DOCSLIB.ORG

Revistă De Ştiinţă Şi Cultură

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Revistă De Ştiinţă Şi Cultură REVISTă DE ştiinţă şi CULTURă Nr. 9-10 (171-172) 2009 SEPTEMBRIE-OCTOMBRIE CHIşINăU Publicaţie editată cu sprijinul Institutului Cultural Român REVISTă DE ştiinţă şi CULtură Editor Echipa redacţiei ISSN 0235-9111 Redactor-şef Alexandru BANToş Redactor-şef Viorica-Ela CARAMAN adjunct Redactor Tatiana FISTICANU Lector Veronica ROTARU Procesare Oxana BEJAN computer Concepţie Mihai BACINSCHI grafică Coperta Teodor BUZU (I – Spre Lumină; IV – Bărci) şi interior I–XVI (pagini color) Colegiul A lexei ACSAN, Ana BANTOŞ, Vla di mir BEŞ­LEA­Gă, Iulian BOLDEA de redacţie (Târgu-Mureş), Mircea BOR­CI­LĂ (Cluj), Leo BUT­NARU, Gheor ghe CHI VU (Bu cu reşti), Mi hai CIMPOI, Ana tol CIO BA NU, Ion CIO CANU, Theo dor CO DREA NU (Huşi), Anatol CO DRU, Nico lae DA BI­JA, Stelian DUMIS­TRĂCEL (Iaşi), Andr ei eşanu, Nicolae FELECAN (Baia Mare), Iulian FILIP, Victor V. GRE­CU (Sibiu), Ion HA­DÂRCĂ, Dan MĂNUCĂ (Iaşi), Nic olae MĂT­CAŞ, Ion MELNICIUC, Cristinel MUNTEANU (Brăila), Adrian Dinu RACHIERU (Timişoara), Mina-Maria RUSU (Bucureşti), Marius SALA (Bu cur eşti), Dumi tru TIUTIUCA (Gala ţi), Ion UNGU­REANU, Diana VRABIE (Bălţi) Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al A.Ş.M., prin Hotărârea nr. 61 din 30 aprilie 2009, a recunoscut calitatea ştiinţifică de profil a revistei „Limba Română”. Orice articol publicat în revista „Limba Română” reflectă punctul de vedere al autorului şi nu coincide neapărat cu cel al redacţiei. Textele nepublicate nu se recenzează şi nu se restituie. Pentru corespondenţă: Căsuţa poştală nr. 83, bd. Ştefan cel Mare nr. 134, Chişinău, 2012, Republica Moldova. Tel.: 23 84 58, 23 87 03 e-mail: [email protected] pagina web: www.limbaromana.md 3 SUMAR AUTOGRAF Ion HADÂRCĂ DESPRE LIMBă, POEZIE, LITERATURă 6 DOINă 7 DIMENSIUNI ALE UNITĂŢII NOASTRE L IMBA ROMÂNă ÎN REPUBLICA MOLDOVA. DREPTUL LA NORMALITATE 8 ImportANTă MANIFESTARE DEDICATă CăRţII 11 CĂRŢI şi ATITUDINI C ristinel MUNTEANU O AntoloGIE COşERIU DE REFERINţă 14 Theodor CODREANU O BREşă ÎN MENTALITATEA GENERAţIEI 2000 17 Doina CERNICA COPIL LA RUşI DE LEO BUTNARU. LITERATURă CU MAJUSCULă 21 Titu POPESCU RISIPIREA – O „CRONICă BUcoVINEANă” 26 ION HADÂRCĂ – 60 A lexandru BANTOŞ DREPT şI NEÎNVINS 29 Ion HADĂRCĂ Să VAloriFICăM şaNSA PE CARE NE-O OFERă istoriA 30 Ana BANTOŞ ION HADÂRCă: MAI SPRE CER, BIBLIOTECA 36 Constantin CIOPRAGA Sonetele LUI ION HADÂRCă 40 T udorel URIAN TRANZIţIA dincolo DE PRUT 42 REFERINţE CRITICE 45 POESIS Ion HADĂRCĂ SUNTEM într-o Părere; DOSOFTEI ACUM; PROCURÁ- TORUL IUDEII; DIN STRUCTURA DELIRULUI; NICI într-o limbă POEMUL; MUSCA LUI OBAMA; OCHIUL DE VE- GHE; AGON; ALTE NOIME (1); ALTE NOIME (2); Păianje- NUL AL TREILEA BENEDICT 47 4 critică , ESEU V iorica-Ela CARAMAN TEMPORALITATEA – CRITERIU DE DEFINIRE A IMAGINARULUI poetic (contemporAN) 56 Florica Bodiştean PROPUNERI PENTRU O CLASIFICARE MODALă A LIRICULUI 72 Theodor CODREANU CONSTANTIN VIRGIL NEGOIţă şI LOGICA RAIULUI 79 Iulian BOLDEA ION HELIADE RăDULESCU. ROLURI şI MăşTI ALE POEZIEI 89 PRO DIDACTICA CONTRIBuţIE ÎNSEMNATă LA DEZVOLTAREA PATRIMONIULUI PEDAGOGIC 96 Loretta HANDRABURA ÎNVAţă-Mă CUM Să ÎNVăţ şI Să-I ÎNVăţ! 98 Victoria FONARI Aport INOVATOR LA metodicA PREDăRII LITERATURII ROMÂNE 100 Ludmila MetodicA PREDăRII CREATIVE ARMaşu-CanţÂR A LITERATURII ROMÂNE 103 Viorica PROVOCARE PENTRU O POSIBILă metodoloGIE GORAŞ-POSTICĂ A EDUCAţIEI LITERAR-artistice 105 Ludmila CAŞU O CArte A PROFESORULUI DE LITERATURă 107 Ludmila BERZOI O NOUă perspectiVă DE ABORDARE A LITERATURII ÎN şcoALă 108 DIALOGUL ARTELOR Lina CODREANU CASA – CENTRU EXISTENţIAL 109 TEODOR BUZU şI DIVERSITATEA Armoniilor CROMATICE (PAGINI color) I-XVI Teodor BUZU UN POPOR CUlt TREBUIE Să-şI PăSTREZE RăDăCINILE. INTERVIU DE ALEXANDRU BAntoş 113 C laudia PARTOLE UN pictor CU VIZă DE REşEDINţă PRETUTINDENI... 117 Corina TUDOSE SUB LACRIMI, LICăREA SURÂSUL... 119 5 ADRIAN DINU RACHIERU – 60 CărtURAR DE ELITă 121 Alexandru BANTOŞ ÎN LITERATURă conteAZă SOLIşTII, în dialog cu NU corişTII 122 A drian Dinu RACHIERU Adrian Dinu RACHIERU EMINESCU şI BASARABIA 130 ALEXANDRU LUNGU şI „POVARA UMBREI” 140 Mihai CIMPOI DEţINăTORUL DE BUSOLă VAlorică 144 Ana BANTOŞ ADRIAN DINU RACHIERU. MODERNISM – POSTMODERNISM, UN DIAloG continUU 147 V aleria Manta TĂICUŢU NECESITATEA SEMNALăRII şI condAMNăRII LUI HOMO ZAPPIENS 152 Diana VRABIE DESPRE LEGEA CONSERVării SCAUNULUI SAU DIN NOU ÎN CăUTAREA PERSONAJULUI 154 Vladimir BeşleaGă VAREGUL CăLăTOR SAU OMUL CU O SUTă DE... OCHI 158 REFERINţE CRITICE 160 Aniversări Vlad POHilă IRINA CONDREA – O PREZENţă meritorie ÎN LINGVISTICA NOASTRă 162 ADEVĂRUL DESPRE NOI A ndrei eşanu, ÎNTEMEIEREA ţăRII MOLDOVEI. Valentina eşanu VOIEVOZI DIN SEC. AL XIV-LEA 166 ITINERAR LEXICAL Cristinel MUNTEANU FRAZeoloGIA ÎN PRIMELE TEXTE LITERARE ROMÂNEşTI 184 N icolae FELECAN NOţIUNEA DRUM ÎN LIMBA ROMÂNă (IV) 193 DUMITRU IRIMIA ÎN POSTUMITATE Mioara KOZAK DUMITRU IRIMIA – O Altă CITIRE... 201 Daniela VOINEA ECCE MAGISTER 205 AUtori 207 6 Limba ROMÂNĂ Ion HADÂRCă DESPRE limbă, POEZIE, LITERATURă Limba este lancea adevărului. Adevărata muzică a limbii nu este sunetul, ci anume gândul. Cu nodul în gât suferinţa spune mai mult decât cu răcnete pe vârful limbii. Dintre toate aventurile spiritului Limba (cuvântul) rămâne a fi drept cea mai fasci- nantă şi mai aproape de ideea divinităţii aventură spirituală. Eminescu este cel ce şi-a tăiat din cuvânt Catedrală ca să oficieze veşnic în ea litur- ghia Limbii Române. Există poeţi egali cu propriul lor destin şi există poeţi ale căror destine se fac egale cu înseşi destinele popoarelor din sânul cărora au răsărit. Pentru a fi cu adevărat zeu Cuvântului îi lipseşte numai tăcerea. Neamul meu e tot ce se cuprinde între Tiparniţe, Altare şi Cetăţi. Oare cum s-o fi numit poporul cu cele mai frumoase şi mai înţelepte proverbe rostite pentru altcineva? Fiinţa adevăratei noastre istorii nu poate fi atinsă fără integrarea adevăratei istorii în noi. Unica amintire lăsată omului după alungarea lui din rai pare a-i fi rămas Poezia! AUTOGRAF 7 8 Limba ROMÂNĂ LIMBA Română ÎN REPUBLICA MOLDOVA. DREPTUL LA NORMALITATE Cu acest titlu la Casa Limbii Române „Nichita Stănescu” din Chişinău s-a desfăşurat pe 29 august un simpozion la care au participat oameni de ştiinţă, scriitori, profesori, studenţi. Deschizând întrunirea, Alexandru Bantoş, director al Casei Limbii Române şi redactor-şef al revistei „Limba Română”, a remarcat faptul că „astăzi, după douăzeci de ani de la adoptarea Legislaţiei lingvistice care şi-a propus să creeze premisele necesare pentru ameliorarea climatu- lui lingvistic în Republica Moldova, avem sentimentul de jenă, de neîmplinire spirituală. Cele trei legi adoptate în 1989 – „Cu privire la statutul limbii de stat în R.S.S.M.”, „Cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul R.S.S.M.” şi „Cu privire la revenirea limbii moldoveneşti la grafia latină” – au constituit un imbold puternic pentru extinderea funcţionării limbii de stat în toate sferele de activitate. Dar, întrucât această legislaţie a fost elaborată pe vremea Uniunii Sovietice şi nu a beneficiat de cadrul juridic adecvat pentru un stat suveran şi independent, cum a devenit Republica Moldova după 1991, eficienţa multor prescriţii legislative este minoră”. În continuare vorbitorul a făcut o analiză amplă a factorilor obiectivi şi subiectivi ce au frânat implementarea legilor despre lim- bă. „Eşecurile noastre, a subliniat Alexandru Bantoş, se află, desigur, în strânsă legătură cu marea politică şi cu interesele geostrategice focalizate în zonă, având impact negativ asupra dezvoltării noii formaţiuni statale des- prinse din imperiul bolşevic, multe însă au depins doar de noi. Cu părere de rău, trebuie să recunoaştem că nu am fost consecvenţi şi perseverenţi în promovarea idealuri- lor naţionale, inclusiv a celor legate de renaşterea limbii române. Politicienii noştri, exprimând interese înguste şi efemere de partid, nu au dorit / ştiut să apere identitatea naţională a românilor basarabeni, acţiunile lor în acest domeniu, de regulă întârziate, fiind întreprinse după ezi- tări îndelungi. În acest răstimp indolenţa, oportunismul, DIMENSIUNI ALE UNITăţii NOASTRE 9 Simpozionul „Limba română. Dreptul la normalitate” neîncrederea au pătruns în toate păturile sociale, din care motiv ne-am pome- nit dezbinaţi şi fără perspectivă clară de realizare a idealurilor naţionale. Nu am ţinut cont de faptul că în 1989 am repurtat anumite victorii pentru că am fost uniţi. Iată de ce, ajunşi în cel de-al douăzecilea an de la adoptarea Legisla- ţiei lingvistice, avem puţine motive să vorbim despre împliniri. Acum suntem datori să adresăm un pios omagiu doar celor care nu mai sunt cu noi şi care au făcut tot ce le-a stat în puteri pentru a schimba faţa Republicii Moldova şi, implicit, a limbii române. În acest sens trebuie să amintim numele lui Ion Dumeniuk şi Nicolae Costin, Doina şi Ion Aldea-Teodorovici, Silviu Berejan şi Nicolae Corlăteanu, Grigore Vieru şi Gheorghe Ghimpu, Sergiu Rădăuţanu şu Lidia Istrati, Valeriu Rusu şi Eugeniu Coşeriu, Mioara Avram şi George Prutea- nu, Constantin Ciopraga şi Dumitru Irimia, Alexei Marinat şi Vasile Vasilache, Andrei Vartic şi Petre Teodorovici, Nicolae Testemiţeanu şi Bogdan Istru, Ale- xandru Cosmescu şi Nicolae Costenco, I. C. Ciobanu şi Andrei Lupan, Victor Ciutac şi Veniamin Apostol, Valeriu Cupcea şi Eugen Ureche, Emil Loteanu şi Grigore Grigoriu, Mihai Grecu şi Igor Vieru, Ion Osadcenco şi Ion Vasilenco, Lazăr Ciobanu şi Vasile Ciocanu, Vasile Coroban şi Vasile Badiu, Nicolae Sulac şi Serghei Lunchevici, Ion Mocreac şi Vasile Melnic, Ion Gheorghiţă,
Load more

Recommended publications
  • Jurnalistii 9.Indd
    Jurnaliștii contra corupţ iei9 Chişinău, 2014 CZU 328.185(478)(082)=135.1=161.1 J 93 Pictor: Ion Mîţu Această lucrare este editată cu suportul fi nanciar al Fundaţiei Est-Europene, din mijloacele oferite de Guvernul Suediei şi Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei. Opiniile exprimate în ea aparţin autorilor şi nu refl ectă neapărat poziţia Transparency International – Moldova şi a fi nanţatorilor. Difuzare gratuită Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii Jurnaliştii contra corupţiei: [în Rep. Moldova] / Transparency Intern. Moldova; pictor: Ion Mâţu. – Ch.: Transparency Intern. Moldova, 2014 (Tipogr. “Bons Offi ces” SRL). – ISBN 978-9975-80-108-9 [Partea] a 9-a. – 2014. – 280 p. – Text: lb. rom., rusă. ISBN. 978-9975-80-864-4 800 ex. – 1. Jurnalişti – Corupţie – Republica Moldova – Combatere (rom., rusă). Copyright © Transparency International - Moldova, 2014 Transparency International - Moldova Str. „31 August 1989”, nr. 98, of. 205, Chişinău, Republica Moldova, MD-2004 Tel. (373-22) 203484, e-mail: offi [email protected] www.transparency.md ISBN 978-9975-80-108-9 ISBN 978-9975-80-864-4 Cuprins: Cuvânt înainte .................................................................................................... 6 Copiii satului şi afacerile primarului, Tudor Iaşcenco .................................. 7 Imperiul lui Plahotniuc, Mariana Rață........................................................ 11 Interesele avocatului copilului sau pentru cine lucrează Tamara Plămădeală?, Natalia Porubin ..................................................................... 16 Locuinţe ieftine pentru procurori bogaţi, Olga Ceaglei ..............................21 Localitatea Ghidighici, „afacerea” familiei Begleţ, Lilia Zaharia .............. 25 Сага о недоступе к информации, Руслан Михалевский ........................ 27 Cât l-a costat pe Nichifor luxul de la puşcărie?, Iana Zmeu ....................... 33 Averile şi veniturile ascunse ale procurorului Gherasimenco. „El se temea să nu-l afl e lumea că are casă aşa de mare”, Pavel Păduraru ..........
    [Show full text]
  • Ethnicity, Confession and Intercultural Dialogue at the European Union's
    Munich Personal RePEc Archive Ethnicity, Confession and Intercultural Dialogue at the European Union’s East Border Brie, Mircea and Horga, Ioan and Şipoş, Sorin University of Oradea, Romania 2011 Online at https://mpra.ub.uni-muenchen.de/44082/ MPRA Paper No. 44082, posted 31 Jan 2013 05:28 UTC ETHNICITY, CONFESSION AND INTERCULTURAL DIALOGUE AT THE EUROPEAN UNION EASTERN BORDER ETHNICITY, CONFESSION AND INTERCULTURAL DIALOGUE AT THE EUROPEAN UNION EASTERN BORDER Mircea BRIE Ioan HORGA Sorin ŞIPOŞ (Coordinators) Debrecen/Oradea 2011 This present volume contains the papers of the international conference Ethnicity, Confession and Intercultural Dialogue at the European Union‟s East Border, held in Oradea between 2nd-5th of June 2011, organized by Institute for Euroregional Studies Oradea-Debrecen, University of Oradea and Department of International Relations and European Studies, with the support of the European Commission and Bihor County Council. CONTENTS INTRODUCTORY STUDIES Mircea BRIE Ethnicity, Religion and Intercultural Dialogue in the European Border Space.......11 Ioan HORGA Ethnicity, Religion and Intercultural Education in the Curricula of European Studies .......19 MINORITY AND MAJORITY IN THE EASTERN EUROPEAN AREA Victoria BEVZIUC Electoral Systems and Minorities Representations in the Eastern European Area........31 Sergiu CORNEA, Valentina CORNEA Administrative Tools in the Protection and Promotion of the Rights of Ethnic Minorities .............................................................................................................47
    [Show full text]
  • Rim Nr.3-4-12-NOV-2010.Pmd
    SUMAR • Studii pontice – SERGIU IOSIPESCU – Închiderea Mării Negre sub otomani (II) ............... 1 – MIRCEA SOREANU – Fortificaţii şi porturi otomane la Marea Neagră ...... 12 • Istorie militară şi lingvistică REVISTA DE ISTORIE MILITAR~ – Dr. CRISTIAN MIHAIL – Influenţa limbajului militar (daco-) roman asupra limbii române (I) ................................................................................................ 21 Publicaţia este editată de Ministerul Apărării Naţionale, prin • Originile Europei şi ale naţiunilor ei Institutul pentru Studii Politice – ALEXANDRU MADGEARU – Un efemer regat gepidic în Transilvania ...... 27 de Apărare şi Istorie Militară, – FLORIAN DUMITRU SOPORAN – Solidarităţi etnice în Ungaria medievală: membru al Consorţiului Acade- apărarea patriei şi apărarea creştinătăţii în prima jumătate a secolului al XV-lea ..... 38 miilor de Apărare şi Institutelor pentru Studii de Securitate din • Istorie modernă şi contemporană cadrul Parteneriatului pentru – General-maior (r) dr. MIHAIL E. IONESCU, CARMEN RÎJNOVEANU Pace, coordonator naţional al – Arhitectura păcii după un război hegemonic. Congresul de la Viena (1815) Proiectului de Istorie Paralelă: şi căderea Zidului Berlinului (1989): privire comparativă ............................... 58 NATO – Tratatul de la Varşovia – General-maior (r) dr. MIHAIL E. IONESCU – Interviu cu ambasadorul Ion Diaconu........................................................................................................ 68 COLEGIUL DE REDAC}IE – M. MIHĂILESCU, RALUCA IOSIPESCU
    [Show full text]
  • Limba Română – Memorie, Cetate Și Stindard
    EVENIMENT LIMBA ROMÂNĂ – MEMORIE, CETATE ȘI STINDARD Arcadie SUCEVEANU Președinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova De aproape trei decenii, zilele de la sfârșitul lui august se asociază în mintea basarabenilor cu Sărbă- toarea limbii române. Și tot de atâta timp ne întrebăm adesea dacă faptul de a-ți vorbi limba poate constitui un prilej de sărbătoare. Or, se știe, aerul se respiră, pâi- nea se mănâncă, limba se vorbește – nu se sărbătorește. Ori de câte ori suntem puși să răspundem la această întrebare, argumentul justificator este că noi, basarabenii și nord-bucovinenii, reprezentăm un caz aparte în istorie, și că, de fapt, în această zi nu sărbă- torim doar oficializarea limbii române ca limbă de stat în Republica Moldova, ci și regăsirea noastră în adevăr și istorie, revenirea la matricea ființială românească. Acțiunile legate de această dată conțin și efortul de a depăși criza de identitate, dezechilibrul moral ce ne- au măcinat ființa. Pe 31 august sărbătorim o limbă În consecință, nivelul limbii române vorbite în care zeci, sute de ani a fost nedreptățită și umilită la ea Republica Moldova este în continuare unul deplorabil acasă, o limbă căreia i s-a schimbat denumirea și i s-a (deși nu la fel de dezastruos ca înainte de 1991). Pe impus un alfabet străin, căreia i s-a rezervat, în toate de o parte, nu putem să nu recunoatem că astăzi epocile, rolul de cenușăreasă – mai întâi sub ocupația elita intelectuală vorbește o limbă expresivă, plastică țaristă, apoi sub cea sovietică, dar și în perioada ac- și colorată, că în școli și grădinițe copiii vorbesc tuală, când s-ar părea că nimic nu o mai împiedică să incomparabil mai bine și mai coerent limba română revină în elementul ei firesc.
    [Show full text]
  • I INTRODUCTION Moldavia, the Smallest Republic in the Soviet Union, Has Been a Territorial Football Between Romania and Russia
    INTRODUCTION Moldavia, the smallest republic in the Soviet Union, has been a territorial football between Romania and Russia for well over 100 years. Like the Baltic republics, it fell within the Soviet sphere of influence under the l939 Molotov-Ribbentrop pact, and there is reason to believe that some Moldavians may now wish to follow the lead of the Baltic republics in pressing for secession from the USSR. The 64 percent of the republic's population that is ethnic Moldavian has its cultural heart in Romania and, at the very least, seeks freer contacts with Romanians across their common frontier. In the past 18 months Moldavian political and social life has been transformed. Fledgling independent groups have developed into major new political movements, such as the Moldavian Popular Front with a membership of between 700,000 and one million. Other independent groups include the Alexe Mateevici Club which led the successful drive to establish Moldavian as the official language of the republic, the Moldavian Democratic Movement aimed at establishing a state that adheres to the rule of law, the Moldavian Green Movement which works to increase public awareness of ecological issues, and others. Groups of citizens in late l988 began braving the wrath of the local authorities by organizing small public protests. By March l989 the rallies had grown to include as many as 80,000 demonstrators who were calling, among other things, for the i removal of Moldavia's Party leaders. Both the protestors and the Moldavian government often turned to violence. The most egregious such instances of reciprocal violence occurred in l989 on February 12 and 26, March 12 and November 7.
    [Show full text]
  • Ninela Caranfil
    Ninela Caranfil BĂRBAȚII DIN VIAȚA MEA Ninela Caranfil BĂRBAȚII DIN VIAȚA MEA (Eseuri, portrete de creație, tablete, aduceri-aminte, omagieri…) Chișinău 2017 Dedic această carte fiicei mele Laura CUPRINS O ACTRIȚĂ DRAGĂ, PRINTRE OAMENI DRAGI (În loc de prefață) (Vlad POHILĂ). 7 CEI MAI DRAGI… ........................................15 Părinții mei .............................................15 Frații mei ..............................................19 Anatol Ciocanu .........................................21 Liubomir Iorga .........................................87 CEI DRAGI… .............................................91 ATITUDINI .............................................173 STRICT PERSONAL ......................................219 ACTRIȚA NINELA CARANFIL ÎN OGLINDA UNUI VOLUM PENTRU URMAȘI (În loc de postfață) (Vlad POHILĂ, Valeriu RAȚĂ) ......................... 245 REFERINȚE ȘI APRECIERI DESPRE ACTIVITATEA ARTISTEI. 253 ICONOGRAFIE ........................................ 257 Motto: „Viața mea! Viața mea! O clipă de-ar fi fost să ție A fost tot ce vrei: Am întrerupt cu ea Câteodată floare, O veșnicie! Câteodată fiară, Și-am ispășit Câteodată clopot ce se certa cu cerul. Cu suferinți – o mie. Am ispășit Viața mea! Cu câte-o bucurie. A fost tot ce vrei.” Lucian Blaga BĂRBAŢII DIN VIAŢA MEA 9 O ACTRIȚĂ DRAGĂ, PRINTRE OAMENI DRAGI (În loc de prefață) u m-aș mira dacă cineva, citind titlul acestei cărți, ar deduce nu- Nmaidecât că are a face cu un volum de scrieri sentimentale sau naturaliste, amoroase sau erotice… Unii dintre
    [Show full text]
  • Cultura În Moldova
    ISSN 1857-1506 CULTURA ÎN MOLDOVA BULETIN DE INFORMARE ŞI DOCUMENTARE IANUARIE-DECEMBRIE 2015 Biblioteca Naţională a Republicii Moldova Chişinău, 2016 CZU 008(478) Director general: Elena Pintilei Alcătuitor: Maria Sargun Redactor : Tatiana Bahmuteanu Coperta: Dragoş Popa Miu Cultura în Moldova: Buletin de informare şi documentare: ianuarie-decembrie 2015 / Biblioteca Naţională a Republicii Moldova; dir. gen.: Elena Pintilei; alcăt.: Maria Sargun. – Chişinău: BNRM, 2016 (Chişinău: Imprimeria BNRM). – 368 p.; 20 cm: F. preţ, 30 ex. © Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, 2016 ARGUMENT Buletinul bibliografic „Cultura în Moldova” constituie o parte componentă a sistemului de publicaţii bibliografice, editate de Biblio- teca Naţională a Republicii Moldova. Lucrarea prezintă un buletin de informare şi documentare destinat diverselor categorii de beneficiari (cercetători, teoreticieni ai culturii, lucrători în domeniul culturii şi artei, oameni de creaţie, bibliotecari, studenţi etc.). Buletinul este o lucrare curentă cu o periodicitate anuală. Referinţele bibliografice sunt clasificate conform tabelelor CZU. Baza de date „Cultura în Moldova” se efectuează în programul de bibliotecă SIBIMOL, cu afişare în aplicaţia locală (OPAC). Buletinul este alcătuit pe baza descrierilor bibliografice selectate din producţia de tipar naţională, intrată curent în fondurile Bibliotecii Naţionale. În buletin sunt incluse titluri de cărţi, articole din culege- ri, din publicaţii seriale, recenzii, ce vizează diverse probleme privind domeniile culturii şi artei în Republica Moldova. Au fost selectate ma- terialele ce oglindesc prezenţele cultural-artistice ale Moldovei peste hotare (participare la expoziţii, festivaluri, concursuri internaţionale, colocvii, simpozioane, turnee, călătorii de documentare etc.), apărute în publicaţiile seriale din Republica Moldova. Materialele despre cultura şi arta Moldovei publicate în presa de peste hotare sunt oglindite în buletinul de informare „Moldavistica” (Exteriorica), compartimentul Bibliografiei Naţionale a Moldovei.
    [Show full text]
  • Politica Externă a Republicii Moldova De La Independenţă La Președinţia Lui Vladimir Voronin
    Politica externă a Republicii Moldova De la independenţă la președinţia lui Vladimir Voronin Volumul I Ileana Racheru P R M D V V V I Bucureşti, 2020 Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României RACHERU, ILEANA Politica externă a Republicii Moldova : de la independenţă la preşedenţia lui Vladimir Voronin / Ileana Racheru. - Bucureşti : Monitorul Oicial R.A., 2020- vol. ISBN 978-606-035-050-7 Vol. 1. - 2020. - Conţine bibliograie. - ISBN 978-606-035-047-7 94 Cuprins INTRODUCERE...................................................................................................................................... 9 Context...................................................................................................................................................... 12 Deruta psihologică și cunoașterea limitată a realităților de politică internațională 12 Politica internă .......................................................................................................................................... 13 Literatura de specialitate și inovația cercetării .......................................................................... 14 Procesul de elaborare a cercetării ..................................................................................................... 15 CAPITOLUL I Concepte, teorii, scheme de analiză. Un model de analiză a politicii externe a Republicii Moldova ........................................................................................................................ 17 Structura metodologică
    [Show full text]
  • Veniamin Apostol
    1 SUMAR Argument...............................................................................................................................2 Vitalie Ţapeş. Se mai ridică pe cer o stea..............................................................................2 Din confesiunile regizorului şi actorului V. Apostol ...........................................................4 Reflecţii despre V. Apostol....................................................................................................5 Tabel cronologic....................................................................................................................8 LUCRĂRI SEMNATE DE VENIAMIN APOSTOL...........................................................13 Teze. Monografii.............................................................................................................13 Articole în culegeri şi publicaţii seriale .........................................................................13 Schiţe de portret..............................................................................................................20 Interviuri. Dialoguri. Participant la diferite discuţii.......................................................24 VENIAMIN APOSTOL – ALCĂTUITOR, REDACTOR.................................................30 VENIAMIN APOSTOL – REGIZOR ŞI ACTOR..............................................................31 Montări de spectacole....................................................................................................31 Roluri interpretate
    [Show full text]
  • Grigore Vieru „Despre Grigore Vieru Am Putea Spune Că Este Ultimul Poet Cu Basarabia În Glas
    „Sunt iarbă. Mai simplu nu pot fi” Gr. Vieru Noros ori clar ca o amiază, Eu sunt poetu-acestui neam Şi-atunci cînd lira îmi vibrează, Şi-atunci cînd cîntece nu am... Grigore Vieru „Despre Grigore Vieru am putea spune că este ultimul poet cu Basarabia în glas. Un poet mesianic, un poet al tribului său, obsedat de trei mituri: Limba română, Mama şi Unitatea neamului. Un poet elegiac, dar, în ciuda fragilităţii înfăţişării sale şi a vocii sale – moi şi stinse, menite parcă să şoptească o rugăciune, nu să pronunţe propoziţii aspre ca vechii profeţi – un poet dîrz, un cuget tare, un spirit incoruptibil...” Eugen SIMION APRECIERI ŞI DISTINCŢII 1967 – Premiul republican pentru tineret „Boris Glavan” pentru volumul „Versuri; Ordinul „Insigna de onoare”; Premiul I al revistei „Drujba narodov” 1978 – Laureat al Premiului de Stat al Moldovei pentru culegerea de versuri „Un verde ne vede” 1985 – Titlul onorific de Maestru Emerit al Artei din RSSM 1988 – Diploma de Onoare „H. Ch. Andersen” a Consiliului Internaţional al cărţii pentru Copii şi Tineret 1990 – Premiul pentru poezie de la revista „Flacăra”; Cartea „Mama” este apreciată ca cea mai populară carte a anului 1989, Premiul „Mihai Eminescu” de la Societatea prietenilor cărţii „Vasile Alecsandri” pentru această carte; Premiul Mare pentru literatură al Fundaţiei „Crescent”, Bucureşti; Este ales membru de onoare al Academiei Române. 1991 – Marele Premiu „Hercules” pentru literatură; Premiul Editurii „Românul” pentru contribuţie deosebită la afirmarea idealurilor de unitate naţională. 1992 – Titlul onorific „Scriitor al poporului din Republica Moldova”; Premiul revistei „Europa” pentru poziţia lui realistă cu referire la unitatea naţională; Academia Română îl propune pentru Premiul Nobil pentru Pace.
    [Show full text]
  • Universitatea Liberă Internaţională Din Moldova Free International University of Moldova
    UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAŢIONALĂ DIN MOLDOVA FREE INTERNATIONAL UNIVERSITY OF MOLDOVA FACULTATEA ISTORIE ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE HISTORY AND INTERNATIONAL RELATIONS DEPARTMENT INSTITUTUL DE ISTORIE ŞI ŞTIINŢE POLITICE INSTITUTE OF HISTORY AND POLITICAL SCIENCE HISTORY & POLITICS 2011 An. IV, Nr. 2 (8) Revistă de Istorie şi Politică ISSN 1857-4076 Universitatea Liberă Internaţională din Moldova / Free International University of Moldova Facultatea Istorie şi Relaţii Internaţionale / History and International Relations Department Institutul de Istorie şi Ştiinţe Politice / Institute of History and Political Science History & Politics Revistă de Istorie şi Politică 2011, An. IV, Nr. 2 (8) Fondator/Founder: Universitatea Liberă Internațională din Moldova Director/Director: Academician, Prof. univ., Dr. hab., Andrei Galben Redactor-sef/ Editor in chief: Conf. univ., Dr. hab., Pavel Parasca Redactor-şef adjunct/ Deputy Editor in chief: Conf. univ., Dr. Ludmila Coadă Secretari ştiinţifici/scientific secretaries: MA Viorica Ţîcu, MA Larisa Patlis Colegiul de redacţie/Board of editors: Prof. univ., Dr. Mihnea Berindei (Universitatea Paris VII, Franţa) Prof. univ., Dr. Andrei Brezeanu (Universitatea Catolică din Wasington, SUA) Prof. univ., Dr. Keith Hitchins (Universitatea Illinois, SUA) Prof. univ., Dr. Marcel Otte (Universitatea din Liège, Belgia) Prof. univ., M. C. al Academiei Române, Dr. Victor Spinei (Institutul de Arheologie, Iaşi) Prof. univ., Dr. Stèphane Courtois (Institutul Catolic de Studii Superioare La Roche-sur-Yon, Franţa) Prof. univ., Dr. Ioan Caproşu (Universitatea “Al. I. Cuza”, Iaşi, România) Conf. univ., Dr. Herald Heppner (Universitatea Graz, Austria) Conf., univ., Dr. Vasile Tabără, (Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu, România) Acad., Prof. univ., Dr. hab. Andrei Eşanu (Academia de Ştiinţe a Moldovei) Prof. univ., Dr. hab., Gheorghe Postică (ULIM) Conf.
    [Show full text]
  • Proquest Dissertations
    LITERATURE, MODERNITY, NATION THE CASE OF ROMANIA, 1829-1890 Alexander Drace-Francis School of Slavonic and East European Studies, University College London Thesis submitted for the degree of PhD June, 2001 ProQuest Number: U642911 All rights reserved INFORMATION TO ALL USERS The quality of this reproduction is dependent upon the quality of the copy submitted. In the unlikely event that the author did not send a complete manuscript and there are missing pages, these will be noted. Also, if material had to be removed, a note will indicate the deletion. uest. ProQuest U642911 Published by ProQuest LLC(2016). Copyright of the Dissertation is held by the Author. All rights reserved. This work is protected against unauthorized copying under Title 17, United States Code. Microform Edition © ProQuest LLC. ProQuest LLC 789 East Eisenhower Parkway P.O. Box 1346 Ann Arbor, Ml 48106-1346 ABSTRACT The subject of this thesis is the development of a literary culture among the Romanians in the period 1829-1890; the effect of this development on the Romanians’ drive towards social modernization and political independence; and the way in which the idea of literature (as both concept and concrete manifestation) and the idea of the Romanian nation shaped each other. I concentrate on developments in the Principalities of Moldavia and Wallachia (which united in 1859, later to form the old Kingdom of Romania). I begin with an outline of general social and political change in the Principalities in the period to 1829, followed by an analysis of the image of the Romanians in European public opinion, with particular reference to the state of cultural institutions (literacy, literary activity, education, publishing, individual groups) and their evaluation for political purposes.
    [Show full text]