DOCSLIB.ORG

Pag. 1-21Bun 2007.Qxd

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Pag. 1-21Bun 2007.Qxd ORINT CEDUCAŢIONAL Paleoliticul sau epoca pietrei, care acoper\ cea mai mare parte din era cuaternar\, `ncepe cu prima CIVILIZA}II unealt\ cioplit\ de om [i cuprinde toate culturile cu industriile lor litice ce au evoluat timp de mai bine de PREISTORICE dou\ milioane de ani. (Istoria românilor, Academia Român\) Descoperiri paleolitice TISA Culturi neolitice NOUA Civiliza]ia bronzului BASARABI Prima epoc\ a fierului Exponate din Muzeul Na]ional de Istorie a României Epoca bronzului KUS´TANOVICE FIGURINE DIN LUT ARS, CULTURA GÂRLA MARE S CELE MAI VECHI (Cârna, jud. Dolj) om e[ FOSILE UMANE (cca 35 000 ani, Pe[tera cu Oase) BADEN SUCIU VEKERZUG DE SUS OTOMANI Cri[ TISA CIUMBRUD Epoca pietrei VAS ANTROPOMORF, CULTURA TISA M (Par]a, jud. Timi[) Epoca bronzului ure TURDA{ [ PERIAM– CERAMICÃ DE TIP WIETENBERG– WIETENBERG–SIGHI{OARA PECICA DECEA SIGHI{OARA (cca 1700-1300 `.Hr.) MURE{ULUI- CSONGRAD a s ~n Transilvania, mai ales, se i T constat\ o bogat\ activitate `n BUCOV|} acest domeniu (metalurgia bron- O CRUCENI l t zului), multiplicându-se lucratul pe PETRE{TI loc al metalului, prin folosirea < tiparelor pentru turnat topoare. VINCA– (Istoria românilor, DONJA TURDA{ FERIGELE Academia Român\) BRANJEVINA VATINA Epoca fierului INSULA BANULUI RHYTON DIN ARGINT AURIT (Poiana, CO}OFENI jud. Mehedin]i, V|DASTRA sec. IV `.Hr.) GÂRLA MARE VERBICIOARA S|LCU}A CÂRCEA Dun\rea Epoca bronzului BASARABI TOPOARE DE LUPT| (Drajna de Jos, jud. Prahova) Epoca fierului ~n ceea ce prive[te atribuirea etnic\, civiliza]ia CAR VOTIV hallstattian\ timpurie din spa]iul carpato-danubiano- DIN BRONZ balcanic a fost atribuit\, aproape unanim, atât de cer- (Bujoru, cetarea româneasc\, cât [i de cea din unele ]\ri jud. Teleorman, vecine, neamurilor trace. sec. VIII `.Hr.) (Istoria românilor, Academia Român\) 2 A[ez\rile se plasau în imediata apro- piere a unor cursuri de ap\, nu erau for- tificate dar erau înconjurate cu [an]uri de mici dimensiuni. În cadrul a[ez\rilor, se efectuau înmormânt\rile, atât în interiorul locuin]elor, cât [i printre ele. (Istoria românilor, Academia Român\) AªEZAREA NEOLITICÃ DE LA OSTROVEL, JUD. C|L|RA{I CORL|}ENI-CHI{IN|U (reconstituire) HOLERCANI HORODI{TEA Epoca fierului COIF DE AUR GETIC CUCUTENI Epoca pietrei (Poiana Coþofeneºti, VENUS jud. Prahova, sec. IV î.Hr.) P ru t DE LA VIDRA (jud. Ilfov) Tezaurele de aur [i argint s-au aflat pe tot cuprinsul ]\rii noastre, mai pu]in `n Moldova [i Dobrogea (...). Toate aceste descoperiri de obiecte din metale pre]ioase din COSTI{A spa]iul carpato-danubian se arat\ a HANSCA fi crea]ii originale, realizate din N is metalul ob]inut din surse locale. t r u (Istoria românilor, Epoca pietrei Academia Român\) VAS DECORAT, CULTURA CUCUTENI SUVOROVO- (jud. Ia[i) C|INARI Epoca fierului GRUP STATUAR: BOLGRAD ZEIÞA ANAITHIS ALDENI CU ACOLIT Epoca fierului (Nãeni, jud. Buzãu, NOUA STOICANI CAN| DACIC| sec. IV î.Hr.) (Poiana, jud. Gala]i, Epoca bronzului sec. I `.Hr.) VAS DUBLU, Siret CULTURA GÂRLA MARE (Cârna, jud. Dolj) BABADAG S|RATA– MONTEORU BOIAN– HAMANGIA Ialo GUMELNI}A mi]a Epoca pietrei COSLOGENI „GÂNDITORUL” GLINA ªI „FEMEIE ªEZÂND”, BUCURE{TI-TEI CULTURA HAMANGIA (Cernavoda, jud. Constan]a) CERNAVODA ZIMNICEA- PLOVDIV Epoca pietrei MODEL MINIATURAL AL UNUI SANCTUAR, CULTURA GUMELNIÞA (C\scioarele, jud. C\l\ra[i) 3 Campania lui Traian din 101-102 Cum î[i croise cu greu drum spre în\l]imi, cucerind cu mari primejdii colin\ dup\ colin\, DACIA ajunse în preajma re[edin]ei regale a dacilor. (...) Decebal, trimi]ând atunci o solie din cei mai de frunte pileati ai lor [i rugându-l, prin mijlocirea acestora, pe împ\rat s\ fie ascultat, se ar\t\ {I CUCERIREA gata s\ accepte pân\ la ultima condi]ie care i se impunea. ROMAN| (Dio Cassius, Istoria roman\) I Cet\]i de piatr\ Cet\]i de p\mânt [i de lemn {TAMPILA Cet\]i de refugiu „DECEBALUS PER SCORILO” PE UN VAS DACIC Direc]ii de atac ale dacilor OROLES Dina[ti ge]i S SANCTUAR DACIC a A[ez\ri geto-dacice m BUREBISTA (Sarmizegetusa Regia) us Ciume[ti (S (60 `.Hr.) A[ez\ri geto-dacice om e[) Sanisl\u identificate Pi[colt Dacidava Direc]ii `n care au atacat Dinde[ti romanii Valea lui Mihai {imleul Silvaniei S\r\]el Cet\]i grece[ti Zal\u M\gura Vestigii celtice Porolissum Vestigii bastarne T\rian (Moigrad) Fântânele Crisius (Cri[) Exponate din Muzeul Na]ional de Istorie a României Apahida SCORILO Dezmir Lechin]a sec. I d.Hr. Potaissa TRAIAN DECENEU (Turda) More[ti (Columna lui Traian) BUREBISTA sec. I `.Hr. Salinae Ma sec. I `.Hr. (Ocna Mure[) ris Piatra Craivii I (Mu Ziridava re[) I DURAS-DIURPANEUS (Pecica) sec. I d.Hr. Brateiu BUREBISTA COMOSICUS Cugir Apulum Media[ sec. I `.Hr. CUP| DIN (60 `.Hr.) (Alba-Iulia) Toarda TEZAURUL DACIC Sargetia Germisara DECEBAL sec. I d.Hr. DE LA SÂNCR|IENI (Deva) (Geoagiu) I Sarmizegetusa Sibiu ) Coste[ti I (Gr\di[tea Muncelului) a (jud. Harghita, s i Tibiscum Tili[ca T I Blidaru (87) sec. I `.Hr.) ( (Jupa) a I i Piatra Ro[ie s Berzobis i Tapae T COSON B\ni]a TRAIAN (105-106) sec. I `.Hr. ) Ge]i [i daci a Corne[ti TRAIAN n Elenii i-au socotit pe ge]i de Arcidava er Buridava (101-102) C neam tracic. Ace[ti ge]i locuiau pe (V\r\dia) ( I a TRAIAN (101) A n r l un mal [i pe cel\lalt al Istrului, ca e u i Vârtopu t Dierna D u [i misii (...) Dacii au aceea[i limb\ Drobeta s (Or[ova veche) ( O ca [i ge]ii (...) (Turnu-Severin) l t Viminacium ) R Ge]ii sunt cei care se întind COTISO h B\beni- a spre Pont [i spre r\s\rit, iar dacii sec. I `.Hr. b Olte]u o n cei care locuiesc în partea opus\ ( J i u spre Germania [i spre izvoarele ) Istru lui (...) Pe unii, autorii îi nu - T. AELIANUS Orodel Bucov\] (57-67) Malva mesc daci, iar pe al]ii ge]i. Gruia Corlate (Strabon, Geografia) TRAIAN (101-102) FUSCUS (87) Sucidava (Celei) FIBULE DIN ARGINT (Coada Malului, DECEBAL (101-102) jud. Prahova, sec. I `.Hr.) Sinuciderea lui Decebal (106) Cât despre Decebal, atunci când re[e din]a sa regal\ [i LUPTA întregul ]inut peste care domnea au fost cucerite, când el în - DE LA TAPAE su[i s-a v\zut în primejdie de a fi prins, s-a sinucis, iar capul (Columna s\u a fost dus la Roma. {i astfel, Dacia a ajuns sub st\pânire lui Traian) roman\ [i Traian a co lonizat mai multe ora[e. (Dio Cassius, Istoria roman\) 4 PIESE DIN MORMÂNTUL UNUI {EF MILITAR GET (Agighiol, jud. Tulcea, sec. IV `.Hr.) ASALTUL Kruglik SARMIZEGETUSEI (Columna lui Traian) DECEBAL (Columna Boto[ana lui Traian) VAS CU CAPAC Budeni I {I TORÞI ZOOMORFE Stânce[ti (Poiene[ti, jud. Vaslui, P {tef\ne[ti sec. II-III) y r I e Cotnari t o s Luc\[euca ( Târpe[ti P Gl\v\ne[ti ru t M\sc\u]i UMBO DE SCUT Davideni ) (H\lmeag, jud. Bra[ov, {ipoteni Pârjolteni Lozoyo sec. II) Ghel\ie[ti Petrodava T Buh\ie[ti y I (Piatra Neam]) Comarna Ulmu ra Sangidava s Bâtca Bârze[ti (N is I Negri t Doamnei ru Bradu Dumbrava ) Poiene[ti T BUREBISTA ia r Angustia a (55 `.Hr.) n Tamasidava (Bre]cu) to s (R\c\t\u de Jos) ( Zetea Jigodin S Utidava i r e (Tg. Ocna) t RUBOBOSTES ) sec. I `.Hr. I OROLES Bune[ti ULCIOR Piroboridava Arpa[u cca 200 `.Hr. DACIC de Sus RHEMAXOS PICTAT cca 200 `.Hr. (sec. I) INSCRIPÞIA LUI ACORNION Cumidava TRAIAN (105-106) (Râ[nov) DIN DIONYSOPOLIS (48 `.Hr.) ZALMODEGIKOS BUREBISTA A r sec. III `.Hr. ar (55 `.Hr.) Alexandru Macedon Ramidava os I Cet\]eni (B ) la nord de Dunãre (335 `.Hr.) (Drajna) uz\u ZYRAXES A[a s-au îmbarcat cu Alexan- DROMICHAITES Zusidava sec. I d.Hr. MOSKON sec. III `.Hr. dru cam o mie cinci sute de O sec. III `.Hr. c\l\re]i [i vreo patru mii de rd N e ap ss ar Orgame pedestra[i. În timpul nop]ii, tre- os is ( ( Ialo Ar mi]a cur\ cu to]ii dincolo, într-un loc ge ) Histria [) I (sec. VII `.Hr.) cu holda bogat\, care îi ascundea Helis DAPYX de priviri în timp ce se apro- DICOMES (Piscul Cr\sani) PONTUS sec. I d.Hr. sec. I `.Hr. piau de mal. La rev\rsatul zorilor, EUXINUS Alexandru porni prin lanuri, dând Pope[ti Tomis I a) ordin pedestra[ilor s\ culce grâul (Dun\re (sec. III `.Hr.) ubius Sornum Dan Satu Nou cu l\ncile l\sate de-a curmezi[ul. TRAIAN ROLES (Arrianus, Expedi]ia lui (105-106) TRAIAN sec. I `.Hr. Callatis CETATEA Alexandru Macedon în Asia) (sec. VI `.Hr.) (101-102) BUREBISTA HISTRIA Zimnicea (55 `.Hr.) (zona sacr\) Cei mai viteji [i mai drep]i dintre traci Înainte de a ajunge la Istru, (Darius) îi supuse mai întâi pe ge]ii care se cred nemuritori, c\ci tracii (...) i s-au închinat lui Darius f\r\ nici un fel de împotrivire. Ge]ii îns\, care luaser\ hot\rârea nes\buit\ (de a-l înfrunta), au fost robi]i pe dat\, m\car c\ ei sunt cei mai viteji [i cei mai drep]i dintre traci. (Herodot, Istorii) 5 Coloni[tii romani Celor care se afl\ în Dacia, sub ordinele lui Decimus Terentius DACIA ROMAN| Scaurianus (primul guvernator al Daciei), celor l\sa]i la vatr\ cu cinste, dup\ dou\zeci [i cinci de ani de serviciu militar (...) le-a dat cet\]enie [i legitimarea c\s\toriei cu so]iile pe care le-ar fi avut atunci când li s-a dat Limita Imperiului Roman cet\]enia.
Load more

Recommended publications
  • Archäologie Und Politik
    1 CHRISTIAN WITSCHEL Römische Außenpolitik Kaiser Trajan, die Dakerkriege und die Donauprovinzen Politica externă romană Împăratul Traian, războaiele dacice și provinciile dunărene Roman Foreign Policy Emperor Trajan, the Dacian Wars and the Danube Provinces 28 CHRISTIAN WITSCHEL Im Zentrum dieses Bandes steht ein În centrul acestui volum se află un At the centre of this volume stands an imposantes Monument, das der römi- monument impunător, înălțat de imposing monument built by the Roman sche Kaiser Trajan (reg. 98–117 n. Chr.) împăratul roman Traian (domnie: emperor Trajan (r. 98–117 CE) to com- zur Erinnerung an seine Siege über 98–117 d. Hr.) pentru a comemora vic- memorate his victories over the Dacian das Volk der Daker errichten ließ: das toriile sale asupra poporului dacilor: people: The Tro paeum Traiani at Adam- Tro paeum Traiani bei Adam klissi [4]. Tro paeum Traiani, de la Adam clisi [4]. clisi [4]. It is located south of the Danube, Es befindet sich südlich der Donau, Acesta este situat la sud de Dunăre, în in the Dobruja landscape in southeast in der Landschaft Dobrudscha ganz peisajul Dobrogei, în sud-estul Româ- Romania. Given the location of the Tro- im Süd osten des heutigen Rumänien. niei de astăzi. Având în vedere locația paeum, one question immediately arises: Angesichts des Standortes des Tro- monumentului, survine nemijlocit între- Why was it not built in the heartland of paeum stellt sich unmittelbar eine barea: de ce nu a fost edificat în inte- the Dacian Empire conquered by Trajan, Frage: Warum wurde dieses nicht im riorul Regatului Dac, cucerit de Traian, i.
    [Show full text]
  • Heritage for Sale!
    Heritage for sale! The role of museums in promoting metal detecting and looting in Romania Iulian Ganciu Iulian Ganciu Address: Langebrug 40, 2311TM, Leiden Email: [email protected] Mobile: +40755279259 2 Heritage for sale! The role of museums in promoting metal detecting and looting in Romania Iulian Ganciu: s1586262 Supervisor: Profesor J.C.A. Kolen and Professor I. Lilley Research Master’s Thesis Specialization: Archaeological Heritage Management in a Globalizing World Course code:ARCH 1046WTY University of Leiden, Faculty of Archaeology Leiden, 13.06.2016, Final Version 3 How can we live without our lives? How will we know it's us without our past? John Steinbeck, Grapes of Wrath 4 Table of Content 1. Chapter: Introduction ....................................................................................... 9 1.1. Problem statement .................................................................................................... 10 1.2. Opinion of the author and research question ........................................................... 13 1.3. Methods of collecting data ........................................................................................ 14 1.4. Theoretical framework .............................................................................................. 15 1.5. Thesis structure ......................................................................................................... 16 2. Chapter: Analysis of crucial documents ........................................................... 18
    [Show full text]
  • Commagenorum
    CASTELUL DE LA CAPUT STENARUM ŞI COHORS I FLAVIA COMMAGENORUM Cristian SCHUSTER* Fortificaţia de la Boiţa/Caput Stenarum Înainte de a părăsi Transilvania, Oltul face un unghi de aproape 90 de grade, pornind apoi spre sud, prin Carpaţii Meridionali, devenind ulterior „graniţa” dintre Oltenia şi Muntenia. Chiar în dreptul respectivului cot, pe malul drept al râului, investigaţiile arheologice au permis descoperirea resturilor unei fortificaţii romane. Acestea, aflate în punctul cunoscut sub denumirea În Rude (fig. 1), se găsesc astăzi pe teritoriul satului Boiţa (oraşul Tălmaciu, judeţul Sibiu)1. Aşa cum se ştie, cei mai mulţi dintre specialişti consideră că în acest sat trebuie localizat ceea ce Tabula Peutingeriana indică a fi Caput Stenarum2. Prezenţa urmelor romane a fost semnalată încă de la sfârşitul veacului al XIX-lea - începutul celui următor3. Primele cercetări arheologice s-au derulat în 19574, fiind continuate în 19585, 19736, 19797 şi, în cadrul practicii arheologice a studenţilor de la Facultatea de Filologie-Istorie din Sibiu, în vara anului 19818. Fortificaţiei, prin dimensiunile sale reduse – „de 46 x 47 m, fiind, deci, aproape pătrată”9, i se potriveşte mai degrabă termenul de castellum decât cel de castrum. Cu privire la momentul ridicării fortificaţiei din piatră, dar şi a „termelor cu palestrele, tabulariului vămii şi construcţiile cu caracter gospodăresc” s-a emis ipoteza că ele au fost realizate „după anii 167-169 e.n., când s-a operat reorganizarea administrativă şi militară de către Marcus Aurelius”10. Spre această concluzie * Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” - Centrul de Tracologie, Bucureşti; e-mail: [email protected]. 1 Ghinea 1998. Despre denumirea În Rude a punctului, vezi: Albescu 1938, p.
    [Show full text]
  • Acta Mvsei Porolissensis Xxxviii
    MUZEUL JUDEŢEAN DE ISTORIE ȘI ARTĂ ZALĂU ACTA MVSEI POROLISSENSIS XXXVIII Arheologie – restaurare – Conservare ZALĂU 2016 EDITOR ȘEF: Dr. Corina BEJINARIU COLEGIUL DE REDACȚIE Dr. Horea POP – redactor şef Dr. Ioan BEJINARIU – redactor responsabil Dr. Dan BĂCUEŢ CRIŞAN – secretar de redacţie Dr. Marin POP – redactor responsabil Dr. Sanda BĂCUEŢ CRIŞAN – membru Dr. Camelia BURGHELE – membru Dr. Emanoil PRIPON – membru COLEGIUL EDITORIAL Dr. Gheorghe LAZAROVICI, Universitatea Eftimie Murgu, Caransebeş, România Dr. Tiberius BADER, Hemmingen, Baden‑Wurttemberg, Germania Conf. univ. dr. Gelu FLOREA – Departament Istorie Antică şi Arheologie, Facultatea de Istorie şi Filosofie, Universitatea „Babeş Bolyai”, Cluj‑Napoca (România) Cercet. şt. I dr. Coriolan H. OPREANU – Institutul de Arheologie şi Istoria Artei (Academia Română), Cluj‑Napoca, România Cercet. şt. II dr. Ioan STANCIU – Institutul de Arheologie şi Istoria Artei (Academia Română), Cluj‑Napoca, România Prof. univ. dr. Sorin MITU – Facultatea de Istorie şi Filosofie, Universitatea „Babeş Bolyai”, Cluj‑Napoca, Româ‑ nia Prof. univ. dr. Adrian IVAN – Facultatea de Istorie şi Filosofie, Universitatea „Babeş Bolyai”, Cluj‑Napoca, România Drd. Dan Octavian PAUL, Muzeul Banatului, Timişoara, România Responsabilitatea pentru conţinutul ştiinţific al articolelor, pentru formulări şi calitatea rezumatelor în limbă străină revine în întregime autorilor. ACTA MVSEI POROLISSENSIS Anuarul Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău Orice corespondenţă referitoare la publicaţie Toute correspondance sera envoyée à l’adresse: va fi trimisă pe adresa: MUZEUL JUDETEAN DE ISTORIE SI ARTA MUZEUL JUDEŢEAN DE ISTORIE ŞI ARTĂ ZALAU, ZALĂU, RO–450042 Zalău. Str. Unirii, nr. 9 RO–450042 Zalău. Str. Unirii, nr. 9 Tel.: 004‑0260–612223, Tel.: 004‑0260–612223, fax: 004‑0260–661706 fax: 004‑0260–661706 e‑mail: [email protected] e‑mail: [email protected] © EDITURA POROLISSUM A MUZEULUI JUDEŢEAN ISSN 1016–2801 Tipar: S.C.
    [Show full text]
  • Materiale Şi Cercetări Arheologice
    ACADEMIA ROMÂNĂ INSTITUTUL DE ARHEOLOGIE „VASILE PÂRVAN” MATERIALE ŞI CERCETĂRI ARHEOLOGICE SERIE NOUĂ IX 2013 EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE BUCUREŞTI, 2013 Colegiul de redacţie PROF. DR. ALEXANDRU BARNEA (Universitatea Bucureşti), DR. SANDA BALESCU (Université des Sciences et Technologies de Lille, Laboratoire de Préhistoire et Quaternaire, CNRS), PROF. DR. CLIVE BONSALL (University of Edinburgh), PROF. DR. NIKOLAUS BOROFFKA (Deutsches Archäologisches Institut – Eurasien Abteilung, Berlin, Germany), DR. GH. I. CANTACUZINO (Institutul de „Arheologie Vasile Pârvan” Bucureşti), DR. UWE FIEDLER (Berlin), DR. RADU HARHOIU (Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” Bucureşti), DR. ANNIE RENOUX (Université du Maine, Le Mans), PROF. DR. ERIK TRINKAUS (Department of Anthropology, Washington University), PROF. DR. ALAIN TUFFREAU (Université des Sciences et Technologies de Lille, Laboratoire de Prehistoire et Quaternaire), ACAD. ALEXANDRU VULPE (Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” Bucureşti). Comitetul de redacţie ROXANA DOBRESCU – redactor-şef ADRIAN IONIŢĂ – redactor-şef adjunct IRINA ACHIM, ADINA BORONEANŢ, ADRIAN DOBOŞ, LIANA OŢA, ADRIANA PANAITE, DANIEL SPÂNU, VLAD VINTILĂ ZIRRA – membri LILIANA ZAHARIA – secretar de redacţie Redactor Editura Academiei Române: ADRIAN MIRCEA DOBRE Tehnoredactor Editura Academiei Române: DOINA STOIA Revista se poate procura contracost la sediul EDITURII ACADEMIEI ROMÂNE, Calea 13 Septembrie nr. 13, sector 5, 050711, Bucureşti, România; tel. 4021-318 8146, 4021-318 8106, Fax 4021-318 2444, e-mail: [email protected]. ORION PRESS IMPEX 2000 S.R.L., P.O. Box 77-19, sector 3, Bucureşti, România, Tel./Fax: 4021-610 6765, 4021-210 6787, Tel.: 0311 044 668, e-mail: [email protected]. S.C. MANPRES DISTRIBUTION S.R.L., Piaţa Presei Libere, nr. 1, Corp B, Etaj 3, Cam.
    [Show full text]
  • Ephemeris Napocensis
    EPHEMERIS NAPOCENSIS XXIII 2013 ROMANIAN ACADEMY INSTITUTE OF ARCHAEOLOGY AND HISTORY OF ART CLUJ‑NAPOCA EDITORIAL BOARD Editor: Coriolan Horaţiu Opreanu Members: Sorin Cociş, Vlad‑Andrei Lăzărescu, Ioan Stanciu ADVISORY BOARD Alexandru Avram (Le Mans, France); Mihai Bărbulescu (Rome, Italy); Alexander Bursche (Warsaw, Poland); Falko Daim (Mainz, Germany); Andreas Lippert (Vienna, Austria); Bernd Päffgen (Munich, Germany); Marius Porumb (Cluj‑Napoca, Romania); Alexander Rubel (Iași, Romania); Peter Scherrer (Graz, Austria); Alexandru Vulpe (Bucharest, Romania). Responsible of the volume: Ioan Stanciu În ţară revista se poate procura prin poştă, pe bază de abonament la: EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE, Calea 13 Septembrie nr. 13, sector 5, P. O. Box 5–42, Bucureşti, România, RO–76117, Tel. 021–411.90.08, 021–410.32.00; fax. 021–410.39.83; RODIPET SA, Piaţa Presei Libere nr. 1, Sector 1, P. O. Box 33–57, Fax 021–222.64.07. Tel. 021–618.51.03, 021–222.41.26, Bucureşti, România; ORION PRESS IMPEX 2000, P. O. Box 77–19, Bucureşti 3 – România, Tel. 021–301.87.86, 021–335.02.96. EPHEMERIS NAPOCENSIS Any correspondence will be sent to the editor: INSTITUTUL DE ARHEOLOGIE ŞI ISTORIA ARTEI Str. M. Kogălniceanu nr. 12–14, 400084 Cluj‑Napoca, RO e‑mail: [email protected] All responsability for the content, interpretations and opinions expressed in the volume belongs exclusively to the authors. DTP şi tipar: MEGA PRINT Coperta: Roxana Sfârlea © 2013 EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE Calea 13 Septembrie nr. 13, Sector 5, Bucureşti 76117 Telefon 021–410.38.46; 021–410.32.00/2107,
    [Show full text]
  • NOMADS and NATIVES BEYOND the DANUBE and the BLACK SEA: 700–900 CE Ii
    300 i NOMADS AND NATIVES BEYOND THE DANUBE AND THE BLACK SEA: 700–900 CE ii BEYOND MEDIEVAL EUROPE Beyond Medieval Europe publishes monographs and edited volumes that evoke medieval Europe’s geographic, cultural, and religious diversity, while highlighting the interconnectivity of the entire region, understood in the broadest sense—from Dublin to Constantinople, Novgorod to Toledo. The indi- viduals who inhabited this expansive territory built cities, cultures, kingdoms, and religions that impacted their locality and the world around them in mani- fold ways. The series is particularly keen to include studies on traditionally underrepresented subjects in Anglophone scholarship (such as medieval eastern Europe) and to consider submissions from scholars not natively writing in English in an effort to increase the diversity of Anglophone publishing on the greater medieval European world. Series Editor Christian Raffensperger, Wittenberg University, Ohio Editorial Board Kurt Villads Jensen, Stockholms Universitet Balázs Nagy, Central European University, Budapest Leonora Neville, University of Wisconsin, Madison iii NOMADS AND NATIVES BEYOND THE DANUBE AND THE BLACK SEA: 700–900 CE ̆ SERGIU MUSTEA Ţ A iv British Library Cataloguing in Publication Data A catalogue record for this book is available from the British Library. © 2018, Arc Humanities Press, Leeds Permission to use brief excerpts from this work in scholarly and educational works is hereby granted pro- vided that the source is acknowledged. Any use of material in this work that is an exception or limitation covered by Article 5 of the European Union’s Copyright Directive (2001/ 29/ EC) or would be determined to be “fair use” under Section 107 of the U.S.
    [Show full text]
  • Result of the Historic Evolution and Contemporary Urban Planning Tool
    ROMANIAN REVIEW OF REGIONAL STUDIES, Volume XII, Number 1, 2016 BUILT HERITAGE IN THE LAND OF HAȚEG – RESULT OF THE HISTORIC EVOLUTION AND CONTEMPORARY URBAN PLANNING TOOL GHEORGHE-GAVRILĂ HOGNOGI1, ANA-MARIA POP2 ABSTRACT – The Regional Geography papers, especially those dedicated to the “land”-type studies sequentially mention certain historical aspects, because historical evolution is treated largely as having a supportive role, far from becoming a component of interaction. This research aims to address the historical evolution of the Land of Hațeg in the light of the specific territorial elements and to provide evidence for using the built heritage as a tool for decision-makers. Methodologically, the research has implied the completion of three stages, each with its specific work methods (direct observation, mapping, chorematic analysis). The findings highlight the applicative and utilitarian character of historical studies in the land use planning documents. Keywords: Land of Hațeg, historical monument, land use planning, chorem INTRODUCTION Over the last decades, the emphasis is increasingly being placed on interdisciplinarity, regardless of the type of study addressed. This is also the case of the Regional Geography papers, where the interrelations between various territorial components argue its functionality (Cocean, 2011). In addition, although historical studies have been regulated since the 1990’s as components of the urban planning documents, they are currently not mandatory. For this reason, they are often not included. They were left at the discretion of beneficiaries who considered they did not have much impact due to the fact that many of them contained only a brief history not related to other elements of a planning document.
    [Show full text]
  • 165 Years of Roman Rule on the Left Bank of the Danube. at The
    92 Chapter III PROVINCIA DACIA AUGUSTI: 165 years of Roman rule on the left bank of the Danube. At the beginning of the 2nd century, in the Spring of 101AD, Roman Forces marched against the Kingdom of Decebal. We already know what the Roman's rationale was for starting this war and we also know that the real reason was likely to have been the personal ambition of the first Provincial Emperor, Trajan (he was born in Hispania a man of Macedonian background among Greeks). The Roman armies marched against a client-state of Rome, which was a subordinate ally of Rome. Decebal did not want to wage war against Rome and his recurring peace offers confirm this. It is unlikely that Trajan would only have decided on the total conquest of the Dacian Kingdom after he waged his first campaign in 101-102. After this, Roman garrisons were established in the Province - their ongoing presence is reflected by the Latin names of towns (as recorded by Ptolemy). At Dobreta they begin to build the stone bridge which will span the Danube. It was built in accordance with plans made by Apollodorus of Damascus to promote continuous traffic - it was an accomplishment unmatched - even by Rome. This vast project portends that Trajan began the expedition against Dacia in 101 with the intention of incorporating the Kingdom into the Roman Empire. The Emperor, who founded a city (Nicopolis) to commemorate his victory over Dacia, has embarked on this campaign not only for reasons of personal ambition. The 93 economic situation of the Empire was dismal at the beginning of Trajan's reign; by the end of the second Dacian War it has vastly improved.
    [Show full text]
  • The Lower Danube in Pages of History and Literature
    2nd International Conference - Water resources and wetlands. 11-13 September, 2014 Tulcea (Romania); Available online at http://www.limnology.ro/water2014/proceedings.html Editors: Petre Gâştescu ; Włodzimierz Marszelewski ; Petre Bretcan; ISSN: 2285-7923; Pages: 577-583; Open access under CC BY-NC-ND license ; THE LOWER DANUBE IN PAGES OF HISTORY AND LITERATURE Elena Teodoreanu Ecological University of Bucharest, Bd. Lascar Catargiu nr. 24-26, sc.A. ap. 16, Bucuresti, Romania, Email [email protected] Abstract The paper examines some information on the Danube River in their lower part, from ancient historians, from Romanian chroniclers and Turkish chroniclers who accompanied the troops when attacking Romanian countries. Also we have the data reported by foreign travelers on Romanian territory, of which with the passage of time, are more numerous: Polish, Austrians and Hungarians diplomats, Catholic priests. For example we have interesting data from Syrian traveler Paul of Aleppo or Turkish chronicler Evlia Celebi. The information refers specifically to periods of overflow of the Danube and damaging floods, or droughts when shrinking waters could and river goes on foot. Most data refer to periods when the Danube froze strong, especially in the centuries that constituted the Little Ice Age (approximately Fourteenth century until the mid- nineteenth century) opportunity for the Ottoman armies crossed the Danube on the ice, to plunder the territories of north of the Danube. Finally, it presents some descriptions of Romanian writers who loved Danube swamps, delta, among which Mihail Sadoveanu and George Topârceanu. Keywords: Lower Danube, ancient historians, foreign travelers, Turkish chroniclers, Romanian writers “Wherever you would see it in this country the Danube is (…) like a human being who has seen and suffered much and his face showing all the scars left by his struggles.” George Vâlsan 1.
    [Show full text]
  • Bibliografia Arheologică a Dobrogei (1968-1971)
    Z. COVACEF BIBLIOGRAFIA ARHEOLOGICĂ A DOBROGEI (1968-1971) Continuind bibliografia arheologică a Dobrogei, cu lucr ările apărute: între anii 1968-1971, am pă strat acel e aşi criterii - cronologic şi alfabetic - ca şi în prima parte, apărută în volumul Pontice, 1968. Pentru o mai lesnicioasă manipulare, am bibliografiat în capitole separate lucrările de numismat i că şi de epigrafie, iar la s fîrşitul lucrării am întocm it un indice de autori. Am adăugat, pentru o mai bună informare, cîteva capitole noi cuprinzind lu crările generale, recenziile şi biblio­ grafiile istorice. 1'0 cadrul bibliografiei se disting următoarele capitole; 1. Lucrări privind intreg teritoriul României. (1-39). II. Lucrări generale referitoare la Dobrogea. (-10-62). III. Comuna primitiva. (63-86). a) Paleoli tic. (63). b) Neolitic. (64- 73). c) Epoca bronzului. (74-81). d) Epoca fierului. (82-86). IV. Articole referitoare la băştinaşi. (87-99). V. Orînduirea sclavagistă. (100-199). a) Epoca greacă. (100-127). b) Epoca romană . (128-199). VI. Feudalismul timpuriu. (200-249). VII. Numismatică. Metrologie. Sigilografie. Gliptică . (250-289). VIII. Epigrafie greacă şi latină. (290-324). IX. Recenzi. (325-336). X. Bibliografii1. (337-342). r. LUCRARI PRIVIND INTREG TERITORIUL ROMANIEI 1. BERCIU. D. - Arta traco-geticci. Bucureşti, Ed. Academiei RS.R., 1969, ~33 p. + 2 f. pl. (Biblioteca de arheologie, XIV). ~. BERZA, Mihai - Hownallie, în: w4ctes du premier Congres international des etucles balkaniqlle", 3, Sofia. Acad. bulgarie, 1969, pp. 51-56. 3. BORDENACIIE, Gabriela - Scultw'e greclle e romane 1. Ed. Academiei, Bucureşti, 1969, 144 p. + 1-l5 pL 4. " ... " - Civiltd romana in Romania. Roma. Palazzo delle Esposizioni, via Nazionare, febbraio-aprile 1970.
    [Show full text]
  • Cucuteni 5000 - Redivivus
    1 CUCUTENI 5000 - REDIVIVUS 2 CZU 323 / 324 (478) CCCOOOMMMUUUNNNIIICCCĂĂĂRRRIII ppprrreeezzzeeennntttaaattteee lllaaa ppprrriiimmmuuulll ssiiimmmpppooozzziiiooonnn CCCUUUCCCUUUTTTEEENNNIII–––555000000000 RRReeedddiiivvviiivvvuuusss::: ŞŞŞtttiiiiiinnnţţţeee eeexxxaaacccttteee şşşiii mmmaaaiii pppuuuţţţiiinnn eeexxxaaacccttteee (ediţia III, 11-12 septembrie 2008) Editura UTM Chişinău ∗ 2008 ISBN 978-9975-45-094-2 CUCUTENI 5000 - REDIVIVUS 3 Culegerea include comunicările prezentate în cadrul Simpozionului Internaţional „CUCUTENI–5000 Redivivus: Ştiinţe exacte şi mai puţin exacte”, organizat la Chişinău în perioada 11-12 septembrie 2008 de către Universitatea Tehnică a Moldovei, Universitatea Tehnică „Gh.Asachi”, Iaşi, Academia Tehnică din România şi Forul Democrat al Românilor din Moldova. Consiliul editorial: Valeriu Dorogan (preşedinte), Lorin Cantemir, Valeriu Dulgheru Coperta: Valeriu Dulgheru Procesare computerizată: Valeriu Dulgheru Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii Comunicări prezentate la cel de-al treilea simpozion CUCUTENI–5000 Redivivus: Ştiinţe exacte şi mai puţin exacte (ediţia III, 11-12 septembrie 2008) / Universitatea Tehnică a Moldovei, Universitatea Tehnică „Gh. Asachi”, Iaşi, Academia Tehnică din România şi Forul Democrat al Românilor din Moldova.; consiliul ed.: Valeriu Dorogan (preş.), red.resp.: Valeriu Dulgheru – Ch.: Editura UTM, 2008. – 332 p. ISBN 978-9975-45-094-2 100 ex. Formatul 60x84 1/16. Hârtie ofset. Tirajul 100 ex. Comanda nr. Tiparul executat la Secţia de Redactare şi Editare a U.T.M. Chişinău,
    [Show full text]