The ION JALEA Museum
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
Load more
Recommended publications
-
Henry Moore Institute Online Papers and Proceedings
Adriana Sotropa Chimeras of the Earth, Air and Water: Dimitrie Paciurea’s Hybrid Sculpture in Inter- war Romania 5 March 2008 Source: Henry Moore Institute Online Papers and Proceedings www.henry-moore.org/hmi This article has been downloaded from the Henry Moore Institute’s collection of Online Papers and Proceedings, an online publishing facility bringing you the most recent developments in sculpture studies from both inside and outside the Institute. Here you'll find proceedings from many of the Institute's international conferences as well as the latest research from both up-and-coming and established scholars. Copyright remains with the author. Any reproduction must be authorised by the author. Contact: [email protected] The Henry Moore Institute is a world-recognised centre for the study of sculpture in the heart of Leeds. An award-winning exhibitions venue, research centre, library and sculpture archive, the Institute hosts a year-round programme of exhibitions, conferences and lectures, as well as developing research and publications, to expand the understanding and scholarship of historical and contemporary sculpture. The Institute is a part of The Henry Moore Foundation, which was set up by Moore in 1977 to encourage appreciation of the visual arts, especially sculpture. To subscribe our newsletter email: [email protected] www.twitter.com/HMILeeds 1 Adriana Sotropa Chimeras of the Earth, Air and Water: Dimitrie Paciurea’s Hybrid Sculpture in Inter- war Romania Dimitrie Paciurea is a very particular artist of Inter-war Romanian sculpture. On the one hand, the lack of direct information about his private life – such as correspondence for example – as well as very few personal statements on his work, makes our attempt to comprehend the man and creator very difficult. -
ART REVIEW AS REFLECTED by the ROMANIAN PRESS (1900-1914) - Abstract
ART REVIEW AS REFLECTED BY THE ROMANIAN PRESS (1900-1914) - Abstract - The doctoral thesis is structured according to five major units: Introduction, the six central chapters, Conclusions, References and Appendices. The paper has a total of 260 pages, of which 216 pages are the text itself, with 891 footnotes. In the Introduction I presented the reasons for choosing the subject of the paper, reminding the most important studies and research previously developed in the relevant historiography. Also, I mentioned the methods used and I listed the main cultural magazines analysed for the period between 1900 and 1914. The analysed Romanian press included both cultural magazines from the former kingdom (“Convorbiri literare”, “Noua Revistă Română”, “Sămănătorul”, “Viața Românească”, “Furnica”, “Flacăra”, etc.), as well as magazines from Transylvania (“Luceafărul”, “Transilvania”, “Țara Noastră”, “Telegraful Român”, etc.). On the other hand, I attempted a comparative analysis of the Romanian press and the western press in terms of art reviews. For this purpose I chose prestigious foreign art magazines of the time, consulted on the occasion of the mobility period spent in Italy, such as “Emporium”, “Vita d’arte”, “Il Giornale d’Italia”, “Il Marzocco”, “La Stampa”, etc. Also, I studied the funds of the International Exhibition in Rome in 1911, in which our country participated as well, the delegation of which was conducted by Al. Tzigara-Samurcaș, found in the central state archives in Rome. The second part of the thesis includes the actual research, where Chapters 1-6 are the original contribution of the author. In I. Social and Cultural Context in the Early Twentieth Century for the Romanian Elite I presented briefly the cultural and social framework in which the Romanian artists lived, were educated and created, as reflected in the press. -
Cap. Iv. Sculptura Modernă Românească. Consideraţii Necesare
Cornel T. Durgheu Sculptura monumentală din Bihor CAP. IV. SCULPTURA MODERNĂ ROMÂNEASCĂ. CONSIDERAŢII NECESARE Arta şi în special arta monumentală nu a fost de la începuturi folosită în scopuri politice, în înţelesul real de „propagandă”. Aceasta se va întâmpla mult mai târziu prin secolul al XVII-lea – când Biserica Catolică a deschis ofensiva împotriva protestantismului. Din totdeauna „propaganda” a fost atât de tendenţioasă încât era imposibil ca să nu primească conotaţii morale, putând sugera uneori şi asociaţii nefericite. Cea mai mare parte a ceea ce în mod normal percepem ca artă, de-a lungul întregii civilizaţii culturale umane, poate fi considerată de fapt, drept manifestări mai mult sau mai puţin directe ale propagandei” (autorităţii). Fiecare operă de artă este purtătoare de mesaj, şi implicit, de la început a servit, indiferent dacă scopul ei care, conştient sau nu formulat, participă la întărirea puterii şi reputaţiei (persoanei, instituţiei etc.) care o comanda sau finanţa. Cu toate că din cele mai vechi timpuri exista desigur şi ceea ce am putea denumi arta apolitică: operele decorative, picturile care împodobeau pereţii sau spaţiile structurilor arhitectonice, sau copii de statui plasate în parcurile sau grădinile publice, ele aveau scopuri filantropice şi serveau numai realizării unui mediu convenţional corespunzător, estetic şi ambiental. Credem că o atare abordare, vast concepută, a importanţei artei în mediile sociale, este justificată şi nu se pune în discuţie caracterul şi rolul urmărit şi jucat, funcţia oficială şi a propagandei sale în perioadele sferei de influenţă. Am constatat că monumentele, în decursul timpului, au abundat în mesaje exprimate prin imagini şi figuri concrete, alegorii, simboluri şi legende. -
Bucharest Booklet
Contact: Website: www.eadsociety.com Facebook: www.facebook.com/EADSociety Twitter (@EADSociety): www.twitter.com/EADSociety Instagram: https://www.instagram.com/eadsociety/ Google+: www.google.com/+EADSociety LinkedIn: www.linkedin.com/company/euro-atlantic- diplomacy-society YouTube: www.youtube.com/c/Eadsociety Contents History of Romania ………………………………………………………………………………………………………………………………………………….3 What you can visit in Bucharest ……………………………………………………………………………………………………………………………………..4 Where to Eat or Drink ……………………………………………………………………………………………………………………………………………….8 Night life in Bucharest ……………………………………………………………………………………………………………………………………………….9 Travel in Romania ……………………………………………………………………………………………………………………………………………….....10 Other recommendations …………………………………………………………………………………………………………………………………………….11 BUCHAREST, ROMANIA MIDDLE AGES MODERN ERA Unlike plenty other European capitals, Bucharest does not boast of a For several centuries after the reign of Vlad the Impaler, millenniums-long history. The first historical reference to this city under Bucharest, irrespective of its constantly increasing the name of Bucharest dates back to the Middle Ages, in 1459. chiefdom on the political scene of Wallachia, did undergo The story goes, however, that Bucharest was founded several centuries the Ottoman rule (it was a vassal of the Empire), the earlier, by a controversial and rather legendary character named Bucur Russian occupation, as well as short intermittent periods of (from where the name of the city is said to derive). What is certain is the Hapsburg -
Braţul Ridicat Întru Apărarea Ţării Niciodată Nu Tremură. Acest Număr a Apărut Cu Sprijinul
Fondată în 1996; Serie nouă Anul IV Nr. 3 (12), Sept. 2012 Braţul ridicat întru apărarea ţării niciodată nu tremură. Acest număr a apărut cu sprijinul: CONSILIUL JUDEŢEAN BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ SATU MARE SATU MARE S.C. SAMGEC SRL CEPROM SA S.C. ADALIN SRL Satu Mare Satu Mare Satu Mare EURO INSOLV SPRL S.C. EXPEDIENT SRL S.C. UNICARM SRL Satu Mare Satu Mare Satu Mare “EROII NEAMULUI” este o revistă de cultură şi educaţie patriotică, apolitică şi neguvernamentală editată trimestrial de Asociaţia Civică “Tempora” Satu Mare şi Asociaţia Naţională “Cultul Eroilor” - Filiala Satu Mare, în colaborare cu Muzeul Judeţean Satu Mare. REDACŢIA Redactor coordonator: col. (r) Voicu ŞICHET Redactori: prof. dr. Ioan VIMAN, dr. Lucian CUCUIET, dr. Viorel CIUBOTĂ, col. (r) Mircea BLIDERAN, drd. Viorel CÂMPEAN Colaboratori (pentru acest număr): pr. Alexandru TINCU, prof. Ioan CIARNĂU, pr. dr. Cristian BOLOŞ, ing. ec. Cristian MAREŞ, prof. Nicolae POP, maior (r) Ioan BĂLĂNESCU, col. (r) Petru PRODAN, pr. prof. Gheorghe-Radu SĂLĂGIAN, ing. Mircea PÎRLEA, dr. Gheorghe TODUŢ, prof. Marius HORŞIA, dr. Daniela BĂLU, Ileana SANDU, general de brigadă (r) prof. Gheorghe SĂVEANU, dr. Robert GINDELE, Paula Andreea TEODORU, lt. col. (r) Emil OLTEANU Fotografii: col. (r) Voicu ŞICHET Tehnoredactare computerizată: Vili Alina Marinela PFA ISSN 2067 - 5801 Contact: Adresa: Satu Mare, B-dul Vasile Lucaciu nr. 17/8, jud. Satu Mare Telefon: 0261-706492, 0740-084131 E-mail: [email protected] Răspunderea pentru opiniile exprimate în paginile revistei revine în exclusivitate autorilor. Tiparul executat la Tipografia Surorilor Lauretane Baia Mare Pag. 2 Col. (r) Voicu ŞICHET - Jurnalul cimitirelor şi monumentelor eroilor (XI) Pag. -
Fondată În 1996; Serie Nouă Anul VIII, Nr. 1 (26), Mar. 2016 Acest Număr a Apărut Cu Sprijinul: JUDEŢUL SATU MARE PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CONSILIUL JUDEŢEAN SATU MARE
Fondată în 1996; Serie nouă Anul VIII, Nr. 1 (26), Mar. 2016 Acest număr a apărut cu sprijinul: JUDEŢUL SATU MARE PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CONSILIUL JUDEŢEAN SATU MARE S.C. SAMGEC SRL CEPROM SA Satu Mare SC RHC RAL CRIS SRL Satu Mare Satu Mare EURO INSOLV SPRL Prim ăria orașului S.C. EXPEDIENT SRL Satu Mare A rdud Satu Mare S.C. MANITOU MED SRL Satu Mare Coperta față: Monumentul lui Tudor Vladimirescu, Târgu Jiu Coperta spate: Bustul lui Dariu Pop, Satu Mare “EROII NEAMULUI” este o revistă de cultură şi educaţie patriotică, apolitică şi neguvernamentală editată trimestrial de Asociaţia Civică “Tempora” Satu Mare şi Asociaţia Naţională Cultul Eroilor „Regina Maria” - filiala Satu Mare, în colaborare cu Muzeul Judeţean Satu Mare. REDACŢIA Redactor coordonator: col. (r) Voicu ŞICHET Redactori: prof. dr. Ioan VIMAN, dr. Lucian CUCUIET, dr. Viorel CIUBOTĂ, col. (r) Mircea BLIDERAN, dr. Viorel CÂMPEAN Colaboratori (pentru acest număr): pr. dr. Cristian BOLOŞ, lt. col. (r) Ioan BĂLĂNESCU, col. (r) Petru PRODAN, ing. Mircea PÎRLEA, prof. Carol C. KOKA, ing. ec. Cristian MAREȘ, dr. Daniela BĂLU, drd. Marta CORDEA, prof. dr. Ioan CORNEANU, Irina OBERLÄNDER- TÂRNOVEANU, prof. univ. dr. gl. bg. (r) Florian TUCĂ, comandor (r) Marius POPESCU- CĂLĂRAŞI, prof. Emilia BELEAN, Ştefan BERCI, prof. Nicolae POP, prof. dr. Ovidiu T. POP, prof. Carmen BRATOSIN, prof. Dumitru OBȘITOȘ, prof. Crina DĂRĂBAN, col. (r) Mihai BIG, pr. Vasile BURA, dr. ing. Luminiţa Cornelia ZUGRAVU, col. (r) Ştefan RUS, ing. Andrei GORŞCOVOZ, pr. prof. Gheorghe-Radu SĂLĂGIAN Fotografii: col. (r) Voicu ŞICHET Tehnoredactare computerizată: Vili Alina Marinela PFA ISSN 2067 - 5801 Contact: Satu Mare, B-dul Vasile Lucaciu nr. -
Date Calitative Despre Școlile Gimnaziale Constanța
Date calitative despre școlile gimnaziale Constanța Media Media diferenţelor Media mediilor la Număr mediilor de mediei mediilor Maximul Minimul Cod Judeţ evaluarea școli absolvire evaluarea diferenței diferenței naţională cls. 5-8 națională - absolvire 5-8 CT 165 8,62 6,84 -2,11 -4,89 -0,17 Național 5.867 8,59 6,79 -2,16 -7,11 0,26 Diferenţa mediei Media mediilor Media mediilor la mediilor Rang după Cod Număr de Rang după Judeţ Nume Mediu de absolvire cls. 5- evaluarea evaluarea diferență pe Şcoală elevi diferență pe țară 8 naţională națională - județ absolvire 5-8 CT 110 LICEUL TEORETIC 'EDUCATIONAL CENTER' CONSTANTA 1 U 9,97 9,80 -0,17 1 49 CT 113 LICEUL TEORETIC 'OVIDIUS' CONSTANTA 91 U 9,73 9,54 -0,19 2 55 CT 103 COLEGIUL NATIONAL 'MIRCEA CEL BATRAN' CONSTANTA 67 U 9,79 9,47 -0,32 3 108 CT 114 LICEUL TEORETIC 'TRAIAN' CONSTANTA 50 U 9,44 9,05 -0,40 4 146 CT 264 LICEUL 'REGELE CAROL I' OSTROV 31 R 8,44 8,03 -0,41 5 155 CT 105 COLEGIUL NATIONAL PEDAGOGIC 'CONSTANTIN BRATESCU' CONSTANTA 27 U 9,48 8,97 -0,50 6 209 CT 131 SCOALA GIMNAZIALA NR. 29 'MIHAI VITEAZU' CONSTANTA 66 U 9,32 8,75 -0,58 7 253 CT 138 SCOALA GIMNAZIALA NR. 43 'FERDINAND' CONSTANTA 32 U 9,06 8,41 -0,65 8 311 CT 136 SCOALA GIMNAZIALA NR. 39 'NICOLAE TONITZA' CONSTANTA 91 U 9,19 8,49 -0,70 9 361 CT 112 LICEUL TEORETIC 'LUCIAN BLAGA' CONSTANTA 64 U 8,82 8,10 -0,71 10 374 CT 192 SCOALA GIMNAZIALA 'TITU MAIORESCU' DULCESTI 13 R 8,64 7,92 -0,72 11 383 CT 133 SCOALA GIMNAZIALA NR. -
MONITOREPARTEA LEG1, D ECIIIETE PLIRNALE ALE CONSILIRILM DE Minirt3trii, DECIZILINI MINISTERIAL%C'07t1unicatis
10 C. \ ,Aiiul OXV Nr. 88. 10,00 EI EXEMPLAPUL Vineri 18Aprilie 1947. MONITOREPARTEA LEG1, D ECIIIETE PLIRNALE ALE CONSILIRILM DE MINIrt3TRII, DECIZILINI MINISTERIAL%C'07t1UNICATIS. ANUNTURI MEDICI ARE (DE INTERES GENERAL) Desbaterile ADONAMENTE IN LEi Partca t-a san a 11-a parlamentare PUBLICATII IN tEl lesartla t an6 luni 13 luni 11 lunAsesituae 1 lunA -10M. IN TARA: DECRETE $1 IURNALII ALE CONSILIULUI DE MIN1STRI P articular& Pentrn acordareri avrmtajelor 200.000 tern nentrn ineurajarea In. am Autoribilti de Stat, ¡nag1 comune dustrici /a Industrinsi sl fabricanti . Went pentru meseriasi si marl Or5nestI. .. .... 1.800.000 urbane MN. 375.000 360.000 ,. ineetAtentre si denuneri de ltirOm5nt 1.000.000 Autorit-A$1 comunale rurale 250.000 DEeio ,, nutorizArl pt. inflintilri de blrouri vainale 700.000 Zil :F.thimbAri de name . O rice eh:matt OND 1.200.000 ....... 1.000.000 . IN STRMNATATE IMO 2.400.000 500.000CITATIILE: Curtilor de Casalle, Conturi, Apel, Pribunalelor si notar Un exersprar din anui curent lei 10.000 o. 1.21 0.000 p II-aI 10.000 publIel 150.000 udecstorillor 75.000 anil expirati . ......I 20.000 201000 PUDLICATII PENTRU AMENAJAMENTE DE PADURI: Abonarneatul la parten 111-a (Desbaterile parlamentnrc)pentrusesiunlie paditri dela 0- 10 ha 100.000 .4rdinarc prehingitc sau extraordinare se socoieste r 10,01 20 200.000 250.000 lei lunar (minimum 20.01- 100 ."0,0 000 lun1). y ,, 100.01 203,, 1 000 000 Abonameatele sl ,, 200,01 500e, 1.500.000 publicatflle pentrn autorifati si particularl se plAtese ll i. E00.01-1000,, 2 000 000 kitticipat. -
MONUMENTUL ELOCINŢEI: VASILE L.UCACIU, DE CORNEL MEDREA
MONUMENTUL ELOCINŢEI : VASILE l.UCACIU, DE CORNEL MEDREA NEGOIŢA LAPTOIU Treptat, treptat, tributul de recunoştinţă ce-l datrrăm înainta• şilor iau forme mai concrete, materializindu-se adesea în memorabile monumente. Asemenea restituiri înseamnă nu numai cinstirea unor fap te şi eroi mereu prezenţi în amintirea noastrli, ci mult mai mult, actua lizarea şi definirea prin intermediul limbajului univf>rsal al artelor. a ceea ce alcătuieşte chintesenţa fiinţei noastre naţionale. Localizarea prin monumente a istoriei trecute duce in c.:cle din urmă la configurarea geo grafiei noastre spirituale, bogat rep1·ezentată pe întregul teritoriu. Pentru părţile nord-vestice ale României, istoria frămintată a s!îrşitului de veac trecut şi începutul veacului nostru se confundă şi se identifică îndeaproape cu biografia zburiumati:i a marelui tribun - lup tător pentru cauza libertăţii şi demnităţii naţi onale - Vasile Lucaciu. Eforturile şi sacrificiile sale mtru implinirea năzuinţelor legitim e ale populaţiei româneşti - majorita1·e şi în aceac:;tă parte de ţară - l-au ridicat tn conştiinţa contemporanilor pî r.ă la dimensiuni legendare, nu mele său devinind sinonim cu acela de libertate. Aici, numai haiducul Pintea-Viteazul mai fusese ascultat, urmat şi cîntat cu atita înflăcărare. Născut în 29 ianuarie 1852 în localitatea Apa-Seini, judeţul Satu Mare, urmează liceul Ia Baia Mare, după care timp de şase ani frec ventează Institutul „Propaganda Fide" din Roma, primind diplom1 de <loctor în teologie şi filozofie. Intors in ţară, prr,ieseai'.ă mai intîi «a preot în comuna Sincrai, d1n judeţul Sălaj. După c-iţiva ani este numit profe sor de limba română în Sătmar, intrînd în 1881 în viitoarea luptelor pentru a restabili dreptatea şi libertatea, istoric argumentate. -
Timisoara-Monumente-De-Arta-Plastica
DIRECŢIA PENTRU CULTURĂ, CULTE ŞI PATRIMONIUL CULTURAL NAŢIONAL A JUDEŢULUI TIMIŞ CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA TIMISOARA , MONUMENTE DE ARTA PLASTICĂ TIMIŞOARA • ROMÂNIA 2002 APOSTROF Orice oraş care se respectă are o bogată zestre de artă monumentală. Prin ea, şi cu ajutorul ei, se defineşte personalitatea respectivei aşezări. Timişoara nu face excepţie de la această regulă, cu toate că cea mai veche statuie ce a supravieţuit timpului, datează abia din prima jumătate a secolului al XVIII-lea. Căzută sub stăpânire otomană pe o lungă perioadă de 164 de ani, Timişoara devine nu doar reşedinţă a paşalâcului, ci şi un punct militar şi strategic al Imperiului Otoman, autorităţile nefiind preocupate decât de multele evenimente sângeroase care zguduie Banatul şi zonele învecinate. Strânsă în chingile unei administraţii orientale, preocupată în exclusivitate de necesităţile de ordin militar, cetatea Timişoarei pierde pasul cu dezvoltarea civilizaţiei europene, rămânând un oraş medieval prăbuşit într-o dezordine şi crasă nepăsare. După recucerirea ei de către trupele imperiale austriece conduse de prinţul Eugeniu de Savoia (18 octombrie 1716) altele au trebuit să fie priorităţile; începând cu refacerea din temelii a oraşului, continuând cu reforma administrativă, etc. Nici anii care au urmat nu au fost mai prielnici artelor confirmând un cunoscut dicton: când armele vorbesc, muzele tac. Războaiele franca-austriece, care au urmat, epidemiile devastatoare de ciumă i-au îndepărtat pe cei ce conduceau bătrâna cetate de preocupările artistice iar pe artişti i-au alungat spre zone mai liniştite. Şi astfel se explică faptul că primul monument care a supravieţuit timpului este statuia Sf.Nepomuk, realizată în stil baroc la 1722 (aflată astăzi într-o condamnabilă stare de degradare). -
Florica CRUCER.U UN MARE SCULPTOR OOBROGEAN: ION JALEA (1887-1983)
Florica CRUCER. U UN MARE SCULPTOR OOBROGEAN: ION JALEA (1887-1983) „ Toţi oamenii, din totdea una şi de oriunde, îşi iubesc Jocurile unde s-a u mlscut. Dar la noi poate mai mult decâ t atât; noi suntem neamuri lega te strâns de pclmânt, de Jocurile în care ne-am pomenit, aşa încâ t purtclm cu noi, ca pe zestrea cea mai de preţ, chiar daccl viaţa ne împinge sc1 hcllclduim pe alte meleaguri, amin tirea dragcl a oamenilor şi pclmânturilor în tre care am venit pe lume. Pen tru mine Dobrogea rcl mâne, aşadar, tclrâmul cel mai minunat din câ te am vclzut în viaţa mea. Aici m-am simţitîntotdea una fericit şi ori de câ te ori trec Dunclrea şi azi mi se pare cel fa c drumulîn tors ccl tre o ţarcl de basm. Dobrogea este un tclrâ m al perspectivelor lungi, al orizontului la rg deschis. Aici artistul poate cu adevclrat în văţa şi cunoaşte liberta tea şi sem nifica ţia dimensiunilor". Ion Ja lea 1970 Dobrogea a fost - şi continuă să fie - pentru artişti „lumina luminii". Către ea au pornit, la finele unui veac academic, Teodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Eugeniu Voinescu, Nicolae Vermont, Dimitrie Hîrlescu ş.a., lăsând, prin opere, mărturii ale întâlnirii lor cu Dobrogea. Dar, marii pictori ai acestui ţinut şi ai acestei lumini, în fortăreaţa cărora, această întâlnire le-a deschis calea către observarea naturii, către luminozitatea culorii aparţin generaţiilor imediat următoare. George Petraşcu, Nicolae N. Tonitza, Francisc Şirato, Iosif Iser, Ştefan Dimitrescu, Nicolae Dărăscu, Jean Al. Streriadi, Petre Iorgulescu-Yor, Ion Theodorescu Sion, Rodica Maniu, Samuel Miitzer, Nutziu Acontz, Vasile Popescu, Lucian Grigorescu, Cecilia Cuţescu Storck, Paul Miracovici, Micaela Eleutheriade, Lucia Dem. -
Multicultural and Intercultural Common Heritage in Transylvania
International Journal of Education, Culture and Society 2017; 2(5): 147-157 http://www.sciencepublishinggroup.com/j/ijecs doi: 10.11648/j.ijecs.20170205.12 ISSN: 2575-3460 (Print); ISSN: 2575-3363 (Online) Multicultural and Intercultural Common Heritage in Transylvania Ildikó-Csilla Takács Business Administration Doctoral School, Bucharest University of Economic Studies, Bucharest, Romania Email address: [email protected], csillatakacs12gmail.com To cite this article: Ildikó-Csilla Takács. Multicultural and Intercultural Common Heritage in Transylvania. International Journal of Education, Culture and Society. Vol. 2, No. 5, 2017, pp. 147-157. doi: 10.11648/j.ijecs.20170205.12 Received: February 18, 2017; Accepted: February 27, 2017; Published: October 31, 2017 Abstract: The focus of this paper is the examination of multicultural and intercultural values along with the description of cultural heritage in order to support the hypothesis that these principles have an impact on educational cooperation practices and semantic features of cultural entities. The study presented in this paper will show that intercultural awareness is crucial, since a nation passes on its culture to its youth so as to preserve its national character for the future. My purpose is to develop consciousness of the Transylvanian people belonging to the Romanian, Hungarian and the Saxon cultures, as they became the melting pot of all these forces, merging the Transylvanian character in a truly national culture. Therefore, teaching and learning about intercultural communicative competence is a challenge to raise students’ awareness of their own culture, as well as to help them interpret and understand other cultures. It is not just a body of knowledge, but a set of practices requiring information, skills, attitudes which make what culture is: language that maintains discourse relations by providing, in a concise way, an ocean of information about how people conceptualize the world around them.