DOCSLIB.ORG

Ziridava in Context Ptolemeic

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text

Load more

SORIN FORŢIU Z I R I D A V A ÎN CONTEXT PTOLEMEIC (résumé in English language at pages 126-130) (cu un P.S. la pp. [146]-[148]) EDITURA SFÂNTUL IERARH NICOLAE BRĂILA, 2012 Această carte a a fost tipărită cu ajutorul dezinteresat al SOFA SOFT S.R.L. - Timişoara (http://www. sofasoft.ro) Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României FORŢIU, SORIN Ziridava în context ptolemeic / Sorin Forţiu. – Brăila : Editura Sfântul Ierarh Nicolae, 2012 ISBN 978-606-577-912-9 94(498 Ziridava) Copyright © 2012 – Sorin FORŢIU. Toate drepturile rezervate Tehnoredactarea: Sorin FORŢIU Ilustraţia grafică: Aurelian "Rică" SCOROBETE TROI şi Claudiu TOMA Coperta: Aurelian "Rică" SCOROBETE TROI şi Sorin FORŢIU ◄ ◄ ◄ ◄ ◄ Coperta I: NONA EVROPE TABVLA (secţiune) din Claudii Ptholomei Alexandrini. Cosmographia ... (colofon:) Nvmeros Matematicos Inexplicabile Ferme Terre Astrorvmqve Opus Clavdii Ptolemaei Alexandrini Philosophi Geographiam Arnoldvs Bvckinck E Germania Rome Tabv- lis Aeneis In Pictvris Formatam Impressit. Sempiterno Ingenii Artificiiqve Monvmento. Anno Do- minici Natalis. M.CCCC.LXXVIII. VI. Idvs Octobris. Sedente Sixto. IIII. Pont. Max. anno eivs .VIII. Coperta IV: • ИOИA • EVRO • • PE TABVLA (secţiune) din [Cosmographia, Donnus Nico- laus Germanus] (colofon:) Clavdii Ptolomei viri Alexandrini Cosmographie octavvs et vltimvs liber explicit opvs Donni Nicolai Germani secvndvm Ptolomevm finit. Anno M CCCC LXXXII. Avgvsti vero Kalendas. XVII. Impr[e]ssvm Vlme Per Ingeniosvm Virvm Leonardvm Hol Prefat[i] Oppidi Civis. Notă: Toate hărţile istorice din această carte se află în domeniul public. To Doctor Renate BURRI with true feelings of gratitude MOTTO: Îndoiala e baza tuturor progreselor ştiinţifice. C U P R I N S Cuvânt înainte – dr. Liviu MĂRUIA Ziridava în context ptolemeic 1 Prolegomene 3 Nu doar o simplă "greşeală" metodologică! 9 O "confuzie" inexplicabilă 14 Unde este Ziridava? 17 Determinarea teoretică a locaţiei moderne a anticei Ziridava 19 Scurtă recapitulare 24 Concluzii 25 Anexa I: Despre dacicele poleis epiphanesterai 26 II: Longitudinea Ziridavei în principalele manuscrise greceşti 29 A. Codices primarii & secundarii 30 B. Un 5 devine 9 33 III: Coordonatele ptolemeice ale Ziridavei: 45° 30′ / 46° 20′ şi 49° 30′ / 46° 20′ 35 A. Codices secundarii, manuscrise latine şi principalele ediţii tipărite 35 B. Poziţia Ziridavei în hărţile "ptolemeice" 52 C. Despre ordinea celor 44 de poleis din Dacia 53 IV: Ediţia Wilberg (1842) 57 V: Ediţia Nobbe (1843) 60 VI: Ediţia Müller (1883) / Izvoare privind istoria Romîniei (1964) 63 Notă: Despre un inutilizabil Îndreptar geografic (fals! cartografic) (1964) 70 Addendum: Hărţile lui K. W. L. Müller (1901) 72 VII: Localizarea Ziridavei de-a lungul timpului 75 Notă: Problema identităţii Targorod ≡ Roman, jud. Neamţ 96 VIII: O hartă, două Ziridave 98 IX: Determinarea teoretică a locaţiei moderne pentru Ziridava (1) (45° 30′ / 46° 20′) 99 X: Zermizirga (i.e. Germisara) – analiza coordonatelor din ediţiile critice 100 XI: Determinări teoretice 105 A. Algoritm de lucru 105 B. Ziridava (2) (49° 30′ / 46° 20′) 106 C. Determinarea latitudinii moderne corespunzătoare 107 latitudinii ptolemeice pentru Ziridava (2) (46° 20′) D. Care este locaţia exactă a anticei Zermizirga? 108 E. Patru situaţii distincte posibile 109 XII: Scurtă incursiune etimologică 113 XIII: Bibliografia lucrărilor lui I. H. Crişan referitoare la Ziridava 116 Notă: Surse desuete 118 XIV: Concis excurs critic 119 Abrevieri 125 Short résumé (in English language) 126 Epilog 131 CUVÂNT ÎNAINTE Încă de la început ţin să precizez că lucrarea pe care am onoarea să o prefaţez se înscrie în categoria unor abordări cu rezultate revoluţionare şi concluzii neaşteptate pentru istoriografia românească, schimbând din temelii metodele de investigare, prin analiza critică şi contextuală a informaţiilor oferite de cartografia şi geografia antică. Studiul Ziridava în context ptolemeic are o istorie interesantă, pe care nici Sorin şi nici eu nu o anticipam, în formula actuală, cu mai puţin de un an în urmă şi, de aceea, cred că merită a fi relatată pe scurt. Preocupările lui, legate în principal de lămurirea com- plexelor şi controversatelor probleme ale istoriei şi denumirii Banatului şi a numelui purtat de Timişoara de-a lungul timpului, nu îl duceau cu gândul la realităţile de dincolo de Mureş şi, cu atât mai puţin, la chestiuni de cartografie antică care depăşeau spaţiul geografic bănăţean. De fapt, totul a pornit de la identificarea anticei Zurobara, în jurul căreia planau foarte multe speculaţii fără susţinere factologică privind omo- nimizarea acesteia cu actuala vatră a oraşului Timişoara1. Întâmplarea a făcut ca, începând din anul 2006, împreună cu colegii Dorel MICLE, Adrian CÎNTAR, Mircea ARDELEAN şi câţiva studenţi, să fiu implicat în proiectul eGISpat, vizând identificarea cu precizie în teren şi cartografierea siturilor arheologice din Lista Monumentelor Istorice a Judeţului Timiş (Secţiunea Arheologie). La acea dată, nu ştiam că "misterioasa" aşezare "paleolitică" (sic!) de la Unip – "Dealu Cetăţuica", cuprinsă în această listă, ar putea să fie mult căutata Zurobara2. Web site-ul lui Sorin FORŢIU, precum şi studiul său despre Zambara/Zurobara, erau deja disponibile3 când noi am început întocmirea documentaţiei pentru demararea cercetărilor arheo- 1 Pentru unele dintre detaliile problemei vezi Sorin FORŢIU, Zambara (Zanbara), clarificări încă necesare?!, disponibil la http://www.banat.ro/academica/Zambara.pdf (accesat la 14.04.2012). 2 Pentru întreaga discuţie, vezi şi L. Măruia, D. Micle, A. Cîntar, M. Ardelean, A. Stavilă, L. Bolcu, O. Borlea, P. Horak, C. Timoc, C. Floca, L. Vidra, ArheoGIS. Baza de date a siturilor arheologice cuprinse în Lista Monumentelor Istorice a judeţului Timiş. Rezultatele cercetărilor de teren, Cluj Napoca, 2011, disponibil şi on-line la http://www.cjtimis.ro/uploads/files/ArheoGIS/Arheo GIS%2003.10.2011.pdf (accesat la 14.04.2012). 3 http://www.banat.ro/academica.htm . logice sistematice în respectiva locaţie, dată fiind importanţa deosebită a sa, dedusă deja din cercetările sistematice de teren. La sfârşitul unei conferinţe găzduite de "Sara bănăţană" (2.02.2011) am purtat primele discuţii generale în public despre "Dealu Cetăţuica" şi antica Zurobara, la care Sorin a fost martor involuntar, el neştiind atunci de cele două campanii arheologice de la Unip – "Dealu Cetăţuica" (2009, 2010), precum şi despre faptul că respectivul sit arheologic întruneşte condiţiile istorice şi geografice, pe care el deja le calculase pentru Zurobara, analizând minuţios ptolemeica Geōgraphikē hyphēgēsis. Mijlocul lunii februarie 2011 marchează prima noastră întâlnire cu "cărţile pe masă", în care amândoi descoperim cu entuziasm că, fără a şti unul despre celălalt şi venind din direcţii diferite de abordare (Sorin prin analiza detaliată şi critică a lui Ptolemeu, eu şi colaboratorii prin cercetările de teren), am ajuns, practic, la aceeaşi concluzie. Apoi, la 6 aprilie 2011, la o altă Sară bănăţană, Sorin FORŢIU, Dorel MICLE şi subsem- natul am prezentat rezultatele a ceea ce se ştia atunci despre Timişoara/Zurobara, respectiv despre situl arheologic de la Unip – "Dealu Cetăţuica"4. Metodologia de lucru, precum şi concluziile obţinute în cazul Zurobarei, au iscat şi ideea de a încerca core- larea coordonatelor lui Ptolemeu pentru cea mai cunoscută davă dacică din vestul României, respectiv Pecica – "Şanţul Mare", acceptată de istoriografia românească de până acum ca fiind antica Ziridava, rezultatul demersului fiind prezenta carte. Spuneam la început că lucrarea lui Sorin FORŢIU ne trimite spre o abordare ale cărei concluzii bulversează radical tot ceea ce se ştia până acum în istoriografia română despre analiza şi interpretarea cartografiei antice, cu implicaţii majore pentru înţelege- rea civilizaţiei şi istoriei politice a dacilor şi geţilor. Erudiţia copleşitoare a autorului fac din Ziridava în context ptolemeic o lucrare nu uşor de parcurs, cititorul fiind supus unui exerciţiu intelectual profund, cu trimiteri exhaustive la sursele primare ale infor- maţiei. Or, aşa cum insistent atrage atenţia autorul pe parcursul excursului său, prelu- area generală şi necritică a bibliografiei a condus, de prea multe ori, la concluzii care 4 Prezentarea lui Sorin, Este Timişoara antica Zurobara? NU! Şi totuşi, unde este Zurobara? este disponibilă la http://www.banat.ro/academica/Zurobara.pdf (accesat 14.04.2012). II nu rezistă unei analize metodice, bazate pe probe şi nu pe generalizări sau extra- polări, obiective ori subiective. Ziridava s-a înscris în această notă a interpretărilor generale şi a citărilor necritice, fără verificarea surselor primare de informaţii, care au dus la postularea şi perpetuarea unor afirmaţii, pe care toată istoriografia le-a preluat apoi fără discernământ. Aici cred că trebuie să aducem succint în discuţie şi politica "liniilor directoare" care au guvernat şi istoriografia arheologică românească de până la 1989, când multe dintre realităţile contemporane trebuiau explicate prin recursul la fapte sau evenimente antice5. De prea multe ori erau postulate iniţial tezele şi apoi se căutau probele, iar faptele erau "ajustate" în direcţia dorită, chiar dacă acest lucru a presupus ignorarea unor realităţi sau interpretarea lor pseudoştiinţifică. Ion Horaţiu CRIŞAN, cunoscutul cercetător clujean, a aplicat în cazul aşezării dacice de la Pecica – "Şanţul Mare" postularea apriorică a identificării acesteia cu Ziridava menţi- onată de Klaudios Ptolemaios. De asemenea, nu trebuie să uităm că discursul istoriografic
Recommended publications
  • A Daciai Északi Limes-Szakasz Nyugati Felének Főbb Kutatási Eredményeiről

    A Daciai Északi Limes-Szakasz Nyugati Felének Főbb Kutatási Eredményeiről

    Ferenczi István A daciai északi limes-szakasz nyugati felének IĘbb kutatási eredményeirĘl Az 1965—66., 1968—69. és 1984—85. évi terepkutatásaink eredményei megerĘsíteni látszanak egy korábbi nézetet. Eszerint a VeceltĘl (Miciától) északra feltételezhetĘ képzeletbeli római határszakasz nagyjában az Erdélyi Középhegység észak-déli irányú fĘ vízválasztóját követte. Az ettĘl a nem túlságosan kanyargós vonaltól nyugatra fekvĘ földkéreg-szerkezeti (tektonikus) medencékben (a Fehér-Körös-medence KĘrösbányáig nyúló felsĘ, keleti részétĘl eltekintve) pillanatnyilag semmi biztos római erĘdítési, települési nyom (épületmaradvány, feliratos emlék) nem ismeretes. A 60—120 km széles Erdélyi Középhegység hajdanában ĘserdĘk fedte, nyugati szegélyén általában nagyon meredeken fölmagasodó óriás sasbérc (horszt) terjedelmes akadályövezete szükségtelenné tette a római Dacia nyugati végeinek e szakaszon való különösebb megerĘsítését. A .Ęrösbánya—Brád—Abrudbánya—Aranyosbánya—Zalatna környéki aranytermĘ vidék azonban természetesen részét alkotta Dacia provincia középsĘ-nyugati felének. Noha már ezen a tájon is megtettük az elsĘ, puhatolózó lépéseket, e területsáv római kori védelmének kérdése — egyelĘre — továbbra is rejtély számunkra. Kibogozása légi felderítéssel, fényképezéssel összekötendĘ aprólékos terepjárások felderítĘ munkájától remélhetĘ. A. nagyjában a Găina (1486 m), Nagy-Bihar (1848 m) és Vigyázó (1836 m) „hegyvonulaton” végighúzható vonal ez utóbbi lapos tetejétĘl menedékesen északnak ereszkedve a sebesváralji (? RESCVLVM) római tábortól 3—4 km-re
  • Archäologie Und Politik

    Archäologie Und Politik

    1 CHRISTIAN WITSCHEL Römische Außenpolitik Kaiser Trajan, die Dakerkriege und die Donauprovinzen Politica externă romană Împăratul Traian, războaiele dacice și provinciile dunărene Roman Foreign Policy Emperor Trajan, the Dacian Wars and the Danube Provinces 28 CHRISTIAN WITSCHEL Im Zentrum dieses Bandes steht ein În centrul acestui volum se află un At the centre of this volume stands an imposantes Monument, das der römi- monument impunător, înălțat de imposing monument built by the Roman sche Kaiser Trajan (reg. 98–117 n. Chr.) împăratul roman Traian (domnie: emperor Trajan (r. 98–117 CE) to com- zur Erinnerung an seine Siege über 98–117 d. Hr.) pentru a comemora vic- memorate his victories over the Dacian das Volk der Daker errichten ließ: das toriile sale asupra poporului dacilor: people: The Tro paeum Traiani at Adam- Tro paeum Traiani bei Adam klissi [4]. Tro paeum Traiani, de la Adam clisi [4]. clisi [4]. It is located south of the Danube, Es befindet sich südlich der Donau, Acesta este situat la sud de Dunăre, în in the Dobruja landscape in southeast in der Landschaft Dobrudscha ganz peisajul Dobrogei, în sud-estul Româ- Romania. Given the location of the Tro- im Süd osten des heutigen Rumänien. niei de astăzi. Având în vedere locația paeum, one question immediately arises: Angesichts des Standortes des Tro- monumentului, survine nemijlocit între- Why was it not built in the heartland of paeum stellt sich unmittelbar eine barea: de ce nu a fost edificat în inte- the Dacian Empire conquered by Trajan, Frage: Warum wurde dieses nicht im riorul Regatului Dac, cucerit de Traian, i.
  • Reflections of Roman Imperialisms

    Reflections of Roman Imperialisms

    Reflections of Roman Imperialisms Reflections of Roman Imperialisms Edited by Marko A. Janković and Vladimir D. Mihajlović Reflections of Roman Imperialisms Edited by Marko A. Janković and Vladimir D. Mihajlović This book first published 2018 Cambridge Scholars Publishing Lady Stephenson Library, Newcastle upon Tyne, NE6 2PA, UK British Library Cataloguing in Publication Data A catalogue record for this book is available from the British Library Copyright © 2018 by Marko A. Janković, Vladimir D. Mihajlović and contributors All rights for this book reserved. No part of this book may be reproduced, stored in a retrieval system, or transmitted, in any form or by any means, electronic, mechanical, photocopying, recording or otherwise, without the prior permission of the copyright owner. ISBN (10): 1-5275-0625-8 ISBN (13): 978-1-5275-0625-1 TABLE OF CONTENTS List of Illustrations .................................................................................... vii List of Tables ............................................................................................... x Reflecting Roman Imperialisms .................................................................. 1 Vladimir D. Mihajlović & Marko A. Janković Lost and (re)found? The Biography of Some Apparently Roman Artefacts in Ireland .................................................................................... 30 Michael Ann Bevivino Rural Society on the Edge of Empire: Copper Alloy Vessels in Roman Britain Reported through the Portable Antiquities Scheme ......................
  • Commagenorum

    Commagenorum

    CASTELUL DE LA CAPUT STENARUM ŞI COHORS I FLAVIA COMMAGENORUM Cristian SCHUSTER* Fortificaţia de la Boiţa/Caput Stenarum Înainte de a părăsi Transilvania, Oltul face un unghi de aproape 90 de grade, pornind apoi spre sud, prin Carpaţii Meridionali, devenind ulterior „graniţa” dintre Oltenia şi Muntenia. Chiar în dreptul respectivului cot, pe malul drept al râului, investigaţiile arheologice au permis descoperirea resturilor unei fortificaţii romane. Acestea, aflate în punctul cunoscut sub denumirea În Rude (fig. 1), se găsesc astăzi pe teritoriul satului Boiţa (oraşul Tălmaciu, judeţul Sibiu)1. Aşa cum se ştie, cei mai mulţi dintre specialişti consideră că în acest sat trebuie localizat ceea ce Tabula Peutingeriana indică a fi Caput Stenarum2. Prezenţa urmelor romane a fost semnalată încă de la sfârşitul veacului al XIX-lea - începutul celui următor3. Primele cercetări arheologice s-au derulat în 19574, fiind continuate în 19585, 19736, 19797 şi, în cadrul practicii arheologice a studenţilor de la Facultatea de Filologie-Istorie din Sibiu, în vara anului 19818. Fortificaţiei, prin dimensiunile sale reduse – „de 46 x 47 m, fiind, deci, aproape pătrată”9, i se potriveşte mai degrabă termenul de castellum decât cel de castrum. Cu privire la momentul ridicării fortificaţiei din piatră, dar şi a „termelor cu palestrele, tabulariului vămii şi construcţiile cu caracter gospodăresc” s-a emis ipoteza că ele au fost realizate „după anii 167-169 e.n., când s-a operat reorganizarea administrativă şi militară de către Marcus Aurelius”10. Spre această concluzie * Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” - Centrul de Tracologie, Bucureşti; e-mail: [email protected]. 1 Ghinea 1998. Despre denumirea În Rude a punctului, vezi: Albescu 1938, p.
  • From Periphery to Centre.The Image of Europe at the Eastern Border of Europe

    From Periphery to Centre.The Image of Europe at the Eastern Border of Europe

    Munich Personal RePEc Archive From Periphery to Centre.The Image of Europe at the Eastern Border of Europe Şipoş, Sorin and Moisa, Gabriel and Cepraga, Dan Octavian and Brie, Mircea and Mateoc, Teodor University of Oradea, Romania, University of Padova, Italy 2014 Online at https://mpra.ub.uni-muenchen.de/59276/ MPRA Paper No. 59276, posted 15 Oct 2014 12:04 UTC Edited by: Sorin Şipoş, Gabriel Moisa, Dan Octavian Cepraga, Mircea Brie, Teodor Mateoc From Periphery to Centre. The Image of Europe at the Eastern Border of Europe Editorial committee: Delia-Maria Radu Roxana Ivaşca Alexandra Bere Ionuţ Ciorba CONTENTS Sorin ŞIPOŞ, Dan Octavian CEPRAGA, From Periphery to Centre. The Image of Europe at the Eastern Border of Europe ………..………..… 5 I. PERIPHERY VIEWED FROM THE CENTRE …………………..… 13 Lorenzo RENZI, «Terra Romena» ……………………………………..… 15 Ion Alexandru MIZGAN, The Crusades – Cause of Tension between Eastern and Western Europe ………………………………………...…..…21 Florin DOBREI, Transylvanian “Schismatics”, “Heretics” and “Infidels” in the Vision of 13th-16th Century Catholic Europe ……………………..… 47 Ioan-Aurel POP, 16th Century Venetian Bailiffs‟ Reports on Realities in the Ottoman Empire …………………………………………………..… 61 Ion EREMIA, A False Theory Still Persists at the Eastern Border of Latinity .. 76 Delia-Maria RADU, From Centre to the Periphery and the Other Way Round ………………………………………………………..……..… 88 Teodor MATEOC, Identity and Race. The Problem of Otherness in Contemporary Cultural Studies …………………………………...……..…96 II. SELF-IMAGES AT EUROPE’S EASTERN BORDERS
  • The Bronze Age Fortifications in Munar “Wolfsberg”, Arad County

    The Bronze Age Fortifications in Munar “Wolfsberg”, Arad County

    ANALECTA ARCHAEOLOGICA RESSOVIENSIA VOLUME 12 RZESZÓW 2017 DOI: 10.15584/anarres.2017.12.6 Victor Sava*, Florin Gogâltan** The Bronze Age Fortifications in Munar “Wolfsberg”, Arad County. The 2014 and 2017 Archaeological Researches ABSTRACT Sava V., Gogâltan F. 2017. The Bronze Age Fortifications in Munar “Wolfsberg”, Arad County. The 2014 and 2017 Archaeological Researches. Analecta Archaeologica Ressoviensia 12, 75–100 In spite that the Bronze Age site Munar “Wolfsberg” has been depicted on the Josephine topographic survey (late 18th century), the first scientific data focusing on this site occurs at the beginning of the 20th century. As “Wolfsberg” did not have the dimensions of the nearby prehistoric fortifications at Sântana and Corneşti, the site was not targeted by archaeological investigations and it has only been occasionally mentioned in the secondary literature so far. During the year 2014 a team of researchers have started the investigations with the site’s topographic survey, followed by a systematic ground survey, geophysical measurements, as well as aerial photographs. Three years later, a small test trench was excavated in order to attempt dating the Middle Bronze Age tell in terms of the absolute chronology. Key words: Lower Mureş Basin, Munar, Bronze Age, tell, fortifications Received: 11.09.2017; Revised: 28.11.2017; Accepted: 02.12.2017 Introduction Until recently, the lack of systematic excavations on prehistoric objectives in the Lower Mureş Basin has distorted historical knowledge. In spite that towards the end of the 19th century there were several attempts to study important sites such as Pecica “Şanţul Mare” (Dömötör 1901; Dömötör 1902; Roska 1912) and Periam “Movila Şanului” (Roska 1911; Roska 1913; Roska 1914; Roska 1923), investigation of prehistoric eras was not a research goal in itself.
  • Byzantium's Balkan Frontier

    Byzantium's Balkan Frontier

    This page intentionally left blank Byzantium’s Balkan Frontier is the first narrative history in English of the northern Balkans in the tenth to twelfth centuries. Where pre- vious histories have been concerned principally with the medieval history of distinct and autonomous Balkan nations, this study regards Byzantine political authority as a unifying factor in the various lands which formed the empire’s frontier in the north and west. It takes as its central concern Byzantine relations with all Slavic and non-Slavic peoples – including the Serbs, Croats, Bulgarians and Hungarians – in and beyond the Balkan Peninsula, and explores in detail imperial responses, first to the migrations of nomadic peoples, and subsequently to the expansion of Latin Christendom. It also examines the changing conception of the frontier in Byzantine thought and literature through the middle Byzantine period. is British Academy Postdoctoral Fellow, Keble College, Oxford BYZANTIUM’S BALKAN FRONTIER A Political Study of the Northern Balkans, – PAUL STEPHENSON British Academy Postdoctoral Fellow Keble College, Oxford The Pitt Building, Trumpington Street, Cambridge, United Kingdom The Edinburgh Building, Cambridge CB2 2RU, UK 40 West 20th Street, New York, NY 10011-4211, USA 477 Williamstown Road, Port Melbourne, VIC 3207, Australia Ruiz de Alarcón 13, 28014 Madrid, Spain Dock House, The Waterfront, Cape Town 8001, South Africa http://www.cambridge.org © Paul Stephenson 2004 First published in printed format 2000 ISBN 0-511-03402-4 eBook (Adobe Reader) ISBN 0-521-77017-3 hardback Contents List ofmaps and figurespagevi Prefacevii A note on citation and transliterationix List ofabbreviationsxi Introduction .Bulgaria and beyond:the Northern Balkans (c.–) .The Byzantine occupation ofBulgaria (–) .Northern nomads (–) .Southern Slavs (–) .The rise ofthe west,I:Normans and Crusaders (–) .
  • MUSE, Volumes 44 & 45, 2010–2011

    MUSE, Volumes 44 & 45, 2010–2011

    MVSE volumes forty-four & forty-five 2010–2011 ANNUAL OF THE MUseUM OF ART AND ARCHAEOLOGY UNIVERSITY OF MISSOURI MVSE VOLUME FORTY-FOUR & FORTY-FIVE 2010–2011 Annual of the Museum of Art and Archaeology University of Missouri 1 Pickard Hall Columbia, MO 65211 Telephone: (573) 882-3591 Web site: http://maa.missouri.edu Jane Biers editor Jeffrey Wilcox assistant editor Kristie Lee graphic design © 2012 by the Curators of the University of Missouri ISSN 0077-2194 ISBN 0-910501-42-4 The Museum of Art and Archaeology is open from 9:00 a.m. to 4:00 p.m. Tuesday through Friday, Thursday evenings until 8:00 p.m., and from noon to 4:00 p.m. Saturday and Sunday. Admission is free. The museum is closed on Mondays, from December 25 through January 1, and on University of Missouri holidays: Martin Luther King Day, Memorial Day, Independence Day, Labor Day, Thanks- giving Day, and the Friday following. Guided tours are available, if scheduled two weeks in advance. The Museum Store is open from 10:00 a.m. to 4:00 p.m. Tuesday through Friday, Thursday evenings until 8:00 p.m., and from noon to 4:00 p.m. Saturday and Sunday. Back numbers of Muse are available from the Museum of Art and Archaeology. All submitted manuscripts are reviewed. Front cover: Antoine-Louis Barye (French, 1796–1875) Lion and Serpent Bronze, H. 25.8 cm Gilbreath-McLorn Museum Fund (2011.306) Back cover: Frederick E. Conway (American, 1900–1973) Mardi Gras Scene, ca. 1945–1950 Encaustic on Masonite panel, 78 x 65.2 cm Gilbreath-McLorn Museum Fund (2011.8) Table of Contents Director’s Report 2010 alex w.
  • Trade Contacts of Roman Dacia

    Trade Contacts of Roman Dacia

    TRADE CONTACTS OF ROMAN DACIA Mateusz Żmudziński Knowledge about trade contacts in Roman Dacia ond group, part of the lamps wear the mark of is possible thanks to the foreign-made objects their producers: Fortis, Armeni, Ianuari, Cassi, which are discovered on this ancient territory dur- Flavi, Strobili, Crescens, Lucius, Atimeti, Titus ing archaeological digs. Among others, these are (Băluţa 1977, 209-227; Băluţa 1986, 441-446, enamelled and terra sigillata potteries, oil lamps, Gudea 1989, 447-448; Gudea 1996, 333/2). Their jewels, art works and amphorae. Part of the am- later local imitations are very diffi cult to distin- phorae could have been delivered to the military guish from the original models and testify of the camps as annonae militaris. But we know for sure elimination of imports by a local production (Cf. that, like in other provinces, there was a trade of Roman 2006, 545-553). some groups of products which did not leave ar- The next group of imported goods are luxury table chaeological traces. It is the case of glass products dishes. Among them enamelled pottery should be from Britannia which are often mentioned in writ- mentioned fi rst. Usually, they were thin-shelled ten sources but seldom found, even fragmentarily and covered with a yellow-green coloured enamel (Cool 2003, 139-143). Apart from these objects, (Gudea 1989, 446, 858/1-3; Benea 2004, 203- many inscriptions have been found on the Da- 217). They were imported in little quantities from cian territory that indicate the presence of foreign so far unidentifi ed workshops most probably situ- merchants from other regions of the empire.
  • The Remaking of the Dacian Identity in Romania and the Romanian Diaspora

    The Remaking of the Dacian Identity in Romania and the Romanian Diaspora

    THE REMAKING OF THE DACIAN IDENTITY IN ROMANIA AND THE ROMANIAN DIASPORA By Lucian Rosca A Thesis Submitted to the Graduate Faculty of George Mason University in Partial Fulfillment of The Requirements for the Degree of Master of Arts Sociology Committee: ___________________________________________ Director ___________________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ Department Chairperson ___________________________________________ Dean, College of Humanities and Social Sciences Date: _____________________________________ Fall Semester 2015 George Mason University, Fairfax, VA The Remaking of the Dacian Identity in Romania and the Romanian Diaspora A thesis submitted in partial fulfillment of the requirements for the degree of Master of Arts at George Mason University By Lucian I. Rosca Bachelor of Arts George Mason University, 2015 Director: Patricia Masters, Professor Department of Sociology Fall Semester 2015 George Mason University Fairfax, VA ACKNOWLEDGEMENTS I would like to thank my thesis coordinators: Professor Patricia Masters, Professor Dae Young Kim, Professor Lester Kurtz, and my wife Paula, who were of invaluable help. Fi- nally, thanks go out to the Fenwick Library for providing a clean, quiet, and well- equipped repository in which to work. ii TABLE OF CONTENTS Page List of Tables................................................................................................................... v List of Figures ...............................................................................................................
  • 153 Burebista Şi Războiul Civil De La Roma

    153 Burebista Şi Războiul Civil De La Roma

    BUREBISTA ŞI RĂZBOIUL CIVIL DE LA ROMA (49-45 A. CHR.) CONSIDERAŢII ASUPRA RELAŢIILOR POLITICE CU CNAEUS POMPEIUS Radu OTA* Una dintre problemele foarte interesante ale domniei lui Burebista este legată de relaţiile politico-diplomatice avute cu Republica romană. Acest aspect al domniei ne-a trezit interesul pentru că evenimentele respective au fost interpretate destul de unitar, mai ales de istoriografia de dinainte de 1989, cu mici excepţii. Numeroşi istorici care s-au ocupat de această perioadă au încercat să supradimensioneze personalitatea regelui în context european. De-a lungul timpului s-a încercat discutarea unor aspecte privind originea regelui, modul în care a realizat cuceririle, tipul de stat creat (dacă putem vorbi despre un stat în adevăratul sens al cuvântului), capitala sau centrul de reşedinţă al regelui, durata domniei, existenţa unor instituţii şi, nu în ultimul rând, întinderea regatului său pe care unii l-au numit „imperiu”1. Am constatat că nu s-a ajuns la un consens în ceea ce priveşte toate aceste probleme ridicate de domnia lui Burebista. Am ales să reanalizăm tratativele regelui get din poziţii uşor diferite faţă de ceea ce s-a scris până acum, în scopul de a încerca un nou tip de abordare a istoriei politice a dinaştilor daci. De asemenea, vom expune şi analiza toate teoriile emise de-a lungul timpului cu privire la acest subiect pentru a ne face o imagine cât mai clară asupra acestor evenimente văzute prin ochii specialiştilor. Pentru început vom prezenta şi analiza pe scurt realităţile politice petrecute între anii 89-50 a. Chr. legate de politicile expansioniste ale Romei, dar şi ale lui Burebista, iar apoi vom trece la subiectul care ne interesează.
  • FRONTIER IDENTITIES Roman Villa and Settlement Excavation and Survey

    FRONTIER IDENTITIES Roman Villa and Settlement Excavation and Survey

    LIFE BY THE IMPERIAL ROAD - FRONTIER IDENTITIES Roman Villa and Settlement Excavation and Survey IDENTITY AND WEALTH: ROMAN PROVINCIAL LANDSCAPE STRATEGIES Rapolt, Transylvania, Romania June 7 - July 4; July 20 - August 1, 2020 During the Roman colonial occupation, southern Transylvania shows a very dynamic and intensive synthesis of Roman provincial life, where a multitude of processes of colonization and creolization take place side by side. Prior to the Roman conquest of 102AD, it was also the most densely populated region of the Dacian Kingdoms. Our project seeks to explore the integration of all the structural provincial elements present along the main Roman axes of communication and transport. Our research area is in the immediate proximity of both the imperial road and the Mures River, the extremely important gold deposits of the Carpathian Gold Moutains, and the political and military centers of Sarmizegetusa Ulpia Traiana and Apulum. We will continue the excavation of the well preserved structures, including a villa rustica of palatial size, identified during our 2013-2019 field seasons. Our 2020 excavation and survey will aim at understanding the importance and impact of the proximity of the main axis of movement, communication and commerce on the Roman provincial rural life, and its evolution through time, as well as the local processes of identity creation. Our participants will participate to the villa excavation, geochemical and geophysical survey, Duration: 4 week sessions STP survey and laboratory analysis. This Costs: US$1695 for each 4-week session extraordinary environment with its associated It includes: monuments and material culture, combined with excavation registration, taxes, fees lectures and spectacular surrounding natural landscapes and most gear beautiful Transylvanian churches and castles, housed as guests of Romanian families in a guarantees all students and volunteers with a highly beautiful traditional Transylvanian village full room and board, Monday-Friday rewarding archaeological and cultural experience.