferă de din 13 aprilie 193316, pe data de 15 aprilie 1933, a fost timiditate, dat fi ind că e dornic de a se instrui și, fi ind foarte avansat la gradul de locotenent. ascultător, va fi un bun ofi ţer ce va putea produce mai mult Pentru perioada 1 noiembrie 1933-1 aprilie 1934, decât sufi cientul din prezent”18. comandantul Batalionului 7 Vânători de Munte, colonelul Colonelul Gheorghe Manoliu, comandantul Ștefan Curculescu, consemnează: „menţin în totul notele Grupului 5 Vânători de Munte, consemnează: „ofi ţer cu date pe anul 1932-1933. Ofiţerul a luat parte la toate multă tragere de inimă, înlocuiește în unele ocazii iniţiativa ședinţele de școală a ofi ţerilor în corp, dovedind pricepere și și personalitatea cu munca și disciplina. Cred că ofi ţerul, judecată clară în rezolvarea temelor și momentelor executate cu îndrumat și stimulat și chiar încurajat de comandantul său plutonul. I s-a încredinţat în acest timp comanda Plutonului de batalion va deveni un element de mai mult folos în unitate: T.T.R. (tineri cu termen redus-n.n.), pe care i-a instruit, acum este încă blazat, toţi găsindu-i numai defecte, ceea ce nu pregătindu-i ca ajutori de instructori, dobândind rezultate este real. Concluzii: un ofi ţer care va deveni bun și folositor”19. bune. Cu toate sfaturile date, și cu toate că și părinţii săi l-au În perioada 1 noiembrie-15 decembrie 1934, în baza povăţuit de a nu mai persista în a încheia căsătoria cu d-na Ordinului M.Ap.N.-Direcţia Chimică Militară nr. 94 din Suzana Fekete-săracă, divorţată și de origine maghiară, 1934, a fost detașat la Centrul de Instrucţie al Apărării ofi ţerul a stăruit în a i se înainte actele, care nefi ind susţinute Contra Gazelor, pentru a urma Cursul de ofi ţer cu gazele la de niciun șef ierarhic, au fost înapoiate neaprobate. Ofi ţerul, în Școala de Gaze, pe care a absolvit-o cu califi cativul „Bine”. urma procesului verbal al șefi lor ierarhici, a fost mutat pe baza Pentru perioada 1 noiembrie 1934-31 octombrie Raportului special de mutare ce am înaintat, tocmai pentru 1935, aceeași viitoare mare personalitate a vânătorilor de

42 1 (87) 2020 document studii/documente munte, locotenent-colonelul Mociulschi, îl caracteriza Companiei 1. A coman- pe locotenentul Balint ca fi ind „sănătos, rezistent, poate dat plutonul T.T.R. face campania cu mare ușurinţă. Polisportiv, bun schior și De la 1 martie la 31 tenismen. Ţinută îngrijită și prestanţă la front. În urma octombrie 1936- ofiţer emulaţiilor și schimbării de viaţă, se constată o mare deosebire cu îmbrăcămintea și în bine. Arată energie și multă voinţă muncind din convingere comandant pluton la și cu mult zel pentru unitatea sa pentru care pune multă Compania specialităţi. În ambiţie. Afecţiunea ce o avea pentru o unguroaică văduvă și tot cursul anului a fost și de care s-a vindecat complect îl face de a fi cu un moral foarte ofiţer cu gazele. În toate ridicat și mereu în voie bună între camarazi, dispărându-i și aceste funcţii s-a achitat acea timiditate temporară când se știe cu conștiinţa împăcată. conștiincios, depunând tot Este pe rolul de a solicita căsătoria cu o româncă de bună zelul pentru a se prezenta condiţie. Foarte bun camarad. Serios și muncește cu mult cât mai bine. Concluzii: un spor fi ind dotat cu mult simţ practic. Punctual la serviciu. ofi ţer folositor oștirii și bun Bună cultură generală și bună cunoștinţe profesionale. A pentru Vânătorii de Munte”23. absolvit Școala de Gaze. Deosebite aptitudini la legături și Comandantul Generalul Gheorghe Manoliu transmisiuni a dovedit la Manevrele Regale, când a asigurat grupului, colonelul Ștefan legătura în orice situaţie. Bun instructor și pedagog. Cu simţ Curculescu, consemnează: „fac aceleași aprecieri frumoase practic în toate aceste exerciţii. Bun ofi ţer de munte”20. ce am dat anul trecut atât pentru calităţile de ordin fi zic-bun Și comandantul Grupului 5 Vânători de Munte schior-,cât și asupra calităţilor ostășești și de capacitate. Atât consemnează: „alpinist, schior și tenismen. Cu multă energie din punct de vedere al pregătirii, cât și al instruirii a dat și prestanţă în faţa frontului. Aptitudini militare deosebite. rezultate foarte bune datorită capacităţii sale. În perioada Inteligent, concepţie și judecată clară. Corect, serios, demn și a 2-a, a comandat Compania la câteva aplicaţii, dovedind moral. Purtare frumoasă în serviciu. Disciplinat și foarte cunoștinţe și spontaneitate în hotărâri. La Școala ofi ţerilor muncitor, cu simţul onoarei și curajul răspunderii. Cultură în corp aceleași aprecieri bune. În concluzie: ofi ţer foarte bun generală bună, cea profesională asemenea. Cunoaște și aplică și de nădejde”24. bine regulamentele. A luat parte la Școala ofi ţerilor de corp și La 5 octombrie 1936, a fost numit în funcţia de la toate aplicaţii, precum și la Manevrele Regale, dovedind contabil în materii (ofi ţer cu evidenţa materialelor-n.n.), pricepere și o bună pregătire, hotărâri și măsuri judicioase. funcţie care i-a displăcut profund și în care, după cum se A instruit instructori și recruţi, Compania specialităţi, va vedea, nu a depus niciun efort pentru îndeplinirea ei comandând, ulterior,Plutonul de legături și transmisiuni în bune condiţii. cu rezultate foarte bune. În concluzie, ofi ţer foarte bun și de Pentru perioada 1 noiembrie 1936-31 octombrie nădejde”21. 1937, același comandant de batalion, îl caracteriza ca fi ind În urma absolvirii Secţiei Militare a O.N.E.F., a „sănătos, rezistent, apt pentru campanie. Ţinuta îngrijită. calităţilor sale sportive, mai ales a faptului că era considerat Bun schior. Trebuie să-și mai accentueze energia. Conștiincios. un foarte bun schior, un practicant al diferitelor sporturi, Muncește cu rezultate sufi ciente. Bun comandant de pluton în conformitate cu Î.D.R. nr. 2479 bis din 25 august 1934, și comandă în bune condiţii compania. Bune cunoștinţe de a primit Insigna de „Atlet Militar Complet”22. cultură generală. Sufi ciente cunoștinţe profesionale. Cunoaște De aceleași aprecieri încurajatoare se bucură și în regulamentele și le aplică mulţumitor. Concepţie sufi cientă. „Foaia califi cativă” pentru perioada 1 noiembrie 1935- Inteligent, bun camarad. Caracter deschis, sincer. Animat de 31 octombrie 1936, locotenent-colonelul Mociulschi spiritul de corp. Disciplinat, fi re docilă. Punctual la serviciu. consemnând: „Aptitudini fi zice: sănătos, rezistent, poate Demn și cu spiritul onoarei. Bune maniere în societate. Fire face campania. Prestanţă mulţumitoare. Ţinută îngrijită. tăcută și retrasă. Duce viaţă cumpătată. Ca ofi ţer contabil, Bun schior. Polisportiv. 2. Aptitudini militare: energie în materie a dovedit bune cunoștinţe a regulamentelor de suficientă. Muncește conștiincios. Fire de gospodar. Are administraţie, ţinând în bună evidenţă și execuţie a ordinelor iniţiativă la ocazii. Bun comandant de pluton și comandă în vigoare. În ordinea și curăţenia magaziei a dovedit mulţumitor compania. 3. Capacitatea: cunoștinţele de cultură mult simţ gospodăresc. Ţine la curent scriptele, asigurând generală continuă a și le complecta citind mereu. Cunoștinţele evidenţa acestui serviciu. În aplicaţiile pe hartă a dovedit profesionale bune. Cunoaște regulamentele și le aplică judicios. sufi ciente cunoștinţe a principiilor dând soluţii acceptabile. Bun instructor. Concepţie bună. 4. Educaţia militară: În perioada a II-a și pe zonă a comandat alternativ pluton inteligent, foarte bun camarad, calm și cu mult tact. Punctual și companie, majoritatea timpului fi ind la Divizionul 5 T.M. la serviciu. Disciplinat din convingere. Posedă simţul onoarei (Tunuri Munte – n.n.)unde a făcut stagiul conform ordinelor și al demnităţii. Cu bune maniere în societate. Tăcut și retras, superioare. Bun ofi ţer, folositor oștirii. Propuneri: merită a sincer. Fire sobră și cumpătată. Are curajul răspunderii. înainta la vechime”25. 5. Îndeplinirea serviciului: de la 1 noiembrie 1935 la 29 În conformitate cu Ordinul M.St.M. nr. 1572 din februarie 1936 - a fost ofi ţer cu îmbrăcămintea și comandantul 19 august 1937, în perioada 1 septembrie-25 octombrie 1937, document 2020 1 (87) 43 studii/documente locotenentul Balint a fost detașat în cadrul Divizionului 5 art. 32 din R.L.Î. (Regulamentul Legii de Înaintare – n.n.), Tunuri de Munte, pentru stagiul de colaborare între arme. care, în general, au fost bune. A depus toată voinţa pentru Comandantul divizionului, locotenent-colonelul Paul ţinerea la curent a tuturor lucrărilor și a bunei păstrări a Chivulescu, l-a apreciat ca fi ind „conștiincios la serviciu, a materialelor încredinţate. Fiind chemat, în luna martie 1938, depus mult zel pentru ca stagiul să-i fi e de folos lui însuși și la comandantul Brigăzii 2 Mixtă Munte, pentru a pune la camarazilor din artilerie. A luat parte în majoritatea timpului curent gestiunea veche a batalionului din anul 1930, ofi ţerul la aplicaţiile în teren și la manevre cu divizionul, îndeplinind a declarat că nu cunoaște cum să lucreze această gestiune, pe rând de comandant de secţie și ofi ţer în grupul de comandă. fapt pentru care comandatul brigăzii a ordonat ca ofi ţerul Și-a însușit destul de bine cunoștinţele artileristice și a dat să fi e schimbat, și această chestiune să fi e trecută în memoriul camarazilor din divizion cunoștinţe reale bune și folositoare ofi ţerului. Neavând ofi ţer subaltern, lt. Balint a instruit infanteristului. În concluzie, bun ofi ţer, stagiul său a fost singur plutonul de recruţi ai companiei, obţinând rezultate folositor instituţiei”26. bune din punct de vedere al instrucţiei, disciplinei și educaţiei. Comandantul Grupului 5 Vânători de Munte aprecia Asemenea compania a fost bine instruită, administrată, că „este dotat cu multă voinţă și putere de muncă, și-a adus la disciplinată și educată. Ofi ţerul a avut multă grijă de soldat bun sfârșit obligaţiile sale de contabil în materie. La aplicaţii și de material. La aplicaţiile pe hartă a dovedit că are o a dat dovadă că își cunoaște și poate aplica judicios îndatoririle judecată clară, ia hotărâri juste și conforme cu situaţia tactică. sale ca și comandant de companie și pluton. În stagiul pe care Ordinele date erau clare și executabile. Asemenea a dovedit l-a făcut la Div[izionul] 5 T[unuri]M[unte]a rezultat un că poate conduce în bune condiţiuni compania. În perioada a câștig real pentru batalion, datorită muncii și devotamentului II-a de instrucţie, a condus compania în toate aplicaţiile în ce a depus pentru însușirea cunoștinţelor artileristice, pe care subordinea batalionului, grupului brigăzii și la manevră, va ști, desigur, să le transmită la timp camarazilor săi. Corect dovedind cunoștinţele solide ca comandant de companie și din toate punctele de vedere, atât în serviciu, cât și în societate. energie în execuţie, cum și grija de soldat și material. Conduce În general, lt. Balint este un bun ofi ţer, necesar instituţiei, și Serviciul Gazelor în bune condiţii. Întotdeauna punctual meritând a înainta la vechime la gradul de căpitan”27. la serviciu. VI. Relaţii diferite:a fost pedepsit cu 2 zile arest. Și comandantul Brigăzii 2 Mixtă Munte, generalul de N-are defecte, nici pasiuni. Practică sporturile având diploma brigadă Dumitru Gheorghiu, a fost „de acord cu aprecierile de «Atlet complect». Promite pentru viitor a fi un bun ofi ţer șefi lor săi. Lt. Balint este un ofi ţer muncitor, serios, conștiincios și de nădejde. VII. Concluzie: ofi ţer bun și necesar instituţiei. și cu bune calităţi. Este bine pregătit pentru a comanda VIII. Având vechimea în grad și stagiul cerut de L.Î.A., îl companie în bune condiţii. Merită a înainta la vechime”28. propun «merită a înainta la vechime»”29. La 7 noiembrie 1937 se va căsători cu domnișoara Comandantul Grupului 5 Vânători de Munte, Laura Pop, găsindu-și și liniștea sufl etească, iar la 1 aprilie colonelul Leonard Mociulschi, consemnează: „posedă 1938 a revenit pe o funcţie de comandă, fi ind numit la bune aptitudini fi zice fi ind foarte rezistent pentru a face comanda Companiei 3. campania și eforturilor la Trupele de Munte. Este «atlet Pentru perioada 1 noiembrie 1937-31 octombrie complet» cu diplomă. Adaptează mulţumitor situaţiile tactice 1938, comandantul batalionului, locotenent-colonelul în teren. Temperament liniștit. Iniţiativă redusă la acest Ernest Albustin, consemnează: „I. Aptitudini fizice: ofi ţer. Lucrează numai cât i se dă. Hotărâre și iniţiativă înfăţișare plăcută. Bine conformat, sănătos și foarte rezistent. mulţumitoare. Putere de muncă acceptabilă. Nu-i destul de Poate suporta cu ușurinţă greutăţile unei campanii. Ţinută stăruitor. Obișnuiește să amâne misiunile date. Concepţie îngrijită. Cu prestanţă în faţa trupei. Foarte bun schior și minimă. Caracter deschis. Inteligenţă mediocră. Cultură alpinist. II. Aptitudini militare: cu bune aptitudini în teren. generală acceptabilă. Suficiente cunoștinţe profesionale. Destul de energic și cu sânge rece. Temperament liniștit. Cunoaște acceptabil principiile tactice ca și regulamentele. Prevăzător și cu iniţiativă. Hotărât și cu voinţă. Cu putere de Comandă și instruiește plutonul mulţumitor și acceptabil muncă și perseverent. Concepţie bună. Caracter ferm și deschis. compania. La Serviciul Îmbrăcămintei nu a corespuns, III. Capacitate: inteligent, cu bună judecată și bun-simţ. Cu o dovedindu-se neglijent în lucrări, neţinute la curent și, mai bună cultură generală, pe care o dezvoltă prin citit. Are o solidă mult, s-a constatat că, deși servea de mai mult timp, nu știa pregătire profesională gradului imediat superior. Cunoaște să dea nicio relaţie, din cauză că totul conducea un subofi ţer. bine regulamentele armei, pe care le aplică judicios. Bun Este ofi ţerul ce trebuie îmboldit la muncă și controlat în instructor, bun comandant de pluton și companie. IV. Educaţie același timp. Disciplinat. Autoritate și prestigiu acceptabile. militară: disciplinat din convingere. Destul de autoritar și cu Simţul datoriei nu destul de dezvoltat. Bunăvoinţă relativă. prestigiu în faţa trupei. Simţul datoriei dezvoltat. Foarte bun Bun camarad. Simţul onoarei dezvoltat. Curajul răspunderii camarad. Cu simţul onoarei dezvoltat. Cu curajul răspunderii. în formaţie. Spirit militar acceptabil. Leal și demn. Moral Leal, demn, moral și integru. Modest și manierat. Duce o și integru. Modest și cu bune maniere. Duce viaţă liniștită viaţă familiară cumpătată. Cu purtare frumoasă în societate. lângă familia sa și printre camarazi. Conduită frumoasă. Bun executant al ordinelor. Este sincer și drept cu subalternii Execută ordinele mai mult din control decât din convingere. săi. V. Îndeplinirea serviciului:a terminat stagiul legal Sincer și drept. La Serviciul Îmbrăcămintei a avut activitate pentru înaintare. A executat lucrări personale prevăzute de minimală. La instruirea plutonului și comanda companiei

44 1 (87) 2020 document studii/documente rezultate mulţumitoare. În concluzie, ofi ţer acceptabil de care trecând imediat la amenajarea poziţiilor de apărare. trebuie să se ocupe mereu comandanţii pentru a-l forma atât Apărarea nord-vestului ţării a fost încredinţată Grupului ca educaţie, cât și ca cunoștinţe profesionale. Merită a înainta de Armate „Maramureș”. la vechime”30. Noul comandant al batalionului, locotenent- În acest răstimp, în conformitate cu Î.D.R. nr. 905 din colonelul Vasile Cârlan, în „Foaia califi cativă” pentru 26 februarie 193931, pe data de 27 februarie 1939, a fost perioada 1 noiembrie 1939-31 octombrie 1940, notează: avansat la gradul de căpitan. „1. Aptitudini fi zice: sănătos și rezistent. Are diploma de Pentru perioada 1 noiembrie 1938-1 august 1939, «atlet complect», a pierdut însă mult din calităţile sale fi zice colonelul Albustin consemnează: „a muncit mult. Compania în urma unei boli de stomac. Ţinută destul de îngrijită. a fost binișor instruită și administrată. Pe zona de acoperire, Are prestanţă în faţa frontului. Aptitudini fi zice bune. 2. căpitanul Balint s-a purtat foarte brav. Muncitor și neobosit, Aptitudini militare: în general, are ochiul câmpului format a dovedit că este un bun ofi ţer de război. Scot în evidenţă că, și știe să exploateze proprietăţile terenului din punct de deși a avut minoritari, nu avut niciun dezertor din aceștia vedere tactic. Ofi ţer energic și cu iniţiativă. Nu destul de din urmă. În situaţii tactice are nevoie de îndrumări. Nu a prevăzător. Hotărât și foarte muncitor. Slab în concepţie. fost pedepsit. Practică sporturile, având diploma de «atlet Ofi ţer cu bune aptitudini militare. 3. Capacitatea: înzestrat complect». Concluzii: ofi ţer bun”32. cu bun-simţ și spirit de metodă. Nu-i lipsește nici spiritul Cel care i-a urmat la comanda batalionului, locotenent- de observare. Memorie bună, inteligenţă mediocră. Posedă colonelul Ștefan Ududec, în aprecierea pentru perioada cultură profesională corespunzătoare gradului de căpitan. 1 august-31 octombrie 1939, consemnează: „în scurtul timp Cunoaște binișor regulamentele și le aplică în mod mulţumitor. cât l-am avut sub comandă am constatat că [sic!] Compania 3 A urmat Cursul de educaţie fi zică și Cursul de gaze cu rezultate este destul de bine instruită și educată. Din punct de vedere bune. Ofi ţer capabil. 4. Educaţia militară: foarte disciplinat, administrativ, compania este condusă bine. La conducerea autoritar, cu multă bunăvoinţă și bun camarad. Excelează tactică la aplicaţii în teren, a arătat că posedă cunoștinţe prin curaj militar, spirit de sacrifi ciu și patriotism. Leal și mulţumitoare. Condus și instruit mereu, va putea deveni sincer, duce o viaţă cumpătată. Cu un accentuat spirit de un bun comandant de companie, căci are bună voinţă. Este dreptate, ceea ce a făcut să câștige iubirea oamenilor de sub punctual la serviciu. Nu a fost pedepsit. Nu are defecte și nici comanda sa. Ofi ţer moral. 5. Îndeplinirea serviciului: comandă pasiuni. Practică sporturile. Concluzii: ofi ţer bun”33. Compania 3 din 10 aprilie 1940. La comanda Companiei 3, Pentru aceeași perioadă, colonelul Mociulschi, s-a remarcat printr-o foarte bună administraţie, disciplină și apreciază că „are foarte bune aptitudini fi zice. Capacitate educaţie a trupei. Se îngrijește de bunul trai al oamenilor și mulţumitoare. Sufi ciente aptitudini militare. Spiritul de animalelor. Compania 3 a avut tot timpul caii cei mai frumoși grija subalternilor săi mulţumitor. Caută să-și mărească din batalion. Mulţumită frumoaselor sale calităţi de gospodar cunoștinţele tactice. Tactul său în unitate a făcut ca să nu aibă și educator, căpitanul Balint nu a avut de înregistrat cel mai niciun dezertor minoritar. A executat concentrarea unităţii mic procent de fugari din toate companiile pe timpul retragerii sale conform lucrărilor de mobilizare în mod curent. A echipat din Maramureș. În batalion, căpitanul Balint îndeplinește și condus unitatea în sector în minimum de timp. A organizat și funcţia de ofi ţer cu gazele. Materialul de gaze a fost bine și pregătit apărarea în punctele de sprijin afectate cu multă administrat și îngrijit. Valoarea unităţii comandate de ofi ţer a pricepere și îndeosebi zel și stăruinţă. A ţinut tot timpul fost bună. 6. Relaţii diferite: nu a fost pedepsit. Nu are defecte. moralul foarte ridicat în unitatea sa. În aplicaţiile în teren 7. Concluzii: Ofi ţer bun”37. făcute în cadrul planului de apărare s-a comportat judicios, Comandantul Grupului 5 Vânători de Munte, identifi cându-și unitatea cu toate ipotezele probabile. Ofi ţer colonelul Leonard Mociulschi, consemnează: „ofi ţer cu verifi cat cu această ocazie că e susceptibil de acte de curaj și aptitudini fi zice și militare bune. În ce privește capacitatea, devotament, mai ales că unitatea îi este foarte devotată. Este este sufi cient capabil. Este ofi ţer moral. A comandat și instruit un ofi ţer bun și de nădejde pentru Trupele de Munte”34. Compania 3 cu foarte bune rezultate verifi cate în dispozitivul Pentru perioada 1 noiembrie 1938-16 aprilie 1939, de apărare și în retragere a avut cei mai puţini fugari. Valoarea generalul de brigadă Edvin Craioveanu apreciază că „a unităţii sale este foarte bună. Este un ofi ţer bun”38. adus dovadă că este un comandant de companie, satisfăcător De asemenea, colonelul Grigore Bălan, următorul din punct de vedere tactic și foarte bun din celelalte puncte comandant al Grupului 5 Vânători de Munte, îl aprecia de vedere. Are mare infl uenţă asupra subordonaţilor. Bun ca fi ind un „ofi ţer foarte muncitor și destoinic. Valoarea ofi ţer”35. Cel care îi va urma la comandă, generalul de pregătirii de război a companiei sale: foarte bună. Un foarte brigadă Gheorghe Manoliu, apreciază că este „muncitor bun comandant de companie. Ofi ţer foarte bun și de nădejde”39. și cu toată dragostea pentru unitatea sa”36. Iar generalul de brigadă Ioan Dumitrache, comandantul În urma agravării situaţiei la graniţa de nord-vest a Brigăzii 2 Mixtă Munte consideră că era „un bun ţării, la 15 martie 1939 s-a decretat mobilizarea trupelor comandant de companie de vânători de munte”40. de acoperire. Batalionul 9 Vânători de Munte, afl at în A fost mobilizat în conformitate cu Î.D.R. nr. 2135 subordinea Grupului 5 Vânători de Munte, respectiv a din 27 iunie 194041, începând cu noaptea de 28/29 iunie Brigăzii 2 Mixtă Munte, a ocupat poziţiile încredinţate, 1940, ora 24.00, în urma gravelor probleme apărute la document 2020 1 (87) 45 studii/documente

graniţa de est a ţarii, disciplinat și prevăzător. Este foarte iubit de subordonaţi, urmate de Ultimatul mulţumită sufl etului său blând. Ar trebui să fi e mai pretenţios sovietic în urma căruia în manifestarea semnelor exterioare de respect din partea Basarabia, Bucovina de trupei. Este un foarte bun camarad. Cu sentimentul naţional nord și Ţinutul Herţa au și religios foarte dezvoltat. Curajos, devotat și capabil de acte fost cedate URSS. de sacrifi ciu. Leal, demn și modest. Are o parte rea: se simte A venit și trista zi de persecutat de observaţiile ce i se fac din cauza micilor greșeli 30 august 1940 când, și abateri dela prescripţiile regulamentare. Ofi ţer cu bună în urma Dictatului de educaţie militară și morală. 5. Îndeplinirea serviciului: a la Viena, nord-vestul îndeplinit tot timpul funcţia de comandant al Companiei de Ardealului a fost cedat cercetare, pe care a pregătit-o de război și apoi a condus-o în fără luptă Ungariei luptă în condiţii foarte bune. Se îngrijește în mod deosebit horthiste. Efectivele de hrana și întrebuinţarea oamenilor și animalelor, de batalionului au primit, asemenea și de materialele statului. Relev că [sic!] compania Generalul Grigore Bălan cu durere în suflet, sa a avut cel mai mic procent de animalele scoase din vestea despărţirii de serviciu din cauza marșurilor, iar în luptă n-a înregistrat Maramureșul pe care trebuiau să-l apere, și de retragere nicio pierdere de armament automat. Valoarea Companiei în teritoriul naţional. Batalionul a început marșul pe de cercetare a fost foarte bună din toate punctele de vedere. itinerarul Câmpulung la Tisa – Șugatag – Baia Mare 6. Activitatea ofi ţerului în campania contra Rusiei Sovietice – Mesteacăn – Dej – Gherla – Sântioana –Greaca – (22.VI-31.X.1941): a luat parte ca [sic!]comandant al Sărmășel – Sărmașu – Luduș – Târnăveni – Cetatea de Companiei de cercetare la toate operaţiunile batalionului său Baltă, la 27 septembrie ajungând la Sona, lângă Blaj, din Basarabia, Transnistria și Ucraina de Est. urmând ca la 30 septembrie 1940 să ajungă la Subcetate, -În lupta de Rucsin, din ziua de 6 iulie, a asigurat fl ancul lângă Haţeg. stâng al batalionului în timpul atacului dat pentru cucerirea La 23 decembrie 1940, căpitanul Eugen Balint este acelui sat. În momentul cel mai greu al luptei, când atacul de numit în funcţia de comandant al Companiei comandă, front nu mai putea progresa din cauza armamentului inamic pentru ca, odată cu mărirea efectivelor batalionului, să fi e numeros instalat la marginea satului Rucsin, căpitanul Balint numit la comanda Companiei cercetare, nou înfi inţată la văzând că, în misiunea sa de fl ancgardă fi xă pe stânga, nu are 15 februarie 1941, și dislocată la Vulcan. inamic în faţă, din proprie iniţiativă, a intervenit cu grupa sa În baza Ordinului nr. 36614 din 1940 al Brigăzii de mitraliere dintr-o poziţie de fl anc în sprijinul atacului de 2 Mixte Munte, căpitanul Balint a urmat un curs de front, determinându-l pe inamic să părăsească satul Rucsin. 5 săptămâni la Centrul de Instrucţie Mixt Româno- Pentru acest act de iniţiativă, cpt. Balint a fost decorat cu German de la Făgăraș, pentru a-și însuși cele mai noi Ordinul «Steaua României» cu spade și panglică de «Virtute regulamente și procedee de luptă. Militară» clasa a V-a. La 1 iunie 1941, Batalionul 9 Vânători de Munte, cu un -În lupta din pădurea Chirnasovca (25 iulie), Compania efectiv de 31 ofi ţeri, 27 subofi ţeri și 795 trupă, a început de cercetare a fost singura care nu s-a abătut deloc dela direcţia deplasarea de la Vulcan spre zona de concentrare de la est de înaintare dată, a ieșit prima la marginea dincolo a pădurii, Gura Humorului – sud Ilișești (în apropiere de Suceava). de unde, apoi, a înaintat în grabă spre satul Capustani, prin Pentru perioada 1 noiembrie 1940-31 octombrie 1941, ocuparea căruia a tăiat inamicului singura cale de retragere. comandantul batalionului, locotenent-colonelul Vasile - În lupta din pădurea Verhovca (26 iulie), găsindu-se Cârlan, îl caracteriza astfel: „1. Aptitudini fi zice: sănătos în acoperirea batalionului, prin măsurile de siguranţă și de și rezistent. A suportat cu ușurinţă greutăţile Campaniei cercetare foarte judicioase, a dat posibilitate batalionului să contra Rusiei Sovietice. Bun instructor pentru instrucţia vină într-o poziţie pe fl anc faţă de poziţia inamică, de unde, tehnică a schiului și atletism. Cu foarte bune aptitudini fi zice. apoi, să nu mai poată fi respins de inamic, care se organizase 2. Aptitudini militare: cu bune aptitudini în teren. Energic, pentru contraofensivă. fără a fi însă destul de pretenţios faţă de subordonaţii săi. - În timpul urmăririi inamicului în Transnistria, dela 28 Prevăzător. Are momente când nu este sufi cient de hotărât. iulie-11 august, Compania de cercetare a fost tot timpul în Execută foarte bine ordinele primite, dar nu dă dovadă de acoperirea batalionului și pe urmele imediate ale inamicului. multă iniţiativă. Are putere de muncă. Cu bune aptitudini Mulţumită informaţiilor date la timp, batalionul a fost tot militare. 3. Capacitate: pe câmpul de luptă lucrează cu multă timpul în siguranţă. prudenţă. Are judecată sănătoasă. În general are bun-simţ - În luptele dela Malaia Belozerka,în ziua de 28 septembrie, tactic. Are spiritul de metodă bine format, nu însă și cel de Compania de cercetare, singură, a ţinut o zi întreagă un colţ al observare. Dedicat carierei militare, caută să-și îmbogăţească satului, cu toate atacurile date de inamic, ce reușise să se apropie continuu cultura profesională. Cunoaște bine instrucţia armei. până la distanţa de aruncare a grenadei. De remarcat că, cu S-a remarcat în multe împrejurări grele printr-un spirit toată lupta grea ce a avut de dus compania în această zi, ea nu practic. Este un ofi ţer capabil. 4. Educaţia militară: foarte a avut pierderi decât un mort și 12 răniţi. Această rezistenţă

46 1 (87) 2020 document studii/documente s-a putut face mulţumită dârzeniei căpitanului Balint, care Pentru perioada 1 noiembrie 1941-31 octombrie 1942, niciun moment nu s-a gândit să părăsească poziţia. Pentru comandantul de batalion nota: „1. Aptitudini fi zice: sănătos tenacitatea arătată în această luptă, căpitanul Balint a fost și rezistent. A suportat ușor greutăţile Campaniei contra decorat cu Ordinul «Coroana României» cu spade și panglică Rusiei Sovietice. Bun cunoscător al sporturilor, a încetat însă de «Virtute Militară» clasa a IV-a. a le mai practica (schiul, boxul și fl oreta). Cu foarte bune -În operaţiunea de supraveghere a litoralului Mării aptitudini fi zice. 2. Aptitudini militare: energic și hotărât. Cu de Azov (15.X-1.XI) găsindu-se cu Postul de comandă în foarte bune aptitudini în teren. Cu multă putere de muncă și satul Verlovca, între altele s-a ocupat și de partea educativă perseverenţă. Posedă spirit de iniţiativă. În general, are foarte a locuitorilor ruși, care veneau la ofi ţer ca la un judecător al bune aptitudini de comandant, îi lipsesc însă aptitudinile tuturor neînţelegerilor. I-a ajutat să-și înfrumuseţeze biserica de instructor, fi ind prea familiar și prea puţin pretenţios cu și să o redeschidă. A ridicat două troiţe în sat simbolizând subordonaţii. 3. Capacitate: cu judecată clară și sănătoasă. victoria Crucii asupra păgânilor. Locuitorii au cerut la Prea puţin înzestrat cu spirit de metodă și observaţie. Cultura plecarea sa ca satul Verlovca să-i poarte numele său pe viitor”42. generală puţin dezvoltată. Nu are aplicaţii la studii. Cultura Și comandantul Grupului 5 Vânători de Munte, profesională și-a căpătat-o printr-o îndelungată practică la colonelul Grigore Bălan, peste ani, alt erou al Vânătorilor front, dar nu și-o îmbogăţește prin studii. Cunoaște și aplică de Munte, consideră că „a dovedit pe câmpul de luptă că foarte bine regulamentele și procedeele de luptă în cadrul este un adevărat ofi ţer de război. În toate luptele, începând companiei. Ofi ţer capabil. 4. Educaţie militară: disciplinat. dela Hotin, apoi de la pădurea Chirnasovca și Verhovca Nu este sufi cient de autoritar. Prin blândeţea sa și-a câștigat și, mai ales, în luptele de la Malaja Belozerka, căpitanul dragostea trupei și subordonaţilor săi. Este conștiincios și cu Balint a condus Compania de cercetare cu un curaj deosebit, dragoste pentru cariera ce și-a ales, ţinând la prestigiul de îndeplinindu-și nu numai misiunile grele primite, dar prin ofi ţer. Îndeosebi de cinstit. Dreptatea înţelege să o împartă prin actele de iniţiativă a câștigat rezultate frumoase pentru răsplătirea celor buni și acoperirea prin uitare a faptelor rele. batalionul său. În concluzie, un ofi ţer foarte bun”43. Generalul Curajos. Impetuos în atac, nu este destul de tenace în apărare. Ioan Dumitrache, comandantul Brigăzii 2 Munte, îl Modest și leal. Execută în mod conștiincios ordinele primite. aprecia ca fi ind „un ofi ţer foarte bun și curajos în lupte”44. 5. Îndeplinirea serviciului: a comandat tot timpul Compania Se sfârșea o participare de peste cinci luni la de cercetare, remarcându-se, în special, printr-o mare grijă Campania de pe Frontul de Est, începută la Suliţa și de bunul trai al trupei și animalelor și buna întreţinere a Hotin. O campanie plină de fapte de eroism și jertfe materialelor statului. A avut tot timpul cei mai frumoși cai dureroase, dar care a reîntregit hotarele de Est ale Ţării, din batalion. A instruit recruţii contingentelor 1942 și 1943 o campanie continuată din raţiuni strategice și dincolo de dela Compania de cercetare, căpătând rezultate foarte bune Nistru, pentru înfrângerea totală a trupelor sovietice, și la instrucţia tehnică și de luptă, mulţumitoare însă în ceea securizarea teritoriilor din imediata vecinătate a statului ce privește disciplina. Compania de cercetare comandată și român (inclusiv a zonei Odessei și Peninsula Crimeea), la instruită de ofi ţer a intrat în luptă cu o valoare f[oarte] bună. 1 decembrie 1941, Batalionul 9 Vânători de Munte a fost Activitatea ofi ţerului în Campania contra Rusiei Sovietice trecut în zona interioară, înapoindu-se în garnizoana de (11 iulie-31 octombrie 1942): reședinţă. Parte din efective au fost demobilizate, dar - La 11 iulie 1942, a fost mobilizat în armata de nu era prea mult timp și loc de odihnă. Cu experienţa operaţiuni, în funcţia de comandant al Companiei de cercetare. unei campanii, s-a trecut la instruirea noilor contingente - A luat parte la marșurile grele executate de batalion de recruţi, la pregătirea pentru viitoarea campanie, la dela râul Mjus până la poalele munţilor Caucaz, între completarea armamentului, muniţiei și echipamentelor. 15 iulie-21 august 1942, comportându-se excelent atât el, La 7 iulie 1942, în baza ordinelor eșaloanelor cât și compania sa. superioare, Batalionul 9 Vânători de Munte, cu efective - În zilele de 21 și 22 august, a executat cu compania complete, începe deplasarea din Deva, spre noua zonă de sa recunoașteri pe râul Baksan, aducând informaţii precise operaţii, pe traseul Tighina – Balta – Golta – Zaporoje, asupra situaţiei inamicului în regiunile limitrofe sectorului ajungând la Novocearsk, în regiunea Don. La 1 august ocupat de batalion. 1942, efectivele batalionului, trec Donul, în zona - Între 23 august și 24 octombrie 1942, a apărat, cu compania orașului Rostov. Ulterior trec râul Kuban, la 15 august, sa, satul Baksanenok, contraatacând cu succes în 3 rânduri pe îndreptându-se spre Caucaz, ajungând la râul Baksan, la inamic, care trecuse râul Baksan și, la adăpostul întunericului, 20 august 1942. reușise să pătrundă în sat. Tot în acest timp, a executat mai Cu eforturi considerabile, cu eroism dar și cu multe atacuri demonstrative asupra satului Kischpek, silindu-l pe numeroase jertfe, vânătorii de munte de pe meleagurile inamic să-și descopere amplasamentele armelor automate. Pentru ardelene, pătrund tot mai adânc, spre Caucaz. În urma acţiunea dârză și vitează din tot acest timp, căpitanul Balint a unor lupte sângeroase, la 28 octombrie 1942, vânătorii de fost decorat cu „Crucea de Fier” clasa a II-a. munte cuceresc orașul Nalcik, numit și „Perla Caucazului”. -În ziua de 25 octombrie 1942, a luat parte la atacul dat de Printre cei care s-au distins în aceste lupte îndârjite a fost batalion pentru trecerea râului Baksan și cucerirea localităţilor și bravul căpitan Eugen Balint. de pe malul opus. A trecut râul Baksan în Eșalonul II, după care document 2020 1 (87) 47 studii/documente a intrat în linia I-a, companiei sale revenindu-i misiunea de decembrie 1942, respingând, cu mari pierderi, toate atacurile a manevra, pe la sud, colţul de vest al satului Kischpek. Fiind inamicului date cu forţe superioare. Dela 4 la 23 decembrie, sprijinit și de 4 care de luptă germane, a executat operaţiunea fi ind în același sector a comandat Batalionul 9 Vânători cu o judecată și un curaj deosebit, pătrunzând în satul, care Munte, atrăgându-și admiraţia Comandamentului german era apărat cu dârzenie de inamic. A făcut prizonieri mulţi cu sub ordinele căruia opera. această ocazie și o bogată pradă de război în armament greu. -Dela 25-31 decembrie1942, ocupă poziţie cu compania Mulţumită acţiunii sale curajoase, batalionul a putut ocupa sa la Surch Digora, dând, în ziua de 26.XII, un contraatac satul Kischpek la sfârșitul zilei de 25 octombrie. asupra inamicului ce reușise să pătrundă în sat. -În zilele de 27 și 28 octombrie, compania sa s-a găsit tot -În cursul lunilor ianuarie și februarie 1943, ia parte timpul în avangardă pe timpul urmăririi inamicului de la cu compania sa la toate luptele de ariergardă date în cursul pădurea Ceghern peste localitatea Germendjik până la Psigansn. retragerii din Caucaz: Sarmekovo, Essentuki, râul Kuban, -Între 30 octombrie-3 noiembrie 1942, Compania de Ykonchalk, Stara Kuvrinski, Labianskaia, Bruiescowetzkaia, cercetare este în rezerva batalionului, ce opera pe văile Cerek și Crivenskaia, Wassilcenko și Wolodki, marchează popasurile Psigansn. În acest timp,căpitanul Balint execută, cu compania sale în cursul retragerii”47. sa, o recunoaștere în Munţii Caucazului, pătrunzând în La 26 decembrie 1942, căpitanul Balint Eugen a fost interiorul lor 20 km, până în regiunea lacurilor Zerik-gel. rănit în partea dorsală, de un glonte, în luptele de la Surch Aici, duce o luptă cu forţe superioare inamice și, după ce culege Digora. A refuzat evacuarea și după un scurt tratament a informaţii precise asupra forţelor și dispozitivului inamic, se revenit în mijlocul ostașilor din subordine. înapoiază la unitate. A fost o acţiune tipică de recunoaștere Luptă cu un eroism legendar, zdrobind forţele inamice în munţi, cu infi ltrare adâncă în dispozitivul inamic. Deși ce atacau satele Wolodki și Belikoff . După două luni de la inamicul tăiase companiei în spate drumul pe unde înaintase, rănire, în dimineaţa zilei de 26 februarie 1943, căpitanul totuși căpitanul Balint a știut să-și aducă compania înapoi pe Balint Eugen, cade eroic la datorie, răpus de un glonte alte drumuri, peste văi prăpăstioase fără a avea nicio pierdere. inamic, în luptele pentru apărarea localităţii Wolodki. Concluzie: căpitanul Balint Eugen și-a condus compania A fost înmormântat sub un tei din comuna Petrowskaja. în luptă în mod excelent. Promite a deveni un bun comandant Se odihnește departe de Ardealul lui drag, așa cum acolo, de batalion încadrat. Ofi ţer foarte bun”45. sub gorunul de la Ţebea se odihnește și Horea. În ultima apreciere făcută de noul comandant al Pentru faptele de arme excepţionale a fost propus să batalionului, locotenent-colonelul Ilarion Boldișor, de fi e avansat, post-mortem, la gradul de maior48. la 1 noiembrie 1942, acesta consemnează: „1. Aptitudini De-a lungul carierei militare, a fost decorat cu fi zice: ofi ţerul a suportat ușor Campania din Rusia. Deși numeroase ordine și medalii române și germane: Ordinul rănit, nu s-a evacuat și, după câteva zile de tratament, „Steaua României” cu spade în grad de cavaler cu panglică a continuat serviciul pe front. 2. Aptitudini militare: are de „Virtute Militară”, brevet nr. 3403, prin Î.D.R. nr. 2821 multă putere de muncă și este devotat pentru cariera sa. Este din 22 septembrie 194249 și Ordinul „Coroana României” un luptător încercat și îndrăzneţ. Este energic și hotărât în clasa a IV-a cu spade și panglică de „Virtute Militară”, toate acţiunile. În concluzie, are frumoase aptitudini militare. prin Î.D.R. nr. 609 din 1943. Pentru merite deosebite pe 3. Capacitate: posedă o cultură militară și generală bună. câmpul de luptă a fost decorat cu „Crucea de Fier” clasa Este un temperament calm, judecată are clară și ia hotărâri a II-a și, post-mortem, cu „Crucea de Fier” clasa I-a. judicioase. 4. Educaţie militară: nu s-a abătut niciodată de la Prin Î.D.R. nr. 3266 din 20 decembrie 1943, a fost misiunea primită pe câmpul de luptă. Este foarte disciplinat, decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul” clasa a III-a, post- curajos și conștiincios. Are educaţie militară bine formată. 5. mortem, „pentru bravura și priceperea cu care și-a condus Îndeplinirea serviciului: a comandat Compania de cercetare compania în luptele de la Nalcik, în operaţiunile din regiunea tot timpul în lupte. Compania a fost bine condusă și a dus,cu de la vest de Ordshunikidze și Wasilliscenko, din 21 februarie bun rezultat, toate misiunile primite pe câmpul de luptă. Este 1943, unde a contribuit la nimicirea Diviziei 77 ruse. A căzut un eminent comandant de companie. ca un erou în luptele de la Wolodki, la 26 februarie 1943, în Activitatea ofiţerul în Campania împotriva Rusiei: timp de apăra cu hotărâre poziţia de ariergardă ocupată de compania comandată de cpt. Balint a luat parte la toate luptele compania sa”50. în care a fost angajat batalionul. În acest timp, ofi ţerul s-a distins în multe acţiuni izolate gata să-și îndeplinească suprema datorie. Prin rezistenţa dârză ce a opus inamicului i-a provocat pierderi grele și l-a împiedicat să-și atingă obiectivul”46. „Eroul căpitan Balint Eugen Și noul comandant al Grupului 5 Vânători de Munte, colonelul Vasile Cârlan, îl caracterizează în termeni Nepot al străbunului Simion Balint, unul din fruntașii elogioși: „a fost un ofi ţer de nădejde, luând parte cu mult revoluţiei de la 1848 și mâna dreaptă a lui Avram Iancu, avânt la toate luptele din Caucaz. căpitanul Balint Eugen-fi u al preotului din Bordești, de pe -La 7 noiembrie 1942, intră cu compania sa în apărare Valea Arieșului-a crescut și s-a format în pilda de românism pe valea râului Ardin la Biragsang, unde rămâne până la 23 a străbunului său, al cărui drum de luptă și de jertfă pentru

48 1 (87) 2020 document studii/documente

înălţarea Patriei, avea să-l urmeze, cinstind memoria și De la începutul lui iulie numele înaintașului său. și până spre sfârșitul lui Războiul împotriva barbariei bolșevice a fost și pentru august, este mereu în marș, căpitanul Balint Eugen, prilej de a trece în faptă năzuinţele în fruntea Companiei de sufl etului său de adevărat român. cercetare. Renunţând la În ziua de 6 iulie 1941, batalionul de vânători, din care cal, la care avea dreptul, el făcea parte căpitanul Balint, primește ordin să atace și să mărșăluiește pe jos, alături ocupe satul Bucsin. Este prima misiune încredinţată unităţii. de ostașii companiei Căpitanul Balint Eugen, în fruntea Companiei cercetare, se lui, peste 1.400 km, pe remarcă prin spiritul de iniţiativă, prin hotărâre și curaj, o căldură înăbușitoare, care-i atrag laudele superiorilor. În urma informaţiilor aduse, prin nori de praf și fără unitatea își poate îndeplini cu succes misiunea. un strop de apă. Când În ziua de 26 iulie 1941, la Verhavca, luând din nou puterea de rezistenţă a contact cu inamicul, pe o vreme ploioasă, care făcuse aproape ostașilor scădea învinsă de G eneralul Ioan (Ion) Dumitrache de neumblat drumurile, el își conduce unitatea cu un elan greutăţile marșului, glasul neștirbit, sub ploaia de gloanţe a bolșevicilor. căpitanului s-auzea prietenos: În cursul acţiunii, plutonul sublocotenentului Șindrișteanu «- Nu vă lăsaţi, copiii tatei!» Zaharia răzbate și ajunge în interiorul poziţiei inamice, de Îndemnul lui și prezenţa-i în mijlocul ostașilor, alături unde, însă, nu mai poate nici să înainteze, nici să se retragă. de suferinţele lor, suferind el însuși, dădea noi puteri tuturor. Bolșevicii atacă mereu și compania căpitanului Balint, trece După câteva zile de la sosirea la destinaţie, în ziua prin încercări grele, care însă nu scad moralul și elanul de luptă de 20 august 1942, el primește ordin să atace și să ocupe al ostașilor, care au mereu în faţă exemplul comandantului lor. satul Bakssanenok, de pe râul Bakssan, din Caucaz. Iureșul A doua zi, în faţa contraatacurilor violente date de companiei, năvalnic, izbește și alungă pe dușman peste apă. inamicul mult superior numericește, și cu un armament bogat, Satul întreg este cucerit. arme automate, aruncătoare și artilerie-unitatea lui ocupă În nopţi de-a rândul, au încercat bolșevicii, aruncând în poziţie la marginea pădurii, împiedicând toate încercările luptă mereu forţe noi și puternice, ca să recucerească satul, dar de infi ltrare ale inamicului pe fl ancul drept al batalionului. toate încercările lor au fost zadarnice. Bakssanenokul a rămas La miezul nopţii, după ce bombardează puternic marginea tot timpul în mâinile căpitanului Balint Eugen. pădurii ocupată de unitatea căpitanului Balint Eugen, cu În ziua de 25 octombrie 1942, începe ofensiva pentru intenţia de a-și deschide drum prin pădure, inamicul pornește cucerirea Nalcikului. la atac și reușește să se aproprie până la distanţa de aruncat Compania căpitanului Balint are misiunea să treacă apa grenada, unde îl oprește focul de fl anc al grupei de mitraliere Bakssanului și apoi să cucerească satul Kispek, cel mai puternic a plutonierului Baciu Constantin din Compania de cercetare. cuib fortifi cat de pe malul apei. Satul e înconjurat de cazemate. În zorii zilei de 26 septembrie 1941, fi ind încă întuneric, Căpitanul Balint pornește în rând cu ostașii la atacul batalionul de vânători de munte se pune în dispozitivul de cazematelor. Când cade seara, el simulează încetarea luptei, atac, având misiunea de a cuceri Ublianovka. dar nu face decât să-și reorganizeze unitatea, să dea noi Inamicul rezistă. În șanţul anticar se dau lupte sângeroase instrucţiuni grupelor. și dușmanul trebuie să cedeze. Și, noaptea târziu, când rușii nici nu se mai așteptau, În cursul organizării terenului ocupat, Compania de iureșul inundă satul. Cazematele cad una după alta, casele cercetare ocupă poziţia pe marginea satului Malaja Belosjorka. sunt curăţate și satul întreg este cucerit. Bolșevicii au suferit A doua zi, bolșevicii atacă cu forţe mai mari și reușesc să pierderi grele, în morţi, răniţi și prizonieri. pătrundă adânc în sat. Cinci valuri de atac ale inamicului se Dar și Compania 1 a pierdut pe bravul sublocotenent spulberă în faţa dârzeniei companiei. Sindrișteanu Zaharia51 care a căzut în faţa unei cazemate. Bolșevicii însă presează fără întrerupere și tot mai tare. Când căpitanul a ajuns lângă el, a îngenunchiat lângă trupul Deși ameninţată grav, compania nu cedează până în seara fără viaţă, apoi i-a sărutat ochii închiși pentru totdeauna. zilei de 28 septembrie, când această ameninţare se agravează La 1 decembrie 1942, căpitanul Balint Eugen se afl a la și mai mult, prin pătrunderea pe fl ancuri a inamicului, care Biragsang, pe valea Ardovului din Caucaz. E o ceaţă și un frig urmărea ocuparea marginii de sud a satului. Mereu în mijlocul de-ţi pătrunde oasele. Toată noaptea căpitanul Balint a stat de ostașilor săi, îmbărbătându-i, dând ordine, căpitanul Balint veghe. Doi dezertori inamici aduseseră vestea că rușii vor să atace. Eugen face adevărate minuni de vitejie, într-o rezistenţă Și, într-adevăr, în zorii zilei de 1 decembrie-ziua Unirii supraomenească. Ardealului cu Patria Mamă în 1918-unire pentru care Marșurile grele, din 1941, până la Marea de Azov și armata ţării luptă din nou-puhoiul inamic începe să se reverse înapoi până la Tighina, nu i-au micșorat buna dispoziţie, cu spre liniile companiei căpitanului Balint Eugen. toate greutăţile pe care a trebuit să le învingă. Focul aruncătoarelor inamice împrăștie peste tot schijele În 1942, căpitanul Balint Eugen pleacă din nou pe front morţii. Plumbul armelor automate scormonește toate cu același batalion de vânători de munte. văgăunile, tufi șurile și casele de la marginea satului Biragsang. document 2020 1 (87) 49 studii/documente

Trei batalioane rusești atacă, cu disperare, voind să Așa a luptat căpitanul Balint Eugen în toate luptele pe străpungă cu orice preţ linia frontului nostru și să intre în care le-a dat cu compania sa până la Volodki, unde, văzând Alagir. că inamicul nu se astâmpără și-i produce prea multe pierderi, Armele Companiei de cercetare seceră ca într-un lan atacă din nou în fruntea companiei. năvala rușilor. Artileria trage de se zguduie și munţii. Totuși Era iarnă și ger... valurile dușmane nu se opresc. Izvorăsc mereu din toate Căpitanul Balint cu oamenii, pitiţi după câteva case, se tufi șurile și văile împădurite. pregăteau să izbească inamicul așa cum numai compania Valul inamic a ajuns la câţiva pași de plutonul sergentului lui știa. major Pachiţa Petre52. Focul armelor române seceră, dar «- Înainte, băieţi!» strigă el și se repezi cel dintâi spre bolșevicii parcă ar fi mai mulţi decât gloanţele care fac o seceră inamic. Ceilalţi îl urmau.. a morţii. Și linia plutonului e năpădită. Un glonte îi pătrunde casca, doborându-l. L-au răzbunat Căpitanul Balint Eugen a văzut... însă, băieţii lui, «copiii tatei», cum le spunea când îi vedea «- Nu te lăsa Pachiţa!Nu vă lăsaţi băieţi!» strigă cât mai abătuţi. poate. «Venim!». Luptase departe de ţară, cu conștiinţa și convingerea că Și se repede în fruntea grupei pe care o avea, izbește luptă pentru Ardealul drag, și căzând ca un erou,desigur că inamicul și-l dă peste cap. Două sute patru zeci de leșuri avusese în minte și în ultima clipă, imaginea întinsă a ţării, dușmane zac în faţa Companiei de cercetare. așa cum o visa întotdeauna: liberă și fericită ...”53.

A Son of Transylvania that died in Caucasus -Th e Hero Captain Eugen Balint Warrant offi cer adjutant Eugen-Dorin Spătaru Abstract: Eugen Balint (1906-1943) was the great grandson of the revolutionary Simion Balint. After he graduated the Military School of Infantry Offi cers from Bucharest he was assigned to a unit of mountain infantry, arm to which his entire military career will be linked. He participated in the campaign against the Soviet Union, for his acts of arms being decorated with high Romanian and German orders. He died on the battlefi eld and he was buried far away from the beloved Transylvania. Keywords: Eugen Balint, mountain infantry, Soviet Union, reconnaissance company, Caucasus.

NOTE

1 Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Arad. 37 Ibidem, ff. 33-34. 2 Arhivele Militare Naţionale Române, Memorii personale, Direcţia Cadre 38 Ibidem, f. 33. Învăţământ/1926, dosar nr. 510, Memoriul personal al căpitanului Balint Eugen 39 Ibidem. (în continuare Memoriu). 40 Ibidem. 3 „Monitorul Ofi cial” nr. 144 din 4 iulie 1928. 41„Monitorul Ofi cial” nr. 147 bis din 28 iunie 1940. 4 Memoriu, f. 10. 42 Ibidem, ff. 35-37. 5 Ibidem, f. 13. 43 Ibidem, f. 35. 6 Ibidem, f. 14. 44 Ibidem. 7 Ibidem, f. 15. 45 Ibidem, ff. 39-41. 8 Ibidem. 46 Ibidem, f. 42. 9 Ibidem, f. 16. 47 Ibidem. 10 Ibidem, f. 17. 48 În urma consultării unor documente ofi ciale („Memoriul personal”, „Monitorul 11 Ibidem. Ofi cial”, respectiv „Monitorul Oastei”) nu am descoperit date despre avansarea 12 Ibidem, f. 19. post-mortem a ofi ţerului. 13 Ibidem. 49 „Monitorul Ofi cial” nr. 28 din 3 februarie 1943. 14 Ibidem, f. 20. 50 „Monitorul Ofi cial” nr. 301 din 28 decembrie 1943. 15 Ibidem. 51 S-a născut la 30 noiembrie 1914 în loc. Băiţa, jud. Satu Mare. A urmat 16 „Monitorul Ofi cial” nr. 92 din 22 aprilie 1933. cursurile Şcolii de Ofi ţeri de Rezervă de Infanterie, fi ind avansat la gradul de 17 Ibidem, ff. 21-22. sublocotenent de rezervă. Prin Decretul-lege nr. 2011 din 9 iulie 1941, a fost 18 Ibidem, ff. 22-23. chemat temporar în activitate, pe data de 15 iunie 1941, în vederea activării 19 Ibidem, f. 21. („Monitorul Ofi cial” nr. 162 din 11 iulie 1941). Comandant de pluton în 20 Ibidem, f. 25. Batalionul 9 Vânători de Munte. S-a distins în luptele de Rucsin, Verhovka, 21 Ibidem. Chirnasovka şi Malaja-Beleoszorka. A căzut la datorie la 25 octombrie 1942, 22 „Monitorul Oastei” nr. 18-19 din 1 noiembrie 1934. în timpul atacului pentru ocuparea satului Kispek-Bakssan, secerat de rafala 23 Ibidem, f. 26. unei mitraliere. A fost decorat prin Î.D.R. nr. 1889 din 12 octombrie 1944 cu 24 Ibidem. Ordinul „Coroana României” cu spade în grad de cavaler şi panglică de „Virtute 25 Ibidem, f. 27. Militară” („Monitorul Ofi cial” nr. 249 din 27 octombrie 1944). 26 Ibidem. 52 Plutonierul Petre D. Pachiţa a fost încorporat în anul 1936, iar în baza Deciziei 27 Ibidem. ministeriale nr. 1250 din 30 octombrie 1937 („Monitorul Ofi cial” nr. 256 din 28 Ibidem. 5 noiembrie 1937) a fost admis cu gradul de sergent la Şcoala Subofi ţeri 29 Ibidem, ff. 29-30. Infanterie nr. 1 Braşov, pe care a absolvit-o, la 1 noiembrie 1938, cu gradul de 30 Ibidem, f. 29. sergent-instructor (sergent-major). Subofi ţerul va cădea eroic, la datorie, la 6 31„Monitorul Ofi cial” nr. 48 din 26 februarie 1939. octombrie 1944, în luptele pentru eliberarea Ardealului. A fost avansat post- 32 Ibidem, f. 31. mortem la gradul de plutonier-major, prin Decizia Ministerială nr. 1378 din 7 33 Ibidem, ff. 31-32. septembrie 1945, publicată în „Monitorul Ofi cial” nr. 214 din 20 septembrie 34 Ibidem, f. 31. 1945. 35 Ibidem. 53 Evocarea a fost publicată în lucrarea Fapte de arme, vol. III, Editura Gorjan, 36 Ibidem. Bucureşti, 1943, pp. 95-100.

50 1 (87) 2020 document studii/documente EROISM ŞI CIVISM: LOCOTENENT-COLONELUL MIHAIL V. GHEORGHIU (1889 - ?)

Profesor universitar Dr. Gheorghe CALCAN1

Introducere În lucrarea de faţă ne propunem să surprindem personalitatea locotenent-colonelului Mihail Gheorghiu2, remarcat în operaţiunile războiului de reîntregire naţională şi, mai apoi, în acţiunea de ridicare a unui monument dedicat eroilor, în localitatea natală. Sursele investigaţiilor noastre au fost cele oferite de informaţiile Arhivelor Militare Române de la Piteşti, literatura de specialitate şi mediul natal al acestuia.

Mediul familial şi biografi a Debutul carierei militare. Intersectarea războaielor balcanice Mihail Gheorghiu s-a născut la 12 noiembrie 1889, în localitatea Mihail Gheorghiu și-a început Săgeata, judeţul Buzău, ca fi u al activitatea militară la vârsta de Sandei și al lui Vasile I. Gheorghiu, 22 de ani, la 1 noiembrie 1910, când ţărani înstăriţi, fapt care i-a favorizat a fost recrutat pentru satisfacerea urmarea unor studii liceale în ţară și stagiului militar. Acest stagiu a durat apoi a unor cursuri universitare în doi ani și a fost efectuat în cadrul străinătate. Casa familiei din localitate Regimentului nr. 8 Buzău. Evident, era una mare, înaltă, cu coridor/ primul său grad militar a fost cel de pridvor și arcade, văruită în alb, care soldat. În anul 1911, a obţinut gradele atrăgea atenţia prin eleganţă și poziţie, de caporal și sergent. În anul 1912, în fi ind situată la șosea, în centrul satului, contextul Primului Război Balcanic a vis-à-vis de școală. Mihail Gheorghiu fost concentrat timp de două luni în Părinţii locotenent-colonelului, vederea obţinerii gradului militar de Vasile I. Gheorghiu (1860-1934) și Sanda V. Gheorghiu plutonier. Acest grad i-a fost acordat „în completare”, (1870-1946), au fost posesorii uneia din cele mai mari la concentrarea din anul următor, când România s-a averi funciare ale comunei3. Anuarul SOCEC al României implicat în operaţiunile celui de-Al Doilea Război Mari îl menţiona pe Vasile Gheorghiu ca dublu Balcanic. În același an, 1913, a fost demobilizat și proprietar de băcănie și de cârciumă4. Cavoul familiei se repartizat la Regimentul nr. 8 Buzău, cu gradul de impunea în Cimitirul Vechi din Săgeata, fi ind singurul, sublocotenent rezervă. până prin anii 90 ai secolului trecut, cu un frumos obelisc Declanșarea Primului Război Mondial i-a adus două din mozaic și o mică și elegantă cruce de marmură în concentrări temporale. Cea dintâi a fost în anul 1914, vârf, având anexate medalioanele părinţilor5. „pentru instrucţie” (25 august-17 septembrie). Cea de-a Mihail Gheorghiu a făcut studiile primare, probabil doua se va prelungi în cariera lui militară. Ea a început în localitatea natală. Acestea au fost urmate de opt clase la 16 ianuarie 1915 și a avut același scop al instrucţiei liceale, cursul real (cel mai probabil la Buzău) și doi ani și militare. La 1 februarie 1915, a fost chemat temporal jumătate, la Academia Inginerească de Mine din Berlin. în activitate de serviciu pentru ca, după un an, la Pe latura militară, el a urmat cursurile Școlii de 1 februarie 1916 să fi e „trecut în cadrele active ale armatei”. informaţii pentru căpitanii aspiranţi la gradul de maior, La 15 august 1916, când România a început operaţiunile în anul 1923, la Sfântul Gheorghe, în Transilvania6. militare pentru eliberarea Transilvaniei, a fost mobilizat Mihail Gheorghiu s-a căsătorit la 1 noiembrie 1921, în război, ca șef de secţie, în partea activă a Companiei de cu Ojoga Ulihanova și a avut un fi u, Petre, născut la mitraliere8. Începea astfel, implicarea sublocotenentului 10 iulie 1922. A divorţat la 17 iulie 1926, și s-a recăsătorit Mihail Gheorghiu, în epopeea războiului de reîntregire cu Margareta Țiţescu, la 27 ianuarie 19277. naţională. document 2020 1 (87) 51 studii/documente Eroism în timpul războiului de reîntregire când România a declarat război Austro-Ungariei, au naţională (1916-1917) trecut Carpaţii intrând în Transilvania. Era sublocotenent, avea funcţia de șef de secţie la Compania de mitraliere Mihail Gheorghiu s-a afi rmat în mod cu totul deosebit și făcea parte din Regimentul nr. 8 Buzău11. Respectivul în timpul Primului Război Mondial. El a participat la document, care are ca dată de început a consemnării aproape toate operaţiunile militare ale primei confl agraţii observaţiilor sale ziua de 16 august 1916, ne indică faptul mondiale de pe teritoriul naţional. Mihail Gheorghiu a că Mihail Gheorghiu a luat parte la luptele din zona Vămii parcurs întreaga campanie a anului 1916, participând la Buzăului. Aici, la „Bogza-Wam”, sunt consemnate primele trecerea Carpaţilor, la luptele din Dobrogea, și mai apoi evidenţieri eroice ale lui Mihail Gheorghiu, el aducându-și la cele de apărare a Bucureștiului din zona Olt, Argeș aportul „efectiv la capturarea unui bat. inamic”12. Referindu- și Neajlov. „Pe tot acest timp am luat parte la operaţiunile se la luptele din această zonă, Constantin Kiriţescu, din Ardeal, Dobrogea, Olt, Neajlov și București, ca [sic!] autorul unei excelente monografi i a participării României comandant de la operaţiunile companie” 9 , Primului scria el într-o Război declaraţie Mondial, scria: postumă „Pe dreapta, evenimentelor. inamicul e Mihail măturat ca Gheorghiu a pleava de participat și la furtună. Un marile bătălii întreg batalion din vara anului de unguri, scos 1917, din zona din tranșee de pe triunghiului culmea Beldiei eroic Mărăști, e înconjurat Mărășești și și capturat în Oituz, unde Vama Buzăului, s-a afi rmat ca cu tot avutul un brav oștean lui. Grupele și unde a fost Predeluș, făcut prizonier Bratocea și de trupele Tabla Buţii ies germane. din defi lee; la „Foile 29 august calificative” „Declarațiunea” locotenentului Mihail Gheorghiu la întoarcerea din prizonierat Divizia 5 ocupă din dosarul Săcele”13. său militar păstrat la Arhivele Militare din Pitești După aproape două săptămâni de la implicarea consemnează în amănunt toate aceste detalii. Ele lui în bătăliile de la Vama Buzăului, îl vom vedea pe ne conturează un personaj energic, devotat profesiei Mihail Gheorghiu pe frontul din Dobrogea. Aici militare, corect, animat de un profund simţământ luptele și implicarea lui efectivă s-au desfășurat într-o patriotic. Pentru perioada 15 august 1916-31 octombrie veritabilă cascadă. La 2 septembrie 1916, el era în luptă 1916, când România a început efectiv operaţiunile la Parachioi [azi localitatea Băneasa din sud-vestul armate, „Foaia califi cativă” consemna faptul că Mihail Dobrogei, judeţul Constanţa]14, iar la 6 septembrie Gheorghiu „se prezintă bine, este sănătos și foarte rezistent lupta pe dealul Caciamac-Osman-Bair, din zona – poate face campanie timp îndelungat, călărește bine [...]. Cobadin, unde a devenit comandant de companie, după Este inteligent și-și îndeplinește serviciul cu mult zel și ce, în acea zi, comandantul companiei, locotenentul conștiinţă [...]. Conduce foarte bine seviciul și Compania de Grigore Sărăţeanu, a fost rănit în luptă. S-a achitat de mitraliere. Se ocupă cu administraţia și îngrijirea oamenilor, această datorie „în mod desăvârșit și brav conducând bine cailor și materialului dat în primirea sa [...]. Notează pe compania”15. „Regimentul 8 Buzău suferă pierderi mari, dar subalterni just și fără părtinire”10. respinge atacul dușman. În faţa Cobadinului, Regimentul Un alt document ne precizează faptul că Mihail bulgar 35 Vraca e aproape distrus și nu mai poate încerca al Gheorghiu s-a afl at în rândul trupelor care în momentul doilea atac” - consemna Constantin Kiriţescu16.

52 1 (87) 2020 document studii/documente La 21 septembrie 1916, Mihail Gheorghiu era în organizate de Divizia 5 și Corpul 3 Armată „pe care le-a luptele de la Perveli [azi localitatea Moșneni, Comuna terminat cu succes strălucit”, și cu „distincţie”25. În aceeași 23 August, judeţul Constanţa], unde „linia română perioadă, el s-a ocupat de pregătirea corespunzătoare a înaintează sub formidabilul bombardament dușman și companiei sale de mitraliere. Această acţiune s-a încheiat ajunge la marginea de nord a satului…”17, la 8 octombrie cu rezultate foarte bune la toate capitolele de instrucţie. era la Cobadin, la 9 octombrie lupta la Pădurea Chitevelia La inspecţia realizată sub auspiciile Casei Regale, (?!) și Ferma Osmancea, iar la 11 octombrie era pe frontul „compania sa a fost foarte bine cotată”. Continua să fi e de la Geabacu-Defi ca [probabil în zona localităţii de conștiincios și plin de zel. Avea simţul responsabilităţii, azi Țibrinu, Comuna Mircea îngrijindu-se „în mod părintesc” Vodă, judeţul Constanţa]18. La de oamenii, caii și materialele pe 16 octombrie, el era prezent care le avea în grijă26. în luptele de la Coium Punar Cea de-a patra etapă a [azi localitatea Fântâna Oilor, „războiului său”, îl găsea pe Comuna Dorobanţu, în sud- Mihail Gheorghiu pe frontul vestul judeţului Tulcea, în din sudul Moldovei. Aici el a podișul Babadagului]19. participat, de la 25 iulie 1917 Referindu-se la această la 1 august 1917, la luptele etapă, locotenent-colonelul de la Pădurea Străjescu, podul Grigore Voicescu, care îi Cosmești și Mărășești, unde a realiza caracterizarea eroului dispărut27. nostru, aprecia că Mihail Într-o declaraţie semnată Gheorghiu cunoștea foarte de el însuși, Mihail Gheorghiu bine regulamentele militare, arăta că în perioada 1 aprilie- specifi cul mitralierei, iar „pe 1 august 1917, a fost timpul absenţei comandantului comandantul Companiei 3 companiei de mitraliere care Mitraliere, a Regimentului 8 a fost rănit, le aplică cu multă Infanterie Buzău și că „pe tot cunoștinţă și pricepere” reușind acest timp am luat parte la Bătălia să obţină rezultate bune. Mihail de la Mărășești (Doaga, pd. Gheorghiu îi apărea șefului Cavoul familiei Gheorghiu afl at în Cimitirul Vechi din Săgeata [pădurea – n.n.] Prisaca, capul de său, ca fi ind un om devotat, ce pod Cozmești)”28. în „timpul luptelor a fost totdeauna în fruntea unităţii de „Nota califi cativă”, pentru perioada 31 octombrie mitraliere”. Pentru toate calităţile și meritele dovedite, 1916-1 august 1917, întocmită de superiorul său, superiorul său făcea propunerea ca Mihail Gheorghiu consemna participarea lui Mihail Gheorghiu la să fi e înaintat la gradul de locotenent20, fapt care s-a și luptele de la Nămoloasa, Mărășești și Doaga. El „s-a petrecut la data de 1 noiembrie 191621. distins în lupta de noapte de la 24/25 și atacul și cucerirea După etapa dobrogeană, pentru locotenentul satului Doaga, mergând în linia 1-a cu mitralierele sale”. Mihail Gheorghiu a urmat etapa Olteniei de Est și Faptele eroice ale locotenentului Mihail Gheorghiu au a Munteniei de Vest. La 12 noiembrie, el lua parte continuat: „s-a distins de asemenea în ziua de 25 iulie, la luptele de la Drăgoești-Verguleasa pe Olt, iar la respingând cu focul mitralierelor sale 3 atacuri germane, în 17 noiembrie, participa la cele de la Talpa Ionești, judeţul care luptă a concurat la distrugerea completă a 2 regimente Teleorman22. Urmând linia frontului, la 18 noiembrie, prusace, 453 și 454 - apărând cu îndârjire satul Doaga”29. Mihail Gheorghiu lupta mai aproape de capitală, fi ind Și, cum totul trebuia să aibă un preţ, Mihail Gheorghiu la Letca Veche, judeţul Giurgiu23, la 20 noiembrie era la a căzut prizonier în contextul acestor aprige bătălii. Iată Matei Basarab, pentru ca pe 23 noiembrie 1916, să fi e la cum descria, sumar, „Foaia califi cativă” aceste momente: Chitila în calitate de comandant al Companiei 3. „a luat parte la atacul [indescifrabil – n.n.] 29 și apărarea Aprecierile de care s-a bucurat s-au înscris pe aceeași de la 30-31 și 1 august, în care luptă, fi ind înconjurat de linie laudativă. „Foaia califi cativă” consemna faptul forţe superioare inamice, a fost făcut prizonier și dus în că „s-a distins prin bravură și bună comandă a unităţii captivitate…”. Concluziile caracterizării sale au fost pe sale în toate luptele, pentru care a fost decorat cu «Steaua măsura faptelor: „acest ofi ţer pe tot timpul campaniei a fost României»”24. un brav ofi ţer, a luptat totdeauna în linia I-a, îmbărbătând În perioada de refacere a armatei din iarna 1916-1917, pe soldaţii săi la luptă [indescifrabil – n.n.], provocând Mihail Gheorghiu a urmat cursurile unor școli speciale mari pierderi inamicului în toate luptele. document 2020 1 (87) 53 studii/documente Datorită devotamentului său, curajului și abnegaţiei frontului german, a depus energie și activitate și cu un cu care a luptat merită a fi înaintat la gradul de căpitan efectiv redus a împiedicat multe contrabande pe care le-a în mod excepţional” în conformitate cu legea, înaintare prins”38. care urma să se înfăptuiască după întoarcerea ofi ţerului Calităţile și meritele sale nu l-au absolvit de din captivitate. Caracterizarea purta semnătura sancţionare atunci când a greșit, nefi ind strict cu comandantului Regimentului nr. 8 Buzău, colonelul regulamentele militare. Astfel, la 27 august 1918, el Grigore Voicescu30. a fost pedepsit cu 5 zile de închisoare „pentru ţinută Referitor la prizonieratul său, în declaraţia pe care necorespunzătoare în oraș”39. Rubrica intitulată „Pedepse” Mihail Gheorghiu o semna, indica lagărul de la Stralsund, din cadrul foilor sale califi cative conţinea pentru prima din nordul hanseatic al Germaniei31, în perioada 1 august dată o însemnare. Această sancţiune i-a fost administrată 1917-1 aprilie 191832. Alte documente ale dosarului de Comenduirea Pieţei Galaţi40. Nu putem preciza dacă său, nota Krefeld33, oraș în vestul Germaniei34, ca loc al această situaţie s-ar explica printr-o oarecare libertate reţinerii sale, iar data întoarcerii în ţară era indicată a fi (libertinaj) căpătată în timpul captivităţii sale, ori o cea de 15 iunie 191835. Este posibil ca locul detenţiilor „ieșire din mână” care a determinat „o uitare” a rigorilor să fi e prezentat succesiv, iar decalajul de date să apară militare, ori pur și simplu a fost vorba de o neglijenţă a din consemnarea datei adoptării deciziei de eliberare și locotenentului Mihail Gheorghiu...! data reîncadrării în armată. Oricum, aprecierea de care se bucura Mihail Gheorghiu era unanimă. Superiorii săi cunoșteau faptul Evidenţieri în consolidarea României Mari că în perioada războiului fusese comandant de companie, şi apărarea graniţei estice a ţării (1918-1921) „însărcinare superioară gradului său”, și că după reluarea activităţii militare el avea o implicare care se remarca, Revenit în ţară, Mihail Gheorghiu a fost supus compatibilă unui grad militar superior. Aceștia nu ezitau verifi cărilor specifi ce, celor care se întorceau din a face notaţii pe cât elogioase (uneori, impresionante), captivitate și a fost reintegrat în armată. I s-a încredinţat pe atât de reale: „În campanie în timpul luptelor a fost brav comanda Companiei 2 Mitraliere a Regimentului 8 și s-a achitat prea bine de însărcinările avute. A luptat cu Buzău, pe care o instruia și administra „în bune condiţii”. mult avânt pentru îndeplinirea idealului ţării”41 [s.n.]. Perioada de prizonierat nu i-a atrofi at calităţile ostășești. Încheierea armistiţiului general al războiului Comandantul regimentului îl găsea sănătos și rezistent, mondial, la 11 noiembrie 1918, nu a însemnat și inteligent și priceput, posedând o frumoasă cultură încheierea războiului pentru România. Armatele generală. Avea o educaţie militară aleasă și era un bun române au continuat activităţile militare pentru comandant de companie. Comandantul regimentului consolidarea actelor de unire înfăptuite în anul 1918. aștepta concluziile anchetei de cercetare a perioadei Astfel, în anul 1919, armata română a desfășurat mai lui de prizonierat, pentru a putea face propunerea de multe campanii în zona vestică a ţării, ajungând apoi avansare, fi ind convins că Mihail Gheorghiu „va fi un pe teritoriul Ungariei, până la Budapesta42, iar pentru bun căpitan”. Superiorul său era la curent cu faptul că apărarea graniţei estice, armata a fost în continuă veghe, Mihail Gheorghiu „a făcut Școala de mitraliere în prea răspunzând provocărilor săvârșite de unităţile armate bune condiţii, în timpul campaniei” și că fostul comandant sovietice o perioadă mult mai îndelungată43. al regimentului, făcuse aprecieri elogioase la adresa celui Mihail Gheorghiu s-a afi rmat și în această etapă. El reîncadrat în armată. Mihail Gheorghiu era un om s-a remarcat atât în acţiunile de consolidare internă, cât cinstit și cu evidente sentimente de familie36. și în operaţiunile de pe Nistru, de apărare a Basarabiei Comandantul Brigăzii 10 Infanterie își însușea „notele unite cu România. Foile lui califi cative aferente comandantului său de regiment”, consemnând faptul că perioadelor 1 noiembrie 1918-31 octombrie 1919 și 1 locotenentul Mihail Gheorghiu era „un foarte bun ofi ţer, noiembrie 1919-1 noiembrie 1920, nu conteneau a-l stăruitor și conștiincios în serviciu”. Rememorând faptele lăuda: „pe frontul Nistrului contra bolșevicilor s-a achitat de bravură ale locotenentului care a luptat la Mărășești în bine, este curajos, energic, vigilent [...], în campanie a fost linia întâi, respingând mai multe contraatacuri inamice brav și prea bine apreciat de foștii săi șefi ”. Comandantul și distrugând două regimente, considera că acesta Regimentului 8 Buzău reţinea că Mihail Gheorghiu, a „merită recompensa de a fi înaintat la gradul de căpitan în fost „brav în luptele de la [indescifrabil – n.n.], a respins mod excepţional” pentru faptele sale de eroism37. un atac de caval[erie] inamic trăgând cu mitraliera așezată În condiţiile reluării de către statul român a pe umărul unui soldat”. La rândul său, comandantul operaţiunilor militare, în toamna anului 1918, Mihail Brigăzii 10 Infanterie consemna: „pe frontul Nistrului cu Gheorghiu s-a afi rmat din nou. „La Galaţi, a fost ocazia inspecţiilor făcute în sectorul unităţilor [indescifrabil c-dtul [comandantul – n.n.] subsectorului Barboși în faţa – n.n.] constat cea mai desăvârșită ordine și vigilenţă din

54 1 (87) 2020 document studii/documente

Monument ul Eroilor din comuna Săgeata, jud. Buzău partea sa”44. Cu astfel de fapte, concluzia de care se bucura Faptele de arme săvârșite și coordonate de Mihail Gheorghiu, era una care îi contura personalitatea locotenentul Mihail Gheorghiu îi determinau pe șefi i unui ofi ţer destoinic, curajos și chiar indispensabil unor săi să deplângă neavansarea acestuia la gradul de căpitan. acţiuni de intervenţie militară: „este un ofi ţer brav pe care „Cred că este o eroare cu clasarea sa” - nota comandantul se poate conta în orice împrejurare”45. brigăzii sale. În registrul activităţilor interne, în perioada acţiunilor Situaţia lui militară, după venirea din captivitate, greviste care au afectat CFR din garnizoana Iași, Mihail încă nu-i era defi nitivată. Procesul birocratic măcina Gheorghiu „a adus servicii reale depunând zel”, a făcut timp. „A fost clasat în bune condiţii de comisia Div. a să fi e arestaţi „toţi capii greviști”. Pentru aceste fapte 13-a și clasat și de Curtea Marţială [subl. în text], însă comandantul garnizoanei „i-a adus mulţumiri pentru nu a trecut prin Consiliul Superior încă pentru a-l integra modul cum și-a îndeplinit această însărcinare”46. în drepturile sale și înainta la gradul de căpitan [...]. Afi rm document 2020 1 (87) 55 studii/documente din nou că este un element destoinic și merită a înainta după cum a fost caracterizat și de șefi i săi din timpul campaniei la gradul de căpitan excepţional...”47. Caracterizarea lui Mihail Gheorghiu continua să fi e un buchet de frumoase însușiri ostășești și umane: „bun camarad, cinstit, loial, fi re veselă, sociabil”, „inteligent, priceput, judecă bine”, era preocupat de „instrucţia și educaţia trupei, de bunul trai al soldatului, îngrijește bine de animalele și materialele statului”, „cu prestanţă, bun instructor specializat în Mitraliere, energic, autoritar” etc. În cealaltă parte a trăsăturilor sale, se găsea notat faptul că avea (cel puţin uneori), o fi re impulsivă48. Era prima apreciere cu conotaţii negative, apărută în foile lui califi cative. În data de 1 octombrie 1919, Mihail Gheorghiu a Strada principală din comuna Săgeată poartă numele eroului local – fost înaintat, în sfârșit, la gradul de căpitan. Statutul Mihail Gheorghiu extrem de favorabil de care se bucura, făcea deja ca să se vorbească de avansarea lui la gradul următor. „Dacă acest Din comitet au făcut parte notabilităţile locale: ofi ţer va trece în bune condiţii Școala Specială de Infanterie, primarul, preotul, secretarul comunei, fruntașii atunci îl caracterizez că merită a înainta la gradul de satului. S-a declanșat o intensă activitate de strângere a fondurilor. În comună au fost organizate diverse maior...” - nota comandantul Regimentului 8 Buzău 54 („Foaia califi cativă” a perioadei 1 noiembrie 1919-1 activităţi cultural-obștești, serate, baluri , colecte etc. noiembrie 1920). Comandantul Brigăzii 10 Infanterie, Au fost sensibilizate diverse instituţii centrale și locale: avea aceeași părere: „dacă va da, și va reuși la examenul de Ministerul Instrucţiunii, Prefectura Buzău, Primăria maior, merită a înainta” (22 decembrie 1920). Ideea nu Buzău, Societatea „Fii Apărători ai Patriei”, diverse era respinsă nici de comandantul Diviziei 5, în grad de personalităţi ale zonei etc. 55 general (28 ianuarie 1921): „menţin aprecierile, iar asupra Construcţia monumentului a început în anul 1934 56 propunerii mă voi pronunţa după ce va trece examenul de și a fost fi nalizată în anul 1939 . S-a înălţat astfel, un maior”49. Se trecea parcă, de la o extremă, în cealaltă! monument foarte frumos care depășește dezinvolt E adevărat însă, că vechimea în gradul de căpitan, i-a condiţia monumentelor „rezervate” universului rural. fost luată în calcul începând cu 1 septembrie 1917. Era El a fost realizat de celebrul sculptor Jon Jalea, și a fost evident, un act de dreptate, dar și de reparaţie morală. turnat în bronz, la București. El înfăţișează un soldat, Mihail Gheorghiu a continuat să-și facă datoria. în mărime naturală, în poziţie fandată de atac, cu mâna A primit și alte însărcinări precum „controlul trenului încleștată pe arma cu baionetă și privirea concentrată de care s-a achitat bine”50. La 1 aprilie 1921, căpitanul către inamic. Poziţia lui denotă forţă, dârzenie, motivaţie Mihail Gheorghiu a fost „trecut pe picior de pace”51. și patriotism. Monumentul are o înălţime de 5,5 metri, și Un frumos exemplu de implicare socială alcătuiește un complex compoziţional foarte armonios. Acesta conţine: platforma complexului monumental, În perioada interbelică, Mihail Gheorghiu a avut postamentul și statuia unui soldat infanterist în poziţie un alt moment strălucitor al vieţii sale, de această dată de atac cu baioneta la armă. Platforma este din piatră în sfera activităţii publice, obștești. El a fost cel care a dură alcătuită din trei rânduri de trepte. Această coordonat eforturile de ridicare a Monumentului eroilor platformă susţine un postament din piatră de bună din localitatea sa natală. calitate alcătuit din trei corpuri. Corpul de bază al Ideea ridicării unui monument în cinstea eroilor postamentului este solid și are gravate în mod alegoric căzuţi în operaţiunile Primului Război Mondial, însemnele armatei, corpul central este paralelipipedic și în Săgeata, a apărut în anul 1923. Iniţiatorul a fost zvelt și poartă medalioanele inscripţionate în marmură învăţătorul C. Cazan, acesta însă a devenit deputat și s-a cu numele eroilor, iar corpul superior scund și aplatizat mutat din localitate, iar ideea nu s-a putut concretiza este scos în evidenţă de un frumos brâu și constituie repede. Eforturile de ridicare a monumentului au fost suportul de susţinere a statuii de bronz57. reluate în anul 1928. De această dată s-a constituit Acest monument, amplasat în perimetrul bisericii un comitet care l-a avut în frunte pe maiorul Mihail din localitate, în loc vizibil, central, la șosea, a constituit Gheorghiu52. Acesta se bucura de o mare apreciere în întotdeauna un reper de veneraţie, respect și admiraţie localitate. Toată lumea știa că era „el însuși un erou în pentru toţi locuitorii comunei. Valenţele lui educative, războiul de întregire naţională”53. surprinse în epocă, au translat timpul păstrându-și

56 1 (87) 2020 document studii/documente viabilitatea, în mod peren: „nu există școală mai frumoasă străzilor localităţii62. Numele atribuit străzii principale, pentru educaţia patriotică a tineretului acestei comune decât care străbate întreaga localitate a fost cel al lui Mihail acest monument care va vorbi tuturor cu limbă de lumină Gheorghiu. A fost neîndoielnic, o recunoaștere ofi cială și taină despre părinţi și fraţi, cu oase putrezite în nimb de a meritelor celui care s-a afl at în fruntea Comitetului de glorie…”58. înălţare a „Monumentului eroilor” și care s-a remarcat prin eroism în operaţiunile militare ale Războiului de Continuitate şi sfârşit de carieră. Recompense Întregire Naţională. A fost un frumos și un drept gest. A fost și este un exemplu frumos! Pe plan militar, Mihail Gheorghiu și-a continuat activitatea, ajungând a se intersecta și cu cea de a doua Concluzii confl agraţie mondială. După trecerea „pe picior de pace” din 1921, evoluţia lui militară, a continuat pe o traiectorie, În mod evident, faptele locotenent-colonelului oarecum comună. Ea nu a mai fost însă spectaculoasă, a Mihail V. Gheorghiu au fost cu totul remarcabile. avut suișuri și coborâșuri, uneori dramatice, cu anumite El a fost un erou al Primului Război Mondial. El neîmpliniri pe plan familial, care s-au răsfrânt sever s-a remarcat însă și în viaţa publică. El a fost sufl etul asupra carierei sale profesionale. Căsătoria sa, apariţia înălţării unui monument admirabil în localitatea copilului și apoi divorţul l-au afectat puternic emoţional. natală. Mihail Gheorghiu s-a bucurat constant de Trăirile personale s-au răsfrânt și asupra atitudinilor lui apreciere din partea consătenilor săi datorită formaţiei de militar. Aprecierile notelor califi cative sunt elocvente lui intelectuale, mediului familiar elitar, eroismului său în acest sens. A suferit mai multe sancţiuni. Refacerea din timpul războiului. El a devenit însă o personalitate vieţii de familie i-a adus în bună parte restabilirea a localităţii, mai ales după implicarea lui în înălţarea echilibrului intern. Monumentului. Ofi cial, acest statut i-a fost acordat La 1 octombrie 1928, a devenit maior, iar la 1 iunie la mult timp după dispariţia sa, în anul 2010, prin 1938, locotenent-colonel. S-a pensionat pentru limită atribuirea numelui său, străzii principale a localităţii de vârstă în noiembrie 1940, a fost concentrat în timpul natale. celui de-Al Doilea Război Mondial, și a desfășurat De reţinut, că în memoria colectivă, nimeni nu diverse activităţi specifi ce în spatele frontului. La 15 vorbește de locotenent-colonelul Mihail Gheorghiu, ci iunie 1944, a fost trecut în retragere din armată, din de maiorul Mihail Gheorghiu, gradul pe care el l-a avut motive de ordin medical59. atunci când s-a implicat în înălţarea monumentului, și Mihail Gheorghiu a fost un militar destoinic care care de altfel este gravat pe monument. De asemenea, a strălucit prin eroism în timpul Primului Război evidenţiem faptul că înălţarea monumentului are la bază Mondial. Aprecierea superiorilor săi, consemnată în implicarea unui om care a făcut războiul, care s-a distins „Foaia califi cativă” conform căreia, el „a luptat cu mult prin eroism, care a putut vedea limita atât de fragilă avânt pentru îndeplinirea idealului ţării”60, rămâne dintre viaţă și moarte, care a acumulat determinarea defi nitorie. necesară și a putut aprecia mai bine decât alţii valoarea Activitatea sa militară, devotamentul și eroismul său unui monument de omagiere a celor jertfi ţi pentru din timpul luptelor au fost răsplătite prin numeroase înălţarea patriei. medalii. Astfel, pentru participarea sa la cel de-Al Doilea Prin acţiunea sa de ridicare a monumentului, Mihail Război Balcanic, a primit „Medalia Avântul Țării din Gheorghiu a dat dovadă de un profund civism. El rămâne 1913”. Pentru participarea la operaţiunile militare ale un foarte frumos exemplu pentru contemporanii tuturor Primului Război Mondial, Mihail Gheorghiu a fost timpurilor, acela de a face ceva care să fi e apreciat și să decorat, după cum am observat cu Ordinul „Steaua devină un reper pentru urmași. De la un brav erou al României” clasa a V-a în gradul de Cavaler (1917), războiului unităţii naţionale, el a devenit o personalitate „Crucea comemorativă 1916-1918” (1918), iar după recunoscută a localităţii natale. Nu se poate uita faptul încheierea războiului, i-au fost atribuite, Medalia că Mihail Gheorghiu a rămas un exemplu de dăruire „Victoria” a războiului din 1916 (1921) și „Semnul profesională, curaj și eroism în războiul care a realizat Onorifi c de 25 de ani serviciu” (1936)61. unitatea naţională a poporului român. Omagiem acest exemplu și personalitate! Un gest de recunoaştere publică a valenţelor Concomitent, trebuie să reţinem că Mihail Gheorghiu personalităţii sale nu este unic prin ceea ce a făcut. El se încadrează în Consătenii săi nu i-au uitat numele. Monumentul rândul a cohorte și șiruri întregi de eroi și eroism. El din localitate ca și faptele de arme ale „maiorului” se încadrează în spiritul epocii sale. El se încadrează în Mihail Gheorghiu au rămas permanent în memoria spiritul unei perioade de excepţie, și a unor personalităţi și aprecierea acestora. La 29 ianuarie 2010, Consiliul de excepţie. Acestea au avut realizări de excepţie! Ele Comunal Săgeata a hotărât atribuirea de nume, rămân, neîndoielnic, exemple! Așadar… ! document 2020 1 (87) 57 studii/documente

Heroism and Civic Spirit: Lieutenant-colonel Mihail V. Gheorghiu (1889 - ?) Prof. univ. Gheorghe Calcan, Ph.D.

Abstract: Our paper presents the personality of Lieutenant-colonel Mihail V. Gheorghiu, born in 1889, in Săgeata village from Buzău County. His actions were particularly remarked in the operations of the national reunifi cation war, as he fought on almost all fronts of the Romanian army from 1916-1917: he was on the front line, directly contributing to the capture of several enemy regiments, he was a prisoner in Germany, and, after Romania’s resuming its military operations in 1918, he contributed to strengthening the eastern border of the country. After World War I, Mihail V. Gheorghiu got involved in erecting a heroes monument in his hometown. Keywords: Mihail V. Gheorghiu, Săgeata, World War I, World War II, heroes monument.

NOTE

1 Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti. ocupând satul şi respingând prin focul mitralierelor sale repetatele atacuri 2 Această lucrare constituie dezvoltarea studiului nostru: Gheorghe Calcan, inamice, decimând Regtele Prusace 453 şi 454. În ziua de 2 august fi ind A Model for the Society. On the Centenary of the First World War and of the înconjurat de forţe covârşitoare e luat prizonier”. (Ibidem, f. 10). National Great Union: Mihail V. Gheorghiu (A Case Study), Petroleum - Gas 30 Ibidem, f. 9. University of Ploiesti, The Centre for Studies and Legal and Socio - Adminis- 31 https://en.wikipedia.org/wiki/Stralsund, accesat în data de 28 februarie trative Research, Journal of Law and Administrative Sciences, Petroleum and 2017. Gas University Publishing House of Ploieşti, No.9/2018, pp. 59-65, (http:// 32 CSPAMI, Fond Memorii Bătrâni, Litera G, Lt-colonei, dosar nr. 42, f. 7. jolas.ro/?page_id=18). 33 Ibidem, f. 12. 3 Convorbiri cu prof. Constantin Enuş (Buzău), 13 aprilie şi 5 mai 2013. 34 https://en.wikipedia.org/wiki/Krefeld, accesat în data de 1 martie 2017. 4 Anuarul SOCEC al României Mari, Vol II, Provincia, Editura „SOCEC & Co.”, 35 CSPAMI, Fond Memorii Bătrâni, Litera G, Lt-colonei, dosar nr. 42, f. 2. Soc. Anon. Bucureşti, 1924-1925, (Comuna Săgeata), p. 134. http://lcweb2.loc. 36 Ibidem, f. 11. gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fi leName=scd0001_20030122001ropage. 37 Ibidem. db&recNum=141 (accesat în data de 27 decembrie 2019). 38 Ibidem. 5 Gheorghe Calcan, Nume de străzi ale localităţilor din Comuna Săgeata, 39 Ibidem. judeţul Buzău, Proceedings of the Second International Conference on 40 Ibidem. Onomastics „Name and Naming” Onomastics in Contemporary Public Space, 41 Ibidem, f. 12. Baia Mare, May 9-11, 2013, Edited by Oliviu Felecan, Editura Mega, Editura 42 Gheorghe Calcan, Generalul Traian Moşoiu în epocă şi în posteritate, Argonaut, Cluj-Napoca, 2013, pp. 254-262. Editura Universităţii Petrol-Gaze din Ploieşti, 2006, pp. 76-90; Gheorghe 6 Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice Piteşti (în continuare Calcan, România în relaţiile internaţionale ale Conferinţei de pace de la Paris- CSPAMI), Fond Memorii Bătrâni, Litera G, Lt-colonei, dosar nr. 42, f. 1. Versailles, 1919-1920. Recunoaşterea internaţională a Marii Uniri, Editura 7 Ibidem. Mega, Cluj Napoca, 2013, pp. 39-49; 157-158. 8 Ibidem, f. 2. 43 Idem, Unifi carea administrativă a României întregite (1918-1925). Integrarea 9 Ibidem, Declaraţiune, f. 7. Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei în structurile administraţiei româneşti, 10 Ibidem, f. 8. Editura Mega, Cluj-Napoca, 2016, pp. 63 şi 67. 11 Ibidem, f. 7. 44 CSPAMI, Fond Memorii Bătrâni, Litera G, Lt-colonei, dosar nr. 42, f. 13. 12 Ibidem, f. 10 . 45 Ibidem, f. 14. 13 Constantin Kiriţescu, Istoria războiului pentru întregirea României 1916- 46 Ibidem. 1919, vol. I, Text stabilit de Costin Kiriţescu, Mircea N. Popa şi Lucia Popa, 47 Ibidem, f. 13. Editura Ştiinţifi că şi Enciclopedică, Bucureşti, 1989, p. 248. 48 Ibidem. 14 https://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83neasa, accesat în data de 49 Ibidem, f. 14. 28 febuarie 2017. 50 15 CSPAMI, Fond Memorii Bătrâni, Litera G, Lt-colonei, dosar nr. 42, f. 7. Ibidem, f. 15. 51 16 Constantin Kiriţescu, Op. cit., p. 362. Ibidem, f. 2. 52 17 Ibidem, p. 375. Gheorghe Calcan, Nume de străzi ale localităţilor din Comuna Săgeata..., 18 https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aibrinu,_Constan%C8%9Ba, accesat p. 256. 53 în data de 28 febuarie 2017. Dumitru Bălănescu, În amintirea eroilor din comuna Săgeata, Buzău, 1934, 19https://ro.wikipedia.org/wiki/F%C3%A2nt%C3%A2na_Oilor,_Tulcea, p. 19. 54 accesat în data de 28 februarie 2017. Relatare a inginerului Dumitru Petre, Primăria Săgeata, (2012). 55 20 CSPAMI, Fond Memorii Bătrâni, Litera G, Lt-colonei, dosar nr. 42, f. 8. Relu Stoica, Monumente şi eroi buzoieni (1877-1878, 1913, 1916-1919, 21 Ibidem, f. 10. 1941-1945, 1989), Ediţia a II-a completată, Editura Editgraph, Buzău, 2011, 22 http://ro.getamap.net/harti/romania/romania_(general)/_talpaionesti/, accesat p. 280. în data de 28 februarie 2017. 56 Victor Andreica, Florentin-Stelian Albu. 2010. Săgeata, În căutarea unei noi 23 https://ro.wikipedia.org/wiki/Letca_Veche,_Giurgiu, accesat în data de şanse, Editura Editgraph, Buzău, 2010, p. 108. 28 februarie 2017. 57 Gheorghe Calcan, Complexul memorial al eroilor din Comuna Săgeata, 24 CSPAMI, Fond Memorii Bătrâni, Litera G, Lt-colonei, dosar nr. 42, f. 9. Judeţul Buzău, «Analele Asociaţiei Naţionale a Tinerilor Istorici din Moldova. 25 Ibidem, f. 10. Revistă de istorie» vol. XII, Pontos Bucureşti-Chişinău, pp. 312-332, (https:// 26 Ibidem, f. 9. www.academia.edu/22247365/Analele_ANTIM_vol._12_Chi%C8%99 27 Ibidem, f. 1. in%C4%83u_2015, accesat 2 martie 2017). 28 Ibidem, f. 7. 58 Dumitru Bălănescu, Op. cit., p. 19. 29 „Foaia califi cativă rezumativă” a lui Mihail Gheorghiu, pentru perioada 16 59 Ibidem, f. 2 . august 1916-1 aprilie 1918, consemna aceste evenimente astfel: „În a doua 60 Ibidem. parte a campaniei ia parte la organizarea poziţiei Nămoloasa şi la luptele de 61 Ibidem, f. 1. la Mărăşeşti, unde se distinge la luptele de la Doaga şi Pădurea Străjescu, 62 Arhiva Primăriei Comunei Săgeata, judeţul Buzău, 2010.

58 1 (87) 2020 document studii/documente ZORII EREI REACTIVE (Partea a III-a)

Locotenent-comandor aviator (r) Gheorghe-Ion VAIDA

Aerodroame de dislocare 1952, în raport de terminarea aerodromului Craiova și Siliștea-Gumești, planifi cate a fi gata la sfârșitul anului n ședinţa de lucru din data de 27 martie 19511, 1951. ministrul Forţelor Armate ale Republicii 3. Batalionul Deservire Aerodrom nr. 11: ÎPopulare Române a aprobat dislocarea - faza I: dislocarea iniţială, la înfi inţare, pe aerodromul Comandamentului Diviziei 3 Aviaţie Vânătoare cu Târgșor, în cazarma Regimentului 3 Aviaţie, de la data Reacţie și a unităţilor subordonate astfel: de 10 martie 1951, când se înfi inţează și până la data 1. Comandamentul Diviziei 3 Aviaţie Vânătoare cu de 1 aprilie 1951; Reacţie: - faza a II-a: dislocarea provizorie pentru trecerea - faza I: dislocarea iniţială, la înfiinţare, pe și antrenamentul piloţilor pe avioanele reactive, pe aerodromul Pipera - București, în curtea Regimentului aerodromul Ianca, începând cu data de 1 aprilie 1951; 6 Transmisiuni, de la data de 10 martie 1951, când se - faza a III-a: dislocarea defi nitivă, pe aerodromul înfi inţează și până la data de 1 aprilie 1951; Craiova, la începutul anului 1952, în raport de terminarea - faza a II-a: dislocare provizorie pentru trecerea aerodromului Craiova și Siliștea-Gumești, planifi cate a și antrenamentul piloţilor pe avioanele reactive, pe fi gata la sfârșitul anului 1951. aerodromul Ianca, începând 4. Regimentul 12 Aviaţie cu data de 1 aprilie 1951; Vânătoare cu Reacţie: - faza a III-a: dislocare -faza I: dislocarea defi nitivă, pe aerodromul iniţială, la înfiinţare, pe Craiova, la începutul aerodromul Clinceni, în anului 1952, în raport de cazarma Regimentului terminarea aerodromului 1 Aviaţie, de la data de Craiova și Siliștea- 10 martie 1951, când se Gumești, planificate a fi înfi inţează și până la data gata la sfârșitul anului 1951. de 1 aprilie 1951; 2. Regimentul 11 Aviaţie - faza a II-a: dislocarea Vânătoare cu Reacţie: provizorie pentru trecerea - faza I: dislocarea și antrenamentul piloţilor iniţială, la înfiinţare, pe pe avioanele reactive, pe aerodromul Târgșor, în aerodromul Ianca, începând cazarma Regimentului cu data de 1 iulie 1951; 3 Aviaţie, de la data de - faza a III-a: dislocarea 10 martie 1951, când se defi nitivă, pe aerodromul înfi inţează și până la data Siliștea-Gumești, la de 1 aprilie 1951; începutul anului 1952, - faza a II-a: dislocarea în raport de terminarea provizorie pentru trecerea aerodromului Craiova și antrenamentul piloţilor și Siliștea-Gumești, pe avioanele reactive, pe planificate a fi gata la aerodromul Ianca, începând sfârșitul anului 1951. cu data de 1 iunie 1951; 5. Batalionul Deservire - faza a III-a: dislocarea Adresa privind dislocarea inițială, provizorie și defi nitivă Aerodrom nr. 12: defi nitivă, pe aerodromul a Comandamentului Diviziei 3 Aviație Vânătoare cu Reacție - faza I: dislocarea Craiova, la începutul anului și a unităților subordonate iniţială, la înfiinţare, pe document 2020 1 (87) 59 studii/documente

Avionul IAK-11 Avionul PO-2 aerodromul Clinceni, în cazarma Regimentului 1 aviaţie, 1951, la aerodromul Ianca - denumit șantierul P. 30 - au de la data de 10 martie 1951, când se înfi inţează și până fost prevăzute lucrări în valoare totală de 784.200.000 lei. la data de 1 aprilie 1951; Lucrările au fost executate de Ministerul Construcţiilor - faza a II-a: dislocarea provizorie pentru trecerea prin Direcţia Generală a Serviciului Muncii. Au fost și antrenamentul piloţilor pe avioanele reactive, pe executate următoarele lucrări: aerodromul Ianca, începând cu data de 15 mai 1951; - un grup de cazărmi (8 pavilioane) și 6 pavilioane - faza a III-a: dislocarea defi nitivă, pe aerodromul locuinţe (din care 3 pavilioane au avut termenul de Siliștea-Gumești, la începutul anului 1952, în raport de execuţie la data de 1 mai 1951 și 3 pavilioane au avut terminarea aerodromului Craiova și Siliștea-Gumești, termenul de execuţie la data de 15 iulie 1951), începute planifi cate a fi gata la sfârșitul anului 1951. în anul 1950; două pavilioane dormitoare cu termenul de 6. Regimentul 14 Aviaţie Vânătoare cu Reacţie: execuţie la data de 30 mai 1951, iar restul pavilioanelor - faza I: dislocarea iniţială, la înfi inţare, pe aerodromul cu termen de execuţie la data de 15 iulie 1951; instalaţiile Stalin (actual Brașov), în cazarma Regimentului 7 sanitare interioare și instalaţiile electrice interioare aviaţie, de la data de 10 martie 1951, când se înfi inţează pentru locuinţe au avut același termen de execuţie ca la și până la data de 1 aprilie 1951; construcţiile aferente; - faza a II-a: dislocarea provizorie pentru trecerea - pavilion popotă-cazinou; și antrenamentul piloţilor pe avioanele reactive, pe - depozit de carburanţi cu linia de garare; aerodromul Ianca, începând cu data de 15 mai 1951; - căi de rulare și platforme de parcare, colectorul - faza a III-a: dislocarea defi nitivă, pe aerodromul principal al pistei (cu termen de execuţie la data de 1 Deveselu, începând cu data de 1 august 1951. mai 1951) și nivelarea zonelor de siguranţă, începute în 7. Batalionul Deservire Aerodrom nr. 14: anul 1950; - faza I: dislocarea iniţială, la înfi inţare, pe aerodromul - balizajul pistei; Craiova, de la data de 10 martie 1951, când se înfi inţează - depozit de muniţii și șosele interioare și exterioare, și până la data de 1 aprilie 1951; începute în anul 1950; - faza a II-a: dislocarea provizorie pentru trecerea - hangar din beton armat cu termen de execuţie la și antrenamentul piloţilor pe avioanele reactive, pe data de 30 octombrie 1951; aerodromul Ianca, începând cu data de 15 mai 1951; - poligonul de tir tun avion; - faza a III-a: dislocarea defi nitivă, pe aerodromul - instalaţii exterioare, apă, canal, electricitate3. Deveselu, începând cu data de 15 iunie 1951. În data de 5 decembrie 1951 au fost recepţionate Această planifi care, atât temporală, cât și spaţială a următoarele lucrări: suferit modifi cări dictate de interese operativ-strategice - 6 pavilioane de locuinţe: 3 pavilioane au fost ale etapei istorice, în special în ceea ce privește dislocarea terminate la data de 1 iunie 1951 și 3 pavilioane la data defi nitivă. de 1 septembrie 1951; - 2 pavilioane dormitoare: din care 1 pavilion a fost Lucrările de amenajare ale aerodromului Ianca terminat la data de 1 iulie 1951 și 1 pavilion la data de În vederea executării trecerii pe avioanele cu reacţie, 15 iulie 1951; pe aerodromul Ianca s-au efectuat o serie de lucrări de - 1 pavilion infirmerie, terminat la data de infrastructură2. Astfel, în planul de investiţii pe anul 20 septembrie 1951;

60 1 (87) 2020 document studii/documente -1 pavilion post comandă, terminat la data de 30 iunie 1951; -1 pavilion corp gardă, terminat la data de 10 august 1951; -1 pavilion sală de mese, terminat la data de 25 noiembrie 1951, la care s-au adăugat instalaţiile sanitare și electrice la construcţiile de mai sus; -canalul colector principal al pistei, terminat la data de 30 aprilie 19514. În afara acestor lucrări au mai fost executate următoarele: casele pompelor, căminul puţului forat, baracamente fi xe, instalaţii la depozitul de carburanţi, încălzirea centrală la cazinou etc.5. Avionul IAK-23 aerodromul Târgșor a fost dislocat pe aerodromul Ianca Dislocarea Comandamentului Diviziei 3 Aviaţie în vederea trecerii pe avioanele reactive la începutul lunii Vânătoare cu Reacţie iulie 1951. În vederea dislocării de pe aerodromul Pipera - În vederea trecerii pe noul material volant, respectiv București pe aerodromul Ianca, Divizia 3 Aviaţie a pe avioanele reactive UTIIAK-17 și IAK-23, Divizia întocmit și înaintat CFAM, în data de 4 iunie 1951, o 3 Aviaţie Vânătoare Reactivă și unităţile subordonate cerere de transport10, iar potrivit răspunsului primit se făcea (Regimentul 12 și Regimentul 14 Aviaţie Vânătoare cu cunoscut faptul că s-a aprobat programarea unui total de Reacţie, precum și Batalioanele de Deservire Aerodrom 20 de vagoane, astfel: 2 vagoane clasa a II-a, 1 vagon clasa a nr. 8 și 12) au primit ordin de dislocare de pe aerodromul III-a, 14 vagoane acoperite a 15 tone, 2 vagoane platformă Pipera - București pe aerodromul Ianca. a 15 tone cu pereţi demontabili și 1 vagon platformă Astfel, potrivit Ordinului Comandamentului cu pereţi înalţi11. Potrivit aceluiași răspuns se specifi cau Forţelor Aeriene Militare (CFAM) - Stat Major următoarele date tehnice: gara de îmbarcare Herăstrău; nr. 0040217 din 21 mai 1951, s-a ordonat ca gara de debarcare Dedulești, rampa militară; transportul Batalionul 12 Deservire Aerodroame să se disloce pe urma a se executa în data de 15 iunie 1951 cu indicativul aerodromul Ianca până pe data de 25 mai 1951, iar 67076. Îmbarcarea materialelor și a personalului urma să Regimentul 12 Aviaţie Vânătoare cu Reacţie să se disloce înceapă la orele 05.00 și se fi naliza în 6 ore. de pe aerodromul Pipera -București pe aerodromul Ianca până pe data de 1 iunie 19516. În ceea ce privește Dislocarea Regimentelor 12 şi 14 Aviaţie Vânătoare deplasarea Batalionului Deservire Aerodroame nr. 12, cu Reacţie de la București la Ianca, s-a aprobat a fi programate următoarele vagoane: În vederea dislocării de pe aerodromul Pipera - - 1 vagon clasa a II-a pentru cadre; București pe aerodromul Ianca, au fost constituite - 9 vagoane acoperite a 15 tone pentru materiale; două eșaloane: un eșalon aerian și un eșalon care urma - 2 vagoane acoperite pentru trupă; să se deplaseze pe calea ferată12. Eșalonul aerian al - 5 vagoane platformă a 15 tone pentru lemne7. Regimentului 14 Aviaţie Vânătoare cu Reacţie era Vagoanele erau programate pentru ziua de 23 mai format din avioane de tipul IAK-11, PO-2 și Fisler- 1951, cu indicativul 76328. Storch (Fi-St). Echipajele au fost compuse din: De asemenea, potrivit Ordinului CFAM - Stat -la avionul IAK-11 nr. 3: pilot - maior Aurel Răican, Major nr. 0040238 din 13 iunie 1951, s-a ordonat ca mecanic avion - sergent major Arjoca; Divizia 3 Aviaţie, împreună cu Regimentul 14 Aviaţie -la avionul IAK-11 nr. 14: pilot - locotenent Vânătoare cu Reacţie, să se disloce de pe aerodromul Gheorghe Ancuţa, mecanic avion - plutonier Teodor Pipera - București pe aerodromul Ianca, până pe data de Mihalache; 20 iunie 19519. Este de remarcat faptul că aceste două -la avionul IAK-11 nr. 22: pilot - locotenent- regimente au executat dislocarea în vederea trecerii pe major Dumitru Balaur, mecanic avion - sergent-major noul material volant deoarece terminaseră pregătirea Dumitru Bălăceanu; pe avionul IAK-11 pe aerodromul Pipera - București. -la avionul IAK-11 nr. 26: pilot - locotenent Petre P. Regimentul 11 Aviaţie Vânătoare cu reacţie dislocat pe Coroianu, mecanic avion - plutonier Grigore Rababoc; document 2020 1 (87) 61 studii/documente avioanele IAK-11 ale Regimentelor 12 și 14 Aviaţie Vânătoare cu Reacţie, avioanele PO-2 și Fi-St. În ceea ce privește eșalonul care s-a deplasat pe calea ferată a fost numit următorul personal: -responsabil cu executarea și organizarea operaţiunilor de îmbarcare: locotenent Andrei Petrescu; -pentru vagoanele de clasă: sublocotenent Mircea Chirilă; -pentru vagoanele de marfă acoperite: sublocotenent Milentie Filimon; -comandant al eșalonului pe timpul transportului pe calea ferată: locotenent inginer Ion Zamfi rescu; -locţiitor politic al eșalonului: locotenent Păhăruţi; -responsabilul vagonului de clasa I-a: sublocotenent Mircea Chirilă; -responsabilul vagonului nr. 3 marfă: sergent major Constantin Ghenescu; -responsabilul vagonului nr. 4 marfă: sergent major Gheorghe Teșilă; -responsabilul vagonului nr. 5 marfă: sergent major Farcaș; -ofi ţer de serviciu pe timpul deplasării: sublocotenenţi Rodică Cioponea și Apostică Ghiur; -comandantul gărzii: sublocotenent Ion Clenciu; 1951. Referat privind valoarea contractelor privind lucrările de amenajare ale aerodromului Ianca -responsabil cu debarcarea: locotenent Andrei Petrescu15. -la avionul PO-2 nr. 16: pilot - sublocotenent În urma dislocării de pe aerodromul Pipera București Constantin Cârjan, mecanic - sergent-major Costea; pe aerodromul Ianca, mai multe cadre militare au -la avionul PO-2 nr. 32: pilot - sublocotenent fost citate prin ordin de zi pe unitate. Astfel, potrivit Constantin Enache, mecanic - locotenent Iancu; Ordinului de Zi nr. 39 al Regimentului 12 Aviaţie -la avionul Fi-St: pilot – locotenent Gheorghe Vânătoare cu Reacţie din 17 iunie 1951, se specifi ca: Păduraru13. „Cu ocazia transportului Regimentului 12 Aviaţie din Concomitent cu dislocarea eșalonului aerian, a Garnizoana București pe aerodromul Ianca, următorii executat dislocarea de pe aerodromul Pipera - București militari au dat dovadă de spirit de organizare, disciplină pe aerodromul Ianca și eșalonul aerian al Regimentului în muncă și ordine, exemplifi când o frumoasă educaţie 12 Aviaţie Vânătoare cu Reacţie, piloţii care au executat politico-militară. Pentru noua atitudine faţă de muncă, transportul avioanelor fi ind: perfecta orientare politică și disciplina din convingere -la avionul IAK-11 nr. 10: pilot - căpitan Ștefan de care au dat dovadă, ORDON, citarea prin Ordin Gheorghiu; de Zi pe întreaga unitate a militarilor pentru motivele -la avionul IAK-11 nr 20: pilot - locotenent-major specificate în dreptul fiecăruia...”16.Printre militarii Ioan Tâu; citaţi au fost: locotenentul Nicolae Belu, locotenentul -la avionul IAK-11 nr. 25: pilot - locotenent-major Teodor Trifan, sublocotenentul Gheorghe Brujan, Dumitru Cristea; sublocotenentul Oliviu Târnăveanu, sublocotenentul -la avionul PO-2 nr. 12: pilot - locotenent Vasile Nicolae Ivan, plutonierii Bela Barkotzy și Constantin Mihăiţă; Măescu, sergenţii majori Ovidiu Florea, Florian Olălău, -la avionul PO-2 nr. 17: pilot - sublocotenent Anton Ștefan Cablici și Gheorghe Lozinschi. Gângioveanu14. Cursurile de cunoaştere a tehnicii reactive În afara avioanelor de mai sus, a mai executat o misiune de pe aerodromul Pipera - București pe Potrivit planifi cării activităţii tehnice, pe luna iunie aerodromul Ianca, un avion de tipul Aero-45, care a 1951, în cadrul Diviziei 3 Aviaţie Vânătoare cu Reacţie, fost primul decolat și aterizat. Au urmat apoi în ordine erau prevăzute organizarea următoarelor cursuri:

62 1 (87) 2020 document studii/documente -Cursul de iniţiere în aerodinamica vitezelor mari și Cursul de iniţiere în motoarele cu reacţie ţinute de către locotenent-colonelul inginer Iacovache Burcă; -Cursul de cunoaștere teoretică și practică a noului material volant ţinut de către instructorii sovietici17. La aceste cursuri, care s-au organizat și desfășurat de către cele două regimente în cadrul Diviziei 3 Aviaţie Vânătoare cu Reacţie, a fost planifi cat a participa întregul personal navigant și tehnic, pe două grupe. Aceste prime cursuri, cu un total de 126 de ore au pus accentul pe partea practică, mai ales după sosirea primelor avioane UTIIAK-17 și IAK-2318. Este de remarcat faptul că acestea au fost executate în condiţii deosebit de grele(cazare necorespunzătoare, lipsa apei potabile, cazarea în satul Ianca a celei mai mari părţi din personalul tehnic și de asigurare). De asemenea, nu existau manuale sau cursuri tipărite, personalul navigant și tehnic participant luând notiţe după ele Filă din carnetul de zbor al pilotului Dumitru Balaur în care este consemnat transportul avioanele IAK-11, predate de instructorii și inginerii sovietici și inginerii în vederea dislocării de pe aerodromul Pipera București pe aerodromul Ianca, români19. în data de 15 iunie 1951 (arhiva familiei generalului Dumitru Balaur)

Th e Beginning of the Reactive Era (Part III) Lieutenant-commander pilot (r) Gheorghe-Ion Vaida

Abstract: In 1951, the minister of Armed Forces approved the reorganization and dislocation of Division 3 Jet-Propelled Fighting Aircraft and the subordinated units. In order to be used the jet planes, a series of infrastructure works were carried out on the Ianca airfi eld. Also, at the level of the great unit were organized training courses held by Romanian and Soviet specialists. Keywords: 1951, Division 3 Jet-Propelled Fighting Aircraft, dislocation, Ianca airfi eld, specialization courses.

NOTE

1 Depozitul Central de Arhivă, Fond 1737- Comandamentul Forţelor 11 Ibidem, f. 161. Aeriene Militare, dosar nr. 1025, ff. 5-6. 12 Ibidem, f. 148. 2 Ibidem, dosar nr. 1471, f. 606 şi dosar nr. 1737, f. 28. 13 Ibidem. 3 Ibidem, dosar nr. 1797, ff.141-142. 14 Ibidem, dosar nr. 1, f. 275. 4 Ibidem, dosar nr. 1471, ff. 10-14. 15 Ibidem, dosar nr. 5, ff. 148-149. 5 Ibidem, f. 5. 16 Idem, Fond 4879 - Regimentul 294 Aviaţie Vânătoare cu Reacţie, 6 Idem, Fond 2360 - Divizia 3(97) Aviaţie Vânătoare cu Reacţie, dosar dosar nr. 9, f. 23 verso. nr. 28, f. 20 verso; a se vedea şi dosar nr. 5, f. 168; a se vedea şi Fond 17 Idem, Fond 2360 - Divizia 3(97) Aviaţie Vânătoare cu Reacţie, 4879 - Regimentul 294 Aviaţie Vânătoare cu Reacţie, dosar nr. 9, f. 23. dosar nr. 54, f. 43. 7 Ibidem, dosar nr. 1, f.17. 18 Ibidem, f. 73. 8 Ibidem. 19 General de fl otilă aeriană în retragere Petru Obreja, Pagini din istoria 9 Ibidem, dosar nr. 28, f.20; a se vedea şi dosar nr. 5, f. 167. aviaţiei române. Aviaţia militară, vol. II (23 august 1944-1990), Editura 10 Ibidem, dosar nr. 5, f. 162. ELISAVAROS, Bucureşti, 2015, p. 239. document 2020 1 (87) 63 studii/documente ASPECTE ALE ORGANIZĂRII ŞI FUNCŢIONĂRII CENZURII MILITARE DIN ROMÂNIA ÎN ANII 1948-1969

Colonel Dr. Petrişor FLOREA 1 Dr. Iulian-Stelian BOŢOGHINĂ2 Dr. George-Daniel UNGUREANU3

rticolul de faţă este cel de-al cincilea și ultimul condamnaţi în anul 1960, dintr-o serie găzduită de revista „Document”, sau exemplul inginerului dedicată reglementării, organizării și Gheorghe Ursu, asasinat A 6 funcţionării cenzurii, în general, și a cenzurii militare, în anul 1985 . în special, pe teritoriul statului naţional modern român, Într-o primă etapă, având ca repere cronologico-istorice Constituţia din 1866 care a ţinut, grosso modo, și, respectiv, Revoluţia începută în decembrie 1989. până la începutul anilor Abdicarea forţată a regelui Mihai I, la data de 30 1960, regimul comunist decembrie 1947, urmată de proclamarea precipitată a de la București a urmat, Republicii Populare Române (R.P.R.), în seara aceleiași de o manieră stridentă zile, marca intrarea României, pentru mai bine de patru și caricaturală, modelul decenii, sub un nou regim politic, cunoscut, în general, sovietic, reprimând brutal sub denumirea de „comunist”. Unii specialiști contestă manifestările naţionale. Generalul Emil Bodnăraș – acest califi cativ, pornind de la ideea că, potrivit teoriilor Astfel, chiar denumirea ministrul Forțelor Armate între marxist-leniniste (și staliniste), era comunistă ar fi urmat de Ministerul Apărării 27 decembrie 1947 și 3 octombrie 1955 să se instaureze după o perioadă de mari acumulări Naţionale a fost înlocuită, cantitative și salturi calitative. Comunismul a fost (și a în anul 1950, cu cea de Ministerul Forţelor Armate rămas, cel puţin până în prezent) doar un ţel, niciodată (M.F.A.), rămasă în vigoare până în anul 1970. atins, nu o realitate concretă. De altfel, însăși sintagma Un prim document important privind organizarea „stat comunist” poate fi contestată, prin prisma faptului cenzurii militare, în perioada regimului comunist, îl că triumful comunismului însemna, potrivit părinţilor reprezintă Ordinul M.F.A. al R.P.R. nr. M. 2094 din ideologici fondatori, desfi inţarea proprietăţii private, a 21 mai 1951 referitor la punerea în vigoare a „Statutului statului și a familiei. Totuși, denumirile și sintagmele Cenzurii Militare a forţelor armate ale R.P.R.”. Iniţial alternative propuse (leninism, socialism, socialism real, strict-secret, avea 16 pagini (fără coperte), dintre care socialism totalitar etc.) nu s-au dovedit nici ele infailibile, primele patru nu erau consacrate ordinului propriu-zis, ci generând noi controverse terminologice, adesea sterile. unor chestiuni de ordin general. Astfel, articolul 1 prevedea Sintagma „regim comunist” are cel puţin avantajul că punerea în vigoare a „Statutului Cenzurii Militare a menţionează ideologia partidelor care deţineau, de facto forţelor armate ale R.P.R.”, anexat la paginile 5-16. și dejure, monopolul puterii politice (în cazul României, Articolul 2 consemna atribuţia șefului Marelui Stat Major Partidul Muncitoresc Român, între 1948 și 1965, (M.St.M.) de a întocmi statele organelor de cenzură respectiv, Partidul Comunist Român, între 1965 și 1989)4. militară, conform prevederilor „Statutului Cenzurii Spre deosebire de regimurile politice anterioare din Militare a forţelor armate ale R.P.R.”. Potrivit articolului România, cel comunist nu s-a mulţumit cu limitarea sau 3, șeful Direcţiei Cadrelor Armate, trebuia ca, până la 1 încălcarea selectivă a drepturilor și libertăţilor cetăţenești, iulie 1951, să încadreze organele de cenzură militară cu așa cum fuseseră ele consacrate de revoluţiile moderne, ci a ofi ţeri „bine pregătiţi, atât din punct de vedere militar, cât și procedat, practic, la lichidarea acestora, invocând constant politic”. Articolul 4 prevedea competenţa șefi lor statelor și stereotip, într-o primă etapă, interesele „celor ce muncesc”, majore ale regiunilor militare și ai marilor unităţi, șefi i apoi pe cele ale întregului popor, văzut ca o masă totalmente academiilor militare, ai centrelor de instrucţie și ai școlilor omogenă. Concludentă în acest sens este comparaţia militare, de a conduce în mod permanent activitatea între pedepsele pronunţate sau aplicate, în România organelor de cenzură militară subordonate, solicitând, cel monarhică, unor publiciști precum Al.V. Beldiman, Gh. puţin lunar, rapoarte asupra păstrării secretului militar și Panu, N.D. Cocea sau medicului D. Gerota5, pentru acte de stat. Prin Articolul 5, se interzicea militarilor trimiterea de lezmaiestate, și cazul membrilor lotului Noica-Pillat, de articole cu conţinut de specialitate către presa civilă

64 1 (87) 2020 document studii/documente și staţiile de radio-emisie, programelor etc. Ca organizare, la vârful structurii fără aprobarea prealabilă piramidale se afl a Secţia de Cenzură Militară a M.St.M., a organelor de cenzură subordonată nemijlocit șefului M.St.M., care cumula și militară, obţinută numai pe funcţia de adjunct al ministrului. calea corespondenţei ofi ciale. Birourile de cenzură militară de la nivelul statelor Ordinul propriu-zis era majore ale regiunilor militare erau subordonate nemijlocit structurat pe cinci capitole: șefi lor de stat-major ai regiunilor militare. Fără a fi generalităţi, drepturile prevăzuţi în state, cenzorii militari funcţionau pe organelor de cenzură lângă statele majore ale regiunilor militare, subordonat militară, organizarea cenzurii nemijlocit șefi lor de stat-major ai regiunilor militare, militare a forţelor armate ale pe lângă statele majore ale diviziilor (inclusiv brigăzilor R.P.R., atribuţiile organelor independente), academiilor și școlilor militare, centrelor de cenzură militară a de instrucţie și ai oricăror instituţii și formaţiuni militare, Generalul Leontin Sălăjan - șeful forţelor armate ale R.P.R. și, dispunând de bază poligrafi că sau desfășurând activităţi Marelui Stat Major între 18 martie respectiv, modul de numire a editoriale. În marile unităţi și unităţile Armatei și ale 1950 și 26 aprilie 1954 și ministrul Forțelor Armate între 4 octombrie ofi ţerilor de cenzură militară Marinei, în școlile militare și celelalte formaţiuni militare 1955 și 28 august 1966 ai forţelor armate. care nu dispuneau de bază poligrafi că sau nu desfășurau Articolul iniţial din activităţi editoriale, nu se punea problema desemnării primul capitol defi nea scopul cenzurii militare: „păstrarea unor cenzori. Organele de cenzură militară aveau secretului militar și de stat”. obligaţia de a elabora și înainta dări de seamă. Articolul 2 nominaliza principalele structuri Atribuţiile organelor de cenzură militară a forţelor responsabile în domenii: șefi i de state majore și regiuni armate ale R.P.R. constau în controlul și coordonarea militare, mari unităţi, academii militare, școli militare, activităţilor editoriale, inclusiv în retragerea din centre de instrucţie, dar și comandanţii „altor instituţii bibliotecile publice și din reţeaua comerţului cu cărţi a și formaţiuni militare”. M.F.A., a literaturii „dăunătoare din punct de vedere politic”. Articolul 3 conţinea obligaţia prezentării prealabile Conform articolului 17, textele lecţiilor și ale pentru control, la organele de cenzură militară, a tuturor referatelor publice, având caracter militar, ce urmau a fi materialelor destinate publicării sau difuzării. Amănunte susţinute de către generali, amirali și alţi ofi ţeri, puteau în acest sens conţinea articolul următor, în conformitate fi controlate numai de către Secţia Cenzură a M.St.M. cu care erau supuse controlului organelor de cenzură sau de către birourile de cenzură militară a statelor majore militară: sau regiunilor militare, cu condiţia ca ele să fi e aprobate - toate lucrările și publicaţiile cu caracter nesecret, în prealabil de către șefi i lor direcţi. editate sau tipărite de instituţii, structuri și formaţiuni Potrivit articolului 18, în activitatea lor, organele de militare; cenzură militară trebuiau să se ghideze după Tabelul - emisiuni radio realizate de către organele politice datelor care reprezintă secrete militare și de stat, Instrucţiunile din armată; pentru cenzorul militar, dar și după indicaţiile șefului - textele lecţiilor și referatelor publice, având conţinut M.St.M., ale șefi lor de state majore regionale și ale șefului militar, susţinute de către generali, amirali și alţi ofi ţeri; Secţiei Cenzură Militară. - expoziţiile și muzeele organizate în cadrul forţelor Articolul 19 se referea la modalitatea de desemnare a armate; șefi lor diverselor structuri specializate, din cadrul cenzurii - fi lmele militare, cu scene din viaţa trupelor; militare. Astfel, șeful Secţiei Cenzură a M.St.M. și - articolele și lucrările militarilor referitoare la locţiitorul său, șefi i de birouri din cadrul secţiei respective, problemele militare destinate a fi publicate în presa civilă. cenzorii militari – șefi i și cenzorii militari simpli ai Secţiei Articolul 5 specifi ca documentele exceptate de la Cenzură Militară a M.St.M., precum și șefi i birourilor de acţiunile de cenzură militară: cenzură militară de pe lângă statele majore ale regiunilor - lucrările și publicaţiile destinate a fi tipărite, având militare urmau a fi desemnaţi prin ordinul ministrului de menţiunea „Secret” sau „Strict Secret”; resort, iar ceilalţi lucrători în domeniu, numiţi în funcţie la - ordinele, directivele, ordinele circulare emise de nivel de unitate, structură, instituţii, formaţiuni. Ordinul către ministrul de resort, adjunctul său, șefi i de direcţii, era semnat de către Leontin Sălăjan, în calitate de locţiitor regiuni, state majore. al ministrului și de șef al M.St.M. Articolele 8-10 delimitau atribuţiile organelor de Prin Ordinul șefului Secţiei Cenzură din cenzură militară, care constau, în esenţă, în cenzurarea M.St.M.(Secret), din data de 19 februarie 1953, totală sau parţială a articolelor de presă, lucrărilor, locotenent-colonelul Ioan Chirilă, iar pentru șeful document 2020 1 (87) 65 studii/documente Biroului Control Prealabil, de locotenent-colonelul lucrătorii de la Secţia Cenzură a M.St.M. lecturaseră, Ștefan Petre Turja, s-a procedat la numirea cenzorilor mai întâi în manuscris, apoi și în formă tipărită, 42.000 pentru redacţia ziarului „Apărarea Patriei”. Echipa de de pagini, rezultând un volum total de 84.000 de pagini. cenzori desemnată era alcătuită din trei cadre: maiorul Norma pentru control se cifra la maximum 10 pagini/1h/ Ioan Gh. Rădășanu, căpitanul Nicolae Ilie și, respectiv, lucrător, însemnând pentru un an 20.000 de pagini locotenentul major Marian Gheorghescu, „care se (250 de zile a câte 8 ore de program), pentru ca activitatea instruiește în vederea muncii de cenzor”7. să fi e desfășurată în mod corespunzător (efi cient). Numai Prin Ordinul M.St.M. din 24 septembrie pentru munca de lectură fusese nevoie de activitatea 1953(StrictSecret), către Secţia Cenzură, a a patru ofiţeri, fiind efectuate și lucrări de muncă fost reglementată folosirea telefoanelor instituţiei suplimentare:controlul a trei ziare (totalizând 400 de (desfășurarea convorbirilor telefonice ale personalului). numere),emisiuni radio și fi lme, expoziţii, fotografi i etc.12. Astfel, durata convorbirilor nu trebuia să depășească Principalii responsabili de la Secţia Cenzură Militară 5 minute, responsabilitatea pentru conţinutul convorbirilor a M.St.M., la data de 28 martie 1956, conform unui telefonice revenea vorbitorilor, iar textele convorbirilor document (Secret), erau: șeful secţiei, colonelul de aviaţie respective trebuiau transcrise în niște carneţele ad-hoc8. Gabriel M. Șerbu, locotenent-colonelul Aurel Samson La data de 19 februarie 1953, șef al Secţiei Cenzură Criștiu, căpitanul Mihai Ioan Andronie, căpitanul Marian Militară era locotenent-colonelul Ioan Chirilă9. Ulterior, Gheorghe Gheorghescu, locotenent-colonelul Petre postul va rămâne vacant pentru o lungă perioadă (1953- Ștefan Turja, locotenent-colonelul Constantin Ilie Dinu, 1956). Șefii din cadrul Secţiei Cenzură a M.St.M., maiorul Ilie Nicolae Ștefan, locotenentul major Teodor menţionaţi la data de 8 decembrie 1953, erau, pentru Costache Dobroniște13. Biroul Documente Secrete, locotenentul Theodor Un dosar de arhivă din anul 1958 conţine o serie Dobraniște, respectiv, în funcţia de locţiitor al șefului de rapoarte(Secret) sumative și tabele anexe privind Birou Control Ulterior, maiorul Gheorghe Roată10. activitatea organelor cenzurii militare14. Astfel, în Locţiitorul șefului Secţiei Cenzură Militară, raportul(Secret) al cenzorului, căpitanul Ioan Tăutu, din locotenent-colonelul Petre Turja, a înaintat, la data de 8 iulie 1958, văzut de către șeful Academiei Militare 4 noiembrie 1953, un raport (Strict Secret), conţinând un Tehnice, inginerul contraamiral Grigore Marteș, privind proiect succint de organizare a structurii respective. Secţia activitatea cenzurii la Academia Militară Tehnică, trebuia – în concepţia raportorului – să fi e condusă de în prima jumătate a anului 1958, erau semnalate către un ofi ţer superior, având gradul de general-maior, și suprimarea unor pasaje, respectiv oprirea de la tipar a să fi e organizată pe trei birouri:1. Biroul Central Prealabil, unor lucrări conţinând informaţii cu caracter tehnic15. condus de către un colonel, locţiitor al șefului de secţie, Raportul(Secret) asupra activităţii cenzorului de la compus din patru cenzori militari – șefi (cu gradul de Institutul de Cartografi e și Fotogrametrie, locotenentul locotenent-colonel) și un cenzor militar. Acest birou Mihai Cioric, pe perioada 1 ianuarie-30 iunie 1958, văzut urma să controleze presa centrală militară; 2. Biroul de către șeful de stat-major, locotenent-colonelul Valter Control Ulterior și Inspecţii, compus din cinci lucrători Niculescu, începea cu aprecierea că munca de cenzură (șeful biroului și patru cenzori militari), toţi având gradul devenise mai efi cientă („nu s-a semnalat nicio intenţie de de locotenent-colonel; 3. Biroul Documente Secrete, divulgare a secretului militar”)16. alcătuit din șase angajaţi (un căpitan, un plutonier- Raportul (Secret)al cenzorului militar al Regiunii 2 furier, doi angajaţi civili, un referent administrativ și o Militare, maiorul Alexandru Linde, privind activitatea pe dactilografă)11. anul 1957, văzut de către locţiitorul șefului statului major În Raportul locţiitorului șefului Secţiei Cenzură a al Regiunii 2 Militare, locotenent-colonelul N. Petrescu, M.St.M., locotenent-colonelul Petre Turja, nr. V.S. 0063 menţiona doar o serie de defi cienţe tehnice în asigurarea din 1 februarie 1956 (Strict Secret), este abordată din nou confi denţialităţii, fără urmări deosebite17. Tabelul cu problema organizării și funcţionării secţiei respective. La tăieturile și modifi cările efectuate de către cenzorul militar începutul documentului, autorul menţionează faptul că, al Regiunii 2 Militare includea „texte necorespunzătoare din cauza reducerilor de personal, statul de organizare a politic”, precum prezentarea și comentarea inadecvată a ajuns să cuprindă numai nouă ofi ţeri și un angajat civil, tezei hrușcioviste despre coexistenţa lagărelor socialist funcţia de șef de secţie rămânând neîncadrată de la data și capitalist18. de 8 mai 1953. Reducerea personalului se produsese Un raport foarte vast (Strict Secret) asupra desfășurării în paralel cu creșterea continuă a volumului de muncă; activităţii cenzoriale în intervalul 1 ianuarie-30 iunie în plus, se preconiza ca gazetele de perete să apară de 1958, desfășurate la nivelul Regiunii 3 Militare, sub trei ori pe săptămână, să fi e înfi inţat încă un număr de conducerea cenzorului militar, locotenent-colonelul cinci gazete noi, la nivel de mari unităţi. În anul 1955, Constantin Mirăuţă, incluzând un Tabel (Secret) cu

66 1 (87) 2020 document studii/documente tăieturile și modifi cările efectuate, se încheie cu concluzia (1964) au beneficiat de că fuseseră prevenite divulgările de date secrete și amnistii, ceea ce implica și prezentarea pe larg a unor exemple și aspecte negative19. ștergerea cazierului penal. Raportul (Secret) al maiorului Alexandru Linde De asemenea, scăderea privind desfășurarea activităţii de cenzură pe perioada importanţei acordate 1 ianuarie-1 iulie 1958, la nivelul Regiunii 2 Militare, limbii ruse și legăturilor cu conţine aprecieri în general pozitive, dar și semnalarea marele vecin răsăritean nu unor probleme de ordin fi nanciar-contabil, generate de a afectat caracterul profund interpretările diferite (divergente) date unor dispoziţii în al structurilor politice și materie20. Tabelul cu intervenţiile cenzorului menţionează economico-sociale interne, o serie de corecturi ale unor erori privind istoria partidului rămase fidele modelului și, respectiv, prezentarea pe larg a unor aspecte negative21. sovietic, cu o infuzie de În raportul (Secret) privind activitatea căpitanului ceremonialuri asiatice, după Amiralul Grigore Marteș Dumitru Teodorescu, în calitate de cenzor militar al 1971. Academiei Militare Generale, în perioada 1 ianuarie Într-o Dare de seamă privind activitatea desfășurată -31 iunie 1958 (dată calendaristică inexistentă –n.n.), de către organele de cenzură militară în anul 1963 era este evidenţiat volumul mare de lucrări, dublu faţă de contabilizat un total de 196 de intervenţii, în următoarele perioada similară a anului precedent. Totuși, nu erau probleme: organizarea și dislocarea unor mari unităţi (42), semnalate probleme cu păstrarea secretelor militare și de pregătirea, organizarea și ducerea luptei (51), intenţia de stat. Eșalonul superior a pus însă o rezoluţie interogativă: publicare a unor grade, funcţii și nume confi denţiale/ „În șase luni nu s-a făcut nicio tăietură?”22. nepublicabile (28), dotarea armatei (27), date cartografi ce, Regăsim, și în cuprinsul acestui dosar, preocuparea monografi ce și topografi ce (26), starea disciplinară (4), cenzurii pentru prezentarea atenuată cantitativ și și, respectiv, utilizarea unor termeni neadecvaţi (27)27. calitativ a „exemplelor negative”, care însă nu puteau lipsi Într-un set de Instrucţiuni pentru stabilirea datelor cu desăvârșire din paginile presei. Astfel, locotenent- militare interzise a fi publicate (Secrete), sunt menţionate colonelul Alexandru Linde raporta, la începutul anului 17 categorii de probleme, inclusiv (IV), „disciplina și 1959, despre mai multe cazuri de acest gen, precum starea moral-politică a trupelor”, cu excepţia unor fapte înlocuirea formulării „un pluton codaș” cu „în pluton este (prezentate ca) izolate28. un codaș”, în cadrul unei poezii de tip „Plugușor”23. De Imediat după Declaraţia Partidului Muncitoresc asemenea, cenzorul Constantin Mirăuţă (Regiunea 3 Român din aprilie 1964, au fost emise noile Instrucţiuni Militară Cluj), intervine, între altele, pentru refacerea asupra modului de funcţionare a cenzurii militare în Forţele parţială a unui articol, al cărui text iniţial fusese considerat Armate ale R.P.R., aprobate de ministrul de resort, ca „excesiv de critic” la adresa unui comandant de unitate24. generalul de armată Leontin Sălăjan, și de adjunctul În anul 1959, pe linie de cenzură militară, (mai) activau ministrului și șeful M.St.M., general-colonelul Ion următorii ofiţeri: locotenentul major Mihai Cioric (n. Tutoveanu, la 25 aprilie 196429. 1934), locotenent-colonelul Laurian Ciortea (n. 1921), Aceste Instrucţiuni au fost urmate de Hotărârea căpitan Gheorghe N. Gulie (n. 1928), locotenent-colonelul Consiliului de Miniștri nr. 310 din 30 mai 1964 privind Constantin Mirăuţă (n. 1929), căpitanul Ioan Noja (n. 1930), aprobarea secretului de stat, modifi când un act similar, maiorul Dumitru Palade (n. 1923), maiorul Iosif Sarca(n. cu nr. 1104 din 11 iunie 195630. 1927) și locotenent-colonelul Radu Vodă (n. 1920)25. Principalii responsabili pe linie de cenzură militară, Anii 1963-1964 au reprezentat, după unele semnale în anul 1964, erau: șeful Secţiei Cenzură a M.St.M. – anterioare, discrete sau criptice, un moment de cotitură în locotenent-colonelul Constantin Brâncoveanu (n. 1923) evoluţia regimului comunist din România de la obedienţa și locţiitorul acestuia din urmă – locotenent-colonelul absolută faţă de Uniunea Sovietică la o linie de politică Constantin Dinu. Documentele militare de arhivă îi mai externă autonomă, dublată, pe plan intern, de reorientarea menţionează pe: locotenent-colonelul I. Gheordunescu spre valorile naţionale și de o sensibilă destindere (scădere (n. 1926), locotenent-colonelul Gheorghe Grosu, maiorul a intensităţii măsurilor represive)26. Totuși, dacă în raport Vasile Amăriucăi, maiorul Vicu Lică (n. 1921), maiorul cu perioada anterioară, tendinţa de liberalizare internă a Dumitru Ianoș. Pe lângă diferite instituţii, structuri și fost substanţială, ea a fost limitată în raport cu celelalte formaţiuni militare, funcţionau în calitate de cenzori: state din blocul sovietic; simptomatic, în acest sens, maiorul Mircea Racoceanu (Școala Superioară de rămâne faptul că, în anul 1964, deţinuţii politicii din Ofi ţeri Tancuri și Auto), locţiitor maiorul Vasile Fitero, România au fost doar graţiaţi, în timp ce omologii lor cenzor militar Nicolae Conta (Comandamentul Apărării din Cehoslovacia (1960), Ungaria (1963) și chiar Bulgaria Antiaeriene a Teritoriului), colonelul Paul Ghindeanu document 2020 1 (87) 67 studii/documente (Armata 3) și colonelul Astfel, potrivit articolului 1, scopul cenzurii militare Cornel Zaharia rămânea păstrarea secretului militar. (Armata 2)31. Cenzorii militari erau subordonaţi șefi lor de state Cu Ordinul majore, care răspundeau de organizarea și controlul ministrului M 1 din activităţii cenzoriale (articolul 2). 5 ianuarie 1967 (Secret) Articolele 3-5 delimitau aria de competenţă a cenzurii au fost aprobate militare, în care nu se regăseau documentele, informaţiile Instrucţiunile privind și tipăriturile cu caracter nemilitar, afl ate sub jurisdicţia stabilirea datelor militare, Direcţiei Generale a Presei și Tipăriturilor de pe lângă interzise a fi publicate și Consiliul de Miniștri (articolul 4). modul de funcţionare Lucrările secrete având conţinut militar, destinare a cenzurii militare în publicării în reviste, buletine și broșuri, editate de către forţele armate ale R.S.R. Forţele Armate, trebuiau avizate de comandanţii (șefi i) (80 de pagini). prevăzuţi în ordinele M.F.A. (articolul 5). Generalul Ion Tutoveanu – În principiu, era Articolul 6 nominaliza organele cenzurii militare din șeful Marelui Stat Major între interzisă publicarea de România socialistă: 26 aprilie 1954 și 15 iunie 1965 date referitoare la: - Secţia Cenzură a M.St.M.; I. Mobilizarea și pregătirea ţării pentru apărare. - cenzorii militari de la comandamentele de armă și II. Organizarea, efectivul și dislocarea forţelor armate instituţiile militare, conform statelor de organizare; (cu o serie de excepţii). - cenzorii militari prevăzuţi în statele de organizare, prin III. Pregătirea de luptă a trupelor. cumul, de la comandamente de armată, comandamentele IV. Disciplina și starea moral-politică a trupelor. de armă, direcţiile centrale din M.F.A., comandamente V. Tehnica militară (cu unele mici excepţii). de mari unităţi și unităţi; VI. Asigurarea material-fi nanciară. - cenzorii militari, neprevăzuţi în statele de organizare VII. Asigurarea sanitară. (prin cumul), de la formaţiunile militare. VIII. Experienţa de război și probleme de teorie Articolul 7 reglementa procedura de numire a militară. cenzorilor militari, din rândurile ofi ţerilor: IX. Căile de comunicaţie auto, navale, aeriene și de - cenzorii militari prevăzuţi în state, erau numiţi de cale ferată. către comandanţii (șefi i), în nomenclatorul cărora se afl au; X. Transmisiunile. - funcţiile din statele de organizare cumulând și XI. Hărţi, fotograme, documente și lucrări astronomice, cenzura, direcţiile centrale din M.F.A., marile unităţi, gravimetrice, fotogrammetrice și cartografi ce. unităţile și instituţiile militare de învăţământ, erau XII. Paza frontierelor de stat. stabilite de către șeful M.St.M.; XIII. Producţia specială pentru forţele armate. - cenzorii militari de la formaţiunile militare erau XIV. Alte probleme. desemnaţi de către comandaţii, respectivi. Ordinul era semnat de către prim-adjunctul Articolul 8 se referea la procedura de predare-primire ministrului Forţelor Armate și șeful M.St.M., generalul a funcţiei de cenzor, articolul 9 prevedea existenţa unor locotenent Ion Gheorghe, și contrasemnat de către șeful locţiitori de cenzori, pentru asigurarea continuităţii în Secţiei Cenzură Militară, colonelul Constantin Dinu, și muncă, iar articolul 10 privea colaborarea cu Direcţia cuprindea opt capitole, totalizând 49 de articole: Generală a Presei și Tipăriturilor, prin însărcinarea ad-hoc - generalităţi (articolele 1-5, pp. 33-35); a câte unui cenzor militar de garnizoană, acolo unde - organizarea activităţii de cenzură în forţele armate funcţionau mai mulţi cenzori. (articolele 6-10, pp. 35-36); În articolele privind atribuţiile organelor de cenzură - atribuţiile organelor de cenzură militară (articolele militară, apare constant sintagma „cu conţinut militar”, în 11-19, pp. 36-40); absenţa oricăror referiri politice. - tehnica verifi cării activităţii de informare publică Articolul 19 (p. 40) prevedea organizarea a unei (articolele 20-34, pp. 40-46); prelucrări a instrucţiunilor în materie de cenzură militară, - modul de oprire sau retragere a lucrărilor (articolul la toate eșaloanele, la începutul fi ecărui ciclu de instrucţie. 35, p. 47); În sfera materialelor supuse verifi cărilor prealabile și - evidenţa activităţii cenzoriale (articolul 36, p. 47); ulterioare din partea cenzurii militare, intrau numeroase - modul de tipărire a lucrărilor nesecrete cu conţinut tipuri de publicaţii scrise și nescrise (emisiuni radio-tv, militar, în cadrul forţelor armate; filme și diafilme, albume foto etc.). Atrage atenţia - alte probleme (articolele 46-49, p. 49). formularea de la articolul 34, potrivit căreia controlul

68 1 (87) 2020 document studii/documente ulterior era menit să prevină publicarea unor date privind publicarea de date militare secrete, dar și „greșelile de altă natură”. Lucrările despre lăsarea la vatră a având conţinut militar prezentate publicului, înainte militarilor, încorporarea noului de a fi prezentate cenzorilor, trebuiau aprobate de către contingent și participarea Consiliul Politic Superior al Forţelor Armate și de către militarilor la unele lucrări din comandantul unităţii, instituţiei, structurii sau formaţiunii economia naţională. Aceste militare respective (articolul 26, pp. 43-44). măsuri aveau ca scop prevenirea Potrivit articolului 35 (p. 47), cenzorul militar avea deducerii perioadelor când dreptul de a opri executarea unei lucrări, în orice stadiu, unităţile militare nu aveau dacă aceasta ar conţine date militare interzise la publicare, efectivele complete în cazărmi. sau când „îi sunt comunicate restricţii suplimentare de către Restricţiile amintite au fost 33 șefi i direcţi și organele superioare de cenzură”. revocate la fi nele lunii august . Generalul Ion Gheorghe – Evidenţa activităţii de cenzură (articolul 36, p. 47) se Ideea de bază a dosarului șeful Marelui Stat Major între făcea, în principal, prin dări de seamă anuale, înaintate nr. 2/1969 din fondul 16 iunie 1965 și 29 noiembrie 1974 Secţiei Cenzură a M.St.M., până la data de 10 decembrie arhivistic M.St.M.-Secţia a fi ecărui an. Cenzură era că spionii își procură 80-90% dintre Conform articolul 41 (p. 48), în cazul tipăririi unor informaţii din surse legale, accesibile pentru toată lumea lucrări cu conţinut militar la întreprinderi poligrafi ce (cărţi, reviste, presă, radio, tv etc.), ceea ce făcea necesară civile, textul acestor lucrări trebuia aprobat atât de aplicarea unor măsuri cât mai stricte, în vederea apărării către cenzorul militar, cât și de către delegatul Direcţiei secretului de stat. Generale a Presei și Tipăriturilor. În urma reorganizării administrative a teritoriului naţional Șeful tipografi ei avea obligaţia de a trimite Secţiei (Legea nr. 2/1968 prin care au fost desfi inţate regiunile Cenzură Militară a M.St.M. câte un exemplar-semnal și raioanele, de inspiraţie sovietică, și au fost reinstituite „din primele numere trase”, din toate tipăriturile nesecrete judeţele), au fost reorganizate și structurile militare, inclusiv executate, în vederea unor verificări suplimentare. cenzura. Astfel, au fost numiţi cenzori militari pe lângă Articolul 45 (p. 49) interzicea specifi carea tirajului printre toate centrele militare judeţene (înfi inţate odată cu judeţele). datele de editare ale publicaţiilor având conţinut militar. Instruirea acestor funcţionari a fost efectuată de către ofi ţeri Lucrările nesecrete cu conţinut militar, editate în din Secţia Cenzură Militară a M.St.M.34. cadrul Forţelor Armate, dar difuzate (și) în afara acestui Un document deosebit de interesant, prin prisma a ceea cadru, urmau a fi controlate și de către funcţionari ce a însemnat anul 1968 pentru statele din blocul sovietic, din cadrul Direcţiei Generale a Presei și Tipăriturilor îl constituie Telegrama (Strict Secret) Comandantului (articolul 46, p. 49). În fine, era prevăzută explicit Suprem al Forţelor Armate Unite ale Tratatului de la interdicţia ca un cenzor militar să aprobe publicarea unui Varșovia, mareșalul Ivan IgnatieviciIakubovski (1912- material al cărui autor era (articolul 49, p. 49). 1976). În document era semnalat faptul că „în unele Pentru anul 1967, mai dispunem și de un Tabel cu state participante la Tratatul de la Varșovia (în special anunţurile din ziarul „România Liberă” (al doilea cotidian Cehoslovacia), au fost cazuri când, în emisiunile de radio, ca importanţă naţională după „Scânteia”), având conţinut televiziune și în presă, au fost divulgate date secrete (puncte necorespunzător, referitor la cadrele militare. Astfel, erau de dislocare și denumiri ale unor unităţi și mari unităţi, constatate următoarele: fotografi i și articole despre tehnica de luptă secretă)”35. 1. din 63 de anunţuri, doar în 19 se precizase dacă este Prin Ordinul (Secret) V.S. nr. 0112 din 7 octombrie 1969 vorba despre ofi ţeri de rezervă sau în retragere; al M.F.A. – M.St.M., s-a dispus introducerea în statele de 2. 13 anunţuri se refereau la ceremonii religioase organizare (la pace) a funcţiilor de cenzori militari, prin „care nu corespund structurii și conţinutului politic al forţelor cumul, la Comandamentul Trupelor de Infanterie și Tancuri noastre armate”; (pe lângă funcţia de șef al Secţiei Operaţii și Pregătire 3. folosirea unor titulaturi necorespunzătoare: „mama Operativă), la comandamentele teritoriale (pe lângă funcţia noastră dragă…”, „Maria general Petre Frunză”. de șef al Biroului de Pregătire de Luptă) și, respectiv, la În concluzie, se constata necesitatea de a stabili centrele militare judeţene și municipale și de sector, pe lângă împreună redacţia ziarului „România Liberă”, modul de funcţia de locţiitor al comandantului centrului36. publicare a unor asemenea materiale32. Nota (Secretă) V.S. nr. 0126 din 8 decembrie 1969 Tot în anul 1967, în contextul confl ictului armat dintre (Dare de seamă privind activitatea Secţiei Cenzură a Israel și coaliţia arabă alcătuită din Egipt, Siria și Iordania M.St.M. pe anul 1969) consemna următoarea situaţie: („Războiul de șase zile ” din 5-10 iunie), locţiitorul șefului 1. 49.581 de pagini verifi cate – apoi editate de către M.St.M. a dat dispoziţii referitoare la restricţiile suplimentare Forţele Armate; document 2020 1 (87) 69 studii/documente 2. 17.975 de pagini ale exemplarelor-semnal editate cultului personalităţii lui Nicolae Ceaușescu, dincolo de către comandamente – verifi cate; de limitele specifi ce Europei răsăritene post-staliniste, 3. 138 de lucrări (totalizând 1644 de pagini), prezentate pe un fond mai general de exacerbare a dogmatismului de către Direcţia Generală a Presei și Tipăriturilor – ideologic și a orientării naţionale duse, treptat, până la avizate spre publicare; autohtonism izolaţionist. În acest context, desfi inţarea 4. 106 emisiuni radio-tv și 18 fi lme cu conţinut militar, Direcţiei Generale a Presei și Tipăriturilor, în anul 1977, audiate și/sau vizionate. a însemnat un semnal transmis editurilor și publicaţiilor Din ansamblul materialelor verifi cate, fuseseră oprite periodice, în sensul dezvoltării auto-cenzurii, nicidecum de la publicare/difuzare 81 de date (informaţii). În fi nalul în sens liberalizant. Întrucât legile și reglementările în documentului, se preciza că: „în anul 1969 nu s-au produs vigoare nu permit, din motive de siguranţă naţională, divulgări de date militare secrete, care să aducă prejudicii valorifi carea istoriografi că a documentelor având caracter forţelor armate”37. Secret sau Strict Secret, ulterioare datei de 17 februarie Prin Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 2293 din 1972, serialul nostru consacrat cenzurii militare românești 15 decembrie 1969 au fost stabilite contravenţiile la se încheie aici. normele privind executarea unor lucrări de fotografi ere, Ca o concluzie a articolului de faţă, se poate aprecia filmare și de arte plastice pe teritoriul Republicii că, de-a lungul perioadei 1948-1989, cenzura militară Socialiste România, precum și modul de sancţionare a românească a urmat, în mod inevitabil, pe lângă acestora38. comandamentele inerente realităţilor și evoluţiilor Pentru ultimele două decenii ale perioadei comuniste specifi ce domeniului militar, și imperativele politico- în România, fenomenul cultural și mediatic cel mai ideologice specifi ce regimului comunist și principalelor important și evident a fost apariţia și amplificarea faze de existenţă ale acestuia.

Aspects of the Organization and Functioning of the military Censorship in Romania in 1948-1969 Colonel Petrişor Florea, Ph.D., Iulian-Stelian Boţoghină, Ph.D., George-Daniel Ungureanu, Ph.D.

Abstract: Th e evolution of the military censorship after December 30, 1947, had stages corresponding to the historical evolution of the Romanian society. It went from the stage of the Soviet model, to the reintroduction of national traditions and values (after 1964), to that of self-censorship (after 1977). Th e internal rules, apparently independent, were in line with those of the United Armed Forces of the Warsaw Treaty. Keywords: military censorship, Ministry of Armed Forces, General Staff , section, order, instruction.

NOTE

1 Depozitul Central de Arhivă Piteşti. 19 Ibidem, ff. 47-68. 2 Depozitul Central de Arhivă Piteşti. 20 Ibidem, ff. 69-73. 3 Depozitul Central de Arhivă Piteşti. 21 Ibidem ff. 74-75. 4 Lucian Boia, Strania istorie a comunismului românesc (şi nefericitele ei 22 Ibidem, ff. 77-79. consecinţe), Bucureşti, Editura Humanitas, 2014, pp. 9-12. 23 Ibidem, f. 18. 5 Despre mişcările republicane şi antidinastice, a se vedea Ioan Scurtu, Monarhia 24 Ibidem, f. 36. în România (1866-1947), Bucureşti, Editura Danubius, 1991, passim. 25 Ibidem,dosar nr. crt. 312/1959, passim. 6 ***Istoria românilor (tratat academic), vol. X, România în anii 1948-1989, 26 Florian Banu, Liviu Ţăranu, Aprilie 1964. „Primăvara de la Bucureşti”. coordonator academician Dinu C. Giurescu, Bucureşti, Editura Enciclopedică, Cum a fost adoptată „Declaraţia de independenţă” a României, Bucureşti, 2013, passim. Editura Enciclopedică, 2004. 7 Depozitul Central de Arhivă (în continuare D.C.A), Fond Marele Stat Major 27 D.C.A., Fond M.St.M.–Secţia Cenzură, dosar nr. crt. 16/1964, ff. 67-77. (în continuare M.St.M.) – Secţia Cenzură, dosar nr. crt. 214/1953, f. 42. 28 Ibidem, ff. 205-230. 8 Ibidem, f. 200. 29 Ibidem, ff. 383-402. 9 Ibidem, f. 159. 30 10 Ibidem, f. 271. Ibidem, ff. 463-473. 31 11 Ibidem, ff. 242-243. Ibidem, f.157. 32 12 Ibidem, dosar nr. crt.273/1956, ff. 7-8. Ibidem, dosar nr.crt. 29/1967, ff. 198-201. 33 13 Ibidem, ff. 17-32. Ibidem, f. 295. 14 Ibidem, dosar nr. crt.300/1958, passim. 34 Ibidem, dosar nr. crt. 32/1969, ff. 5-7. 15 Ibidem, ff. 15-21. 35 Ibidem, ff. 80-81. 16 Ibidem, ff. 23-26. 36 Ibidem, f. 112. 17 Ibidem ff. 27-33. 37 Ibidem, ff. 122-125. 18 Ibidem, ff. 34-36. 38 Ibidem, ff. 126-128.

70 1 (87) 2020 document studii/documente APARIŢIA RACHETELOR ANTIAERIENE ÎN ARMATA ROMÂNĂ

General-maior (r) prof. univ. Dr. Visarion NEAGOE1

Situaţia artileriei şi rachetelor antiaeriene din apărarea antiaeriană a teritoriului în perioada 1960-1969

pariţia rachetelor antiaeriene în armata zecilor și sutelor de km), română în anii 1959-1960 nu a constituit precizie la ţintă, practic Ao surpriză și niciun fenomen neobișnuit în eroare zero sau în limita peisajul militar european și nu numai. Poate doar discreţia zonei de împrăștiere în care a fost învăluită această apariţie s-a dorit a fi a încărcăturii de luptă prelungită spre a nu face valuri în mediile de informare (obţinută prin radio- publică. În rest indiscreţia ochiului, martor mult mai dirijare), putere mare de credibil decât auzul și a sateliţilor, care începuseră să distrugere (încărcăturile populeze spaţiul cosmic, spun totul despre cum a fost pot fi dimensionate respectată această dorinţă. la greutăţi de până la Despre apariţia și evoluţia rachetelor, în general, despre 100 kg și chiar mai procesele fi zice ce o însoţesc, ca și despre multitudinea mult). Din punct de domeniilor în care sunt și mai pot fi întrebuinţate se pot vedere tactic, principala scrie multe, pentru că multe au fost și secolele de când caracteristică o reprezintă Hermann Oberth astfel de obiecte și-au manifestat prezenţa. Noi, însă, ne viteza de reacţie (ciclul vom rezuma doar la a aminti că, în postură de mijloc de tragere scurt), tradusă la ţintă prin „surprindere” și, de luptă modern, primele rachete balistice, de mare totodată, prin limitarea spaţiului și timpului de manevră. distanţă au fost testate și omologate în anul 1942 în Iată, așadar, prin ce și cu ce s-a dorit a fi îmbunătăţită poligonul Peenemünde din Germania, iar cele antiaeriene, apărarea antiaeriană a teritoriului României, începând concepute și construite în anul 1943, la Reinsdorf, lângă cu anul 1960. Wittenberg. Istoria „aplicată” a apariţiei rachetelor antiaeriene în Coordonatorul știinţifi c, în ambele situaţii, s-a numit armata română, ca să folosim un termen din matematică Hermann Oberth, născut la Sibiu, la 25 iunie 1894, același sau fi zică, a început din 11 mai 1959, când a fost primită care a însoţit la propriu - mental și fi zic - întregul traseu de la furnizor documentaţia în legătură cu modul de concepere - naștere -lansare și valorifi care a „navelor de amplasare a complexelor, construcţiile necesare și spaţiale-cosmice”. condiţiile de funcţionare ale instalaţiilor aferente2. Firește Dar despre precursorii români în construcţia de că protocolul privitor la soluţionarea acestor aspecte a fost rachete, ne face plăcere să oferim cititorului, cercetările semnat înaintea acestei date. reușite de profesorul Ion Radu, din Târgoviște, inimosul Potrivit acestui protocol, la sfârșitul anului, mai precis, creator al racheto-modelismului în ţara noastră. în perioada 21-27 noiembrie 1959, Comandamentul În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, au Apărării Antiaeriene a Teritoriului (CAAT) a primit și fost concepute și alte variante pentru construcţia unor a recepţionat tehnica necesară pentru constituirea, într-o asemenea mijloace, dar acest război va rămâne în istorie primă etapă, a două divizioane: un divizion de rachete ca punct de plecare spre fascinanta „lume a rachetelor”, care, (de foc, după denumirea iniţială) cu 6 rampe de lansare doar după un deceniu, își luau deja drumul spre cosmos. și 18 rachete și un divizion tehnic, pentru pregătirea Ca armă modernă de apărare împotriva loviturilor rachetelor în vederea lansării, organizat pe două fl uxuri aeriene, racheta reprezintă de fapt un „transportor al tehnologice de lucru. încărcăturii de luptă” destinată nimicirii mijloacelor Având în vedere perspectiva dezvoltării acestui gen aeriene implicate în executarea unor asemenea lovituri. de armă, odată cu primirea celor două divizioane, a fost Principalele caracteristici care au detașat-o în arsenalele înfiinţat Regimentul 27 Artilerie Antiaeriană Mixt antiaeriene faţă de cartuș și proiectil pot fi rezumate prin: dislocat provizoriu, începând cu 6 ianuarie 1960, în viteză (peste 1.000 m/s), distanţă mare de acţiune (ordinul garnizoana Mihai Bravu3. document 2020 1 (87) 71 studii/documente La comanda acestui prim regiment, care în realitate inferiori (gradaţii), încadraţi pe funcţii potrivit noilor era de rachete și nu de artilerie antiaeriană, au fost numiţi: state de organizare au fost detașaţi pentru pregătire maiorul Vasile Miclăuș - comandant; căpitanul ing. la Centrul de Instrucţie al CAAT de la Mihai Bravu, Lică Constantinescu - inginer principal; maiorul Tudor înfi inţat special pentru acest profi l. În această situaţie, Nerișan - șef de stat-major; căpitanul Mircea Aelenei- s-au afl at Regimentele 4, 11 și 15 Artilerie Antiaeriană comandant Divizion Foc și căpitanul ing. Dumitru și, parţial, Regimentele 18 și 19 Artilerie Antiaeriană; Asofi ei - comandant Divizion Tehnic. înfi inţarea în București, în regim de tranzit, a două Potrivit primului plan de perspectivă al CAAT, regimente de rachete antiaeriene legendate, ca fi ind întocmit pentru perioada 1959-1970, tehnica prevăzută a de artilerie antiaeriană, respectiv, Regimentele 27 și 50 intra în înzestrare ar fi trebuit să însumeze 12 divizioane Artilerie Antiaeriană Mixt, prin intermediul cărora s-au foc și 3 divizioane tehnice, respectiv 3 regimente, care derulat toate operaţiunile de primire, recepţionare și să asigure apărarea antiaeriană în prima urgenţă a distribuire a tehnicii de rachete. Specialiștii din aceste obiectivelor afl ate în zonele București - Ploiești4. două unităţi au fost asiguraţi dintre cadrele, care au Concepţia de întrebuinţare a acestor mijloace a fost urmat cursuri de pregătire în URSS, în perioada 1959- următoarea: să se retragă apărarea antiaeriană, realizată 1960. Aceste două regimente au fost, de fapt, dublura în aceste zone, pe mai multe aliniamente cu artileria Regimentelor 19 și 18 Artilerie Antiaeriană. Pe măsură antiaeriană și să se organizeze apărarea cu rachete pe un ce aceste unităţi se degajau de materialul artileristic, singur aliniament în zona Ploiești și pe două aliniamente își pregăteau personalul și primeau noile complexe de la București; amplasarea de principiu a forţelor și rachete. În aceeași măsură, Regimentele 27 și 50 Artilerie mijloacelor destinate îndeplinirii acestei misiuni să fi e Antiaeriană Mixt își încetau activitatea, astfel încât, în realizată începând cu primul aliniament pentru Capitală, toamna anului 1961, au dispărut discret din structură, apoi cu cel zonal București - Ploiești, astfel încât, în fi nal, lăsând locul Regimentelor 19 și 18 Artilerie Antiaeriană, să fi e conturat dispozitivul de luptă stabilit. cărora li s-a adăugat particula „Mx.”, tradusă pentru În anul 1961, planurile CAAT de asigurare cu tehnică iniţiaţi în „rachete antiaeriene”; desfi inţarea eșalonată a de rachete antiaeriene, ca și cel de întrebuinţare în luptă unităţilor de artilerie antiaeriană (profi l real) pe măsura a acesteia, au fost modifi cate substanţial, astfel încât s-a solicitării de efective pentru asigurarea necesarului în mărit necesarul de asigurat în Divizion de Foc de la 12 noile unităţi de rachete antiaeriene și predarea tehnicii de la 16, în cele tehnice de la 3 la 4, iar fi ecare divizion și-a luptă; restructurarea și îmbunătăţirea înzestrării în cadrul adăugat în compunerea de luptă câte o baterie artilerie unităţilor și subunităţilor stabilite a rămâne în structura antiaeriană calibru 57 mm pentru autoapărare la înălţimi armei și după înfi inţarea trupelor de rachete antiaeriene6. mici și câte o staţie de radiolocaţie P-12 pentru cercetare Întregul plan de reorganizări și înfi inţări prevăzut aeriană nemijlocită. De asemenea, în organizarea pentru perioada 1960-1965 a fost realizat în mai puţin punctelor de comandă de regiment, a fost inclusă și câte de 3 ani, timp record având în vedere volumul mare de o staţie de radiolocaţie P-35, conjugată cu radioaltimetru5. lucru, lipsa de experienţă în materie de rachete antiaeriene Întrucât structura organizatorică a unui regiment și greutăţile ivite în realizarea dispozitivelor de luptă. de rachete antiaeriene prevedea un număr de 3-5 Ca și în alte împrejurări, și în acest caz, a fost probată divizioane de foc și un divizion tehnic, rezultă că din capacitatea de gândire și organizatorică a ofi ţerului român, cele 16 divizioane de foc prevăzute la import s-ar fi a organelor abilitate în rezolvarea unor astfel de probleme. putut constitui 3, 4 sau 5 regimente, dar ţinând seama Trebuie subliniat și un fapt nu lipsit de importanţă: de numărul divizioanelor tehnice la dispoziţie, numărul pe întreaga durată a preluării apărării antiaeriene acestora nu putea fi mai mare de 4. a principalelor obiective și zone de pe teritoriu de Potrivit aceluiași plan, întreaga operaţiune de derulare către unităţile de rachete, a retragerii din dispozitiv și a planului de dezvoltare a fost redusă cu 5 ani faţă de reorganizării celor de artilerie, apărarea antiaeriană a prevederile iniţiale, adică s-a hotărât ca finalizarea acestor zone a fost menţinută. Principiul „nu lua nimic reorganizărilor propuse să fi e realizată până în anul 1965 până nu pui ceva în loc” a fost respectat! în loc de 1970. În baza acestei concepţii și a altor obligaţii curente, care Pentru atingerea acestui scop, au fost desfășurate au revenit CAAT și, în mod special, compartimentului următoarele activităţi: predarea, în mod eșalonat, a „Artilerie Antiaeriană”, în perioada 1960-1965, au avut tunurilor, muniţiei și aparaturii artileristice de către loc, în principal, următoarele schimbări: unităţile ce urmau să primească tehnică de rachete În anul 1960: antiaeriene, fi e în depozitele Comandamentul Artileriei - desfi inţări: Comandamentul Brigăzii 3 Artilerie Forţelor Armate (CAFA), fi e la unităţile din Apărarea Antiaeriană; Regimentele 8, 9 și 13 Artilerie Antiaeriană; Antiaeriană Teritorială, care-și păstrau încă profi lul. După Divizioanele 37, 48 și 130 Artilerie Antiaeriană c.m.7; terminarea acestei operaţiuni și până la primirea tehnicii - înfiinţări: Regimentul 27 Artilerie Antiaeriană noi, întregul personal (cadrele militare) și specialiștii Mixt, cu dislocarea în garnizoana Mihai Bravu8; Cursul

72 1 (87) 2020 document studii/documente de pregătire pentru c) La Divizionul Tehnic: comandant divizion - tehnica de rachete căpitan ing. Dumitru Asofiei; comandant Grup 1 antiaeriene, sub - locotenent major Ion Pârvănel; șef S.1 radiotehnic - comanda maiorului locotenent Ion Lascu; șef S.2 radiotehnic - locotenent Călin Tudorache, Aurel Dumitrescu; comandant Grup 2 Al. - căpitan ing. dislocat din București Nicolae Constantin; tehnic-șef A.K. - locotenent major în garnizoana Mihai Constantin Goicea; tehnic-șef C.O. - locotenent major Bravu, începând din Constantin Goicea; comandant Grup 3 KIPS - căpitan toamna anului 19609; ing. Nicolae Constantin; șef KIPS-1 - căpitan Dumitru Școala Militară de Alupoaiei; tehnic-șef KIPS - locotenent Titus Casieru; Artilerie Antiaeriană șef KIPS-2 - locotenent major Nicolae Creţu. și Radiolocaţie Brașov, Reţinem atenţia că denumirea funcţiilor a fost păstrată prin contopirea Școlii cea înscrisă în documentul ofi cial. Militare de Artilerie Date fi ind costurile pentru deplasarea și executarea Antiaeriană Brașov și tragerilor în poligonul din URSS, durata transportului, deci Generalul Ion Ioniță a Școlii Militare de timp consumat în afara programului de pregătire pentru Radiolocaţie București luptă, generalul-maior Ion Ioniţă, comandantul CAAT, Noi; instituţiei înfi inţate i-a fost subordonată și Școala a propus înfi inţarea unui poligon de trageri cu rachete în de Ofi ţeri Superiori pentru Artilerie și Radiolocaţie; ţară, idee care avea să se concretizeze mult mai târziu11. Școala Militară de Subofi ţeri de Artilerie Antiaeriană Ca urmare a acestor schimbări, la începutul anului și Radiolocaţie Brașov, prin contopirea școlilor cu cele 1961, situaţia în trupele de artilerie și rachete antiaeriene două profi le10. din punct de vedere al organizării, înzestrării și În perioada 13-21 octombrie 1960, în premieră, dislocării era: Regimentul 27 Artilerie Antiaeriană Regimentul 27 Artilerie Antiaeriană Mixt, abia înfi inţat, Mixt, cu Divizioanele de Foc și Tehnic, a fost dislocat în a executat trageri de luptă cu rachete radio-dirijate în garnizoana Mihai Bravu; Situaţia-raport a fost semnată poligonul Asuluk din URSS, la care a obţinut rezultate de maiorul Alexandru Râpă, șeful înzestrării artileristice și foarte bune11. radiolocaţiei din Artileria Antiaeriană; tehnica de rachete Iată compunerea primei echipe de luptă (mai puţin antiaeriene - complexele S-75 și utilajele fluxurilor cadrele din compartimentele de asigurare tehnico- tehnologice - au rămas dislocate în garnizoana Mihai materială și militarii în termen), care a primit „botezul Bravu și întrebuinţate pentru pregătirea efectivelor focului” și care își poate atribui, fără nicio îndoială, titlul de unităţilor ce urmau să se înfi inţeze/transforme. „pionierat” în întrebuinţarea rachetelor antiaeriene pentru În anul 1961: apărarea obiectivelor, trupelor și populaţiei împotriva - desfi inţări: comandamentele Diviziilor 7 și 16 Artilerie loviturilor din aer: Antiaeriană; Divizionul 125 Artilerie Antiaeriană; a) în Punctul de comandă al Regimentului 27 Artilerie - înfi inţări: comandamentele Diviziilor 16 și 34 Apărare Antiaeriană Mixt: comanda unităţii nominalizate mai Antiaeriană Teritorială; Centrul de Instrucţie al Artilerie înainte; Antiaeriană, în garnizoana Mihai Bravu, subordonat b) La Divizionul de Foc: comandant divizion - căpitan CAAT, prin transformarea Cursului de pregătire pentru Mircea Aelenei; comandant pluton comandă - locotenent complexul de rachete tip S-75, înfi inţat cu un an în urmă; Constantin Rotariu; comandant baterie comandă - Regimentul 50 Artilerie Antiaeriană Mixt, în garnizoana locotenent major Nicolae Pietraru; comandant Grup București, care suplinea, de fapt, transformarea Regimentul 1 Radiotehnic - locotenent major Nicolae Pietraru; șef 18 Artilerie Antiaeriană în unitate de rachete antiaeriană; staţie emisie-recepţie - căpitan Dumitru Coman; șef - reorganizări: Regimentele 18 și 19 Artilerie cabină „L” - căpitan Ioan Ghindă; comandant Grup Antiaeriană au devenit Regimentele 18 și 19 Artilerie Operatori - locotenent major Gheorghe Popescu; Antiaeriană Mixt, subordonate Diviziei 16 Apărare comandant Grup 2 Radiotehnic - căpitan Gheorghe Antiaeriană Teritorială; au trecut la ocuparea noului Codeanu; ofi ţer cu dirijarea RAA - căpitan Ioan Pașcalău; dispozitiv de luptă începând cu 1 august 196112. șef cabină coordonate „K” - căpitan Gheorghe Codeanu; - Regimentul 3 Artilerie Antiaeriană a trecut în tehnic blocuri electronice - locotenent major Iordache subordinea Diviziei 16 Apărare Antiaeriană Teritorială; Pop; șef staţie electrică - locotenent Nicolae Nicoleanu; - Regimentele 4, 5, 6, 10, 11, 12, 14, 15, 16 și 17 comandant Baterie Tragere - locotenent major Iulian Artilerie Antiaeriană s-au reorganizat, au predat tehnica Popa; comandant Pluton 2 Aruncătoare - locotenent prevăzută în plan și, potrivit statelor primite, s-au major Avram Prodan; comandant Pluton 1 Aruncătoare - transformat parţial sau total în unităţi-cadru13. locotenent major Valeriu Ghiţulescu; comandant Pluton În anul 1961, au început să fi e scoase din înzestrarea 3 Aruncătoare - căpitan Octavian Bogdan; artileriei antiaeriene din CAAT, prin predarea la CAFA document 2020 1 (87) 73 studii/documente și propuneri de casare următoarele materiale: tunuri - șeful artileriei antiaeriene - locotenent-colonelul calibru 20 mm („Oerlikon” și „Gusloff ”); tunuri calibru Ion C. Oiteanu. 25 mm („Hotchkiss”); tunuri calibru 37 mm (Rhm.); Unităţi subordonate: Regimentul 15 Artilerie tunuri calibru 76,2 mm (Md. 1931/1938); aparatele de Antiaeriană Mixt - comandant: locotenent-colonelul conducere „PUAZO-2”, „B-38”, „KG-40”, „KG-35”. În Dumitru Dumitrescu. total - 424 tunuri cu muniţia aferentă și 38 aparate pentru Unităţi independente: conducerea tragerilor14. - Școala Militară Superioară de Ofi ţeri de Artilerie În anul 1962: Antiaeriană și Radiolocaţie - comandant: locotenent- - desfi inţări: Regimentele 3, 5, 12 și 16 în prima parte colonelul Mircea Mocanu; a anului (pe 23 iulie 1962), Regimentele 6 și 10 Artilerie - Școala Militară Subofi ţeri Artilerie Antiaeriană și Antiaeriană; Radiolocaţie - comandant: Petre Spanache; - înfi inţări: Divizionul 102 Artilerie Antiaeriană, - Centrul de Instrucţie pentru Artilerie Antiaeriană la Ploiești - Bucov, subordonat Diviziei 16 Apărare al Comandamentul Apărării Antiaeriene a Teritoriului - Antiaeriană Teritorială; comandant: locotenent-colonelul Dimitrie Popa. - reorganizări: Regimentele 4 și 15 Artilerie Din situaţia prezentată, rezultă că baza apărării Antiaeriană au devenit Regimentele 4 și 15 Artilerie antiaeriene a teritoriului cu mijloace sol-aer a fost Antiaeriană Mixt, deci profi l RAA; Regimentele 11, 14 preluată, în perioada 1960-1963, de către unităţile și 17 Artilerie Antiaeriană și-au modifi cat structura și de rachete antiaeriene. Puţinele mijloace de artilerie înzestrarea potrivit noilor state de organizare primite15. antiaeriană reţinute în organica CAAT (un regiment În anul 1963, procesul de reorganizare a artileriei și în poziţie majoritară de „unitate-cadre”, un divizion rachetelor antiaeriene din CAAT s-a apropiat de fi nal operativ și câteva baterii izolate) au fost destinate fi e (faţă de planul propus în anii 1960-1961, soldându-se pentru apărarea nemijlocită la înălţimi mici a punctelor cu următoarele schimbări: de comandă și divizioanelor de rachete, fi e ca rezervă. - desfi inţarea Regimentul 14 Artilerie Antiaeriană Până în anul 1969, în cadrul armei nu s-au mai produs Giurgiu; schimbări spectaculoase. Semnalăm totuși câteva aspecte, - reorganizarea Regimentul 17 Artilerie Antiaeriană care au infl uenţat sub o formă sau alta organizarea și Mangalia; conducerea activităţilor în cadrul armei: - trecerea Taberei de Instrucţie și Poligonului de - înfiinţarea Statului Major la Comandamentul Trageri Antiaeriene din subordinea CAAT în subordinea Trupelor de Artilerie și Rachete Antiaeriene din CAAT, CAFA16; constituit din Secţia de Pregătire Tactică și Întrebuinţare - Regimentul 11 Artilerie Antiaeriană devine în Luptă și Secţia Pregătire de Luptă18; Regimentul 11 Artilerie Antiaeriană Mixt (profi l RAA)17. - redislocarea Centrului de Instrucţie al Artileriei Ca urmare a acestor schimbări, situaţia artileriei și Antiaeriene din CAAT din garnizoana Mihai Bravu rachetelor antiaeriene, la 1 decembrie 1963, se prezenta în garnizoana Boteni, contopirea acestuia cu cel al astfel: Apărării Antiaeriene a Trupelor de Uscat afl at în Bacău - comandantul Artileriei Antiaeriene - generalul- și înfiinţarea Centrului de Instrucţie al Artileriei și maior Laurențiu Cupșa; Rachetelor Antiaeriene, subordonat CAAT19; - Divizia 116 Apărare Antiaeriană Teritorială - - apariţia în rândul cadrelor active a maiștrilor militari comandant: generalul-maior Eugen Onofrei; - corp de elită cu pregătire medie, care a dat consistenţă - șef de stat-major - colonelul Constantin Drăghici; activităţii de întrebuinţare, întreţinere, exploatare și - șeful artileriei antiaeriene - locotenent-colonelul reparare a materialului din artileria antiaeriană20. Ioan Ifrim. În perioada 1960-1969 s-au desfășurat anual aplicaţii Unităţi subordonate: Regimentul 4 Artilerie tactice cu toate unităţile de rachete și artilerie antiaeriană, Antiaeriană Mixt - comandant: locotenent-colonel prin scoaterea acestora în Tabăra de Instrucţie Midia - Vasile Pantea; Regimentul 11 Artilerie Antiaeriană Mixt Năvodari și executarea tragerilor de luptă în poligoane. - comandant: maior Constantin Mihai; Regimentul 18 Totodată, baza materială a instrucţiei a fost diversifi cată Artilerie Antiaeriană Mixt – comandant locotenent- și modernizată, pregătirea rachetiștilor fi ind asigurată prin colonelul Leonida Crișan; Regimentul 19 Artilerie Academia Militară, prin școli și cursuri de profi l. Antiaeriană Mixt - comandant: maior Mircea Aelenei; Pentru pregătirea corpului de gradaţi a fost înfi inţată, Regimentul 17 Artilerie Antiaeriană - comandant: în cadrul Centrului de Instrucţie, o unitate-școală maiorul Văduva Ilie; Divizion 102 Artilerie Antiaeriană destinată acestui scop. - comandant: maiorul Romulus Toma. Merită a fi subliniat efortul tuturor eșaloanelor depus - Divizia 34 Apărare Antiaeriană Teritorială - pentru defi nitivarea lucrărilor în dispozitivele de luptă, comandant: general-maior Ioan Stoian; menite a asigura cazarea și hrănirea efectivelor. Această - șef de stat major -locotenent-colonelul Dumitru Grozea; activitate a solicitat din partea cadrelor renunţarea la

74 1 (87) 2020 document studii/documente timpul ce ar fi trebuit să fi e acordat odihnei și familiei, îmbunătăţirea structurilor la condiţii de trai, care să le asigure menţinerea sănătăţii organizatorice ale marilor și la alte facilităţi, pe care alte categorii de salariaţi le unităţi, unităţilor și aveau. Ceea ce rămâne pentru istorie, ceea ce trebuie să se subunităţilor de artilerie consemneze este faptul că aceste sacrifi cii, aceste renunţări antiaeriană existente, au fost făcute din convingere, din trăirea interioară a îmbunătăţiri posibile fiecăruia că sunt destinate pentru binele României, datorită înzestrării cu pentru liniștea acestor meleaguri. Această atitudine a fost tehnică de luptă nouă. consimţită și de familiile cadrelor, care merită întreaga Astfel, începând cu anul noastră recunoștinţă. 1961, în înzestrarea Sfârșitul celui de-al 7-lea deceniu al secolului XX a Trupelor de Uscat au fost pentru trupele de artilerie și rachete antiaeriene mult fost introduse complexele mai tensionat decât începutul acestuia și acesta din cu de artilerie antiaeriană, totul alte motive. având în compunere staţii Generalul Vasile Bărboi Schimbările survenite în modul de a concepe apărarea de radiolocaţie pentru trageri de tipul S.R.T.-4 și, ulterior naţională și, de aici, în conţinutul doctrinei militare S.R.T.-9 și 9 A, aparate de conducere a focului PUAZO-5 proprii, privirea critică asupra factorilor care asigură și PUAZO-9 și tunuri antiaeriene de calibru 57 mm și succesul în cazul unor confl icte armate, conjugate cu 100 mm. evenimentele ce au avut loc în Cehoslovacia în august Dintre mutaţiile preconizate este de menţionat, în 1968 și cu agitaţia produsă de aceste evenimente în primul rând, organizarea brigăzilor de artilerie antiaeriană sânul celor două mari blocuri militare, au dat de gândit pe regimente. Astfel, prin Ordinul ministrului Forţelor și factorilor responsabili din apărarea antiaeriană a ţării. Armate nr. C.L. 004265 din 8 decembrie 1962, Brigăzile În aceste împrejurări, cel mai semnifi cativ eveniment 4 și 5 Artilerie Antiaeriană urmau să fi e reorganizate l-a constituit rechemarea la rampă a artileriei antiaeriene astfel: de la teritoriu, repunerea acesteia în drepturi, adică să facă - Brigada 4 Artilerie Antiaeriană (Târgu Jiu) cu ceea ce poate face și mai ales să facă ceea ce nu poate să comandamentul brigăzii, Regimentul 128 Artilerie facă alte categorii de mijloace spre a nu uita că „Est modus Antiaeriană (100 mm), Regimentul 140 Artilerie in rebus” („Este o măsură în toate”). Antiaeriană (57 mm) și Bateria 226 Comandă; - Brigada 5 Artilerie Antiaeriană (Florești-Cluj) Evoluţia artileriei antiaeriene din compunerea cu comandamentul brigăzii, Regimentul 153 Artilerie Trupelor de Uscat în anii 1960-1969 Antiaeriană (100 mm), Regimentul 174 Artilerie Antiaeriană (57 mm) și Bateria 244 Comandă. Procesul de „rachetizare” a apărării antiaeriene, Perioada ordonată de trecere la noua structură era desfășurat din plin în acest deceniu în armatele moderne cuprinsă între 15 noiembrie 1962 și 30 decembrie 196221. ale lumii, al cărui debut s-a produs în România doar Comandamentele de brigăzi aveau atribuţii pe linie pentru Trupele de Apărare Antiaeriană a Teritoriului, de comandă, asigurare tehnico-materială și fi nanciară, nu avea să cuprindă în acești ani și Trupele noastre de responsabilităţi similare cu ale unui comandament de Uscat. Ca urmare, evoluţiile derulate în cadrul artileriei divizie. Regimentele erau constituite din câte 4 baterii antiaeriene a acestei importante categorii de forţe ale de artilerie antiaeriană cu efective și din câte 4 baterii de armatei din ţara noastră se vor cantona în perimetrul cadre. Trecerea la noile structuri ale brigăzilor menţionate structurilor organizatorice, unor înnoiri tehnice în avea să se facă, însă, abia în anul 1964. înzestrare, precum și al preocupărilor de perfecţionare Această reorganizare avea să se producă în baza a procesului de instrucţie pentru menţinerea capacităţii Ordinului Marelui Stat Major nr. C.L. 00664 din 20 iunie combative a marilor unităţi, unităţilor și subunităţilor de 1964, când cele două mari unităţi de artilerie antiaeriană artilerie antiaeriană la un nivel cât mai ridicat, în acest aveau să aibă următoarea compunerea de luptă: context, măsurile luate au vizat perfecţionarea cadrului - Brigada 4 Artilerie Antiaeriană Mixtă cu Regimentul organizatoric al apărării antiaeriene, îmbunătăţirea 77 Artilerie Antiaeriană și Regimentul 96 Artilerie apărării antiaeriene a principalelor eșaloane tactice și Antiaeriană; operative ale Trupelor de Uscat, înzestrarea cu tehnică de - Brigada 5 Artilerie Antiaeriană Mixt cu Regimentul apărare antiaeriană modernă și optimizarea conducerii. 89 Artilerie Antiaeriană și Regimentul 66 Artilerie Schimbări semnificative în organizarea artileriei Antiaeriană22. antiaeriene a Trupelor de Uscat s-au produs începând Schimbări importante s-au produs și în structura cu anul 1961, an în care procesul organizării apărării unităţilor și subunităţilor de artilerie antiaeriană din antiaeriene a intrat într-o fază nouă. Această fază s-a organica marilor unităţi de arme întrunite ale Trupelor de caracterizat prin întreprinderea unor măsuri vizând Uscat. Astfel, în anul 1961, o dată cu trecerea la organizarea document 2020 1 (87) 75 studii/documente diviziilor mecanizate, în compunerea divizioanelor a fost Organizarea și conducerea sistemului de cercetare introdusă cea de-a treia baterie, iar tunurile antiaeriene de prin radiolocaţie și înștiinţarea asupra pericolul atacului 37 mm din înzes trarea acestora au fost înlocuite cu tunuri aerian se executau după regulile și normele existente, de 57 mm. Plutoanele de artilerie antiaeriană, dotate cu șefi i apărării antiaeriene ţinând la curent pe șefi i artileriei tunuri de 25 mm, din compunerea regimentelor de tancuri cărora le erau subordonaţi, cu toate problemele legate de s-au transformat, în anul 1961, în baterii de mitraliere aceste activităţi. Începea să fi e evident că subordonarea antiaeriene. Totodată, în același an, după transformarea unei arme (artileria antiaeriană) unei alte arme (artileria regimentelor de infanterie în regimente mecanizate, terestră), care aveau destinaţii și misiuni cu totul diferite divizioanele de artilerie antiaeriană (o baterie de artilerie (prima, destinată să ducă acţiuni sol-aer, cealaltă sol-sol) antiaeriană calibru 37 mm și o companie de mitraliere nu putea fi soluţia cea mai bună pentru ducerea luptei antiaeriene) din organica acestora au fost desfi inţate, iar în (operaţiei)24. În fond, artileria terestră nu constituia decât locul lor au fost introduse baterii de mitraliere antiaeriene, unul dintre obiectivele posibile a fi apărate împotriva organizate pe câte 3 plutoane de foc. loviturilor din aer de către artileria antiaeriană din În ceea ce privește structurile de conducere a apărării multitudinea de obiective din fâșia marii unităţi de arme antiaeriene a Trupelor de Uscat, acestea au fost progresiv întrunite (puncte de comandă, grupări principale de forţe îmbunătăţite în acești ani. Astfel, în anul 1962, acestea și mijloace, puncte obligate de trecere etc.), singurul cuprindeau: element comun fi ind faptul că cele două arme dispuneau - la minister, subordonată comandantului artileriei de mijloace active de foc, participante în egală măsură la forţelor armate, funcţiona Secţia de Apărare Antiaeriană a ducerea luptei cu un inamic ce putea acţiona din medii Trupelor, încadrată cu 12 ofi ţeri (7 de artilerie antiaeriană, diferite (respectiv, de la sol și din aer). Prin urmare, 2 de radiolocaţie, 1 de transmisiuni, 1 cu asigurarea soluţia o reprezenta subordonarea celor doi șefi de armă materială și 1 cu întrebuinţarea aviaţiei de vânătoare); comandantului de arme întrunite, cel care conducea toate - la armatele de arme întrunite, șeful apărării forţele și mijloacele din subordine în luptă (operaţie). antiaeriene, subordonat șefului artileriei armatei, cu Întrucât, începând cu primii ani ai deceniului evocat, 5 ofi ţeri (3 de artilerie antiaeriană, 1 de radiolocaţie și din motive fi nanciare, nu s-au mai putut executa zboruri 1 de transmisiuni); cu aviaţia pentru antrenarea unităţilor de artilerie - la diviziile mecanizate (de tancuri), șeful apărării antiaeriană în garnizoanele de reședinţă, s-a procedat, antiaeriene, subordonat șefului artileriei diviziei, cu o scurtă perioadă de timp, la practica dislocării unor 2 ofi ţeri de artilerie antiaeriană, având la dispoziţie un subunităţi în apropierea aerodromurilor aviaţiei militare. pluton de conducere, pentru deservirea punctului de Aceste dislocări se operau înaintea plecării subunităţilor comandă. respective la tragerile de luptă în poligon25. Avându-se în vedere specifi cul misiunilor ce trebuiau Urmare a preocupărilor CAAT de a realiza apărarea îndeplinite de către marile unităţi, unităţile și subunităţile antiaeriană nemijlocită, cu artileria și mitralierele de artilerie antiaeriană din organica Trupelor de antiaeriene, a aeroporturilor și aerodromurilor, încă din Uscat, anual, acestea executau, în afara tragerilor de această perioadă a apărut ideea întrebuinţării unor unităţi luptă în Tabăra de Instrucţie și Poligonul de Trageri și subunităţi specializate din compunerea Trupelor de Antiaeriene, numeroase aplicaţii. Astfel, se organizau Uscat pentru îndeplinirea unor astfel de misiuni. Apelul și desfășurau aplicaţii independente cu divizionul de la această soluţie izvora din imposibilitatea CAAT de a artilerie antiaeriană, aplicaţii de cooperare cu diviziile asigura îndeplinirea acestei misiuni, din lipsa forţelor și (regimentele) mecanizate (tancuri, infanterie), aplicaţii mijloacelor necesare. Cu toate acestea, Marele Stat Major tactice independente cu gruparea, conduse de armate, (M.St.M) - Direcţia Operaţii aprecia că o asemenea precum și aplicaţii de înștiinţare. soluţie nu este indicată, datorită situaţiei concrete a Antrenamentele de stat-major, ca formă de pregătire, artileriei antiaeriene a Trupelor de Uscat, la momentul erau frecvent utilizate, vizându-se antrenarea statelor istoric respectiv (marile unităţi de artilerie antiaeriană majore în îndeplinirea gamei largi de misiuni ce reveneau erau încadrate cu efective reduse), dar și sarcinilor apărării antiaeriene a Trupelor de Uscat (inclusiv deosebite pe care acestea trebuiau să le îndeplinească înștiinţarea trupelor despre pericolul atacului aerian)23. la nevoie. Ca urmare, rezulta concluzia potrivit căreia Toate problemele de planificare, organizare și CAAT trebuie să-și aibă propriile mijloace necesare conducere a mijloacelor de apărare antiaeriană în luptă pentru acoperirea antiaeriană a aerodromurilor, care de (operaţie) reveneau șefului artileriei marii unităţi de fapt și de drept intrau în responsabilitatea acestuia26. arme întrunite, respectiv care le rezolva, însă, prin șefi i Cele prezentate au o relevanţă deosebită pentru apărării antiaeriene. Planul apărării antiaeriene și planul dinamica procesului de evoluţie a artileriei și rachetelor întrebuinţării mijloacelor de radiolocaţie - ca documente antiaeriene desfășurat în deceniul 7. Procesul a constat, de conducere - erau elaborate de șeful apărării antiaeriene în mod evident, într-o dezvoltare mai accentuată, sub și semnate de acesta și șeful artileriei. aspectul organizării și înzestrării, a trupelor de artilerie și

76 1 (87) 2020 document studii/documente rachete antiaeriene din apărarea antiaeriană a teritoriului. aceste unităţi au fost înzestrate cu autotractoare de tip În schimb, apărarea antiaeriană a Trupelor de Uscat A.T.L. și A.T.S., cu mecanici conductori subofi ţeri, măsuri a cunoscut, în această perioadă, un proces mai lent de care au condus la o creștere a posibilităţilor de manevră ale creștere atât în ceea ce privește evoluţia structurilor, cât unităţilor și subunităţilor de artilerie antiaeriană în cadrul și sub aspectul modernizării tehnicii din înzestrare. aplicaţiilor cu trupe, implicit la rezolvarea problemelor Explicaţiile sunt mai multe. Două ni se par a fi , însă, ridicate de frecventele deplasări ale acestora în Tabăra de determinante în această opţiune politico-militară: prima Instrucţie și Poligonul de Trageri Antiaeriene28. decurge din prevederile doctrinei militare românești care, În același context se înscriu și măsurile luate, în același este de notorietate că, începând cu anul 1965, îmbrăca an 1963, de reorganizare a centrelor de cercetare prin accente vizibile de independenţă, de îndepărtare faţă de radiolocaţie și a punctelor de conducere ale șefi lor apărării Tratatul de la Varșovia, obiectivul ei fundamental declarat antiaeriene de la armatele de arme întrunite, prin dotarea fi ind de realizare a apărării naţionale prin efort propriu, acestora cu aparatura și materialele necesare realizării unei în cadrul războiului de apărare dus de întregul popor; a conduceri centralizate a acţiunilor antiaeriene. Această doua explicaţie consta în importanţa secundară acordată măsură permitea, totodată, punerea bazelor necesare armei artilerie antiaeriană de către CAFA, prioritatea realizării unui sistem de cercetare a spaţiului aerian și la capitolul fi nanţarea înzestrării deţinând-o artileria de înștiinţare despre situaţia aeriană în fâșia de acţiune a terestră, și abia apoi celelalte arme din compunerea sa. marilor unităţi de arme întrunite29. Doar într-un asemenea context poate fi înţeles Ceea ce a reprezentat, însă, o noutate în artileria procesul mult mai lent de dezvoltare a artileriei antiaeriene antiaeriană a constat în apariţia plutoanelor comandă în cadrul Trupelor de Uscat. Pentru că, în afara dotării și plutoanelor radiotehnice și aparate în organica cu complexe de artilerie antiaeriană de 57 și 100 mm, bateriilor de artilerie antiaeriană, prima schimbare, precum și cu unele staţii de radiolocaţie pentru cercetare după aproape 50 de ani, în structura organizatorică (P-10 și P-15) marile unităţi, unităţile și subunităţile de a unei subunităţi luptătoare, compusă, până acum, artilerie antiaeriană din compunerea Trupelor de Uscat numai din plutoane (secţii) de tunuri antiaeriene. Era și nu au cunoscut în această perioadă înnoiri semnifi cative aceasta o „revoluţionare” în plan organizatoric a artileriei sub aspectul modernizării27. antiaeriene, determinată, ce e drept, de intrarea în Firește că introducerea staţiilor de radiolocaţie pentru înzestrarea bateriilor de artilerie antiaeriană a staţiilor de cercetare, care asigurau înștiinţarea nemijlocită cu date radiolocaţie pentru tragere și a aparatelor de conducere a despre situaţia aeriană a punctelor de comandă ale marilor focului, cu implicaţiile corespunzătoare pe linia conducerii unităţi și unităţilor de artilerie antiaeriană, a constituit la tragerilor antiaeriene. momentul respectiv, un progres. Sub aspectul conducerii Interesant că, dacă la început, aceste mijloace nou acţiunilor de luptă și a focului împotriva atacurilor aeriene, introduse în înzestrarea bateriilor de artilerie antiaeriană datele oferite de aceste staţii de radiolocaţie au însemnat erau încadrate cu militari în termen (după un an de un mare pas înainte, menit a crește efi cienţa acţiunilor pregătire, în ceilalţi doi ani de stagiu militar, aceștia antiaeriene, chiar efi cacitatea tragerilor asupra ţintelor executau serviciul de luptă la material), treptat, s-a aeriene. Informaţiile despre ţintele aeriene, care evoluau trecut la profesionalizarea acestor funcţii (șef staţie de într-un spaţiu aerian cu mult extins, permiteau luarea radiolocaţie pentru tragere, operator-major etc.), prin unor hotărâri de combatere a ţintelor aeriene mai realiste, încadrarea lor cu subofi ţeri, maiștri militari și, apoi, cu o mai bună organizare a apărării antiaeriene a obiectivelor ofi ţeri30. și trupelor, putându-se oferi subunităţilor luptătoare date Contactele relativ strânse păstrate între specialiștii în mod oportun, corecte, obţinându-se astfel optimizarea militari români și cei din armata sovietică - pe linia apărării împotriva cercetării și loviturilor din aer. relaţiilor între ţările Tratatului de la Varșovia - au permis, Comparată, însă, dotarea apărării antiaeriene a și în această perioadă, o bună informare a factorilor de Trupelor de Uscat din Armata României cu ceea ce se conducere din armata română cu evoluţiile produse în realizase în alte armate străine, concluziile erau cu totul domeniul apărării antiaeriene pe plan mondial. În acest defavorabile artileriștilor noștri antiaerieni... context, se numără și preocupările existente în apărarea Cu toate acestea, măsurile luate au vizat, în această antiaeriană a Trupelor de Uscat în această perioadă. perioadă, folosirea judicioasă a forţelor și mijloacelor Între acestea se înscriu și cele ce vizau perfecţionarea și existente pentru a se putea asigura, în caz că situaţia o va dezvoltarea sistemului de cercetare prin radiolocaţie a impune, îndeplinirea misiunilor specifi ce marilor unităţi, spaţiului aerian realizat cu subunităţile de radiolocaţie unităţilor și subunităţilor de artilerie antiaeriană. În acest din compunerea armatelor de arme întrunite. Ca atare, sens, importantă a fost dotarea acestui tip de unităţi cu încă din anul 1962, se punea problema transformării mijloace de transport și tracţiune, care, la vremea aceea, companiilor de cercetare prin radiolocaţie din organica răspundeau cerinţelor de creștere a mobilităţii artileriei acestora în batalioane, ceea ce putea conduce la diminuarea antiaeriene a Trupelor de Uscat. Ca urmare, în anul 1963, dependenţei apărării antiaeriene a Trupelor de Uscat document 2020 1 (87) 77 studii/documente într-o viziune proprie, a apărării naţionale pe linie de apărare antiaeriană. Acest tip de aplicaţii permitea, totodată, și o verifi care a viabilităţii sistemului apărării antiaeriene a ţării, numeroasele antrenamente cu ţinte aeriene marcate – la care participau tipuri de avioane din ultima generaţie a forţelor aeriene ale Uniunii Sovietice - permiţând nu numai antrenarea unităţilor de apărare antiaeriană din armata română, ci și extragerea unor învăţăminte preţioase, care să stea la baza completării sistemului apărării antiaeriene atât a subsistemului său de cercetare, cât și a celui activ, de combatere cu foc a 1960. Sistemul de rachete Volhov ţintelor aeriene. Devenită unică furnizoare de tehnică de luptă de de informaţiile furnizate de sistemul de cercetare prin aviaţie și apărare antiaeriană pentru ţara noastră, URSS radiolocaţie realizat de CAAT. Problema se punea acorda, în cadrul activităţilor desfășurate cu ţările cu atât mai mult, cu cât încă nu era bine cristalizat participante la Tratatul de la Varșovia, și consultaţii sistemul de cooperare între cele două categorii de forţe specialiștilor români pe diferite teme. La una dintre ale armatei. Dealtfel, încă din anul 1961, problema a acestea, desfășurată în anul 1961, au fost invitaţi și fost sesizată, la aplicaţiile organizate de către CAAT factori de conducere din apărarea antiaeriană a Trupelor începând să fi e angajate și mari unităţi și unităţi de de Uscat, respectiv șeful apărării antiaeriene a trupelor, artilerie antiaeriană aparţinând Trupelor de Uscat. La colonelul Vasile Bărboi și șeful apărării antiaeriene de început, la aceste aplicaţii participau doar punctele de la Armata 2, locotenent-colonelul Emil Burghelea. comandă ale brigăzilor de artilerie antiaeriană și ale Dintre problemele cu care au fost documentaţi ofi ţerii șefi lor apărării antiaeriene, precum și companiile de români menţionăm: organizarea și utilarea punctelor radiolocaţie31. de conducere mobile a apărării antiaeriene la divizie, Concluziile desprinse din desfășurarea acestor armată și front; organizarea și funcţionarea sistemului aplicaţii vor sta la baza elaborării, în anii următori, a unor de înștiinţare a trupelor; conducerea mijloacelor de planuri de cooperare între CAAT și comandamentele apărare antiaeriană a trupelor; cooperarea cu aviaţia de armatelor de arme întrunite vizând, în primul vânătoare; organizarea și menţinerea cooperării între rând, participarea forţelor și mijloacelor de artilerie CAAT și apărarea antiaeriană a trupelor; baza materială antiaeriană din compunerea acestora din urmă la a instrucţiei de specialitate într-o unitate de apărare apărarea împotriva loviturilor din aer a principalelor antiaeriană a trupelor ș.a.34. obiective și a populaţiei de pe teritoriul naţional Toate aceste consultaţii și schimburi de experienţă împotriva unei eventuale agresiuni aeriene32. practicate în perioada prezentată vizau, desigur, o Tot din aceeași perioadă datează și începerea aliniere a sistemului apărării antiaeriene românesc la participării artileriei antiaeriene a Trupelor de Uscat standardele și concepţiile realizate în cadrul alianţei. la aplicaţiile organizate pe linia apărării antiaeriene, în Ceea ce trebuie subliniat, însă, este faptul că specialiștii cadrul Tratatului de la Varșovia, aspect care, din punct de militari români au aplicat totdeauna cu discernământ vedere al angajării specialiștilor români la materializarea recomandările primite din exterior, reușind să ţină prevederilor unei doctrine de bloc - element de noutate permanent seama în activitatea de organizare și realizare în istoria armatei române - constituia, fără îndoială, o a apărării antiaeriene, fi e a teritoriului, fi e a trupelor, experienţă nouă, cel puţin sub aspect conceptual33. Era de specifi cul naţional, de bogatele tradiţii de luptă ale o experienţă nouă, dar și utilă, deoarece ea a permis artileriei noastre antiaeriene. racordarea gândirii militare românești din domeniul Existenţa subsistemului de cercetare prin radiolocaţie apărării antiaeriene la condiţiile noi ale epocii războiului și de înștiinţare despre situaţia aeriană în cadrul rece, dar și la cerinţele modernizării sub toate aspectele sistemului apărării antiaeriene, organizat și în funcţiune ale domeniului de referinţă, oferindu-se posibilitatea ca din timp de pace de către CAAT, ca și necesitatea specialiștii români să cunoască și să deprindă concepţii pregătirii marilor unităţi și unităţilor de artilerie noi de întrebuinţare a celor mai puternice forţe aeriene antiaeriană din compunerea Trupelor de Uscat pentru militare ale timpului, modele viabile de organizare a completa, în caz de nevoie, acest sistem au impus și realizare a apărării antiaeriene, putându-se astfel luarea unor măsuri de asigurare a condiţiilor pentru desprinde concluzii și învăţăminte pentru aplicarea unor realizarea unei conduceri centralizate, într-o concepţie principii și norme noi de realizare, în sistem naţional și unitară, a tuturor forţelor și mijloacelor participante

78 1 (87) 2020 document studii/documente la lupta cu inamicul aerian. Ca urmare, începând cu și înzestrare: 1 baterie comandă, 3 baterii de tunuri anul 1964, M.St.M a stabilit să se asigure, din timp antiaeriene calibru 57 mm și 1 pluton logistic. de pace, marilor unităţi de arme întrunite, de tancuri Dintre comandanţii acestui divizion, menţionăm pe și antiaeriene și unităţilor de artilerie antiaeriană care căpitanii Ioan Uscoiu (10 ianuarie 1959-2 aprilie 1960) se constituiau la mobilizare și care aveau în organica și Aurel Nicorici (1 octombrie 1960-21 martie 1961), lor puncte de comandă pentru apărarea antiaeriană, maiorul Paul Firan (21 martie 1961-12 decembrie documentele operative necesare lucrului în sis temul 1963), care a luat în primire primul Drapel de luptă al de apărare antiaeriană a teritoriului. Sarcina pregătirii unităţii și pe locotenent-coloneii Valentin Niţescu (12 acestor documente era încredinţată șefi lor de apărare decembrie 1963-29 decembrie 1969) și Ioan Neculăiţă antiaeriană de la armate35. (29 decembrie 1969-18 august 1973). Începerea introducerii în înzestrare a tunurilor Interesant că, în august 1968, pe timpul evenimentelor de calibru 57 și 100 mm a condus și la creșterea din Cehoslovacia, unităţi și subunităţi de artilerie posibilităţilor de luptă ale divizioanelor de artilerie antiaeriană din compunerea Trupelor de Uscat au fost antiaeriană din organica diviziilor de arme întrunite. scoase din cazărmile de dislocare și dispuse în apărarea Așa, de pildă, Divizionul 57 Artilerie Antiaeriană din antiaeriană a unor obiective, completându-se astfel compunerea Diviziei Mecanizate „Tudor Vladimirescu”, sistemul apărării antiaeriene realizat de către Trupele la înfi inţare, în anul 1954 (s-a înfi inţat din Divizionul de Apărare Antiaeriană a Teritoriului. Pe timpul 37 Artilerie Antiaeriană) avea în înzestrare tunuri de îndeplinirii acestor misiuni, unităţile respective au fost 37 mm pentru ca ulterior să aibă următoarea organizare subordonate operativ CAAT.

Th e Appearance of anti-aircraft Missiles in the Romanian Army Major-general (r) prof. univ. Visarion Neagoe, Ph.D.

Abstract: Starting with 1959, it was decided to introduce on a large scale a new category of military technique – anti-aircraft missiles. At the highest level, measures have been decided on the fi nancing, establishment and staffi ng of some specialized units, as well as the creation of educational institutions with this kind of profi le. Also, measures have been taken to harmonize the national doctrine with that of the Warsaw Treaty. Keywords: anti-aircraft missiles, units, equipment, specialization, national doctrine.

NOTE

1 Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”. 16 Ibidem, dosar nr. 1500/1963, Ordinele nr. C.L. 001130 din 2 Arhiva Ministerului Apărării Naţionale, Fond Comandamentul Apărării 20 septembrie 1963 şi C.L 001134 din 20 septembrie 1963. Antiaeriene a Teritoriului (CAAT), dosar nr. 1/1959, Raportul nr. A.A. 17 Ibidem, dosar nr. 1500/1963, Ordinul nr. C.L. 001128 din din 22 iunie 1949. 18 septembrie 1963. 3 Ibidem, dosar nr. 347/1960, Ordinul nr. B.V. 00117 din 6 ianuarie 1960. 18 Idem, Fond Marele Stat Major (M.St.M.) - Organizare state, Ordinul 4 Ibidem, dosar nr.1/1959, Raportul nr. A.A. 00549 din 22 iunie 1959. 5 Ibidem, dosar nr. 348/1960, Raportul nr. A.A. 00194 din 5 octombrie nr. C.L. 00748 din 9 iulie 1965. 1960. 19 Idem, Fond CAAT, Ordinul nr. A.A. 0572 din 31 octombrie 1966. 6 Ibidem, dosar nr. 348/1960, Raportul nr. A.A. 00256 din 16 noiembrie 20 Ibidem, dosar nr. 1504/1963, Raportul nr. G.T. 001504 din 1960 şi dosar nr. 708/1969, Rapoartele nr. G.T. 1384 şi G.T. 1386 din 23 septembrie 1963. 17 mai 1964. 21 Idem, Fond 5440, dosar nr. 1203, f. 358 şi dosar nr. 1281, f. 67. 7 Ibidem,dosar nr. 93/1960, Raportul nr. G.T. 001472 din 16 aprilie 1960. 22 Ibidem, dosar nr. 1281, f. 86. 8 Ibidem, dosar nr. 347/1960, Ordinul nr. B.V. 00117 din 6 noiembrie 23 Idem, Fond 1714, dosar nr. 7218, ff. 26-32. 1960. 24 Ibidem, f. 37. 9 Ibidem, dosar nr. 934/1961, Ordinul nr. C.L. 002232 din 31 august 1960 25 şi dosar nr. 348/1960, Raportul nr. A.A. 00385 din 11 septembrie 1960. Ibidem, dosar nr. 7680, f. 160. 10 Ibidem, dosar nr. 93/1960, Ordinul nr. C.L. 001778 din 28 iunie 1960. 26 Idem, Fond 1714, dosar nr. 7982, f. 43. 11 Ibidem, dosar nr. 348/1960, Raportul nr. A.A. 00220 din 1 noiembrie 27 Ibidem, dosar nr. 7940, ff. 183-185. 1960 şi dosar nr. 347/1960, Raportul nr. 0018 din 17 mai 1960. 28 Idem, Fond 5440, dosar nr. 1203, f. 349. 12 Ibidem, dosar nr. 405, Raportul nr. C.O. 00550 din 10 martie 1961. 29 Ibidem, f. 350. 13 Ibidem, dosar nr. 704/1961, Ordinul nr. C.L. 00374 din 10 martie 30 Ibidem, ff. 294-195. 1961, dosar nr. 708/1961, Directiva nr. C.L. 0020 din 14 aprilie 1961, 31 Idem, Fond 6106, dosar nr. 4 bis, f. 56. dosar nr. 934/1961, Ordinul nr. 0020 din 14 aprilie 1961, dosar nr. 32 934/1961 Raportul nr. A.A. 00680 din 6 septembrie1961. Ibidem, dosar nr. 24, ff. 2-3. 33 14 Ibidem, dosar nr. 705/1961, Raportul nr. G.T. 00640 din 7 martie 1961. Ibidem, dosar nr. 133, f. 61. 15 Ibidem, dosar nr. 1092/1962, Ordinele nr. C.L. 0078 din 21 iulie 34 Idem,Fond 6106, dosar nr. 4 bis, ff. 45, 49. 1962 şi nr. C.L. 001772 din 3 noiembrie 1962. 35 Idem, Fond 1714, dosar nr. 7680, f. 4. document 2020 1 (87) 79 studii/documente FILE DIN ISTORIA MEMORABILĂ A BATALIONULUI 404 CERCETARE

General de brigadă (r) Dumitru MIU

fârșitul anilor ’50 aduce, pentru Armată în găseau două grupe, una comandă și cealaltă transmisiuni3. întregul ei, dar mai ales pentru Direcţia Încadrarea companiei s-a făcut în etape. Începând SInformaţii, un plus de independenţă faţă de cu 4 martie 1958, au fost încadrate funcţiile prevăzute URSS, prin plecarea consilierilor sovietici. Acest fapt va pentru militari în termen, iar din 26 martie 1958, cele permite o reorganizare a dispozitivului operativ-strategic destinate pentru ofi ţeri. Selecţionarea personalului s-a astfel încât întreaga activitate de informaţii militare să făcut de Direcţia Informaţii din MStM din cadrul B. fi e subordonată doar intereselor naţionale, iar serviciile 1025 Ds. Pșt. Buzău4.

Buzău, octombrie 1959. Cpt. Gheorghe Crihan (în mijloc), comandantul C. Cc. (26 martie 1958-21 septembrie 1960), împreună cu lt. Ioan Curelariu Buzău, septembrie 1959. Lt. Ioan Curelariu, comandantul Pl. 1 Cc. (stânga), comandantul Pl. 1 Cc. (2 aprilie 1959-21 septembrie 1960) din C. Cc., în mijlocul subunităţii, într-un moment de repaus şi lt. Ioan Ift ime, comandantul Pl. 3 Cc. (29 septembrie 1959-21 septembrie 1960) de informaţii sovietice să nu mai poată exercita niciun Pregătirea de luptă a primelor serii de militari control asupra serviciilor românești de informaţii. în termen cercetași s-a efectuat în condiţiile în care Începând cu anul 1957, Marele Stat Major (MStM) baza materială de instrucţie era aproape inexistentă, a luat unele măsuri pentru reorganizarea cercetării în fapt care obliga deseori la improvizaţii în instruire. adâncime. Astfel, în cadrul Secţiei Cercetare Terestră din Greutăţile inerente oricărui început, precum și precara Direcţia Informaţii se înfi inţează Biroul 2 cercetare1, iar dotare tehnică a Companiei cercetare din primii ani ai pe statul anexă al Batalionului (B.) 1025 Desant (Ds.) existenţei acesteia au fost compensate de spiritul inventiv Parașutare (Pșt.) Buzău, conform Ordinului MStM al comandanţilor de plutoane cercetare. La început, nu nr. C.L. 00454 din 6 februarie 1958, se înfi inţează, erau regulamente specifi ce, instrucţia se desfășura după la 1 februarie 1958, Compania cercetare (statul de un program stabilit de Pregătirea de luptă a B. 1025 Ds. organizare la pace nr. 13/251 A)2, prima structură a Pșt., în baza precizărilor primite de la Direcţia Informaţii. cercetării în adâncime (în dispozitivul inamicului) prin Mai apoi, instrucţia de cercetare s-a desfășurat în baza parașutare din cadrul Armatei României, care a constituit prevederilor „Instrucţiunii asupra cercetării executate embrionul viitorului Batalion 404 Cercetare. de trupe (I.C.T.)” sau a unor lucrări de specialitate: Misiunea de bază a companiei consta în culegerea „Cercetarea în spatele inamicului”, „Incursiunea”, de date și informaţii despre principalele obiective din „Principiile cercetării executate la trupe”, „Manualul dispozitivul inamicului pe adâncimea tactic-operativă privind organizarea, executarea și conducerea cercetării a acestuia [brigadă (Bg.), Divizie (D.), armată (A.)]. în adâncimea dispozitivului inamicului prin grupuri de Compania era organizată pe trei plutoane de cercetare cercetare” - 1967, „Regulamentul de cercetare al Trupelor a câte două grupe fi ecare. La nivelul companiei se mai de Uscat C.T.-2 (cercetaș, grupă, pluton, companie)” - 1978,

80 1 (87) 2020 document studii/documente „Manualul privind organizarea, executarea și conducerea cercetării în dispozitivul inamicului prin grupuri de cercetare C.T.-3” (1979) și „Regulamentul de cercetare în dispozitiv CT-4” (1992), ca rod al muncii ofi ţerilor din cadrul Biroului cercetare în dispozitiv prin parașutare din Direcţia Informaţii Militare. În cadrul pregătirii de luptă, accentul s-a pus în mod deosebit pe: instrucţia de parașutare, pregătirea fi zică, topografi e, instrucţia tactică, instrucţia tragerii și instrucţia Zona Mihail de transmisiuni. Ulterior, instrucţia de specialitate a Kogălniceanu, devenit prioritară în cadrul pregătirii cercetașilor în octombrie 1962. dispozitivul inamicului prin parașutare (instrucţia tactică, Lt. maj. Ulpiu Chiriţescu, parașutismul și distrugerile). De asemenea, în continuare, comandantul se punea accent deosebit pe dezvoltarea calităţilor fi zice, grupului instrucţia tragerii, supravieţuire, limbi străine, cunoașterea de cercetare 5 din C. Cc., care armatelor străine etc. . a acţionat la Perioada 1959-1963 se distinge prin participarea aplicaţia cu cercetașilor la aplicaţii cu trupe sau pe obiective strategice trupe din cadrul (noduri de cale ferată, rafi nări etc.) folosind parașutarea Tratatului de la Varşovia, ca procedeu de pătrundere în adâncimea dispozitivului deghizat în inamicului. În acest sens, aplicaţii mai importante au fost tractorist în aprilie și septembrie 1961, în zona Moldovei, în care Conform Ordinului MStM nr. C.L. 00936, din grupurile de cercetare au avut ca misiune cercetarea și 12 iulie 1963, începând cu 15 iulie 1963, cele două scoaterea din funcţiune a principalelor elemente de cale companii de cercetare - Compania (Cp.) 1 Cercetare ferată din gările Mărășești și Brăila. De asemenea, cea din (Cc.), Cp. 2 Cc. și Cp. Transmisiuni (Trs.), ultimele toamna anului 1962, când s-a acţionat asupra elementelor două înfi inţate la 1 noiembrie 1962, au fost puse sub vitale ale rafi năriei de la Teleajen, lângă Ploiești, dar și comandă unică constituind Batalionul Cercetare cele din octombrie și din noiembrie 1963, cu trupe, în (B. Cc.), stat nr. 13/251 „A”, subordonat Direcţiei raionul Cincu - Rupea - Pădurea Bogaţii, judeţul Brașov Informaţii din MStM8. și din zona Brăila - Făurei, judeţul Brăila. „Momentul de vârf ” a fost participarea la aplicaţia cu trupe, din octombrie 1962, în Dobrogea, în cadrul Tratatului de la Varșovia. În cadrul aplicaţiilor, cercetașii au dat dovadă permanent de ingeniozitate, folosind legende diferite: tractoriști, geologi, fotoreporteri de la ziarul armatei, ciobani, miliţieni, preoţi etc.6. În toamna anului 1962, Direcţia Informaţii din MStM a făcut un pas semnifi cativ pentru înfi inţarea unei unităţi de cercetare, de tip batalion, care să răspundă nevoilor reale de informare la nivel strategic. Astfel, la 1 noiembrie 1962, în baza Ordinului șefului Direcţiei Informaţii, semnat de șeful M.St.M., pe nucleul Buzău, 23 august 1963. Un grup de cercetași-parașutiști din anul I și II de Companiei cercetare (înfi inţată la 1 februarie 1958) se armată din recent înfi inţatul Batalion Cercetare. În centrul imaginii: constituie încă o companie cercetare (cu aceleași misiuni lt. maj. Paul Veliu, comandantul Cp. 2 Cc. ca și „compania mamă”) și o companie transmisiuni. Cele Unitatea avea ca misiune de bază, în timp de război, două companii de cercetare și compania transmisiuni, să pregătească și să introducă în luptă, în dispozitivul fără a purta vreo titulatură (detașament sau batalion), inamicului, prin parașutare, grupuri de cercetare care, erau conduse operaţional (instruire, participări la aplicaţii, evitând localităţile (întâlniri cu militari sau civili din dotare și întrebuinţare la război) de Direcţia Informaţii zonă), să procure și să transmită date și informaţii din MStM, iar din punct de vedere administrativ despre obiectivele importante ale inamicului (dispunerea (logistic), a instrucţiei de zbor și parașutare și al bazei de armamentului racheto-nuclear, puncte de comandă, instrucţie, de B. 36 Ds. Pșt.7. sisteme de transmisiuni, poziţii de artilerie sau despre document 2020 1 (87) 81 studii/documente de cercetare. Grupa de cercetare avea un număr de patru cercetași, doi din ciclul II și doi din ciclul I. Începând cu anul 1965, se trece la instrucţia pe cicluri (militarii în termen parcurgând două cicluri de instrucţie a câte opt luni fi ecare), durata serviciului militar fi ind de 16 luni.

Zona Rupea, 6 octombrie 1963. Cercetași din cadrul Pl. 1 Cc./Cp. 1 Cc. în misiune. Aplicaţia cu trupe, pe unităţi din cadrul Diviziei 10 Mecanizată Iași. De la stânga: sold. Stelian Piele, sg. Gheorghe Someșan, stând jos, comandantul grupului de cercetare, fr t. Nicolae Popescu (în civil), sold. Titus Răileanu. Pe fi rul virogii, în spatele cercetașilor, se vede locul de odihnă (baza grupului) activitatea desfășurată de către acesta pe timpul deplasării, dispunerii într-un raion de concentrare și a momentului introducerii lui în luptă ș.a.), iar în anumite situaţii să provoace distrugeri, să captureze documente operative Pădurea Crâng, Buzău, noiembrie 1965. Un grup de cercetare și militari cu valoare informativă. din cadrul B. Cc. în misiune, pe timpul deplasării spre obiectiv (Fototeca Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I”) În cadrul pregătirii pentru luptă, la instrucţia de parașutare, se remarcă preocuparea statului major al După anul 1965, programul de pregătire al Batalionului Batalionului Cercetare pentru executarea lansărilor Cercetare a inclus și desfășurarea, în fi ecare an, de tabere tactice, din avionul Li-2, de la înălţimea de 400 m, la de instrucţie pe timp de vară, cu ieșiri la cursuri de apă automat, cu materiale. Astfel, în perioada septembrie- (înot), pentru supravieţuire și tabere de iarnă, cu ieșire octombrie 1963, cercetașii-parașutiști au executat la munte, pentru schi, cu durate de timp variabile (de 9 lansări tactice de la 400 m, dintre care 3 parașutări au regulă, 2-3 săptămâni). fost executate pe timp de noapte și 3 lansări la vizare, în raioane diferite.

Aerodromul Buzău, septembrie 1963. Cercetaşi-paraşutişti din cadrul Harţagu, jud. Buzău, martie 1969. Cpt. Gheorghe Constantinescu Cp. 1 Cc. aşteptând îmbarcarea în avion. Pe rândul de jos, de la stânga: cpt. Ulpiu Chiriţescu, comandantul companiei, lt. Gheorghe Şablienco, (în picioare, al doilea din dreapta), locţiitorul comandantului Cp. 1 Cc., comandantul Pl. 1 Cc., sg. Mircea Păcuraru, încheietorul companiei, împreună cu un grup de cercetași-parașutiști din cadrul Pl. 3 Cc. sold. Cornel Izbaşa, Baran şi Ludvig. Pe rândul de sus, de la stânga: sold. Florin Neagoie, fr t. Roşu, toţi din cadrul Pl. 1 Cc. În anul 1966, un grup de 13 cercetași-parașutiști din cadrul unităţii a reprezentat Batalionul Cercetare Începând cu anul 1965, în cadrul Companiei cercetare, la mitingul aviatic organizat pe 16 iunie, pe aerodromul numărul plutoanelor de cercetare crește de la două la trei, Otopeni, cu ocazia Zilei Aviaţiei Militare. Echipa prin reducerea numărului de grupe de cercetare (de la trei unităţii a făcut parte din detașamentul de parașutiști al la două) și prin transformarea funcţiei de locţiitor politic Regimentului (R.) 60 Ds. Pșt. (120 de ofi ţeri și militari al comandantului de companie în comandant de pluton în termen parașutiști). Salturile s-au executat la o singură

82 1 (87) 2020 document studii/documente

Aerodromul Otopeni, 19 iunie 1966. Ziua Aviaţiei Militare. Aerodromul Boboc, jud. Buzău, 20 august 1970. Echipa de ofi ţeri din Cercetaşii-paraşutişti din B. Cc. care au participat la mitingul aviatic cadrul B. Cc., care a stabilit recordul naţional de înălţime la saltul în grup (5.200 m), cu paraşuta B.G.-7, cu stabilizator, din avionul trecere, din avioane Li-2, de la înălţimi cuprinse între AN-24 T. Pe rândul de sus, de la stânga: lt. col. Ion Drăgan, lt. col. Vasile 900-1.200 m, cu cădere liberă între 300-500 m, la Crăciun (nu a făcut parte din echipă), cpt. Ionel Grama şi Ştefan Spânu. Pe rândul de jos, de la stânga: lt. col. Dumitru Buligioiu (comandantul comandat, cu parașute T.P.-5, în condiţii meteo normale grupului), cpt. Anghel Constantinescu, cpt. Gheorghe Constantinescu, și grele, stârnind aprecierea și admiraţia numeroșilor lt. Alexandru Roşca şi mr. Mircea Ifr ose participanţi la eveniment. în adâncime și un pluton radio. De la 1 iulie 1975, Aplicaţia din noiembrie 1967, cu acţiune dublă Compania instrucţie specială se transformă în Compania cu trupe aparţinând Ministerului de Interne (M.I.) - cercetare în adâncime, având aceeași organizare9. Securitatea și Miliţia, a fost una de referinţă care a dus Alte două evenimente importante din cadrul la creșterea prestigiului B.Cc. atât în trupele M.I., cât și Batalionului Cercetare sunt legate de data de 30 iunie în cele ale Ministerului Apărării Naţionale (MApN). 1976, când unitatea devine independentă sub denumirea de Batalionul 404 Cercetare, conform Ordinului MStM nr. C.L. 00785 din 29 iunie 1976, subordonată Direcţiei de Informaţii a Armatei din MStM 10 și de 7 mai 1977, când unităţii îi este conferit Drapelul de luptă.

Buzău, 18 noiembrie 1967. Fotografi e de grup după bilanţul aplicaţiei cu Trupele MI În cadrul pregătirii pentru luptă a unităţii, un eveniment important îl reprezintă înregistrarea, la 20 august 1970, pentru prima dată, de către un grup de opt ofi ţeri din cadrul batalionului, a unui record de Buzău, 7 mai 1977. Col. Vasile Crăciun, comandantul unităţii de înălţime la parașutarea în grup (5.200 m). cercetare, rostind Jurământul de credinţă faţă de Patrie, împreună cu De la 1 noiembrie 1970, companiile cercetare își întregul efectiv al unităţii, sub Drapelul de luptă al B. 404 Cc. schimbă denumirea în companii cercetare în adâncime În această perioadă, se distinge participarea grupurilor și trec de la organizarea pe plutoane, la cea pe grupuri de de cercetare prin parașutare la aplicaţia de comandament și cercetare. Totodată, pe lângă cele două companii cercetare transmisiuni în teren, cu trupe ale MApN, cu participarea și compania transmisiuni, în structura Batalionului tuturor elementelor componente ale sistemului naţional Cercetare se înfi inţează Plutonul instrucţie specială, de apărare, din luna ianuarie 1978, din zona Făgăraș - care, de la 1 iulie 1972, se transformă în Compania Cincu. Rezultatele obţinute de grupurile de cercetare instrucţie specială, organizată pe 5 grupuri de cercetare din cadrul B. 404 Cc. au constituit un alt prilej de document 2020 1 (87) 83 studii/documente consolidare a prestigiului de care se bucura unitatea. Pe cu 1 iulie 1979. Prin această măsură, B. 404 Cc. urma să baza informaţiilor transmise de grupurile de cercetare din fi e reorganizat până în vara anului viitor sub titulatura teren, a rezultat o hartă foarte exactă, aproape la fel, cu de Batalionul 404 cercetare în dispozitivul inamicului concepţia aplicaţiei întocmită de Direcţia Operaţii (liniile prin parașutare. În cadrul subunităţilor de luptă, din cele de despărţire cu punctele inclusiv/exclusiv erau identice. trei companii de cercetare urma să rămână doar două, Limita dinainte a apărării/baza de plecare la ofensivă erau Cp. 3 Cc. fi ind desfi inţată. În noua organigramă, numărul cu foarte mici diferenţe și ele aproape identice, la fel și de grupuri de la Cp. 1 și 2 Cc. va crește de la cinci la șapte, celelalte elemente de dispozitiv). La terminarea aplicaţiei, iar la nivelul subunităţilor de batalion apar, ca entităţi harta a fost prezentată generalului Ion Hortopan, șeful independente, Grupul de cercetare chimică și Grupul MStM, și expusă în faţa grupei operative a Direcţiei de cercetare geniu12. Operaţii din MStM, condusă de generalul Ion Șuţa, care îndeplinea și funcţia de prim-locţiitor al șefului MStM11.

Buzău, mai 1979. Secvenţă de la inspecţia B. 404 Cc. Cp. 2 Cc. Buzău, ianuarie 1978. Statul major al unităţii întocmind harta de lucru comandată de cpt. Ioan Chirilă a comandantului B. 404 Cc. pe baza datelor și informaţiilor transmise, în timp real, de grupurile de cercetare afl ate în misiune, pe timpul aplicaţiei de În decembrie 1981, unitatea participă pentru prima comandament cu transmisiuni în teren, cu Trupe ale MApN, între D. 1 Mc. București și D. 81 Mc. Dej, în zona Făgăraș –Cincu. De la stânga: dată la o acţiune de luptă împotriva militarilor care mr. Anghel Constantinescu, șeful de stat-major al unităţii, col. Vasile Crăciun, părăseau misiunea (unităţile MApN) cu armament și comandantul B. 404 Cc., lt. col. Octavian Vasilescu, ofi ţer în Secţia cercetare la muniţie asupra lor. trupe din DIA, lt. maj. Constantin Postelnicu, șeful protecţiei antichimice și lt. maj. Marin Scarlat, ofi ţer 2 cu distrugerile în statul major al batalionului

Un moment aparte în cadrul B. 404 Cc. la constituit cea de-a 20-a aniversare de la înfi inţarea Companiei cercetare (1 februarie 1958), prima subunitate de cercetare în dispozitiv prin parașutare din Armata României.

Sebeş, jud. Alba, 13 decembrie 1981. Grupul condus de lt. col. Eugen Giurcă, comandantul B. 404 Cc. (pe rândul de jos, al doilea de la dreapta), îndeplinind o misiune specială (antiinfr acţională)

Urmând tradiţiile bune ale armatei române cu armatele statelor din Europa, Asia și Africa, B. 404 Buzău, 1 februarie 1978. Constatări, perspective şi... îndemnuri din Cc. a fost vizitat, în perioada 1979-2003, de delegaţii partea col. Ioan Constantin (la microfon), şeful Secţiei cercetare la militare, la nivelul șefilor Serviciilor de Informaţii trupe din DIA, transmise cu ocazia celei de a 20-a aniversări a unităţii Militare, Secţiilor Cercetare și Batalioanelor Cercetare La 1 noiembrie 1978, M.St.M. a aprobat noul stat de (nivel strategic), din Coreea de Nord (1979, 1985), R.S.F. organizare al unităţii, care a intrat în vigoare începând Iugoslavia (1985, 1992), Polonia (1988, 1991), China

84 1 (87) 2020 document studii/documente (1991), Africa de Sud (1992), Cehia (1994, 1995 – două Din 15 februarie 1991 denumirea Batalionului 404 vizite, 1996, 1998), Ungaria (1994, 1996), Croaţia (1996), cercetare în dispozitivul inamicului prin parașutare a Bulgaria (1997), SUA (1998 – două vizite), vizita de devenit Batalionul 404 cercetare. În noua structură, informare-documentare a membrilor birourilor atașaţilor Companiile 1 și 2 cercetare și Grupurile cercetare geniu apărării, acreditaţi la București (2000), Egipt (2000) și și chimic erau prevăzute să fi e încadrate, în perioada Azerbaidjan (2003). 1991-1995, cu subofi ţeri cercetași-parașutiști absolvenţi Cu acest prilej, unitatea a pregătit și a prezentat ai școlilor militare de la Sibiu și Râmnicu Vâlcea. aspecte din programul de pregătire pentru luptă, dotarea Totodată, în structura B. 404 Cc. a fost reînfi inţată batalionului cu tehnică de luptă, poligoane de instrucţie Cp. 3 Cc., care va fi încadrată cu militari în termen și baza de parașutaj la sol13. pentru a asigura, la război, rezerva de cercetași în dispozitivul inamicului prin parașutare. De asemenea, responsabilităţile privind organizarea și desfășurarea „Cursului de comandanţi de companii și grupuri cercetare în dispozitivul inamicului prin parașutare” au fost transferate integral de la Direcţia Informaţii Militare la B. 404 Cc., prin înfi inţarea primei structuri distincte de învăţământ în cadrul unităţii. În august 1991, B. 404 Cc. parcurge o altă etapă importantă din existenţa lui, încadrarea Companiei 1 cercetare cu subofi ţeri cercetași, absolvenţi ai Institutului Militar de Infanterie, Grăniceri și Chimie „Nicolae Bălcescu” din Sibiu. Aceasta a fost prima subunitate Buzău, martie 1985. Cpt. Remus Ghergulescu, comandantul B. 404 profesionalizată din istoria Armatei României. Cc. (al doilea din stânga) prezentând tehnica din dotarea unităţii unei delegaţii iugoslave. Primul din stânga: col. Anghel Constantinescu, ofi ţer în cadrul Biroului cercetare în dispozitiv prin parașutare din Secţia cercetare la trupe. În centrul imaginii: viceamiralul Ștefan Dinu (în civil), șeful DIA

Sibiu, noiembrie 1990. Mr. Ion Petrescu (în mijloc), șeful de stat-major al Batalionului de elevi cercetași-parașutiști, împreună cu un grup de elevi cercetași-parașutiști din anul II (Cp. 12 Cc.) de la Școala Militară de la Sibiu, din prima serie de şcolarizare (1989-1991), viitorii Buzău, iunie 1991. Vizita şefului Serviciului de informaţii militare chineze la B. 404 Cc. Delegaţia română a fost compusă din col. Decebal subofi ţeri profesioniști. Printre aceștia: elevii frt. Dumitru Popescu, Ilina (al treilea din dreapta), locţiitorul şefului Direcţiei Cercetare Constantin Birtu și Cornel Șerban (șeful de promoţie) a Armatei, şeful delegaţiei militare române, col. Cornel Bărbulescu (primul din stânga), şeful Secţiei cercetare la trupe, lt. col Alexandru Planifi carea, organizarea și desfășurarea instruirii Roşca (al doilea din dreapta), comandantul B. 404 Cc. şi col. Anghel pentru pregătirea subofi ţerilor profesioniști s-a făcut, Constantinescu (ultimul din dreapta), şeful Biroului cercetare în la început, pe o durată de trei ani, în baza „Programului dispozitiv prin paraşutare pregătirii pentru luptă a subunităţilor profesionalizate Prin Decretul-lege nr. 99/1990, începând cu 20 martie de cercetare în adâncime prin parașutare”, elaborat 1990, durata serviciului militar pentru militarii în termen de Biroul cercetare în dispozitiv prin parașutare din din toate armele a fost redusă de la un an și patru luni Direcţia Informaţii Militare (DIM) și aprobat de către la un an. În toamna anului 1990, la B. 404 Cc. începe șeful MStM. angajarea militarilor pe bază de contract, acesta fi ind un În perioada 1992-1993, programul pregătirii pentru alt pas spre profesionalizarea deplină a unităţii. luptă a companiilor de cercetare profesionalizate s-a document 2020 1 (87) 85 studii/documente desfășurat „modular”, prin tabere de instrucţie, convocări și cursuri: tabăra de supravieţuire de la Unguriu (ianuarie 1992), instrucţia NBC (martie 1992) de la Câmpulung Muscel (Lerești), tabăra de schi (februarie 1993 și ianuarie 1994) de la Predeal, tabăra de alpinism (septembrie 1993 și iunie 1994) de la Padina, cursul de scafandrerie (1992-1994) unde subofi ţerii cercetași au fost brevetaţi ca scafandri de bord. Din anul 1993, instruirea a presupus pregătirea acestora în vederea lansării cu echipament de scufundare din vedeta afl ată în deplasare și din elicopterul afl at la punct fi x, de la o înălţime de 10 m.

Zona Munţilor Măcin, aprilie 1994. Etapa de pregătire în folosirea mijloacelor individuale de zbor (deltaplanul), cu sprijinul A.S. „ANCORA ” din Galaţi. B. 404 Cc. a fost prima şi singura unitate din Armata României care a parcurs această formă de instruire. Lt. Ion Cazan pe timpul zborului cu deltaplanul

Portul Agigea, jud. Constanţa, iulie 1992. Începând cu 1 iulie 1992, subunităţile profesionalizate execută o nouă categorie de pregătire – instrucţia de scafandrerie. Subofi ţeri cercetaşi prin paraşutar din cadrul Cp. 1 Cc. pe timpul convocării de scafandrerie

De asemenea, în mai 1992, cu personalul aeronavigant de la Cp. 1 Cc. s-a desfășurat, în Munţii Măcin, prima convocare de iniţiere în folosirea mijloacelor individuale de zbor (deltaplanul), iar în perioada 18-22 aprilie Zona Buzău, mai 1994. O lecţie de paraşutism: aspect de la lansarea la 1994, subofi ţerii cercetași au participat la o altă etapă liber. În plan apropiat – sg. maj. Liviu Lazăr, iar în plan îndepărtat – col. Gheorghe Truţulescu de pregătire în folosirea mijloacelor individuale de zbor (deltaplanul), tot în zona Munţilor Măcin, dar de data aceasta cu sprijinul A.S. „ANCORA” din Galaţi. Tot la instrucţia de zbor amintesc faptul că, pe 15 aprilie 1992, s-a trecut la executarea salturilor cu parașuta B.G.-7 M, la dublă comandă, cu prima promoţie de subofi ţeri, cu sprijinul unor sportivi de la C.S. „Șoimii” Buzău, în calitate de instructori, ca mai apoi să se treacă la exploatarea parașutei „tip aripă”, sub îndrumarea califi cată a Grupului de Încercări, Instrucţie și Performanţă – Buzău. În martie 1998, subofi ţerii cercetași au participat la convocarea de antrenament în conducerea tehnicii de luptă de blindate (T-55, MLI și TAB), organizată la Pitești14. Din mai 1995, denumirea Batalionului 404 cercetare a devenit Centrul (C) 404 Cercetare. În noua structură, Padina, jud. Prahova, septembrie 1993. Rapel pe faţă executat unitatea integra componenta operativă și componenta de de sg. maj. Constantin Birtu din cadrul Cp. 1 Cc. învăţământ și instrucţie.

86 1 (87) 2020 document studii/documente

Murighiol, Braţul Sfântu Gheorghe, jud. Tulcea, august 1996. Cercetaşi cehi, îmbrăcaţi cu echipamentul militar, traversând Braţul Sfântu Gheorghe, pe o distanţă de 150 de metri dus-întors, într-un sector cu o Zona „La Turnuri”, Munţii Bucegi, iunie 1994. Cercetaşi din Cp. 2 Cc. adâncime de aproximativ 7 metri, cu ajutorul plutelor confecţionate cu executând rapel din elicopterul Mi-8 nr. 48. Militarii au părăsit bordul materiale din zonă şi din dotarea cercetaşilor aeronavei unul câte unul şi au coborât simultan pe câte o coardă de alpinism (4), de la înălţimi cuprinse între 30-40 m. A fost pentru prima dată în istoria Armatei României când s-a executat acest procedeu

Plovdiv, Bulgaria, iunie 1997. Lt. col. Constantin Scăiţeanu, ataşatul Piteşti, martie 1998. Cercetaşi-paraşutişti subofi ţeri din Cp. 1 Cc. militar român în Bulgaria, în civil, împreună cu cercetaşi din cadrul conducând un tanc T-55 şi un TAB C. 404 Cc. participanţi la instruirea în comun cu cercetaşi din Armata În august 1995, se desfășoară pentru prima dată în Bulgară. Primul din dreapta, mr. Petru Bodnar, comandantul Cp. 2 Cc., istoria C. 404 Cc. instruirea în comun cu subunităţi de comandantul Detaşamentului naţional de instruire. Printre participanţi: lt. Titi Stan, sg. maj. Marius Cimpoacă, Sorin Dobrin, Emanuil Moraru, cercetare în adâncime din alte armate. Aceste instruiri Cristian Nicolescu, Mihăiţă Pătruţ şi Marius Zaharia vor continua și în perioada 1996-2004, prin alternanţă, Instruirea cu cercetașii din B. 24 Cc. „Bornemissza în ţară și în străinătate. Gergely”, din armata ungară, din septembrie 2004, desfășurat la Eger a presupus executarea a zece lansări cu parașuta din dotarea armatei ungare (RS4/4), rapel din elicopter, un exerciţiu tactic complex, cu durata de trei zile, traiul în condiţii de izolare, trageri cu armamentul din dotarea cercetașilor maghiari, la specifi cul regulamentelor ungare. În anul 1996, C. 404 Cc. participă pentru prima dată, în istoria sa, cu un ofi ţer de legătură în cadrul B. 96 Ge. „Dr. Joseph Kruzel”, la misiunea SFOR de menţinere a păcii și reconstrucţie din Bosnia-Herţegovina, sub mandat NATO, iar în 1997, cu o echipa de cercetare, în compunerea Detașamentului Tactic „Sfântul Gheorghe”, la misiunea ONU de impunere a păcii în Albania, în Pădurea Hammry, Cehia, august 1995. Preparând masa de dimineaţă, de la dreapta: cpt. Radu Moscu, comandantul grupului de cercetare, împreună cu cadrul Operaţiei „Alba”, condusă de Italia. România a sg. maj. Gheorghe Asăvoaie, Gheorghe Coșman, Valentin Sucioaia, Laurenţiu fost singura ţară din afara NATO prezentă la această Zecheru și Nicolae Neacșu, cercetași-parașutiști din C. 404 Cc. operaţiune. Participarea la cele două misiuni a avut ca document 2020 1 (87) 87 studii/documente Prin Decretul Prezidenţial nr. 420 din 4 septembrie 1996 și prin Ordinul MApN nr. M. 6575 din 26 septembrie 1996, C. 404 Cc. i s-a conferit noul Drapel de luptă. Ceremonia a avut loc în Piaţa Dacia din Buzău, pe 22 noiembrie 1996. Drapelul a fost înmânat de către generalul Decebal Ilina, șeful DIM, comandantului C. 404 Cc., colonel Mihai Androne.

Aerodromul Mezőkövesd, Ungaria, septembrie 2004. Gata de lansare din Mi-8 din dotarea Armatei ungare, de la stânga: mr. Ion Cazan, cpt. Gabriel-Cătălin Budescu, cpt. Bogdan Iorga, lt. Iulian Voloşincu, plt. maj. Jenel Danil, sg. maj. Adrian Oprea. Din echipaj au mai făcut parte: lt. Sorin Sin, plt. maj. Nicolae Cărăuşu şi Florin Păduraru, sg. maj. Marian Cazan şi Cornel Bălan, sg. Mircea Cârjan, Urmuzache, Modruj şi Moldoveanu scop culegerea de date și informaţii de interes militar în sprijinul contingentelor naţionale afl ate în misiune.

Buzău, Piaţa Dacia, 22 noiembrie 1996. Col. Mihai Androne, comandantul C. 404 Cc., rostind Jurământul de credinţă faţă de Patrie, împreună cu întregul efectiv al unităţii, sub noul Drapel de luptă al unităţii

În februarie 1997, șeful Statului Major General (SMG) a aprobat „Concepţia de specializare a personalului militar din structurile de cercetare în dispozitivul inamicului prin parașutare”. În acest context, începând cu 1 octombrie 1997, Biroul învăţământ din cadrul C. 404 Cc. era asimilat cu Centrul de Pregătire a Cercetașilor în Dispozitivul Inamicului prin Parașutare Zenica, Bosnia și Herţegovina, iunie 1997. Cercetașii din C. 404 Cc., afl aţi și Mijloace de Zbor Individuale. Din 10 ianuarie 2000, în misiune împreună cu militarii Batalionului 96 Geniu „Dr. Joseph Kruzel”, acesta se constituie în Centrul de Pregătire a Forţelor sunt decoraţi de generalul fr ancez de Colnét, locţiitorul comandantului SFOR Speciale. În baza Dispoziţiei SMG nr. B.5/S./862 pentru Trupele de Geniu. Mr. Ion Popescu (al doilea din dreapta, în profi l), cpt. Dan Voica, ofi ţeri de legătură în cadrul misiunii din 17 aprilie 2003, începând cu data de 1 iunie 2003, Centrul de Pregătire a Cercetașilor, stat anexă la B. 404 Cc., a fost trecut în structura Școlii de Aplicaţie pentru Parașutiști Buzău. La 1 februarie 1998, la C. 404 Cc. are loc ceremonia privind aniversarea a 40 de ani de la înfiinţarea în Armata României a primei subunităţi de cercetare, în adâncime, prin parașutare (C. Cc. - 1 februarie 1958). La activitate au participat numeroși generali și ofi ţeri activi și în rezervă, foști comandanţi, șefi de stat-major și cercetași ai Companiei cercetare și ai B. 404 Cc., șefi ai DIM, comandantul Armatei 2 Buzău, șefi ai Secţiei Cercetare la Trupe și ai Biroului cercetare în dispozitiv prin parașutare. Albania, iulie 1997. Activitatea de coordonare a mr. Gabriel Benescu, şeful N2/Detaşamentul tactic ROMDET, ofi ţer din cadrul C. 404 Cc., cu În martie 1998, C. 404 Cc. participă la exerciţiul conducătorul grupului de observatori OSCE pentru stabilirea măsurilor de multinaţional „Strong Resolve’98”, desfășurat la Vila securitate necesare pe timpul alegerilor anticipate organizate în sudul Albaniei Real, în Portugalia, cu un Detașament de Forţe Speciale,

88 1 (87) 2020 document studii/documente

Buzău, Sala tactică, 16 iunie 1998. De la dreapta: col. Dumitru Miu, Buzău, 1 februarie 1998. La cea de a 40-a aniversare a unităţii au mr. Long D. Brian, cpt. Randolph T. Page, ambii de la US Marine Corps participat generali şi ofi ţeri activi şi în rezervă, care au avut un rol Base Quantico, Virginia din Statele Unite, col. Mihai Androne important în instruirea C. 404 Cc. (B. 404 Cc.) selecţionat, organizat și instruit de Secţia Cercetare la Arizona, și a constituit un schimb de experienţă între Trupe din DIM. A fost prima misiune, în premieră, DIM și Corpul de Informaţii al Trupelor de Uscat pe linia Forţelor Speciale la care a participat Armata american privind compatibilitatea sistemelor de României. comandă, control, obţinere și transmitere a datelor și a informaţiilor existente la nivelul Secţiei Informaţii la Trupe și a unităţii de cercetare (C. 404 Cc.) de la Buzău cu cele din cadrul altor armate membre NATO.

Vila Real, Portugalia, martie 1998. Aplicaţia NATO „Strong Resolve’98”. Cercetași români din cadrul Grupurilor de Forţe Speciale gata pentru misiune! Pe rândul de sus, de la stânga: plt. Nicolae Cărăuşu, lt. Marius Ciobâcă, lt. Sorin Ghindeanu, sg. maj. Dragoş Nicoară, lt. col. Vasile Bogdan, plt. Marian Gheorghiţă, cpt. Sorin Ganea, slt. Fort Huachuca, Arizona (SUA), 7 august 1998. Cercetaşi în vizită la Mircea Cuc, cpt. Cristian Buliga. Pe rândul de jos, de la stânga: arbitrul Corpul de Informaţii Militare ale Trupelor de Uscat a SUA. Al doilea portughez, cpt. Radu Moscu, plt. Ovidiu Florea, mr. Constantin din dreapta: generalul John D. Th omas, comandantul corpului Burduhos, plt. Gheorghe Coşman, cpt. Iuliu Lucaci, slt. Cosmin Olariu

Consolidarea pregătirii cercetașilor din C. 404 Cc. a A treia activitate în cadrul Programului Mil-to-Mil continuat în cadrul Programului Mil-to-Mil. Conform s-a desfășurat, în decembrie 1998, la Buzău, la C. 404 planului pe anul 1998, unitatea de cercetare de la Buzău Cc., cu tema: „Cercetarea în dispozitivul inamicului a fost prevăzută să participe la trei activităţi (două în ţară ce depășește nivelul tactic” și a prilejuit un schimb de și una în SUA). informaţii cu specialiști de la „Green Berets” („Beretele În iunie 1998, la Buzău, la C. 404 Cc., a avut loc prima Verzi”) din cadrul Grupului 10 al Forţelor Speciale activitate în cadrul Programului Mil-to-Mil, cu tema: Aeropurtate ale SUA. „Cercetarea tactică executată de Corpul de Infanterie Anul 1999 are o semnifi caţie deosebită, deoarece este Marină al SUA”. Acţiunea a prilejuit un schimb de anul în care Centrul de Pregătire a Cercetașilor Buzău a informaţii cu specialiști din unităţile de cercetare ale intrat în sistemul învăţământului militar prin organizarea Corpului de Infanterie Marină al SUA. primului curs de carieră și specializare iniţială. Acesta a A doua activitate în cadrul Programului Mil-to-Mil benefi ciat de sprijinul Statului Major al Forţelor Terestre s-a desfășurat, în august 1998, în SUA, la Fort Huachuca, (SMFT), care a facilitat selecţia viitorilor cercetași din document 2020 1 (87) 89 studii/documente rândul ofi ţerilor cursanţi ai cursului de „tip A”, care 2000”. Pe timpul exerciţiului, militarii români au acţionat se desfășura la Școala de Aplicaţie Făgăraș. Cursul de în compunerea unor structuri multinaţionale, exersând „tip B”, organizat cu 10 ofi ţeri pe serie, desfășurat pe diverse procedee de luptă specifi ce operaţiunilor de o durată de 4 luni, în perioada 1999-2003, a asigurat sprijinire a păcii: debarcări terestre și amfi bii, desantări și cadrul organizatoric necesar desfășurării unei adevărate parașutări, acţiuni pe timp de noapte, patrulări, transport specializări a viitorilor comandanţi de grupuri de de trupe și materiale, evacuarea și protecţia personalului 15 cercetare prin parașutare . necombatant, asistenţă umanitară etc.

Buzău, 25 iunie 2002. „Cursul de comandanţi de grupuri şi plutoane cercetare”, modul tip „B”, seria 1 aprilie-26 iulie 2002 – lt. col. Alexandru Portugalia, mai 2000. Aplicaţia NATO „Linked Seas 2000”. Membri ai Rusu, lt. col. Marius Lambrea, lt. col. Ionel Cazan, mr. Luigi Burcă, grupului român de Forţe Speciale afl at în misiune de cercetare și culegere de plt. maj. Mihai Frîncu, plt. maj. Gheorghe Coşman, plt. maj. Emanoil informaţii despre un obiectiv asupra căruia urma să acţioneze un alt grup Moraru, plt. maj. Sorin Dobrin, instructori din cadrul Coaliţiei. Grupul român pregătind macheta obiectivului pentru a fi prezentată grupului care va acţiona la obiectiv. De la stânga: plt. Valentin În august 1999, cercetași de la C. 404 Cc. au participat Sucioaia, plt. Constantin Birtu, ambii din C. 404 Cc., lt. Florinel Negulescu (B. 119 Cc.), plt. Marian Gheorghiţă, plt. Nicolae Cărăușu, ambii de la C. 404 Cc. la exerciţiile de pregătire în comun cu Regimentul 21 SAS – „EXCOM ’99” -, acţiune care a precedat înfi inţarea, la În iunie 2000, la C. 404 Cc., s-a organizat în premieră 1 martie 2003, a Forţelor Speciale Române. Activităţile la Centrul de pregătire a cercetașilor în dispozitivul de instruire s-au desfășurat în raionul Râșnov - Predeal inamicului prin parașutare și mijloace de zbor individuale - Platoul Bucegilor - Masivul Piatra Craiului. Exerciţiul „Cursul de iniţiere în ducerea traiului în condiţii de comun „EXCOM ’99” în domeniul forţelor speciale a izolare”, organizat cu 12 piloţi militari din cadrul Statului reprezentat prima participare comună a Regimentului 21 Major al Forţelor Aeriene (SMFA). Tot în vara anului SAS (V – voluntari) din Regatul Unit al Marii Britanii 2000, s-a organizat în premieră la Centrul de pregătire a și Irlandei de Nord cu subunităţi de cercetare, parașutiști cercetașilor „Cursul de instructori în domeniul Forţelor și misiuni speciale din Forţele armate ale României16. Speciale”, cu militarii care au participat la aplicaţia Cercetași din cadrul C. 404 Cc. au participat, în mai „EXCOM ’99”. 2000, în Portugalia, la aplicaţia NATO „Linked Seas

Cabana Paraşutiştilor, august 1999. Gl. Constantin Degeratu, șeful SMG, Zona Bisoca, jud. Buzău, iulie 2000. Piloţii cursanţi învaţă împreună cu cercetași din C. 404 Cc. și B. 119 Cc. Oradea, la fi nalul confecţionarea mijloacelor improvizate necesare pentru prinderea aplicaţiei în domeniul Forţelor Speciale „EXCOM ’99” mamiferelor în condiţii de supravieţuire

90 1 (87) 2020 document studii/documente independente, compartimente și birouri, iar în cadrul acestora, cum a fost cazul compartimentului stat-major, pe module de tip „S”, după modelul armatelor NATO. Componenta de învăţământ din compunerea unităţii s-a transformat, începând cu data de 21 septembrie 2001, în Centrul de pregătire a cercetașilor, devenind stat anexă la B. 404 Cc. În această perioadă, s-au consemnat primele participări internaţionale la cursuri de cercetare, la B. 404 Cc. În anul 2001, participarea unui ofi ţer al Republicii Arabe Egipt la ,,Cursul de cercetare în adâncime” (a fost prima prezenţă a unui ofi ţer străin la pregătire, la unitatea Buzău, 11 august 2000. Prima promoţie de absolvenţi ai „Cursului de cercetare de la Buzău), iar în anul 2002, a patru ofi ţeri de instructori Forţe Speciale” (24 iulie-11 august 2000). În mijlocul din Republica Moldova la „Cursul de comandanţi de absolvenţilor, pe rândul din faţă: col. Dumitru Miu, şeful Secţiei cercetare la trupe şi forţe speciale din DIRM/J2, lt. col. Vasile Cerbu, şeful de stat- grupuri/plutoane cercetare, curs de bază, modul tip B”. major/C. 404 Cc., mr. Alexandru Rusu, şeful Biroului învăţământ/CPFS, În martie 2002, B. 404 Cc. a participat la aplicaţia mr. Constantin Burduhos, ofi ţer 2 la B.P.L./C. 404 Cc. NATO „Strong Resolve 2002”, din Polonia, cu două În septembrie 2000, C. 404 Cc. a participat în cadrul grupuri de Forţe Speciale. Cercetașii au executat trageri aplicaţiei operativ-strategice „Forţa 2000”, cu patru demonstrative cu armamentul din dotare, coborâri în grupuri de cercetare și ofi ţeri de stat-major, în cadrul rapel din elicopter și salturi cu parașuta. Aplicaţia a trupelor de Forţe Speciale, în zona Hârșova. Cercetașii constituit un prilej deosebit pentru antrenarea cercetașilor au fost echipaţi în combinezoane de culoare albă și B. 404 Cc. în vederea desfășurării unor acţiuni militare au acţionat pe autovehicule de teren HAMSTER, la nivel tactic, în cooperare cu militari din structurile afl ate în testare la unitate. În data de 22 septembrie NATO sau aparţinând altor ţări partenere. 2000, activităţile din zonă s-au desfășurat în faţa unei asistenţe speciale: prim-ministrul Guvernului României, Mugur Isărescu, ministrului Apărării Naţionale, Sorin Frunzăverde, șeful S.M.G., generalul de divizie Mircea Chelaru, și comandantul Comandamentului 9 Operaţional Întrunit „Dobrogea”, general de brigadă Constantin Zeca.

Marea Baltică, Ustka, Polonia, martie 2002. Cercetași din cadrul B. 404 Cc. participanţi la aplicaţia NATO „Strong Resolve 2002”. Pe rândul de sus, de la stânga: sg. maj. Cornel Bălan, sg. maj. Emil Dan, plt. maj. Marcel Aldea, lt. Bogdan Iorga, plt. maj. Victor Pavel, plt. Cristian Nicolescu, sg. maj. Nicolae Florea, plt. maj. Gheorghe Asăvoaie. Jos: sg. maj. Florin Duca, plt. maj. Liviu Răghină, plt. maj. Nicolae Cărăușu

Hârşova, jud. Constanţa, 22 septembrie 2000. Un grup de cercetare din În aprilie 2003, B. 404 Cc. a participat împreună cadrul C. 404 Cc., participant la aplicaţia operativ-strategică „Forţa 2000”, echipat în combinezoane de culoare albă. Cercetaşii au acţionat pe cu Divizionul 94 Vedete Fluviale din Comandamentul autovehicule de teren HAMSTER, afl ate în testare la unitate Flotilei Fluviale și un pluton din cadrul Batalionului 307 Infanterie Marină, în raionul Sfântu Gheorghe, la Din 1 iulie 2001, C. 404 Cc. se reorganizează. Cu aplicaţia tactică cu trageri de luptă „DELTA `94/2003”. acest prilej, unitatea de cercetare devine exclusiv unitate În perioada iulie 2003-august 2005, unitatea a de luptă cu titulatura de Batalionul 404 Cercetare. participat cu grupuri de cercetare, prin rotaţie, din șase Comandamentul unităţii a fost organizat pe funcţii în șase luni, la misiuni împotriva terorismului tip coaliţie, document 2020 1 (87) 91 studii/documente

Dunavăţ, Delta Dunării, aprilie 2003. Aspect de la aplicaţia tactică „DELTA `94-2003”. Acţiunea Gp. Cc./B. 404 Cc. pe timpul asigurării Zona Kandahar, Afganistan, martie 2005. Sg. maj. Narcis Șonei, cercetaș unui transport în Delta Dunării ambarcaţi pe o vedetă blindată din dotarea din Gp. 1 Cc./B. 404 Cc., la postul său de luptă (observator) pe timpul Divizionului 94 Vedete Fluviale din Comandamentul Flotilei Fluviale. unei misiuni de cercetare executată din transportorul amfi biu blindat din Ofi ţer de legătură pentru cercetare pe timpul aplicaţiei, din partea statului dotarea B. 300 I. „Sfântul Andrei” Galaţi major al B. 404 Cc., a fost cpt. Bogdan Aldea în Irak, și cu echipe mobile de observare (MOT) și grupuri de cercetare, sub egida NATO, în Afganistan (iulie 2003-iulie 2005), unde este de remarcat jertfa sublocotenentului post-mortem Narcis Șonei, în ziua de 24 aprilie 2005, căzut la datorie pe timpul unei misiuni de patrulare în deșertul afgan.

Albu Aish, Irak, 15 martie 2005. Plt. maj. Nicolae Cărăuşu (în prim-plan), cercetaş din Gp. 1 Cc./B. 404 Cc. din compunerea B. 2 I. „Călugăreni”, asigurând protecţia apropiată pe timpul unei misiuni CIMIC. În plan îndepărtat: cpt. Adrian Hrihor, medicul-şef al batalionului românesc, acordând consultaţii civililor irakieni

Sūq Ash Shuyūkh, Irak, 29 septembrie 2003. Gp. 1 Cc./B. 404 Cc. pe timpul unei misiuni specifi ce de cooperare cu autorităţile locale. Lt. Valentin Voicilă, comandantul grupului de cercetare, studiază documentele puse la dispoziţie de către civili irakieni, plt. maj. Jenel Danil (primul din stânga), plt. maj. Sorin-Marian Mihai (primul din dreapta) Faptul că personalul unităţii era selecţionat cu grijă, pe baza unor criterii unice, a făcut să se constituie la nivelul unităţii o brigadă artistică și o echipă sportivă. Brigada unităţii, prin programul său, treptat a ieșit din aria de reprezentare la nivelul unităţii, prezentând numeroase spectacole artistice și sportive pe plan local Aeroportul din Mazar-e-Sharif, Afganistan, 26 martie 2005. și judeţean. Au rămas de neuitat spectacolele prezentate Echipa MOT-1, la încheierea mandatului de misiune din Afganistan, de militarii batalionului, în martie 1967, în comunele împreună cu echipa MOT-2, sosită în teatrul de operaţii militare pentru a Scurtești, Stăncești și Vadu Pașii din jud. Buzău, în prelua misiunea de la echipa MOT-1

92 1 (87) 2020 document studii/documente aprilie 1971 pe scena Liceului Pedagogic din Buzău și în februarie 1978 cu ocazia aniversării a 20 de ani de la înfi inţarea unităţii. De asemenea, cercetașii au dovedit că au înclinaţii artistice în realizarea de picturi în ulei și acuarelă, lucrări în traforaj etc. Printre performanţele sportive ale cercetașilor din cadrul B. 404 Cc. trebuie menţionat locul I ocupat de unitate la ediţia a XII-a a Concursului echipelor și formaţiilor artistice de amatori din armată, organizat în luna octombrie 1963, titlul de vicecampion naţional obţinut la campionatele republicane de lupte de la Cluj, din aprilie 1971, precum și locul I ocupat de lotul sportiv al batalionului la Spartachiada Militară de Vară, în anul 1974, și alte multe titluri de locul Buzău, 1 februarie 1978. Programul artistic susţinut de corul unităţii I ocupate de unitate la competiţiile sportive organizate în cu ocazia aniversării a 20 de ani de la înfi inţare ţară și străinătate (septembrie 1996 – locul I la concursul aplicativ-militar din Slovacia; septembrie 2003 – locul I la proba de ștafetă la cea de-a VIII-a ediţie a competiţiei internaţionale de cercetare „Szent Márton”, de la Eger, Ungaria; septembrie 2004 – locul I la proba de tragere în cadrul celei de-a IX-a ediţii a competiţiei internaţionale de cercetare „Szent Márton”, din Ungaria).

Buzău, 1 februarie 1978. Gl. Dumitru I. Dumitru, gl. Grigore Baștan, col. Achim Alstani, col. Neagu Oţeleanu și col. Gheorghe Iaută admirând expoziţia de desen, acuarelă și pictură realizate de cercetași din B. 404 Cc. cu ocazia aniversării unităţii

Comuna Stănceşti, jud. Buzău, 5 martie 1967. Echipa brigăzii artistice a unităţii formată din cap. Dumitru Bîrlă, fr t. Liviu Rogozea, cap. Gheorghe Negot, sg. Viorel Rotaru, fr t. Alexandru Vuici pe scena căminului cultural, cu ocazia alegerilor de deputaţi în sfaturile populare comunale

Otopeni, București, 8 octombrie 1963. Ediţia a XII-a a Concursului echipelor artistice pe Forţele Armate. „Piramide” – ansamblul acrobatic al B. Cc., în cadrul probelor de concurs În mijloc, în vârful piramidei, în cea mai grea poziţie, cercetașul-parașutist Nicolae Belcin din Pl. 1 Cc./Cp. 2 Cc., care a obţinut premiul I și titlul de Laureat În septembrie 1996, are loc prima participare a unităţii la un concurs internaţional pe linia specialităţii de cercetare prin parașutare, „ANTROPOID ’96” din Buzău, aprilie 1971. Plt. adj. Răducanu Câşloiu cu echipa artistică a Slovacia. Lotul unităţii s-a clasat pe locul I, din 17 echipe unităţii pe scena Liceului Pedagogic participante, printre care SUA, Germania, Franţa, Italia, Olanda, Belgia, Cehia, Slovacia. document 2020 1 (87) 93 studii/documente În noiembrie 1996, Armata României a participat la prima ediţie a competiţiei internaţionale de cercetare „Szent Márton”, de la Eger, Ungaria. Echipa României a fost compusă din cercetași de la C. 404 Cc. și de la B. 119 Cc. Șeful lotului a fost locotenent-colonelul Constantin Știop, comandantul B. 119 Cc. Oradea.

Buzău, octombrie 1981. Echipa de fotbal a unităţii care a câştigat „Cupa 25 Octombrie” pe garnizoană. Pe rândul de sus, de la stânga: cpt. Nicu Murgu, şeful de stat-major al B. 404 Cc., antrenorul echipei, lt. Ion Moldoveanu, lt. maj. Ion Ghiţă, sg. maj. Vasile Huştiuc, lt. maj. Viorel Făt, plt. Marian Lambru. Pe următorul rând, de la stânga: cpt. Marin Scarlat, căpitanul echipei, m.m. Pandele Stan, sg. maj. Nicolae Aldoiu, lt. maj. Nicolae Brătescu, lt. maj. Dumitru Miu, sg. maj. Mihai Nastasia. În faţă: lt. Ion Toader

Poligonul de tragere din Eger, Ungaria, 6 noiembrie 1996. Plt. Mitia Vasilov (C. 404 Cc.), comandantul grupului de cercetare, împreună cu un cercetaș de la B. 119 Cc. (M.A.C.) montând pistoalele mitralieră, contra cronometru, în cadrul probei de patrulă, înaintea ședinţei de tragere la precizie. La această competiţie, echipa României s-a clasat pe locul III la proba de patrulă şi pe locul 6 în clasamentul fi nal, din 13 echipe participante la concurs

În iunie 1997, C. 404 Cc. a participat la cea de-a doua ediţie a concursului internaţional de patrule de cercetare „Prostějov’ 97”, din Cehia (Brno). Evenimentul a aliniat la start 21 de echipe din șase ţări: Franţa, Germania, România, Ungaria, Slovacia, cu câte o echipă, și Cehia cu 16 echipe. Lotul de la Buzău, condus de maiorul Buzău, mai 1983. Echipa de judo a unităţii, înainte de susţinerea Constantin Burduhos, a ocupat locul II. examenului pentru centura portocalie Kyokushin la arte marţiale – cpt. Gheorghe Truţulescu, cpt. Gheorghe Cocîrţă, mr. Ion Ift eni/R. 60 Pşt., lt. Emil Olaru, lt. Vasile Bogdan, lt. Vasile Răducu, şef Birou analiză/B. 117 Cc., ofi ţer cursant, lt. maj. Costel Olteanu/Cp. 386 Cc.Ad./A. 2, lt. Cristian Oatu/R. 60 Pşt., sg. maj. Victor Teşcan, sg. maj. Viorel Creţu. Pe rândul de sus, în mijloc: sensei Gheorghe Doiciu

Brno, Cehia, 21 iunie 1997. Echipa României a ocupat locul II la Concursul internaţional de patrule de cercetare „Prostějov’ 97”. Pe rândul de sus, de la stânga: sg. Sorin Popescu (cu ochelari de soare), plt. Marius Vioiu, comandantul de grup, ţinând în mâini cupa câștigată, sg. Florin Duca. În faţă: sg. Cornel Bălan

Žilina, Slovacia, septembrie 1996. Echipa C. 404 Cc. formată din cercetaşi din În octombrie 2001, B. 404 Cc. a participat, la Cp. 1 Cc., înainte de lansare. Pe rândul de sus, de la stânga: competiţia internaţională de cercetare „Szent Márton”, plt. Liviu Lazăr, plt. Marian Gheorghiţă, plt. Gheorghe Coşman, plt. Nicolae Cărăuşu, cpt. Ctistian Buliga, comandantul grupului de cercetare. ediţia a VI-a, organizată la Eger, Ungaria. La eveniment Pe rândul de jos: doi instructori-arbitri slovaci au luat startul 14 echipe din șapte ţări: Austria, Cehia,

94 1 (87) 2020 document studii/documente România, Slovacia, Slovenia, Ucraina, cu câte o echipă, și Ungaria – cu opt echipe. Lotul României s-a clasat pe locul III pe echipe și locul II pe naţiuni.

Eger, Ungaria, 14 septembrie 2004. Pe rândul de sus, de la stânga: plt. Cezar Porcariu, un reprezentant al B. 24 Cc. „Bornemissza Gergely” Eger, cpt. Bogdan Aldea (ofi ţer de legătură şi şeful lotului), lt. Valentin Voicilă, comandantul grupului de cercetare, cap. Cătălin Danţiş, fr t. Ionuţ Burlacu. Pe Piaţa István Dobó, Eger, Ungaria, 5 octombrie 2001. Echipa României rândul de jos, de la stânga: cap. Viorel Dumitraşcu, sold. Valerică Iordache, fr t. primind trofeul pentru locului III în clasamentul general şi felicitări din Ion Croitoru, cap. Ştefan Băbaru partea gl. bg. Tánczos László, şeful Forţelor Terestre ale Ungariei În ianuarie 2003, pe fondul restructurărilor din În septembrie 2003, B. 404 Cc. a participat la cea de-a armată, B. 404 Cc. a fost trecut, conform Ordinului VIII-a ediţie a competiţiei internaţionale de cercetare SMG nr. B 4312/2002, pentru prima dată în istoria lui, în subordinea SMFT18. „Szent Márton”, din Ungaria (Eger). Evenimentul, cu După aproape doi ani, pe 1 aprilie 2005, B. 404 Cc. a fost tradiţie pentru cercetași, a aliniat la start 11 echipe din desfi inţat, conform Adresei nr. B 101 din 24 ianuarie 200519. șapte ţări: Austria, Cehia, Franţa, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria – cu cinci. Echipa B. 404 Cc. a Files from the memorable History of the Battalion 404 câștigat locul I la proba de ștafetă. În clasamentul general, Reconnaissance - Brigade General (r) Dumitru Miu echipa României s-a clasat pe locul IV. Abstract: Battalion 404 Reconnaissance was the continuator of the military traditions of the fi rst unit with this specialty in the Romanian Army – the Reconnaissance Company established in 1958. Until its dissolution in 2005, the unit has undergone transformations regarding the organization, tasks and staff . It participated and was positively appreciated in collaborative actions with similar structures of the armies of other states, carried out on our territory or abroad, in coalition missions. Keywords: Battalion 404 Reconnaissance, Military Intelligence Department, coalition, NATO, 1958, 2005.

NOTE

1 Biroul 2 cercetare din Secţia cercetare terestră la trupe a cunoscut şi el în timp modifi cări de denumire - Biroul 3 cercetare operativă, Biroul 3 cercetare în adâncime, Biroul 3 cercetare în dispozitiv prin paraşutare, Biroul 3 cercetare strategică, Biroul forţe speciale. 2 Muzeul Paraşutiştilor Militari din Buzău. 3 *** Direcţia Informaţii Militare între Ficţiune şi Adevăr, Editura ROMCART, Bucureşti, Vama Nagylak – Nădlac, Ungaria, 12 septembrie 2003. Din faţă spre 1994, pp. 191-192. spate și de la stânga la dreapta: sg. maj. Sorin Popescu, lt. Dragoș Ostaci, 4 Arhivele Militare Române (în continuare AMR), Fond 243, Batalionul 1025 Desant-Paraşutare, dosar nr. 15/1958, ff. 149-150, f. 195, f. 201, f. 219, f. 223, f. 255, f. 262, f. 284, f. 375. cap. Aurel Zincă, sg. maj. Gabriel Buligescu, ghidul maghiar, cap. Cornel 5 General de brigadă (r) Dumitru Miu, Batalionul 404 cercetare – istoria unor învingători, Ciohodaru, sg. maj. Iulian Jipa, mr. Ion Cazan, slt. Mihai Moga, cap. Ștefan Editura Universităţii de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2012, pp. 41-43. 6 Idem, Batalionul 404 cercetare. O istorie în istorie, Editura Edigraph, Buzău, 2018, Băbaru, plt. Ioan Vorniciţă vol. I, pp. 57-101. 7 AMR, Fond 243, Batalionul 36 Desant-Paraşutare, dosar nr. 35/1962, ff. 221- 224. În septembrie 2004, B. 404 Cc. a participat la cea 8 Ibidem, f. 86. 9 General de brigadă (r) Dumitru Miu,, Batalionul 404 cercetare. O istorie…, pp. 133-409. de-a IX-a ediţie a competiţiei internaţionale de cercetare 10 AMR, Fond 4887 Regimentul 60 Desant Paraşutare „Băneasa-Otopeni”, dosar nr. 10/ 1976, f. 214, f. 222. „Szent Márton”, din Ungaria. La eveniment au luat 11 General de brigadă (r) Dumitru Miu, Batalionul 404 cercetare – istoria…, pp.120-127. 12 Idem, Batalionul 404 cercetare. O istorie…, vol. II, p 136. startul 16 echipe din șapte ţări: Slovenia, România, 13 Ibidem, vol. II-III. 14 Ibidem, vol. II. Croaţia, Ucraina, Polonia, Republica Cehă, cu câte o 15 Ibidem, vol. III. 16 General de brigadă (r) Mihai Chiriac, Cercetaşii – elita Armatei României. Istorie şi echipă și Ungaria – cu zece echipe. actualitate, Editura Militară, Bucureşti, 2006, p. 380. 17 General de brigadă (r) Dumitru Miu, Batalionul 404 cercetare. O istorie…, vol. I-III. Lotul de la Buzău a câștigat locul I la proba de tragere 18 Muzeul Paraşutiştilor Militari din Buzău. 19 Dr. Petrică Lucian Foca, Armata în judeţul Buzău, Editura Edigraph, Buzău, 2016, și locul III la proba de patrulă și la cea de ștafetă17. vol. II, p. 248. document 2020 1 (87) 95 /aniversări / semnale editoriale / varia INSTITUTUL PENTRU STUDII POLITICE DE APĂRARE ŞI ISTORIEI MILITARĂ – O JUMĂTATE DE SECOL DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ ÎN SLUJBA ARMATEI ROMÂNE

Dr. Oana Anca OTU

cesta este titlul mesei rotunde pentru pace al academiilor de care a marcat, aniversarea apărare şi institutelor de studii de Aa 50 de ani de activitate a securitate); cercetător ştiinţifi c dr. Institutului pentru Studii Politice de Şerban Cioculescu (Revista „Monitor Apărare şi Istorie Militară, la data de Strategic” – tribună a dezbaterilor 1 octombrie 2019. referitoare la politica de securitate şi Evenimentul s-a desfăşurat în apărare a României). somptuosul Palat al Băncii Naţionale a În încheierea reuniunii s-au României, pe 29 noiembrie 2019, la acesta prezentat decretele de decorare emise participând reprezentanţi ai conducerii de Preşedintele României, ordinul Ministerului Apărării Naţionale, ai unor ministrului Apărării Naţionale, instituţii colaboratoare din ţară şi din dispoziţia secretarului de stat pentru străinătate, foşti şi actuali membri ai politica de apărare, planifi care şi institutului. relaţii internaţionale şi s-au înmânat Reuniunea a început prin alocuţiunea plachete, medalii şi diplome aniversare. directorului acestei instituţii, general - În cei 50 de ani de existenţă, maior (rtr.) dr. Mihail E. Ionescu, acesta Institutul pentru Studii Politice de evocând etapele evoluţiei structurii, pre- Apărare şi Istorie Militară s-a impus cum şi imagini din istoria acesteia. în viaţa ştiinţifi că românească drept o Doamna Simona Cojocaru, secretar entitate de elită în domeniile sale de de stat pentru politica de apărare, planifi care şi relaţii competenţă – securitatea naţională şi internaţională, politica internaţionale a prezentat salutul departamentului pe care de apărare şi istoria militară. îl conduce, punctând multitudinea de activităţi în care a Întreaga sa activitate a fost dedicată, astfel, conceperii, fost implicat institutul, iar generalul-locotenent (r) Nicolae furnizării şi publicării de lucrări, analize, studii şi expertize în Lupulescu a transmis mesajul conducerii Ministerului domeniile menţionate, elaborării unor importante documente Apărării Naţionale. la nivel strategic şi de apărare naţională, ce au vizat procesul Comandorul dr. Jörg Hillmann, directorul Centrului de integrare şi transformare al NATO şi UE, cum ar fi : de Istorie Militară şi Ştiinţe Sociale din Postdam şi Carta Albă a Apărării sau Strategia Naţională de Apărare; locotenent-colonelul dr. Vincent Arbarétier de la Serviciul susţinerea şi promovarea unor vaste proiecte de cercetare, Istoric al Apărării (Franţa) au remarcat în alocuţiunile lor cum este Centenarul Războiului pentru Întregirea Neamului, implicarea instituţiei în domeniul cercetării ştiinţifi ce. precum şi multe alte activităţi cu impact la nivelul conducerii Aniversarea a fost un prilej pentru toţi cei care au scris armatei şi a societăţii academice, din ţară şi din străinătate. istoria acestei structuri să depene amintiri, dintre aceştia îi Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie menţionăm pe domnul general (rtr.) Ioan Talpeş, fost şef Militară este o instituţie cu tradiţie în circuitul ştiinţifi c al Administraţiei Prezidenţiale, colonel (rtr.) dr. Constantin atât pe plan intern cât şi internaţional, acesta fi ind afi liat Moştofl ei, fost director al institutului în perioada 1999-2000, unor organisme de prestigiu din străinătate, membru sau comandor (r) Gheorghe Vartic, care a prezentat evoluţia chiar iniţiator al unor proiecte şi granturi de cercetare cu Revistei de Istorie Militară, publicaţie de elită, deopotrivă, a colaborare externă. Institutului şi Armatei, Dorin Matei, redactor-şef al revistei Astfel, ca o recunoaştere a valorii sale, cu prilejul „Magazin Istoric”. împlinirii a cinci decenii de activitate, i-au fost conferite de Au vorbit despre proiectele majore ale institutului din către Preşedintele României, Ordinul „Meritul Cultural” în ultimii ani: directorul adjunct colonel (r) dr. Petre Otu grad de cavaler – categoria H (pentru Cercetarea Ştiinţifi că) (Activitatea Institutului pentru Studii Politice de Apărare şi Medalia Comemorativă Centenarul Războiului pentru şi Istorie Militară pentru comemorarea Centenarului Întregirea Neamului. Primului Război Mondial şi aniversarea Marii Uniri Arhivele Militare Naţionale Române transmit din 1918); cercetător ştiinţifi c dr. Carmen Rîjnoveanu colegilor de la Institutul pentru Studii Politice de Apărare (Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie şi Istorie Militară, de care ne leagă o lungă şi fructuoasă Militară – membru în Consorţiul parteneriatului relaţie de cooperare, un călduros La Mulţi Ani!

96 1 (87) 2020 document / aniversări / semnale editoriale / varia SĂRBĂTORIREA A 25 DE ANI DE LA ÎNFIINŢAREA CENTRULUI DE EXPLOATARE, MENTENANŢĂ ŞI DEZVOLTARE PUNCTE DE COMANDĂ STRATEGICE „GENERAL ANTON BERINDEI”

Colonel ing. Marian BOGEAG

a 27 mai 2019, Centrul de Exploatare, la nivel strategic. Acestea solicită existenţa la pace a unor Mentenanţă şi Dezvoltare Puncte de Comandă structuri tehnico-operaţionalizate, interconectate între ele, LStrategice ,,General Anton Berindei” a trăit care să asigure exercitarea fără disfuncţii şi neîntreruptă a cu emoţie clipa de aniversare a 25 de ani de la înfi inţarea susţinerii conducerii politice şi militare, la nivel strategic şi unităţii. protecţia factorilor de decizie politică şi militară pe timpul Secţia Întreţinere, Exploatare şi Dezvoltare Puncte apariţiei şi evoluţiei unor crize de securitate, inclusiv la război. de Comandă din Marele Stat Major a fost înfi inţată la În baza Decretului nr. 300 din 19 martie 2018, la 31 mai 1994, fi ind în subordinea Inspectoratului General de propunerea ministrului Apărării Naţionale, Mihai-Viorel Apărare Civilă. Fifor, Preşedintele României, Klaus-Werner Iohannis Începând cu 1 ianuarie 1999, s-a subordonat nemijlocit a acordat Drapelul de luptă Centrului de Exploatare, Statului Major General fi ind coordonată, în perioada care a Mentenanţă şi Dezvoltare Puncte de Comandă Strategice urmat, de locţiitorul şefului Statului Major General. „General Anton Beridei”, care a fost înmânat în cadrul Prin această unei ceremonii militare subordonare intenţia desfăşurată în data de Ministerului Apărării 18 iunie 2018. Naţionale a fost aceea de Pe viitor, în cadrul a conduce şi coordona centrului se doreşte a nemijlocit activitatea fi înfi inţată o structură proprie de cercetare, Secţiei Întreţinere, în care să se analizeze Exploatare şi Dezvoltare avariile apărute şi mai Puncte de Comandă a ales cauzele, efectele şi Statului Major General, măsurile care trebuie având în vedere că Statul întreprinse pentru ca Major al Apărării a acestea să nu se mai fost şi este benefi ciarul repete. De asemenea, se nemijlocit al acestor doreşte implementarea puncte de comandă. în Armata României Începând cu 1 ianuarie 2008, Secţia Întreţinere, a conceptului de domotică militară şi crearea unei noi Exploatare şi Dezvoltare Puncte de Comandă a Statului specialităţi militare, aceea de domotician militar – un Major General a intrat în subordinea Comandamentului specialist, vital activităţii specifi ce, a cărui pregătire să Logistic Întrunit, iar, începând cu 1 octombrie 2009, cuprindă noţiunile din specialităţile ingineriei construcţiilor s-a transformat în Centrul de Întreţinere, Exploatare şi şi instalaţiilor aferente cu cele de comunicaţii şi informatică. Dezvoltare Puncte de Comandă al Statului Major General. În prezent Centrul de Exploatare, Mentenanţă şi Din 1 decembrie 2015, acesta a devenit Centrul de Dezvoltare Puncte de Comandă Strategice „General Anton Exploatare, Mentenanţă şi Dezvoltare Puncte de Comandă Berindei” este una dintre structurile de elită ale Armatei Strategice „General Anton Berindei”. României, cu o bogată tradiţie şi experienţă, cu personal În contextul actual şi de perspectivă al domeniului tehnico-ingineresc de înaltă clasă, bine instruit şi motivat militar, asigurarea succesului acţiunilor militare pentru pentru a acţiona cu toată priceperea şi dăruirea la realizarea autoapărare şi în cadrul apărării colective nu se poate realiza obiectivelor stabilite prin documentele programatice specifi ce. fără asigurarea unor facilităţi de comandă şi control moderne, Exerciţiile conduse din aceste locaţii au avut asigurate fl exibile şi interconectate care să asigure continuitatea o sustenabilitate tehnică de calitate şi permanent, fapt care actului de conducere din timp de pace, în situaţii de criză ne face să raportăm: MISIUNE ÎNDEPLINITĂ! şi la război. Anul acesta s-au comemorat 120 de ani de la moartea, Necesitatea realizării unor locaţii pentru dispunerea marelui general şi strateg Anton Beridei. Acesta s-a născut elementelor de conducere strategică, rezidă din contextul la 6 ianuarie 1838, în Roşiorii de Vede, fi ind primul român transformărilor care au loc în domeniul conducerii militare absolvent al Şcolii de Geniu de la Metz, Franţa. document 2020 1 (87) 97 /aniversări / semnale editoriale / varia

Debutează în cariera militară în 1860, la Batalionul În noiembrie 1896, este numit în funcţia de ministru de Geniu, fi ind numit în următoarele funcţii: în 1865 şeful de Război, având o serie de preocupări notabile privind Serviciului Geniu la Circumscripţia 1 Bucureşti, în 1866 reorganizarea (Direcţiei VII Serviciul Intendenţei şi Direcţiei comandantul primei companii de pontonieri, iar în 1872 VIII Control, Pensii şi Contencios) şi dotarea armatei. şeful Secţiei Geniu din Statul Major al Marelui Cartier În 1897, comandamentele Cetăţii Bucureşti şi Regiunii General. Întărite Focşani – Galaţi trec în subordinea şi controlul În timpul Campaniei Militare din 1877 are o comandamentelor Corpurilor 2 şi 3 Armată. importantă contribuţie în acţiunile de organizare a podului În 1898 sunt reorganizate regimentele de infanterie, de vase peste Dunăre şi a poziţiilor trupelor române de la marina militară, căile ferate militare trec în subordinea sud de Dunăre. Regimentului 1 Geniu al Corpului 2 Armată, iar Comisia După încheierea Războiului de Independenţă este mixtă de comunicaţie a fost înlocuită cu Comisia superioară numit şeful Inspectoratului Geniului, apoi în 1879 ales de căi ferate. membru în Consiliul Superior al Armatei, în 1880 numit O atenţie deosebită a fost acordată pregătirii director general în Ministerul de Război, iar în 1881 ales personalului, introducând în 1897 Cursul obligatoriu membru în Comisia de Apărare. „Disciplină şi onoare militară”, iar revista „România În anul 1882 este numit comandant al Militară” a devenit organ ofi cial al Marelui Stat Major. Regimentului 1 Geniu, unde primeşte misiunea de a începe Pentru activitatea militară a fost decorat cu „Coroana lucrările de fortifi caţii ale Cetăţii Bucureşti, a căror execuţie României” clasa a II-a, „Steaua României” de pace şi de război. s-a desfăşurat între anii 1882-1889. Comandanţii instituţiei: colonel ing. Gheorghe În 1885, odată cu avansarea la gradul de general de Pahomi (30 mai 1994-31 august 2005); colonel Avram divizie, este numit comandantul Diviziei 1 Craiova, fi ind Radu (1 februarie 2006-30 mai 2008); colonel ing. Ionel detaşat, în 1890, în Ministerul de Război, ca director general Cristea (1 octombrie 2009-30 noiembrie 2016); colonel ing. al Direcţiei Superioare de Fortifi caţii şi Drumurile de Fier. Marian Bogeag (1 aprilie 2017 - prezent).

ISTORIA ÎN PIATRĂ A STATULUI MAJOR AL APĂRĂRII (1859-2019)

n anul 2019, la Centrul Tehnic-Editorial al Armatei funcţionat de-a lungul timpului această instituţie: edifi cii (București, 52 p.) a fost tipărită, sub egida Statului cu o arhitectură impresionantă sau modestă care au adăpostit și ÎMajor al Apărării, Istoria în piatră a Statului Major au oferit în interiorul lor condiţii de lucru și de trai în vederea al Apărării (1859-2019), avându-l coordonator pe directorul desfășurării activităţilor specifi ce, zi de zi, adeseori douăzeci Statului Major al Apărării, generalul de brigadă Corneliu și patru de ore din douăzeci și patru. Între zidurile de piatră, Postu, consultanţa de specialitate asigurată de directorul cărămidă sau beton s-au elaborat decizii militare de o importanţă adjunct al Statului Major al Apărării, colonelul ing. Leonard deosebită, care au contribuit la evoluţia fenomenului militar Mocanu și autori pe Cosmina Lăzărescu, colonel dr. Gabriel românesc, precum și la existenţa statului român. Pătrașcu și Lucian Drăghici. Generalul de brigadă Corneliu Postu Întocmită în baza documentelor și consemnează în prefaţa studiului: Fie că fotografi ilor afl ate în păstrarea Arhivelor a funcţionat în aceleași clădiri aparţinând Naţionale ale României, Arhivelor Ministerelor de Război de la Iași și Militare Naţionale Române, Depozitului București, de la Poiana Mare și Poradim, Central de Arhivă, Muzeului de Istorie în același local cu Școala Superioară de al Municipiului București, autorităţilor Război din Bulevardul Nicolae Bălcescu locale din Odobești (jud. Vrancea), de la Periș, Buzău, Bârlad, Liceul Militar Periș (jud. Ilfov) și Poiana Mare (jud. de la Iași, din nou în București, la Cercul Dolj), a informaţiilor oferite de lucrările Militar Naţional și în locaţia din Strada publicate, speciale și generale, în structura Știrbei Vodă, în localul de subofiţeri de sa regăsim următoarele teme tratate: administraţie de la Odobești, din Piaţa Corpul de Stat Major General (1859-1865); Marele Cartier Valter Mărăcineanu, mutat în Bulevardul Drumul Taberei în General (1877-1878), Marele Stat Major (1882-1916), Marele localul comandamentului Armatei a 2-a ca urmare a efectelor Cartier General în timpul celui de-Al Doilea Război Balcanic cutremurului din 4 martie 1977 sau în actuala clădire din Strada (1913), Marele Cartier General (1916-1920), Marele Stat Izvor, existenţa Statului Major al Apărării a rămas defi nitiv Major (1920-1941), Marele Cartier General (1941 și 1942- pecetluită în piatra acestor clădiri. 1943), Marele Stat Major/Statul Major General/Statul Major Benefi ciind de o excelentă calitate grafi că, broșura pune al Apărării (1945-2019). la dispoziţia cititorului fotografi i, schiţe și fotocopii după La 160 de ani de la înfi inţarea Statului Major al Apărării documente originale. vede lumina tiparului o lucrare dedicată clădirilor în care a Dr. Teodora GIURGIU

98 1 (87) 2020 document / aniversări / semnale editoriale / varia Motto: „Ce îmbătrâneşte iute? Recunoştinţa” – Aristotel

ARGUMENT PENTRU „MONUMENTUL MARII UNIRI”

General de brigadă (rtr.) Ion DĂNILĂ Secretar-general al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război

oporul roman, un stejar multisecular, cu rădăcina de aceea noi n-am dus războaie de cotropire, dar ne-am sa geto-dacică, după Herodot „cei mai drepţi și apărat cu îndârjire. Pmai viteji”, adânc înfi ptă în vatra strămoșească Trebuie consemnat faptul că niciuna dintre marile realizări și cu coroana-i cuprinzând protector Muntenia și Oltenia, românești, excepţie Mica Unire de la 1859 sub domnia Dobrogea, Moldova și Bucovina, Ardealul și Banatul, le-a luminoasă a colonelului de lăncieri Alexandru Ioan Cuza, înnobilat cu trudă și le-a sfi nţit cu sânge. nu s-a făcut pe cale pașnică, fără jertfă, fără sânge și vieţi Pământul Sfi ntei Românii, vatra de formare și dăinuire românești. a neamului românesc, spaţiul Carpato-Danubiano-Pontic, Lucru fi resc dacă ţinem cont că românilor le-a fost dat să armonios prin poziţionare și diversitate geografi că, bogat prin înfăptuiască „un testament apăsător și sacru” scris cu sânge resursele solului și subsolului, înnobilat prin hărnicia și geniul și pecetluit cu capete încoronate, „libertatea” cu capul regelui locuitorilor săi, și-a binemeritat apelativul de „Grădina Maicii Decebal, iar „unitatea” cu capul vulturului unităţii naţionale, Domnului”, iar pentru cei ce nu-i cunosc zbuciumata istorie, voievodul Mihai Viteazul. a rămas în veacuri un adevărat miracol „o insulă de latini între Dacă vicisitudinile vremurilor ne-au despărţit limba, atâtea popoare slave” și chiar singura „latinitate ortodoxă”, își credinţa, idealurile și Carpaţii „coloana vertebrală a afl ă temelia și trăinicia pe oasele multor generaţii de apărători românităţii”, ne-au unit și coagulat mereu spre întreg. și-și trage seva din sângele vărsat de-a lungul secolelor de fi i Slugerul Tudor din Vladimiri înscrie pe steagul de săi, ce s-au jertfi t pentru neam și ţară în crâncenele încleștări luptă „Tot norodul românesc, voinţa de o fi inţă”, Mihail cu hoardele năvălitoare. Kogălniceanu trece în programul pașoptiștilor moldoveni Pe bună dreptate Nicolae Iorga consemna că: „este vorba ideea de unitate, iar revoluţionarii ardeleni se exprimau pe de un popor prin care strămoșii săi își au rădăcina de patru ori Câmpia Blajului, clar, „Noi vrem să ne unim cu ţara!”, idee milenară, aceasta este mândria și aceasta este puterea noastră”. întărită de Școala Ardeleană și de Mișcarea Memorandistă, Mlădiţa romană altoită pe temeinicia geto-dacă și întărită dar prin înţelepciune populară și intelectuali patrioţi, prin încă din începuturi de creștinarea de către însuși Apostolul dubla alegre a lui Cuza, la 5 și 25 ianuarie 1859, la Iași și apoi Andrei, reliefează lumii un popor pașnic, sedentar, primitor, la București, se realizează Unirea Principatelor - Mica Unire. dar dârz împotriva năvălitorilor. De la acea dată „soarele tuturor românilor de la București Așezaţi la răscruce de vânturi, interesele vecinilor și nu răsare” și toate energiile naţionale converg spre Unirea cea numai, prin poziţia geografo-strategică, dar și prin bogăţia Mare. plaiurilor, etalată prin hărnicia și geniul locuitorilor săi, am Pe altarul independenţei, România va jertfi vieţile a peste suferit năvăliri de popoare - sciţi, elini, huni, slavi, mongoli, 10.000 dintre fi ii săi, iar în războiul sfânt de reîntregire a unguri, leși, muscali și germani sau imperii - persan, neamului, Primul Război Mondial, am mai pierdut 335.000 macedonean, roman, otoman, habsburgic sau ţarist, care s-au de morţi și dispăruţi, pentru ca la 1 decembrie 1918 să se lovit ca valurile mării de ţărmuri stâncoase, de rezistenţa împlinească testamentul neamului, visul secular al românilor, îndârjită a românilor, lăsând urme mai adânci sau efemere, Unirea cea Mare. dar mereu cenușă și sânge și care s-au retras sau au dispărut Înfăptuită prin voinţa naţională, consemnată de Marile în genunea istoriei, noi am dăinuit în glia strămoșească. Puteri, unirea a fost scrisă cu sângele ostașului român și Toate acestea l-au îndreptăţit pe „luceafărul poeziei încrustată în istorie de baioneta lui. românești”, Mihai Eminescu, să consemneze că „pământul Dacă voievozii noștri cei viteji marcau victoriile românesc este un dar de la Dumnezeu, și de aceea l-au iubit, împotriva cotropitorilor prin ctitorire de biserici și urice apărat și cinstit, agăţându-se de glia strămoșească cu unghiile, de împroprietărire, începând cu Războiul de Independenţă apărând-o cu preţul vieţii și înnobilând-o cu sângele lor”, trupul ţării este marcat de monumente închinate eroilor pentru a îl lăsa urmașilor întreg, rodnic și liber. neamului, făcându-l pe Nicolae Iorga să consemneze că: Grija de căpetenie a neamului românesc a fost, după „statuile, monumentele, lăcașurile de odihnă ale eroilor și aprecierea ilustrului istoric Nicolae Iorga, păstrarea fi inţei martirilor neamului sunt pe trupul ţării ca și icoanele din naţionale „ameninţată din afară..., cu orice preţ” și de aceea casele noastre”. ne-am comportat, în orice vreme, în limitele perceptelor După războiul prim mondial, aria și numărul marelui patriot pașoptist, Nicolae Bălcescu, care, în monumentelor ridicate în memoria celor ce-au făurit scrierile sale, consemna că „românii nu au iubit războiul, de România Mare s-au multiplicat, adeverindu-l pe mitropolitul cuprinderi...Misiunea lor era să apere ţara”, cunoscând sau Andrei Șaguna: „numai istoria scrisă se umple de pulbere și numai aplicând în viaţă cuvintele anticului Sun Tzu: „armele se strică, dar prin monumente eroii odihnesc în memoria cotropirii sunt blestemate..., dar armele apărării sunt sfi nte”, eternităţii neamului”. document 2020 1 (87) 99 /aniversări / semnale editoriale / varia

Jertfele românilor nu se opresc aici și vor trăi și tragedia de sângele apărătorilor săi, deși nimic n-am realizat fără celui de-Al Doilea Război Mondial, cu dezintegrarea jertfe, noi nu avem un altar unde să-i nemurim și venerăm teritorială, cu victorii și înfrângeri, cu reintegrări prin luptă a pe înaintași și să ne prezentăm străinătăţii. unor teritorii naţionale, dar și cu pierderea altora, prin jocuri Având vii în minte cuvintele fi losofului Petre Ţuţea politice, dar cu certitudinea celor aproape 800.000 de militari că „dacă un popor imită servil, atunci suportă istoria, iar mistuiţi în malaxorul Fronturilor de Est și de Vest. Până în când asimilează și transformă valori, clădindu-și un univers 1990, puţine monumente i-au nemurit pe luptătorii celui propriu, în acest din urmă caz face istorie”, iar la noi veteranii de-Al Doilea Război Mondial și deloc pe cei din Câmpia de război asta au militat, să facă, să unească eforturi și trudă de Est, dar apoi, prin iniţiative locale sau particulare au fost întru ridicarea unui monument reprezentativ, original, ridicate monumente și în memoria lor, pentru că așa cum ne grandios, românesc și dăinuitor în veacuri, pentru că așa, cum lumina Patriarhul Teoctist: „Cei care au trecut în eternitate, sublinia istoricul Gheorghe Brătianu, „numai ce se înalţă ca niște adevăraţi martiri ai neamului au înnobilat cu sângele prin trudă, prin jertfă, cu nenumărate greutăţi are un înţeles lor pământul ţării eliberate, devenind pentru totdeauna pilde și un rost de durată”. nemuritoare de dăruire, devotament și jertfă pentru ţara lor, Suntem conștienţi de greutăţile epocii și societăţii actuale, România”. dar așa cum ne-a avertizat Lucian Blaga „într-o epocă În 1992, într-o misiune ofi cială, ajuns în „Maica Romă”, întunecată, singura lumină o dau tradiţiile” și atunci veteranii cum o numea pitorescul ţăran ardelean Badea Cârţan, am de război, la apus de soare, dar cu plus de înţelepciune făcut primul drum la Columna lui Traian, pentru a-mi și tact, într-un efort conjugat cu cei care ne guvernează, confrunta cunoștinţele despre strămoși cu originalul în puteau nu numai să lanseze iniţierea, dar să și ducă la bun piatră. Chiar dacă italienii de azi nu-i mai acordă importanţa sfârșit Monumentul Marii Uniri, apelând la: „un leu pentru imperială, am trăit clipe de certitudine, glorie, mândrie și monument!”, așa cum s-a realizat și Ateneul Român cu „leul regret, că nu mai suntem la înălţimea înaintașilor, dârjii daci văduvei”. ai martirului Decebal. A trecut și Centenarul Marii Uniri și monumentul Chiar dacă-l glorifi că pe cezarul Traian, cei aproape închinat celei mai grandioase realizări românești a rămas tot treizeci de metri din semeaţa coloană, în 124 de episoade și peste 2.500 de personaje, îi glorifi că pe strămoșii noștri, un vis, deși am asaltat președinţi ai ţării, guverne și parlamente închină o odă regelui martir Decebal și ne autentifi că ca ale României, oameni politici și de cultură, primari generali urmași ai Romei. ai Capitalei, din 1990 și până la momentul aniversar, și nimic Am înţeles că impresionat de măreţia ei, împăratul nu s-a clintit! Napoleon Bonaparte, în plină glorie, dorea să mute columna Realizarea ar fi fost un stimul și un exemplu pentru la Paris, dar s-a supus părerilor apropiaţilor și a lăsat-o la generaţiile viitoare, căci în loc să-i îndemnăm să-și caute Obârșie și totuși columna lor și a noastră, a constituit model fericirea la străini, așa cum aprecia Nicolae Iorga, copiii pentru Columna lui Marcus Aurelian la Roma, Columna din „văzând cum nu se uită jertfa cea mai mare pentru patrie, porfi r roșu a lui Constantin, la Istanbul, Columna Astoria în vor crește în aceeași aplecare spre sacrifi ciu în folosul celor Oregon - SUA sau Coloana lui Nelson la Londra și Coloana de un sânge cu dânșii”, iar noi vom avea unde să-i venerăm Vendôme, la Paris. pe înaintași, iar străinii unde să ne cunoască. Monumentul La noi s-a vorbit de realizarea unei copii, dar totul a rămas Marii Uniri ar dăinui peste veacuri, istorie vie, perenă și sfântă, un vis, mulţumindu-ne doar cu monumentul Tropaeum încrustată în piatră ce ne-ar nemuri neamul. Traiani de la Adamclisi, realizat din porunca împăratului în Pornind de la această cugetare a lui Byron că: „Vai! anul 109 și restaurat în anii ’70. Aceasta-i soarta cea mai de seamă a eroului! Când granitul Tot atunci am participat la Ziua Naţională a Italiei și se fărâmiţează și cronicile tac, cântecul de jale al unui ţăran îi m-am întristat văzând parada armatei lor la Altare della prelungește durata nesigură!”, avem speranţa că nu mai este Patria - monument grandios și reprezentativ pentru italieni și nevoie de încă un veac pentru a ridica acest monument care mi-am dat seama, cu regret, că deși pământul nostru mustește să glorifi ce poporul român.

CONTENTS

Mihail Sadoveanu narrates about our War from Mărăşti and Mărăşeşti - Luminiţa Giurgiu, Ph.D. ♦ Rehabilitation with a Condition: to be mentioned on Order of the Day for Feats of Heroism - Colonel Gabriel-George Pătraşcu, Ph.D. ♦ Th e Intelligence Section from the General Headquarters proposes a Memoir on „Th e Justifi cation and the Necessity of Uniting Transylvania with Romania” (December 1918) - Assistant Professor Alin Spânu, Ph.D. ♦ Ferdinand I - Th e fi rst King of all Romanians (Military Operations of 1919) - Neculai Moghior ♦ Lieutenant- colonel Traian Grigorescu - the fi rst Commandant of the Military High School „Ștefan cel Mare” in Cernăuţi - Brigade General (r) prof. univ. Adrian Stroea Ph.D., Colonel (r) Marin Ghinoiu ♦ Th e Purchase of Licenses for the aeronautical Industry in the early Years 1930 - Viorel Gheorghe, Ph.D. ♦ Th e Czechoslovak Crisis in the Vision of the Chief of the General Staff of the Romanian Army – Division General Ştefan Gh. Ionescu – Prof. Alexandru Ştefănescu, Ph.D. ♦ A Son of Transylvania that died in Caucasus -Th e Hero Captain Eugen Balint - Warrant offi cer adjutant Eugen-Dorin Spătaru ♦ Heroism and Civic Spirit: Lieutenant-colonel Mihail V. Gheorghiu (1889 - ?) – Prof. univ. Gheorghe Calcan, Ph.D. ♦ Th e Beginning of the Reactive Era (Part III) - Lieutenant-commander pilot (r) Gheorghe-Ion Vaida ♦ Aspects of the Organization and Functioning of the military Censorship in Romania in 1948-1969 - Colonel Petrişor Florea, Ph.D., Iulian-Stelian Boţoghină, Ph.D., George-Daniel Ungureanu, Ph.D. ♦ Th e Appearance of anti-aircraft Missiles in the Romanian Army - Major-general (r) prof. univ. Visarion Neagoe, Ph.D. ♦ Files from the memorable History of the Battalion 404 Reconnaissance - Brigade General (r) Dumitru Miu ♦ Anniversary Review ♦ Miscellaneous

100 1 (87) 2020 document