NICOIAE GHBORGHIU

Ye urmele enigmaticelor ORASE DISPANUTE

EdituraANDREAS CUPRINS

Metaponte / 86 Prefafa / 5 Lemal53 Maroneia / 54 Motya / 87 RUROPA/9 Messene / 54 Paestum / 88 ALBAMA/9 Micene / 55 Pompei / 88 Moscopole / 9 Monemvasia Porto / 90 Gramostea / 12 de sus / 57 Roselle / 91 ANGLIA / 15 Mystras / 58 Segesta / 91 Avebury / 15 Nemeea / 60 Selinunte / 91 Carnac / 18 Olimpia / 61 Sentino / 92 Danebury / 19 Olintos / 63 Pinal92 Silbury Hill i 19 Orchomenos / 63 Stabia / 93 Stonehenge / 20 Oropos / 64 Sybaris / 93 AUSTRIA / 22 Pella I 65 Tharros / 94 Carnuntum / 22 Tusculum / 94 CIPRU /22 Phylakopi / 66 Veii i 95 Kourion / 22 Pilos / 67 Veio / 95 CROATIA / 23 Prosymna / 68 Velia / 95 Salonae / 23 Ramnunte / 69 95 DAI'{E\{ARCA/5 Samothracia i 69 Velleia / Julianehab / 25 Sesklo / 70 Vulci / 95 FRANTA/26 Sounion / 70 PORI[rcATIA/tr Les Baux / 26 SpmalT2 Mayda / 96 /97 Saint-Piene i 26 Tegea I 73 Ada-Kaleh / 99 Ys 127 Thera I 74 GRECIA/27 Titrint I 76 Apulon / 101 102 Abderal2'l Troezen I 77 / 1M Aigul2S Zatuos 178 Axiopolis / 105 Anfipoli / 29 ITALIL 179 / 107 Argos / 3l Acre I 79 Cetiteni i Dava din Cugir Brauron / 33 Atella / 80 (Singidava}l(D Cnossos / 35 Baiae i 80 Dava de la Corint / 36 Camarina / 81 Radovanu i 1 10 Delfi / 38 Castro / 82 111 Delos / 41 CollazialS2 Dierna I Dimini /43 Cosa / 82 Dinoge{ia i 113 114 Dion / 43 Cumae / 83 Genucla/ cu Dodona / 44 Eleea / 83 Histria Tariverde I 15 Eleusis / 46 FerenbdEfiuia/84 / Elice / 48 Gabii / 84 ,,Oraqul" fari nume 118 Epidauros / 48 Herculaneum / 85 / I 19 Filippi / 50 Lavinio PeEodava / 120 Gortina / 51 (Lavinium) / 85 / Halieis / 52 t criEpizeflri/85 Sarmizegetusa Istmia / 52 Luni / 86 Regiall22

445 Sriraa(Cehi)/ 128 Pefral 164 Lakhiq / 209 IRAK / 155 Latrun /210 (Dobrogea)/ 131 Aktad / 165 Mamshit / 210 I 132 Assur / 166 Masada / 21 I SPAI{IA / 133 Babilon / 167 Megiddo i 213 Numantia / 133 Eridu I 172 Migdal l2l4 Tartessos / 133 Hatra I 172 Oragul lui UCRAINA / 134 Khafagial 173 David I 214 Akkall34 Khis / 173 Rama / 215 ASrA i 135 Khorsabad/ 174 Ramla / 216 AFGHANISTAN/135 LagaSl 176 Sala de cintr / 216 Ai Khanum/ 135 Nimrud/ 177 Shivta I 217 Haddall3T Ninive / 178 Sodoma Kapisa/ 139 Nippur/ 179 si Gomora / 217 lashkaiBaza/ 140 Sippar i 180 Susita / 219 Surkh Kotal / 140 Tell-Asmar/ 180 Tabgha/ 220 Tillya Tepe / 141 Umma/ 182 Tel Acbziv 1220 Yemshi Tepe/ 143 Ur I 182 Tel Afeql22l CAMBODGIA / 143 Uruk / 184 Tel Arad I 221 Angkor / 143 IRAN / 185 Tel Arshaf I 222 CHIN,{ / I44 Pasargadae/ 185 Tel Ashdod / 223 l-nuLanll44 Persepolis / 1 85 TelDanI223 Mormintele Susa / 186 TelMweshal224 Ming/145 ISRAEL / 188 TelHatror 1225 Ascalon / 190 Mormdnnrl primului Tel Qedesh i 226 impdrat / 146 Arlir/ 191 Timnal227 Mormintele Avdat I 192 MICRONEZIA /22E Betanial 193 Imperiale Qian Nan Motol i 228 Ling / 141 Bet Guwin / 194 MONGOLIA /228 Mormintele Bet She'an / 194 Karakorum / 228 PAKISTAN / 230 Qing / 148 BetShe'dm/l% De-a lungul marelui BetYerah I 197 Haruppal230 Cafarnao / 198 Moh€nFDao/231 Xanadu^dll49 / 150 Cezweeal200 Taxilal232 INDIA/ I52 Dor 1202 PALESTINA / 233 Aihole / 152 Emmaus / 202 Galgala / 233 Ajanta/ 153 Ganlal203 Hercdion 1234 Badami / 154 GeBenHinnun/203 Ierihon / 235 Ellora/ 154 Gergesal204 Manrel236 FatdpurSihi/ 156 Ghezer I 2M Qumran / 236 Golconda / 158 HammatGader/205 Samaria / 238 Hampi / 158 Hammat Shekem / 239 Khajuraho / 160 Teveryal2A6 Shilo / 240 Patladqkal I 162 liarHl-TdlmlZJT SIRIA / 24 I Abu Hureyra/ 241 Vechiul Goa / 13 Koraziml20T IORDANIA/164 Laig / 208 Eblal242

446 Mtrtl243 Kanesh qi Abu Simbel / 320 Palmkal?45 Karum / 281 Abydos / 321 TURCIA/246 Kanytelis / 282 Akhetaton / 323 Adadal 246 Kaunos / 282 Avaris / 324 AeznilAT Kaymacli / 283 Deirel-Mdinah/325 Nrodrsial?47 l-abrandal 283 Dinetl326 Alabmdal249 Lacdriceal2S5 Karnakl326 Alaca Huyuk / 249 l-enon 1286 Memfis/ 328 Alalakh 1250 Limyral2ST Naucratis / 330 Alanya anticl / 250 Merye Mana/ 288 Nekhen gi Alexandria in Midas Sehri / 288 Nekheb / 331 Troade I 251 Mylasa / 289 Ossirinco / 332 Alindal252 Miletl289 Sais / 332 Andriake / 253 Myral290 Tebal333 / 291 LIBIA /336 Anemurium / 253 . Nemrut Dagi Anil 254 Notion / 292 Irptis Magna/ 336 PutulApollcnia/337 Anticul Assos / 255 Nysa / 293 / 337 Antiohia / 256 Oenoandal 293 Sabratha / 338 Aperlae I 257 Olympos / 294 MALI 338 Apollonia/ 258 Ozkonakl295 Teghazzal MAURITAMA/339 Arsameia / 258 Pilaral 296 Audaghost qi Arycanda I 259 Perganl29T Kumbi-Sald/339 Aslan Tepe / 259 Pagal299 SUDAN/3{} Aspendos / 260 Phaselis / 300 Meroe/ 340 Catal Huyuk / 261 Pinara / 301 Napata/ 340 Cenet ve Ptiene 1302 TUNISIA / 341 / 263 Sagalassos / 304 Cehennem Althiburos / 341 Sardes / 3M Claros I 264 Ammaej;ual342 Cnido I 265 Selge / 307 Bulla Regia / 343 Sidyma/ 307 Cyarcae 1266 Cmaginal345 Dereagal26T Sillyon / 308 Chimtou / 347 / 268 Stratonikya / 308 Derinkuyu Kerkouane / 348 Sura / 309 Didymal269 Musti/ 350 Efes I 270 Teos / 310 Neapolis / 350 Eracleea din Termessos / 3l l Pheradi Majus / 350 Lallnos I 272 Tlos / 312 Raqqada / 351 E:jrte I 273 Troia/ 313 Sufetula / 35 1 Euromos / 274 Uzuncaburc / 314 Thrhnbol\44ius/352 Vechiul van I 315 Gagal275 T1,;l,oggal 354 / 275 Xanthos / 315 Gordion Thyna/ 356 276 Zatgmal3lT Hasankeyf/ Uucal357 Hattuqag l2il7 AFRICA / 318 ZIMBABWE/35t 278 Hierapolis / ALGERH/31E Zimbabwe / 358 luos I 779 Gemellae / 318 AMERICADE lotape I 280 Timgad/ 319 / 360 Kadyanda / 281 EGIPT/320 NORD

447 PREFATA

in urmd cu mai mulli ani, pe plaja staliunii Monte Silvano, de pe {[rmul italian al Mlrii Adriatice, la nord de Pescara, obiqnuia s[ vind un anticar ce punea la vedere fel qi fel de cdrli la prefuri foarte accesibile. CXr[i bune, valoroase, in stare excelentd. Intr-una din zile, mi-a captat atenlia o micu![ carte cu copert[ tare, pe care erau imprimate citeva desene. Titlul slu e incitant: ,,I€ Citta scomparse", adic[ ,,Oraqe disp[rute". Avea ca subtitlu ,,Curiozitdli, legende qi minuni". Autorii, Andree Bertino qi Fredo Valla, propuneau tinerilor cititori o cdl[torie fantastici in istoria a 90 de oraqe inexistente azi, redAnd aparilia, evolulia, momentele de glorie qi tragicul lor sfirqit. Unele dintre ele, ca Atlantida, Eldorado, s-au nlscut, au triit gi au pierit doar in inchipuirea oamenilor. Cele mai multe ins[ au displrut datorit[ unor dezastre naturale, fiind inghilite de ape, ingropate de lava vulcanilor, acoperite de nisipul deqerturilor, pierdute in pldurile junglelor tropicale sau abandonate de locuitori din diverse motive. Nu sunt putine oragele care qi-au gesit sferqitul sub ac- liunea devastatoare a oamenilor, indeosebi in urrna nume- roaselor r[zboaie, semnificativ[ fiind expedilia lui Alexandru cel Marel in Asia, care a ras de pe sol multe oraqe, inlllAnd insl altele care ii vor purta numele. Asemlnltor au procedat uneori qi romanii care, de pild[, au distrus Cartagina, in Africa, qi , in , in locul acesteia din urm[ ediflcAnd, in alt[ parte, oraqul-colonie Sarmizegetusa IJlpia Traiana Augusta Dacica. Mari distrugeri au provocat

, Alexandru cel Mare (356-323 i.Hr.), rege al Macedoniei. Dupd cucerirea gi distrugerea Tebei, a pornit contra Persiei, prin cuceriri creAnd un imens imperiu intre Marea Adriatic[, Oceanul Indian, Dunire, Muntii Caucaz qi de-sertul Nubiei. A intemeiat peste 70 de orage cu numele lui. A murit la Babilon, orag pe care il alesese sI fie capitala imperiului siu. confruntlrile armate in Grecia antici, in Asia, in America Central[ Ei America de Sud. Din cele 9o de ora$e au rlmas ca amintire doar amprentele lor, inchipuite de ruine. Cert este c[ nu sunt singurele. Vlzusem asemenea locuri in RomAnia, iar in 1984 in China, dar ele nu erau pomenite in clrticicX. in urm[ cu ani am vizitat gi cAteva situri arheologice in Grecia. $i m-a cuprins in mrejele ei fascinanta idee de a afla cit mai multe asemenealocuri. Au urmat ani de studiu neincetat. Am descoperit astfel ci Biblia, bogata literaturi destinatl descoperirilor arheologice, tratatele de istorie qi alte cflrfi amintesc multe oraqe-ruini. Cele mai numeroase qi-au l[sat amprentele in Grecia, Turcia, Italia, Israel, Mexie, Tunisia. Nu putine sunt gi in RomAnia. Pe Terra mai zac, inc[ nedescoperite, o mu\ime. Unele sunt amintite in scrierile lui Herodot2, Titus Livius3, Procopius din Cezareeaa, Constantin C. Giurescus. $i acum se mai scot la lumin[ ruinele unor oraqe strlvechi. $i acum, datorit[ bestia- lelor confrunt[ri armate din Afganistan, Irak, Siria qi din alte zone ale globului, devin ruine multe aqeziri. in urma con- sultlrii unei bogate literaturi din domeniu, am izbutit sh infhliqez mult mai amplu lumea mirificI, adeseori misterioasl a oraqelor disp[rute de pe Terra. Am fXcut-o reflectdnd des- coperiri de pffn[ acum, pe care le-am redat seleclionate pe continente qi 1[ri, totul bazindu-se pe cunoaqterea lor din bogata doeumentare efectuat[ ani gi ani. Considervolumul ac- tual ea fiind cu precldere o sintezl a cunoqtinlelor desprinse din extrem de multe alte c[4i, in ideea de a pune la indemAna cititorilor o prezentare global[ a ceea ce s-a descoperit pinl aeum. Mdrturisese c[ m-am inspirat mult din cI4ile studiate; avdnd insi grija de a face trimiterile corespunz6toare la autorii lor, in cazul citatelor. Multe sunt traduceri din cdrti in limba italian[,

" Herodot (c. 484-425 iHr.), isoric greg numit de Cicero Jlrintele istorieil. tn Jstorii", operl forrnatii din norl cI4i, se dsesc pasqre $i despre g*odaci 3 Titus Livius (S9-r7 d.Hr.), istoric latin. r Procopius din Cezareea (sfh$itul sec. S - c. 562), istoric bizantin. s Constantin C. Giurescu (tgot-t977), istoric romAn. in preluarea unor pasaje din cuprinsul 1or, evidentiind insi sris4 f[cind totul cu precaulie spre a nu altera conlinutul. tn mare mXsurfl mI consider a fi aidoma copiqtilor din vechime, qi de aceea cred cI toate meritele se datoresc somit[lilor din care m-am inspirat, cfltre ele indreptAndu-se o cald[ recunoq- tin![, penhrr cI mi-am putut realiza fierbintea dorin![ de a alcltui un volum care s[ inglobeze, pe cit posibil, insemnatele descoperiri de pfln6 acum ale amprentelor celor care au fost cAndvi peste 4oo de magnifice, misterioase oraqe. ln fine, sunt recunoscitor redadiei revistei ,,RomAnia Mare', care mi-a ing[duit publicarea in serial a articolelor despre oraqele dis- pdrute, precum $i Editurii Andreas pentru bunlvoinla qi spri- jinul acordat in publicarea volumului de fa![.

N. GrrsoncHru EUROPA AI.BANIA

MOSCOPOLE A fost, in Evul Mediu, un puternic centru economic qi cultural al aromAnilor6 ajuns la cea mai mare inflorire in secolul XVIII, cAnd avea peste 6o.ooo de locuitori. Se pare cl a luat fiin{[ incl inainte de venirea turcilor in Europa, ca un modest sat de plstori valahi. intr-un document in limba la- tinX, copiat de la Arhivele Statului din Budapesta de Gheorghe Alexiciz, se relev[ c[ oraqul era cel mai mare, num[rul clI- dirilor, construite din material solid, deplqind re.ooo. Se bu- cura de privilegii unice din partea sultanilor turci, precum li- bertate qi scutire de ddri. Locuitorii erau de o singurd natio- nalitate qi de religie creqtind de rit grecesc, de aceeaqi limbl numit[ roman[, ei inqiqi zicdndu-qi romani. lntins pe cinci coline pe coastele Muntelui Opari, situat la o in[l1ime de r.r5o m, oraqul era divizat in doud de apa unui riu. implr[it in rz cartiere, fiecare cu primarul s[u, el adlpostea zeci de biserici, catedrale, Mitropoka, Noua Academie, mdrea{d., numai pia- trd" $i marmurd, pie{e, fdntdni, bazaruri, $irluri de prdudlii de t ot felul, tip o g r afia etc. in rg3z, intr-un articol cu titlul ,,Iarlqi Moscopole", publi- cat in ,,Revista de istorie", Nicolae Iorgas scria c[, sub raport

0 AromAni, populaFe de origine romAn[ din sudul Dundrii. A migrat in secolele IX'X de la Dun5re, din vecinltatea Daciei, in interiorul Peninsulei Balcanice, agez6ndu-se in regiunile muntoase din Macedonia, Tesalia, Etolia, Acarnania, Epir qi Albania. z Gheorghe Alexici (1864-1936), filolog gi folclorist ardelean. a Nicolae Iorg4 istoric rom6n de notorietate internafonal[, publicist, orator gi om politic. A fost deputat in Parlament intre r9o7 $ 194o, pregedinte al primului Parlament al RomAniei reintregite, prim-ministu in anii r93r-r932. Lu6nd atitudine ferml fa{i de legionari, a fost asasinat de acegtia. industrial, Moscopole era ca o cetate unde se lucra zi qi noap- te, producindu-se tot felul de articole ce se vindeau peste tot, in interior qi in afarI. Fiinlau peste goo de ateliere de flurari. Breslele, de arimari sau cazangii, I[cItuSi, cu{itari, tufecciis, argintari, croitori tabaccii, papugi, zidari, constructori, pie- trari, zugravi etc., erau admirabil organizate in 14 corporalii bine constifuite, una dintre ele, cea a arflmarilor, glsindu-se mereu in fruntea ini{iativelor de binefacere cultural[ gi de asis- tentl sociall. Industria qi comer[ul au frcut din oraq unul dintre cele mai bogate gi mai celebre din peninsul[. La Moscopole se realizau qi se comercializau lAn[, stofe de ldnI, piellrie, diverse velintre, cear5., tufun, untdelemn, posta- vuri de Venelia, mltisuri, catifea, sticlirie, ol[rie, diferite arme luerate artistic, plumb, cositoE aram5, cdr[i, h0rtie de scris etc. Acestea erau exportate in intregul imperiu otoman, laVeneli4 Viena qi Buda, in toatd lumea mediteranean[. intreaga Albanie se aproviziona tot de la Moscopole. La bilciuri qi in zilele de tirg veneau negustori din toate provinciile. Aveau ce cumpira, c[ci magazinele gemeau de m6rfuri, care luau calea cltre alte locuri prin qiruri lungi de caravane. Albanezii qi turcii le pri- veau cu ochi lacomi, vlzAnd in ele numai aur qi aur, ceea ce le asculea instinctele distrugltoare. Tocmai asemenea bog[[ii au stat la originea pustiirii oragului. Pouqueville, consulul francez de la Ianinalo, scria: din Moscopole infloreau; eivi- "$colile lizafia se prevestea sub auspiciile religiei qi ale mini$trilor ei; dar geniul despotismului - duqman al oriclrei prosperitili - putea suferi un oraq liber sI se ridice in sAnul imperiului slu? Invidia qi fanatismul se unir[ pentru a distruge opera in{e- lepciunii. Hoardele mahomedane din Dagli qi Colonia au dat cele dintAi semnalul nenorocirilor, incepind sX jefuiascd gi sI asasineze caravanele care frecventau tirgul din Moscopole. La

s Producltori de arme. 10 Ianina, orag in nord-vestul Greciei, fost centru de papalic in timpul ocupafiei otomane. rAndul lor, beiirr din Muzachia, sub pretexhrl ajutoririi supuEilor necijiti ai Marelui Seniorl2, puseserd garnizoan[ in oraq". Au urmat zeci de ani de devast[ri, jafuri gi r[zboaie. Toate acestea erau eonduse din umbrl de pagars din Ianina, dornic si punX mAna pe fabuloasele boglfii ale oraqului. Prima devastare a avut loc in vara anului t769. Pielele ora- qului gemeau de lume qi de mlrfuri. Mercenari cil5ri, inar- mati, plrAnd a fi paqnici tflrgoveli, au lovit prin surprindere, ziua in ariaza mare, in mai multe locuri deodat[. Turcii qi albanezii au prldat mlnistirea qi oraqul. Au ars multe case, inregistrAndu-se sute de morfi. A fost preludiul unei devast[ri qi mai niucitoare, produsl dupd dou[ decenii. in 1782, Ni- Paga, fiul pagei din Ianina, primegte mAn[ liberfl din partea tatilui sIu. El lintea ca paqalAcult+ Ianinei sd-gi proclame independenla fatl de Istanbul. Se bizuia in atingerea acestui scop pe sllbirea substan{ial[ a puterii otomane, datoritl rdzboiului ruso-turc din anii r768-tZZ4.

Om orgolios, lacom de putere qi de avere, foarte perfid, el a rlspAndit zvonuri despre unele iminente jafuri ale albanezilor, bulgarilor qi grecilor, oferindu-se s[ pun[ la dispozilia moscopolenilor o tmp[ din propria-i jandarmerie, ceea ce ei au acceptat. Afost insX o crud[ fars[. in 1788, tot vara qi tot cu prilejul unui iarmaroc, a'avut loc al doilea jaf. A ars atunci aproape tot oragul. S-au prlbugit in fldcIri, arzdnd zile in gir, Noua Academie, cu marea ei bibliotec[, tipografia, mitropolia, zeci de biserici, gcoli, institulii, mii de locuinle. Cam la trei decenii dupX catastrofr, consulul francez din Ianina va relata: ,Moscopole dispdru de pe suprafata Albaniei. Dou[ sute de colibe locuite numai de pistori slraci sunt tot ceea ce rlmine

" Bei, titlu nobiliar, acordat in imperiul otoman guvernatorului unei provincii sau unui principe vasal sultanului. o Marele senior, stipin al unui domeniu feudal. ,s Pa$i, titlu onorific conferit unor demnitari din imperiul otoman: minigtri, guvernatori ai provinciilor gi regiunilor, ofiprilor zuperiori. A fost desfiinfat in 1934. u PaSalAg provincie sau regiune in imperiul otoman, guvernati de un bei cu titlu de papi.

11 din acest orag, pe care mizeria nu va intArzia s[-l ingroape sub vastele d[rAmlturi, care inc[ dovedesc strdlucirea lui de odinioar5". Mulfi poeli au deplAns soarta oraqului. Nicolae Velo,s, autor al baladei ,,Moscopole", ale clrei versuri au fost transpuse din aromin[ de poeta Kira Iorgoveanu, scria:

,,Cdnd uenird.-a doua oard., Fdrd. mild. se luptard. Pe cadaure au cdlcat, in Moscopole-auintrat De mdnia ce-o euean4 Cd.de zece aninuputeau S-o supund. gi s-o prade, Au trimis, pe-ascuns, iscoade $f dfn doud.sprezece locuri I - au pus cdinii- atuncea focuri, Canimic sd nurdmdnd. $i-ntr - o -ntr e ag d s dpt dmdnd Apierit mdndra cetate Cu aueri Si cu palate. Azi Moscopoleaigipare Un mormdnt j alnic Ai mare : Doar ruini de ziduri'nalte, Marmord. din uechi palate. De priueEti, inima-fi pldng e gi tSi uine parcd-a zice : D o amne - armdnii ce - au g r e Sit, De atdtea-au pdtimit? !" GRAMOSTEA AromAnii, pomenili qi de cronicarii bizantini, au intemeiat mai multe orage. Cert este cI Moscopole nu a fost singura a$ezare a lor cu populalie numeroas[. Bun[oard Gramostea, situat[ in masivul munlilor Gramos, avea peste 4o.ooo de lo- cuitori, Nicea 36.000, Grabova-Grava, reunite, cu cele 1o.ooo

ts Nicolae Velo (1882-1924), poet aromAn. t2 de locuinle ale lor, treceau de 6o.ooo de oameni, Bituchi, cu 12.ooo de case, addpostea cam 6o.ooo de suflete, Niculila, centru al industriei metalelor scumpe, numlra 3o.ooo de cet[leni, Linca 4o.ooo, Unotope 25.oo. in aceastd din urml localitate, in interiorul ruinelor bisericii SfAntul Zahaia, datind din t424, a fost descoperit[ o inscriplie in grai aromAn, cu litere greceqti, sundnd asffel: Care ua s-intrd tu aestd. bisericd. Si ua s-inclind cu eulauie ua-l agiutd D-zdu. Datele de mai sus se bazeaz6, pe recenslmintele wemii, fhcute de lingvigti, alli cercetetori, fiind men[ionate in diverse studii. Bog[liile, bun[starea qi autonomia de care se bucurau aromAnii au stirnit invidia lacom[, barbar[ a celor din jur, setea pdgin[ de jaf a musulmanilor. Se qtie c[ distrugerile nu au inceput cu Moscopole, ci au fost hlrprite gi lovite mai int6i alte aqezlri ale aromAnilor. Bituchi a fost pridat qi incendiat de o band[ condusd de un anume Selman Dalip, apoi de Kurd- Paqa din Berat, rival pentru putere al lui Ali-Paqa din Ianina. Aceeaqi soart[ au avut Nicea, Grabova-Grava, oraqul de origine al familiei $agunar6, Niculila, Linotope. Gramostea a fost pr[datI qi distrus[ in t76o, deci inainte de Moscopole, cu care rivaliza in ceea ce priveqte pitorescul aqezlrii, fiind situat[ in mun[i, la r.6oo metri altitudine. Ca qi Moscopole, oraEul a avut privilegiul de a fi fost cAntat in poezia popular[ qi cult[ a aromAnilor. Acelaqi poet, Nicolae Velo, ii va inchina qi Gramostei o baladl, ,$ana Si arderea Gramostilei", in care redd atacul asupra oraqului qi lupta eroic[ de ap[rare a aromflnilor. Ca pretext al nlvllirii in oraq ar fi fost faptul cl Hagi Stere, om important din regiune, refuzase cu mdnie cererea despotului Ali-Paqa de a-i da pe fata sa, $ana, pentru harem. De fapt, era insi vorba despre intenlia lui Ali-paga de a pune mAna pe averile lui Hagi Stere qi ale tuturor gra- mostenilor. Uime o luptl pe viall gi pe moarte. Gramostenii

16 Andrei gaguna (r8o9-r873), ierarh ortodox, cirhrrar gi om politic romAn de origine macedo-romini, mitropolit al romAnilor ortodocai din Ungaria gi Transilvania. A fost unul dintre pregedinfli Adunlrii Nafonale de la Blaj (3-r5 mai 1848), fiind ales in fruntea delegaflei care a prezentat Curfii din Viena petifia cu drepturile romAnilor. secere mii de plgdni, dar numirul acestora, coplegitor, a inclinat balanla in favoarea lor, oraqul fiind distrus. Cu multl vitejie a luptat $ana, care nu a clzut vie in m0inile lui AIi- Paqa, poemul, reprodus de Taehe Papahagitz in Antologie Aromdneascd (tgzz) gi in Antologie liricd aromdnd (tgZS), incheindu-se cu acest episod:

Gloan{ele cdnd le-au gdtat Cu top o ar ele- au luptat.. Dar, de-aanm, nu mai puteau, Cd pdg dnii tot ueneau... $i- au p dtnrns turcii-n or aq PAn-b al ganet sdlag.

$i- au afl at - o - acos d-n p o ar t d, Strdpunsd de gloan[e, moartd, Cu o durdffg-aldturea - Mulfi a secerat cu ea! $i cuiia sfdgiatd - Parcd. zicea, mdniatd: Luali-mi hoitul, voi, p5g6ni! Vie nu v-am fost in miini! Ali-Po6a, umilit, Pe loc a giporuncit - Sdaprinddtot anume, Locul sd-l gteargd dinlume! $i piei Gr amo stea-n fo c, Gramosteaftrd noroc, $i din zecemii de case - Numainumele-irdmase!

tz Tache Papahagi {r8gz-t977), lingvist 9i folclorist romfln de origine aromAn6. ts Flint5, pugctr. t4 ALBUM FOTO

Fi,S. 1 - Thalos din Delfi,

Fis. 2 - Celebrul teatru di.n Epidauros

433