Tipo Document 1 2020.Indd
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
BULETINUL ARHIVELOR MILITARE ROMÂNE AnulXXIII , nr. 1 ( 87 ) /2020 http://amnr.defense.ro • Traian GrigorescuşŞ i Liceul Militar „ tefan cel Mare” din Cernăuţi • Marele Cartier General despre unirea Transilvaniei cu România • Eroul căpitan Eugen Balint ARHIVELE MILITARE NAŢIONALE ROMÂNE SUMAR Buletinul Arhivelor Militare Româ ne Anul XXIII, nr. 1 (87)/2020 Director fondator STUDII/DOCUMENTE Prof. univ. Dr. Valeriu Florin DOBRINESCU (1943-2003) Publica]ie recunoscut` de c`tre Consiliul Na]ional al Cercet`rii {tiin]ifice din |nv`]`m@ntul Superior [i inclus` \n categoria „D”, cod 241 MihailS adoveanu povesteş te despre ră zboiul nostru Dr. Luminiţ1 a GIURGIU Coperta I: Generalul Traian Grigorescu, aici în grad de colonel Reabilitare cu o condiţie: să fie citaţi peOZ rdin de i pentru fapte de vitejie Coperta IV: 1917. Soldaţ i Colonel Dr. Gabriel-George PĂTRAŞCU 11 români în tranş ee Secţia IMCG nformaţii din arele artier eneral propune un memoriu privind „Î ndreptăţirea Editor coordonator: şi neces i tatea un i r ii T rans i lvan i e i cu R omân i a" Colonel Liviu CORCIU (D ecembrie 1918) Redactor-ş ef: Lector universitar asociat Dr. Alin SPÂNU 16 Dr.Teodora GIURGIU Tel./fax :67 021-318.53.85, 021-318.53.67/03 [email protected] O poveste adevărată Secretar de redacţ: ie Ferdinand I - primul rege al tuturor românilor Dr. Veronica BONDAR (Operaţiile militare ale anului 1919) Redactori: Neculai MOGHIOR 20 Mihaela CĂLIN, Lucian DR Ă GHICI, Dr. OanaAnca OTU, colonelD r. Gabriel -George PĂ TRAŞ CU , Raluca TUDOR Locotenent-colonelulTG raian rigorescu – Coperte: Valentin MACARIE, Nicolae CIOBANU primul comandant alLMŞ iceului ilitar „ tefan cel M are" Tă:ehnoredactare computerizat dinC ernăuţi Măă d lina DANCIU General de brigadă (r) prof. univ. Dr. Adrian STROEA Consiliulş tiinţ ific: Colonel (r) Marin GHINOIU 28 ·General -maior Corneliu POSTU Statul Majoral Ap ărării · Conf.univ. D r. Florian BICHIR Achiziţionarea de licenţe pentru industria aeronautică Academia Română la începutul anilor 1930 ·DProf. univ. r. Valentin CIORBEA Universitatea „Ovidius” Constanţa Dr. Viorel GHEORGHE 34 · Prof. univ.D r. Marian COJOC Universitatea „Ovidius” Constanţa Criza cehoslovacă în viziunea şefuluiMS arelui tat · Colonel(r) prof. univ. Dr. Alesandru DU Ţ U Comisia Română de Istorie Militară MARajor al rmatei omâne – generalul de divizie · Colonel Dr. Petriş or FLOREA Depozitul Central de Arhivă ŞGItefan h. onescu · Colonel (r) prof. univ. Dr. Ion GIURCĂ Profesor Dr. Alexandru ŞTEFĂNESCU 38 Universitatea„” Hyperion din Bucureşti · Dr. Luminiţa GIURGIU Comisia Română de Istorie Militară Un fiu alA rdealului căzut la datorie ·DComandor (r) r. Marian MOŞNEAGU în îndepărtatulCE aucaz – roul căpitan EB ugen alint Centrul de Cercetare a Conlucrării Bisericii Ortodoxe cu Armata României „General Paul Teodorescu” Plutonier adjutant Eugen-Dorin SPĂTARU 40 ·Colonel (r) prof . univ. Dr. Alexandru OŞ CA Comisia Româ năă de Istorie Militar · Dr. Petre OTU Eroism şi civism: locotenent-colonelulMV ihail . Comisia Româ năă de Istorie Militar Gheorghiu (1889 - ?) · Prof. univ. Dr. Dumitru PREDA Ministerul Afacerilor Externe Profesor universitar Dr. Gheorghe CALCAN 51 · Prof. univ. Dr. Ioan SCURTU Academia Oamenilor deŞ tiinţă ZoriiE rei reactive (partea a III- a) • Dr. Alin SPÂNU Centrul de Studii Euroatlantice Locotenent-comandor aviator (r) · Colonel(r) Dr. Mircea TĂNASE Gheorghe-Ion VAIDA 59 Sumar în limba engleză: Dr. Teodora GIURGIU Aspecte ale organizării şi funcţionării cenzurii militare Distribuţ: ie dinR omânia în anii 1948-1969 Serviciul Difuzare al Trustului de Presă al M.Ap.N. Colonel Dr. Petrişor FLOREA Adresa redacţ iei: Drumul Taberei nr.7H , sector 6, cod 61353, Dr. Iulian-Stelian BOŢOGHINĂ Bucureş ti. Tel./fax021- 318.53.85; 021- 318.53.67/03 67 Dr. George-Daniel UNGUREANU 64 e-mail:sia @forter.ro http://amnr.defense.ro Apariţia rachetelor antiaeriene înAR rmata omână Buletinul Arhivelor Militare Româ ne apare trimestrial, sub egida General-maior (r) prof. univ. Dr. Visarion NEAGOE 71 Arhivelor Militare Naţionale Române. Publică articole pe teme de istorie universalăăşş i româ neasc , precum i documente provenind din Arhivele Militare Româţ ne, darş i din alte arhive din ară sau File din istoria memorabilă aB atalionului 404 străă in tate. Responsabilitatea pentru con ţinutul articolelor revine autorilor. Cercetare Manuscrisele nu se înapoiază . Reproducerea articolelor sau a documentelor publicate se poate face numai cu indicarea autorului General de brigadă (r) Dumitru MIU 80 articoluluiş i a titulaturii revistei. ISSN 1454-0924 Tiparul este executat la Centrul Tehnic-Editorial al Armatei Aniversări / Semnale editoriale / Varia 96 C. 186/2020 B 00139 SUMARUL |N LIMBA ENGLEZ~ 100 studii/documente MIHAIL SADOVEANU POVESTEŞTE DESPRE RĂZBOIUL NOSTRU Dr. Luminiţa GIURGIU1 n anul 1929, Am ales, din această carte, paginile semnate de Mihail apărea la Sadoveanu. Transcrierea textului s-a făcut cu respectarea ÎEditura normelor gramaticale actuale. „Luceafărul Societatea Despre cariera militară a scriitorului, putem aminti că, Anonimă Română”, între 23 iunie și 31 august 1913, a participat cu gradul de din București Cartea sublocotenent, în Regimentul 15 Infanterie „Războieni” Unirii 1918-1928. În la cel de-Al Doilea Război Balcanic. „Cuvântul lămuritor”, La 15 august 1916, a fost mobilizat, cu gradul de Cezar Petrescu arăta locotenent, în București, activând în domeniul cenzurii. că această carte În iarna aceluiași an, a fost înrolat la Regimentul 16 comemorativă nu s-a Infanterie „Suceava”. Transferat la Marele Cartier dorit „un document General, în anul 1917, a primit însărcinarea de a edita, amănunţit și strict al la Iași, ziarul ce se va numi „România – organ al apărării 1921. Cezar Petrescu împrejurărilor în care naţionale”3. s-a pregătit și s-a înfăptuit Unirea”, pentru că ar fi fost „o lucrare prea vastă” și care „s-ar fi adresat unui număr prea restrâns de cititori”. Intenţia editorului a fost de realizare a unui album „ÎNSEMNĂRI DIN RĂZBOIUL NOSTRU „unde icoana fotografi că să completeze cuvântul și adesea să-l înlocuiască. Astfel cartea va merge în mai multe Mărăști mâini, va reţine mai mult ochiul și va dura în amintire cu Iulie 1917 limpezimea și cu tăria imaginilor, care înfruntă trecerea timpului mai trainic decât cuvântul”. Istoria Unirii este Un drum cu automobilul spre frontul nostru, spre - în opinia scriitorului- „istoria unui neam care și-a încheiat cuibul Vrancei înecat în ceaţa zării. În ziua limpede și la Alba Iulia întâiul capitol al unui mileniu!”. S-a dorit o strălucită mi se perindă repede pe dinaintea privirilor, din antologie „pe înţelesul și pe gustul tuturor. O carte care să nou, locuri vechi și cunoscute: dumbrava încântătoare treacă tot atât de ușor în mâinile copiilor, ca și ale bătrânilor de la Strunga, drumul lin spre Roman, străjuit de și să poată rămâne pe masa de lucru a fi ecărui roman ca un arbori străvechi,apoi, ajuns în șoseaua naţională, valea îndreptar sufl etesc”. Moldovei în dreapta, valea Siretului în stânga, sub ușoare Scriitorul constata cu amărăciune că „Minunea pulberi argintii. Sunt aceleași icoane dragi ale vechiului Unirii s-a săvârșit într-o însufl eţire pe care am uitat-o prea și frumosului nostru pământ: satele albe, livezile, repede, după cum prea repede am uitat durerile în care-a drumeagurile cenușii. Sunt aceleași lanuri de grâne, ca fost pregătită. După zece ani, puși faţă în faţă cu sufl etele fl ăcări aurii, în imensul cuptor al lui iulie, și aceleași noastre, mulţi dintre noi am avea cuvânt să ne mustrăm covoare verzi de porumbiști. Dar peste toate plutește pentru atâtea jurăminte pe care le-am călcat și pentru atâtea parcă un aer de tristeţe. În sate și pe câmpuri au rămas făgăduieli pe care le-am uitat. De aceea, am apăsat mai numai femeile, copiii și bătrânii. Bărbaţii stau cu arma stăruitor asupra suferinţelor din trecut și asupra jertfelor din în mână și cu ochi neguroși, în bătaia puhoiului dușman. război. Fapta trecutului e cea mai bună chezășie a viitorului”. Mergem multă vreme pe marea șosea, umbrită de Și încheie într-o notă optimistă: „Noi avem îndărătul plopi tremurători. Am trecut repede prin Roman, ne nostru atâta trecut de aspre suferinţe și o atât de minunată oprim puţin la Bacău, apoi ne lăsăm prin zăpușeala mărturie a rezistenţei naţionale, încât Unirea cea Mare nu după-amiezii spre Adjud. poate fi socotită ca un sfârșit. E abia un început. Puterile Vin învăluiri grabnice de vânt și de pe munţi se ridică noastre abia acum sunt întregi și abia acum s-au eliberat. nouri. Pe o vale,ni se deschide deodată ca un colţ nou Fie ca această carte a trecutului să trezească în fi ecare sufl et de lume, între dumbrăvi rare. O ploaie iute a stropit aici îndemnul și datoriile viitorului”2. cuprinsul c-o clipă înaintea noastră; ș-acum totul scânteie document 2020 1 (87) 1 studii/documente în soare în mii de curcubeie mărunte și vine de pe fânaţuri liniște de ţintirim. Din un miros dulce și cald de ierburi înfl orite. când în când, la un Trecem grabnic, coborâm, ajungem către gura colţ de stradă, se arată Trotușului, la Adjud. un soldat, o sentinelă Aici facem un nou popas și începem investigaţii care tăcută, melancolică și ne-ar putea pune pe urmele unui restaurant. neclintită. Soarele coboară către asfi nţit în rostogoliri de nouri cu Și-n stânga fulgerele forme bizare. Vântul are tresăriri și salturi prevestitoare roșcate ale bateriilor de furtună. S-aude huruind departe sus: tunetul. Din rusești clipesc câmpia Siretului, de la miază-zi, zgomote asemănătoare neîncetat la linia zării. încep a răspunde. De data asta e tunul. Încă de cu ziuă se Îl ascult deodată atent, cu sufl etul mișcat. vedea că ne apropiem Dușmanul nu e prea departe. Colo, în fund, către de front. Lângă miază-zi, taberele lui trag ca o linie neagră de doliu în Adjud, în vecinătatea Mihail Sadoveanu – căpitan în rezervă lungul Siretului.