Romanilor Din Dacia Traiana
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
ISTORIM ROMANILOR DIN DACIA TRAIANA DE fi. b. XENOFOL PRO F ES012 LA UNIVERSITATEA DIN IASI. MEMBRU ACADEMIE/ ROMANE MEMBRU TITULAR AL INSTITUTULUI DIN FRANTA EINT1 11-11 ....1111101M1M./ Nu sunt vremne sub arms omulul, ei bletul om sub vremi". NIRON COSTIN. VOLUMUL 11 NAPALIRILLE PARBARE 270-1290 BUCURE5T I Institutulde Arte Grano st Edltura LIBRARIEI 5COALELOR" C. SFETEA 02 ^04. CALEA MOULOIL 82 0 4 1914 V TO 11 I WROMAH 1 LO E. T - 7 , -",' ,rwor,,,,,,?Ne7n.i.e...{ta,t, 7 e.0:411'44 R.Rfj, a ^ 1.1 1 r ee- A 111 Ili r =a= - titr-46:IgitiaaW? 1.1A. "t - -4 Attilai Papa Leo I. Miniatura din S:ich.si:-elie Weltehionik o nLudm.ig Weiland. Institutul de arte grafiee C. SFETEA, Bueure,ti. STOMA NAM, I LOH ) tiIH Aiiiim TuinNA DE A. b. XENOFOL PROEM:1R LA UNIVERBITATEA DIN IABI. MEMBRU AOADEMIEI ROMANE. OORESPONDENT AL INSTITUTULUI DIN FRANTIA EDITIA 11-a Nu sant vremile sub arma omului, ci biefulOMsub vremi". INIRON COSTIN. V OLU MUL II NAVALIIRILtE 131:11313fIRE 270-1210 It:=:Psime° BUCUREST I _ Institutul de Arte Crake si Editura LIBRARIEI BCOALELOR" C. SFETEA 62-64, CALEA MO*IL012, 02-61 1914 . W7tJ.ye/.etc,c,027/C11.114d walea PArAsirea Dacidi in prada. Ifirbarilor fusese pre- cedat5 de o epoch' de tian2ilie sixt care aceastA provin- cie, de §i Inca sub stApAnirea Romanilor, suferise in epetiterilndurinAvAliri pustietoare. De§itrecerea dela starea lini,tità §i infloritoare a oblAduirei romane la acea chaoticA a timpurilor nAvAlirei nu fusese nA- prasnicA §i cu toate cA nu se poate stahill seria istoricA care duce dela o stare la cealaltà, totu§i nu e mai putin adevArat CA, cu retragerea legiunilor, incepe pentru poporatia daco-romanA o epocA CU totul noua" a istoriei ei, caracterizatà prin mai multe irnprejurAri insemnate. Intai : Cei rnai multi din locuitorii rAma§i in Dacia Traiana, speriati de violentele §i grozAviilenAvtlirilor, cautä, ca §i Rornanii de mai tArziu, adApost in contra lor, in rnuntiii pAdurile de care Dacia era plinA. Al doilea : Felul cel nou de viatà, adus prin strà- mutarea poporului de la cAmpie la munte, schimbA §i conditiile traiului sau, reintorcandu'l Indäràt de la viata agricolA la una ca §i nomadä. Cu toate cA Rornanii n'au parAsit nici oclatA cu totul indeletnicirile vietei a§ezate, totu§i petrecerea lor in munti impingandu'i mai ales la pAstorie, ei se purtau necontenit peste toatA intinderea lor, veniau in atingere mu cu altii din pun- tele cele mai IndepArtate, §i astfel unificAnd felul lor de a fi, pregAtirà acea unitate surprinzAtoare a nearnu- lui romanesc de la nordul Dunärei. Al treilea : In acest rästimp de aproape o mie de ani, poporul Daco-Rornanilor intrA Iii atingere cu deo- sebite nearnuri barbare care l'Asarà urine in. graiul §i 10 1STORIA ROMANILOR obiceiurile lui, determinara forma lui de organizare ajunserd chiar a'i domina mintea prin limbd §i religie. Nationalitatea romand a cdreia baza fusese pusa prin contopirea Romanilor cu ba§tina§ii din Dacia, iesa formata pe deplin tocmai din epocanävAlirilor. Aceasta a desvoltat sambnrele vechiu intr'un arbore puternic cu ramurile intinse, coroana bogatä §i rada- cinile adanci. El rasare insd din aceasta epoca, salbatec neregulat, ca trunchiurile primitive ce cresc in umbra desi§urilor. Trebuia curatiti ingrijit, desfäcut la ra- (Wind §i räsuflat in crengariu, spre a da intreaga des- voltare puterilor sale latente. Curatirea, intreprinsa de mult, a fost dus5 tot mai spre desavar§ire de epocare- generãrei care este aproape de a fi incheiata §i care este menitä a face din salbatecul fiu al padurei un ar- bore civilizat. Perioada navalirei cuprinde deci una din fazele cele mai insemnate ale istoriei noastre, acea in care s'au adaos mai multe elemente none care nationali- tatea romana. Vom vedea ca epoca de o mie de ani, petrecutd intre paräsirea Dacieii intemeierea prin- cipatelor, nu este o lunga pauza in desvoltarea popo- rului nostru, nici o epoca asupra careia nu s'ar §ti ni- mica, ci din contra una din partile cele mai interesante, cele mai bogate in rezultate ale istoriei sale. E drept ca izvoarele curg mai sarace asupra aces- tui timp ; insa pentru eine §tie sä atinga strnna isto- richele dan un rasunet destul de clar al acestor tint- puri putin cercetate. CA PU LIII DACIA IN PRIMA PERIOADA A NAVALIREI BARBARE 270860. (21I-67o, BARBARE NAVALIRILOR A PERIGADA /NTA/A ROICIANO AL. I R G B are (NIS) OS NAI Vala in Afatteritt lui Valid ltriP+rtiiiii.444:: ',them. A \ MEW . 4 rartips(TmAautt Hagar/L. 44, 42, .....Avara 4*41. 44-04 .04. Gepayi i , / fluttei ..17apn -14. Gold ''Ple/ )/4 V LEGENDA SING/0 .2,..f ,c ....- Al/TROY117 .SIRMIUM ...,.. 11 ......" ' , 11,....... .. Otii \ 1 I II n 091 0,.eu. i -4;4 C *I41 ,I i 1, , . I / ,'' ti,\,' 40 , 1 II: / A 1 1' kat/ i*"."s>. 11/Miall2 1 II (cris 44' 4,2,DNir 409 ' imny 144 ..?17/10.9 %wont, ./././nbing" 4,4. i- -+ 4. .1% 4***P11.7114JMtrE9ellil ..... plInt 7.3971121i0wly trai,;" wpm VOV011ad V 1/07111/7plyN 3211/SIIVIT GOTII, HUN11 SI GEPIZI1 1. NAVALIREA GOTILOR, IIUNILOR $1 A GEPIZILOR Gotii dupil Aurelian. Am urmarit mai sus is- toria navalirilor gotice pana la parasirea Daciei de im- päratul Aurelian §i am vazut ca, in tot acel timp, oar- dele lor nomade cutreerau intinsul §es oriental al Eu- ropei, trecand prin Muntenia, pentru a intra pe de o parte in Imperiul Roman de peste Dunare, pe de alta in Dacia. Este interesant de constatat ea nici dupa de- läsarea Daciei in prada lor, Gotii nu'§i parasesc a§e- zarile cle pe tarmurile Marei Negre, uncle ii intalnim Ma' intrerupere, pana ce, spaimantati de Huni, tree cu gramada in partea orientalä a Imparatiei Romane. In tot rästimpul de peste 100 de ani ce se stre- coar5 dela p5rasirea Daciei pana la venirea Hunilor (270-375), provincia reintrase sub stapanirea nearnu- rilor sarmate care se intindeau mai ales in Muntenia. Astfel pe timpul lui Constantin cel Mare, (325 337), Gotii care pana atunci par a se fi tinut mai in lini§te. ataca din nou Imperiul Roman §i provoaca pe Con- stantin a face o expeditie in protiva lor. El trece Du- narea pe un pod de piatr5, acela alccarui# r5ma,ite se vacl §i astazi Inca la Celein, intre gurile Jiului §i ale 1 I ISTORIA ROM INILOR Oltului1Gotii sunt hatuti de Constantin in /arile Sar- matilor 2 Se vede deci ci Muntenia purta pe atunci numele de tara Sarmatilor. Construirea unui pod de pialra peste Dun are aratA insa" invederat, ca' Constan- tin cel Mare nu avuse numai scopul de a speriA pe Goti spre a'i astampara, ci a el vroise a alipi iar4i mai cu trainicie partite nord-dunrirene de impAratia sa, lucru ce erA firesc la un monarh care strAmutase scaunul ('ermani (Goli)dope Columnaantonina. St a tidal shi din apus in rrisArit, pe malurile Bosh).- nUll i. Ca ace01 Goti, invin,i de Constantin, nu se aflau in foasta Dade ronlanA, se cunoa§te de pe istoria lor ulterioard care ii aratri tot ea locuitoriai tarmurilor 1. Mai sus, Vol.I, p,I Ili i 150. Warta intaielor navalici police,Vol.I. pag.283. 2. ()rosins, VII, 28 : Mox Gothorumfortissimasel copiosissimasgentes inipso barharici soli sinu, hoc est in Sarmalarum regione delevil". Comp. Paulus Diaconus XI si Idatius, Chronicon, ad, annum, 332. GOTII,HIINII SI GEPIZII 15 MArei Negre, prin Basarabia de astAzi i regiunile ce se tin de ea. Anume dupa impartirea provizorie a Imperia lui Homan in acel de apus §i acel de fasrtrit, Valente im- pAralul ra'sdritului (364-378) face o expeditie contra Gotilori, htcru caracteristic pentru regiunile uncle el Gotidepe tin inanuscris din Vatican. vroin sa'i alace, este cA el ierneaza la Marcianopoli in Moesia, aproape de coastele MArei Negre. Apoi facesi el un pod, insA de plate, peste Dun Are pe la Noviodu- num, care ora5 este arat at de Ptolenteu ca afliindu-se acolo unde Istrul incepe a se despArti in gurile sale, adeca pe la Isaccea de astAzi, §i bate pe tribal got al 16 ISTORIA ROMANTIOR Greutungilor 3. Reiesä deci intr'un chip invederal,ca Gotii locuiau tot catre Nistrui partile orientale,§i ca atunci cand Constantin cel Mare ii batuse in partile mai occidentale ale Munteniei, nu'i lovise In tam lor, ci in acea a Sarmatilor. Gotii stau in partile acestea pana cand, speriati ei insusi de cumplitiii salbatecii Huni, o rup de fug5 c5tre Dunare. Atanaric, capul ramurei celei mai apu- sene a Gotilor, trimisese un corp de ostire pentru a recunoaste navala Hunilor ;iar el se asezase in o vale pe fluviul Nistru. Spairnantat de raportul dat de is- coada lui, el se coboara repede catre Dundre i vro- este .95 se int5riasca aici, tragand un mare sant din malul Siretului pada in acel al Dunarei 4. Din el va fi r5mas probabil valul de parnant, din care si astazi se v5d urine in judetul Covurluiului, si care porneste dela satul Tu- lucesti in coada lacului Bratesului si merge pada' la malul Siretului, in dreptul satului Cotu-lung 5.Desi valul acesta care poarta in gura poporului din acele parti tot numele dat in de comun tuturor lucthilor de asemenea natura aflatoare pe pamantul Daciei, de valul lui Traian, porneste din malul Siretuluii ajunge in acel al Bratesului, totusi acest lac nefiind decat o formatie a Dunarei, aratarea lui Arnian se poate re- feri la el. Este invederat cà pe aici un val roman nu ar fi avut nici o ratiune de a fi, mai intai intru cat exista valul cel mare, inteadevar aparator al Moesiei inferioare, pe care 1-am v5zut ca trecea prin Basara- bia si Moldova sudica, de la Akerman prin vadul lui Isac pe Prut, peste Sireti pada in Carpati.