sign in sign up

<<

Acta Mvsei Porolissensis Xxxviii

Acta Mvsei Porolissensis Xxxviii

MUZEUL JUDEŢEAN DE ISTORIE ȘI ARTĂ ZALĂU

ACTA MVSEI POROLISSENSIS XXXVIII

Arheologie – restaurare – Conservare

ZALĂU 2016 EDITOR ȘEF: Dr. Corina BEJINARIU

COLEGIUL DE REDACȚIE

Dr. Horea POP – redactor şef Dr. Ioan BEJINARIU – redactor responsabil Dr. Dan BĂCUEŢ CRIŞAN – secretar de redacţie Dr. Marin POP – redactor responsabil Dr. Sanda BĂCUEŢ CRIŞAN – membru Dr. Camelia BURGHELE – membru Dr. Emanoil PRIPON – membru

COLEGIUL EDITORIAL

Dr. Gheorghe LAZAROVICI, Universitatea Eftimie Murgu, Caransebeş, România Dr. Tiberius BADER, Hemmingen, Baden‑Wurttemberg, Germania Conf. univ. dr. Gelu FLOREA – Departament Istorie Antică şi Arheologie, Facultatea de Istorie şi Filosofie, Universitatea „Babeş Bolyai”, Cluj‑Napoca (România) Cercet. şt. I dr. Coriolan H. OPREANU – Institutul de Arheologie şi Istoria Artei (Academia Română), Cluj‑Napoca, România Cercet. şt. II dr. Ioan STANCIU – Institutul de Arheologie şi Istoria Artei (Academia Română), Cluj‑Napoca, România Prof. univ. dr. Sorin MITU – Facultatea de Istorie şi Filosofie, Universitatea „Babeş Bolyai”, Cluj‑Napoca, Româ‑ nia Prof. univ. dr. Adrian IVAN – Facultatea de Istorie şi Filosofie, Universitatea „Babeş Bolyai”, Cluj‑Napoca, România Drd. Dan Octavian PAUL, Muzeul Banatului, Timişoara, România

Responsabilitatea pentru conţinutul ştiinţific al articolelor, pentru formulări şi calitatea rezumatelor în limbă străină revine în întregime autorilor.

ACTA MVSEI POROLISSENSIS Anuarul Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău

Orice corespondenţă referitoare la publicaţie Toute correspondance sera envoyée à l’adresse: va fi trimisă pe adresa: MUZEUL JUDETEAN DE ISTORIE SI ARTA MUZEUL JUDEŢEAN DE ISTORIE ŞI ARTĂ ZALAU, ZALĂU, RO–450042 Zalău. Str. Unirii, nr. 9 RO–450042 Zalău. Str. Unirii, nr. 9 Tel.: 004‑0260–612223, Tel.: 004‑0260–612223, fax: 004‑0260–661706 fax: 004‑0260–661706 e‑mail: [email protected] e‑mail: [email protected]

© EDITURA POROLISSUM A MUZEULUI JUDEŢEAN ISSN 1016–2801

Tipar: S.C. MEGA PRINT S.R.L. CLUJ‑NAPOCA CUPRINS – SUMMARY – RÉSUMÉ

NEOLITIC SIMBOLURI LEGATE DE VÂNĂTOARE DE LA FALEZELE SOMEȘULUI �� 9 GHEORGHE LAZAROVICI, RADU POP Symbols related to hunting on the banks of the River Someș CÂTEVA CONSIDERAȚII PRIVIND UN PANDANTIV DE LUT DE LA TĂȘNAD-SERE �� 65 CRISTIAN VIRAG Some consideration about a clay pendant from Tășnad-Sere DIN NOU DESPRE PIESELE CU CARACTER SPECIAL DE LA PORȚ „CORĂU”-ALTĂRAȘE / MESE DE CULT ��73 SANDA BĂCUEȚ CRIȘAN Some remarks about Neolithic altars/cult tables from Port ”Corau” ORGANIZAREA PRELUCRĂRII PIETREI ȘLEFUITE LA PORȚ-”CORĂU”: ATELIERE? �� 83 MIHAI DUNCA ORGANIZING POLISHED STONE PROCESSING AT PORȚ-”CORĂU”: WORKSHOPS DOUĂ SECERI ENEOLITICE DIN PIATRĂ CIOPLITĂ DESCOPERITE LA ŞOIMUȘ-LÂNGĂ SAT, JUD. HUNEDOARA �� 93 MIHAELA-MARIA BARBU Two eneolithic sickles of carved stone discovered at Şoimuş-Lângă Sat, Hunedoara county THE ANTHROPOMORPHOUS STATUETTES FROM THE SITE STÂNCA DOAMNEI, ŞTEFĂNEȘTI, BOTOȘANI COUNTY ��103 ADELA KOVÁCS

EPOCA METALELOR CONTRIBUȚII LA CUNOAȘTEREA METALURGIEI PREISTORICE A BRONZULUI DIN NORD-VESTUL ROMÂNIEI. TIPARUL DE LA ȘIMLEU SILVANIEI (JUDEȚUL SĂLAJ), PUNCTUL „OBSERVATOR” �� 121 BEJINARIU IOAN CONTRIBUTIONS TO THE KNOWLEDGE OF PREHISTORIC BRONZE METALLURGY IN NORTH-WEST ROMANIA. THE MOULD FROM ȘIMLEU SILVANIEI (SĂLAJ COUNTY), “OBSERVATOR” SITE AKINAKAI. PUMNALE, SPADE ȘI SĂBII ÎN SPAȚIUL EST-CARPATIC AL ROMÂNIEI (SEC. VII–V î.Hr.) ��139 ALEXANDRU BERZOVAN Akinakai. Daggers, swords and scimitars in the east- Carpathian area of Romania (7th-5th centuries B.C) UN TOPORAȘ CU ARIPIOARE DIN FORTIFICAȚIA GETICĂ HORODCA MICĂ ��163 OCTAVIAN MUNTEANU AN IRON AX WITH WINGS DISCOVERED AT THE GETAE FORTIFICATION FROM HORODCA MICĂ ARMELE ÎNCOVOIATE ALE DACILOR LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL II-lea p. CHR. O PERSPECTIVĂ EXPERIMENTALĂ �� 181 MARIUS BARBU, CĂTĂLIN BORANGIC BENT DACIAN WEAPONS AT THE BEGINNING OF THE 2nd CENTURY A.D. AN EXPERIMENTAL PERSPECTIVE SLASHING KNIVES (Hiebmesser) – CURVED DAGGER (sica, -ae). THEIR FUNCTION AND SYMBOLIC ROLE IN THE LA TÈNE PANOPLY OF WEAPONS ��199 AUREL RUSTOIU ARME PROVENIND DE LA URSICI, COM. BOȘOROD, JUD. HUNEDOARA ��223 IOSIF VASILE FERENCZ, CRISTINA BODÓ, ANGELICA BĂLOS WEAPONS FROM URSICI, COMMUNE BOȘOROD, HUNEDOARA COUNTY AȘEZAREA DACICĂ DE LA HUNEDOARA ÎN CONTEXTUL EXTRAGERII METALURGIEI- PRELUCRĂRII FIERULUI DIN MUNȚII POIANA RUSCĂ – ABORDĂRI METODOLOGICE – (I) ��243 ROMAN CRISTIAN-CONSTANTIN, IOAN ROMULUS VASILE, ROXANA TURLE The Dacian Settlement from Hunedoara in the context of extraction of iron metallurgy in the Poiana Ruscă Mountains-Methodological Approaches SOLZI DE ARMURĂ DIN BRONZ DESCOPERIȚI LA ȘIMLEU SILVANIEI ��257 HOREA POP, CĂTĂLIN BORANGIC BRONZE SCALE ARMOUR PIECES DISCOVERED IN ȘIMLEU SILVANIEI WEAPONS AS IDENTITY SYMBOLS DURING THE EARLY ROMAN PROVINCIAL PERIOD. A THEORETICAL APPROACH ��267 MARIANA EGRI

EPOCA ROMANĂ DESPRE EXPEDITIO BURICA ȘI PREZENȚA DETAȘAMENTELOR LEGIUNII III ITALICA ÎN DACIA ��281 SORIN NEMETI About the expeditio Burica and the Presence of Detachments of the III Italica Legion in Dacia MAPPING THE ROMAN ROAD CĂŞEIU-ILIȘUA-ORHEIU BISTRIȚEI �� 289 FLORIN-GHEORGHE FODOREAN CONSTRUCTION HISTORY AND LIFEWAYS IN THE CIVILIAN SETTLEMENT OF POROLISSUM AS OBSERVED IN AREA 22 OF THE POROLISSUM FORUM PROJECT �� 305 ERIC C. DE SENA, ROBERT WANNER NEW DATA ON THE ROMAN ART AND SCULPTURE FROM POROLISSUM (II) ��329 RADU ZĂGREANU, DAN-AUGUSTIN DEAC, EMANOIL PRIPON REUTILIZAREA FOSTELOR CASTRE ALE PROVINCIEI DACIA ÎN EPOCILE POSTROMANE – PROBLEME ALE CERCETĂRII. I �� 343 DAN MATEI The reuse of the former camps from the province of Dacia in the post-Roman times – issues of the research. I

MIGRAȚII, EV MEDIU CONSIDERAȚII PRIVIND TOPOARELE DIN SECOLELE VII-VIII DESCOPERITE PE TERITORIUL TRANSILVANIEI ��359 CĂLIN COSMA BETRACHTUNGEN ZU DEN ÄXTEN DES VII. – VIII. JH VOM GEBIET SIEBENBÜRGENS VESTIGII DIN EPOCA AVARĂ DESCOPERITE LA NUȘFALĂU „CORLATE” (JUD. SĂLAJ) ��391 DAN BĂCUEȚ-CRIȘAN AVAR AGE VESTIGES DISCOVERED AT NUȘFALĂU “CORLATE” (SĂLAJ COUNTY) MONUMENTE UITATE (I)BISERICILE MEDIEVALE DISPĂRUTE DIN JUDEȚUL SĂLAJ �� 409 DAN CULIC FORGOTTEN MONUMENTS (I). LOST MEDIEVAL CHURCHES IN SĂLAJ COUNTY MATERIAL ARHEOLOGIC MEDIEVAL DESCOPERIT ÎN URMA ACTIVITĂŢII DE DETECŢIE DE METALE PE TERITORIUL COMUNEI NOJORID, JUDEŢUL BIHOR ��419 IOAN CRIȘAN MEDIEVAL ARCHAEOLOGICAL MATERIAL DISCOVERED FOLLOW-UP OF THE METALS DETECTION ACTIVITY ON THE TERRITORY OF THE NOJORID COMMUNE, BIHOR COUNTY ELITE LOCALE ȘI CENTRE DE PUTERE ÎN BANAT (SFÂRȘITUL SECOLULUI AL IX-LEA – ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XI-LEA) ��433 SILVIU OȚA LOCAL ELITES AND CENTRES OF POWER IN BANAT (LATE IXth – EARLY XIth CENTURIES)

RESTAURARE – CONSERVARE RESTAURAREA A DOUĂ PIESE DE CERAMICĂ DESCOPERITE LA ŞIMLEU SILVANIEI, JUDEȚUL SĂLAJ – STUDIU DE CAZ – ��461 ANAMARIA ELEKES Restoration of two ceramic pots found at Şimleu Silvaniei, Sălaj County BRONZUL. DE LA UN ALIAJ LA O EPOCĂ ��471 TEODORA JUGRĂSTAN BRONZE FROM AN ALLOY TO AN AGE SPADĂ CELTICĂ DIN FIER ��479 ELISABETA MARIANCIUC CELTIC IRON SWORD PROCESUL DE RESTAURARE ŞI CONSERVARE A DOUĂ VASE DACO-GETICE �� 487 PĂCURAR IOANA MIHAELA THE RESTORATION AND PRESERVATION OF TWO GETO-DACIAN POTS RESTAURAREA UNOR FRUCTIERE DACICE DESCOPERITE LA ȘIMLEU SILVANIEI- CETATE, JUDEȚUL SĂLAJ �� 493 EMANOIL PRIPON Conservation and restoration phases of two dacian fruit bowls discovered at Șimleu Silvaniei – Cetate, Sălaj County SOLZI DE ARMURĂ DIN BRONZ DESCOPERIȚI LA ȘIMLEU SILVANIEI

HOREA POP*, CĂTĂLIN BORANGIC**

BRONZE SCALE ARMOUR PIECES DISCOVERED IN ȘIMLEU SILVANIEI

Abstract: The present study presents two new bronze Rezumat: Prezentul studiu aduce în atenția cercetăto- scale armour pieces found by chance in the area of the rilor doi solzi de bronz descoperiți fortuit în zona cetății Dacian fort of Șimleu Silvaniei, Sălaj County, Cetate site. dacice de la Șimleu Silvaniei, jud. Sălaj, punct Cetate. În Due to pragmatic and economic reasons, as well as the fact ciuda unor considerente economice și pragmatice, precum that scale armour contains a large number of scales, very și a faptului că armurile din solzi conțin un număr relativ few examples of this kind of defensive equipment have been mare de plăcuțe, astfel de piese cu rol defensiv, descoperite discovered in pre-Roman Dacia. The two scale armour pie- în spațiul Daciei preromane, sunt foarte puține. ces from Șimleu Silvaniei were discovered by chance, one Cei doi solzi de la Șimleul Silvaniei au fost descoperiți acci- on the norther slope and one on the south-eastern slope of dental. Unul pe versantul de nord, iar celălalt pe cel sud- Cetate hill. Given the area of the provenance and the com- estic al dealului Cetate. Dată fiind zona de proveniență și paranda, these two pieces most probably belonged to some analogiile, aceștia au aparținut cel mai probabil unor echi- distinctive defensive military equipment used by the people pamente defensive distincte folosite în epoca dacică. who defended the fortification. Cuvinte-cheie: Șimleu Silvaniei, daci, armură, solzi, Keywords: Șimleu Silvaniei,dacians, armour, scales, bronz bronze HOREA POP, CĂTĂLIN BORANGIC Masivul Măgura Şimleului domină zona nord-vestică a Depresiunii Şimleului, iar oraşul Şimleu Silvaniei se întinde la poalele Măgurii, spre sud, pe malul râului Crasna. Toponimul Cetate desemnează un muncel la 500 m sud de cota maximă a Măgurii (597m). Cunoscut şi sub denumirea maghiară de Várhegy (rom. Dealul Cetății) se presupune că ar fi fost antica localitate Dacidava (Dokidava, Docidava) menţionată de geograful Ptolemeu în sec. II d.Chr1 (Fig. 1/1). Cu altitudinea maximă de 372m şi o diferenţă de nivel de 170 m, dominând valea Crasnei, dealul Cetate este legat de restul Măgurii printr-o şa lungă de 100 m, lată de 30 şi se prezintă ca un mamelon tronconic, platoul său superior, de formă ovală, având diametrele de 30–40 m2 (Fig. 2). Până în anul 1992 cercetarea sitului nu a avut un caracter sistematic, constând mai ales în recoltări de artefacte de la suprafaţă sau în sondaje de foarte mică anvergură. Cum situl a fost suprapus, de-a lun‑ gul timpului, de plantaţii de viţă de vie, spaţiul investigabil s-a micşorat considerabil. Mai mult, în anul 1986, a fost amenajat abuziv cu buldozerul un drum de acces până în şanțul medieval al cetăţii din piatră. Această amenajare a distrus iremediabil jumătate din sistemul defensiv dacic de pe şaua de legătură şi

* Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău; [email protected] ** Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia; [email protected] 1 Dumitrașcu 1971. 2 Pop 2006, p. 35. HOREA POP, CĂTĂLIN BORANGIC N circa 15% din platoul superior cu terase şi fortificaţiile dacice şi medievale. În anul 1992, a fost demarat un amplu proiect de cercetare a habitatului de pe şi din jurul Măgurii Şimleului, concretizat prin cercetări arheologice la situri din Şimleu Silvaniei și localități din apropiere3. Punctul Cetate de la Şimleu Silvaniei a fost cel dintâi abordat. În urma celor 11 campanii arheolo‑ gice (1992–1997, 2003, 2008, 2009, 2013, 2014)4, au fost investigaţi peste 1.600 mp din sit. Colectivul de arheologi format din dr. Horea Pop şi dr. Ioan Bejinariu a fost iniţial coordonat de către regretatul cer‑ cetător dr. Mircea Rusu, de la Institutul de Arheologie şi Istoria Artei din Cluj Napoca, iar începând cu anul 1995 de către dr. Horea Pop, din cadrul Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă din Zalău. Finanţările cercetării au fost asigurate de către Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă din Zalău, Consiliul Judeţean Sălaj, Academia Română şi Ministerul Culturii. Vizibile la suprafaţă sunt o parte a ruinelor incintei medievale din piatră precar conservate, la baza căreia este observabil şanţul de apărare, actualmente colmatat5. Cu greu mai pot fi observate valurile din pământ, care odinioară constituiau elementele defensive dacice de pe şaua de legătură a dealului cu restul Măgurii Şimleului6. Cele mai vechi urme arheologice de pe dealul Cetate datează din neolitic, dar fragmentele cera‑ mice, aparţinând acestei epoci, au fost descoperite fără context. Foarte probabil în epoca bronzului (cultura Wietenberg) a existat o reşedinţă aristocratică fortifi‑ cată, dar nivelările ulterioare, dacice şi medievale, au distrus aproape toate complexele aparţinând acestei perioade. În cercetările noastre au fost descoperite meteriale ceramice fragmentare, unelte şi ustensile din piatră şi lut ars7. Fortificaţia şi locuirea dacică de peCetate se constituie a fi acropola aşezării civile situate semicir‑ cular la baza dealului de pe străzile A. Mureşanu, Argeşului şi Cetăţii8. Au fost identificate două zone de fortificare ale dealului în epoca dacică (sec. I î.Chr. – I d.Chr.). Cea dintâi este mamelonul superior al acestuia iar cea de-a doua zonă de fortificare a dealului este şaua de legătură, singura cale de acces spre mamelonul superior9. Au fost descoperite o serie de construcţii adâncite sau de suprafaţă realizate din lemn şi chirpici10, unele cu un inventar foarte bogat şi spectaculos11. Au fost cercetate gropi de provizii, menajere şi chiar rituale, cuptoare şi vetre de foc12. A fost cercetat și un atelier metalurgic amenajat pe o terasă de pe șaua de legătură13. Cu ocazia cercetărilor au fost descoperite şi două tezaure de monede romane din argint, acumulate de daci, care pot fi vizitate în expoziţia permanentă a Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă din Zalău14. Tot din perimetrul sitului fac parte și două piese deosebite, respectiv doi solzi de armură, descoperiți în zona fortificației de la Șimleul Silvaniei. Cei doi solzi au fost descoperiți accidental, sepa‑ rat, unul pe versantul de nord, iar celălalt pe cel sud-estic al dealului Cetate. Date fiind arealul arheologic de proveniență și analogiile, aceștia au aparținut cel mai probabil unor echipamente defensive distincte folosite de către cei care apărau dealul în timpul epocii dacice.

3 Pop et alii 2006. 4 Pop 2009, 98; Pop, Csok 2014; Pop, Csok 2015. 5 Pop 1988–1991. 6 Pop 2003. 7 Pop et alii 2006, p. 32–33. 8 Pop 2009, p. 97–98. 9 Pop 2006, p. 35–39. 10 Pop 1995; Pop 1999; Pop 2009, p. 25–26, p. 37–39, p. 41–43, p. 45; pl. 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16. 11 Pop 1994; Pop, Bejinariu 1995; Pop 1995–1996; Pop 2003a; Matei et alii 2006; Pop 2008a, p. 86–93, 96–99; Pop 2012; Pop 2013. 12 Pop 2009, p. 51–55. 13 Pop, 2002; Pop 2009, p. 57–60. 14 Pop, Găzdac 1999; Pop 2008a, p. 86–93; Pop, Pripon 2014.

— 258 — SOLZI DE ARMURĂ DIN BRONZ DESCOPERIȚI LA ȘIMLEU SILVANIEI N

* Pentru zona nord-dunăreană, mențiunile textelor antice asupra armurilor dacilor lipsesc cu desăvârșire. Dispunem de o singură notă, destul de ambiguă însă. Retorul și filozoful grec Dion Cocceianus, supranumit post-mortem Chrysostomos (Gură de Aur), notează starea febrilă a dacilor care se pregăteau pentru confruntările cu romanii. Acesta, exilat fiind în anul 87 a.Chr., în preajma ținuturilor getice15, spune că acolo, la ei, puteai să vezi peste tot săbii, platoşe, lănci, toate locurile fiind pline de cai, arme şi oameni înarmaţi16. Nu ne este clar dacă platoșele dacilor erau de un tip anume, de metal sau din piele, de zale ori solzi, dacă erau creații proprii ori capturi din războaiele anterioare, dar reiese în mod evident, Dion fiind un observator apropiat evenimentelor, că aceste echipamente existau în număr suficient de mare încât să iasă în evidenţă şi autorul să noteze acest aspect. Numărul solzilor de armură proveniți din descoperirile arheologice este și el destul de redus, dacă ne raportăm la evenimente și la fervoarea războinică din secolul dinaintea cuceririi romane. Cum platoșele de piele nu au lăsat urme arheologice, singurele tipuri de armură descoperite în contexte arheo‑ logice sunt cele de zale de fier17 și cele din solzi, atât de fier cât și de bronz. Dosarul este completat de ico‑ nografia imperială, pe Columna Traiană figurând ca trofee numeroase armuri, din ambele tipuriFig. 3 ( ). Iconografia epocii regatului dac conține și ea câteva reprezentări de personaje18 care par a avea armuri redate prin linii întretăiate, dacă nu cumva, în spatele ambiguității artistului, hașurile să fi sugerat vestimentația. Maniera stângace de redare lasă însă deschisă discuția asupra acestor detalii. Referindu-ne doar la armurile de solzi (lorica squamata), în contrast cu celelalte surse, descoperi‑ rile sunt relativ rarisime. Astfel de plăci de cuirasă au fost descoperite la Răcătău de Jos19 (com. Horgeşti, jud. Bacău), Sânsimion20 (jud. Harghita), Divici21 (com. Pojejena, jud. Caraș-Severin), Poiana22 (com. Nicoreşti, jud. Galați), Măgura Uroiului23 (jud. Hunedoara) și Sarmizegetusa Regia24 (Fig. 1/2). Descoperirilor menționate li se adaugă și exemplarele provenind de la Șimleul-Silvaniei, unul dintre solzi fiind o descoperire mai veche, amintită ca făcând parte din materialele recuperate din acest sit25. Cu o singură excepție – mormântul tumular de la Răcătău – toate celelalte plăcuțe, inclusiv cele două de la Șimleu, provind din contexte arheologice necunoscute, puțin relevante sub aspectul informației istorice concrete. Unele sunt descoperite accidental, fără posibilitatea de a reconstitui traseul istoric sau modul de depunere, altele pur și simplu au fost descoperite în stratul arheologic. Nici morfologic nu există o coerență între piesele descoperite. Unele piese au forme relativ

15 Există rezerve față de calitatea de observator direct a lui Dion la evenimentele relatate, mare parte din operele sale având la bază surse livrești din epocă (Dana 2011, p. 139). La fel de posibil este ca în exilul lui să fi ajuns totuși în ținuturile dunărene, cel mai probabil însă doar în zona taberelor militare din Moesia, ceea ce l-a transformat într-o sursă de informații la mâna a doua, iar apoi datele au fost folosite și de Cassiodor și Iordanes, epitomatorii operei sale. Este improbabil ca un roman, fie el și exilat, să poată călători nestingherit printr-un teritoriu barbar aflat în pragul războiului.Asta nu putea împiedica însă observarea echipamentelor războinicilor barbari fie direct (ambasade, prizonieri, dezertori etc.), fie notând mărturiile soldaților romani. 16 Dion Chrysostomos, Discursuri, XII, 16, 20, apud Fontes I, p. 449. 17 Borangic 2011, p. 171–227. 18 Pe o faleră de la Surcea (jud. Covasna), pe un vas de tip kantharos provenit de la Răcătău de Jos (jud. Bacău) și pe două dintre falerele de la falerele de la Lupu (jud. Alba). De remarcat că toate personajele sunt cavaleri (aristocrați? eroi? Basilei?) categorie cu evident acces la echipamente deosebite (Borangic 2012, p. 183–184, cu bibliografia). 19 Şapte exemplare (Vulpe, Căpitanu 1971, p. 155–164; Beldiman 1989, p. 127–129). 20 Beldiman 1989, p. 127; Vitalie Bârcă susține că este vorba de fapt despre o componentă de harnașament (Bârcă 1997, p. 87). 21 Gumă et alii 1987, p. 215 pl. XXII/1–2; Beldiman 1989, p. 129–130, fig. 4/1–2. 22 Vulpe et alii 1951, p. 207. 23 Pescaru et alii 2009, p. 181. 24 Este vorba despre cca. 20 de solzi descoperiți la Sarmizegetusa Regia, publicați doar ca imagini, fără detalii (Pupeză 2016, p. 130, fig. 2). 25 Pop, Bejinariu 1995, p. 6, pl. 14.

— 259 — HOREA POP, CĂTĂLIN BORANGIC N dreptunghiulare (Sânsimion, Divici), cu corespondențe în echipamente similare utilizate de armatele romane, altele au forme clasice de solz și nervură mediană, semnalând influențe stepice. Câteva nu au analogii, fapt care ne îndeamnă să îi socotim ca provenind din ateliere locale atelierelor locale26. Cele două plăcuțe de armură descoperite la Șimleu sunt realizate din foaie de bronz și au forma clasică de solz (Fig. 4/1–2). Ambele au nervură mediană și câte patru orificii prin care erau cusuți pe suport (țesătură sau piele). Perforațiile sunt dispuse câte două, la partea superioară, pe laturile lungi ale piesei. Starea de conservare este foarte bună. Cele două piese sunt păstrate în colecțiile Muzeului Județean de Istorie și Artă din Zalău. Prima piesă (nr. inv. C.C. 1688/2009), inedită, are lungimea de 29 mm, lățimea 18 mm și tabla groasă de 0,5 mm. Lungimea nervurii este de 22mm, iar lățimea acesteia de 2mm. Pe lângă orificiile de prindere (Ø 2–2,5 mm) și nervura mediană mai are la partea inferioară două proeminențe (Ø 2 mm) dispuse simetric (Fig. 4/1). Al doilea solz (nr. inv. C.C. 4/2011), cel care a mai fost prezentat sub forma unui desen în literatura de specialitate27, are lățimea de 20mm, lungimea (înălțimea) 29mm, Ø perforațiilor de 3mm, lățimea maximă a nervurii de 1,5mm, grosime tablei 0,5mm și lungimea nervurii 17mm (Fig. 4/2). Solzii au ușoare diferențe morfologice între ei, ceea ce sugerează că făceau parte din două armuri diferite, situație la care contribuie și distanța fizică dintre punctele de descoperire. Diferențele se observă la forma generală, precum și la lungimea nervurii, care este mai lungă într-un caz. Lipsa contextului arheologic agravează așezarea piesei într-un cadru istoric cert, singurele indicii fiind oferite de proximitatea fortăreței daciceș i de analogiile cu unele piese de la Răcătău, jud. Bacău (Fig. 4/4) și Poiana, jud. Galați (Fig. 4/3). Fortificația dacică și locuirea aferentă de pe dealul Cetate din Șimleu Silvaniei se încadrează în intervalul cronologic sfârșitul sec. II a.Chr.-începutul sec. II p. Chr. Atât piesele descoperite și publicate până acum28, cât și fibulele29, care au fost aduse la cunoștința comunității științifice, sprijină această afirmație. Cele două piese de echipament defensiv descoperite la Șimleu Silvaniei se adaugă puținelor des‑ coperiri de acest gen din Dacia Preromană, completând și documentând însă utilizarea acestor tipuri de armură pe care o sugerează reliefurile Columnei Traiane. În plus, completează parțial peisajul armurilor folosite în această parte a regatului dac, adăugându-se fragmentelor de zale de la Măgura Moigradului și de la Şimleu Silvaniei (punctul Uliul cel Mic) jud. Sălaj30. Toate acestea redefinesc panoplia războinicilor rezidenți în zonă, despre care, până acum informațiile arheologice erau relativ sporadice și incomplete.

Abrevieri

AMN – Acta Musei Napocensis, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca. AMP – Acta Musei Porolissensis, Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, Zalău. Apulum – Apulum, Acta Museii Apulensis, Buletinul Muzeului regional Alba Iulia, Alba Iulia, 1, 1942 (din 1992 Muzeul Naţional al Unirii). BMMN – Buletinul Muzeului Militar Național, Bucureşti, 1937–1942. Carpica – Carpica, Muzeul de istorie și artă (Muzeul Judeţean de Istorie „Iulian Antonescu”), Bacău. CCA – Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Comisia Naţională de Arheologie, București. Crisia – Crisia. Culegere de materiale şi studii, Muzeul Ţării Crişurilor, Oradea. Istros – Istros, Buletinul Muzeului Brăilei, Brăila. Mousaios – Mousaios, Muzeul Județean Buzău.

26 Beldiman 1989. 27 Pop, Bejinariu 1995 28 Nota 13. 29 Pop 2008. 30 Borangic 2011, p. 189–190.

— 260 — SOLZI DE ARMURĂ DIN BRONZ DESCOPERIȚI LA ȘIMLEU SILVANIEI N

Sargetia – Sargetia, Buletinul Muzeului judeţului Hunedoara (Acta Musei Devensis), Deva. SCIV (A) – Studii şi cercetări de istorie veche, Bucureşti (din 1974 Studii şi cercetări de istorie veche şi arheologie). Terra Sebus – Terra Sebus. Acta Musei Sabesiensis, Muzeul Municipal „Ioan Raica”, Sebeş.

Bibliografie Bârcă 1997 Vitalie Bârcă, Echipamentul şi armamentul defensiv al geto-dacilor, în Istros, 1997, p. 83–92. Beldiman 1989 Plăcuţe de cuirasă (lorica squamata) în Dacia Preromană, în Carpica, XX, 1989, p. 125–133. Borangic 2011 Cătălin Borangic, Războinici nord-dunăreni în armuri de zale (sec. II a.Chr.-sec. II p. Chr.) – partea I, în Terra Sebus, 3, 2011, p. 171–227. Borangic 2012 Cătălin Borangic, Războinici nord-dunăreni în armuri de zale (partea a II-a). Reprezentările Antichității, în Terra Sebus, 4, 2012, p. 179–209. Cichorius 1896–1900 Conrad Cichorius, Die Reliefs der Traianssäule, Berlin, 1896–1900. Dana 2011 Dan Dana, Izvoare privitoare la Zalmoxis şi alte pasaje referitoare la religiile tracilor, geţilor şi dacilor, Editura Universităţii “Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2011. ISBN: 978–973–703–634–6. Fontes I Izvoare privind istoria Romîniei, I, Editura Academiei Republicii Populare Romîne, Bucureşti, 1964. Dumitrașcu 1971 Dumitraşcu S., Dacidava?, în Crisia, 1, 1971, p. 39‑46. Gumă et alii 1995 Marian Gumă, Aurel Rustoiu, Caius Săcărin, Raport preliminar asupra cercetărilor efectuate în cetatea dacică de la Divici între anii 1988–1994. Principalele rezultate, în Cercetări arheologice în aria nord-tracă, I, Bucureşti 1995, p. 401–426. Matei et alii 2006 Alexandru V. Matei, Horea Pop, Elena Musca, Emanoil Pripon, Ioan Bejinariu, Instrumente de iluminat din nord-vestul României. Lighting tools from North-West of Romania. Catalog de expoziţie. Exhibition catalogue, Editura Porolissum, Zalău, 2006, 117 p. Pescaru et alii 2009 Adriana Pescaru, Angelica Bălos, Romică Pavel, Roxana Stăncescu, Otis Crandell, Rapoltu Mare, com. Rapoltu Mare, Uroi, oraș Simeria, jud. Hunedoara, Punct Măgura Uroiului, în CCA, 2009, p. 181–182. Pop 1988–1991 Horea Pop, Observaţii de topografie arheologică la Şimleu Silvaniei – Cetatea feudal timpurie, în Sargetia, 21–24, 1988–1991, p. 707–713. Pop 1994 Horea Pop, Ceramica La Tene D cu grafit din judeţul Sălaj, în AMP, 18, 1994, p. 37–45 Pop 1995 Horea Pop, Civil Architecture and Habitat during la Tene D in the Depression of Şimleu, în AMN, 32, 1995, 103–118. Pop, Bejinariu 1995 Horea Pop, Ioan Bejinariu, Pliantul expoziției Traci și daci la Șimleul Silvaniei, Zalău, 1995. Pop 1995–1995 Horea Pop, Contribuţii la cunoaşterea modului de petrecere a timpului liber la dacii din nord- vestul României, în Viaţă privată, mentalităţi colective şi imaginar social în Transilvania, Oradea- Cluj, 1995–1996, 71–75. Pop 1999 Horea Pop, Arhitectură civilă şi habitat în La Tene D în Depresiunea Şimleului, în Studii de Istorie a Transilvaniei, Familie şi Societate, Cluj Napoca, 1999, 109–122. Pop, Găzdac 1999 Horea Pop, Cristian Găzdac, The Roman Hoard from Şimleu Silvaniei, în AMN, 36/I, 1999, 169–187 Pop 2002 Horea Pop, Ateliere şi meşteşuguri în Depresiunea Şimleului (jud. Sălaj) în La Tene D, în volu‑ mul tematic bilingv Ateliere şi tehnici meşteşugăreşti. Contribuţii arheologice. Ateliers at tech- niques artisanaux. Contributions archeologiques, Editura Accent, Bistriţa, 2002, p. 47–72. Pop 2003 Horea Pop, Fortificaţiile dacice din vestul şi nord-vestul României, în BMMN, 1, II, 2003, p. 32–39. Pop 2003a Horea Pop, Vase romane din sticlă la Şimleu Silvaniei-Cetate, în Sargetia, XXXI, 2003, p. 159–166. Pop 2006 Horea Pop, Fortificaţii dacice din vestul şi nord-vestul României,Editura Mega, Cluj Napoca, 2006. ISBN: (10) 973–7867–42–4. Pop et alii 2006 Horea Pop, Ioan Bejinariu, Sanda Băcueţ-Crişan, Dan Băcueţ-Crişan, Daniel Sana, Zsolt Csok, Şimleu Silvaniei. Monografie Arheologică. Istoricul Cercetărilor, Editura Mega, Cluj- Napoca, 2006, 173 p. Pop 2007 Horea Pop, Fibule romane în mediu dacic din Depresiunea Şimleului, în volumul Stvdia in honorem Florea Costea, Braşov, 2007, Editura C2 Design, Braşov, p. 198–207. Pop 2008 Horea Pop, Roman Fibulae in the Dacian Environment from the Depression of Şimleu, în Dacian Studies. Contributions for La Tène Period Researches. In Memoriam Dr. Mircea Rusu, Editor H. Pop, Editura Mega, Cluj Napoca, 2008, p. 127–140.

— 261 — HOREA POP, CĂTĂLIN BORANGIC N

Pop 2008a Horea Pop, Argintul dacic sălăjean, Editura Mega, Cluj Napoca, 2008, 110 p. Pop 2009 Horea Pop, Așezări dacice din vestul şi nord-vestul României (sec. II î.Chr-I d.Chr.). Cu specială privire la Depresiunea Şimleului, Editura Mega, Cluj Napoca, 2009, 171 p. Pop 2012 Horea Pop, Boluri cu decor în relief descoperite la Şimleu Silvaniei-Cetate, (Transilvania, judeţul Sălaj), în Musaios, 17, 2012, 107–120 Pop 2013 Horea Pop, Dacii din preajma anticului Porolissum. Situri şi descoperiri arheologice, Cluj Napoca, Editura Mega, 2013, 24 p. Pop, Csok 2014 Horea Pop, Zsolt Csok, Şimleu Silvaniei, jud. Sălaj. Punct Cetate, în CCA (Campania 2013), Oradea, 2014, p. 128–129, p. 425, p. 426. Pop, Pripon 2014 Horea Pop, Emanoil Pripon, Tezaurul dacic numărul 11 de la Şimleu Silvaniei, judeţul Sălaj, în volumul Studii de arheologie. In honorem Doina Ignat, Oradea, 2014, p. 185–204. Pop, Csok 2015 Horea Pop, Zsolt Csok, Şimleu Silvaniei, jud. Sălaj. Punct Cetate, în CCA (Campania 2014), Piteşti, 2015, p. 127–130, p. 247, p. 430. Pupeză 2016 Paul Pupeză, Piese de armament, în Când viața cotidiană antică devine patrimoniu UNESCO – Incursiuni dacice în spațiul virtual, Editura Only One, Cluj-Napoca, 2016, p. 129–140. ISBN: 978–606–94125–4–1. Vulpe et alii 1951 Radu Vulpe, Ecaterina Vulpe, A. Niţu, P. Matasă, C. Cihodaru, C. Călinescu, V. Balau, Ș. Kiss, E. Negruţi, R. Petre, Ș. Ştefănescu, Activitatea şantierului arheologic Poiana Tecuci 1950, în SCIV, II, 1, 1951, p. 177–217. Vulpe, Căpitanu 1971 AlexandruVulpe, Viorel Căpitanu, Une tombe isolée de l’époque de La Téne á Răcătău, în Apulum, IX, 1971, p. 155–164.

— 262 — SOLZI DE ARMURĂ DIN BRONZ DESCOPERIȚI LA ȘIMLEU SILVANIEI N

Fig. 1. 1. Șimleul Silvaniei, jud. Sălaj. Localizare geografică; 2. Puncte din Dacia Preromană cu descoperiri de solzi de armură. Fig. 1. 1. Șimleu Silvaniei, Sălaj County. Geographic localisation; 2. Scale armor-points of discoveries in Pre-Roman Dacia.

— 263 — HOREA POP, CĂTĂLIN BORANGIC N

Fig. 2. 1. Șimleu Silvaniei, dealul Cetate; 2. Vedere aeriană a sitului; 3. Planul sitului și locurile de descoperire ai celor doi solzi. Din punctul 1 provine piesa cu nr. Inv. C.C. 1688/2009, iar din punctul 2 cea cu nr. Inv. C.C. 4/2011; 4. Reconstrucția grafică a cetății (propunere H. Pop); 5. Reconstrucția grafică a acropolei (propunere H. Pop). Fig. 2. 1. Șimleu Silvaniei, Cetate hill; 2. Aerial view of the site; 3. Plan of the site and places of discoveries of the two scale- armor finds. From point 1 originates the piece with the inv. no. C.C. 1688/2009, while from point two the one with the inv. no. C.C. 4/2011; 4. Graphic reconstruction of the fortress (as proposed by H. Pop); 5. Graphic reconstruction of the fortress’s acropolis (as proposed by H. Pop).

— 264 — SOLZI DE ARMURĂ DIN BRONZ DESCOPERIȚI LA ȘIMLEU SILVANIEI N

Fig. 3. Columna lui Traian. Armuri de solzi expuse ca trofee de război dacice; apud Cichorius 1896–1900. Fig. 3. Trajan’s Column. Scale-armors depicted as Dacian war trophies.

— 265 — HOREA POP, CĂTĂLIN BORANGIC N

Fig. 4. Solzi de armură: 1–2. Șimleu Silvaniei (jud. Sălaj); Foto H. Pop; 3. Poiana (jud. Galați); Foto P. Ciobotaru; 4. Răcătău (jud. Bacău); Foto D. Prisecaru. Fig. 4. Scale-armor: 1–2. Șimleu Silvaniei (Sălaj County); Photo H. Pop; 3. Poiana (Galați County); Photo P. Ciobotaru; 4. Răcătău (Bacău County); Photo D. Prisecaru.

— 266 —