DOCSLIB.ORG

Dacia De Dupa Mesipitamia

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Dacia De Dupa Mesipitamia 1 DACIA DE DUPĂ PELASGIA - UN PUNCT DE VEDERE AL MEDICILOR VETERINARI LUCRARE REVIZUITĂ E X T R A S PENTRU PROGRESUL ARTEI ŞI ŞTIINŢEI VETERINARE NU FACE OBIECT DE COMERCIALIZARE Bucureşti 25 ianuarie - 2018 2 LEGENDA FIGURILOR SUPRA - COPERTA ŞI FOAIA DE TITLU ☻ Războinic dac cu toiag de cioban şi sabie la brâu. ☻ Originea Familiei B a r n a din Mărginimea Sibiului, comuna Draşov, Judeţul Alba (foto 1938). De la stânga la dreapta : prim plan B a r n a M a r i a ; rândul 2. B a r n a L u c r e ţ i a, (căsătorită cu O p r e a n I o n , primar din partea Partidului Tărănesc Naţional în mai multe rândduri) ; B a r n a A u g u s t i n; B a r n a L e a n a din Poiana Sibiului ; B a r n a I o n, B a r n a R a f i l a (căsătorită cu S t a n c i u L i v i u , primar din partea Frontului Plugarilor): B a r n a I s t i n a (căsătorită cu P o p a G h e o r g h e , primar din partea Naţional Liberal în mai multe rânduri ). ☻ Cioban din Munţii Sibiului cu turma lui (foto 2018). SUB - COPERTA ☻ Foto 1. Tropaeum Traiani de la Adamclisi ☻ Foto 2. Momentul predării metopei cu zeul Dionysos istoricului A u r e l R ă d u l e s c u, directorului Muzeului de Arheologie din Constanţa, descoperită de dr. vet. I l i e B a r n a în curtea săteanului N i c u C o m a n din Calnia, judeţul Comstanţa. (1968). ☻ Foto . 3. Metopa cu zeul Dionysos, detaliu. ☻ Foto. 4. Convoi de prizoniere din vremea Regelui Salmasar al III lea ( 858 – 824 î.e.n) ☻ Foto . 5. Dansul purtat al fetelor de la Căpâlna, reânvie lanţul captivelor de altă dată. ☻ Foto 6. Marele Templu Rotund de la Grădiştea Muncelului ☻ Foto 7 . Ansamblul megalitic Stonehenge ( Marea Britanie). ☻ Foto.8. Reconstituirea după dr. vet. Ilie Barna a Marelui Templu Rotund, ca adăpost pentru cabaline. ☻ Foto 9. Poziţia ipotetică a capului lui N i r m o d pe vârful Omul. ☻ Foto 10. Dr. vet. I l i e B a r n a lângă un sarcofag macedono-roman aflat în curtea Bibliotecii Academiei Române ( 2018) . ☻ Foto 11. Capul lui N i r m o d (Mesopotamia), aflat la British Museum (Londra ). Tehnoredactare computerizată dr. vet. i l i e B a r n a . Referat în format Print ; E – Book DVD; Audio Dansul purtat al fetelr de la Căpâlna, judeţul Alba. Subcomisia de Istorie a Histologiei şi Biologiei celulare 25 ianuarie 2015.. Revizuit în 2018. Tema: Istoria Pelasgiei şi a Daciei . Punct de vedere al medicilor veterinari. Adresa:. Panait Istrati nr. 53 A, sector 1. OP 2, Bucureşti. Tel . 021 6 65 22 55 Mobil 0723 096 602 E – mail: ilie.barna a g-mail. com 3 MOTTO . ... Dacii provin din mica insulă de latinitate a pelasgilor autohtoni, care s-a contopit cu alte valuri de migraţie. V a s i l e P ă r v a n (1882 – 1927). PREFATA Dacia preistorică a intrat în preocupările istoriografilor români în perioada interbelică. Atunci, în afară de pelasgi, în lucrările lor au scris despre proto – daci, dacii carpatini, dacii pontici, dacii nomazi şi dacii dahae. Arheologii, au recupeeat din situri unelte, obiecte casnice şi chiar podoabe. Etnologii, au redescoperit nedeile şi tărgurile oamenilor munţilor, adică ale păstorilor şi crescătorilor de vite, străbunii lor. Lingviştii, au cercetat grupa limbilor indo – europene şi originea noastră latină, cu derivatele macedo - româna, megleno – româna şi istro – româna. Geografii şi sociologii sunt de acord că prn miturii, datini şi toponimii, proto – dacii din Munţii Apuseni, Ceahlău şi Munţii Retezatului, au pus bazele primelor nuclee pre statale `` principatul Transilvaniei , voivodatului Moldovei şi Ţării Româneşti. Descifrarea tăbliţelor mesopotamiene din lut, la care s-au adăugat scrierile pe piei tăbăcite şi papirusuri, descoperite la Qumran, au confirmat nume de personaje biblice, seminţii şi evenimente ale unor civilizaţi din care cele mai multe au dispărut. O valoare deosebită au informaţiile care îi privesc pe asirieni, babilonieni , fenicieni, arabi şi pelasgi, strămoşii proto – dacilor. Dacă ne referim la spaţiul Carpato - Danubiano - Pontic, arheologii au descoperit mai multe culturi locale, fiecare cu aspect de originalitate, dar fără legătură între ele ( Cucuteni, Boian, Glina, Hamangia, Turdaş, Vădastra, etc). Mai nou, după recuperarea cărţilor publicate în perioada interbelică, istoricii tineri fac trimitere la Mesopotamia. Acolo, în condiţiile în care resturi ale gheţarilor care ocupau zone din Europa şi din Asia, vânătorii sedentarizaţi au pus pus bazele Civilizaţiaei omenirii. Din cetăţile - stat, continuate cu regatele şi imperiile fondate cu mii de ani înaintea erei noastre, provin dovezle pomenite de Biblie, stele- tăbliţe şi papirusuri , cu înscrisuri din cele mai diferite. Din ele am aflat că suprapopularea, forţarea agriculturii prin irigaţii excesive, dar mai ales dorinţa de înavuţire a celor puternici, pe seama cetăţilor stat vulnerabile, a declamşat războaie, valuri de migraţii şi epurări etnice În locul cetăţilor - stat, cu civilizaţii înfloritoare, au rămas ruine acoperite cu nisipuri, din care mai apar cioburi de ulcioare şi tăbliţe sparte, cu înscrisuri arhaice. O direcţie principală de migraţie a fost Peninsula Balcanică, iar la Nord de Dunăre, Cetatea Munţilor, cum au denumit sumerienii Munţii Carpaţi. Lucrarea Dacia de după pelasgia, revizuită recent este structurată pe mai mute capitole, din care nu lipsesc 100 de forotografii şi indexul de autori. ( Capitolul I. Pelasgia entitatea pre - statală confirmată de religie şi de istorie. Capitolul II. Mesopotamia. înainte şi după achmeneiazi. Capitolul III. Regatul Dacilor sub B u r e b i s t a şi D e c e b a l.. În formatul E – Book avem diapozitivele şi bibliografia cărţilor rare in extenso: Lucrarea prezintă puncte de vedere proprii fiind destinată clelor interesaţi de tot ce are legătură cu originea străbunilor. A U T O R I I 4 ☻ Fig. 1. Migraţia pelasgilor pe potecile munţilor. ☻ Fig. 2. Valea Pelegului şi Vârful Piramida din Munţii Retezat (România). ☻Fig. 3. Migraţia pelasgilor pe mare. Capitolul I. Pelasgia entitatea pre - statală confirmată de religie şi de istorie După ce istoricii americani au descoperit că Marele sanctuar rotund şi Soarele de andezit de la Sarmisegetuza Regia au o vechime de 4 500 ani, mai vechi decât ansamblul megalitic Stonehenge, românii şi-au adus aminte de istoricul N i c o l a e D e n s u ş i a n u (1846 - 1911). Neânţeles de contemporani, a postulat că Dacia preistorică a reprezentat cea mai mare asociaţie tribală organizată social, , economic, religios şi militar, anterioară formării primelor state din Centrul şi Vestul Europei. După topirea în urmă cu 10 6 ani a ultimilor gheţari, Europa a fost colonizată de pelasgii coborâţi după Biblie din Munţii Caucaz. După unii istorici, o parte au ajuns în Podişul Anatoliei şi de acolo mai departe, prin Peninsula Balcanică în Cetatea Munţilor, adică în Munţii Carpaţi. În fruntea pelasgilor daci s-a aflat P e l e g, recunoscut de istoricii antici greci mare preot şi zeitate. Din primul val de migranţi, A r m i n u s a rămas în memoria colectivă, ca fondator al seminţiei armenilor. L a t y n u s, ar fi fondat în italia oraşul Latius, viitoarea capitală a Imperiului Roman. B e l t i u m, pelasgul suedezilor, nu s-a oprit la Munţii cei Înalţi, motiv pentru care poate fi considerat învingătorul glaciaţiunilor. După istoricul S c h l i m a n, secondat de anatomopatologul R u d o l f V i r c h o w, Troia, considerată cea mai puternică cetate stat din Asia Mică a fost fondată de pelasgii proto - daci. Reprezentată ca o pată de culoare, fără limite precise pe Harta Europei, Pelasgia se întindea de la malurile Mării Mediterane şi ale Oceanului Atlantic, până la Marea Nordului. Pelasgii au populat Peninsula Balcanică, Munţii Carpaţi, Panonia, Germania, Scandinavia Italia şi Peninsula Italică, de unde au ajuns în Sicilia. În locurile în care s-au oprit au apărut triburil şi cetăţi, majoritatea dispărute. Despre pelasgi au vorbit miturile, datinile, siturile arheologice şi oamenii de litere. Vom face referire la 1). Biblie sau Cartea Sfântă cu manuscrisele de la Oumran; .2). Tăbliţele din argilă din Mesopotamia ; 3) H o m e r, E s c h i l, P a u s a n i a s şi S t r a b o. 4) A n d r e P a r r o t cu H a r t m u t S c m o c k e l şi tratatele Sumer, Assur şi Babilon. ; 5) Pictogramele zoomorfe ale lui N i co l a e V l a s s a ; 6) Tripticul cu tăbliţe de ceară cercetat de F l o r i n B e g n e s c u ; 7) Siturile proto - dacice din arealul Nucu – Aluniş - Bozioru, din Munţii Buzăului.; 8) M i h a i E m i n e s c u , N i c o l a e D e n s u ş i a n u şi L u c i a n B l a g a ; . 9) Argumentele lingvistice ale. lui A l e x a n d r u R o s e t t i. 10 ) . Mitul autohton Mioriţa sau izvorul nemuririi după O v i d i u D e n s u ş i a n u, M i r c e a 2 ☻ Fig.
Load more

Recommended publications
  • Archäologie Und Politik
    1 CHRISTIAN WITSCHEL Römische Außenpolitik Kaiser Trajan, die Dakerkriege und die Donauprovinzen Politica externă romană Împăratul Traian, războaiele dacice și provinciile dunărene Roman Foreign Policy Emperor Trajan, the Dacian Wars and the Danube Provinces 28 CHRISTIAN WITSCHEL Im Zentrum dieses Bandes steht ein În centrul acestui volum se află un At the centre of this volume stands an imposantes Monument, das der römi- monument impunător, înălțat de imposing monument built by the Roman sche Kaiser Trajan (reg. 98–117 n. Chr.) împăratul roman Traian (domnie: emperor Trajan (r. 98–117 CE) to com- zur Erinnerung an seine Siege über 98–117 d. Hr.) pentru a comemora vic- memorate his victories over the Dacian das Volk der Daker errichten ließ: das toriile sale asupra poporului dacilor: people: The Tro paeum Traiani at Adam- Tro paeum Traiani bei Adam klissi [4]. Tro paeum Traiani, de la Adam clisi [4]. clisi [4]. It is located south of the Danube, Es befindet sich südlich der Donau, Acesta este situat la sud de Dunăre, în in the Dobruja landscape in southeast in der Landschaft Dobrudscha ganz peisajul Dobrogei, în sud-estul Româ- Romania. Given the location of the Tro- im Süd osten des heutigen Rumänien. niei de astăzi. Având în vedere locația paeum, one question immediately arises: Angesichts des Standortes des Tro- monumentului, survine nemijlocit între- Why was it not built in the heartland of paeum stellt sich unmittelbar eine barea: de ce nu a fost edificat în inte- the Dacian Empire conquered by Trajan, Frage: Warum wurde dieses nicht im riorul Regatului Dac, cucerit de Traian, i.
    [Show full text]
  • Commagenorum
    CASTELUL DE LA CAPUT STENARUM ŞI COHORS I FLAVIA COMMAGENORUM Cristian SCHUSTER* Fortificaţia de la Boiţa/Caput Stenarum Înainte de a părăsi Transilvania, Oltul face un unghi de aproape 90 de grade, pornind apoi spre sud, prin Carpaţii Meridionali, devenind ulterior „graniţa” dintre Oltenia şi Muntenia. Chiar în dreptul respectivului cot, pe malul drept al râului, investigaţiile arheologice au permis descoperirea resturilor unei fortificaţii romane. Acestea, aflate în punctul cunoscut sub denumirea În Rude (fig. 1), se găsesc astăzi pe teritoriul satului Boiţa (oraşul Tălmaciu, judeţul Sibiu)1. Aşa cum se ştie, cei mai mulţi dintre specialişti consideră că în acest sat trebuie localizat ceea ce Tabula Peutingeriana indică a fi Caput Stenarum2. Prezenţa urmelor romane a fost semnalată încă de la sfârşitul veacului al XIX-lea - începutul celui următor3. Primele cercetări arheologice s-au derulat în 19574, fiind continuate în 19585, 19736, 19797 şi, în cadrul practicii arheologice a studenţilor de la Facultatea de Filologie-Istorie din Sibiu, în vara anului 19818. Fortificaţiei, prin dimensiunile sale reduse – „de 46 x 47 m, fiind, deci, aproape pătrată”9, i se potriveşte mai degrabă termenul de castellum decât cel de castrum. Cu privire la momentul ridicării fortificaţiei din piatră, dar şi a „termelor cu palestrele, tabulariului vămii şi construcţiile cu caracter gospodăresc” s-a emis ipoteza că ele au fost realizate „după anii 167-169 e.n., când s-a operat reorganizarea administrativă şi militară de către Marcus Aurelius”10. Spre această concluzie * Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” - Centrul de Tracologie, Bucureşti; e-mail: [email protected]. 1 Ghinea 1998. Despre denumirea În Rude a punctului, vezi: Albescu 1938, p.
    [Show full text]
  • Acta Mvsei Porolissensis Xxxviii
    MUZEUL JUDEŢEAN DE ISTORIE ȘI ARTĂ ZALĂU ACTA MVSEI POROLISSENSIS XXXVIII Arheologie – restaurare – Conservare ZALĂU 2016 EDITOR ȘEF: Dr. Corina BEJINARIU COLEGIUL DE REDACȚIE Dr. Horea POP – redactor şef Dr. Ioan BEJINARIU – redactor responsabil Dr. Dan BĂCUEŢ CRIŞAN – secretar de redacţie Dr. Marin POP – redactor responsabil Dr. Sanda BĂCUEŢ CRIŞAN – membru Dr. Camelia BURGHELE – membru Dr. Emanoil PRIPON – membru COLEGIUL EDITORIAL Dr. Gheorghe LAZAROVICI, Universitatea Eftimie Murgu, Caransebeş, România Dr. Tiberius BADER, Hemmingen, Baden‑Wurttemberg, Germania Conf. univ. dr. Gelu FLOREA – Departament Istorie Antică şi Arheologie, Facultatea de Istorie şi Filosofie, Universitatea „Babeş Bolyai”, Cluj‑Napoca (România) Cercet. şt. I dr. Coriolan H. OPREANU – Institutul de Arheologie şi Istoria Artei (Academia Română), Cluj‑Napoca, România Cercet. şt. II dr. Ioan STANCIU – Institutul de Arheologie şi Istoria Artei (Academia Română), Cluj‑Napoca, România Prof. univ. dr. Sorin MITU – Facultatea de Istorie şi Filosofie, Universitatea „Babeş Bolyai”, Cluj‑Napoca, Româ‑ nia Prof. univ. dr. Adrian IVAN – Facultatea de Istorie şi Filosofie, Universitatea „Babeş Bolyai”, Cluj‑Napoca, România Drd. Dan Octavian PAUL, Muzeul Banatului, Timişoara, România Responsabilitatea pentru conţinutul ştiinţific al articolelor, pentru formulări şi calitatea rezumatelor în limbă străină revine în întregime autorilor. ACTA MVSEI POROLISSENSIS Anuarul Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău Orice corespondenţă referitoare la publicaţie Toute correspondance sera envoyée à l’adresse: va fi trimisă pe adresa: MUZEUL JUDETEAN DE ISTORIE SI ARTA MUZEUL JUDEŢEAN DE ISTORIE ŞI ARTĂ ZALAU, ZALĂU, RO–450042 Zalău. Str. Unirii, nr. 9 RO–450042 Zalău. Str. Unirii, nr. 9 Tel.: 004‑0260–612223, Tel.: 004‑0260–612223, fax: 004‑0260–661706 fax: 004‑0260–661706 e‑mail: [email protected] e‑mail: [email protected] © EDITURA POROLISSUM A MUZEULUI JUDEŢEAN ISSN 1016–2801 Tipar: S.C.
    [Show full text]
  • Zargidava. Revistă De Istorie, II, Bacău, 2003, P
    www.cimec.ro SOCIETATEA DE ŞTIINŢE ISTORICE DIN ROMÂNIA FILIALA BACĂU şi FUNDAŢIA CULTURAL-ŞTIINŢIFICĂ „IULIAN ANTONESCU” ZARGIDAVA REVISTĂ DE ISTORIE VI Editura Conexiuni – Bacău 2007 www.cimec.ro ZARGIDAVA – Revistă de istorie Fondator Prof.dr. Ioan Mitrea Colegiul de redacţie: Ioan MITREA – redactor şef Livia Liliana SIBIŞTEANU – membru Gabriel LEAHU – membru Maria DOBROI – membru Didi ALISTAR - membru Tehnoredactare computerizată: Lăcrămioara Elena ISTINA Marius Alexandru ISTINA Coperta: Zargidava. Vedere dinspre sud-vest Editura Conexiuni – Bacău ISSN 1583-1353 Tiparul executat la: S.C. LETEA S.A. BACĂU Format 16x70x100 Bun de tipar: februarie 2007 www.cimec.ro SUMAR Aniversare Profesorul dr. Ioan Mitrea la 70 de ani (Dimitrie-Ovidiu Boldur) ............... 5 Istoria românilor Silviu Sanie, Noi descoperiri de însemnări şi imagini în spaţiul dacic (sec. III a.Chr.-III p.Chr.). Implicaţii istorice şi lingvistice ................................................ 31 Dumitru Protase, 1900 de ani de la integrarea Daciei în Imperiul Roman ............................................................................. 39 Dan Gh. Teodor, Anţii şi alanii în spaţiul carpato-dunăreano-pontic (secolele VI-VIII) .......................... 42 Anton Coşa, Un izvor inedit privind catolicismul din Moldova Istoricul Parohiei Catolice de Bacău ......... .......................... 49 Dumitru Ivănescu, Surse documentare franceze despre unirea Principatelor Române ....................................................................... 67 Gheorghe I. Florescu,
    [Show full text]
  • Barboşi, Poiana, Brad, Răcătău
    Near and Beyond the Roman Frontier. Proceedings of a colloquim held in Târgovişte, 16–17 october 2008, Bucureşti, 2009, p. 47–84 IMPORTS AND ROMAN IMITATIONS FROM THE MAIN DAVA TYPE SETTLEMENTS ON SIRET RIVER: BARBOŞI, POIANA, BRAD, RĂCĂTĂU Sorin Cleşiu Importuri şi imitaţii de factură romană în principalele aşezări de tip dava de pe Siret: Barboşi, Poiana, Brad, Răcătău Articolul prezentat în acest volum reprezintă un studiu asupra principalelor dave de pe Siret, încercându–se o trecere în revistă a importurilor de factură romană şi a imitaţiilor autohtone. În acest sens au fost luate în calcul piesele de port şi podoabă, fibule şi paftale, amfore prezentând inscripţii sau ştampile, opaiţele, terra sigillata, sticla, monedele romane (denari republicani şi imperiali) descoperite în complexe închise (tezaure), de asemenea, imitaţiile după piesele romane realizate în atelierele locale. Pe baza materialului publicat în reviste de specialitate sau monografii şi analizat în acest studiu, am urmărit să realizez o trecere în revistă a materialului arheologic pentru fiecare din aşezările tratate, scopul fiind o încercare de determinare a secvenţelor cronologice pentru fiecare aşezare. Au fost realizate hărţi şi tabele sugestive. Astfel, aşezarea de la Barboşi îşi începe existenţa probabilă în sec. III–II a. Chr. este foarte probabil ca sfârşitul acestei aşezări să fie legat de acţiunea guvernatorului Moesiei Tib. Plautius Silvanus Aelianus la nordul Dunăre. În cadrul aşezării de la Poiana se constată depunerile cele mai vechi îmcă din sec. V–IV a. Chr. aşezarea fiind părăsită definitiv la jumătatea sec. II p. Chr. – înc. sec. III p. Chr. Aşezările de la Brad şi Răcătău îşi încep existenţa în cu sec.
    [Show full text]
  • Ephemeris Napocensis
    EPHEMERIS NAPOCENSIS XXIII 2013 ROMANIAN ACADEMY INSTITUTE OF ARCHAEOLOGY AND HISTORY OF ART CLUJ‑NAPOCA EDITORIAL BOARD Editor: Coriolan Horaţiu Opreanu Members: Sorin Cociş, Vlad‑Andrei Lăzărescu, Ioan Stanciu ADVISORY BOARD Alexandru Avram (Le Mans, France); Mihai Bărbulescu (Rome, Italy); Alexander Bursche (Warsaw, Poland); Falko Daim (Mainz, Germany); Andreas Lippert (Vienna, Austria); Bernd Päffgen (Munich, Germany); Marius Porumb (Cluj‑Napoca, Romania); Alexander Rubel (Iași, Romania); Peter Scherrer (Graz, Austria); Alexandru Vulpe (Bucharest, Romania). Responsible of the volume: Ioan Stanciu În ţară revista se poate procura prin poştă, pe bază de abonament la: EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE, Calea 13 Septembrie nr. 13, sector 5, P. O. Box 5–42, Bucureşti, România, RO–76117, Tel. 021–411.90.08, 021–410.32.00; fax. 021–410.39.83; RODIPET SA, Piaţa Presei Libere nr. 1, Sector 1, P. O. Box 33–57, Fax 021–222.64.07. Tel. 021–618.51.03, 021–222.41.26, Bucureşti, România; ORION PRESS IMPEX 2000, P. O. Box 77–19, Bucureşti 3 – România, Tel. 021–301.87.86, 021–335.02.96. EPHEMERIS NAPOCENSIS Any correspondence will be sent to the editor: INSTITUTUL DE ARHEOLOGIE ŞI ISTORIA ARTEI Str. M. Kogălniceanu nr. 12–14, 400084 Cluj‑Napoca, RO e‑mail: [email protected] All responsability for the content, interpretations and opinions expressed in the volume belongs exclusively to the authors. DTP şi tipar: MEGA PRINT Coperta: Roxana Sfârlea © 2013 EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE Calea 13 Septembrie nr. 13, Sector 5, Bucureşti 76117 Telefon 021–410.38.46; 021–410.32.00/2107,
    [Show full text]
  • 165 Years of Roman Rule on the Left Bank of the Danube. at The
    92 Chapter III PROVINCIA DACIA AUGUSTI: 165 years of Roman rule on the left bank of the Danube. At the beginning of the 2nd century, in the Spring of 101AD, Roman Forces marched against the Kingdom of Decebal. We already know what the Roman's rationale was for starting this war and we also know that the real reason was likely to have been the personal ambition of the first Provincial Emperor, Trajan (he was born in Hispania a man of Macedonian background among Greeks). The Roman armies marched against a client-state of Rome, which was a subordinate ally of Rome. Decebal did not want to wage war against Rome and his recurring peace offers confirm this. It is unlikely that Trajan would only have decided on the total conquest of the Dacian Kingdom after he waged his first campaign in 101-102. After this, Roman garrisons were established in the Province - their ongoing presence is reflected by the Latin names of towns (as recorded by Ptolemy). At Dobreta they begin to build the stone bridge which will span the Danube. It was built in accordance with plans made by Apollodorus of Damascus to promote continuous traffic - it was an accomplishment unmatched - even by Rome. This vast project portends that Trajan began the expedition against Dacia in 101 with the intention of incorporating the Kingdom into the Roman Empire. The Emperor, who founded a city (Nicopolis) to commemorate his victory over Dacia, has embarked on this campaign not only for reasons of personal ambition. The 93 economic situation of the Empire was dismal at the beginning of Trajan's reign; by the end of the second Dacian War it has vastly improved.
    [Show full text]
  • Acta Centri Lucusiensis
    ACTA CENTRI LUCUSIENSIS nr. 2B/2014 Centrul de studii DacoRomanistice LUCUS Timişoara ISSN 2343-8266 ISSN-L 2343-8266 http://www.laurlucus.ro Colegiul ştiinţific coordonator: prof. univ. dr. Dan Negrescu secretar: prof. univ. dr. Sergiu Drincu membri: prof. univ. dr. Ştefan Buzărnescu lect. univ. dr. Valy-Geta Ceia lect. univ. dr. Călin Timoc membru de onoare: cerc. şt. dr. Leonard Velcescu (Perpignan, Franţa) Colegiul de redacţie director: Laurenţiu Nistorescu secretar de redacţie: Daniel Haiduc redactori: Cătălin Borangic Antuza Genescu Daniela Damian Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în mod exclusiv autorilor 3 Cuprins Argument Laurenţiu Nistorescu _6 Ficţiunea retragerii aureliene şi destructurarea sa conceptuală Studii şi însemnări V.D. Călărăşanu 18 Însemnări privind relaţia regalităţii geto-dacice cu sacerdoţiul dionisiac Bogdan Muscalu 23 Tradiţii romane în istoria serviciilor de intelligence Constantin Elen 37 Din nou despre termenul limigantes Dan Negrescu 39 Despre o menţiune ieronimiană Remus Mihai Feraru 42 Relațiile dintre Biserică și stat în viziunea Sfântului Maxim Mărturisitorul Convergenţe Sergiu Enache 57 Două topoare de luptă din fier descoperite la Gătaia Sorin Damian 62 Repere evenimenţiale în evoluţiile de la Dunăre din secolele VIII-IX Lecturi critice Claudia S. Popescu 67 Chestiunea celţilor intracarpatici şi câteva prezumţii de relativizat 4 Daniela Damian 71 Semnal: Peuce XII/2014 Basarab Constantin 73 Kallatida, prefigurarea unei monografii Dosar DakkHabbit Daniel Haiduc 76 DakHabbit: Investigaţii cartodinamice ale habitatului Daciei preromane Cătălin Borangic, Alexandru Berzovan 82 Concepte despre cetatea dacică (I) 5 Argument 6 Laurenţiu Nistorescu Ficţiunea retragerii aureliene şi destructurarea sa conceptuală1 The fictionality of the Aurelian withdrawal and its conceptual dismantle Abstract: The “Aurelian withdrawal” phrase appeared as a result of misreading the literary sources and a simplistic – and sometimes tendentious – perception of the historical processes.
    [Show full text]
  • Epigraficeiscylptyral1
    MONVMENTELE EPIGRAFICEISCYLPTYRAL1 ALE -AryzEviNT NATIONAL DE ANTICHITATI DIN BVCVRETI PVBLICATE SVI3 AVSPICIILE ACADEMIEI ROMANE DE GR.G. TOCILESCV Membru al Academiei Romano, al Institutelor archeologice din Roma si Viena, al Sccietiltilor archeologice din Paris, Orleans, Bruxelles, Roma, Atena, Odesa gi Moscova, al Societatii geografice, numismaticei istorice din Bucuresti, al Societatii istorice din Moscova, al Societatii de etnograflesiantropologie din Paris, etc., Vice-preseclinte al Ateneului Roman, Prof..la Universitatea din Bucuresti, Director al Muzeului national de antichitati, etc. 1 PARTEA II COLECTIVNEA SCVLPTVRALA. A MVZEVLVI PA.N.A. IN ANVL 1881. IBUCURETI NOIJA TIPOGRAFIE PROFESIONALA DIM. C. IONESCIT io.-STRADA SELARE. Jo. r 1908 a ..NicoLAe BALCESCU" PARTEA II MONVMENTELE SCVLPTVRALI I RELIEFURI ANTICE N.. 1 Capul in relief al unui rege al Assyriei, (pate Aur- nasir-pal), sail al until resbornic assyrian. Relieful oblu neinfatiseza,intr'omarime superiors Desoriptinnea. naturel, capul until rege al Assyriel, pate al lul Aur- nasir- pal, sail al unui resboinic assyrian. Perul capulul este acoperit pang la frunte§icefa de o legatura fa'cuta in chip de tichie §i fixata cu o curea latti pe dupa, urechY. Barba cea lungs, ca ipletele lasate pe spate, sunt frisate in carliontl. Monumentul provine din ruinele anticuluY ora§ Niniveh,Proveninta unde a fost gasit de d. Cocio Cohen impreuna cu fragmentul din inscriptiunea analelor lul A§ur-nasir-pal, regale Assyriel, publicat inacesta opera sub nr. 97 (pag. 479)§i avand aceia§1 proveninta 1). Faptul acesta al unel proveninteco- 1) Proveninta dela Niniveh a ambelor monumente se atesti prin raportul nr. 13 din 12 Maiti 1869 adresat Ministerukil instructiunki publice de clitre con- servatorul Musgulul de AntichitAtI.
    [Show full text]
  • Histoire Rou:\%Ìains Et De La Romanité Orientale Par N
    HISTOIRE ROU:\%ÌAINS ET DE LA ROMANITÉ ORIENTALE PAR N. IORGA PUBLIÉE SOUS LES AUSPICES DE SA MAJESTE LE ROI CHARLES II PAR L'ACADÉMIE ROUMAINE VOL.I,PARTIE II _ LE SCEAU DE ROME BUCAREST x 9 3 7 PARTIE II LE SCEAU DE ROME LIVRE I LES CONQUERANTS CHAPITRE I PREMIER ACTE DE LA ROMANISATION Une nouvelle période dans l'histoire de ce monde, riche en mélanges, qui s'érige peu h peu en grandes synthèses dont se détachera une solide nation millénaire, s'ouvre par l'apparition de ceux qui rendent ainsi la visite, pendant quel- que temps si menafante, de Pyrrhus. La Macédoine n'eftait pas tombée, mais Rome était entrée dans le rae de celle-ci, qui n'était que celui d' Alexandre-le-Grand. Nous avons vu comment la pénétration de Rome dans les Balcans a commencé par les deux guerres d'Illyrie (229-228 et 219 avant J. Chr.), dont nous avons parléplushaut, en rapport avec les races aborigènes dans la Péninsule du Sud-Est Européen. Jusqu'au II-e siècle, Narona, Lissus, Salona, certaines iles avaient, sous le rapport romain, le méme caractère que, plus tard, h l'époque de la domination véni- tienne, ces localités eurent sous le rapport italien 1 Les guerres de Macédoine ont fait connaitre ensuite aux Romains tous les coins des vallées de l'Ouest de la Péninsule Balcanique, pendant la première moitié du II-e siècle. Bientôt, comme autrefois Athénes faisait venir ses servi- teurs de la Thrace 2, comme aujourd'hui les Vénitiens du Frioul ou les Roumains de Bucarest les font venir du pays des Szekler en Transylvanie ou ceux de Jassy de la Bucovine 'Voy.
    [Show full text]
  • Cercetările Arheologice in Dava De La Răcătău-Tamasidava, Intre Anii 19.92-1996 De Viorel Căpitanu
    Cercetările arheologice in Dava de la Răcătău-Tamasidava, intre anii 19.92-1996 de Viorel Căpitanu În anul 1992 au fost reluate cercetările arheologice în staţiunea de la Răcătău, pe acropolă, trasându-se o nouă secţiune, S XXXV, cu lungimea de 26 m, şi lăţimea de 6 m , amplasată în partea de E faţă de S 1/1968, într-o zonă intens locuită în secolele 1 î.d.H. - 1 d.H. Începând de la -0,30 m şi-au făcut apariţia locuintele de suprafaţă, în carou riie 1 ,3,7,8,9 şi 10, cu care ocazie au fost identificate un număr de 14 1ocuinţe din care 12 aparţin civilizaţiei geto-dacice şi 2 epocii bronzului, cultura Monteoru. Mai menţionăm o locuinţă adâncită, care se datează în secolul li î.de.H. Din punct de vedere stratigrafic situaţia este identică cu cea întâlnită în celelalte sectiuni. Astfel primul nivel de locuire aparţine epocii bronzului, cultura Monteoru cu cele două faze, lc2 şi lc3. Al doilea nivel de locuire aparţine civilizaţiei geto-dacice şi aparţine secolelor IV-III î.de H-şi până la începutul sec. li d.H. Şi în această sectiune au fost surprinse un mare număr de gropi, începând de la - 0,60 m, cu adâncimile cuprinse între 1,80 - 2, 00 m şi chiar până la 3 m. Stratul de cultură dacic este foarte bogat în material arheologic cu o mare cantitate de ceramică geto - dacică şi de import, lucrată cu mâna şi la roată, din pastă fină, dar şi de aspect poros, simplă sau ornamentată cu decor alveolar, incizat sau lustruit la vasele borcan sau ceştile dacice, cu pe cu două torţi, fructiere, urcioare, chiupuri, vase de provizii etc.
    [Show full text]
  • Cucuteni 5000 - Redivivus
    1 CUCUTENI 5000 - REDIVIVUS 2 CZU 323 / 324 (478) CCCOOOMMMUUUNNNIIICCCĂĂĂRRRIII ppprrreeezzzeeennntttaaattteee lllaaa ppprrriiimmmuuulll ssiiimmmpppooozzziiiooonnn CCCUUUCCCUUUTTTEEENNNIII–––555000000000 RRReeedddiiivvviiivvvuuusss::: ŞŞŞtttiiiiiinnnţţţeee eeexxxaaacccttteee şşşiii mmmaaaiii pppuuuţţţiiinnn eeexxxaaacccttteee (ediţia III, 11-12 septembrie 2008) Editura UTM Chişinău ∗ 2008 ISBN 978-9975-45-094-2 CUCUTENI 5000 - REDIVIVUS 3 Culegerea include comunicările prezentate în cadrul Simpozionului Internaţional „CUCUTENI–5000 Redivivus: Ştiinţe exacte şi mai puţin exacte”, organizat la Chişinău în perioada 11-12 septembrie 2008 de către Universitatea Tehnică a Moldovei, Universitatea Tehnică „Gh.Asachi”, Iaşi, Academia Tehnică din România şi Forul Democrat al Românilor din Moldova. Consiliul editorial: Valeriu Dorogan (preşedinte), Lorin Cantemir, Valeriu Dulgheru Coperta: Valeriu Dulgheru Procesare computerizată: Valeriu Dulgheru Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii Comunicări prezentate la cel de-al treilea simpozion CUCUTENI–5000 Redivivus: Ştiinţe exacte şi mai puţin exacte (ediţia III, 11-12 septembrie 2008) / Universitatea Tehnică a Moldovei, Universitatea Tehnică „Gh. Asachi”, Iaşi, Academia Tehnică din România şi Forul Democrat al Românilor din Moldova.; consiliul ed.: Valeriu Dorogan (preş.), red.resp.: Valeriu Dulgheru – Ch.: Editura UTM, 2008. – 332 p. ISBN 978-9975-45-094-2 100 ex. Formatul 60x84 1/16. Hârtie ofset. Tirajul 100 ex. Comanda nr. Tiparul executat la Secţia de Redactare şi Editare a U.T.M. Chişinău,
    [Show full text]