Forscher Des Großraumes Arad (1925–1993) 9

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Forscher Des Großraumes Arad (1925–1993) 9 ZIRIDAVA STUDIA ARCHAEOLOGICA 29 2015 MUSEUM ARAD ZIRIDAVA STUDIA ARCHAEOLOGICA 29 2015 Editura MEGA Cluj‑Napoca 2015 MUSEUM ARAD EDITORIAL BOARD Editor‑in‑chief: Peter Hügel. Editorial Assistants: Florin Mărginean, Victor Sava. EDITORIAL ADVISORY BOARD M. Cârciumaru (Târgoviște, Romania), S. Cociș (Cluj‑Napoca, Romania), F. Gogâltan (Cluj‑Napoca, Romania), S. A. Luca (Sibiu, Romania), V. Kulcsár (Szeged, Hungary), T. Miklós (Budapest, Hungary), J. O'Shea (Michigan, USA), K. Z. Pinter (Sibiu, Romania), I. Stanciu (Cluj‑Napoca, Romania), I. Szatmári (Békéscsaba, Hungary). In Romania, the periodical can be obtained through subscription or exchange, sent as post shipment, from Museum Arad, Arad, Piata G. Enescu 1, 310131, Romania. Tel. 0040–257–281847. ZIRIDAVA STUDIA ARCHAEOLOGICA Any correspondence will be sent to the editor: Museum Arad Piata George Enescu 1, 310131 Arad, RO e‑mail: [email protected] The content of the papers totally involve the responsibility of the authors. Layout: Francisc Baja, Florin Mărginean, Victor Sava ISSN 2392–8786 Editura Mega | www.edituramega.ro e‑mail: [email protected] Contents Tiberius Bader Egon Dörner, Forscher des Großraumes Arad (1925–1993) 9 Eugen Pădurean He was my “professor”… 69 Victor Sava Bodrogkeresztúr and Baden Discoveries from Sânpetru German, Arad County 73 Xenia Pop Archaeozoological Data Regarding the Osteological Material from the Baden Settlement in Sântana “Cetatea Veche” (Arad County) 97 Amy Nicodemus, Laura Motta, John M. O’Shea Archaeological Investigations at Pecica “Şanţul Mare” 2013–2014 105 Alexandru Berzovan Observations Regarding the Dacian Discoveries made on the site of Zăbrani “La Pârneavă”, Arad County (first‑second century A.D.) 119 Ştefana Cristea “Omnia mutantur, nihil interit.” About a funeral statue from Ulpia Traiana Sarmizegetusa 141 Ioan Oprea New Bone Hairpins Discovered on the Territory of Colonia Aurelia Apulensis 149 Dan Matei The Roman castra from Dacia during the “Military Anarchy” time. II. Their Baths and the Issue of External Dislocations of the Province’s Troops in this Interval* 157 Lavinia Grumeza Cloisonné Brooches Discovered in Banat (Beginning of the Second Century A.D. – Last Third of the Third Century A.D.) 191 Florin Mărginean, Dan Băcueț-Crișan Archaeological Discoveries from the Period of the Dark Millenium in Felnac “Complexul Zootehnic” (Arad County) 215 Rozália Bajkai The Latest Findings of the Research of Avar Age Settlements in the Region of Hajdúság 227 Aurel Dragotă Twisted Wire Bracelets with Looped Ends in the Danube Basin (10th–11th Centuries) 255 Erwin Gáll, Florin Mărginean Șiclău (hung.: Sikló) “Gropoaie” (Arad County). A Burial Ground Section from the Mid–10th Century in the Basin of Lower Crișul Alb (hung.: Fehér Körös) 265 Dan Băcueţ-Crişan Elites, Local Power Centers in the Chronicle of Anonymous and Archaeological Realities in the Area of Meseş Gate around the Year 1000 305 Erwin Gáll The archaeological research state of the 9/10–11th centuries in Moldova (Romania). Some thoughts on funerary places and stray finds (axes) 313 Silviu Oţa Dress Items found in Fortifications from Banat 333 Silviu Oţa, Liana Oţa, Gheorghe Niculescu Items Discovered during the 1983 Campaign in the Workshop no. 3 from the Fortification of Cladova (Comm. of Paulis, Arad County) 347 Andrea Demjén, Florin Gogâltan Archaeological Researches in Gheorgheni (Harghita County) and its surroundings (2009–2013, 2015) 375 Daniela Tănase Archaeological Researches Performed at Cenad (Timiş County) during the 19th Century and in the Beginning of the 20th Century 413 Abbreviations 435 This volume is dedicated to the memory of Egon Dörner (1925–1993) Egon Dörner, Forscher des Großraumes Arad (1925–1993) Tiberius Bader Vorliegender Beitrag ist kein Nachruf, sondern eine Würdigung, eine ausführliche, monogra‑ phische Präsentation des Lebenswerkes von Prof. Egon Dörner, Historiker und Archäologe, langjährige Mitarbeiter des Museums Arad. Er wäre in diesem Jahr 90 Jahre alt geworden. Leider haben widrige Umstände sein Lebensalter auf 67 herabgesetzt. Nach einer zwanzigjährigen freundschaftlichen und fachlichen Beziehung fühle ich mich berechtigt bzw. berufen und verantwortlich für die ihm gewidmete Gedenkschrift eine Würdigung zu schreiben. Nach der von Krankheit bedingten Frühpensionierung sind unsere Kontakte abgebrochen. Ich konnte ihm noch meine gedruckte Dissertation schicken und er hat darüber eine Rezension geschrieben, aber danach habe ich nichts mehr von ihm gehört. Lebenslauf Egon Dörner wurde am 11. März, 1925 im Ort Orăştie/Szászváros/Broos, Bez. Hunedoara, Siebenbürgen in einer sächsischen Familie geboren. Sein Vater, Egon Dörner (1897–1980), diente als Berufssoldat zuerst in der österreichisch‑ungarischen und später in der rumänischen Armee. Sein letzter Dienstgrad war Oberstleutnant (locotenent‑colonel), entsprechend Oberst a. D. (colonel in rezervă). Seine Mutter, Emma Dörner, war eine geborene Bolesch (1900–1997) (Abb. 1). Über den Vater schreibt A. Anca: „... maiorul Dörner, originar din Sighişoara militar de carieră, un om spiritual, cult, meloman, cântănd el însuşi foarte bine la violoncel.“ (Anca 2011, 74). Egon hatte einen etwas älteren Bruder, Eilhart, von Beruf Offizier, geboren 1922 und gestorben 1950 in Cluj/Klausenburg, dessen Sohn Eilhart Anton Dörner (geb. 1951) Historiker ist und in Cluj‑Napoca lebt (Abb. 2). Er besuchte 1932–1940 die Volksschule und das Gymnasium „Andrei Mureşan“ in Dej und 1940–1943 das Honterus‑Gymnasium in Braşov/Kronstadt. In Dej, als Schüler des Musiklehrers Kurt Zapletal zeichnete er sich durch eine besondere musikalische Begabung aus. Unter der Leitung des Maestro Zapletal wurde ein Musiker‑Trio gegründet: Egon Dörner, Bruder Eilhart Dörner und der Schulkamerad Alexandru Anca. Die Proben des Trios fanden im Haus der Familie Dörner statt. Anca schreibt über Egon Dörner: „Egon a fost un băiat extrem de fin şi sensibil, cu care am legat apoi, o prietenie caldă şi durabilă.“ (Anca 2011, 74). Im Gymnasium wurde auch ein Orchester gegründet, das regelmäßig Konzerte gegeben hat, an der Geige spielte Egon Dörner. Schon als Kind hatte er ein großes Interesse für Geschichte und Literatur. Das Abitur machte er im Mai 1943 am „Honterus‑Gymnasium“ in Braşov/Kronstadt. In den Jahren 1943–1944 leistete er ein „völkisches Dienstjahr“ als Lehrer in Şoala/Schaal/Sálya, damals Rayon Mediaş, Reg. Braşov, heute Bez. Sibiu. Von 1944 bis 1949 studierte er Germanistik, Anglistik und Geschichte an der Universität „Babeş“ in Cluj/Klausenburg (Abb. 3.6). Hier hatten namhafte Professoren wie Constantin Daicoviciu, Mihail Macrea, Kurt Horedt, Ion Iosif Russu in ihm das Interesse für die Archäologie geweckt. Als Student arbeitete er 1948 anderthalb Monate als Freiwilliger auf der Nationalen Baustelle „Filiaşi‑Bumbeşti ‑Livezeni“, wo er für seinen Fleiß ausgezeichnet wurde. In Klausenburg lernte er auch seine zukünf‑ tige Gattin, Paula Kramer (1924–2009) aus Sanktanna kennen, die hier Germanistik und Anglistik studierte. Zwischen 1949 und 1950 war er als Lehrer an der Knabenschule in Sântana/Sanktanna tätig (Abb. 4.5.6). Nach dieser kurzen Lehrtätigkeit wurde er vom damaligen Museumsdirektor Béla Zala als Mitarbeiter ins Arader Museum berufen, wo er bis zu seiner Erkrankung diente. Von 1951 bis 1977 arbeitete er zuerst als Mitarbeiter, dann als Leiter der Abteilung für „Alte Geschichte“ (istoria veche) ZIRIDAVA, STUDIA ARCHAEOLOGICA, 29, p. 9–68 10 ◆ Tiberius Bader des Regional‑ später Bezirksmuseums Arad. Egon Dörner war lange Jahre Leiter der deutschen Volkshochschule in Arad. Er heiratete am 26. 08. 1950 in Sanktanna Frau Paula Kramer (Abb. 5), aus der Ehe gingen die Kinder Isolde, später Deutschlehrerin, und Egon, später Techniker der Wetterwarte, hervor. Seine Frau Paula war Deutschlehrerin zuerst in ihrem Geburtsort Sanktanna dann am Neuarader Lyzeum, bis Ende des Jahres 1979, als sie in Rente ging. Ich lernte sie über ihren Mann kennen, weil sie für meine Tochter Helga eine Deutschlehrerin in Neu‑Arad vermittelte. Hier verbrachte die Tochter die Sommerferien, um einen Monat nur deutsch zu sprechen. Am 01. Februar 1970 wurde Dörner vom Direktor Ovidiu Olariu zum Hauptkonservator (muzeo‑ graf principal) des Museums ernannt, bis dann fungierte er als Leiter der Abteilung (şef de secţie) für Alte Geschichte (Archäologie). Am 29. Oktober 1970 bestand er die Aufnahmeprüfung für das Doktorat, bei Constantin Daicoviciu, ursprüngliches Thema der Dissertation war: „Dacii liberi în timpul şi după stăpânirea romană.“ Im Jahr 1970, zwischen dem 09. 09 und 8. 10 unternahm er eine Forschungsreise in die Tschechoslowakei, nach Prag, Brno, Bratislava, Nitra, Košice usw., Thema der Forschung war: Die Daker und die Sarmaten in der Slowakei. Zwischen dem 22. 11. und 16 12. 1971 nahm er an den von der Direktion der Museen initierten Fortbildungkursen (reciclare) in Bucureşti teil. Wegen schwerer Erkrankung wurde er schon in diesem Jahr drei Monate krankgeschrieben („concediu medical“). Zwischen dem 01 März und 20. Mai 1973 ist er wieder krank geschrieben, dann auch wieder im Jahr 1974 vom 11.03 bis 24.07. Egon Dörner war Mitglied der Gesellschaft für Geschichte (Societatea de Ştiinţe Istorice), Abteilung Arad, wo er regelmäßig Vorträge gehalten hat. Er leitete den deutschsprachigen Vortragszyklus „Kultur und Zivilisation“ an der Volksuniversität Arad und Aradul‑Nou. 1976 war er schon ganz nah bei C. Daicoviciu, Dr. phil. zu promovieren. Das Thema der Dissertation wurde verändert: „Sarmaţii din vestul României şi legăturile lor cu dacii
Recommended publications
  • SIMPOZIONUL Ştiinţe Exacte Şi Mai Puţin Exacte (Ediţia a Xva)
    Cucuteni – 5000 REDIVIVUS SIMPOZIONUL Ştiinţe exacte şi mai puţin exacte (ediţia a XVa) Culegere de lucrări 1 Cucuteni – 5000 REDIVIVUS Organizatori: Universitatea Tehnică a Moldovei; Forul Democrat al Românilor din Moldova (FDRM); Universitatea Tehnică „Gh. Asachi”, Iaşi; Universitatea „V. Alecsandri”, Bacău; Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava; Academia de Ştiinţe Tehnice din România (ASTR); Muzeul Serviciului Vamal al Republicii Moldova; Asociaţia Culturală Pro Basarabia şi Bucovina; Complexul Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi. Comitetul de Program Cantemir Lorin, prof.dr.ing., D.H.C. multiplu, Universitatea Tehnică „Gh.Asachi”, Iaşi, România Bostan Ion, Academician, Universitatea Tehnică a Moldovei Dabija Nicolae, academician, Preşedinte al Forului Democrat al Românilor din Moldova Dulgheru Valeriu, prof.dr.hab., şef departament, Universitatea Tehnică a Moldovei Bulat Nicolae, Director al Muzeului de Istorie şi Etnografie „Cetatea Soroca” Manole Ilie, conf.univ.dr. şef Program, Universitatea Tehnică a Moldovei Zaporojan Sergiu, conf.univ.dr. şef Departament, Universitatea Tehnică a Moldovei Stratan Zinaida, director Biblioteca, Universitatea Tehnică a Moldovei. Puiu Vasile, prof. dr.ing., Universitatea „V. Alecsandri”, Bacău, România Ianuș Gelu, conf.dr., decan, Universitatea Tehnică „Gh. Asachi”, Iași Olaru Dumitru, prof.dr.ing. Universitatea Tehnică „Gh. Asachi”, Iași Dântu Sergiu, dr.,conf.univ. decan, Universitatea Tehnică a Moldovei Costin Petru, director Muzeul Istoriei al Serviciului Vamal al Republicii Moldova Cobzac Victor, artist plastic, prof., Universitatea Tehnică a Moldovei Botin Tudor, prof., Universitatea Tehnică a Moldovei Vaculenco Maxim, dr.conf.univ., Universitatea Tehnică a Moldovei Daud Vasile, dr., Institutul de Energetică, Academia de Științe a Moldovei Dincă Florin Daniel, drd, Univ. „Ştefan cel Mare”, Suceava Dorogan Andrei, drd, UTM, Chişinău Zgherea Marcel, artist folk, Republica Moldova Cazacu Alexandru, artist al Poporului, Republica Moldova 3 Cucuteni – 5000 REDIVIVUS Comitetul de onoare Prof.
    [Show full text]
  • Acta Terrae Septemcastrensis, V, 1, 2006
    Acta Terrae Septemcastrensis, V, 1, 2006 ACTA TERRAE SEPTEMCASTRENSIS V, 1, 2006 Special number (Bibliotheca Septemcastrensis, XVII) 1 Acta Terrae Septemcastrensis, V, 1, 2006 2 Acta Terrae Septemcastrensis, V, 1, 2006 INTERNATIONAL UNIVERSITATEA MUZEUL NAŢIONAL DIRECŢIA JUDEŢEANĂ UNION of the PRE- „LUCIAN BLAGA” DIN „BRUKENTHAL” SIBIU PENTRU CULTURĂ, AND SIBIU CULTE ŞI PATRIMONIU PROTOHISTORIC CENTRUL DE CERCETARE MUZEUL DE ISTORIE CULTURAL NAŢIONAL SCIENCES Institutul pentru AL JUDEŢULUI SIBIU cercetarea şi valorificarea TH XXXP P patrimoniului cultural COMMISSION transilvănean în context european ACTA TERRAE SEPTEMCASTRENSIS V, 1 Special number (Bibliotheca Septemcastrensis, XVII) The Society of the Living – the Community of the Dead (from Neolithic to the Christian Era) Proceedings of the th 7P InternationalP Colloquium of Funerary Archaeology Editors: Sabin Adrian LUCA, Valeriu SÎRBU Sibiu, 2006 3 Acta Terrae Septemcastrensis, V, 1, 2006 Editorial board: Editor: Sabin Adrian LUCA (Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, România) Members: Paul NIEDERMAIER (membru corespondent al Academiei Române), (Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, România) Dumitru PROTASE (membru de onoare al Academiei Române) (Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca) Paolo BIAGI (Ca’Foscary University Venice, Italy) Martin WHITE (Sussex University, Brighton, United Kingdom) Michela SPATARO (University College London, United Kingdom) Zeno-Karl PINTER (Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, România) Marin CÂRCIUMARU (Universitatea „Valahia” Târgovişte, România)
    [Show full text]
  • Ziridava În Context Ptolemeic
    ATENŢIONARE Pe data de 30.12.2014 am trimis următorul e-mail: Către: [email protected], [email protected] Personal - Prof. univ. dr. Nelu ZUGRAVU (drept la replică) Bună ziua, domnule prof. univ. dr. Nelu ZUGRAVU, Am citit în ultimul număr al Classica et Christiana (9/2, 2014, pp. 537-540) materialul semnat de dl Sorin Nemeti ("Banatul în context ptolemaic. 1. Ziri- dava"). În virtutea dreptului la replică, vă rog frumos să publicaţi în următorul număr al Classica et Christiana (10/2015) textul pe care vi-l trimit cu această ocazie (în atașament există o variantă WORD 2010 și una PDF; ambele respectă paginaţia și normele de publicare ale Classica et Christiana; dacă trebuiește o altă formatare vă rog frumos să-mi specificaţi care să fie aceasta). De asemenea, vă rog frumos să-mi comunicaţi în cel mai scurt timp, în scris, dacă veţi da curs solicitării mele. Dacă nu doriţi să daţi curs cerinţei mele, vă rog frumos să-mi menţionaţi în scris motivul/motivele refuzului. Vă mulţumesc pentru atenţie, Sorin FORŢIU ... Fără vreun feed-back, în data de 19.02.2015 (13oo), am purtat o conver- saţie telefonică, de circa șapte minute, cu dl Nelu ZUGRAVU, director responsabil/redactor-șef al revistei Classica et Christiana, care mi-a comunicat că nu este obligat să-mi confirme nici măcar primirea drep- tului meu la replică ... și nici să-mi spună dacă îl publică sau nu ... și dacă, într-un final, se hotărește să-l publice, nici când va fi publicat ... toate acestea pentru ca nicio revistă din lume nu comunică (sic!) auto- rului astfel de informaţii ..
    [Show full text]
  • Irodalomjegyzék
    IRODALOMJEGYZÉK „Riasztó, hogy mennyi mindent megír az ember, amit tulajdonképpen soha senki nem olvas el, legalábbis semmi nyoma nincs, hogy bárki elolvasta. De a tudományban van még egy ennél kínosabb dolog, a referenciaszámítás. Megsemmisítő, hogy mennyi mindent megír az ember úgy, hogy soha senki nem hivatkozik rá, illetve gyakran hivatkoznak az emberre úgy, hogy nyilvánvaló: egyáltalán nem olvasták. ... A ... kalaplengető, kölcsönös hivatkozásoknak egész rendszere létezik, és fontos, hogy az ember bekerüljön a jó hivatkozási körbe. Nem beszéltem még az önhivatkozásokról, ami szintén gyakori, mert így is előreléphet valaki, mert megnőtt a hivatkozási indexe. Azzal is növelni lehet a hivatkozási indexet, ha valaki különösen nagy marhaságot ír. Akkor szinte megkerülhetetlen, hogy hivatkozzanak rá. Olyan nagy butaságot kell írni, amilyet még senki! És azt is jó hangosan kell mondani, hogy felfigyeljenek rá.” (Szelényi 2006. 25.) FELHASZNÁLT FORRÁSOK Ambrosius 2009. http://www.roman-emperors.org/epitome. Ambrosius: Expositio evangelii secundum htm (2012. július 11.) Lucam. J.-P. Migne, Paris 1845. http:// Auson. Epig. monumenta.ch/latein/verzeichnis4_noframes. Decimus Magnus Ausonius: Epigrammaton Liber. php?tabelle=Ambrosius&xy=Ambrosius,%20 1. De Augusto http://www.intratext.com/IXT/ Expositio%20Evangelii%20secundum%20 LAT0574/_P34.HTM (2018. január 2.) Lucam&level=3 (2018. január 2.) Auson. Mosella Ammian. Ausonius: Mosella. http://wiki.dickinson.edu/ Ammianus Marcellinus: Róma története. Ford. index.php?title=Ausonius_Mosella Szepesy Gyula. Európa Kiadó, Budapest 1993. / (2018. január 2.) Ammianus Marcellinus: Res gestae a fine Corneli Auson. precat. cos. Taciti. http://www.thelatinlibrary.com/ammianus. Ausonius with an English translation by Hugh html (2017. május 22.) G.Evelyn White. Loeb Classical Library. Anonymus London – New York 1919.
    [Show full text]
  • Revista Teologia Publicã Studii, Traduceri Din Sfintii Pãrinti, Note, Comentarii, Si Recenzii
    TEOLOGIA anul XIII, nr. 2, 2009 Revista Teologia publicã studii, traduceri din Sfintii Pãrinti, note, comentarii, si recenzii. TEOLOGIA TEOLOGIA Orice corespondentã se va adresa: Totute correspondence sera envoyee a l'adresse: FACULTATEA DE TEOLOGIE FACULTATEA DE TEOLOGIE 310096 ARAD 310096 ARAD Strada Academiei Teologice Nr. 9 Strada Academiei Teologice Nr. 9 Tel/Fax: 0040-257-285855 Tel/Fax: 0040-257-285855 UNIVERSITATEA „AUREL VLAICU” ARAD FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXÃ TEOLOGIA ANUL XIII, NR. 2, 2009 ARAD COLEGIUL DE REDACTIE PRESEDINTE DE ONOARE: I.P.S. dr. TIMOTEI SEVICIU, Arhiepiscopul Aradului PRESEDINTE DE REDACTIE: Pr. prof. dr. IOAN TULCAN, Decanul Facultãtii de Teologie MEMBRI: Pr. prof. dr. acad. DUMITRU POPESCU (Universitatea din Bucuresti); Pr. prof. dr. STEFAN BUCHIU; Prof. dr. ELENI HRISTINAKIS, Universitatea din Atena (Grecia); Prof. dr. DIMITRIOS TSELENGIDIS, Universitatea din Tesalonic (Grecia); Prof. dr. ARISTOTLE PAPANIKOLAOU, Lincoln Theology Center of Fordham University (U.S.A.); Prof. dr. FADI GEORGI, Universitatea din Balamand (Liban); Prof. dr. PYOTR MIHAILOV, St. Tihon’s Humanitarian University of Moscow (Rusia); Pr. prof. dr. STANISLAW RABIEJ, Universitatea din Opole (Polonia); Prof. dr. MICHEL STAVROU, Institute Saint Serge, Paris (Franta); Pr. prof. dr. ZYFRIED GLAESER, Universitatea din Opole (Polonia); Pr. prof. dr. CONSTANTIN RUS; Conf. dr. CRISTINEL IOJA; Pr. lect. dr. ADRIAN MURG; Pr. lect. drd. FILIP ALBU; Pr. lect. dr. LUCIAN FARCASIU. SECRETAR DE REDACTIE: Lect. dr. CAIUS CUTARU Culegere text, corecturã, traducere în limba englezã a rezumatelor: Prof. ANCA POPESCU Tehnoredactare: CÃLIN CHENDEA Preturi strãinãtate: Uniunea Europeanã: 1 abonament (4 exemplare) = 24 •; 1 exemplar = 6 • Alte tãri: 1 abonament (4 exemplare) = 40 •; 1 exemplar = 10 • CUPRINS EDITORIAL Unitatea Bisericii ca dar, vocatie si misiune ................................................
    [Show full text]
  • Analele Universităţii Din Oradea Istorie
    MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII ANALELE UNIVERSITĂŢII DIN ORADEA ISTORIE – ARHEOLOGIE TOM XIX 2009 ANALELE UNIVERSITĂŢII DIN ORADEA SERIA ISTORIE – ARHEOLOGIE COMITETUL ŞTIINŢIFIC COLEGIUL DE REDACŢIE: Prof. univ. dr. Nicolae BOCŞAN Redactor-şef Prof. univ. dr. Gheorghe BUZATU Prof. univ. dr. Barbu ŞTEFĂNESCU Prof. univ. dr. Vasile DOBRESCU Redactor-şef adjunct Prof. univ. dr. Roman HOLEC (Bratislava) Prof. univ. dr. Antonio FAUR Prof. univ. dr. Toader NICOARĂ Membrii Prof. univ. dr. Alexandru Florin PLATON Prof. univ. dr. Sever DUMITRAŞCU Prof. univ. dr. Nicolae PETRENCU (Chişinău) Prof. univ. dr. Viorel FAUR Prof. univ. dr. GYULAI Eva (Miskolc) Prof. univ. dr. Ioan HORGA Prof. univ. dr. Frank ROZMAN (Maribor) Prof. univ. dr. Mihai DRECIN Prof. univ. dr. Ioan SCURTU Prof. univ. dr. Ion ZAINEA Secretar de redacţie Lector. univ. dr. Radu ROMÎNAŞU Manuscrisele, cărţile, revistele pentru schimb, precum şi orice corespondenţă se vor trimite pe adresa colectivului de redacţie al revistei „Analele Universităţii din Oradea”, seria Istorie – Arheologie. The exchange manuscripts, books and reviews as well as any correspondance will be sent to the address of the Editorial Staff. Les manuscrits, les livres et les revues proposés pour échange, ainsi que toute corespondance, seront adresses à la redaction. Responsabilitatea asupra textului şi conţinutului articolelor revine în exclusivitate autorilor. ADRESA REDACŢIEI: UNIVERSITATEA DIN ORADEA Departamentul de Istorie Str. Universităţii nr. 1 410087 - Oradea, jud. Bihor, România Tel.:
    [Show full text]
  • One Hundred Sherds. Chilia-Militari Culture Reloaded
    ONE HUNDRED SHERDS. CHILIA-MILITARI CULTURE RELOADED. ALEXANDRIA POTTERY CASE Abstract: Preparing themselves for field survey alongLimes Transalutanus, Eugen S. Teodor the authors are looking for references – other than book descriptions and drawings – concerning the so-called Chilia-Militari culture, laying on the both Romanian National History Museum, [email protected] sides of the Roman frontier, stretching from the second half of the second century up to the late third (or early fourth) century. After several attempts with pottery contained in exhibitions, they finally reached an unprocessed lot Alexandru Bădescu of pot sherds from a recent digging on the by-pass route north of Alexandria Romanian National History Museum, city. [email protected] Interested first of all in fabrication issues, in order to successfully deal with fragmentary pottery, they fill a database with notes, photos and drawings, and Constantin Haită make a typology sustained by petrography. The distribution of artefacts on Romanian National History Museum, functional types – as uncertain as it is – shows a society thinking and living [email protected] ‘big’, speaking either of tableware, liquid containers or storage vessels. Beyond shrds, shapes, colours and sizes, there is a flagrant ambiguity of a ‘barbarian’ culture born at the fringes of the empire, part inside and part outside, cooking Roman but drinking as Dacians did, setting the table for the Gothic feast. Keywords: pottery, fabrication, fine ware, coarse pottery, storage containers. THE FRAME he state of art of the so-called Chilia-Militari Culture lays today about where it was three decades earlier, when Gheorghe Bichir Twas publishing his monograph (1984).
    [Show full text]
  • Conf.Univ. G.D. Iscru Doctor În Istorie STRĂMOŞII NOŞTRI REALI: GEŢII
    conf.univ. G.D. Iscru doctor în istorie STRĂMOŞII NOŞTRI REALI: GEŢII-DACII-TRACII-ILLIRII, naţiunea matcă din vatra „Vechii Europe” „Din rădăcini proprii, în adâncimi proprii răsare civilizaţia adevărată a unui popor”. (Mihai Eminescu) 1 Fig. 1 De atunci şi până azi în Spaţiul Carpatic se toarce firul neîntrerupt al ISTORIEI (84, ed. II / 132) 2 conf. univ. G.D.Iscru doctor în istorie STRĂMOŞII NOŞTRI REALI: GEŢII-DACII-TRACII-ILLIRII…, naţiunea matcă din vatra „Vechii Europe” Ediţia a V-a revăzută şi adăugită Îngrijitori de ediţie: Iscru Diana Mihaela, Iscru Teodorin şi Iscru Adrian Casa de Editură şi Librărie „Nicolae Bălcescu”, Bucureşti, 2010 Editura „Mica Valahie”, Bucureşti, 2010 3 © Copyright Conf.univ.dr. G.D. Iscru Introducere text şi tehnoredactare computerizată: Viorica Gheorghe ISBN: 978-606-8212-00-5 coperta 1 – BUREBISTA – unificatorul Daciei. Monument – Orăştie (Hunedoara), România coperta 2 – Pasărea nemuririi coperta 3 – Sfânta Fecioară Maria. Versurile, Leonida Lari coperta 4 – Colaj reprezentativ Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României ISCRU, G. D. Strămoşii noştri reali : geţii-dacii-tracii-illirii... : naţiunea matcă din vatra "vechii Europe" / conf. univ. dr. G. D. Iscru. - Bucureşti Casa de Editură şi Librărie Nicolae Bălcescu Editura Mica Valahie, 2010 Bibliogr. ISBN 978-606-8212-00-5 ; ISBN 978-973-7858-59-7 94(498) 4 STRĂMOŞII NOŞTRI REALI: GEŢII-DACII- TRACII-ILLIRII CUPRINS PREFAŢĂ LA EDIŢIA A V-A / p. 9 CUVÂNT ÎNAINTE LA EDIŢIA A IV-A / p. 10 CAPITOLUL I ISTORIA MITOLOGICĂ – PARTE COMPONENTĂ A ISTORIEI NAŢIONALE / p. 18 CAPITOLUL II GEŢII-DACII-TRACII-ILLIRII – NAŢIUNEA MATCĂ DIN SPAŢIUL „VECHII EUROPE”.
    [Show full text]
  • Ziridava in Context Ptolemeic
    SORIN FORŢIU Z I R I D A V A ÎN CONTEXT PTOLEMEIC (résumé in English language at pages 126-130) (cu un P.S. la pp. [146]-[148]) EDITURA SFÂNTUL IERARH NICOLAE BRĂILA, 2012 Această carte a a fost tipărită cu ajutorul dezinteresat al SOFA SOFT S.R.L. - Timişoara (http://www. sofasoft.ro) Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României FORŢIU, SORIN Ziridava în context ptolemeic / Sorin Forţiu. – Brăila : Editura Sfântul Ierarh Nicolae, 2012 ISBN 978-606-577-912-9 94(498 Ziridava) Copyright © 2012 – Sorin FORŢIU. Toate drepturile rezervate Tehnoredactarea: Sorin FORŢIU Ilustraţia grafică: Aurelian "Rică" SCOROBETE TROI şi Claudiu TOMA Coperta: Aurelian "Rică" SCOROBETE TROI şi Sorin FORŢIU ◄ ◄ ◄ ◄ ◄ Coperta I: NONA EVROPE TABVLA (secţiune) din Claudii Ptholomei Alexandrini. Cosmographia ... (colofon:) Nvmeros Matematicos Inexplicabile Ferme Terre Astrorvmqve Opus Clavdii Ptolemaei Alexandrini Philosophi Geographiam Arnoldvs Bvckinck E Germania Rome Tabv- lis Aeneis In Pictvris Formatam Impressit. Sempiterno Ingenii Artificiiqve Monvmento. Anno Do- minici Natalis. M.CCCC.LXXVIII. VI. Idvs Octobris. Sedente Sixto. IIII. Pont. Max. anno eivs .VIII. Coperta IV: • ИOИA • EVRO • • PE TABVLA (secţiune) din [Cosmographia, Donnus Nico- laus Germanus] (colofon:) Clavdii Ptolomei viri Alexandrini Cosmographie octavvs et vltimvs liber explicit opvs Donni Nicolai Germani secvndvm Ptolomevm finit. Anno M CCCC LXXXII. Avgvsti vero Kalendas. XVII. Impr[e]ssvm Vlme Per Ingeniosvm Virvm Leonardvm Hol Prefat[i] Oppidi Civis. Notă: Toate hărţile istorice din această carte se află în domeniul public. To Doctor Renate BURRI with true feelings of gratitude MOTTO: Îndoiala e baza tuturor progreselor ştiinţifice. C U P R I N S Cuvânt înainte – dr.
    [Show full text]
  • POTTERY KILNS from NORTH–WESTERN TRANSYLVANIA from the 2Nd – 4Th CENTURIES AD
    Near and Beyond the Roman Frontier. Proceedings of a colloquim held in Târgovişte, 16–17 october 2008, Bucureşti, 2009, p. 165–186 POTTERY KILNS FROM NORTH–WESTERN TRANSYLVANIA FROM THE 2nd – 4th CENTURIES AD Alexandru M. Raţiu Cuptoarele de ars ceramica din nordul şi nord–vestul Transilvaniei în secolele II–IV p. Chr. În cadrul acestei lucrări am încercat să aducem în discuţie cuptoarele de ars ceramica din secolele II–IV p. Chr. din zona limitrofă Imperiului Roman de la nordul şi nord–vestul provinciei Dacia. Cuptoarele pentru ars ceramica reprezintă instalaţia centrală a unui atelier de olar, indiferent de perioada la care facem referire sau de populaţia care producea ceramica. Analogii pentru cuptoarele din nord–vestul Transilvaniei se găsesc în toate regiunile Daciei, inclusiv la sud de Carpaţi. Şi în celelalte zone locuite de comunităţi de daci liberi de la est de provincia Dacia sau din Muntenia se întâlnesc o mulţime de analogii pentru cuptoarele de ars ceramică. În nord–vestul Transilvaniei au fost descoperite 24 de cuptoare de ars ceramică, dintre care, din nefericire, doar 14 au fost publicate, în timp ce săpăturile de la Lazuri aşteaptă de aproape trei decenii publicarea. Aceste cuptoare se împart, la rândul lor, în trei tipuri diferite, după modul în care au fost construite, tipuri de cuptoare întâlnite şi în alte regiuni de pe teritoriul României, atât în Imperiu cât şi în Barbaricum. În concluzie se poate afirma faptul că atât apropierea geografică, cât şi cea etnico–culturală a celor două populaţii, daco–romană în interiorul graniţelor provinciei Dacia şi barbară în zonele limitrofe acesteia, au generat un intens schimb, nu numai de mărfuri, dar şi de tehnici sau procedee de producere ale acestora.
    [Show full text]
  • The Significant Past and Insignificant Archaeologists
    28 discussion Archaeological Dialogues 23 (1) 28–39 C Cambridge University Press 2016. This is an Open Access article, distributed under the terms of the Creative Commons Attribution licence (http://creativecommons.org/ licenses/by/4.0/), which permits unrestricted re-use, distribution, and reproduction in any medium, provided the original work is properly cited. doi:10.1017/S1380203816000064 The significant past and insignificant archaeologists. Who informs the public about their ‘national’ past? The case of Romania Cat˘ alin˘ Nicolae Popa∗ Abstract This paper addresses the role of archaeologists in informing the public about a fundamental component of contemporary Romanian identity: the Dacian heritage. I start by exploring how the Dacians and Romanians came to be connected, a process that resulted from a combination of nationalistic zeal on behalf of archaeologists and the nationalist propaganda of the Ceau¸sescu regime during the 1970s and 1980s. I then move to the present-day situation, where I argue that archaeologists have reduced themselves to having a minor role in the public sphere, while discussions about the Dacians are dominated by two main players: pseudoarchaeologists and re-enactors. This state of affairs delegitimizes Romanian archaeology and places self-declared specialists and enthusiasts in the position of experts. Some of the Dacian narratives produced in this environment are infused with strong nationalist messages and have the potential to fuel extreme right-wing and even xenophobic movements. Consequently, in the final part of the paper, I recommend that Romanian archaeologists should challenge the representations and interpretations of pseudoarchaeologists and re-enactors. Moreover, academics should make it a priority to re-engage with the public and disseminate their work to a broad audience in a convincing manner.
    [Show full text]
  • Discussion Article
    discussion article Archaeological Dialogues 23 (1) 1–3 C Cambridge University Press 2016 doi:10.1017/S1380203816000027 Is archaeology still the project of nation states? An editorial comment Joanna Brück and Liv Nilsson Stutz The European Association of Archaeologists has long fostered critical analysis of the relationship between archaeology and politics, particularly the politics of national, regional and supra-regional identities. Although the role of nationalism in the birth of archaeology as a discipline is well recognized, the events of the past few years – from the referendum on Scottish independence in 2014, to the movement for secession in eastern Ukraine, and the rise of explicitly nationalist political movements across the continent – suggest that the (re)formulation of national identities is likely to continue to have major implications both for our interpretation of the past and for the practice of archaeology in the present. In light of this, the Archaeological dialogues editorial board organized a round table at the EAA meeting in Glasgow in September 2015 to explore the extent to which institutional, legislative and funding structures as well as political and cultural imperatives continue to bind our discipline into the construction of nationalist narratives, and this more or less in spite of long-standing critical debates within the discipline itself that for decades have problematized the relationship. Are we caught in a ‘can’t-live-with-and-can’t-live-without’ situation? While explicitly nationalist archaeologies have become almost obsolete in the European academies, we rarely contemplate the impact of nationalism on funding or the definition and protection of cultural heritage, for example.
    [Show full text]