DOCSLIB.ORG

Orase Disparute

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Orase Disparute NICOIAE GHBORGHIU Ye urmele enigmaticelor ORASE DISPANUTE EdituraANDREAS CUPRINS Metaponte / 86 Prefafa / 5 Lemal53 Maroneia / 54 Motya / 87 RUROPA/9 Messene / 54 Paestum / 88 ALBAMA/9 Micene / 55 Pompei / 88 Moscopole / 9 Monemvasia Porto / 90 Gramostea / 12 de sus / 57 Roselle / 91 ANGLIA / 15 Mystras / 58 Segesta / 91 Avebury / 15 Nemeea / 60 Selinunte / 91 Carnac / 18 Olimpia / 61 Sentino / 92 Danebury / 19 Olintos / 63 Pinal92 Silbury Hill i 19 Orchomenos / 63 Stabia / 93 Stonehenge / 20 Oropos / 64 Sybaris / 93 AUSTRIA / 22 Pella I 65 Tharros / 94 Carnuntum / 22 Tusculum / 94 CIPRU /22 Phylakopi / 66 Veii i 95 Kourion / 22 Pilos / 67 Veio / 95 CROATIA / 23 Prosymna / 68 Velia / 95 Salonae / 23 Ramnunte / 69 95 DAI'{E\{ARCA/5 Samothracia i 69 Velleia / Julianehab / 25 Sesklo / 70 Vulci / 95 FRANTA/26 Sounion / 70 PORI[rcATIA/tr Les Baux / 26 SpmalT2 Mayda / 96 ROMANIA /97 Saint-Piene i 26 Tegea I 73 Ada-Kaleh / 99 Ys 127 Thera I 74 GRECIA/27 Titrint I 76 Apulon / 101 102 Abderal2'l Troezen I 77 Argedava/ 1M Aigul2S Zatuos 178 Axiopolis / 105 Anfipoli / 29 ITALIL 179 Buridava/ 107 Argos / 3l Acre I 79 Cetiteni i Dava din Cugir Brauron / 33 Atella / 80 (Singidava}l(D Cnossos / 35 Baiae i 80 Dava de la Corint / 36 Camarina / 81 Radovanu i 1 10 Delfi / 38 Castro / 82 111 Delos / 41 CollazialS2 Dierna I Dimini /43 Cosa / 82 Dinoge{ia i 113 114 Dion / 43 Cumae / 83 Genucla/ cu Dodona / 44 Eleea / 83 Histria Tariverde I 15 Eleusis / 46 FerenbdEfiuia/84 / Elice / 48 Gabii / 84 ,,Oraqul" fari nume 118 Epidauros / 48 Herculaneum / 85 / I 19 Filippi / 50 Lavinio PeEodava / 120 Gortina / 51 (Lavinium) / 85 Romula/ Halieis / 52 t criEpizeflri/85 Sarmizegetusa Istmia / 52 Luni / 86 Regiall22 445 Sriraa(Cehi)/ 128 Pefral 164 Lakhiq / 209 Sucidava IRAK / 155 Latrun /210 (Dobrogea)/ 131 Aktad / 165 Mamshit / 210 Ziridava I 132 Assur / 166 Masada / 21 I SPAI{IA / 133 Babilon / 167 Megiddo i 213 Numantia / 133 Eridu I 172 Migdal l2l4 Tartessos / 133 Hatra I 172 Oragul lui UCRAINA / 134 Khafagial 173 David I 214 Akkall34 Khis / 173 Rama / 215 ASrA i 135 Khorsabad/ 174 Ramla / 216 AFGHANISTAN/135 LagaSl 176 Sala de cintr / 216 Ai Khanum/ 135 Nimrud/ 177 Shivta I 217 Haddall3T Ninive / 178 Sodoma Kapisa/ 139 Nippur/ 179 si Gomora / 217 lashkaiBaza/ 140 Sippar i 180 Susita / 219 Surkh Kotal / 140 Tell-Asmar/ 180 Tabgha/ 220 Tillya Tepe / 141 Umma/ 182 Tel Acbziv 1220 Yemshi Tepe/ 143 Ur I 182 Tel Afeql22l CAMBODGIA / 143 Uruk / 184 Tel Arad I 221 Angkor / 143 IRAN / 185 Tel Arshaf I 222 CHIN,{ / I44 Pasargadae/ 185 Tel Ashdod / 223 l-nuLanll44 Persepolis / 1 85 TelDanI223 Mormintele Susa / 186 TelMweshal224 Ming/145 ISRAEL / 188 TelHatror 1225 Ascalon / 190 Mormdnnrl primului Tel Qedesh i 226 impdrat / 146 Arlir/ 191 Timnal227 Mormintele Avdat I 192 MICRONEZIA /22E Betanial 193 Imperiale Qian Nan Motol i 228 Ling / 141 Bet Guwin / 194 MONGOLIA /228 Mormintele Bet She'an / 194 Karakorum / 228 PAKISTAN / 230 Qing / 148 BetShe'dm/l% De-a lungul marelui BetYerah I 197 Haruppal230 Cafarnao / 198 Moh€nFDao/231 Xanadu^dll49 / 150 Cezweeal200 Taxilal232 INDIA/ I52 Dor 1202 PALESTINA / 233 Aihole / 152 Emmaus / 202 Galgala / 233 Ajanta/ 153 Ganlal203 Hercdion 1234 Badami / 154 GeBenHinnun/203 Ierihon / 235 Ellora/ 154 Gergesal204 Manrel236 FatdpurSihi/ 156 Ghezer I 2M Qumran / 236 Golconda / 158 HammatGader/205 Samaria / 238 Hampi / 158 Hammat Shekem / 239 Khajuraho / 160 Teveryal2A6 Shilo / 240 Patladqkal I 162 liarHl-TdlmlZJT SIRIA / 24 I Abu Hureyra/ 241 Vechiul Goa / 13 Koraziml20T IORDANIA/164 Laig / 208 Eblal242 446 Mtrtl243 Kanesh qi Abu Simbel / 320 Palmkal?45 Karum / 281 Abydos / 321 TURCIA/246 Kanytelis / 282 Akhetaton / 323 Adadal 246 Kaunos / 282 Avaris / 324 AeznilAT Kaymacli / 283 Deirel-Mdinah/325 Nrodrsial?47 l-abrandal 283 Dinetl326 Alabmdal249 Lacdriceal2S5 Karnakl326 Alaca Huyuk / 249 l-enon 1286 Memfis/ 328 Alalakh 1250 Limyral2ST Naucratis / 330 Alanya anticl / 250 Merye Mana/ 288 Nekhen gi Alexandria in Midas Sehri / 288 Nekheb / 331 Troade I 251 Mylasa / 289 Ossirinco / 332 Alindal252 Miletl289 Sais / 332 Andriake / 253 Myral290 Tebal333 / 291 LIBIA /336 Anemurium / 253 . Nemrut Dagi Anil 254 Notion / 292 Irptis Magna/ 336 PutulApollcnia/337 Anticul Assos / 255 Nysa / 293 / 337 Antiohia / 256 Oenoandal 293 Sabratha / 338 Aperlae I 257 Olympos / 294 MALI 338 Apollonia/ 258 Ozkonakl295 Teghazzal MAURITAMA/339 Arsameia / 258 Pilaral 296 Audaghost qi Arycanda I 259 Perganl29T Kumbi-Sald/339 Aslan Tepe / 259 Pagal299 SUDAN/3{} Aspendos / 260 Phaselis / 300 Meroe/ 340 Catal Huyuk / 261 Pinara / 301 Napata/ 340 Cenet ve Ptiene 1302 TUNISIA / 341 / 263 Sagalassos / 304 Cehennem Althiburos / 341 Sardes / 3M Claros I 264 Ammaej;ual342 Cnido I 265 Selge / 307 Bulla Regia / 343 Sidyma/ 307 Cyarcae 1266 Cmaginal345 Dereagal26T Sillyon / 308 Chimtou / 347 / 268 Stratonikya / 308 Derinkuyu Kerkouane / 348 Sura / 309 Didymal269 Musti/ 350 Efes I 270 Teos / 310 Neapolis / 350 Eracleea din Termessos / 3l l Pheradi Majus / 350 Lallnos I 272 Tlos / 312 Raqqada / 351 E:jrte I 273 Troia/ 313 Sufetula / 35 1 Euromos / 274 Uzuncaburc / 314 Thrhnbol\44ius/352 Vechiul van I 315 Gagal275 T1,;l,oggal 354 / 275 Xanthos / 315 Gordion Thyna/ 356 276 Zatgmal3lT Hasankeyf/ Uucal357 Hattuqag l2il7 AFRICA / 318 ZIMBABWE/35t 278 Hierapolis / ALGERH/31E Zimbabwe / 358 luos I 779 Gemellae / 318 AMERICADE lotape I 280 Timgad/ 319 / 360 Kadyanda / 281 EGIPT/320 NORD 447 PREFATA in urmd cu mai mulli ani, pe plaja staliunii Monte Silvano, de pe {[rmul italian al Mlrii Adriatice, la nord de Pescara, obiqnuia s[ vind un anticar ce punea la vedere fel qi fel de cdrli la prefuri foarte accesibile. CXr[i bune, valoroase, in stare excelentd. Intr-una din zile, mi-a captat atenlia o micu![ carte cu copert[ tare, pe care erau imprimate citeva desene. Titlul slu e incitant: ,,I€ Citta scomparse", adic[ ,,Oraqe disp[rute". Avea ca subtitlu ,,Curiozitdli, legende qi minuni". Autorii, Andree Bertino qi Fredo Valla, propuneau tinerilor cititori o cdl[torie fantastici in istoria a 90 de oraqe inexistente azi, redAnd aparilia, evolulia, momentele de glorie qi tragicul lor sfirqit. Unele dintre ele, ca Atlantida, Eldorado, s-au nlscut, au triit gi au pierit doar in inchipuirea oamenilor. Cele mai multe ins[ au displrut datorit[ unor dezastre naturale, fiind inghilite de ape, ingropate de lava vulcanilor, acoperite de nisipul deqerturilor, pierdute in pldurile junglelor tropicale sau abandonate de locuitori din diverse motive. Nu sunt putine oragele care qi-au gesit sferqitul sub ac- liunea devastatoare a oamenilor, indeosebi in urrna nume- roaselor r[zboaie, semnificativ[ fiind expedilia lui Alexandru cel Marel in Asia, care a ras de pe sol multe oraqe, inlllAnd insl altele care ii vor purta numele. Asemlnltor au procedat uneori qi romanii care, de pild[, au distrus Cartagina, in Africa, qi Sarmizegetusa Regia, in Dacia, in locul acesteia din urm[ ediflcAnd, in alt[ parte, oraqul-colonie Sarmizegetusa IJlpia Traiana Augusta Dacica. Mari distrugeri au provocat , Alexandru cel Mare (356-323 i.Hr.), rege al Macedoniei. Dupd cucerirea gi distrugerea Tebei, a pornit contra Persiei, prin cuceriri creAnd un imens imperiu intre Marea Adriatic[, Oceanul Indian, Dunire, Muntii Caucaz qi de-sertul Nubiei. A intemeiat peste 70 de orage cu numele lui. A murit la Babilon, orag pe care il alesese sI fie capitala imperiului siu. confruntlrile armate in Grecia antici, in Asia, in America Central[ Ei America de Sud. Din cele 9o de ora$e au rlmas ca amintire doar amprentele lor, inchipuite de ruine. Cert este c[ nu sunt singurele. Vlzusem asemenea locuri in RomAnia, iar in 1984 in China, dar ele nu erau pomenite in clrticicX. in urm[ cu ani am vizitat gi cAteva situri arheologice in Grecia. $i m-a cuprins in mrejele ei fascinanta idee de a afla cit mai multe asemenealocuri. Au urmat ani de studiu neincetat. Am descoperit astfel ci Biblia, bogata literaturi destinatl descoperirilor arheologice, tratatele de istorie qi alte cflrfi amintesc multe oraqe-ruini. Cele mai numeroase qi-au l[sat amprentele in Grecia, Turcia, Italia, Israel, Mexie, Tunisia. Nu putine sunt gi in RomAnia. Pe Terra mai zac, inc[ nedescoperite, o mu\ime. Unele sunt amintite in scrierile lui Herodot2, Titus Livius3, Procopius din Cezareeaa, Constantin C. Giurescus. $i acum se mai scot la lumin[ ruinele unor oraqe strlvechi. $i acum, datorit[ bestia- lelor confrunt[ri armate din Afganistan, Irak, Siria qi din alte zone ale globului, devin ruine multe aqeziri. in urma con- sultlrii unei bogate literaturi din domeniu, am izbutit sh infhliqez mult mai amplu lumea mirificI, adeseori misterioasl a oraqelor disp[rute de pe Terra. Am fXcut-o reflectdnd des- coperiri de pffn[ acum, pe care le-am redat seleclionate pe continente qi 1[ri, totul bazindu-se pe cunoaqterea lor din bogata doeumentare efectuat[ ani gi ani. Considervolumul ac- tual ea fiind cu precldere o sintezl a cunoqtinlelor desprinse din extrem de multe alte c[4i, in ideea de a pune la indemAna cititorilor o prezentare global[ a ceea ce s-a descoperit pinl aeum. Mdrturisese c[ m-am inspirat mult din cI4ile studiate; avdnd insi grija de a face trimiterile corespunz6toare la autorii lor, in cazul citatelor. Multe sunt traduceri din cdrti in limba italian[, " Herodot (c. 484-425 iHr.), isoric greg numit de Cicero Jlrintele istorieil. tn Jstorii", operl forrnatii din norl cI4i, se dsesc pasqre $i despre g*odaci 3 Titus Livius (S9-r7 d.Hr.), istoric latin. r Procopius din Cezareea (sfh$itul sec. S - c. 562), istoric bizantin. s Constantin C. Giurescu (tgot-t977), istoric romAn. in preluarea unor pasaje din cuprinsul 1or, evidentiind insi sris4 f[cind totul cu precaulie spre a nu altera conlinutul. tn mare mXsurfl mI consider a fi aidoma copiqtilor din vechime, qi de aceea cred cI toate meritele se datoresc somit[lilor din care m-am inspirat, cfltre ele indreptAndu-se o cald[ recunoq- tin![, penhrr cI mi-am putut realiza fierbintea dorin![ de a alcltui un volum care s[ inglobeze, pe cit posibil, insemnatele descoperiri de pfln6 acum ale amprentelor celor care au fost cAndvi peste 4oo de magnifice, misterioase oraqe.
Load more

Recommended publications
  • Sorin Forţiu, Geodetic-Statistical Analysis, Doar Un Clasic
    ASOCIAŢIA ARHEO VEST TIMIŞOARA ARHEOVEST I -IN MEMORIAM LIVIU MĂRUIA- Interdisciplinaritate în Arheologie şi Istorie Timişoara, 7 decembrie 2013 * * JATEPress Kiadó Szeged 2013 Editori: Andrei STAVILĂ Dorel MICLE Adrian CÎNTAR Cristian FLOCA și Sorin FORŢIU Coperta: Aurelian SCOROBETE TROI, http://www.reinhart.ro Foto copertă: Ioana CLONŢA Această lucrarea a apărut sub egida: © Arheo Vest, Timișoara, 2013 Președinte Lorena VLAD www.arheovest.com Responsabilitatea pentru conţinutul materialelor revine în totalitate autorilor. GEODETIC-STATISTICAL ANALYSIS, DOAR UN CLASIC GIGO1?! Sorin Forțiu* * http://www.banat.ro/academica.htm ; [email protected] “Losing family obliges us to find our family. Not always the family that is our blood, but the family that can become our blood. And should we have the wisdom to open our door to this new family we will find that the wishes we had for the father, who once guided us, for the brother, who once inspired us, those wishes ... The only thing left to say will be: I wish I had seen this, or I wish I had done that, or I wish ... I realize that the one wish that was granted to me, so late in life, was the gift of friendship”*. Am fost binecuvântat cu/de prietenia ta ... Îmi lipsești teribil, Liviu ... Fie ca Zefirul să te mângâie în Elysium iar nectarul râului Lethe să-ți ofere alinarea ... * Abstract. Geodetic-statistical analysis, just a classic GIGO?! After a brief overview on geodetic-statistical analysis, a method developed by an interdisciplinary team from the Institut für Geodäsie und Geoinformationstechnik, Technische Universität Berlin to identify the ancient locations without a certain modern counterpart mentioned by Klaudios Ptolemaios in his Geōgraphikē hyphēgēsis, we move over to a detailed analysis of its results for the poleis from Dacia, coming to the conclusion that the method failed because the authors have in turn failed to manage properly the historical data-base on which their approach is based.
    [Show full text]
  • Ptolemy's Maps of Northern Europe, a Reconstruction of The
    ^^ ^A#. #^^'*i. 'v,'^ \ '^- I' " ,>. , iPc^-^: UsPiM^ ^'^m. 13 .J 6 ' Qlorncll Muiueraiti; Hibrary Jllljata. SJjm Inrk BOUGHT WITH THE INCOME OF THE SAGE ENDOWMENT FUND THE GIFT OF HENRY W. SAGE 1891 The date shows when this volume was taken. To renew this book copy the call No^snd give to the libra--"—' ^^^^ RULES -rA-fga#'"^)-A-n-8- ^ All books subject to recall All borrowers must regis- ter in the library to borrow ' books for home use. All books must be re- turned at end of college year for inspection and repairs. Limited books must be returned within the four week limit and not renewed. Students must return all books before leaving town. Officers should arrange for the return of books wanted during their absence from town. Volumes of periodicals and of pamphlets are held in the library as much as possible. For special pur- poses they are given out for a limited time. • Borrowers should not use their library privileges for ' the benefit of other persons. Books of special value and gift books, when the giver wishes it, are not allowed to circulate. Readers are asked to re- port all cases of books marked or mutilated. po not deface books by marks and writing. Cornell University Library GA213 .S38 + Ptolemy's maps of northern Europe, a rec 3 1924 029 954 868 olin Overs .''"""'^m^ PTOLEMY'S MAPS OF NORTHERN EUROPE A RECONSTRUCTION OF THE PROTOTYPES BY GUDMMD SCHOTTE PH. D. PUBLISHED BY THE ROYAL DANISH GEOGRAPHICAL SOCIETY KJ0BENHAV,N ' COPENHAGEN H. HAGERUP . PUBLISHER 'mM«mmmsiatKmiimi=:' PTOLEMY'S MAPS OF NORTHERN EUROPE PTOLEMY'S MAPS OF NORTHERN EUROPE A RECONSTRUCTION OF THE PROTOTYPES BY GUDMUND SCHUTTE PH.
    [Show full text]
  • INDEX Concepte; Denumiri Geografice; Nume Antice; Acţiuni (I
    INDEX concepte; denumiri geografice; nume antice; acţiuni (i.desemnează ilustraţiile alb-negru din text, iar i.c. ilustraţiile color de la finalul cărţii) Agatârşi (trib scitic ce a pătruns în Transilvania): 17, 46, 84, 112, 524 Agighiol (mormânt tumular): 67-75, 96, 189-193, i.12, i.14, i.16 Akrokomoi (coafură purtată de Zalmoxis): 26-27, i.1 Altare de tip masă: 379, 382, 481, i.c.58 vatră: 89, 227, 233-234, 331-332, 378, 382, 406, 408, 411- 412, 662, i.27, i.29, i.30, i.88-89, i.c.72, i.c.98 platformă: 377, 379-382, 481, i.c.58 altarul focului: 381-383, i.81, i.c.59 Altarul solar de la Sarmizegetusa Regia: 349-362, i.63-67, i.c.53, i.c.54 Anacharsis (prinţ scit, contemporan cu Zamoxis): 21 Apulon/Apulum (vezi Piatra Craivii) Arcul de la Beneventum (sunt reprezentaţi copiii lui Decebalus şi zeităţile provinciei Dacia): 248, 562, 576, 656, i.112-113 Argedava (cetate getică): 120 Astronomia dacică: 325-348, 394, 459, 488, 490-494, i.59, i.66- 67, i.c.49-50 Atacurile dacilor asupra Daciei romane (după anul 106): 567- 570 Atacurile dacilor asupra provinciilor romane (până în anul 106): 507-508 Attis (zeu de origine traco-frigiană): 246, 497, 543, 565 Axa Creaţiei (axa din capătul căreia răsare soarele la solstiţiul de iarnă şi apune la celălalt capăt în 21 iunie): 381-382, 386, i.80 Axa Lumii (axa de înclinare a pământului): 101, 270, 337, 373, 381, 441, 450, 453, 456, 470-471, i.37, i.58, i.76-77, i.103 Babadag (cetate getică): 32-34, 93, i.2, i.c.3 Babe (stânci de pe vârfurile Carpaţilor închinate divinităţilor străvechi): 654-656 Balada
    [Show full text]
  • Urbanismul Preroman Din Dacia – Coordonate Conceptuale (I)
    6 Laurențiu Nistorescu, Claudia S. Popescu Urbanismul preroman din Dacia – coordonate conceptuale (I) Preroman urbanity in Dacia – conceptual coordinates Abstract: Local society in pre-Roman Dacia has experienced urban-type development of human settlements. The urban processes from Geto-Dacian areas started under the momentum provided by the Greek colonies from the Left Pontus and ended abruptly under the pressure from Roman urban- type colonization. During the six centuries of autonomous development, the local urbanism - which has not reached higher edilitary standards except in some isolated cases, such as Dausdava or Sarmizegetusa - had some peculiarities. Cuvinte cheie: urbanizare, geto-daci, dava, structuri sociale Keywords: urbanisation, geto-dacians, dava, social structures Cristalizarea unei urbanități1 interne este o fenomenologie caracteristică oricărei societăți care tinde spre statalitate, chiar și fără să atingă efectiv acest stadiu de autodezvoltare. Dar, așa cum statalitatea presupune întrunirea cumulativă a condițiilor necesare și suficiente pentru organizarea ca stat2, nu însă și apariția efectivă a statului, și urbanitatea implică întrunirea cumulativă a condițiilor necesare și suficiente pentru formarea unui mediului urban3, chiar și fără configurarea efectivă a acestuia. Fixând astfel reperul conceptual al intervenției noastre, începem prin a enunța că ne propunem să schițăm, în cele ce urmează, coordonatele instrumentale ale unei abordări analitico- metodologice mai largi, privitoare la configurarea, manifestările și specificul fenomenului urban în societatea geto-dacică din jumătatea de mileniu anterioară deplinei sale încorporări în ansamblul civilizațional roman. 1. Aici, în sens sociologic general, de calitate urbană și nu în sensul secundar (dar pe care-l fixează dicționarele generaliste, inclusiv DEX, sub voce) de conduită urbană.
    [Show full text]
  • F E D E K a T I U N E
    Pest'a, Vineri, 13/25 diecemvre. Kr. m Anulu antaiu, MDCCCLXVÍIL Pretiulu de Prenumeratiune : Locuinti'a Redactorului : Pre trei lune . • . 4 fl. v. a. si Pre "siese lune . 7 fl. 5q cr. Cancelari'a Redactiunii : Pre anulu intregu. 15 fl. e iu Pentra Romani'a: 4 galb. pre anu, — 2 galb. pre '/ Strat'a Morariloru Nr. 13. s de anu, — si 1 galb. pre % de anu Scrisorile nefrancate nu se voru Pentra Insertinni : primi decâtu numai de la corespun- FEDERATIDNEA 10 cr. de linia, si 30 cr. taps'a tim- dintii regulari ai „Federatiunii" bra'e pentru fiesce care publicati- Diurnalu politico, literariu, comercialii sî economico. une swparatu. In Loculu deschisu Articlii tramisi si nepublicati ae 20 cr. de linia voru arde. Va esî Marti-á, Joi-a, Sambet'a si Dominec'a, demanéti'a. Unu esemplariu costa 10 cr. Invitare la prenumeratiune Procesulu de presa alu redactorului ,.Fede- ratiunci"*) pre cursulu anului 1869, carele e alu Il-le alu diuiriului politicu, etc. pertratatu la curtea juratiloru d'in Pest'a in 7 l. c. F EDEKATIUNE A." Cuventulu de aperare alu lui Ales. Romanu. Dupa incheiarea pactului dualisticu d'in an. 1867, prin carele se inaugurase urr£ sistemu de cen- Replic'a Procurorului generalu. tra^satiune indoita, — se născuse monstrulu cu doue capete, — se făcuse uniunea duoru eleminte domnito­ Procuratorulu generalu reluandu cuventulu pune rie contr'a mai multor'a d'in iniperati'a austriaca, întrebarea : ore articlii incriminaţi contienu ei deli- avendu in vedere periei ulu ce amenintià libertatea preste totu si in parte desvoltarea nostra poli- ptulu prevediutu in §.
    [Show full text]
  • S Roumaines Effectuees Apres Le 23 Aout 1944
    RECHERCţ-IES AR~HEOLOGIQU_!:S ROUMAINES EFFECTUEES APRES LE 23 AOUT 1944 CONSTANTIN PREDA L'archoologie roumaine et Ies autres domaines de recherche apparentes, l'epigraphie et la numismatique, ont connu dans Ies annees qui ont suivi 1944 un remarquable essor, comme d'ail­ leurs toute l'historiographie de Roumanie. IJa rcorganisation dont a joui en 1949 l'activite arche­ ologique de Roumanie a pase Ies bases d'unc rccherche scientifique et systematique, avec de b'Tands collectifs d'archoologues, dotes d'une structuro complexe, et distribues de sorte a pou­ voir couvrir, dans la mesure du possible, la toialite du territoire roumain et Ies principaux pro­ blemes de l'histoire ancienne et medievale, dans ses etapes essentielles. Concomitamment avec l'extension et le developpement du reseau de musees departemen­ taux d'histoire, s'accroît de fa90n sensible le nombre des chantiers archeologiques. De fa90n inevitable, vont suivre un accroissement des decouvertes, des problemes abordes par Ies fouilles, et un enrichissernent substantiel de nos connaissanees sm chacune des etapes historiques prises a part. Grâce aux nombreux resultats obtenus a la suite des fouilles qui ont suivi 1944, comblant Ies grandes lacunes qui avaient persiste si Iongtemps, toute l'histoire ancienne de Roumanie nous apparaît comme un tout unitaire et logique, avec un developpement stlr dans sa continuite. D'importantes contributions ont ete apportees aux problemcs d'anthropogenese et de l'evolution des premieres manifestations de vie hurnaine dans l'espace carpato-danubien et pontique, a la connaissance du processus de constitution et developpement du peuple thrace au cours de l'Age du Bronze et du Premier Age du Fer, ct dans Ic domaine de l'histoire et de la civilisation geto­ dace.
    [Show full text]
  • • 2007 Chavdar Bonev
    !!#! ! $%! &" #! ! " I () • 2007 CHAVDAR BONEV THE PROTO-SLAVIC TRIBES PART ONE (A) Sofia • 2007 & ! " ! I () • 2007 © ' ISBN 978–954–9493–08–5 . . 9 -1. . 9 -2. . 16 -3. . 18 -4. . 23 . . 27 -1. ! . 27 -2. "# . 28 -3. $% . 29 -3-2. %$% . 30 -3-3. $%$ . 38 -3-4. %$% () . 39 -4-1. &, &$'%, &$ . 43 -4-2. &*, $&*, *%&* (%&"*), &/ . 46 -5-1. &0, &0, &0, 6#&0 . 48 -5-2. &*0, &'0* . 50 -5-3. '&0', $&'07 . 51 -5-4. &0/ . 51 -6-1. &9, &9, &9 . 52 -6-2. 0&9, 0&'9:-/&97 . 54 -6-3. $&9 . 56 -6-5. &9 . 56 -7-1. # &!() . 57 -7-2. # &!(), #&! . 58 -7-3. # &! . 59 -7-4. !&!'% . 59 -7-5. # #! . 60 5 -7-6. # &!#, &!#, &!# . 60 -7-7. # &!, &'!, &!, &!", &!, &!$ . 61 -7-8. ?@ . &! . 62 -7-9. &!, &! . 64 -7-10. &!', &!9 . 64 -7-11. &! . 65 -7-12. $&!, /&0 . 67 -7-13. $&!, /&!7 . 72 -7-14. "&!, "'&! . 73 -7-15. "&: . 76 -7-16. &A!7 . 77 -7-17. &!, &!(&), &7 . 78 -7-18. '&'!7 . 81 -7-19. &!#$ . 81 -7-20. &!#, &!#, &!#9 . 82 -7-21. #! . 83 -7-22. #!' . 83 -7-23. 0#! . 85 -8-1. 9!#, 9!#, 0#! . 85 -9-1. ()/& (0B 0C$, 0C$) . 92 -9-2. /& . 107 -9-3. /&7 . 120 -9-4. /& () . 121 -10-1. /#, /#, $"&$ . 122 -10-2. /#, ?#* . 124 -10-3. /# . 128 -10-4. /#$, /#D$, /#D$%#9! . 129 -10-5. /#E, $/# . 131 -10-6. /#, /#, /# . 131 -10-7. "/# . 133 -10-8. !/# . 134 -10-9. /#"#, /## . 134 -11-1. ! . 135 -11-2. /! . 142 -11-3. "! ("''0) . 153 -11-4. "*!7 . 160 -11-5. "0& . 162 -12-1. & . 163 -12-2. , $ . 164 6 -12-3. $, $:, $:, $ . 164 -12-4. # . 167 -13-1.
    [Show full text]
  • Dossier Projet 2015
    Dossier du projet L’héritage historique et culturel de la Dacie : un atout pour le département d’Alba LYCÉE LYCÉE « HOREA, CLO ŞCA ŞI CRI ŞAN » - ALBA IULIA (ROUMANIE) MODULE D’ENSEIGNEMENT INTERDISCIPLINAIRE. 2014-2015 Dossier conçu et organisé par Prof. Georgeta B ădău LYCÉE NATIONAL« HOREA, CLO ŞCA ŞI CRI ŞAN » ALBA IULIA Module d’enseignement interdisciplinaire Année scolaire 20142014----20152015 Classe : XIe F, Philologie- Bilingue français TITRE DU PROJET : L’héritage historique et culturel de la Dacie : un atout pour le département d’Alba PROBLEMATIQUE : Comment les endroits du département d’Alba qui témoignent de l’héritage historique et culturel de la Dacie sont-ils devenus des lieux de plaisance et des atouts touristiques ? EQUIPE PEDAGOGIQUE : Professeurs de français : Georgeta B ădău (coord.), Alina Cri șan Professeur DNL Histoire : Daniela Cetean Professeur DNL Sociologie: Dumitru Moldovan Professeur DNL Technologies de l'information et de la communication : Codru ţa Mure şan Documentaliste-bibliothécaire et sociologue : Lucre ția Bîrz 2 S O M M A I R E Présentation du projet p.4-10 Chapitre 1. La Dacie: repères géographiques et historiques 1.1. La Dacie avant la conquête romane (Carmen Felicia Bogdan, p.11-16 Alexandra Ioana Pa şcău) 1.2. Les guerres daco-romaines (Amalia Rahovean, Lorena p.17-20 Francesca Trif) 1.3. La Dacie romaine (Bianca Vlad, Monica-Denisa Ordean) p.20-25 Chapitre 2. Les Daces: « les plus courageux et les plus justes des Traces »»» 2.1. Murus Dacicus (Lidia Boboia, Loredana Laura Hane ş) p.26-31 2.2. La vie quotidienne et les métiers des Daces (Denisa Gabriela p.31-37 Marginean, Ana-Maria Oprean) 2.3.
    [Show full text]
  • Romanilor Din Dacia Traiana
    ISTORIM ROMANILOR DIN DACIA TRAIANA DE fi. b. XENOFOL PRO F ES012 LA UNIVERSITATEA DIN IASI. MEMBRU ACADEMIE/ ROMANE MEMBRU TITULAR AL INSTITUTULUI DIN FRANTA EINT1 11-11 ....1111101M1M./ Nu sunt vremne sub arms omulul, ei bletul om sub vremi". NIRON COSTIN. VOLUMUL 11 NAPALIRILLE PARBARE 270-1290 BUCURE5T I Institutulde Arte Grano st Edltura LIBRARIEI 5COALELOR" C. SFETEA 02 ^04. CALEA MOULOIL 82 0 4 1914 V TO 11 I WROMAH 1 LO E. T - 7 , -",' ,rwor,,,,,,?Ne7n.i.e...{ta,t, 7 e.0:411'44 R.Rfj, a ^ 1.1 1 r ee- A 111 Ili r =a= - titr-46:IgitiaaW? 1.1A. "t - -4 Attilai Papa Leo I. Miniatura din S:ich.si:-elie Weltehionik o nLudm.ig Weiland. Institutul de arte grafiee C. SFETEA, Bueure,ti. STOMA NAM, I LOH ) tiIH Aiiiim TuinNA DE A. b. XENOFOL PROEM:1R LA UNIVERBITATEA DIN IABI. MEMBRU AOADEMIEI ROMANE. OORESPONDENT AL INSTITUTULUI DIN FRANTIA EDITIA 11-a Nu sant vremile sub arma omului, ci biefulOMsub vremi". INIRON COSTIN. V OLU MUL II NAVALIIRILtE 131:11313fIRE 270-1210 It:=:Psime° BUCUREST I _ Institutul de Arte Crake si Editura LIBRARIEI BCOALELOR" C. SFETEA 62-64, CALEA MO*IL012, 02-61 1914 . W7tJ.ye/.etc,c,027/C11.114d walea PArAsirea Dacidi in prada. Ifirbarilor fusese pre- cedat5 de o epoch' de tian2ilie sixt care aceastA provin- cie, de §i Inca sub stApAnirea Romanilor, suferise in epetiterilndurinAvAliri pustietoare. De§itrecerea dela starea lini,tità §i infloritoare a oblAduirei romane la acea chaoticA a timpurilor nAvAlirei nu fusese nA- prasnicA §i cu toate cA nu se poate stahill seria istoricA care duce dela o stare la cealaltà, totu§i nu e mai putin adevArat CA, cu retragerea legiunilor, incepe pentru poporatia daco-romanA o epocA CU totul noua" a istoriei ei, caracterizatà prin mai multe irnprejurAri insemnate.
    [Show full text]
  • Gheorghe Grigurcu
    www.cimec.ro www.cimec.ro Gellu DORIAN PREMIUL NAŢIONAL DE POEZIE „MIHAI EMINESCU“ – 25 Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu“ a ajuns la ratelor valori poetice de la noi. Asta a fost şi ideea regre- a douăzeci şi cincea ediţie. Un sfert de veac. Un semiju- tatului Laurenţiu Ulici care s-a alăturat de la început şi bileu. Ani în care au avut loc tot felul de evenimente în s-a bătut cot la cot cu noi pentru consacrarea defi nitivă spaţiul cultural românesc: unele propunînd ceva, altele a acestui premiu. Ideea instituţionalizării premiului a dorind doar să se afl e în treabă, să facă valuri, ca de fost susţinută de el şi în 2000, cînd la Botoşani, fi ind an altfel unele susţinute cu intenţii bune de oameni devo- Eminescu UNESCO, a fost cel mai mare desant scriitori- Ptaţi, altele avîndu-i ca protagonişti pe cei care, din orice cesc din istoria culturală a României: peste 450 de scri- poziţie i-ai privi, nu-i poţi vedea decît ca pe Gică Contra. itori au sosit atunci în Botoşani cu o garnitură întreagă Lumea nu este făcută din acelaşi aluat, că aşa e de cînd de tren, pusă special pentru acel eveniment. În cuvîntul e ea pe pămînt. De ce ar fi mai bună acum? lui de atunci – neştiind că va fi ultimul – a enunţat un Acum douăzeci şi şase de ani mă băteam pentru a proiect despre cum ar trebui să arate o astfel de insti- impune această idee, a unui premiu naţional pentru tuţie, care trebuia să vieze în provincie, la Botoşani, cu poezie, cu tot felul de lume, aici, în provincie, la Boto- atenţie sporită din partea înaltelor instituţii ale statu- şani, cînd cei care s-au văzut scoşi pe tuşă la revoluţie lui.
    [Show full text]
  • Dossier Projet 2015
    Dossier du projet L’héritage historique et culturel de la Dacie : un atout pour le département d’Alba LYCÉE LYCÉE « HOREA, CLO ŞCA ŞI CRI ŞAN » - ALBA IULIA (ROUMANIE) MODULE D’ENSEIGNEMENT INTERDISCIPLINAIRE. 2014-2015 Dossier conçu et organisé par Prof. Georgeta B ădău LYCÉE NATIONAL« HOREA, CLO ŞCA ŞI CRI ŞAN » ALBA IULIA Module d’enseignement interdisciplinaire Année scolaire 20142014----20152015 Classe : XIe F, Philologie- Bilingue français TITRE DU PROJET : L’héritage historique et culturel de la Dacie : un atout pour le département d’Alba PROBLEMATIQUE : Comment les endroits du département d’Alba qui témoignent de l’héritage historique et culturel de la Dacie sont-ils devenus des lieux de plaisance et des atouts touristiques ? EQUIPE PEDAGOGIQUE : Professeurs de français : Georgeta B ădău (coord.), Alina Cri șan Professeur DNL Histoire : Daniela Cetean Professeur DNL Sociologie: Dumitru Moldovan Professeur DNL Technologies de l'information et de la communication : Codru ţa Mure şan Documentaliste-bibliothécaire et sociologue : Lucre ția Bîrz 2 S O M M A I R E Présentation du projet p.4-10 Chapitre 1. La Dacie: repères géographiques et historiques 1.1. La Dacie avant la conquête romane (Carmen Felicia Bogdan, p.11-16 Alexandra Ioana Pa şcău) 1.2. Les guerres daco-romaines (Amalia Rahovean, Lorena p.17-20 Francesca Trif) 1.3. La Dacie romaine (Bianca Vlad, Monica-Denisa Ordean) p.20-25 Chapitre 2. Les Daces: « les plus courageux et les plus justes des Traces »»» 2.1. Murus Dacicus (Lidia Boboia, Loredana Laura Hane ş) p.26-31 2.2. La vie quotidienne et les métiers des Daces (Denisa Gabriela p.31-37 Marginean, Ana-Maria Oprean) 2.3.
    [Show full text]
  • Ziridava in Context Ptolemeic
    SORIN FORŢIU Z I R I D A V A ÎN CONTEXT PTOLEMEIC (résumé in English language at pages 126-130) (cu un P.S. la pp. [146]-[148]) EDITURA SFÂNTUL IERARH NICOLAE BRĂILA, 2012 Această carte a a fost tipărită cu ajutorul dezinteresat al SOFA SOFT S.R.L. - Timişoara (http://www. sofasoft.ro) Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României FORŢIU, SORIN Ziridava în context ptolemeic / Sorin Forţiu. – Brăila : Editura Sfântul Ierarh Nicolae, 2012 ISBN 978-606-577-912-9 94(498 Ziridava) Copyright © 2012 – Sorin FORŢIU. Toate drepturile rezervate Tehnoredactarea: Sorin FORŢIU Ilustraţia grafică: Aurelian "Rică" SCOROBETE TROI şi Claudiu TOMA Coperta: Aurelian "Rică" SCOROBETE TROI şi Sorin FORŢIU ◄ ◄ ◄ ◄ ◄ Coperta I: NONA EVROPE TABVLA (secţiune) din Claudii Ptholomei Alexandrini. Cosmographia ... (colofon:) Nvmeros Matematicos Inexplicabile Ferme Terre Astrorvmqve Opus Clavdii Ptolemaei Alexandrini Philosophi Geographiam Arnoldvs Bvckinck E Germania Rome Tabv- lis Aeneis In Pictvris Formatam Impressit. Sempiterno Ingenii Artificiiqve Monvmento. Anno Do- minici Natalis. M.CCCC.LXXVIII. VI. Idvs Octobris. Sedente Sixto. IIII. Pont. Max. anno eivs .VIII. Coperta IV: • ИOИA • EVRO • • PE TABVLA (secţiune) din [Cosmographia, Donnus Nico- laus Germanus] (colofon:) Clavdii Ptolomei viri Alexandrini Cosmographie octavvs et vltimvs liber explicit opvs Donni Nicolai Germani secvndvm Ptolomevm finit. Anno M CCCC LXXXII. Avgvsti vero Kalendas. XVII. Impr[e]ssvm Vlme Per Ingeniosvm Virvm Leonardvm Hol Prefat[i] Oppidi Civis. Notă: Toate hărţile istorice din această carte se află în domeniul public. To Doctor Renate BURRI with true feelings of gratitude MOTTO: Îndoiala e baza tuturor progreselor ştiinţifice. C U P R I N S Cuvânt înainte – dr.
    [Show full text]