S Roumaines Effectuees Apres Le 23 Aout 1944
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
Load more
Recommended publications
-
Bibliografia Arheologică a Dobrogei (1968-1971)
Z. COVACEF BIBLIOGRAFIA ARHEOLOGICĂ A DOBROGEI (1968-1971) Continuind bibliografia arheologică a Dobrogei, cu lucr ările apărute: între anii 1968-1971, am pă strat acel e aşi criterii - cronologic şi alfabetic - ca şi în prima parte, apărută în volumul Pontice, 1968. Pentru o mai lesnicioasă manipulare, am bibliografiat în capitole separate lucrările de numismat i că şi de epigrafie, iar la s fîrşitul lucrării am întocm it un indice de autori. Am adăugat, pentru o mai bună informare, cîteva capitole noi cuprinzind lu crările generale, recenziile şi biblio grafiile istorice. 1'0 cadrul bibliografiei se disting următoarele capitole; 1. Lucrări privind intreg teritoriul României. (1-39). II. Lucrări generale referitoare la Dobrogea. (-10-62). III. Comuna primitiva. (63-86). a) Paleoli tic. (63). b) Neolitic. (64- 73). c) Epoca bronzului. (74-81). d) Epoca fierului. (82-86). IV. Articole referitoare la băştinaşi. (87-99). V. Orînduirea sclavagistă. (100-199). a) Epoca greacă. (100-127). b) Epoca romană . (128-199). VI. Feudalismul timpuriu. (200-249). VII. Numismatică. Metrologie. Sigilografie. Gliptică . (250-289). VIII. Epigrafie greacă şi latină. (290-324). IX. Recenzi. (325-336). X. Bibliografii1. (337-342). r. LUCRARI PRIVIND INTREG TERITORIUL ROMANIEI 1. BERCIU. D. - Arta traco-geticci. Bucureşti, Ed. Academiei RS.R., 1969, ~33 p. + 2 f. pl. (Biblioteca de arheologie, XIV). ~. BERZA, Mihai - Hownallie, în: w4ctes du premier Congres international des etucles balkaniqlle", 3, Sofia. Acad. bulgarie, 1969, pp. 51-56. 3. BORDENACIIE, Gabriela - Scultw'e greclle e romane 1. Ed. Academiei, Bucureşti, 1969, 144 p. + 1-l5 pL 4. " ... " - Civiltd romana in Romania. Roma. Palazzo delle Esposizioni, via Nazionare, febbraio-aprile 1970. -
Sorin Forţiu, Geodetic-Statistical Analysis, Doar Un Clasic
ASOCIAŢIA ARHEO VEST TIMIŞOARA ARHEOVEST I -IN MEMORIAM LIVIU MĂRUIA- Interdisciplinaritate în Arheologie şi Istorie Timişoara, 7 decembrie 2013 * * JATEPress Kiadó Szeged 2013 Editori: Andrei STAVILĂ Dorel MICLE Adrian CÎNTAR Cristian FLOCA și Sorin FORŢIU Coperta: Aurelian SCOROBETE TROI, http://www.reinhart.ro Foto copertă: Ioana CLONŢA Această lucrarea a apărut sub egida: © Arheo Vest, Timișoara, 2013 Președinte Lorena VLAD www.arheovest.com Responsabilitatea pentru conţinutul materialelor revine în totalitate autorilor. GEODETIC-STATISTICAL ANALYSIS, DOAR UN CLASIC GIGO1?! Sorin Forțiu* * http://www.banat.ro/academica.htm ; [email protected] “Losing family obliges us to find our family. Not always the family that is our blood, but the family that can become our blood. And should we have the wisdom to open our door to this new family we will find that the wishes we had for the father, who once guided us, for the brother, who once inspired us, those wishes ... The only thing left to say will be: I wish I had seen this, or I wish I had done that, or I wish ... I realize that the one wish that was granted to me, so late in life, was the gift of friendship”*. Am fost binecuvântat cu/de prietenia ta ... Îmi lipsești teribil, Liviu ... Fie ca Zefirul să te mângâie în Elysium iar nectarul râului Lethe să-ți ofere alinarea ... * Abstract. Geodetic-statistical analysis, just a classic GIGO?! After a brief overview on geodetic-statistical analysis, a method developed by an interdisciplinary team from the Institut für Geodäsie und Geoinformationstechnik, Technische Universität Berlin to identify the ancient locations without a certain modern counterpart mentioned by Klaudios Ptolemaios in his Geōgraphikē hyphēgēsis, we move over to a detailed analysis of its results for the poleis from Dacia, coming to the conclusion that the method failed because the authors have in turn failed to manage properly the historical data-base on which their approach is based. -
Patterns of Continuity in Geto-Dacian Foreign Policy
69 HIRUNDO 2008 Pattern of Continuity in Geto-Dacian Foreign Policy Under Burebista Paul Vădan Following the death of Alexander the Great, the ancient world was affected by prolonged po - litical turmoil as many states emerging after 323 BC, both within and without Alexander’s former Em - pire, sought to impose their regional hegemony at each other’s expense in an attempt to restore stability. In the context of such discourse in power politics, the Geto-Dacian state emerged and sought to assert itself in the Carpathian-Danubian-Pontic region under the rule of Burebista in the 1 st century BC. De - spite modern claims that Burebista’s achievements were without precedent in the history of Geto-Dacia, 1 this paper will attempt to place the rule of Burebista in the context of a long tradition of Geto-Dacian foreign policy of assertion and interaction with the Hellenistic οιкоυµένη (oikoumene the perceived Greek world as opposed to barbarian lands). In order to do this, we will need to analyze Burebista’s political and economic goals in order to determine whether his rule conformed to an established pattern. Unfortunately, such a project is ir - reparably flawed because no Geto-Dacian written accounts (if there were any) have survived; all that has been passed on to us in terms of literary “evidence” are approximately four hundred Geto-Dacian words that are still in use in the Romanian language. As a result, scholars are forced to appeal exclu - sively (and with caution) to Greek and Roman written sources if they are to construct a generally co - herent history of the Geto-Dacians. -
Epoca Fierului
Epoca Fierului Epoca fierului este numele generic utilizat pentru a desemna intervalul de câteva secole dintre introducerea în uz a primelor obiecte turnate din fier și debutul antichității, marcat prin apariția primelor izvoare scrise. Această perioadă se caracterizează prin extinderea și dezvoltarea metalurgiei fierului. Cele mai vechi urme ale prelucrării fierului au fost documentate în Asia Mică și în Anatolia, începând cu secolul al XII-lea îen. În Europa Centrală, epoca fierului este documentată arheologic doar începând cu secolul al VIII-lea îen (Hallstatt C și D), cu un maxim de înflorire în perioada 650 îen -100 en, cunoscută în literatură sub denumirea de La Tenne. Pe teritoriul României, aria principalelor zăcăminte și mine de fier se suprapune cu aria de extindere a celorlalte zăcăminte metalice, cu diferența că resursele sunt mai bogate și mai numeroase. Culturile din epoca fierului sunt o continuare firească a celor din epoca bronzului. Dintre minerale, cele mai bogate în fier sunt: magnetit (Fe3O4- 72,4 %), hematit (Fe2O3 70 %), goethit și limonit (FeO(OH) 55 %), siderit (FeCO3 48 %). Alte minerale bogate în fier sunt: pirotina, ilmenit, farmacosiderit, diadochit, cubanit, calcopirit, dar tehnologia primitivă nu permitea îmbogățirea și reducerea lor la fier metalic. Magnetit a fost identificat în circa 95 de zăcăminte naturale, de multe ori însă în concentrații neexploatabile (1-2 %), iar hematit în 97 de zăcăminte, frecvent împreună cu magnetit. Principalele mine sau zăcăminte de suprafață sunt concentrate în jurul actualelor centre industriale: Reșița, Caransebeș, Ghelar, Teliuc, Hunedoara, Lipova, Beiuș, Brad, Câmpeni, Căpuș, Turda, Bixad, Baia Mare, Năsăud, Vatra Dornei, Câmpulung, Bălan, Sfântu Gheorghe, Sibiu, Sebeș, Baia de Fier, Muscel, Măcin. -
Ptolemy's Maps of Northern Europe, a Reconstruction of The
^^ ^A#. #^^'*i. 'v,'^ \ '^- I' " ,>. , iPc^-^: UsPiM^ ^'^m. 13 .J 6 ' Qlorncll Muiueraiti; Hibrary Jllljata. SJjm Inrk BOUGHT WITH THE INCOME OF THE SAGE ENDOWMENT FUND THE GIFT OF HENRY W. SAGE 1891 The date shows when this volume was taken. To renew this book copy the call No^snd give to the libra--"—' ^^^^ RULES -rA-fga#'"^)-A-n-8- ^ All books subject to recall All borrowers must regis- ter in the library to borrow ' books for home use. All books must be re- turned at end of college year for inspection and repairs. Limited books must be returned within the four week limit and not renewed. Students must return all books before leaving town. Officers should arrange for the return of books wanted during their absence from town. Volumes of periodicals and of pamphlets are held in the library as much as possible. For special pur- poses they are given out for a limited time. • Borrowers should not use their library privileges for ' the benefit of other persons. Books of special value and gift books, when the giver wishes it, are not allowed to circulate. Readers are asked to re- port all cases of books marked or mutilated. po not deface books by marks and writing. Cornell University Library GA213 .S38 + Ptolemy's maps of northern Europe, a rec 3 1924 029 954 868 olin Overs .''"""'^m^ PTOLEMY'S MAPS OF NORTHERN EUROPE A RECONSTRUCTION OF THE PROTOTYPES BY GUDMMD SCHOTTE PH. D. PUBLISHED BY THE ROYAL DANISH GEOGRAPHICAL SOCIETY KJ0BENHAV,N ' COPENHAGEN H. HAGERUP . PUBLISHER 'mM«mmmsiatKmiimi=:' PTOLEMY'S MAPS OF NORTHERN EUROPE PTOLEMY'S MAPS OF NORTHERN EUROPE A RECONSTRUCTION OF THE PROTOTYPES BY GUDMUND SCHUTTE PH. -
INDEX Concepte; Denumiri Geografice; Nume Antice; Acţiuni (I
INDEX concepte; denumiri geografice; nume antice; acţiuni (i.desemnează ilustraţiile alb-negru din text, iar i.c. ilustraţiile color de la finalul cărţii) Agatârşi (trib scitic ce a pătruns în Transilvania): 17, 46, 84, 112, 524 Agighiol (mormânt tumular): 67-75, 96, 189-193, i.12, i.14, i.16 Akrokomoi (coafură purtată de Zalmoxis): 26-27, i.1 Altare de tip masă: 379, 382, 481, i.c.58 vatră: 89, 227, 233-234, 331-332, 378, 382, 406, 408, 411- 412, 662, i.27, i.29, i.30, i.88-89, i.c.72, i.c.98 platformă: 377, 379-382, 481, i.c.58 altarul focului: 381-383, i.81, i.c.59 Altarul solar de la Sarmizegetusa Regia: 349-362, i.63-67, i.c.53, i.c.54 Anacharsis (prinţ scit, contemporan cu Zamoxis): 21 Apulon/Apulum (vezi Piatra Craivii) Arcul de la Beneventum (sunt reprezentaţi copiii lui Decebalus şi zeităţile provinciei Dacia): 248, 562, 576, 656, i.112-113 Argedava (cetate getică): 120 Astronomia dacică: 325-348, 394, 459, 488, 490-494, i.59, i.66- 67, i.c.49-50 Atacurile dacilor asupra Daciei romane (după anul 106): 567- 570 Atacurile dacilor asupra provinciilor romane (până în anul 106): 507-508 Attis (zeu de origine traco-frigiană): 246, 497, 543, 565 Axa Creaţiei (axa din capătul căreia răsare soarele la solstiţiul de iarnă şi apune la celălalt capăt în 21 iunie): 381-382, 386, i.80 Axa Lumii (axa de înclinare a pământului): 101, 270, 337, 373, 381, 441, 450, 453, 456, 470-471, i.37, i.58, i.76-77, i.103 Babadag (cetate getică): 32-34, 93, i.2, i.c.3 Babe (stânci de pe vârfurile Carpaţilor închinate divinităţilor străvechi): 654-656 Balada -
Urbanismul Preroman Din Dacia – Coordonate Conceptuale (I)
6 Laurențiu Nistorescu, Claudia S. Popescu Urbanismul preroman din Dacia – coordonate conceptuale (I) Preroman urbanity in Dacia – conceptual coordinates Abstract: Local society in pre-Roman Dacia has experienced urban-type development of human settlements. The urban processes from Geto-Dacian areas started under the momentum provided by the Greek colonies from the Left Pontus and ended abruptly under the pressure from Roman urban- type colonization. During the six centuries of autonomous development, the local urbanism - which has not reached higher edilitary standards except in some isolated cases, such as Dausdava or Sarmizegetusa - had some peculiarities. Cuvinte cheie: urbanizare, geto-daci, dava, structuri sociale Keywords: urbanisation, geto-dacians, dava, social structures Cristalizarea unei urbanități1 interne este o fenomenologie caracteristică oricărei societăți care tinde spre statalitate, chiar și fără să atingă efectiv acest stadiu de autodezvoltare. Dar, așa cum statalitatea presupune întrunirea cumulativă a condițiilor necesare și suficiente pentru organizarea ca stat2, nu însă și apariția efectivă a statului, și urbanitatea implică întrunirea cumulativă a condițiilor necesare și suficiente pentru formarea unui mediului urban3, chiar și fără configurarea efectivă a acestuia. Fixând astfel reperul conceptual al intervenției noastre, începem prin a enunța că ne propunem să schițăm, în cele ce urmează, coordonatele instrumentale ale unei abordări analitico- metodologice mai largi, privitoare la configurarea, manifestările și specificul fenomenului urban în societatea geto-dacică din jumătatea de mileniu anterioară deplinei sale încorporări în ansamblul civilizațional roman. 1. Aici, în sens sociologic general, de calitate urbană și nu în sensul secundar (dar pe care-l fixează dicționarele generaliste, inclusiv DEX, sub voce) de conduită urbană. -
F E D E K a T I U N E
Pest'a, Vineri, 13/25 diecemvre. Kr. m Anulu antaiu, MDCCCLXVÍIL Pretiulu de Prenumeratiune : Locuinti'a Redactorului : Pre trei lune . • . 4 fl. v. a. si Pre "siese lune . 7 fl. 5q cr. Cancelari'a Redactiunii : Pre anulu intregu. 15 fl. e iu Pentra Romani'a: 4 galb. pre anu, — 2 galb. pre '/ Strat'a Morariloru Nr. 13. s de anu, — si 1 galb. pre % de anu Scrisorile nefrancate nu se voru Pentra Insertinni : primi decâtu numai de la corespun- FEDERATIDNEA 10 cr. de linia, si 30 cr. taps'a tim- dintii regulari ai „Federatiunii" bra'e pentru fiesce care publicati- Diurnalu politico, literariu, comercialii sî economico. une swparatu. In Loculu deschisu Articlii tramisi si nepublicati ae 20 cr. de linia voru arde. Va esî Marti-á, Joi-a, Sambet'a si Dominec'a, demanéti'a. Unu esemplariu costa 10 cr. Invitare la prenumeratiune Procesulu de presa alu redactorului ,.Fede- ratiunci"*) pre cursulu anului 1869, carele e alu Il-le alu diuiriului politicu, etc. pertratatu la curtea juratiloru d'in Pest'a in 7 l. c. F EDEKATIUNE A." Cuventulu de aperare alu lui Ales. Romanu. Dupa incheiarea pactului dualisticu d'in an. 1867, prin carele se inaugurase urr£ sistemu de cen- Replic'a Procurorului generalu. tra^satiune indoita, — se născuse monstrulu cu doue capete, — se făcuse uniunea duoru eleminte domnito Procuratorulu generalu reluandu cuventulu pune rie contr'a mai multor'a d'in iniperati'a austriaca, întrebarea : ore articlii incriminaţi contienu ei deli- avendu in vedere periei ulu ce amenintià libertatea preste totu si in parte desvoltarea nostra poli- ptulu prevediutu in §. -
Orase Disparute
NICOIAE GHBORGHIU Ye urmele enigmaticelor ORASE DISPANUTE EdituraANDREAS CUPRINS Metaponte / 86 Prefafa / 5 Lemal53 Maroneia / 54 Motya / 87 RUROPA/9 Messene / 54 Paestum / 88 ALBAMA/9 Micene / 55 Pompei / 88 Moscopole / 9 Monemvasia Porto / 90 Gramostea / 12 de sus / 57 Roselle / 91 ANGLIA / 15 Mystras / 58 Segesta / 91 Avebury / 15 Nemeea / 60 Selinunte / 91 Carnac / 18 Olimpia / 61 Sentino / 92 Danebury / 19 Olintos / 63 Pinal92 Silbury Hill i 19 Orchomenos / 63 Stabia / 93 Stonehenge / 20 Oropos / 64 Sybaris / 93 AUSTRIA / 22 Pella I 65 Tharros / 94 Carnuntum / 22 Tusculum / 94 CIPRU /22 Phylakopi / 66 Veii i 95 Kourion / 22 Pilos / 67 Veio / 95 CROATIA / 23 Prosymna / 68 Velia / 95 Salonae / 23 Ramnunte / 69 95 DAI'{E\{ARCA/5 Samothracia i 69 Velleia / Julianehab / 25 Sesklo / 70 Vulci / 95 FRANTA/26 Sounion / 70 PORI[rcATIA/tr Les Baux / 26 SpmalT2 Mayda / 96 ROMANIA /97 Saint-Piene i 26 Tegea I 73 Ada-Kaleh / 99 Ys 127 Thera I 74 GRECIA/27 Titrint I 76 Apulon / 101 102 Abderal2'l Troezen I 77 Argedava/ 1M Aigul2S Zatuos 178 Axiopolis / 105 Anfipoli / 29 ITALIL 179 Buridava/ 107 Argos / 3l Acre I 79 Cetiteni i Dava din Cugir Brauron / 33 Atella / 80 (Singidava}l(D Cnossos / 35 Baiae i 80 Dava de la Corint / 36 Camarina / 81 Radovanu i 1 10 Delfi / 38 Castro / 82 111 Delos / 41 CollazialS2 Dierna I Dimini /43 Cosa / 82 Dinoge{ia i 113 114 Dion / 43 Cumae / 83 Genucla/ cu Dodona / 44 Eleea / 83 Histria Tariverde I 15 Eleusis / 46 FerenbdEfiuia/84 / Elice / 48 Gabii / 84 ,,Oraqul" fari nume 118 Epidauros / 48 Herculaneum / 85 / I 19 -
La Ingeniería En La Conquista Romana De La Dacia
LA INGENIERÍA EN LA CONQUISTA ROMANA DE LA DACIA Arístides Bryan Domínguez D. CONTENIDO 1. LA DACIA 1 1.1 EL TERRITORIO 1 1.2 LOS CÁRPATOS 2 1.3 EL RÍO DANUBIO 3 1.4 LAS PUERTAS DE HIERRO 4 1.5 LOS HABITANTES 6 1.6 LOS REYES 7 2. EL REINO DE BUREBISTA 7 3. LA CONQUISTA ROMANA 9 3.1 LOS LIMES ROMANOS 9 3.2 CAMPAÑAS DE DOMICIANO 11 3.2.1 El Comienzo 11 3.2.2 Primera batalla de Tapas (Puertas de Hierro) 12 3.2.3 Segunda batalla de Tapas 13 3.3 CAMPAÑAS DE TRAJANO 15 3.3.1 Primera guerra dacia de Trajano 15 3.3.2 Tercera batalla de Tapas 18 3.3.3 Batalla de Adamclisi 19 3.3.4 Segunda guerra dacia de Trajano 20 3.3.5 Asedio de Sarmizegetuza 21 3.3.6 Muerte de Decébalo 21 3.3.7 Final de la guerra 21 4. LA DACIA ROMANA 22 5. EL PUENTE DE APOLODORO DE DAMASCO 26 6. LA TABULA TRAIANA 36 7. EL EMPERADOR TRAJANO 37 8. APOLODORO DE DAMASCO 38 9. EL FORO Y LA COLUMNA DE TRAJANO 39 EUROPA DEL ESTE Y TERRITORIO DE LA DACIA 1. LA DACIA 1.1 EL TERRITORIO El territorio de la Dacia abarcaba a las actuales Rumanía y Moldavia, así como a pequeñas partes de Bulgaria, Serbia, Hungría y Ucrania. MAPA DE EUROPA DEL ESTE PENÍNSULA BALCÁNICA o PENÍNSULA DE LOS BALCANES (1) Es una de las tres grandes penínsulas del sur de Europa. (1) Balcanes: Los turcos describieron a esta región con las palabras bal (miel) y kan (sangre), refiriéndose a la ferocidad con la que sus gentes se resistieron a la invasión. -
• 2007 Chavdar Bonev
!!#! ! $%! &" #! ! " I () • 2007 CHAVDAR BONEV THE PROTO-SLAVIC TRIBES PART ONE (A) Sofia • 2007 & ! " ! I () • 2007 © ' ISBN 978–954–9493–08–5 . . 9 -1. . 9 -2. . 16 -3. . 18 -4. . 23 . . 27 -1. ! . 27 -2. "# . 28 -3. $% . 29 -3-2. %$% . 30 -3-3. $%$ . 38 -3-4. %$% () . 39 -4-1. &, &$'%, &$ . 43 -4-2. &*, $&*, *%&* (%&"*), &/ . 46 -5-1. &0, &0, &0, 6#&0 . 48 -5-2. &*0, &'0* . 50 -5-3. '&0', $&'07 . 51 -5-4. &0/ . 51 -6-1. &9, &9, &9 . 52 -6-2. 0&9, 0&'9:-/&97 . 54 -6-3. $&9 . 56 -6-5. &9 . 56 -7-1. # &!() . 57 -7-2. # &!(), #&! . 58 -7-3. # &! . 59 -7-4. !&!'% . 59 -7-5. # #! . 60 5 -7-6. # &!#, &!#, &!# . 60 -7-7. # &!, &'!, &!, &!", &!, &!$ . 61 -7-8. ?@ . &! . 62 -7-9. &!, &! . 64 -7-10. &!', &!9 . 64 -7-11. &! . 65 -7-12. $&!, /&0 . 67 -7-13. $&!, /&!7 . 72 -7-14. "&!, "'&! . 73 -7-15. "&: . 76 -7-16. &A!7 . 77 -7-17. &!, &!(&), &7 . 78 -7-18. '&'!7 . 81 -7-19. &!#$ . 81 -7-20. &!#, &!#, &!#9 . 82 -7-21. #! . 83 -7-22. #!' . 83 -7-23. 0#! . 85 -8-1. 9!#, 9!#, 0#! . 85 -9-1. ()/& (0B 0C$, 0C$) . 92 -9-2. /& . 107 -9-3. /&7 . 120 -9-4. /& () . 121 -10-1. /#, /#, $"&$ . 122 -10-2. /#, ?#* . 124 -10-3. /# . 128 -10-4. /#$, /#D$, /#D$%#9! . 129 -10-5. /#E, $/# . 131 -10-6. /#, /#, /# . 131 -10-7. "/# . 133 -10-8. !/# . 134 -10-9. /#"#, /## . 134 -11-1. ! . 135 -11-2. /! . 142 -11-3. "! ("''0) . 153 -11-4. "*!7 . 160 -11-5. "0& . 162 -12-1. & . 163 -12-2. , $ . 164 6 -12-3. $, $:, $:, $ . 164 -12-4. # . 167 -13-1. -
Dossier Projet 2015
Dossier du projet L’héritage historique et culturel de la Dacie : un atout pour le département d’Alba LYCÉE LYCÉE « HOREA, CLO ŞCA ŞI CRI ŞAN » - ALBA IULIA (ROUMANIE) MODULE D’ENSEIGNEMENT INTERDISCIPLINAIRE. 2014-2015 Dossier conçu et organisé par Prof. Georgeta B ădău LYCÉE NATIONAL« HOREA, CLO ŞCA ŞI CRI ŞAN » ALBA IULIA Module d’enseignement interdisciplinaire Année scolaire 20142014----20152015 Classe : XIe F, Philologie- Bilingue français TITRE DU PROJET : L’héritage historique et culturel de la Dacie : un atout pour le département d’Alba PROBLEMATIQUE : Comment les endroits du département d’Alba qui témoignent de l’héritage historique et culturel de la Dacie sont-ils devenus des lieux de plaisance et des atouts touristiques ? EQUIPE PEDAGOGIQUE : Professeurs de français : Georgeta B ădău (coord.), Alina Cri șan Professeur DNL Histoire : Daniela Cetean Professeur DNL Sociologie: Dumitru Moldovan Professeur DNL Technologies de l'information et de la communication : Codru ţa Mure şan Documentaliste-bibliothécaire et sociologue : Lucre ția Bîrz 2 S O M M A I R E Présentation du projet p.4-10 Chapitre 1. La Dacie: repères géographiques et historiques 1.1. La Dacie avant la conquête romane (Carmen Felicia Bogdan, p.11-16 Alexandra Ioana Pa şcău) 1.2. Les guerres daco-romaines (Amalia Rahovean, Lorena p.17-20 Francesca Trif) 1.3. La Dacie romaine (Bianca Vlad, Monica-Denisa Ordean) p.20-25 Chapitre 2. Les Daces: « les plus courageux et les plus justes des Traces »»» 2.1. Murus Dacicus (Lidia Boboia, Loredana Laura Hane ş) p.26-31 2.2. La vie quotidienne et les métiers des Daces (Denisa Gabriela p.31-37 Marginean, Ana-Maria Oprean) 2.3.