Anul Ion Druţă – Scriitor Care Ne Reprezintă Neamul

Ştiinţă şi educaţieCUPRINS akademos «Ştiinţa şi educaţia sunt ca şi apele unui râu care trebuie să curgă împreună». Conferinţa internaţională pentru statele Europei Centrale şi de Sud-Est, Caucaziene, CSI, Ţările Balcanice şi cele Baltice cu genericul Politici în domeniul ştiinţei şi Revistă de Ştiinţă, educaţiei ...... 3 Inovare, Cultură şi Artă Zoran Stancic, şef-adjunct al Directoratului General pentru Cercetare, Înregistrată la Ministerul Justiţiei la Comisia Europeană. Spaţiul de cercetare al UE, deschis ţărilor vecine ...... 6 25.05.2005, nr. 189. Vladimir Voronin, preşedintele RM. Ştiinţa şi educaţia, priorităţi pe termen lung 9 Acad. Florin G. Filip, vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe Române, Igor Cojocaru, director al Institutului de Dezvoltare a Societăţii Informaţionale, A.Ş.M. Economia culturii în societatea informaţională bazată pe cunoaştere ...... 11 Dr.Victor Balmuş. Ajustarea proiectului Codului învăţământului la rigorile europene şi internaţionale ...... 19 Vorbesc elevii Liceului Academiei de Ştiinţe a Moldovei...... 21 Acad. Gh.Ghidirim, dr.hab. Gh.Ciobanu, dr.hab. Minodora Mazur. Săptămâna Uniunii Medicale Balcanice la Chişinău – eveniment de valoare internaţională .... 23 M.cor. Leonid Culiuc. Cea de-a IV-a ediţie a Conferinţei ştiinţifi ce internaţionale Materials Science and Condensed Matter Physics (MSCMP-2008) ...... 24 Rodica Frunze, doctorand. Fiziologia şi sanocreatologia: realizări şi aprecieri ... 25 Dr. Maria Gonţa. Rolul chimiei ecologice în cercetarea poluării şi dezvoltarea durabilă ...... 26 Acad. Ion Druţă. Cel de-al treilea mileniu ...... 27 Acad. Gheorghe Duca. Academicianul Ion Druţă – scriitor care ne reprezintă neamul...... 30 Acad. Mihail Dolgan. Fenomenul artistic Ion Druţă în date necunoscute (partea I) 32 Dr.Victor Ţvircun. Moştenirea istorică a lui Dimitrie Cantemir şi contemporaneitatea ...... 37 Fondator: Acad. Andrei Eşanu; Valentina Eşanu, cercetător ştiinţifi c. Dinastia Academia de Ştiinţe a Moldovei Cantemireştilor (secolele XVII-XVIII) ...... 39 Dr.hab. Tudor Stăvilă. Xilogravura religioasă în Moldova medievală. Colegiu de redacţie: Interferenţe occidentale şi regionale ...... 41 Acad. Gheorghe DUCA Acad. Teodor FURDUI Dr.hab. Vasile Pavel. Limba română – unitate în diversitate ...... 45 M.c. Ion TIGHINEANU Noi tehnologii în combaterea cancerului ...... 51 Acad. Boris GAINA Dr.hab. Anatol Rotaru. Metamorfozele utilizării undelor electromagnetice Acad. Alexandru ROŞCA milimetrice în medicină. Mit sau realitate...... 57 Acad. Ion TODERAŞ Dr. Konstantin Gudima. Marele Accelerator de Hadroni ...... 60 Acad. Valeriu CANŢER Adrian Buzatu, doctorand, Universitatea McGill, Montreal, Canada. M.c. Gheorghe MIŞCOI Cât de mult a costat LHC-ul? ...... 62 Acad. Gheorghe GHIDIRIM Acad. Andrei Ursu. Problema degradării solurilor ...... 63 Acad. Simion TOMA M.cor. Andrei Palii. Studiul şi utilizarea variabilităţii genetice în ameliorarea calităţii bobului la specia Zea mays L...... 66 Redactor-şef: Acad. Boris Gaina. Importanţa studiilor uvologice în omologarea soiurior de Viorica CUCEREANU viţă de vie ...... 72 Член-коpр. АНМ Георге Козуб. Молдавские, украинские и российские Foto: вина: прошлое, настоящее и будущее ...... 74 Vladimir Colos, Iurie Foca Dr. Natalia Ţislinscaia; Marina Podogova, doctorand; Zinaida Rotarenco, licenţiată în economie. Optimizarea compoziţiei din culturi leguminoase şi Acest număr este ilustrat cu lucrări de cerealiere pentru fabricarea produselor extrudate ...... 78 Valentina Rusu-Ciobanu din colecţiile Rudic Valery, Toderas Ion, Gudumac Valentin, Derjanschi Valery, Bulimaga Muzeului Naţional de Artă a Moldovei; Valentina, Chiriac Tatiana, Arcan Elena, Bogdan Valery, Ichim Maria. Albumul Valentina Rusu-Ciobanu. New remedies for bees ...... 81 Maeştri basarabeni din secolul XX, Dr. Veaceslav Popa; Olesea Volciuc, colaborator ştiinţifi c. Noi tehnologii de nanostructurare a materialelor semiconductoare pentru dispozitive electronice .... 84 editura “Arc”, 2004 Inga Ciobanu, cercetător ştiinţifi c stagiar. Deschideri spre o propedeutică a alterităţii ...... 86 Adresa Redacţiei: Acad. Kopi Kycyku, Tirana, Albania. Nicolae Iorga şi popoarele MD 2001 “născute într-o zodie fără noroc” ...... 90 mun. Chişinău, Gheorghe Vrabie, artist plastic. Din nou despre simboluri ...... 92 bd. Ştefan cel Mare 1 Tudor Braga, director, Centrul Expoziţional “C. Brâncuşi”, UAP, RM. et. 4, birou 432 Valentina Rusu-Ciobanu, pe măsura marilor săi dascăli ...... 103 Tel.: (+373 22) 212381 e-mail: [email protected] Noi membri de onoare ai A.Ş.M. [email protected] Acad. Evgheni Ceazov ...... 105 Acad. Momir Djurovic ...... 105 ISSN 1857-0461 Acad. Vladislav Homich ...... 106 Noi Doctori Honoris Causa al A.Ş.M. Editat la Tipografi a A.Ş.M. Dr. Irina Uvarova ...... 106 Acad. Alexandr Ciubarian ...... 107 Redacţia nu-şi asumă răspunderea pentru Dr.hab. Ion Ţurcanu ...... 107 opiniile exprimate de autori Jubilee ...... 108 Distribuire gratuită In memoriam ...... 115nr.4(11), decembrie 2008 - 1 Akademos

ANUL ION DRUŢĂ

Ion Druţă: “Mileniul trei, care a început abia acum câţiva ani, urmează să dea răspunsul la mult controversata şi poate cea mai dureroasă întrebare din câte pot ﬁ - CE ESTE, ÎN DEFINITIV, OMUL?”

2 - nr. 4(11), decembrie 2008 Ştiinţă şi educaţie

şi în vecinătatea sa, iar crearea Spaţiului European „ŞTIINŢA ŞI EDUCAŢIA de Cercetare condiţionează importanţa deosebită a relaţiilor de parteneriat dintre ţările membre cu ţă- SUNT CA ŞI APELE rile PEV. De menţionat că în luna mai anul curent, Republica Moldova a depus cererea ofi cială pentru UNUI RÂU CARE asocierea la Programul Cadru 7 al UE în domeniul ştiinţei şi dezvoltării tehnologice, instrumentul prin- TREBUIE SĂ CURGĂ cipal al UE de fi nanţare a cercetărilor în perioada 2007-2013. Statutul de ţară asociată presupune obţi- ÎMPREUNĂ” nerea drepturilor similare cu ale structurilor de cercetare din statele membre ale UE, dar, totodată, şi Între 19-21 septembrie curent, Academia de Şti- un înalt grad de responsabilitate. inţe a Moldovei a găzduit Conferinţa internaţională Despre ce înseamnă şi cum se poate materializa cu genericul Politici în domeniul ştiinţei şi educa- un parteneriat efectiv cu Occidentul a relatat Eric ţiei, la care au participat miniştrii educaţiei şi şti- Novotny, prim-vicepreşedinte al Fondului Ame- inţei, preşedinţii Academiilor de Ştiinţe din statele rican de Cercetări Civile şi Dezvoltare (CRDF). Europei Centrale şi de Sud-Est, Caucaziene, CSI, În anii 2000-2008 Guvernul SUA a oferit cerce- Ţările Balcanice şi cele Baltice. Evenimentul a în- tătorilor moldoveni 250 de granturi în valoare de trunit savanţi din 24 de ţări, precum şi reprezentanţi 8 milioane dolari. De ele au benefi ciat circa 2 mii a 9 organizaţii internaţionale. Manifestarea a fost o de savanţi, inclusiv tineri. Triada instruire-cerce- continuare a Conferinţei Academiilor de Ştiinţe din tare-inovare face posibilă valorifi carea mai multor Europa de Est şi de Sud-Est cu genericul Ştiinţa glo- oportunităţi în acest sens. bală şi politicile naţionale: rolul academiilor, des- “Ştiinţa şi educaţia sunt ca şi apele unui râu făşurată între 4-5 mai 2007 sub auspiciile A.Ş.M. la care trebuie să curgă împreună”. Această metaforă, Chişinău, care devenise evenimentul ştiinţifi c prin- enunţată de Engelbert Ruoss, Directorul Biroului cipal al anului 2007. Regional UNESCO pentru Ştiinţă şi Cultură în Eu- La rândul său, conferinţa consacrată politicilor ropa (BRESCE), exprimă mesajul esenţial al comu- în domeniul ştiinţei şi educaţiei prin mesajul său nităţii ştiinţifi ce moderne. Noile strategii ştiinţifi ce complex, varietatea şi profunzimea problemelor şi educaţionale contribuie la o mai bună sesizare şi abordate, face cap de afi ş al evenimentelor ştiinţi- administrare a schimbărilor tehnice şi sociale. fi ce din 2008. Cele patru sesiuni au trasat direcţiile În cadrul conferinţei preşedintele Republicii principale ale dezbaterilor: Consolidarea impactului Moldova, Vladimir Voronin, a lansat proiectul Co- internaţional al programelor naţionale de cercetare dului învăţământului. Acesta se anunţă a fi un jalon şi educaţie; Consolidarea cercetării în învăţămân- important în reforma sistemului educaţional din ţara tul universitar; Dezvoltarea unei economii bazate noastră. pe cunoaştere; Cum să oprim şi să inversăm exodul Preşedintele A.Ş.M., acad. Gheorghe Duca a creierilor. catalogat conferinţa internaţională Politici în dome- În deschiderea conferinţei Zoran Stancic, şef- niul ştiinţei şi educaţiei ca fi ind o reuniune care a adjunct al Directoratului General pentru Cercetare ridicat prestigiul comunităţii ştiinţifi ce autohtone în al Comisiei Europene, menţionase că procesul glo- Europa. balizării comportă în sine multiple probleme – eco- Conferinţa Politici în domeniul ştiinţei şi edu- nomice, ecologice, energetice etc., iar intrarea în caţiei s-a desfăşurat sub auspiciul Preşedinţiei Repu- competiţie a noilor actori globali, precum China şi blicii Moldova la Procesul de Cooperare în Europa India, lasă să se întrevadă noi oportunităţi şi pentru de Sud-Est (SEECP) şi a fost organizată prin efor- ţările industrializate, şi pentru cele în tranziţie. turile comune ale Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Strategia unei economii bazate pe cunoaştere, Ministerului Educaţiei şi Tineretului al Republicii lansată de UE în 2000, îşi propune să transforme Moldova, cu suportul Ofi ciului UNESCO din Mos- cunoştinţele în creştere economică. În acest context, cova, Iniţiativei Central Europeane, Fondului Ame- triada instruire-cercetare-inovare capătă dimensiu- rican de Cercetări Civile şi Dezvoltare (CRDF), nea şi menirea de forţă motrice a dezvoltării societă- Ofi ciului Naval de Cercetări Globale (ONRG) şi ţii cunoaşterii. UE pledează pentru coordonarea po- Asociaţiei Moldoveneşti de Cercetare şi Dezvoltare liticilor în domeniul ştiinţei şi educaţiei în interiorul (MRDA), altor fundaţii şi organizaţii. nr.4(11), decembrie 2008 - 3 Akademos

6. Educaţia ştiinţifi că informală este la fel de COMUNICAT importantă ca şi cea formală. Ea încurajează societatea să utilizeze rezultatele ştiinţifi ce, să combată FINAL pericolele eventuale ale acestora, în special în domeniul fi zicii nucleare, biotehnologiilor, nanoteh- Conferinţa internaţională pentru statele nologiilor, astfel protejând nu numai mediul, dar şi Europei Centrale şi de Sud-Est, Caucaziene, vieţile omeneşti. 7. Educaţia şi, în consecinţă, cercetarea in- CSI, Ţările Balcanice şi cele Baltice cu terdisciplinară nu pot fi evitate în era tehnologiilor genericul Politici în domeniul ştiinţei şi moderne, de aceea consolidarea comunicării inter- educaţiei. disciplinare şi stabilirea legăturilor între sectoare şi Chişinău, Republica Moldova, discipline este o necesitate imperativă. 18-21 septembrie 2008 8. Conexiunea dintre învăţământul superior şi ştiinţă este stabilită prin intermediul cadrului legal. În urma prezentărilor şi discuţiilor pe margi- Activităţile de cercetare din universităţi trebuie sus- nea problemelor abordate, participanţii au căzut de ţinute şi consolidate. acord asupra următoarelor: 9. Tânăra generaţie de cercetători joacă un rol 1. Atenţia sporită faţă de sinergia dintre cerce- crucial în fortifi carea societăţii bazate pe cunoaştere tare şi învăţământul superior în procesul de elabora- şi din acest considerent implicarea ei în procesul dere a politicilor naţionale în domeniul ştiinţei şi edu- cizional capătă o semnifi caţie deosebită. caţiei este esenţială în edifi carea economiei durabile 10. O atenţie specială în elaborarea politicilor în bazate pe cunoaştere. domeniul ştiinţei şi educaţiei trebuie acordată mobi- 2. Excelenţa în managementul cunoaşterii lităţii cadrelor de califi care înaltă, încurajând pe de o poate fi obţinută prin consolidarea impactului in- parte mobilitatea talentelor, iar pe de altă parte stopa- ternaţional al programelor naţionale de cercetare şi rea efectelor negative ale „exodului creierilor”. educaţie, prin aprofundarea cooperării internaţiona- 11. Participanţii au atestat schimbările pozitive le la nivel bi- şi multilateral. în sistemele educaţionale naţionale care s-au produs 3. Domeniile de interes şi problemele sunt si- odată cu aprobarea principiilor Procesului de la Bo- milare pentru majoritatea ţărilor din regiunile viza- logna şi salută lansarea reformelor în sectorul edu- te, astfel încât un benefi ciu major ar putea fi obţinut caţional din Republica Moldova. în cazul diseminării celor mai bune practici, activi- Participanţii confi rmă că este necesar un program tăţi de benchmarking, acţiuni comune şi programe specifi c şi complex de acţiuni ce se referă la mana- de cooperare regionale, acţiuni orizontale de suport, gementul ştiinţei şi educaţiei atât la nivel naţional, relevante pentru regiune şi alte acţiuni care necesită cât şi regional. În concluzie, participanţii au solicitat eforturi comune. Ofi ciului UNESCO, Comisiei Europene şi altor orga- 4. Consolidarea relaţiilor între domeniul edu- nizaţii internaţionale, la fel şi autorităţilor naţionale, caţiei şi domeniul cercetare-dezvoltare-inovare va spori calitatea şi efi cienţa procesului educaţional, va înlesni accesul studenţilor şi mediului academic la ex- celenţa ştiinţifi că şi va crea oportunităţi pentru ajustarea adecvată a educaţiei la procesul general de dezvoltare a ştiinţei. 5. O societate ştiinţi- fi că viguroasă şi puternică, capabilă să soluţioneze probleme de importanţă globa- lă, poate fi edifi cată numai în cazul în care cercetarea şi educaţia vor colabora reciproc. Sala Azurie a A.Ş.M., 19 septembrie 2008 4 - nr. 4(11), decembrie 2008 Ştiinţă şi educaţie să ţină cont de următoarele recomandări pentru dez- măsuri (iniţiind un acord-cadru) privind comerci- voltarea ştiinţei şi politicilor educaţionale: alizarea şi transferul drepturilor de proprietate in- 1. Să deschidă accesul la programele şi insti- telectuală; să consolideze schimbul de know how tuţiile sale naţionale solicitanţilor din alte ţări, în regional, instruirea în comun privind dezvoltarea acest fel, prin concurenţă şi colaborare, încurajând abilităţilor în domeniul tehnologiilor. propriile cercetări. 12. Să încurajeze creşterea gradului de conşti- 2. Să creeze şi să acorde facilităţi în cadrul entizare, precum şi realizarea conexiunii dintre cu- schemelor de fi nanţare a cercetărilor naţionale pen- noaştere şi percepţia ei de către opinia publică şi de tru a motiva cercetătorii să se implice în cercetări ofi cialităţi. transfrontaliere. 13. Să recunoască rolul academiilor naţionale, 3. Să relanseze acordurile de cooperare ştiin- consiliilor de cercetare şi fundaţiilor în ceea ce priveşte ţifi că cu ţările din lumea a treia şi organizaţiile in- politicile în domeniul ştiinţei şi contribuţia acestora la ternaţionale în vederea schimbului de cele mai bune edifi carea economiei bazate pe cunoaştere. practici; să identifi ce priorităţi comune şi benefi ciul 14. Să stabilească în perioada următoare întâl- potenţial; să defi nească şi implementeze în comun niri comune a factorilor de decizie cu reprezentanţii programe educaţionale şi de cercetare. mediului academic şi să aprofundeze comunicarea 4. Toţi benefi ciarii implicaţi, în special gu- la nivel naţional şi internaţional. vernele, ar trebui să acorde prioritate consolidării Acest document constituie o contribuţie a sta- potenţialului uman prin educaţie, să garanteze im- telor Europei Centrale şi de Sud-Est, Caucaziene, plementarea cunoştinţelor în toate domeniile econo- CSI, Ţările Balcanice şi cele Baltice la Conferin- miei naţionale şi facilitarea accesului la informaţia ţa Mondială în domeniul Învăţământului Superior ştiinţifi că. (Paris, iulie 2009), şi la Forumul Ştiinţifi c Mondial 5. Să dezvolte centrele de excelenţă în dome- (Budapesta, noiembrie 2009). niul cercetărilor ştiinţifi ce şi educaţiei şi să creeze condiţii pentru inovare şi antreprenoriatul tehnologic, DECLARAŢIE sporind astfel atractivitatea ţării pentru forţa de mun- că de înaltă califi care, din ţară şi de peste hotarele ei. 6. Să contribuie la dezvoltarea centrelor re- Conferinţa Internaţională pentru statele gionale şi supranaţionale, a reţelelor de cercetare, Europei Centrale şi de Sud-Est, Caucaziene, pentru a spori gradul de cooperare. CSI, Ţările Balcanice şi cele Baltice Politici 7. Să colaboreze pentru a asigura ca benefi ciile în domeniul ştiinţei şi educaţiei. economice şi intelectuale de pe urma creşterii mobi- lităţii internaţionale a cercetătorilor şi studenţilor să 1. Pen tru regiunile vizate, Conferinţa reco- aibă un impact echitabil asupra tuturor actorilor im- mandă crearea unor mecanisme la nivel naţional în plicaţi, simplifi când totodată regulile şi procedurile scopul schimbului sistematic de informaţii şi expe- existente de cooperare internaţională a savanţilor. rienţă între factorii decizionali şi comunitatea ştiin- 8. Să susţină crearea şi dezvoltarea reţelelor ţifi că. Aceste mecanisme ar trebui să ajute factorii de diaspore intelectual-ştiinţifi ce şi proiectelor de de decizie în formularea politicilor în domeniul şti- cooperare dintre expatriaţi şi ţara lor de origine; să inţei şi educaţiei, astfel contribuind la crearea soci- extindă oportunităţile de studii virtuale şi la distan- etăţii bazate pe cunoaştere. Conferinţa consideră că ţă, să promoveze programe de reîntoarcere reale şi Academiile de Ştiinţe trebuie să devină promotorii virtuale. acestui proces la nivel naţional. Academiile urmea- 9. Toţi benefi ciarii, în special guvernele, tre- ză sa garanteze ca întreaga comunitate ştiinţifi că să buie să acorde o atenţie sporită elaborării politicilor fi e inclusă în procesul respectiv. care ar include programe şi măsuri de stimulare a 2. Conferinţa solicită UNESCO şi Fondul implicării tinerilor în ştiinţă. CRDF să convoace, peste doi ani, o întrunire în con- 10. Să întreprindă măsuri de incluziune a secto- tinuarea celei de astăzi, pentru a evalua nivelul de rului de afaceri în fi nanţarea cercetării, prin utiliza- implementare a acestor recomandări. rea cunoştinţelor şi rezultatelor ştiinţifi ce în dome- 3. Conferinţa îndeamnă principalii donatori niul lor de interes şi, desigur, să sporească partici- (Comisia Europeană, Guvernele naţionale, fundaţii parea statului în procesul de fi nanţare a cercetării în internaţionale etc.) să aloce fonduri necesare pentru învăţământul superior. a sprijini implementarea recomandărilor sus-menţi- 11. Să formuleze condiţii şi mecanisme pentru onate, atât la nivel naţional, cât şi la nivel interna- a încuraja antreprenoriatul inovaţional şi să lanseze ţional. nr.4(11), decembrie 2008 - 5 Akademos

SPAŢIUL DE 1. Cel puţin 85% din tinerii UE trebuie să obţină studii medii. CERCETARE AL UE, 2. 12%-12,5 % din populaţie trebuie să înveţe pe tot parcursul vieţii. DESCHIS ŢĂRILOR 3. Numărul de absolvenţi în ştiinţele exacte, tehnologii, cercetări trebuie să crească până la 50% VECINE către anul 2010. Ţin să vă informez că procesul de realizare a Zoran STANCIC, acestor obiective este sub monitorizare, rezultatele şef-adjunct al Directoratului General sunt publicate regulat şi putem face deja unele bi- lanţuri. pentru Cercetare, Chiar la ultima şedinţă a Comisiei s-au analizat Comisia Europeană progresele înregistrate de statele UE, pe de altă parte se atestă o performanţă înceată, dar semnifi cativă, EU RESEARCH AREA, OPENED TO în vecinătatea UE. NEIGHBORING COUNTRIES În ceea ce priveşte populaţia adultă care trebu- EU Research Area is not limited to member ie să fi e conectată la studii pe tot parcursul vieţii, states, and should not be a fortress. It is opened exemplele Marii Britanii şi a Danemarcei sunt cele for third countries, ENP countries, as well as for mai performante - de la 26% până la 42% din adulţi partner countries. The Implementation of the EU sunt antrenaţi în acest proces, în comparaţie cu 7th Frame Program continues by new instruments punctul de reper de 12,5%. directed to a fruitful international cooperation. Când ne referim la absolvenţii de după educaţia For sure, Enlarged Europe face common threats, secundară, cea mai bună impresie o creează Cehia, but the European Commission is ready to tackle Slovacia, Polonia cu rata de absolvire mai mare de them promoting a wide cooperation between all 90% în raport cu punctul de reper de 85%. countries. Iar în privinţa cercetărilor, în Europa cei mai mari investitori în cercetare şi dezvoltare sunt Su- Intenţia de a reforma sistemul educaţional şi de edia şi Finlanda. Trebuie de recunoscut realizările cercetare, declarată de participanţii la actuala confe- Franţei şi Islandei care au un număr sporit de ab- rinţă, este una ambiţioasă şi salutară. Ea presupune solvenţi angajaţi în cercetare. Să nu neglijăm nici în egală măsură consolidarea impactului programe- noile state membre ale UE cu rol de lider în ceea lor de cercetare şi dezvoltarea politicilor direcţiona- ce priveşte raportul de sexe în domeniul cercetare- te în domeniul cooperării internaţionale. dezvoltare. Cu asemenea provocări se confruntă de regulă E cazul să accentuăm aici şi importanţa celor 3 astăzi ţările în tranziţie, dar să nu uităm că acestea procente de investiţii din PIB în cercetare-dezvolta- au efecte deosebite şi asupra statelor membre ale re. După cum ştiţi, politicienii europeni au adoptat Uniunii Europene. Iată de ce, aş vrea să împărtăşesc această ţintă şi noi facem progrese, în pofi da faptu- cu dvs. informaţia despre politica statelor UE, care lui ca ar trebui sa fi m sinceri în a spune că nu am este adoptată şi se implementează prin intermediul atins-o deocamdată. Şi probabil este o idee bună ca Strategiei de la Lisabona pentru piaţa muncii, cer- ţările Europei Centrale şi de Est, din regiunile înve- cetare şi energie.* cinate să-şi propună asemenea sarcini ambiţioase şi Vă amintesc că în ce priveşte reforma educaţiei să lupte pentru realizarea lor. şi a sistemului de studii superioare Strategia de la Aşadar, în 2005 Comisia Uniunii Europene a Lisabona include 5 obiective, dintre care aş vrea să adoptat documentul politic cu denumirea Agenda mă refer la următoarele trei: de modernizare a universităţilor. Aceasta conţine chestiuni vulnerabile, reforma curriculară, de fapt, ______pune accentul pe sistemul în ciclu al învăţământului *Strategia de la Lisabona, adoptată pentru prima oară de liderii Uniunii Europene în 2000, constituie un pachet de măsuri al liber. De asemenea este important că studenţii vor căror obiectiv este îmbunătăţirea performanţelor economiilor solicita competenţă în urma studiilor, acces la studii Europene. Strategia a fost relansată la Consiliul European din martie 2005. Parlamentul accentuează interdependenţa între fl exibile, recunoaşterea diplomelor şi mobilitate. reformele economice, sociale şi de mediu care, împreună cu Partea a doua a Agendei ţine de reforma admi- creşterea economică şi piaţa muncii, constituie condiţii esenţiale pentru obţinerea de succes în crearea unei economii şi societăţi nistraţiei universitare. Este important să avem uni- dinamice. versităţi private, libere de a promova o colaborare 6 - nr. 4(11), decembrie 2008 Ştiinţă şi educaţie privată publică care ar conduce la perfecţionarea ţii forţei de muncă în baza schemelor internaţionale activităţii lor de cercetare şi dezvoltare. existente şi, probabil, cea mai recentă iniţiativă – de Cel de-al treilea pilon este reforma fi nanţării. a crea Institutul European de Tehnologie şi Inovare – Noi încurajăm universităţile în efortul lor de a obţi- este un exemplu elocvent. In ceea ce priveşte Progra- ne surse de venit diverse, legături mai bune cu insti- mul Cadru de Cercetare, e o problemă majoră că bu- tuţii performante, noi la fel dorim ca universităţile getul total al Programului este de 53 ml. euro pentru să promoveze acţiuni echitabile şi efi ciente, inclu- o perioada de 7 ani. Este foarte complex, dar oferă un siv practicarea taxelor de studii, a granturilor şi bur- set mare de diferite oportunităţi şi vreau să accentuez selor pentru cercetare. Aş vrea sa mai accentuez că că acestea vor fi utilizate şi de către participanţii ve- UE nu impune nimic statelor membre – este doar o niţi din regiunea pe care o reprezentaţi. Pentru ţările listă de recomandări pe care, bineînţeles, oricine o parte la PEV, s-au semnat o serie de acorduri, noua poate supune votului. schemă internaţională al schimbului de cercetare de De menţionat că, în afara reţelei UE, există şi asemenea este un instrument important. Procesul Bologna care a fost iniţiat în 1999 şi com- Comisia face multe ca să consolideze noile cer- pletează politica Uniunii Europene. După cum se cetări şi sisteme de educaţie din afara Programului ştie, Procesul Bologna promovează reforma curri- Cadru 7. Din 1999, un program important a fost culară în domeniul cercetării şi educaţiei pentru a Programul TEMPUS care atenţiona asupra unor as- crea un spaţiu unic de învăţământ superior al celor pecte de cooperare dintre Universităţile UE cu cele 46 de state participante, printre care Republica Mol- din Balcani, Europa Centrala şi de Est, Asia Centra- dova, alte ţări partenere ale PEV, cu excepţia Be- lă în domeniul proiectelor si modernizării studiilor larus, toate statele potenţiale candidate, precum şi superioare. Noi am lansat un nou Program TEM- Federaţia Rusă. PUS, anul trecut, care se va desfăşura între 2007- Obiectivul principal este introducerea unui 2014 şi care va încerca să consolideze cooperarea sistem al ciclului de învăţământ liber, asigurarea dintre instituţii. Important pentru dvs. e că noi ple- calităţii educaţiei şi, de asemenea, facilitarea recu- dăm pentru o extindere a politicii de dialogare ce noaşterii califi cării în perioada studiilor. Comisia se derulează deja şi pentru o colaborare mai strânsă consideră aceste reforme drept cea mai bună cale de între ţările terţe ce iau decizii politice în programe creştere a abilităţilor pentru a răspunde semnifi cativ variate precum defi nirea priorităţilor naţionale sau provocărilor societăţii cunoaşterii, bineînţeles pen- Planurile de Acţiuni. tru integrarea liberă a dimensiunilor educative, de Un alt instrument al UE în domeniul învăţă- cercetare şi inovare care formează aşa numita triada mântului superior reprezintă Programul ERASMUS cunoaşterii. Co- misia susţine consolidarea acestei triade printr-o multitudine de politici şi instrumente diverse care in- dubitabil sunt adresate statelor membre şi celor potenţiale din regiune, una dintre ele având denumirea de Program Cadru 7 pentru Cerce- tare. În plus, noi trebuie sa luăm Zoran Stancic, şef-adjunct al Directoratului General pentru Cercetare, Comisia Europeană în calcul rele- şi Larisa Şavga, ministrul Educaţiei şi Tineretului din Republica Moldova. vanţa mobilită- Chişinău, A.Ş.M., 19 septembrie 2008.

nr.4(11), decembrie 2008 - 7 Akademos

MUNDUS care, după cum ştiţi, se desfăşoară cu suc- Permiteţi, de asemenea, să vă asigur că spaţiul ces din 2004. Prin el se promovează mobilitatea şi de cercetare al UE nu e limitat doar la statele membre, cooperarea în vederea consolidării politicii, vizibili- noi nu dorim ca acesta să devină o fortăreaţă. El este tăţii si atractivităţii educaţiei europene în ţările terţe. deschis pentru statele terţe, statele PEV, precum şi ţă- Începând cu 2006, noul Program ERASMUS a iniţiat rile partenere. Cred că o listă cu acţiuni concrete va fi o cooperare si promovează noi oportunităţi pentru preluata în 2009 şi aş dori să vă asigur din nou că pe schimb de persoane cu studii superioare dintre UE şi durata acestor iniţiative, implementarea Programului ţările vecine. Cadru 7 continuă prin noi instrumente direcţionate la Aş mai vrea să vă informez despre Institutul pen- o cooperare internaţională fructuoasă. Aş vrea să ac- tru Inovare si Tehnologie al UE cu sediul la Budapes- centuez şi un specifi c al cooperării internaţionale care ta, care este operaţional astăzi. Am putea zice că este are ca scop consolidarea capacităţilor de cercetare în prima tentativă de a integra totalmente triada cunoaş- cadrul PEV pentru a răspunde necesităţilor particula- terii. Acesta va inspira şi călăuzi instituţiile existente re ale economiilor mai puţin dezvoltate. de învăţământ superior şi de cercetare. Bineînţeles Experienţa demonstrează că politicile cu privire că el se va baza pe parteneriatul integrat şi excelent la programele educaţionale, de cercetare şi inovare dintre universităţi, organizaţii de cercetare şi business pot avea impact doar în cazul în care sunt susţinute – aşa numita comunitate de cunoaştere şi inovare. Vă printr-o serie de acţiuni de succes. Prima dintre ele încurajez să cooperaţi pentru a lansa un parteneriat cu ar fi lansarea unui program guvernamental pentru institutul nominalizat. participanţii din alte state de încurajare a competi- Toate aceste instrumente sunt indispensabile pen- ţiei dintre cele mai bune talente din lume şi de ela- tru realizarea circulaţiei libere a ştiinţelor, constituind borare a unor scheme de cercetare-fi nanţare pentru aşa numita a 5-ea libertate întru reformarea spaţiului cercetări transfrontaliere. Alte practici ar putea fi educaţional şi de cercetare. Acestea sunt prompt re- consolidarea activităţilor de cooperare în domeniul fl ectate în discuţiile cu privire la viitorul PEV al UE cercetării cu statele terţe pentru a face schimb de în ceea ce priveşte îmbunătăţirea situaţiei de dezvol- experienţă şi a identifi ca priorităţi comune. A doua tare şi cercetare pe care aş vrea să le abordez. acţiune care se impune ar fi investirea în libera După cum se ştie, ideea spaţiului UE de cerce- mişcare a cunoştinţelor, a cercetătorilor şi studen- tare a fost concepută şi lansată în 2000, iar în 2007 ţilor, aceasta urmând să devină o prioritate majoră Comisia UE a susţinut-o prin publicarea Documen- a politicilor naţionale. A treia ar fi consolidarea in- tului privind spaţiul unic de cercetare (ERA Green stituţiilor şi universităţilor europene de cercetare, Paper) care stabileşte pentru fi ecare din ţările mem- acestea fi ind actorii, producătorii şi furnizorii prin- bre principii de construcţie efi cientă a spaţiului eu- cipali de cunoştinţe şi de abilităţi profesioniste de ropean de cercetare. Este importantă dorinţa ce-o cercetare. A patra. A îmbunătăţi condiţiile cadru, a manifestăm de a consolida parteneriatul nostru cu transforma cunoştinţele într-un produs comercial, statele membre, la fel şi cu ţările care negociază în de exemplu prin îmbunătăţirea drepturilor de pro- cadrul programului de cercetare şi care, într-o oa- prietate intelectuală şi accesul la fi nanţe. Aceasta recare măsură, împărtăşesc responsabilitatea pentru este tema de acasă pentru companiile tradiţionale, susţinerea statelor membre si regiunilor respective este de fapt tema pentru toţi, inclusiv pentru UE. în vederea edifi cări şi efi cientizării spaţiului euro- Comisia este convinsă că acestea sunt măsurile pean de cercetare. cheie care trebuie să ne ajute în realizarea Agendei In acest context, deja am adoptat o serie de ini- politice de către statele membre ale UE, ţările PEV ţiative politice importante. În primul rând, am vrea şi în urma acestor eforturi să avem o cercetare mai să garantăm circulaţia liberă a cunoştinţelor cu per- efi cientă în educaţie şi ştiinţă, să ne concentrăm la spective reale de atragere a cercetătorilor. În cel de-al noua generaţie şi să multiplicăm benefi ciile pentru doilea rând, să constituim şi promovăm universităţi toţi cetăţenii noştri. Pe parcursul reformei UE, noi şi organizaţii de cercetare globale bogate, moderne trebuie să fi m convinşi că toate laturile triadei şti- şi competitive ce ar fi capabile sa furnizeze cunoş- inţifi ce vor in teracţiona. Excelenţa în cercetare nu tinţe excelente în domeniul ştiinţei şi tehnologiei. În e posibilă fără o politică educaţională şi eforturile al treilea rând, am vrea să creăm condiţii favorabi- în cercetare trebuie să se soldeze cu crearea noilor le pentru ca toţi actorii implicaţi să investească în locuri de muncă pentru toţi. Fără îndoială, Europa cercetare şi, ceea ce e foarte important, să valorifi ce Lărgită se confruntă cu provocări comune, iar Co- rezultatele cercetărilor. Toate acestea vor fi posibile misia este pregătită să facă faţă acestora printr-o numai dacă UE va dispune de o infrastructură bună cooperare mai apropiată cu dvs. de cercetare. Aşadar, noi am propus instrumente proprii pentru Discurs rostit îm cadrul Conferinţei interna- a edifi ca infrastructura europeană de cercetare şi ast- ţionale Politici în domeniul ştiinţei şi educaţiei. fel a soluţiona provocările sociale printr-o cooperare Chişinău, 19 septembrie 2008 foarte strânsă în baza unor programe comune. Traducere Natalia Rusu

8 - nr. 4(11), decembrie 2008 Ştiinţă şi educaţie

promiteau. Reacţia în lanţ a catastrofei social-econo- ŞTIINŢA ŞI mice din ţară se prezenta astfel: piaţa, înainte de toate, n-a cruţat ştiinţa. Prăbuşirea şi marginalizarea sferei EDUCAŢIA, cercetării şi inovării a diminuat dramatic receptivita- tea ţării şi a societăţii faţă de reînzestrarea tehnologică, PRIORITĂŢI PE faţă de creşterea competenţei la toate nivelurile, inclusiv la nivelul managementului politic general. După TERMEN LUNG marginalizarea ştiinţei a urmat diminuarea calităţii în- văţământului – şi a celui superior, şi a celui secundar. Vladimir VORONIN, Drept urmare, la o anumită etapă, piaţa muncii a rămas preşedintele Republicii Moldova fără forţă de muncă califi cată, capabilă a fi antrenată în eventualele oferte investiţionale. Acest model de degradare constituie o ilustrare concludentă a spuselor SCIENCE AND EDUCATION, eminentului sociolog Immanuel Wallerstein care, cu o LONG-TERM PRIORITIES anumită ocazie, a menţionat că modul de înţelegere a The President of the Republic of Moldova, pieţei, care exista în anii 90, era capabil să schimbe Vladimir Voronin presented this speech in the frame situaţia în societate nu mai mult decât vitaminele pot of the international Conference dedicated to policies trata leucemia. in the fi eld of science and education. From his point Şi, într-adevăr, Moldova avea nevoie de cu totul of view the science reform, the legislative support alte medicamente. Evaluarea exactă, serioasă, a locu- of who is Science and Innovation Code, continues. lui şi a rolului potenţialului uman în ţară, conştienti- But even today it is clear that the following long- zarea interdependenţei dintre dezvoltarea ştiinţei şi term priority is education. For this aim a new draft educaţie, dintre reproducţia profesională şi reproduc- document was elaborated - Education Code, that ţia economică au generat fenomenul reformelor de tip regulates all stages of education – from pre-scholar to post-university. A considerable part of the code nou. Aceste reforme, care au demarat acum opt ani, se is dedicated for alignment to Bologna standards. deosebeau în mod cardinal prin înseşi principiile re- From the other hand there are problems regarding lansării proceselor dezvoltării pozitive. „De la inves- the development of education in Moldova – low tiţii în om – la o economie dezvoltată şi competitivă” salaries, the devalorization of graduate and post- – aceasta a fost lozinca noastră. Posibil că ea era întru- graduate studies etc. The new Code for Education câtva romantică şi populistă la prima vedere. Dar ea, offers solutions to tackle these problems. fără doar şi poate, s-a soldat cu anumite rezultate. Ca urmare a practicii noastre de opt ani, noi ne-am întărit şi într-o altă idee paradoxală: într-o ţară săracă, este Stimate Doamne şi Stimaţi Domni! inadmisibil să se economisească pe seama sferei so- Forumul de astăzi constituie o mare onoare pentru ciale, într-o ţară săracă este inadmisibil să se econo- Republica Moldova. Şi prin prestigiul participanţilor, misească pe seama ştiinţei, o ţară săracă are doar o şi prin importanţa problemelor care se preconizează a singură şansă să devină o ţară dezvoltată şi bogată – fi discutate în următoarele trei zile, această conferin- ea trebuie să devină mai întâi o societate competentă. ţă va lăsa, fără îndoială, o urmă adâncă în societatea Astăzi, organismele fi nanciare internaţionale ne criti- noastră. Cu toate că este un forum internaţional, nu că adesea pentru faptul că structura bugetelor noastre întâmplător vorbesc anume de societatea noastră, soci- este, în opinia lor, orientată într-o măsură prea mare etatea moldovenească. În pofi da caracterului universal spre consum, cu prevalarea semnifi cativă a cheltuie- al unor asemenea probleme ca interdependenţa ştiinţei lilor sociale, inclusiv a celor făcute pentru ştiinţă şi şi educaţiei, cu toate că o aşa sarcină ca formarea unei pentru educaţie. Noi, însă, considerăm că în acest economii bazate pe cunoştinţe are un caracter global, caz concret trebuie să vorbim nu despre cheltuieli, ci în proiecţia noastră, moldovenească, aceste teme capă- despre investiţii, despre investiţii făcute în capitalul tă o acuitate deosebită, sunt deosebit de imperioase şi uman. În cazul ţărilor care posedă mari rezerve de pe- dobândesc o dimensiune extrem de pragmatică. trol, cheltuielile făcute pentru prospecţiuni geologice Îmi voi explica gândul. În virtutea unor circum- şi pentru construirea de sonde, desigur, ar fi fost con- stanţe obiective, unica resursă accesibilă de dezvoltare siderate drept investiţii. Pentru Moldova, care posedă a Republicii Moldova este capitalul uman. Subestima- doar capital uman, un fel de „sondă” capabilă, în ulti- rea acestei circumstanţe a condus, în primul deceniu mă instanţă, să îmbogăţească societatea, poate fi nu- de independenţă, la o prăbuşire economică şi socială mai o politică investiţională pe termen lung în sistemul fără precedent în Moldova. Fetişismul pseudopieţei ştiinţei şi educaţiei. din anii ’90 considera că stihia liberală va crea de la Acum patru ani, în Moldova a fost adoptat Codul sine o bază durabilă pentru dezvoltare. Şi noi ştim că cu privire la ştiinţă şi inovare. Codul a fost adoptat pe acest lucru nu s-a întâmplat. Cel puţin, în Moldova, re- fundalul unor idei bizare privind necesitatea lichidă- zultatele s-au dovedit diametral opuse celor care ni se rii Academiei de Ştiinţe, reducerii cheltuielilor pentru

nr.4(11), decembrie 2008 - 9 Akademos

ştiinţă. În cele din urmă, noi am procedat exact invers. menţinerii creşterii salariului în viitor. Sperăm că o ase- Noi nu numai că am majorat în mod serios, de câteva menea abordare selectivă, o asemenea atitudine exclu- ori, cheltuielile pentru ştiinţă, noi am schimbat în mod sivistă faţă de nivelul de remunerare a profesorilor din radical climatul inovaţional din ţară, întrunind pentru şcoli va găsi înţelegere la toate categoriile de bugetari, prima dată într-un singur cod de legi stimulentele pen- că această măsură de durată va trezi un sentiment de tru dezvoltarea ştiinţei, inovării, protecţiei proprietăţii solidaritate din partea întregii societăţi. Toţi trebuie să intelectuale şi dezvoltării parcurilor şi incubatoarelor conştientizăm că, atâta timp cât profesia de învăţător nu tehnologice. Ştiu că acest Cod cu privire la ştiinţă şi va deveni una atrăgătoare din punct de vedere economic inovare face parte din setul de materiale pe care îl au pentru cei mai buni din cei mai buni profesionişti, noi toţi delegaţii la conferinţă. Ne putem convinge uşor că, nu vom avea învăţământ – nici superior, nici secundar. după structura eforturilor întreprinse, reforma promova- Încă un element foarte important al noului cod. tă s-a dovedit a fi , de fapt, un adevărat proiect investiţi- El, de asemenea, ţine de concepţia investiţiilor socia- onal. Un proiect care, şi vreau să subliniez acest lucru, le. Constituţia moldovenească proclamă că învăţămân- a sporit brusc nivelul de autoapreciere al comunităţii tul public în ţara noastră este gratuit. În realitate, acest ştiinţifi ce, exigenţa ei faţă de sine, responsabilitatea principiu, de bine de rău, funcţionează doar în sistemul ei. Or, actuala Academie de Ştiinţe a Moldovei nu este învăţământului secundar. În sistemul învăţământului doar o instituţie transparentă şi absolut independentă, superior de stat s-a încetăţenit, însă, o practică absolut care include structuri de cercetare şi de inovare cu di- vicioasă. Ea se datorează faptului că aproape jumătate ferite tipuri de proprietate şi care este dirijată de Asam- din studenţii universităţilor din Moldova îşi fac studiile bleea sa. Academia de Ştiinţe a Moldovei este, totodată, în bază de contract. Acest principiu nu poate fi pus la consultant al Guvernului, încheie cu acesta contracte de îndoială în cazul universităţilor private. În cazul învăţă- parteneriat, cu alte cuvinte, este un coparticipant la con- mântului de stat, vedem că el a dus la crearea în ţară a ducerea ţării. unui sistem absolut iraţional. În goană după contracte, Reforma ştiinţei continuă. Dar deja astăzi este clar universităţile dublează specializările care se bucură de că următoarea prioritate pe termen lung devine educaţia. popularitate. Ca urmare statul lansează pe piaţă mii de În plus, voi menţiona din capul locului că învăţământul oameni, a căror specializare nu corespunde solicitărilor în Moldova va fi , în următorul deceniu, principala pri- pieţei muncii şi necesităţilor sociale. Corpul didactic oritate a dezvoltării. Noi am fi nalizat lucrul asupra Co- degradează, nivelul standardelor educaţionale scade ne- dului învăţământului. Acest nou document va genera, contenit. Se majorează şi cheltuielile statului, dar efi ci- bineînţeles, discuţii aprinse în societate la noi, în Mol- enţa şi volumul lor, calculate pe student, se prezintă ca dova, şi peste hotarele ei. La drept vorbind, pe aceasta fi ind deosebit de modeste. Cu alte cuvinte, are loc deva- şi contăm. Altfel, desigur, nici că se poate. Prea multe lorizarea învăţământului superior, diploma de studii nu sfere vizează acest nou proiect de lege care întruneşte în îi spune eventualului angajator nimic despre calităţile sine reglementarea tuturor treptelor învăţământului – de profesionale ale absolventului unei universităţi. la cea preşcolară la cea postuniversitară. Ne dăm bine Probabil că, în această situaţie, ar trebui să con- seama că învăţământul, în orice ţară, este în felul lui un centrăm cheltuielile în sfera învăţământului asupra element conservativ al sistemului social. Dar, în cazul anumitor priorităţi, de importanţă majoră pe termen nostru, a menţine conservatismul ar însemna nu păstra- lung, care ar garanta reproducerea competenţei profe- rea ataşamentului faţă de unele tradiţii aprobate de timp, sionale a societăţii, înalte standarde educaţionale, un ci supunerea riscului a însuşi viitorului societăţii noas- înalt nivel de asigurare tehnico-materială a procesului tre. De aceea, o bună parte a codului este orientată spre educaţional. Anume această abordare nu numai că ne adaptarea întregului sistem al învăţământului nostru la va permite să diminuăm în mod considerabil proble- cunoscutele standarde de la Bologna. Pe de altă parte, ma pe care o reprezintă relaţiile contractuale echivoce există probleme specifi ce ale dezvoltării învăţământului dintre student şi instituţia de învăţământ superior, dar în Moldova. Este vorba de nivelul remunerării muncii şi să optimizăm numărul studenţilor în universităţi, să profesorilor din şcoala medie. Nivelul de astăzi al sa- majorăm bursele de câteva ori, să asigurăm studenţii lariilor în sistemul învăţământului secundar rămâne cu cu condiţii moderne de cazare în cămine şi, principa- mult în urmă, chiar şi faţă de indicii salariului mediu lul, să sporim considerabil exigenţele faţă de calitatea pe economie. Şi pentru noi este absolut clar faptul că, pregătirii lor profesionale. având asemenea indici ai nivelului de retribuire a pe- Noi intenţionăm să realizăm aceste transformări. dagogilor, vom rămâne, în curând, nu numai fără pe- Pentru că fără aceste măsuri decisive, toate vorbele dagogi califi caţi, dar în genere fără învăţământ secun- despre transferul de tehnologii, despre edifi carea în dar. Această situaţie nu poate fi redresată prin evoluţie, Moldova a unei economii bazate pe cunoştinţe, despre adică prin majorarea eşalonată a salariilor. În noul cod o societate democratică dezvoltată şi competentă vor noi declarăm deschis că, începând cu anul 2009, sala- rămâne doar vorbe. riul mediu al pedagogilor trebuie să fi e egal cu salariul Discurs rostit în cadrul Conferinţei Internaţionale mediu pe economie. Aceasta înseamnă o majorare a re- Politici în domeniul ştiinţei şi educaţiei. tribuţiei pedagogilor de aproape două ori cu garantarea Chişinău, 19 septembrie 2008 10 - nr. 4(11), decembrie 2008 SocietateaŞtiinţă şi educa cunoaţieşterii

2. Context internaţional ECONOMIA CULTURII 2.1. Istoric ÎN SOCIETATEA Ca şi în multe alte domenii de activitate umană, afl ate în expansiune rapidă, primele iniţiative pri- INFORMAŢIONALĂ vind folosirea tehnologiilor informaţiei în instituţiile depozitare de bunuri culturale (cunoştinţe şi valori BAZATĂ PE artistice) au apărut în lumea academică. Oamenii de ştiinţă au urmărit, în primul rând, găsirea de căi noi CUNOAŞTERE pentru prezervarea bunurilor culturale acumulate în secole de dezvoltare umană şi pentru creşterea numărului celor care au acces cât mai neîngrădit (din Acad. Florin G. FILIP, motive fi nanciare, geografi ce, de poziţie socială) şi vicepreşedinte al Academiei mai rapid la acestea (Dertouzos, 1991, 1997; Salt- de Ştiinţe Române, zer, 1992). Igor COJOCARU, director al Institutului Lumea afacerilor a sesizat cu promptitudine posibilitatea de a valorifi ca iniţiativele cu obiective nobile de Dezvoltare a Societăţii Informaţionale, ale savanţilor în activităţi lucrative noi. Acestea au ca A.Ş.M. scop atât valorifi carea în sens economic a moştenirii culturale afl ate în biblioteci, arhive, muzee şi colecţii, ECONOMY OF CULTURE IN THE cât şi efi cientizarea legăturii dintre creatorul contem- INFORMATION SOCIETY BASED ON poran de cunoştinţe şi de valori artistice şi benefi ciarul KNOWLEDGE şi consumatorul acestor producţii, afl ate în librării, The article develops a vision regarding the con- săli de expoziţie sau de spectacol (Dertouzos, 1997; vergence between evolutions of culture institutions, Martin, 1998). În acest sens, s-a afi rmat că “pentru holders of knowledge and artistic values (libraries, Europa, patrimoniul cultural este o resursă strategică care poate juca rolul pe care îl are petrolul pentru ţările archives, museums) and information and communi- arabe” (De Michelis, 1996). Deşi astfel de prognoze cation technologies, in a context created by interna- nu s-au confi rmat încă în măsura sperată, au apărut, tional initiatives aimed at clarifi cation of concepts în peisajul lumii afacerilor, pe lângă producătorii de and building of an economy of culture as part of a tehnologii, o serie de organizaţii economice cu rol de global information society based on knowledge. The transformare, distribuire şi intermediere a bunurilor work identifi es preliminary actors and key decisions culturale transformate. and also presents several possible scenarios, depen- De o atenţie deosebită s-au bucurat biblio- ding on uncontrolled and unpredictable evolutions tecile şi arhivele, principalele instituţii depozi- of some factors from the context. tare de informaţie şi cunoştinţe. În scopul creşterii productivităţii muncii în realizarea de produse Cuvinte-cheie: bunuri culturale, economie a şi servicii, pe seama îmbunătăţirii accesului (ca culturii, instituţii culturale, iniţiative internaţionale, viteză şi ca arie de cuprindere), au fost create in- tehnologia informaţiei, societatea cunoaşterii. strumente informatice care să asiste transformarea şi funcţionarea acestora într-un mod asemănător 1. Introducere cu cel al unor organizaţii industriale sau de servicii Scopul acestui articol este de a prezenta o ver- (F.N., 2001). siune actualizată a unei viziuni propuse şi dez- Al treilea factor care a intervenit în interacţiunea voltate în lucrări anterioare (Filip, 1996a,b) asupra dintre tehnologiile informatice şi creatori şi instituţiile culturale a fost acţiunea guvernamentală. posibilităţii de interacţiune a unor factori diverşi Guvernele ţărilor dezvoltate au sesizat faptul că so- (guvernamentali, instituţii culturale, populaţie, cietatea informaţională globală (SIG) poate avea o organizaţii cu scop lucrativ, învăţământ şi cercetare) dimensiune culturală mai importantă decât societatea în scopul prezervării şi valorifi cării în interesul ţării, industrială. Această dimensiune a fost percepută ca al cetăţeanului şi al agenţilor economici (tradiţionali fi ind atât în interesul cetăţeanului (“îmbogăţit” pe sau noi) a patrimoniului cultural naţional. Princi- plan spiritual), cât şi al întreprinderilor (care trebuie palele elemente care au determinat necesitatea ex- să concureze, dar să şi coopereze în contextul eco- tinderii şi actualizării modelului propus anterior nomic în curs de globalizare) şi al comunităţilor izvorăsc din abordările din ce în ce mai sistematice umane, al statelor şi regiunilor. şi dinamice petrecute pe plan internaţional şi din Principalele iniţiative care au avut impact direct dezvoltările tehnologice actuale. în domeniul de interes al acestui studiu au fost: a)

nr.4(11), decembrie 2008 - 11 Akademos programul american al NSF/DARPA/NASA intitu- 2.2. Tendinţe europene recente lat “Research in Digital Library Initiative” (NSF În Europa, s-a acceptat la nivel ofi cial faptul 1998), b) Raportul Bangemann (1994) adresat Con- că “resursele culturale şi cunoştinţele ştiinţifi ce siliului European (prin prisma stimulării industriei ale Europei constituie o resursă publică unică, care conţinutului şi, mai ales, c) unele proiecte-pilot formează memoria colectivă şi în evoluţie a di- lansate la Conferinţa G7 de la Bruxelles, din luna verselor societăţi [ale UE] şi care constituie o bază februarie 1995 (G7, 1995). Acestea s-au referit la: solidă pentru dezvoltarea industriilor de conţinut a) “Educaţie şi instruire interculturală în SIG” (tema digital într-o societate a cunoaşterii, sustenabilă nr. 3), b) “Biblioteci electronizate” (tema nr. 4) şi c) (Lund, 2001). Se apreciază (Euroabstracts, 2001) “Acces extins, multimedial la patrimoniul cultural că “valoarea enormă a bogăţiei culturale a Europei mondial din muzee şi galerii de artă” (tema nr. 5). este de cca două ori mai mare decât a sectorului de Aceste proiecte au fost descrise cu ocazia simpozi- telecomunicaţii”. Se vorbeşte în prezent nu numai onului “Rolul tehnologiilor contemporane în dez- de sectorul industriei de conţinut, ci şi de “econo- voltarea patrimoniului cultural naţional”, organi- mia culturii”. Plecând de la această constatare, o se- zat de Academia Română pe data de 21 februarie rie de studii şi analize, şedinţe de tip brainstorming, 1996. Tot atunci s-a prezentat primul sit informatic cu informaţii culturale realizat la ICI Bucureşti, s-a întâlniri ale experţilor şi ale reprezentanţilor statelor făcut o excursie virtuală în muzeele şi bibliotecile din membre (Lund, 2001; Eva, 2001; DigiCULT 2001; lume şi s-a prezentat o viziune privind relaţiile care Slazburg Research, 2001; Bride, 2001; FN 1998) se pot stabili între diferiţi factori (guvernamentali, încearcă să contribuie la conturarea unei strategii din instituţiile culturale, din cercetare, învăţământ şi europene coerente pentru următorii 5-10 ani. Prin- din lumea afacerilor) pentru valorifi carea patrimo- cipalele elemente concrete pentru prezentul studiu niului naţional cultural (Filip, 1996; Cristea, 1996; sunt date mai jos: Neamţu, 1996). • Adoptarea Planului de acţiune “eEurope” la Reuniunea Consiliului European de la Feira (19- 20 iunie, 2000). Obiectivul 3d al Planului de acţiune se referă la “stimularea conţinutului european în reţelele globale şi stipulează crearea unui mecanism de coordonare pentru programele de digitizare între statele membre”. • Adoptarea de către Consiliul European, pe data de 22 decembrie 2000, a programului “eCon- tent” având un buget de 100 milioane de Euro. Acesta urmăreşte “transformarea bazei de conţinut [informaţional] bogate ale Europei într-un avantaj competitiv în societatea informaţională şi asigurarea unei poziţii mai importante pe Internet pentru opera- torii europeni” prin “accesul şi folosirea informaţiilor din sectorul public, ca şi prin extinderea ofertei informaţionale, adaptarea culturală şi lingvistică a produselor informaţionale şi înlăturarea barierelor comerciale” (EC 2000b). Direcţiile de acţiune ale programului eContent sunt “a) îmbunătăţirea accesului şi folosirea extinsă a informaţiilor din sectorul public, b) extinderea producţiei de “conţinut” într-un mediu multilingvistic şi multicultural şi c) creşterea dinamismului pieţei de conţinut digital”. • Includerea în Programul de acţiune eEu- rope+ (EC 2000a), destinat ţărilor din Europa centrală şi de est a unor acţiuni privind: “a) stimularea dezvoltării şi diseminarea “conţinutului” digital european (acţiunea 3d), sprijinirea exploatării informaţiilor din sectorul public şi stabilirea unei colecţii digitale europene de baze de date “cheie” şi Arhivele KGB la Universitatea din Harvard b) accesul la patrimoniul cultural digitizat”.

12 - nr. 4(11), decembrie 2008 SocietateaŞtiinţă şi educa cunoaţieşterii

• Iniţiativa ”Librăria digitală” (DLI) are drept loage, indexuri etc.) depăşesc „colecţiile fi zice” de scop facilitarea utilizării şi valorifi cării patrimo- obiecte. Caracterul partajat al bibliotecii, raţiuni niului european cultural şi ştiinţifi c (cărţi, fi lme, economice şi chiar spaţiul fi zic limitat de depozitare hărţi, fotografi i, muzică etc.) în scopuri de lucru, au condus la această stare de fapte, iar dezvoltarea studii sau recreare. Această iniţiativă se bazează pe recentă a comunicaţiilor a amplifi cat fenomenul. resursele bogate ale Europei, combinând mediile Există state în SUA în care o bibliotecă universitară multiculturale şi miltilingve cu realizările tehnolo- nu mai achiziţionează al doilea exemplar dintr-un gice şi noile modele de business. Iniţiativa constă număr de revistă dacă acesta există deja într-o altă din două compartimente: bibliotecă universitară interconectată la reţea. În ul- Patrimoniul cultural: crearea unei Librării tima vreme, se constată o tendinţă de specializare a Europene Digitale comune care ar servi ca un bibliotecilor, unele concentrându-se pe acumularea punct de acces internet multilingv la colecţiile cul- de obiecte fi zice, iar altele pe realizarea de colecţii turale din statele membre. (Communication “i2010: de informaţii despre obiecte şi pe furnizarea de Digital Libraries” , 30 September 2005). informaţii şi servicii (Saltzer, 1992). Patrimoniul ştiinţifi c: pentru asigurarea acce- La o analiză a modului în care calculatorul a sului curent şi viitor în scopuri de cercetare şi ino- fost folosit în ultimele decenii în biblioteci, se pot vare. observa (Saltzer, 1992) trei direcţii principale. Pri- ma constă în automatizarea funcţiilor tradiţionale 3. Dezvoltarea unei viziuni cu privire la S1-SC (achiziţii, pregătire cataloage, gestiune împrumuturi de pe poziţiile temei abordate şi schimburi). A doua constă în descoperirea docu- Într-o lucrare anterioară (Filip, 1996 a), s-a mentelor relevante, variind de la căutări simple, fo- propus o viziune asupra convergenţei evoluţiei losind tehnici clasice de regăsire a informaţiilor (de instituţiilor culturale (biblioteci, muzee, arhive) cu exemplu, indicarea tuturor lucrărilor autorului X, tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor, oferindu- afl ate în bibliotecă) la căutări conţinând elemente de se argumente şi evidenţiindu-se limitele şi riscurile inteligenţă artifi cială cu rezultate, până în prezent, potenţiale ale unui astfel de demers. În alte lucrări aparent mai puţin relevante (de exemplu, găsirea ulterioare (Filip, 1996 b; Filip, Donciulescu şi Sau- mulţimii lucrărilor în care se prezintă o idee expusă er, 1996; Filip, Donciulescu, Filip, 2000), această în lucrarea Y). A treia direcţie de folosire a calcula- viziune a fost dezvoltată şi susţinută prin modele torului constă în stocarea conţinutului şi „naviga- matematice, care pot fi folosite în simularea efec- rea” din text în referinţele citate. telor diferitor decizii privind investiţiile directe în instituţiile culturale, demararea unor activităţi lucrative de valorifi care a bunurilor culturale transformate (electronizate), nivelul drepturilor plătite instituţiilor culturale etc. În continuare, se vor prezenta pe scurt câteva dintre ideile centrale – aduse la zi – ale viziunii şi modelului propuse anterior. 3.1. Calculatorul în biblioteci Într-o încercare de defi nire a „bibliotecii anului 2000”, Saltzer (1992) arată câteva atribute ale bibliotecii. Fondul de obiecte culturale fi zice (cărţi, manuscrise, partituri, hărţi geografi ce etc.) este în acelaşi timp selectiv (nu orice se scrie, se publică, şi nu tot ce se publică se colecţionează în biblioteci), persistent (destinat păstrării/arhivării pe o perioadă cât mai îndelungată) şi destinat folosirii de către un anumit public (nerestricţionat sau aparţinând anumitor categorii având grade diferite de acces în funcţie de caracterul bibliotecii). La rândul lor, bibliote- carii au ca sarcină nu numai colectarea, întreţinerea şi gestionarea fondului de obiecte culturale, dar şi asistarea cititorilor, deosebindu-se prin această din urmă activitate, de colecţionari. În cazul bibliotecilor publice, „colecţiile logice” Imagine din biblioteca Academiei Române. (conţinând informaţii despre obiecte, şi anume cata- Ferdousi, Cartea regilor nr.4(11), decembrie 2008 - 13 Akademos

În urmă cu câţiva ani, Saltzer (1992), prop- La ora actuală, o carte de cca 400 pagini, unea o viziune a „bibliotecii anului 2000” simplă şi conţinând numai text, realizată monocrom, necesită, precisă, prezentată în continuare: după scanare şi comprimare a datelor, cca 30 • Oricine, conectat la reţea prin intermediul Mbytes. Altfel spus, pe un CD-ROM (650 Mb) se unui PC sau al unei Staţii de lucru (WS), poate pot „depune” cca 20 de astfel de cărţi. Din punct „răsfoi” orice carte, ziar, manuscris, partitură, ra- de vedere al costului, totul pare foarte promiţător: port tehnic, stocate în „on-line”, fără a fi nevoit a se la preţurile actuale, copia electronică a cărţii pe deplasa la bibliotecă; CD-ROM costă cca 40 cenţi, spaţiul necesar este • La parcurgerea documentului se poate incomparabil mai mic, urmărirea şi accesul sunt, aduce într-o fereastră, pe ecran, textul unei referinţe evident, mai facile şi sigure. Timpul de realizare citate, biblioteca apărând ca un uriaş sistem hiper- a copiei electronice, deşi infi nit mai mic decât cel text. Scopul nu este înlocuirea cărţilor, ci facilitarea al realizării tipăriturii (chiar în condiţii moderne), „răsfoirii” lor înainte de împrumut, protejarea fi zică începe să conteze foarte mult (ani) atunci când se şi accesul paralel (al mai multor cititori la acelaşi doreşte realizarea unor copii electronice pentru în- obiect) şi multiplu (al unui cititor în mai multe bib- tregi colecţii sau biblioteci, chiar dacă se folosesc lioteci). noile tehnologii rapide de tip Photo CD (ale căror Multe dintre problemele tehnologice care preţuri sunt de câteva zeci de mii de dolari). Dacă condiţionau transpunerea în viaţă a acelei viziuni am considera Biblioteca Institutului Naţional de (îmbunătăţirea rezoluţiei ecranelor terminalelor, Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI, în care creşterea vitezei de transmisie în reţea la milioane s-au strâns în 30 de ani cca 30.000 volume de spe- de caractere pe secundă, dezvoltarea pe baze de cialitate, realizarea versiunii electronice ar conduce date de tip hipertext, arhitecturile „client-server” şi la un număr de peste 1500 CD-ROM. Costul şi creşterea capacităţii memoriilor externe magnetice) timpul de transpunere par în acest caz suportabile. sunt deja rezolvate într-o măsură semnifi cativă. Dacă însă considerăm Biblioteca Academiei şi, din- Plecând de la o observaţie făcută la începutul tre cele 10 milioane de obiecte (cărţi, ziare, manus- acestui capitol privind specializarea bibliotecilor, crise, medalii), intenţionăm să digitizăm numai cele viziunea se poate rafi na şi extinde. Astfel, se pot 1,6 milioane de volume, ajungem printr-un calcul imagina biblioteci „pur electronice” (nu numai „elec- rapid şi aproximativ la un necesar de 80 mii de CD tronizate”), specializate sau destinate servirii unei pentru a găzdui informaţia estimată la 50 Terrabytes zone geografi ce bine delimitate (din considerente (10 la puterea 12). Este evident pentru oricine că de micşorare a costului transmisiilor de date), care aceasta nu e o sarcină uşoară sau care s-ar putea re- să acumuleze atât informaţii despre obiecte fi zice, aliza rapid. Totuşi ea ar trebui considerată şi, even- cât şi „fondul digitizat”. Acestea pot să furnizeze, tual, realizată. Să nu uităm că Biblioteca Congresu- contra cost, servicii de documentare on-line la se- lui din Washington numără 90 milioane de lucrări diul bibliotecii sau, mai degrabă, la distanţă pe bază reprezentând 2,7 Pentabytes (10 la puterea 15) sau de timp, la cereri formulate în avans (în scopul 337500 stick-uri a câte 8 GB. rezolvării problemelor de concurenţă a accesului şi 3.2. O tranziţie către instituţiile culturale a celor legate de volumul de date necesare a fi sto- globale şi virtuale cate „on-line”). În acest din urmă caz, similitudinea cu sistemele moderne VOD („video on demand”) nu Multe din elementele descriind procesul de elec- este întâmplătoare, ci are la bază realizările tehno- tronizare a bibliotecilor (premise, mod de abordare logice în domeniul reţelelor de şi chiar unele soluţii tehnologice) se pot extinde la bandă largă şi al arhitecturilor de tip „client-server”. Aceste evoluţii sunt stimulate atât de noile modalităţi de muncă la distanţă – „telework” (Britton, 1994), vizând aspectul „acces”, cât şi de noile modalităţi de producţie ieftină şi, mai ales, rapidă a revistelor şi a volumelor electronice, care permit distribuirea „aproape în timp real” a unor informaţii (mai ales ştiinţifi ce), pe măsura apariţiei lor. Imagine manuscris Giacomo Rossini 14 - nr. 4(11), decembrie 2008 SocietateaŞtiinţă şi educa cunoaţieşterii celelalte componente ale instituţiilor care găzduiesc prioritar din străinătate în scopul educaţiei continue patrimoniul naţional cultural (muzee, monumente a salariaţilor, d) noile posibilităţi ale creatorului de istorice şi situri). De aceea, în continuare se va cunoştinţe şi de opere artistice de a interacţiona cu face o prezentare generală a unei posibile tranziţii publicul prin intermediul furnizorilor de servicii. de la modalitatea curentă de valorifi care a fondu- Evident, mai există factori care intervin în mod in- lui cultural de obiecte fi zice şi informaţii (inclu- direct facilitând interacţiunile, precum sunt băncile, siv de referinţă) despre aceste obiecte conţinute în organizaţiile de intermediere, consultanţă sau cele instituţiile culturale (IC). Aceasta este caracterizată specializate în noile activităţi de digitizare. prin câteva convergenţe posibile. În continuare ne vom limita la clarifi carea unor • Convergenţa va avea impact asupra mai posibile probleme, în încercarea de a răspunde unor multor domenii ca: a) educaţia (prin creşterea eventuale manifestări de îngrijorare faţă de aparen- calităţii şi atractivităţii, varietăţii şi efi cacităţii), ta invazie a tehnologiei şi a intereselor economice b) turismul (prin diversifi carea ofertei de servicii), în activităţile nobile şi generoase ale instituţiilor de c) cercetarea (prin facilitarea accesului la informaţie), cultură. d) comerţul (prin mărirea volumului comerţului electronic indirect şi direct, cu informaţii), e) indus- 3.3. De ce (sau ce) nu poate face biblioteca/ tria producătoare de bunuri de consum (prin apariţia muzeul real? de produse noi), f) sectorul spectacolului şi audio- Pentru a percepe direct/a avea acces nemijlocit vizualului (prin noutate, diversifi care şi creşterea la obiectele reale, vizitatorul/cititorul trebuie să fi e volumului ) şi g) creatorii de informaţii ştiinţifi ce „acolo” la orele şi zilele în care accesul este per- şi valori artistice (prin creşterea vizibilităţii şi prin mis, ceea ce este posibil, cel puţin pentru vizitato- mijloace noi de expresie). rul ocazional, numai în număr limitat de cazuri. În • Convergenţa se poate realiza numai prin plus, instituţiile culturale nu pot expune totul din interacţiunea conştientă şi cooperarea în reţea a mai varii motive. Mai mult, omul modern sub presiunea multor categorii de factori: a) instituţiile culturale timpului, uneori găseşte cu greu ce îl interesează (IC) (biblioteci, muzee, galerii, arhive), deţinătoare dacă nu este ghidat/asistat individual. La rândul lor, ale bunurilor culturale (BC); b) transformatorii cercetătorii au difi cultăţi în realizarea de studii când tradiţionali ai bunurilor culturale (BCTT) (edi- obiectivele (sau uneori chiar părţi din ele) se găsesc turi, producători de albume, cataloage, sinteze, în locuri (camere, etaje, clădiri, instituţii, oraşe sau fi lme), c) noii transformatori ai bunurilor culturale chiar ţări) diferite, uneori despărţite prin distanţe (NTBC) (producători de CD-ROM, d) organizaţii geografi ce apreciabile. de distribuţie şi intermediere de BCTT (librării, Deoarece „teleportarea” omului, anticipată în chioşcuri, agenţii) (DBCTT), e) furnizorii de serv- serialele ştiinţifi co-fantastice, nu este încă posibi- icii (FS) care exploatează conţinutul digitizat (CD), lă, teleportarea virtuală a obiectelor, realizată prin afl at la (sau cesionat de) IC cu ajutorul operatorilor accesul electronic de acasă sau din biroul de stu- de reţea (OR). Un rol aparte îl joacă publicul, care diu, pare a fi o soluţie acceptabilă pentru moment. poate fi un public direct (PD), având acces direct Accesul „fără frontiere”, la orice oră, la valorile (AD) la BC, sau extins (PE) – care achiziţionează culturale pentru novici, bătrâni, persoane izolate bunuri culturale transformate tradiţionale sau noi – sau handicapate, sau lipsite de mijloace materiale, sau virtual (PV) având, contra cost, acces indirect la distanţă (AID), prin intermediul furnizorilor de poate fi considerat nu numai ca un surogat accesi- servicii, la conţinutul digitizat. bil şi comod, dar şi ca o modalitate de democrati- În lumina ultimelor tendinţe evocate în sub- zare, integrare şi nediscriminare. În plus, este de capitolul 2.2, modelul trebuie completat cu: aşteptat ca accesul la distanţă să nu îndepărteze a) intervenţia guvernamentală (manifestată în oamenii de instituţiile culturale reale, ci mai de- comenzi de stat vizând accesul tinerei generaţii la grabă să-i stimuleze să le viziteze. Experienţa arată patrimoniul cultural, creşterea vizibilităţii ţării), că mijloacele mai vechi sau cele mai noi (albume, b) considerarea explicită a interacţiunilor indirecte diapozitive, casete video, discuri compacte) conţi- (manifestate prin acţiuni de globalizare şi localizare nând produse culturale (transformate) tradiţionale a conţinutului digitizat) cu parteneri din străinătate (PCT) au stârnit interesul unei părţi din publicul (instituţii culturale, furnizori de servicii, instituţii fi - extins (PE) de a frecventa instituţiile culturale. În nanciare ca PHARE, BERD şi CE, prin intermediul acelaşi fel este de presupus că din publicul virtual programelor specializate), c) intervenţia cu efect am- (PV) practic infi nit, graţie „capilarităţii” deosebi- plifi cator a agenţilor economici interesaţi în special te a reţelelor, o parte va fi tentată să contribuie la de efi cientizarea accesului la cunoştinţele ştiinţifi ce mărirea numărului de vizitatori nemijlociţi (public

nr.4(11), decembrie 2008 - 15 Akademos direct – PD). În acest moment, merită evidenţiat un 4. Formularea preliminară a unor opţiuni atribut esenţial al accesului la distanţă, care îl di- Pentru formularea unor opţiuni preliminare se ferenţiază net de mijloacele tradiţionale (tipărituri, va folosi metoda scenariilor (Shoemaker, 1995). casete, CD). Conţinutul informaţional al „servere- lor” din reţea este dinamic, posibil de actualizat 4.1 Elementele considerate şi extins în mod continuu, spre deosebire de mij- Principalele elemente care intervin în elabora- loacele tradiţionale, care sunt cumva îngheţate cel rea scenariilor sunt prezentate în continuare. puţin pentru o perioadă de timp, orice modifi care Variabilele de decizie cheie, care se referă la: însemnând o nouă ediţie. Desigur, mijloacele tradi- a) deciziile de digitizare sistematică şi de conectare ţionale au rolul lor. Acestea sunt ele însele obiecte la proiectele şi reţelele internaţionale (ale instituţiilor fi zice, putând constitui colecţii, marcând trecerea culturale), b) demararea unor investiţii vizând furni- colecţionarului prin locurile unde se puteau achizi- zarea de servicii de conţinut digital (la furnizorii de ţiona acele obiecte sau anumite evenimente. servicii), c) diversifi carea şi convergenţa metodelor de transformare a bunurilor culturale (la transforma- 3.4. Ce nu se poate face prin prezenţa virtuală tori tradiţionali şi noi de bunuri culturale), d) gradul de implicare guvernamentală prin programe şi În primul rând, nu se poate atinge obiectul. În comenzi de stat şi de considerare a recomandărilor al doilea rând, acesta nu poate fi perceput în me- europene (de către guvern). diul său fi resc (sală de bibliotecă sau de muzeu, Factorii care pot afecta deciziile privesc în cadru natural). Dacă mişcarea norilor pe cerul de primul rând abordările europene care sunt în curs de deasupra unui monument sau schimbarea luminii clarifi care şi adoptare, tehnologiile care se dezvoltă dintr-o sală de muzeu în funcţie de oră şi de ano- şi accesibilitatea acestora (în primul rând, din punct timp, sau chiar zgomotul străzii de sub fereastra de vedere al costurilor), perspectivele de dezvoltare bibliotecii ar putea fi tehnic realizabile, parfumul a infrastructurilor informatice, reglementările pri- cărţilor vechi sau, mai ales, emoţia întâlnirii cu un vind statutul instituţiilor culturale publice. anumit obiect şi sentimentul comunicării cu alţi vi- Incertitudinile principale se referă, în primul zitatori (şi ei perceptibili direct) afl aţi în faţa acelu- rând, la evoluţia generală a economiei cu impact iaşi obiect sunt aproape sigur imposibil de transmis asupra puterii de cumpărare şi a atitudinii publicului, sau de provocat prin calculatoare şi prin reţele. la succesul în acţiunile de integrare euroatlantică,

Reconstituirea vizuală a castelului Suceava (fosta capitală a Moldovei) realizată de SSI “Bucovina” Suceava 16 - nr. 4(11), decembrie 2008 SocietateaŞtiinţă şi educa cunoaţieşterii care infl uenţează interesul manifestat din exterior 4.2.4. Un scenariu intermediar (B) faţă de conţinutul cultural existent în România . Se consideră aceleaşi premise ca în cazul anterior. Deciziile luate la realizarea unui proiect 4.2. Câteva scenarii director, fundamentat (prin participarea tuturor În continuare, se prezintă, pe scurt, câteva sce- reprezentanţilor factorilor evocaţi în subcapitolul narii preliminare: 4.1), care urmăreşte tendinţele şi recomandările europene într-un plan de acţiune. Acest proiect este 4.2.1. Scenariul pesimist actualizat în permanenţă şi constituie o referinţă Economia stagnează; legislaţia nu permite credibilă pentru organismele guvernamentale şi valorifi carea efi cientă a conţinutului cultural al pentru sectorul privat. instituţiilor publice, acţiunile de integrare nu reuşesc; sunt demarate numeroase proiecte guver- 5. Concluzii namentale insufi cient fi nanţate; gusturile populaţiei Evoluţiile internaţionale, caracterizate, în primul se deteriorează puternic ca urmare a impactului rând, prin multiplicarea iniţiativelor, adâncirea negativ al emisiunilor TV şi al altor producţii fa- carac terului sistematic al abordării de către factorii cile. În cel mai bun caz, câteva instituţii culturale se guvernamentali, precum şi prin ţintele ambiţioase şi implică în mod sporadic, pe baze ocazionale şi fără ritmurile rapide propuse, au determinat necesitatea sprijin intern, într-un număr limitat de proiecte şi actualizări viziunii anterioare. Principalele conclu- reţele internaţionale şi apar, în număr nesemnifi ca- zii care se pot desprinde sunt următoarele: tiv, furnizori de servicii de conţinut cultural digitizat • Îmbunătăţirea accesului şi valorifi carea importat, fără localizare. pe plan naţional şi internaţional a patrimoniului naţional a devenit deja obiectivul unor recomandări 4.2.2. Scenariul optimist naţionale. Aceste obiective trebuie completate cu Economia evoluează foarte bine (sectorul teh- elementele duale de localizare şi de facilitare a ac- nologiei informaţiei si comunicatiilor contribuie cesului la bunurile culturale (cunoştinţe şi valori cu cca 30% la constituirea produsului intern brut); artistice) internaţionale într-o societate globalizată, reuşesc iniţiativele de integrare în UE; populaţia bazată pe cunoaştere, care îşi propune să respecte şi are mijloacele necesare şi este educată în sensul să cultive multilingvismul şi aportul adus de diversi- „îmbogăţirii” cu valori culturale reale; se dezvoltă tatea memoriei colective culturale a diferitor ţări. În infrastructura şi guvernul consideră în mod serios acest context, nu putem să nu semnalizăm pericolul recomandările şi iniţiativele europene. În acest caz, dezechilibrării balanţei import-export de conţinut ţinta este atinsă în măsură semnifi cativă în anul cultural în favoarea importului de conţinut electro- 2003 (2004) şi în fi ecare localitate funcţionează un nizat străin, „localizat”, sau chiar nelocalizat. cămin cultural şi şcoli dotate cu cărţi electronice şi • Realizarea obiectivelor propuse – care având acces la conţinutul digitizat al marilor biblio- vizează atât creşterea productivităţii muncii teci şi muzee. (prin accent la elementele de cunoaştere), cât şi „îmbogăţirea” spirituală a cetăţeanului – nu se pot 4.2.3. Un scenariu intermediar (A) realiza decât prin interacţiunea şi cooperarea loială a unor grupuri diferite de factori: (guvernamen- Economia evoluează în sens ascendent, în ritm tali din instituţii culturale şi din lumea academică, lent, dar în mod continuu şi incontestabil; deşi organizaţii cu scop lucrativ, creatori de cunoştinţe acţiunile de integrare sunt întârziate, interesul ex- şi valori artistice) într-o mişcare armonizată, care tern faţă de România este în creştere semnifi cativă; foloseşte fonduri semnifi cative, provenind din surse populaţia tânără are un interes rezonabil faţă de cul- atât publice, cât şi private. tura adevărată; angajatorii înţeleg rostul educaţiei • Sensurile acestei mişcări sunt fundamen- continue; reuşesc pe scară largă câteva proiecte gu- tate de studii, din ce în ce mai aprofundate, realizate vernamentale. În aceste condiţii, guvernul sprijină pe plan mondial, din perspective multiple, de către (cu informaţii şi fonduri) implicarea instituţiilor instituţii şi consorţii de cercetare care antrenează culturale şi a furnizorilor de servicii în proiecte forţe intelectuale impresionante. şi iniţiative europene; asociaţiile profesionale ale • În ceea ce priveşte evoluţiile interne din do- instituţiilor culturale şi ale furnizorilor de servicii meniu, se poate aprecia că acestea nu pot fi desprinse cooperează în măsură rezonabilă în interesul mem- de contextul evoluţiei generale a ţării (a economiei şi brilor lor şi al publicului; cercetarea realizează in- a gusturilor populaţiei), nici de percepţia şi interesul strumente pentru „localizarea” conţinutului cultural internaţional faţă de ţările noastre elemente ale căror digitizat importat. tendinţe sunt încă afectate de incertitudini.

nr.4(11), decembrie 2008 - 17 Akademos

• Faptul care nu poate fi pus încă de pe acum Future Developments in ICT for Culture and Science sub semnul întrebării este necesitatea de a urmări (http://www.cordis.eu/ist/ka3/digicult/en/fl orena-agen- tendinţele internaţionale în vederea înscrierii – de da.html) dorit într-o manieră sistematică şi sprijinită în F.N. (2001) Library management systems. Mana- plan organizaţional şi fi nanciar de către stat – în ging information, 8 (3), April, p.32. Filip, F.G. (1995). Tehnologiile informatice pen- dife rite iniţiative şi mişcări care vizează crearea tru procesele lucrative. ACADEMICA, An V, 6 (154), unei economii a culturii globalizate în domeniul p. 20-21. abordat. Filip, F.G. (1996). Information technologies in cultural institutions. Studies in Informatics and Control Bibliografi e - SIC, 6 (14), p. 385-400. Bangemann, M (1994). Europe and Global Infor- Filip, F.G., D. Donciulescu, F. G. Filip (2000). A cy- mation Society. Raport către Consiliul European, 24- bernetic model of Computerisation of the cultural heri- 25 iunie (tradus in lb. română în Revista Română de tage. In Proc. 8th IEEE Mediteranean Conference on Informatică şi Automatică – RRIA, 4 (2-3), P. 2-26). Control & Automation - MED 2000, Patras, July 17-19 Bide, M. (2001) Business Models for Distribution (CD-ROM). Archiving and Use of Electronic Information: To- Filip, F.G., D. Donciulescu, Carmen Sauer (1996). wards a Value Chain Perspective. Mark Bide &Associ- Towards cultural integration of Romania by using infor- ates. mation technology. In Procedings “Electronic and Vir- CELIP (2001a) Accesul la resursele electronice – as- tual Arts-EVA’96”, Paris, Vol.4, p. 45-50. pecte privind licenţele în biblioteci (http://www.eblida. Filip, F.G. (1996). Tehnologiile informaţionale şi org/celip/workshops/romania_agenda.html) valorifi carea patrimoniului cultural naţional. ACADEM- CELIP (2001b). Licencing issues for Central and ICA, An VI, 9 (69), p. 22-24. Eastern Europe (http://www.eblida.org/celip/workshops) FN (1998) Convergence in the Digital Age: Chal- Cristea Mihaela (1996). S-ar putea face mai mult în lenges for Libraries, Museums and Archives. Procee- privinţa popularizării patrimoniului naţional. Computer dings of the Seminar, held in Amsterdam, 13-14 August. World Romania, aprilie, p. 9. G7 (1995). Information Society Conference. Pilot CULTIVATE (2001) (http://www.cultivate-eu.org). Projects; Executive Summary. Brussels, 25-27 Febru- De Michelis (1996). VENIVA ESPRIT Project and ary. the cultural heritage as a natural resource in the 21st Cen- Lund (2001).The Lund Principles: Conclusions of tury. In Proc. EVA’96 (V. Cappelini, J. Hemsley Eds.), Expert Meeting, Lund, 4th April 2001 (http://cordis.eu/ Florence. ist/ka3/digicult/en/eeurope.html) Dertouzos, M. (1991). Building the Information Martin, Chuck (1998). The time dynamics of future Markatplace. Technology Reviews, 94 (1), p. 29-40. publishing. In Blueprint to the Digital Economy, Cre- Dertouzos, M. (1997) What it Will Be. Harper Edge. ating Wealth in the Era of e-Business (D. Tapscott, New York. (trad. în lb. rom., Ed. Tehnică, 2000) Ed.). Mc. Graw Hill, New York. Digicult (2001) Key background Information and the Matei, D. (1996). Crearea infrastructurii informaţiei Cultural Heritage (http://www.cordis.eu/ist/ka3/digicult/ a instituţiilor culturale din România. CIMEC Bucureşti. en/bactgrd.html) Neamţu, L. (1996). Punct de plecare: cabinetul de DigiCULT (2001). Digital Heritage and Cultural manuscrise rare al Bibliotecii Academiei. Punct de so- Content (http://www.cordis.eu/ist/ka3/digicult.htm) sire: plasarea României pe orbita Internet. Totuşi iubi- EAN (2001) The European Archival Network (http:// rea, VIII, Nr. 26/27, p. 24-25. www.european-archival.net) NSF (1998). Digital Libraries Initiative-Phase2 EC (European Commission) (2001).Cultural Herit- (http://www.nsf.gov/pubs/1998/nsf9863/nsf9863.htm) age in FP6 (http://www.cordis.eu/ist/ka3/digicult/en/fp6. Saltzer, J.H. (1992). Technology networks and the html) libray of the Year 200. In Future Tendencies in Com- EC (European Commission) 2000 a) eEurope+ for puter Science, Control and Applied Mathematics (A. Candidate Countries. (http://europa.eu.int/informa- Bensoussan, J.P. Verjus Eds.).. Springer Verlag, Berlin, tion_societz/eeuropa/index_enhtm) p.51-67. EC (European Commission) 2000 b) eContent; Salzburg Research (2001). Europe’s Memory Insti- Press Release/22.17.00 tutions on Their Way into the digital Cultural Eco- EC DGXIII/E-4 (1991). Report on the Situation of nomy. DigiCULT Study (http://www.salzburgresearchat/ Libraries, museums and archives in the EU Member fbi/digicult/start.html). States and EFTA Countries (http://www.eu/libraries/ Shoemaker, P.J.H. (1995). Scenario planning: a tool en/nfp/introd.html) for strategic thinking. Sloan Management Review, 36 eContent (2001) European Content on Digital Net- (2), p. 25-40. works (http://www.cordis.eu/econtent) TEL (2001). The European Library (http://www.eu- eCulture (2001). A Newsletter on Cultural Content ropeanlibrary.org) and Digital Heritage (http://www.cordis.lu/ist/ka3/digi- TfL(1998).Telematics for Libraries (http://www. cult/en/newsletter.html) cordis.eu/libraries/en/libraries.html)dis.eu/libraries/en/ EVA (2001).The Florence Agenda: Trends and libraries.html) 18 - nr. 4(11), decembrie 2008 CodulŞtiinţă înv şi ăţăeducamântuluiţie

c) lărgirea autonomiei universitare şi transpa- AJUSTAREA renţei alegerilor organelor de conducere a instituţii- lor de învăţământ superior prin organizarea alegeri- PROIECTULUI lor directe de către Adunarea generală (Asambleea) CODULUI instituţiei de învăţământ superior; d) crearea Agenţiei evaluării şi acreditării in- ÎNVĂŢĂMÂNTULUI stituţionale a instituţiilor de învăţământ în cadrul Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare LA RIGORILE şi asigurarea acreditării instituţionale şi ştiinţifi ce a instituţiilor de învăţământ superior de către o insti- EUROPENE ŞI tuţie publică independentă; e) suplimentarea denumirii instituţiilor de în- INTERNAŢIONALE văţământ superior acreditate instituţional şi ştiinţifi c cu cuvintele universitate sau academie în funcţie Victor BALMUŞ, dr. în drept, de rezultatele acreditării, iar cele neacreditate să fi e Institutul de Istorie, Stat şi Drept, obligate să-şi suplimenteze denumirea cu cuvântul A.Ş.M. institut; f) instituirea masteratului doar în cadrul insti- tuţiilor de învăţământ superior acreditate instituţio- THE ADJUSTMENT OF EDUCATION nal şi ştiinţifi c; CODE PROJECT TO THE EUROPEAN AND g) integrarea învăţământului şi ştiinţei în pro- INTERNATIONAL STANDARDS cesul de pregătire a cadrelor ştiinţifi ce prin „orga- The author exposes his opinion both about the op- nizarea unui sistem efi cient de studii prin masterat, portunity and the signifi cance of promovation of the 2 educational Code project’s ideas, and about the neces- doctorat şi postdoctorat” , care ar include instituţii- sity of operating some modifi cations and complemen- le de învăţământ superior acreditate instituţional şi tations of the project for adjusting it with national and ştiinţifi c şi organizaţiile din sfera ştiinţei şi inovării international normative frame. acreditate ştiinţifi c; h) asigurarea efi cienţei instruirii la masterat şi Lansarea ce către preşedintele Republicii Mol- pregătirea cadrelor ştiinţifi ce prin doctorat şi post- dova a proiectului Codului învăţământului, în ca- doctorat în cadrul clusterelor ştiinţifi co-educaţiona- drul Conferinţei internaţionale cu genericul Politici le care ar include: instituţiile de învăţământ supe- in domeniul ştiinţei si educaţiei, la care au parti- rior, inclusiv Universitatea Academiei de Ştiinţe a cipat miniştri ai educaţiei şi ştiinţei şi preşedinţi ai Moldovei, organizaţiile de profi l din sfera ştiinţei şi academiilor de ştiinţe din ţările Europei Centrale şi inovării şi societăţile comerciale interesate. de Sud-Est, Caucaziene, CSI, Ţările Balcanice şi În opinia noastră, misiunea acestui proiect de lege cele Baltice, vorbeşte elocvent despre importanţa pe care o atribuie autorităţile publice învăţământului şi este de a asigura cadrul juridic necesar pentru con- ştiinţei – pilonilor principali ai societăţii bazate pe jugarea eforturilor puterii, societăţii, învăţământului cunoştinţe, la care aspirăm. şi ştiinţei în crearea unui sistem de învăţământ mo- În opinia noastră, ideile inovatoare care trebuie dern, inovaţional şi competitiv. Oportunitatea aces- evidenţiate şi reproduse coerent în varianta fi nală a tei alegeri este demonstrată de succesele acelor ţări proiectului menţionat sunt următoarele: care încă nu demult se afl au la periferia dezvoltării a) crearea unei structuri a sistemului de învă- economice mondiale, iar astăzi sunt printre primele: ţământ ajustate la rigorile ISCED şi recomandările Finlanda, Singapore, Luxemburg, Olanda etc. procesului Bologna, păstrând tradiţiile sănătoase Este cunoscut că volumul informaţiei deţinut de ale sistemului existent; civilizaţia noastră se dublează peste fi ecare 5 ani, b) aplicarea nemijlocită a normelor constituţi- de aceea nu mai puţin important, pe lângă asimila- onale care stipulează că „Învăţământul de stat este rea cunoştinţelor, devine asimilarea deprinderilor şi gratuit”1, prin includerea în proiectul de lege men- tehnicii care ar ajuta la obţinerea, procesarea şi utili- ţionat a „priorităţilor fundamentale ale statului în zarea informaţiei noi. Astfel, este cert că transmite- domeniul învăţământului”; rea mecanică a cunoştinţelor care se învechesc per-

1 Constituţia Republicii Moldova, adoptată la 29.07.94, art. 2 Codul cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova 35 alin. (4), Monitorul Ofi cial al Republicii Moldova nr.1 din nr. 259-XV din 15.07.2004, art. 74 e), Monitorul Ofi cial al 12.08.1994. Republicii Moldova nr.125-129 art. 663 din 30.07.2004 nr.4(11), decembrie 2008 - 19 Akademos manent devine inefi cientă şi chiar iraţională, soluţia pierde capacitatea de reproducere a potenţialului fi ind trecerea la învăţământul inovaţional orientat ştiinţifi c uman. spre obţinerea unor competenţe fundamentale ce ar Cu toate că proiectul Codului învăţământului permite, la necesitate, obţinerea de sine stătătoare reprezintă un salt în crearea unui sistem de învăţă- a cunoştinţelor. Aceasta condiţionează interacţiu- mânt inovaţional, competitiv şi modern, nu putem nea mult mai strânsă a învăţământului inovaţional să trecem cu vederea că varianta proiectului, pro- cu practica, decât al celui tradiţional. În consecin- pusă spre examinare, conţine dispoziţii ce contravin ţă, învăţământul inovaţional presupune şi instruirea Constituţiei Republicii Moldova, Codului cu privire în procesul creării cunoştinţelor noi prin integrarea la ştiinţă şi inovare, adoptat din iniţiativa preşedin- sferei ştiinţei şi inovării cu procesul de învăţământ telui Republicii Moldova şi altor acte legislative. şi producerea. Mai mult decât atât. După cum am menţionat, Astfel, activitatea oamenilor instruiţi în condiţii legislaţia naţională în domeniu nu stimulează eli- noi se bazează nu doar pe cunoştinţele înseşi, dar pe minarea decalajului între învăţământul universitar cunoştinţele întruchipate în produsele inovaţionale şi sfera ştiinţei şi inovării, deci, pentru realizarea competitive. Ca urmare importantă a aplicării învăţă- obiectivelor procesului Bologna sunt iminent nece- mântului inovaţional devine modifi carea sistemului sare următoarele acţiuni: de indicatori ai calităţii învăţământului. Atenţia prin- a) diversifi carea izvoarelor de fi nanţare a în- cipală este acordată înţelegerii şi însuşirii noţiunilor- văţământului, ştiinţei şi inovării; cheie, metodelor ştiinţifi ce, deprinderilor de a obţine b) ajustarea proiectului Codului învăţământu- şi utiliza cunoştinţele în diferite situaţii concrete. lui la prevederile Legii privind actele legislative nr. Creşterea rigorilor faţă de calitatea învăţământu- 780 din 27.12.2001, inclusiv: lui stimulează dezvoltarea programelor de susţinere - redactarea întregului text al proiectului de de stat a cercetărilor fundamentale în universităţi, lege vis-a-vis de limbajul şi expresia juridică3, în afl uxul investiţiilor private pentru demararea acti- vităţilor inovaţionale de interes comun. Astfel, prin special la compartimentul privind pregătirea cadre- desfăşurarea unor concursuri exigente şi transparen- lor ştiinţifi ce; te pentru obţinerea granturilor şi contractelor de la - structurarea proiectului Codului învăţămân- 4 agenţi economici, autorităţi publice locale, organi- tului etc.; zaţii fi lantropice interesate în procurarea proprietăţii c) excluderea din textul proiectului de lege a intelectuale se va ajunge la lărgirea iminentă a bazei sintagmei Centrul pentru Instruire Universitară, fi nanţării învăţământului superior de către instituţii- Postuniversitară şi Perfecţionare, deoarece acestui le de învăţământ superior. Centru se incumbă doar atribuţiile de administrare Este cert că viitorul prosper al Republicii Mol- şi elaborare a politicilor în domeniu, iar de instrui- dova, în mare măsură, este condiţionat de pasibilita- rea generală a doctoranzilor şi cercetarea ştiinţifi că tea noastră de a accepta, susţine şi respecta în cadrul în cadrul tezei de doctorat se vor preocupa docto- politicilor în domeniul ştiinţei şi educaţiei a unor ranturile Universităţii Academiei de Ştiinţe a Mol- principii deja aprobate de comunitatea academică dovei şi a organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării europeană şi internaţională: acreditate; a) reformarea consecventă a sistemului de în- d) completarea proiectului Codului învăţă- văţământ arhaic în cel de tip inovaţional; mântului cu anexa Regulamentul privind modul de b) sporirea calităţii şi competitivităţii învăţă- evaluare şi acreditare instituţională a instituţiilor mântului; de învăţământ; c) „producerea” unor cunoştinţe şi deprinderi e) ajustarea proiectului Codului învăţământu- unice; lui la prevederile procesului Bologna privind asigu- d) asimilarea cunoştinţelor şi oricăror succese rarea mobilităţii studenţilor, doctoranzilor şi profe- pentru asigurarea succesului propriu, păstrând în sorilor; acelaşi timp tradiţiile naţionale ale învăţământului. f) completarea şi modifi carea Codului ştiinţei Astăzi, însă, cadrul normativ al Republicii Mol- şi inovării al Republicii Moldova cu dispoziţii pri- dova în domeniul învăţământului este dispersat şi vind Agenţia evaluării şi acreditării instituţionale a depăşit, iar în unele cazuri favorizează creşterea dis- instituţiilor de învăţământ etc. crepanţelor dintre învăţământul universitar şi sfera ştiinţei şi inovării. Absolvenţii universităţilor noas- 3 Legea privind actele legislative nr. 780-XV din 27.12.2001, tre devin necompetitivi pe piaţa mondială a forţei art. 19, Monitorul Ofi cial al Republicii Moldova nr.36-38 art. de muncă de califi care înaltă, iar ştiinţa autohtonă 210 din 14.03.2002. 4 Idem, art. 24-33.

20 - nr. 4(11), decembrie 2008 ŞClustertiinţă ş ieduca educaţionalţie

VORBESC ELEVII acelaşi timp i-a iubit şi i-a respectat pe cei înţelepţi. Am venit la LAŞM deoarece am simţit că pot genera idei, cunoştinţe şi energii intelectuale, de fapt nici LICEULUI ACADEMIEI nu a fost nevoie să-mi dau seama de acest lucru, am ştiut-o dintotdeauna. Vreau să mă afi rm ca om DE ŞTIINŢE A de cultură, devotat cu trup şi sufl et cărţilor, ca om de ştiinţă, dar mai ales ca om al cifrelor... Iubesc MOLDOVEI matematica la fel de mult cum mă iubesc pe mine însumi şi n-am niciun dubiu că acest domeniu mă Vasile GHERASIM, cl.X A „O şcoală se mân- va împlini sufl eteşte. dreşte nu cu numărul de elevi, ci cu numărul de Eugenia OAIENEAGRĂ, cl.X B: „Vreau să elevi deştepţi”, spunea Aristotel. Fiind nu mulţi valorifi c din plin această şansă unică de a fi la număr, dar numeroşi la fapte, liceul AŞM va instruită de iluştri oameni de ştiinţă din ţară” deveni pentru noi, elevii săi, „casă” pentru câţiva Liceul Academiei de Ştiinţe oferă oportunităţi ani ai adolescenţei noastre de neuitat. Înzestrat cu extraordinare de formare a unei personalităţi. un sediu în stil european, cu o echipă pedagogică Vreau să valorifi c din plin această şansă unică de aleasă, cu laboratoare performante ce permit a fi instruită de iluştri oameni de ştiinţă din ţară, efectuarea celor mai difi cile experimente, LAŞM pentru ca în viitor să pot contribui la creşterea mai este şi instituţia care generează concurenţa; prestigiului ştiinţei din Republica Moldova în acest factor important al vieţii ne face mai puternici, întreaga lume. Am ales profi lul fi zico-matematic mai căliţi în faţa problemelor şi difi cultăţilor ce ne datorită pasiunii mele pentru matematică. Aş vrea aşteaptă în viitor. Spiritul de concurenţă este acel să studiez aprofundat această disciplină, să particip imbold, acel impuls care ne va duce spre dezvoltare la olimpiade, la competiţii de profi l. După părerea şi perfecţionare continuă. mea, ar fi binevenită crearea unui club de dezbateri Mihai ANDRONIC, cl.X B : „Putem fi înţelepţi în cadrul LAŞM. Acesta ne-ar dezvolta capacităţile prin propria noastră înţelepciune” de comunicare, de argumentare a propriilor opinii, Chiar dacă am putea fi savanţi prin ştiinţa altora, de lucru în echipă. înţelepţi nu putem fi decât prin propria noastră Dana NEGRESCU, cl.X C: „Am găsit la înţelepciune. Sunt un băiat cu o personalitate LAŞM colegi pe măsura mea” puternică care mereu a preferat să fi e înţelept, dar în „Lucrurile nu sunt greu de făcut. Greu e să te

La ora inaugurării Liceului Academiei de Ştiinţe a Moldovei, 1 septembrie 2008

nr.4(11), decembrie 2008 - 21 Akademos pui în poziţia de a le face” (C.Brâncuşi). Uneori, tot se scurge un râu. Acest râu nu este altceva decât de ce are nevoie o plantă ca să-şi revină e un strop substanţa verde, miraculoasă sub numele de Viaţă, de apă; pentru ca totul să se dea mai uşor elevilor, e pe când labirintul este caracterul şi sufl etul omului nevoie de un dascăl bun, care poate susţine elevul, ce dirijează scurgerea râului enigmatic. Şi precum să-l facă să se simtă sigur pe propriile forţe. Am fi ece om este o lume plină de idei, concepţii, găsit la LAŞM colegi pe măsura mea, care îmi vor fi realizări şi sentimente, astfel şi eu am o lume proprie prieteni şi concurenţi. total diferită de celelalte lumi. Labirintul meu încă se afl ă în construcţie, însă pilonii principali deja Ion GUCEAC, cl.X A: „Să învăţ mai mult au fost plasaţi la locul lor. A fost depusă o muncă decât mi se predă” destul de grea spre a făuri aceşti piloni, dar reuşita Doresc atingerea unui nivel de profesionalism, a meritat efortul. De mic copil am avut parte de o pledez pentru o dăruire exemplară în interesul multitudine de experienţe. Aceste experienţe au fost liceului care să-mi călăuzească gândirea. Caracterul acele unghiuri din labirint ce ne fac să ne schimbăm însuşi al unei şcoli bune e ca elevul să înveţe în direcţia mersului. Sper ca studierea la LAŞM să fi e ea mai mult decât i se predă, mai mult decât ştie un experiment ce-mi va modifi ca complet atât viaţa, însuşi profesorul, de aceea tind ca prin competenţă, cât şi modul de a gândi. educaţie şi dăruire să muncesc nerenunţând în faţa principiilor care mă vor călăuzi. Sergiu ŞARGAROVSCHI, cl.X C: „Inteligenţa e cea mai reuşită investiţie de capital” Mihaela DUCA, cl.X B : „Vreau să dobândesc În cadrul liceului Academiei de Ştiinţe aş dori experienţă intelectuală şi de comportare” să devin un intelectual al secolului XXI. În prezent A.N.Leontiev defi nea învăţarea ca fi ind se pune accentul pe proprietatea intelectuală a „procesul dobândirii experienţei intelectuale de fi ecăruia. Ea este cea mai reuşită investiţie de capital comportare”, înţelegând prin aceasta asimilarea de în timpul de faţă. Un specialist capabil poate să ajute informaţii şi, mai mult decât atât, formarea gândirii, la ridicarea economiei naţionale. Un funcţionar a sferei afective, a voinţei, deci formarea sistemului modern trebuie să cunoască noile tehnologii... de personalitate. Anume acest „proces al dobândirii experienţei intelectuale şi de comportare” aş vrea Irina FALĂ, cl.X A: „Visez să ajung în vârful să-l parcurg la Liceul Academiei de Ştiinţe din piramidei cunoştinţelor” Moldova. Doresc să particip la diverse seminare, training- uri, mese rotunde, dezbateri. Să rezolv unele Tudor ŞTUBEI, cl.X B: „A învăţa aici este probleme ale societăţii la nivel local, naţional şi o cinste deosebită, dar şi o responsabilitate mondial. Să contribui la dezvoltarea tineretului enormă” şi să propun proiecte, realizarea cărora ar duce la Liceul Academiei de Ştiinţe oferă o posibilitate ameliorarea stării ecologice, energetice universale... unică pentru elevii din Republica Moldova. Mă simt Doar dacă voi urma toate obiectivele pe care mi le- onorat că sunt elev al acestui liceu şi am cele mai am propus, voi ajunge acolo unde am visat mereu –, frumoase presentimente în ceea ce priveşte studiul în vârful piramidei cunoştinţelor. în cadrul lui. Liceul AŞM îmi oferă posibilitatea de a mă încadra în circuitul ştiinţifi c al republicii sub aspectul studierii profunde teoretice şi lucrului practic alături de remarcabili savanţi din diferite domenii. Aceasta este o cinste deosebită, dar şi o responsabilitate enormă. Pentru societatea contemporană este foarte importantă afl area răspunsului la întrebarea supremă: „Cum am apărut?”. Pentru mine adevărul la întrebarea apariţiei noastre este unul foarte important şi eu mi-aş dori ca prin abilităţile formate în procesul studiului la liceu să mă apropii de răspunsul la această întrebare. Formarea şi evoluţia Universului este un subiect extrem de incitant, deoarece el ne ajută să ne înţelegem importanţa în spaţiul cosmic şi posibilităţile noastre pentru viitor. Dacă noi o să înţelegem cum am apărut, va apare şi răspunsul la întrebarea „De ce am apărut?”. Irina ODAJIU, cl.X C: „Sper ca studierea în LAŞM să fi e un experiment ce-mi va modifi ca complet viaţa” Marele Eminescu, poetul sufl etului român, spunea: „În orice om, o lume îşi face încercarea”. Fiecare om este asemeni unui labirint prin care Valentina Rusu-Ciobanu. Setea (Prima variantă). 1965-1966. Ulei pe pânză 22 - nr. 4(11), decembrie 2008 ŞTraditiinţăţ iişi academiceeducaţie

alizează promovarea cooperării şi a principiilor me- SĂPTĂMÂNA UNIUNII dicale umaniste în medicina balcanică. Iar activitatea UMB este oglindită de organul său de presă, revista MEDICALE BALCANICE recenzată Arhivele Uniunii Medicale Balcanice, care descrie cazuri clinice inedite, difi cile şi utile medicu- LA CHIŞINĂU– lui practician, publică articole ştiinţifi ce şi prezintă referate în limbile franceză şi engleză. EVENIMENT Actualmente, UMB întruneşte 8 Filiale Naţiona- le: din Albania, Bulgaria, Cipru, Grecia, România, DE VALOARE Serbia, Turcia şi Republica Moldova, ţara noastră aderând la această prestigioasă organizaţie în 1993. INTERNAŢIONALĂ Secretarul general al UMB cu sediul la Bucureşti este profesorul universitar, academicianul AŞR Vasile Cândea (România), preşedintele în exerciţiu – doc- Acad. Gh. GHIDIRIM, torul habilitat în medicină Gheorghe Ciobanu (Re- dr.hab. Gh. CIOBANU, publica Moldova). Cel din urmă, dr.hab.Gheorghe Ciobanu, este şi preşedinte al Filialei UMB din Re- dr.hab. Minodora MAZUR publica Moldova, secretarul ştiinţifi c al Filialei fi ind Uniunea Medicală Balcanică (UMB) este o orga- profesorul universitar, doctorul habilitat în medicină nizaţie nonguvernamentală şi nonprofi t. UMB a fost Minodora Mazur. fondată la 24 octombrie 1932 în România de către Potrivit statutului UMB, Congresul cu titlul de doctorul umanist Mitică Popescu-Buzău, cu supor- Săptămâna Uniunii Medicale Balcanice se organi- tul Academiei Naţionale Medicale din Franţa, după zează o dată la 4-5 ani în conformitate cu ordinea sta- consultările de la Paris (1927), Berlin (1929), Atena bilită, în fi ecare ţară membră a UMB. Programul de (1930), Istanbul (1931) şi Bucureşti (1932). lucru al Congresului include sesiuni ştiinţifi ce, mese Din start, UMB şi-a propus să instituie şi promo- rotunde, cursuri de perfecţionare, şcoala medicilor ti- veze relaţii de colaborare dintre medici şi oamenii de neri şi un program cultural. La manifestări se invită ştiinţă, cercetări ştiinţifi ce în comun, să organizeze personalităţi marcante din Ţările Balcanice şi orga- manifestări ştiinţifi ce de anvergură, precum Săptă- nizaţiile cu care colaborează, corpul diplomatic al mâna Medicală Balcanică, zilele Medicale Balcanice ţărilor membre. Franţa, care a jucat un rol decisiv la şi Cursuri Internaţionale de Perfecţionare. fondarea UMB, este reprezentată la asemenea foruri S-a condiţionat ca staff-ul organizatoric să fi e de un membru titular al Academiei. format dintr-un secretar – cetăţean al României, Con- Pentru Republica Moldova aderarea la UMB siliul central constituit din preşedinţii fi lialelor ţărilor a însemnat o şansă în plus de a recepţiona noutăţi- membre, preşedinte prin rotaţie fi ind şeful Filialei nale ştiinţifi ce din domeniul ştiinţelor medicale şi ex- ţionale care organizează şi găzduieşte forul respectiv. perienţa medicală modernă, precum şi posibilitatea Iniţial, limba ofi cială a fost franceza, iar din 1988 şi de a-şi etala propriile realizări. Chişinăul a găzduit engleza, cu amplasarea secretariatului la Bucureşti. trei evenimente notorii organizate de UMB – Zilele Pe parcursul activităţii sale UMB a organizat 71 de UMB în 1992, Săptămâna Uniunii Medicale Balca- manifestări ştiinţifi ce, inclusiv 30 de Săptămâni ale nice în 2002 cu participarea a peste 1700 delegaţi şi, UMB, 17 Zile ale UMB, 24 de Cursuri Internaţiona- între 16-18 septembrie 2008 – Săptămâna a XXX-ea le de Perfecţionare. Aceste acţiuni s-au desfăşurat în a Uniunii Medicale Balcanice şi Cursurile Internaţio- Albania, Bulgaria, Cipru, Franţa, Grecia, Italia, fosta nale de Perfecţionare. Iugoslavie, Republica Moldova, România şi Turcia, Acest for merită să fi e menţionat în mod special iar mesajul UMB s-a extins datorită unei colaborări pentru că, sub tutela lui, şi-a desfăşurat lucrările Primul fructuoase cu Uniunea Medicală Mediteraneană La- Congres în medicina de urgenţă cu tema Abordări con- tină (UMML), Uniunea Medicilor Arabi (UMA), temporane în urgenţele medico-chirurgicale. Eveni- OMS, Asociaţia Medicală Mondială, Asociaţia de mentul s-a bucurat de o largă asistenţă, întrunind 1372 Cercetări Medicale şi Cultură, Asociaţia Internaţio- de medici, printre care reprezentanţi din Bulgaria, Bel- nală de Stomatologie. gia, Cipru, Franţa, Grecia, România, SUA şi Turcia. La etapa actuală Uniunea Medicală Balcanică îşi La cursurile care au precedat Congresul au fost luate propune să continue şi aprofundeze studierea proble- în dezbatere câteva teme actuale, printre care metodele melor de sănătate privind profi laxia, diagnosticul şi endoscopice de tratament chirurgical şi abordarea mul- tratamentul afecţiunilor specifi ce regiunii balcanice tilaterală a artritei reumatoide. Iar tematica generală a (patologia cardiovasculară, digestivă, reumatologia), Congresului s-a axat pe urgenţe chirurgicale, cardio- să contribuie la un schimb efi cient de experienţă în vasculare, neurologice, din medicina internă, trauma- domeniul ştiinţei şi practicii medicale, să fortifi - tologie, obstetrică şi ginecologie, peri/neonatalogie. ce relaţiile de prietenie şi colaborare dintre medici. Congresul a oferit oportunitatea unui larg schimb de Anume cu sloganul Sănătate, Prietenie, Pace se re- experienţă şi de prezentare a realizărilor ştiinţifi ce în diverse domenii ale medicinii moderne.

nr.4(11), decembrie 2008 - 23 Akademos

(MSCMP), organizată în iunie 2001, a fost dedicată CEA DE-A IV-A EDIŢIE aniversării a 75-ea a regretatului acad. Sergiu Rădău- ţan şi s-a bucurat de un mare succes. Autoritatea con- A CONFERINŢEI ferinţei fusese asigurată de participarea la lucrările ei a unui şir de personalităţi marcante din Belgia, Germa- ŞTIINŢIFICE nia, Israel, România, Japonia, Franţa, Rusia, Ucraina şi alte ţări. INTERNAŢIONALE Cea de-a II-a conferinţă MSCMP, din septembrie 2004, a fost consacrată jubileului de 40 de ani de la MATERIALS SCIENCE fondarea Institutului de Fizică Aplicată al A.Ş.M. Eve- AND CONDENSED nimentul s-a bucurat de un interes şi mai mare din partea comunităţii ştiinţifi ce internaţionale şi naţionale. MATTER PHYSICS La lucrările conferinţei au luat parte 256 de fi zicieni, inclusiv 51 de cercetători din 13 ţări: Germania, Bel- (MSCMP-2008) gia, Elveţia, Finlanda, Algeria, Turcia, Egipt, Polonia, Israel, România, Rusia, Ucraina, Belorusia. Cea de-a III-ea conferinţă MSCMP a avut loc în Membru corespondent al A.Ş.M. perioada 3-6 octombrie 2006, fi ind dedicată împlinirii Leonid CULIUC, directorul IFA A.Ş.M. a 85 de ani de la naşterea regretatului acad. Tadeuş Malinovschii şi 80 de ani de la naşterea acad. Sergiu Între 23-26 septembrie 2008, la Chişinău şi-a des- Rădăuţan. Evenimentul de asemenea s-a bucurat de făşurat lucrările cea de a IV-a Conferinţă internaţiona- un mare succes şi o amplă participare a savanţilor de lă Ştiinţa Materialelor şi Fizica Materiei Condensate peste hotare. (MSCMP – 2008), organizată de Institutul de Fizică La cea de-a IV-a ediţie, din septembrie anul cu- Aplicată, Institutul de Inginerie Electronică şi Tehno- rent, au participat peste 220 cercetători, dintre care logii Industriale, cu participarea Universităţii de Stat circa 150 din Republica Moldova şi 72 din 15 ţări, din Moldova, Universităţii Tehnice din Moldova şi cu inclusiv din statele membre ale UE cum ar fi : Belgia suportul Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvol- (2), Germania (4), Finlanda (1), Franţa (1), Letonia tare Tehnologică şi al Societăţii Europene de Fizică. (2), Lituania (1), Polonia (1), România (9), Spania (1), Conferinţa MSCMP este, de fapt, succesorul Elveţia (3), Marea Britanie (1). conferinţelor cu generic similar de scară unională şi La şedinţele plenare şi cele cinci secţiuni ale Con- internaţională organizate, începând cu sfârşitul ani- ferinţei: „Ingineria materialelor avansate şi caracte- lor şaptezeci, de repetate ori la Chişinău la iniţiativa risticile structurii”; ”Nanotehnologii, nanostructuri academicianului Sergiu Rădăuţan. Acestui ciclu de şi nanoelectronica”; “Caracteristicile şi proprietăţile manifestări ştiinţifi ce ar putea fi atribuită şi conferinţa proceselor fi zice”; “Fizica corpului solid şi tehnologii ICTMC–8 (Eighth International Conference on Terna- pentru echipamente moderne”; “Teoria materiei con- ry and Multinary Compounds), petrecută în 1990, care densate” au fost prezentate 195 comunicări, printre a fost prima conferinţă internaţională în domeniul fi zi- care 20 rapoarte invitate, prezentate de savanţi cu re- cii organizată într-o ţară est-europeană. Prin aceasta au nume, 35 rapoarte orale şi 120 postere. fost recunoscute meritele şi prestigiul şcolii ştiinţifi ce E de menţionat, că în calitate de satelit al Confe- chişinăuene în domeniul ştiinţei materialelor şi fi zicii rinţei şi-a desfăşurat lucrările un seminar moldo-rus, solidului, inclusiv a semiconductorilor. organizat în cadrul programelor Fundaţiei Ruse pentru După un deceniu de întrerupere cauzată de lipsa Cercetări Fundamentale (РФФИ) cu genericul “Na- mijloacelor fi nanciare, la solicitarea comunităţii fi zi- notehnologii pentru electronică, fotonică şi energetica cienilor din republică şi a colegilor de peste hotare, în solară”. Majoritatea raportorilor la seminar erau tinerii anul 2001 s-a hotărât de a relua organizarea conferin- cercetători – fi zicieni din ambele ţări participante. Din ţelor pe această tematică la Chişinău. Spre a cuprinde partea Rusiei organizatori ai acestui seminar au fost mai multe direcţii ştiinţifi ce din domeniile dezvolta- Universitatea de Stat din Moscova M.V. Lomonosov te de fi zicienii din republică, denumirea conferinţei a şi Institutul de Radioelectronică şi Automatică din fost modifi cată – Ştiinţa Materialelor şi Fizica Ma- Moscova. teriei Condensate sau, în engleză – limba „ofi cială” În cadrul lucrărilor MSCMP-2008 au fost organi- în care se desfăşoară lucrările conferinţei – Materials zate trei sesiuni cu destinaţie specială: de omagiere cu Science and Condensed Matter Physics. Preşedinte al ocazia jubileelor de 80 ani ai acad. Sveatoslav Mosca- Comitetului de Program al Conferinţelor MSCMP a lenco şi acad. Vsevolod Moscalenco, jubileului de 75 fost nominalizat academicianul Valeriu Canţer, acade- de ani ai acad. Andrei Andrieş şi o sesiune in memori- micianul coordonator al Secţiei de Ştiinţe Fizice şi In- am prof. Iulia Boyarskaya. ginereşti a AŞM şi preşedintele Societăţii Fizicienilor Rămâne sa mai adaug că, aidoma ediţiilor sale din Moldova, iar preşedinte al Comitetului de Orga- precedente, Conferinţa MSCMP-2008 a fost nu numai nizare – autorul acestui articol. Menţinerea prestigiu- un bun prilej pentru schimb de idei, experienţă şi in- lui şcolilor ştiinţifi ce naţionale şi stabilirea unor noi formaţii între specialiştii din diverse domenii ale fi zi- relaţii ştiinţifi ce cu alte ţări au fost de la bun început cii şi ingineriei, ci şi un instrument efi cient de dema- determinate ca obiective principale ale organizatorilor rare a proiectelor de cercetare-dezvoltare în vederea Conferinţei. obţinerii fi nanţării prin granturi internaţionale, ceea ce Prima ediţie a conferinţei ştiinţifi ce internaţiona- constituie un important suport în dezvoltarea ştiinţelor le Materials Science and Condensed Matter Physics fi zice şi inginereşti din Republica Moldova. 24 - nr. 4(11), decembrie 2008 ŞTraditiinţăţ iişi academiceeducaţie

solicitări de a prezenta rapoarte şi comunicări în FIZIOLOGIA ŞI cadrul Congresului au fost mai mult de 900, fi ind satisfăcute 235. SANOCREATOLOGIA: Deschiderea lucrărilor Congresului a avut loc pe data de 29 octombrie 2008. Sala Azurie a Academiei REALIZĂRI ŞI de Ştiinţe a Moldovei a fost arhiplină. La Congres au participat delegaţii din partea instituţiilor de bază în APRECIERI domeniul fi ziologiei din ţările CSI, precum şi repre- zentanţi de peste hotare. După difuzarea discursului ştiinţifi c al regretatului academician Oleg Gazenko, Rodica FRUNZE, doctorand rostit la Congresul XV al Fiziologilor din fosta URSS colaboratoare la Institutul care a avut loc la Chişinău în 1987, către delegaţii de Fiziologie şi Sanocreatologie, A.Ş.M. Congresului s-au adresat cu un cuvânt de salut vice- prim-ministrul dr. V.Stepaniuc, preşedintele A.Ş.M. Recent, la Chişinău a avut loc Congresul II Inter- acad. Gh.Duca, reprezentanţi ai ţărilor CSI. În cadrul naţional al Fiziologilor din ţările CSI. Ca să înţele- Congresului şi-au ţinut lucrările 21 de simpozioane, gem mai bine semnifi caţia acestui eveniment, trebuie cinci dintre care au fost moderate de acad. T.Furdui, să ne amintim că acum cinci ani, la 11-12 octombrie m. cor. M.Duca, dr. V.Chiochină, acad. I.Toderaş, dr. 2003, la Soci (Dagomâs) a avut loc Congresul I, cu hab. V.Şeptiţchi. Cele două şedinţe plenare au fost genericul Fiziologia şi sănătatea omului, în cadrul consacrate audierii a şase lecţii axate pe problemele căruia pentru prima dată au fost prezentate la nivel actuale ale fi ziologiei şi sănătăţii, prezentate de sa- internaţional realizările ştiinţifi ce obţinute în sano- vanţi cu renume, printre care şi lecţia acad. Teodor creatologie, o direcţie nouă în biomedicină, fondată Furdui cu genericul “Stresul, evoluţia omului, sănă- la Institutul de Fiziologie şi Sanocreatologie al Aca- tatea şi sanocreatologia”. Rapoartele ştiinţifi ce ale demiei de Ştiinţe a Moldovei. Rezultatele ştiinţifi ce colaboratorilor Institutului de Fiziologie şi Sanocre- privind conceptul, metodele şi noţiunile de bază ale atologie au abordat diferite aspect ale noii direcţii în sanocreatologiei, mecanismele sanogene de reglare biomedicină – sanocreatologia. Au fost prezentate a funcţiei şi sistemului cardio-vascular, clasifi carea date relevante privind degradarea biologică precoce a nivelului de sănătate a acestuia, etapele principale de societăţii contemporane şi factorii ce determină acest dezvoltare a cordului în perioada intrauterină şi onto- proces, precum şi rezultatele obţinute în dezvoltarea geneza postnatală timpurie, precum şi rolul direcţiei bazelor ştiinţifi ce şi practice ale sanocreatologiei. nou-create în soluţionarea problemei sănătăţii şi pre- Un interes deosebit a prezentat comunicarea dr. venirea degradării biologice precoce a organismului V.Ciochină consacrată sănătăţii sistemului cardio- uman au fost înalt apreciate de către cei peste 290 de vascular şi sarcinilor noii direcţii – cardiosanocrea- participanţi la lucrările Congresului. tologia. În baza datelor privind sistemele structuro- Despre semnifi caţia acestor realizări mărturiseşte funcţionale ale activităţii ritmice bazale şi operative faptul că la şedinţa plenară, una din cele 4 prelegeri ale cordului, organogeneza cordului în perioada de privind problemele actuale în domeniul fi ziologiei dezvoltare intrauterină şi postnatală, în perioadele şi sănătăţii a fost prezentată de către fondatorul sa- vulnerabile ale dezvoltării structuro-funcţionale ale nocreatologiei, academicianul Teodor Furdui, ales acesteia, au fost elaborate şi prezentate metode sano- în calitate de vicepreşedinte al Uniunii Societăţilor gene de fortifi care şi menţinere a capacităţii funcţio- Fiziologilor din ţările CSI, iar printre moderatorii nale a cordului. simpozioanelor ştiinţifi ce s-a numărat şi dr. Valentina O mare rezonanţă a avut noul Concept al să- Ciochină, directorul Institutului de Fiziologie şi Sa- nătăţii psihice, în baza căruia pentru prima dată a nocreatologie al A.Ş.M. fost propusă tipologia nivelelor sănătăţii psiho-fi zi- Nivelul înalt al rapoartelor ştiinţifi ce a determinat ologice şi criteriile de testare a acestora, elaborat de decizia participanţilor de a convoca Congresul II In- un grup de autori de la Institutul de Fiziologie şi ternaţional al Fiziologilor din ţările CSI la Chişinău, Sanocreatologie. în baza Institutului de Fiziologie şi Sanocreatologie. Paricipanţii la masa rotundă Tehnologii inovaţi- Lucrările lui s-au desfăşurat la Chişinău în perioada onale în predarea fi ziologiei au rămas impresionaţi 29-31 octombrie curent, având genericul Fiziologia de raportul ştiinţifi c prezentat de m.cor. Maria Duca şi sănătatea omului. Cel de-al doilea Congres a fost “Pregătirea cadrelor în Academia de Ştiinţe a Moldo- consacrat memoriei excelentului savant academician vei prin clusterul ştiinţifi co-educaţional”. Oleg Gazenco, fondator al fi ziologiei cosmice. Apro- La şedinţa plenară de închidere a lucrărilor Con- po, în anul 1987, tot aici, la Chişinău, a avut loc ulti- gresului, realizările Institutului de Fiziologie şi Sa- mul congres al fi ziologilor din fosta URSS, la care au nocreatologie au fost apreciate la înalta lor valoare participat circa 1000 de delegaţi. de către asemenea savanţi cu nume de rezonanţă Congresul al II-lea Internaţional al Fiziologi- internaţională ca acad. Constantin Sudakov, acad. lor din ţările CSI, graţie numărului impunător de Revaz Sepeaşvili, acad. Mihail Roşcevschi etc., iar participanţi şi tematicii focalizate pe examinarea acad. Teodor Furdui a fost ales din nou în calitate de diferitor aspecte ale fi ziologiei în planul rezolvării vicepreşedinte al Congresului. S-a decis că cel de- problemei sănătăţii omului s-a dovedit a fi unul din al III-lea Congres Internaţional al Fiziologilor din cele mai reprezentative forumuri ştiinţifi ce. Numai ţările CSI se va întruni în 2012.

nr.4(11), decembrie 2008 - 25 Akademos

• Mecanisme de oxidare catalitică şi fotochimică a sub- ROLUL CHIMIEI stanţelor organice cu oxigen, peroxid de hidrogen şi radi- cali liberi ECOLOGICE ÎN În domeniul chimiei ecologice şi protecţiei mediului au fost editate 20 de monografi i şi manuale, CERCETAREA POLUĂRII 11 materiale didactice pentru cursuri teoretice, 15 în- drumare de lucrări de laborator şi un şir de articole ŞI DEZVOLTAREA ştiinţifi ce. Titlurile principalelor monografi i ştiinţifi - ce sunt extrem de sugestive în privinţa complexităţii DURABILĂ şi actualităţii problemelor abordate: Auditul ecologic (2000), Procese redox în mediul ambiant (2001), Teh- Dr. conferenţiar Maria GONŢA, nologii moderne de ardere şi de reducere a emisiilor poluante în atmosferă (2002), Procese de poluare şi şef catedră Chimie Industrială şi Ecologică, autoepurare a apelor naturale (2002), Ingineria me- USM diului în energetică (2003), Industria vinicolă ecologic pură (2004), Hidrochimia râurilor mici (2004). În perioda 8-12 octombrie 2008, la Chişinău a Astfel, catedra şi-a asigurat un rol semnifi cativ în avut loc cea de a IV-a întrunire ştiinţifi că în domeniul dezvoltarea chimiei ecologice şi protecţiei mediului chimiei ecologice cu genericul Rolul chimiei ecolo- din Republica Moldova şi a obţinut în acest domeniu gice în cercetarea poluării şi dezvoltarea durabilă, poziţii onorabile pe plan ştiinţifi c internaţional. De desfăşurată în cadrul Programului NATO Ştiinţa pen- menţionat că în anul de studii 2008-2009 la Univer- tru pace şi securitate. sitatea de Stat din Moldova, la Catedra chimie indus- Evenimentul a fost organizat de către Universita- trială şi ecologică a fost deschisă specialitatea chimia tea Tehnică din Braunschweig, Germania, Academia ecologică şi protecţia mediului ambiant pentru studii de Ştiinţe a Moldovei, Asociaţia pentru Cercetare şi de masterat şi doctorat, studenţii având posibilitatea Dezvoltare din Moldova, Facultatea de chimie şi teh- de a se specializa în acest domeniu. nologie chimică şi Catedra de Chimie Industrială şi Pe parcurs, a devenit o tradiţie organizarea la Chi- Ecologică a USM. şinău a simpozioanelor internaţionale menite să ge- Această reuniune se constituie într-un bilanţ al neralizeze şi fructifi ce experienţa în domeniul chimi- unei prodigioase activităţi ştiinţifi ce în domeniul ei ecologice. Primul simpozion internaţional de acest chimiei ecologice care a început acum trei decenii. gen a fost organizat în Moldova în 1995 şi a întrunit Atunci, în anii 80 ai secolului trecut, la hotarul din- 150 participanţi. Al doilea simpozion internaţional a tre chimie şi ecologie a apărut o direcţie nouă numită avut loc în 2002, la care au luat parte 260 cercetători chimie ecologică, care a venit să evidenţieze aspectul ştiinţifi ci din 26 ţări. Al treilea simpozion internaţio- chimic al interacţiunii mediului cu organismele vii. nal în domeniul chimiei ecologice a avut loc în 2005 Fondatorul acestui domeniu în Republica Moldova şi s-a bucurat de prezenţa a 470 participanţi din 38 este acad.Gh.Duca. Într-o perioadă scurtă, chimia ţări. Şi iată că în toamna curentă Chişinăul iarăşi de- ecologică şi-a găsit susţinători şi promotori în dife- vine gazda unui important for ştiinţifi c, al IV-lea la rite ţări ale lumii, fapt care l-a determinat pe acad. număr, în domeniul chimiei ecologice. Gh.Duca să organizeze în 1988 la Chişinău Primul Workshop-ul organizat cu suportul NATO a ur- Seminar Internaţional în domeniul chimiei ecologice. mărit obiectivul de a analiza nivelul şi calitatea cerce- În 1992, la iniţiativa sa, la Universitatea de Stat din tărilor în domeniul chimiei ecologice din spaţiul CSI, Moldova, Facultatea chimie şi tehnologie chimică, a Orientului Mijlociu, Europei de Vest spre a prezenta fost fondată Catedra chimie industrială şi ecologică, ulterior abordări şi strategii noi în vederea elaboră- prima catedră din Republica Moldova în domeniul rii unor tehnologii tolerante faţă de mediu pentru o chimiei ecologice şi protecţiei mediului, care a înce- dezvoltare durabilă, inclusiv prin fortifi carea capa- put să pregătească studenţi şi doctoranzi la specialita- cităţilor educaţionale. Astfel, cercetători din 12 ţări tea Protecţia mediului şi folosirea raţională a resur- au analizat întreg ansamblu de probleme ce ţin de selor naturale. În 1994 a fost editat primul manual chimia ecologică – de la cercetarea poluării, până la de chimie ecologică, care a fost tradus în 3 limbi. În dezvoltarea durabilă relevantă pentru cooperarea re- 1996 fusese fondat Centrul de cercetări ştiinţifi ce gională şi internaţională; au discutat despre creşterea Chimia Aplicată şi Ecologică (CŞCAE), în cadrul că- rolului cercetătorilor în elaborarea politicilor şi luarea ruia s-au constituit 4 laboratoare ştiinţifi ce. deciziilor privind mediul ambiant în context regional Cercetările desfăşurate la catedră şi în laboratoa- şi internaţional; au elucidat rolul chimiei ecologice la rele CŞCAE au avut ca temă Chimia şi Tehnologia edifi carea societăţii bazate pe cunoaştere în Europa Proceselor Industriale şi Tratarea Apelor şi Deşeuri- de Vest şi de Est, SUA şi ţările arabe. lor şi s-au soldat cu elaborări importante, precum: • Teoria oxidativă de autopurifi care chimică a apelor şi Procesul de poluare nu ţine cont de frontierele dinamica sezonieră a stării redox a apelor naturale naţionale. E o problemă de securitate internaţiona- • Teoria reactoarelor fl uide de transformare a compuşilor lă. Tocmai de aceea, de exemplu, NATO încurajează de azot cu microorganisme imobilizate pe suport cercetarea ştiinţifi că vizând dezvoltarea durabilă şi • Teoria stării redox a mediului ambiant • Metode de tratare fi zico-chimice şi biochimice a deşeu- combaterea poluării. Pornind de la această idee, este rilor solide şi apelor reziduale necesar a consolida politicile economice, ecologice • Metode de inhibiţie a procesului de formare a N-nitroza- şi cererile sociale prin metoda sinergeticii, ele fi ind minelor cu utilizarea reductonilor într-o corelaţie permanentă. 26 - nr. 4(11), decembrie 2008 ŞtiinAnulţă ş iIon educa Druţieţă

locuim, sub temeliile societăţilor plămădite atât de CEL DE-AL greu de-a lungul veacurilor, punem însăşi existenţa umană sub semnul întrebării, dar, nepăsători din ﬁ re TREILEA MILENIU precum suntem, când ni se spune, ce faceţi, domnilor, duceţi lumea în prăpastie, răspundem de obicei, Acad. Ion DRUŢĂ dacă nu cu glas tare atunci cel puţin în sinea noastră – nu ne grăbim. Să vedem mai întâi prăpastia, să-i calculăm dimensiunile, să-i analizăm fundul, să fa-

rd cem schema căderii, cu ce viteză şi care şi unde ar THE 3 MILLENNIUM putea să cadă, şi când vom fi deja în zbor, atunci ne The writer academician Ion Druta presented aşezăm şi căutăm soluţia ieşirii din situaţie. this presentation at the international symposium Ion Deşi orizonturile cunoştinţelor noastre istorice Druţă – humanism and contemporaniety that took se lărgesc într-una, trecând peste zeci şi chiar sute place on 16 October 2008, under the aegis of ASM. de mii de ani, lumea civilizată a stabilit, printr-o The 80-aged writer be lived that the biggest problem înţelegere tacită, să ne enumerăm existenţa de la that persisted in time and dominated above all the Naşterea Mântuitorului. Aşa stând lucrurile, suntem problems is the human being, and the goal of its deci martorii şi chiar participanţii trecerii omenirii existence. The third millennium, which had began din cel de-al doilea, în cel de-al treilea mileniu. several years ago, shall give the answer to the must Ce reprezintă, în fond, aceste douăzeci de vea- contradictory and maybe pained question of all that curi trăite de omenire în totalitatea lor? Cu ce au can be – WTAT IS, DEFINETLY, HUMAN? venit, ce ne-au adus aceste două milenii trecute? În linii mari, s-ar putea spune că primul mileniu Vorba lui Creangă, nu ştiu cum alţii au răzbă- a fost trăit sub semnul răspândirii şi cimentării cre- tut venind azi la Academie, însă eu unul am ajuns dinţei, sub semnul plămădirii şi replămădirii vieţii destul de greu. Străzile sărmanului Chişinău, pro- spirituale. S-a făcut un salt istoric, trecerea de la pă- iectate pentru brişte şi sănii, acum gem îndopate cu gânism la civilizaţia creştină. transporturi mecanizate de toate soiurile. Urbani- Al doilea mileniu, pe lângă înveşnicirea credinţei zarea excesivă, concentrarea populaţiei prin oraşe- în opere de artă, cultură şi arhitectură a fost, în pri- le mari concomitent cu dezvoltarea mijloacelor de mul rând, mileniul dezvoltării ştiinţifi ce în mai toate transport, au pus lumea în faţa unei grave dileme: domeniile. De la arc şi suliţă până la arma atomică, ce facem, cum ne descurcăm mai departe? Se ştie de la carul cu boi şi plugul de lemn până la zborurile că peste câţiva ani, şi nu prea mulţi, oraşele se vor cosmice. Însăşi longevitatea umană s-a dublat, de la confrunta cu o paralizie generală a mijloacelor de treizeci-patruzeci de ani s-a ajuns la şaptezeci-opt- transport. zeci, ba şi mai mult în ţările cu traiul aşezat. Viaţa, fi reşte, nu poate fi oprită, trebuie ceva de făcut. Idei sunt multe, dar, din toate soluţiile propu- Aşa stând lucrurile, nu ne-ar rămânea decât să ne se, una mai nebuloasă decât alta, am reţinut replica bucurăm, să ridicăm monumente şi să tot sărbătorim unui slujbaş de la primăria Moscovei. marile izbânzi ale geniului uman, dar, abia păşind -Domnilor, a zis demnitarul, nu ne grăbim. Să pragul celui de-al treilea mileniu, ne-am pomenit la vedem mai întâi cu ochii noştri colapsul, pe urmă ne o mare, la o tragică răspântie. Vorba e că tot ce s-a aşezăm şi ne gândim ce facem. acumulat de-a lungul primelor două milenii, marile Mă tem că această atitudine de fi lozofi e contem- noastre izbânzi, descoperirile revoluţiilor tehnico- plativă caracterizează mentalitatea întregii lumi mo- ştiinţifi ce au ajuns, la un moment dat, sub un enorm derne. Săpăm zi şi noapte sub temeliile casei în care semn al întrebării.

www.druta.asm.md nr.4(11), decembrie 2008 - 27 Akademos

După cum se ştie, primul mileniu ne-a adus rientată, disperată, sărmana noastră făptură urlă cu Sfânta Scriptură cu cele două Testamente, cu cele gură de şarpe – fraţilor, faceţi ceva că ne pierdem zece porunci. Această carte de căpătâi, poate cea pentru nimica, dar demnitarul de la primărie zice mai răspândită, citită şi studiată în lume, a stabilit –nu ne grăbim. Să auzim mai întâi focul în rachetă, formula şi sensul vieţii umane, harta trecerii noastre să ne rupem de la pământ, pe urmă ne aşezăm şi ne prin lume, de unde venim şi unde ne ducem, până şi gândim ce facem mai departe. normele morale ale omului au fost condiţionate de Roadele celui de-al doilea mileniu care, prin cele zece porunci. descoperirile sale senzaţionale ne-a ţinut într-un Şi la ce-am ajuns noi azi, în cel de-al treilea entuziasm letargic, de-am tot proslăvit şi preamărit mileniu? Sfânta Scriptură se prăfuieşte pe tejghele geniul uman, într-o bună zi am amuţit brusc odată printre cărţile cu un conţinut mai mult decât odios, cu explozia reactorului de la Cernobâl. Unul din sa- de cele zece porunci nimeni nu-şi mai aduce aminte, vanţii care a proiectat Cernobâlul a spus înainte de pentru că, ce înseamnă să nu furi, când majoritatea moarte că Europa a fost salvată de aşa zisul om so- lumii seceră cu ochiul prin lături, căutând ce ar mai vietic, obişnuit a fura de la stat. Căci, zicea savantul, putea acapara, aceasta fi ind mecanismul principal al dacă muncitorii de la construcţie nu furau ciment cu lumii neocapitaliste, principiu numit oarecum ştiin- nemiluita şi reactorul ar fi fost îmbrăcat în căma- ţifi c business. şa de beton proiectată, forţa nucleară, tot crescând Ce înseamnă pentru copilaşii de azi porunca în interior, la declanşare ar fi fost atât de puternică Domnului să-l cinsteşti pe tatăl tău şi pe maică ta, încât de la munţii Ural şi până în insulele Britanice odată ce tata e în Italia, mama în Rusia, iară copiii s-ar fi aşternut o enormă pustietate. rămaşi singurei. Ce înseamnă să nu-ţi doreşti soţia Pentru prima oară în istoria sa omenirea a căpă- aproapelui tău, când ea singură ţi se vâră în pat? Ce tat în mâinile sale un instrument capabil să distrugă înseamnă să nu-ţi faci chip cioplit, adică idoli, căro- însăşi viaţa pe pământ, ba chiar, ce nu este deloc ra să te închini? Nu ni-i facem, Doamne fereşte, nu exclus, să smulgă planeta de pe obişnuita sa orbită, ne închinăm lor, dar stăm seară de seară, milioane şi aruncând-o în bezna infi nitului cosmic. Putem noi milioane, în faţa unei cutii pline cu lucruri necuvi- azi organiza un control viguros, putem obţine ga- incioase şi violenţe numit televizor. De rugat nu se ranţii că aşa ceva nu se va întâmpla? Nicidecum. roagă nimeni în glas tare către cutia ceea, dar nu se Suntem obişnuiţi în viaţa noastră cotidiană cu anu- mai pot rupe de la emisiunile deşarte nici cei mici, mite metode de precauţie. Se ştie, de-o pildă, că tre- nici cei mari. buie să ascunzi de copii cuţitele, foarfecele şi acele. Volens-nolens, ne transformăm în nişte adaptori Se ştie că trebuie să doseşti de bătrânii senili cutia ai feluritelor invenţii şi jucării sofi sticate. Subcon- cu chibrituri. Se ştie că există anumite categorii de ştientul, străvechiul motor al creativităţii umane, stă cetăţeni care nu pot primi autorizaţie pentru a pro- resemnat în faţa acestei cutii diabolice şi refuză să cura arme de foc. Dar ce facem cu ţările suverane ne mai servească. şi independente, care vor şi ele să se joace puţin cu Fireşte, nu e vorba doar de Moldova şi de mol- arma atomică? doveni. Azi aşa-zisul proces de descreştinizare a Acum câteva decenii a apărut o noţiune nouă cuprins mai toată lumea iudeo-creştină. Sărmanele care circulă tot mai frecvent, punând stăpânire pe noastre biserici, smulse cu atâta greu din gura de- visele şi năzuinţele noastre. E vorba, fi reşte, de eco- monilor, restaurate cu atâta elan şi bucurie, stau mai logie. Marile descoperiri ale celui de-al doilea mile- mult goale, abia de se umplu pe jumătate la sărbăto- niu ne distrug zi cu zi mediul ambiant. Agrochimia rile cele mari. Slujitorii bisericilor, preoţii, cei mai a umplut spitalele şi ne face să ne gândim de zece răsăriţi, mai pe ascuns, mai în văzul lumii, se ocupă ori când luăm o legumă, înainte de a o folosi ne in- şi ei cu ceea ce se numeşte business. La urma urmei, teresăm unde anume a fost ea cultivată.Încălzirea au familie, au copii, sunt şi ei oameni. globului reduce terenurile arabile peste tot, se zice Cuvântul, carele este de la Dumnezeu şi, pre- că în viitorul apropiat popoarele africane vor începe cum zice Scriptura, e însuşi Dumnezeu, a decăzut ca a migra, gonite de foame, spre nord, ne apropiem de niciodată. În artă, în politică, în viaţa noastră cotidi- raţionalizarea apei potabile pe cap de locuitor. ană cuvântul mai că nu înseamnă nimic. Azi căutăm Azi suntem confruntaţi cu cel mai mare pericol să afl ăm ce-a vrut cela să spună pe când înşira un din istoria lumii, pericolul distrugerii vieţii ca atare. lanţ sonor de silabe. Azi a-i spune cuiva – uite, îţi Ce s-ar putea de făcut? Care ar fi salvarea? Că am dau cuvântul meu de onoare, înseamnă a-ţi bate joc putea să ne întoarcem la căsuţa cea de lut din vârful de el. dealului, la aratul cu căluţii şi la toaleta din fundul Astfel, în ziua de azi, întreaga omenire, rămasă ogrăzii, aşa ceva nu cred că ar fi posibil. Prea depar- fără credinţă, lipsită de orizonturi spirituale, stă ca o te ne-am dus.Punctul revenirii a fost depăşit. rachetă pe rampa de lansare. Ascultă resemnată nu- Pentru moment, singura salvare ar putea fi , vor- mărătoarea inversă şi primul scântei care ne va rupe ba înţelepţilor antici, simţul măsurii, pe care l-am de la pământ aruncându-ne în bezna neagră. Dezo- pierdut cu mulţi, mulţi ani în urmă. Simţul măsurii

28 - nr. 4(11), decembrie 2008 ŞtiinAnulţă ş iIon educa Druţieţă

şi responsabilităţii ne-ar da un mic răgaz, aşa ca să tensiune, de eforturi supraomeneşti, de jertfe incal- ne putem dezmetici pentru a găsi o soluţie rezonabi- culabile. Războaie, secetă. Foame, epidemii, cala- lă, pentru a depăşi pericolul autonimicirii, dar, tea- mităţi naturale. Cam de-aici pornesc luptele pentru mă-mi este că nici asta nu se va putea realiza. Neo- supravieţuire. Cum marile blesteme sunt depăşite, capitalismul în goana sa după profi t şi supraprofi t nu viaţa revine în făgaşul ei obişnuit. Totul ce are un se va opri, oricât de mare ar fi pericolul. început, urmează să aibă, odată şi odată, un sfârşit. Cămaşa de oxigen ce ţine globul în braţele sale Atunci însă când lupta pentru supravieţuire tre- a fost şi este ferfeniţită zi şi noapte de numeroase ce din an în an, din generaţie în generaţie, când se aeronave şi rachete, tradiţionalele curente aeriene transformă în felul omului de-a fi , pentru că de reau fost date peste cap. Credeţi că s-ar putea găsi o venire la normal nici pomeneală, atunci lupta pentru singură ţară să renunţe la zborurile aeriene? Din pă- supravieţuire se transformă în declin, în apus, într-o cate, ele au devenit o necesitate vitală. Ei şi apoi stingere mai mult sau mai puţin lentă. vorba bătrânului Marx despre profi t şi supraprofi t. Omul simplu al acestei ţări, copilul acestui Dacă mâine pierim, foarte bine, zic ei, vom pieri pământ, vine astăzi în faţa noastră să ne întrebe mâine, dar astăzi trebuie să fi m în câştig. –domnilor! Spuneţi-ne pentru Dumnezeu, de unde De aici, cred eu, a şi venit celebra maximă a şi până unde? De alaltăieri şi până când?! Care ne vremurilor noastre că neocapitalismul şi ocrotirea este scopul şi care poate fi preţul pe care va trebui mediului ambiant sunt incompatibile, sunt două lu- să-l plătim? cruri care se exclud reciproc. Cu siguranţă că una Sunt întrebări grele, tragice, dar ele persistă, o va nimici pe cealaltă şi nu e cazul să ghicim care ocolite nu pot fi în niciun caz. Până când cultura pe care. De aici, aş crede eu, a şi pornit o mare în- noastră, ştiinţa, forţele politice nu vor fi în stare să grijorare coborâtă până la nivelul nostru genetic. Şi dea un răspuns clar şi răspicat la aceste întrebări nu e de mirare că fi inţa umană ca atare degenerează grave şi dureroase, nici cultura nu va avea dreptul într-un ritm galopant. moral de a se numi cultură, nici ştiinţa nu va mai Au dispărut marile personalităţi istorice din putea pretinde că este cu adevărat ştiinţă, şi cu atât fruntea statelor de mare răspundere. Peste tot, prin mai mult forţele politice nu vor avea acoperire mo- palatele aurite, oameni întâmplători. Prăbuşirea s-a rală de a se numi reprezentanţii acestui popor, aleşi produs pe verticală, de la vlădică şi până la opincă. să administreze viaţa alegătorilor săi Am întâlnit prin sate absolvenţi ai şcolilor medii care, Marea problemă, însă, care domină peste toate sărmanii, cu atestatul de maturitate ce se colbăieşte problemele, rămâne, fi reşte, fi inţa umană. Ce este undeva pe dulap în casa mare, nu sunt în stare să- omul în defi nitiv? Pentru ce a venit el pe acest pă- şi pună semnătura corect. Au uitat literele propriului mânt şi care este scopul existenţei sale? S-a zis că său nume. Parcă nu demult am luptat cu toţii pentru suntem fi ii Domnului, zidiţi după chipul şi asemăna- alfabetizarea satelor, acum e în plin toi procesul de dezalfabetizare. În fond, nu e de mirare că după des- rea Sa. Apoi s-a zis că omul este regele naturii, cea creştinizare a venit rândul dezalfabetizării. mai desăvârşită fi inţă din câte există sub soare, unica Sărmana noastră talpă a ţării. înzestrată cu darul conştiinţei propriei sale existenţe. -Ce mai faceţi? Un’ vă duceţi? Человек это звучит гордо, vorba lui Gorki. Apoi Toţi cei crescuţi la sate ştiu că acestea sunt repli- s-a bănuit că am fi coborât de pe copac şi în urma cile cele mai des folosite în sat. Le auzi de diminea- nesfârşitelor selecţii naturale ne-am ridicat pe două ţa până seara, peste tot. Secole la rând răspunsurile picioare. După care ni s-a mai spus că nu suntem de- erau şi ele cam la fel: cât nişte şurubaşe ale unei enorme maşinării, dar ce -De, ce să facem, muncim. Ne ducem, iaca, la produce maşina ceea şi pentru cine produce, asta o deal. ştia numai Marele mecanic al acelei maşini. Acum, la obişnuita întrebare, ce mai faceţi, un’ În sfârşit, de la o vreme a început a se vorbi mai vă duceţi, se răspunde: întâi în şoaptă, apoi tot mai pronunţat, că omul nu -Supravieţuim. Ne ducem, iaca, în Italia. În Ru- este decât un vlăstar nărăvos şi imprevizibil al na- sia. În Grecia. turii care, în cele din urmă, va contribui fără să vrea În defi nitiv, nu e nimic tragic în faptul că mol- la distrugerea vieţii pe pământ şi a însăşi planetei pe doveanul nostru în cele din urmă a coborât de pe nume Terra. cuptor, ieşind şi el în lume. Fireşte, nu a făcut-o de Mileniul trei, care a început abia acum câţiva bună voie dar, precum spune marele fi lozof Kant, ani, urmează să dea răspunsul defi nitiv la mult con- omul îndestulat degradează şi numai cei cesuferă troversata şi poate cea mai dureroasă întrebare din simt viaţa din plin. câte pot fi – CE ESTE, ÎN DEFINITIV, OMUL? Aşadar, supravieţuim. Simţim viaţa din plin. Nimic tragic, se mai întâmplă şi cu alţii, însă lupta Discurs rostit în cadrul Simpozionului interna- pentru supravieţuire, dragii mei, nu poate include în ţional cu genericul Ion Druţă - umanism şi con- sine mai mult decât o anumită perioadă de maximă temporaneitate, Chişinău, 16 octombrie 2008

nr.4(11), decembrie 2008 - 29 Akademos

ACADEMICIANUL ION DRUŢĂ – SCRIITOR CARE NE REPREZINTĂ NEAMUL

Acad. Gheorghe DUCA, preşedinte al Academiei de Ştiinţe a Moldovei

ACADEMICIAN ION DRUTA – THE WRITER THAT REPRESENTS OUR PEPOLE Ion Druta Year that we celebrate in 2008 is just a frame of time from an epoch, that has the destiny to remain forever as Ion Druta’s epoch, complex and controversional, build up from rebellions and censor, fi ght and obedience, victories and defeat, truth and lies, good and evil, faith and atheism. In this dramatic epoch was made the attempt to suppress of a veritable poet in prose – Ion Druta, who in equal Fenomenul artistic Ion Druţă. Monografi e colectivă manner mark and express her. internaţională. Coordonator acad. Mihail Dolgan Chişinău, Tipografi a Centrală, 2008. Scriitorul Ion Druţă, mare creator de metafore şi că prozatorul, dramaturgul şi eseistul Ion Druţă a simboluri nemaiîntâlnite, care, datorită originalităţii reuşit să revoluţioneze literatura, dramaturgia, în- lor exprese, de multe ori nu pot fi traduse în alte treg fenomenul cultural al timpului prin mesajul său limbi ale lumii, a devenit el însuşi persoana care s-a umanist şi creştin, dar şi prin modelu-i narativ de învrednicit de cele mai alese fi guri de stil. Pornind mare autenticitate, printr-un lirism şi psihologism de la celebrul îndemn al maestrului – Să ne trăiască profund naţional. Pe parcursul a cinci decenii, Ion păsările tinereţii noastre!, vom spune că toţi cei 80 Druţă a ilustrat cu măiestrie prin opera sa adevărata de ani ai lui Ion Druţă se călătoresc ca păsările în frumuseţe a sufl etului omenesc şi spiritualitatea po- zboruri nesfârşite către stele, confi gurând impetuos porului nostru, întemeiată pe tradiţie şi creştinism. o epocă – epoca lui Ion Druţă. Scriitorul îndrăgit al moldovenilor a dat dovadă Din perspectiva selecţiei valorice pe care o face nu numai de talent scriitoricesc şi de capacitatea de a istoria, această sintagmă caracterizează exact şi su- crea veritabile valori estetice, ci şi de multă bărbăţie, gestiv viaţa şi creaţia scriitorului în raport şi în con- de mult spirit combativ. El a avut curajul să pledeze text cu viaţa poporului său din perioada postbelică. cauza naţională într-o vreme când cei care se opuneau Or, aşa cum remarca Vasile Coroban, Ion Druţă a deschis regimului totalitar erau nespus de puţini. creat în proza noastră strălucite tablouri plastice pli- Să dăm Cezarului ce-i al Cezarului şi să amin- ne de viaţă. tim aici că în discursul său, rostit în anul 1965 la Anul Ion Druţă, pe care îl traversăm în 2008, nu Congresul Uniunii Scriitorilor de la Chişinău, Ion este decât un segment de timp trecător dintr-o epo- Druţă a spus clar şi tranşant: „Pentru o limbă cu ră- că, hărăzită a rămâne înscrisă pe răbojul valorilor dăcinile latine ar fi fi resc să se treacă la alfabetul naţionale. latin”. Este adevărat că revenirea la alfabetul latin Epoca lui Ion Druţă, complexă şi controversată, s-a reuşit abia după un sfert de veac, în anul 1989, este într-adevăr una a contrariilor, constituindu-se dar tot atât de adevărat este şi faptul că anume scrii- din răzvrătire şi cenzură, luptă şi cedare, victorii şi torul Ion Druţă, cu autoritatea numelui său, a înclinat eşecuri, adevăr şi minciună, bine şi rău, credinţă şi balanţa în favoarea mişcării de eliberare naţională. ateism. În această dramatică epocă s-a încercat su- Şi creaţia sa, de asemenea, a constituit o expresie a primarea unui veritabil poet în proză – Ion Druţă rezistenţei naţionale şi spirituale. care, în egală măsură, o marchează şi o exprimă. Trebuie să recunoaştem şi faptul că opera aca- Las pe seama criticilor literari şi de artă să se demicianului Ion Druţă a fost o şcoală excepţională pronunţe asupra subtilităţilor de ordin estetic şi fi - pentru câteva generaţii de conaţionali de-ai săi, cu lozofi c ale creaţiei druţiene. Ţin să subliniez doar impact asupra altor popoare, dovadă fi ind şi suc-

30 - nr. 4(11), decembrie 2008 ŞtiinAnulţă ş iIon educa Druţieţă cesul montării pieselor druţiene, inclusiv de către torului, însoţit de comentarii critice pertinente şi do- cunoscutul regizor Ion Ungureanu în colaborare cu cumentate, cu un extraordinar set de fotografi i color ilustrul compozitor Eugen Doga, pe diferite scene şi alb-negru, cu un Indice de nume şi cu un original ale lumii: la Moscova, Riga, Varşovia, Paris ş.a. CD care cuprinde selecţii din discursurile şi lecturi- În scrierile sale, dar, mai cu seamă, în dramatur- le lui Ion Druţă în interpretarea celor mai talentaţi gie şi eseistică, Ion Druţă a abordat problema acu- actori, precum şi secvenţe din spectacolele celebre. tă a menţinerii echilibrului ecologic întru evitarea Valoarea monografi ei colective cu caracter in- unor cataclisme naturale, probleme ce suspendă şi ternaţional Fenomenul artistic Ion Druţă mai re- acum, aidoma sabiei lui Damocle, peste Republica zidă şi în faptul că ea nu ocoleşte nici obiecţiile Moldova, peste Europa, peste Terra. Ca un îndurerat critice aduse de unii autori creaţiei druţiene, lucru, fi u al acestui meleag, Ion Druţă a pus într-o legătură în general, fi resc într-o societate democratică (cel organică – şi metaforică, şi simbolică, şi mitică, dar puţin după 1989). Timpul, desigur, va alege grâul şi de un dur realism – ecologia naturii şi ecologia de neghină, ca să recurgem la o altă metaforă cele- sufl etului omenesc. bră a scriitorului Ion Druţă, lansată public la Marea Comunicându-ne, prin opera sa artistică, o Adunare Naţională de la Chişinău, în anul 1989. experienţă umană esenţială, vorba cunoscutului Cert rămâne faptul că membrul titular al Academi- teoretician literar Adrian Marino, activitatea scriitorului-academician Ion Druţă este edifi catoare şi ei de Ştiinţe a Moldovei Ion Druţă, Preşedinte de pentru conceptul european de societate bazată pe onoare al Uniunii Scriitorilor din Republica Mol- cunoaştere, concept pe care actualmente îl promo- dova (1987), Membru de onoare al Academiei Ro- vează Academia de Ştiinţe a Moldovei. Participarea mâne (1990), prin viaţa şi opera sa bogată, variată la conferinţele de rezonanţă internaţională, iniţierea şi zbuciumată, ne permite să parcurgem – pe calea editării unor cărţi valoroase ale scriitorilor „nedrep- imaginii artistice inspirate– o întreagă epocă a re- tăţiţi”, realizarea monumentului Lumânarea Recu- publicii, cu suişurile şi coborâşurile ei, cu contra- noştinţei, contribuţia la deschiderea complexului dicţiile şi confruntările de idei, cu oamenii ei dârji muzeistic Constantin Stere de la Cerepcău, lansarea şi dornici de adevăr. valorosului proiect internaţional Di- nastia Cantemir în 8 volume, sunt parte a demersului ştiinţifi c şi cognitiv neîntrerupt pe care Ion Druţă îl promovează de-a lungul anilor. Lucrarea colectivă Fenomenul artistic Ion Druţă, întocmită, coor- donată şi redactată de academicianul Mihail Dolgan, este una impu- nătoare prin volum, prin mulţimea multicoloră a judecăţilor de valoare emise în legătură cu scriitorul cercetat, prin substanţa-i ştiinţifi că autentică şi solidă. Ea vede lumina tiparului în prestigioasa colecţie Academica şi propune cititorului de toate gradele cele mai pertinente exegeze despre creaţia polifonică a scriitorului, exegeze ale unor avizaţi savanţi, critici şi istorici literari, tea- trologi şi eseişti din circa zece ţări. Cartea înglobează texte de o mare varietate de genuri şi specii, de formule şi modalităţi – de la studii şi articole de problemă până la portrete şi eseuri, de la polemici şi scrisori particulare până la dedicaţii poetice, de la poeme personale până la discursuri aproape necunoscute publicului cititor. De asemenea, cititorul va avea prilejul să ia cunoştinţă de Valentina Rusu-Ciobanu. Ion Druţă. 1972. Ulei, tempera şi vopsea de un amplu Curriculum Vitae al scrii- bronz pe pânză nr.4(11), decembrie 2008 - 31 Akademos

tându-l, când pleca în delegaţii, drept „cel mai mare FENOMENUL scriitor clasic în viaţă”. Iar criticul Ion Ciocanu, un exeget cu nume în domeniul romanului, susţine că ARTISTIC ION DRUŢĂ „în contextul literaturii moldoveneşti contemporane Ion Druţă deţine locul unui rege al prozei” (vezi: ÎN DATE Druţiana, 1990, p. 52). Cunoscutul prozator Vladi- mir Beşleagă, în cadrul unei serate omagiale din 2 NECUNOSCUTE septembrie 1988 de la Casa Scriitorilor, îi fi xează (partea I) astfel locul lui Ion Druţă în evoluţia literaturii na- ţionale în genere în perioada postbelică: „Consider că întreaga literatură şi proză, şi dramaturgie, şi pu- Acad. Mihail DOLGAN blicistică, şi chiar poezie, căci Druţă este un poet, în primul rând, s-a dezvoltat sub semnul lui Ion Druţă. THE ARTISTIC PHENOMENON ION (Ceea ce a fost mai autentic, mai veritabil, ceea ce a DRUTA IN THE UNKNOWN DATA. fost de înaltă valoare). Descoperirile mari, în expresia artistică, făcute de Ion Druţă s-au refl ectat asupra The opera of Ion Druta consisted from stories fi ecăruia dintre noi, dintre scriitorii mai tineri şi mai and novels, dramas, sketches, publicism, has been vârstnici. Aş spune chiar şi asupra literaturii pentru translated into over than 35 foreign languages: into copii…” (vezi: Druţiana, 1990, p. 111). În timp ce absolutely all languages from ex URSS, principal poetul şi actorul bucureştean Arcadie Donos, îngri- foreign languages in Europe and America: French, jitorul primei ediţii a antologiei poeţilor moldoveni German, English, Spanish, Italian, Polish, Czech, apărută la Bucureşti, l-a caracterizat pe Druţă ca pe Slovak, Bulgarian, Finnish, Swedish. Drutian’s ope- „un mare scriitor, nu numai al ţării sale, ci al lumii ra “Casa mare” had been played in over than 100 întregi”, accentuând că Druţă este un clasic în viaţă theatres world side. Author encloses in his academic (tot acolo, p. 138). speech unknown data, comments, references, impre- Aţi înţeles, desigur, că Anul Ion Druţă este, ssions of experts in literature and dramaturgy from în realitate, anul nostru, anul nemuritoarei viţe de different countries about opera of Ion Druta. moldoveni, care, trecând prin Creangă şi Eminescu, prin Cantemir şi Neculce, se trage încă de la Şte- „Rostirea adevărului nu trebuie să supere, fan cel Mare şi Sfânt. E anul în care ne simţim mai nici să ruşineze” în toată plenitudinea şi mai în adâncime identitatea istorică naţională, cu poezia şi înţelepciunea ei, cu Cinstită asistentă! Anul 2008 este declarat de tradiţiile şi spiritualitatea-i de mare rezistenţă, cu tot către Parlamentul şi Guvernul Republicii Moldova ce are neamul nostru mai împovărat de bunătate şi Anul Ion Druţă – Ion Druţă, Scriitor al Poporului, adevăr, mai frumos şi mai sacru, cu „bisericile albe” Ion Druţă, academician a două academii naţionale, şi „casa mare” a sufl etului, cu doinele şi cu „frunze- Ion Druţă, scriitorul preferat al tuturor cititorilor de le de dor” pe buze, cu spiritul Mioriţei în sânge, cu la noi – de la plugar până la academician, de la vlă- rădăcinile mereu pline de sevă, mereu lucrătoare. dică până la opincă, cum se zice. Mai mult chiar, Nimeni, absolut nimeni din scriitorii în viaţă – şi milioane de cititori din alte ţări ne descoperă şi ne din Republica Moldova, dar şi din România, nu s-au cunosc Moldova, ne preţuiesc şi ne admiră, în pri- bucurat de o popularitate atât de mare – „acasă” şi mul rând, prin romanele şi dramele răvăşitoare ale în străinătate – ca moldoveanul Ion Druţă din Ho- lui Ion Druţă. Însuşi preşedintele republicii, când rodişte. Creaţia lui, constituită din povestiri şi nu- i-a ajuns cuţitul la os, cum zicea el, a trebuit să se vele, romane şi drame, eseuri şi publicistică, a fost consulte asupra stării social-politice din ţară doar tradusă până în prezent în peste 35 de limbi străine: cu Ion Druţă, printr-o scrisoare deschisă din 2002, în absolut toate limbile din fosta URSS (rusă, ucrai- solicitându-i sfaturile de rigoare, ca unui înţelept al neană, bielorusă, letonă, lituaniană, estonă, cazahă, înţelepţilor. Şi le-a obţinut, aceste sfaturi, de la bar- chirghiză, armeană, georgiană, turcmenă, tadjică, dul de la Horodişte, tot pe calea unei scrisori deschi- uzbecă; başchiră, ciuvaşă, udmurtă, cecenă, abha- se, intitulată semnifi cativ de problematic: „Dolarul ză ş.a.), în principalele limbi străine din Europa şi înlocuieşte Constituţia” (vezi Moldova suverană America: franceză, germană, engleză, spaniolă, ita- din 14 martie 2002). liană, poloneză, cehă, slovacă, bulgară, fi nlandeză, Mihail Gorbaciov, părintele „perestroicii” şi al suedeză… Până şi în Japonia au fost traduse cele „transparenţei”, ţinea să-l aibă în escorta sa, prezen- mai populare povestiri pentru copii ale lui Ion Druţă.

32 - nr. 4(11), decembrie 2008 ŞtiinAnulţă ş iIon educa Druţieţă

Până şi la Honululu din îndepărtatele insule Hawai „Pentru Ion Druţă, ţăranii sunt adevăraţii crea- (Statele Unite ale Americii) a văzut lumina tiparului tori ai istoriei, deoarece ei poartă poverile societăţii în engleză o carte întreagă de circa 300 de pagini şi menţin unitatea comunităţii de-a lungul veacuri- intitulată Toamnă moldovenească, incluzând piesa lor prin păstrarea credinţei şi a valorilor, precum şi Casa mare şi o bună parte din cunoscutele nuvele prin transmiterea acestora generaţiilor viitoare. Nu şi povestiri ale scriitorului nostru. Iar cunoscuta re- există o afi rmare mai frapantă a credinţei sale în mi- vistă americană Icarus din 1995, care apare la New siunea ţăranului decât contrastul ilustrat în Biserica York, publică, printre cei 15 reprezentanţi de vază albă dintre Ecaterina Mare a Rusiei, împreună cu ai fostelor republici unionale, şi pe Ion Druţă cu cei de la curtea sa, şi ţăranca Ecaterina „cea Mică”, minunata-i nuvelă Samariteanca (tradusă din rusă cu sătenii şi vecinii ei”. de Sonia Melnicov), cu o fotografi e, cu un succint „Romanul Biserica albă poate fi citit în între- portret de creaţie şi cu informaţia preţioasă că pie- gime ca o meditaţie despre spiritualitatea ţăranului sa druţiană Casa mare a fost jucată în peste 100 de şi despre locul religiei în viaţa moldovenilor de la teatre ale lumii. Lucru nemaiîntâlnit în cazul altor ţară”. dramaturgi contemporani! De altfel, o informaţie Câtă clarviziune în opiniile despre Druţă-roman- curioasă publică şi gazeta Вечерная Москва din 4 cierul ale unui cercetător american şi câtă miopie mai 1981: numai pe scena teatrului “Lenkom” din în consideraţiile unor critici autohtoni referitoare la Moscova piesa Horia de Ion Druţă a fost jucată de acelaşi subiect!.. 100 de ori! Se vede că şi ruşii au nu puţine probleme Se cuvine de reţinut încă un argument edifi cator legate de istoria naţională, din care au fost izgoniţi în favoarea popularităţii lui Druţă: mulţimea de tra- mai toţi ţarii. duceri a operei druţiene în zeci şi zeci de limbi a fost Doctorul în istorie din Statele Unite ale Ame- şi este însoţită de sute şi sute de adnotări, cronici ricii Keith Hitchins, într-un studiu special consa- literare, recenzii, articole şi studii. Cele peste 3100 crat lui Ion Druţă – Istorie şi identitate în romanele de materiale şi descrieri privind creaţia polifonică a lui Ion Druţă (vezi volumul: Identitatea culturală scriitorului înglobate în ampla şi cuprinzătoarea bi- românească în contextul integrării europene, Iaşi, obibliografi e Academicianul Ion Druţă: prozatorul, 2006, p. 499-503), se arată a fi „fascinat” de „su- dramaturgul, eseistul, întocmită de un grup de lu- perba vocaţie artistică” a prozatorului moldovean crători de la biblioteca academică “Andrei Lupan” în evocarea faptelor istorice şi a efectelor acestora şi predată deja editurii “Tipografi a Centrală”, vor- asupra „minţilor individuale şi a conştiinţei colecti- besc de la sine şi cu probe de netăgăduit de popula- ve”. Iată câteva concluzii judicioase ale savantului ritatea enormă a scriitorului la noi şi în lume. american privind romanul istoric druţian: V-aţi convins, desigur, că dacă e cazul să vor- „Chiar dacă Ion Druţă nu tratează istoria în ace- bim la modul serios de un „context european” ade- laşi fel cum o face un istoric profesionist, el dă do- vărat, acesta se referă în primul rând la Ion Druţă vadă totuşi de o înţelegere pătrunzătoare a modului – se referă fi resc şi realmente. E regretabil faptul în care istoria infl uenţează societatea, în general, şi că un director de editură de la noi, rău intenţionat, îi afectează pe indivizi, în particular. Entuziasmul susţine, într-un demers ofi cial, contrariul: chipurile, său pentru istorie este contagios: el este un fel de acest „context” ar fi fost „forţat”, ar fi fost „lărgit Horia Holban, învăţătorul de şcoală de la ţară din artifi cial”. Ca să vedeţi, un exeget american (Keith romanul Clopotniţa, care venerează istoria ca păs- Hitchins) nu se sinchiseşte să-l examineze pe Ion trătoare a memoriei şi ca pe un ghid moral”. Druţă „în contextul integrării europene”, iar noi, cei „În Frunze de dor şi în Clopotniţa istoria este o de acasă, l-am vrea plasat doar „în contextul Don- forţă activă; ea formează caractere de-a lungul se- duşenilor”! Ne-ar produce o plăcere jinduită! colelor şi este, totodată, un factor care consolidea- Am pomenit mai sus de Paris. Într-adevăr, în ză valori, dacă nu chiar un creator al valorilor. În anul 1981 Teatrul din cartierul d’Ivri a pus în scenă evoluţia sa – ne spune Druţă,– reprezentanţii unui piesa lui Ion Druţă Frumos şi sfânt (în franceză La popor trebuie să-şi cunoască istoria proprie; altfel chose sacrée). aceştia nu se vor cunoaşte pe ei înşişi şi nu vor fi Totodată, pretutindeni se accentuează neapărat capabili să-şi traseze un drum printr-un prezent ca- ideea că Ion Druţă este un poet în proză sau un poet pricios spre un viitor evaziv”. dramatic, care posedă o viziune lirică, care vehicu- „Ion Druţă se simte acasă printre locuitorii sate- lează un limbaj metaforic şi care are o turnură artis- lor din Moldova… El nu numai că a analizat satul tică a frazei în conformitate cu legile poeziei. Cri- din interior, dar s-a contopit cu acesta, cu atmosfera tica şi publicistica franceză, de exemplu, numai în sa, cu tradiţiile şi vorbirea, cu semnifi caţia destinu- baza unei singure lucrări (e vorba de piesa Frumos lui său şi înclinarea spre umor”. nr.4(11), decembrie 2008 - 33 Akademos

şi sfânt care a fost montată la Paris în 1981), înclină vestit de scriitorul român D. R. Popescu, în urmă cu să defi nească pe scriitorul moldovean drept un poet câţiva ani, ca un fapt autentic. Deosebit de impor- dramatic autentic, al cărui nume poate fi situat în ve- tantă şi actuală este şi concluzia formulată de către cinătatea cuvântului „geniu”. Spectacolul a devenit reputatul estetician (tocmai în 1981!): „Ion Druţă un eveniment remarcabil, ieşit din comun: în marile mi-a lăsatnostalgia scriitorului de mare caracter, ziare pariziene Le Monde, Le Figaro, L’Umanite fără niciun viciu al „vieţii literare”. Deci el există, el au apărut adnotări şi recenzii elogioase semnate de trebuie să existe în întreg spaţiul limbii române” Antoin Vitez, Ewa Lewinson, Pierre Macabru, (subl. n. – M. D.). Michel Cournot ş.a. Ion Druţă e considerat de către Evenimentul de la Paris a fost relatat în mod elo- toţi un mare „poet dramatic”, o celebritate. E „dra- gios şi de către publicaţia moscovită За рубежом maturgul cel mai „jucat” în Rusia”. Citez un pasaj (1981, nr.18, p.23) prin articolul «Обращение – din Antoin Vitez: путь к дружбе» (piesa Frumos şi sfânt de I. Druţă „E pentru prima dată când Druţă e jucat la pe scena Teatrului parizian d’Ivry). noi, deşi el a ajuns celebru la sine în ţară, în toată Cutremurătoare şi emoţionantă, prin explicaţi- Uniunea Sovietică, precum şi în multe alte ţări. În ile sale sincere şi omeneşti, este scrisoarea proza- genere, noi ştim prea puţin despre moldoveni şi nu torului spaniol contemporan Antonio Herrera către ne prea dăm seama că idiomul lor e înfrăţit cu al Druţă în legătură cu piesa acestuia Păsările tinereţii nostru; ei vorbesc latina ca şi noi, iar patria lor e noastre. Nevoit să-şi părăsească Patria din cauza că- unul din teritoriile de limbă română. Să-l primim, sătoriei cu o rusoaică, Antonio Herrera găseşte în deci, binevoitor pe Ion Druţă, a cărui aproape în- opera lui Ion Druţă, în însăşi personalitatea lui, în treaga operă mărturiseşte în favoarea pământului chiar ţara lui de baştină – atât de apropiate şi dragi natal, precum şi a marii Istorii care l-a traversat de sufl etului – o alinare, o ieşire din situaţie, o tămădu- nenumărate ori cu tulburările ei”. ire a singurătăţii friguroase, o patrie asemănătoare La spectacol a asistat şi autorul, Ion Druţă. În ca- chiar. Căci opera lui Ion Druţă are marele dar şi har drul unei discuţii, organizată imediat după spectacol, de a da omului ceea ce jinduieşte mai mult. Iată un scriitorul de la Chişinău şi Moscova a răspuns la mai fragment din această scrisoare datată cu 9 februarie multe întrebări. Cunoscutul teoretician şi istoric lite- 1977 – o sfâşiere a sufl etului măcinat de înstrăinare rar din România Adrian Marino, scriind un eseu spe- şi singurătate: cial despre acest eveniment – Ion Druţă la Paris (cu „Popoarele noastre, spaniol şi moldovenesc, se un anume subtext uşor ironic din Vasile Alecsandri), înrudesc nu numai prin limbă, foarte multe lucruri a reprodus în mod magnifi c felul de a fi al lui Druţă ca comune stau la baza spiritului nostru naţional [...]. „vedetă”, inclusiv atmosfera momentului: Este oare cazul să vă mai spun că în eroina prin- „Aveam în faţa mea un talent nativ, foarte apro- cipală a dramei Dumneavoastră „Păsările tinereţii piat de izvoarele inspiraţiei sale: Moldova, pământul noastre”, de fi ecare dată când se întâmplă să o ci- natal, etica tradiţională ţărănească, o anume religi- tesc sau să o ascult la radio, eu am văzut pe mama ozitate cosmică. Răspundea în fraze simple, gândite, mea, pe femeile noastre! Vă mulţumesc! [...] Odată, care exprima convingeri profunde, într-o limbă moa- toamna trecută, după ce am ascultat la radio „Pă- le nemaiauzită din copilărie. Nimic artifi cial, nimic sările tinereţii noastre”, mi-a venit deodată dorul simulat, nimic crispat. O astfel de sinceritate cuce- să plec imediat în Moldova, unde doream să rătă- reşte, şi sala devenise tot mai caldă, mai receptivă. cesc prin sate, să ascult şi să respir în tăcere – mi se Confesiunile autorului, ideile sale, programul său părea că astfel voi deveni mai puternic! [...] Îndată literar, social şi moral, erau – adesea – în antipodul ce voi avea posibilitatea, voi pleca spre pământul aşteptărilor „pariziene”... Ni se comunica totuşi o Dumneavoastră şi îi voi ruga pe oameni să-mi per- experienţă umană esenţială, faţă de care toate „este- mită să încep acolo sfârşitul vieţii mele”. tismele” şi „formalismele” din lume pălesc”. Mi s-au umezit ochii când am citit pentru prima E cazul să se ia aminte mai ales remarca din dată aceste rânduri. urmă, care vizează şi pe unii postmodernişti de la Ce înseamnă când se întâlnesc două spirite su- noi, gata oricând să-l atace pe înaintaş. Între alte- perioare, care sunt foarte naţionale şi care, în acelaşi le, tot din acest eseu desprindem ideea inedită pe timp, ştiu a se ridica deasupra a tot ce e strict / în- care Ion Druţă nicăieri altundeva n-o mărturiseşte, gust naţional! Pe de altă parte, ce minune, ce mira- şi anume: fi nalul piesei Frumos şi sfânt – moartea col poate săvârşi slova artistică de mare umanism şi (poate chiar sinuciderea) ciobanului, găsit după creştinătate a lui Ion Druţă! Ea poate dărui şi Patrie două săptămâni înconjurat de oi, care-l vegheau ne- celora care n-o au temporar, suplinind-o. Infl uenţea- mişcate, adevărată apoteoză mioritică, i-a fost po- ză în felul acesta ca un vraci, ca o bună vrăjitoare.

34 - nr. 4(11), decembrie 2008 ŞtiinAnulţă ş iIon educa Druţieţă

Altfel spus, prin Druţă popoarele ne descoperă – pe cadrată în matricea stilistică a neamului, o prezintă noi, moldovenii – ca naţiune, ca Ţară, admirându-ne critica şi istoria literară din România. Mai cu seamă şi preţuindu-ne. de când a devenit Membru de Onoare al Academiei Chiar şi popoarele care nu au balade ca Miori- Române (în 1990), popularitatea lui Ion Druţă înce- ţa, nu au doine, nu au „casă mare”, nu au „biserici pe să crească tot mai mult aici. E drept, şi până la albe”, nu au „păsări ale tinereţii”, nu au embleme această dată piesele lui (nu însă şi romanele!) erau ale cocostârcilor, ar vrea să le aibă, iar dacă nu le bine cunoscute în teatrele din principalele oraşe ale au în realitate, vor să le aibă măcar în imaginaţie, în Ţării (Iaşi, Cluj-Napoca, Timişoara, Craiova, Bacău conştiinţă, în vis. Căci opera lui Ion Druţă potoleşte etc.), unde au fost deseori montate şi despre care foamea de frumos şi setea de bunătate. s-au scris în presa de specialitate zeci de cronici Încă un fapt mult grăitor demn de reţinut: dintre teatrale. Dar acum creaţia lui Ion Druţă, în deosebi toţi dramaturgii contemporani doar unul Ion Druţă romanele Povara bunătăţii noastre şi Biserica albă din Moldova a avut norocul să intre dimpreună cu sunt frecvent incluse în majoritatea manualelor şco- piesa sa Apostolul Pavel în cel mai sfânt şi mai pă- lare şi liceale, în diverse monografi i solide despre timit lăcaş al moscoviţilor – în Soborul Bisericiesc evoluţia romanului românesc contemporan, în dicţi- al Mântuitorului Iisus Hristos (anume aici în august onarele esenţiale, precum şi în cele mai remarcabile 2004 a fost înscenată sus-numita piesă). istorii literare ale literaturii române de la începutu- În genere, cei mai distinşi critici şi istorici lite- rile ei şi până în prezent. Concretizăm câteva istorii rari din Rusia, prin cărţi aparte, prin studii şi articole literare de excepţie: O istorie a literaturii române solide, prin recenzii şi interviuri au trudit enorm de în 7 volume de dr. prof. Ion Rotaru, Scurtă istorie a mult la confi gurarea unei imagini policrome şi fosfo- literaturii române în 7 volume de Dumitru Micu, Is- rescente a scriitorului nostru: Valentin Oskoţki, Vla- toria literaturii române de azi pe mâine în 2 volume dimir Gusev, Iurii Borev, Igor Dedkov, Nina Veleho- de Marian Popa, Literatura română în ţările vecine va, Natalia Krâmova, V. Maximova, inclusiv actorii de dr. Catinca Agache ş.a. Dintre dicţionarele fun- celebri Igor Ilinski, Liubov Dobrojanskaia, Evgheni damentale care onorează numele lui Ion Druţă am Lebedev, Rufi na Nifontova, Alexandr Zbruev, Vladi- putea numi, în primul rând, Dicţionarul Esenţial al mir Samoilov ş.a. S-ar cuveni să le spunem tuturora Scriitorilor Români (Coordonatori: Mircea Zaciu, un mare mulţumesc din partea moldovenilor. Marian Papahagi, Aurel Sasu, 2000) şi Dicţionarul Iar în Ţările Baltice: în Letonia, Lituania şi Es- General al Literaturii Române în 6 volume (Coor- tonia Druţă e ca şi cum acasă la el: este aproape in- donator: Eugen Simon), Bucureşti, vol.2, C-D. tegral tradus, despre el se scrie mai mult decât des- Hermeneutica druţiană datorează mult – în dez- pre scriitorii băştinaşi, piesele lui, în majoritatea lor, văluirea operei ca fenomen estetic şi în elucidarea au fost montate aici într-o perioadă când Moldova unor probleme mai încâlcite – unor numeroşi spe- le trata cu refuz (mărturisesc: eu însumi am vizio- cialişti în materie din România cu: Valeriu Cristea, nat pentru prima dată spectacolul Frumos şi sfânt Theodor Codreanu, Anton Cosma, Marian Barbu, la Riga, dimpreună cu colegii de lucru S. Cibotaru, Ştefan Oprea, Ion Simuţ, Mircea Ghiţulescu, Petru N. Bileţchi, E. Botezatu). Şi aceasta nu numai din Sălcudeanu ş.a. cauza că Ion Druţă a evocat în câteva rânduri pe Din multele judecăţi de valoare pertinente emi- oamenii din sus-numitele ţări (Ţara bărbaţilor fru- se asupra creaţiei lui Ion Druţă reţinem doar trei, cât moşi, Mozart la sfârşitul verii ş.a.), ci pentru că între se poate de grăitoare: aceste mici republici există nişte legături tainice mai Ion Rotaru – „Ion Druţă este un scriitor din adânci, legături rostite şi nerostite, pentru că la ei, la spiţa clasicilor români Creangă, Sadoveanu, Coş- popoarele nordice în discuţie, talentul, demnitatea şi buc, Caragiale, în chip anume un scriitor „popu- curajul se afl ă la loc de cinste (nu întâmplător Gla- lar”, în accepţia largă, povestitor înnăscut şi un sul, prima noastră revistă cu grafi e latină, condusă mare „savant” cunoscător al limbii române, de la de Ion Druţă, acolo a văzut lumina tiparului). izvoarele ei cele mai pure. Printre contemporanii Prezenţa lui Ion Druţă în prim-planul realităţi- de generaţie el poate sta alături de Marin Preda, lor literare ruseşti (desigur, aici şi-a spus cuvântul şi Eugen Barbu, Fănuş Neagu sau Nicolae Velea, cu editarea masivă a operei lui în traducere şi în origi- specifi carea că între moldovenii de azi el este cel nal) a făcut pe autorii unei importante Enciclopedii mai mare”; Britanice din 1982 (apărute la Londra în limba rusă) Ilie Rad – „În ciuda unor reproşuri estetice ce să-l introducă pe moldoveanul Ion Druţă printre i se pot aduce, opera lui Ion Druţă, luată în ansam- „scriitorii ruşi”. Autorul însă nu s-a supărat. blu, impune un scriitor inconfundabil, unul dintre O imagine despre Druţă şi mai adecvată, mai în- cei mai mari pe care i-a dat românitatea în a doua

nr.4(11), decembrie 2008 - 35 Akademos jumătate a acestui secol”. (Acelaşi critic distinge la criticii literari de dinaintea noastră” (Literatura şi Druţă 3 „capodopere”: Povara bunătăţii noastre, arta din 10 iulie 2008, p.1). Acelaşi lucru se întâm- Biserica albă şi Clopotniţa); plă şi în proză sau dramaturgie. Catinca Agache – „Ion Druţă reprezintă mira- Totodată, creaţia lui Ion Druţă devine tot mai colul din proza românească a Basarabiei postbelice, des obiectul de studiu al mai multor teze de docto- comparabil cu ceea ce Constantin Stere a însemnat rat nu numai la noi (ceea ce e în fi rea lucrurilor), ci pentru perioada interbelică”. „Deosebit de prolifi c, şi în străinătate, fapt ce vorbeşte de înalta ei artis- Ion Druţă construieşte un univers rural ca spaţiu al ticitate şi de actualitatea-i mereu netrecătoare. Nu- sfi nţeniei, care păstrează încă preceptele morale, mim doar trei exemple: în Franţa, la Universitatea punct de echilibru al unei lumi alienate din cauza în- „Stendhal” din Grenoble, este susţinută teza Ima- depărtării de Divinitate. Mergând pe linia a ceea ce ginarul şi ideologia pământului în opera lui Jean Mircea Eliade numea „revelaţia sacrului”, autorul, Gionaşi Ion Druţă (2006); la Moscova, la Univer- asemenea lui Sadoveanu, creează o lume arhetipală sitatea de Stat „M. Lomonosov” este susţinută teza în care semnele şi o anume ordine sunt scutul de re- Dramaturgia lui Ion Druţă (1994); la Sofi a, la Uni- zistenţă în faţa haosului epocii contemporane, provo- versitatea bulgară „Sfântul Kliment Ohridski” este cat de „invazia civilizaţiei” care ucide frumuseţea şi susţinută teza de disertaţie Conceptul despre om în sacralitatea naturii”. „...Opera lui este un monument opera lui Iordan Radicikov şi Ion Druţă (2005). al literaturii române din Basarabia, un adevărat fe- Ar fi păcat şi chiar nedrept dacă n-am spune nomen, nemaiîntâlnit în celelalte spaţii în discuţie” câteva cuvinte şi despre felul cum este investigată (E vorba de nordul Bucovinei [Ucraina], Banatul opera lui Ion Druţă la el „acasă”. În Moldova, jude- iugoslav – Voevodina [Serbia] şi Ungaria). Sursa când doar după biobibliografi a în curs de apariţie, directă: Catinca Agache. Literatura română în ţări- s-a scris enorm de mult, cel mai mult decât oriun- le vecine. 1945 – 2000. – Iaşi: Princeps Edit, 2006, de şi cel mai mult decât despre oricine: s-a scris de p.80, 81. bine şi de foarte bine (de cele mai multe ori), s-a Tot critica română a adus lumină şi asupra aşa- scris însă şi de rău şi de foarte rău, discutându-se zisului „sămănătorism” al prozei lui Ion Druţă. Is- în contradictoriu şi atrăgându-l pe autor în polemici toricul literar Zigu Ornea, în studiul Simboluri ale maliţioase sau chiar ponegritoare. În sus-numita Bi- dăinuirii de neam, vorbind de viabilitatea romanu- obibliografi e am specifi cat o rubrică aparte pe care lui lirico-simbolic ca o formulă narativă specifi că am intitulat-o Materiale critice şi publicistice care-l pentru a doua jumătate a sec. XX, conchide: „Im- văd pe Druţă într-o lumină defavorabilă. Compar- portant, la urma urmei, nu e tipul naraţiunii, ci va- timentul a adunat circa 100 de bucăţi negative în loarea ei estetică în sine. Vetustul sămănătorism, cu raport cu cele peste… 3000 de înregistrări de mo- lirismul său idilizant, n-are nimic comun cu proza, mente pozitive! puternică şi viguroasă, a dlui Ion Druţă”. Iar criti- Există şi două încercări (inegale) de investiga- cul Valeriu Cristea opinează, mai nuanţat, că proza re monografi că a creaţiei lui Ion Druţă: una apar- lui Ion Druţă a depăşit ideologia sămănătorismului ţinând lui Andrei Hropotinschi (Problema vieţii şi şi că, „prin acest mare exponent”, sămănătorismul a creaţiei, 1988) şi alta lui Gheorghe Mazilu (Au- a făcut trecerea „de la minor la major, de la lipsa toritatea noastră spirituală. Creaţia lui Ion Druţă, de valoare sau de la valoarea modestă la valoarea 2003). La timpul cuvenit s-a scris şi o micromo- de nivel naţional şi european” (Judecăţi de valoare despre Ion Druţă // „Literatorul”, nr.5, 1995). nografi e despre Creaţia lui Ion Druţă în şcoală Nu demult academicianul Eugen Simion, o so- (Mihai Cimpoi, 1986). Deasupra tuturora se înalţă mitate în domeniul fi lologiei, luând în dezbatere în- însă monografi a colectivă în 2 volume Opera lui tr-o accepţie mai largă problema tradiţionalismului Ion Druţă: univers artistic, spiritual, fi lozofi c (În- şi modernismului din poezie, a ţinut să facă urmă- tocmire, coordonare şi redactare: Mihail Dolgan, toarele delimitări şi disocieri de rigoare: „Tradiţio- 2004). Indiscutabil, marea monografi e despre Dru- nalismul şi modernismul sunt concepte ideologice, ţă încă nu s-a scris, e în aşteptare. Chiar dacă dis- nu estetice, şi că, în multe cazuri, ele se amestecă în punem de o mulţime de studii disparate de toată poezie [...]. Se face o confuzie de criterii în critica pătrunderea estetică. literară. Poezia nu este bună sau rea pentru că elo- giază satul tradiţionalist sau oraşul civilizat, poezia Discurs academic ţinut în faţa Adunării Gene- este bună sau rea în funcţie de substanţa ei lirică in- rale a membrilor titulari şi membrilor corespon- terioară şi de capacitatea ei de expresie, cum ziceau denţi ai A.Ş.M., 12 iunie 2008 36 - nr. 4(11), decembrie 2008 AnulŞtiin ţăCantemire şi educaţşietilor

crări au determinat pe decenii înainte direcţiile, me- MOŞTENIREA ISTORICĂ todele şi conţinutul cercetărilor ştiinţifi ce ale şcolii A LUI DIMITRIE europene de orientalistică. Pentru primă dată, în faţa ştiinţei istorice euro- CANTEMIR ŞI pene a fost prezentată istoria unor ţări şi a unor popoare puţin sau deloc cunoscute. Meritul lui Dimi- CONTEMPORANEITATEA trie Cantemir e că le-a descris complex, acumulând atât cunoştinţe vaste despre plasarea lor geografi că, natura, rezervele naturale, gospodărie, cât şi date Dr. Victor ŢVIRCUN despre societate, structura ei demografi că, caracte- ristica trăsăturilor specifi ce ale poporului, obiceiuri THE HERITAGE OF DIMITRII KANTE- şi tradiţii. Cele menţionate ne permit să-l conside- MIR AND CONTEMPORANEITY răm pe Dimitrie Cantemir unul dintre fondatorii şti- inţei etnografi ce europene. Dimitrie Cantemir (1673-1723), Moldavian ru- Este important de accentuat că evenimentele ler, Prince of the Russian and Habsburg Empires, th istorice şi politice, expuse în operele lui Dimitrie world renowned thinker and scientist, the 335 an- Cantemir, nu sunt lipsite de prezenţa principalului niversary of whom we celebrate, is one of the most creator şi arhitect al lor – omul. Caracteristicile şi eminent personalities of our past. evaluările sale date mai multor personaje istorice, Raised and educated in Constantinople – the ca- demnitari de stat şi domnitori ai diferitelor state pital of diverse world civilizations, the crossroads of de pe timpul său, continuă până astăzi să prezinte many religions, languages and cultures – Cantemir had gained, from one hand, the wisdom and diver- un deosebit interes pentru cercetătorii care studia- sity of the East, and on the other hand had achieved ză istoria Moldovei, Ţării Româneşti şi Imperiului the encyclopedic knowledge and rationalistic logic Otoman din a doua jumătate a sec. XVII – primul West. Particularly this symbiosis had formed Di- sfert al sec. XVIII. Fiind un mare umanist, el a re- mitrie Cantemir as the fi rst integrationist European vărsat acest sentiment asupra istoriei, populând-o cu scientist. He was leading the way in writingnew oameni vii, cu interesele şi năzuinţele lor, acţiunile fundamental studies in political, social and spiritual pozitive şi negative. În operele lui istoria a căpătat history of the Moldavian Principality and Ottoman sufl etul şi spiritul epocii, iar portretele personalită- Empire. His volumes were the handbooks of many ţilor istorice, subtile şi impresionant de exacte, pe generations of the European scientist. These works care le realizase Dimitrie Cantemir s-au constituit had determined for decades the methods and content într-o fi lă nouă în istoriografi e. for the scientifi c researches of the European schools Îmbogăţind ştiinţa europeană cu date noi des- of Eastern studies. pre Orientul Apropiat, savantul-enciclopedist a adus Dimitrie Cantemir is an exceptional phenome- concomitent o contribuţie inestimabilă la dezvolta- non for his period. In the era of military opposition rea culturii muzicale a Imperiului Otoman. Ope- between the Christian West and Muslim East, he had ra lui muzicologică, scrisă la începutul secolului taken upon himself the role of a liaison between the al XVIII-lea, a avut o dublă semnifi caţie. Pe de o two huge cultures, enriching each of them with new parte, acumulând şi publicând diferite piese muzi- knowledge, and at the same time awakening the in- cale ale predecesorilor şi contemporanilor săi, el a terest and the need for studying and reciprocal un- contribuit la menţinerea, păstrarea şi perpetuarea în derstanding of each other’s particularities. timp a unui bogat strat al culturii muzicale turceşti populare şi de salon. Pe de altă parte, opera lui Di- Dimitrie Cantemir (1673-1723), domnitorul mitrie Cantemir a deschis o nouă fi lă în cultură mu- moldovean, principe al Imperiului Rus şi al Impe- zicală a Imperiului Otoman, asigurând trecerea de la riului Gabsburg, savant şi gânditor de nivel mondi- transmiterea creaţiei muzicale prin metoda auditivă, al, al cărui aniversare a 335-a o marcăm, este unul la folosirea sistemului de note muzicale. dintre exponenţii eminenţi ai trecutului nostru. Dimitrie Cantemir a fost un fenomen excepţio- Crescut şi educat la Constantinopol – capitala nal pentru timpul său. Într-o perioadă a opoziţiei mi- mai multor civilizaţii, intersecţia numeroaselor re- litare şi politice dintre Occidentul creştin şi Orientul ligii, limbi şi culturi – Cantemir a absorbit, pe de o musulman, el şi-a asumat rolul de verigă de legătură parte, înţelepciunea rafi nată, diversitatea şi policro- între cele două mari culturi, îmbogăţindu-le reci- mia Orientului, iar pe de alta – cărturăria savantă, proc cu noi cunoştinţe, trezind interesul şi nevoia de cunoştinţele enciclopedice şi logica raţionalistă a a se studia şi a se înţelege una pe alta. Pentru prima Occidentului. Anume această simbioză l-a format dată Imperiul Otoman i-a fost prezentat cititorului pe Dimitrie Cantemir – primul savant integraţionist european nu în calitate de duşman şi inamic poten- european. Lui îi aparţine pionieratul în scrierea unor ţial, ci ca o ţară bogată în tradiţii istorice, culturale, lucrări fundamentale de istorie politică, socială şi politice şi spirituale. spirituală a Principatului Moldav şi Imperiului Oto- Vorbind despre cititorii şi savanţii europeni nu man, care timp de un secol au fost cărţile de căpătâi trebuie neglijat stratul intelectual din Turcia. Boga- ale câtorva generaţii de savanţi europeni. Aceste lu- ta paletă de evenimente, fapte, date şi persoane pre-

nr.4(11), decembrie 2008 - 37 Akademos zentate în lucrarea Înfl orirea şi descreşterea Imperiul A doua problemă, insufi cient sau deloc studiată Otoman trezeşte un interes viu în rândurile populaţiei de biografi , este activitatea lui Dimitrie Cantemir turcice. Drept confi rmare a celor spuse serveşte fap- în calitate de ctitor şi făuritor al lăcaşelor sfi nte din tul, că în ultimii 50 de ani, numai în Republica Turcia Ţara Moldovei şi Rusia. Majoritatea absolută con- această lucrare remarcabilă a lui Dimitrie Cantemir fi rmă contribuţia lui la zidirea bisericii Sf. Constan- a obţinut şase ediţii, ultima fi ind în anul 2002.(1) tin şi Elena de la mănăstirea greacă Sf. Nicolae din Atât opera menţionată, cât şi o altă lucrare a marelui Moscova, precum şi a bisericii Sf. Dumitru din oră- savant moldovean – Sistemul religiei mahometane – şelul Dimitrov (regiunea Oriol). Totodată, studierea este o splendidă probă de toleranţă ştiinţifi că, deloc manuscriselor lui Dimitrie Cantemir, precum şi a specifi că pentru istoriografi a europeană atât din seco- actelor administraţiei locale din Oriol, Kursk, Mos- lul XVIII, cât şi din epoca contemporană. cova ne oferă posibilitatea să constatăm că domni- Meritele lui Dimitrie Cantemir în faţa culturii, torul moldovean şi principele iluminat rus a ctitorit gândirii istorice şi fi lozofi ce a lumii nu-i umbresc ni- mănăstirea Sf. Nicolae din satul Urlaţ judeţul Vas- cidecum faptele de fi u credincios al religiei ortodoxe lui, închinată mănăstirii Vatapet din Sfi ntele Munte, şi de adevărat patriot al Moldovei. Se pare că în toată precum şi cel puţin 6 biserici în satele din regiunea istoria de 650 de ani ai ţării noastre personalitatea lui, Moscova, Kursk şi Oriol (3). Această dragoste faţa ca anvergură şi importanţă, poate fi comparabilă doar de credinţa ortodoxă, faţă de tradiţia şi moştenirea cu cea a lui Ştefan cel Mare şi Sfânt. „Fiind plin de spirituală i s-a transmis prin ereditate urmaşilor lui vitejie în timpul primejdiei, rezistent la loviturile vie- Cantemir. Feciorul Matei construieşte biserica în ţii... făcând faptele mari cu mijloace mici”(2) prin ge- satul Ciornaia Griazi, fi ica cea mai mare Maria – în niul militar şi talentul politic Ştefan-Vodă a introdus satul Ulitkino, mezina Smaragda – spital şi biserică Ţara Moldovei în rândul statelor europene importan- la Moscova. te din a doua jumătate a sec. XV – începutul sec.XVI, Dintr-o privire detaşată viaţa şi activitatea lui obligând să ţină cont de interesele ei mai multe ţări Dimitrie Cantemir a fost şi este studiată destul de care o întreceau şi ca dimensiune, şi la numărul de amplu – îi sunt consacrate zeci de cărţi, mii de arti- oşteni. Anume pe vremea lui Ştefan cel Mare şi Sfânt cole ştiinţifi ce şi de popularizare (4). Dar, odată cu Europa a afl at de Moldova şi a recunoscut-o drept trecerea anilor, generaţii noi de savanţi revizuiesc şi un actor efi cient şi plenipotenţiar pe arena relaţiilor studiază din temelie moştenirea ştiinţifi că şi literară a lui Dimitrie Cantemir, descoperind pagini inedite politice şi militare internaţionale. în biografi a sa şi în manifestările numeroaselor sale Peste două veacuri Dimitrie Cantemir îi repe- talente. Rămâne constantă doar contribuţia incon- tă performanţa. Dar, spre deosebire de marele său testabilă a marelui fi u al poporului moldovenesc la compatriot, el a folosit drept armă pentru atingerea cultura mondială, rolul lui în păstrarea datinii stră- scopului trasat nu sabia ascuţită şi diplomaţia iscu- moşeşti, în menţinerea şi consolidarea statаlităţii sită, ci pana, hârtia şi arta literară. Pentru prima dată moldoveneşti. după Ştefan cel Mare, prin lucrările sale de fi lozofi e, Consider că a venit timpul ca moştenirea istorică, istorie şi geografi e, el a obligat Europa să vorbească literară etc. a lui Dimitrie Cantemir să fi e supusă unei despre Ţara Moldovei, a trezit interesul pentru ea cercetări ştiinţifi ce sistematice, în acest scop conju- din partea celor mai distinşi gânditori şi savanţi ai gându-se eforturile savanţilor din diferite ţări unde a secolului al XVIII-lea. trăit şi a activat ilustrul gânditor european sau unde se Dorind fericire şi prosperitate patriei sale, el as- păstrează manuscrisele şi corespondenţa lui. pira s-o facă liberă şi luminată, demnă de interesul A venit timpul, ca sub egida Academiei de Şti- şi atenţia oamenilor politici, cercetătorilor, litera- inţe a Republicii Moldova să fi e organizate şi efec- ţilor şi călătorilor. A fost nevoie de câteva veacuri tuate conferinţe internaţionale anuale cu genericul pentru ca aceste visuri ale domnitorului şi iluminis- Lecturile lui Dimitrie Cantemir – un for ştiinţifi c tului moldovean să înceapă a fi aplicate în viaţă. care va valorifi ca pe deplin moştenirea ştiinţifi că a Descrierea moştenirii istorice a lui Dimitrie marelui enciclopedist. Cantemir va fi incompletă dacă nu vom aborda câteva probleme, scăpate din atenţia cercetătorilor Bibliografi e vieţii şi activităţii domnitorului Moldovei. În primul 1.Dimitri Kantemir. Osmanlı İmparatorluğu’nun rând, este vorba de studiile lui Dimitrie Cantemir în yükseliş ve çöküş tarihi. İki cilt. İstanbul. Cumhuriyet domeniul teologiei şi istoriei religiei. El devine pri- kitapları. 2002. mul savant european laic din sec. XVIII care dă pu- 2. Карамзин Н.М. История Государства blicităţii cugetările sale asupra Sfi ntei Scripturi şi, Российского. Книга 2. Т.У1. М., «Книга», 1989. totodată, folosind cunoştinţele sale enciclopedice, С.109. prezintă cetăţeanului european istoria principale- 3. Российский Государственный Военно- lor dogme ale religiei islamice. Din păcate, până în Исторический Архив . F& VUA& Ed& xr& 25& Hast; prezent, lucrările lui Dimitrie Cantemir consacrate 18& Л. 4 и об.; Cronica Episcopiei Huşilor. IV. Huşi, temei date, precum şi infl uenţa lor asupra dezvoltă- 1998. Pag.623-625. rii ştiinţelor umanitare din epoca sa, nu sunt supuse 4. Madan Ion. Dimitrie Cantemir. 1673-1723. Bibli- cercetării ştiinţifi ce. ografi e. Chişinău, 1973.

38 - nr. 4(11), decembrie 2008 ŞColectiinţăţ iaşi Academicaeducaţie

DINASTIA CANTEMIREŞTILOR (SECOLELE XVII- XVIII)* Acad. Andrei EŞANU, Valentina EŞANU cercetător ştiinţiﬁ c la IISD, A.Ş.M.

CANTEMIRS’ DYNASTY (XVII – XVIII) This is the title of the volume recently published in the Academica series at the Stiinta publishing house from Chisinau. The project was realized in the frame of the State Program “Cantemirs’ Dinasty: the polyphonies of the scientifi cally – artistically concern”, under the guidance of the Academy of Sciences of Moldova. The authors of this important work are researchers from the Republic of Moldova and Romania. The coordinator and the editor of this issue is academician Dinastia Cantemireştilor (secolele XVII-XVIII). Andrei Esanu. The edition is an attempt of an historical Coord., red. şt. acad. A. Eşanu, Chişinău, Ştiinţa and genealogical study, elaborated in an investigatory 2008, 604 p.+ arbore genealogic stile with plenty of references to the sources and bibliography. zestrat cu un bogat material ilustrativ şi un temeinic arbore genealogic Neamul Cantemireştilor. La editura Ştiinţa din Chişinău în prestigioasa Tratatul este dedicat dinastiei Cantemireştilor, serie Academica a văzut lumina tiparului volumul care a lăsat urme adânci în istoria Ţării Moldovei, a întitulat Dinastia Cantemireştilor (secolele XVII- altor ţări şi popoare din întreaga Europă. Deşi era de XVIII), elaborat de un valoros colectiv de cercetă- obârşie modestă, neamul Cantemireştilor s-a impus tori din Republica Moldova şi România, sub egida în secolele XVII-XVIII printr-un şir de personalităţi Academiei de Ştiinţe a Moldovei, avându-l în cali- remarcabile pe tărâm politic, militar, diplomatic şi tate de coordonator şi redactor ştiinţifi c pe istoricul cultural-ştiinţifi c. Andrei Eşanu. Proiectul a fost realizat în cadrul Pro- O primă personalitate însemnată din şirul ge- gramului de Stat Dinastia Cantemir: polifonismul neraţiilor acestei dinastii a fost Constantin Cante- preocupărilor ştiinţifi co-artistice, printre autori fi - mir, domn al Moldovei (1685-1693), care provenea ind cercetători de la cele patru institute ale secţiei de dintr-o familie de ţărani din satul Silişteni (de unde Ştiinţe Umanistice şi Arte a A.Ş.M., precum şi dife- i s-a mai zic şi „Silişteanu”), din ţinutul Fălciului, rite instituţii academice şi universitare din Româ- Ţara de Jos. Acesta din tinereţe s-a făcut remarcat ca nia (acad. Andrei Eşanu, acad. Haralambie Corbu, mercenar în oastea leşească. După mai mulţi ani s-a m.cor. Demir Dragnev, dr. prof. Ştefan S.Gorovei, întors pe meleagurile natale unde a deţinut diverse dr. prof. Constantin Rezachevici, dr. hab. Gheorghe dregătorii, la început mai mici, apoi tot mai înal- Bobână, dr. Paul Păltânea, dr. Victor Ţvircun, dr. te în Ţara Românească şi mai ales în Moldova, ca Sorin Iftimi, dr. Dumitru Grama, dr. Victor Ghilaş, spre sfârşitul vieţii să urce în scaunul voievodal din dr. Victor Cirimpei, dr. Silviu Andrieş-Tabac, cerce- Iaşi. Ca voievod al ţării a încercat să reziste la toate tătoarea Valentina Eşanu). Volumul reprezintă o în- provocările timpului, de altfel, pline de primejdii, cercare de studiu istorico-genealogic, elaborat într-o războaie şi dări deosebit de grele către Poarta Oto- formulă strict investigatorie academică cu bogate mană. Multe dintre peripeţiile şi activităţile sale din referinţe la izvoare şi literatură. tinereţe, dar şi de afl are în scaunul Moldovei au fost Lucrarea se deschide cu eseurile Personalităţi descrise mai târziu într-una din operele fi ului său necesare timpului şi locului purtând semnătura pre- Dimitrie Cantemir - Viaţa lui Constantin Cantemir. şedintelui Academiei de Ştiinţe a Moldovei, acad. Dacă activitatea sa militară şi politică nu de pu- Gheorghe Duca şi Sub steaua Renaşterii semnat de ţine ori este evaluată critic, apoi faptul că, deşi era maestrul academician Ion Druţă, care imprimă trata- un om fără ştiinţă de carte, a ştiut să dea copiilor săi tului sobrietate şi înaltă ţinută academică şi cultura- o educaţie aleasă, a fost apreciat după merit. Toate lă. Materia propriu-zisă a volumului este structurată aceste aspecte au căpătat refl ectare în capitolul I al după cum urmează: introducere, notă asupra ediţiei, lucrării. listă abrevierilor, opt capitole, care la rândul lor sunt La o treaptă mult mai înaltă de afi rmare au urcat divizate în compartimente ce înlesnesc perceperea fi ii lui Constantin Cantemir – Antioh (1670-1724) şi imensului material adus în paginile cărţii, după care mai ales Dimitrie (1673-1723). Cel dintâi fi u, Antioh, urmează încheierea şi cuprinsul. Volumul este în- s-a impus prin activitatea sa politică şi diplomatică, la nr.4(11), decembrie 2008 - 39 Akademos

început ca reprezentant al tatălui său la curtea otoma- brajenski” al lui Petru cel Mare. Ajunşi la maturita- nă, apoi în rang de domn al Ţării Moldovei în două te, fi ecare dintre ei a făcut timp de mai mulţi ani ser- rânduri (1695-1700; 1705-1707), fi ind apreciat în viciul militar, învrednicindu-se de diferite ranguri cronicile vremii ca un bun diriguitor de ţară. Antioh ofi ţereşti. Dacă Matei şi Constantin şi-au întemeiat Cantemir a jucat un anumit rol în viaţa şi activitatea familie, căsătorindu-se cu reprezentante ale nobili- lui Dimitrie Cantemir, sprijinindu-l în mai multe si- mii ruse, neavând urmaşi, apoi cel din urmă, Şer- tuaţii legate de afi rmarea acestuia în plan cărturăresc, ban-Serghei, participândla o campanie militară, s-a editându-i prima sa operă la 1698, ajutându-l să-şi în- ales cu o frumoasă prizonieră turcoaică, care l-a în- fi ripeze familia, iar mai târziu cei doi fraţi s-au spri- zestrat cu două fi ice. Cei trei fraţi Cantemireşti după jinit reciproc în mediul intrigilor ţesute împotriva lor încheierea carierei militare s-au ocupat de activităţi la Constantinopol. La rândul său Antioh a lăsat mai edilitar-gospodăreşti, construindu-şi curţi frumoase mulţi urmaşi dintre care fi ii (Constantin şi Dimitrie), şi înjghebându-şi economii profi tabile. nepoţii şi strănepoţii săi au făcut o remarcabilă cari- Smaragda-Ecaterina, mezina lui Dimitrie Can- eră militară în armata rusă, momente care şi-au găsit temir din căsătoria cu Anastasia Trubeţkaia, s-a fă- refl ectare în cel de-al II-lea capitol. cut remarcată în înalta societate rusă şi europeană ca Următoarele capitole - III, IV şi V sunt dedicate o persoană de o rară inteligenţă şi cultură, care a pus uneia din fi gurile cheie ale acestei dinastii Dimitrie temeliile unei prime instituţii spitaliceşti din Rusia. Cantemir, care şi-a înscris numele pe fi rmamentul Prin efortul ei fi nanciar au fost trimişi la studii în patriei sale, dar şi ale marilor imperii de atunci – străinătate numeroşi tineri ruşi. cel otoman şi cel ţarist, ca personalitate politică, Capitolul al VII-lea este dedicat celui mai de ştiinţifi că şi culturală de prim rang. În istoria Ţării seamă dintre urmaşii lui Dimitrie Cantemir - Antioh Moldovei el face parte din pleiada iluştrilor voie- Cantemir (1708-1744), care din fragedă copilărie vozi şi domni care, jertfi nd totul, a încercat prin sa- s-a remarcat prin capacităţile sale intelectuale deo- bie şi alianţa cu una din marele puteri creştine de sebite. După ce a acumulat bogate cunoştinţe în cele atunci să scuture nesuferita stăpânire otomană; în mai diverse domenii, întregindu-şi studiile atât sub cea a Imperiului Otoman s-a manifestat ca infl uentă îndrumarea personală a tatălui său, cât şi a unor căr- personalitate politică şi culturală în mediul capitalei turari ruşi şi străini de la instituţiile de învăţământ de pe ţărmul Bosforului, ca muzician şi compozitor din Rusia, la o vârstă abia trecută de adolescenţă, de muzică turcească; iar în cea a Imperiului Rusiei a început să joace un rol deosebit de important în – ca aliat de nădejde al acestuia, consilier de taină şi viaţa politică a Imperiului la hotarul anilor 20-30 ai senator al lui Petru cel Mare. Toate aceste activităţi sec al XVIII-lea. Drept urmare, la vârsta de 23 de sunt eclipsate în mare parte de strălucitele sale opere ani, este numit ambasador şi ministru plenipotenţiar cărturăreşti pe care le-a lăsat posterităţii, poporului la Londra (1732-1738), apoi la Paris (1738-1744), său, în primul rând. Mai ales prin tratatele sale şti- remarcându-se ca diplomat iscusit. În paralel în inţifi ce fundamentale Dimitrie Cantemir şi-a înscris aceşti ani, a desfăşurat o vastă activitate în vede- numele printre personalităţile de vază ale culturii rea editării scrierilor tatălui său în Occident, apoi naţionale şi europene, ca istoric, fi losof, geograf, ca poet şi scriitor satiric. A stabilit şi a întreţinut o cartograf, orientalist, etnolog, muzician ş.a. interesantă corespondenţă cu mari personalităţi ale Capitolul al VI-lea este dedicat soţiilor şi des- culturii şi ştiinţei ruse, germane, engleze, franceze cendenţilor lui Dimitrie Cantemir. Din prima căsă- ş.a., a acumulat o bogată bibliotecă de tip iluminist. torie cu fi ica voievodului valah Şerban Cantacuzino S-a distins prin vederile sale fi lozofi ce moderne, – Casandra (? - 1713) şi din cea de-a doua cu fi ica prin interesante opere literare şi epistolare. cneazului rus Ivan Trubeţkoi – Anastasia (1700/1705 Fiecare din personalităţile acestei stirpe s-a bu- - 1755), Dimitrie Cantemir a avut mai mulţi urmaşi. curat în volumul de faţă de eseuri aparte pe măsu- Dacă unii dintre ei au murit în pruncie sau în frage- ra nu numai a nivelului de cercetare şi valorifi care dă tinereţe, cum ar fi cea de-a doua fi ică - Smaragda a moştenirii lor, dar şi în funcţie de contribuţia şi (1701-1720), apoi ceilalţi - Maria, Matei, Constan- jertfa adusă pe altarul patriei lor de origine şi a ce- tin, Şerban, Antioh şi Smaragda-Ecaterina au avut lei adoptive. Prin punerea laolaltă a acestor studii parte de o viaţă relativ îndelungată, reuşind fi ecare şi cercetări biografi ce colectivul de autori a urmărit să se manifeste în felul său. scopul de a prezenta publicului cultivat, dar şi cer- Celei dintâi născute în familia lui Dimitrie şi cului larg de cititori o panoramă istorică cât se poate Casandra– Maria Cantemir (1700-1757) i s-a dus de integră a perindării prin vreme a vestitului neam vestea la curtea imperială de la Sankt-Petersburg şi al Cantemireştilor, care a avut un merit deosebit în în înalta societate aristocratică rusă de femeie de- istoria şi cultura naţională şi europeană, lăsându-ne osebit de cultă, cu vaste interese cărturăreşti şi şti- moştenire o bogată zestre intelectuală şi spirituală. inţifi ce, de bună chivernisitoare, care a ştiut să-şi Întregeşte studiul monografi c capitolul al VIII- administreze cu multă pricepere moşiile şi averile lea dedicat stemelor Cantemireştilor, în care cititorul şi să poarte de grijă celorlalţi fraţi ai săi. Cultura va găsi numeroase materiale heraldice, acestea fi ind ei s-a făcut cunoscută în deosebi prin coresponden- un atribut indispensabil oricărui neam de nobili. ţa cu fratele său mai mic Antioh. Alţi trei copii ai Volumul se doreşte a fi un omagiu adus tuturor voievodului moldovean - Matei, Constantin, Şerban Cantemireştilor, dar mai ales lui Dimitrie Cantemir încă de minori, după stabilirea tatălui lor în Rusia în şi Antioh, fi ul său, de la a căror naştere se împlinesc 1711, au fost înscrişi în vestitul polc de gardă „Preo- în anul curent 335 şi, respectiv, 300 de ani.

40 - nr. 4(11), decembrie 2008 ŞtiinţăPatrimoniu şi educaţie

lor occidentale în arta românească şi cea balcani- XILOGRAVURA că s-a făcut observată cu mult înainte de secolul RELIGIOASĂ al XIX-lea. După cum menţionează E.Costescu în Începuturile artei moderne în sud-estul european ÎN MOLDOVA (Bucureşti, 1983), acest lucru s-a petrecut în tot mediul religiei ortodoxe, inclusiv în Rusia şi Ucraina, MEDIEVALĂ: având ca prototip lucrările gravorului olandez Jan Visscher (Piscator), cunoscut datorită ediţiilor tipă- INTERFERENŢE rite la Amsterdam a Teatrum Biblicum în anii 1650 şi 1674. Biblia Piscator, cu denumirea sa cunoscută OCCIDENTALE ŞI în mediul ortodox, a exercitat infl uenţe nu doar asupra repertoriului iconografi c, ci şi asupra stilului de REGIONALE interpretare a imaginilor. Editarea cărţilor în Europa, dar mai ales a Bi- bliei Ectypa de Christophor Veighel (1695), care Tudor STAVILĂ, conţinea 430 de gravuri în aramă şi ilustra textele dr.hab. în studiul artelor Vechiului şi Noului Testament, a transferat în arealul ortodox şi stilurile europene – diverse amalgame THE MEDIEVAL ENGRAVING OF MOL- artistice izvorâte din arta renascentistă, barocă sau DOVA: WESTERN AND REGIONAL INFLU- clasicism. Toate aceste tendinţe nu au avut însă o ENCE. delimitare strictă temporală, suprapunându-se în diverse tipărituri din diferite secole. In this article the author considers some specifi - Dezvoltarea gravurii de carte în Moldova medi- city and evolution of medieval engraving that forced out bookish miniature at certain phase and promoted evală a fost o consecinţă a apariţiei tipografi ilor, care the appearance of an icon-engraving on the paper se datorează eforturilor comune depuse de domnito- and farther their spreading. The appearance of such rul Vasile Lupu şi Mitropolitul kievean Petru Movi- icons in the Orthodox world has become possible lă, prin intermediul căruia, pe lângă mănăstirea Trei due to European issues of 1650 (The Bible ofPisca- Ierarhi din Iaşi se înfi inţează prima tipografi e (1642). tor Jan Visher) and the Bible of Ectip Christopher Împreună cu teascul de tipar, Mitropolia primeşte şi Weigel (1695). In medieval Moldova the development of this type of art is connected with the foun- dation of Yassky typography in 1642 and illustration of Kazanii of metropolitan Varlaam by the engraving of Ukrainian monk Elias in 1645.

În arta Moldovei medievale icoana şi gravura de carte religioasă constituie domenii apropiate, care s-au infl uenţat reciproc, rămânând genuri cu specifi cul lor tehnologic şi procedeele plastice utilizate, marcate doar de interferenţele stilistice ce au evoluat de la un secol la altul. Aceste interferenţe pot fi urmărite în arta secolelor XVII- XVIII, dar do- mină şi arta evului mediu tardiv, în care se observă schimbări radicale ce înclină balanţa echilibrului în favoarea gravurii. Existenţa unor fenomene cu caracter general, european privitor la tendinţele şi interferenţele din interiorul artelor plastice, a fost condiţionată de un proces de sincronizare artistică. Această apropiere a artelor în Evul Mediu nu s-a derulat concomitent şi la acelaşi nivel în vestul şi în sud-estul european, creând anumite decalaje cronologice şi stilistice, purtătoare ale unor diverse medii religioase. Atât Simeon Iereu. Scara Părintelui Iona, în icoană, cât şi în gravură, pătrunderea infl uenţe- mănăstirea Neamţ, 1814 nr.4(11), decembrie 2008 - 41 Akademos o parte din gravurile de lemn, realizate de călugărul tradiţional, specifi c miniaturii lui Anastasie Crimca. Ilia şi considerate printre cele mai reuşite stampe ale Ornamentul geometrizat a fost înlocuit cu cel vege- ediţiilor din Kiev şi Lvov între anii 1639-1670. Gra- tal, stilizarea formelor devenind mai pronunţată. vurile acestui meşter ilustrează prima carte tipărită Tendinţa de reînnoire a ornamentelor se face la Iaşi în 1643 – Cazania sau Carte românească de sesizată la începutul secolului XVII şi în orfevră- învăţătură scrisă de Mitropolitul Varlaam. ria Evangheliei de la 1614 sau a compoziţiei Co- Gravurile semnate de meşterul ucrainean Ilia borârea în iad, ce înfrumuseţează Evanghelia de la ocupă o pătrime din pagină şi ilustrează textele prin- Dragomirna1. Ornamentele fl orale domină şi în pre- cipale ale Cazaniei. Dar specifi cul acestor gravuri lucrarea artistică a lemnului, drept dovadă servind este constituit nu atât de originalitatea iconografi că a uşile împărăteşti de la mănăstirea Dragomirna (sec. motivelor evanghelice, cât de expresivitatea stânga- XVII), devenind mai abundente în secolul al XVIII- ce şi naivă a tratării, imaginile lui fi ind apropiate de lea, după cum o demonstrează uşile împărăteşti de operele de artă populară. Acest aspect se ilustrează la biserica Sfi nţii Voievozi din Vorniceni2 . elocvent prin scenele Naşterii lui Hristos (Il. nr.59), După Cazania lui Varlaam, la Iaşi se tipăreşte Întâmpinarea Domnului (Il. nr. 60), inclusiv şi în Pravila lui Vasile Lupu (1646) şi Liturghia ilustra- gravura Preacuvioasa Paraschiva. Gravurile pentru tă de gravorii Grigore şi Sandu în 1672. Până în frontispicii poartă aceleaşi particularităţi stilistice 1679, în perioada staţionării acestei tipografi i, Mi- ca şi iniţialele din text (Il. nr.73), fi ind utilizate mo- tropolitul Dosoftei apelează la serviciile tipografi ei delele din manuscrise (F.1 ) sau tiparul imaginii „alb ucrainene din Uniev, unde văd lumina zilei lucrările pe negru” şi invers (Il. nr.nr. 40,49). Psaltirea în versuri, Preacinstitul acatist şi Paracli- Pe parcursul secolelor XVIII şi XIX cartea lui sul (1673). Varlaam a fost retipărită de 12 ori, fi ecare ediţie La 1679 Dosoftei obţine sprijinul lui Nicolae suportând devieri considerabile în ceea ce priveşte Milescu Spătaru şi a Patriarhului Moscovei Ioachim, ilustrarea Cazaniei. prin intermediul cărora se cumpără o nouă tipografi e Gravurile din cărţile tipărite la Mănăstirea Trei pentru Trei Ierarhi şi care este instalată de tipograful Ierarhi purtau amprenta infl uenţelor ucrainene, având Vasile Stadniţchi de la Uniev. În perioada ulterioară fondul închis şi, în acelaşi timp, păstrau un caracter aici se tipăresc traducerile şi scrierile lui Dosoftei: Dumnezeiască Liturghie (1679), Molitvenicul de- nţăles (1681) şi Viaţa sfi nţilor (1682-1686). Concomitent cu dezvoltarea tiparului şi evoluţia gravurii de carte în secolul XVII, la mănăstiri con- tinuă să fi e realizate mai multe manuscrise, decorul cărora poartă evident infl uenţa gravurii de carte, mi- niaturile, frontispiciile şi iniţialele fi ind executate în culori monocrome, după cum o demonstrează ma- nuscrisule slave târzii ale lui N. Milescu Spătaru De- scrierea Chinei şi Descrierea Moldovei de Dmitrie Cantemir (1705). În manuscrisele timpurii apărute la Iaşi (Dumnezeiasca Liturghie, 1679; Psaltirea slavo- română, 1680; Vieţile sfi nţilor 1686) elementele ornamentului renascentist sunt îmbogăţite cu forme ba- roce. Motivul ce domină ornamentica manuscriselor din această epocă este viţa de vie în formă de spirală, care înconjoară medalioanele sfi nţilor, iar frunzele şi strugurii se utilizează pentru decorul frontispiciilor şi a iniţialelor sau însoţesc textul. Secolul XVIII poate fi considerat veacul de aur al xilografi ei româneşti. În tipografi ile de la Bucu- reşti, Sibiu, Blaj, Rădăuţi şi Iaşi funcţionau adevă- rate şcoli de gravori care înfrumuseţau cu măiestria lor cărţile tipărite. La începutul acestui segment de timp în gravura de carte se urmăreşte o pondere mai Ghervasie Monahul. Soborul Sfi nţilor Îngeri, mare a ornamentului de factură barocă şi eliminarea mănăstirea Neamţ, 1833 motivelor renascentiste.

42 - nr. 4(11), decembrie 2008 ŞtiinţăPatrimoniu şi educaţie

Dar şi în acest caz nu se constituie un stil unic al Iisus Hristos la masa Cinei de Taină, având pe la decorului cărţii, ilustraţiile rămânând eterogene, cu colţuri alte patru medalioane mai mici cu imagini- aplicarea unor elemente stilistice diverse nu numai le lui Iacov, Vasile cel Mare, Ioan Gură de Aur şi în cadrul unei cărţi, dar şi în formatul unei singure Grigore, înscris pe fondul întunecat şi completate pagini. În majoritatea ediţiilor din aceste timpuri se cu ornamente fl orale. Gravura atestă o măiestrie de- utilizează tiparul în două culori – negru şi roşu, con- osebită a punerii în pagină şi a fi neţii desenului, în stituindu-se un model tipografi c unic, aplicat con- aplicarea haşurei pe fundal întunecat şi deschis. secvent. Aceleaşi particularităţi stilistice sunt caracteris- Dezvoltarea tiparului şi avântul pe care acesta-l tice pentru Triodul tipărit la Iaşi în 1747 cu gravura luase în a doua jumătate a secolului al XVII-lea a ce reprezintă Stema Ţării Româneşti şi a Moldovei, infl uenţat profund soarta manuscrisului medieval şi dar ca nivel artistic a fost executată mai laconic şi mai ales ilustraţia lui. Textul tipărit, cu girul dom- fără vreo expresivitate deosebită. niei şi al autorităţii bisericeşti, oferă garanţia celei În Catavasierul de la Iaşi, tipărit în anul 1778, mai mari corectitudini, comparativ cu manuscrisele numele lui Mihail Strilbiţchi apare pe pagina verso a timpului, înlocuind astfel în biserică cartea scrisă titlului, înscris în monograma Mitropolitului Gavriil, manual. Aceste schimbări s-au răsfrânt negativ asu- într-o compoziţie dreptunghiulară cu prezenţa a doi pra manuscrisului cu ilustraţii policrome, cu iniţiale putti şi a simbolurilor ierarhice ale deţinătorului. aurite şi ornamente ce înfrumuseţau fi ecare pagină, Gravura de carte a secolului XVIII, în cea de-a rămânând în situaţia să imite sau să copie fi del tex- doua lui jumătate, a fost marcată de personalitatea tul şi decorul cărţii tipărite, mult mai sărăcăcios şi celui mai reprezentativ gravor al epocii – Mihail mai raţional decât putea fi un manuscris tradiţional Strilbiţchi4, care se stabileşte la Iaşi în 1750. Din din timpurile lui Anastasie Crimca. 1756, când gravorul realizează prima lucrare şi până În această ambianţă cartea tipărită se bucură de în 1807/ 08, timpul decesului, el devine cunoscut ca un privilegiu netăgăduit: ea este copiată, tradusă, autor a cca 200 de gravuri, care includ foile de titlu, servind drept model nu numai în ce priveşte textul, frontispiciile, scenele biblice şi imaginile evanghe- dar şi ilustraţia, şi ornamentul3. liştilor, precum şi diverse viniete şi iniţiale. Se obişnuia frecvent schimbul de materiale între În perioada afl ării sale la Iaşi, din 1778 şi până tipografi i, precum şi folosirea clişeelor de lemn mai în 1792, Mihail Strilbiţchi ilustrează cu gravuri ex- vechi. De exemplu, ilustraţiile pentru Liturghia din 1672 şi Apostolul din 1756, cu semnăturile tipografi lor Grigore şi Sandu au ca suport unele şi aceleaşi clişee. Similare sunt şi ornamentele lucrate de Mi- hail Strilbiţchi pentru Prăvălioara tipărită la Iaşi în 1784, care au fost repetate în mai multe cărţi. Penti- costarionul tipărit la Bucureşti în 1800 de Stanciul Thomovici şi Penticostarionul imprimat la Blaj în 1808 şi semnat de Petru Râmniceanul conţin unele şi aceleaşi imagini, ceea ce atestă faptul că ambii gravori au avut ca model un original mai vechi. Alt aspect al interferenţelor dintre cartea tipărită şi manuscris se referă la unele încercări de a completa textul scris cu ilustraţia tipărită de pe gravura de lemn (Manuscrisul nr. 1468 din 1754, Biblioteca Academiei Române, f.1 recto), fapt semnalat anteri- or în Antologhionul tipărit la Iaşi în 1755. O fi neţe deosebită a artei xilogravurii medievale moldoveneşti este caracteristică pentru tipografi i-gravori Grigore şi Sandu, care tipăresc la Rădă- uţi în anul 1745 Ceaslovul. Două dintre gravurile ce însoţesc textele – Bunavestirea şi Iisus Hristos blagoslovind cu semnăturile acestor gravori refl ectă o elegantă structură compoziţională şi o măiestrie aparte a tehnicii xilografi ce. Pagina de titlu cu me- Simeon Iereu. Născătoarea de Dumnezeu, dalionul înscris în centrul gravurii îl reprezintă pe mănăstirea Neamţ, 1829

nr.4(11), decembrie 2008 - 43 Akademos celente Prăvălioara (1784), Calendarul sau Vieţile datorită lui Mihail Strilbiţchi, ci şi meşterilor Sime- sfi nţilor (1785), Octoihul (1786 şi 1789), Psaltirea on, Ghervasie, Teodosie şi Damian, care au lucrat şi (1792), Apostolul din 1791. Odată cu transferul prin alte locuri. tipografi ei la Dubăsari în anul 1792, Mihail Stril- Cel mai înzestrat dintre ei, Ghervasie, a împo- biţchi, în afară de cărţi religioase, tipăreşte mai mul- dobit cu gravuri Noul Testament (1818), una dintre te cărţi de orientare laică cum ar fi manuale, cărţi cele mai frumoase cărţi româneşti. Acelaşi Gherva- didactice sau vocabulare, cărţi populare, dar în care sie a lucrat pentru cea dintâi Evanghelie ilustrată, lipsesc ilustraţiile. Oricum, denumirile lor – Bucvar tipăritură monumentală ieşită din teascurile de la (1794), Alexandria (1793), Poezii de Ioan Canta- Neamţ în 1821. cuzio (1793-1796) nu sunt o excepţie în activitatea Schimbările esenţiale de la începutul secolului editorială a gravorului. al XIX-lea, drept consecinţă a războaielor ruso-tur- Ponderea cărţilor tipărite în secolul al XVIII-lea, ce, au afectat imens mai toate domeniile culturii din diversitatea şi răspândirea lor în arealul Principate- Basarabia. Unicul domeniu, care a mai continuat lor Române şi a Ţării Moldovei corespunde unui cât de cât să se mai menţină, devenind o importantă salt vertiginos în evoluţia tiparului. Dintre cele 50 verigă de legătură între gubernia rusă şi Principatul de titluri de cărţi tipărite la Iaşi în a doua jumătate a Moldovei, sunt tipăriturile, ce au avut circulaţie in- secolului al XVIII-lea, 33 de titluri aveau orientare tensă pe tot parcursul secolului XIX. religioasă, iar 17 conţinut laic. După 1796 Mihail Tipografi ile de la Iaşi şi Mănăstirea Neamţ, Strilbiţchi transferă tipografi a de la Dubăsari la Mo- vechi centre culturale medievale, au infl uenţat şi vilău, unde aceasta va funcţiona până în anul 1800. stimulat concomitent activitatea mitropolitului G. Tot în acest an gravorul şi tipograful a contribuit cu Bănulescu-Bodoni, care fondează în 1814, pe lângă un teasc, cu litere şi alte scule la constituirea unei Mitropolia Chişinăului şi Hotinului, prima tipogra- tipografi i la Mănăstirea Neamţ unde a tipărit mai fi e basarabeană. multe titluri de carte religioasă şi cu conţinut laic. Dar cel mai important moment se referă la as- Sfârşitul secolului al XVIII-lea a mai cunoscut, pectul artistic al cărţilor tipărite şi infl uenţa lor asu- în afară de gravura de carte, şi gravura pe hârtie, pra altor domenii ale artei, ce poartă pecetea tipări- răspândită ca icoane, multe dintre ele fi ind produ- turilor de la Iaşi şi Neamţ. se ale gravorilor de la Mănăstirea Neamţ. Şcoala Fiind multiplicată, gravura de carte a avut o mai de gravori de aici s-a impus cu autoritate nu doar amplă răspândire decât operele de pictură, favori- zând infl uenţe puternice asupra icoanelor din aceas- tă perioadă de timp, care schimbă complet imaginea. Astfel, în icoană predomină o manieră şi un stil grafi c accentuat, o linie dură a conturului, coloritu- lui revenindu-i un cadru secundar, fără a schimba cardinal iconografi a imaginilor. La începutul secolului XIX gravura de carte rămâne unul dintre cele mai avansate genuri, în ambianţa căreia se constituie alte domenii ale artei plastice: tabloul istoric, portretul, peisajul etc. ce conţin parametri integri, respectivi fi ecărui domeniu amintit. Bibliografi e 1 Zevin A., Rodnin K., Izobrazitelinoe iscusstvo Moldavii, Chişinău,1965,p.p. 69,70 2 Ibidem, p.p.92,94 3 Lăzărescu E.,Câteva date cu privire la ilustraţia manuscriselor româneşti în secolul al XVIII-lea (Rupe- rea de tradiţie), în Studii şi cercetări de istoria artei, Bu- cureşti, nr.3-4 1956, p.p.73-87 4 Mihail Strilbiţchi (1703, Mirgorod, regiunea Pol- tava – 1805/ 1807), tipograf şi gravor. A absolvit Acade- mia Teologică din Kiev. La Iaşi a activat din 1750, iar cu anul 1756 este datată prima gravură. Între anii 1792-1796 Feodosie Monahul. Sfântul Ioan Damaschin, înfi inţează o tipografi e la Dubăsari. Din 1776 se stabileş- mănăstirea Neamţ, 1836 te la Movilău, iar după 1800 se reîntoarce la Iaşi. 44 - nr. 4(11), decembrie 2008 ŞtiinLingvisticţă şi educaăţie

din republică şi de peste hotare, aprobată prin Hotă- LIMBA ROMÂNĂ– rârea Prezidiului A.Ş.M. din 9 septembrie 1994 (în adoptarea deciziei Prezidiului Academiei de Ştiinţe, UNITATE ÎN în rol determinant l-a avut acad. Silviu Berejan, director al Institutului de Lingvistică al A.Ş.M. la acea DIVERSITATE dată), potrivit căreia „denumirea corectă a limbii de stat (ofi ciale) a Republicii Moldova este Limba Ro- Dr. hab. Vasile PAVEL mână”. Cu părere de rău, savanţii nu au fost auziţi. Parlamentarii noştri nu au fost în măsură să se ridice nici până acum la înălţimea cuvenită pentru promo- THE ROMANIAN LANGUAGE – UNITY varea limbii naţiunii titulare, şi anume: denumirea IN DIVERSITY corectă a limbii ofi ciale şi crearea condiţiilor de The ill-will attempt to support the invented idea „securitate lingvistică” necesare pentru promovarea that there exists a „Moldavian language” oppozed to nestingherită a acesteia [7, p. 215]. the Romanian language, as is based on the Moldo- Politica a fost şi este azi aşa cum este, ştiinţa van dialectal basis, is a serious error and absurdity. trebuie să rămână în adevărul ei. De bună seamă, The political substratum of the problem of the „Mol- „Politica stă sub vremi, ştiinţa stă în adevărul ei” davian language” is evident. The spoken and written [11, p. 7]. language in Republic of Moldova is the Romanian Realitatea glotică din Republica Moldova a fost language. The common supra-dialectal norms of întotdeauna cea românească, dar vorbirea locală the literary Romanian have extended during several continuă să fi e interpretată (în fond, de nespecia- centuries in the entire Romanian language space due to support and concord of educated people of Mol- lişti) de pe poziţii dezbinatorii, antiromâneşti. Încă dova, Wallachia (Muntenia) and Transilvania. în RASSM (1924-1940), la comanda Moscovei, s-a încercat a zămisli, fără sorţi de izbândă, un mijloc artifi cial de comunicare, chipurile o limbă „cultă” Semnifi caţia adoptării legislaţiei lingvistice la 31 care, după cum se creadea, nu are nimic cu româna, august 1989 şi a iniţierii Sărbătorii Naţionale Limba deşi în realitate nu mai era măcar „dialectală moldo- noastră cea română este greu de subapreciat. Limba venească”, ci un „erzaţ de română” [1, p. 99], altfel rusă a strâmtorat sfera de utilizare a românei literare spus, un surogat de grai, şi nicidecum un viu grai în zonă, în primejdie era şi simţirea de neam. Regi- moldovenesc. Drept model al unui asemenea mij- mul sovietic a cultivat în mod conştient dezbinarea, loc de comunicare este Gramatica moldovenească ura împotriva a tot ce e românesc, proces început în (partea I, Fonetica şi Morfologhia), Tirişpolea, anu Basarabia încă în timpul Rusiei ţariste. Mulţi con- 1930, cu alfabet rusesc. Autorul ei, L.A. Madan, cetăţeni erau ameninţaţi de pericolul aculturaţiei. În afi rmă că „Gramatica fi şticării linghi în temelii s- acest context, libertatea de exprimare, ofi cializarea alcătuieşti după vorba jii a norodului”şi că„limba limbii române şi revenirea la alfabetul latin consti- moldovneascâ, în cari grăieşti amu norodu moldov- tuie o reală cucerire, poate cea mai mare de la 1989 nesc, esti limba sânistătoari, diosăghitâ di limba ro- încoace. mâneascâ” („Pricuvântarea avtorului”, p. XI-XII). Perioada care a trecut de la momentul când ne- El încearcă a „crea” în gramatica sa un alt meta- am rugat îngenunchind în Piaţa Marii Adunări Naţi- limbaj gramatical, o terminologie „diosăghitâ di onale şi am exclamat „Limbă, alfabet / limbă, alfa- limba româneascâ”: sloguri „silabe”, starnic „sub- bet!” a fost fermă, pentru multă lume, în procesul de stantiv”, multuratic „plural”, sânguratic „singular”, conştientizare a adevărului că limba naţională este căderi„caz”, treptili di potrijiri„gradele de compa- testimoniul esenţial şi cel dintâi semn al identităţii raţie”, aplecarea cuvintelor cu sfârşâtu fărâ lojiturâ neamului nostru. E adevărat că la 1989 legislatorii „declinarea cuvintelor cu terminaţie neaccentuată”, au optat pentru „un prezent care era depăşit” şi că numărătoarili câtnici „numerale cardinale”, locdi- aceeaşi legislaţie lingvistică va avea altă conotaţie numi „pronumi”, graiu „verbul”, hotărârea graiu- după 1991, adică după proclamarea independenţei lui „defi niţia verbului” etc., etc. Acest manual a fost Republicii Moldova. recomandat pentru editare de către profesorul din În chestiunea unităţii limbii române, inclusiv a Moscova M.V.Serghievskii, ideologul principal al istoriei şi folosirii glotonimului „limbă moldove- limbii moldoveneşti, care în vara anului 1925 şi în nească”, ştiinţa lingvistică s-a pronunţat demult. A anii 1928-1930 a cercetat graiurile moldoveneşti din făcut acest lucru, public şi cu demnitate, şi Acade- RASS Moldovenească şi l-a sprijinit pe L.A.Madan, mia de Ştiinţe a Moldovei. Adunarea Generală Anu- „teoreticianul” moldovean al unei noi „limbi” ro- ală a Academiei din 28 februarie 1996 a confi rmat manice de est (”limba moldovenească”), idee care opinia ştiinţifi că argumentată a specialiştilor fi lologi nr.4(11), decembrie 2008 - 45 Akademos se trage de pe timpul ţarismului în Basarabia (1812- limbă literară unică, pe care marele lingvist Eugeniu 1918). Vorba e că după Unirea Principatelor (1859), Coşeriu a numit-o exemplară [4, p. 12]. în Basarabia s-a interzis utilizarea glotonimului lim- Varietatea dialectală din interiorul limbii româ- ba română; funcţionarii ţarişti aveau indicaţii secrete ne – al dacoromânei – ţine, pe de o parte, de două de a înrădăcina în Basarabia „un dialect apropiat grupuri de graiuri: grupul sud-estic (graiurile din limbii slave” [Vezi: 2, p. 12, 22]. Muntenia, Oltenia, Dobrogea, sud-vestul Basarabiei Ca orice limbă, limba română este o unitate în şi sud-estul Transilvaniei) şi grupul nord-vestic, mai diversitate. Lingvistica actuală distinge trei tipuri extins şi mai puţin unitar (e vorba de graiurile de pe principale de varietate (diversitate) glotică. restul teritoriului dacoromânei). Această repartiţie a a) varietate diatopică sau geografi că (generea- fost stabilită iniţial de Al. Philippide în lucrarea sa ză variante teritoriale: dialecte, subdialecte, graiuri Originea românilor [10, p. 389-405]. Ea refl ectă „o care constituie obiectul dialectologiei şi al geogra- structură dialectală anterioară”, ilustrată de primele fi ei lingvistice); atestări ale dacoromânei (secolul al XVI-lea), dar b) varietate diastratică sau socială (generează care rezultă, în parte, şi din datele oferite de Atlasul variante specifi - lingvistic român ce unor grupuri (ALR), alcătuit socioculturale la mijlocul seco- numite iniţial di- lului al XX-lea, alecte sociale care pe care se înte- constituie obiec- meiază, pe de altă tul sociolingvisti- parte, clasifi carea cii) şi dacoromânei în c) varietate cele cinci subdia- diafazică sau sti- lecte: moldovean, listică (generează muntean, bănă- variante stilistice, ţean, crişean şi desemnate ca va- maramureşean, riante stilistico- repartiţie dialec- contextuale care tală azi acceptată constituie obiec- ca atare de majo- tul stilisticii). ritatea dialecto- Dat fi ind că logilor [Vezi: 12, limbajul este cre- p. 163-423]. ativitate, nu exis- Graiurile din tă „limbi istorice Basarabia, Bu- monolitic unita- covina şi Trans- re”, fi indcă pre- nistria ţin astfel zintă diferenţe în de subdialectul- spaţiu, diferenţe moldovean al socioculturale şi dialectului da- diferenţe stilisti- coromân. Fără ce [4, 11-12]. Ca a neglija studiul lingvist dialecto- monografi c, voi log, în comunica- sublinia că cea rea de faţă supun mai documentară atenţiei examina- Valentina Rusu-Ciobanu. Grigore Vieru. 1972. Tempera pe pânză. descriere a graiu- rea unor aspecte ale rilor limbii române variaţiei determinate geografi c. a fost realizată în hărţile atlaselor lingvistice şi pe Limba română are patru dialecte: dacoromân, baza acestora. Asemenea opere fundamentale nu ra- aromân (macedoromân), meglenoromân şi istroro- reori sunt puse alături de arhivele istorice. mân. Ultimele trei sunt dialecte sud-dunărene. Nu- Limba română dispune de trei tipuri de atlase mai dialectul dacoromân şi-a dezvoltat o formă lite- lingvistice ale graiurilor dacoromâne: naţional, re- rară. Specifi cul dialectal nu afectează unitatea limbii gional şi regional-sinteză, toate elaborate în mai pu- române, mai ales că pe baza tuturor varietăţilor ge- ţin de un secol. ografi ce s-a constituit o singură limbă de cultură, o Primul atlas lingvistic naţional îl datorăm ro-

46 - nr. 4(11), decembrie 2008 ŞtiinLingvisticţă şi educaăţie manistului german Gustav Weigand (1860-1930), cedent. Acestora li se adaugă Arhiva fonogramică a editat în 1909, la Leipzig, unul dintre primele atlase limbii române, textele şi glosarele dialectale. lingvistice realizate pe plan mondial. Cuprinde 67 Să folosim în mod creator tezaurul popular cu- de hărţi, cele mai multe fonetice, având la bază an- prins în atlase. Hărţile lingvistice ne arată, adese, chetele efectuate de Weigand la faţa locului, în 752 lupta dintre cuvintele vechi şi noi, migraţia lor, felul de localităţi, inclusiv în Bucovina şi Basarabia. Profi - în care este evitată omonimia sau este creat un cu- tând din plin de metodologia elaborării acelui „cap de vânt, care în opinia lui Coşeriu este un „act poetic”. serie” , Atlasul lingvistic al Franţei al lui Gilliéron şi În concepţia lui Gillieron, omonimia este o boală Edmont, şcoala lingvistică clujeană, condusă de Sex- primejdioasă pentru cuvinte. ALR ne înfăţişează ex- til Puşcariu, personalitate ştiinţifi că multilaterală, a tensiunea, în Muntenia şi în sud-vestul Basarabiei, realizat, prin Sever Pop şi Emil Petrovici, la mijlocul a formei diminutivale porumbel pentru pasărea nu- secolului al XX-lea, cel de-al doilea atlas naţional, mită în Ardeal porumb, iar în Moldova hulub Aria Atlasul lingvistic român (ALR), unul din cele mai re- porumbel în Muntenia se suprapune şi coincide uşite atlase lingvistice în romanistică. aproape total cu aria porumb „păpuşoi”. E o dova- În ultimele cinci decenii, geografi a lingvistică dă că forma porumbel pentru pasăre s-a generalizat, românească e dominată de elaborarea atlaselor ling- susţine S.Puşcariu, pentru a se evita omonimia cu vistice regionale (NALR/ALRR), dintre care şapte planta numită porumb. întocmite în Ţară – pe provincii istorice: Oltenia, Marile anchete dialectale de teren, de ani şi ani Maramureş, serii complete; Mintenia şi Dobrogea, de zile, şi editarea atlaselor lingvistice sunt urmate, Transilvania, Moldova şi Bucovina, Banat şi Crişa- fi reşte, de refl ectarea profundă asupra fenomene- na, în total (25 de volume). Au trudit la întocmirea lor studiate. Prin elaborarea atlaselor lingvistice şi lor distinşi dialectologi din Bucureşti, Cluj-Napoca, prin investigaţiile asupra faptelor cuprinse în ase- Iaşi, Timişoara. La Chişinău, în cadrul Institutului menea lucrări, afi rmă E.Coşeriu, au fost îmbogăţite de Lingvistică al A.Ş.M., au fost pregătite şi editate cu principii teoretice nu numai lingvistica generală 8 volume: patru din Atlasul lingvistic moldovenesc şi istorică, ci şi metodologia lingvistică [Vezi: 3, p. (ALM) (1968-1973), coordonator şi coautor R.Udler, 25-90]. şi altele patru, continuare la ALM, sub titlul revăzut, Merită să fi e reţinut că realitatea varietăţii regi- adecvat Atlasul lingvistic român pe regiuni. Basa- onale a fost asociată de cărturarii din toate ţările de rabia, nordul Bucovinei, Transnistria (ALRR. Bas., limbă română, cu conştiinţa apartenenţei la o limbă 1993-2003), coordonator şi coautor subsemnatul. comună şi la originea comună. Cazania sa din 1643 Un eveniment ştiinţifi c remarcabil este apariţia Varlaam şi-a intitulat-o Carte românească de învă- recentă în cadrul Institutului de Lingvistică „Iorgu ţătură. Militând pentru o limbă unitară, convins că Iordan – Al. Rosetti” al Academiei Române a pri- se adresează românilor din „toate ţările”, ca entitate mului volum din Atlasul lingvistic român pe regi- etnică unitară ca şi limba, Simion Ştefan, mitropolit uni: Sinteză (ALRR. Sinteză), Bucureşti, 2005, coal Transilvaniei, scria următoarele în predoslovia sa ordonator prof. univ. dr. Nicolae Saramandu. Este la Noul Testament de la Bălgrad (1648): „… rumâ- pentru prima dată când se elaborează la nivel ro- nii nu grăescu în toate ţările într-un chip… Bine ştim manic un asemenea atlas-sinteză. Volumul include că cuvintele trebuie să fi e ca banii, că banii aceia 135 de hărţi realizate prin simboluri. Reţeaua este sânt buni care îmblă în toate ţările, aşia şi cuvintele de 1203 localităţi, dintre care 205 sunt din reţeaua acelea sânt bune carele le înţeleg toţi…”; „Aşijde- de puncte cartografi ce cuprinse în ALM. rea şi limba noastră din multe limbi este adunată…, Spre sfârşitul secolului trecut cartografi a ling- măcară că de la Râm ne tragem” (Grigore Ureche); vistică se îndreaptă şi spre o largă colaborare in- „Românii dintr-o fântână au izvorât şi cură” (Con- ternaţională, concretizată în elaborarea Atlasului stantin Cantacuzino). Lingvistic Romanic (Atlas Linguistic Roman, ALiR), Particularitatea unicităţii situează limba literară Atlasului limbilor Europei (Atlas linguarum Euro- ca suprapusă diversităţii regionale. Dar ca forme de pae, ALE) etc., la care au participat sau continuă existenţă a limbii române, graiurile populare şi lim- să participe activ şi dialectologi de la Academia ba literară reprezintă realităţi interferente. La început Română şi Academia de Ştiinţe a Moldovei. Până textele noastre conţineau multe caracteristici regio- acum au apărut şase fascicole din ALE (1983-2006) nale. A urmat un proces îndelungat al unifi cării ling- şi două volume din ALiR (1995-2002), în care, de la vistice, proces de identifi care a criteriilor de evaluare începutul anilor ’90 încoace, limba vorbită în Repu- şi de alegere a ce este mai bun, mai potrivit pentru blica Moldova este numită limba română. normele cu caracter supradialectal [6, p. 46-48]. Atlasele lingvistice au pus astfel la dispoziţia Cercetând limba tuturor monumentelor literare lingviştilor (şi nu numai) o bogăţie de date fără pre- din secolele al XVI-lea – al XVIII-lea şi încercând

nr.4(11), decembrie 2008 - 47 Akademos s-o localizeze, cunoscutul lingvist Ion Gheţie a re- Rădulescu [Ibidem, p. 616, 628]. Aici ţin să adaug uşit să stabilească, în lucrarea sa capitală Baza di- imediat că în procesul de stabilizare a normelor lim- alectală a românei literare, puternica presiune pe bii române literare moderne, unice pentru toţi româ- care o exercită, în perioada 1656-1715, „graiurile nii (moldoveni, munteni, ardeleni, bucovineni, ma- asupra normelor literare”, fenomen vizibil mai ales ramureşeni etc.), după cum au afi rmat acad. Vl. E. în Muntenia şi Moldova, unde, îndeosebi în Biblia Şişmarev, acad. N.Corlăteanu şi alţi lingvişti notorii, de la Bucureşti (1688) şi, respectiv, în cărţile lui Do- au participat, de asemenea, moldovenii Gh.Asachi, softei, se observă o tendinţă de a reduce „decalajul C.Negruzzi, ardelenii Gh.Bariţiu, A.Mureşan ş. a. existent între normă şi grai” [5, p. 624-625]. C. Negruzzi îl numea pe I.Heliade Rădulescu „vin- În perioada 1715-1780, se încheie procesul de decător” al limbii române. După Eminescu, la baza naţionalizare a serviciului divin, eveniment de o im- formării şi a dezvoltării limbii literare trebuie puse portanţă excepţională în istoria limbii române litera- trei surse principale: operele cronicarilor şi literare, având în vedere rolul jucat de literatura religioasă tura religioasă, operele scriitorilor clasici şi nu în în vechea cul- ultimul rând tură româneas- viul grai popu- că. Acest pro- lar, precizând: ces are loc în „Dar o adevă- împrejurări de rată literatură natură a favo- trainică care să riza expansiune placă nouă nea şi impune- şi să fi e origi- rea ca normă, nală pentru al- în „producţia ţii, nu se poate literară tipări- întemeia decât tă”, a variantei pe graiul viu al literare mun- poporului nos- teneşti. Când, tru”. Oriunde spre 1750, s-a afl at în tim- apoi după pul peregrină- 1780-1830, ti- rilor sale, Emi- pografi a de la nescu însuşea Iaşi intensifi că din varietatea activitatea, ea de cuvinte, lo- retipăreşte căr- cuţiuni şi ex- ţile munteneşti, presii plastice, fără a modifi ca asimilându-şi normele litera- astfel spiritul re ale origina- vorbirii vii, lelor [Ibidem, spontane. Emi- p. 626-627]. nescu renunţă Literatura reli- însă la fone- gioasă, răspân- Valentina Rusu-Ciobanu. Emil Loteanu. 1966-1967. Ulei pe pânză. tismele ce i se dită printre ro- păreau prea mânii din toate Principatele, a îndeplinit, prin acu- dialectale, indiferent dacă era vorba de o pronunţie rateţea limbii, o excepţională funcţie unifi catoare. muntenească, moldovenească sau transilvăneană. „Aceste cărţi bisericeşti au statornicit pentru toate În Ţară, în a doua jumătate a secolului al XIX- veacurile unitatea limbei româneşti” (O.Ghibu). lea limba culturii moderne româneşti reprezintă un Având în vedere stadiul atins astăzi de limba „sistem constituit” în liniile sale generale. Unitară în literară, se pare că majoritatea lingviştilor români ambele sale ipostaze – scrisă şi orală – limba litera- acceptă teza emisă de ilustrul cercetător al istoriei ră „devine compatibilă” şi cu utilizarea cotidiană, în limbii române literare, I.Gheţie: baza dialectală a comunicarea neofi cială, restrâns familiară şi amicală românei literare este graiul muntean, bineînţeles, [6, p. 45-49]. În aceste condiţii, faptele dialectale, re- în conlucrare cu celelalte graiuri ale limbii române. gionale (de exemplu, sî ŝíbî, carivái, g!íni, zin, k!ept, Meritul principal în procesul de unifi care lingvistică nui&é, făŝém, soreancă „fl oarea soarelui” ş.a.) sunt care are loc în anii 1836-1881 îi revine lui I. Heliade incluse ca un caz special în incorect, neliterar.

48 - nr. 4(11), decembrie 2008 ŞtiinLingvisticţă şi educaăţie

În Basarabia situaţia a fost oarecum diferită va, 1984), Paul Lăzărescu include curajos (atunci sub ocupaţia Rusiei ţariste, când limba română nu când puţini dialectologi aveau acest curaj s-o facă) a funcţionat ca atare în sferele vitale (în învăţământ, şi descrie graiurile din Basarabia în cadrul general administraţie, ştiinţă, literatură). Doar graiul moldo- al subdialectului moldovean. E şi meritul şi curajul venesc a continuat să-şi realizeze funcţia comuni- absolut al prof. V. Rusu [12, p. 208-240]. cativă, limitată însă la nivelul cotidian, mai ales în Cele patru grupuri de graiuri din Basarabia, mediul rural. Este semnifi cativă în această privinţă nordul Bucovinei şi Transnistria, delimitate pe baza mărturisirea scriitorului basarabean Constantin Sta- ALM, nu sunt nicidecum separate de celelalte gra- mati-Ciurea (1828-1889): „Limba română rustică, iuri româneşti nord-dunărene. În articolul Limba ro- precum o vorbeşte poporul nostru din Basarabia, mână şi graiurile ei teritoriale (Vezi: RLSL, 1995, a fost singurul izvor din care m-am adăpat; nici o nr. 5) am arătat că aşa-numitele graiuri centrale, şcoală populară măcar; am fost şi sunt o insulă so- care ocupă cea mai întinsă parte a teritoriului de la litară în imensul est de Prut şi de ocean al slavis- dincolo de Nis- mului. Mai mult tru, au trăsături nu zic.” [Vezi: fonetice identi- Opere alese, ce cu cele răs- Chişinău, 1957, pândite în gra- p. 424]. iurile din pro- Cât priveşte vincia Moldova starea de azi a (România). De limbii române pildă: realiza- în Republica rea africatelor Moldova, ci- prepalatale ĉ, titorul nostru ĝ în stadiul de este familiari- fricatizare ŝ, z zat cu această (ŝerc „cerc”, zer problemă, pusă „ger”), realiza- în discuţie în rea labializării numeroase stu- labiodentalelor dii din ultimele f, v în stadiul ŝ, z două decenii. A (ŝérbi „fi erbe”, rămas nesolu- zin „vin”), pa- ţionată proble- latalizarea labi- ma identităţii alelorp, b, m,în de limbă, ca şi stadiul k!, ģ, ń cea a identităţii (k!ept „piept”, etnice (şi naţi- g!ini „bine”, onale). Limba ńírişti „miriş- are nevoie de te”) etc. Unele prosperare şi, particularităţi mai ales, de sto- recunosc carac- pare a poluării Valentina Rusu-Ciobanu. Bărbatul cu pocal şi ţigară (portretul lui tere generale ale vorbirii orale Aureliu Busuioc). 1966. Ulei pe pânză. vorbirii româ- cu împrumuturi neşti din aria de nejustifi cate din limba rusă. nord-est a dacoromânei: conservarea fonetismului Pentru a preciza şi a rezuma în câteva cuvinte arhaic dz în elemente de substrat şi în cele moştenite constatările făcute mai sus, voi spune că graiurile din latină budză, urdzâcă, dzâuă, brândză,utilizarea limbii române din Republica Moldova şi din zonele formei invariabile a, în loc de al, ai, a, ale, termeni învecinate ţin în principal de subdialectul moldo- din vocabularul activ ca rărunchi, mai (maiură), vean, vorbit pe ambele maluri ale Prutului, în spaţiul cute, cocostârc, pântece, ciubotă, ogradă, glod, Moldovei istorice. Niciodată nu s-a vorbit despre un colb, hulub, perj, curechi, omăt, sudoare care for- grai basarabean, acesta identifi cându-se cu cel mol- mează respectiv perechi cu termenii folosiţi activ în dovean. În volumul colectiv, coordonat de Valeriu aria sud-vestică rinichi, fi cat, gresie, barză, burtă, Rusu, Tratat de dialectologie românească (Craio- cizmă, curte, noroi, praf, porumbel, prun, varză, ză-

nr.4(11), decembrie 2008 - 49 Akademos padă, năduşeală. Multe din caracteristicile grupului virtutea comunităţii originei romane a neamului şi de graiuri de sud-vest (pe linia Cahul-Reni-Ismail- latine a limbii române, „… moldovenismul (în sen- Chilia) fac arii comune cu graiurile munteneşti (iota- sul bun al cuvântului – n. V.P.) … nu se opune ro- cizarea verbelor: văz „văd”, spui & „spun”; termeni mânismului, ci este o formă a lui…” (E.Coşeriu). ca război & ”război de ţesut” , pâlnie, cormană (la Sărbătoarea Limba noastră cea română ne pri- plug), crastavete „castravete” etc. lejuieşte emoţii frumoase, clipe inspirate. Prin limbă Micile deosebiri de pronunţie şi de cuvinte de- ne zidim cultura noastră spirituală. Savurăm sacrele terminate geografi c nu se răsfrâng asupra comunită- adevăruri despre limbă care este „cartea de nobleţă” ţii limbii în general. Românii munteni şi ardeleni se a unui neam (V. Alecsandri), „întâiul mare poem al înţeleg foarte bine cu românii moldoveni din Repu- unui popor” (L.Blaga). Limba română este „însăşi blica Moldova. Limba română este mult mai unita- fl oarea sufl etului etnic al românimii” (M.Eminescu). ră decât italiana, franceza sau altă limbă romanică. „În aceeaşi limbă / Toată lumea plânge, / În aceeaşi Unitatea şi comunitatea se manifestă prin posibili- limbă / Râde un pământ. / Ci doar în limba ta / Du- tatea ei de neîndoielnică înţelegere între românii de rerea poţi s-o mângâi, / Iar bucuria / S-o preschimbi pretutindeni. Unitatea limbii române şi a graiurilor în cânt” (Gr. Vieru). ei teritoriale are la bază, în primul rând, un fond de Graiul fi ecărei etnii este un viu monument popu- cuvinte relativ numeros, care acoperă întreg spaţiul lar, un tezaur profund al întregii experienţe de viaţă şi glotic românesc. Caracterul unitar al graiurilor da- creaţie. Cuvântul ca o comoară de gândire este creaţia coromâne este explicat de lingvişti prin faptul că vorbitorului, izvorât din harul imaginaţiei, al frumo- ele au rămas tot timpul în contact, ceea ce a făcut sului şi al binelui şi consfi nţit în memoria neamului. posibilă „infl uenţa reciprocă” a graiurilor. Cuvinte- Discurs rostit la şedinţa festivă a CSŞDT al le ruseşti sau de altă origine ce mai bântuie azi în A.Ş.M. consacrată Sărbătorii Naţionale Limba „regiunea ruptă din întreg” ca baistruc „copil din noastră, 28 august 2008 fl ori”, cleioncă „muşama”, mozóli „bătătură” etc., elemente lexicale nesemnifi cative pentru caracteri- Referinţe bibliografi ce zarea graiului, vor dispărea de îndată ce limba ro- 1. Berejan, Silviu, Degradarea vorbirii orale într- mână va funcţiona cu temeinicie şi fără a fi stinghe- un stat în care funcţionează paralel două limbi ofi ciale. // Silviu Berejan, Itinerar sociolingvistic.Selecţie şi prefaţă rită de limba rusă, care azi continuă să favorizeze de Alexandru Bantoş, Chişinău, 2007, p. 98-105. crearea unui mediu lingvistic dezastruos. 2. Colesnic-Codreanca, Lidia, Limba română în Ba- Graiurile moldoveneşti de la est de Prut (ca parte sarabia (1812-1918). Studiu sociolingvistic pe baza ma- integrantă a vorbirii moldoveneşti din Moldova isto- terialelor de arhivă, Chişinău, MUZEUM, 2003. 3. Coşeriu, Eugen, Lingvistică din perspectivă spa- rică) nu au un statut autonom şi luate în ansamblu ele ţială şi antropologică. Cu o prefaţă de S.Berejan şi un n-au fost atrase într-o altă arie lingvistică, deoarece punct de vedere editorial de S.Dumistrăcel, Chişinău, de-a lungul Prutului nu avem izofone şi izomorfe, iar Ştiinţa, 1994. în majoritatea cazurilor, nici izolexe. Gramatica gra- 4. Coşeriu, E., Unitatea limbii române – planuri şi criterii // Limba română şi varietăţile ei locale,Bucureşti, iurilor cercetate este unitară. Or, cu gramatica şi se Editura Academiei Române, 1995, p. 11-19. identifi că în fond unitatea limbii române. 5. Gheţie, Ion, Baza dialectală a românei Tentativa de a sprijini ideea, din rătăcire sau literare,Bucureşti, Editura Academiei Române, 1975. rea-voinţă, că există o „limbă moldovenească” 6. Guţu, Romalo, Valeria, Raporturile dintre limba literară şi graiurile limbii române // Limba română şi va- opusă limbii române, zămislită chipurile pe o bază rietăţile ei locale, Bucureşti, Editura Academiei Române, dialectală moldovenească, este o gravă eroare şi o 1995, p. 45-52. absurditate. Substratul politic al problemei „lim- 7. Moldovanu, Gheorghe, Politică şi planifi care ling- bii moldoveneşti” este evident. Limba vorbită şi vistică: de la teorie la practică (în baza materialului din Republica Moldova şi din alte state), Chişinău, 2007. scrisă în Republica Moldova este limba română. 8. Pavel, Vasile, Graiul românilor basarabeni, ex- Normele unice supradialectale ale românei litera- presie a continuităţii teritoriului de limbă română // re s-au extins, de câteva secole încoace, în întreg Limba română şi varietăţile ei locale, Bucureşti, Editura Academiei Române, 1995, p. 83-90. spaţiul glotic românesc prin concursul şi consen- 9. Pavel, Vasile, Limba română şi graiurile ei teri- sul oamenilor de cultură din Moldova, Muntenia toriale (Cu referire la denumirea corectă a limbii româ- şi Transilvania. nilor de la est de Prut) // Revistă de lingvistică şi ştiinţă Cantemir şi Creangă, Eminescu şi Iorga, Has- literară, 1995, nr. 5, p. 60-63. 10. Philippide, Al., Originea românilor, vol. II, deu şi Enescu, Coşeriu şi Vieru, cu o vastă cultură Iaşi, 1927. şi cu subtile caracteristici ale spiritului moldove- 11. Simion, Eugen, Unitatea limbii române //Limba nesc, toţi geografi c din nordul Moldovei, reprezin- română şi varietăţile ei locale, Bucureşti, Editura Acade- tă la nivel naţional general geniul şi poezia, ştiinţa miei Române, p. 7-9. 12. Tratat de dialectologie românească. Coordona- şi gândirea, limba şi cântecul poporului român. În tor Valeriu Rusu, Craiova, Scrisul Românesc, 1984.

50 - nr. 4(11), decembrie 2008 Laureaţi ai Premiului deŞtiin Statţă şali educaRepubliciiţie Moldova pentru 2008

Guvernului nr. 1269 din 25.XII.1998. Principalele NOI TEHNOLOGII direcţii de activitate a acestui Program au constat în organizarea serviciului oncologic, profi laxia prima- ÎN COMBATEREA ră şi secundară a cancerului, diagnosticul precoce, tratamentul şi reabilitarea bolnavilor oncologici. În CANCERULUI urma aplicării în practică a Programului Naţional de Combatere a Cancerului, indicii morbidităţii şi NEW TECHNOLOGY TO STRUGGLE mortalităţii prin tumori maligne în Republica Mol- AGAINST CANCER dova s-au stabilizat, iar unii indici sunt chiar într-o uşoară descreştere (cancerul pielii, buzei inferioare, th At the end of 90 a group of scientists from colului uterin, gastric, hemoblastozele). Fiecare din Oncological Institute – acad. Gh. Ţîbîrnă, cor. mem. I. Coricimari, PhD D. Sofroni, PhD N. Gi- savanţii nominalizaţi şi-a adus o contribuţie extrem dirim, PhD A. Cernîi – elaborated National Pro- de importantă în domeniul combaterii cancerului gram for Struggling against Cancer for the period Academicianul Gheorghe ŢÎBÎRNĂ, de of years 1998-2003, approved by Government exemplu, are un merit deosebit în ce priveşte orga- Decision nr. 1269 from 25.12.1998. The main nizarea şi includerea în structura serviciului onco- directions of activity of the Program consisted in logic din Republica Moldova a secţiei specializate organization of oncologic services, primary and de tratament al bolnavilor oncologici cu tumori în secondary cancer prophylaxis, premature diagnosis, treatment and rehabilitation of oncological regiunea capului şi gâtului. Drept argument pentru patients. As a result of the implementation of this organizarea acestei secţii au servit indicii înalţi ai National Program, the index of the morbidity and morbidităţii (până la 30,4 cazuri anuale la 100.000 mortality from malignant growth in the Republic populaţie) prin maladii neoplazice cu această locali- of Moldova has stabilized, but certain of the index zare, particularităţile lor clinico-morfologice comu- are in a light decrease. For realization and pro- ne, capacitatea răspândirii rapide de pe un organ pe motion of new technologies for struggling against cancer these fi ve notorious specialists have been altul, căile comune de metastazare (ganglionii lim- decorated by Premium of State in Science and Te- fatici cervicali), aceleaşi principii de diagnostic şi chnology domain for 2008 year. tratament. Experienţa acumulată pe parcursul a trei decenii O luptă organizată împotriva cancerului a înce- demonstrează că la momentul actual Secţiile Cap şi put în Republica Moldova din momentul înfi inţării Gât constituie cea mai reuşită formă organizatorică în anul 1960 a Institutului de Cercetări Ştiinţifi ce în structura instituţiilor oncologice, permiţând cen- în domeniul Oncologiei, azi – Institutul Oncologic. tralizarea asistenţei medicale oncologice a contin- Se lucra după un program unic, propus şi dirijat de gentului respectiv de pacienţi. Odată cu organizarea Institutul Oncologic Unional de la Moscova, în color a decăzut necesitatea transferului bolnavilor în laborare cu Institutul Central de Educaţie Sanitară. alte instituţii şi secţii de profi l, toate etapele trata- După formarea statului independent Republica mentului fi ind asigurate şi supravegheate de o sin- Moldova, Institutul Oncologic şi-a asumat în to- gură echipă de medici cu pregătire oncologică spe- talitate misiunea de elaborare şi promovare a unei cială. Timp de 30 de ani în clinica Institutului au strategii la nivel naţional de combatere şi profi la- fost trataţi 19 000 de pacienţi, dintre care 16 800 xie a cancerului. Parte a acesteia, bunăoară, este cu tumori maligne ale regiunii capului şi gâtului. Săptămâna de Combatere a Cancerului, iniţiată Au fost efectuate peste 17 000 de intervenţii chirur- în 1993, menită să mediatizeze pe larg problemele gicale, mortalitatea intraspitalicească fi ind doar de oncologice. În cadrul unor asemenea Săptămâni se 1,9%. În această perioadă colaboratorii clinicii au organizează prelegeri şi emisiuni radio/tv, publicaţii editat peste trei sute de lucrări ştiinţifi ce, dintre care în presă, se demonstrează fi lme de popularizare a 11 monografi i şi trei recomandări metodice referitor ştiinţei, se efectuează examene profi lactice ale po- la diagnosticul precoce, tratamentul şi reabilitarea pulaţiei în diferite localităţi etc. Ca rezultat, a scă- bolnavilor cu tumori în regiunea capului şi gâtului, zut cu 15% ponderea bolnavilor depistaţi în stadii au obţinut 13 brevete de invenţie. avansate, în special a formelor vizuale (pielea, buza Activitatea ştiinţifi că a acad. Gh.Ţîbîrnă aco- inferioară, glanda tiroidă, colul uterin). peră practic întregul domeniu clinic al tumorilor, La sfârşitul anilor 90, un grup de savanţi de având drept scop îmbunătăţirea indicilor calitativi la Institutul Oncologic (Gh.Ţîbîrnă, I.Corcimaru, ai tratamentului acestor bolnavi. El este autorul câ- D.Sofroni, Gh.Ghidirim, A.Cernîi) a elaborat Pro- torva tehnologii care au intrat în practica medicinii gramul Naţional de Combatere a Cancerului pe autohtone ca fi ind nişte noutăţi absolute, de larga perioada anilor 1998-2003, aprobat prin Hotărârea aplicare şi de mare efi cienţă. nr.4(11), decembrie 2008 - 51 Akademos

Tehnologia „Aplicarea suturilor mecanice pen- de diagnostic al maladiei în stadiul precoce, de tru restabilirea defectelor faringelui şi esofagului asemenea a unei strategii terapeutice corespunză- după laringectomie în cancer laringian efectuate toare. În baza rezultatelor obţinute se poate totaliza cu aparate speciale УКЛ-60, УГ-70 şi aparatul că cancerul „ocult” şi incipient se manifestă prin nou construit SL-80” a fost utilizată la 475 bolnavi particularităţi specifi ce clinico-morfologice, iar cu cancer laringian, fapt ce a permis scăderea sub- examinarea succesivă şi obligatorie prin metodele stanţială (cu 22 – 36%) a complicaţiilor postopera- expuse în algoritmul diagnostic elaborat şi aplicarea torii, reducând durata spitalizării în medie cu 11 zile volumului optim de rezecţie a glandei, completat la şi costul tratamentului cu 27%. Cercetările în aceas- necesitate cu intervenţii de limfodisecţie cervicală a tă direcţie la momentul actual se prelungesc, fi ind permis obţinerea unei rate de supravieţuire la 5 ani elaborat un nou aparat de sutură mecanică. de 96,8%. Tehnologia „Posibilităţile metodei criodestruc- Un rol primordial în organizarea serviciului he- ţiei în cancerul pielii capului, gâtului şi al buzei matologic în Republica Moldova l-a jucat membrul inferioare în condiţii de ambulator”, a fost aplicată corespondent al A.Ş.M., prof. Ion CORCIMARU. la un lot de 3120 pacienţi cu tumori maligne. Avan- O importanţă deosebită în sporirea calităţii şi efi caci- tajele metodei sunt accesibilitatea, lipsa contrain- tăţii tratamentului hemoblastozelor a avut-o organiza- dicaţiilor pentru aplicarea ei, ea nu necesită utilaj rea serviciului hematologic. Particularităţile evoluţiei costisitor. Implementarea tehnologiei date a permis clinice a acestor maladii, care se caracterizează prin- obţinerea unei rate de supravieţuire de 100% la bol- tr-un dinamism exprimat cu necesitatea tratamentu- navii trataţi, benefi ciul socio-economic fi ind de 8-9 lui antirecidivant de lungă durată şi o supraveghere ori mai avantajos comparativ cu metoda chirurgica- în continuu a pacienţilor pentru depistarea precoce lă şi radioterapeutică. a recidivelor au argumentat centralizarea asistenţei Una din cele mai complexe şi efi ciente tehno- medicale hematologice. Datele despre morbiditatea logii, „Elaborarea operaţiilor lărgite şi combinate înaltă a hemoblastozelor, care ocupă locul 5 în struc- în tratamentul tumorilor maligne local-răspândite tura morbidităţii tumorilor maligne în Republica în regiunea capului şi gâtului”, a fost aplicată la Moldova, indicii prevalenţei şi necesitatea reală de 920 pacienţi cu tumori maligne. În urma efectuării spitalizare au servit ca bază pentru majorarea în anul studiului, s-a demonstrat gradul de efi cienţă a ope- 1994 a numărului de paturi pentru adulţi de la 70 raţiilor lărgite şi combinate în funcţie de localizarea până la 100 paturi şi organizarea secţiei hematologice şi răspândirea tumorilor maligne, efi cienţa fi ind net pentru copii cu hemoblastoze de 40 de paturi. superioară metodelor tradiţionale aplicate anterior. În aşa fel a fost creat Centrul Hematologic (con- Supravieţuirea la 5 ani a alcătuit 53,6% + 5,4%. ducător prof. I.Corcimaru) în componenţa Institutu- Această tehnologie a servit bază ştiinţifi că pentru lui Oncologic – unicul centru medical unde se acor- teza de doctor habilitat al acad. Gh.Ţîbîrnã. dă asistenţă specializată pacienţilor hematologici Tehnologia „Rolul operaţiilor microchirurgi- din Republica Moldova. cale în tratamentul tumorilor capului şi gâtului” a Reieşind din structura morbidităţii hemoblas- marcat prin sine o etapă calitativ nouă de dezvoltare tozelor în Republica Moldova, a fost determinată a chirurgiei plastice şi reparatorii, sporind recupera- direcţia ştiinţifi că principală consacrată studierii şi rea plasticã a defectelor posttumorale, considerate elaborării metodelor de diagnostic şi tratament al până nu demult ireparabile. limfoamelor maligne (limfomul malign Hodjkin şi Tehnologia „Perfecţionarea metodei combina- limfoamele maligne non-Hodjkin). te de tratament ale tumorilor capului şi gâtului cu Centralizarea asistenţei medicale a bolnavilor cu aplicarea factorilor fi zici în scopul îmbunătăţirii limfoame maligne într-o singură instituţie medicală, procesului de reabilitare a bolnavilor oncologici” independent de organul afectat primar şi supraveghe- a avut ca obiect al cercetărilor bolnavii cu procese rea bolnavilor în dinamică pe tot parcursul maladiei local-avansate (st. IIIa - IVa): tumori maligne ale a permis de a studia particularităţile evoluţiei clinice pielii regiunii capului şi gâtului, buzei inferioare, a limfoamelor non-Hodjkin (LNH), care au servit ca mucoasei cavităţii bucale, laringelui. Aplicarea me- bază pentru elaborarea şi perfecţionarea metodelor todei combinate de tratament a sporit supravieţuirea de tratament şi diagnostic al acestor patologii. la 5 ani a 472 de bolnavi până la 86,2% sau cu 15- Studierea acestor patologii a fost bazată pe teo- 20% mai mare decât prin metoda tradiţională. Bene- ria nouă despre hematopoieză apărută în anii 1968- fi ciul economic constituie 11-15%. 1974 şi pe particularităţile morfofuncţionale ale Tehnologia „Aspecte clinico-morfologice ale celulelor limfoide în ţesutul limfatic care au schim- cancerului tiroidian „ocult” şi incipient” s-a sol- bat radical concepţia despre substratul morfologic dat cu elaborarea ulterioară a unui algoritm optim al LNH. Au fost elaborate multiple variante mor-

52 - nr. 4(11), decembrie 2008 Laureaţi ai Premiului de StatŞtiin înţă domeniul şi educaţ ieŞtiinţei, Tehnicii şi Producţiei fologice, care necesitau studierea particularităţilor modalitate terapeutică indispensabilă în plan de clinico-hematologice pentru a elabora programe di- lichidare a citopeniilor. ferenţiate de tratament. A fost stabilit că LNH inde- Au fost descrise şi studiate în plan de diagnostic pendent de varianta morfologică se manifestă prin diferenţial limfomul Lennert, limfadenopatia anghi- apariţia unui focar tumoral primar, care în 42% de oimunoblastică, limfomul anghiofolicular benign cazuri este situat extranodal. Castleman, histiocitoza sinusuală, histiocitoza ma- Studierea caracterului de răspândire a procesului lignă. din focarul primar a argumentat necesitatea admi- Au fost, de asemenea, studiate particularităţile nistrării în stadiile locale a tratamentului combinat clinico-morfologice ale limfomului Hodgkin, ca- chimioradioterapeutic care considerabil a ameliorat racteristica recidivelor tardive ale acestei maladii, rezultatele atât nemijlocite cât şi la distanţă. Supra- frecvenţa tumorilor secundare dezvoltate la pacien- vieţuirea de 5 ani în cazurile de LNH cu agresivitate ţii care au suferit de limfomul Hodgkin. O atenţie sporită în stadiul I a constituit 90,2%, în stadiul II deosebită a fost acordată studierii tabloului histo- – 75,4%, dar numai după radioterapie, aplicată an- logic al variantei scleroză nodulară a limfomului terior, constituie 12,8%. Hodgkin cu elaborarea subvariantelor cu importanţă Reieşind din agresivitatea procesului şi durata in- prognostică. sufi cientă a remisiunii complete în stadiile generali- Ca rezultat al implementării metodelor diagnos- zate ale LNH a fost studiată efi cacitatea tratamentului tice şi de tratament elaborate s-a stabilit, că preva- de reinducere cu cicluri de polichimioterapie fi ecare lenţa hemoblastozelor în Republica Moldova s-a 3 luni timp de 5 ani. În rezultatul acestui tratament majorat de la 61,4%ooo (anul 1999), până la 81,4%ooo s-a mărit veridic durata remisiunilor şi supravieţuirea (anul 2007). bolnavilor. Supravieţuirea de 5 ani a bolnavilor de Profesor universitar Dumitru SOFRONI s-a LNH de grad sporit de malignitate a constituit 74,6%, manifestat în viaţa medicală a ţării într-o dublă ipos- fără tratament de reinducere – 36,4%. tază – de remarcabil savant oncolog şi de strălucit Pentru pacienţii cu LNH ale tractului gastroin- manager în calitatea sa de director al IMSP Institu- testinal în stadiile locale a fost elaborat programul tul Oncologic din anul 1966 până în prezent. de tratament chimioterapeutic după intervenţia chi- Datorită lui au fost realizate proiecte de unicat rurgicală, care considerabil a ameliorat rezultatele pentru Republica Moldova, privind aplicarea noilor la distanţă – 10 ani fără recidivă trăiesc 91,5% de tehnologii cu impact maximal pentru tratamentul on- bolnavi. În stadiile generalizate ale LNH ale trac- cologic. Astfel, directorul Institutului Oncologic cu tului gastrointestinal au fost propuse operaţiile pa- sprijinul AŞM şi Ministerului Sănătăţii a implemen- liative cu chimioradioterapie ulterioară, reieşind din tat 5 tehnologii noi de tratament prin intermediul a efi cacitatea joasă a acestor metode în regresia tumo- 5 proiecte de cooperare cu Agenţia Internaţiona- rii din peretele tractului gastrointestinal. După ast- lă a Energiei Atomice: RER 6/006 (1998-1999); fel de tratament combinat remisiunile complete au MOL 6/002 (2000-2004); MOL 005/01 (2005- fost obţinute la 78,6% de bolnavi, iar fără recidive 2005); RER 6/012 F3 (2007-2008), benefi ciind timp de 5 ani au supravieţuit 76% de pacienţi. După de echipament special în sumă totală de 3,5 mln utilizarea numai a polichimioterapiei combinat re- dolari SUA, inclusiv un aparat pentru topometrie şi misiunile complete au fost constatate la 42,5% de programarea terapiei ionizante SIMULIX, un apa- pacienţi, iar remisiunile complete timp de 5 ani s-au rat radioterapic GammaMed, un aparat radioterapic păstrat numai în 22% de cazuri. Therapax, două aparate radioterapice Theragam şi Pentru prima dată pe un lot important de bol- Therabalt cu surse de Cobalt radioactiv, computer navi (155) au fost realizate cercetări privitor la as- tomograf spiralat Somaton, Accelerator Linear de pectele histologice şi frecvenţa diferitor variante performanţă. De asemenea, fi ind conducătorul De- morfologice ale LNH lienale. Au fost evidenţiate partamentului Oncoginecologie al IMSP Institutul particularităţile clinico-evolutive ale LNH lienale Oncologic, Dumitru Sofroni a operat şi consultat în funcţie de varianta morfologică. În grupuri sem- peste 12000 paciente oncologice, rata morbidităţii nifi cative de pacienţi au fost conturate corelaţiile intraspitaliceşti alcătuind circa 0,8%. modifi cărilor în hemogramă, aspectele citologice O mare importanţă a avut organizarea în Repu- şi histologice de afectare a măduvei oaselor cu blica Moldova de către directorul Dumitru Sofroni varianta morfologică. A fost argumentat avantajul a Simpozionului Naţional (1999) şi ulterior a I-lui tratamentului combinat chirurgical – chimioradio- (2000) şi celui de-al II-lea Congres Naţional în On- terapeutic, o etapă importantă a căruia fi ind sple- cologie (2005) cu participare internaţională care au nectomia ca metodă de extirpare a masei tumora- permis aprofundarea şi acumularea informaţiilor de le considerabile, revocării recidivelor în splină şi ultimă oră în domeniul oncologiei.

nr.4(11), decembrie 2008 - 53 Akademos

Graţie colaborării cu conducerea regiunii Tran- fologice ale precursorilor cancerului endometrial”. tino din Italia s-a reuşit aplicarea noilor tehnologii În această lucrare pentru prima dată, din punct de în Institutul Oncologic prin dotarea cu un aparat de vedere ştiinţifi c, au fost apreciate schimbările mor- ultrasonografi e, un bronhoscop, gastroduodenoscop fologice ultrastructurale ale edometrului supus pro- şi rectoromanoscop de performanţă. Institutul între- gestinoterapiei de ultima generaţie cu ajutorul mi- ţine relaţii fructuoase de colaborare cu Societatea croscopiei electronice. O semnifi caţie ştiinţifi că şi Nord-Estică de Oncologie a Germaniei, Clinica On- aplicativ-practică prin tehnologia sa inedită a avut- cologică Charite Berlin, Centrul de Medicină Mo- o şi teza de doctor în medicină a dnei Veronica Cio- leculară MDC Max del Bruck din Germania, Com- banu, „Aspecte clinico-morfologice de diagnostic şi pania de Colectare a ţesuturilor Umane „Asterand”, tratament ale precursorilor cancerului vulvar”. Au- Şcoala Europeană de oncologie şi alte structuri in- toarea abordează şi dă soluţii practice în aprecierea ternaţionale notorii. efi cacităţii a diverse metode de tratament aplicate Activitatea ştiinţifi că a cercetătorului Dumitru acestora cu oferirea a noi algoritme curative. Sofroni se axează pe soluţionarea unor probleme ac- Toate aceste studii aprofundate, realizate de dis- tuale ale ştiinţei oncologice contemporane. O teh- cipolii directorului Dumitru Sofroni şi prin nemijlo- nologie nouă, care a constituit chintesenţa tezei sale cita lui contribuţe, au condus la diminuarea cu 3-5% de doctor în medicină ”Determinarea dinamică a a morbidităţii cancerului organelor reproductive la receptorilor citoplasmatici, nucleari estrogenici femei şi la creşterea ratei diagnosticării precoce a şi progesteronici la pacientele cu cancer endome- cancerului sus-numitelor localizări. trial” a relevat importante conexiuni etiopatoge- Doctorul habilitat în ştiinţe medicale Nicolae netice a cancerului de corp uterin. Ideea şi-a găsit GHIDIRIM a realizat studii importante în aspectul continuarea în teza de doctor habilitat în medicină: evaluării funcţiei renale pre – şi postoperator în can- ”Argumentarea clinico-morfologică a individuali- cerul gastric. În urma studiului minuţios, pe parcursul zării tratamentului cancerului de corp uterin” – un a 3 ani, a unui lot de 115 bolnavi de cancer gastric studiu complex ce a urmat efi cientizarea abordării cu determinarea indicilor principali ce caracterizează tratamentului cancerului endometrial incipient, lo- funcţia renală, s-a constatat că este în strânsă core- cal-difuz şi metastatic. lare cu stadiul tumorii şi complicaţiile manifestate Cercetătorul a trasat o idee bine-axată în plan cu disfagie în cancerul cardioesofagian şi dereglarea ştiinţifi c, continuându-şi investigaţiile prin a educa evacuatorie a stomacului în pilorostenoză. nişte discipoli cu vocaţie în ştiinţa naţională şi inter- Cei mai informativi au fost următorii indici: naţională. Un exemplu concludent în acest sens este fi ltraţia glomerulară, circuitul plasmatic şi sangvin, cercetarea efectuată în cadrul tezei de doctor în me- fracţia de fi ltraţie. Aceşti indici principali au con- dicină a dlui Lilian Guţu „Particularităţi clinice şi tribuit la efectuarea terapiei corecţionale preopera- paraclinice ale cancerului endometrial cu divers ni- torie, ameliorând şi evoluţia postoperatorie. Acest vel de expresie al aminelor biogene”. În acest trava- studiu s-a încheiat cu susţinerea tezei de doctor în liu pentru prima dată, s-a lansat o tehnologie nouă, medicină. efectuându-se o incursiune în aspectele etiopatoge- În urma studiului epidemiologic, clinic, diagnos- netice ale cancerului endometrial cu stabilirea unor tic şi de tratament al cancerului esofagian în Repu- inedite relaţii dintre sistemul serotoninergic la nivel blica Moldova s-a constatat că incidenţa acestuia în de ARN mesager pentru Triptofanhidroxilaza 1 şi Republica Moldova nu depăşea (anii 1960-1980) şi cancerul endometrial. nici nu depăşeşte la ora actuală cifra de 1,7 – 2,1 la O tehnologie nouă a fost implementată prin in- 100000 populaţie. termediul unui studiu valoros al dnei Irena Digol - Studiul a urmărit incidenţa cancerului esofagi- „Factorii de risc de infectare a colului uterin cu tipuri an pe parcursul a 15 ani (1960 - 1974) în 6 grupe oncogene ale papillomavirusului uman”. În cadrul etnice (moldoveni, ucraineni, ruşi, evrei, bulgari şi lui, au fost evidenţiaţi factorii de risc de infectare găgăuzi). Cea mai înaltă incidenţă a fost înregistrată cu tipuri oncogene ale papillomavirusului la femeile în grupul etnic evreiesc, constituind 6,8 la 100000 de vârstă reproductivă şi argumentate ştiinţifi c reco- populaţie ceea ce depăşeşte de 3-4 ori incidenţa ce- mandările practice privitor la metodele efi ciente de lorlalte grupuri etnice, care nu depăşea pe cel me- profi laxie şi diagnostic precoce al colului uterin care diu pe republică (1,7 la 100000). Dintre toţi factorii ocupă primul loc în structura morbidităţii canceru- exogeni care ar putea spori incidenţa în grupul etnic lui organelor genitale în Republica Moldova. la evrei (alimentaţia, consumul de alcool, deprinderi Un impact deosebit l-a avut tehnologia nouă vicioase sau religioase) nu au fost stabilite. S-a do- elaborată în baza temei tezei de doctor în medicină vedit a fi decisiv un singur factor – vârsta. Este bine a dlui Roman Balan „Particularităţile clinico-mor- cunoscut faptul că esofagul este afectat de cancer la

54 - nr. 4(11), decembrie 2008 Laureaţi ai Premiului de StatŞtiin înţă domeniul şi educaţ ieŞtiinţei, Tehnicii şi Producţiei o vârstă mai înaintată – peste 65-70 ani. S-a dovedit Fiind şef al Laboratorului de Microscopie Elec- că etnia evreiască în medie trăia 70-80 de ani, în tronică, A.Cernîi selectează şi pregăteşte metodolo- timp ce longevitatea celorlalte 5 etnii şi vârsta me- gic o echipă foarte profesionistă de tehnicieni şi cer- die nu depăşea 60 de ani. cetători (I.Grădinaru, V.Cotună, E.Guţu). Datele ob- Începând cu 1990 şi până în prezent, dr.hab. ţinute prin utilizarea a două microscoape electronice Nicolae Ghidirim a desfăşurat cercetări valoroase moderne, EVM 100L şi JEM 100SX, au contribuit în domeniul oncologiei. În 1994 au fost publicate esenţial la elucidarea fenomenelor de morfogeneză şi şi raportate la Istanbul rezultatele tardive ale trata- histogeneză, invazie şi metastazare, etiopatogeneză mentului radical al cancerului de colon bazat pe un şi prognostic al cancerului şi precursorilor săi. Teh- studiu de peste 400 de bolnavi dintre care 341 au nologia imunohistochimică (1997-până în prezent) supravieţuit 5 ani - 85,25% şi 212 mai mult de 5 este creată prin aportul Centrului Ştiinţiﬁ c Oncologic ani, ceea ce a constituit 70%. Majoritatea bolnavilor din Moscova, unde A.Cernîi şi N.Doicov, doctorand ce au supravieţuit 5 ani au fost operaţi în stadiile în acea perioadă, au însuşit şi apoi au implementat

Tis-T1-T2 iar cei cu stadiul T3-T4 majoritatea nu au metodele moderne, cele imunohistochimice, privind supravieţuit 5 ani. fenotipizarea cu ajutorul anticorpilor monoclonali a A fost examinat, studiat şi analizat un lot de 450 macromoleculelor din celulă şi matricele extracelular. de bolnavi cu diferite complicaţii în cancerul gas- La etapa iniţială au fost efectuate cercetări prin apli- tric. Lotul a fost constituit din 332 bolnavi cu pi- carea anticorpilor monoclonali, care interacţionau în lorostenoze, 93 bolnavi cu hemoragii tumorale, 25 mod specifi c cu moleculele citokeratinice (8,17,pan- bolnavi cu perforaţii tumorale. keratină), proteoglicanele, entactina şi laminina din În baza studiului efectuat s-a constatat că în 56% membranele bazale, factorul von Willebrand din din cazuri a fost stabilit stadiul depăşit al procesu- endoteliu. În prezent sunt aplicate reacţii imunohis- lui tumoral şi operaţiile au avut un caracter paliativ, tochimice pentru detectarea serotoninei, Tph-1 (en- în 153 de cazuri - ceea ce a constituit 34%, au fost zimei implicate în sinteza serotoninei), receptorilor efectuate operaţii radicale şi doar în 34 de cazuri estrogenici şi progesteronici din nucleiele celulare, - 7,11% operaţiile au avut un caracter explorativ. receptorilor factorului epidermal de creştere (HER2) Acest studiu s-a încheiat cu susţinerea tezei de doc- de la suprafaţa celulelor canceroase, colagenului IV tor habilitat în medicină în ianuarie 2008 şi editarea din membranele bazale, antigenilor CD34 din endo- unei monografi i. teliu, antigenilor limfocitare CD20, CD3, CD8. Pentru următorii 3 ani 2008 – 2010 dr.hab.Ni- Activitatea ştiinţifi că a profesorului Anatolie colae Ghidirim şi-a proiectat tema: Diagnosticul la- Cernîi a condus la soluţionări ale problemelor din paroscopic şi operaţiile miniinvazive în patologiile oncologia fundamentală, ameliorarea diagnosticului hematologice. Este cunoscut faptul că diagnosticul morfologic al tumorilor, evidenţierea unor noi crite- maladiilor hematologice se bazează pe hemogramă rii de prognostic şi elaborarea strategiei terapeutice şi mielogramă, dar în multe patologii este necesar în funcţie de parametrii histologici şi imunohisto- diagnosticul morfologic. Bioptarea ganglionilor chimici ai tumorii. limfatici periferici nu prezintă difi cultăţi, în acelaşi Eşalonarea cronologică a unor etape tehnolo- timp ganglionii limfatici intraperitoneali nu sunt gice din activitatea ştiinţifi că: accesibili decât prin laparotomie, ceea ce prezintă • Utilizând tehnologia de cultivare a celulelor unele incomodităţi şi chiar complicaţii. Problema se in vitro, publică în 1975 date cu privire la particula- va rezolva mult mai uşor prin prelevarea lor pe cale rităţile electronomicroscopice ale fi broblastelor nor- laparoscopică. male şi neoplazice în culturile celulare (A.P.Cherny De asemenea unele din componentele trata- et al. Exp. Cell Res. 1975; 90 (2):317-327). mentului unor anemii, trombocitopenii şi limfoame • Utilizând asocierea tehnologiilor de micro- necesită de cele mai multe ori splenectomia, care scopie electronică prin transmisie şi microscopie se efectuează până la ora actuală prin laparotomie, electronică baleiaj, publică În 1980 date cu privire mau greu suportată de bolnavi, în plus comportând la modifi carea microcililor suprafeţii celulare şi a riscul de complicaţii hemoragice şi purulente. fi lamentelor citoscheletului în leucoplaziile colului Activitatea profesorului universitar Anatolie uterin (Arhiv Patologhii 1980, nr.3). CERNÎI este nemijlocit legată de implementarea • În 1985 elaborează o nouă tehnologie care şi dezvoltarea la Institutul Oncologic a tehnologiei amplifi că posibilităţile microscopiei electronice electrono-microscopice. Datorită profesorului Ana- baleiaj, anunţă despre existenţa diferitor surse ale tolie Cernîi au fost modernizate esenţial metodele displaziilor colului uterin (Arhiv patologhii 1985, de cercetare oncomorfologică şi a fost ridicat nive- nr.11) şi a cancerului din acest organ (Arhiv Pato- lul de investigaţii la pragul molecular. loghii 1985, nr.3).

nr.4(11), decembrie 2008 - 55 Akademos

• Utilizând pentru prima dată asocierea teh- Bibliograﬁ e nologiilor de imunohistochimie şi microscopie 1. Gh.Ţîbîrnă, N.Ghidirim, S.Sofroni. Combate- electronică, publică în 2000 despre particularităţile rea Cancerului, Editura „Universul”, Chişinău, 2000, electrono-microscopice şi imunohistochimice ale 109 p. carcinomului bazocelular (Arhiv patologhii. 2000, 2. А.И.Пачес, Е. С. Огольцова, Г.А.Цыбырнэ. nr.3). Актуальные вопросы хирургического лечения рака În 2007 publică datele privind tehnologia apre- гортани. Ed. “Ştiinţa”, Chişinău, 1974, 176 pag. cierii imunohistochimice a receptorilor factorului 3. Gh.Ţîbîrnă, A. Doruc, I. Iacovlev, N. Bogdanschi. de creştere epidermal HER2 în ţesutul peritumoral Криогенный метод лечения опухолей в области nemalignizat, expresia acestora ﬁ ind demonstrată головы и шеи. Ed. „Universul”, Chişinău, 1998, anterior numai în carcinoame, indeosebi în cele ale 121 pag. glandei mamare (A.Cernîi et al. Buletinul AŞM, 4. Gh.Ţîbîrnã. Tratamentul chirurgical al cance- Ştiinţe Medicale 2007; 2(11):p. 236-239), descrie rului local-avansat al organelor capului şi gâtului. Ed. ultrastructura carcinomului medular tiroidian şi de- „Universul”, Chişinău, 1987, 262 p. tectează cromogranina A prin tehnologia imunohis- 5. I.Corcimaru. Hematologie. Editura „Universul” tochimică prezenţa în granulele neuroendocrine din 2007. celulele acestui carcinom, aducând astfel dovezi că 6. D.Sofroni. Tratamentul precursorilor de cancer carcinomul medular reprezintă, de fapt un apudom (A şi al cancerului de corp uterin. Chişinău, Ştiinţa, 2006 .Cernîi et al. Buletinul AŞM, Ştiinţe Medicale 2007; 7. N.Ghidirim. Tactica chirurgicală în tratamentul 4(13):126-130), studiază relaţiile dintre patomorfo- complicaţiilor cancerului gastric. Editura „Universul”, za postterapeutică şi expresia imunohistochimică a Chişinău, 2007, 64 p. HER2 în cancerul mamar (A.Cernîi, E. Neculiseanu. 8. Gh.Ţîbîrnă. Ghid clinic de oncologie.Editura Buletinul AŞM, Ştiinţe Medicale 2007; 4(13):230- „Universul”, Chişinău, 2003, 828 p. 231), apreciază triptofanhidroxilaza-1, serotonina, 9. N.Ghidirim. Oncologie clinică. Manual. Chişi- nău, 1998, 306 p. receptorii progesteronici şi estrogenici prin tehnologia imunohistochimică în carcinoamele endometriale şi scoate în evidenţă un fapt paradoxal: nivelul serotoninei nu corelează cu expresia triptofanhidroxilazei-1 în adenocarcinoamele endometriale, ce impune căutarea unor căi alternative de sin- teză a serotoninei în celulele neoplazice. (D.Sofroni et al. Buletin de Perinatologie. 2007; nr.2:21-26). În totalitate, cercetătorii nominalizaţi au elaborat 35 de noi tehnologii în combaterea cancerului. Implemen- tarea lor a permis stabiliza- rea indicilor oncologici din Republică şi a îmbunătăţit rezultatul tratamentului unor localizări (cancerul pielii, buzei inferioare, laringelui, glandei tiroide, colului şi corpului uterin, cancerul gastric şi hemoblastozelor) cu 7-15%, iar efectul economic este de 8-9 ori mai avantajos comparativ cu metodele tradiţionale. Valentina Rusu-Ciobanu. Vizita medicului. 1970-1971. Tempera pe pânză. 56 - nr. 4(11), decembrie 2008 CercetareŞtiinţă şi şeducai inovareţie

mai multe domenii, începând cu frecvenţe joase şi METAMORFOZELE terminând cu cele înalte: unde radio, radiaţii infra- roşii, radiaţii luminoase, radiaţii ultraviolete, raze X UTILIZĂRII UNDELOR şi Gamma. Undele electromagnetice au fost teoretic prezise de savantul Maxwell (1865) şi apoi desco- ELECTROMAGNETICE perite experimental de germanul Hertz (1888). Ra- diaţia electromagnetică are o natură dublă: pe de o MILIMETRICE ÎN parte ea deţine proprietăţi de undă, iar pe de altă parte se comportă în anumite procese precum fo- MEDICINĂ. MIT SAU tonii. Energia unui foton care aparţine unei unde milimetrice de frecvenţă ύ este exprimată de relaţia REALITATE E = h ύ în care h este constanta lui Plank. Undele electromagnetice sunt pe larg folosite în Anatol ROTARU, tehnică (radiocomunicaţii, televiziune, radare, cup- profesor universitar, dr. hab. în ştiinţe toare, etc.). În medicină undele şi câmpurile elec- fi zico-matematice tromagnetice sunt aplicate de mai bine de un secol. Atractivitatea şi efi cienţa radiaţiei electromagnetice în medicină până în a doua jumătate a anilor 70 ai USAGE METAMORPHOSES OF MILLI- secolului trecut era preponderent determinată de în- METER ELECTROMAGNETIC WAVES IN călzirea ţesuturilor vii situate în adâncimea corpului MEDICINE. MYTH OR REALITY uman (animal). Încălzirea locală în interiorul corpului permite distrugerea celulelor canceroase care It it presented a literature review ofmillimeter sunt mai puţin stabile la creşterea temperaturii decât waves usage in medicine as a new effi cient tech- cele sănătoase. nology of therapy and diagnosis in modern medi- În general, vom exemplifi ca că undele şi câm- cine.It is specifi ed that millimetric radiation is not purile electromagnetice au o semnifi caţie şi infl uen- a panacea but is a complimetary treatment method ţă majoră asupra evoluţiei organismelor vii şi a dez- for different pathologies. Also it is presented a voltării proceselor biologice. Acestea s-au dezvoltat short history of the millimeter therapy develop- şi evoluat în prezenţa câmpurilor electromagnetice ment including Republic of Moldova. practic în tot spectrul radiaţiei. Există două tipuri de câmpuri electromagnetice ce infl uenţează de- Este imposibil să prezinţi, fi reşte, într-un arti- curgerea tuturor proceselor biologice şi fi ziologice col mărginit în spaţiu, problemele ce vizează unde- ale organismului uman: câmpuri electromagnetice le milimetrice sau, cum li se mai spune, undele de externe şi interne. Acestea determină funcţionali- frecvenţă extrem de înaltă, utilizarea lor în interac- tatea organismelor vii la toate nivelele sale: de la ţiune cu mediile biologice în general şi aplicarea în cel molecular până la cel de organism în întregime. cercetarea şi practica medicală modernă. Modalită- Caracterul interacţiunii undelor şi câmpurilor elec- ţile de utilizare a lor sunt dezbătute atât în presa de tromagnetice cu obiectele medico-biologice depin- specialitate, cât şi în mediile de informare în masă. de atât de parametrii ce-i caracterizează, cum ar fi Se poartă discuţii în contradictoriu. Acestea oscilea- frecvenţa, viteza de propagare, intensitatea fl uxului, ză de la afi rmaţii elogioase precum că undele mili- coerenţa, polarizarea undelor, forma lor, precum şi metrice reprezintă un panaceu pentru tratarea tutu- de proprietăţile şi de starea obiectelor biologice. ror bolilor posibile şi imposibile până la afi rmaţii că Activitatea biologică a câmpurilor electromag- undele milimetrice nu au efecte curative şi nu pot fi netice este condiţionată în egală măsură de acţiunile folosite în practica medicală. energetice şi de cele informaţionale. Acţiunile infor- Problema utilizării undelor milimetrice în medi- maţionale depind slab de intensitatea radiaţiei elec- cina modernă este una de o complexitate şi respon- tromagnetice şi sunt determinate de parametrii acţiu- sabilitate majoră. Vom menţiona că undele şi câm- nii electromagnetice: frecvenţă, gradul de modulare purile electromagnetice au jucat un rol fundamental a amplitudinii şi frecvenţei radiaţiei, polarizării ş.a. în apariţia vieţii pe Pământ. Undele electromagne- Acţiunea informaţională este transmisă prin mediile tice constau dintr-un câmp electric şi unul magnetic medico-biologice de către sistemele de transmisie şi care se generează unul pe altul pe măsura propagării prelucrare a informaţiei, precum ar fi sistemul ner- acestora în spaţiu. Viteza de propagare este de c= vos, sistemul humoral, punctele de acupunctură etc. 300000 km/s, iar în alte medii depinde de permitivi- Pentru acţiunea informaţională este indispensabil tatea şi permeabilitatea acestora. ca intensitatea radiaţiei excitante să depăşească un Una din caracteristicile de bază ale undelor elec- anumit prag, necesar pentru derularea procesului de tromagnetice este frecvenţa sau lungimea de undă. excitare a sistemului care transmite informaţia. Spectrul radiaţiei electromagnetice este împărţit în După cum se ştie, câmpurile electromagneti-

nr.4(11), decembrie 2008 - 57 Akademos ce se utilizează pe larg în medicină, atât în tera- mici sau extrem de mici de iradiere şi au fost numi- pie, cât şi pentru construcţia diverselor aparate de te puteri non-termice. La aceste mărimi ale puterii magnetoterapie(regiunea frecvenţelor ultrascurte), radiaţiei milimetrice încălzirea integrală a suprafe- instalaţii pentru diatermie şi hipertermie (regiunea ţei expuse nu depăşeşte valoarea de 0,1 C. Anume radio şi cea a microundelor), lasere pentru terapie şi din aceasta cauză efectul undelor milimetrice asu- chirurgie (regiunea spectrului infraroşu şi vizibil), pra organismelor vii este unul informaţional. Ţi- lămpi pentru sanarea sălilor şi prelucrarea sângelui nând cont că şi energia cuantei undelor milimetrice (zona ultravioletă a spectrului), instalaţii roentgen este mult mai mică decât energia termică a mediilor pentru diagnosticare şi terapie şi, în sfârşit, instalaţii biologice, toate acestea conduceau la neînţelegerea gamma pentru tratarea maladiilor canceroase. După mecanismelor de apariţie a efectelor biologice sub cum se vede, în tot acest spectru de frecvenţe nu fi gu- acţiunea radiaţiei milimetrice. Însă rezultatele ex- rează undele milimetrice. Acestea sunt foarte specifi - perimentale ale investigaţiilor biologice, precum şi ce, cuprinzând spectrul de lungimi de unde între 1-10 utilizarea acestora în medicină ne relatau contrariul. mm şi, respectiv, frecvenţe între 300 – 30GHz. Experienţele efectuate pe zeci şi sute de mii de ani- O bună perioadă de timp s-a considerat că un- male au evidenţiat următoarele efecte: dele milimetrice nu pot fi aplicate în practică deoa- • Efectul biologic depinde de fl uxul densităţii rece acestea nu aveau generatoare şi nici sisteme de de putere folosit; recepţie. La începutul anilor 60 ai secolului trecut • Efectul biologic depinde de lungimea de undă situaţia se schimbă radical. Datorită investigaţiilor folosită; teoretice şi experimentale realizate de specialişti de • Efectul biologic depinde de locaţia site-ului marcă din întreaga lume undele milimetrice au în- de expunere; ceput a fi utilizate în domeniul tehnic şi militar, în • Efectul biologic are un prag temporar după special în radiolocaţie, radiospectroscopie, reţele de care expunerea obiectului biologic la iradiere nu comunicare, inclusiv cele cosmice ş.a. conduce la mărirea efectului biologic s.a.; Una din particularităţile importante ale undelor În urma investigaţiilor teoretice şi experimenta- milimetrice este absorbţia acestora de către vapo- le s-au mai relevat câteva efecte, şi anume că radiaţia rii de apă şi oxigen molecular. Astfel, undele care milimetrică este puternic absorbită de apă şi soluţi- pătrund în atmosfera Pământului sunt practic to- ile apoase; ea incită producţia de substanţe biologic talmente absorbite. Prin urmare, la prima vedere active prin intermediul celulelor imunocompetente, putem trage concluzia că materia vie s-a dezvoltat conduce la modifi carea metabolismului, stimulează în absenţa undelor milimetrice. Însă la sfârşitul ani- sinteza de ATP din celulele frunzelor, sporeşte vi- lor 60 ai secolului trecut renumitul savant englez abilitatea culturilor agricole, modifi că proprietăţile H. Frohlich, laureat al Premiului Nobel, a emis ipo- reologice ale capilarelor sangvine, excită receptorii teza potrivit căreia membrana celulară generează sistemului nervos central, conduce la creşterea hi- unde electromagnetice de frecvenţă extrem de înal- dratării moleculelor de proteină, realizează un mi- tă. Prin urmare, undele milimetrice sunt generate de cro-masaj termic, exercită oscilaţii acusto-electrice obiecte vii. Ulterior s-a demonstrat că celulele vii în membranele plasmatice etc. „comunică”, transmit una alteia informaţia prin in- Folosirea undelor milimetrice în medicină a termediul acestor unde. început abia la începutul anilor 70 ai secolului XX În acelaşi timp, sub conducerea academicianu- la iniţiativa renumitului savant rus Devyatkov. In- lui Devyatkov şi profesorului Golant, în fosta URSS teresaţi de lucrările lui Devyatkov, un grup de sa- a fost realizat experimentul şi introdus în producţie vanţi de la Institutul de Medicină şi anume Cerca- primul generator de unde milimetrice care iniţial a sov, Nedzvetki, Ghilenco publică pentru prima dată fost implicat în îmbunătăţirea sistemelor de radio- rezultatele utilizării undelor milimetrice în tratarea navigaţie şi în crearea unor noi sisteme de comuni- patologiei corneei care s-au dovedit a fi uimitoare, care. Un interes deosebit a trezit avansarea ipotezei, procesul de cicatrizare a plăgii decurgând într-un potrivit căreia radiaţia milimetrică de intensitate ritm mai rapid. Apoi au fost întreprinse primele ten- joasă şi foarte joasă poate avea un efect deosebit la tative de a trata ulcerul gastric şi duodenal care s-au nivelul structurilor biologice şi organismelor com- soldat cu rezultate remarcabile. În acelaşi timp, este plexe. aprobată utilizarea undelor milimetrice de către Mi- Peste 40 de ani de investigaţii teoretice, expe- nisterul Sănătăţii al U.R.S.S. cu frecvenţe terapeu- rimentale şi practice au demonstrat acţiunea netice principale 40-43 GHz (lungimea de undă – 7,1 specifi că la interacţiunea undelor electromagnetice mm); 52-57 (lungimea de undă – 5,6 mm); 57-63 cu obiectele biologice. S-a constatat că efectele bi- GHz (lungimea de undă – 4,9 mm);. A fost adoptat ologice sunt generate în cazul în care intensitatea un program de aprobare clinică pentru utilizarea un- câmpului electromagnetic milimetric depăşeşte un delor milimetrice în tratarea diferitor maladii. După anumit prag al ordinului unităţilor sau zecilor de mulţi ani de cercetări cu caracter secret, metoda miliwati pe centimetru pătrat. Acestea sunt puteri tratării cu unde milimetrice şi-a găsit confi rmare în

58 - nr. 4(11), decembrie 2008 CercetareŞtiinţă şi şeducai inovareţie peste 60 de clinici renumite din fosta URSS. A fost G. Tîbîrnă, m.cor. St. Groppa, dr.hab.V. Jovmir şi evidenţiată efi cacitatea înaltă a terapiei milimetrice alţii. în patologii cardiovasculare, neurologice, urologice, Vom menţiona că în prezent este clinic demons- ginecologice, stomatologice, oncologice şi multe al- trată înalta efi cacitate a terapiei milimetrice la tra- tele. Numai în Federaţia Rusă cu undele milimetrice tarea a peste 100 de maladii. Cu toate acestea, până au fost trataţi peste un milion de bolnavi. azi nu este cunoscut integral mecanismul de acţiune Astăzi, terapia milimetrică se utilizează cu suc- a undelor milimetrice cu obiectele medico-biologice ces în S.U.A., Germania, China, Israel, România. la diferite nivele de organizare: molecular, celular şi Au loc numeroase manifestări ştiinţifi ce în întreaga al organismului în întregime. De fapt, suntem mar- lume, se publică literatură privind utilizarea acestor torii cristalizării unei noi ştiinţe - medicina milime- unde, se susţin teze şi sunt obţinute brevete şi paten- trică - care necesită studii teoretice şi experimentale te. A fost elaborată baza tehnologică pentru produ- complexe cu caracter inter si trans-disciplinar. cerea generatoarelor moderne de unde milimetrice, În încheiere vom menţiona că datorită faptului că lansate metodologii de tratament. Pentru merite de- organismele vii generează unde milimetrice, acestea osebite în elaborarea şi implementarea aparatajului sunt receptive la câmpurile electromagnetice exter- de unde milimetrice în tratarea şi diagnosticarea ne, care pot infl uenţa sau trata diferite patologii, în diferitor maladii, grupului de savanţi în frunte cu special în combinaţie cu alte metode clasice de trata- academicianul Devyatkov în anul 2000, printr-un ment. Utilizarea undelor milimetrice în medicină are decret prezidenţial, i s-a decernat Premiul de Stat al o importanţă deosebită pentru Republica Moldova, Federaţiei Ruse. dat fi ind faptul că medicina modernă necesită sume Şi oamenii de ştiinţă din Republica Moldova nu exorbitante pe care încă nu ni le putem permite. au rămas în afara cercetărilor privind interacţiunea Terapia milimetrică este o ramură nouă cu o câmpului electromagnetic milimetric cu mediile mare perspectivă şi comparativ ieftină. În această medico-biologice. Primele lucrări în acest domeniu ordine de idei se impune crearea unui Centru de Bi- au fost efectuate de un grup de savanţi în frunte cu ofi zică Medicală în cadrul Academiei de Ştiinţe a academicianul S. Moscalenco la începutul anilor 80. Moldovei şi a Universităţii de Stat de Medicină si Aceştia au studiat fenomenul de condensare bose a Farmacie „Nicolae Testemitanu” care să concentre- fononilor în mediile biologice. La jumătatea anilor ze cercetările ştiinţifi ce şi aplicaţiile clinice de utili- 90 la propunerea lui An. Rotaru în centrul de Cer- zare a undelor milimetrice. cetare, Proiectare şi Fabricare a Tehnicii Medicale din Republica Moldova „Teh- Med” s-a început cercetarea teoretică a interacţiunii neliniare a radiaţiei electromagnetice milimetrice cu obiectele medico-biologice. O nouă etapă a cercetărilor fundamentale şi, în special, a utilizării practice a undelor milimetrice în medicină şi biologie începe odată cu aprobarea a două programe de stat conduse de academicianul Dumitru Ghiţu: „Noi metode de diagnosticare şi tratament bazate pe acţiunea radiaţiei milimetrice coerente asupra obiectelor medico-biologice” şi „Ingineria şi Tehnologiile electronice în relansarea economiei”. În cadrul acestor programe, în afară de cercetările tradiţi- onale fundamentale privind fenomenele cooperative neliniare la interacţiunea undelor milimetrice, pentru prima dată în Republica Moldova a fost proiectat şi elaborat un generator de unde milimetrice şi s-a demarat procesul de utilizare clinică a undelor milimetrice în oncologie, chirurgie, neurologie, cardiologie ş.a. În cadrul acestor programe participă valoroşi oameni de ştiinţă precum acad. Valentina Rusu-Ciobanu. The alien (Străinul). (Din ciclul D. Ghiţu, acad. Gh. Ghidirim, acad. Roboţii.) 1969. Ulei şi culori acrilice pe pânză.

nr.4(11), decembrie 2008 - 59 Akademos

care a unit trei din cele patru interacţiuni cunoscute MARELE – tare, slabă si electromagnetică. ACCELERATOR DE Şi tocmai la fi nele secolului XX fi zicienii au în- ceput să elaboreze teoria care ar putea uni toate cele HADRONI patru tipuri de interacţiuni, adică ar include în MS şi interacţiunea gravitaţională. Aceste incercări până în prezent nu s-au încununat cu succes din cauza di- Dr. Konstantin GUDIMA, fi cultăţilor în procesul de creare a teoriei cuantice a cercetător coordonator la IFA, A.Ş.M. gravitaţiei. Pentru unirea interacţiunilor fundamentale într-o singură teorie sunt propuse diferite abor- LARGE HADRON COLLIDER dări: teoria stringurilor, ulterior dezvoltată în teoria branilor (M-teoria), teoria supergravitaţiei şi altele. CERN is building its new accelerator, the LHC. Fiecare teorie are probleme interne, dar niciuna nu This presentation will aim to give anoverview of the LHC purpose. A brief summary of the main physics are verifi care experimentală. Pentru experimentele have to be studied in future experiments on LHC is respective sunt necesare energii care depăşesc cu presented. mult cele accesibile la acceleratoarele construite până în prezent. Miercuri, 10 septembrie 2008, milioane de oa- Fizicienii cred că fragmente esenţiale, care meni au urmărit, unii cu admiraţie, alţii cu îngrijo- lipsesc din modelul actual al Universului, vor fi rare, testele preliminare de verifi care a aparatajului dezvăluite prin intermediul celor aproximativ un instalat la cel mai mare accelerator de hadroni (Lar- miliard de ciocniri de protoni pe secundă, care se ge Hadron Collider – LHC), creat vreodată de om. vor produce la LHC. În urma coliziunilor pot fi LHC este un accelerator de particule construit, în- create sute şi mii de particule, printre care şi unele cepând cu 2001, sub egida Consiliului European de necunoscute până în prezent, dar care sunt prezise Cercetări Nucleare (fr. Consiel Europien pour la Re- de teorie. Cea mai enigmatică particulă prezisă de cherche Nucleaire, CERN) la graniţa franco-elveţi- teoreticianul Peter Higgs, numită bozonul Higgs, ană de lângă Geneva. Costurile lui de producţie şi poate fi produsă asociativ împreună cu o pereche întreţinere sunt evaluate în jurul sumei de 6 miliarde top cuarc-top anticuarc. Top cuarcul descoperit la euro. El va fi cel mai puternic accelerator de particu- Tevatronul din Laboratorul Fermi de lânga Chicago le din lume, capabil să ciocnească protonii sau ionii este cea mai grea particulă elementară (de 180 ori de plumb unii de alţii la o energie de 14 TeV (tera- mai grea decât protonul). Bozonul Higgs, numit şi electronvolţi) şi să dea acces la fenomene fi zice ce particula Dumnezeiască, pare să fi e responsabil de se produc la energii de zece ori mai înalte decât cele valorile maselor celorlalte particule, printre care şi ce fuseseră deschise explorării până acum. Fiecare protonii cu neutronii, care alcătuiesc nucleele ato- ciocnire a protonilor sau a ionilor, în timp ce aceştia mice, iar împreună cu electronii – şi materia din sunt acceleraţi în direcţii opuse într-un tunel situat Univers. Energia protonilor acceleraţi la LHC poate adânc (cca 100 m) în pământ, cu o circumferinţă de fi sufi cientă pentru crearea acestor particule masive 27 de kilometri, va dezvălui informaţii noi despre şi aceasta ar fi o temă principală pentru LHC – de a proprietăţile fundamentale ale materiei din care este achiziţiona în primii ani de funcţionaredate care să alcătuit Universul. certifi ce existenţa particulei Higgs, creându-se ast- Încă la începutul secolului XX, în fi zică au apa- fel premise pentru studierea ei aprofundată. rut doua teorii fundamentale – teoria generală a re- Un alt obiectiv al cercetărilor preconizate la lativităţii a lui Albert Einstein, care pretinde să de- LHC este studierea antiparticulelor. Acestea se scrie Universul la nivelul macro, şi teoria cuantică crează asociativ, adică în pereche cu partenerii lor a câmpului, destinată pentru nivelul micro. Dar se obişnuiţi, deosebindu-se de ei prin sarcina electrică iscase o problemă – aceste teorii s-au dovedit a fi in- sau barionică cu semn opus şi au fost descoperite compatibile. In unele cazuri ele se contrazic. Pentru la acceleratoarele precedente. Energiile accesibile descrierea proceselor care au loc în găurile negre, de la LHC ar putea fi sufi ciente pentru crearea super- exemplu, e nevoie de ambele teorii. In ultimii ani ai particulelor! Acestea sunt “produse” ale teoriei su- vieţii Einstein a depus eforturi considerabile pentru persimetriei (SUSY) care, ca şi Modelul Standard elaborarea unei teorii unite a câmpului, dar materi- (MS), pretinde să unifi ce într-un singur model cele alul empiric (experimental) necesar era insufi cient. trei tipuri de interacţiuni: SUSY propune pentru fi - Abia în a doua treime a secolului XX fi zicienii au ecare particulă o superparticulă cu o masă mult mai reuşit să creeze aşa numitul Model Standard (MS), mare. 60 - nr. 4(11), decembrie 2008 ŞtiinExperimentţă şi educaţie

Conform unor modele teoretice, aceste particule tari care ar fi utilă atât pentru fi zica nucleară, cât şi supersimetrice constituie aşa numita materie întu- pentru astrofi zică. necată (Dark Matter), sau mai bine ar fi să-i spunem Datele experimentale, obţinute la LHC, ar putea materie ascunsă sau necunoscută, deoarece esenţa ajuta fi zicienii să raspundă la întrebarea, dacă este ei a fost adusă în realitate într-un mod indirect, adi- sau nu lumea noastră multidimensională. Apropo, că nu prin masurări experimentale, ci în urma unor numai în acest caz teoretic este posibilă apariţia în calcule teoretice care au sugerat ca în Univers mai accelerator a unui fenomen gravitaţional - a găurii exista “ceva” ce noi nu putem sesiza cu aparatele negre foarte mici, dar nu mai puţin periculoase. De obişnuite. Acest “ceva” nu emite niciun fel de ra- altfel, fi zicienii care au analizat acest scenariu, au diaţii obişnuite (lumină, raze X, radiaţie gamma, demonstrat că apariţia unei găuri negre stabile este etc.) care ar nimeri în detectoarele cunoscute. Se imposibilă. Chiar dacă gaura neagră se va produce, presupune că această materie stranie ar alcătui apro- ea nu va putea absoarbe materie, iar din cauza radi- ximativ 26% din materia existentă în univers. Încă aţiei Howking se va evapora în particule obişnuite cca 70 la sută din materia Universului ar putea fi înainte de a prezenta vreun pericol. În calitate de asociată cu energia întunecată (Dark Energy), care argument contra scenariilor catastrofale fi zicienii ar fi responsabilă pentru expansiunea accelerată a aduc faptul că Pământul, Luna şi alte planete sunt Universului. permanent bombardate de particulele razelor cosmi- Experimentatorii de la LHC planifi că să efec- ce cu energii mult mai mari, atingând 1020 eV, decât tueze în anumite locuri, unde se întâlnesc fascicu- energia maximă a particulelor ciocnite în LHC - 7 lele accelerate în direcţii opuse, nu numai ciocniri TeV(1012eV) (accelerate în sensuri opuse => 14 TeV de protoni, dar şi de nuclee de plumb. La ciocniri- energia ciocnirii). Calculele demonstrează că pentru le frontale a două nuclee cu energii ultrarelativiste apariţia găurilor negre sunt necesare energii de 1016 pentru un timp foarte scurt ar putea să se creeze un ori mai mari. ghem de materie cu o densitate care ar depăşi de In acest grandios experiment sunt antrenaţi zeci de ori densitatea nucleară în nucleele obişnuite sute de fi zicieni importanţi din diferite ţări ale lu- şi cu o temperatură care ar imita condiţiile presupu- se într-o fracţiune de secundă după Marea Explozie mii. Indirect, el se face posibil şi datorită activită- (Big Bang), iniţială la crearea Universului acum 12- ţii cercetătorilor din Republica Moldova, care pe 15 miliarde de ani. În aceste condiţii cuarcii con- parcursul deceniilor au explorat domeniile fi zicii stituenţi ai protonilor şi neutronilor cu gluonii, care moderne în strânsă colaborare cu colegii lor din ţin cuarcii întemniţaţi în aceştea, obţin o libertate IUCN (Dubna, Federaţia Rusa), LANL (Los Ala- asimtotică, astfel încât se produce o tranziţie de mos, SUA), FNAL (Batavia, SUA) ş.a. În prezent fază în starea cuarc-gluonica. Revenirea în starea ei participă la realizarea în IUCN, Dubna a unui obişnuită hadronică se produce în scurt timp după alt proiect de accelerator de tip “collider” - NICA ce densitatea şi temperatura descresc, dând “viaţă” (Nuclotron-Based Ion Collider Facility) şi a detec- unei varietăţi largi de noi particule, printre care şi torului multifuncţional MPD (Multi Purpose De- necunoscute. Conform teoriei, imediat dupa Marea tector). Scopul acestui proiect este, de asemenea, Explozie particulele create ar fi fost fară masă, ca şi cercetarea proprietăţilor fundamentale ale materiei fotonii sau neutrinii, datorită unei simetrii speciale, nucleare formate la ciocnirile nucleelor atomice la iar mai apoi datorită unui câmp purtător al caruia energii relativiste. În domeniul de energii al com- ar fi bozonul Higgs “s-ar îmbrăca”, devenind masi- plexului NICA (4-9 GeV/nucleon) este presupusă ve. Studierea acestor scenarii sunt necesare pentru apariţia unei stări mixte de materie cuarc-gluonică elaborarea unei teorii mai perfecte a interacţiunilor si hadronică.

nr.4(11), decembrie 2008 - 61 Akademos

rea legilor sale fundamentale. De ce atomii –”că- CÂT DE MULT A rămizile Universului” - au masă? Unde a dispărut antimateria produsă la momentul Big Bang-ului? COSTAT LHC-UL? De ce Universul este în expansiune accelerată? Ce este misterioasa materie întunecată, de cinci ori Adrian BUZATU, mai abundentă decât materia obişnuită în Univers? doctorand în fi zica particulelor, Există cumva dimensiuni suplimentare ale spaţiu- Universitatea McGill, Montreal, Canada lui? Există noi particule elementare sau noi inter- acţii elementare? Pentru a răspunde la aceste între- bări, dar nu numai, au fost cheltuite aproximativ 6 “HOW MUCH WAS INVESTED IN LHC?” miliarde de dolari. Este mult? Este puţin? Se poate A lot of people has expressed their indignation salva într-adevăr Lumea cu aceşti bani, în special that 6 billions of dollars was spent for the construction, Lumea a treia, aşa cum sugerează mulţi? Haideţi să in a period of 20 years, of the biggest accelerator of facem nişte comparaţii şi mici calcule... particles in the world – it is LHC from the CERN. It Dacă fi ecare pământean ar plăti din buzunarul is much? It is little? You will be probably surprised lui pentru LHC în mod egal, cum populaţia pla- to fi nd out that LHC valued less than 5 cents per year netei este de peste 6 miliarde de oameni, atunci from every person from the Planet. fi ecare om ar plăti pentru LHC ... sub 1 dolar! Doar 1 dolar de persoană! Dar cum: pe zi, pe săptămână Cele mai bogate ţări ale Planetei, precum şi sau pe an? Nu, pe mai bine de 20 de ani, adică nu unele ţări mai sărace, dar dornice de a participa la mai mult de 5 cenţi anual. Atât a costat LHC-ul această fascinantă expediţie ştiinţifi că în necunos- pentru Umanitate: 5 cenţi pe an de persoană! Vi cut au plătit împreună, timp de peste două decenii, se mai pare mult costul LHC-ului? Ce ar putea face aproximativ 6 miliarde de dolari pentru construi- o persoană din lumea a treia dacă i s-ar da câţiva rea unui accelerator de particule mai mare decât cenţi nici măcar pentru o zi, dar pe un an întreg? oricare altul de până atunci, cu misiunea sacră de Costul unui LHC ar putea duce doar la realizarea a explora cunoştinţe noi despre Universul nostru unor proiecte locale minore pentru lumea a treia, şi şi de a răspunde la întrebări cheie pentru înţelege- nicidecum la rezolvarea tuturor problemelor ei.

Valentina Rusu-Ciobanu. Duolitate. 1973. Tempera pe pânză.

62 - nr. 4(11), decembrie 2008 ŞtiinPedologieţă şi educaţie

neomogen, incluzând numeroase unităţi taxonomi- PROBLEMA ce genetice – clase, tipuri, subtipuri, familii, genuri, varietăţi etc. Diversitatea solurilor este condiţiona- DEGRADĂRII tă de variabilitatea condiţiilor pedogenetice. Ştiin- ţa mondială deocamdată nu a reuşit să elaboreze SOLURILOR o clasifi care unică, confi rmată şi apreciată la nivel internaţional. Actualmente funcţionează clasifi cări Acad. Andrei URSU naţionale elaborate mai mult sau mai puţin pe principii comune. Pentru corelare a fost elaborată „Baza mondială de Referinţă a resurselor de sol” (World THE PROBLEM OF SOIE DEGRADATION Reference, 1994). Clasifi carea actuală a solurilor The Republic of Moldova has a unique soil cover, Moldovei (A.Ursu, 1997, 1999) a fost realizată which in the present time is used insuffi ciently effecti- pe principii moderne şi totodată permite folosirea vely. The processes of soil degradation are proceeding. patrimoniului pedogeografi c şi ştiinţifi c, păstrând The national strategy of management of the main na- nomenclatura şi divizarea taxonomică tradiţională. tural riches of the country is necessary. Basic strategic Conform clasifi cării, învelişul de sol al Republicii principles are stated in text of the Law about the soil Moldova este prezentat de 5 clase, 13 tipuri şi 36 which we hope, will be authorized. subtipuri. Unităţile la nivel taxonomic mai jos de subtip depăşesc 700. În decursul evoluţiei biocenozelor terestre, pe Învelişul de sol de pe suprafaţa uscatului are di- suprafaţa uscatului pe seama stratului mineral s-a ferite destinaţii. Din suprafaţa totală a uscatului de format învelişul de sol – pedosfera – o peliculă 152,7 mln km2 – 52,4 mln (36%) ocupă deşerturile, foarte subţire numită de marele savant rus Vladimir 40,6 mln km2 – pădurile (28%), 25,7 mln km2– fâne- Vernadskii „rugina nobilă”. Un alt distins pedolog, ţele (17%) şi doar 14,5 mln km2 (10%) sunt folosite Victor Kovda, care a demonstrat importanţa înveli- în agricultură (17,7 mln km2 – 9% ocupă gheţarii). şului de sol pentru biosferă şi a îndemnat umanitatea Aşa dar, numai 10% din suprafaţa uscatului sunt fo- să-l ocrotească, scria: „Pedosfera prezintă un mediu losite ca mijloc de producţie în agricultură (pe ele ecologic indispensabil şi baza existenţei vieţii pe se cultivă plantele care asigură populaţia cu produse planetă.” (В.Ковда, 1985). alimentare şi materie primă pentru anumite ramuri industriale (Дювиньо П., 1968). Solul, în calitatea sa de corp natural specifi c, a fost „descoperit” de Vasilii Dokuceaev. El a dovedit că solul se deosebeşte de stratul superfi cial al- terat al rocilor geologice prin morfologia, profi lul vertical cu orizonturi genetice (ABC), componenţa substanţială şi proprietăţi specifi ce. Fiind format în urma interacţiunii factorilor pedogenetici, solul în mod integral exprimă specifi cul zonal al condiţiilor naturale, afl ându-se permanent în deplin echilibru cu biocenoza respectivă (A.Ursu, 2004). Solul pre- zintă al patrulea regn al naturii după regnul vegetal, animal şi mineral. Solul timp îndelungat a fost înţeles şi considerat ca suport şi aprovizionator al plantelor terestre. Acest rol condiţionează folosirea lui ca mijloc de producţie în agricultură. Doar în ultimele decenii a fost stabilit rolul polifuncţional al solului în biosfe- ră (Г.Добровольский, Е.Никитин, 1990; A.Ursu, Fig.1. Productivitatea globală a agriculturii 2007). În procesul evoluţiei, solul a obţinut unele (World Resources, 1992) proprietăţi specifi ce care au contribuit la transformarea lui în al treilea mediu vital (după mediul ac- Productivitatea globală a agriculturii mult timp vatic şi terestru aerian). Cercetările speciale au sta- era în creştere (fi g.1), însă în ultimii ani are tendin- bilit că mediul dat este cel mai populat (М.Гиляров, ţa spre reducere, ceea ce condiţionează scumpirea 1970). Solul reprezintă un depozit de energie solară şi chiar criza produselor alimentare. Concomitent (transformată prin fotosinteză) acumulată în humus, se majorează numărul populaţiei (World Resour- uzina de prelucrare a deşeurilor organice, cel mai ces, 1992), care a depăşit deja 6 miliarde. Suprafa- considerabil producător de CO2 (necesar fotosinte- ţa solurilor prelucrate – croups lends (Oтчет по zei) pe uscat etc. человеческому развитию, 1994) sistematic scade, Învelişul de sol pe suprafaţa uscatului este foarte fi ind afectată de eroziune, salinizare, transformare nr.4(11), decembrie 2008 - 63 Akademos tehnogenetică şi scoasă din uz pentru scopuri nona- Moldova şi elaborat Programul Naţional de acţiuni gricole (A.Ursu, 2006). (1999). În anul 2000 Comisia Naţională a editat mo- Lucrarea solurilor, folosirea lor în calitate de nografi a bilingvă „Degradarea solurilor şi deşertifi - mijloc de producţie deseori are ca urmare degrada- care” (sub red. acad. A. Ursu). În monografi e au fost rea lor. Degradarea poate fi condiţionată de diferite examinate toate aspectele deşertifi cării şi propuse procese naturale şi intervenţii tehnogenetice. măsuri concrete de combatere a acestui fenomen. Diversitatea proceselor de degradare poate avea În aspectul realizării recomandărilor Naţiunilor caracter regional (fi g.2) şi local. Unite, în oraşul Bonn, Germania, a fost întemeiată (mai, 2005) Asociaţia Generală Ştiinţifi că de Cerce- tare a Combaterii Deşertifi cării (Desert* Nest), care în comun cu Comitetul Ştiinţifi c Francez de deşer- tifi care şi Grupa Belgiană de experţi în deşertifi care s-au unit în Asociaţia pan-Europeană – Europen Dosert Net. In iunie 2005, Asociaţia Europeană de Combatere şi prevenire a deşertifi cării a elaborat o Declaraţie, adoptată şi semnată la 6 septembrie de cercetători ştiinţifi ci care reprezentau 75 de institute din 17 ţări ale Europei (Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Malta, Portugalia, România, Slovenia, Spania, Sue- dia, Elveţia, şi Niderlanda). Fig. 2. Diversitatea regională a proceselor de În declaraţie se menţionează obiectivele majore: identifi carea şi analiza importanţei problemei; degradare a solurilor (World Resources, 1992) succesele şi rezultatele cercetărilor ştiinţifi ce şi măsurile de accelerare a proceselor de implementare; În ultimele decenii se vorbeşte mult despre fe- înnoirea bazei de cercetare; nomenul deşertifi cării. Acest fenomen a fost discu- susţinerea potenţialului de cercetare; tat la nivelul Naţiunilor Unite, care în anul 1977 a intensifi carea parteneriatului între cercetători în convocat o Conferinţă specială la Nairobi, Kenya. În cadrul Europei; continuare, la summit-ul din Rio de Janeiro din anul organizarea schimbului de Know-how etc. (De- 1992 au fost adoptate anumite principii, îndrumări, claration..., 2006); care au permis elaborarea unei Convenţii speciale, Declaraţia are ca scop cooperarea şi colaborarea semnată de peste 100 de ţări în 1994 la Paris. Con- cercetătorilor Europei în domeniul deşertifi cării. form Convenţiei Naţiunilor Unite pentru combate- În Republica Moldova, după aderarea la Con- rea deşertifi cării (1999), „Deşertifi carea înseamnă venţie şi elaborarea Planului Naţional, problema degradarea terenurilor în zonele aride, semiaride şi deşertifi cării mai este uneori menţionată în diferite uscate, subumede, cauzată de diferiţi factori, inclu- contexte şi împrejurări, însă în realitate se „bate siv variaţiile climatice şi activităţile umane”. pasul pe loc”. Ne amintim de deşertifi care în tim- În decembrie 1996 la Roma a avut loc prima pul secetelor, ca mai apoi s-o dăm uitării. Comisia conferinţă a Părţilor (COP-1); în 1998 la Dakar, Se- Naţională nu funcţionează. Iar dacă secetele ne vi- negal– cea de-a doua (COP-2) şi în 1999 la Rasite, zitează periodic, degradarea solurilor (consecinţa Brazilia – a treia (COP-3). deşertifi cării conform defi niţiei menţionate) conti- Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a decla- nuă. rat în anul 1994 (în vigoare din 1996) ziua de 17 iu- Rezultatele degradării în cele mai dese cazuri nie Ziua mondială pentru combaterea deşertifi cării sunt destructurizarea, tasarea, dehumifi carea, dis- şi secetelor. În toată lumea s-au desfăşurat diferite trugerea prin eroziune şi alunecare, poluarea. Aces- acţiuni în scopul cercetării proceselor respective, te consecinţe negative, în diferit grad şi corelaţii, creării Bazei de date şi elaborării măsurilor de com- afectează solurile folosite în agricultură. Ele sunt batere a deşertifi cării. bine cunoscute şi multilateral cercetate. În scopul În anul 1998, la 14 decembrie, Parlamentul Re- atenuării şi evitării lor au fost elaborate diferite mă- publicii Moldova a adoptat Hotărârea Nr. 257-XIV suri concrete, speciale sau universale, care formea- „Privind aderarea Republicii Moldova la Convenţia ză sistemele sau complexele regionale de protejare ONU pentru combaterea deşertifi cării în ţările afec- a solurilor (A.Урсу, З.Синкевич, 1988; Eroziunea tate grav de secetă şi deşertifi care”. În conformitate solului, 2005, etc.). cu această Hotărâre, a fost creată Comisia Naţio- Însă elaborarea acestor sisteme este doar o etapă nală pentru combaterea Deşertifi cării în Republica iniţială, următoarea fi ind implementarea măsurilor

64 - nr. 4(11), decembrie 2008 ŞtiinPedologieţă şi educaţie recomandate. Cu părere de rău, la această etapă apar 9. Ursu A. Strategia actuală a folosirii şi protejării diferite difi cultăţi (inconştienţa, lipsa mecanismelor solurilor din Republica Moldova. // Buletinul Academiei şi utilajelor, materialelor necesare, etc.). Nu se lan- de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţe biologice, chimice şi agricole, nr. 1 (292), 2004. sează şi nu se planifi că acţiuni strategice. Solul ca 10. Ursu A. Raioanele pedogeografi ce şi particula- resursă naturală şi obiect polifuncţional cu multiple rităţile regionale de utilizare şi protejare a solurilor. Chi- misiuni biosferice nu este gestionat la nivel statal. şinău, 2006. Suntem în aşteptarea Legii Solului, însă nu ştim ce 11. World Resources 1992-93. Toward Sustainable va rămâne din textul pregătit după trecerea procedu- Development. New York, Oxford, 1992. rilor şi instanţelor. 12. World Reference Base of Soil Resources. Roma, 1994. Starea actuală a solurilor – principala noastră 13. Гиляров М.С. Закoномерности bogăţie naturală – este îngrijorătoare. Solul necesită приспособления членистоногих на суше. Изд. АН o atitudine părintească, o gestionare bine argumen- СССР, Москва, 1970. tată, folosire efi cientă şi protejare „de toate relele”! 14. Добровольский Г.В, Никитин Е.В. Функции Această bogăţie naturală nu aparţine numai ge- почв в биосфере и экосистемах. Москва, 1990. 15. Дювиньо П., Танг М. Биосфера и место в ней neraţiei actuale ci şi celor care vor urma. Principa- человека. Москва, изд. «Прогресс», 1968. la resursă naturală a ţării necesită a fi gestionată în 16. Ковда В.А. Роль и функции почвенного mod competent, utilizată şi protejată efi cient. Este покрова в биосфере Земли. Пущино, 1985. evident rolul statului în elaborarea şi implementarea 17. Отчет по человеческому развитию. Нью- strategiei gestionării resurselor de sol. Йорк, Оксфорд, 1994. 18. Урсу А. Ф., Синкeвич З. А. Охрана почв в Bibliografi e условиях интенсификации сельскохозяйственного 1. Combaterea deşertifi cării – dezrădăcinarea să- производства. Картя Молдовеняскэ. Кишинев, 1988. răciei. Hidrometeo. Chişinău, 1999. 2. Convenţ ia Naţiunilor Unite pentru combaterea deşertifi cării. Hi- drometeo. Chişinău, 1999. 3. Degradarea solurilor şi deşertifi - carea (sub red. acad. A. Ursu.). Chişinău, 2000. 4. Eroziunea solului. Chişinău, 2005. 5. European De- sert. Net: Declaration for Network for Re- search Deseritifi cation European Society for soil conservation. News letter, 3. 2006. 6. The European Scientifi c Network on Rese society for soil conservation. News letter, 3. 2006. 7. Ursu A. Cla- sifi carea solurilor Moldovei pe principii contemporane. // Buletinul Academiei de Ştiinţe a Republi- cii Moldova. Ştiinţe biologice şi chimice, №. I. Chişinău, 1997. 8. Ursu A. Cla- sifi carea solurilor Republicii Moldova. Chişinău, 1999. Valentina Rusu-Ciobanu. Micul dejun. 1979-1980. Tempera şi culori acrilice pe pânză. nr.4(11), decembrie 2008 - 65 Akademos

ice, coefi cientul înalt de reproducţie a seminţelor, STUDIUL ŞI numărul redus de cromozomi care reprezintă doar 10 grupe de linkaj etc.), la începutul secolului XX UTILIZAREA porumbul devine un obiect clasic al studiilor de ge- netică. În acelaşi timp, au fost obţinute şi succese VARIABILITĂŢII remarcabile în ameliorarea porumbului. Graţie folosirii fenomenelor de heterozis şi androsterilitate nu- GENETICE ÎN cleo-citoplasmică a devenit posibilă obţinerea unor hibrizi de porumb cu un înalt potenţial genetic, ce AMELIORAREA asigură o recoltă de peste 150 – 200 q/ha. Concomitent cu ameliorarea capacităţii de pro- CALITĂŢII BOBULUI ducţie a porumbului o atenţie deosebită se acordă şi îmbunătăţirii calităţii bobului. Valoarea medie a LA SPECIA ZEA MAYS L. compoziţiei chimice a boabelor de porumb este ur- mătoarea: proteine 10,05%, grăsimi 4,67%, glucide Membru corespondent al A.Ş.M. 68,17% şi cenuşă 1,45%. După cum se ştie, compo- ziţia chimică a boabelor de porumb în mare măsură Andrei PALII, depinde de factorii genetici (grupa botanică, soi, li- Universitatea Agrară de Stat din Moldova nie, hibrid) şi de condiţiile mediului de cultivare. În cercetările noastre drept direcţie strategică STUDYING AND USING OF GENETICS VA- de cercetare a fost luată variabilitatea genetică a RIABILITY IN BREEDING CORN (ZEA MAYS speciei Zea mays L. şi posibilităţile de utilizare a ei L.) FOR IMPROVED QUALITY OF KERNELS în ameliorarea calităţii bobului. Printre premisele de bază, care ne-au determinat Results of more than 40 years efforts for increasing să alegem această direcţie de cercetare, au servit: protein content and its quality in kernels of maize are summarized. Five new high lysine stocks containing - realizările remarcabile ale cercetătorilor de la Staţiunea experimentală din Illinois (SUA) care, gene o2 and two genotypes – gene fl 2 were identifi ed. In our studies we have found the complementary gene după circa 70 de generaţii de selecţie din soiul iniţi-

cfl 2 (complementary fl 2) in some lines which alters the al Burr White cu un conţinut iniţial de 10% proteine expression of gene fl 2.Under the infl uence of cfl 2 in the în bob, au obţinut forme cu un conţinut de proteine presence of one allele fl we can see a considerable in- 2 cuprins între 4,4 şi 26,6% (1); crease of methionine content (by 20-25%) and an in- - primele succese înregistrate în cercetările crease of lysine content (by 10-15%). Nutritive value of corn kernels can be improved efectuate în condiţiile Republicii Moldova de către to a signifi cant degree by using the biochemical effect A. Kovarskii şi B. Pucalov (1961), care prin metoda of opaque-2 endosperm mutation. Results of studies of selecţiei individuale au reuşit să majoreze conţinu- the possibilities of improving of opaque-2 endosperm tul de proteină în bob cu 3-4% la soiurile locale de physical texture by the obtaining of double recessives porumb Portocaliu şi Moldovenesc Oranj (2); o su , o wx and selection of o - forms with modifi ed 2 2 2 1 2 - descoperirea efectului biochimic al genelor endosperm showed that, the latest direction is more recesive opaque-2 (o ) şi fl oury-2 (fl ), care în stare preferable. Use of the opaque-2 mutation in breeding 2 2 of maize has shown the possibility to develop high ly- homozigotă determină consistenţa făinoasă a endos- sine hybrids similar in yield as normal. permului şi modifi că compoziţia chimică a acestuia, determinând un conţinut sporit de lizină şi triptofan Introducere în proteina din bob (3, 4). În condiţiile exploziei demografi ce din a doua Obiectivele de bază ale cercetărilor rezidă în jumătate a secolului XX, devine tot mai acut defi ci- studiul variabilităţii genetice al speciei Zea mays tul global în alimentaţia umană concomitent cu ex- L., crearea materialului iniţial pentru ameliorare şi tinderea subnutriţiei pe areale în creştere continuă. obţinerea în baza acestuia a unor hibrizi speciali de Dată fi ind contribuţia hotărâtoare a cerealelor în porumb cu un conţinut sporit de lizină în proteină, asigurarea hranei, omenirea şi-a îndreptat atenţia în conţinut de proteine, amilopectină în bob etc. mai mare măsură asupra câtorva culturi: grâu, orez În lucrarea de faţă ne-am propus o analiză suc- şi porumb. În această ordine de idei, importanţa po- cintă a rezultatelor obţinute ca urmare a cercetărilor rumbului în alimentaţia umană, ca furaj în zootehnie efectuate pe parcursul a 40 de ani, privind utilizarea şi ca materie primă în industrie, este incontestabilă. efectului biochimic al unor mutaţii ale endospermu- Datorită particularităţilor sale biologice (aloga- lui în procesul de ameliorare a calităţii bobului de mie – caracteristică pentru speciile de plante mono- porumb. Cercetările au fost iniţiate sub conducerea 66 - nr. 4(11), decembrie 2008 ŞtiinGeneticţă şi educaă ţie academicianului AŞM A. Kovarskii şi efectuate în un studiu detaliat al resurselor genetice colecţionate cadrul Secţiei de Genetică a plantelor a AŞM (1968 de către acad. A. Kovarskii şi colaboratorii săi în – 1973), Institutului de Cercetări Ştiinţifi ce pentru anii 1945-1949, în condiţiile Republicii Moldova. Porumb şi Sorg (1974 – 1975) şi Universităţii Agra- În urma studierii a 678 probe, în cercetările noas- re de Stat din Moldova (1976 – până în prezent). tre realizate în colaborare cu T. Cialîc şiV. Micu au fost depistate 5 surse genetice noi care determină Materialul şi metoda de cercetare un conţinut ridicat de lizină, ce posedă mutaţia În calitate de material biologic iniţial am utilizat opaque-2 şi două surse - mutaţia fl oury-2 (5). diverse linii consangvinizate, soiuri-populaţii, surse În procesul de creare a liniilor-analoage, pe baza genetice ale mutaţiilor structurii endospermului (o2, mutaţiei fl 2, am descoperit o genă nouă, pe care am fl 2, su1, su2, wx1, ae, etc.), donori ai conţinutului înalt numit-o cfl 2 (complementary fl oury-2 (6). Luând în de proteine în bob (Illinois High Protein) şi alte sur- consideraţie natura triploidă a endospermului, am se primite din colecţia mondială a Institutului Unio- constatat că prezenţa în genotipul endospermului a nal de Fitotehnie „N. Vavilov” din St. Petersburg. două alele cfl şi doar a unei alele fl condiţionează Transferarea genelor mutante în scopul obţine- 2 2 aspectul opaque al bobului. Concomitent am con- rii liniilor – analoage s-a realizat prin metoda back- statat că gena cfl în prezenţa unei alele fl contribu- cross timp de 5-6 generaţii succesive. Liniile con- 2 2 ie la majorarea conţinutului de metionină (20-25%) sangvinizate, bogate în proteină, lizină şi amilopec- şi lizină (10-15%) în boabe, comparativ cu formele tină au fost obţinute prin autopolenizare şi selecţie individuală repetată. porumbului comun (7). Principalele caracteristici studiate au fost cele privind proprietăţile fi zice ale structurii endosper- Ameliorarea conţinutului de lizină în mului, capacitatea de producţie, exprimată în q/h proteinele din endosperm boabe cu 14% umiditate, perioada de vegetaţie, con- Problema ameliorării conţinutului de proteine în ţinutul de proteine şi lizină, amidon şi amilopectină bob a fost şi rămâne în centrul atenţiei multor cer- în boabe. cetători. În urma investigaţiilor biochimice s-a con- Materialul pentru analizele biochimice a fost statat că, de regulă, ponderea proteinelor în bobul de obţinut prin reproducerea controlată sub izolatoare. porumb este de 80% în endosperm, 17% în embrion Conţinutul de proteine a fost determinat prin meto- şi 3% în părţile periferice ale bobului. Dintre prote- da micro-Kjeldahl şi transformarea azotului total în ine, prolaminele (zeina-fracţie alcool-solubilă este proteină prin înmulţirea cu coefi cientul 6,25. Con- foarte săracă în unii aminoacizi esenţiali cum ar fi ţinutul de lizină şi al altor aminoacizi a fost deter- lizina şi triptofanul) reprezintă cea mai mare parte minat la amino-analizatoarele de tipul 6020A şi HD (29,9%), fi ind urmată de gluteline (27,9%), albumi- – 1200. ne (27,1%) şi globuline (15,7%). Prelucrarea datelor principale obţinute în expe- Folosirea metodelor tradiţionale de ameliorare rienţe s-a efectuat prin analiza varianţelor. Rezulta- (selecţie, hibridare interspecifi că, poliploidie, muta- 2 tele segregării în F2 au fost apreciate prin testul ξ . geneză indusă) a contribuit la obţinerea unor forme de porumb cu un conţinut foarte bogat de proteine Rezultatele cercetărilor şi discuţii (18-28%). Numeroase cercetări au arătat însă că, Crearea materialului iniţial pentru ameliorarea odată cu sporirea conţinutului substanţelor protei- porumbului la calitatea bobului. ce în endosperm, creşte respectiv şi conţinutul de Începând cu anul 1968 şi până în prezent, a fost zeină. creată o colecţie de circa 460 linii analoage, în ge- Lucrările de ameliorare a calităţii proteinelor notipul cărora au fost încorporate diverse gene (o2, din porumb au luat o amploare mare în urma des-

fl 2, su1, su2, wx1, ae, etc.) ce determină structura fi zi- coperirii efectului biochimic al genelor mutante re- că a endospermului şi modifi cări în complexul glu- cesive opaque-2 (o2) şi fl oury-2 (fl 2). Aceste gene cido-proteic. Această colecţie se foloseşte pe larg în în stare homozigotă controlează structura făinoasă a programele de genetică şi ameliorare a porumbului endospermului şi condiţionează concomitent o acu- la calitatea bobului, atât la noi în ţară, cât şi după mulare sporită de lizină şi triptofan în proteina din hotare. bob (3,4). Pentru asigurarea unei diversităţi genetice mai Deja în primii ani de cercetări ale formelor noi mari, în procesul de ameliorare, în paralel cu crea- de porumb create pe baza acestor gene, în diverse rea materialului iniţial nou, utilizând la început sur- instituţii au fost obţinute rezultate practice valoroase genetice de provenienţă americană, am efectuat se. În urma folosirii boabelor de porumb mutant în

nr.4(11), decembrie 2008 - 67 Akademos

nutriţia animalelor a fost relevată o creştere conside creare a liniilor consangvinizate o2 bogate în derabilă în greutate la diverse specii de animale mo- proteină şi de sinteză pe baza lor a hibrizilor cu un nogastrice (şoareci, iepuri, păsări, porcine) şi o re- conţinut sporit de proteine şi lizină în boabe. ducere esenţială în consumul de nutreţuri. (8,9,10). Prin hibridarea formelor o2 (autohtone şi străine) Sub aspectul aprecierii valorii biologice a po- cu populaţia IHP (Illionis High Protein) ce poseda rumbului opaque-2 şi fl oury-2, au fost realizate un conţinut de proteine în boabe de circa 25 – 28% experienţe cu folosirea produselor obţinute din sau cu unele linii autohtone ce conţin 16 – 18% pro- aceste forme noi şi în alimentaţia oamenilor. Ast- teine, în urma consangvinizării şi selecţiei individu- fel, o infl uenţă pozitivă a formelor noi de porumb ale repetate au fost create linii o2 ce conţin în boabe a fost relevată şi în cazul consumului în alimentaţie cca. 18 – 24% proteine. a produselor din boabele mutante la bolnavii după În urma evaluării capacităţii de combinare a aces- intervenţiile chirurgicale (11). Şi în cercetările noas- tor linii, au fost creaţi şi evidenţiaţi unii hibrizi care tre, îndeplinite în colaborare cu doctorul în ştiinţe îmbină în genotipul său un potenţial ridicat al pro- V. Kovarskii, a fost demonstrată o valoare biologică ducţiei cu un conţinut sporit de proteină şi lizină în superioară a formelor opaque-2 în experienţele de boabe. Unul dintre aceşti hibrizi - Chişinău 307 LP, nutriţie a şoarecilor albi (rasa Vistar) şi a porcinelor, a fost omologat în Republica Moldova în anul 1995. în condiţiile de producere (12). Lipsa de semnifi caţie a corelaţiilor între produc- La etapa iniţială de cercetare a posibilităţii de ţia de boabe şi conţinutul de proteină (r = 0,09-0,29), utilizare a acţiunii mutaţiilor o2 şi fl 2 în procesul conţinutul de lizină şi proteină (r = 0,22-0,36), con- de ameliorare a porumbului la calitatea bobului, în statată la unii hibrizi o2 bogaţi în proteină, ne determi- colaborare cu T. Cialîc, am purces la crearea unei nă să continuăm cercetările în vederea perfecţionării colecţii de linii-analoage, în genotipul cărora au şi utilizării unor metode adecvate pentru ameliorarea fost incluse genele o2 şi fl 2. În vederea accelerării simultană a producţiei de boabe şi a conţinutului de procesului de obţinere a materialului iniţial lucrările proteină bogată în acizi esenţiali (14). le-am efectuat în condiţiile de câmp şi de seră, ceea Trebuie să menţionăm că cercetările noastre ce ne-a permis executarea a două back-crossuri suc- de genetică şi ameliorare a porumbului la calitatea cesive pe an. bobului au fost efectuate permanent în colaborare În baza analogilor mutanţi a fost creată o serie cu specialiştii din biochimia vegetală (S. Paşcari, de hibrizi o2 şi fl 2 care au fost studiaţi în comparaţie Natalia Ogurţova, A. Rotaru, I. Chirotoacă, Galina cu hibrizii cu endospermul obişnuit. În aceste expe- Comarov şi alţii). rienţe a fost pus în evidenţă determinismul genetic şi efectul pozitiv al acestor mutaţii, demonstrând, în Ameliorarea proprietăţilor fi zice ale mod convingător, posibilităţile creării unor hibrizi endospermului laporumbul opaque-2 cu o capacitate de producţie relativ mare şi cu un Actualmente, dintre genele structurii endos- spor de lizină de circa 50 – 80% faţă de hibrizii cu permului, care determină un conţinut sporit de li- endospermul obişnuit. Unul dintre aceşti hibrizi, zină în proteine, o folosire mai largă în procesul de Moldovenesc 423 L, a fost omologat în 1980 în Re- ameliorare a calităţii porumbului îi revine mutaţiei publica Moldova. opaque-2. Deşi succesele obţinute prin utilizarea acţiunii Ameliorarea cantităţii şi calităţii acestei gene sunt destul de importante, totuşi noul proteinelor în bob tip de porumb se aplică lent în producţie. Acest fapt Deja în primele cercetări ce ţin de folosirea se datorează manifestării unor caracteristici nefa- efectului biochimic al mutaţiei o2 în procesul de vorabile la porumbul opaque-2, în comparaţie cu ameliorare a porumbului la calitatea bobului, s-a porumbul comun. Defectele observate sunt, în mare demonstrat că acţiunea acestei gene se manifestă şi măsură, legate de consistenţa făinoasă a endosper-

în genotipurile ce condiţionează o cantitate sporită mului o2, reducerea capacităţii de producţie, pierde proteine în bob (13). Conform opiniei mai multor derea mai lentă a umidităţii din bob la maturitate, cercetători, obţinerea hibrizilor o2 cu conţinut înalt rezistenţa scăzută la atacul unor agenţi patogeni etc. de proteine (14-15%) va contribui la micşorarea Însă aceste neajunsuri, după cum a fost demonstrat defi citului de proteine vegetale şi la transformarea în experienţele ulterioare, pot fi evitate în urma porumbului de acest tip în monofuraj pentru diferite ameliorării proprietăţilor fi zice ale endospermului specii de animale. În această ordine de idei, în anul o2 prin diverse metode genetice. 1971 în cercetările noastre a fost iniţiat un program Selecţia formelor de porumb pentru genele mo-

68 - nr. 4(11), decembrie 2008 ŞtiinGeneticţă şi educaă ţie

difi catoare ale fenotipului făinos constituie unul le cazuri superiori. La formele o2su2 s-a observat şi dintre principalele aspecte ale cercetărilor noastre în unele modifi cări pozitive în componenţa aminoaci- direcţia ameliorării proprietăţilor fi zice ale endos- zilor, mai ales în ce priveşte micşorarea conţinutului permului opaque-2. de leucină şi al acidului glutamic. La genotipurile

În procesul de creare a liniilor-analoage o2 am o2su2, comparativ cu cele o2 şi normale, s-a relevat observat că la autopolenizarea plantelor heterozigo- şi o tendinţă de majorare a conţinutului de proteine te pentru gena o2, pe unul şi acelaşi ştiulete, alături din bob (17). de boabe cu endospermul tipic (cornos sau făinos) la Considerăm că pentru obţinerea unor hibrizi unele genotipuri apare o clasă fenotipică intermedi- productivi de tipul o2su2 este necesară extinderea ară – boabe cu endospermul mozaicat, semisticlos. lucrărilor în vederea creării materialului iniţial, lăr- În urma selecţiei formelor de porumb după acest gind în acest scop şi amplitudinea variabilităţii ge- caracter, au fost obţinute linii o2 cu endospermul mo- netice. Am ajuns, de asemenea, la concluzia că gena difi cat ce se apropie, după densitate, de cel al porum- su2, care determină o consistenţă sticloasă a endos- bului comun (15). Deşi moştenirea fenotipului modi- permului şi un conţinut relativ sporit de lizină, poate fi cat al endospermului la hibrizi are un caracter destul fi folosită în ameliorarea calităţii bobului atât sin- de complicat (instabil), totuşi am reuşit să punem în gură, cât şi în combinaţie cu alte gene ale structurii evidenţă unele combinaţii hibride înalt productive cu endospermului. endospermul o2 modifi cat, aproape sticlos, care după În linii generale, se impune precizarea că, deşi conţinutul de lizină, practic, nu cedează formelor o2 efectul biochimic al mutaţiei opaque-2 a fost des- cu structura făinoasă a bobului. Unul din astfel de hi- coperit acum 45 de ani, noul tip de porumb obţinut brizi, cu endospermul o2 modifi cat – Chişinău 401L pe baza acestei mutaţii îşi croieşte drum în produc- – a fost omologat în anul 2001 pentru toate zonele ţie doar ultimul timp. Astfel, dacă în anul 2000 hi- pedoclimaterice din republică. brizii de porumb cu un conţinut sporit de lizină în O altă direcţie de cercetare în vederea amelioră- plan mondial ocupau 1,038 mln hectare, apoi deja rii structurii fi zice a endospermului o2 a fost bazată în 2003 suprafaţa ocupată atinge cifra de 3,495 mln pe folosirea interacţiunii dintre gena o2 şi gena su2. ha. Actualmente, porumbul opaque-2 ocupă supra- În cercetările noastre a fost elaborată o metodă ori- feţe considerabile în Mexic, China, El Salvador, Ve- ginală de obţinere a formelor dublu recesive, care a nezuela, Guatemala etc.(http://www.cimmyt.cgiar. permis crearea mai rapidă a unei colecţii de linii ce org/) conţin în genotipul lor recesiva dublă o2su2.

Drept rezultat al interacţiunii genelor o2 şi su2, Folosirea acţiunii genei waxy1 (wx1 ) fi ind incluse în acelaşi genotip, s-a restabilit feno- în ameliorarea calităţii bobului la porumb tipul sticlos al endospermului, păstrându-se în ace- Gena recesivă wx1, care în stare homozigotă de- laşi timp efectul biochimic specifi c pentru mutaţia termină structura „ceroasă” a endospermului, este o2. Boabele formelor o2su2, comparativ cu cele ale una din variaţiile genetice folosite, mai frecvent, în formelor o2, au o densitate mai mare şi practic nu cercetările de genetică şi ameliorare a porumbului. diferă după această caracteristică de formele norma- Efectul biochimic al acestei gene se manifestă prin le. Aceasta se datorează acţiunii epistatice a genei majorarea conţinutului fracţiei de amilopectină din su2, care se manifestă fenotipic suprimând acţiunea amidonul endospermului, practic, până la 100% şi genei o2. reducerea la minim a conţinutului amilozei din ami- Din păcate, concomitent cu ameliorarea consis- don. tenţei şi densităţii endospermului la hibrizii o2su2, În cercetările noastre am încercat să folosim ac- am constatat o atenuare a heterozisului faţă de omo- ţiunea mutaţiei wx1 în două aspecte: logii cu endospermul normal. Reducerea producţiei - ameliorarea structurii fi zice a endospermu- de boabe la hibrizii o2su2, în mare măsură, este con- lui la formele de porumb opaque-2; diţionată de micşorarea masei şi volumului boabe- - folosirea nemijlocită a efectului biochimic lor. al genei wx1 în scopul creării unor hibrizi de porumb Nivelul producţiei de boabe este determinat necu un conţinut înalt de amilopectină în bob. mijlocit de genotipul combinaţiei hibride. Astfel, În vederea ameliorării proprietăţilor fi zice ale au fost evidenţiaţi unii hibrizi o2su2 care nu se de- endospermului opaque-2 a fost creată o serie de linii osebesc semnifi cativ de omologii cu endospermul – analoage o2wx1. Endospermul formelor dublu re- obişnuit. După conţinutul de lizină din bob, hibrizii cesive o2wx1 fenotipic diferă puţin de endospermul o2su2 nu se deosebesc de analogii o2, fi ind în une- condiţionat de genele o2 şi wx1, fi ind intermediar,

nr.4(11), decembrie 2008 - 69 Akademos

opac-ceros. Boabele formelor o2wx au o densitate accelerarea şi corectarea procesului de ameliorare a egală cu cea a formelor de porumb comun, fi ind însă calităţii porumbului, se acordă o atenţie deosebită inferioare în ceea ce priveşte masa lor. aplicării şi perfecţionării unor metode netradiţiona- Cercetările efectuate au demonstrat că hibrizii le, printre care menţionăm: o2wx1 au producţie de boabe mai scăzută în compa- - metoda marcării purităţii genetice a liniilor şi raţie cu omologii normali sau cei mutanţi, creaţi pe aprecierea nivelului de hibridare a seminţelor hibri- baza uneia din genele de structură a endospermului de de porumb F1 cu ajutorul moleculelor proteice; (o2 sau wx1). Am constatat că producţia de boabe a - obţinerea unor forme genetice noi de porumb hibrizilor o2wx1 depinde, în mare măsură, de genoti- prin variabilitatea somaclonală. pul combinaţiei hibride. Nu s-au observat diferenţe În legătură cu aceasta, a fost necesar să dispu- în privinţa conţinutului de proteină, ulei şi amidon nem de o informaţie mai detaliată şi sistematică din bob, între hibrizii o wx şi analogii lor mutanţi şi 2 privind acţiunea genelor structurii endospermului normali (18). o2, su2, wx1 – la nivelul moleculelor proteice şi în A fost pus în evidenţă faptul că în urma interac- cultura in vitro. ţiunii genelor o şi wx se păstrează efectul biochi- 2 1 În această ordine de idei, pentru prima dată a mic specifi c pentru fi ecare genă în parte. Aşa cum fost efectuat, în aspect comparativ, un studiu siste- era de aşteptat, boabele hibrizilor o wx şi wx faţă 2 1 1 matic al acţiunii genelor o , su şi wx asupra: a) de omologii o şi normali se deosebesc printr-un 2 2, 1 2 polimorfi smului complexului zeinic al endospermu- conţinut sporit de amilopectină în amidon, care se lui; b) conţinutului de aminoacizi liberi în embrionii apropie de 100%. S-a stabilit că boabele hibrizilor imaturi de porumb în momentul inoculării acestora o2wx1, în comparaţie cu boabele hibrizilor o2, wx1 şi normali, se deosebesc printr-o valoare nutritivă în cultura in vitro; c) parametrilor morfogenezei la superioară, având un coefi cient sporit de utilizare a etapele iniţiale în embriocultura porumbului (20). proteinelor în nutriţia animalelor (19). Au fost puse în evidenţă posibilităţile metodo- Ţinând cont de importanţa porumbului amilo- logice ale markerilor proteici în identifi carea efec- pectinic pentru industria alimentară, farmaceutică şi tului direct şi pleotropic al genelor o2,su2 şi wx1, al ca furaj în zootehnie, în paralel cu studiul formelor dozelor acestor gene, precum şi în depistarea rolului genomului formei materne în expresia genelor re- dublu-recesive o2wx1, în cadrul unui program special a fost creată o colecţie de linii-analoage şi linii con- spective la combinaţiile hibride de porumb. sangvinizate noi, în genotipul cărora a fost încorpora- Concluzii tă gena wx1, în scopul sintezei unor hibrizi de porumb cu un conţinut sporit de amilopectină în bob. • Specia Zea mays L. cuprinde o imensă di- S-a constatat că atât liniile, cât şi hibrizii obţi- versitate genetică care oferă mari posibilităţi de a nuţi pe baza acestei mutaţii, se deosebesc printr-un depista valoroase surse genetice şi noi combinaţii conţinut maxim de amilopectină în amidonul din de gene pentru ameliorarea calităţii bobului. endosperm (circa 100%), faţă de formele obişnuite • Prin folosirea efectului biochimic al muta- care conţin în amidonul endospermului aproxima- ţiilor o2, su2, wx1 valoarea nutritivă a bobului de po- tiv 75% amilopectină şi 25% amiloză. Hibrizii cu rumb poate fi considerabil îmbunătăţită. endospermul ceros sunt inferiori celor cu endos- • Crearea hibrizilor o2 bogaţi în lizină şi pro- permul normal după volumul şi masa a 1000 boabe teină şi cu o producţie de boabe similară cu cea a şi respectiv după recolta de boabe la un hectar. Cu hibrizilor de porumb comun este o realitate. toate acestea, în procesul de testare a combinaţiilor • Unele caractere nedorite, moştenite de hi- hibride au fost evidenţiaţi unii hibrizi wx cu o înal- 1 brizii o , fi ind condiţionate de structura făinoasă a tă capacitate de producţie. Astfel, hibrizii Chişinău 2 endospermului, pot fi înlăturate prin selecţia pentru 297 wx1 şi Chişinău 333 wx1 au fost omologaţi în Republica Moldova respectiv, în anii 2000 şi 2007. genele modifi catoare ale consistenţei făinoase sau prin folosirea interacţiunii genelor, la nivelul recesi-

Expresia genelor structurii endospermului velor duble o2 su2, o2wx1 şi altele.

de porumb la nivelul moleculelor proteice • Gena waxy1, care determină un conţinut şi în embriocultură maxim de amilopectină în amidon, poate ﬁ folosită În cercetările noastre din ultimii ani, efectuate în în ameliorarea calităţii bobului atât singură, cât şi colaborare cu Galina Comarov, A. Rotaru, D. Zgar- în combinaţie cu alte gene ale structurii endosper- dan, pentru soluţionarea unor astfel de probleme ca mului.

70 - nr. 4(11), decembrie 2008 ŞtiinGeneticţă şi educaă ţie

Bibliografi e нии сельскохозяйственных животных. Харьков, 1973, 1. Dudley J.W., Lambert R.J. Genetic variability after с.38-39. 65 generations of selection in Illinois high oil, low oil, 13. Nelson O.E. Opaque-2, fl oury-2 and high protein high protein and low protein grains of Zea mays L. – maize. - Proc. High Lysine Corn. Conf., Purdue Univ., Crop. Sci., 1969, 9, 2, p.179-181. 1966, p.21-22. 2. Коварский А.Е., Пукалов Б.П. Повышение 14. Палий А.Ф., Цыганаш Д.А. Оценка комбинаци- белковости кукурузы методом селекции. - Вестник онной способности высокобелковых опейк-2 линии с.-х. науки, 1961, 10, с.18-27. кукурузы. —Известия АН МССР.Сер.биол.ихим. 3. Mertz E.T., Bates L.S., Nelson O.E. Mutant genes that наук,1983, №1, с.26-31 changes protein composition and increases lysine content 15. Палий А.Ф., Ротарь А.И.Влияниегенов-моди- of maize endosperm. – Science, 1964, 145, p.279-280. фикаторов на физические и биохимическиесвойства 4. Nelson O.E., Mertz E.T., Bates L.S. Second mutant зерна опейковой кукурузы. — Известия АН МССР. gene affecting the amino acid pattern of maize endos- Сер. биол. и хим. наук,1982, № 4, с. 36—39. perm proteins. – Science, 1965, 150, p.1469-1470. 16. Палий А.Ф., Цыганаш В.И., Ротарь А.И.Получение 5. Палий А.Ф., Мику В.Е., Чалык. Т.С. Новыеисто и изучение двойного эндоспермового мутанта o2su2 у чникивысоколизиново кукурузы. Москва, Ге- йкукурузы.—Цитоло- нетика, 1980, т. 16, № 2, гияигенетика, 1972, т. с. 364—366. 6, № 3, с. 263—265 17. Палий А.Ф., Цыга- 6. Палий А.Ф. Новый наш В.И., Ротарь А.И. комплементарный ген Селекционно-биохи- cfl , изменяющий про- 2 мическая оценка высо- явление рецессивного колизиновых гибридов аллеля fl у кукурузы. 2 типа osu . — Там же, — Генетика, 1975, т. 2 2 с, 48—49. 11, № 9, с. 5—7. 18. Цыганаш В.И., Па- 7. Палий А.Ф., Ро- лий А.Ф., Цыганаш Д. тарь А.И. Влияние А., Бах Бубакар. Вы- комплементарного ведение селекционно- гена cfl 2 при взаимо- действии с рецессив- генетическая оценка двойного мутанта o2wx ным аллелем fl 2 на вес зерна и качество белка у кукурузы (Науч. мате- кукурузы. — Генети- риалы IV съезда гене- Valentina Rusu-Ciobanu. Compoziţie ornamentală. тиков и селекционеров ка, 1979, т.15, № 3, с. 1975-1976. Culori acrilice pe pânză. 478—481. Молдовы) Кишинев, 8. Mertz E.T., Veron O.A., Bates L.S., Nelson O.E. Штиинца. 1992 С. 227-229. Growth of rats fed on opaque-2 maze. – Science, 1965, 19. Ţiganaş V.I., Palii A.F., Tiganaş D.A., Belousov

148, p.1741-1742. A.A. Inﬂ uenţa mutaţiei su2 şi recombinaţiei su2o2asupra 9. Pickett R.A. Opaque-2 corn in swine nutrition. – Proc. valorii nutritive a boabelor de porumb. Tezele conferinţei High Lysine Corn. Conf., Purdue Univ., 1966, p.19-22. ştiinţiﬁ ce jubiliare internaţionale a staţiunilor didactico- 10. Хаджинов М.И., Будная М.В., Потехин С.А. и experimentale ale Universităţii Agrare de Stat din Mol- др. Кукуруза опейк-2 в рационах поросят - отъемы- dova. “Realizări, programe, perspective”. Chişinău 1995, шей. - Доклады ВАСХНИЛ, 1970, 4, с.27-31. P. 42-43. 11. Bressani R. Protein quality of opaque-2 maize in 20. Comarov Galina, Zgardan D., Rotari A., Palii children nutrition. - Proc. High Lysine Corn. Conf., Pur- A.Rolul aminoacizilor liberi în expresia genelor struc- due Univ., 1966, p.34-39. turii endospermului asupra reacţiei morfogenetice a 12. Коварский В.А., Чалык. Т.С., Палий А.Ф. Ис- embrionilor imaturi de porumb // Cercetări de genetică пользование высоколизиновой кукурузы при ин- vegetală şi animală, Vol.VIII, S.C. AGRIS - Redacţia тенсивном выращивании и откорме свиней. - В сб.: Использование высоколизиновой кукурузы в кормле- revistelor agricole S.A. Fundulea, 2004, p.97-103.

nr.4(11), decembrie 2008 - 71 Akademos

IMPORTANŢA marfă din cele 123 mii suprafaţă totală şi cca 35 mii ha vii pe loturile de lângă case şi sate, ulti- STUDIILOR mele servind drept surse de materie primă pentru vinuri de uz intern fără dreptul de comercializare. UVOLOGICE Din cele 103 mii ha viţă de vie peste 10% sunt ocu- pate cu soiuri de masă de provenienţă europeană ÎN OMOLOGAREA (Chaselass, Muscat de Hamburg, Cardinal ş.a.), precum şi din selecţia intraspecifi că (Vitis vinifera SOIURILOR DE VIŢĂ x Vitis rotundifolia, sau cu Vitis amurenzis, sau cu Vitis Labrusca ş.a.), cum sunt soiurile Moldova, DE VIE Codreanca, Muscat de Bugeac ş.a. În acest context constatăm că raportul general al varietăţilor Vitis vinifi era la cele din selecţia intraspecifi că în Repu- Acad. Boris GAINA, blica Moldova alcătuieşte astăzi 80% şi respectiv Institutul Naţional pentru viticultură 20%. Acest raport permite diversifi carea producţi- şi vinifi caţie ei vitivinicole şi sporirea rezistenţei acestei culturi importante a economiei naţionale în anii cu epifi - THE IMPORTANCE OF THE UVOLOGY totii sau cu ierni reci, geroase. STUDY IN HOMOLOGATION OF THE WINE Viitorul sortimentului viticol al Moldovei tre- SORTS buie argumentat în baza cercetărilor uvologice The results of The study of new uvololgy sorts profunde care ne-ar permite să cultivăm varietăţi with a high resistance at the biotical and no biotical competitive pe pieţele de desfacere a strugurilor de factors of the environment, as well as to the new masă şi a produselor obţinute din ele prin procesa- clons from the European countries selection allow us re industrială (vinuri, distilate, sucuri, concentrate, to choose on the base of the scientifi c and practical conserve). arguments. The uvological studies implemented in Republic of Moldova notes a responsible attitude of Printre caracteristicile uvologice importante the projects participants of new massif of vine given ale soiurilor de masă, incluse actualmente în mo- agro-biological and oenological characteristics of the delul ideal al soiului, se numără: aspectul impeca- proposed races in to creation of new massif. The physic- bil, miez crocant, gust armonios, peliculă subţire chemical signs of certain important components how şi comestibilă, absenţa seminţelor, rezistenţă la is the concentration of 3,5 diglicozides of malvidol, metilantranilat and others, correspond to the European atacul fungilor, transportabilitate înaltă, păstrare Union law, and so technological to the global vine îndelungată ş.a. Se cer arome de muscat sau cu o growing market exigency. fructuozitate exprimată, cu nuanţe de citron, fl ori, caramele.[2] Sortimentul varietăţilor viţei de vie legalizat şi Gustul bobiţelor trebuie să fi e echilibrat în ra- ofi cializat actualmente în Republica Moldova in- portul aciditate – dulceaţă (concentraţia zăharu- clude 80 de soiuri, 21 dintre care de masă (consum rilor) – astringenţă, cu o crocanţă plăcută şi care în stare proaspătă) cu boabe albe, 8 soiuri de masă corespunde exigenţelor sub aspect uvologic. O cu boabe negre. Graţie rezultatelor studiilor gene- importanţă deosebită capătă astăzi culorile galben- tice realizate în Moldova pe parcursul ultimilor aurie şi roze ale boabelor, alături de cele roşii - ro- decenii în sortiment au fost incluse 6 soiuri apire- die şi violete-vişinii larg răspândite. ne, foarte apreciate de consumatori pentru calită- Printre exigenţele de ordin biochimic, în sucul ţile înalte comestibile (fără seminţe, crocante, de boabelor se cere un raport fructoză-glucoză de 1,1- culori atrăgătoare, transportabile etc.) [1] Nu este 1,3, favorizând creşterea concentraţiei fructozei mai sărac şi sortimentul varietăţilor pentru vinuri, faţă de cea a glucozei, lucru important în alimenta- distilate, sucuri şi concentrate, din acest grup 27 ţia bolnavilor cu afecţiuni metabolice (diabet zaha- sunt cu boabe albe, 8 de culoare neagră. În planta- rat ş.a.). Sunt foarte apreciate realizările savanţilor ţii se cultivă şi 10 soiuri cu destinaţii mixte (con- care obţin varietăţi de viţă de vie cu un raport de sum curent, pregătirea conservelor, a sucurilot şi a 1,0-1,4 dintre acidul tartric şi acidul malic. Acest vinurilor). fapt permite a avea o aciditate armonioasă graţie La fi nele anului 2008, în ţară avem 103 mii ha acidului tartric, comparativ cu acea acută provoca- de viţă de vie pe rod pentru producţie de struguri tă de conţinutul sporit al acidului malic.

72 - nr. 4(11), decembrie 2008 HorticulturŞtiină şiţă tehnologii şi educaţ iealimentare

Compuşii fenolici ai sucului şi miezului bo- albă, Guzun, Ialoveni rezistent, Iubileu Iuravel, biţelor soiurilor de masă (în deosebi) sunt slab Leana, Prezentabil, Muscat timpuriu, Codreanca, astrigenţi, afl ându-se într-o armonie perfectă cu Muscat de Bugeac, Osenii Ciornâi, Apereu alb, dulceaţa şi aciditatea sucului; nu se acceptă soiuri Apereu Roz, Kişmiş moldovenesc şi altele. Apre- cu un gust amărui nespecifi c varietăţilor din genul cieri oenologice pozitive au primit sucurile şi vinu- Vitis vinifera, cu o astringenţă ridicată, asemănă- rile din varietăţile noi intraspecifi ce precum Riton, toare gustului porumbrelelor mature. Limite stricte Legenda, Viorica, Alb de Ialoveni, Hibernal –GM, sunt formulate actualmente de savanţii oenologi şi Bianca, Luminiţa, Muscat de Ialoveni, Ovidiopol, uvologi vis-a-vis de conţinutul unui şir întreg de Drujba, Goluboc, Negru de Ialoveni, Bastardo Ma- compuşi biochimici ai sucului bobiţelor [3]: garaci şi altele. • Metilantranilat, mai inferior de 0,2 mg/dm3 . Cercetărilor uvologice, agrotehnice şi oeno- • Hexenal, hexanal şi trans – derivatele lor, mai logice se cer supuse toate 161 de clone ale 21 de jos de 0,2 mg/dm3. soiuri clasice din selecţia clonală a Franţei, Italiei • Metanol, produs de către metilestaraza prin şi Germaniei, plantate în Moldova [1], pentru a atacul pectinei metoxilate, nu mai mult de 10 mg/dm3. • 3,5 diglicozid malidol la soiurile pentru vinuri răspunde la necesităţile ramurii vitivinicole: care roşii, mai jos de 15 mg/dm3. din aceste clone sunt performante în condiţiile pe- • Transportarea şi păstrarea strugurilor de masă, do-climaterice ale ţării noastre, pentru care regiuni precum şi culesul şi transportarea soiurilor pentru pro- ele trebuiesc omologate, la care tipuri de vinuri şi cesarea industrială cer ca activitatea o-difenoloxidazei, distilate etc. catalazei, peroxidazei, ascorbatoxidazei şi altor enzime oxidazice din bobiţe să fi e minimum posibilă. În alte În acelaşi timp, nu au fost create plantaţii condiţii se atestă brunifi cări considerabile ale culorii pentru a aprecia uvologic şi oenologic în arealele bobiţelor, sucului din interiorul lor, mustului obţinut noastre viticole aşa soiuri importante pentru indus- prin procesare, conservelor pe bază de struguri albi. tria vinurilor liniştite şi celor efervescente ca Pi- • Evitarea macerării miezului bobiţelor soiurilor not menie, Gammay freau, Muscat alb frontignan, de masă necesită o activitate slabă a fermenţilor C-x, Reisling italian, Sangeoveze, Sirah, Uni blanc şi responsabili de fragmentarea polizaharidelor (pectina, protopectina ş.a.). altele. Printre problemele vitale ale uvologiei contem- Soiurile georgiene Rkaţiteli şi Saperavi, culti- porane menţionăm necesitatea devirozării şi puri- vate în masive industriale în Moldova şi care stau fi cării de bacterii, efectuarea selecţiei clonale la la baza producerii multor vinuri de calitate superi- varietăţile autohtone de viţă de vie Feteasca albă, oară, la fel necesită examinarea prin prisma lucră- Feteasca regală, Rara neagră şi Coarna neagră pe rilor de trecere în categorii biologice înalte pentru a înfi inţa plantaţii – mamă (prebază şi bază), pre- care, din fericire, le mai avem în mici plantaţii. Au cum şi a celor de producţie – marfă (certifi cat şi rămas practic nestudiate în spaţiul dintre Nistru standard). şi Prut din punct de vedere fi ziologic, uvologic şi Realizarea cu succes a studiilor uvologice este oenologic câteva varietăţi de pe acest areal vitivi- posibilă prin crearea de clustere de cercetare şi nicol al Republicii Moldova, precum Feteasca re- transfer tehnologic, într-o strânsă colaborare a sa- gală, Feteasca neagră, Plavai, Codru (Codrinschii), vanţilor din ţară şi de peste hotare (România, Fran- Negru de Căuşeni, Copceac, Negru de Akerman ţa, Italia, Germania, Ungaria, Ucraina, Rusia ş.a.) (Akermanskii ciornâi) ş.a. în cadrul proiectelor internaţionale şi naţionale. Studiile uvologice şi oenologice ale soiurilor Rezultatele acestor studii complexe vor servi drept noi din selecţia intraspecifi că ne atestă o largă per- bază ştiinţifi co-practică în omologarea argumenta- spectivă în utilizarea lor la producerea strugurilor tă a soiurilor de viţă de vie în Republica Moldova. de masă, a sucurilor, concentratelor şi vinurilor ecologice nepoluate. Însă pentru a le multiplica Bibliografi e pe scară industrială aceste varietăţi necesită ace- 1.Registrul soiurilor de plante al Republicii Moldo- va. Ediţie ofi cială. Chişinău, 2008, pag.67-76 laşi procedeu de aducere prin selecţia clonală, prin 2.Pomohaci N., Sîrghi C., Stoian V. ş.a. Prelucrarea divizarea şi curăţirea de bacterii la înalte catego- strugurilor şi producerea vinurilor. Oenologie , Vol.1, pag rii biologice: de prebază, de bază (pentru crearea 67-105 plantaţiilor - mamă), certifi cat şi standard (pentru 3.B.Gaina, J.L. Puech, Gh. Savin şi al. Uvologia şi Oenologie, tip. AŞM, Chişinău, 2006, pag. 15-186. înfi inţarea plantaţiilor de struguri – marfă. 4.Гаина Б.С. Энология и Биотехнология продуктов Printre soiurile noi de masă apreciate sunt Mol- переработки винограда. Кишинев, изд. «Штиинца», dova, Alb de Suruceni, Augustovschi, Frumoasa 1990, стр. 14-39.

nr.4(11), decembrie 2008 - 73 Akademos

МОЛДАВСКИЕ, К востоку от устья Дуная на территории сов- ременной Молдовы в раскопках обнаружены амфоры, подтверждающие существование тор- УКРАИНСКИЕ говли вином между местным населением, гре- ками и римлянами. Римляне, также как и греки, И РОССИЙСКИЕ использовали амфоры для хранения и транспор- тировки вина. Начиная с конца XII-го столетия, ВИНА: ПРОШЛОЕ, когда образовалось княжество Молдова, виног- радарство стало главной отраслью экономики. НАСТОЯЩЕЕ И После того как дочь молдавского Господаря Стефана Великого и Святого, княжна Елена, со- БУДУЩЕЕ четалась браком с сыном Ивана III, а сын Стефа- на Великого женился на дочери Богдана Хмель- Председатель Союза Производителей и ницкого, молдавские купцы получили ряд льгот и торговля вином между Молдовой, Россией и Экспортеров Молдавских Вин, Украиной заметно оживилась. Потребителями член корреспондент молдавских вин, особенно красных, были мо- Академии наук Молдовы КОЗУБ Г.И. настыри и церкви. В 1812 году Молдова вошла в состав Российской империи. Вино нашло об- ширный сбыт на необъятных просторах России. MOLDOVAN, UKRAINIAN AND RUSSIAN О бурном развитии виноградарства и виноделия WINES: THE PAST, THE PRESENT AND THE в этот период говорят цифры: в 1900 г. было про- FUTURE изведено 15 млн. ведер вина (т.е. 15 млн. дал), из них продано в Россию и Украину 10 млн. ве- From 20 famous European wine micro-zones, дер вина (т.е. 10 млн. дал). В то время Молдова which are situated from Atlantic to Ural, 8 are situated занимала первое место по производству вина в in Moldova. Moldova is a winery country with a России (50% всех производимых вин). well deﬁ ned marketing, the production of whom is Молдавские вина всегда пользовались спро- exported in 50 countries on all known markets: EU, сом на украинском и российском рынках. Укра- North America, CIS, China, Baltic Countries, Japan etc. But Russian market is for a long time the most инцам и россиянам по вкусу качество молдавс- important for Moldovan wine – 60% of all wine that ких вин, которые имеют много общего с их вина- are consumed in Russia are from Moldova. Following ми. Почвенно-климатические условия Молдовы the motto “If you entered the market, do everything to и лучших украинских (одесской, херсонской, ни- remain there”, the author is sure that new Moldovan колаевской областей) и российских зон - Красно- wines will always be present on CIS market, Ukraine дара и Ставрополья, схожи. Культивируются, в and Russia included. основном, одни и те же сорта винограда, приме- няется одна и та же технология. Всегда Рислинг, Отдаем должное прошлому, оцениваем Алиготе, Каберне, шампанское, приготовленное настоящее, творим будущее из сортов Шардоне и Пино, были высокого ка- чества, как и Каберне-Чумай, Романешты - тип Прошлое Бордо, Пуркарские вина, Рислинг Рашково, Кри- Виноградарство и виноделие Молдовы сво- ковское Шампанское и другие. ими корнями уходят в далекое прошлое. В IV-м О качестве молдавских вин в далекие вре- тысячелетии д.н.э. племена трипольцев, насе- мена можно судить по тому факту что, когда в лявшие эту территорию, несомненно, умели XIX-м веке виноградники Франции были унич- готовить виноградное вино. В древние време- тожены филлоксерой, из Молдовы (ныне село на, когда большинство народов воевали в целях Шабо Одесской области) завозились белые ви- обогащения, виноград-вино, золото и женщины номатериалы и использовались для производс- являлись причиной нашествия одних народов на тва лучшего французского шампанского. другие. В связи с этим интересен исторический На протяжении веков виноградарство и ви- факт, когда император Дакии Буребиста, за 170 ноделие Молдовы прошли различные этапы в лет до нашей эры, выкорчевал все виноградни- своем развитии. Можно утверждать, что в пери- ки, чтобы спасти свой народ от нашествия ино- од так называемого «застоя» были достигнуты земцев. И лишь в 70-годы нашей эры император наилучшие результаты. Площадь виноградных Дакии Децебал восстановил виноградники. насаждений достигала 260 тыс. га, что состав-

74 - nr. 4(11), decembrie 2008 HorticulturŞtiină şiţă tehnologii şi educaţ iealimentare

ляло 30% площадей бывшего СССР, ежегодно особо подчеркнуть производство винодельчес- перерабатывалось свыше 1 млн. тонн винограда. кой продукции для потребления в экстремаль- Объемы производимых виноматериалов и конь- ных условиях. Молдова - единственная страна яка составляли 25-30% объема бывшего СССР. в мире, которая производит продукцию для кос- Вино предназначено для человека и по всей монавтов и подводников. Называется это вино жизни оно будет сопровождать его. Естественно, «Сэнэтате» («Здоровье»), в последнее время что самое главное требование к вину - его качес- выпускается под названием «Космическое». Его тво. Мы постараемся показать на конкретных авторами являются космонавт Георгий Гречко, примерах, что подтверждает высокое качество ученые Георгий Козуб и Евгения Обухова. Кста- молдавских вин на протяжении веков. ти, оригинал этикетки разработан космонавтом Как было уже упомянуто, Франция использо- Евгением Леоновым. вала молдавские виноматериалы для производс- Основоположник и родной отец русского ви- тва своего шампанского. Кстати, о шампанском. ноградарства и виноделия, князь Лев Голицын, Вряд ли кто из вас станет отрицать, что шам- всю свою жизнь и средства отдал развитию этих панское является самым лучшим продуктом, отраслей. В преклонном возрасте, не распола- приготовленным из винограда. Его изобретение гая достаточными средствами для содержания соизмеримо, пожалуй, с созданием технологии своего имения в Новом Свете (виноградников, выпечки хлеба и изобретением колеса. Леген- завода, уникальной коллекции), он обратился к да гласит, что Наполеон Бонапарт, когда шел на русскому царю Николаю II и подарил ему без- войну, всегда брал с собой шампанское и побеж- возмездно свое имение. дал. Только дважды он отдал предпочтение пиву В Молдове произошло другое: отдавая пред- и проиграл сражения: под Москвой и на Ватер- почтение прекрасным красным винам, царская лоо. Хорошо известно, что для производства на- семья купила землю в Молдове, создала свое стоящего классического шампанского использу- имение «Романешты», где и по сегодняшний ются сорта винограда Шардоне и группа Пино. день производятся красные вина типа «Бор- Площади этих сортов во Франции составляют до». Микрозона «Романешты», наряду с таки- около 30 тыс. га. В Молдавии их больше и они ми микрозонами по производству красных вин, все время будут расти. как «Чумай», «Пуркары», «Кагул», «Тараклия», В бывшем СССР каждая вторая бутыл- «Плешень» и др., славятся во всем мире своим ка шампанского изготовлялась из молдавских высоким качеством. виноматериалов. На территории СНГ есть не- Легенда, придуманная руководителями за- сколько уникальных заводов, где производится стойного периода, гласит: «Коньяк - партийный настоящее шампанское традиционным мето- напиток». Чтобы не вдаваться в подробности, дом. Это Абрау-Дюрсо в России, Новый Свет и отмечу, что молдавский коньяк «Белый Аист» по Артемовск в Украине, Крикова в Молдове. праву стал брэндом стран СНГ. Таковы лишь от- Француз Дон-Переньон изобрел белое шам- дельные эпизоды, подтверждающие возможнос- панское. Со временем потребителям пришлось ти Молдовы производить высококачественную по вкусу и красное шампанское. Его технология винодельческую продукцию. была разработана в России в станице Цимлянс- кая и известна как «производство цимлянского Настоящее игристого вина старо-казачьим способом». Чтобы приготовить вино, говорят специа- Красное игристое вино (красное шампанс- листы, «как минимум нужно иметь виноград», кое) начало поставляться в Германию под назва- причем хороший. нием Крым (крымское игристое). Правда, техно- Молдова расположена в зоне наиболее бла- логия была несколько усовершенствована. Вы- гоприятных природных условиях. А именно рабатывали его и поставляли в Германию (объем между 25 и 30 градусами восточной долготы продаж доходил до 3-4 млн. бутылок в год) на и 45-48 градусов северной широты, почва рав- винзаводах в Новом Свете и Артемовске (Украи- нинно - холмистая, средняя высота над уровнем на), на Кишиневском шампанкомбинате. моря 190 м, почвы черноземные обыкновенные В мире особое место занимают ароматизиро- 75%, серые и бурые лесные. Расположена между ванные вина. Много лет подряд, ведущие пози- двумя реками: Днестр - 1352 км, и Прут 989 км. ции занимают итальянские Мартини и Чинзано. Климат умеренно континентальный с короткой «Букет Молдавии» по праву вписывается в этот теплой зимой и жарким летом. Количество ат- ряд, и всегда пользовался повышенным спросом мосферных осадков 450-550 мм. Расстояние от у россиян. Говоря об этой категории вин, следует центральных Карпат до границы на западе 170

nr.4(11), decembrie 2008 - 75 Akademos

км, от Черного Моря до границы на юге - 70 км. в дубовых емкостях. Для хранения вин широко Из 20-ти знаменитых винодельческих микро- используются крупные емкости из нержаве- зон Европы, расположенных от Атлантического ющей стали. Розлив вин холодным способом Океана до Урала, 8 находятся в Молдове. В Мол- производится только на автоматических линиях дове культивируются самые элитные сорта ви- французского, итальянского и немецкого произ- нограда: белые Шардоне, Совиньон Блан, груп- водства. Заводские лаборатории оснащены обо- па Пино (белое, гри, менье), Траминер, Рислинг рудованием, позволяющим оперативно и точно рейнский, Мускат, Алиготе, Фетяска, Ркацители определять состав и качество вина. Кстати, эти и др., красные Каберне, Мерло, Пино–Нуар, Са- лаборатории аккредитованы «Ростестом». перави. В настоящее время их площадь состав- Все это позволяет вырабатывать высокока- ляет около 140 тыс. га., соотношение белых/ чественные вина, удовлетворяющие спрос ук- красных 60/40. К примеру, площадь сортов Шар- раинских и российских покупателей разных ка- доне и группы Пино - 40 тыс. га, больше чем в тегорий. Наши брэнды - коньяк «Белый Аист», зоне производства шампанского во Франции. У вина «Букет Молдавии», «Душа Монаха», «Пур- нас вырабатываются натуральные белые и крас- карские вина» - пользуются большим спросом ные вина, вина с остаточным сахаром, шампан- на рынках Украины и России. На международ- ское, коньяки, Херес, Мадера, Марсала, брэнди ных конкурсах молдавские вина награждены бо- и даже водка. лее 400 медалями разного достоинства. Особен- На сегодняшний день 99% площадей виног- но ценны золотая медаль «Каберне» (Тараклия) радников являются частными. В основу техно- на конкурсе в Бордо в 1994 г, серебряная медаль логии производства винодельческой продукции Шардоне и Мерло (Акорекс) на мировых специ- положены лучшие достижения науки и практики ализированных конкурсах во Франции, золотая Италии, Франции, Германии, России, Австралии медаль вина «Черный доктор» (лучшее молдав- и других стран. 20 частных предприятий, среди ское) и золотая медаль «Трандафирул Молдо- которых «ДК Интертрейд», «Империал вин», вей» Милештий Мичь (лучшие выдержанные «Акорекс Вайн Холдинг», «Винэрия Боставан», вина) на конкурсе «Интернациональные вина» «Лион Гри», «Салкуца», «Висмос» и др., 4 госу- (г. Москва). Сегодня молдавские вина Шардоне, дарственных: «Крикова», «Барза Албэ», «Миле- Совиньон, Рислинг, Пино-гри, Каберне, Мерло, штий Мичь», «Арома» оснащены современным Пино-франк по качеству не уступают лучшим дробильно-прессовым оборудованием, кизель- мировым винам. гурованными и мембранными фильтрами, ус- тановками для обработки холодом. Брожение Будущее по белому и красному вину осуществляется в В Молдове разработана Государственная установках из нержавеющей стали, температу- программа развития виноградарства и виноде- ра контролируется и регулируется при помощи лия до 2020 года. Ежегодно идет посадка новых компьютеров. виноградников (4-5 тыс. га) безвирусными и без Виноделие - область деятельности, где очень бактериального рака клоновыми привитыми важен аспект авторства, авторитет винодела. Мы саженцами элитных мировых сортов: Шардо- гордимся тем, что у нас работают опытные вы- не, Совиньон Блан, Мускат, Траминер, Рислинг, сококомпетентные специалисты. Широко прак- Ркацители, Алиготе, Фетяска, Пино (белое, гри, тикуется привлечение виноделов из Франции, и менье), Каберне, Мерло, Мальбек, Пино-Ну- Германии, Австралии и Южной Африки, а так- ар. Общая площадь будет составлять 100 тыс.га. же стажировка молдавских специалистов в этих Таким образом, постепенно произойдет полное странах. обновление виноградных плантаций. Сохраняются старые традиции, широко при- Общий объем выращенного винограда со- меняются новые технологические процессы, ставит 800 - 900 тыс. тонн и будет выработано использование селекционных сухих дрожжей и около 40 млн. декалитров виноматериалов. Об- ферментов, длительное брожение сусла по бело- работка виноградников и их защита от вредите- му при низких температурах, брожение на мезге лей и болезней будет осуществляться самыми для красных сортов в ультрасовременных уста- современными приемами и средствами. Часть новках с регулированием температуры и дли- плантаций будут орошаться капельным методом. тельности процесса. Сохранятся старые традиции и будут внедряться Современный способ проведения яблочно- современные технологии, самое прогрессивное молочного брожения все больше находит приме- оборудование и методы новейшего контроля ка- нение. Созревание элитных вин осуществляется чества продукции. Главной заботой остается ра- бота по постоянному улучшению качества. 76 - nr. 4(11), decembrie 2008 HorticulturŞtiină şiţă tehnologii şi educaţ iealimentare

Сегодня эпоха брэндов. У Молдовы есть После запрета в 2006 году поставки молдавс- свои брэнды: коньяк «Белый аист», шампанс- ких вин на Российский рынок, проведена огром- кое «Крикова», вина: «Душа монаха», «Негру ная работа по продаже молдавских вин на дру- де Пуркарь», «Пино-гри» и др. и супер-брэнд гих рынках. Значительно увеличились поставки - бальзам «Космический». Работа по созданию вин в Украину, Польшу, Румынию, Германию, брэндов будет продолжаться. Однако главней- Чехию, страны Балтии, Казахстан и даже в США шим является создание брэнда страны - «Новые и Китай. В целом на названных рынках продано вина Молдовы». примерно 25-30% общего объема производства. Молдова - винодельческая страна с четко вы- Но объемы, которые реализовывались ранее в строенным маркетингом, продукция которой эк- России, не могли быть покрыты. спортируется более чем в 50 стран мира на всех Очень целенаправленно работают виноделы престижных рынках: ЕС, Северной Америки, по увеличению продаж на внутренний рынок, СНГ, Китая, Страны Балтии, Японии и др. Од- который может достичь примерно 30% общего нако российский рынок испокон веков был и по- объема производства, за счет уменьшения про- изводства и продажи водки. Межведомственные ныне остается главным для молдавских вин - в комиссии, (виноделы, работники Госстандарта) объеме всех потребляемых в России вин до 2006 провели тотальную проверку всех предприятий. г. они составляли до 60%. Разработана единая торговая марка качества, Следуя девизу: «Вошел на рынок - сделай которая содержит информацию о марке и качес- все возможное, чтобы там удержаться», мы уве- тва вина, производителе и импортере. Создан рены, что новые молдавские вина будут всегда единый Государственный регистр по контролю присутствовать на рынке СНГ, в т.ч. Украины и производства и оборота алкогольной продукции. России. Организован национальный центр по определе- К сожалению, сегодня тревожит фальсифи- нию качества и сертификации винодельческой кация вин. Что, на наш взгляд, нужно сделать продукции. для пресечения фальсификации? Чрезвычайно важно поднять имидж не толь- Во-первых, чтобы никто не покупал фаль- ко вина, но страны в целом. После запрета пос- сифицированную продукцию, необходимо по- тавки молдавского вина на рынок России очень высить благосостояние населения. Проводить вырос интерес СМИ мира к создавшейся ситуа- широкую просветительную работу с потреби- ции. Несомненно, это способствовало поднятию телями под девизом «Давайте потратим лишний имиджа Молдовы. рубль на покупку качественного вина. СОХРА- Мы еще раз осознали, что Российский рынок НИМ НАШЕ ЗДОРОВЬЕ». для нас остается главным. Сегодня на этом рынке Во-вторых, следует совместно с российс- хорошо утвердились вина Франции, Италии, Ис- кими и украинскими коллегами, разрабатывать пании, Чили, Аргентины и других стран. Вроде программы поднятия престижа молдавских вин свободных мест нет? И все же исследования по- и их продвижения на рынке. Создать брэнд «Но- казывают, что молдавские вина могут вернуться вые вина Молдовы». на Российский рынок. Одними из главных усло- В-третьих, главным девизом молдавских ви- вий остаются ассортимент и качество. ноделов должно стать «Постоянное повышение Россия - страна, которая исторически упот- качества винодельческой продукции». ребляла крепкие напитки и в первую очередь - водку. В последнее время в России проводится В-четвертых, сегодня покупателю очень работа по постепенному переходу от водки к трудно отличить настоящую продукцию от фаль- менее крепким напиткам. Конечно, употребле- сифицированной. Поэтому нужны очень доступ- ние натуральных столовых сухих, полусладких, ные и эффективные способы защиты качества. а также марочных вин, было, есть и будет. Ибо К примеру, этикетка имеет степень защиты по- главный потребитель этих вин, в основном, жен- добно той, что на деньгах, которая легко чита- щины. ется покупателем. Нужен закон, предусматрива- Мужчин можно постепенно вернуть к упот- ющий ответственность за фальсификацию вина, реблению менее крепких напитков. Говорю вер- как и за фальсификацию денег. нуть, ибо у нас был хороший опыт продажи на Сегодня мы по праву можем говорить о ты- рынок крепких вин типа Портвейн, который сячелетних традициях продажи молдавских вин пользовался большим спросом. У нас есть раз- на рынках мира. Уверены, что нас всегда под- работанная технология, позволяющая произво- держат импортеры стран СНГ, а потребителей дить вина этого типа хорошего качества. При постоянно будет радовать встреча с Молдавским взаимовыгодном соотношении качество/цена вином. успех этих вин на рынке гарантирован.

nr.4(11), decembrie 2008 - 77 Akademos

OPTIMIZAREA onină – 40; valin – 50. Cu cât raportul aminoacizilor esenţiali în produsul studiat este mai aproape de COMPOZIŢIEI etalon, cu atât el este mai folositor şi echilibrat după compoziţie [1, 2, 3]. DIN CULTURI Metode cunoscute de apreciere a calităţii proteinei este cea a lui M.Cernicov [4]. Prezenta metodă LEGUMINOASE permite de a calcula scorul de aminoacizi după formula: AA C i *100 ŞI CEREALIERE j etal (1) AAi PENTRU FABRICAREA unde: Ci – scorul de aminoacid i-aminoacid esenţial PRODUSELOR de proteină, %; AAi – conţinutul aminoacidului esenţial în proteina produsului, g/100g proteine; EXTRUDATE etal AAi – conţinutul aminoacidului esenţial în proteina-etalon, g/100g proteine. Doctor în ştiinţe tehnice Valoarea biologică limitată se consideră acea Natalia ŢISLINSCAIA, valoare, scorul căreia are o importanţă minimă. Coeﬁ cientul de distincţie a scorului aminoacizi- director al Institutului de lor (KDSA) se calculează după formula: Tehnologii Alimentare; N Marina PODOGOVA, doctorand; ¦ 'DSA KDSA j 1 (2), Zinaida ROTARENCO, n licenţiată în economie unde: ∆ DSA– diferenţa scorului

'DSA Ci Cmin (3), OPTIMIZATION OF THE COMPOSITION unde: OF VEGETABLE CROPS AND CEREALS FOR C – excesul scorului i-aminoacid esenţial, %; EXTRUDED PRODUCTS PRODUCTION 1 Cmin – scorul minimal de aminoacid esenţial de One of the directions of mixed products producti- proteină cercetat, raportat la etalon; on is the search of the new sources vegetal proteins. n – cantitatea aminoacizilor esenţiali. A promising source of proteins is the chickpea (Cicer arietinum L.) . Mărimea valorii biologice se determină după The obtained mix from chickpea and cor permits to formula: produce extruded products well balanced upon ami- VB 100 KDSA (4) no acid compounds and with a high biological value. Cu cât valoarea KDSA este mai mică, cu atât Fabricarea produselor proteice extrudate de calitatea proteinei este mai înaltă. origine vegetală va genera în Republica Moldova Pentru estimarea valorii biologice a calităţii posibilităţi noi de asigurare a populaţiei cu alimente proteinei în compoziţia năut-porumb este necesar proteice relativ ieftine în baza materiei prime de a cerceta conţinutul proteinei în produsul studiat autohtone. şi conţinutul aminoacizilor [5]. După cum se ştie, conţinutul de proteine în Produsele proteice vegetale, formate dintr-un sin- năut constituie 20,1g/100g şi în porumb, respectiv, gur component, sunt insuﬁ cient echilibrate după com- 10,3g/100g. Conţinutul de aminoacizi esenţiali în poziţia aminoacizilor, de aceea apare necesitatea de a năut şi porumb este prezentat în tabel. crea produse combinate din leguminoase şi cereale. Corelaţia optimă a ingredientelor în amestecuri Conţinutul aminoacizilor esenţiali în năut şi porumb se determină conform indicelui valorii biologice a Aminoacid Conţinutul, g/100g de produs produselor, care este extrem de important la elabo- năut porumb rarea raţiilor alimentare echilibrate. Izoleucină 1,37 0,31 Pentru adulţi drept proteină etalon se acceptă Leucină 1,52 1,28 Lizină 1,54 1,25 scara Comitetului FAO/WHO, experţii cărora con- Fenilalanină+tirosină 1,58 0,84 sideră că un gram de proteină alimentară trebuie să Metionină+cistină 0,63 0,29 conţină aminoacizii esenţiali (mg), cum ar ﬁ : izoleu- Treonină 0,79 0,25 cină 40; leucină – 70; lizină – 55; metionină+cistină Triptofan 0,22 0,07 – 35; fenilalanină+tirosină – 60; triptofan – 10; tre- Valină 0,92 0,42

78 - nr. 4(11), decembrie 2008 HorticulturŞtiină şiţă tehnologii şi educaţ iealimentare

Iniţial, se calculează conţinutul i-aminoacid Valoarea biologică a proteinei la fel esenţial în amestecul bicomponent după formula caracterizează aşa indice important, cum ar ﬁ [6]: raportul dintre cantitatea leucinei şi izoleucinei, care N Aij * X j în etalonul proteinei constituie 1,75. Raportul dintre A (5), cantitatea aminoacizilor de neînlocuit cu justiﬁ carea ¦ P j 1 j intervalului (60/40% - 70/30 %) pentru compoziţia unde: obţinută este prezentat în diagrama 3. A – conţinutul i -aminoacidului esenţial al pro- ij dusului în j -component, i =1÷8, j = 1÷2; ; Diagrama 3 Xj – conţinutul j -componentul produsului în amestec,%; Coeficientul raportului aminoacizilor (leucină/izoleucină)

1,85 Pj – conţinutul proteinei în j-component, 1,80 1,77 1,80 1,75 g/100g; 1,73 1,75 1,71 1,69 1,67 N – numărul de componente. 1,70 1,65 1,63 1,65 1,61 Kl/i 1,59 1,60 Calculul valorii biologice a amestecului din 1,55 năut şi porumb s-a efectuat prin diverse rapoarte 1,50 1,45 procentuale ale ingredientelor produsului cu inter- 60/40. 61/39 62/38 63/37 64/36 65/35 66/34 67/33 68/32 69/31 70/40. valul de 10% (de la 10/90% până la 90/10%), până Raportul componenĠilor(năut/porumb), % la identifi carea valorilor optime ale ingredientelor amestecului. Calculul efectuat a stabilit combinaţia optimă a Conform rezultatelor obţinute în urma cercetări- compoziţiei – năut 62% şi porumb 38%, conform lor efectuate, un interes deosebit îl prezintă compo- raportului etalon de leucină şi izoleucină care, după ziţiile procentuale de la 50/50 până la 90/10 cores- cum se ştie, este 1,75. punzător năutului şi porumbului. Pentru determinarea raportului optim al ingre- Datele obţinute sunt prezentate în diagrama 1. dientelor în amestec, după doi indici caracteristici, Diagrama 1 cum ar fi valoarea biologică a proteinei şi raportul cantităţii de leucină către izoleucină, fusese introdus Valoarea biologică a compoziĠiei coefi cientul de semnifi caţie după valoarea biologică 78,00 77,65 76,74 77,00 a proteinei КSVB, coefi cientul de semnifi caţie după 75,89 76,00 75,19 raportul leucinei către izoleucină К şi coefi cientul

% Sl/i 75,00 74,12 VB, de semnifi caţie al compoziţiei К care combină co- 74,00 SC 73,00 efi cienţii susnumiţi. 72,00 Pentru calcularea coefi cienţilor К şi К (pen- 50/50. 60/40. 70/30. 80/20. 90/10. SVB Sl/i Raportul componenĠilor (năut /porumb),% tru trecere la scara de la 0 la 1) se admit următoare-

le valori de bază: biologică (VBetal) egală cu 100% Din diagrama 1 se poate deduce că o valoare şi raportul leucinei către izoleucină (Кetal.) egal cu biologică sporită a amestecului bicomponent se ob- 1,75. servă în intervalul de la 60/40% până la 70/30%, Coeﬁ cienţii de semniﬁ caţie după valoarea bio- însă pentru o echilibrare mai exactă a compoziţiei logică şi după raportul leucinei şi izoleucinei se cal- din năut şi porumb s-a decis efectuarea analizei în culează după formulele: diapazonul dat cu un interval de 1% (diagrama 2). VBC (6) Ʉ SVB Diagrama 2 VBetal Valoarea biologică a compoziĠiei

77,80 77,71 Ʉ l / iC Ʉ l / iC 77,60 77,65 Ʉ (7) 77,60 77,50 Sl / i 77,38 Ʉ 1,75 77,40 77,28 77,28 l / iE 77,17 77,20 77,06 % 77,00 76,84 În cazul în care raportul leucinei către izoleucină VB, 76,74 76,80 76,60 depăşeşte 1,75 formula (7) va ﬁ prezentată astfel: 76,40 76,20 1,75 60/40. 61/39 62/38 63/37 64/36 65/35 66/34 67/33 68/32 69/31 70/40. Ʉ Sl / i (8) Raportul componenĠilor (năut/porumb),% Ʉ l / iC unde: Analiza sus-menţionată permite de a stabili VBC – valoarea biologică a compoziţiei, %; valoarea biologică maximă a compoziţiei bicom- VB – valoarea biologică egală cu 100%; ponente de năut/porumb 69% şi 31% ﬁ ind cea mai etal Kl/i C – raportul cantităţii aminoacizilor esenţiali echilibrată după conţinutul aminoacizilor. (leucină către izoleucină) în compoziţie; nr.4(11), decembrie 2008 - 79 Akademos

2 2 Кl/iE – raportul cantităţii aminoacizilor esenţiali În acest caz, S y 0,000193,S rem 0,0000516, în proteina etalon egal cu 1,75. respectiv, F=3,75. Coefi cientul de semnifi caţie al compoziţiei După cum se ştie, condiţia în care modelul are amestecului bicomponent КSC în varianta propusă sens se exprimă prin inegalitatea [7]: va fi calculat după formula: F²F T ( f1 , f2 ) (12) Ê SC K SVB * K Sl / i (9) unde: FT – valoarea criteriului tabelar al lui Fi- Rezultatele cercetărilor şi calculelor sunt pre- cher pentru gradul de libertate f1=10, f2=8 la nivelul zentate în diagrama 4. selectat al semnifi caţiei q=5%. Diagrama 4 În acest caz, valoarea criteriului Ficher e stabili- Raportul optimal al componenĠilor tă în tabelul FT=3,32 [7]. Prin urmare, condiţia (12) se respectă şi ecuaţia regresiei are sens, întrucât S 2

e y i 1,000 Ġ şi S 2 se deosebesc nu întâmplător, dar semniﬁ - 0,950 rem cativ. 0,900 0,880 0,871 0,873 0,868 0,865 0,864 0,859 0,855 0,850 0,845 0,840 0,850 Diagrama 5

0,800 Adecvarea modelului matematic

Coeficientul de semnifica de Coeficientul 0,750 0,843 70/30(0,1%) 0,843 60/40. 61/39 62/38 63/37 64/36 65/35 66/34 67/33 68/32 69/31 70/40. Raportul componenĠilor(năut/porumb),% 0,848 69/31(0,25%) 0,846 Metodologia propusă permite de a determina ra- 0,853 68/32(0,44%) 0,849 portul optim al ingredientelor compoziţiei năut şi po- 0,859 67/33(0,73%) 0,853 rumb, care în cazul analizat este egal cu 62% şi 38% 0,864 66/36(0,92%) 0,856 conform indicilor caracteristici, cum ar ﬁ : valoarea 0,869 65/35(1,1%) 0,860 biologică şi raportul cantităţii leucinei şi izoleucinei. 0,874 64/36(1,28%) 0,863

Astfel, a fost analizat şi selectat conţinutul compo- 0,88 63/37(1,58%) 0,866 ziţiei bicomponente care permite de a obţine produse 0,88 62/38(1,18%) 0,870 extrudate cu o valoare biologică sporită, echilibrate după conţinutul aminoacizilor esenţiali. Coefi cientul 0,871 61/39(0,24%) 0,873 de semnifi caţie, obţinut în procesul cercetărilor prin 0,865 60/40 (1,31%) 0,877 metoda analitică, permite determinarea conţinutului ɄS-date experimentale ɄS-date calculate după model optim al compoziţiei din culturi leguminoase şi cere- Diagrama 5 demonstrează că modelul matema- aliere după doi indici caracteristici. tic obţinut este complet adecvat cercetărilor experi- Utilizându-se datele experimentale, a fost con- mentale. struit modelul matematic pentru determinarea coefi - Calculul coefi cientului de semnifi caţie şi mo- cientului de semnifi caţie. La baza calculului ecuaţiei delul matematic propuşi permit de a optimiza se- regresiei au fost incluse metodele teoriei funcţiilor lectarea procentuală a amestecului bicomponent cu aleatoare şi metoda analizei corelative şi regresive. scopul obţinerii produselor alimentare echilibrate. Adaptarea datelor experimentale s-a efectuat prin metoda pătratelor minime. Bibliografi e 1. Позняковский В.М. Гигиенические основы Modelul matematic de determinare a coefi cien- питания, безопасность и экспертиза пищевых tului de semnifi caţie obţinut în ecuaţia dependenţei продуктов.- Новосибирск, Сибирское университетское de raportul procentual al ingredientelor amestecului издательство, 2002.-556с. va fi prezentat astfel: 2. Скурихин И.М, Нечаев А.П. Все о пище с точки зрения химика. –М: Выс.шк. 1991.-288с. (10) Ʉ SC 0,9218 0,0019X 1 0,0019X 2 3. Mitchell H.H. Comparative Nutrition of Man and Domestic Animals. New York, 1964, p.596-604. unde: 4. Черников М.П. О химических методах опре- деления качества пищевых белков/Вопросы питания, Х1 – conţinutul năutului în amestec, %; Х – conţinutul porumbului în amestec, %. 1986, № 1, с.42-44. 2 5. Скурихин И.М., Волгарева М.Н. Химический Controlul privind adecvarea modelului matema- состав пищевых продуктов. Справочные таблицы. tic s-a efectuat după criteriul statistic al lui Ficher. 2 /М.: Агропромиздат, 1987. Ecuaţia are sens, dacă dispersia relativă medie S y 6. Остриков А.Р., Платонов К.В., Соколов И.Ю. 2 depăşeşte mult dispersia remanentă S rem . Criteriul Оптимизация состава поликомпонентной смеси для semnifi caţiei în acest caz va avea aspectul raportului производства экструдированных палочек/Хранение и dispersiei. переработка сельхозсырья, № 12, 2004, с. 52-53. 7. Грачев Ю.П. Математические методы пла- 2 S y нирования экспериментов.-М.: ДеЛи принт, 2005,- F 2 (11) S rem 296с. 80 - nr. 4(11), decembrie 2008 ŞtiinZoologieţă şi educaţie

Diverse feed additives are used in bees nutriti- NEW REMEDIES on for the maintaining of their families and for the productivity increase [7,10]. The products are ex- FOR BEES pensive, contain synthetic amino acids and can be rapidly exposed to the oxidation of proteic and li- 1 2 RUDIC Valery , TODERAS Ion , pidic components that cause bees diarrhea after its GUDUMAC Valentin3, DERJANSCHI consummation and affect the honey quality. Valery2, BULIMAGA Valentina4, The antibiotics, antifungicides and antiviral CHIRIAC Tatiana1, ARCAN Elena4, drugs are used in the eradication of families’ bees’ BOGDAN Valery5, ICHIM Maria6 infections in the exceptional cases. There are some disadvantages of these remedies: synthetic nature, 1 Institute of Microbiology and Biotechnology of the possibility of accumulation in honey and the Academy of Sciences of Moldova, danger of penetration into the human body, lower 2 Institute of Zoology of Academy of Sciences of effectiveness and higher cost [7]. Moldova, Thus the main principles of application of tech- 3 State University of Medicine and Pharmacy of Moldova nological procedures in the apiculture include the 4 Moldova State University, elaboration of the new methods for ensuring and 5 “FICOTEHFARM “LTD, Chisinau, Moldova, promotion of vitality and bees families’ health, pre- 6 Institute of Bioengineering, Biotechnology and vention of infection’s appearance and increasing of Environmental Protection “BIOING”, Bucharest, bees families resistance against it. Romania The aim of the investigation was to elaborate some new sanogenic products for apiculture thro- REMEDII NOI PENTRU ALBINE ugh biotechnological exploration of cyanobacteria Au fost elaborate tehnologii de producere a unor Spirulina platensis biomass. preparate sanogene de o nouă generaţie Apispir şi Sp BioR având ca sursă primară biomasa de Spirulină. Pe Material and Methods lângă efectul stimulator asupra prolifi cităţii, cantităţii şi calităţii produselor apicole, aceste preparate fortifi că The strain of cyanobacteria Spirulina platen- statusul imun, contribuind astfel şi la depăşirea sis CNM-CB-02, from the National Collection of incidenţelor provocate de Colapsul familiilor de albine Non-Pathogenic Microorganisms of the Republic (CCD) of Moldova, Institute of Microbiology and Biotech- nology of the Academy of Sciences of Moldova, is Key words: Spirulina, biotechnologies, feed ad- used as a source for obtaining of BioRSp preparation ditive, remedy, bees. and feed additive Apispir. Spirulina was cultivated in the regime of accumulation, on SP-1 nutritio- Introduction nal medium [8]. Cultivation lasted for 144 hours, The apiculture is an important branch of natio- respecting the cultivation parameters as following: nal economy in the aspect of crops (more than 90) temperature—30ºC, light intensity—3000 lx during pollination and agriculture products obtaining. fi rst 72 hours and respectively - 35ºC, 4000 lx in the In recent years the apiculture suffers because of next 72 hours of the cultivation process. the big lost in production, caused by the infectious The physico-chemical properties and composi- diseases that contribute to the diminishing of fer- tion of BioRSp preparation and feed additive Apis- tility and productivity, increasing the rate of bees’ pir were determined by the methods, described in mortality. Among the most widely spread infectious [2,8]. diseases are: european and american foulbrood, sep- In the experimental investigations BioRSp prepa- ticemia, mycosis and virosis, which conduct to the ration and feed additive Apispir were used accor- bees death [7,11]. ding to the scheme: Starting from 2006 the most actual problem 0,5 ml BioRSp preparation (10mg dry substan- without solution is CCD - Colony Collapse Disor- ce/ml) have been added to 500ml of sucrose syrup der, an anomaly that attains the accidental propor- (1:1) and used as supplement for autumn bees fami- tions, the decreasing of bees family number from lies nutrition. 2,4 million to 900 thousand was registered in USA, 1-2ml Apispir (10mg dry substance/ml) feed ad- disappearing of 10 million in Taiwan, – by 25% in ditive have been added to 1000ml of sucrose syrup Germany, and in some cases the loss was up to 80% (1:1) and used as supplement for spring bees fami- [1,3-6]. lies nutrition. nr.4(11), decembrie 2008 - 81 Akademos

Obtained Results nine, cysteine, glycine and serine, threonine, thrip- The methodology and strategy of our investiga- tophan and valine. tions allow using of Spirulina biomass for obtaining The utilization of BioRSp preparation during au- of two sanogenic products for apiculture – feed ad- tumn nutrition for honey reserves supplementing for Sp ditive Apispir and BioR preparation (Fig.1). bees wintering, provides an activation of physiolo-

Spirulina platensis CNM-CB-02 gical and biochemical processes in the organisms of working bees (Tab.1).

Nutritive medium SP-1 preparation Table 1. Dynamics of some biochemical indices on bees after BioRSp autumn administration (in %).

Spirulina cultivation Variant Biochemical indices Temperature: Chemical 30-35oC; compounds of ALT AST LDH Al. Ph A. Ph T.Pr. pH 8-10; bioelements Before 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 Ilumination: Biomass separation by filtration 3-4 thous.lx supplem. Control (pure 97,8 100,0 102,1 71,6 23,2 77,5 Biomass syrup) BioRSp 126,1 200,0 174,0 93,1 57,1 102,6 The 1-st extraction and centrifugation ALT – alaninaminotransferase (mmol/h.l); AST – aspartataminotranspherase (mmol/h.l); LDH – lactat- aqua-etanolic extract with bioactive Residuum I dehydrogenase (mmol/s.l); Al. Ph. – alkaline phospha- principles content tase (nmol/s.l); A. Ph. – acide phosphatase (nmol/s.l); The second extraction and T.Pr. – total proteins. Purification centrifugation The active components of preparation increa- sed the physiologic capacities of working bees. The Extract II with Residuum BioRSp bioactive principles II bees’ families were in good condition after wintering, without any signs of diarrhea at bees or nutriti- Purification on oxidation and fermentation. Other The utilization of Apispir as feed additive for tehnologies Apispir spring nutrition has stimulated the cowering spawn of queen, increasing of new generation growth and Fig. 1. Integrate technologic scheme of BioRSp the quantity of collected honey. The remedy was preparation and feed additive Apispir obtaining. consumed by the bees, increasing up to 18-29% the number of young generation, the honey quanti- BioRSp preparation contains substances with ty, collected after acacia pollination, up to 22-53% low molecular mass such as: free amino acids and (Fig.2). oligopeptides (up to 10kDa), carotenoids, pheophy- 160 tin, intermediary compounds of carbohydrates and 140 lipids metabolism, macro- and microelements with 120 100 153% antioxidant action. The preparation demonstrates 129% 80 Cowering spawn

the antioxidant properties and the capacity to stabi- 60 100% Honey lize the cellular and lissome membranes by the nor- 40 20 malization of glutathione metabolism. The presence 0 of amino acids and oligopeptides, as well as such Control Apispir microelements as Mn, Fe, Zn, Cu, Se, Cr stimulates Fig. 2. The cowering spawn and honey quantity the process of regeneration of tissues and has a posi- obtained after APISPIR in spring administration. tive effect on cellular and humoral immunity. Sp APISPIR contains proteins, carbohydrates (in- In conclusion, APISPIR and BioR represent the cluding sulfated polysaccharides), and microele- new sanogenic, ecological products, without adver- ments. The action mechanism of this product can se effects with high efﬁ cacy that could be used in be attributed to the properties of the constituent lower quantities due to the production technology substances. The proteic composition offers the total and bioactive components. The remedies can be essential amino acids content with a high efﬁ cien- used in the apiculture for stimulation of bees fami- cy (up to 87%) and utilization (92%). There are the lies’ growing, increase of apiculture products quan- following amino acids with immunostimulative and tity, enhance of bees immune status, and CCD (Co- antioxidant action): aspartic and glutamic acids, ala- lony Collapse Disorder) eradication. 82 - nr. 4(11), decembrie 2008 ŞtiinZoologieţă şi educaţie

References: 7. Pavaliuc P., Mantoptin A., Cebotari V., Condra- 1. Botany et Zoology. Science news 2007; tiuc Ş. Apicultura ecologică şi producerea apicolă pură. 172(25/26):408-9. Mediul ambiant 2005; 1(18):6-9. 2. Farmacopeea Română ed X. Bucureşti: Editura 8. Rudic V., Gudumac V., Bulimaga V., Dencicov medicală, 1998, 1315p. L., Ghelbet V., Chiriac T. Metode de investigare în ﬁ co- 3. McMillan, W. Bees’s killer. Science news 2007; biotehnologie. Elaborare metodică. Chişinău: CE USM, 172(25/26):408-9. 2002, 60p. 4. Milius S. Eastern farms native-bee insurance. Sci- 9. SU No.1037904A,1986. ence news 2007; 172(21):333-4. 10. Г. Ф. Таранов Корма и кормление пчел.- 5. Milius S. Hive scourge? Science news 2007; Москва: Сельхозиздат, 1986, с.130-132. 172(10):147. 11. Гробов О.Ф., Смирнов А.М., Попов Е.Г. 6. Milius S., Not so elementary bee mystery. Science Болезни и вредители медоносных пчел. Москва news 2007; 172(4):56-8. Агропромиздат, 1987, 336с.

Valentina Rusu-Ciobanu. În parc. 1966. Ulei pe pânză. nr.4(11), decembrie 2008 - 83 Akademos

În acest context, o deosebită atenţie se acordă în NOI TEHNOLOGII DE prezent elaborării şi dezvoltării metodelor de procesare a semiconductorilor cu bandă largă din gru- NANOSTRUCTURARE pa III-V, îndeosebi a nitrurii de galiu – un material A MATERIALELOR important pentru optoelectronică şi electronica de putere. O comparaţie a proprietăţilor electrofi zice SEMICONDUCTOARE cu alţi semiconductori, precum şi calculul unui coefi cient de merit (CM) ce pune în evidenţă proprie- PENTRU DISPOZITIVE tăţile termice, de putere şi frecvenţă este prezentată în tabela 1 [5]. ELECTRONICE Tabela 1 Parametrul Si GaAs 4H-SiC GaN Lăţimea benzii interzise E (eV) 1,12 1,42 3,25 3,40 Dr. Veaceslav POPA, g Câmpul de străpungere Estr (MV/cm) 0,25 0,4 3,0 4,0 Olesea VOLCIUC, colaborator ştiinţifi c, Mobilitatea electronică μ (cm2/Vs) 1350 6000 800 1300 Centrul Naţional de Studiu şi 7 Viteza maximă Vs (10 cm/s) 1,0 2,0 2,0 3,0 Conductibilitatea termică χ (W/ Testare a Materialelor, 1,5 0,5 4,9 1,3 Universitatea Tehnică a Moldovei cmK) Permeabilitatea dielectrică ε 11,8 12,8 9,7 9,0

2 2 CM = χεμ Vs Estr /(χεμ Vs Estr )Si 1 8 458 489 NEW TECHNOLOGIES FOR SEMICON- DUCTORS NANOSTRUCTURING FOR ELEC- Stabilitatea chimică a nitrurii de galiu, fi ind un TRONIC DEVICES avantaj aplicativ al acestui material, ridică unele probleme tehnologice în comparaţie cu alţi com- The article present the current level of performan- puşi din grupa III-V. Procesul de decapare, necesar ce in semiconductor technologies, in particular in those related to GaN processing. The advantages of GaN in formării mezostructurilor pe GaN, se realizează de comparison with classical semiconductors are evalua- obicei prin metoda RIE (Reactive Ion Etching) [6] ted by means of coeffi cient of merit. A novel maskless şi derivatele acesteia (ECR - Electron Cyclotron Re- technology for GaN meso- and nanostructuring is de- sonance, ICP - Inductively Coupled Plasma, MRIE monstrated and possibilities for applications are dis- - Magnetron RIE) care, însă, cauzează defecte în cussed. cristal ca urmare a energiei înalte a ionilor. O tehnologie alternativă de creare a mezo- şi Industria dispozitivelor semiconductoare a nanostructurilor în baza GaN este decaparea fotoe- progresat rapid în ultimele decenii, astfel că de la lectrochimică [7], care se impune prin dirijarea vi- apariţia primului tranzistor pe germaniu în 1947 şi tezei de decapare într-un diapazon larg, costul redus până la circuitele integrate complexe, în care di- şi lipsa defectelor inerente procesului de decapare. mensiunile elementelor coboară până la 100 nm, au Utilizarea acestei tehnologii a făcut posibilă elabo- trecut doar câteva decenii. Acest progres uimitor se rarea senzorilor de gaze selectivi pentru detectarea datorează dezvoltării tehnologiei de creştere şi pro- scurgerilor de metan [8] în cadrul Centrului Naţi- cesare a siliciului care până în prezent ocupă mai onal de Studiu şi Testare a Materialelor. Principiul mult de jumătate din întreaga ramură a industriei se- funcţionării acestui detector este bazat pe faptul că miconductoare. Totuşi, limitele tehnologice în ceea nitrura de galiu, nanostructurată în diferite condiţii, ce priveşte dimensiunile (teoretic – 30 nm pentru posedă sensibilitate diferită faţă de metan şi vaporii tranzistori) şi proprietăţile electrofi zice ale acestui de alcool – sursa interferentă cea mai des întâlnită în semiconductor au determinat savanţii din domeniu condiţii casnice, fi ind prezentă în produse alimen- să găsească alternative materialului respectiv. tare şi chimice. Astfel că integrând într-un detector Datorită potenţialului aplicativ şi proprietăţi- două regiuni nanostructurate de GaN cu sensibilităţi lor sale superioare faţă de siliciu, ţinta unui studiu diferite faţă de metan şi vapori de alcool şi diferen- profund au devenit, mai cu seamă, semiconductorii ţiind semnalul de pe aceste structuri, este posibilă grupei III-V. Ca rezultat, dispozitive optoelectroni- detectarea sigură a prezenţei concentraţiei de 1% ce, senzori, tranzistori de putere şi frecvenţe înalte metan în atmosferă de 1000 ppm alcool. au fost elaborate şi implementate în baza arsenurii Recent, în cadrul Centrului Naţional de Studiu de galiu (GaAs) [1], fosfurii de indiu (InP) [2], ni- şi Testare a Materialelor, a fost elaborată o metodă trurii de galiu (GaN) [3], carburii de siliciu (SiC) [4] nouă de mezo- şi nanostructurare a nitrurii de ga- şi soluţiilor solide ale acestora. Totuşi, cheltuielile liu, fără utilizarea procesului de litografi e, numită mari legate de procesare şi preţurile înalte ale crista- Litografi a cu Sarcină de Suprafaţă (Surface Char- lelor sunt principalele obstacole ce limitează imple- ge Lithography - SCL) [9]. Ideea tehnologiei noi mentarea pe scară largă a acestor semiconductori. constă în faptul că la introducerea în mod dirijat a defectelor de suprafaţă se obţine „încapsularea elec- 84 - nr. 4(11), decembrie 2008 TribunaŞtiin ţătân şiă ruluieduca savantţie tronilor” în aceste regiuni prin formarea nivelelor În laboratorul nostru se desfăşoară deja cercetări capcană în banda interzisă. În procesul expunerii pentru fabricarea în mod dirijat a nanofi relor şi na- materialului unei radiaţii ultraviolete are loc ge- nopereţilor de GaN pentru aplicaţii gazo-senzorice. nerarea foto-golurilor care recombină cu electro- În acest scop, se optimizează tehnologia de fabricare nii încapsulaţi în regiunile tratate preliminar şi se a nanostructurilor rezistive, conductibilitatea cărora produce oxidarea semiconductorului în regiunile va fi modulată de speciile gazoase (fi g.2) [11]. adiacente. În timpul decapării fotoelectrochimice nitrura de galiu se afl ă în soluţie de KOH care lasă intact regiunile cu defecte de suprafaţă. Acestea pot fi formate prin diverse metode, cea mai tehnologică şi efi cientă fi ind utilizarea razei focalizate de ioni, folosită în regim „sputtering”, care poate „desena” structuri cu dimensiuni limitate la diametrul razei ionice ce nu depăşesc 20-30 nm. Dacă comparăm tehnologia nouă SCL cu deca- Fig.2. Nanofi r de GaN fabricat prin metoda SCL parea uscată RIE atunci trebuie menţionate urmă- pentru aplicaţii gazo-senzorice toarele avantaje pentru prima: Lucrarea a fost efectuată la Centrul Naţional de - excluderea procesului de litografi e necesar formă- Studiu şi Testare a Materialelor în cadrul UTM sub rii unui strat de protecţie la bombardarea cu plasmă în conducerea dlui Ion Tighineanu, membru corespon- timpul decapării uscate; - excluderea impurifi cării suprafeţei cu produsele dent al A.Ş.M. din fotorezist şi a defectelor inerente procesului RIE; - potenţialul fabricării structurilor limitate doar de Bibliografi e diametrul razei ionice; [1] GaAs High-Speed Devices: Physics, Technolo- - viteza de decapare mai mare şi cheltuielile legate gy, and Circuit Applications C. Y. Chang, Francis Kai, de proces mai mici pentru SCL faţă de RIE. ISBN: 978-0-471-85641-2 - Un exemplu de implementare a tehnologiei noi [2] InP-based devices and their applications for este prezentat în fi gura 1 - suprafaţa stabilă la decaparea merged FET-HBT technologies P. Parikh, K. Kiziloglu, fotoelectrochimică a fost selectiv tratată preliminar cu M. Mondry, P. Chavarkar, B. Keller, S. Denbaars Micro- ioni de argon. wave and Optical Technology Letters 1998 vol. 11, issue - 3, p. 121-125 [3] GaN Electronics S.J. Pearton, F. Ren, Advanced Materials 2000, vol. 12, issue 21, p. 1571-1580 [4] Recent progress in SiC-based device processing Toshiyuki Ohno, Electronics and Communications in Japan 1999, vol. 82 issue 2, p. 48-54 [5] Fabrication and performance of GaN electronic devices S.J. Pearton, F. Ren, A.P. Zhang, K.P. Lee, Material Science and Engineering 2000, vol. R30, p. 55–212 Fig.1. Fabricarea mezostructurilor în baza GaN [6] Ar + -ion milling characteristics of III-V utilizând tehnologia SCL nitridesS.J. Pearton, C.R. Abernathy, F.J. Ren, R. Lothi- an, Journal of Applied Physics 1994, vol. 76, p. 1210 Această tehnologie nouă va găsi implementare [7] Highly anisotropic photoenhanced wet etching la fabricarea dispozitivelor electronice şi optoelec- of n-type GaN C.Youtsey, I.Adesida, G.Bulman, Appli- tronice în baza GaN atât la dimensiuni nano, cât şi ed Physics Letters 1997, vol.71, p.2151 la mezostructuri pentru dispozitive de putere, un [8] GaN based two-sensor array for methane de- factor important în ceea ce priveşte curenţii superfi - tection in ethanol environment V. Popa, I.M. Tiginyanu, ciali şi tensiunea de străpungere fi ind starea supra- V.V. Ursaki, O. Volciuc, and H. Morkoc, Semiconductor feţei structurii. Science and Technology 2006, vol. 21, p. 1518-1521 Pentru că nitrura de galiu este un material chimic [9] Surface-charge lithography for GaN micro- stabil capabil să funcţioneze la temperaturi ridicate structuring based on photoelectrochemical etching şi este rezistent la iradierea cu particule ionizate, techniques I.M. Tiginyanu, V. Popa, and O. Volciuc, Ap- pied Physics Letters 2005, vol. 86, p. 174102 fapt demonstrat recent de grupul nostru în colabo- [10] Nanostructuring induced enhancement of ra- rare cu Institutul de Cercetări Nucleare din Dubna diation hardness in GaN epilayers V. Ursaki, I.M. Ti- (Rusia) [10], este evidentă aplicabilitatea acestui ginyanu, O. Volciuc, V. Popa, V. A. Skuratov, H. Morkoç, material la fabricarea senzorilor de gaze utilizând Appied Physics Letters 2007, vol. 90, p. 61908 tehnologia nouă. Acest tip de senzori este necesar [11] Fabrication of GaN nanowalls and nanowires îndeosebi pentru aplicaţii în condiţii extremale, cu using surface charge lithography V. Popa, I. Tiginya- nivele de radiaţie foarte mari, la care alte materiale nu, O. Volciuc, A. Sarua, M. Kuball, P. Heard, Materials semiconductoare degradează rapid. Letters 2008, vol. 62, p. 4576 - 4578.

nr.4(11), decembrie 2008 - 85 Akademos

tribuind la evitarea confuziilor şi a ambiguităţilor DESCHIDERI SPRE semantice. Acest proces implică parcurgerea unui O PROPEDEUTICĂ A traseu special, de la defi nirea noţiunii de identitate, la precizarea raporturilor construite în interiorul bi- ALTERITĂŢII nomului identitate/alteritate, respectiv la precizarea ariei de manifestare a alterităţii. Inga CIOBANU, Noţiunea de identitate, în aparenţă una transpa- cercetător ştiinţifi c stagiar, rentă, este marcată, de fapt, de o încărcătură de sens care antrenează fi losofi a, antropologia, psihanaliza, Institutul de Filologie, A.Ş.M. ştiinţele sociale, analiza discursului etc. Difuziunea . termenului s-a datorat asocierii lui cu domeniul su- THE WAYS TO A PROPEDEUTICAL biectivităţii, ca identitate personală. În sens restrâns, ALTERATION identitatea personală vizează sentimentul identităţii, The author of the research suggests some indispen- faptul că individul se percepe ca fi ind acelaşi în timp. sable, theoretical, ideological explanations in building În sens mai larg, noţiunea este asimilată unui sistem a propedeutical alteration – a modern concept with phi- losophical, psychological, social and linguistic invol- de sentimente şi reprezentări prin care subiectul se vements defi ned in collision with the term of identity. singularizează. Identitatea mea este deci ceea ce mă To avoid the semantical equivocals, there is face asemănătoare cu mine însămi şi diferită de alţii. viewed, in the exegete speech, the parallel explanati- Misterul care rămâne a fi descifrat este în ce măsură ons of identity and alteration, showing the accuracy alteritatea caracterizează identitatea şi în ce raport of the intercourses built in the binome`s inner, as well as the extension of alteration (the interior and exterior se afl ă cu aceasta din urmă. projection), that should be seen as a space, for the mul- Exegezele actuale defi nesc relaţia dintre identi- tiple meanings and values, but not contradictions. tate/alteritate în termenii unei antinomii dialectice The discover of inner, without confl icts alteration, (identitate vs alteritate). Confruntarea defi niţiilor de understood as the size of the personal identity, allows dicţionar nu pune la îndoială excluderea reciprocă a the author to qualify the phenomenon as being alie- nated, or out of control (while speaking about mental termenilor. Identitatea, în accepţie generală, constă în pathology), and fascinating (while speaking about the faptul de a fi identic în fi ecare moment cu sine însuşi, creative act). desemnând starea unui obiect de a fi ceea ce este, de a-şi păstra un anumit timp caracterele fundamenta- Valorizarea diferenţei, a eclectismului şi a mul- le, individualitatea [1, p.878]. Alteritatea, din contra, tiplicităţii, precum şi promovarea deschiderii faţă de reprezintă caracterul a ceea ce este diferit de un eu, pluralismul cultural în contextul postmodernismu- ceea ce constituie o entitate aparte, diferită, dar şi lui global aduce în discuţie volens-nolens termenul senzaţia unui eu de a fi un altul, de a fi altcineva [1, de alteritate, o achiziţie conceptuală recentă a vo- p.54]. Identitatea se bazează deci pe ideea de perma- cabularului teoretic al zilei ce trebuie analizată din nenţă şi unitate, care exclude diferenţa, schimbarea, perspectiva confl uenţelor disciplinare, ea având im- alteritatea. O astfel de receptare a identităţii, cores- plicaţii fi losofi ce, psihologice, sociale etc. Prezenţa punzătoare unei viziuni înguste asupra fenomenului noţiunii respective în contextul celor mai diverse pus în discuţie, este specifi că întregii gândiri occiden- discuţii – de la cele privind globalizarea, identitatea tale. Începând cu Parmenide se va sublinia caracterul culturală, până la cele lingvistice şi literare speciale, imuabil al identităţii, această permanenţă în timp nu- duce la ambiguizarea discursurilor exegetice, pe- mită mêmeté (de la même, acelaşi, identic). Filosoful rechea noţională identitate/alteritate fi ind înscrisă “presocratic” Heraclit va aduce o nouă contribuţie în deseori în aria semantică a diferenţei ostile (iden- înţelegerea identităţii ca ceva ce se (re)construieşte titate vs alteritate). O asemenea receptare nu numai mereu. Argumentarea acestei poziţii „nominaliste” se că este unilaterală, dar generează o criză a alterităţii, rezumă la următoarele: de vreme ce existenţa în timp care se înscrie în contextul general al crizelor cul- presupune devenirea, fi inţa umană nu poate rămâ- turale, alături de cea a limbajului/comunicării şi a ne identică cu sine însăşi. Separarea în timp este un identităţii. Astfel, este exclusă din start posibilitatea exemplu reprezentativ în acest sens: omul pe care-l existenţei unei alterităţi neconfl ictuale, care desem- revedem după multă vreme e acelaşi cu omul pe care nează o coexistenţă a contrariilor, un fel de simulta- l-am cunoscut, dar este totuşi altul şi atunci excla- neitate interşanjabilă (şi identitate şi alteritate). măm: “E un alt om!”. În astfel de circumstanţe, construirea unei pro- Teoria modernă a lui Paul Ricoeur, reprezenta- pedeutici a alterităţii devine indispensabilă, con- tă de acel „soi-même comme un autre”, conciliază 86 - nr. 4(11), decembrie 2008 TribunaŞtiin ţătân şiă ruluieduca savantţie cele două teorii rivale. Defi nind identitatea drept alţii, numite “identităţi pentru celălalt”, şi identifi - „un câmp de tensiuni” – dar şi de potenţial echili- cări revendicate de sine însuşi, adică “identităţi pen- bru – între „idem” şi „ipse”, Paul Ricoeur sugerează tru sine” [4, 9]. posibilitatea de descoperire a identităţii în alteritate. A doua viziune asupra fenomenului identităţii Identitatea de tip “idem” (identitatea cu sine a ace- este cea propusă de teoreticianul şi criticul Sorin luiaşi) se defi neşte prin trei criterii: unicitatea sau Alexandrescu. Este vorba despre o tipologie a iden- persistenţa numerică, similitudunea şi permanenţa tităţii care cuprinde patru posibile variante de înţe- în timp. Dintre acestea, anume temporalitatea ser- legere a acesteia: veşte drept liant între stabilitatea identităţii, care îi a) mereu el însuşi şi mereu acelaşi, identitatea conferă persoanei caracter durabil, şi ipseitate, înţe- ideală, o utopie pozitivă, romantică. leasă ca evoluţie imprevizibilă a sinelui, inevitabil b) nici el însuşi, nici acelaşi. Acest tip de iden- schimbător (identitatea ca subiectivitate). O astfel titate anunţă pierderea totală a identităţii, este o uto- de abordare a problemei identităţii personale des- pie negativă, o negare sinucigaşă a oricărei valori chide calea spre o teorie narativă a sinelui, suscepti- proprii. bilă de recuperarea noţiunii de subiectivitate. Iden- c) mereu el însuşi, dar nu mereu acelaşi, o identitatea narativă reprezintă, pentru Paul Ricoeur, o titate cu trăsături generale de continuitate la un nivel modalitate de constituire a identităţii ca pe o opera- superior, dar cu discontinuităţi şi rupturi la nivel in- ţiune narativă, implicând, bineînţeles, o raportare la ferior, ceea ce Sorin Alexandrescu numeşte o anali- limbaj, defi nit ca o componentă majoră a subiecti- ză pluralistă, o imagine de sine nuanţată, lucid afec- vităţii, căci limbajul are puterea de a ne arăta fi inţa tuoasă. Este tipul de identitate pentru care optează (plexul de nescindat fi inţă-limbaj), de a actualiza iniţiatorul tipologiei. autodezvăluirea fi inţei [2, 39]. d) mereu acelaşi, dar nu şi mereu el însuşi, un Luând în consideraţie aceste două componen- tip de identitate înţeleasă ca rezultat al unui act vio- te ale identităţii (idem sau mêmeté şi ipseitate sau lent, conducând la o imagine falsă [5, 8]. sineitate), menţionăm propensiunea cercetătorilor Aceste patru ipostaze ale identităţii confi rmă contemporani pentru analiza identităţii în strânsă legătură cu ipseitatea, cu alteritatea deci. În spaţiul ideea despre friabilitatea şi ambiguitatea identitară românesc s-au cristalizat două teorii emblematice a fi inţei umane, şi, paralel, vorbesc despre imperfec- pentru înţelegerea identităţii din această perspecti- ţiunea funciară a eului. vă, ambele ilustrând paradoxul coexistenţei iden- Trecerea în revistă a teoriilor devenite puncte tităţii şi alterităţii. Prima îi aparţine lui Solomon de referinţă în tratarea noţiunii de identitate ne per- Marcus şi oferă trei moduri de a înţelege identita- mite să rezumăm dimensiunile identităţii personale: tea şi alteritatea: material, structural şi interactiv. unicitatea, înţeleasă ca persistenţă numerică, con- Identitatea materială se referă la corpul uman ca tinuitate de sine însuşi, dar şi ca originalitate; ase- entitate vizibilă, arătând ceea ce el are. Identitatea mănarea, similitudinea cu sine însuşi; schimbarea, structurală este mai profundă, dar mai statornică, ipseitatea; temporalitatea, dimensiune care asigură ilustrând eterogenitatea corpului la nivel structural, atât recognoscibilitatea cât şi ipseitatea subiectului; în modul de aranjament al elementelor din alfabetul diferenţierea (cognitivă şi afectivă): arată caracterul genetic. În fi ne, cea mai controversată este identita- neomogen al identităţii; dedublarea internă ca dife- tea interactivă sau de câmp, care corespunde prin renţiere intrasistematică, dubla dualitate moi/autre, excelenţă devenirii, caracterului dinamic al identi- moi/je. Aceste dimensiuni riscă să fi e înţelese drept tăţii [3, 84-90]. Aceasta din urmă îşi are sursa în in- componentele unei identităţi ideale a unui subiect teracţiunile cu ceilalţi, nu numai cu alte organisme “complet”, pozitiv, unde altul nu va interveni decât vii, ci şi cu tot ceea ce se afl ă în univers. Evident, pentru a pune în valoare imaginea acestui eu per- identitatea sinelui este dată de relaţia sa cu ceilalţi, fect. Totodată, ele pot fi privite ca nişte componente cu acel altul exterior, capabil de critică, admiraţie confl ictuale, care instaurează o ambiguitate structu- etc., dar la fel de adevărat e că există un confl ict in- rală, anulând integralitatea subiectului. trapersonal, ilustrat de relaţia cu acest altul interior, Fenomenul receptării alterităţii înregistrează necunoscut, descoperit de psihanalişti. Astfel, sun- câteva momente semnifi cative. Interpretând alteri- tem în drept să vorbim despre două tipuri de identitatea ca diferenţă, fi losofi a clasică nu a făcut altceva tate: o identitate construită în afară, au dehors, şi o decât să “încorseteze” termenul respectiv, limitân- identitate construită în interiorul fi inţei, au dedans. du-i ariile de manifestare. Acreditarea propriu-zisă Acestea corespund celor două tipuri de identifi care a noţiunii de alteritate are loc abia în secolele XX- stabilite de Claude Dubar: identifi cări atribuite de XXI, ceea ce înseamnă că perechea terminologică nr.4(11), decembrie 2008 - 87 Akademos identitate/alteritate trece printr-un proces de exten- În afară de orice experienţă socială, care presu- siune semantică, act ce oferă noi posibilităţi de an- pune orientarea lui Eu spre un Tu exterior, orice om gajare în discurs. Actualmente specialiştii vorbesc posedă un partener care este Tuul său înnăscut, după atât despre o alteritate fundamentală, având o coor- cum demonstrează Martin Buber în contextul unei donată socială, cât şi despre o alteritate internă, cu noi antropologii fi losofi ce orientate spre dialog. Ide- evidente implicaţii psihologice, sau despre o alte- ea dualităţii subiectului reiese din relaţia dialogică ritate a limbajului. În dependenţă de aceste iposta- exprimată de cuvântul fundamental Eu-Tu: ze ale alterităţii s-au conturat două tipuri de relaţii: “Eu din cuvântul fundamental Eu-Tu apare ca confl ictuală sau complementară, şi, respectiv, două persoană şi ia cunoştinţă de sine ca subiectivitate”. atitudini faţă de revelaţia alterităţii: una deconcer- “Eu din cuvântul fundamental Eu-Acela apare tantă sau chiar alienantă, în cazurile de patologie ca o fi inţă proprie, ca un individ şi ia cunoştinţă de psihică, alta – fascinantă, salvatoare. sine ca subiect (al unei experienţe şi al unui uz) [9, Cele două funcţii ale societăţii: integratoare şi 89]. umanizatoare [6], pun problema etică a alterităţii, Dualitatea reprezintă deci dimensiunea existen- a raportului individual dintre Eu şi Celălalt, raport ţială a omului ca subiect şi se manifestă în relaţia care este analizat în termeni de confl ict. În ciuda di- dialogică Eu-Tu, percepută ca eveniment ontologic. ferenţelor, există însă o nevoie generală de Celălalt, Adică omul se percepe pe sine ca subiect nu în in- defi nită de eseistul român Şt. Augustin-Doinaş în terioritatea Eului, şi nici în cea a lui Tu, ci în relaţia termenii unui paradox, care surprinde dimensiunea de intersubiectualitate pe care o întreţine cu altul, alterităţii originare, sublimând-o în imanenţă: „noi iar prin altul şi cu sine însuşi. Anume prin Tuul său, nu suntem cu adevărat sociali decât atunci când ad- afl at atât în exterior, cât şi în interior, Eu poate să-şi mitem imanenţa celorlalţi în noi înşine” [6, 12]. realizeze dualiatea fi inţei sale şi să-şi conştientize- Dincolo de a indica acest confl ict între individ ze propria alteritate, să se cunoască pe sine ca fi ind şi societate, alteritatea se referă la un întreg ansam- Acelaşi şi totodată Altul. blu de diferenţe: spaţii şi peisaje diferite, fi inţe di- Această dualitate îşi va găsi explicaţie în con- ferite, societăţi diferite, fapt care l-a determinat pe cepţia bahtiană despre dialogismul intern [10]. Bi- Lucian Boia să defi nească alteritatea drept una din polaritatea structurală funciară a fi inţei umane este structurile arhetipale susceptibile să acopere esen- demonstrată, de M. Bahtin, nu numai în baza inter- ţialul unui imaginar aplicat evoluţiei istorice. Celă- acţiunii şi comunicării dintre doi indivizi umani, lalt este, cel mai des, o persoană sau o comunitate prin care se realizează orice activitate umană, ci şi adevărată, observată însă prin grila imaginarului. În în baza actului de „vorbire internă” ca o convorbire afara celuilalt real, reluat şi deformat de imaginar, imaginară, conştientă sau inconştientă, dintre „eu” există un celălalt pur fi ctiv. Indiferent de aceasta, şi „tu” sau „altul”. Dialogând cu un „Altul” real, dar mecanismul alterităţii rămâne întotdeauna acelaşi: şi cu un „Altul” imaginar, care se afl ă nu în afara proiectarea asupra Celuilalt a propriilor noastre sa, ci în interiorul său, „Eu” mereu se dedublează, fantasme şi dorinţe” [7, 145]. dar această scindare nu este ireversibilă, şi nici ali- Concepţia fi losofi co-lingvistică a lui Eugen Co- enantă, ci unifi catoare, privilegiind reidentifi carea şeriu cu privire la alteritatea lingvistică se impune continuă a lui „Eu” ca „Acelaşi”. prin noutatea viziunii, marele lingvist defi nind ac- În fi ne, alteritatea interioară trebuie înţeleasă ca cepţiunea dată alterităţii într-un sens opus celei din decalaj între fi nitudinea noastră reală şi amplitudi- estetica receptării, unde alteritatea este faptul de a fi nea câmpului spre care ne deschidem, semn că fi inţa altcineva: Celălalt nu este străin, ci este un alt EU. noastră nu e pură identitate cu sine însăşi, ci plurali- Limbajul este într-un sens originar şi esenţial „pen- tate, deci alteritate. Altul ar fi imaginea din noi care tru altcineva” şi „al altcuiva”, iar subiectul creator ne scapă, a celui ascuns în profunzimile fi inţei sau, de limbaj nu e – ca în ştiinţă sau în artă – un subiect cum îl numeşte Henri Wallon, „ce fantôme d’autrui absolut sau universal (care se afl ă în raport numai cu que chacun porte en soi”. Această dedublare internă obiectul creat sau care-şi asumă răspunderea tuturor este considerată, în plan psihologic, o diferenţiere subiectelor), ci e totdeauna „subiect între subiecte” intrasistematică care reprezintă una din dimensiuni- şi se recunoaşte ca atare că Eul în limbaj presupune le identităţii personale şi pune problema legăturilor totdeauna un Tu căruia i se adresează şi cu care co- existente între unitatea/diversitatea sinelui constitu- munică [8, 80]. Asumarea euităţii de către subiectul it din identităţi multiple. vorbitor constituie, în viziunea coşeriană, marele În concepţia lui C. G. Jung, alteritatea internă mister şi fundamentul limbajului, ceea ce duce la s-ar prelungi în interiorul fi ecăruia din noi în dis- depăşirea rupturii dintre Eu şi Celălalt.

88 - nr. 4(11), decembrie 2008 TribunaŞtiin ţătân şiă ruluieduca savantţie tincţia dintre animus şi anima, principiul masculin Celălalt) şi, paralel, este revendicată de sine însuşi şi principiul feminin, ambele prezentate în orice psy- (identitatea pentru sine). Întâlnirea cu alteritatea în ché individuală, dar al căror caracter – dominant sau spaţiul comunicării interumane asigură depăşirea recesiv – ar da acestuia sexualitate proprie. Aceste prăpastiei dintre Eu şi Celălalt, statuând alteritatea noţiuni au fost integrate în teoria arhetipurilor, astfel într-o dimensiune originară, înnăscută a eului spre încât anima şi animus devin două expresii pentru a un alt eu. În fi ne, descoperirea faţetelor interioare desemna cele două surse ale imaginaţiei în sufl etul ale acelui Altul, coexistent eului funciar, confi rmă uman: o imaginaţie de tip feminim pentru bărbat ideea despre ubicuitatea alterilor şi circularea lor în (Eternul Feminin, arhetipul femeii), şi o imaginaţie vasta colonie a fi inţei. La limită, alteritatea ne oferă de tip masculin pentru femeie (Eternul Masculin, posibilitatea de a ne imagina orice, de a ne concre- arhetipul bărbatului) [11]. Această alteritate nu tre- tiza visele prin intermediul unui CELĂLALT fi ctiv, buie tratată în termeni de confl ict, deoarece ea nu se care este tot EU. Important e să privim aria de ma- opune celuilalt decât în aparenţă, fi ind o dimensiu- nifestare a alterităţii ca un spaţiu al semnifi caţiilor ne a identităţii. Altceva e că ea poate genera unele multiple, al dialogului şi nu neapărat al confruntă- neconcordanţe în ceea ce priveşte receptarea ei ca rii. atare. Ea poate fi resimţită dureros, sau, din contra, revelaţia acesteia poate fi însoţită de o rară fascina- Bibliografi e ţie. Alienantă într-un caz, ea poate deveni salvatoare 1. Eugenia Dima, Doina Cobeţ ş. a., Dicţionar expli- în celălalt. cativ ilustrat al limbii române, Editura Arc & Gunivas, 2007. Ambele atitudini sunt întâlnite în egală măsură 2. Simion Bărbulescu, Din perspectiva alterităţii, în domeniul alterităţii interne. Concepţia freudiană Editura Scrisul Prahovean – Ceraşu, 1999. despre scindarea personalităţii este reprezentativă 3. Solomon Marcus, Identitatea şi alteritatea sunt de pentru primul caz. Existenţa unor alter-personali- nedespărţit // „Secolul 21: Alteritatea”, nr. 1-7, 2002. tăţi, aparent separate şi autonome, care-şi alternea- 4. Claude Dubar, Criza identităţilor. Interpretarea ză controlul asupra comportamentului individului, unei mutaţii, Chişinău, Editura Ştiinţa, 2003. pune sub semnul întrebării unitatea personalităţii şi 5. Solomon Marcus, Sorin Alexandrescu, unul de-ai structura conştiinţei. Aceste descoperiri se înscriu în noştri // „Observatorul cultural”, nr.130, 2002. seria anomaliilor sau a patologiilor, de unde şi reve- 6. Pornind de la ideea că omul se defi neşte printr-o laţia alterului, resimţită dureros. dimensiune a socialităţii, indispensabilă pentru individul Astfel de alternanţe pot fi descoperite şi în cazul uman, Ştefan Aug. Doinaş recunoaşte existenţa unei al- actului creator unde alteritatea interioară a eului este terităţi fundamentale, care implică o relaţie cu Celălalt. înţeleasă, în special, ca joc creator, ca proteism de Societatea îndeplineşte o dublă funcţie: integratoare, înţe- tip ludic [12, 247]. Analiza acestui aspect aduce cu legându-se că individul afl ă în mijlocul semenilor săi ceea sine un blocaj teoretic care derivă din abordarea tra- ce-i lipseşte lui însuşi şi, astfel, se realizează mai uşor pe sine, şi umanizatoare, adică omul devine om adevărat nu- diţională a problemei, conform căreia artistul crea- mai prin dezvoltarea unor activităţi specifi ce al căror teren tor, din punct de vedere psihologic, nu poate fi decât de manifestare este socialul. Ştefan Augustin-Doinaş, Eu nescindat, iar dedublarea omului nu are ce căuta în şi celălalt // „Secolul 21: Alteritatea”, nr. 1-7, 2002. plan axiologic, devenind un fapt de interes exclusiv 7. Lucian Boia, Pentru o istorie a imaginarului, Bu- medical. Alteritatea interioară a omului nu trebuie cureşti, Editura Humanitas, 2000. deci confundată cu alteritatea interioară a artistu- 8. Eugen Coşeriu, Alteritate, toleranţă şi masochism lui. În timp ce prima poate fi alienantă, punând sub // „Revistă de lingvistică şi ştiinţă literară”, nr. 3, 1997. semnul întrebării unitatea psihologică a persoanei, a 9. Martin Buber, Eu şi Tu, Bucureşti, Editura Huma- doua reprezintă o descătuşare, un catharsis, rămâ- nitas, 1992, prefaţă de Şt. Aug. Doinaş. nând fi delă unităţii persoanei. 10. Teoria lui Bahtin despre dialogism şi „cuvântul Analiza raportului identitate/alteritate, înţeles bivoc” este pe larg analizată de Anatol Gavrilov în Cri- ca diferenţă în cazul alterităţii fundamentale, sau ca terii de ştiinţifi citate a terminologiei literare. Principiul o unitate de contrarii, alterul fi ind coexistent eului, obiectivităţii. O mutaţie de la raportul subiect/obiect la în cazul alterităţii interioare, duce la un numitor raportul subiect/subiect. Eseu de epistemologie literară, comun: alteritatea reprezintă o dimensiune a exis- Chişinău, Tipografi a Elan- Poligraf, 2007. 11. C. G. Jung, În lumea arhetipurilor, Bucureşti, tenţei umane, proiectându-se atât în exterior, cât şi Editura „Jurnalul Literar”, 1994, trad. din l. germană, în interior. Întâlnirea cu Celălalt exterior, confl ictu- prefaţă, comentarii şi note de Vasile Dem. Zamfi rescu. ală în esenţă, asigură un dublu travaliu: identitatea 12. Alteritatea ca joc creator // „Secolul 21: Alteri- este atribuită de către Celălalt (identitatea pentru tatea”, nr.1-7, 2002.

nr.4(11), decembrie 2008 - 89 Akademos

Reserve din marele oraş american Cleveland Ohio NICOLAE IORGA (botezat de Iorga drept „a doua metropolă a români- ŞI POPOARELE lor”, datorită numărului mare de emigranţi români, stabiliţi acolo), renumitul istoric va ţine o conferin- „NĂSCUTE ÎNTR-O ţă în limba engleză, intitulată „The Background of Romanian History”. (Vezi “E oare România un ZODIE FĂRĂ NOROC” stat balcanic?”, Revista Secolul XX, Bucureşti, 1997, nr.7-9, p. 11). Scopul acestei conferinţe a lui Iorga şi poate a Acad. Kopi KYÇYKU* însăşi vizitei sale, care a avut loc între 27 ianuarie şi 20 martie 1930, era întocmai îmbunătăţirea imaginii NICOLAE IORGA AND THE PEOPLES lumii balcanice în lumea de peste ocean. „BORN UNDER AN UNFORTUNATE ZODIAC”. Iorga începe prin a pune sub semnul întrebă- The great erudite person, Nicolae Iorga, has seen rii termenul de „Balcania”, folosit, pare-se, pentru the Balkan Region as the place where was born, was shaken, was rocken and was matured „the child” which, prima oară în prefaţa lucrării „Origine e evoluzio- in the course of time, became the Old Continent, while ne storica delle nazioni balcaniche” a lui Angelo the balkan people as his authentic autochthonous. Pernice, publicată la Milano în anul 1915. Termenul va fi preluat ulterior de diverse enciclopedii şi cărţi Istoric cu o viziune clară asupra trecutului şi vi- de istorie şi va fi folosit într-un sens mai larg, echi- itorului Europei, viziune împrospătată ciclic de un valent cu sintagma spaţiu sud-est european, exact bagaj imens de informaţii şi de una dintre cele mai cum sugera Iorga. surprinzătoare memorii care i-au fost date omului să Aplicând metoda curăţirii unei imagini prin ac- aibă, Nicolae Iorga ştia prea bine câte suferinţe poa- ceptarea tacită a unui procent neglijabil din ea, Iorga te produce în viaţa popoarelor balcanice imaginea argumentează includerea doar terminologică a lumii negativă şi deseori superfi cială a acestora în restul româneşti în cea balcanică în general. „Străduindu- continentului şi nu numai. mă să îndrept aceste greşite păreri - mărturiseşte Marele erudit a privit Balcanii ca locul unde s-a el - nici că gândesc să denigrez frumoasele şi bo- născut, s-a legănat şi s-a copt „copilul” care, cu tim- gatele ţinuturi balcanice, ai căror locuitori sunt pul, a devenit Bătrânul Continent, iar pe balcanici acum (în 1930) stăpânii unor state neatârnate şi ca băştinaşi autentici ai săi. înfl oritoare, oameni vrednici de neprecupeţită la- Pornind din aceste considerente istorice şi sufl e- udă, pentru felul cum au îndurat ani îndelungaţi teşti deopotrivă, vizionarul fără de pereche, Nicolae jugul turcesc, pentru bărbăţia cu care au apărat Iorga, a pregătit terenul pentru generaţiile viitoare, credinţa creştină, precum şi pentru nemărginita punându-le în mână arma ştiinţei adevărate împotriva dragoste ce poartă locurilor de baştină ale nea- insinuărilor, jignirilor şi făcăturilor de tot felul, urzite mului lor născut într-o zodie fără noroc. Dar în- în bucătăriile otrăvite ale duşmanilor balcanicilor. Şi tre statul român şi statele întemeiate de urmaşii nu numai. Prin argumentarea faptului că Peninsula elenilor şi slavilor, există mari şi vădite deosebiri” Balcanică, Sud-Estul european, reprezintă vatra unde (Secolul XX, op. cit., p. 10). stă mereu aprinsă fl acăra progresului şi a civilizaţiilor Iorga descrie şi explică evoluţia vieţii istorice şi cele mai timpurii, create tot pe aceste meleaguri, ma- culturale a Balcaniei de dinaintea apariţiei statelor rele savant a întipărit în mintea şi în inima popoarelor naţionale, demonstrând că rolul imperiilor Bizantin regiunii noastre mândria de a-i aparţine. şi Otoman a avut un impact părtinitor. Din punct de Se poate afi rma că iorgaismul este fi lozofi a ocro- vedere cultural, unele popoare balcanice au înaintat tirii demnităţii Balcanilor, a Haemusului milenar. spre forme statale de origine orientală, nereuşind La 17 februarie 1930, la dejunul oferit în cinstea sau hotărându-se să-şi păstreze intacte structurile de lui de corpul profesoral al Universităţii Western conducere, precum şi viziunile geo-politice. Altele ______* KOPI KYÇYKU, doctor în ştiinţe, inginer, academician, profesor de Limba italiană şi de Istoria Balcanilor la universităţile de Stat din Tirana şi din Bucureşti, respectiv al Istoriei teatrului universal la Universitatea Română de Ştiinţe şi Arte “Gheorghe Cristea”, s-a născut în oraşul Pogradec (Albania) în 1943. În domeniul istoriei a publicat, în albaneză, respectiv română, volumele: „Mustafa Kemal Atatürk”, „Cu Atatürk”, „Turcia postbelică (1945-1985)”, „Insurecţia armată de la Ilinden, Macedonia (1903)”, „Raporturile româno-albaneze de-a lungul veacurilor”, „Aromânii din Albania în context balcanic”, „Aromânii în optica albano-română”, „Istoria Albaniei”, „Pater - Emil Con- durachi”, „Istoria Macedoniei”, „Atatürkismul şi Turcia Mileniului Trei”, „Istoria Azerbaigeanului”, „Algeria - trecut şi prezent”, „Între refugii şi cutremure”, „Calea spre perfectibilitate” (co-autor Horia Nestorescu - Bălceşti), „Două Europe - un divorţ intelectual?” (co-autor Răzvan Theodorescu), „O istorie a teatrului universal” etc. Este autor al tratatului „Stilistica limbii italiene”, disciplină pe care, alături de „Istoria Italiei”, a predat-o ani de-a rândul la Universitatea de Stat din Tirana. Antologator şi traducător al «Antologiei poeziei române» (din creaţia a peste 180 de autori români în limba albaneză). A tradus din română în albaneză şi din albaneză în română creaţii ale renumiţilor scriitori, monografi i, discursuri etc. 90 - nr. 4(11), decembrie 2008 ŞtiinţăIstorie şi educaţie

însă, cum este şi cazul României, au izbutit să-şi ocazia zilei de 28 noiembrie (După o sfătuire, în păstreze independenţa de facto şi să rămână în Eu- Bucureşti, la Hotel Continental cu membri mar- ropa deşi erau considerate excluse. canţi ai Coloniei Albaneze din România, precum Ideile emise de Iorga în conferinţa de la Cleve- şi cu Take Ionescu, diplomatul Ismail Qemali a land, din nefericire prea puţin studiate şi mediatizate, proclamat în oraşul Vlora independenţa de stat a rămân fecunde şi în ziua de astăzi, mai ales în condi- Albaniei la 28 noiembrie 1912. Această dată este ţiile integrării spaţiului sud-est european în structu- Ziua Albaniei), invitam multe personalităţi distinc- rile Uniunii Europene. Pentru a „înfi inţa” imaginea te din România şi din alte ţări, ţineam şi şedinţele acestui spaţiu sud-est european, eliberat şi cumva coloniei. Albania se formase deja ca stat, dar multă imunizat faţă de prejudecăţi şi negativă imagologie, lume întreba: “Ce este Albania asta?!” Ca să facem Iorga a reuşit să intre în legătură cu regele Albaniei, cunoscută Albania, ne trebuia o carte în care să se Zog I – care, în semn de recunoştinţă, îi dăruise un vorbească despre istoria Albaniei, despre trecutul ei, teren lângă oraşul albanez sudic Saranda, pe malul despre eroii ei. N-aveam o astfel de carte, de aceea Mării Ionice – şi să pună bazele unui institut de stu- l-am rugat pe Nicolae Iorga să ne-o scrie. Nicolae dii sud-est europene. Locaţia părea ideală, având în Iorga era un istoric român foarte bun, cu o memorie vedere numărul aromânilor şi al minoritarilor greci extraordinară. Eu, ne-a spus, n-am timp să scriu din zonă. istoria Albaniei, Putem afi r- dar voi veni la se- ma, în acest diul vostru ca să context, că ţin o conferinţă reuş itele pe această temă. lui Iorga Voi invitaţi pe erau un fel cine doriţi, luaţi de răspla- şi doi stenografi te primite ca să ţină noti- graţie con- ţe. Notiţele, pe stantelor urmă, tipăriţi-le. contribuţii Aşa am şi făcut” în istorio- (Petraq Kolevica, grafi a bal- “Lasgush më ka canică. El thënë…”/ Las- se străduia gush mi-a spus…, ca elitele Tirana 1995, p. intelectua- 30). le din sud- Cartea a apă- estul Euro- rut la Bucureşti în pei să cu- anul 1919, în lim- noască în Valentina Rusu-Ciobanu. Ştefan cel Mare după lupta de la Războieni. ba franceză, cu ti- profunzi- 1959-1960. Ulei pe pânză. tlul “Brève Histoi- me istoria re de l’Albanie’’ şi ţărilor şi a popoarelor proprii, să-şi conştientizeze şi a fost difuzată în toată Europa, dar şi în lumea de să-şi asume istoria, ca astfel să poată progresa fără a dincolo de ocean. se teme de lacune ce puteau deveni fatale. Dar contribuţia lui Nicolae Iorga în istoriografi a În lumea albaneză, de exemplu, fi gura lui Iorga albaneză nu se reduce doar la acest volum şi la prie- ocupă un loc de frunte printre prietenii străini ai po- tenia vădită faţă de albanezi. Iorga a fost cel care, în porului albanez. Marele liric şi memorialist care a anul 1915, a descoperit la Biblioteca Laurentiana de fost Lasgush Poradeci (Llazar Gusho, 1899-1987), la Roma şi a publicat imediat Formula Botezului în şi care timp de câţiva ani a deţinut funcţia de secretar limba albaneză, alcătuită (de fapt: tradusă din lati- general al Coloniei Albaneze din Bucureşti, cea mai nă) de către călugărul catolic Pal Engjëlli (Pavel În- puternică şi activă colonie din diaspora albaneză a gerul), prieten apropiat şi sfetnic al lui Skanderbeg. vremii, în dialogurile purtate cu prietenul său bun Cu siguranţă Iorga auzise fraza profetică a prinţesei Petraq Kolevica, mărturiseşte: “Când eram secreta- de origine albaneză Elena Ghika, alias Dora d’Istria, rul Coloniei Albaneze din Bucureşti, aceasta îşi avea potrivit căreia istoria Albaniei va renaşte din arhi- sediul într-o clădire frumoasă în centrul oraşului. În vele Europei. Şi credem că şi alte istorii vor renaşte acea clădire erau săli în care se dădeau petreceri cu din aceste arhive. nr.4(11), decembrie 2008 - 91 Akademos

tarea autorilor, a membrilor juriului care au totalizat DIN NOU DESPRE rezultatele Concursului Naţional pentru elaborarea actualei Steme de Stat, precum şi a deputaţilor Par- SIMBOLURI lamentului Republicii Moldova (pe atunci Sovietul Suprem) care le-au votat, a persoanelor cu putere de Gheorghe VRABIE, decizie care le-au aprobat şi le-au implementat. S-a artist plastic, colaborator ştiinţifi c urmărit derutarea populaţiei, crearea unor atitudini negative faţă de simbolurile naţionale şi, în cele din al Institutului Patrimoniului Cultural, urmă, scoaterea lor din folosinţă, distrugerea aces- A.Ş.M. tora şi înlocuirea cu altele, asemănătoare cu cele din perioada sovietică, străine tradiţiilor noastre istorice, statutului nostru şi fi inţei noastre naţionale. In this text called Again about symbols, as the author of the today’s Statal coat of arms of Republic În unele publicaţii de la Chişinău precum ziarul of Moldova, adopted at 3 november 1990 and of other Время, de exemplu, s-a scris că Drapelul Republi- symbols, i caught the attention over the signifi cations, cii Moldova ar fi „...o copie a steagului de luptă al of the place and their role in people’s life and in României Mari din timpurile profascistului Ion An- Society. tonescu...”, că „...Stema a fost introdusă în Parlament I evocated some aspects and unknown occurrences prin uşa din spate de către activiştii Frontului Popu- for the large public that happened while working, lar... impusă fraudulos, deşi a fost respinsă de trei ori symbol debating, adopting and their implementation. Nowadays symbols, are indispensable atributes de către Comisia Naţională pentru Heraldică...” of the State’s independence and sovereignty, and După cum se ştie, „Tricolorul albastru, galben reprezent the concrete results of the fi ght for the reborn şi roşu a apărut şi s-a afi rmat ca Steag Naţional încă and national emancipation that started in Basarabia in din primele decenii ale sec. al XIX-lea având o ori- year 1988-1989. gine populară... iar culorile sale sunt rezultatul unei Apealing at the experts’s works i explained the opţiuni ce vine din vremuri îndepărtate...” (Trico- role and the signifi cations and the connection between lorul României, Bucureşti, Sigma, 1991). Aceleaşi the colors blue, yellow and red-the fundamental colors of the chromatic palette, from which is made up and culori - albastru, galben şi roşu le-au avut şi Dra- our national fl ag-tricolour, with physic, cosmic and pelele Sfatului Ţării şi al Republicii Democratice sacred elements. Moldoveneşti în anii 1917-1918, fâşiile colorate fi - Through scientifi c arguments I rejected the atacs ind dispuse orizontal începând cu culoarea albastră and tries of destroing and substitution of the actual în partea de sus. Astfel, Tricolorul a apărut şi a fost statal symbols, undertaken of some persons from folosit ca Drapel de Stat cu mult înainte de cel de-al ignorance, ambition or ill-will. doilea război mondial! În ceea ce priveşte Comisia Naţională pentru Heraldică, aceasta a fost înfi inţată Simbolurile statului, emanate de mişcarea abia peste cinci ani după elaborarea, aprobarea şi de eliberare naţională introducerea actualei Steme de Stat! Imnul, Drapelul, Stema, Sigiliul şi Moneda naţi- Din păcate, atacurile asupra simbolurilor stata- onală sunt însemnele simbolice distinctive şi atribu- le, prin articole distructive sau imagini care schimo- tele indispensabile ale suveranităţii şi independenţei nosesc aspectul şi conţinutul acestora, s-au strecurat statale şi sunt ocrotite prin lege, aşa cum prevede şi în unele publicaţii prestigioase, apreciate şi res- Constituţia Republicii Moldova: Titlul I, art. 12, pectate de către cititori. S-au vehiculat, de exem- alineatele (1) şi (5). De la elaborarea şi adoptarea plu, un şir de inepţii şi neadevăruri referitoare la acestora se vor împlini în curând două decenii. valuta naţională, cum că „...la crearea bancnotelor Pentru că trăim într-o societate fărâmiţată, com- noului stat, Republica Moldova, s-a ţinut morţiş să pusă din grupuri cu interese antagoniste, bântuită fi e păstrate dimensiunile şi culorile rublelor sovieti- de o mulţime de probleme, elaborarea şi adoptarea ce... primitivismul gradelor de protecţie a biletelor simbolurilor statale s-a efectuat în condiţii deose- bancare, emise de BNM şi hârtia ieftină de proastă bit de complicate, marcate de dispute înverşunate şi calitate, au favorizat apariţia a milioane de falsuri... confruntări crâncene. durata de viaţă a unei bancnote de hârtie este de nu- Cu toate că au fost aprobate şi implementate de mai câteva luni... de denominare Leul moldovenesc, către autorităţile statului, cu toate că au fost accep- deocamdată, n-are nevoie, dar o schimbare la faţă tate şi susţinute de majoritatea cetăţenilor, pe par- i-ar prinde tare bine!”. cursul anilor care s-au scurs de la introducerea lor Apariţia unor astfel de materiale fanteziste cu în 1990, simbolurile au fost ţinta mai multor atacuri caracter distructiv după 15 ani de la introducerea agresive din partea reprezentanţilor unor forţe ostile leului dă de bănuit că în spatele acestor pretinse spiritualităţii, culturii şi tradiţiilor noastre. Astfel, li constatări se afl ă interese de grup ale unor persoa- s-au schimonosit şi denigrat originile, semnifi caţii- ne concrete tentate să profi te de pe urma schimbării le, istoria creării şi adoptării, s-a încercat discredi- monedei naţionale!

92 - nr. 4(11), decembrie 2008 ŞtiinHeraldicţă şi educaă ţie

Pe la începutul anului 2007, pe un şir de panouri cercând să atrag atenţia opiniei publice şi organelor publicitare, amplasate în centrul municipiului Chişi- abilitate cu supravegherea respectării legilor, dar nău, timp de mai bine de o lună de zile a fost expusă, nu a urmat nicio reacţie... Dimpotrivă! Situaţia s-a supradimensionată, în formatul de 150x120 cm. co- agravat! perta Revistei Neorama, Almanah naţional. Printre Pe la ﬁ nele anului 2007 importanţi factori de câteva titluri de articole reproduse pe copertă ﬁ gura decizie din republică au reproşat României cum

Stema Republicii Moldova, variantă policromă, monocromă şi relief adoptată în 1990. Autor Gheorghe Vrabie.

şi acesta: „De ce moldovenii au o vacă pe Stemă?”. că ne-ar ﬁ impus standardele sale, începând de la În textul articolului respectiv mai era o întrebare in- limbă, istorie, denumirea valutei naţionale, inclusiv sultătoare: „De ce ţara voastră poartă numele unui tricolorul, inclusiv stema, etc. căţel?”. Mă întrebam dacă a reacţionat cineva împo- Nu este adevărat, nimeni nu ne-a impus nouă cu triva acestor acte injurioase şi revoltătoare la adresa de-a sila nimic! S-a acordat consultaţie şi asistenţă simbolurilor dintre cei împuterniciţi cu supraveghe- tehnică-materială în anumite cazuri, dar aceasta s-a rea respectării legilor statului, dintre persoanele oﬁ - realizat la solicitarea autorităţilor şi conducerii de ciale care circulă prin centrul mun.Chişinău şi dintre vârf a Republicii Moldova din perioada respectivă. cei care se consideră cetăţeni ai acestui stat? Simbolurile au fost create la Chişinău de către În calitate de autor al actualei Steme de Stat şi specialişti cu o anumită experienţă şi cunoştinţe în ai altor simboluri pe care le-am creat, de care se domeniile ştiinţei şi artei heraldicii. Au fost aproba- folosesc toţi cetăţenii, am respins aceste atacuri şi te şi implementate de persoanele împuternicite cu calomnii prin intermediul unor materiale date pu- soluţionarea acestor probleme. blicităţii în presa scrisă şi prin cea audiovizuală, în- Simbolurile actuale sunt produsul mişcării pen-

nr.4(11), decembrie 2008 - 93 Akademos

Drapelul municipiului Chişinău adoptat în 1998. Autor Gheorghe Vrabie. tru renaşterea naţională şi emancipare, pentru cuceri- Schimbarea simbolurilor, o problemă falsă rea independenţei şi suveranităţii de stat, declanşată Cum de la un timp încoace, simbolurile statale în a.1989. Aşa s-a procedat în toate republicile ex- au devenit subiecte de discuţii şi de confruntări între sovietice care şi-au cucerit independenţa după destră- partidele şi grupurile rivale ce vor continua, proba- marea fostei URSS, inclusiv în Federaţia Rusă, înlătu- bil, pe parcursul perioadei preelectorale până la ale- rându-se simbolurile şablonarde, artifi ciale, alcătuite gerile din anul 2009, iar dezbaterile pe această temă pe baza simbolurilor materiale şi creându-se Drapele vor deveni tot mai încrâncenate, pentru a se cunoaş- şi Steme de Stat noi, întemeiate pe tradiţiile istorice, te adevărul referitor la mesajul, originea, semnifi ca- culturale şi spirituale ale popoarelor respective. La ţiile, istoria creării, adoptării şi implementării lor, fel s-a procedat şi în unele ţări aşa zise socialiste ca trebuie făcute anumite precizări. Noua generaţie nu România şi Ungaria, de exemplu, în care după cel de- cunoaşte în mare parte faptele istorice din primii ani al doilea război mondial şi rămânerea lor în sfera de ai deceniului trecut. dominaţie a URSS au fost interzise simbolurile sta- Din păcate, unele persoane care au jucat un rol tale tradiţionale şi au fost introduse steme elaborate concret în cadrul acelor procese şi evenimente - după modele impuse de Moscova, concepute în spirit membri ai juriului care au luat hotărâri referitoare la materialist. După căderea regimurilor comuniste şi în rezultatele concursului desfăşurat pentru elaborarea aceste ţări s-a revenit la simboluri istorice, tradiţiona- Stemei, membri ai prezidiului şi ai Sovietului Su- le, legate de valorile culturale şi spirituale statornicite prem al RSSM, nu mai sunt în viaţă. Unii au uitat, de veacuri. iar alţii nici nu au cunoscut anumite fapte importante Doar în Belarus, după o perioadă de timp de câ- ce s-au produs în culise, în timpul desfăşurării con- teva luni, s-a revenit la Drapelul şi Stema din peri- cursului. Ar mai trebui de spus, în această ordine de oada sovietică, iar în Transnistria, în principiu (cu idei, că marea majoritate nu ştie ce reprezintă ştiinţa mici schimbări) este folosită Stema de Stat a fos- şi arta heraldicii, ce este simbolica, ce importanţă au tei RSSM, cu cunună alcătuită din plante şi fructe: şi ce loc ocupă acestea în viaţa unui om, unui popor spice de grâu, ştiuleţi de porumb, mere, struguri şi şi în structura unui stat. frunze de viţă de vie. În varianta iniţială realizată Trebuie de subliniat că problema schimbării în a. 1940 proiectul acesteia a fost elaborat de către simbolurilor în Republica Moldova din capul locu- E.Merega, un pictor rus, venit la Chişinău tocmai de lui este una falsă, artifi cială! Simbolurile unui Stat la Vladivostok! se schimbă doar dacă se schimbă regimul politic şi Drapelul bicolor al fostei RSSM - de culoare ro- relaţiile sociale şi nu la dorinţa unui partid, unui grup şie peste care era aplicată o fâşie de culoare verde, sau unei persoane, fi e investită această persoană şi orizontală - combinaţie de culori care, după cum se cu cele mai înalte funcţii de conducere. Schimbarea ştie, irită şi deranjează vederea, a fost elaborat de Stemei de Stat ar atrage după sine, în mod obligato- către A.Şubin, venit şi el pe pământul Moldovei toc- riu, şi schimbarea Drapelului pe care este aplicată, mai din regiunea Altai! a Monedei naţionale, a buletinelor de identitate, a

94 - nr. 4(11), decembrie 2008 ŞtiinHeraldicţă şi educaă ţie unui număr imens de adeverinţe, certifi cate şi acte reproduse 194 drapele cu stemele statelor respecti- ofi ciale, foi cu antet şi ştampile. ve, inclusiv Drapelul Republicii Moldova. În aceste Mai trebuie de spus că elaborarea unei Steme de drapele se refl ectă întreaga paletă cromatică posibilă. Stat impune autorului ei o responsabilitate deosebi- Drapelul şi Stema fi ecărui stat încifrează semnifi caţi- tă, necesită mult timp şi eforturi creatoare imense. ile semantice şi simbolice specifi ce, condiţionate de O astfel de lucrare trebuie să corespundă adevărului istoria, cultura şi spiritualitatea popoarelor respective. istoric şi tradiţiilor, să fi e argumentată ştiinţifi c, să Fiecare popor şi cetăţean are dreptul să se mândreas- comporte încărcătura emoţională necesară, să aibă că cu aceste simboluri şi trebuie să le poarte respectul expresivitatea artistică specifi că operei de artă, pre- cuvenit. Aceleaşi drepturi le avem şi noi. cizia şi claritatea desenului tehnic care ar permite Trebuie de subliniat, în cadrul acestor idei, că ata- să fi e confecţionată într-o multitudine de forme şi curile asupra simbolurilor statale, întreprinse de unii dimensiuni cu diferite tehnici şi materiale: pictură, indivizi, peste tot ca şi la noi sunt cauzate de înstră- sculptură, grafi că, în imprimante, broderii şi tapise- inare, lipsă de cultură şi de educaţie. În ce priveşte rii, în basoreliefuri, în ghips, lemn, piatră, beton-ar- Tricolorul, succesivitatea culorilor este una strictă mat, granit şi diferite metale - aluminiu, fi er, cupru, - albastru, galben şi roşu. Aceasta trebuie memorat argint; imprimată pe bancnotele valutei naţionale, odată şi pentru totdeauna, deoarece uneori lucrurile reliefată pe monede, pe numerele de înmatriculare se inversează: nu numai culorile sunt citate începând ale autovehiculelor, pe medalii, insigne şi pe în- cu roşu, ci şi Drapelele sunt confecţionate şi arborate semnele uniformelor Armatei Naţionale, Poliţiei greşit, roşul fi ind amplasat înainte, ataşat de hampă. şi lucrătorilor Departamentului Vamal; aplicată pe Pe lângă evenimentele istorice de care este in- mijloacele de transport de cale ferată, aeronave şi spirat, datorită cărora a fost creat şi a fost adoptat vapoare, pe mărci de acciz; imprimată pe diplome, aspectul său cromatic, Tricolorul este legat şi de mape, cărţi şi în enciclopedii; tipărită pe hărţile ge- anumite fenomene fi zice, cosmice şi sacre, ceea ce ografi ce, afi şată pe faţadele instituţiilor de stat şi în îi conferă valori şi semnifi caţii semantice şi simbo- interiorul acestora, la ministere, Consiliul de Mi- lice cu totul deosebite. niştri, Parlament, Preşedinţie, Ambasade; amplasată Despre faptul că albastrul, galbenul şi roşul sunt la instituţiile internaţionale din care face parte Re- culorile de bază ale paletei cromatice din care, prin publica Moldova - OSCE, ONU, CE etc. combinare şi amestec, se formează toate celelalte Stema de Stat este prezentă la diferite manifestări culori ale paletei, ştie mai multă lume. Se poate se- şi evenimente politice, culturale, sportive. Este repro- siza aici o anumită semnifi caţie simbolică. Această dusă în presa scrisă şi prezentată zilnic în emisiuni te- levizate. Stema de Stat îl însoţeşte pe fi ecare cetăţean în parte şi pe toţi cetăţenii laolaltă zilnic într-o mulţi- me de situaţii, fi ind aplicată pe adeverinţa de naştere, certifi catul de maturitate, de căsătorie, pe poliţa de asigurare medicală, certifi catul de deces, etc. Nu numai elaborarea, confecţionarea şi implementarea unei Steme de Stat solicită eforturi şi cheltuieli materiale colosale, dar şi distrugerea acesteia necesită cheltuieli enorme. Dacă se va proceda la schimbarea simbolurilor, cheltuielile vor fi puse tot pe umerii cetăţenilor. Pentru lichidarea numărului astronomic de steme, existente în prezent în diferite forme şi materiale, ar trebui construită o uzină specială! În plus, nu se ştie cât ar putea dura acest proces al distrugerii, deoarece nici până astăzi nu a fost înlăturată defi nitiv Stema fostei RSSM. Un exemplar de dimensiuni monumentale din beton armat, bunăoară, mai poate fi văzut pe frontispiciul unei instituţii de învăţă- mânt, situate pe strada A.Mateevici din Chişinău, în apropiere de Ambasada SUA!

Filozofi a simbolică Printre lucrările expuse pe pereţi în atelierul meu de creaţie - picturi, foi grafi ce, piese de artă decora- Sf. Gheorghe în luptă cu balaurul. Emblema Corpului tivă - este şi o hartă politică a lumii imprimată re- de ofi ţeri din Republica Moldova. Autorul proiectului cent. Pe marginile hărţii, în imagini policrome, sunt Gheorghe Vrabie, broderie Dorina Vrabie. nr.4(11), decembrie 2008 - 95 Akademos

e împodobit într-o ceaţă albastră. Dumnezeu Fiul, Iluminat, trimis să fi e martorul Tatălui Său în faţa întregii lumi, reprezintă o sferă cerească sclipind în amiază ca o strălucitoare coamă de Leu, blond-au- riu, Salvatorul Lumii. Culoarea Sa este galbenă şi puterea Sa nelimitată. Dumnezeu Sfântul Duh este apusul, când sfera zilei în veşminte roşii de foc se opreşte o clipă pe linia orizontului şi după aceea dis- pare în întunericul nopţii pentru a se peregrina prin lumea de jos şi reapărând triumfal din îmbrăţişarea întunericului...” (Trad. noastră, Gh.Vrabie) Considerăm că ar fi oportun să ne referim pe scurt şi la ceea ce este expresia simbolică în artă, în special în arta şi ştiinţa heraldicii şi cum au exprimat (explicat) acest procedeu înaintaşii noştri în lucrările lor. Immanuel Kant prin „simbolic” înţelegea un mod de reprezentare intuitiv, dar indirect, deci un mod de a privi lucrurile care prezintă conceptul numai printr-o analogie. Datorită lui Friedrich Creuzer conceptul de simbol a dobândit adâncime şi extensie, fi ind fun- damentată însemnătatea acestei noţiuni în calitate de categorie istorică şi estetică. „În străvechea lui comuniune cu zeii omul obişnuieşte să le surprindă manifestările în visele lui, în zborul păsărilor, în îm- prejurări ale jertfelor de animale, în adâncul pămân- tului, în vârfurile copacilor, ca şi în tot felul de alte Emblema Curţii Supreme de Justiţie. semne neaşteptate...”. Autor Gheorghe Vrabie. Conform lui Goethe, în „simbol” ni se înfăţişea- ză universalul. În lucrarea sa Artă şi antichitate el legătură cromatică a Tricolorului cu toate culorile scria: „Aceasta este adevărata simbolistică, în care din Drapelele statelor lumii simbolizează ideea de particularul reprezintă universalul, nu însă ca vis interdependenţă şi relaţii de frăţietate cu toate po- şi umbră, ci ca revelaţie vie şi instantanee a necu- poarele pe diferite planuri - material, cultural şi spi- prinsului”. Referitor la raporturile şi corelaţia dintre ritual. formă şi conţinut, la relaţia dintre obiectul concret Mai puţini ştiu, însă, că cele trei culori sunt şi şi subiectul presupus, indirect comportă „incongru- culorile de bază ale Curcubeului şi aceasta este le- enţa dintre esenţă şi formă” şi prisosul conţinutului gătura Tricolorului cu un fenomen natural, cosmic. în comparaţie cu expresia lui” (citate din cartea Stil, Dar foarte puţini cunosc interdependenţa dintre cele simbol, structură de Lorenz Dittman, capitolul inti- trei culori şi fenomenele sacre. De aceea prezentăm tulat: Simbolul). Astfel, obiectul concret, Drapelul, aici un fragment dintr-o lucrare a unui autor ame- simbolizează Patria! rican aproape cu totul necunoscută la noi - „Expri- marea enciclopedică a fi losofi ei simbolice, masoni- Cum o caricatură avea să devină stemă ce, ermetice, cabalistice şi roze-cruciate” de Manly Concepţia şi elaborarea simbolurilor heraldice, P.Hall (reapărută în ediţia a doua la Editura СПИКС în mod special a lucrărilor de importanţă deosebită, din Sanct-Petersburg în a. 1994, în limba rusă). În cum sunt Drapelul şi Stema, impun realizatorilor o capitolul „Soarele, divinitate universală”, autorul responsabilitate imensă, deoarece aceste simboluri scrie: „...Sursele Sfi ntei Treimi sunt clare tuturor ce- sunt prezente în societate zi cu zi, în prim plan, şi lor care observă apariţia zilnică a Soarelui. Această are de a face cu ele zilnic întreaga societate şi fi eca- sferă, fi ind simbolul luminii, are trei faze deosebite: re cetăţean în parte de zeci de ori. Lucrările de artă răsăritul, amiaza şi asfi nţitul. Filosofi i, prin urmare, heraldică sunt produse de sinteză, pentru elabora- au împărţit viaţa tuturor lucrurilor în trei părţi dife- rea cărora este necesară conlucrarea şi contribuţia rite: creştere, maturitate şi decădere. Între semiîntu- specialiştilor din domeniile ştiinţei, istoriei, artelor nericul dinaintea răsăritului şi semiîntunericul serii plastice, a funcţionarilor publici, etc. există amiaza gloriei strălucitoare. Dumnezeu Tatăl, Rolul artistului plastic este unul deosebit, deoa- Creatorul întregii lumi, este simbolizat prin răsărit. rece de el depinde rezultatul fi nal şi valoarea artis- Culoarea sa este albastră, fi indcă soarele când răsare tică a acestui proces de lucru complicat. Concepţia

96 - nr. 4(11), decembrie 2008 ŞtiinHeraldicţă şi educaă ţie teoretică a unui simbol heraldic, fără contribuţia „Acvila trebuie să aibă crucea în gură” necesară, corespunzătoare a artistului plastic reali- În perioada de timp cât a durat concursul au zator, fi e această concepţie chiar ideală, va rămâne avut loc mai multe evenimente şi întâmplări care literă moartă... Doar prin conlucrarea efi cientă, ar- unora ar putea să li se pară neînsemnate. Şi totuşi monioasă a specialiştilor din aceste domenii poate ele fac parte din şirul de întâmplări, uneori confu- rezulta un produs calitativ, valoros sub aspect teore- ze sau stranii, care s-au ţinut lanţ, dar prin care a tic, ştiinţifi c şi artistic. trebuit să trec, rătăcind ca printr-un labirint, până Referitor la concursul naţional pentru elabora- s-au clarifi cat lucrurile. Analizând acele întâmplări rea proiectului actualei Steme de Stat, desfăşurat la din retrospectiva zilei de azi, punându-le împreună, Chişinău în vara anului 1990, s-a vorbit doar despre uneori am impresia că a trebuit să existe şi o predes- aspectele pozitive ale organizării acestuia, dar nu tinare pentru a se putea realiza acest simbol heraldic s-a spus nimic despre defi cienţele şi aspectele ne- şi a se impune în pofi da atâtor piedici şi ostilităţi... gative. Într-o seară m-am dus la colegul Isaia Cârmu, În componenţa juriului nu a fost inclus niciun rugându-l să-mi împrumute cartea „Aspiraţia popo- expert în domeniul artelor plastice - artist plastic rului român spre unitate şi independenţă oglindită în sau critic de artă. Juriul a fost alcătuit din deputaţi simbol”, album heraldic întocmit de Maria Dogaru, ai Sovietului Suprem, funcţionari sau specialişti doctor în istorie. Vroiam să mă documentez refe- în alte domenii. Poate că tocmai din aceste motive ritor la unele aspecte legate de heraldică, deoarece la una dintre şedinţe a fost susţinut şi recomandat continuam să lucrez asupra proiectului Stemei, cu spre aprobare un proiect care nu era altceva decât toate că eram înlăturat din grupul concurenţilor cu o caricatură! Cununa rotundă compusă din produ- care începusem să lucrăm împreună şi care rămase- se agricole: ştiuleţi de porumb, struguri, spice de ră în vizorul autorităţilor. În atelier se afl a şi scriito- grâu, frunze de viţă de vie evocau stema din perioa- rul Aurel Scobioală, colegul lucrând la prezentarea da sovietică. Acest balast împovăra mentalitatea şi grafi că a unei cărţi pentru copii a acestuia. Auzind gândirea unor autori, elemente componente de felul motivul pentru care venisem, aşa după cum îi este acesta fi gurând în mai multe proiecte. obiceiul, Isaia Cârmu replică apăsat: Însă aspectul caraghios al acestui proiect era ca- „-Gheorghi! Tăt îi făcut! Mâine va fi râdicat uzat de elementele componente, amplasate în inte- Drapelul pe clădirea Sovietului Suprem!” riorul cununii respective. Pe axa centrală a compo- Zic: „-Staţi un pic, oameni buni, că încă nu s-a ziţiei autorul a desenat o torţă evidenţiată cu negru, votat!” partea de sus a acesteia asemănându-se cu un cap de Cu toate că se făcuse târziu, am avut intuiţia să bovideu, deasupra căreia a amplasat o stea de cu- mă întorc în atelierul meu şi să întind varianta cea loare galbenă din care ieşea o fl acără roşie, iar de mai dezvoltată a proiectului stemei pe o planşetă, la aceasta, în toate direcţiile, porneau raze aurii. În deoarece era pictată pe o coală de craft-papir. Hârtia partea stângă şi dreaptă pe axa orizontală centrală au s-a întins şi s-a nivelat perfect. fost amplasaţi aştrii, soarele şi luna, sugerând ochii A doua zi dimineaţă, pe la orele 8.00, aud bătăi (torţa sugera nasul) desenaţi decorativ. Dedesubtul în uşă. Locuiam în sectorul Râşcani pe b-dul Mos- torţei, cu majuscule, a fost scris cuvântul Moldova, covei în blocul cu cinci nivele, la etajul patru, dea- evidenţiat cu culoare roşie, orientat pe o linie curbă, supra magazinului alimentar „Progres”. Am deschis sugerând gura sau mai precis, dinţii. Sub inscripţie, uşa şi l-am văzut pe d-l Mihai Cimpoi, deputat în cu vârful în jos a fost aşezată o frunză de viţă de vie, Sovietul Suprem. A venit din sectorul Ciocana. Nu evocând barba. ştia cu precizie adresa unde locuiesc. A afl at între- Astfel, din ansamblul şi repartizarea elemente- bând de vecini. După ce ne-am salutat, a zis: lor componente, amplasate pe fundal alb în interi- „-Gheorghe, azi în Sovietul Suprem se va discu- orul cununii, a rezultat o faţă monstruoasă de stri- ta problema Stemei. Ştiu că ai şi tu nişte variante. Să goi... Sub aspect plastic imaginea a fost realizată cu prezinţi şi tu proiectul tău.” precizie şi acurateţe, iar sub aspectul concepţiei şi în „-Bine, bine”, zic. „D-le academician, dar se calitate de Stemă de Stat părea cu totul oribilă. poate aşa ceva?!” Spre sfârşitul şedinţei respective, disputele între „-Să aduci proiectul numaidecât!” membrii Juriului se înfi erbântaseră în aşa măsură Am plecat la atelier, am luat lucrarea, am urcat încât regretatul Gheorghe Mazilu, care era împo- în troleibuz şi cu vreun sfert de oră înainte de în- triva acestei variante, a trântit cu pumnul în masă, ceperea şedinţei, am intrat în sediul Sovietului Su- împiedicând adoptarea unei decizii fi nale pentru prem. Concurenţii care nu se aşteptau la aşa ceva, susţinerea acestui proiect. când m-au văzut, s-au crucit! Totuşi varianta cu pricina a fi gurat printre cele „-Iar o vinit aista cu vulturul!” - a exclamat unul şase variante după care s-au făcut fotografi i policro- dintre ei. me şi au fost duse, pentru consultaţie, la Comisia de Proiectele au fost expuse pe scenă, rezemate specialitate de la Bucureşti... de masa prezidiului. Noi, autorii, ne-am aşezat în

nr.4(11), decembrie 2008 - 97 Akademos sală în rândul întâi. Discuţiile se desfăşurau anevo- în prezent Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. ios. Unii deputaţi simţeau insufi cienţa proiectului în Proiectul pe care l-am prezentat, înregistrat cu nr.1, care elementul dominant era capul de bovideu. Ne- realizat în culori, cu crucea latină amplasată în par- prietenii noştri scriau pe ziduri şi pe trotuare: „Пора tea de sus a compoziţiei, a atras imediat atenţia Înalt резать быков!” Preasfi nţiei sale: „Aceasta trebuie să fi e! Dar acvi- D-l Mircea Druc se apropie de mine, se aplea- la trebuie să poarte crucea în gură.” Am considerat că, sprijinindu-se cu mânile de braţele scaunului pe aceste cuvinte ca o binecuvântare. care eram aşezat şi întrebă: Pe parcursul desfăşurării concursului şi în tim- „-Să-i opresc?” pul dezbaterilor s-au auzit şi unele voci ce s-au „-D-le prim pronunţat ministru! Proce- împotriva daţi aşa cum vă proiectu- dictează conşti- lui în care inţa!” - i-am ra- figurea- spuns. ză acvila Domnia sa cruciată. a urcat la tribu- Majorita- nă, a intervenit tea acestor cu câteva argu- opinii erau mente, după care cauzate discuţiile la tema de necu- respectivă s-au noaşterea încheiat. istoriei, a A urmat o specificu- nouă perioadă de lui artei lucru, cu inves- heraldicii. tigaţii, discuţii şi Leoni- confruntări. da Lari, de Un episod exemplu, din această în- a scris şi tâmplare a fost a publicat consemnat într-o nişte ver- fotografi e repro- suri din dusă la pag.724 care două în cartea ex-pre- rânduri su- şedintelui Mircea nau în felul Snegur „Labirin- urmă tor: tul destinului” „Doamne vol.I, apărută în Sfi nte, fi e- anul 2007, pentru ţi milă,/ care am elaborat Ştefan nu prezentarea gra- avea acvi- fi că. În imaginea lă!” respectivă pot fi Având văzute cele două prilejul să proiecte aşezate 18 din 130 variante de proiecte înaintate la Concursul Naţional pentru ne întâl- pe scenă, spriji- elaborarea Stemei de Stat. Cu numerele 11, 12, 13 fi gurează variantele lui nim şi să nite de masa pre- Gheorghe Vrabie. discutăm, zidiului. i-am ex- Au existat şi alte întâmplări, cunoaşterea cărora plicat că existau Steme de Stat în care capul de bour ar demonstra complexitatea confruntărilor şi hăţişu- era prezentat frontal şi steme voievodale în care rile prin care s-a trecut până s-au clarifi cat lucrurile. acesta era prezentat cu gât, gâtul fi ind amplasat în Afi rmarea şi impunerea lucrării a depins şi de atitu- profi l. În aceste variante a stemelor erau refl ectate şi dinea unor personalităţi de mare încredere şi autori- legăturile de rudenie ale domnitorilor cu soţiile lor. tate în societate. Datorită căsătoriei cu Maria de Mangap, din Pe când proiectele erau expuse în Sediul Preşe- dinastia Comnenilor a împăraţilor bizantini, Ştefan dinţiei, iar în presă se desfăşurau discuţii pe marginea cel Mare ar fi trebuit să aibă în stema dinastică şi ac- lor, Chişinăul a fost vizitat de Preafericitul Daniel, vila bicefală, simbolul heraldic al Bizanţului, ima-

98 - nr. 4(11), decembrie 2008 ŞtiinHeraldicţă şi educaă ţie gine brodată pe acoperământul de mormânt al soţiei se cont de necesitatea confecţionării lucrării în dife- sale, decedată în a (1477). Din motive obiective o rite forme, în dimensiuni deosebit de mici, s-a pus astfel de Stemă nu s-a putut realiza, deoarece Ma- problema elaborării unei variante corespunzătoare. rele Domnitor mai avea şi alte griji pe lângă ştiinţa De aceea din proprie iniţiativă am eliminat câte un şi arta heraldicii... După aceste explicaţii, autoarea interval de pe aripile acvilei şi am redus un segment versurilor s-a liniştit. cu patru frunze din ramura de măslin. Împotriva lucrării s-a pronunţat şi pictorul Mi- Astfel, şi Stema actuală a Republicii Moldova hai Grecu, spunând că trebuie adoptată Stema din este confecţionată şi folosită în două variante: Ste- timpul lui Ştefan cel Mare, care a fost dusă la Mu- ma mare şi Stema mică. zeul de arheologie din Odesa de la Cetatea Albă şi Vreau să amintesc numele unor personalităţi pe care el a avut prilejul să o vadă în depozitul de la marcante care s-au pronunţat în public sau în presă subsol al acestui muzeu. în susţinerea proiectului, ceea ce a contribuit la afi r- Fiind vorba de o variantă de Stemă Voievodală, marea şi adoptarea lucrării. Le-am rămas recunos- şi aceste declaraţii, de asemenea, nu aveau nici un cător pentru totdeauna acestor oameni: sens! Ion Ungureanu, Grigore Vieru, Spiridon Van- gheli, Tudor Chiriac, Sergiu Cuciuc, Iurie Canaşin, Actuala Stemă, învingătoare în competiţia regretatul Iacob Burghiu. cu alte şase proiecte D-l Victor Popa, lucrător al aparatului Sovietului Concursul a stârnit discuţii în familii, în insti- Suprem, a mers de două ori la Bucureşti. Prima dată tuţiile de învăţământ, la întreprinderi, etc. În acele a prezentat cele şase proiecte selectate de juriu, în discuţii a fost practic antrenată întreaga societate. fotografi i color, la Comisia naţională de heraldică, Pe adresa redacţiei Cotidianului Moldova Suvera- genealogie şi sigilografi e, pe data de 23 octombrie nă, în care au fost reproduse mai multe variante de 1990. Cuvântările membrilor Comisiei care s-au proiecte, au fost expediate o mulţime de scrisori cu pronunţat în susţinerea variantei proiectului în care opiniile şi sugestiile cititorilor. fi gura acvila au fost înregistrate pe bandă de magne- A fost alcătuit un grup de ziarişti care trebuiau tofon şi prezentate membrilor Sovietului Suprem. să studieze, să selecteze ideile şi propunerile raţio- A doua oară s-a deplasat la Bucureşti cu vari- nale, constructive şi să le înainteze Prezidiului So- anta deja fi nisată a Stemei în care introdusesem vietului Suprem. modifi cările propuse de d-na Maria Dogaru, după Erau printre propuneri şi idei demne de reţinut. ce ea a fost cooptată în calitate de coautor al concep- Dar existau, însă, şi unele care nu meritau atâtea ţiei teoretice. Victor Popa a preluat Stema fi nisată, eforturi cu risipă de timp şi de energie. Trebuiau ca la care am lucrat toată noaptea, tocmai la orele 6 să fi fost lăsaţi să se preocupe de aceste probleme dimineaţa... doar specialiştii. D-na Maria Dogaru, doctor în ştiinţe istorice, a S-a discutat problema Stemei de Stat, de exem- venit la Chişinău aducând şi o expoziţie cu lucrări plu, şi la o întreprindere din oraşul Soroca. Din de artă heraldică ce au fost expuse la Muzeul Naţio- partea colectivului de muncă a fost expediată la renal de istorie. În seara zilei de 2 noiembrie 1990, am dacţie o scrisoare cu opiniile muncitorilor în care prezentat proiectul la prezidiul Sovietului Suprem, aceştia îşi exprimau dorinţa ca în Stema de Stat membrii acestuia susţinându-l în unanimitate. să fi e prezentate lanurile, viile şi livezile, fabrici- După încheierea şedinţei am mers la televiziune le şi uzinele, bogăţiile ţării. Această scrisoare era pentru a prezenta Stema publicului larg şi deputaţilor, un exemplu tipic de ignoranţă referitoare la esenţa înainte de sesiunea a V-ea a Sovietului Suprem, care acestei probleme. urma să-şi ţină lucrările a doua zi, pe data de 3 no- În primul rând, în heraldică nu se folosesc astfel iembrie, la ordinea zilei fi gurând această chestiune. de elemente. În al doilea rând, o stemă trebuie să Probabil că mulţi nu ştiu, de ce d-na Maria Do- poată fi micşorată până la dimensiuni microscopi- garu nu a participat la Şedinţa respectivă, deşi urma ce. Actuala Stemă, bunăoară, în anumite cazuri - pe să prezinte deputaţilor comunicarea cu argumentele subdiviziunile metalice ale valutei naţionale sau pe ştiinţifi ce necesare referitoare la concepţia teoretică unele insigne, are doar câţiva mm înălţime. a Stemei. Aceasta, pentru că a doua zi dimineaţă, Evident că nu puteau fi reprezentate vii şi livezi, după emisiunea televizată, concurenţii noştri s-au uzine şi fabrici pe un spaţiu atât de mic! Straniu era dus la hotelul unde era cazată celebra cercetătoare, însă faptul că astfel de idei şi propuneri aberante au găsit-o, au intimidat-o şi au ameninţat-o, spunân- erau selectate, în mod serios, şi recomandate Sovie- du-i că nu e treaba ei să se implice şi că adoptarea tului Suprem de către echipa de ziarişti menţionată. acestei Steme va provoca confl icte interetnice! În perioada interbelică, aşa după cum se ştie, Aşa că atunci când a fost căutată pentru a fi invi- Stema României era folosită în trei variante, ca for- tată la Sesiunea Sovietului Suprem, d-na Maria Do- mă şi dimensiuni fi ind adaptată diferitor necesităţi: garu nu a fost de găsit... Anumite argumente privind Stema mare, Stema medie şi Stema mică. Ţinându- concepţia teoretică a trebuit să le aduc eu.

nr.4(11), decembrie 2008 - 99 Akademos

Despre atmosfera în care s-au desfăşurat dezba- acestei Steme. Stema care a fost prezentată de că- terile şi rezultatele acestora cei interesaţi pot afl a din tre pictorul Vrabie nu prea a fost primită de noi, era lucrarea dr.Silviu Andrieş-Tabac întitulată „Heraldi- foarte încărcată. În primul rând este ştiinţa heraldi- ca Teritorială a Basarabiei şi Transnistriei”, elabora- că, trebuie de uitat din punct de vedere al istoriei, al tă pe bază documentară, procese verbale, stenogra- tradiţiilor, trebuie să fi m mai aproape de tradiţii care me, etc., apărută la Editura „Muzeum” din Chişinău sunt în istoria poporului nostru. Elementele acestea în a. 1998. sunt prezente. Vizual Stema este frumoasă. Eu aş La începutul şedinţei istoricul Ion Ţurcanu, ruga ca noi să nu politizăm până la extrem discuţia deputat care deţinea şi funcţia de secretar al Sovie- aceasta. Ar trebui să ne gândim cum să explicăm tului Suprem, a prezentat raportul anunţând, printre noi Stema pe care o confi rmăm astăzi din punct de altele, că şi-a încheiat activitatea Comisia pentru vedere al acelor momente, pe care trebuie să le în- examinarea proiectelor de Stemă şi pregătirea docu- ţeleagă oamenii. Noi trebuie să venim în susţinerea mentelor necesare (e vorba de juriu, probabil). Dar acestei steme. (În continuare vorbitorul a trecut la întrucât lucrul s-a făcut de către specialişti heraldişti limba rusă - n.aut.). Vreau să chem toţi deputaţii la o şi pictori, la care mai târziu a aderat şi un grup de is- atitudine extrem de corectă unii faţă de alţii. Înţeleg torici care au ajuns la concluzia că au deja o variantă că se vor isca întrebări, la care noi trebuie să răspun- acceptabilă şi pornind de la aceste considerente, a dem, să dăm explicaţii. Vă îndemn pe toţi să nu po- acceptat propunerea preşedintelui să prezinte aceas- litizăm atât această chestiune, ca să nu ajungem la o tă Stemă. „Apoi a caracterizat proiectul... stăruind ciocnire, sau la manifestări de ură, neîncredere. Este asupra acvilei şi crucii, din cauza noutăţii primului treaba acestui popor cu tradiţiile lui, ce Stemă să-şi simbol şi neobişnuinţei celui de-al doilea în mediul stabilească. Sunt observaţii, dar eu aş susţine aceas- ateiştilor militanţi...” (Op.citată) tă Stemă. Vă chem şi pe Dumneavoastră la aceasta.” După prezentarea raportului, cel mai activ s-au (A.P.R.M., mapa 018-1,2,3 XI-1990-Sesiunea V. 3 implicat în discuţii deputaţii rusofoni, interfron- noiembrie p.62) tiştii care, sub diferite pretexte, încercau să împie- După aceasta chestiunea a fost supusă votului. dice aprobarea proiectului, cei mai insistenţi fi ind Din 257 de deputaţi care s-au înregistrat au votat P.Şornicov şi O.Ojoga. „pentru” 243, „împotriva” 2 şi s-au „abţinut” 8. Poetul Grigore Vieru, care se afl a sus la balco- Stema a fost adoptată şi Preşedintele Sovietului Su- nul din partea dreaptă, faţă de scenă, a strigat: „Vor prem l-a felicitat pe autor.” să ne fure istoria!” Confruntând cifrele (numărul celor care au vo- „Primul care a susţinut proiectul propus în aceas- tat pro, contra şi celor care s-au abţinut cu numărul tă avalanşă de atacuri mascate ale rusofonilor a fost celor ce s-au înregistrat) nu se găsesc patru voturi” deputatul C.Tănase(...) care a spus că „Ar trebui să Vreun cititor atent s-ar putea să-şi fi pus întreba- adoptăm această Stemă” (op.citată) În continuare rea: „Dar unde au dispărut ele?” s-au pronunţat în susţinerea proiectului deputaţii După cum afi rmă Isaia Cârmu, patru deputaţi au P.Soltan şi Gh.Ghimpu. votat pentru proiectul pe care-l prezentase chiar el, La rugămintea unui grup de deputaţi din partea cu toate că lucrarea nu era expusă în sală. Nu e uşor cărora i s-a adresat d-na Nadejda Brânzan zicându- să înţelegi comportamentul acestora. Se ştie că în i: ”-Omule, fă ceva!” a luat cuvântul deputatul Petru varianta respectivă elementul principal era tot ca- Lucinschi, deţinând pe atunci şi funcţia de prim se- pul de bovideu, iar unii deputaţi rusofoni afi rmau: cretar al CC al PCM. „Такой символ вам больше подходит!”, de parcă Intervenţia sa a avut o importanţă deosebită. această Stemă, dacă ar fi fost adoptată, nu i-ar fi re- Poate că şi fără îndemnul său proiectul ar fi fost vo- prezentat şi pe ei. tat, dar, în mod sigur, nu cu o majoritate covârşitoa- re de voturi după cum s-a întâmplat. Probabil doar În echipa pentru elaborarea Stemei României datorită a ceea ce se numeşte disciplina de partid Studiind lucrările de artă heraldică naţională, se comuniştii, la îndemnul conducătorului lor, au vo- poate observa că există lucrări reuşite sub aspectul tat o Stemă de Stat în ansamblul căreia fi gurează şi expresiei artistice, unele pot fi considerate adevă- un simbol creştin - Crucea... rate capodopere ale genului. Există însă şi lucrări Mai reproducem un fragment din lucrarea lui concepute eronat sub aspect teoretic, dar şi realizate Silviu Andrieş-Tabac: „...Anume cuvântarea d-lui defectuos sub aspect compoziţional, proporţional şi Lucinschi a determinat majoritatea deputaţilor care al modalităţilor expresiei plastice. şovăiau să voteze proiectul Vrabie-Dogaru. Rolul Majoritatea defi cienţelor ţin de istoria noastră ei istoric important ne obligă s-o reproducem inte- zbuciumată, haosul manifestându-se şi în acest do- gral: meniu, de poziţia geografi că cu infl uenţe străine, „Stimaţi deputaţi, spiritele noastre aşa s-au po- artifi ciale, de pregătirea profesională insufi cientă a litizat că în fi ecare pas căutăm ceva politic. Vreo specialiştilor, inclusiv ai celora din domeniul artelor 6-7 luni merge discuţia în jurul acestei probleme, plastice.

100 - nr. 4(11), decembrie 2008 ŞtiinHeraldicţă şi educaă ţie

Rezultate bune în crearea unei lucrări de artă etul Radu Cârneci cu care făcusem cunoştinţă mai heraldică pot fi obţinute doar dacă există o colabo- înainte, la Chişinău. Domnia sa editase la Editura rare armonioasă între savanţi şi artiştii plastici rea- „Hiperion” cartea „Florile răului”, traducerea inte- lizatori. Din păcate, nu întotdeauna se întâmplă aşa, grală a poeziei lui Charles Baudelaire, pentru care fapt de care m-am convins lucrând asupra actualei am elaborat prezentarea grafi că. Steme de Stat, precum şi ai altor simboluri. La inaugurarea expoziţiei a participat şi preşe- S-ar părea că rolul savantului ar fi primordial dintele României din vremea aceea d-l Ion Iliescu. şi dominant, deoarece procesul de lucru începe cu După încheierea părţii ofi ciale, între participanţi elaborarea concepţiei teoretice a simbolului. Artis- s-au înfi ripat şi nişte discuţii. Poetul Radu Cârneci tul plastic este ţinut în planul al doilea, în umbră, m-a prezentat preşedintelui. Am spus că mă afl am la aşa cum s-a procedat şi cu Victor Dima, realizatorul Bucureşti, într-o misiune de lucru, legată de un su- actualei Steme a României, instituită în anul 1992, biect la care s-a referit în timpul întâlnirii sale de la al cărui nume nici nu a fost menţionat! Recompen- Ungheni cu d-l Mircea Snegur, pe atunci preşedinte sa materială pentru lucrare a obţinut-o apelând la al Republicii Moldova. În grupul în care discutam, CEDO. Autorul concepţiei teoretice este tot d-na printre alţii se afl a şi d-l Oliviu Gherman, preşedin- Maria Dogaru. tele Camerei deputaţilor. Era o atmosferă încordată, Cooptarea ei pentru defi nitivarea concepţiei ac- deoarece se dezlănţuise confl ictul de pe Nistru. tualei variante a Stemei de Stat a Republicii Moldo- La noi Stema de Stat era deja elaborată şi adop- va a fost necesară, binevenită şi a avut un rol impor- tată. Afl ându-se că sunt autorul acesteia, mi s-a spus tant, deoarece la Chişinău nu erau specialişti cu pre- ca voi fi introdus în echipa ce lucrează la elaborarea gătire profesională Stemei Români- în acest domeniu. ei. Am lucrat tot Noi însuşeam după concepţia d- aceste cunoştinţe nei Maria Dogaru, din mers, căutând care este autoarea cu înfrigurare căr- concepţiei adop- ţile de specialitate tate. Ar fi fost o care nu erau uşor mare minune să fi de găsit. fost adoptat pro- Domniei sale i iectul pe care l-am se datorează repre- realizat. Aşa s-a zentarea acvilei în întâmplat în peri- calitate de suport oada interbelică, al Stemei istorice Stema României iniţiale. În toate Mari fi ind elabo- variantele realiza- rată de doi autori, te până la data re- după concepţia spectivă acvila era Expoziţia personală jubiliară a lui Gheorghe Vrabie. Centrul heraldistului basa- de culoare galbenă Expoziţional “C. Brâncuşi”, 1999. Pe fundal, de la stânga la rabean Paul Gore şi amplasată pe un dreapta: drapelele Clubului tineretului Estudiantina, mun. şi desenul pictoru- scut de culoare al- Chişinău, de Stat, Departamentului Vamal, Liceului “Gheorghe lui Iozef Sebestein bastră pentru ca să Asachi” din capitală de Keopecz, un nu se contopească cu culoarea galbenă a fâşiei din nume de origine austriacă sau maghiară, ca şi Stema mijloc, care este de aceeaşi culoare, atunci când va Republicii Moldova prin contribuţia mea şi a d-nei fi imprimată (aplicată) pe Drapel. Maria Dogaru din Bucureşti. Sceptrul şi ramura verde de măslin au fost in- În lucrarea Domniei Sale, intitulată „Din Heral- troduse în Stemă tot la propunerea sa, ca şi culoarea dica României”, referitor la Stema actuală se poa- maronie a acvilei. O acvilă de culoare maronie, aşa te citi următoarele: „Evenimentele din decembrie după cum se ştie, fi gurează şi în Stema Mexicului. 1989 au dus la îndepărtarea însemnului folosit de În ce mă priveşte, am fost solicitat ad-hoc să vechiul regim pentru individualizarea simbolică a particip la concursul pentru elaborarea Stemei Ro- ţării. Cum se ştie, Stema adoptată în 1946, amen- mâniei şi aceasta s-a constituit pentru mine într-o dată nesemnifi cativ în 1952 şi în 1965, era de fapt experienţă unică. În toamna anului 1991, afl ându-mă o emblemă concepută pe sistemul recomandat de într-o deplasare de lucru la Bucureşti, am participat Moscova, astfel încât să amintească doar frumuse- la inaugurarea unei expoziţii de sculptură, desfăşu- ţile şi bogăţiile ţării aşa cum era situaţia şi în cele- rată la Cercul militar situat în Calea Victoriei. Erau lalte ţări socialiste. Cum era fi resc imediat după în- expuse lucrările preotului Simion Tatu, senator, care depărtarea regimului comunist s-au făcut propuneri se ocupa şi de artă. La vernisaj am fost invitat de po- pentru o nouă Stemă a ţării. Acestea au fost formu-

nr.4(11), decembrie 2008 - 101 Akademos late iniţial de către membrii comisiei de heraldică, Pasărea reînviată a copilăriei genealogie şi sigilografi e (pe atunci dependentă În legătură cu Stema, istoria creării şi atitudinea de Institutul de istorie „Nicolae Iorga”), respectiv unora faţă de această lucrare, îmi amintesc deseori Maria Dogaru vice preşedinte a acesteia, şi Jean despre o întâmplare din copilărie, misterioasă şi Nicolas Mănescu, secretar general. Ulterior şi alţi având totodată pentru mine un sens profund. Multe doritori să vadă ţara dotată cu însemne adecva- întâmplări din viaţa noastră, unele chiar dramati- te tradiţiei şi istoriei sale s-au alăturat celor doi, ce, se şterg treptat din memorie, amintindu-ne din susţinând proiecte în care simbolurile tradiţionale acestea doar câte un crâmpei. Aceasta, însă, s-a româneşti erau repuse la justa lor valoare. Menţi- întipărit în memorie clar şi profund, urmărindu-mă onăm printre aceştia, pe artistul plastic Gheorghe toată viaţa, încât o revăd, în detalii, ca şi cum s-ar Adoc şi pe G.S.Jivănescu, pe artistul basarabean desfăşura din nou, de fi ecare dată, atunci când îmi Gheorghe Vrabie (coautor, împreună cu Maria Do- amintesc de ea... garu la elaborarea blazonului Republicii Moldova) Împreună cu fratele meu Alexandru, cu tata, ca şi pe românii afl aţi departe de graniţele ţării Ra- mama vitregă şi două surioare născute din a doua miro Georgescu (SUA) şi Vasile Droj (Italia). (op. căsătorie, locuiam într-un sat basarabean de pe ma- citată pag.165) lul Prutului. În cartea menţionată sunt reproduse, în imagini Noi, fraţii, eram treziţi cu noaptea în cap şi puşi policrome, şi lucrări de artă heraldică din Basara- la lucru. Mama vitregă smulgea de pe noi sumanele bia. Este reprodusă şi actuala Stemă de Stat a Re- cu care ne îmbrăcam ziua şi ne înveleam noaptea. În publicii Moldova. Din păcate, este o imagine de casă erau cearşafuri, iorgane şi perne, dar nu ni se proastă calitate, neclară, care nu ştiu din ce motive dădeau să le folosim. Erau păstrate ca zestre pentru este reprodusă pe un fundal de culoare albastră, al- fete, când vor creşte mari şi va trebui să se mărite. terând grav raporturile cromatice. Gestul maşterei era însoţit şi de cuvinte usturătoare: Studiind materialele publicate în carte, cunos- „Hai sculaţi! Nu dormiţi până a cârâi cioara în par!” când şi alte variante de proiect, realizate de alţi Într-o dimineaţă eram deja în ogradă, când la un autori, pare-se ca şi în jurul Stemei României au moment dat, din cer coborî o pasăre mare cu pene avut loc discuţii aprige şi confruntări între auto- galbene, albe şi maronii şi mi se aşeză în palme! O aruncam în sus. Pasărea revenea înapoi. O aruncai rii proiectelor. Au fost publicate în diferite lucrări, fratelui. El o arunca spre mine. Copii fi ind, ne-am variante în care apar anumite deosebiri, în une- antrenat într-un joc neobişnuit şi gesturile noastre le reproduceri capul de bour şi acvila din Stema erau însoţite de strigăte. La un moment dat, ieşind Transilvaniei fi ind de culoare neagră, iar în alte- din casă, lângă prag apăru maştera. Stătu o clipă pe le de argint, ceea ce se potriveşte mai mult pentru loc cu faţa crispată de nemulţumire şi ură. Deoda- aspectul general şi echilibrul ansamblului. Au fost tă parcă se lumină şi zâmbi, zicându-ne: „Ian daţî- tipărite hărţi pe care stema e reprodusă fără scutul mi-o s-o ţân şî eu oleacă!” Mă întoarsei spre ea şi-i albastru, variantă care alterează ansamblul expre- aruncai pasărea. Prinzând-o cu ambele mâini, o ri- siei cromatice. dică în sus şi cu toate puterile o trânti de pământ, După părerea D-lui Silviu Andrieş-Tabac ima- omorând-o! ginea acvilei din Stema de Stat a Republicii Mol- În dimineaţa acelei zile a fost omorâtă şi copi- dova e mai reuşită, autorul scriind despre aceasta lăria noastră... în lucrarea la care ne-am referit, următoarele: „Ste- Am luat pasărea, am dus-o la marginea grădi- ma Republicii Moldova din punct de vedere isto- nii, am săpat un mormânt, am aşternut nişte paie, ric reprezintă chintesenţa istoriei noastre. Practic am pus pasărea şi am acoperit-o cu paie, apoi am s-au utilizat doar două elemente esenţiale: capul tras ţărâna şi i-am făcut un mormânt. Din nişte beţe de bour cu accesoriile corespunzătoare - simbolul uscate i-am înjghebat o cruce şi atâta am plâns, că Moldovei şi acvila cruciată cu atributele ei - sim- beţele acelea uscate ar fi trebuit să înverzească! bolul romanităţii poporului român. Ceea ce spun nu este nici fantezie, nici vis. Din punct de vedere grafi c apreciem Stema ca Această întâmplare ce s-a produs cu mulţi ani în elegantă, proporţională, desenată într-un stil sobru, urmă, o ţine minte şi fratele meu până astăzi. fără elemente de prisos. Este cea mai bună viziu- Uneori, când văd acvila cruciată din Stema de ne grafi că propusă de pictorul Gh.Vrabie, dacă ur- Stat, imprimată pe Drapelul Tricolor care fâlfâie-n mărim evoluţia Stemei de la primele schiţe, apoi vânt, iar acvila mişcă din aripi, mi se pare că pasă- varianta din fi nala Concursului până la imaginea rea aceea misterioasă cu care mă jucam cu fratele actuală. Apreciem acvila moldovenească ca mai meu în copilărie a reînviat şi a urcat atât de sus în reuşită decât acvila Stemei noi a României.” (op. înaltul cerului, că nimeni nu o va mai putea omorî citată, pag.150). niciodată!

102 - nr. 4(11), decembrie 2008 Ştiinţă şi educaţie

la şcoala Belle Arte din Chişinău, către sfârşitul VALENTINA anilor 1930 deja participa activ la viaţa artistică cu foi grafi ce, pictură, sculptură, realizase şi o RUSU-CIOBANU, lucrare monumentală în for public care s-a păstrat la Chişinău. Datorită lui, iniţial, Valentina Rusu- PE MĂSURA MARILOR Ciobanu, de rând cu lectura, muzica, fl orile, a îndrăgit artele plastice. SĂI DASCĂLI A studiat la Instituţii Superioare din Iaşi, desăvârşindu-şi studiile la Colegiul de Arte Tudor BRAGA, Plastice “Alexandru Plămădeală” din Chişinău, director, Centrul Expoziţional clasa profesorului Ivan Hazov. Valenţele artistice, învederate în lucrarea de licenţă, au sensibilizat “Constantin Brâncuşi”, imediat specialiştii în domeniu, tânăra autoare fi ind UAP, RM invitată să expună (1946). Notifi cările pozitive ale publicului au determinat conducerea UAP s-o Valentina Rusu-Ciobanu este singurul trimită la o bază de creaţie din Senej, Moscova. plastician în viaţă înclusă în excepţionala serie Foarte curând Valentina Rusu-Ciobanu este din 12 albume „Maieştri basarabeni din sec. XX”, titularizată membră a Uniunii Artiştilor Plastici; alături de nume de referinţă ale culturii noastre prin participarea activă la viaţa artistică se impune Auguste Baillayre, Alexandru Plămădeală, Max drept un înainte mergător în genul picturii. Gamburd, Lazăr Dubinovsky, Mihail Grecu, Andrei Realizează un şir de portrete şi naturi statice. Sârbu ş.a. Auguste Baillayre, unul dintre cele mai Sunt remarcabile Portretul unei eleve de la Şcoala spectaculoase, mai inteligente şi mai originale de Meserii şi Portretul scriitorului Aureliu Busuioc. personaje ale artelor plastice basarabene din Confi gurate în mod monumental, acestea dovedesc perioada interbelică, a exercitat o infl uenţă enormă un laconism cromatic bazat pe manevrarea clar- asupra formării artistei sub aspectul abilităţilor obscurului, dramatizarea unui colorit care totodată sale tehnice, concepţiilor estetice şi fi losofi ce, dar respiră prin libertatea şi rafi namentul tentelor uşor şi renumitul sculptor Alexandru Plămădeală, în nuanţate cromatic. Tuşele sunt aşternute întru-un clasa căruia studiase desenul. Aceasta ne şi face să conchidem, că Valentina Rusu-Ciobanu este plasticiana pe măsura marilor săi dascăli. De altfel, artista din fragedă copilărie a fost avantajată de o ambianţă selectă. Fratele mai mare, Victor, în a doua jumătate a anilor 1930 urma studii

Valentina Rusu-Ciobanu. Compoziţie Cub. 1969- Valentina Rusu-Ciobanu. Fată la fereastră. 1954. 1970. Ulei pe pânză Ulei pe pânză

nr.4(11), decembrie 2008 - 103 Akademos

ru, Ion Druţă (aa 60-70) care au îmbogăţit fără precedent plastica naţională prin măiestria probată. Prin lucrările Lunomobilul (1970); V.I.Lenin şi N.K.Krupskaia (1969-1970); Vizita medicului (1970-1971); Micul dejun (1979-1980); Portretul scriitorului Serafi m Saca (1996), Valentina Rusu- Ciobanu atinge culmi fără precedent în arta plastică naţională: în mare măsură datorită valorifi cării unui larg palmares de procedee şi tehnici inspirate sau perfect ajustate la tradiţiile Renaşterii şi ale artei contemporane, inclusiv foto-realismul; în parte, ea a recepţionat modurile de abordare ale lingvisticii moderne, inclusiv deconstructivismul, şi a căutat să le transpună în confi gurările plastice. Valentina Rusu-Ciobanu ne-a reprezentat peste hotare în Bulgaria, Polonia, Canada, Irak, Siria. Este distinsă cu titlul onorifi c Artist Plastic al Poporului din Republica Moldova; este laureată a Premiului Naţional, Cavaler al Ordinului Republicii... De 20 de ani, Valentina Rusu-Ciobanu nu mai pictează: i-a cedat vederea. La cei 86 de ani ai săi, din pasiunile de altădată i-au rămas muzica şi fl orile, Valentina Rusu-Ciobanu. Glebus Sainciuc. 1969-1970. la care s-au mai adăugat nepoţii. Îşi trăieşte viaţa în Ulei pe pânză casa veche din cartierul vetrei de origine a Chişină- ului, împreună cu soţul său, distinsul pictor Glebus ritm asumat de autoare la un înalt grad al plasticităţii. Sainciuc. Este mama pictorului Lică Sainciuc, de Capodopera acestei prime perioade de afi rmare numele căruia sunt legate cărţile mai multor gene- a artistei este Fata la fereastră (1954), lucrare ce raţii de copii. Experţii caracterizează creaţia Valen- reprezintă una din realizările plastice de vârf din tinei Rusu-Ciobanu ca pe o epocă în artele plastice cultura noastră. naţionale Începând cu o altă celebră lucrare - Ştefan cel Mare după lupta de la Războieni (1959-1960), se face evidentă predispoziţia plasticienei pentru versatilitate, reclamată de consecvenţa logică care-i eşafodează dorinţa de a atinge culmile exprimării eu-lui, fără inhibarea în formule şi vigori deja cunoscute. În această lucrare plasticiana se dezice de metoda clar-obscurului, apelând la experienţa fovistă blamată crunt de potentaţii zilei. Încălcarea rigorilor estetice ofi ciale s-au soldat cu opt ani de marginalizare a artistei, perioadă în care nu a avut nicio comandă, fapt ce o condamna la lipsuri materiale, nu însă şi la libertatea creaţiei. Puritatea culorii, valoarea energetică, lumino- zitatea sunt calităţile pe care pictoriţa le valorifi că şi transpune în limbaj modern, realizând un şir de portrete, lucrări tematice, naturi statice şi peisaje cu totul deosebite. Dacă în perioada de la începutul ac- tivităţii creatoare pictoriţa şi-a asumat o percepere şi o interpretare dramatică, lirică, apoi în continuare, gama modalităţii de interpretare se lărgeşte prin acreditarea în apanajul modalităţii de expresie a en- tităţilor fi lozofi c, parabolă, primitivism. Aici facem trimitere la lucrările În parc (1966); Setea (1965- 1966); Portretul regizorului Emil Loteanu (1964); Valentina Rusu-Ciobanu. Autoportret în ochelari. Portretele scriitorilor Aureliu Busuioc,Grigore Vie- 1974. Culori acrilice pe hârtie 104 - nr. 4(11), decembrie 2008 Noi membriŞtiin ţăde ş ionoare educa ţaiie A.Ş.M.

Acad. EVGHENI CEAZOV, Acad. MOMIR DJUROVIC, Federaţia Rusă Montenegro Evgheni Ceazov, Acad. Momir remarcabil savant car- Djurovic este un spe- diolog, a realizat lu- cialist notoriu în do- crări de pionierat pri- meniul electrotehnicii. vind studierea meca- A desfăşurat cercetări nismelor de dezvoltare într-un şir de domenii, şi tratare a aterosclero- precum: zei, problemele formă- • câmpuri elec- rii trombului şi terapia tromagnetice în trans- trombolitică, patoge- formatoare şi maşini neza şi tratarea infarc- electrice rotative; tului acut al miocar- • maşini de induc- dului. Elaborările sale ţie (generatoare, mo- ştiinţifi ce în domeniul toare: control, tipuri diagnosticului şi tra- noi, monitorizare; tamentului infarctului miocardului au fost • energie alterna- puse la temelia unui sistem performant de tratament pe tivă (mori de vânt – etape, creat pentru prima dată în Uniunea Sovietică şi generatoare speciale de inducţie), probleme generale de reluat ulterior de practica mondială. Este unul din fonda- energie; torii direcţiei ştiinţifi ce ce ţine de elaborarea metodelor • aplicarea microprocesoarelor în control şi proteja- de tromboliză şi crearea preparatelor trombolitice foarte rea maşinilor electrice. efi ciente. Activitatea de cercetare este însoţită de o amplă ac- A publicat peste 450 de lucrări ştiinţifi ce, inclusiv 15 tivitate didactică. Pe lângă cele mai prestigioase instituţii monografi i, unele dintre care au văzut lumina tiparului de învăţământ superior din Montenegro, a ţinut prelegeri în SUA, Germania, Marea Britanie, Polonia, Iugoslavia. în diferite ţări ale lumii. Este autor a peste 200 de lucrări, A pregătit 30 de doctori şi 50 de candidaţi în ştiinţe. Este multe dintre care au fost publicate în reviste internaţiona- membru titular al Academiei de Ştiinţe a Rusiei şi a Aca- le de profi l; autor a 5 monografi i ştiinţifi ce. A participat demiei de Ştiinţe Medicale din aceeaşi ţară, membru de şi coordonat numeroase proiecte internaţionale; a fost onoare al unor Academii de ştiinţe naţionale şi Doctor moderator principal la multe conferinţe internaţionale. Honoris Causa al unor instituţii de învăţământ superior Acad. Momir Djurovic este redactor-şef al revistei Elek- din lume, inclusiv al Universităţii de Stat de Medicină şi trotehnika (Belgrad), fondator şi redactor şef al revistei Farmacie „N. Testemiţanu”. Din 1975 a condus Societa- de inginerie electrică ETF, Podgorica. tea de Cardiologie din URSS, în prezent se afl ă în fruntea Este membru al Asociaţiei iugoslave de Inginerie Societăţii de Cardiologie din Federaţia Rusă. Evghenii Electrică şi Mecanică (SMEITJ); preşedintele SMEITJ Ceazov este Erou al Muncii Socialiste, dublu laureat al din 1978; membru al Societăţii comemorative Tesla, Premiului de Stat, al Premiului Lenin, deţinător a 4 or- Leckawanna; membru al WREN (reţeaua mondială de dine Lenin etc. reînnoire a energiei); membru al WSS (summt-ul mondi- În virtutea funcţiei pe care o ocupase timp de 20 al solar); fost membru al IEE; membru al AMSE; mem- de ani de Şef al Direcţiei a IV-a de pe lângă Ministerul bru titular al Academiei Iugoslave de Inginerie; membru Sănătăţii al URSS, a cunoscut şi tratat mai mulţi lideri sovietici ai timpului. Impresiile sale şi analizele rafi nate titular al Academiei de Ştiinţe şi Arte din Montenegro; despre personalităţile şi evenimentele epocii respective membru al Academiei de Ştiinţe şi Arte din Salzburg; s-au constituit în câteva cărţi de largă rezonanţă interna- membru al Academiei Internaţionale Inginereşti din ţională Moscova; preşedintele Consiliului interacademic al SEE Academicianului Evgheni Ceazov i-a fost conferit academiilor naţionale. titlul de membru de onoare al AŞM pe data de 17 oc- La 20 septembrie 2008, acad. Momir Djurovic i-a tombrie 2008, în şedinţa plenară a Congresului al V-lea fost conferit titlul de membru de onoare al Academiei al medicilor cardiologi din Republica Moldova. Astfel, de Ştiinţe a Moldovei pentru contribuţia sa importantă comunitatea ştiinţifi că şi-a exprimat respectul pentru cel la stabilirea unor relaţii de colaborare fructuoase dintre care a adus o contribuţie decisivă la crearea serviciului Academia de Ştiinţe şi Arte din Montenegro şi A.Ş.M.; cardiologic din ţara noastră, a Institutului de Cardiologie pentru lucrările sale valoroase în domeniul energeticii din Chişinău, la pregătirea unei echipe profesioniste şi mondiale, precum şi al managementului sferei cercetare/ competitive de cardiologi autohtoni. dezvoltare.

nr.4(11), decembrie 2008 - 105 Akademos

Acad. VLADISLAV HOMICH infl uenţa ei asupra mediului. El a participat personal la Federaţia Rusă crearea unui laborator mobil pentru studierea mediului şi a componenţei fi zico-chimice a atmosferei. Lucrările teoreti- Vladislav Homich este autor a peste 200 de lucrări ce şi fundamentale ale ştiinţifi ce şi a 36 brevete de invenţie. A pregătit 9 doctori acad.Vladislav Homich şi doctori habilitaţi. Activitatea prodigioasă a savantului au jucat un rol de bază a fost apreciată cu diferite distincţii ştiinţifi ce, inclusiv la crearea şi dezvolta- Premiul de Stat al U.R.S.S. (1982) şi al Federaţiei Ruse rea unui domeniu nou (2003) în domeniul ştiinţei şi tehnicii. al ştiinţei fundamenta- În 2006, Vladislav Homich a fost decorat cu Ordi- le – optica laser la in- nul de Onoare pentru contribuţii deosebite la dezvoltarea tensităţi mari. Pentru ştiinţei din Republica Moldova. Aceasta, pentru că în ca- prima dată, savantul a litate de preşedinte al Consiliului Fondului pentru Cerce- demonstrat posibilitatea tări Fundamentale din Rusia el a pledat cauza cooperării utilizării diferitelor ti- ştiinţifi ce moldo-ruse. În urma încheierii Acordului de puri de structuri poroase colaborare dintre A.Ş.M. şi fondul nominalizat, în anii şi agenţi termici, inclu- 2006-2007, au fost realizate 44 de proiecte de cercetări siv ale celor din metale comune în domeniile fi zicii, biologiei, ecologiei, mate- lichide, pentru răcirea maticii etc. În prezent alte 45 de proiecte sunt în derulare elementelor. El a elabo- în valoare de circa 20 milioane de ruble. rat o clasă întreagă de La 4 noiembrie curent, în cadrul şedinţei comune a elemente noi durabile care şi-au găsit aplicare în diferite domenii ale ştiinţei. Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnolo- Acad. Vladislav Homich a contribuit la elaborarea şi gică al A.Ş.M. şi a Secţiei de Ştiinţe Fizice şi Inginereşti crearea dispozitivelor electrofi zice şi proceselor noi, ba- a A.Ş.M., lui Vladislav Homich i-a fost conferit titlul de zate pe formarea mediului de plasmă pentru dezintegra- membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. rea deşeurilor cu toxicitate ridicată (biologice, medicinale El este cel de al 53-lea purtător al acestui titlu onorifi c etc.); a unui set original de aparate pentru diagnosticarea din numărul savanţilor consacraţi ai Rusiei, României, proceselor fi zico-chimice, care decurg în plasmă. O di- Ucrainei, Poloniei, Franţei, Germaniei, Belgiei, Israelu- recţie importantă a activităţii savantului şi a colectivului etc., fapt ce sporeşte prestigiul şi potenţialul forului lui condus de el constituie cercetările din energetică şi ştiinţifi c moldovenesc. NOI DOCTORI HONORIS CAUSA AL A.Ş.M Dr. IRINA UVAROVA, 50-60 în U.R.S.S. odată cu apariţia a trei teatre celebre: So- vremennic (1956), Luceafărul (1960) şi Taganka (1964). Federaţia Rusă Irina Uvarova este autoarea monografi ei „Teatrul Lucea- Doctor în studiul fărul – un deceniu al devenirii” despre destinul dramatic artelor, Irina Uvaro- al acestui colectiv, carte care, din păcate, a fost editată cu va, cercetător ştiinţi- două decenii mai târziu. fi c superior la Insti- Un loc aparte în activitatea de cercetare a Irinei Uva- tutul Studiul Artelor rova ocupă teatrul folcloric, arta populară moldoveneas- că în ansamblu şi ceramica în special; ea a participat la al Ministerului Cultu- numeroase expediţii folclorice din republica noastră. A rii din Federaţia Rusă propagat la scară unională arta plastică moldovenească, s-a învrednicit de ti- scriind despre cei mai valoroşi pictori, precum Mihail tlul onorifi c de Doc- Grecu, Valentina Rusu-Ciobanu, Igor Vieru, Ada Zevin, tor Honoris Causa al Eleonora Romanescu, Glebus Sainciuc, Serghei Cioco- AŞM pentru promo- lov. Acest interes accentuat faţă de arta poporului nostru varea artei teatrale din se explică prin obârşia basarabeană a cercetătoarei, stră- Republica Moldova moşii ei locuind pe vremuri la Chişinău. dincolo de hotarele În calitate de pictor-scenograf şi pictor de costume, ei. A fost prima care, Irina Uvarova a realizat peste 50 de spectacole în teatrele în anii `60, a scris ar- de dramă şi de păpuşi din Moldova, Rusia, Ucraina, Litu- ticole ample despre ania, Uzbekistan, Franţa, Statele Unite ale Americii. Teatrul „Luceafărul”, Este autoarea monografi ilor Глина, вода и огонь, publicate în presa republicană şi în presa moscovită de Moscova, 1973, despre arta ceramicii, ce include şi un ca- specialitate, prin care a informat publicul larg de cititori pitol dedicat acestui domeniu de creaţie din Moldova (tra- din ex-U.R.S.S. despre arta tânărului colectiv din Chişi- dusă în limbile estonă şi lituaniană); Смеется в каждой nău. Ca rezultat, au urmat turnee de răsunet ale luceferiş- кукле чародей, Moscova, 2001, consacrată esteticii lui tilor la Moscova şi în alte oraşe ale ţării. Tot graţie aces- V. Meyerhold. În total, cu semnătura dr. Irina Uvarova au tei largi mediatizări, la Teatrul „Luceafărul” au venit mai ieşit de sub tipar peste 200 de lucrări. La 5 iunie curent, mulţi regizori care au montat pe scena lui spectacole de în cadrul şedinţei CSŞDT al A.Ş.M., dr. Irina Uvarova succes. Criticii teatrali din afara republicii, la rândul lor, i-au fost înmânate însemnele de Doctor Honoris Causa au analizat fenomenul artistic unic ce-a luat naştere în anii al A.Ş.M. 106 - nr. 4(11), decembrie 2008 Noi DoctoriŞtiin Honorisţă şi educa Causaţie ai A.Ş.M.

Acad. ALEXANDR CIUBARIAN, Dr. hab. ION ŢURCANU, Federaţia Rusă Republica Moldova În 2008 se împli- Dr. hab. în ştiinţe nesc trei decenii de agricole Ion Ţurcanu, când acad. Alexandr ilustru savant pomi- Ciubarean se afl ă în fruntea Institutului de cultor, de 50 de ani Istorie Universală al studiază cultura nucu- A.Ş. a Rusiei. Con- lui în plan genetic şi comitent, din 1997 el tehnologic. A cercetat suplineşte funcţia de numeroase populaţii rector al Universită- seminale de nuc din ţii de Stat a Ştiinţelor Umanistice. Din 1970 ţară (peste 50 mii de este vicepreşedinte al arbori de nuc în plin Comitetului Naţional rod), a selectat şi a al istoricilor din Rusia. analizat în colecţii şi în În perioada 1990-2000 diferite micro-culturi a fost vicepreşedinte al de concurs 219 tipuri Comitetului Internaţi- valoroase de nuc cu onal al Ştiinţelor Istorice. Din 2001 face parte din Con- siliul pentru Ştiinţă de pe lângă Preşedintele Federaţiei perspectivă de extindere în producţie, inclusiv 18 soiuri Ruse. din selecţia mondială. A creat şi omologat 7 soiuri autoh- Academicianul Al.Ciubarian este autorul a peste 300 tone de nuc - Chişinău, Cazacu, Cogălniceanu, Corjeuţi, de publicaţii. Unele din ele, precum Pacea de la Brest, Călăraşi, Costiujeni şi Schinoasa, ce-au alcătuit primul Ideea europeană în istorie în sec. XIX-XX; Europa în sortiment de nuc omologat în ţara noastră. A elaborat teh- sec. XX. Istorie şi perspective, Europenismul rusesc etc. nologia de producere a materialului săditor de nuc altoit au fost traduse şi editate în S.U.A., R.F.G. Sub redacţia academicianului Al.Ciubarian au văzut lumina tiparului la scară industrială şi tehnologia de producere a nucilor operele fundamentale Istoria Europei în 6 volume, Soci- în plantaţii pe bază de soi. Actualmente aceste elaborări etatea globală în sec. XX. se implementează pe larg în producţie. O serie din lucrările academicianului Al. Ciubarian Din anul 1962 şi până în prezent dr. hab. Ion Ţurcanu au ca obiect de studiu istoria relaţiilor internaţionale (de a deţinut mai toate posturile ştiinţifi ce posibile: cercetă- exemplu, pactul sovieto-german de neagresiune). În ulti- tor ştiinţifi c inferior, superior, coordonator principal, şef mul timp el a fost preocupat de problemele istoriei răz- de secţie, director-adjunct pentru ştiinţă la Institutul de boiului rece, devenind iniţiatorul şi coredactorul revistei internaţionale „Istoria războiului rece”. Totodată, acade- Cercetări pentru Pomicultură. În 1966 a susţinut teza de micianul Al.Ciubarian este redactor-şef al revistelor Al- doctor în ştiinţe agricole; în 1970 i s-a conferit titlul de manahul european şi Civilizaţia. În anul 2006 sub co- conferenţiar cercetător; în 1994 a susţinut teza de doctor ordonarea academicianului Al. Ciubarian a fost fondată habilitat în ştiinţe agricole; în 1994 a fost ales membru de revista Asociaţiei Institutelor de Istorie a statelor C.S.I., onoare al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Ghe- care publică sistematic articole ştiinţifi ce ale cercetători- orghe Ionescu Şişeşti”, România. lor din Republica Moldova. Acad. A.Ciubarian a pledat mereu pentru o colabo- A publicat circa 160 de lucrări fundamentale şi cu rare strânsă cu cercetătorii din diferite ţări, inclusiv din caracter aplicativ, inclusiv 10 cărţi şi monografi i, printre Moldova. În urma întrunirilor ce se desfăşoară sub egi- care monografi a „Nucul” (4 ediţii) şi „Pomicultura prac- da Asociaţiei Institutelor de Istorie al statelor C.S.I. a fost tică” (3 ediţii). Monografi a „Nucul” este considerată pe încheiat contractul de colaborare între Institutul de Istorie bună dreptate cartea de căpătâi a producătorilor de culturi Universală al A.Ş. din Rusia şi Institutul de Istorie, Stat şi nucifere din ţara noastră. Drept al A.Ş.M. Acest contract prevede publicarea de către Dr.hab. Ion Ţurcanu participă activ la pregătirea ambele părţi a lucrărilor ştiinţifi ce semnate de cercetătorii instituţiilor respective şi organizarea în comun a diferitelor cadrelor de înaltă califi care. Sub conducerea lui 7 per- manifestări ştiinţifi ce. Astfel, au avut loc conferinţa inter- soane au susţinut tezele de doctori în agricultură. Este naţională „Anul 1917 în destinul popoarelor din Europa unul dintre autorii Legii cu privire la pomicultură şi Le- de Est” (23 iunie, 2007, Chişinău, RM), Şcoala Internaţi- gii nucului. A fost menţionat cu titlul onorifi c de Om onală de vară şi învăţământ de la distanţă „Securitate, na- Emerit, medalia ”Meritul civic”, numeroase distincţii ţionalitate şi cetăţenie” (8-17 iulie, 2007, Chişinău, RM), la saloanele internaţionale şi naţionale de inventică şi Şcoala Internaţională de vară „Putere şi societate în ţările U.R.S.S.” (15-26 august, 2007, Sankt-Petersburg, Rusia) produse noi. ş.a. La 18 iulie curent, în cadrul şedinţei comune în te- La 9 iunie curent, în cadrul şedinţei comune a ritoriu a Biroului CSŞDT al A.Ş.M. şi a Biroului Secţiei CSŞDT şi a Institutului de Istorie, Stat şi Drept, lui de Ştiinţe Agricole a A.Ş.M., lui Ion Ţurcanu i-a fost Al.Ciubarian i-a fost conferit titlul de Doctor Honoris conferit titlul de Doctor Honoris Causa al A.Ş.M. Causa al A.Ş.M.

nr.4(11), decembrie 2008 - 107 Akademos

Acad. ANDREI EŞANU Acad. ION TODERAŞ la 60 de ani la 60 de ani Doctor habilitat Biolog, domeniul în istorie, profesor ştiinţifi c: zoologia cercetător, membru titular al Academiei funcţională, hidro- de Ştiinţe a Moldovei biologie. Doctor (2008). habilitat în ştiinţe Născut la 16 iulie 1948 în s. Sculeni, biologice (1991), r-nul Ungheni. A făcut profesor universitar studii la facultatea de (1991). Membru istorie a Universităţii corespondent (2000), de Stat din Chişinău şi la doctorantura academician al Institutului de Istorie Academiei de Ştiinţe al A.Ş.M. A activat în a Moldovei (2007). cadrul Institutului de Istorie păşind treptele Născut la 17 de la laborant până august 1948 în satul la cercetător ştiinţifi c Logăneşti, r-nul principal. În prezent exercită funcţia de şef de secţie „Istoria Universală”. Hânceşti. A absolvit facultatea de biologie şi pedologie a A participat cu rapoarte şi comunicări la numeroase Universităţii de Stat din Chişinău (1971) şi doctorantura forumuri ştiinţifi ce internaţionale şi naţionale, membru la Institutul de Zoologie al A.Ş.M. (1976). Activează al colegiilor de redacţie al mai multor reviste şi periodice ştiinţifi ce. A contribuit la pregătirea cadrelor de tineri în calitate de cercetător ştiinţifi c de diferite niveluri la specialişti în domeniul ştiinţei istorice. Institutul de Zoologie al A.Ş.M. (din 1971 până în 1988), Domeniul de cercetare cuprinde un larg spectru de şef al catedrei de zoologie (1988–1998), transformată probleme legate de valorifi carea moştenirii culturale şi spirituale naţionale, de istoria culturii şi civilizaţiei medievale ulterior în catedra de zoologie şi ecologie a USM (1998– şi moderne din Sud-Estul şi Estul Europei. Pe parcursul 2000), şef al catedrei de biologie umană şi animală a activităţii a publicat mai multe monografi i, studii, precum USM (2000-2005), director al Institutului de Zoologie şi monumente de cultură scrisă, cronici şi documente din al A.Ş.M. (1993-2006). Este academician coordonator sec. XV-XX, opere cantemiriene, cataloage de carte veche şi modernă, bibliografi i istorice ş. a., între care: al Secţiei de Ştiinţe Biologice, Chimice şi Ecologice a 1. Школа и образование в Молдавии (ХV – начало A.Ş.M., membru al Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi ХVIII века) (Chişinău, 1983); Dezvoltare Tehnologică al A.Ş.M. (2004-prezent). 2. Cartea Moldovei. Catalog (în 2 vol., Chişinău, 1990, 1992, coautor, coord.); Cercetările efectuate refl ectă următoarele aspecte: 3. Din vremuri copleşite de greutăţi (Chişinău, 1991); nivelul de organizare şi integrare funcţională a 4. Cultură şi civilizaţie medievală românească (Chişinău, organismelor unicelulare clonale şi pluricelulare 1996); 5. Contribuţii la istoria culturii româneşti (Bucureşti, poichiloterme; revizuirea concepţiei „adaptării 1997); metabolice” la diferite temperaturi, demonstrându-se 6. Axinte Uricariul. Letopiseţul Ţării Moldovei (Chişinău, universalismul valorii coefi cientului Vont’ Hof (egală 1999); 7. Chişinău. File de istorie (Chişinău, 1998); cu 2.00–2.25) atât pentru metabolismul energetic, cât 8. Moldova medievală (Chişinău, 2001); şi cel plastic al animalelor poichiloterme; elaborarea 9. Mănăstirea Căpriana (sec. XV–XX) (2003, în colab., bazei metodologice de estimare a travaliului geochimic coord.); al populaţiilor de nevertebrate în ecosistemele terestre şi 10. „Descrierea Moldovei” de Dimitrie Cantemir în cultura europeană (Chişinău, 2004); acvatice; identifi carea unor principii noi în determinarea 11. Epoca lui Ştefan cel Mare. Oameni, destine şi fapte legităţilor ontogenetice ale variaţiei echivalentului (Bucureşti, 2004); energetic, a metabolismului activ, a coefi cientului 12. Bogdan al II-lea şi Maria-Oltea, părinţii lui Ştefan cel Mare, (Chişinău, 2007); convertibilităţii energiei asimilate şi a productivităţii 13. Demitrii Cantemerii, Principis Moldaviae. Descriptio nevertebratelor cu tipul de creştere exponenţial, parabolic antigui et hodierni status Moldaviae / Dimitrie Cantemir, şi asimptotic. Principele Moldovei, Descrierea stării de odinioară şi de astăzi a Moldovei. Vol. I-II, (Bucureşti, 2006-2007); A elaborat o nouă concepţie ştiinţifi că care vizează 14. Dinastia Cantemireştilor (sec. XVII-XVIII) (Chişinău, existenţa unor legităţi unice ale fl uxului de materie, 2008, coautor, coordonar, redactor. şt. ) energie şi formare a productivităţii secundare, care a Laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova în domeniul ştiinţei (1994 şi 2001); Premii ale A.Ş.M. permis fundamentarea unor principii necunoscute în (1991, 1996, 1998, 2004); Premiul Academiei Române evaluarea şi pronosticarea cantitativă a funcţionării (1998). Decorat cu ordinul „Gloria Muncii”. Deţine titlul populaţiilor de animale nevertebrate, atât în ecosistemele de „Om emerit”. 108 - nr. 4(11), decembrie 2008 ŞtiinţăJubilee şi educaţie acvatice, cât şi în cele terestre. Rezultatele cercetărilor Acad. MIHAIL LUPAŞCU au fundamentat Concepţia programelor „Monitoringul la 80 de ani ecologic în Republica Moldova”, „Planul Strategic de Acţiune în domeniul conservării biodiversităţii Doctor ha bi- Republicii Moldova”, „Primul Raport Naţional despre litat în ştiinţe agri- Biodiversitate” şi elaborarea „Cărţii Roşii a Republicii cole (1971), profesor universitar Moldova” (ed. a II-a). (1972). Membru A elaborat şi implementat în plan ramural, în titular al Academi- colaborare cu cercetătorii Institutului de Microbiologie, ei de Ştiinţe a Mol- preparatul de uz veterinar Apispir ca remediu dovei (1978). biostimulator al prolifi cităţii şi productivităţii familiilor Născut la 27 de albine. A publicat 360 de lucrări ştiinţifi ce şi ştiinţifi co- august 1928 în metodice, inclusiv 14 monografi i şi manuale, cărţi şi s. Cuizăuca, r. Re- elaborări metodice, între care: Biodiversity of the aquatic zina. ecosystems from the Republic of Moldova (problems, Studiile: a ab- realizations and perspectives) (2002, în colab.); solvit şcoala pri- New Achievements in the Estimation of Functional mara din satul natal (1935-1943); Şcoa- Ecology and Biodiversity in Poikilothermic Organism// la agricola din Cucuruzeni (1945-1948); Institutul Limnological reports (2002, în colab.); manualul Agricol din Chişinău (1948-1953); doctorantura - Ecologia microorganismelor acvatice (2005, în colab., Gradina Botanica a Filialei Moldoveneşti a A.Ş. a tradus în engleză pentru universităţile din SUA) etc. U.R.S.S. (1954-1957). Deţine 24 de brevete de invenţie, menţionate Activitatea ştiinţifi că, didactica si politi- cu înalte distincţii la cele mai prestigioase expoziţii ca: cercetător ştiinţifi c inferior la Gradina Botanica şi târguri internaţionale, inclusiv Medalia de Aur (1957-1959), conferenţiar la Institutul Agricol din OMPI „Inventator remarcabil”. Este preşedinte Chişinău (1959-1961); director al Institutului Moldo- al Consiliului ştiinţifi c specializat al Institutului venesc de Cercetări Ştiinţifi ce în domeniul Culturilor de Zoologie pentru susţinerea tezelor de doctor şi de Câmp din Bălti (1962-1974) şi director general al A.S.P. «Selecţia», organizată în baza acesteia (1974- doctor abilitat la specialităţile „Hidrobiologie”, 1978). Doctor în ştiinţe agricole - 1958, doctor ha- „Ihtiologie”, „Zoologie şi Entomologie” (1995– bilitat - 1971, profesor universitar - 1972, membru 2005), iar din 2005 – la specialitatea „Zoologie”. A titular al A.S.M. (1978). A ocupat mai multe funcţii pregătit 23 de doctori şi doctori habilitaţi în ştiinţe. importante: academician coordonator al Secţiei de Este doctor Magna cum Laudae al Universităţii Libere Ştiinţe Biologice şi Chimice a A.Ş.M. (1978-1980); Internaţionale din Moldova, membru al colegiului de ministru al agriculturii al R.S.S.M. (1980-1985); de- redacţie al periodicului Romanian Revue of Applied putat al Sovietului Suprem al R.S.S.M. (1980-1985, Ecology, membru al Grupului „Ecofi ziologie” din 1985-1986) şi preşedinte al Sovietului Suprem al cadrul Asociaţiei Internaţionale a Ţărilor Dunărene, R.S.S.M. (1985-1986); vicepreşedinte al A.S.M. reprezentant al Republicii Moldova la Reuniunea (1978-1986, 1990-1995); deputat în Parlamentul Paneuropeană a Convenţiei Internaţionale RAMSAR R.M. din partea Partidului Democrat Agrar al Moldo- vei. Din 2004 este cercetător ştiinţifi c principal la In- (Varna, Bulgaria) şi la Simpozionul UNESCO privind stitutul de Microbiologie si Biotehnologie al A.Ş.M. Politicile de Mediu şi Educaţie pentru Dezvoltarea A fondat şcoala ştiinţifi că în domeniul biologiei plan- Durabilă în Regiunea Mării Negre (Bucureşti, telor furajere şi programării recoltelor. A elaborat ba- România). A ţinut o serie de prelegeri şi cursuri zele teoretice şi practice de producere a nutreţurilor practice la şcolile-seminar de standardizare a metodelor şi proteinei vegetale, bazele modelării fi tocenozelor producţioniste, ecofi ziologice şi ecotoxicologice din culturilor de nutreţ şi ale programării recoltelor lor, U.R.S.S. (Toliatti, 1979; Baikalsk, 1981; Moscova, precum şi bazele agrotehnice şi organizatorice de Sankt-Petersburg, 1979–1992), iar în perioada 1997– creare a asolamentelor furajere şi furajero-cerealiere 2005 la universităţile din California, Paris, Bucureşti, în Republica Moldova. A adus o contribuţie substan- Cluj-Napoca, Iaşi ş.a. ţiala la constituirea sectorului de producere a furaje- Este deţinător al Premiului I al A.Ş. a U.R.S.S., al lor într-o ramura separata, care facilitează realizarea în practică a conceptului de dezvoltare a agriculturii Premiului Prezidiului A.Ş.M. În cadrul Concursului Moldovei pe baze ecologice, atribuind un rol însem- naţional pentru susţinerea ştiinţei şi inovării „Econom – nat perfecţionării structurii suprafeţelor însămânţate 2007” a fost distins cu titlul de „Inventatorul anului”; este cu culturi de câmp. A demonstrat efi cienţa economică Comandor al Ordinului „Merite d,invention”( Belgia). şi ecologică a prezenţei culturilor de nutreţ în agro-

nr.4(11), decembrie 2008 - 109 Akademos landşaftul republicii şi a fundamentat ştiinţifi c rolul de povestiri La noi în sat (1953), urmată de Poveste de culturilor de lucernă în sporirea fertilităţii solului, în dragoste (1954); Dor de oameni (1959); Piept la piept rezolvarea problemei proteinei vegetale şi în comba- (1964); Osânda căutării (1959) etc. Însăşi denumirea terea eroziunii provocate de apă şi de vânt. A con- primei culegeri de povestiri indică asupra tematicii ru- tribuit la cercetarea şi implementarea noilor soiuri şi rale de care e preocupat autorul, tradiţiile populare şi specii netradiţionale de culturi de câmp şi a determi- mentalitatea profund ţărănească constituind reperele nat rolul acestora în asigurarea sectorului zootehnic defi nitorii ale acestei apariţii artistice ieşite din co- cu nutreţuri. A publicat în tară şi în străinătate peste mun. 350 de lucrări ştiinţifi ce, inclusiv 25 de cărţi, manua- Într-o manieră poetică individuală, Ion Druţă abor- le, broşuri, în care a abordat probleme de agricultură dează subiecte sociale şi umane de importanţă majoră, şi ecologie: Смешанные посевы кормовых культур utilizând în acest scop procedee artistice cristalizate на силос (1965); Однолетние кормовые культуры în basmul popular şi în opera unor mari creatori de (1972); Технические и кормовые культуры (1976); sorginte populară, cum ar fi , de exemplu, Ion Crean- Люцерна (1988); Agricultura Moldovei şi amelio- gă. Nuvele şi povestiri gen Rubanca; Nicolae Anton şi rarea ei ecologică (1996); Agricultura ecologică şi producerea furajelor în Republica Moldova (1998); cei şapte feciori ai lui; Bobocul; Pădureanca; Sama- Lucerna: importanţa ecologica şi furajeră (2004) riteanca; Balada celor cinci motănaşi; Povestea fur- s.a. nicii; Badea Cireş; Bătrâneţe, haine grele; Sania ş.a. A pregătit 10 doctori în ştiinţe agricole. s-au impus chiar din momentul apariţiei drept creaţii Titluri şi decoraţii: Este membru titular al de referinţă în domeniu. Academiei Agricole din Federaţia Rusă, membru de Din anul 1969 locuieşte la Moscova, fi ind silit de onoare al Academiei Agricole şi Silvice din Româ- împrejurări să-şi schimbe domiciliul. Recunoaşterea de- nia şi al Academiei Central-Europene pentru Ştiinţe plină a talentului prozatorului – atât pe plan naţional, cât si Arte. Doctor Honoris Causa al Universităţii Agra- şi internaţional – i-au adus-o scrierile epice de amploare re de Stat din Moldova. A fost distins cu titlurile şi creaţiile dramatice de profundă rezonanţă psihologică, de „Om Emerit”, de laureat al Premiului de Stat al care au apărut la diferite intervale de timp: romanele şi Republicii Moldova şi al Premiului „Gheorghe Io- povestirile Frunze de dor (1957); Ultima lună de toam- nescu-Şişeşti” (România). Este decorat cu 2 ordine nă (1963); Povara bunătăţii noastre (1968); Clopotniţa „Insigna de Onoare”, Ordinul „Drapelul Roşu de (1972); Horodişte (1975); Biserica albă (1975–1981), Munca”, Ordinul „Lenin”, „Ordinul Republicii”. apoi dramele Casa mare (1959); Doina (1968); Păsă- rile tinereţii noastre (1971); Sfânta sfi ntelor (Frumos Acad. ION DRUŢĂ şi sfânt) (1976); Rugăciunea de seară (Cervus divinus) (1977–1987); Plecarea lui Tolstoi (1970); Harul Dom- la 80 de ani nului (epopee teatrală în două volume, 2001); Căderea Prozator, drama- Romei; Apostolul Pavel (1996); Ultima iubire a lui Pe- turg, publicist. tru cel Mare (Последняя любовь Петра Великого) Membru titu- (2008); Ужин у товарища Сталина (O cină cu to- lar al Academiei de varăşul Stalin) (2005) etc. Harta etnopsihologică, soci- Ştiinţe a Moldovei ală şi geografi că a eroilor e diversă şi complexă: de la (1992) plugarii simpli din Câmpia Sorocii la demnitarii moldo- Născut la 3 sep- veni de la curţile domneşti de altădată; de la cochiliile tembrie 1928 în satul apostolului Pavel la saloanele goale şi reci ale tiranului Horodişte, azi raionul Stalin; de la încăperile europenizate ale domnitorului, Donduşeni. A absolvit savantului şi scriitorului Dimitrie Cantemir la palatele şcoala primară din sa- luxoase ale atotputernicului împărat reformator Petru tul natal şi cea medie cel Mare; de la arhimandritul de la Mănăstirea Neamţ necompletă în s. Ghi- ca Vodă, cursurile su- Paisie Velicicovschi la Iasnaia Poleana a lui Lev Tolstoi, perioare de literatură titanul literaturii ruse şi universale. de pe lângă Institutul În totalitatea ei, opera lui Ion Druţă se sprijină pe trei de Literatură Univer- piloni principali: idealurile atotpurifi catoare ale creşti- sală „M. Gorki” din Moscova (1955–1957). nismului; tradiţiile înnobilatoare-populare, culturale şi Colaborează, cu reportaje, schiţe şi nuvelete din istorice ale neamului; preceptele verifi cate ale unei gân- realitatea curentă, la ziarele Ţăranul sovietic, Moldo- diri şi experienţe civilizate de factură modernă. va socialistă, revista Femeia Moldovei, iar apoi şi la Valorile sacre, spaţiul sacru, timpul sacru – alături revista Octombrie (Nistru). Debutul literar îl face în de tradiţiile folclorice şi istorice, prezente în întregul 1951 cu povestirea Problema vieţii (revista Octom- univers artistic druţian – îşi afl ă, în anii de la urmă, brie, nr. 2). Debutul editorial îl marchează culegerea

110 - nr. 4(11), decembrie 2008 ŞtiinţăJubilee şi educaţie expresie tot mai pregnantă în formula literară puţin Ştiinţe a Moldovei, exercitând funcţiile de şef al secţiei practicată la noi eseul-spovedanie sau poemul imnic, de fi zică teoretică a Institutului de Fizică şi Matematică în care visul spre veşnica înălţare sufl etească se ridică (1961–1964), cercetător ştiinţifi c superior şi şef de deasupra teluricului şi risipirii zilnice de lut omenesc: secţie la Institutul de Matematică (1964–1969), iar din Spovedanie la poarta bisericii (1998); Ruga fi ilor ră- 1969 – şef al secţiei de fi zică statistică a Institutului de Fizică Aplicată al A.Ş.M. tăcitori (1992); Rugă albă (2003). Până şi prezenţele Este fondatorul şcolii ştiinţifi ce în domeniul publicistice directe, luările de cuvânt la înalte forumuri supraconductorilor cu mai multe benzi de energie şi ştiinţifi ce, spirituale şi obşteşti (vol. Ora jertfi rii,1998) al sistemelor electronice puternic corelate. Domeniul stau, de regulă, sub semnul zbuciumului sufl etesc şi al său de activitate ştiinţifi că cuprinde teoria cuantică a concilierii creştineşti. Monumentala Lumânare a Recu- corpului solid şi a materiei condensate, în special teoria noştinţei (2004) de pe colinele Sorocii, rezultat al per- polaronilor şi excitonilor, teoria supraconductibilităţii severării scriitorului în acest domeniu timp de peste un la temperaturi joase, teoria sistemelor de spin-sticlă şi deceniu, se impune ca o expresie publicistică, materială sticlă cvadripolară. Începând cu 1990, dezvoltă teoria şi spirituală vie şi de durată în dorinţa colectivă a nea- sistemelor electronice puternic corelate, inclusiv mului de a nu dispărea în neant şi necunoscut. Tradusă teoria supraconductibilităţii la temperaturi înalte. A în mai multe limbi străine şi jucată cu succes pe scene propus metode noi diagramatice în teoria perturbaţiilor termodinamice. Astăzi este recunoscută teoria notorii din Europa şi Asia, creaţia epică şi dramatică a supraconductibilităţii sistemelor cu benzi energetice lui Ion Druţă a fost şi continuă să rămână unul din prin- suprapuse, elaborată în 1959 de acad. V. Moscalenco cipalii mesageri spirituali ai poporului nostru pe meridi- şi care în 2001 şi-a găsit confi rmarea experimentală anele lumii. Membru de onoare al Academiei Române în MgB2. Concepţiile ştiinţifi ce elaborate pe parcursul (1990), Doctor Honoris Causa al Universităţii de Stat anilor au fost publicate în reviste de prestigiu din Moldova. internaţional (circa 200 de lucrări) şi în 6 monografi i, I s-au conferit titlurile de laureat al Premiului de între care: Метод исследования плотностей элек- Stat şi de Scriitor al Poporului. A fost decorat cu ordi- тронных состояний сверхпроводящих сплавов nele „Lenin”, „Drapelul Roşu de Muncă”, „Prietenia (1974); Электромагнитные и кинетические свойс- Popoarelor”, „Ordinul Republicii”, cu Medalia „Mihai тва сверхпроводящих сплавов с перекрывающи- мися энергетическими полосами (1976); Туннель- Eminescu”. ные свойства сверхпроводящих сплавов (1978, în Întreaga operă a scriitorului a fost editată în 4 vo- colab.); К теории металлических спиновых стекол lume între anii 1989-1990. (1985); Низкотемпературные свойства металлов с особенностями зонного спектtра (1989, în colab.) Acad. VSEVOLOD ş.a. A fost membru al Comisiei „Teoria corpului solid” MOSCALENCO la 80 de ani (1961–1991) şi al Comisiei „Fizica temperaturilor joase” (1981–1991) ale Prezidiului A.Ş. a U.R.S.S., Fizician, dome- membru al comitetelor de organizare a multor niul ştiinţifi c: fi zica conferinţe internaţionale, membru al Prezidiului teoretică a stării A.Ş.M. (1991–1996), reprezentant plenipotenţiar al condensate. Republicii Moldova la Institutul Unifi cat de Cercetări Doctor habili- Nucleare (IUCN) din Dubna, Rusia (1991–2005). tat în ştiinţe fi zico- A participat la numeroase simpozioane şi conferinţe matematice (1968), ştiinţifi ce unionale şi internaţionale (Franţa, Germania, profesor universi- Rusia ş.a.). A organizat Conferinţa unională „Fizica tar (1971). Mem- temperaturilor joase” (Chişinău, 1982). A pregătit bru corespondent 20 de doctori şi 5 doctori habilitaţi în ştiinţe fi zico- (1970) şi membru matematice. A ţinut prelegeri la Universităţile din titular (1976) al Changchun (China) (1990, 1992/1993), Salerno Academiei de Ştiin- (Italia) (1999, 2001) şi Duisburg (Germania) (2000). ţe a Moldovei. În perioada 1997–2006 deţine grantul Guvernului Născut la 26 German în proiectul Heisenberg–Landau şi conlucrează septembrie 1928 cu Institutul de Fizică al Universităţii Duisburg–Essen. în satul Bravicea, În 1998–2006 colaborează cu Institutul de Fizică azi raionul Călăraşi. A absolvit facultatea de fi zică Teoretică Caianiello din Salerno, iar din 1996 până în şi matematică a Universităţii de Stat din Chişinău prezent – cu Laboratorul de fi zică teoretică al IUCN (1951) şi doctorantura la Universitatea de Stat „M. în problemele teoriei cuantice a supraconductibilităţii. V. Lomonosov” din Moscova (1957–1959), sub Este distins cu titlul de „Om Emerit”, cu Premiul conducerea acad. N.N. Bogoliubov. A fost asistent şi de Stat, Premiul Prezidiului A.Ş.M., decorat cu ordinul lector la Universitatea de Stat din Moldova (1951– „Insigna de Onoare”, cu „Ordinul Republicii”, cu 1961). Din 1961 activează în cadrul Academiei de Medalia „D. Cantemir”.

nr.4(11), decembrie 2008 - 111 Akademos

Acad. SVEATOSLAV induse a excitonilor, deoarece coerenţa macrosco- MOSCALENCO pică a radiaţiei laser se transmite direct excitonilor la 80 de ani datorită tranziturilor cuantice unifotonice. În prezent aceste fenomene se studiază pe larg în condiţii Fizician, dome- departe de echilibrul termodinamic şi se realizează, niul ştiinţifi c: teoria de asemenea, la tranziţiile bifotonice ce duc la cre- semiconductorilor area biexcitonilor şi la conversia exciton-biexciton. şi optica cuantică. Fenomenele optice ce apar în aceste condiţii sunt Doctor habili- parte componentă a efectului optic Stark. Studiile tat în ştiinţe fi zico- teoretice în fi zica excitonilor şi biexcitonilor de în- matematice (1971), altă densitate în semiconductori, inclusiv ale CBE profesor universitar spontane şi induse, au fost efectuate în strânsă co- (1974). Membru colaborare cu mulţi colegi de specialitate. O ramură bine dezvoltată a acestor cercetări se bazează pe respondent (1989) teoria propagării coerente nelineare a luminii laser şi membru titular în regiunea excitonică a spectrului în semiconduc- (1992) al Academiei tori şi în ghidurile optice, ceea ce se datorează în de Ştiinţe a Moldo- special eforturilor profesorului P. I. Hadji şi ale covei. laboratorilor săi. În acest sens, poate fi menţionată Născut la 26 septembrie 1928, în satul Bravi- teoria solitonilor polaritonici cu dimensiunea în di- cea, azi r-nul Călăraşi. A absolvit facultatea de fi zică recţia propagării mai mare decât lungimea de undă şi matematică a Universităţii de Stat din Chişinău a luminii. O parte din rezultatele obţinute au fost (1951). A urmat doctorantura la Institutul de Fizică generalizate în comun cu prof. D. W. Snoke de la al Academiei de Ştiinţe a Ucrainei (1956–1959). În Universitatea din Pittsbourgh (SUA) şi publicate în anii 1951–1956 a activat în calitate de asistent la monografi a fundamentală Bose-Einstein condensa- Institutul Agricol din Chişinău, apoi de cercetător tion of excitons and biexcitons and coherent non- ştiinţifi c inferior, cercetător ştiinţifi c superior la In- linear optics with excitons (Cambridge University stitutul de Fizică şi Matematică al A.Ş.M. (1960– Press; Cambridge, New York, 2000, în colab.). În 1964), iar din 1964 şi până în prezent este şef de ultimii ani este studiat fenomenul CBE al excitoni- secţie la Institutul de Fizică Aplicată al A.Ş.M. lor magnetici bidimensionali în colaborare cu prof. Este fondatorul scolii ştiinţifi ce în domeniul fi - M. A. Liberman de la Universitatea din Uppsala zicii proceselor excitonice şi fotonice-laser în semi- (Suedia) şi cu prof. D. W. Snoke. În această direc- conductori din Republica Moldova. Şi-a consacrat ţie a fost prezisă existenţa unei faze metastabile de activitatea ştiinţifi că domeniului fi zicii excitonilor lichid dielectric format din excitoni magnetici bidi- şi biexcitonilor de densitate înaltă în semiconduc- mensionali cu dipoli electrici de translare. Este autori. Aceasta se bazează pe două concepte formulate tor a peste 350 de lucrări ştiinţifi ce, publicate în ţară în anii 1958–1959: prima se referă la formarea mo- şi în străinătate, inclusiv 5 monografi i, între care: leculelor de excitoni numite posterior biexcitoni, iar Бозе-эйнштейновская конденсация экситонов a doua – la posibilitatea Condensării Bose-Einstein и биэкситонов (1970); Солитоны и нутация (CBE) spontane şi a suprafl uidităţii excitonilor şi bi- в экситонной области спектра (1980, în co- excitonilor cu durata fi nită de viaţă în stare de cva- lab.); Введение в теорию экситонов большой siechilibru termodinamic. Biexcitonii au fost desco- плотности (1973) ş.a. A participat cu rapoarte periţi experimental, începând cu anii 1968–1972, iar ştiinţifi ce la numeroase conferinţe şi simpozioane actualmente se identifi că practic în toate obiectele internaţionale, în 1980–1994 a predat un curs spe- unde există excitoni. Spre deosebire de moleculele cial la Universitatea de Stat din Moldova, în 1995, menţionate, lichidul suprafl uid şi CBE spontană a 2000 şi 2005 a ţinut prelegeri la Universitatea din excitonilor şi biexcitonilor n-au fost descoperite sau Uppsala (Suedia). A pregătit 21 de doctori şi 5 doc- confi rmate deocamdată experimental, cu toate că tori habilitaţi în ştiinţe fi zico-matematice. au fost depuse eforturi considerabile în centrele din I s-au conferit titlurile de „Om Emerit”, laureat străinătate. Descoperirea fenomenului ar deschide al Premiului de Stat al R.S.S.M. şi al Premiului de modalităţi principial noi de transmitere a energiei Stat al U.R.S.S. Este cavaler al „Ordinului Repu- şi informaţiei în semiconductori. În 1962, după cre- blicii”, cetăţean de onoare al satului natal Bravi- area laserelor, a fost menţionată posibilitatea CBE cea. 112 - nr. 4(11), decembrie 2008 ŞtiinţăJubilee şi educaţie

Acad. VASILE MICU Acad. ANDREI ANDRIEŞ la 70 de ani la 75 de ani Agronom, do- Fizician, domeniul ştiinţifi c: meniul ştiinţifi c: genetică, ameliora- semiconductorii re şi seminologie. necristalini şi opto- Doctor habilitat în electronica. biologie (1979), pro- Doctor habili- fesor universitar (1995). Membru co- tat în ştiinţe fi zico- respondent (1989) matematice (1977), şi membru titular profesor universi- (1993) al Academiei tar (1990). Mem- de Ştiinţe a Moldo- bru corespondent vei. (1978) şi membru Născut la 18 oc- titular (1984) al tombrie 1938 în satul Academiei de Ştiin- Olişcani, azi r-nul Şol- ţe a Moldovei. dăneşti. După absolvi- Născut la 24 oc- rea şcolii agricole din tombrie 1933 în ora- s. Cucuruzeni (1956) şi a facultăţii de agronomie a Institutului Agricol din Chi- şul Chişinău. A absolvit facultatea de fi zică şi matematică şinău (1961), urmează studiile la doctorantură la Secţia de a Universităţii de Stat din Chişinău (1956) şi doctorantu- Genetică a A.Ş.M. (1962–1965), ulterior fi ind angajat aici ra la Institutul Fizico-Tehnic „A. F. Ioffe” din Sankt-Pe- în calitate de cercetător ştiinţifi c inferior (1965–1969) şi tersburg (1962). A activat în calitate de laborant superior cercetător ştiinţifi c superior (1969–1974). Din 1974 până şi de asistent la catedra de fi zică a Institutului Agricol din în 1986 este şef al laboratorului de genetică al Institutu- Chişinău (1957–1959), cercetător ştiinţifi c la Institutul lui de Cercetări Ştiinţifi ce pentru Porumb şi Sorg, apoi, de Matematică şi Fizică al A.Ş.M. (1962–1964), secretar din 1986, director al acestui institut şi director general al ştiinţifi c (1964–1971), şef de laborator al Institutului de A.Ş.P. „Porumbeni”. Fizică Aplicată al A.Ş.M. (din 1971 - prezent). A deţinut A contribuit la crearea unei colecţii originale de for- importante funcţii administrative în cadrul Academiei: me genetice şi la stabilirea unor surse valoroase cu con- secretar ştiinţifi c al Prezidiului A.Ş.M. şi al Institutului ţinut înalt de proteine, rezistente la factori nefavorabili, de Fizică Aplicată (1964–1971), secretar ştiinţifi c general androsterile. Un deosebit interes prezintă cercetările privind mutageneza spontană, utilizarea surselor şi tipurilor (1984–1989) şi preşedinte (1989–2004) al Academiei de de androsterilitate în sistemul de producere a seminţelor Ştiinţe a Moldovei. Din 1993 este director al Centrului hibride, metodele genetice de majorare a calităţii nutritive de optoelectronică al Institutului de Fizică Aplicată. În a silozului de porumb prin reducerea conţinutului de ligni- anul 2004 a fost ales preşedinte de onoare al Academiei nă în plantă. A realizat programe de cercetare în domeniul de Ştiinţe a Moldovei. ameliorării productivităţii şi calităţii porumbului, creării Este fondatorul şcolii ştiinţifi ce în domeniul fi zi- hibrizilor de diferite grupe de maturitate şi direcţii de uti- cii semiconductorilor necristalini. Efectuează cercetări lizare. În baza surselor de androsterilitate, s-a realizat un fundamentale în domeniul fi zicii semiconductorilor program de producere a seminţelor de porumb cu calităţi necristalini şi al optoelectronicii. A elaborat noi tehno- biologice superioare. logii de obţinere a materialelor necristaline, inclusiv a Rezultatele cercetărilor se regăsesc în 210 lucrări şti- sticlelor calcogenice nedopate şi dopate cu elemente din inţifi ce, între care monografi ile: Спонтанные мутации pământuri rare (Dy, Sm, Nd, Ho, Pr etc.), a compozi- кукурузы (1974); Генетические исследования кукурузы (1981); Качество силосной кукурузы (1987) ş.a. Este ţiilor polimerice, compozitelor şi nanocompozitelor în deţinător a 83 de brevete de invenţie şi autor de soiuri şi formă de straturi subţiri şi fi bre optice, ghidurilor opti- hibrizi de plante care se cultivă în mai multe ţări. Sub în- ce planare, elementelor optice neliniare, dispozitivelor drumarea lui au fost susţinute 9 teze de doctor în ştiinţe. optoelectronice; noi tehnologii de obţinere a mediilor A prezentat comunicări ştiinţifi ce la 4 congrese internaţio- de înregistrare şi producere a hologramelor destinate nale de genetică, la 7 conferinţe „Eucarpia”, la congresele protecţiei consumatorilor. În baza acestor cercetări ex- geneticienilor şi amelioratorilor din Moldova. Este mem- perimentale de pionierat a fost demonstrat rolul stări- bru al Academiilor Agricole din Federaţia Rusă, Ucraina, lor localizate în fenomenele de interacţiune a luminii România, Belarus, vicepreşedinte al Societăţii Geneticie- cu sticlele calcogenice, inclusiv în fenomenele privind nilor şi Amelioratorilor din Republica Moldova, membru memoria fotoelectrică, reacţiile electrochimice şi de- al colegiilor de redacţie ale revistelor Agricultura Moldo- formaţiile straturilor calcogenice stimulate de lumină vei şi Кукуруза и сорго (Rusia). Doctor Honoris Causa al şi câmpul electric, infl uenţa câmpului electric asupra Universităţii Agrare de Stat din Moldova. Activitatea sa de muncă prodigioasă a fost apreciată efi cienţei înregistrării optice a informaţiei, fenomenele cu Premiului de Stat al R.M., Ordinul „Insigna de Onoa- fotoinduse în fi bre calcogenice; a fost determinat modul re”, „Ordinul Republicii” şi cu medaliile „Veteran al mun- de distribuire a stărilor localizate în sticlele calcogenice cii” şi „Meritul civic”. şi au fost identifi cate mecanismele de transport electro- nr.4(11), decembrie 2008 - 113 Akademos nic şi de recombinare a purtătorilor de sarcină în mate- Dr. hab. Zinaida ANESTIADI riale necristaline. Au fost elaborate şi propuse pentru implementare în la 70 de ani sisteme xerografi ce, fototermoplastice, holografi ce noi Medic, do- metode de înregistrare a informaţiei optice, care prezintă meniul ştiinţifi c: interes pentru elaborarea tehnologiilor informaţionale, endocrinologia. băncilor de date cu capacitate superioară. Au fost rea- Doctor habilitat în lizate noi modele teoretice de explicare a fenomenelor medicină (1981). optice fotoinduse, confi rmate prin cercetări experimen- Şefa Catedrei endo- tale. În baza acestor investigaţii, au fost determinaţi pa- crinologie a USMF rametrii de bază ai unor materiale de mare interes pentru „N.Testemiţanu”. optoelectronică, a fost elaborat atenuatorul fotonic. S-a Născută la demonstrat că fi brele optice dopate cu elemente din pă- 1 septembrie 1938 mânturi rare manifestă proprietăţi de fotoluminescenţă, în s.Sărătenii Vechi, ce prezintă interes pentru elaborarea amplifi catorilor optici în fi brele optice la lungimile de undă actuale 1,3 şi r.Teleneşti. În 1961 a 1,5 μkm. În baza lucrărilor ştiinţifi ce efectuate în Centrul absolvit cu menţiune de optoelectronică au fost elaboraţi noi senzori acusto- facultatea Medicină optici, metode interferometrice de cercetare a tensiunilor Generală a Institu- în materiale condensate. tului de Stat de Me- Este autor şi coautor a peste 450 de publicaţii dicină din Chişinău. ştiinţifi ce, între care: Стеклообразный сульфид мышь- Între 1961-1964 este medic endocrinolog la Spitalul яка и его сплавы (1981, în colab.); Нестационарные Clinic Republican, ulterior – şefă a Secţiei endocrino- инжекционные токи в неупорядоченных твердых те- logie pe care a fondat-o la acelaşi spital. În 1969 sus- лах (1983, în colab.); Стеклообразные полупроводники ţine teza de doctor în medicină cu tema Tratamentul в фотоэлектрических системах записи оптической guşei toxice difuze cu iod radioactiv. Din 1977 până информации (1988, în colab.); Optical phenomena in în prezent este şefa Catedrei endocrinologie a USMF chalcogenide glasses and their application in optoelec- „N.Testemiţanu”, unde şi-a manifestat plenar talentul tronics// Non-Crystalline materials for optoelectronics, de savant, profesor, manager, asigurând lucrul clinic Series Optoelectronic Materials and Devices, vol. I. Eds. şi ştiinţifi c, efectuând cercetări în patologia endocri- G. Lucovsky and M. Popescu, INOE, Bucureşti, România; nă cu răspândire în masă, cum este diabetul zaharat şi A: Pure and Applied Optics, 1, 91, p. 155–210 (1992, în patologia glandei tiroide. În 1981, susţine teza de doc- colab.); Fizica sticlelor calcogenice (Bucureşti–Chişinău, tor habilitat în medicină cu tema Diabetul zaharat şi 1996, în colab.); Optical and Photoelectrical Properties vârsta – posibilităţile regresului şi remisiei la stadiile of Chalcogenide Glasses// Semiconducting chalcogenide iniţiale. Zinaida Anestiadi este, astfel, una din primele glass III, 80, p. 117–199; Eds. Robert Fairman, beaverton, femei de la noi care a devenit doctor habilitat. USA & Boris Ushkov, ELMA, Moscow, Russia, Elsevier Cercetările sale în domeniul diabetologiei au fun- Ins., (2004, în colab.) ş.a. Coautor a 45 de brevete de in- damentat concepţia ştiinţifi că „Patomorfoza de vârstă venţie. A contribuit la pregătirea a 17 doctori şi 8 doctori a diabetului zaharat”, stabilind particularităţile de di- habilitaţi în ştiinţe fi zico-matematice şi în ştiinţe tehnice. agnostic şi tratament al diabetului zaharat în stadiile A participat la peste 70 de conferinţe şi simpozioa- iniţiale, la diferite perioade de vârstă. Este autoare a ne republicane şi internaţionale (Marea Britanie, SUA, 150 de lucrări ştiinţifi ce. Sub conducerea ei au fost Franţa, Germania, Rusia, România, Ungaria, Bulgaria susţinute 16 teze de doctor şi una de doctor habilitat în etc.). Este membru al Academiei Inginereşti din Federaţia medicină. A prezentat comunicări ştiinţifi ce la presti- Rusă, membru corespondent al Societăţii Austriece Al- gioase foruri internaţionale ce şi-au desfăşurat lucrări- bert Schweitzer-Gesellschaft Modling, membru al Aca- le la Paris, Budapesta, Bruxelles, Istanbul, Bucureşti, demiei Europene de Arte, Ştiinţe şi Umanistică (Franţa), Ierusalim, Glazgo. În 1972 a fost desemnată în funcţia membru de onoare al Academiei Române şi al Academiei de endocrinolog principal al Ministerului Sănătăţii pe de Cosmonautică „K. E. Ţiolkovski”, preşedinte al Soci- care o exercită până în prezent. Şi-a dat concursul la etăţii Ştiinţifi ce Internaţionale SPIE–Moldova, membru elaborarea Programului Naţional de combatere a dia- de onoare al Academiei Americano-Române, membru de betului zaharat „MoldDiab” şi a Programului Naţional onoare al Fundaţiei Mondiale de Inovaţii, Doctor Hono- de Eradicare a maladiilor iododefi citare ale glandei ti- ris Causa al Universităţii Politehnice din Bucureşti. roide, aprobate de guvern. Este preşedintă a Consiliu- A fost distins cu titlurile de „Om Emerit”, de lau- lui ştiinţifi c specializat de profi l „Medicina internă” a reat al Premiului de Stat, al Premiului „C. Miculescu” USMF „N.Testemiţanu”, preşedintă a societăţii ştiinţi- al Academiei Române, al Premiului Internaţional „S. R. fi co-practice a endocrinologilor din Republica Moldo- Ovshinshy” pentru excelenţă în cercetarea sticlelor cal- va, membră a Academiei din New York. Pentru merite cogenice. Este decorat de 2 ori cu Ordinul „Insigna de deosebite, activitate fructuoasă în formarea cadrelor Onoare”, cu „Ordinul Republicii”, cu Medalia „Acade- medicale şi realizări ştiinţifi ce remarcabile i s-a confe- micianul S. I. Vavilov” ş.a. rit titlul de “Om Emerit”, medalia “N.Testemiţanu”.

114 - nr. 4(11), decembrie 2008 ŞtiinIn ţămemoriam şi educaţie

Membru corespondent al A.Ş.M. ALEXANDRU ZAVTUR 9.05.1929–12.10.2008

Comunitatea ştiinţifi că din Republica Moldova a suferit o grea pierdere: la 12 octombrie 2008 s-a stins din viaţă membrul corespondent, profesorul universitar Alexandru Zavtur, fi lozof şi politolog bine cunoscut în ţară, precum şi peste hotare. S-a născut la 9 mai 1929 în satul Corjova, azi raionul Dubăsari. După absolvirea facultăţii de istorie a Institutului Pedagogic din Chişinău (1951) urmează doctorantura (1951-1954) la Institutul de Filosofi e al A.Ş. a U.R.S.S. A activat în calitate de lector superior, conferenţiar şi şef de catedră la Institutul Pedagogic din Chişinău, conferenţiar şi şef de catedră la Universitatea de Stat din Moldova, director al Insti tutului de Istorie a Partidului de pe lângă C.C. al P.C.M., şef de secţie la C.C. al P.C.M., cercetător ştiinţ ifi c superior al Secţiei de Filosofi e şi Drept a A.Ş.M., director al Institutului de Cercetări Sociale şi Politice de pe lângă C.C. al P.C.M., cercetător ştiinţifi c principal, şef de sector la Institutul de Filozofi e, Sociologie şi Drept al A.Ş.M. (din 2002). Concomitent activează în calitate de profesor la Catedra politologie a Universit ăţii de Stat din Moldova, pe care a fondat-o în anul 1990. A exerci tat funcţia de preşedinte al Societăţii de Propa- gare a Cunoştinţelor „Ştiinţa” (1976-1991); de consultant al Preşedintelui RM (1997-1999). A abordat probleme ştiinţifi ce ce ţin de structura socială şi politic ă a societăţii. Este autor a peste 400 de lucrări, inclusiv 40 de cărţi, broşuri şi manuale. S-a manifestat ca un cercetător prodigios şi bun organizator al procesului didactic şi ştiinţifi c. A adus o contribuţie valoroasă la pregătirea cadrelor de înaltă califi care pentru economia şi cultura republicii noastre; sub conducerea sa au fost pregătite circa 40 teze de doctor şi de doctor habilitat. Activitatea sa didactică, de cercetare, organizatorică şi publică a fost înalt apreciată - în anul 1976 a fost ales membru corespondent al A.Ş.M., a fost distins cu Ordinul „Gloria Muncii”. Amintirea lui va rămâne veşnic în memoria celor care l-au cunoscut. Dumnezeu să-l odihnească în pace!

V. Voronin, V. Stepaniuc, P. Lucinschi, Gh. Duca, T. Furdui, M. Şlapac, A. Roşca, H. Corbu, C. Popovici, A. Drumea, Gh. Paladi, A. Timuş, V. Ţaranov, I. Jarcuţchi, I. Rusandu, A. Bujoreanu

nr.4(11), decembrie 2008 - 115 Akademos

Academicianul DUMITRU GHIŢU 13.01.1931–23.11.2008

Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al A.Ş.M. anunţă cu adâncă durere că la vârsta de 77 de ani a decedat academicianul Dumitru Ghiţu, director de onoare al Institutului de Inginerie Electronică şi Tehnologii In- dustriale al A.Ş.M., profesor universitar, savant cu renume mondial în domeniul fi zicii şi electronicii. Dumitru Ghiţu s-a născut într-o familie de ţărani la 13 ianuarie 1931 în satul Drepcăuţi, raionul Briceni. A absolvit Universitatea de Stat din Moldova în 1954. Şi-a început activitatea în calitate de conferenţiar la Universitatea de Stat din Bălţi şi Universitatea de Stat din Tiraspol, apoi a continuat să lucreze la Universitatea de Stat din Moldova. Din anul 1961 şi până la sfârşitul vieţii a muncit în cadrul Academiei de Ştiinţe a Moldovei, unde a deţinut funcţiile de: colaborator ştiinţifi c, fondator şi şef al Laboratorului fi zica semimetalelor, director adjunct al Institutului de Fizică Aplicată, secretar ştiinţifi c general al Prezidiului A.Ş.M., academician coordonator al Secţiei de Ştiinţe Fizice şi Matema- tice, director al Centrului - Laborator internaţional de supraconductibilitate şi electronica solidului, director al Biroului specializat în domeniul electronicii corpului solid, director-fondator al Institutului de Inginerie Electronică şi Tehnologii Industriale. Academicianul Dumitru Ghiţu este fondator al unei şcoli ştiinţifi ce de excelenţă. A adus contribuţii considerabile la dezvoltarea unui spectru larg de domenii: fi zica şi tehnologia semimetalelor şi semiconductorilor; fi zica şi tehnologia materialelor anizotropice; fi zica sistemelor de dimensionalitate redusă; ingineria dispozitivelor electronice şi a echipa- mentelor medicale. Activitatea de cercetare s-a fructifi cat într-o vastă operă ştiinţifi că: a publicat peste 500 de lucrări ştiinţifi ce, majoritatea în reviste de prestigiu internaţional, două monografi i, a obţinut circa 25 de brevete de invenţie. A pregătit 35 de doctori în ştiinţe, dintre care 6 au devenit ulterior doctori habilitaţi. A fost iniţiatorul organizării Centrului criogenic, în baza căruia la Chişinău au demarat cercetările experimentale cri- ogenice în mod sistemic. Ultima sa operă organizatorică în cadrul A.Ş.M. a constituit fondarea în anul 2006 a Institutului de Inginerie Electronică şi Tehnologii Industriale. Pe parcursul a aproape două decenii a fost preşedinte al Uniunii Societăţilor Tehnico-Ştiinţifi ce din Republica Mol- dova, preşedinte al Consiliului ştiinţifi c pentru susţinerea tezelor de doctor şi doctor habilitat în domeniul fi zicii stării condensate, membru al Comisiei de atestare a personalului ştiinţifi c şi ştiinţifi co-didactic al Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare al R.M. Aportul său semnifi cativ în ştiinţă şi organizarea cercetării a fost înalt apreciat: membru corespondent (1976) şi membru titular al A.Ş.M. (1984); Om Emerit în ştiinţă, laureat al Premiului de Stat în domeniul ştiinţei şi tehnicii; decorat cu cea mai înaltă distincţie de stat - Ordinul Republicii. Realizările ştiinţifi ce ale academicianului D. Ghiţu au fost recunoscute şi de comunitatea ştiinţifi că internaţională: membru de onoare al Academiei Cosmonautice „K.Ţiolkovscki”, membru al Academiei Internaţionale de Termoe- lectricitate, membru al colegiului redacţional al revistei internaţionale „Thermoelectricity”, titlul onorifi c de Doctor Honoris Causa al trei Universităţi din România şi Republica Moldova, medaliat la Saloanele de invenţii din Bruxelles şi Geneva. Academicianul Dumitru Ghiţu va rămâne în memoria tuturor celor care l-au cunoscut ca un veritabil om de omenie, onest, sociabil, corect în relaţiile cu colegii săi de muncă şi receptiv la problemele acestora, savant talentat, consacrat pe deplin ştiinţei şi inovării. Z. Greceanîi, V. Stepaniuc, Gh. Duca, T. Furdui, I.Tighineanu, M. Şlapac, B. Gaina, V. Canţer, I. Bostan, M. Bologa, L. Culiuc, T. Şişianu, A. Sidorenco. 116 - nr. 4(11), decembrie 2008