/X/ X r X"/ '-' ~ '"S J z~ xhx X9o9. ^oLlÏxj^oc/ Âxxtoxrx/xxx.. %Xjo6o^^t. '7 7X /■/fi'.'// „ ^r}p/X'7t//y JliXyxx à/n , Jôx-, Ji/ryixMxc^n/ jfc (o~$. CUVENT CÄTRÄ CETITORI. *( unoașterea firii proprii a fost și rëmâne una din virtuțile cardinale ale omului. In măsură potențată stă acest adevăr și cu referință la un popor. Este ab­ solut necesar ca să-și cunoască fie-care originea, pu­ terile și scăderile sale, căci numai astfel poate câștiga o orientare reală și sigură despre forța facultăților sale fisice și psichice. Ori-ce întreprindere devine un fët mort, dacă nu stă în proporție cu ceea-ce suntem în stare a réalisa. Multe din miseriile ce se descarcă asupra indivizilor și popoarelor, provin de acolo, că se apucă de lucruri ce nu le pot duce la îndeplinire. Orbecarea și nesuccesul sunt în mare parte resultanta lipsei de orientare. Un om luminat și în curat cu ceea-ce este și poate réalisa, nu va umbla cu capul în sac șchiopătând și pipăind ca la întunerec, ci sigur va călca cu pași măsurați și cumpeniți în calea sa. Tot așa trebue să facă tot na­ tul și un popor consciu de chemarea și puterea sa. Din aceste considérante, studiul istoriei a rămas dintru IV început un obiect de preocupațiune al popoarelor de prima ordine. Urmărind de foarte mulțî ani isvoarele referitoare la istoria bisericii ortodoxe române indigene, am trebuit, lucru firesc, să scrutez și evenimentele po­ litice și isvoarele ce se referesc la acestea. Din notițele studiilor mele, present on. cetitori în cele-ce urmează un mănunchiu sub titlul : Istoria Românilor bănățeni. Este o nisuință de a înfățișa în formă pragmatică eve­ nimentele politice și bisericești dintru început până acum. Istoriograful orientat va aprecia greutățile ce le întimpină o asemenea scriere, când la multe din epocele trecute, trebue trase cu stropi grei de sudoare brazde noauë, spre a face luminos trecutul nostru întunecat prin vitregitatea timpurilor. Am cercat isvoarele străine și române referitoare la acest obiect, delà cei mai vechi până Ia- cei moderni, și m’am silit după puterile mele și după mijloacele, de cari am dispus, a présenta o lucrare la înălțimea, ce o pretinde astăzi istoriografia română. Am percurs cronicele vechi ungare, precum și cele moderne. Asemenea am căutat să folosesc la obiec­ tul indicat resultatele uriașe ale marilor istoriografi ro­ mâni: Hasdeu, Hurmuzaki, Tocilescu, Xenopol, Iorga, Dr. Onciul, Densușan etc. Istoria Românilor bănățeni este puțin cunoscută. Scrierile noastre speciale mai vechi compuse de Lau- rian, Maniu, Vlad și Velea sunt uitate și trecute. In timpul mai nou, fostul meu coleg P. Dragalină, a pu­ blicat trei broșuri interesante referitoare la trecutul Ro­ mânilor din Severin. După ce am studiat și scrierile speciale ale scriitorilor străini: Griselini, Böhm, Schwi- cker, Millecker, Pesty, Ortvay, Szentkláray, etc. am r<- vëcjut notele mele și am publicat lucrarea mea presents. Truda multă, care am pus-o la compunerea eï, a fost înlesnită prin faptul, că sum originar din Bănat și fiind-că din sînul poporului român bănățean am eșit și eu, eară numeroasele legături de sânge în văile frumoase ale Mureșului, Begheiului și Timișului din Bănat, me leagă de această frumoasă și mănoasă provinciă. Dar am fă­ cut aceasta și din motivul de a paralisa unele scrieri tendențioase mai proaspete, cari vor să mistifice trecu­ tul atât de glorios și bine meritat pentru patria și co­ roana ungară, ce-1 posed în chip neîndoios Românii bănățeni, cu apărarea vadurilor Dunărei. Fericitul pu­ blicist și istoric George Barițiu se pronunță într’un loc astfel : «Este timpul suprem, ca istoria Banatului și a Românilor bănățeni să și-o scrie chiar el».1) Cei bătrâni au murit de mult ; ear dintre cei în vieață singur co­ legul Dragalina a publicat din istoria noastră o scriere importantă. Socotesc deci, că n’am greșit cu publica- țiunea mea, carea va fi continuată dacă nu va întîmpina greutăți. In Banat zac comori de mare preț ascunse, atât în ruinele vechi, cât și în limba și datinele Româ­ nilor. Dacă suntem sinceri, trebue să recunoaștem, că noi aproape nimic sau de tot puțin am făcut pentru desgroparea acelor comori. ?4eritosul istoriograf maghiar Pesty Frigyes și societatea istorică din Timișoara, au mari merite pentru 1 G. Barițiu: Ist. Trans, t. II. 661. X. VI descoperirea antiquităților și documentelor referitoare la istoria părților banatice. Drept judecând, trebue să re­ cunoaștem mai departe la vechil istoriografi ungari, mal multă și mal mare iubire de adevër, decât la o samă din cel moderni. Timpurile vechi au trecut și moravurile s’au schimbat. Motive politice au născocit mijloace de luptă străine de domeniul istoriei, unde adevărul și dreptatea au să cumpenească faptele trecute, rostind judecata asupra lor. Patria noastră dulce e lo­ cuită' de mal multe popoare, cari toate la olaltă și-au vărsat sângele și și-au jertfit avutul lor pentru apărarea el. între aceste popoare cel mai numeros element după Maghiari sunt Românii. în partea sud-ostică a patriei, și special în părțile așa numite banatice, Românii au un trecut mare și frumos, plin de merite neperitoare pentru patria și coroana ungară. Acest trecut glorios, imprimat cu litere de aur în istoria țeril noastre, este în parte dat uitării chiar de descendențil eroilor de odinioară; eară de altă parte e mistificat și présentât in lumină ne adevărată de o samă de scriitori tendențioșl. Cercat-am deci scripturile vechi și noi și găsind de bine present în cele ce urmează, faptele străbunilor și vieața lor în lumina, ce mi să pare cea adevărată. Vor fi scăderi și în lucrarea mea, ca în toate luc­ rările omenești, și de cari nici una din nenumeratele cărți, ce mi-au trecut prin mâni n’au fost ferite. Cu dragă inimă am purtat truda și osteneala la această scriere, căci originar dintr’o familiă veche, care după acte scrise în linie ascendentă și colaterală, aproape de un secol și jumătate stă în serviciul poporului meu: urmat-am yb- ■ k XI CAPITOLUL VIII. Slavii. Pag. Venirea și originea Slavilor........................ 87—88 Slavii și Românii.................. .................. ... ... ... 89—60 Cuceririle Slavilor ... ... ... ... .................. ... ... 91—92 CAPITOLUL IX. Avarii. Ivirea Avarilor ........................ ... ... ... ... 93 Luptele Avarilor ... ... ... ... ... ... ... 94-95 Urmele creștinismului la Dunăre ... ....................... 96 CAPITOLUL X. Bulgarii. Venirea Bulgarilor... ... ... ... ... ... ... ... ... 97 Organisarea statului bulgar ... ... ... ... ... ... 98 Domnia Bulgarilor în Dacia traiană ... • ... ... 99—102 Legăturile Românilor cu Bulgarii ... ... ... ... 103—104 CAPITOLUL XI. Imigrarea Maghiarilor și organisarea statului ungar. Ocuparea țării .......... ... 105 Ducatul lui Glad și învingerea acestuia ... ... ... 106—108 Românii și locuințele lor..................................... — 109-^-112 Ohtum (Optum) căderea și moartea lui .................. 113—116 CAPITOLUL XII. Biserica română în legătură cu cea slavo-bulgară. Bulgarii și domnia lor în Dacia traiană......................... 117 Increștinarea Slavilor și Bulgarilor ......................... 118 XII Pag. Situația bisericii în primii VIII secoli. Românii, Slavii și Bulgarii... .................. ... ................................. 119—122 Luptele între Roma și Constantinopolea, apostolii Ciril și Metod, cultura slavă, nimicirea imperiului prim bulgar .......... ... .......................... ........... ... 123—129 Creștinismul în Ungaria .......... ... ... .................. 130 CAPITOLUL XIII. Banatul sub regii Arpadiani. Stefan cel Sf. și organisarea țării... .................. ... 131 — 132 Numărul comitatelor ... ... ................. .................. 133—134 Luptele cu Cumanii, Pecenegii și Bisantinii .......... 135—140 Imperiul al doilea româno-bulgar și legăturile acestuia cu regatul ungar... ... ... ... ... ... ... ... 141—146 Invasiunea Tătarilor — ... — ... ... ... ... ... 147—148 [ Banatul Severinului. Donațiunea făcută Joaniților. Ro­ mânii ca locuitori în Severin și în vecinătate ... 149—153 Starea religioasă și luptele religionare, desbinarea bi­ sericii creștine și apunerea casei Arpadiane.......... 154—161 CAPITOLUL XIV. De la apunerea casei Arpadiane până la căderea Timișoriî în mânile Turcilor. Carol Robert................ ... ... ... ......... ... 162 Alexandru Basaraba ... ... ... ___ ... — — 163—164 Donațiunile făcute Românilor ... .................. ... 165 Ludovic cel mare și Turcit ......................................... 166 Vladislav vodă, luptele politice și religionare... ... 167—170 Mircea cel mare.......... ... ... ... — -................ 171 Apunerea imperiului româno-bulgar ... ......... - — 172 Luptele lui Sigismund cu Turcii ................................ 173—175 Ioan Corvin ........... ....................... - — — — 176 Revoluțiunea din 1437—1438 ... — .......................... 177 Luptele lui Vodă Jancu (Joan Corvinul) cu Turcii și moartea lui................................, .......................... 178—184 Chiginea Corvinilor și familia lor.................. - — 185—186 XIII Pag. Omorîrea lui Ladislau Corvinul .... ................ ... 187—188 Confirmarea privilegiilor pentru Românii Bănățeni ... 189—197 Mathia Corvinul ........................ ... .................. 198 Pavel Chinezu .. ... ... ... 199 Luptele cu Turcii ................. ... ... ... ... ... 200—201 Joan Corvin, fiul regelui Mathia ......... ... ... ... 202—203 Legiunea neagră ........... ... ... ... ... 204 Luptele cu Turcii. Legăturile cu Muntenia și Moldova 205—203 Revoluția lui Dosia