Pest'a, Vineri, 13/25 diecemvre. Kr. m Anulu antaiu, MDCCCLXVÍIL
Pretiulu de Prenumeratiune : Locuinti'a Redactorului : Pre trei lune . • . 4 fl. v. a. si Pre "siese lune . . . 7 fl. 5q cr. Cancelari'a Redactiunii : Pre anulu intregu. . 15 fl. e iu Pentra Romani'a: 4 galb. pre anu, — 2 galb. pre '/ Strat'a Morariloru Nr. 13. s de anu, — si 1 galb. pre % de anu
Scrisorile nefrancate nu se voru Pentra Insertinni : primi decâtu numai de la corespun- FEDERATIDNEA 10 cr. de linia, si 30 cr. taps'a tim- dintii regulari ai „Federatiunii" bra'e pentru fiesce care publicati- Diurnalu politico, literariu, comercialii sî economico. une swparatu. In Loculu deschisu Articlii tramisi si nepublicati ae 20 cr. de linia voru arde. Va esî Marti-á, Joi-a, Sambet'a si Dominec'a, demanéti'a. Unu esemplariu costa 10 cr.
Invitare la prenumeratiune Procesulu de presa alu redactorului ,.Fede- ratiunci"*) pre cursulu anului 1869, carele e alu Il-le alu diuiriului politicu, etc. pertratatu la curtea juratiloru d'in Pest'a in 7 l. c. F EDEKATIUNE A." Cuventulu de aperare alu lui Ales. Romanu. Dupa incheiarea pactului dualisticu d'in an. 1867, prin carele se inaugurase urr£ sistemu de cen- Replic'a Procurorului generalu. tra^satiune indoita, — se născuse monstrulu cu doue capete, — se făcuse uniunea duoru eleminte domnito Procuratorulu generalu reluandu cuventulu pune rie contr'a mai multor'a d'in iniperati'a austriaca, întrebarea : ore articlii incriminaţi contienu ei deli- avendu in vedere periei ulu ce amenintià libertatea preste totu si in parte desvoltarea nostra poli- ptulu prevediutu in §. 6. alu legii de presa ? si sta tica-natiunala, " . ruesce a dovedi câ acei-a intru adeveru contienu avendu in vedere neajunsele nostre, putienele mediuloce morale si materiale, cu cari trebuia sê acelu deliptu, dîce totodată câ numai la acele puncte suscepemu lupt'a cea mare constitutiunale, a le aperârii va respunde, cari dupa a sa părere se avendu in vedere immens'a disproportinne in care se aflà naţiunea romana represeutata atâtu in tienu strinsu de obieptu si au trebuintia de ore-si comiteturile ardelenesci câtu si in cele unguresci, câtu neci macaru o singura dorintia câtu de modesta nu care lămurire. potea si nu potù sê se valide lie in adunările comitatense, Mainainte dechiara câ nu persecuta pre incusa- avendu in vedere nedrept'a lege electorale d'in Transilvani'a, dupa care naţiunea romana abiè va tulu pentru cuventulu câ d'insulu e romanu, eu — fi representata prin câti-va deputaţi, dîce — in poterea detorintiei mele trebue sê aperu avendu in vedere precari'a situatiune a celoru doue diurnale romanesci d'in Transilvani'a, cari drepturile Coronei, si toti carii au urmaritu cu aten sub verg'a cea discretiunaria a legii de presa austriace nu potea sê-si inaltie graiulu, sê petrundia pana ţiune persecutările mele de pana acum, eu, pre ori in adâncimea doreriloru naţiunii romane, fâra periolulu de a fiinnecata vocea loru, cine care au vatematu legea, sê fie fostu romanu, avendu in vedere câ unu diurnalu romanu, prevediendu periclele, d'in precautiune recunoseù nece sorbu, séu magiaru, mi-am tienutu de detorinti'a si sitatea de a cercà si de a gasl mai multa securitate la Vien'a pentru a potè luptà cu barbatta, precum intr' missiunea mea de a aperà legea in contr'a toturoru adeveru au si luptatu, fâra a incurge pcricle, aceloru-a. Acestu procesu de presa nu este dara vre am crediutu câ e neaperata trebuintia dea infiintià unu organu, carele cu dispretiuirea peiicleloru unu actu de resbunare in contr'a natiunalitâtii, ci de sê lupte in fati'a, sub oebii stapanilord nostri , sê-si redice versulu pana la innaltîmea superbiei si in- a dreptulu in contr'a personei incusatului, carele ganfarei domnitoriloru dîlei, urcaţi la atât'a potere numai prin neasceptat'a favore a impregiurariloru trecandu marginile legii au pasîtu pre terenulu pas- pururea schimbatiose, dar mai ale-u in dîlele nostre, — uniu- organu carelx e unindu cel—e X maoi emininte jj li I U. 1 C Ci QUlAiLi.lIL/CtilJl.'^Ol-' ţ >1«L U-lCljI Ull^ 'U ILA VI. 1 IV IV^ liUOWl\> ţ unuuuu organÔ u carelv/a»l e unindUI u cele mai emininte siuniloru. — Incusatulu audesvoltatu mai pre largu poteri spiretuale a le intielegintiei nostre, sêelectrisedie intregu trupulu natiunalunalu ,, sê-lu otielesca la lupt'a câ Romanii nu recunoscu Uniunea, eu asiè credu câ constitutiunala, la lupt'a pentru libertate, dreptate si pre temeiulu acestor'a pentrpenti u frăţietate; unu organu acest'a nu are loculu innaintea Curţii Juratiloru, domnitune, nu romanescu in centrulu poterii magiare, carele fiindu pururea sub ochii poterii oc precum neci discussiunile a supr'a validităţii legi in cele ce descopere intru inseresulu guvernului, si in cele ce rechiama intru interesulu naţiunii romane, — deci 1 loru. N'am sê demustru ore deputaţii ardelenesci am :..£:_a:«iinfiintiatu„ tDiuanulv u poht.ci:t:„.u. „Federatiunea.xr «.!„..„ „„ "u Atâtawi.u. numele, câtu s•i programulu publ catu là pantiunea lui are ase invederatu direptiunea ce aveà sê iee si scopulu ce aveà sê ufma^esca - Fédéra • avut'au ei séu ba dreptulu de a fi de fatia in diet'a Ungariei, DD. Juraţi sciu preabine câ deputaţii d'in hsmulu are amici chiaru intre bărbaţii de statu ai Austriei, dar spriginirea prinzi" o aZltZ de la poporele^facton in acestu imperiu acum dualisticu. Nu ne am insielatu, câ-ci Boemiii^u^lT^T 4î-â2Sl?» 55.^5 Îndreptăţiţi a mediulocl Uniunea me provocu la legea Uniunii, la Rescriptele regesei cet e câte va Cro^tiiau^ spective là"cesffun§I^I ^f " Pasagiuri re- si noi dorintiele nostre, câ-ci prin lupta legala, constitutiunale, portata cu barbatîa, se cieschidu ochii celoru Incusatulu dîce, câ cuprinsuiu ce intru adeveru dorescu consolidarea acestui imperiu mare si odiniora potinte, si i diregu destinele, — ei minaţi nu e?te agitatoriu neci indemna la rescoîâ"ci voru fi siliţi a se convinge câ imperiulu numai pre basea sistemului federallsticu se pote consolida. Am dîsu numai părere, convicţiune, ceea ce este ertetu intr'o câ insu-si dualismulu eu lu consideru a fi primulu pasu la federatiune, éra de nu. atunci acelu-a e3te ulti- tiera libera si constitutiunala. Respectedicu eu opi mulu pasu spre disolutiune. Acesta convingere firma a mea nu s'au schimbatu de unu anu inco ce, ci mai niunea fiesce carui-a, dar Incusatulu s'e pare a fi uitatu, câ cugetulu, părerea, au incetatu a fi cu vertosu s'au intaritu. getu si parère, indata se au esîtu in publicitate, De am implinitu detorinti'a nostra conformutrebuintieloru si asceptârii publice, onoraţii cetitori câ-ci ca atari intra in dominiulu legii si for- sê apretiuesca. Noi avemu consciinti'a liniscita de a fi facutu tote câte ne ertara modestele poteri si ajuto media obieptulu ei ; ce felu de parère séu convicţiune riulu spiretualu alu intielegintiei nostre, ba in privinti'a materiala am trecutu preste marginile poteriloru ar fi aceea candu cine-va prin placate séu alte scri nostre, câ-ci inchiâmu anulu cu unu deficitu, carele numai cu spriginirea mai caldurosa a publicului ro sori ar indemnà séu ar provoca la omoru, furtu, si a manescu ni va fi prin potintia a-lu suporta. pune focu? De altmintrea eu nu persecutediu păre Luasemu adeca in consideratiune starea innainfrita a diurnalisticei străine, repedea succesiune a evine- rea séu convicţiunile incusatului, ci numai modulu minteloru mari, necesitatea de a fi informatu iute si mai adese ori publiculu romanescu, precum si necesitatea agitatoriu si rescolatoriu in care acele s'au propagaţii de a desceptà gustulu la cetire, desceptarea interesârii publicului nostru la imtemplârile dîlei, dar' mai alesu prin diurnalulu sêu, agitandu la resoola prin provo la cele ceprivescu interesele nostre politico-natiunale; pornlsemu „Federatiunea" de patru ori in septemana, carea făcuta la principiele ce nu s'au potutu schim sperandu a-o potè face in viitoriu diuariu de tote dîlele, — inse cu dorere trebue sê o marturisescu câm'am ba de 20 de ani, adeca la amutiarea unui poporu in 8 insielatu; esperiinti'a au doveditu câ n'avemu acestu publicu, câ gustulu la cetire si interesarea pentru caus'a contr'a altui-a, la versarea de sânge, ca si in 184 /9. nostra cea sânta nu s'au generalisatu inca ast-felu,ca sê pota sprigini unu diuariu de tote dîlele. Generoşii Séu crede incusatulu, câ in asta privintia cestiunile fundatori ai diuariului romanescu d'in Vien'a inca au justificatu acesta părere, au constatatu acestu tristu politice au privilegiulu de a face esceptiune? En sê adeveru prin deficitulu ce au resultatu d'in socotelele publicate dupa antâiulu anu alu diuariului loru. incerce D. sa incusatulu a proclama in Statele-Unite Pre anulu viitoriu dara, conformandu-me impregiurariloru nostre, voiu da diuariulu de trei ori a le Americei de Nordu, séu in Elveti'a de esemplu, câ institutiunile republicane nu sunt bune, câ patri'a, pre septemana, scadiendu si pretiulu amesuratu speseloru recerute. poporulu nu voru fi fericiţi pana candu pre ruinele Organulu nostru ca diuariu de opositiune va luptà cu tote mediulocele ce-i dâ constitutiunea republicei nu se va redicà unu statu monarcicu. Unu pentru validarea drepturiloru nostre natiunale, pentru schimbarea legiloru prejudetiose naţiunii romane. Va atare agitatoriu, negresitu ar fi persecutatu, si daca purcede pre calea apucata. Publiculu romanu cunosce programulu nostru, i ceremu dara sucursulu spire unu statu republicanu apera drepturile sale,urmedia tualu si materialu pentru a potè continua missiunea. firesce câ si unu statu monarcicu inca are detorinti'a Avendu in vedere neajunsele-materiale a le zelosiloru invetiatori satesci ai poporului nostru, in de a-si aperà drepturile sale. favorea loru, spre a li potè inlesnl cetirea diuariului nostru, am scadiutu pretiulu numai pentru Câtu pentru legea de Uniune voiu ceti inca si d'i n sii la atât'a, câtu facu spesele de timbru, marc'a poştei, hartVa, adeca pre 3 lune numai 2 11. v. a., d'in adres'a dietei Transilvane de la Clusiu 1865 (dâ prdee 6 lune numai 4 fl. v. a. Inse pentru a se delaturà abusarea de acest'a favore, ceremu ca onoraţii DD. cetire) si la acelu punctu de aperare alu Dlui incu- Invetiatorde i cari nu sunt cunoscuţi Redactiunii sê adaugă la coi'a loru de prenumeratiunAlesandre sui Runmaiiuu atestat. u satu, câ in dechiaratiunea cuprinsa in art. d'in nr. 25. la resp. inspectori şcolari, prinV, carelg decemvre sê see adeveresc1868. a indentitatea personei intru adeveru in0 fuuctiune Redactoru. alu „Feder." nu s'ar cuprinde agitaţiune, am sê ob- invetiatoriu. Celoru lipsiţi cu totulu, gratificatiunile se voru face d'in parte-ne ca si in an. trecutu. servediu , câ aci deliptulu diace in corolariulu prin 1 10ßQ Datu in Pest'a in * Alesandru Romanu. care poporulu este provocatu a negotià de nou , cu „Federatiunea" Diuariu politicu, literariu, comercialu si economica, carele in anulu 1869 va tote câ uniunea se făcuse prin invoiela comune, câ-ci trei ori in septemana : illercuri-a, Vineri-a si Dominec'a, totu de a un'a deminéti'a. esî dc au luatu parte si nobilii romani in poterea legiloru. Pretiurile de prenumeratiune sunt Pentru Romani'a si Strainetate: de atunci. — Nu voiu sê me incureu in discussiuni pre anulu intregu 12 fl. v. a. pre anulu intregu 40 Lei noui, = 16 fl. mon. sun, publico-polltice, pentru câ acestea nu se tienu de 6 lune 6 fl. — „ 6 lune 20 „ „ = 8 fi. argintu. agendele acestui foru. „o — „ ~. . „ 3 — 10 „ „ = 4 fi. — Luandu dara in consideratiune tote aceste im » 3 - 3fl. - De la 7 esemplarie, colectantii voru primi unulu gratificatiune. pregiurâri, si aceea câ de la esecutarea Uniunii de- Numele, Locuinti'a si Post'a de pre urma (respectivu cea mai de aprope de Locuinti'a prenumera- tului) a se scrie curatu si legibilu. *) A se vedè nr. 174. 176,177, 178 si 179. Réclamatiunile a se face in scrisori deschise, (nesigilate). 712
pinde pacific'a desvoltare a constitutiunii, ceru ca ceea ce, lauda spiretului seclului nostru civilisatu, Verdictulu absolutoriu fü salutatu d'in partea onor. Curte, dupa ce mi au sucesu a demunstrà, câ nu se mai sustiene neci intr'o legislatiune. La espres- auditoriului prin „Se traiesca!" si „Éljen" entusia- prin articlii incriminaţi s'au comisu deliptulu preve- siunea ce privesce sumutiarea (uszítás) am sê obser- stece, câtu presiedintele tribunalului Dl. BovancoVi- diutu in §. 6. alu legii de presa, a supr'a Dlui Ale vu Dlui proc. gen., câ neci odata sumutiarea unui ciu se vediù indemnatu a chiamà audîtoriulu la sandru Romanu, carele insu-si au primitu respunde- poporu a supr'a altui-a nu provine de la omenii si ordine si lenisce , — dupa acea enunciâ „In rea pentru acei articlii, sê pronuncie intru interesulu fiii poporului, ci de la locuri mai innalte si alusiunea cusatulu este absolvitu, éra procuratorulu generalu mantienerei ordenei si a pacei câ este vinovatu crimei la sângele versatu in 1848/9 nu-si aveà aici loculu. convinsu in spese, 34 fl 40 cr. v. a. („Se traiesca" si de a fi agitatu in contr'a unitâtii Statului si in contr'a Asemenarea făcuta cu Americ'asiE'veti 'a mi-se „éljen" entusiastice reînnoite cu unu seutiu de mul autoritâtii legale. pare a fi fostu mai multu d'in gluma decâtu cu intentiu- tiumire ce se poteà vedè in fati'a asistentiloru , cari Proc. gen. incheiandu face urmatori'a apostro ne seriosa, — asiè credu câ de s'ar' incercà cine-va a asceptase cu încordare resultatulu pertratâriî.) fare câtra Juraţi „Este cu nepotintia ca Dvostra prin scrie in acele tiere si a recumenda form'a regimului mo- Procurorulu gener. dechiara câ va luà recursu o judecata absolutoria sê sanctiunati o astfelu de agi narcicuin loculu celei republicane s'ar' espune numai in casatiune. (adeca pentru spese.) taţiune in contr'a legiloru si ca prin verdictulu Dvo derisiunii publice, ar' fi mai curendu compatimitu decâ stre sê ve puneţi in contradictiune cu opiniunea pu tu persecutatu, persecutările pentru atari opiniuni ne- insotîte de fapte silnice, se facu numai in staturile Cuventarea deputatului V. Babesiu blica a tierei, carea chiaru in acesta cestiune s'au ma- 1 nifestatu atâtu de invederatu si eclatantu in diet'a monarcice , unde libertatea n'au ajunsu inca la tien uta inj 2 noemvre la desbaterea cestiune tierei !" atât'a desvoltare ca in staturile republicane. — De denatiunalitate in die t'a Ungariei. altmintrea acest'a asemenare cu privire la cestiunea (Urmare d'in nr. 177.) Duplic'a lui Alesandru Romanu. de sub pertratare este cu totulu gresîta. Onor. Casa ! Am de spusu aci câ proieptulu nostru in Domniloru Juraţi ! Credu câ cestiunea in fon du Spre inchiare am sê mai adaugu, Domniloru, câ generalu este basatu pe principie si procède numai d'in prin este destulu de lămurită, si daca mi ieu libertatea de acestu procesu im este pornitu in contr'a mea numai cipie, éra principiele lui sunt de ast-felu, in câtu ele potu fi a me folosi de dreptulu cerni dâ legea, de a respunde de eri, de alalta eri, ci d'in lun'alui Aprile, de atunci reu intielese seu splicate, dar' nici o data combătute, pricepu inca o data, nu voiu abusa ca se vorbescu lungu, am fostu in Romani'a, unde mi-se poteau deschide combătute cu arguminte, cu argumintewalide, reali. Pentru câ, voiu face numai observatiunile mele la unele espres- prospecta mai mari, decâtu modest'a pusetiune ce amintindu primulu principiu alu acestui proieptu de lege, — siuni a le Dlui Proc. gen. — Dsa au invocatu §. 6. ocupu aici, poteam dara remane acolo si daca m'asiu cine ar' fi in stare a combate séu a negà cumcâ diferitele po eu inca, in lege se dîce limpede si curatu „desbinare fi semtîtu vinovatu de tote câte me incusa Dl. proc. poratiuni ce compunu acésta patria comuna, au asemene fapteca a legaturei de statu, — schimbare silni gen. nu asiu fi reintornatu in patria, unde me asce dreptu in patri'a comuna, cumcâ asiè-dara principiulu egali ca a constitutiunii", —asiè dara deliptulu prevediutu pta persecutare sigura, dar' am reintornatu Dloru, tăţii de dreptu este deplinu intemeiatu pentru ele ? Nege, in acelu §. alu legii de presa nu se comite prin sin pentru câ consciinti'a mea este curata, pentru câ mi combată acést'a, daca cuteza cine-va: constatezu inse câ pa gur'a agitaţiune. — Daca in respunsulu meu de ape iubescu patri'a, pentru câ aici voiu se colucru si se na acum n'am audîtu inca de nici o parte uegandu séu coiu- rare am trecutu pre terenulu cestiuniloru publico- ajungu aceea ce este si scopulu naţiunii mele, liber batendu. — Alu doilea principiu cardinale alu projeptului politice, trebuiam sê o facu acest'a d'in firea lucrului tatea. Eu asceptu dara liniscitu judecat'a Dvostre. nostru, principiu ce curge d'in celu d'antâiu,este, ca conditiu- pentru câ cestiunea Uniunii, cestiunea de autono nla Dupa acest'a, presiedintele tribunalului Dl. Bo- uile de cultura séu de desvoltarea limbei sâ fia pentru fia a Transilvaniei, si cestiunea de natiunalitate a Ro vancoviciu, dîcandu câ résuma acusatiunea si apera care naţiune totu acelea-si. Cine pote negè séu tragà la maniloru sunt cestiuni publico-politice. Negu inse rea, incepe intr'unu discursu lungu a drege o noua indoiela dreptatea si îndreptăţirea acestui principiu? — In- câ asiu fi dîsu cumca Dl. procur, gener. m'ar perse acusatiune formala, éra d'in aperare abiè aminte câ tregitatea tierii este alu treile principiu cardinale in proiep cuta pentru cuventulu câ sunt Romanu, despre asiè te-va curinte cam confuse, (ceea ce fece neplăcuta imr tulu nostru, éra in proieptulu comisiunei centrale totu acestu ce-va n'am vorbitu de felu, — in asta privintia mar- pressiune a supr'a auditoriului) apoi incheiandu, în principiu este uniculu principiu cardinale. In contr'a acostu- tura sê-mi fie Onor. Curte. — Discussiunile a supr'a dreptă câtra Juraţi urmatoriele întrebări: i-a, ca unulu comunu in ambele proiepte, nu s'a formaţii de Uniunii si a validităţii legii, cari Dl. proc. gen. dîce I. Membrii Curţii Juratiloru sunt ore convinşi nici o parte esceptiune, si asiè elu este uniculu nocontestatu. a nu se tienè de naintea acestui foru, precum neci in in consciinti'a loru, câ in articlii amintiţi in actulu Deci mergu mai de parte. S'a dîsu câ dupa proieptulu trebarea daca o lege este lege séu ba, eu d'in con de acusatiune si apăruţi in Nri 25. 28. si 38 din an. nostru se asuprescu si nimicescu minorităţile natiunali in tra credu câ se tiene, ba chiaru acest'a sê tiene, 1868. ai „Federatiunei" iu cuvintele semnate prin vieti'a publica; pentru câ acol'a la determinarea natiunalitâ câ-ci daca o lege nu au fostu inca lege , adeca. procurorulu generalu s'ar cuprinde agitaţiune spre tii publice si limbei oficiale pune in aplicare principiulu ma- n'au avutu inca tote criteriele unei lege valide, cum desbinarea faptica a unitâtii de statu a teritoriului ioritâtii poporului si asiè minoritâtile natiunali le sacrifica au potutu fi dara vatemata călcata, prin articlii in de sub. s. corona a Ungariei, seu ba? maioritâtii. — Candu au primitu autorii proieptului nostru criminaţi? II. Cuprindu-se intr'insii (acei articli) spressiuni principiulu de maioritate in determinarea natiunalitâtii si lim Dl. proc. gen. gen. au oetitu d'in adres'a dietei provocatorie spre restornarea silnica a constitutiunii, bei oficiali prin comunităţi, comitate si cercuri, ei au facut'o de la Clusiu numai ceea ce au dîsu deputaţii de na- séu ba ? acést'a crediendu câ este cu cale ca intr'o dieta parlamenti- . zii. ouprinde-se intr'insii spressiune de resco'a ria sê se primesca si aplice unu principiu fundamentale alu sunt in contr'a legii de uniune in acele-si cuprinse la nesupunere in contr.a superiorităţii legiuite parliamentarismului; (intrerumpere: peftimu, aplicaţi acelu in adresa séu votulu separatu alu Romaniloru si Sţ<- r..uu.i*iu \ix uugarj ariiuregaij — Uora nu l'am aplicatu la IV. Incusaium iusiau Redactorulu respuadie- siloru d'in aceea-si dieta, Acute ~a Aa « tier'a intrega ? d'apoi câ tocmai dupa acestu principiu am .y A fc^ , —~ o parte orialt'a a Daciei, d'in contra, tote orasiele mentiu- A1 b u r n u m (minus), asta-di Abrudu, ') cu populatiune natede Ravena le aflâmu impopulate cu Romani. preponderanta romana. Daci'a si Romanii. Erorea acést'a a lui Ravena ne vomu potè-o esplicà Napoca, asta-di Poc a, locuita de Romani, d'in susu La intrebarea, unde au fostu asiediati pana in soclulu alu indata, fiindu câ insu-si ne spune, câ in descrierea Daciei, de Vasiarheiu, pentru cari sunt probe nu numai drumulu lui XII-le, de Nie. Densusianu *). supt care d'insulu intielege numai o parte d'in Daci'a tra Traianu ce trece pre Muresiu in susu, ci si inscriptiunile aflate iana, s'a folositu de filosofii gotbici Menelacu si Ari acolo. Diu Laurianu in atlantele Daciei vechie o pune la III. st a c h u , si totu acolo dîce : sed ego secundum Gherl'a, dara e gresîtu. Dara Romanii remasi in Daci'a dupa retragerea colo- Sardatium ips as patrias d esignavi. Vedemu asiè Ti ris cum,2) care dupa Ptolomeiu cade spre apusu nieloru nu au remasu numai asiediati pre langa riuri si mun dara, câ cunoscintiele lui Ravena despre poporulu ca locuia in de la Sibiniu, asta-di Tilişca, locuita numai de Romani. ti, cum va cugeta Dr. Rösler vediendu aceste-a, dara ei au seclulu alu IX. in Daci'a, a fostu luate de la nesce autori Hydata, 3) asta-di Hasdatu, langa Calanu, aprope de remasu chiaru in orasiele, cetâtile si satele fundate de colo- mai de inainte de d'insulu, pre a caroru tempu voru fi fostu Huniador'a. niele romane in epoc'a Daciei fericite, ocupandu-se cu agri- asiediate orde de Avari, G-epidi si Huni, si asiè Ravena ni de 4 cultur'a si comerciulu, in câtu li au iertatu vaDdalismulu gin- Sacidava, ) langa Ternave, asta-di Sacelu, locuitu scrie in Daci'a pre la Seclulu alu noue-le nisce locuitori, ce de Romani. tiloru d'in evulu de midilocu. au fostu asiediati inca in seclulu alu sieselea si alu sieptelea. C a n o n i a, mentiunata la Ravena, asta-di Carierii, in Ca se potemu determina inse cu tota siguretatea puse- Nu voiu sê me lasu mai departe in judecarea scrierei Romani'a. tiunea acestoru locuri, ne vomu provoca atâtu la chart'a mi presbiterului Ravena ; scopulu mieu este a cerceta ce preste Ruoonium,5) asta-di Rucaru, totu acolo. litară de pre tempulu Romaniloru, asta-di cunoscuta sub nu 6 totu, fostu-a vre o popuíatiune romana in evulu de midilocu A r g i d a v a, ) (séu Arcidava si Artidava), asta-di Ar- mele de tabula peutingeriana, ce se afla in biblio in Daci'a traiana ori ba, si in acést'a basandu-me numai pre gesiu, totu acolo. - tec'a de curte d'in Vien'a, câtu si la gradurile astronomice ale temeiurile topografice ale D. Rösler. Nu voiu sê insîru aici R u s i d a v a,7) asta-di Rusidevede. geografului Ptolomeu, dupa cari este determinata situatiunea tote orasiele si satele, câte ne sunt cunoscute de sub domni B a c a u c i s, 8) asta-di Bacâu. geografica a unoru locuri d'in Daci'a. rea romana, fâra singuru numai pre acele , cari ne vinu in Iasi, dupa o inscriptiune municipium Dacorum las- Luandu inainte pre Guido de Ravena, carele in seclulu ainte parte in epoc'a Daciei fericite, parte si in seclulu alu siorum 9). alu 9-le scrise geografi'a Daciei in putîne sîruri, atunci candu nouele-a si cari asta-di sunt eschisivu locuite de Romani. In Amutrium (Amutria), asta-di lUotru I0). inca nu veniseră ospetii teutonici in Transilvani'a, candu nu tre aceste aflâmu urmatoriele : mele de unguru inca nu erà cunoscutu in provinciele aceste, aflâmu insîrandu in Daci'a traiana o multîme de cetâti, dupa T u s c i a, mentiunata pre o inscriptiune aflata la Gra- ') Vedi Ackner und Müller. câte i-au fostu d'insului atunci cunoscute. E adeveratu , câ disce : procuratori status privaţi ad Tusciam et Picenum , 2) Archiv des Vereines für siebenb. Landeskunde 1845, asta di Tuscia, locuita numai de Romani. ') I, 3. Pag. 33. d'insulu ne spune, câ o parte a Daciei o locuiau Avarii, 3) Ptol., vedi si Archiv des Vereines f. Ldk. p. 26. ibid. o parte Hunii, inse ce s'au facutu Cu Avarii si cu Unii ace Sergidava, asta-di Dev'a, dupa opiniunea celoru mai multi. 4) Ibid. pag. 42. sti-a, in câtu in data in seclii următori na mai aflâmu nece 5 2 ) Ptol. G e r m i h e r a, ) la Ravena Germigera, asta-di -Gelma- unu Gepidu, nece unu Hunu, ci numai Römsfni seu Blachi, 6 ri», locuitu numai de Romani. ) Archiv des Vereines f. sieb. Ldk. 1846, I, 3, p. 37. si neci nu ne mai amintesce cine-va de ei, ca sê locuiesca in 7) Ibid. ' 8) Guido de Ravena, si Kurz, Mag. 1844.1. 4. p. 374. 9) Ackner und Mülkr, 157. >) Ackner und Müller, 169. ie *) A se vedè nr. 177. 2 ) Tab. Peut, si Archiv des Vereines für siebeob. Lan ) Tab. Peut. deskunde, p. 37. 713 4 de si staveresee principiulu de maioritate, totu-si multu mai lea ce este mai naturalii, de câtu ca natiunalitâtile patriei aflaţi in tier'a nostra tăcerea mormentului, nu pote j favorabilu dispune in privinti'a minoritâtiloru, de câtu pro- egalu indreptatîte, sê fia representate si respeptate in tote sê inadusia strigatulu animei, respandirea cuventului ] ieptulu comisiunei centrale. sf erele vietiei publice, de diosu pana susu la regimu. Cu si stringerea manei cu mana (aplause unanime inde- 1 S'a dîsu câ proieptulu nostru vatema intregitatea si tote acestea, vi marturisescu, câ eu d'in parte-mi nici la acé lungu repetîte.) j unitatea de statu a tierii ; éra candu intrcbâmu câ — cum sta pretensiune nu tienu cu atât'a rigore, in câtu s'o consi- Asià dara, pentru câ sunt diuare in tiera cari ar' í asiè, prin ce ? ni se spune câ prin pretinderea de arondare a deru de o trebuintia absoluta, buna-ora ca principiele cardi vorbi in favorea Bulgariloru , nu trebue, si nu este i comitateloru, respeptivu a cercuriloru dupa natiunalitâti. Sê- nali mai susu diseuse, si la desbaterea speciale potemu luà dreptu a sê dîce, câ acést'a se face cu complicitatea , mi iertaţi, dloru, concedu câ daca s'ar' pretinde ca pentru acestu punctu la critica fâra crutiare. guvernului. Pentru câ in Romani'a ar' esistà comi j fia-care natiunalitate sê se taie unn teritoriu intregu deose- (Va urmà.) tete bulgaresci inca prin acést'a nu se pote sprijini j bitu, si acestui teritoriu sê se dee adrainistratiune, ba inca si câ ele ar' fi patronate si impinse la acţiune de guver- ! legelatiune propria, motivulu DV. ar' fi intemeiatu si indre- România. namentulu romanu. Dloru, dupa cum a spusu d. Bra ; ptatîtu ; inse imputatiunea câ prin astfelu de cercuri nou tianu, chiaru in Constantinopole sunt comitete bul Discursulu d. HI. Cogalïiiceanu. j arondate si comitate aministrative s'ar' atacà intregitatea si gare, chiaru acolo guvernulu otomanu nu le pote i unitatea tierii, este o insinuatiune gola. Daca prin impartîrea (tienutu la 11 1. c. in camer'a României.) opri; si in Turci'a si in Austri'a,si la noi sunt comi s tierii in comitate si cercuri aministrative s'ar' nemicl intre I egretezu câ la cuvintele elocinte si instructive tete bu'garesci cari se ocupa de scole, de biserice, de gitatea terii, atunci, dloru, integritatea la noi n'a custatu nici in multe ale onor. d. Bratianu n'a fostu presinte si sciintie, si literatura. A ! deca aceste comitete ar' face o data, (strigări : recède !) câ-ci tier'a nostra de candu e, a dnu presiedinte alu consiliului de miniştri si ministru politica, si politica activa, atunci lucrulu s'ar' schim fostu impartît» in vr'o cinci dieci de comitate si — Ddieu de esterne, câ-ci dsa, dreptulu dsale erà de a respun ba, candu acele comitete s'ar' inarmà, ar' esî in ulitia mai scie, câte cercuri aministrative; éra noi pentru nouele de. Inse erà la Senatu unde si acolo se discuta adre si candu ele s'ar' incercà a trece graniti'a si guver comitate si districte nu pretindemu cu nemica mai mare au s'a la tronu. Pusu in positiunede a vorbi eu ve rogu nulu n'ar' luà mesure energice pentru a Ie opri si tonomia aministrativa, de câtu este aceea, de care se bucura domniloru, a primi vorbele mele mai multu ca es- pedepsi, atunci-a noi singuri o declarâmu guvernulu asta di comitatele ; éra daca eredeti câ diferitele limbe, intre presiunea chipului meu de privire, de câtu acelu alu ar' fi respundietoriu, ar' fi vinovatu. Sciţi, domniloru, buintiarea acelor'a ar' fi ceea ce ar' sparge intregitatea si guvernului, neavendu potintia de a me consulta cu si scie si Inalt'a Porta câ Romani'a este locuita depo- unitatea de statu a tierii , atunci trebue sê vi obser- colegii mei. poratiuni de diferite natiunalitâti. Un'a d'in cele mai vezu, câ in estu intielesu tier'a si asta-di ar' fi sparta, Dloru, deca vre o data am regretatu câ sunt pe numerose populatiuni sunt bulgari; asià avemu unu câ-ci diferinti'a de limbe esiste in fapta in tiera, si in aceste bance ministeriale, éra nu pe acele ale dloru judetiu intregu, Bo-gradu in care jumetate popora- unele municipalităţi se folosescu chiaru si in sfer'a ofi deputaţi este asta-di, deca asiu fi fostu acolo intre tiunea e Bulgara, care are o autonomia relativa; ave ciale alte limbe de câtu cea mngi.ira. — Dar' Ve rogu, domni'a vostra, asiu fi aplaudatu pe d. Bratianu si mu orasie cu o poporatiune bulgara forte numerosa : dloru, sê-mi spuneţi, se pote ore cu dreptu cuventu privi de in multe pote asiu fi asociatu slabulu meu glasu lan Bucuresci, Ploesci, Husii, Gralati, Alesandri'a, Zim- violata intregitatea patriei — pentru câ buna-ora in distri ga alu dsale. Positiunea mea ii.se de ministru me si- nicea etc. Ki bine, acestoru poporatiuni nu le potemu ctele Naseudului si Fagarasiului limb'a oficiale pentru aini- lesce la o réserva, de care credu câ d-vostra veti bine interdîce intrebuintiarea drepturiloru cari prin Con nistratiunea intrega este cea romana ? Bucurosu primescu voi amu tienè sema. Asià dar' nu me potu intinde stitutiune sunt garantate fia cârui locuitoru fâra de capaoitâri si argumiute, cari au intielesu, inse vi marturises a supr'a cestiuniloru esteriore de câtu in unu chipu osebire. Dara avemu dreptulu si detori'a de a le dîce : cu câ argumentum citatu n'are intielesu ; — dar' mai adaugu forte scurtu, totu-si acést'a nu me va oprï de a fi V'am datu ospitalitatea in timpuri grele pentru voi ; câ arondarea pretinsa de noi si atacata atâtu de multu de precisu si categoricu in declarările mele. Asià dar', nu rêu intrebuintiati acésta ospitalitate. Nu ne com- cealaltă parte, nu este unu principiu fundamentale in proie domniloru, ve declaru susu si tare, câ este de intere piomiteti autonomi'a si neutralitatea nostra; câ-ci ptulu nostru, ci este numai o regula primita ca medilocu la sulu celu mai mare alu României de a fi si a remanè atunci nu veti mai fi ospetii noştri, veti fi duşmanii aplicarea mai usiora a principiului egalitatei de dreptu in in strinsa legătura cu inalt'a Porta; de a traï in ce'a noştri (aplause.) privinti'a limbeloru. Deci daca acésta regula nu Vi place, mai mare intimitate si in cea mai intima concordia Vinu acumu la o alta cestiune, la acusârile ce daca ea vi face scrupuli, poftimu, stergeti-o, precum Vi-au cu guvernulu Maiestâtii Sale Sultanului, pentru ca ne facu d'in afara, câ noi turburâmu Ungari'a prin dechtaratu acést'a mai multi d'intre conatiuiialii mei; dar' asià inalt'a Porta sê fia advoflatulu nostru in faci'a propaganda ce facemu printre Romanii de peste Car apoi aflaţi alt'a, altu principiu mai bunu. acusâriloru ce ni se arunca prin cartea roşia a Au pati. Aicea voiu fi totu atâtu de categoricu in espli- Am audîtu, totu d'in motivulu arondâriloru propuse de striei. cârile mele ! Amu avutu onore a ve declara prin pro noi, amintindu-se ce-va amăgiri d'in afara, ce-va despotu. In privinti'a Bulgariloru, ca creştini nu potemu gramulu nostru, câ suntemu detori, câ interesulu Asie credu câ este pecatu a vorbi de asemenea ; câ-ci eu nu face altu-felu de câtu sê compatimimu ori unde ve nostru natiunalu este sê pastrâmu plina si intrega credu sê fia cine-va in acésta casa, séu macaru in tota patri'a demu dorere : dar' ca Statu, cârui-a neutralitatea neutralitatea, ce ne este garantata si impusa prin tra nostra, carele intr'adeveru s'ar' teme de atari amăgiri, de ne e impusa ca antâi'a lege, ca antâi'a conditiune tatulu de Parisu; câ trebue sê traimu in bune rela atare despotu, pentru cuventulu arondâriloru mentiunate. a garanţiei autonomiei nostre, ve facemu cunos tiuni cu toti vecinii nostru, si câ ce este mai bine si Si aceea s'a imputatu proieptului nostru de lege , câ cutu, si ne indetorimu câ vomu veghià, si vomu pentru presintele si viitorulu nostru, este de a indre- cere ca natiunalitâtile sê fia respeptate la impartîrea functiu- priveghià ca nu pamentulu nostru sê fia alesu ca lo ptà activitatea nostra spre îmbunătăţirile d'in lain niloru si demnitâtiloru mai nalte. Sê-mi iertaţi a vi observa culu de intrunire si de formare de bande menite de a tru, este sê cautâmu a ne intari prin finantie regulate, si aci, câ natiunalitâtile au invetiatu a precepe importanti'a atacà posesiunile otomane, séu de a amenintià inte prin buna administratiune, prin o justiţia onesta, prin functiuniloru si demnitâtiloru mai nalte chiar' de la dvostre, gritatea imperiului. Aceste dîse odata, sunt detoriu respandirea instructiunei in poporu: intr'unu cuven de la magiari. Este cunoscutu, dloru, câ de secuii a fostu unu ca ministru de interne, de a recuuosce, câ pe tota li tu, prin desvoltarea morale si materiale a tierei! Inse gravamino principale alu tierii, pentru aplicarea de străini in ni'a Dunărei am mostenitu de la ministeriulu trecutu acést'a fiindu, nu trebue ca vecinii nostru funcţiunile mai nalte. Nu afirmu de-a dreptulu câ amploia- o politia de priveghiare neîntrerupta dî si nopte, si Unguri sê reclame de la noi, ca in vre tulu magiaru fatia cu poporulu nemagiaru, este strainu ; totu- menita de a oprï ori-ce n ivilire asupra teritoriului me candu ei si-formeza o armata de pe si in câtu acel'a, carele este chiamatu a sta cu poporulu in turcescu. Inse domniloru, si Inalt'a Porta se cuvine ste 120,000 de soldaţi, noi Romanii sê ne atingere oficiale si a-lu conduce si a-lu aperà, nu precepe sê ne tiena sema de positiunea in care ne aflâmu; armamu oştirea cu ciomege, oştire v'o de limb'a poporului si nu cunosce datinele si plecârile si preju- suntemu intr'unu statu Constitutionalu cu intreg'a clarâmu menita nu pentru a cucari tieri străine, ci detiele poporului, elu cade iu categori'a de strainu, si preten- libertate de intruniri, cu intreg'a libertate de vorba, chiaru in cuprinderea tratatului de Parisu cu spe- siunea nostra si-are insemnetatea si îndreptăţirea ei învede cu intreg'a libertate de tipariu (aplause), nu pote cial'a misiune de a aperà tier'a, autonomi'a si neutra rată, precum dvostra prè bine sciţi acést'a. Dar' si altmintre- daru administratiunea romana sê impună bulgariloru litatea nostra. (aplause prelungite). Pelendova1), asta-di Plaviceni. mai Napoca, care pre tabula peutingeriana apare cu doue nece unulu d'i n locurile mai insemnate ale Romaniloru nu Romula a), asta-di Romitta. turnuri, si-a pastratu numele prin toti seclii pana asta-di, si-au pastratu numele sêu vechiu, sunt de ajunsu, ca sê deci Castra nova3), asta-di Craioc'a. caus'a inse e usioru de esplicatu. demu pentru totu-de-un'a cestiunea ce a causatu atât'a ne- A d M e d i a m, la Ravena ,asta-di 4 Medilas Meadi'a. ) Intre nenumeratole vandalisâri, ce trecură preste Da cazu d. Dr. Rosier, si ca sê-i probâmu, câ Romanii d'in Ba Caput-bubali, la Ravena Cubali, asta-di Brebulu.5) ci'a, poporele nomade si barbare ale Asiei si ale Uraliloru natu, Transilvani'a si Romani'a nu au emigratu d'in Bulga- Singidava, asta-di langa Aniudu in Tran Singetinu, unde poteau sê-si îndrepte mai antâiu cursulu loru decâtu ri'a ca ciobani, ci au fostu in continuu asiediati in Daci'a, ocu- silvani'a. 6) numai spre acele cetâti infloritorie, unde poteau mai bine sê pandu-se cu agricultur'a si comerciulu intre tote valurile in- Éca, D. Dr. Rosier, locuintiele Romaniloru in evulu de si-sature poft'a de prădare si răpire ? Sarmizegethusa, Apululu, undatiuniloru barbare. Romanii si-au iubitu patri'a mai pre midilocu, ce Dta le-ai cautatu cu lamp'a lui Diogene si nu le Parolisulu si altele fure despoiate pre rendu de tote poporele susu de tote, de ~area nu s'au despartîtu intre cele mai aspre ai aflatu. barbare , fia-care pradandu-le , devastandu-le si dandu-le fatalitâti. „Fia panea câtu de rea, e mai buna '« tier'a mea" a Dara sê nu cugete D. Dr. Rosier, cumcâ numai aceste prada flacariloru, si chiaru de ace'a aceste cetâti nu mai mul fostu si i este massim'a lui seculare. se voru aflà in Daci'a de asta-di; mai sunt inca nenumerate tu ca in patru secuii au trebuitu sê cadia in pulvere si sê se In cartea sa „Anfänge des walachischen Fürstenthums" sate si orasiele romane, ale caroru numiri nu ne lasa nece asemeneze pamentului. De câte ori nu se duse Alarich se ocupa criticulu germanu in mai multe pagine cu intreba cum sê ne indoimu cum-va despre vechimea loru, dara pentru la Rom'a, trecu preste ea si éra-si se intorse inderetu ; rea, câ ce foliu de numiri au orasiele d'in Ardelu : Cibiniu si mic'a loru insemnetate nu le aflâmu pana acum mentiunate si de câte ori nu voru fi trecutu poporele barbare preste Sar- Miercurea, de unde le au, si de cine sunt fundate? Aceste le pre nice o inscriptiune si la nice unu scriitoriu ; asiè : mizegethus'a si éra-si se voru fi intorsu, cugetandu câ n'au face ca unu respunsu la unu Romanu, care i-le adusese ca ni Resînariulu, dupa o inscriptiune de pre o base pradatu-o destulu ? In astu-felu de tempuri populatiunea ce- sce cetâti vechie romane. Ce se atinge de Miercurea, ni spune rica se reduce pana la a. 420. d. Chr. tâtiloru invrasbita fii silita a se asiezà in orasiele si satele câ nicaire nu se afla menţiunea despre o cetate romana cu Densusiu (Ad Densas), Paucinesci (Pauciuum), Pauc'a de o insemnetate secundaria, pentru câ in aceste erà mai numele Mercurium, dara nice nu se afla urme câ acolo sê lia (Pauca), Pescian'a (Piscis, Pisciana séu Picenum), Cisteiu (Cis- pucinu espusa furiei nordice. fostu asiediata vre-o colonia romana. Dupa acést'a d'insulu tellum). Asemenea numirile : Maramuresiu (Marimorusa la E interesantu inse, câ Ravena inca in seclulu alu noue alerga la numirea unguresca si ace'a o afla in Szerdahely si Pliniu), Campulu lui Traianu, langa Turd'a ; éra caile romane le a ni amintesce inca de Sar ma z e g e, Apulon si Porolissos, in urma se mira, câ Szereda romanesce se dîce miercuri, si sunt cunoscute poporului romanu sub numirea : Drumulu lui ca nisce cetâti ce esistau inca in Daci'a. Dara pre cum ob- asiè ni areta prin o sofistica minunata, câ Miercurea a fostu Traianu. servaramu mai in sasu, d'insulu estragundu numirile acestoru unu orasiu ungurescu. Spre curiositate alaturezu aici argu D'intre aceste aicia insîrate vedemu numai decâtu, câ cetâti d'in alti autori, neci de câtu nu a potutu sê ni scria mentarea d'insului : — „Si apoi sê nu cugete cine-va câ numirile locuriloru celoru mai insemnate la coloniele roma geografi'a Daciei d'in seclulu alu nouale-a, fâra celu pucinu numirea unguresca ar' fi o traducere prosta d'in cuventulu ro ne, cum sunt: Sarmiz (Sarmizegethusa), Apulum, Parolissum, pote o geografia cu unu ieclu mai nainte de d'insulu; si «sie manescu. Pre pamentulu limbei unguresci sunt nespusu de Optaciana, Tibiseum (Tivisco), asta-di nu le mai aflâmu ; nu- e cu greu a crede, câ in seclulu alu nouele-a sê mai fia esi- multe sate si cetâti cari se numoscu dupa dîlele septamanei, statu o Sarmizegethusa in Daci'a afara de ruinele ei. pre candu la Valaehi le aflâmu numai ici si cole ca o esce- i) Ibid. ptiune de la regula» ai totu-de-un'a numai acolo unde si nu *) Ibid. IV. mirea unguresca si-are proprietatea ast'a" (pag. 33.). 3) Ibid. (Va urmà.) *) Ackner nnd Müller. Atâtu numirile de riuri si de munţi, câtu si orasiele lo s) Kurz, Magazin, 1844. I. 3. 372. cuite in continuu de Romani, sunt de ajunsu, ca se constatâmu B ) Archiv d. V. f. Landest., 1845,1. pag. 32. flagrantulu neadeveru alu d. Dr. Rosier, candu ni dîce, câ 714 Nu ne armâmu pentru a atacà, dar' vomu avè o 6. in fati'a nesucesului repetîteloru nostre re- armata învoita noue de Europ'a, o armata pentru a Noutăţi Străine- monstratiuni ; ne aperà ! (aplause sgomotose). TURCI'A. (Ultimatulu turcescu.) „Pa 7. in fati'a direptiunei ambitiöse a partiteloru Éta dloru , opiniunea mea in ceea ce privesce trie* publica testulu notei de la 10 diecemvre, in- d'in Greci'a ; politic'a no8tra esteriora. Onor. d. Bratianu v'a citatu dreptata prin ambasadorulu turcescu de la Aten'a, 8. in fati'a impregiurarei, câ jurisdictiunile ele- ore-care nume d'intre bărbaţii de Statu ai Ungariei, Photiades, câtra ministrulu de esterne alu Greciei, nice lasa nepedepsiti pre urdîtorii atacuriloru îndrep cu cari alta data amu fostu in relatiuni, d'in carii D e 1 y a n n i s, precum urmeza : tate contr'a oficiriloru, ostasiloru si supusiloru oto multi au gasitu in tier'a nostra o gene- „Regimulu Maiestăţii Sale imperiali alu Sulta mani, cari fura ucişi séu maltrati pre teritoriulu re rosa ospitalitate, de la 1848 camu pana nului nu crede a fi de lipsa de a dechiara, câtu este gatului ; la anulu 1866. Multi d'in acesti-a amu de sincera si de seriosa dorinti'a sa de a tienè relatiuni guvernulu imperiale si-ar' pierde d'in vede onore si eu a-i cunosce. Amu facutu do- amicabili si de vecinetate buna cu regimulu Maie- re detorintiele cele mai sânte, daca s'ar' mai lasà in vedîle mele câ eunu sunt inimiculu Un stâtii Sale grecesci. Tota lumea a vediutu paciinti'a ilusiunile cari l'a costatu atâte-a sacrificie. guriloru. La 1860 in calitate de ministru despre care inalt'a Porta a datu probe facia cu tie- De cum-va asiè dara guvernulu maiestăţii sale presiedinte alu Moldovei, amu datu os nut'a, carea d'in partea regimului grecescu s'a obser alu regelui, in restempu de 5 dîle computate de asta pitalitatea la mii de emigraţi Unguri, vatu in decursulu a mai trei ani. Istori'a insurectiu- di, nu va luà a supr'a-si indetorirea formale : si pe multi cu tote pretensiunile Au nei ultime d'in Cret'a este cunoscuta. Este de prisosu 1. câ va imprascià numai decâtu cetele volun striei i-am salvatu de spendiuratore. a enumera aci machinatiunile, cari s'au fauritu pe tariloru formate si va impiedecà formarea altora; Ei bine, vecinii nostru Unguri sê nu fatia sub ochii regimului grecescu prin comitete, cari 2. câ va désarma naile de corsari : Enosis, Creta cera de la mine, ca eu pentru fraţii no_- si-aveau resiedinti'a chiaru in capitalea regatului si Pauhellenion, séu in totu casulu va opri intrarea strii, de acel'a-si sânge, pentru Romanii pentru a alimenta si a sustienè rebeliunea pe insula loru in porturile eleni ce; de peste Carpati sê am mai putiene sim de Cret'a. 3. câ emigrantiloru cretensi nu numai li va da patii decâtu acele ce in 1860 leam avutu Istori'a stateloru civilisate nu ni areta macaru voia de a se intorce a casa, ci si ajutoriulu si scuti pentru Unguri. (Aplause entusiaste). unu esemplu alu despretiuirei, cu carea comitetele me rea necesaria; Mai atingu o cestiune care se intrebuitiéza ca o morate se portára facia cu dreptulu gintiloru. Ele nu 4. câ conformu legiloru va pedepsi pre acci-a arma in contr'a României: este cestiunea Israeliti s'au retienutu nece de la amenintiâri nece de lamin- cari aui atacatu pre militarii si supuşii otomani siva loru, este acusarea de intolerantia,ce ni se arunca in ciune fatia cu bieţii insulari, pentru a-i imbarbatà incuviintiá o desdaunare drepta familieloru acestoru facia de unele guverne. O dîcu acést'a cu părere de pana a prinde armele contr'a suveranului loru le victime ; reu. In privinti'a acestei cestiuni ca Romanu declaru, gale. Bandiţii loru mercenari si tramisi la Cret'a au 5. câ de ci incolo va observa o procedere con câ regretu escesele comise, ca ministru iau indeto- comisu răpirile cele mai detestabili contr'a locuitori forma tratateloru sustatorie si dreptului gintiloru; rire de a le stăvili. Prin antêi'a mea circulara amu loru, cari cutezau a li résiste. Prin amenintiâri si prin suscrisulu ambasadoru estraordenaru si mini aretatu .linia de urmare, ce suntu otaritu a pazi in una esecutiune implacabile de acestoru amenintiâri, stru impoteritu alu inaltei Porte, la demandarea ma- administratiunea nostra. Amu luatu sarei n'a inaintea séu prin promissiuni insielatorie, li-a succesu a incu- jestatei sale imp. a Sultanului, înaltului sêu domnu, Domnului,innaintea Camereloru,innaintea tierei dea ragià pre una parte a acestoru locuitori nefericiţi ca are sê incunoscintieze cu parère de rêu pie escelin mantienè bun'a ordine, de a aperà pe fia care fâra sê emigreze in Greci'a, unde n'au aflatu decâtu mise- ti'a sa ministrulu de esterne alu Maiestatei sale ele- deosebire de conditiune, clase si religiune. Acésta in- ria si vediendu securitatea deplina ce domnesce in nice, câ ambasadur'a otomana din Atena si consulii sarcinare voiu implini-o cu credintia si energia. Inse, patri'a loru, aceşti emigraţi nefericiţi au cerutu si cari resiedu in Grecia voru paraşi teritoriulu eleni- D-loru, Constitutiunea nostra opresce coloni- ceru inca cu voce innalta ca sê se rentorca éra-si in cu, fâra amânare. sarea tierei nostre cu străini, chiaru patri'a loru. Inzedaru se roga ei pentru ca sê li se De ora-ce in urmarea naturale a acestei deter- creştini. Ei bine: acést'a fiindu, credu ierte a se folosi de vointi'a loru libera. Inzedaru se minatiuni, raportele comerciali intre Porta si Greci'a câ nu ni se va cere de a consimtî, ca intrepune cu urgintia inalt'a Porta de doi ani la re se voru intrerumpe, ambasa lorulu elinu, perso tier'a nostra sê fia impoporata cu co gimulu grecescu pentru a li câştiga libertatea- Cea nalulu ambasadurei si alu cancelariei d'in Con S'a tipărita in Pest'a 1868. prin AlesandruKocsi. Piati'a Pesoiloru, Nr, 9.