SORIN FORŢIU Z I R I D A V A ÎN CONTEXT PTOLEMEIC (résumé in English language at pages 126-130) (cu un P.S. la pp. [146]-[148]) EDITURA SFÂNTUL IERARH NICOLAE BRĂILA, 2012 Această carte a a fost tipărită cu ajutorul dezinteresat al SOFA SOFT S.R.L. - Timişoara (http://www. sofasoft.ro) Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României FORŢIU, SORIN Ziridava în context ptolemeic / Sorin Forţiu. – Brăila : Editura Sfântul Ierarh Nicolae, 2012 ISBN 978-606-577-912-9 94(498 Ziridava) Copyright © 2012 – Sorin FORŢIU. Toate drepturile rezervate Tehnoredactarea: Sorin FORŢIU Ilustraţia grafică: Aurelian "Rică" SCOROBETE TROI şi Claudiu TOMA Coperta: Aurelian "Rică" SCOROBETE TROI şi Sorin FORŢIU ◄ ◄ ◄ ◄ ◄ Coperta I: NONA EVROPE TABVLA (secţiune) din Claudii Ptholomei Alexandrini. Cosmographia ... (colofon:) Nvmeros Matematicos Inexplicabile Ferme Terre Astrorvmqve Opus Clavdii Ptolemaei Alexandrini Philosophi Geographiam Arnoldvs Bvckinck E Germania Rome Tabv- lis Aeneis In Pictvris Formatam Impressit. Sempiterno Ingenii Artificiiqve Monvmento. Anno Do- minici Natalis. M.CCCC.LXXVIII. VI. Idvs Octobris. Sedente Sixto. IIII. Pont. Max. anno eivs .VIII. Coperta IV: • ИOИA • EVRO • • PE TABVLA (secţiune) din [Cosmographia, Donnus Nico- laus Germanus] (colofon:) Clavdii Ptolomei viri Alexandrini Cosmographie octavvs et vltimvs liber explicit opvs Donni Nicolai Germani secvndvm Ptolomevm finit. Anno M CCCC LXXXII. Avgvsti vero Kalendas. XVII. Impr[e]ssvm Vlme Per Ingeniosvm Virvm Leonardvm Hol Prefat[i] Oppidi Civis. Notă: Toate hărţile istorice din această carte se află în domeniul public. To Doctor Renate BURRI with true feelings of gratitude MOTTO: Îndoiala e baza tuturor progreselor ştiinţifice. C U P R I N S Cuvânt înainte – dr. Liviu MĂRUIA Ziridava în context ptolemeic 1 Prolegomene 3 Nu doar o simplă "greşeală" metodologică! 9 O "confuzie" inexplicabilă 14 Unde este Ziridava? 17 Determinarea teoretică a locaţiei moderne a anticei Ziridava 19 Scurtă recapitulare 24 Concluzii 25 Anexa I: Despre dacicele poleis epiphanesterai 26 II: Longitudinea Ziridavei în principalele manuscrise greceşti 29 A. Codices primarii & secundarii 30 B. Un 5 devine 9 33 III: Coordonatele ptolemeice ale Ziridavei: 45° 30′ / 46° 20′ şi 49° 30′ / 46° 20′ 35 A. Codices secundarii, manuscrise latine şi principalele ediţii tipărite 35 B. Poziţia Ziridavei în hărţile "ptolemeice" 52 C. Despre ordinea celor 44 de poleis din Dacia 53 IV: Ediţia Wilberg (1842) 57 V: Ediţia Nobbe (1843) 60 VI: Ediţia Müller (1883) / Izvoare privind istoria Romîniei (1964) 63 Notă: Despre un inutilizabil Îndreptar geografic (fals! cartografic) (1964) 70 Addendum: Hărţile lui K. W. L. Müller (1901) 72 VII: Localizarea Ziridavei de-a lungul timpului 75 Notă: Problema identităţii Targorod ≡ Roman, jud. Neamţ 96 VIII: O hartă, două Ziridave 98 IX: Determinarea teoretică a locaţiei moderne pentru Ziridava (1) (45° 30′ / 46° 20′) 99 X: Zermizirga (i.e. Germisara) – analiza coordonatelor din ediţiile critice 100 XI: Determinări teoretice 105 A. Algoritm de lucru 105 B. Ziridava (2) (49° 30′ / 46° 20′) 106 C. Determinarea latitudinii moderne corespunzătoare 107 latitudinii ptolemeice pentru Ziridava (2) (46° 20′) D. Care este locaţia exactă a anticei Zermizirga? 108 E. Patru situaţii distincte posibile 109 XII: Scurtă incursiune etimologică 113 XIII: Bibliografia lucrărilor lui I. H. Crişan referitoare la Ziridava 116 Notă: Surse desuete 118 XIV: Concis excurs critic 119 Abrevieri 125 Short résumé (in English language) 126 Epilog 131 CUVÂNT ÎNAINTE Încă de la început ţin să precizez că lucrarea pe care am onoarea să o prefaţez se înscrie în categoria unor abordări cu rezultate revoluţionare şi concluzii neaşteptate pentru istoriografia românească, schimbând din temelii metodele de investigare, prin analiza critică şi contextuală a informaţiilor oferite de cartografia şi geografia antică. Studiul Ziridava în context ptolemeic are o istorie interesantă, pe care nici Sorin şi nici eu nu o anticipam, în formula actuală, cu mai puţin de un an în urmă şi, de aceea, cred că merită a fi relatată pe scurt. Preocupările lui, legate în principal de lămurirea com- plexelor şi controversatelor probleme ale istoriei şi denumirii Banatului şi a numelui purtat de Timişoara de-a lungul timpului, nu îl duceau cu gândul la realităţile de dincolo de Mureş şi, cu atât mai puţin, la chestiuni de cartografie antică care depăşeau spaţiul geografic bănăţean. De fapt, totul a pornit de la identificarea anticei Zurobara, în jurul căreia planau foarte multe speculaţii fără susţinere factologică privind omo- nimizarea acesteia cu actuala vatră a oraşului Timişoara1. Întâmplarea a făcut ca, începând din anul 2006, împreună cu colegii Dorel MICLE, Adrian CÎNTAR, Mircea ARDELEAN şi câţiva studenţi, să fiu implicat în proiectul eGISpat, vizând identificarea cu precizie în teren şi cartografierea siturilor arheologice din Lista Monumentelor Istorice a Judeţului Timiş (Secţiunea Arheologie). La acea dată, nu ştiam că "misterioasa" aşezare "paleolitică" (sic!) de la Unip – "Dealu Cetăţuica", cuprinsă în această listă, ar putea să fie mult căutata Zurobara2. Web site-ul lui Sorin FORŢIU, precum şi studiul său despre Zambara/Zurobara, erau deja disponibile3 când noi am început întocmirea documentaţiei pentru demararea cercetărilor arheo- 1 Pentru unele dintre detaliile problemei vezi Sorin FORŢIU, Zambara (Zanbara), clarificări încă necesare?!, disponibil la http://www.banat.ro/academica/Zambara.pdf (accesat la 14.04.2012). 2 Pentru întreaga discuţie, vezi şi L. Măruia, D. Micle, A. Cîntar, M. Ardelean, A. Stavilă, L. Bolcu, O. Borlea, P. Horak, C. Timoc, C. Floca, L. Vidra, ArheoGIS. Baza de date a siturilor arheologice cuprinse în Lista Monumentelor Istorice a judeţului Timiş. Rezultatele cercetărilor de teren, Cluj Napoca, 2011, disponibil şi on-line la http://www.cjtimis.ro/uploads/files/ArheoGIS/Arheo GIS%2003.10.2011.pdf (accesat la 14.04.2012). 3 http://www.banat.ro/academica.htm . logice sistematice în respectiva locaţie, dată fiind importanţa deosebită a sa, dedusă deja din cercetările sistematice de teren. La sfârşitul unei conferinţe găzduite de "Sara bănăţană" (2.02.2011) am purtat primele discuţii generale în public despre "Dealu Cetăţuica" şi antica Zurobara, la care Sorin a fost martor involuntar, el neştiind atunci de cele două campanii arheologice de la Unip – "Dealu Cetăţuica" (2009, 2010), precum şi despre faptul că respectivul sit arheologic întruneşte condiţiile istorice şi geografice, pe care el deja le calculase pentru Zurobara, analizând minuţios ptolemeica Geōgraphikē hyphēgēsis. Mijlocul lunii februarie 2011 marchează prima noastră întâlnire cu "cărţile pe masă", în care amândoi descoperim cu entuziasm că, fără a şti unul despre celălalt şi venind din direcţii diferite de abordare (Sorin prin analiza detaliată şi critică a lui Ptolemeu, eu şi colaboratorii prin cercetările de teren), am ajuns, practic, la aceeaşi concluzie. Apoi, la 6 aprilie 2011, la o altă Sară bănăţană, Sorin FORŢIU, Dorel MICLE şi subsem- natul am prezentat rezultatele a ceea ce se ştia atunci despre Timişoara/Zurobara, respectiv despre situl arheologic de la Unip – "Dealu Cetăţuica"4. Metodologia de lucru, precum şi concluziile obţinute în cazul Zurobarei, au iscat şi ideea de a încerca core- larea coordonatelor lui Ptolemeu pentru cea mai cunoscută davă dacică din vestul României, respectiv Pecica – "Şanţul Mare", acceptată de istoriografia românească de până acum ca fiind antica Ziridava, rezultatul demersului fiind prezenta carte. Spuneam la început că lucrarea lui Sorin FORŢIU ne trimite spre o abordare ale cărei concluzii bulversează radical tot ceea ce se ştia până acum în istoriografia română despre analiza şi interpretarea cartografiei antice, cu implicaţii majore pentru înţelege- rea civilizaţiei şi istoriei politice a dacilor şi geţilor. Erudiţia copleşitoare a autorului fac din Ziridava în context ptolemeic o lucrare nu uşor de parcurs, cititorul fiind supus unui exerciţiu intelectual profund, cu trimiteri exhaustive la sursele primare ale infor- maţiei. Or, aşa cum insistent atrage atenţia autorul pe parcursul excursului său, prelu- area generală şi necritică a bibliografiei a condus, de prea multe ori, la concluzii care 4 Prezentarea lui Sorin, Este Timişoara antica Zurobara? NU! Şi totuşi, unde este Zurobara? este disponibilă la http://www.banat.ro/academica/Zurobara.pdf (accesat 14.04.2012). II nu rezistă unei analize metodice, bazate pe probe şi nu pe generalizări sau extra- polări, obiective ori subiective. Ziridava s-a înscris în această notă a interpretărilor generale şi a citărilor necritice, fără verificarea surselor primare de informaţii, care au dus la postularea şi perpetuarea unor afirmaţii, pe care toată istoriografia le-a preluat apoi fără discernământ. Aici cred că trebuie să aducem succint în discuţie şi politica "liniilor directoare" care au guvernat şi istoriografia arheologică românească de până la 1989, când multe dintre realităţile contemporane trebuiau explicate prin recursul la fapte sau evenimente antice5. De prea multe ori erau postulate iniţial tezele şi apoi se căutau probele, iar faptele erau "ajustate" în direcţia dorită, chiar dacă acest lucru a presupus ignorarea unor realităţi sau interpretarea lor pseudoştiinţifică. Ion Horaţiu CRIŞAN, cunoscutul cercetător clujean, a aplicat în cazul aşezării dacice de la Pecica – "Şanţul Mare" postularea apriorică a identificării acesteia cu Ziridava menţi- onată de Klaudios Ptolemaios. De asemenea, nu trebuie să uităm că discursul istoriografic