DOCSLIB.ORG

Bibliografia Arheologică a Dobrogei (1968-1971)

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Bibliografia Arheologică a Dobrogei (1968-1971) Z. COVACEF BIBLIOGRAFIA ARHEOLOGICĂ A DOBROGEI (1968-1971) Continuind bibliografia arheologică a Dobrogei, cu lucr ările apărute: între anii 1968-1971, am pă strat acel e aşi criterii - cronologic şi alfabetic - ca şi în prima parte, apărută în volumul Pontice, 1968. Pentru o mai lesnicioasă manipulare, am bibliografiat în capitole separate lucrările de numismat i că şi de epigrafie, iar la s fîrşitul lucrării am întocm it un indice de autori. Am adăugat, pentru o mai bună informare, cîteva capitole noi cuprinzind lu crările generale, recenziile şi biblio­ grafiile istorice. 1'0 cadrul bibliografiei se disting următoarele capitole; 1. Lucrări privind intreg teritoriul României. (1-39). II. Lucrări generale referitoare la Dobrogea. (-10-62). III. Comuna primitiva. (63-86). a) Paleoli tic. (63). b) Neolitic. (64- 73). c) Epoca bronzului. (74-81). d) Epoca fierului. (82-86). IV. Articole referitoare la băştinaşi. (87-99). V. Orînduirea sclavagistă. (100-199). a) Epoca greacă. (100-127). b) Epoca romană . (128-199). VI. Feudalismul timpuriu. (200-249). VII. Numismatică. Metrologie. Sigilografie. Gliptică . (250-289). VIII. Epigrafie greacă şi latină. (290-324). IX. Recenzi. (325-336). X. Bibliografii1. (337-342). r. LUCRARI PRIVIND INTREG TERITORIUL ROMANIEI 1. BERCIU. D. - Arta traco-geticci. Bucureşti, Ed. Academiei RS.R., 1969, ~33 p. + 2 f. pl. (Biblioteca de arheologie, XIV). ~. BERZA, Mihai - Hownallie, în: w4ctes du premier Congres international des etucles balkaniqlle", 3, Sofia. Acad. bulgarie, 1969, pp. 51-56. 3. BORDENACIIE, Gabriela - Scultw'e greclle e romane 1. Ed. Academiei, Bucureşti, 1969, 144 p. + 1-l5 pL 4. " ... " - Civiltd romana in Romania. Roma. Palazzo delle Esposizioni, via Nazionare, febbraio-aprile 1970. Roma, De Luca Editore. HJ70. 270 p. + LXVIII pl. 5, CONDURACIII. Em. - La Constiiuziolle Antoniniana e la stta applica­ zione neU'Impero Romana. în : Dacia, N.S., II. 1958, pp. 281-316. 6. CONDURACHT, Em. - Cercetarea istoriei străvechi şi vechi a României In anii puterii poptllare, in: S~u(lii. 15, 6, 19G2, pp. 1355-1366. 7. CONDURACHI, Em. - Vinqt al1nees de recl1erches al'cheologiques en Rou~ mame (1944-1964), in: Dacia, N.S., VIII, 1064, pp. 5-37 (::::;RRH, 3. nr. 3, 1964, pp. 425-442). 8. CONDURACHI, Emil - Dzwăl'ea în irozolltul geografic antic, in: SCIV. 20, 4, 1969, pp. 533-540. 9. CONDURACIIT, Em. şi ŞTEFAN, Gh. - [...Ia 1'Omanite orientale, in: NEH, 4, 19G9, pp. 6- 22. 10. CONSTANTINESCU. Miron. DAICOVICIU, Constantin, PASCU Ştefan etC'. - l storia României. Compendiu. Bucureş ti, Ed. didactică şi pedagogică, 1969, 727 p. Il. COMŞA, E. - COllsideraliollS sur le 1'ile fUllerail'e de la civilisation de Gumelnita, in : Dacia, N.S., IV, !fl60, pp, 5-30. 12. COMŞA, M, - Die bulgarische Herrschaft nordlich der Donau Wiihrend des IX, und X. Jh. im Lichfe des al'chiiologischen Forschun.gen, în: Dacia, N.S., II, 1958, pp. 395- 422. 13. COMŞA, Maria - S1I1" l"ol'igine et l'evolution de la civilisation de la populat'ion Tomaine, et enS1lite jJ1'oto/'oumaille aux VIe - Xe siecles sur le terri~ toire de la Roumame, in: Dacia. N .S., XII, 1968, pp. 355-380. H. COMŞA. Maria - StL1· le caractere de l'ol'gal1isation sociale-economique et politique StL.1' le territoire de la Roumallle (htront la periode de passage it la j€odalite, in ; NEH, 4, 1969, pp. :U-45. 15. CRTŞAN, J. H, - Unitatea cultu1'ii matel'iale daco-getice, în: AMN, V, 1968, Cluj, pp. 21-32. 16. DUMITRESCU, Vladimir - Fouilles archeologiq'lIes en. Roumanie - 1965. in : Bulletin, nr, 1. HJ69, pp. 83-114, 17. DUMITRESCU, Vladimir - Cu privi1'e la cea mai veche cultură neoli~ tică elin România, în : se/v , 21, 2, 1970, pp, 187-199. B IBLIOGRAFIA ,<\RHEOLOGTCA A DOBROGEI (1963- 1911) 380 18. FLORESCU, Radu - Arta daciloJ'. Album. Bucur eşti, Ed. Meridiane, 1968, 59 p. cu ilustraţ.ii + 16 f. pl. ~ 19. GRAMATOPOL, Mihai şi CRACIUNESCU, Virgilia - Les terres cui ies antiques de la collection Marie et Dr. G. Severeanu du Musee d'Histoi1'e de la viile de Bucal'€st, în : RFlHA, 6, 1969, pp. 35- 68. 20. * * * - Istoria poporului român. Sub redacţia acad. Andrei OTETEA, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1970, 456 p . .21. MACHEA, Mihail - Viaţa în Dacia romană . Bucureşti, Ed. Ştiin ţif ică, 1969, 524 p., + 16 f. pl. + 1 h. 22. MORINTZ, Sebastian şi ROMAN, Petre - abel' die chrol1ologie der Vber­ gangszeit vom Aneolithikum zur Bronzezeit in Rumănien, în: Dacia, N.S., XIII, 1969, pp. 61-71. 23. NESTOR, Ion şi ZAIIAHIA, Eugenia - Sur la periode de transition du neolithique ii l'dge du bronze dans l'aire des cidlisations de Cucuteni et de Gu­ melniţa, în : Dacia, N.S., XII, H16a, pp. 17-43. 24. PANAITESCU, P. P. - IntroduceJ'e în istoJ'ia cuUurii româneşti, Bucu­ reşti, Ed. Ştiinţifică, 1969, 399 p. + 18 f. pl. + 1 h . 25. P ĂUNESCU, Al. - Evoluţia uneltelor şi armelor de piatră cioplită des­ coperite pe teritoriul României. Bucureşti, Ed. Academiei R.S.R., 1970, 360 p. (Bi­ blioteca de arheologie, XV). 26. PÂRVAN, Vasile - Dacia. Civilizaţiile antice din ţările carpato-danu­ biene. Ediţia a 4-a revăzută şi adnotată. Traducere după manuscr isul original francez inedit de Radu Vulpe. Bucureşti, Ed. Ştiinţifică, 1967, 272 p. + 32 f. pl. 27. POPESCU, D. - Les jouilles archeologiques dans la R.P.R. au 1959,ţ în: Dacia, N.S., IV, 1960, pp. 577-586. (=SCIV, Xl, 1, 1960, pp. 182-188). 28 POPESCU, D. - Les jouilles archeologiques dans la R.P.R. au 1962, în: Dacia, N.S., VII, 1963, pp. 569-587. ( = SCIV, XIV, 2, 1963, pp. 451-465). 29. POPESCU, Dorin, - Les fouilles Q1'cheologique dans la R.S.R. en 1965, In: Dacia, N.S., X, 1966, pp. 383-401 (= SCIV, 17, 4, 1966, pp. 709-726). 30. POPESCU, Dorin - Les fouilles archeologiques dans la RS.R. en 1966, in: Dacia, N.S., Xl, 1967, pp. 357-376. (= SCIV, 18, 3, 1967, pp. 521-538). 31. POPESCU, Dorin - Les f ouilles archeologiques dans la RS.R. en 1967, In: Dacia, N.S., XIl, 1968, pp. 421 - 443. (= SCIV, 19, 4, 1968, pp. 677-698). 32. POPESCU, Dorin - Les fouilles archeologiques dans la R.S.R en 1968, in: Dacia, N.S., XIII, 1969, pp. 507-537. (= se/v, 20, 3, 1969, pp. 471-502). 33. POPESCU, Dorin - Les fouilles aJ'cheologiques dans la R.S.R. en 1969, în: Dacia, N.S., XIV, 1970. (= SCIV, 21, 3, 1970, pp. 4D3-522). 34. BA BEŞ , Mircea - Les fouilles archeologiques en Roumanie (1970), în; Dacia, N.S., XV, 1971, pp. 359-393. 35. POPESCU, Emilian - Contributions il la geographie hi0Lorique de la peninsule Balkanique aux Ve - V lI/e sU:cles de notl'e ere, în: Dada, N .S., XIII, 1969, pp. 403-415. 36. * * * - Romer in Rumănien . Ausstellung des Romisch-Germanischen Museums KOln und des Historischen Museums Cluj. Kunsthalle KaIn. 12 Februar bis 18 Mai 1969, Koln, 1969, 304 p. + 109 pl. 37. ŞTEFAN, Gh. -- Le pJ'obleme de la continuite sur le tel'ritoire de la Dacie, în : Dacia, N.S., XII, 1968, pp. 347-354. 38. VULPE, AL şi TUDOR, E. - Cu privire la topoarele de metal cu gaură de înmănuşare transuersală, În: SCIV, 21, 3, 1970, pp. 417- 427. 39. ZAHARIA, Eugenia si l\II ITREA, Bucur - Sur le developpement de l'm'­ cheologie et de la· numismatique en Roumanie, în: R.R.H., X. 1, 1971, pp. 101-127. lI, LUCRĂRI GENERALE REFERITOARE LA DOBROGEA 40. BARNEA, Ion, ŞTEFĂNESCU, Ştefan - Din istoria Dobrogei, voI. III. Bizantini, 1'Omani şi bulgari la Dunărea de Jos. Biblioteca Historica Romaniae, IX, Ed. Acad. RS.R., Bucu r eşti, 1971, 440 p. + 5 h. 390 Z. CQVACEF 41. COJA, Maria şi NUBAR, I-I. - A1'heologia greco - Toma11ă in Dobrogea, in : Studii, 15, 6, 1962, pp. 1411-1424. 42. CONDURACHI. Emil - L'experience P011tiqlle, in: Sources, 1970, pp. 18:3-193. 43. DIACONU, Petre - Realites archeologiques et consiclerations historiques {NolLveau t1'avai.l SUl' les CUHUT€S mate,'ielles du Bas-Danube, al/x VIle - X e ~iecles ) , in : RRH, V , 3, 1966, pp. 485-494. 44. DIACONU, Petre şi ANGHELESCU. N iţă - Urme vechi de locuiTe in colţul de sud-vest al Dobrogei, în: Revista M uzeelor, 4. 1968, pp. 348-349. 45. DUMITRESCU, Vladimir - The chronological Relation betu.:en the cul­ CW'€S of the Eneolithic Lowe?' Danube and the Near East, în; Am. J. Arehaeol., 74, nI'. 1, ion. 1970, pp. 43-50. 4G. ELIAN, A lexandru - Les rapports by.:al1tino-roumains. Phases princi­ paux et traits caractb'istique, în: Byzantinoslavica. 19, nr. 2, 1958, pp. 212-225. 47 . ...... - File din istoria unui vechi ţinut romanesc 1, Constanţa, 1970, 240 p. cu fi g. 48. FLORESCU, Radu - Ghid arheologic al Dobrogei. Bucureşti, Ed. Meri­ diane, 1968, 208 p. cu Bustr. + 1 plan. 49. HARŢU CHE. N. - Contribuţii la repertoriul arheologic al Dobrogei, în: Pontica, IV, 1971, pp. 247-268. 50. ILIESCU. V. - Byzance ou Byzone? Cont1'ibution a. l'histoire du Pont gauche au [Ve siecle de n.e., în: RESEE, V II. 2, 1969. pp. 400-40-1. 51. MAIER, R O. - Gropil.e de pusl1'at bucate (cereale) in Dobrogea, în; Revista Muzeelor, 3, 1968, pp. 278- 279. 52. NESTOR, Ion - Die menschliche Gesellschaft an cler unteren Donau in vor - und nachr6mischer Zeit. Rapports du XI-e Congres des Sciences Histori­ ques. Stockholm, 1960. 53. PANAIT. I. Panait - Vechi,mea aşezărilOT săteşti de pe bratul BOTcea, in ; POlltica, IV, 1971, pp. 379- 385. 54 ... .... - Peuce, Studii şi Comunicări de istorie. IT. Muzeul Delta Dunării, Tulcea. 1971, 414 p. + 10 pl. 55 . ... * - Pontice, IT, 1969, Muzeul de arheologie Constanţa, 442 p. 56 . ...... - Pontica, III, 1970, Muzeul de arheologie Constanţa, 398 p.
Load more

Recommended publications
  • Patterns of Continuity in Geto-Dacian Foreign Policy
    69 HIRUNDO 2008 Pattern of Continuity in Geto-Dacian Foreign Policy Under Burebista Paul Vădan Following the death of Alexander the Great, the ancient world was affected by prolonged po - litical turmoil as many states emerging after 323 BC, both within and without Alexander’s former Em - pire, sought to impose their regional hegemony at each other’s expense in an attempt to restore stability. In the context of such discourse in power politics, the Geto-Dacian state emerged and sought to assert itself in the Carpathian-Danubian-Pontic region under the rule of Burebista in the 1 st century BC. De - spite modern claims that Burebista’s achievements were without precedent in the history of Geto-Dacia, 1 this paper will attempt to place the rule of Burebista in the context of a long tradition of Geto-Dacian foreign policy of assertion and interaction with the Hellenistic οιкоυµένη (oikoumene the perceived Greek world as opposed to barbarian lands). In order to do this, we will need to analyze Burebista’s political and economic goals in order to determine whether his rule conformed to an established pattern. Unfortunately, such a project is ir - reparably flawed because no Geto-Dacian written accounts (if there were any) have survived; all that has been passed on to us in terms of literary “evidence” are approximately four hundred Geto-Dacian words that are still in use in the Romanian language. As a result, scholars are forced to appeal exclu - sively (and with caution) to Greek and Roman written sources if they are to construct a generally co - herent history of the Geto-Dacians.
    [Show full text]
  • Epoca Fierului
    Epoca Fierului Epoca fierului este numele generic utilizat pentru a desemna intervalul de câteva secole dintre introducerea în uz a primelor obiecte turnate din fier și debutul antichității, marcat prin apariția primelor izvoare scrise. Această perioadă se caracterizează prin extinderea și dezvoltarea metalurgiei fierului. Cele mai vechi urme ale prelucrării fierului au fost documentate în Asia Mică și în Anatolia, începând cu secolul al XII-lea îen. În Europa Centrală, epoca fierului este documentată arheologic doar începând cu secolul al VIII-lea îen (Hallstatt C și D), cu un maxim de înflorire în perioada 650 îen -100 en, cunoscută în literatură sub denumirea de La Tenne. Pe teritoriul României, aria principalelor zăcăminte și mine de fier se suprapune cu aria de extindere a celorlalte zăcăminte metalice, cu diferența că resursele sunt mai bogate și mai numeroase. Culturile din epoca fierului sunt o continuare firească a celor din epoca bronzului. Dintre minerale, cele mai bogate în fier sunt: magnetit (Fe3O4- 72,4 %), hematit (Fe2O3 70 %), goethit și limonit (FeO(OH) 55 %), siderit (FeCO3 48 %). Alte minerale bogate în fier sunt: pirotina, ilmenit, farmacosiderit, diadochit, cubanit, calcopirit, dar tehnologia primitivă nu permitea îmbogățirea și reducerea lor la fier metalic. Magnetit a fost identificat în circa 95 de zăcăminte naturale, de multe ori însă în concentrații neexploatabile (1-2 %), iar hematit în 97 de zăcăminte, frecvent împreună cu magnetit. Principalele mine sau zăcăminte de suprafață sunt concentrate în jurul actualelor centre industriale: Reșița, Caransebeș, Ghelar, Teliuc, Hunedoara, Lipova, Beiuș, Brad, Câmpeni, Căpuș, Turda, Bixad, Baia Mare, Năsăud, Vatra Dornei, Câmpulung, Bălan, Sfântu Gheorghe, Sibiu, Sebeș, Baia de Fier, Muscel, Măcin.
    [Show full text]
  • S Roumaines Effectuees Apres Le 23 Aout 1944
    RECHERCţ-IES AR~HEOLOGIQU_!:S ROUMAINES EFFECTUEES APRES LE 23 AOUT 1944 CONSTANTIN PREDA L'archoologie roumaine et Ies autres domaines de recherche apparentes, l'epigraphie et la numismatique, ont connu dans Ies annees qui ont suivi 1944 un remarquable essor, comme d'ail­ leurs toute l'historiographie de Roumanie. IJa rcorganisation dont a joui en 1949 l'activite arche­ ologique de Roumanie a pase Ies bases d'unc rccherche scientifique et systematique, avec de b'Tands collectifs d'archoologues, dotes d'une structuro complexe, et distribues de sorte a pou­ voir couvrir, dans la mesure du possible, la toialite du territoire roumain et Ies principaux pro­ blemes de l'histoire ancienne et medievale, dans ses etapes essentielles. Concomitamment avec l'extension et le developpement du reseau de musees departemen­ taux d'histoire, s'accroît de fa90n sensible le nombre des chantiers archeologiques. De fa90n inevitable, vont suivre un accroissement des decouvertes, des problemes abordes par Ies fouilles, et un enrichissernent substantiel de nos connaissanees sm chacune des etapes historiques prises a part. Grâce aux nombreux resultats obtenus a la suite des fouilles qui ont suivi 1944, comblant Ies grandes lacunes qui avaient persiste si Iongtemps, toute l'histoire ancienne de Roumanie nous apparaît comme un tout unitaire et logique, avec un developpement stlr dans sa continuite. D'importantes contributions ont ete apportees aux problemcs d'anthropogenese et de l'evolution des premieres manifestations de vie hurnaine dans l'espace carpato-danubien et pontique, a la connaissance du processus de constitution et developpement du peuple thrace au cours de l'Age du Bronze et du Premier Age du Fer, ct dans Ic domaine de l'histoire et de la civilisation geto­ dace.
    [Show full text]
  • La Ingeniería En La Conquista Romana De La Dacia
    LA INGENIERÍA EN LA CONQUISTA ROMANA DE LA DACIA Arístides Bryan Domínguez D. CONTENIDO 1. LA DACIA 1 1.1 EL TERRITORIO 1 1.2 LOS CÁRPATOS 2 1.3 EL RÍO DANUBIO 3 1.4 LAS PUERTAS DE HIERRO 4 1.5 LOS HABITANTES 6 1.6 LOS REYES 7 2. EL REINO DE BUREBISTA 7 3. LA CONQUISTA ROMANA 9 3.1 LOS LIMES ROMANOS 9 3.2 CAMPAÑAS DE DOMICIANO 11 3.2.1 El Comienzo 11 3.2.2 Primera batalla de Tapas (Puertas de Hierro) 12 3.2.3 Segunda batalla de Tapas 13 3.3 CAMPAÑAS DE TRAJANO 15 3.3.1 Primera guerra dacia de Trajano 15 3.3.2 Tercera batalla de Tapas 18 3.3.3 Batalla de Adamclisi 19 3.3.4 Segunda guerra dacia de Trajano 20 3.3.5 Asedio de Sarmizegetuza 21 3.3.6 Muerte de Decébalo 21 3.3.7 Final de la guerra 21 4. LA DACIA ROMANA 22 5. EL PUENTE DE APOLODORO DE DAMASCO 26 6. LA TABULA TRAIANA 36 7. EL EMPERADOR TRAJANO 37 8. APOLODORO DE DAMASCO 38 9. EL FORO Y LA COLUMNA DE TRAJANO 39 EUROPA DEL ESTE Y TERRITORIO DE LA DACIA 1. LA DACIA 1.1 EL TERRITORIO El territorio de la Dacia abarcaba a las actuales Rumanía y Moldavia, así como a pequeñas partes de Bulgaria, Serbia, Hungría y Ucrania. MAPA DE EUROPA DEL ESTE PENÍNSULA BALCÁNICA o PENÍNSULA DE LOS BALCANES (1) Es una de las tres grandes penínsulas del sur de Europa. (1) Balcanes: Los turcos describieron a esta región con las palabras bal (miel) y kan (sangre), refiriéndose a la ferocidad con la que sus gentes se resistieron a la invasión.
    [Show full text]
  • Pag. 1-21Bun 2007.Qxd
    ORINT CEDUCAŢIONAL Paleoliticul sau epoca pietrei, care acoper\ cea mai mare parte din era cuaternar\, `ncepe cu prima CIVILIZA}II unealt\ cioplit\ de om [i cuprinde toate culturile cu industriile lor litice ce au evoluat timp de mai bine de PREISTORICE dou\ milioane de ani. (Istoria românilor, Academia Român\) Descoperiri paleolitice TISA Culturi neolitice NOUA Civiliza]ia bronzului BASARABI Prima epoc\ a fierului Exponate din Muzeul Na]ional de Istorie a României Epoca bronzului KUS´TANOVICE FIGURINE DIN LUT ARS, CULTURA GÂRLA MARE S CELE MAI VECHI (Cârna, jud. Dolj) om e[ FOSILE UMANE (cca 35 000 ani, Pe[tera cu Oase) BADEN SUCIU VEKERZUG DE SUS OTOMANI Cri[ TISA CIUMBRUD Epoca pietrei VAS ANTROPOMORF, CULTURA TISA M (Par]a, jud. Timi[) Epoca bronzului ure TURDA{ [ PERIAM– CERAMICÃ DE TIP WIETENBERG– WIETENBERG–SIGHI{OARA PECICA DECEA SIGHI{OARA (cca 1700-1300 `.Hr.) MURE{ULUI- CSONGRAD a s ~n Transilvania, mai ales, se i T constat\ o bogat\ activitate `n BUCOV|} acest domeniu (metalurgia bron- O CRUCENI l t zului), multiplicându-se lucratul pe PETRE{TI loc al metalului, prin folosirea < tiparelor pentru turnat topoare. VINCA– (Istoria românilor, DONJA TURDA{ FERIGELE Academia Român\) BRANJEVINA VATINA Epoca fierului INSULA BANULUI RHYTON DIN ARGINT AURIT (Poiana, CO}OFENI jud. Mehedin]i, V|DASTRA sec. IV `.Hr.) GÂRLA MARE VERBICIOARA S|LCU}A CÂRCEA Dun\rea Epoca bronzului BASARABI TOPOARE DE LUPT| (Drajna de Jos, jud. Prahova) Epoca fierului ~n ceea ce prive[te atribuirea etnic\, civiliza]ia CAR VOTIV hallstattian\ timpurie din spa]iul carpato-danubiano- DIN BRONZ balcanic a fost atribuit\, aproape unanim, atât de cer- (Bujoru, cetarea româneasc\, cât [i de cea din unele ]\ri jud.
    [Show full text]
  • Zbornik Proceedings
    KORENINE SLOVENSKEGA NARODA ORIGIN OF THE SLOVENIANS ZBORNIK pete mednarodne konference IZVOR EVROPEJCEV PROCEEDINGS of the Fifth International Topical Conference ORIGIN OF EUROPEANS Ljubljana, 8. in 9. junija (June 8th and 9th) 2007 ZALOŽNIŠTVO JUTRO Kazalo Contents Mihael Budja WHO ARE THE EUROPEANS? . .7 Kdo smo Evropejci? Joseph Skulj Y-CHROMOSOME FREQUENCIES AND THE IMPLICATIONS ON THE THEORIES RELATING TO THE ORIGIN AND SETTLEMENT OF FINNO-UGRIC, PROTO-HUNGARIAN AND SLAVIC POPULATIONS . 27 Pomen pogostosti kromosoma Y za teorije o izvoru in poselitvi ugrofinskih, pramadžarskih in slovanskih ljudstev Tome Boshevski, Aristotel Tentov TRACING THE SCRIPT AND THE LANGUAGE OF THE ANCIENT MACEDONIANS . .43 Ugotavljanje pisave in jezika antičnih Makedoncev Robert Petrič VENETSKA TEORIJA IN IZVOR SLOVENOV. .65 Venetic theory and the origin of Sloveni Marjan Ivan Moškon IZZA KARPATOV? . .86 From beyond the Carpathian Mountains? Duša Krnel-Umek STAROSELCI SEVERNEGA JADRANA V OPISIH OD 16. DO 19. STOLETJA . 91 Ancient settlers at the northern Adriatic in the descriptions from the 16th to 19th century Anton Perdih BETACIZEM PO TOLMINSKO. 101 Betacism in the Tolminski dialect P. Serafimov ETYMOLOGICAL ANALYSIS OF THRACIAN TOPONYMS AND HYDRONYMS. 134 Etimološka analiza trakijskih krajevnih in vodnih imen Vinko Vodopivec NEKAJ GALSKIH NAPISOV . 155 Some Gallic inscriptions Pavel Serafimov NEW READING OF THE THRACIAN INSCRIPTION ON THE GOLDEN RING FROM EZEROVO . 176 Novo branje trakijskega napisa na zlatem uhanu z Ezerovega M. Silvestri, Giancarlo Tomezzoli LINGUISTIC DISTANCES BETWEEN RHAETIAN, VENETIC, LATIN AND SLOVENIAN LANGUAGES . 184 Jezikovne razdalje med retijskim, venetskim, latinskim in slovenskim jezikom Pavel Serafimov, Giancarlo Tomezzoli THE STONES OF NEWTON (SCOTLAND). 191 Newtonova kamna (Škotska) Pavel Serafimov TRANSLATION OF ETEOCRETAN EPIOI INSCRIPTION .
    [Show full text]
  • TULCEA BIBLIOTECA INSTITUTUL DE CERCETĂRI ECO-MUZEALE TULCEA ISTRO-PONTICĂ Seria MUZEUL DE ISTORIE ŞI ARHEOLOGIE PATRIMONIUM
    CONSILIUL JUDEŢEAN TULCEA BIBLIOTECA INSTITUTUL DE CERCETĂRI ECO-MUZEALE TULCEA ISTRO-PONTICĂ Seria MUZEUL DE ISTORIE ŞI ARHEOLOGIE PATRIMONIUM TULCEA 2 0 0 5 https://biblioteca-digitala.ro https://biblioteca-digitala.ro CONSILIUL JUDEŢEAN TULCEA BIBLIOTECA INSTITUTUL DE CERCETĂRI ECO-MUZEALE TULCEA ISTRO-PONTICĂ MUZEUL DE ISTORIE ŞI ARHEOLOGIE Seria PATRIMONIU ) TULCEA 2 0 0 5 https://biblioteca-digitala.ro Coperta 1 şi 4 - foto Gabriel JUGĂNARU Coordonator expoziţie şi catalog - dr. Gabriel JUGĂNARU Au colaborat: Sorin Cristian AILINCĂI, Victor Henrich BAUMANN, Constantin CHERA, Traian CLEANTE, Mioara COSTANDACHE, Dan ELEFTERESCU, Mihaela IACOB, Costel ILIE, Cristian MICU, Florian MIHAIL, Valentin PANAIT, Dorel PARASCHIV, Cecilia PAŞCA, Gavrilă SIMION, Aurel STĂNICĂ Tehnoredactare - ing. Carmen SIMIONESCU Preşedinte Comisie editorială: dr. Florin TOPOLEANU, director ICEM Tulcea Tipărit la TIPO-MEDIA Tulcea, str. Babadag, bl.B2, parter tel/ fax: +40-240-522515; e-mail: [email protected] ISBN: 973-0-04008-7 Editat de Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea str. 14 Noiembrie, nr.5, 820009, Tulcea, România Corespondenţa, schimburile de carte şi comenzile se vor trimite la: The correspondence, the book exchange and the orders could be sent to: La correspondance, les échanges et toutes commandes seront envoyés au: tel./fax: +40-0240-513231; e-mail: [email protected] https://biblioteca-digitala.ro CUPRINS Cuvânt înainte 5 Introducere 7 Harta descoperirilor Distribuţia resurselor minerale neferoase şi feroase în Dobrogea 9 Prelucrarea metalelor
    [Show full text]
  • CUPRINS CAPITOLUL I. Scurt Istoric Al Cercetării Arheologice Româneşti
    CUPRINS CAPITOLUL I. Scurt istoric al cercetării arheologice româneşti CAPITOLUL II. Paleoliticul (2.000.000-7.500 î.Chr.) CAPITOLUL III. Neoliticul şi eneoliticul (7.500-2.000 î.Chr.) CAPITOLUL IV. Epoca bronzului CAPITOLUL V. Civilizaţia şi istoria traco-geto-dacilor în prima perioadă a epocii fierului (Hallstatt) CAPITOLUL VI. Perioada Hallstattului Târziu (650-450 / 400 î.Chr.) CAPITOLUL VII. Procesul de individualizare a geto-dacilor în cadrul lumii tracice CAPITOLUL VIII. Evoluţia geto-dacilor din a doua epocă a fierului (La Tène) până în secolul I î.Chr CAPITOLUL IX. Procesul de organizare a statului geto-dac Bibliografia selectivă CAPITOLUL I Scurt istoric al cercetării arheologice în România Cercetarea arheologică din România se integrează în cea universală încă din secolul al XVIII-lea. Preocupările arheologice sunt mai vechi în Transilvania, unde interesul pentru monumente şi inscripţii datează din sec. XVI. În Moldova şi Valahia asemenea preocupări se întâlnesc încă din secolul XVII şi XVIII în operele cronicarilor Miron Costin, Dimitrie Cantemir şi Constantin Cantacuzino. În Transilvania interesul pentru antichitate este cultivat de reprezentanţii Şcolii Ardelene (Gheorghe Şincai, Petru Maior, Samuil Micu), care doreau să arate originea romană a românilor. La jumătatea secolului XVIII apar şi colecţiile de antichităţi. În anii 1836-1837 Vladimir de Blarenberg iniţiază cercetările arheologice de pe teritoriul Moldovei. Tot în anul 1837 G. Săulescu tipăreşte la Iaşi o lucrare arheologică despre fortificaţia de la Caput Bovis (Ghertina) din apropierea Galaţilor. În acţiunea de formare a colecţiilor se remarcă eforturile lui Mihalache Ghica, în anul 1842, când creează propria colecţie. Aceste eforturi sunt continuate de N.
    [Show full text]
  • Geţia În Epoca Lui Oroles Cătălin Borangic, Marius Barbu 22 Incursiune În Fenomenul Ecvestru Geto-Dacic
    ACTA CENTRI LUCUSIENSIS nr. 1B/2013 Centrul de studii DacoRomanistice LUCUS Timişoara ISSN 2343-8266 ISSN-L 2343-8266 http://www.laurlucus.ro Colegiul ştiinţific coordonator: prof. univ. dr. Dan Negrescu secretar: prof. univ. dr. Sergiu Drincu membri: prof. univ. dr. Ştefan Buzărnescu lect. univ. dr. Valy-Geta Ceia lect. univ. dr. Călin Timoc membru de onoare: cerc. şt. dr. Leonard Velcescu (Perpignon, Franţa) Colegiul de redacţie director: Laurenţiu Nistorescu secretar de redacţie: Daniel Haiduc redactori: Cătălin Borangic Antuza Genescu Daniela Damian Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în mod exclusiv autorilor 3 Cuprins Secolul preburebistan Dan Negrescu _5 Însemnare despre magul Zalmoxis Laurenţiu Nistorescu _8 Geţia în epoca lui Oroles Cătălin Borangic, Marius Barbu 22 Incursiune în fenomenul ecvestru geto-dacic. Studiu de caz: zăbala de tip tracic Dacia Restituta Invitatul ediţiei: Adrian Bejan 49 “Istoria românilor este, în primul mileniu creştin, o istorie a nuanţelor” Călin Timoc 53 Sarmaţii şi armata romană din Banat în secolul IV d. Hr. Claudia S. Popescu, Laurenţiu Nistorescu 58 Marginalii la problema limesului vest-dacic Lecturi critice Călin Timoc 69 Barbari la Dunăre Daniel Haiduc 71 Arheovest I. Interdisciplinaritate în arheologie şi istorie Convergenţe Sergiu Enache 76 Contribuţii la repertoriul arheologic al Banatului: Gătaia 4 Secolul preburebistan 5 Dan Negrescu Însemnare despre magul Zalmoxis Intenţia prezentelor consideraţii nu este nicidecum aceea de a mai adăuga ceva la un subiect uneori controversat fie din pricina supra-, fie a sublicitării legate de Zalmoxis ca persoană sau personalitate, sclav, rege, zeu et caeteri, ci de a demonstra scriptis ipsis că este vorba de o prezenţă incontestabilă în istoria gândirii europene chiar într-una din perioadele ei de apogeu, i.e.
    [Show full text]
  • Hirundo VI 2007-2008
    HIRUNDO THE MCGILL JOURNAL OF CLASSICAL STUDIES VOLUME SIX MCGILL UNIVERSITY MONTRÉAL , Q UÉBEC , C ANADA 2007-2008 Hirundo is the Latin word for martlet, a mythical bird without legs, always shown in flight, unceasing in its quest for knowledge. The McGill coat-of-arms has three martlets. HIRUNDO THE MCGILL JOURNAL OF CLASSICAL STUDIES Founded 2001 Published once a year by the Classics Students' Association of McGill University Amanda Lazarus EDITOR -IN -C HIEF Charles Bartlett, Samantha Briffett, Eric Brousseau, Margherita Devine, Michelle Dumberry, Katharine Heus, Brahm Kleinman, Sarah Limoges, Michèle Smith, Andrew Swidzinski EDITORIAL BOARD Richard Tseng, Amber Irwin LAYOUT EDITORS Professor Michael P. Fronda ACADEMIC ADVISOR Cover inset pictures are 'martlets' from the 'Spring Fresco,' Thera, Greece: reproduced by kind permis - sion of Nanno Marinatos from Art and Religion in Thera , Athens: Mathioulakis, 1984: 90-91, 93. The 'Spring Fresco' is now located at the National Archaeological Museum, Athens. The journal is com - puter typeset in Times New Roman. Hirundo accepts essay contributions, from students of McGill University, between 1,000 and 8,000 words in length, which relate to ancient Europe and the Mediterranean world, including the Near East and Egypt, from prehistoric to late antique times. An abstract of not more than 75 words should ac - company a submission. Since Hirundo has a policy of "blind review," information identifying the au - thor should appear separate from the essay text. Students wishing to write a book review should contact the Editor-in-Chief. It is journal policy that the copyright to the contents of each issue belongs to Hirundo .
    [Show full text]
  • Descarca Volumul in Format
    SOCIETATEA DE ŞTIINŢE FILOLOGICE DIN ROMÂNIA FILIALA TIMIŞOARA PHILOLOGICA BANATICA Vol. II Timişoara, 2010 1 Philologica Banatica apare de două ori pe an, sub egida Societăţii de Ştiinţe Filologice. Filiala Timişoara Preşedinte: Prof. univ. dr. Vasile D. Ţâra Comitetul de Redacţie: Prof. univ. dr. Sergiu Drincu Redactor-şef şi Director fondator Lector univ. dr. Mirela Boncea Secretar de Redacţie Membri: Conf. univ. dr. Luminiţa Vleja (Universitatea de Vest) Prof. drd. Mihaela Bînă (Liceul „C. Brediceanu”, Lugoj) Lector univ. dr. Dorina Chiş-Toia (Universitatea „Eftimie Murgu”, Reşiţa) Prof. dr. Mirela Danciu (Şcoala cu clasele I-VIII, nr. 22, Timişoara) Lector univ. drd. Silvia Madincea-Paşcu (Universitatea Tibiscus, Timişoara Lector univ. dr. Voica Radu (Universitatea „Aurel Vlaicu”, Arad) Comitetul Ştiinţific: Prof. univ. dr. Ileana Oancea, Preşedinte Membri: Acad. Marius Sala, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan-Al. Rosetti” Prof. univ. dr. Viorica Bălteanu, Universitatea de Vest din Timişoara Cercet. Şt. I. dr. Eugen Beltechi, Institutul „Sextil Puşcariu”, Cluj Dr. Phil. Johannes Bettisch, Germania Prof. univ. dr. Petru Livius Bercea, Universitatea Europeană Drăgan, Lugoj Conf. univ. dr. Constantin Chevereşan , Universitatea de Vest din Timişoara Conf. univ. dr. Marcu Mihail Deleanu, Reşiţa Prof. univ. dr. I. Funeriu, Universitatea „Aurel Vlaicu”, Arad Conf. univ. dr. Aurelia Turcu, Universitatea de Vest din Timişoara Colecţia Philologica. Coordonatorul colecţiei Lect. univ. dr. Nadia Obrocea Coperta: Dan Niţu; Tehnoredactare computerizată: Ladislau Szalai © Copyright Editura Mirton şi Editura Amphora. Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate. Reproducerea parţială sau integrală, pe orice suport, fără acordul scris al editurilor Mirton şi Amphora, este interzisă. ISSN 1843-4088 Notă: În cazul studiilor referitoare la alte limbi decât româna, Redacţia a stabilit ca trimiterile bibliografice să respecte normele din limbile respective.
    [Show full text]
  • Pontica 35-36
    INDICELE REVISTEI PONTICA (1968-2001) Întocmirea unui indice al revistei „Pontica” era absolut necesară după 25 de ani de la apariţia primului număr şi având în vedere volumul important de informaţie strâns în paginile sale. Pentru a avea o imagine cât mai completă asupra rezultatelor cercetării istorice şi arheologice oglindite în articolele apărute în revista constănţeană am considerat oportun să prezentăm un indice elaborat care să cuprindă: sumarul tuturor numerelor apărute, indicele de autori, indicele localităţilor în care au fost descoperite materialele publicate în articolele din revistă, precum şi un indice tematic. Materialul este structurat în mare parte pe modelul indicelui revistei „Studii şi Cercetări de Istorie Veche şi Arheologie”, editată de Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” (vezi SCIVA 36, 1985, 1-2, p. 31-177). Indicele tematic pentru secţiunile Preistorie, Epoca Medievală, Epoca Modernă şi Diverse a fost realizat de Valentina Voinea şi Cătălin Dobrinescu, iar cel pentru secţiunile dedicate epocii greco-romane şi numismaticii de Constantin Băjenaru. Valentina Voinea, Cătălin Dobrinescu, Constantin Băjenaru 448 INDEX, REVISTA PONTICA, 1968 - 2001 SUMAR (nr. 1-34) Nr. Autori Titlu Pagini crt. 1, 1968 1. C. DAICOVICIU Un cuvânt de salut 5-6 2. V. CANARACHE Mărturisiri 9-16 3. *** Extrase din cartea de onoare a muzeului 17-28 4. A. RĂDULESCU Muzeul de Arheologie din Constanţa 29-42 după 10 ani de activitate 5. V. VOLSCHI, Descoperiri arheologice la Mangalia şi 45-87 M. IRIMIA Limanu aparţinând culturii Hamangia 6. M. IRIMIA Un depozit de bronzuri la Constanţa 89-105 7. V. CANARACHE Sistemul ponderal şi tipologia drahmelor 107-192 istriene de argint 8.
    [Show full text]