DOCSLIB.ORG

Descarcă Materialele

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text

Load more

MINISTERUL EDUCAȚIEI, MINISTRY OF EDUCATION, CULTURII ȘI CERCETĂRII CULTURE AND RESEARCH INSTITUTUL PATRIMONIULUI INSTITUTE OF CULTURAL CULTURAL HERITAGE CONFERINŢA ȘTIINŢIFICĂ INTERNATIONAL SCIENTIFIC INTERNAŢIONALĂ CONFERENCE PATRIMONIUL CULTURAL: CERCETARE, VALORIFICARE, PROMOVARE Ediția a X-a: Prin știință spre cunoașterea patrimoniului național CULTURAL HERITAGE: RESEARCH, VALORIZATION, PROMOTION Tenth edition: Through science, to cognition of national heritage PROGRAMUL ȘI REZUMATELE COMUNICĂRILOR PROGRAM AND ABSTRACTS Chișinău, 30–31 mai 2018 / Chisinau, May 30–31, 2018 La cea de a X-a ediție a Conferinței Științifice Internaționale: Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare participă cca 200 de cercetători de pe continentul european și cel asiatic. Comunicările propuse abordează probleme legate de salvgardarea patrimoniului cultural (arheologic, etnologic și artistic), metodele noi de cercetare, valorificare și promovare a acestuia. Participanții atrag atenția societății în ansamblu, comunității științifice și autorităților publice asupra necesității cercetării, salvgardării și promovării patrimoniului cultural, oferă soluții și recomandări practice privind salvgardarea patrimoniului cultural și valorificarea acestuia pentru dezvoltare. Secțiunile organizate pe domenii și tematici înguste încurajează dialogul științific dintre cercetători, deschid perspective de colaborare și elaborare a proiectelor comune de cercetare, conservare și valorizare a patrimoniului cultural. The 10th edition of the International Scientific Conference: Cultural Heritage: Research, Valorisation, Promotion is attended by about 200 researchers from the European and Asian continents. The proposed communications deal with issues related to the safeguarding of the cultural (archaeological, ethnographic and artistic) heritage, to new research methods, and its valorisation and promotion. The participants draw the attention of society as a whole, of the scientific community and of public authorities to the need to research, safeguard and promote the cultural heritage, to provide practical solutions and recommendations for safeguarding the cultural heritage and its valorification for development. The sections organized on narrow areas and themes encourage the scientific dialogue between researchers, open up perspectives for collaboration and elaboration of joint research projects, conservation and valorisation of the cultural heritage. Descrierea CIP a Camerei Naționale a Cărții «Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare», conferinţă ştiinţifică internaţională (10 ; 2018 ; Chişinău). Conferinţa ştiinţifică internaţională «Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare» = «Cultural heritage: research, valorization, promotion», Ed. a 10-a : Prin ştiinţă spre cunoaşterea patrimoniului naţional : Programul şi rezumatele comunicărilor, Chişinău, 30-31 mai 2018 / com. org. și şt.: Victor Ghilaş (preşedinte) [et al.]. – Chişinău : Institutul Patrimoniului Cultural, 2018 (Tipogr. «Notograf Prim»). – 216 p. Antetit.: Inst. Patrimoniului Cultural. – Tit. paral. : lb. rom., engl. – Texte : lb. rom., engl., rusă. ISBN 978-9975-84-063-7 (Notograf Prim). 082=135.1=111=161.1 P 44 © Institutul Patrimoniului Cultural / © Institute of Cultural Heritage INTERNATIONAL SCIENTIFIC CONFERENCE CULTURAL HERITAGE: RESEARCH, VALORIZATION, PROMOTION (10th Edition) Parteneri: Partners: The Academy of Sciences Academia de Științe a Moldovei of Moldova Institutul Național al National Institute for Heritage, Patrimoniului, România Romania Institutul de Arheologie „Vasile ”Vasile Pârvan” Institute Pârvan”, București, România of Archaeology, Bucharest, Romania Complexul Muzeal Național ”Moldova” National Museum „Moldova”, Iași, România Complex, Iasi Academia de Muzică, Teatru și Academy of Music, Theatre And Arte Plastice Plastic Arts Центр Болгаристики та ”M. Drynov” Center for Bulgarian Балканських Досліджень имені and Balkan Studies, Harkiv, М. Дринова, Харків, Україна Ukraine Agenția Națională pentru The National Agency for Research Cercetare și Dezvoltare And Development Universitatea de Stat din Moldova Moldova State University Universitatea Pedagogică de Stat ”Ion Creangă” State Pedagogical „Ion Creangă” din Chișinău University of Chisinau Comitetul organizatoric / Organizing Board Victor Ghilaş – preşedinte, Adrian Dolghi – vicepreşedinte, Iurie Cojucari, Liliana Condraticova, Carolina Cotoman, Natalia Grădinaru, Vladimir Kravcenco, Oleg Leviţki, Ana Marian, Ecaterina Oprea, Svetlana Procop, Livia Sîrbu, Tudor Stavilă, Nicolae Telnov, Victor Ţvircun, Tatiana Zaicovschi Comitetul științific / Scientific Board Dr. hab. Victor Ghilaş – preşedinte, dr. Adrian Dolghi – vicepreşedinte, Larisa Ciobanu, dr. Liliana Condraticova, dr. Seghei Covalenco, dr. Ion Duminica, dr. Natalia Grădinaru, dr. hab. Oleg Leviţki, dr. Svetlana Procop, Livia Sîrbu, dr. Constantin Spînu, dr. hab. Tudor Stavilă, m. cor., dr. hab. Mariana Şlapac, dr. Nicolae Telnov, dr. Violeta Tipa, dr. hab. Victor Ţvircun, dr. Tatiana Zaicovschi 3 CONFERINŢA ȘTIINŢIFICĂ INTERNAŢIONALĂ PATRIMONIUL CULTURAL: CERCETARE, VALORIFICARE, PROMOVARE (ediția a X-a) Obiectivele conferinței: • Stabilirea dialogului științific dintre cercetători din spațiul Uniunii Eu- ropene, din alte regiuni și cei din Republica Moldova pe subiecte și pro- bleme de interes comun, ce pot servi drept platformă pentru inițierea unor noi proiecte de cercetare, inclusiv în programul ORIZONT 2020; • identificarea soluțiilor de aplicare practică a rezultatelor cercetării în dezvoltarea societății; • schimbul de experiență în domeniul valorificării științifice a patrimo- niului cultural național și universal în complexitatea procesului evolutiv istoric; • sensibilizarea opiniei publice și a autorităților din Republica Moldova asupra necesității cercetării, salvgardării și promovării patrimoniului cultural al țării; • impulsionarea cercetărilor în domeniul valorificării patrimoniului cul- tural. Objectives of the conference: • Establish scientific dialogue between researchers from the European Union, other regions and the Republic of Moldova on topics and issues of common interest that can serve as a platform for initiating new re- search projects, including in the ORIZONT 2020 program; • Identify solutions for practical application of research results in the de- velopment of society; • Exchange of experience in the field of scientific valorisation of the nati- onal and world cultural heritage within the complexity of the historical evolutionary process; • Raise awareness of public opinion and of the authorities in the Republic of Moldova on the need to research, safeguard and promote the cultural heritage of the country; • Stimulate research in the field of valorisation of cultural heritage. 4 PROGRAMUL CONFERINȚEI / CONFERENCE PROGRAM CONFERINŢA ȘTIINŢIFICĂ INTERNAŢIONALĂ PATRIMONIUL CULTURAL: CERCETARE, VALORIFICARE, PROMOVARE (ediția a X-a) Miercuri, 30 mai 2018 / Wednesday, May 30, 2018 8.30 - 9.30 Înregistrarea participanților / Registration of participants Sala / Room: Holul AȘM / The ASM Hall 9.30 - 12.00 ȘEDINŢA PLENARĂ / PLENARY SESSION Moderator / Moderator: dr. hab. Victor GHILAȘ Sala / Room: Sala Azurie / The Azure Hall Cuvânt de deschidere / Opening speech dr. hab. Victor GHILAȘ, Președintele comitetului organizatoric, directorul Institutului Patrimoniului Cultural Mesaje de salut / Greetings messages Monica BABUC, ministrul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova Acad. Ion GUCEAC, vicepreședinte al Academiei de Științe a Moldovei ZComunicări / Communications: Experienţe şi perspective în cartografierea patrimoniului cultural din Republica Moldova Dr. Adrian DOLGHI, Institutul Patrimoniului Cultural, Chișinău, Republica Moldova Stema atribuită Țării de Jos a Moldovei, în lumina unei descoperiri de la Lărguța, raionul Cantemir, Republica Moldova Dr. Eugen NICOLAE, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, București, România Patrimoniul vlahilor din Balcanii de Vest Dr. Octavian CIOBANU, Universitatea „Grigore T. Popa”, Iasi, România Interacţiunea ciclurilor iconografice în pictura naosurilor bisericilor din Moldova în epoca lui Ștefan cel Mare Dr. Emil DRAGNEV, Universitatea de Stat din Moldova, Chișinău, Republica Moldova 6 INTERNATIONAL SCIENTIFIC CONFERENCE CULTURAL HERITAGE: RESEARCH, VALORIZATION, PROMOTION (10th Edition) Investigarea infracţiunilor privind artefactele arheologice, responsabilitate internaţională Dr. hab. Nicoleta VORNICU, Centrul Mitropolitan de Cercetări T.A.B.O.R, Iași, România Discuții / Discussions 12.00 - 13.00 - Pauză de cafea / Coffee break Sala / Room: Sala Aurie / The Golden Hall 13.00 - 17.00 Desfășurarea lucrărilor pe secțiuni / Scientific proceedings in sections Joi, 30 mai 2018 / Thursday, May 30, 2018 9.00 - 12.30 Desfășurarea lucrărilor pe secțiuni / Scientific proceedings in sections 12.30 - 13.30 - Pauză de cafea / Coffee break Sala / Room: Sala Aurie / The Golden Hall 13.30 - 17.00 Desfășurarea lucrărilor pe secțiuni / Scientific proceedings in sections 7 CONFERINŢA ȘTIINŢIFICĂ INTERNAŢIONALĂ PATRIMONIUL CULTURAL: CERCETARE, VALORIFICARE, PROMOVARE (ediția a X-a) ARHEOLOGIE ȘI CERCETĂRI INTERDISCIPLINARE / ARCHAEOLOGY AND INTERDISCIPLINARY RESEARCH SECŢIUNEA I / SECTION I: ARHEOLOGIE PREISTORICĂ ȘI TRACOLOGIE (1) / PREHISTORICAL ARCHEOLOGY AND TRACOLOGY (1) Miercuri, 30 mai 2018, 13.00 –17.00 / Wednesday, May 30, 2018, 13.00 –17.00 Moderatori / Dr. Sergiu-Constantin ENEA Moderators: Dr. Roman CROITOR Sala / Room: Sala Mică / Small Hall Utilizarea
Recommended publications
  • Histoire Rou:\%Ìains Et De La Romanité Orientale Par N

    Histoire Rou:\%Ìains Et De La Romanité Orientale Par N

    HISTOIRE ROU:\%ÌAINS ET DE LA ROMANITÉ ORIENTALE PAR N. IORGA PUBLIÉE SOUS LES AUSPICES DE SA MAJESTE LE ROI CHARLES II PAR L'ACADÉMIE ROUMAINE VOL.I,PARTIE II _ LE SCEAU DE ROME BUCAREST x 9 3 7 PARTIE II LE SCEAU DE ROME LIVRE I LES CONQUERANTS CHAPITRE I PREMIER ACTE DE LA ROMANISATION Une nouvelle période dans l'histoire de ce monde, riche en mélanges, qui s'érige peu h peu en grandes synthèses dont se détachera une solide nation millénaire, s'ouvre par l'apparition de ceux qui rendent ainsi la visite, pendant quel- que temps si menafante, de Pyrrhus. La Macédoine n'eftait pas tombée, mais Rome était entrée dans le rae de celle-ci, qui n'était que celui d' Alexandre-le-Grand. Nous avons vu comment la pénétration de Rome dans les Balcans a commencé par les deux guerres d'Illyrie (229-228 et 219 avant J. Chr.), dont nous avons parléplushaut, en rapport avec les races aborigènes dans la Péninsule du Sud-Est Européen. Jusqu'au II-e siècle, Narona, Lissus, Salona, certaines iles avaient, sous le rapport romain, le méme caractère que, plus tard, h l'époque de la domination véni- tienne, ces localités eurent sous le rapport italien 1 Les guerres de Macédoine ont fait connaitre ensuite aux Romains tous les coins des vallées de l'Ouest de la Péninsule Balcanique, pendant la première moitié du II-e siècle. Bientôt, comme autrefois Athénes faisait venir ses servi- teurs de la Thrace 2, comme aujourd'hui les Vénitiens du Frioul ou les Roumains de Bucarest les font venir du pays des Szekler en Transylvanie ou ceux de Jassy de la Bucovine 'Voy.
  • Vademecum Contemporary History Moldova a Guide to Archives, Research Institutions, Libraries, Associations, Museums and Sites of Memory

    Vademecum Contemporary History Moldova a Guide to Archives, Research Institutions, Libraries, Associations, Museums and Sites of Memory

    Vademecum Contemporary History Moldova A guide to archives, research institutions, libraries, associations, museums and sites of memory Edited by Klaus Bochmann and Marina Dumbrava Commissioned by Bundesstiftung zur Aufarbeitung der SED-Diktatur/ Federal Foundation for the Study of the communist Dictatorship in Eastern Germany. Second amended and expanded edition, Berlin 2015. Source: geoatlas.com Source: Nistru Briceni ukRaine Prut Edineţ Soroca RâŞcani Bălţi Rîbniţa Orhei Călăraşi Dubăsari Chişinău Tiraspol Romania Hânceşti Tighina Cimişlia Comrat ukRaine Cahul Black Sea Republic of Moldova Donaudelta 0 15 30 45 km Donau Va demecum contempoRaRy HistoRy moldoVa A guide to A rchives, reseArch institutions, libr Aries, AssociAtions, museums A nd sites of memory 3 Vademecum contemporary History moldova A guide to archives, research institutions, libraries, associations, museums and sites of memory second amended and expanded edition, 2015. editors: Prof. dr. Klaus bochmann and dr. marina dumbrava lectorship: dr. sabine Kuder by request of the bundesstiftung zur Aufarbeitung der SED-diktatur/ federal foundation for the study of the communist dictatorship in eastern germany OrderS: bundesstiftung zur Aufarbeitung der SED-diktatur/ federal foundation for the study of the communist dictatorship in eastern germany Kronenstraße 5 d-10177 berlin tel.: 0049 30 3198950 fax: 0049 30 319895224 www.bundesstiftung-aufarbeitung.de [email protected] Price: 2,50 € berlin. 2015 © typesetting and layout: ultramarinrot – büro für Kommunikationsdesign 2015 © 4 federAl foundAtion for the study of the communist dictAtorshiP in Eastern germAny As defined by federal law, the Federal Foundation for the Study of the communist Dictatorship in Eastern Germany promotes a comprehensive reappraisal of the causes, history, and impact of the dictatorship in the Soviet zone of occupation in East Germany and the former GDR.
  • Publicația În Format PDF / Download the Publication

    Publicația În Format PDF / Download the Publication

    IDENTITĂŢILE CHIŞINĂULUI Seria Istorii şi Documente Necunoscute – IDN Culegere de studii C 2 IDENTITĂŢILE CHIŞINĂULUI Chişinău – 2012 Coordonatorul seriei: Sergiu Musteaţă Lucrarea este publicată cu sprijinul financiar al Primăriei Municipiului Chişinău. Finanţatorul nu poartă răspundere pentru conţinutul lucrării. IDENTITĂŢILE CHIŞINĂULUI MaTErIaLELE CoNFErINŢEI, 12-13 sEPTEMbrIE 2011, CHIŞINĂU – 3 – Coordonatorii volumului: sergiu Musteaţă alexandru Corduneanu Tehnoredactare şi prepress: Roman Mardare Coperta I: Un sector al Chişinăului în secolul al XIX-lea (după Retro Chişinău) Coperta IV: Posterul Conferinţei „Identităţile Chişinăului” Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii “Identităţile Chişinăului”, conf. (2011 ; Chişinău). Identităţile Chişinăului: Materialele conferinţei, 12-13 sept. 2011 / col. aut.: silviu andrieş-Tabac, Ion Tentiuc, Valeriu bubulici [et al.]. – Ch.: Pontos, 2012 (F.E.-P. “Tipogr. Centrală”). – 224 p. Texte: lb. rom., engl., germ. – 500 ex. IsbN 978-9975-51-308-1. 94(478-25)(082)=135.1=111=112 I-34 Lucrarea este accesibilă în varianta color pe: http://www.antim.md/resurse/seria-de-monografii-istorii-si-documente-necunoscute/ CUPrINS PrEfaŢĂ (s. Musteaţă, a. Corduneanu) ............................................................................................................ 6 I. IDENTITĂŢILE CULTUraLE ŞI ISTorICE Silviu aNDrIEŞ-TabaC, Promovarea identităţii municipiului Chişinău prin simbolica heraldică 9 Ion TENTIUC, Valeriu bUbULICI, Mariana VaSILaCHE, Livia SÎrbU, Despre investigaţiile arheologice
  • Cucuteni 5000 - Redivivus

    Cucuteni 5000 - Redivivus

    1 CUCUTENI 5000 - REDIVIVUS 2 CZU 323 / 324 (478) CCCOOOMMMUUUNNNIIICCCĂĂĂRRRIII ppprrreeezzzeeennntttaaattteee lllaaa ppprrriiimmmuuulll ssiiimmmpppooozzziiiooonnn CCCUUUCCCUUUTTTEEENNNIII–––555000000000 RRReeedddiiivvviiivvvuuusss::: ŞŞŞtttiiiiiinnnţţţeee eeexxxaaacccttteee şşşiii mmmaaaiii pppuuuţţţiiinnn eeexxxaaacccttteee (ediţia III, 11-12 septembrie 2008) Editura UTM Chişinău ∗ 2008 ISBN 978-9975-45-094-2 CUCUTENI 5000 - REDIVIVUS 3 Culegerea include comunicările prezentate în cadrul Simpozionului Internaţional „CUCUTENI–5000 Redivivus: Ştiinţe exacte şi mai puţin exacte”, organizat la Chişinău în perioada 11-12 septembrie 2008 de către Universitatea Tehnică a Moldovei, Universitatea Tehnică „Gh.Asachi”, Iaşi, Academia Tehnică din România şi Forul Democrat al Românilor din Moldova. Consiliul editorial: Valeriu Dorogan (preşedinte), Lorin Cantemir, Valeriu Dulgheru Coperta: Valeriu Dulgheru Procesare computerizată: Valeriu Dulgheru Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii Comunicări prezentate la cel de-al treilea simpozion CUCUTENI–5000 Redivivus: Ştiinţe exacte şi mai puţin exacte (ediţia III, 11-12 septembrie 2008) / Universitatea Tehnică a Moldovei, Universitatea Tehnică „Gh. Asachi”, Iaşi, Academia Tehnică din România şi Forul Democrat al Românilor din Moldova.; consiliul ed.: Valeriu Dorogan (preş.), red.resp.: Valeriu Dulgheru – Ch.: Editura UTM, 2008. – 332 p. ISBN 978-9975-45-094-2 100 ex. Formatul 60x84 1/16. Hârtie ofset. Tirajul 100 ex. Comanda nr. Tiparul executat la Secţia de Redactare şi Editare a U.T.M. Chişinău,
  • Sorin Forţiu, Geodetic-Statistical Analysis, Doar Un Clasic

    Sorin Forţiu, Geodetic-Statistical Analysis, Doar Un Clasic

    ASOCIAŢIA ARHEO VEST TIMIŞOARA ARHEOVEST I -IN MEMORIAM LIVIU MĂRUIA- Interdisciplinaritate în Arheologie şi Istorie Timişoara, 7 decembrie 2013 * * JATEPress Kiadó Szeged 2013 Editori: Andrei STAVILĂ Dorel MICLE Adrian CÎNTAR Cristian FLOCA și Sorin FORŢIU Coperta: Aurelian SCOROBETE TROI, http://www.reinhart.ro Foto copertă: Ioana CLONŢA Această lucrarea a apărut sub egida: © Arheo Vest, Timișoara, 2013 Președinte Lorena VLAD www.arheovest.com Responsabilitatea pentru conţinutul materialelor revine în totalitate autorilor. GEODETIC-STATISTICAL ANALYSIS, DOAR UN CLASIC GIGO1?! Sorin Forțiu* * http://www.banat.ro/academica.htm ; [email protected] “Losing family obliges us to find our family. Not always the family that is our blood, but the family that can become our blood. And should we have the wisdom to open our door to this new family we will find that the wishes we had for the father, who once guided us, for the brother, who once inspired us, those wishes ... The only thing left to say will be: I wish I had seen this, or I wish I had done that, or I wish ... I realize that the one wish that was granted to me, so late in life, was the gift of friendship”*. Am fost binecuvântat cu/de prietenia ta ... Îmi lipsești teribil, Liviu ... Fie ca Zefirul să te mângâie în Elysium iar nectarul râului Lethe să-ți ofere alinarea ... * Abstract. Geodetic-statistical analysis, just a classic GIGO?! After a brief overview on geodetic-statistical analysis, a method developed by an interdisciplinary team from the Institut für Geodäsie und Geoinformationstechnik, Technische Universität Berlin to identify the ancient locations without a certain modern counterpart mentioned by Klaudios Ptolemaios in his Geōgraphikē hyphēgēsis, we move over to a detailed analysis of its results for the poleis from Dacia, coming to the conclusion that the method failed because the authors have in turn failed to manage properly the historical data-base on which their approach is based.
  • Elemente De Istori'a Romaniloru

    Elemente De Istori'a Romaniloru

    - -- Y (5*-imbfk***Sta,4024StS,Wzt, 4.46) (1) . 1 (40.1 g)d) CA (i) ELEMENTE 1) ($) AI DE . Qit e($) HOMAN11011,1 so);ISTORIA- ..,. PENTRU CLASSELE PRIMARIE 4) °l) -. V (46) DE cf) ' )' TREB. LAURIANLT . ) 1 ' 3 f) 44, EDITIUNEA A VECEA J 4. BUCURESCI IMPRIMERIA STATULUI, HOTELUL SERBAN-VODA , 1871 edlitti.Atvvito,AL,4,swAss.%*itvAs ELEMENTE DE IST01111 ROMANILORE PENTRU CLASSILE PRIMARIE DE A. TREB LAURIANU EDITIUNEA A DECEA BUCURESCI. 4, IMPRIMERIA STATULUI, HOTELU SERBAN-VODA 4, 1871. 3 INSTRUCTIUNE PENTRU PROPUNEREA ISTORIEI La propunerea IstorieY, profesorii voru narra mai antaiu ei insi§i bucat'a istorica despre care au se tracteclie, cu cuvinte catu voru pute mai sim- ple Si mai potrivite cu intellegerea scolariloru, le voru descepta luarea aminte asupra locului in care s'au petrecutu evenimentele, §i asupra timpului candu s'au inteMplatu acestea. EY voru repeti acesta de dOue, §i uncle cere trebuint'a, §i de trei on ; apoi voru incerca mai antaiu pe sco- larii cei buni se reproduce celle narrate de din§ii, dupe acea-a voru provoca pre cei mai tarclii la la minte. Ganda Profecorii se voru fi convinsu ca scolarii au coprinsu deplinu obiectulu, voru pune se citesch testulu din carte, facundu-i se lee a minte la frasile §i la termenii intrebuintati. Ganda aru veni la nisce termini necunoscuti, Profesorii i voru esolica cu tote esactitatea, §i nu voru Pase pre scolari se i intrebuintieclie, pino ce nu voru fi incrudintiati Ca i au intellesu deplinu. In fine, dupe doue seu trei recitiri, Professorii voru provoca pre scolari se recitecle bucat'a is- torica in fraci correcte.
  • Itor !W..] Oman 1 Lo R

    Itor !W..] Oman 1 Lo R

    ITOR !W..]OMAN 1 LO R Impäratul Traian. Bazo-relief de pe Columna lui Traian. ' oo r .. .. 1.i.....6 ' c '''' r , °-.4' ' e, . ; , A 4 ,.,., .., .:o V X, 4t f, ii;Ske o") 'e - ,.,- =Fr o 1 Decebal se sinucide pe mormantul lard sale. Bazo-rellef de pe Columna ILA Traian. TONIA thUIIL'I EuH h A. b. XENOFOL PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN IAI, MEMBRU AOADEMIEI ROMANE. MEMBRU TITULAR AL INSTITUTULUI DIN FRANTIA EDITIA III-a, ingrijità de I. VLADESCU DOCTOR IN LITERE ASISTENT LA UNIVERSiTATEA DIN DUCUREVI IYu surd vremile sub càrma omulul, ci bietul om sub vreml". ti/RON COSTIN. VOLUMUL I DACIA ANTE-ROMANA SI DACIA ROMANA 513 innainte de Hr. 270 durdi Hr. BI TCUREz;l'I EL) [TURA ((CARTEA ROMÄNEA SC Ä» II STOW PIP Lttilb:10e ,_ _ XENOPOL VOL.I PREFATA LA EDITIA III-a Poate pärea indreizneald incercarea de aliza asupra-mi ingrijirea unei noui editii a Istoriei Romdpilor din Dacia Tra- iancl" a lui Xenopol. Este o muncei de ditiva ani, de multä reibdare idein- delungatä familiaritate cu materialul. Ceiteva cuvinte despre aceea ce am socolit cei trebuie fäcut. Autorul 112C6 din 1913 reveizuse toate volumele, in numeir de 14, cari duc povestirea trecutului nostru Oa la 1866, utili- zeind toate scrierile qi documentele publicate dela 1893 incoace"1. Revederea aceasta a tost socotitei ca o initiare fulgerätoare care inspirti respectur (N. Iorga) 2. Prime le 5 volume, peintila 1600, au apärut ubingrijirea sa Mai din 1913-1914 in -editura C. Sfetea". Restul n'a mai putut fi continual, din cauza boalei autorului qi apoi a eveni- mentelor, aduse de marele rtisboiu.
  • Anul Ion Druţă – Scriitor Care Ne Reprezintă Neamul

    Anul Ion Druţă – Scriitor Care Ne Reprezintă Neamul

    Ştiinţă şi educaţieCUPRINS akademos «Ştiinţa şi educaţia sunt ca şi apele unui râu care trebuie să curgă împreună». Conferinţa internaţională pentru statele Europei Centrale şi de Sud-Est, Caucaziene, CSI, Ţările Balcanice şi cele Baltice cu genericul Politici în domeniul ştiinţei şi Revistă de Ştiinţă, educaţiei ........................................................................................................................3 Inovare, Cultură şi Artă Zoran Stancic, şef-adjunct al Directoratului General pentru Cercetare, Înregistrată la Ministerul Justiţiei la Comisia Europeană. Spaţiul de cercetare al UE, deschis ţărilor vecine ...................6 25.05.2005, nr. 189. Vladimir Voronin, preşedintele RM. Ştiinţa şi educaţia, priorităţi pe termen lung 9 Acad. Florin G. Filip, vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe Române, Igor Cojocaru, director al Institutului de Dezvoltare a Societăţii Informaţionale, A.Ş.M. Economia culturii în societatea informaţională bazată pe cunoaştere ...................................................................................................................11 Dr.Victor Balmuş. Ajustarea proiectului Codului învăţământului la rigorile europene şi internaţionale .......................................................................................... 19 Vorbesc elevii Liceului Academiei de Ştiinţe a Moldovei.................................... 21 Acad. Gh.Ghidirim, dr.hab. Gh.Ciobanu, dr.hab. Minodora Mazur. Săptămâna Uniunii Medicale Balcanice la Chişinău – eveniment de valoare internaţională ...
  • Ziridava În Context Ptolemeic

    Ziridava În Context Ptolemeic

    ATENŢIONARE Pe data de 30.12.2014 am trimis următorul e-mail: Către: [email protected], [email protected] Personal - Prof. univ. dr. Nelu ZUGRAVU (drept la replică) Bună ziua, domnule prof. univ. dr. Nelu ZUGRAVU, Am citit în ultimul număr al Classica et Christiana (9/2, 2014, pp. 537-540) materialul semnat de dl Sorin Nemeti ("Banatul în context ptolemaic. 1. Ziri- dava"). În virtutea dreptului la replică, vă rog frumos să publicaţi în următorul număr al Classica et Christiana (10/2015) textul pe care vi-l trimit cu această ocazie (în atașament există o variantă WORD 2010 și una PDF; ambele respectă paginaţia și normele de publicare ale Classica et Christiana; dacă trebuiește o altă formatare vă rog frumos să-mi specificaţi care să fie aceasta). De asemenea, vă rog frumos să-mi comunicaţi în cel mai scurt timp, în scris, dacă veţi da curs solicitării mele. Dacă nu doriţi să daţi curs cerinţei mele, vă rog frumos să-mi menţionaţi în scris motivul/motivele refuzului. Vă mulţumesc pentru atenţie, Sorin FORŢIU ... Fără vreun feed-back, în data de 19.02.2015 (13oo), am purtat o conver- saţie telefonică, de circa șapte minute, cu dl Nelu ZUGRAVU, director responsabil/redactor-șef al revistei Classica et Christiana, care mi-a comunicat că nu este obligat să-mi confirme nici măcar primirea drep- tului meu la replică ... și nici să-mi spună dacă îl publică sau nu ... și dacă, într-un final, se hotărește să-l publice, nici când va fi publicat ... toate acestea pentru ca nicio revistă din lume nu comunică (sic!) auto- rului astfel de informaţii ..
  • Cum S-A Născut Denumirea „Moldova”

    Cum S-A Născut Denumirea „Moldova”

    File din istoria tehnicii şi tehnologiei CUM S-A NĂSCUT DENUMIREA „MOLDOVA” Lorin CANTEMIR, profesor dr. ing, Dr. H.C., membru A.S.T.R., Universitatea Tehnică Iaşi; Cristina BORDEIANU, Spitalul Clinic de Psihiatrie „Socola” Iaşi; Elena CANTEMIR, Iaşi. Abstract: The article gives arguments and explanations concerning the appearance of the name “Moldova” and the period of its official existence. It also describes the significance of the name which is due to the population living there. Termeni cheie: mol, dava, limbaj geto-dacic, celţi, migraţie. 1.Introducere În procesul de comunicare verbală se folosesc cuvintele. O parte din acestea reprezintă nume, comune sau proprii. De multe ori numele proprii au o anumită semnificaţie. În lucrare se aduc argumente şi se precizează cum a apărut denumirea de Moldova, de când există utilizarea ei oficializată, semnificarea acestei denumiri precum şi rolul limbajului geto-dacic la apariţia denumirii. 2.Informaţii fiziologice în contextul asocierii organice a cuvintelor. Se ştie că vorbirea, emiterea sunetelor controlate, distincte, este rezultatul vibraţiei unor coarde denumite vocale, existente la vieţuitoare. În termeni actuali ele constituie un biogenerator de vibraţii în mediu, de obicei gazos. Credem că existenţa şi evoluţia acestui organ fonator este rezultatul cu care natura a înzestrat vieţuitoarele pentru a supravieţui, a se apăra, prin avertizarea grupului în privinţa diverselor pericole; a existenţei, hranei şi apei, a culcuşului, la împerechere, precum şi a stărilor legate de acestea (bucurie,
  • Arta Contemporană

    Arta Contemporană

    Arta contemporană Victoria ROCACIUC Noi tendinţe în arta cărţii moldovenești din perioada anilor 1970–1980 Rezumat Noi tendinţe în arta cărţii moldovenești din perioada anilor 1970–1980 Între anii 1970–1980, în RSSM s-au lansat noi sarcini în domeniul prezentării artistice a cărților, în care construcția cărții treptat va deveni una prioritară. Schimbаrea tendințelor specifice în evoluţia desenului a fost demonstrată în anul 1972, în cadrul „Primei expoziţii de desen din Federația Rusă” (I-ая всероссийская выставка рисунка) în incinta Muzeului Rus din Leningrad. Dacă până la mijlocul anilor 1960 arta grafică trecea printr-o pe- rioadă marcată de perceperea epică a artei sovietice, atunci către anii 1970, ca şi în perioada anilor 1920, în cadrul artei sovietice se va pune în evidență latura lirică şi iarăşi va apărea latura individuală de percepere şi de reflectare a vieţii. Deşi până la începutul anilor 1960 tonurile de negru şi alb se utilizau doar în sensul lor direct, tonal, după anii 1970 „albul” şi „negrul” vor căpăta un sens aproape simbolic, indirect sau tratat la figurativ. Contrastele tonale, factura şi textura foii, încărcătura grafică vor căpăta o nouă conotaţie semantică şi artistică. Aceste aspecte se vor observa în creația lui Gheorghe Vrabie, Leonid Nikitin, Isai Cârmu, Alexei Colîbneac, Alexandr Hmelnițki, Arca- die Antoseac, Anna Evtuşenco, Lică Sainciuc şi mai multor artişti formați în condițiile anilor 1970. Cuvinte-cheie: grafică, construcție, design, carte, ilustrație, gen, compoziție, procedeu, tonalitate, manieră, stil, tendință. Summary New trends in Moldavian book art from the period of 1970–1980 In the period 1970–1980 in the Moldavian SSR, new tasks were issued in the field of artistic presentation of books, in which the construction of the book will gradually become a priority.
  • PTOLJEMEU ŞI PROVINCIA Dacli.A Citindu-L Pe Gudmund Schiltte, ,,The

    PTOLJEMEU ŞI PROVINCIA Dacli.A Citindu-L Pe Gudmund Schiltte, ,,The

    PTOLJEMEU ŞI PROVINCIA DACli.A Citindu-l pe Gudmund Schiltte, ,,the Ptolemaic maps of Northern Europe and Asia have, to a great extent, become completely useless, as long as the chaos remains unexplored"1• Am început acest studiu considerînd că de fapt suma de informaţii transmise pentru Dacia zace practic fără a putea fi folosită, şi, fără în• doială, nu din cauza neştiinţei lui Ptolemeu, ci din pricină că nu a fost asiduu cercetat. (Fig. 1.) Dintru început trebuie remarcată premisa2 de la care pleacă Ptole­ meu şi anume că va folosi cele mai recente date, îmbogăţite remarcabil prin efortul de cunoaştere al contemporanilor săi, din tradiţia aulică pre­ luînd numai ceea ce este de încredere. Rezultatul, haotic din punctul nostru de vedere, la care a ajuns Pto­ lemeu este, deci, efectul a două cauze: stadiul atins de cartografia roma­ nă în momentul în care el o va folosi pentru a-şi experimenta teoria pri­ vind alcătuirea unei hărţi baziate pe coordonatele fiecărui punct şi limi­ tele metodelor de stabilire a coordonatelor astronomice. Incepînd cu harta alcătuită de Agrippa, cartografia romană se în• temeia pe scopul practic de a fi folosită de administraţia imperială şi se limita în fapt la înşiruirea unor puncte cu distanţa dintre ele3 şi in­ dicarea principalelor forme de relief. Ptolemeu va avea la dispoziţie aceste „hărţi" regionale şi pe baza lor va alcătui un atlas general al lumii cunoscute. Lucrarea sa de un carac­ ter net ştiinţific n-a fost validată prin recunoaşterea contemporanilor siii, metoda lui nefiind preluată şi dezvoltat) în continuare. S-a preferat for­ ma obişnuită şi practicei a itiner2riilor, probabil tocmai din cauza ero­ rilor numeroase din harm obţinută de Ptolemen.