Fondată În 1996; Serie Nouă Anul VIII, Nr. 1 (26), Mar. 2016 Acest Număr a Apărut Cu Sprijinul: JUDEŢUL SATU MARE PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CONSILIUL JUDEŢEAN SATU MARE

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Fondată În 1996; Serie Nouă Anul VIII, Nr. 1 (26), Mar. 2016 Acest Număr a Apărut Cu Sprijinul: JUDEŢUL SATU MARE PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CONSILIUL JUDEŢEAN SATU MARE Fondată în 1996; Serie nouă Anul VIII, Nr. 1 (26), Mar. 2016 Acest număr a apărut cu sprijinul: JUDEŢUL SATU MARE PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CONSILIUL JUDEŢEAN SATU MARE S.C. SAMGEC SRL CEPROM SA Satu Mare SC RHC RAL CRIS SRL Satu Mare Satu Mare EURO INSOLV SPRL Prim ăria orașului S.C. EXPEDIENT SRL Satu Mare A rdud Satu Mare S.C. MANITOU MED SRL Satu Mare Coperta față: Monumentul lui Tudor Vladimirescu, Târgu Jiu Coperta spate: Bustul lui Dariu Pop, Satu Mare “EROII NEAMULUI” este o revistă de cultură şi educaţie patriotică, apolitică şi neguvernamentală editată trimestrial de Asociaţia Civică “Tempora” Satu Mare şi Asociaţia Naţională Cultul Eroilor „Regina Maria” - filiala Satu Mare, în colaborare cu Muzeul Judeţean Satu Mare. REDACŢIA Redactor coordonator: col. (r) Voicu ŞICHET Redactori: prof. dr. Ioan VIMAN, dr. Lucian CUCUIET, dr. Viorel CIUBOTĂ, col. (r) Mircea BLIDERAN, dr. Viorel CÂMPEAN Colaboratori (pentru acest număr): pr. dr. Cristian BOLOŞ, lt. col. (r) Ioan BĂLĂNESCU, col. (r) Petru PRODAN, ing. Mircea PÎRLEA, prof. Carol C. KOKA, ing. ec. Cristian MAREȘ, dr. Daniela BĂLU, drd. Marta CORDEA, prof. dr. Ioan CORNEANU, Irina OBERLÄNDER- TÂRNOVEANU, prof. univ. dr. gl. bg. (r) Florian TUCĂ, comandor (r) Marius POPESCU- CĂLĂRAŞI, prof. Emilia BELEAN, Ştefan BERCI, prof. Nicolae POP, prof. dr. Ovidiu T. POP, prof. Carmen BRATOSIN, prof. Dumitru OBȘITOȘ, prof. Crina DĂRĂBAN, col. (r) Mihai BIG, pr. Vasile BURA, dr. ing. Luminiţa Cornelia ZUGRAVU, col. (r) Ştefan RUS, ing. Andrei GORŞCOVOZ, pr. prof. Gheorghe-Radu SĂLĂGIAN Fotografii: col. (r) Voicu ŞICHET Tehnoredactare computerizată: Vili Alina Marinela PFA ISSN 2067 - 5801 Contact: Satu Mare, B-dul Vasile Lucaciu nr. 17/8, jud. Satu Mare Telefon: 0740-084131 e-mail: [email protected] , [email protected] Toate drepturile rezervate autorilor și redacției. Răspunderea pentru opiniile exprimate în paginile revistei revine în exclusivitate autorilor. Cuprins Pag. 2 Col. (r) Voicu ŞICHET - Jurnalul cimitirelor şi monumentelor eroilor (XXV) Pag. 5 Preot dr. Cristian BOLOȘ - Modele creştine de eroism (XXII) - Sfântul Ghelasie de la Râmeţ (sec. XV-XVI) Pag. 7 Dr. Daniela BĂLU - Academicianul sătmărean Gabriel Ştrempel - O viaţă închinată cărţii Pag. 12 Col. (r) Mihai BIG - Mulţumesc revistei „Eroii Neamului” Pag. 13 Dr. Viorel CIUBOTĂ - Documente în limba română din Comitatul Satu Mare. Secolul XVIII. (I) Pag. 14 Ing. ec. Cristian MAREŞ - Incredibila viaţă a unui român adevărat (I) Pag. 19 Prof. Dumitru OBŞITOŞ - Participarea românilor din judeţul Satu Mare la Marea Unire din 1918 (II) Pag. 23 Prof. Nicolae POP - 1848-1859: Românii din Transilvania fac paşi hotărâţi pentru Unire Pag. 25 Dr. Viorel CÂMPEAN - Două scrisori expediate de către dr. Vasile Lucaciu şi publicate într-un almanah al lui Pamfil Şeicaru Pag. 28 Col. (r) Voicu ŞICHET - Revista „Eroii Neamului” naşte pui... maturi Pag. 31 Col. (r) Petru PRODAN - Unde sunt cei ce... nu mai sunt? (In memoriam Dimitrie Iov) (IV) Pag. 33 Prof. dr. Ioan CORNEANU - Un vrednic ostaş pentru istorie: General maior (r) Victor Popescu (VII) Pag. 36 Prof. dr. Ovidiu T. POP, Prof. Carmen BRATOSIN - Colonelul Bazil Simu, ofiţer al Armatei României Pag. 39 Prof. Crina DĂRĂBAN - Mărturii orale privind deportarea moţilor sătmăreni în anul 1940 (II) Pag. 43 Prof. univ. dr. Gl. bg. (r) Florian TUCĂ, Comandor (r) Marius POPESCU- CĂLĂRAŞI - 75 de ani de la moartea tragică a lui Nicolae Iorga Pag. 45 Pr. Vasile BURA - Imnul durerii Pag. 46 Lt. col. (r) Ioan BĂLĂNESCU - Tudor Vladimirescu - Erou al neamului Pag. 47 Ing. Mircea PÎRLEA - Tudor Vladimirescu, personalitate marcantă a istoriei moderne şi martir al neamului românesc Pag. 49 Dr. ing. Luminiţa Cornelia ZUGRAVU - De ce bat clopotele bisericilor catolice în fiecare zi la ora 12:00? Pag. 50 Ștefan BERCI - Bătălia de la Câmpul Pâinii. 13 octombrie 1479. Pag. 53 Colonel (r) Ştefan RUS - Răscoala populară din 1784 condusă de Horea, Cloşca şi Crişan (I) Pag. 57 Prof. Emilia BELEAN - Să ne mai amintim de Dariu Pop Pag. 59 Pr. Vasile BURA - Preotul Antoniu Covaci - Un mare luptător pentru drepturile românilor Pag. 60 Drd. Marta CORDEA, Dr. Viorel CÂMPEAN - Aspecte mai puţin cunoscute şi controversate privind viaţa şi activitarea deputatului Sigismund Pop (I) Pag. 64 Ing. Andrei GORŞCOVOZ - Simpozionul „Ardealul, pământ românesc” la a VII-a ediţie Pag. 69 Prof. Carol C. KOKA - Un cronicar al Sătmarului interbelic, ziaristul şi scriitorul Baradlai László Pag. 74 Preot prof. Gheorghe-Radu SĂLĂGIAN - Havila din textul biblic este Valahia noatră (I) Pag. 77 Irina OBERLÄNDER-TÂRNOVEANU - Un viitor pentru trecut. Ghid de bună practică pentru protejarea patrimoniului cultural. (VIII) Jurnalul cimitirelor şi monumentelor eroilor (XXV) Colonel (r) Voicu ŞICHET n numărul 4(17) din decembrie 2013 relatam Podină, care a mobilizat alţi câţiva oameni din în rubrica de faţă despre necesitatea ridicării unui zonă şi i-au adunat pe toţi cei 8 eroi români şi monument în memoria a 8 eroi din cel de-al doilea sovietici, le-au făcut sicrie din scânduri şi i-au război mondial îngropaţi lângă cimitirul de pe B- îngropat creştineşte în locaţia menţionată, terenul dul Lucian Blaga, mai exact în curtea imobilului aparţinând atunci familiei, fiind primit în baza de la nr. 302. Recent, consilierul local Tavi Reformei de după primul război mondial. Ardelean m-a înştiinţat că locuitorii din zonă au Desigur, le-au pus şi câte o cruce din lemn la pus un semn de căpătâi într-un colţ al cimitirului, căpătâi. A u venit însă anii grei ai instaurării cel mai apropiat de locul în care zac eroii. L-am regimului comunist în ţara noastră, printre rugat să mă pună în legătură cu cei ce au amplasat măsurile luate fiind şi comasarea terenurilor, mai crucea, astfel că am avut plăcerea să port o cu voie, dar mai mult fără de voie, în ceea ce au discuţie interesantă cu două venerabile doamne devenit ulterior IAS-uri şi CAP-uri. Aşa că, după ce locuiesc pe strada Curtuiuş, respectiv Podină 1990, când s-au retrocedat din nou terenurile, Maria la nr. 6 şi Andreica Maria la nr. 4. Dânsele tarlaua respectivă a fost vândută altei familii care au fost cele care au insistat şi au suportat şi-a construit casă şi acareturi, deşi, susţin cheltuielile realizării crucii în memoria eroilor în doamnele şi consilierul Ardelean, terenul nu este 2015, alături de doamna Donca Terezia, tot din intabulat. De altfel, şi terenul pe care este zonă, care între timp s-a mutat în Lumea cimitirul din vecini este al nimănui, nimeni nu are Drepţilor.(foto 1) acte de proprietate, nici biserica, nici alte persoane fizice sau juridice. Cu timpul, familia respectivă, fiind de religie reformată, nu a agreat existenţa în curte a crucilor de la căpătâiul eroilor, astfel că, încet-încet, le-au desfiinţat, transformând locul într-o grădină de zarzavaturi. În 2013, când am mai fost la faţa locului cu domnul Ardelean, ajunsesem la o înţelegere cu capul familiei respective, însă, între timp, a decedat şi el, iar urmaşii nu mai vor să audă de reconstituirea mormintelor în grădina lor. Consider că, pe lângă lipsa de respect a acestei familii, o mare vină pentru situaţia foto 1 descrisă o au autorităţile locale, care ar fi Iată ce am aflat de la doamna Podină Maria: În trebuit să se implice, să clarifice situaţia octombrie 1944, în plină ofensivă a trupelor terenului şi să ia măsuri pentru ridicarea unui române şi sovietice pentru eliberarea Sătmarului, monument pe locul în cauză, sens în care domnul au căzut la datorie în zona Curtuiuş 8 militari ai Ardelean a făcut demersuri, dar fără rezultat. celor două armate, care au fost îngropaţi în grabă În atare situaţie, doamna Podină Maria, care- în locurile în care au fost ucişi, la margini de şi mai aduce aminte de felul în care s-au petrecut „holde” sau de şanţuri, cu mici însemne de lucrurile cu peste 70 de ani în urmă şi care i-a căpătâi, dar fără să li se cunoască identitatea. În promis tatălui că atât cât va trăi se va preocupa de primăvara anului 1945, după terminarea cinstirea celor 8 eroi, legământ reînnoit şi faţă de războiului, s-a întors de pe front şi tatăl doamnei soţul său, înainte ca şi dânsul să părăsească 2 această lume, s-a văzut nevoită să-şi doamna Cătălina Satmari, s-au alocat fonduri şi „mobilizeze” prietenele din zonă şi să pună un pentru acest obiectiv (foto 2), astfel că municipiul semn de căpătâi, cât de modest o fi el, înainte de a nostru beneficiază în prezent de două busturi ale răspunde „chemării”, pe care susţine, cu umor, că „Crăişorului”, fapt care relevă importanţa şi a primit-o şi ea. Dumnezeu să le răsplătească impactul moţilor în afirmarea identităţii jertfa tuturor celor ce au contribuit, într-un fel sau civilizaţiei româneşti în bătrâna urbe de pe altul, la cinstirea şi la menţinerea în conştiinţa Someş. Iar dacă amintim că, prin strădania lui sătmărenilor a memoriei celor 8 eroi căzuţi pentru Mircea Dobra şi a echipei sale, în aproape toate eliberarea municipiului nostru. Poate rândurile de localităţile „moţeşti” din judeţ există câte un bust faţă vor reuşi să sensibilizeze autorităţile locale, al lui Avram Iancu, iar acolo unde încă nu există, astfel încât să se ridice un adevărat monument al sunt proiecte în acest sens, nu ne rămâne decât să eroilor pe locul de veci al acestora! felicităm această organizaţie cu adevărat Şi, pentru a nu fi chiar aşa de critici la adresa românească şi profund preocupată de păstrarea şi autorităţilor locale, trebuie să semnalăm şi un promovarea adevăratelor valori naţionale pe lucru lăudabil realizat de acestea în ultima plaiurile sătmărene. perioadă. În cursul anului 2015, Primăria Satu Menţionez că dezvelirea noului bust, realizat Mare a derulat mai multe proiecte de reabilitare a de artistul local Radu Ciobanu, a avut loc în data unor instituţii de învăţământ din municipiu, de 24 ianuarie 2016, de Ziua Unirii Principatelor, printre care şi Şcoala Gimnazială „Avram Iancu” dată la care se împlineau 19 ani de când această din Cartierul Micro 16.
Recommended publications
  • ART REVIEW AS REFLECTED by the ROMANIAN PRESS (1900-1914) - Abstract
    ART REVIEW AS REFLECTED BY THE ROMANIAN PRESS (1900-1914) - Abstract - The doctoral thesis is structured according to five major units: Introduction, the six central chapters, Conclusions, References and Appendices. The paper has a total of 260 pages, of which 216 pages are the text itself, with 891 footnotes. In the Introduction I presented the reasons for choosing the subject of the paper, reminding the most important studies and research previously developed in the relevant historiography. Also, I mentioned the methods used and I listed the main cultural magazines analysed for the period between 1900 and 1914. The analysed Romanian press included both cultural magazines from the former kingdom (“Convorbiri literare”, “Noua Revistă Română”, “Sămănătorul”, “Viața Românească”, “Furnica”, “Flacăra”, etc.), as well as magazines from Transylvania (“Luceafărul”, “Transilvania”, “Țara Noastră”, “Telegraful Român”, etc.). On the other hand, I attempted a comparative analysis of the Romanian press and the western press in terms of art reviews. For this purpose I chose prestigious foreign art magazines of the time, consulted on the occasion of the mobility period spent in Italy, such as “Emporium”, “Vita d’arte”, “Il Giornale d’Italia”, “Il Marzocco”, “La Stampa”, etc. Also, I studied the funds of the International Exhibition in Rome in 1911, in which our country participated as well, the delegation of which was conducted by Al. Tzigara-Samurcaș, found in the central state archives in Rome. The second part of the thesis includes the actual research, where Chapters 1-6 are the original contribution of the author. In I. Social and Cultural Context in the Early Twentieth Century for the Romanian Elite I presented briefly the cultural and social framework in which the Romanian artists lived, were educated and created, as reflected in the press.
    [Show full text]
  • Braţul Ridicat Întru Apărarea Ţării Niciodată Nu Tremură. Acest Număr a Apărut Cu Sprijinul
    Fondată în 1996; Serie nouă Anul IV Nr. 3 (12), Sept. 2012 Braţul ridicat întru apărarea ţării niciodată nu tremură. Acest număr a apărut cu sprijinul: CONSILIUL JUDEŢEAN BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ SATU MARE SATU MARE S.C. SAMGEC SRL CEPROM SA S.C. ADALIN SRL Satu Mare Satu Mare Satu Mare EURO INSOLV SPRL S.C. EXPEDIENT SRL S.C. UNICARM SRL Satu Mare Satu Mare Satu Mare “EROII NEAMULUI” este o revistă de cultură şi educaţie patriotică, apolitică şi neguvernamentală editată trimestrial de Asociaţia Civică “Tempora” Satu Mare şi Asociaţia Naţională “Cultul Eroilor” - Filiala Satu Mare, în colaborare cu Muzeul Judeţean Satu Mare. REDACŢIA Redactor coordonator: col. (r) Voicu ŞICHET Redactori: prof. dr. Ioan VIMAN, dr. Lucian CUCUIET, dr. Viorel CIUBOTĂ, col. (r) Mircea BLIDERAN, drd. Viorel CÂMPEAN Colaboratori (pentru acest număr): pr. Alexandru TINCU, prof. Ioan CIARNĂU, pr. dr. Cristian BOLOŞ, ing. ec. Cristian MAREŞ, prof. Nicolae POP, maior (r) Ioan BĂLĂNESCU, col. (r) Petru PRODAN, pr. prof. Gheorghe-Radu SĂLĂGIAN, ing. Mircea PÎRLEA, dr. Gheorghe TODUŢ, prof. Marius HORŞIA, dr. Daniela BĂLU, Ileana SANDU, general de brigadă (r) prof. Gheorghe SĂVEANU, dr. Robert GINDELE, Paula Andreea TEODORU, lt. col. (r) Emil OLTEANU Fotografii: col. (r) Voicu ŞICHET Tehnoredactare computerizată: Vili Alina Marinela PFA ISSN 2067 - 5801 Contact: Adresa: Satu Mare, B-dul Vasile Lucaciu nr. 17/8, jud. Satu Mare Telefon: 0261-706492, 0740-084131 E-mail: [email protected] Răspunderea pentru opiniile exprimate în paginile revistei revine în exclusivitate autorilor. Tiparul executat la Tipografia Surorilor Lauretane Baia Mare Pag. 2 Col. (r) Voicu ŞICHET - Jurnalul cimitirelor şi monumentelor eroilor (XI) Pag.
    [Show full text]
  • The ION JALEA Museum
    Învăţâmânt, Cercetare, Creaţie Vol. 3 No. 1 - 2017 One artist on the seashore – The ION JALEA Museum Lelia RUS PÎRVAN1 Abstract: Located on the seashore, near the Casino boardwalk of Constanta, the ION JALEA MUSEUM is one of the few cultural edifices in our country, exclusively dedicated to sculpture. Ion Jalea was born on May 19, 1887 in Casimcea, Tulcea; his bond with the Dobrudjan lands is proven not only by his cultural legacy, but also by a series of small portraits or sculptures, in which the people’s features, traditional dress or trades materialize in genuine anthropological studies. Carved from all sorts of materials like: plaster, bronze, stone or marble, his theme cycles include allegorical, religious or mythological, war or work scenes, nudes, portraits, peasant characters, culminating with his monumental works, all of them involving his own trademark that rambles anything simple or hazardous favouring a clear, classicized shape. Key-words: Sculpture, museum, artist, war, nude, portrait, human body, mythology Located on the seashore, near the Casino boardwalk of Constanta, the ION JALEA MUSEUM is one of the few cultural edifices in our country, exclusively dedicated to sculpture. The house belonged to Constantin Pariano, Prefect of Constanta and was designed in national (Neo-Romanian) style by the architect Victor Stephanescu, after the Great War. The building became a museum in 1968, when the sculptor initially donated the house to the city of Constanta. Subsequently, in 1984, when the collection was completed with several other sculptures donated by the family of the artist, it reached a total of 227 works.
    [Show full text]
  • Rim Nr.3-4-12-NOV-2010.Pmd
    SUMAR • Studii pontice – SERGIU IOSIPESCU – Închiderea Mării Negre sub otomani (II) ............... 1 – MIRCEA SOREANU – Fortificaţii şi porturi otomane la Marea Neagră ...... 12 • Istorie militară şi lingvistică REVISTA DE ISTORIE MILITAR~ – Dr. CRISTIAN MIHAIL – Influenţa limbajului militar (daco-) roman asupra limbii române (I) ................................................................................................ 21 Publicaţia este editată de Ministerul Apărării Naţionale, prin • Originile Europei şi ale naţiunilor ei Institutul pentru Studii Politice – ALEXANDRU MADGEARU – Un efemer regat gepidic în Transilvania ...... 27 de Apărare şi Istorie Militară, – FLORIAN DUMITRU SOPORAN – Solidarităţi etnice în Ungaria medievală: membru al Consorţiului Acade- apărarea patriei şi apărarea creştinătăţii în prima jumătate a secolului al XV-lea ..... 38 miilor de Apărare şi Institutelor pentru Studii de Securitate din • Istorie modernă şi contemporană cadrul Parteneriatului pentru – General-maior (r) dr. MIHAIL E. IONESCU, CARMEN RÎJNOVEANU Pace, coordonator naţional al – Arhitectura păcii după un război hegemonic. Congresul de la Viena (1815) Proiectului de Istorie Paralelă: şi căderea Zidului Berlinului (1989): privire comparativă ............................... 58 NATO – Tratatul de la Varşovia – General-maior (r) dr. MIHAIL E. IONESCU – Interviu cu ambasadorul Ion Diaconu........................................................................................................ 68 COLEGIUL DE REDAC}IE – M. MIHĂILESCU, RALUCA IOSIPESCU
    [Show full text]
  • Limba Română – Memorie, Cetate Și Stindard
    EVENIMENT LIMBA ROMÂNĂ – MEMORIE, CETATE ȘI STINDARD Arcadie SUCEVEANU Președinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova De aproape trei decenii, zilele de la sfârșitul lui august se asociază în mintea basarabenilor cu Sărbă- toarea limbii române. Și tot de atâta timp ne întrebăm adesea dacă faptul de a-ți vorbi limba poate constitui un prilej de sărbătoare. Or, se știe, aerul se respiră, pâi- nea se mănâncă, limba se vorbește – nu se sărbătorește. Ori de câte ori suntem puși să răspundem la această întrebare, argumentul justificator este că noi, basarabenii și nord-bucovinenii, reprezentăm un caz aparte în istorie, și că, de fapt, în această zi nu sărbă- torim doar oficializarea limbii române ca limbă de stat în Republica Moldova, ci și regăsirea noastră în adevăr și istorie, revenirea la matricea ființială românească. Acțiunile legate de această dată conțin și efortul de a depăși criza de identitate, dezechilibrul moral ce ne- au măcinat ființa. Pe 31 august sărbătorim o limbă În consecință, nivelul limbii române vorbite în care zeci, sute de ani a fost nedreptățită și umilită la ea Republica Moldova este în continuare unul deplorabil acasă, o limbă căreia i s-a schimbat denumirea și i s-a (deși nu la fel de dezastruos ca înainte de 1991). Pe impus un alfabet străin, căreia i s-a rezervat, în toate de o parte, nu putem să nu recunoatem că astăzi epocile, rolul de cenușăreasă – mai întâi sub ocupația elita intelectuală vorbește o limbă expresivă, plastică țaristă, apoi sub cea sovietică, dar și în perioada ac- și colorată, că în școli și grădinițe copiii vorbesc tuală, când s-ar părea că nimic nu o mai împiedică să incomparabil mai bine și mai coerent limba română revină în elementul ei firesc.
    [Show full text]
  • I INTRODUCTION Moldavia, the Smallest Republic in the Soviet Union, Has Been a Territorial Football Between Romania and Russia
    INTRODUCTION Moldavia, the smallest republic in the Soviet Union, has been a territorial football between Romania and Russia for well over 100 years. Like the Baltic republics, it fell within the Soviet sphere of influence under the l939 Molotov-Ribbentrop pact, and there is reason to believe that some Moldavians may now wish to follow the lead of the Baltic republics in pressing for secession from the USSR. The 64 percent of the republic's population that is ethnic Moldavian has its cultural heart in Romania and, at the very least, seeks freer contacts with Romanians across their common frontier. In the past 18 months Moldavian political and social life has been transformed. Fledgling independent groups have developed into major new political movements, such as the Moldavian Popular Front with a membership of between 700,000 and one million. Other independent groups include the Alexe Mateevici Club which led the successful drive to establish Moldavian as the official language of the republic, the Moldavian Democratic Movement aimed at establishing a state that adheres to the rule of law, the Moldavian Green Movement which works to increase public awareness of ecological issues, and others. Groups of citizens in late l988 began braving the wrath of the local authorities by organizing small public protests. By March l989 the rallies had grown to include as many as 80,000 demonstrators who were calling, among other things, for the i removal of Moldavia's Party leaders. Both the protestors and the Moldavian government often turned to violence. The most egregious such instances of reciprocal violence occurred in l989 on February 12 and 26, March 12 and November 7.
    [Show full text]
  • University of Florida Thesis Or Dissertation Formatting
    ETHNIC WAR AND PEACE IN POST-SOVIET EURASIA By SCOTT GRANT FEINSTEIN A DISSERTATION PRESENTED TO THE GRADUATE SCHOOL OF THE UNIVERSITY OF FLORIDA IN PARTIAL FULFILLMENT OF THE REQUIREMENTS FOR THE DEGREE OF DOCTOR OF PHILOSOPHY UNIVERSITY OF FLORIDA 2016 © 2016 Scott Grant Feinstein To my Mom and Dad ACKNOWLEDGMENTS In the course of completing this monograph I benefited enormously from the generosity of others. To my committee chair, Benjamin B. Smith, I express my sincere appreciation for his encouragement and guidance. Ben not only taught me to systematically research political phenomena, but also the importance of pursuing a complete and parsimonious explanation. Throughout my doctoral studies Ben remained dedicated to me and my research, and with his incredible patience he tolerated and motivated my winding intellectual path. I thank my committee co-chair, Michael Bernhard, for his hours spent reading early manuscript drafts, support in pursuing a multi-country project, and detailed attention to clear writing. Michael’s appreciation of my dissertation vision and capacity gave this research project its legs. Ben and Michael provided me exceptionally valuable advice. I am also indebted to the help provided by my other committee members – Conor O’Dwyer, Ingrid Kleespies and Beth Rosenson – who inspired creativity and scientific rigor, always provided thoughtful and useful comments, and kept me searching for the big picture. Among institutions, I wish to gratefully acknowledge the support of the Center of European Studies at the University of Florida, IIE Fulbright Foundation, the American Council of Learned Societies, the Andrew W. Mellon Foundation, IREX, the American Councils, and the Department of Political Science at the University of Florida.
    [Show full text]
  • MONUMENTUL ELOCINŢEI: VASILE L.UCACIU, DE CORNEL MEDREA
    MONUMENTUL ELOCINŢEI : VASILE l.UCACIU, DE CORNEL MEDREA NEGOIŢA LAPTOIU Treptat, treptat, tributul de recunoştinţă ce-l datrrăm înainta• şilor iau forme mai concrete, materializindu-se adesea în memorabile monumente. Asemenea restituiri înseamnă nu numai cinstirea unor fap­ te şi eroi mereu prezenţi în amintirea noastrli, ci mult mai mult, actua­ lizarea şi definirea prin intermediul limbajului univf>rsal al artelor. a ceea ce alcătuieşte chintesenţa fiinţei noastre naţionale. Localizarea prin monumente a istoriei trecute duce in c.:cle din urmă la configurarea geo­ grafiei noastre spirituale, bogat rep1·ezentată pe întregul teritoriu. Pentru părţile nord-vestice ale României, istoria frămintată a s!îrşitului de veac trecut şi începutul veacului nostru se confundă şi se identifică îndeaproape cu biografia zburiumati:i a marelui tribun - lup­ tător pentru cauza libertăţii şi demnităţii naţi onale - Vasile Lucaciu. Eforturile şi sacrificiile sale mtru implinirea năzuinţelor legitim e ale populaţiei româneşti - majorita1·e şi în aceac:;tă parte de ţară - l-au ridicat tn conştiinţa contemporanilor pî r.ă la dimensiuni legendare, nu­ mele său devinind sinonim cu acela de libertate. Aici, numai haiducul Pintea-Viteazul mai fusese ascultat, urmat şi cîntat cu atita înflăcărare. Născut în 29 ianuarie 1852 în localitatea Apa-Seini, judeţul Satu Mare, urmează liceul Ia Baia Mare, după care timp de şase ani frec­ ventează Institutul „Propaganda Fide" din Roma, primind diplom1 de <loctor în teologie şi filozofie. Intors in ţară, prr,ieseai'.ă mai intîi «a preot în comuna Sincrai, d1n judeţul Sălaj. După c-iţiva ani este numit profe­ sor de limba română în Sătmar, intrînd în 1881 în viitoarea luptelor pentru a restabili dreptatea şi libertatea, istoric argumentate.
    [Show full text]
  • Teză De Doctorat Rezumat Alexandru Boldur – a Symbol of National Identity
    Polina Vicol (Lungu) Alexandru Boldur – a symbol of national identity Universitatea Dunărea de Jos din Galați Școala Doctorală de Științe Socio-Umane TEZĂ DE DOCTORAT REZUMAT ALEXANDRU BOLDUR – A SYMBOL OF NATIONAL IDENTITY Doctorand, Polina Vicol (Lungu) Conducător științific, Prof. univ. dr. George-Eugen Enache Seria U 3: Istorie nr. 9 GALAŢI 2019 5 Polina Vicol (Lungu) Alexandru Boldur – a symbol of national identity Universitatea Dunărea de Jos din Galați Școala Doctorală de Științe Socio-Umane TEZĂ DE DOCTORAT REZUMAT ALEXANDRU BOLDUR – A SYMBOL OF NATIONAL IDENTITY Doctorand, Polina Vicol (Lungu) Conducător științific, Președinte, Prof. univ. dr. George-Eugen Enache Prof. univ. dr. Nicolae-Cristian Apetrei Referenți stiințifici Conf. univ. dr. Harieta Sabol Conf. univ. dr. Ion Gumenîi Conf. univ. dr. Cristian Sandache Seria U 3: Istorie nr. 9 GALAŢI 2019 1 Polina Vicol (Lungu) Alexandru Boldur – a symbol of national identity Seriile tezelor de doctorat susținute public în UDJG începând cu 1 octombrie 2013 sunt: Domeniul ȘTIINȚE INGINEREȘTI Seria I 1: Biotehnologii Seria I 2: Calculatoare și tehnologia informației Seria I 3: Inginerie electrică Seria I 4: Inginerie industrială Seria I 5: Ingineria materialelor Seria I 6: Inginerie mecanică Seria I 7: Ingineria produselor alimentare Seria I 8: Ingineria sistemelor Seria I 9: Inginerie și management în agricultură și dezvoltare rurală Domeniul ȘTIINȚE ECONOMICE Seria E 1: Economie Seria E 2: Management Domeniul ȘTIINȚE UMANISTE Seria U 1: Filologie - Engleză Seria U 2: Filologie - Română Seria U 3: Istorie Seria U 4: Filologie - Franceză Domeniul MATEMATICĂ ȘI ȘTIINȚE ALE NATURII Seria C: Chimie 2 Polina Vicol (Lungu) Alexandru Boldur – a symbol of national identity TABLE OF CONTENTS ABBREVIATIONS........................................................................................................
    [Show full text]
  • Timisoara-Monumente-De-Arta-Plastica
    DIRECŢIA PENTRU CULTURĂ, CULTE ŞI PATRIMONIUL CULTURAL NAŢIONAL A JUDEŢULUI TIMIŞ CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA TIMISOARA , MONUMENTE DE ARTA PLASTICĂ TIMIŞOARA • ROMÂNIA 2002 APOSTROF Orice oraş care se respectă are o bogată zestre de artă monumentală. Prin ea, şi cu ajutorul ei, se defineşte personalitatea respectivei aşezări. Timişoara nu face excepţie de la această regulă, cu toate că cea mai veche statuie ce a supravieţuit timpului, datează abia din prima jumătate a secolului al XVIII-lea. Căzută sub stăpânire otomană pe o lungă perioadă de 164 de ani, Timişoara devine nu doar reşedinţă a paşalâcului, ci şi un punct militar şi strategic al Imperiului Otoman, autorităţile nefiind preocupate decât de multele evenimente sângeroase care zguduie Banatul şi zonele învecinate. Strânsă în chingile unei administraţii orientale, preocupată în exclusivitate de necesităţile de ordin militar, cetatea Timişoarei pierde pasul cu dezvoltarea civilizaţiei europene, rămânând un oraş medieval prăbuşit într-o dezordine şi crasă nepăsare. După recucerirea ei de către trupele imperiale austriece conduse de prinţul Eugeniu de Savoia (18 octombrie 1716) altele au trebuit să fie priorităţile; începând cu refacerea din temelii a oraşului, continuând cu reforma administrativă, etc. Nici anii care au urmat nu au fost mai prielnici artelor confirmând un cunoscut dicton: când armele vorbesc, muzele tac. Războaiele franca-austriece, care au urmat, epidemiile devastatoare de ciumă i-au îndepărtat pe cei ce conduceau bătrâna cetate de preocupările artistice iar pe artişti i-au alungat spre zone mai liniştite. Şi astfel se explică faptul că primul monument care a supravieţuit timpului este statuia Sf.Nepomuk, realizată în stil baroc la 1722 (aflată astăzi într-o condamnabilă stare de degradare).
    [Show full text]
  • Multicultural and Intercultural Common Heritage in Transylvania
    International Journal of Education, Culture and Society 2017; 2(5): 147-157 http://www.sciencepublishinggroup.com/j/ijecs doi: 10.11648/j.ijecs.20170205.12 ISSN: 2575-3460 (Print); ISSN: 2575-3363 (Online) Multicultural and Intercultural Common Heritage in Transylvania Ildikó-Csilla Takács Business Administration Doctoral School, Bucharest University of Economic Studies, Bucharest, Romania Email address: [email protected], csillatakacs12gmail.com To cite this article: Ildikó-Csilla Takács. Multicultural and Intercultural Common Heritage in Transylvania. International Journal of Education, Culture and Society. Vol. 2, No. 5, 2017, pp. 147-157. doi: 10.11648/j.ijecs.20170205.12 Received: February 18, 2017; Accepted: February 27, 2017; Published: October 31, 2017 Abstract: The focus of this paper is the examination of multicultural and intercultural values along with the description of cultural heritage in order to support the hypothesis that these principles have an impact on educational cooperation practices and semantic features of cultural entities. The study presented in this paper will show that intercultural awareness is crucial, since a nation passes on its culture to its youth so as to preserve its national character for the future. My purpose is to develop consciousness of the Transylvanian people belonging to the Romanian, Hungarian and the Saxon cultures, as they became the melting pot of all these forces, merging the Transylvanian character in a truly national culture. Therefore, teaching and learning about intercultural communicative competence is a challenge to raise students’ awareness of their own culture, as well as to help them interpret and understand other cultures. It is not just a body of knowledge, but a set of practices requiring information, skills, attitudes which make what culture is: language that maintains discourse relations by providing, in a concise way, an ocean of information about how people conceptualize the world around them.
    [Show full text]
  • Cornel T. Durgheu Sculptura Monumentală Din Bihor
    Cornel T. Durgheu Sculptura monumentală din Bihor CAP. V. SCULPTURA MONUMENTALĂ DIN ROMÂNIA ÎN SECOLUL AL XX-LEA „Libertatea şi independenţa ţării este consecinţa, rodul, încununarea luptelor seculare ale strămoşilor”1. Momente de mare însemnătate din istoria patriei au inspirat într-o suită impresionantă de lucrări artiştii plastici. Plasticienii artişti ai tuturor generaţiilor şi-au făcut ”o datorie de onoare din a omagia evenimentele, faptele de arme şi marile personalităţi ale trecutului”2. Astăzi, poate mai mult ca oricând, e nevoie a da un rol important sculpturii şi în mod special celei de for public „ca un mijlocitor între viaţa socială şi liniile mai abstracte ale clădirilor moderne”3, căutând o strânsă unitate compoziţională, de integrare şi asimilare reciprocă în ambientul estetic cotidian. Larga cultivare a sculpturii monumentale în toată diversitatea sa, pentru spaţiile citadine are meritul de a produce o spectaculoasă şi necesară revigorare spirituală a ambientului cotidian. Tradiţional, el pune în valoare prin conţinutul lucrării de for public nu numai estetica ambientală, ci mult mai mult urmărirea mesajului expresiv al operei, prin spiritul ei pur, mult patos al trăirilor lăuntrice, a formelor, o fineţe a aluziilor şi a nuanţelor sau soluţiilor de mare complexitate şi ingenuitate expresivă. Monumente şi statuare de for public ridicate în diverse localităţi, oraşe sau sate în secolul al XX-lea, au cu precădere acelaşi scop de a cinsti memoria înaintaşilor lor. Tematicile sunt diverse. Omagiază eroii neamului de pe câmpul de luptă, ori mari conducători ai neamului în decursul istoriei sau marile personalităţi istorice, culturale sau politice, ori scene compoziţionale cu figuri de anonimi populari reprezentaţi în lucrări sculpturale impresionante de înaltă valoare artistică dar şi simbolică; cu virtuţi compoziţionale şi de monumentalitate remarcabile.
    [Show full text]