Conf.Univ. G.D. Iscru Doctor În Istorie STRĂMOŞII NOŞTRI REALI: GEŢII
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
conf.univ. G.D. Iscru doctor în istorie STRĂMOŞII NOŞTRI REALI: GEŢII-DACII-TRACII-ILLIRII, naţiunea matcă din vatra „Vechii Europe” „Din rădăcini proprii, în adâncimi proprii răsare civilizaţia adevărată a unui popor”. (Mihai Eminescu) 1 Fig. 1 De atunci şi până azi în Spaţiul Carpatic se toarce firul neîntrerupt al ISTORIEI (84, ed. II / 132) 2 conf. univ. G.D.Iscru doctor în istorie STRĂMOŞII NOŞTRI REALI: GEŢII-DACII-TRACII-ILLIRII…, naţiunea matcă din vatra „Vechii Europe” Ediţia a V-a revăzută şi adăugită Îngrijitori de ediţie: Iscru Diana Mihaela, Iscru Teodorin şi Iscru Adrian Casa de Editură şi Librărie „Nicolae Bălcescu”, Bucureşti, 2010 Editura „Mica Valahie”, Bucureşti, 2010 3 © Copyright Conf.univ.dr. G.D. Iscru Introducere text şi tehnoredactare computerizată: Viorica Gheorghe ISBN: 978-606-8212-00-5 coperta 1 – BUREBISTA – unificatorul Daciei. Monument – Orăştie (Hunedoara), România coperta 2 – Pasărea nemuririi coperta 3 – Sfânta Fecioară Maria. Versurile, Leonida Lari coperta 4 – Colaj reprezentativ Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României ISCRU, G. D. Strămoşii noştri reali : geţii-dacii-tracii-illirii... : naţiunea matcă din vatra "vechii Europe" / conf. univ. dr. G. D. Iscru. - Bucureşti Casa de Editură şi Librărie Nicolae Bălcescu Editura Mica Valahie, 2010 Bibliogr. ISBN 978-606-8212-00-5 ; ISBN 978-973-7858-59-7 94(498) 4 STRĂMOŞII NOŞTRI REALI: GEŢII-DACII- TRACII-ILLIRII CUPRINS PREFAŢĂ LA EDIŢIA A V-A / p. 9 CUVÂNT ÎNAINTE LA EDIŢIA A IV-A / p. 10 CAPITOLUL I ISTORIA MITOLOGICĂ – PARTE COMPONENTĂ A ISTORIEI NAŢIONALE / p. 18 CAPITOLUL II GEŢII-DACII-TRACII-ILLIRII – NAŢIUNEA MATCĂ DIN SPAŢIUL „VECHII EUROPE”. ŢARA ŞI OAMENII / p. 32 1. „DACIA EDENICĂ” / p. 32 2. Geţii-dacii-tracii-illirii ca unică naţiune / p. 35 3. De ce nu numai traci? / p. 38 4. Geţii-dacii-tracii-illirii ca naţiune matcă / p. 43 CAPITOLUL III CIVILIZAŢIA NAŢIUNII UNICE A GEŢILOR-DACILOR-TRACILOR-ILLIRILOR / p. 48 1. Modul de abordare / p. 48 2. Zalmoxianismul – prima religie monoteistă din lume, temelia doctrinară a Ortodoxiei noastre / p. 50 2.1. Trecerea de la Zalmoxianism la Creştinism. Zalmoxianismul – parte componentă a dreptei noastre credinţe / p. 64 3. Limba şi scrisul strămoşilor noştri reali / p. 70 3.1. Modul de abordare / p. 70 3.2. Dovezile / p. 83 4. Învăţământul şi ştiinţa la strămoşilor noştri reali / p. 97 5. Literatura şi artele în societatea strămoşilor noştri reali / p. 111 CAPITOLUL IV STATUL NAŢIONAL LA STRĂMOŞII NOŞTRI: GEŢII-DACII-TRACII-ILLIRII. AFIRMAREA LUI ÎN ISTORIA POLITICÃ ŞI MILITARÃ A ANTICHITĂŢII / p. 122 1. Modul de abordare / p. 122 2. Statul naţional la strămoşii noştri reali / p. 123 2.1. Zalmoxe-Zalmoxianism şi începutul Statului naţional la strămoşii noştri reali / p. 125 5 3. Afirmarea Statelor naţiunii unice a strămoşilor noştri reali în istoria politică şi militară a Antichităţii / p. 129 3.1. Modul de abordare / p. 129 3.2. Reforme zalmoxiene în Spaţiul naţiunii unice a strămoşilor noştri reali / p. 133 3.3. Regatele getice din zona nord-pontică / p. 134 3.3.1. Un mare regat al sciţilor (geţi) / p. 134 3.3.2. Regatul tyrageţilor (geţii de pe Tyras / Nistru) / p. 135 3.3.3. Regatul massageţilor (Geţii Mari) / p. 135 3.4. Expediţia lui Darius împotriva traco-geto-dacilor / p. 137 CAPITOLUL V REGATELE TRACILOR, ILLIRILOR, GEŢILOR DIN SUDUL DUNĂRII / p. 141 1. Regi traci în războiul Troiei / p. 141 2. Regatul tracilor macedoneni / p. 141 2.1. Despre „Imperiul” lui Alexandru Macedon cel Mare / p. 143 3. Regatul tracilor odrizi / p. 148 4. Alte regate ale illiro-traco-geţilor la Sud de Dunăre / p. 151 4.1. Regatul Epirului / p. 151 4.2. Regatul Dardaniei / p. 151 4.3. Regatul Illiriei (6/185-188) / p. 152 4.4. Regatele geţilor din Dobrogea / p. 153 CAPITOLUL VI REGATELE GETO-DACILOR DIN NORDUL DUNĂRII / p. 159 1. Regatele geto-dacilor nord-dunăreni înainte de Dromihete / p. 159 2. Regatul geto-dac condus de Dromihete / p. 163 3. De la Dromihete la Burebista / p. 165 CAPITOLUL VII DACIA MARE. UNIFICAREA POLITICĂ A SPAŢIULUI GEŢILOR-DACILOR-TRACILOR-ILLIRILOR SUB CONDUCEREA MARELUI REGE BUREBISTA / p. 167 CAPITOLUL VIII RELUAREA EFORTULUI DE UNIFICARE POLITICĂ A DACIEI MARI SUB CONDUCEREA MARELUI REGE DECEBAL / p. 173 1. De la Burebista la Decebal / p. 173 2. Statul naţional geto-dac condus de Marele Rege Decebal / p. 177 2.1. Confruntarea decisivă cu Imperiul roman / p. 177 2.2. Căderea regatului geto-dac condus de Decebal / p. 180 6 CAPITOLUL IX DE LA DACIA MARE LA „RESTITUTIO DACIAE”. PLANUL DACIC AUTOHTON CARE NE-A TRAVERSAT ISTORIA ŞI ÎNCĂ NE MOTIVEAZĂ / p. 198 1. „Perit-au dacii?” / p. 198 2. „Romanizarea” Daciei? / p. 207 3. Dacia redivivus! / p. 213 4. Planul dacic autohton care ne-a traversat istoria şi încă ne motivează / p. 221 ÎN LOC DE ÎNCHEIERE: MIŞCAREA DACOLOGICĂ SE AFIRMĂ/ p. 242 1. Două personalităţi reprezentative de dacologi / p. 242 1.1. Inginer Gabriel Gheorghe / p. 242 1.2. Preotul istoric Dumitru Bălaşa / p. 250 2. „Noi nu suntem urmaşii Romei!” Dr. Napoleon Săvescu şi Congresele de Dacologie / p. 253 Voi, daci, nu mai tăceţi din gură! – de dr. Napoleon Săvescu / p. 260 „Ştiinţificilor” – falsificatori de istorie, de dr. Napoleon Săvescu / p. 261 3. Mişcarea Dacologică se afirmă! / p. 262 ANEXE: 1. Crestomaţie / p. 267 2. Împăraţi de origine illiro-traco-geto-dacă, ai imperiilor roman şi bizantin / p. 311 3. Detalii tehnice / p. 312 4. Ilustraţii / p. 314 5. Bibliografie / p. 328 7 „În doina dulce-a mamei Dochii Alunec din părinţi în prunci Şi deschizând pe lume ochii, În cel de azi sunt cel de-atunci”. (Nichifor Crainic) „Maramureşul este satul primordial... Ţăranii Maramureşului nu vin de nicăieri Ai sentimentul că au venit direct din Cer... Aici în Maramureş este omul primordial, în nobleţea sa princiară, nu primitivă, în frumuseţea sa de înaltă civilizaţie”. (Minoru Nambora, savant japonez, specialist în istoria civilizaţiilor, 1980). Fig. 2 Un urmaş al Dacilor Mari, liberi şi nemuritori, din Oaş (vezi nr. 12) 8 PREFAŢĂ LA EDIŢIA A V-A Scrierea/rescrierea istoriei geţilor-dacilor-tracilor-illirilor în accepţiunea de strămoşi reali ai naţiunii noastre se află abia la început. Până acum, chiar dacă s-a scris mult în acest domeniu, cvasitotalitatea lucrărilor – cărţi, studii, capitole în manuale şi tratate academice, intervenţii în presă – s-au aflat sub presiunea tezei false a „romanizării” autohtonilor (cu sau fără „exterminarea” lor). Aceasta a reprezentat – fără menajamente! – şi încă reprezintă un atentat major la identitatea naţională! Sinteza noastră a fost prima elaborată în viziunea menţionată, primele două ediţii în 1995 şi 1998. Dar necesitatea rescrierii a fost impulsionată de revitalizarea Mişcării dacologice după apariţia cărţii doctorului Napoleon Săvescu: Noi nu suntem urmaşii Romei (ed. I-a, 1999; ed. a II-a, 2002) şi cu „demarajul” Congreselor anuale de Dacologie în anul 2000 – ajunse, în 2010, la cel de-al XI-lea Congres –, în organizarea Societăţii „Reînvierea Daciei” (constituită la New York, ca Societate internaţională: „Dacia Revival International Society”), condusă de acelaşi dr. Săvescu. Lucrările Congreselor, ca şi alte contribuţii (le-am numit) dacologice, prin altruismul doctorului Săvescu au fost publicate pe Internet, stimulând iniţiativele/cercetările în acest sens. Cu sprijinul amintitei Societăţi (dr. Săvescu) au putut fi tipărite şi următoarele două ediţii (a 3-a şi a 4-a în 2003, respectiv 2005) ale sintezei noastre. Elaborarea lor la interval atât de scurt s-a datorat informaţiilor aduse prin comunicările la Congresele de Dacologie, alături de propriile cercetări şi reflecţii/regândiri în domeniu. La fel şi necesitatea unei noi ediţii, a V-a, în speranţa că vom găsi sprijin material pentru tipărire. Este de datoria şi a altor colegi să facă eforturi similare în continuare, căci informaţii noi se adună vertiginos, stimulând reflecţii şi regândiri, stimulând însă şi speranţa că lumea academică şi universitară va ieşi cât mai curând de sub presiunea tezei false a „romanizării” reorientându-şi cercetările către strămoşii noştri reali – illirii-tracii-geţii-dacii –, la care vor descoperi/redescoperi o istorie fascinantă, cu mesaj peste timp până la noi şi până dincolo de noi, în perspectivă. Nădăjduim că şi factorul politic îşi va revizui politica educaţională privitoare la geneza, perenitatea şi evoluţia istorică a naţiunii noastre, căci s-a ajuns mult prea departe cu falsul ştiinţific prin tăierea, pur şi simplu, a rădăcinilor istorice reale ale „poporului istoric”! Astfel va fi eliminat atentatul istoric la identitatea noastră naţională şi vom putea acţiona cu autoritate, demnitate şi curaj la înlăturarea atentatului contemporan, tot mai insistent, la identitate şi suveranitate naţională deja declanşat la nivel planetar de către Forţele malefice de „globalizare” şi de dominaţie mondială. Călăuză în acest sens le poate fi şi Domniilor lor geniul nostru naţional, Mihai Eminescu, care a fost – cum i s-a spus, pe drept, la Congresul nostru jubiliar, al X-lea (2009), dedicat lui – „prima jertfă politică pe altarul Daciei Mari” (prof. univ. dr. Aurel David) şi continuă să ne fie tuturor judecător în ce priveşte atitudinea faţă de trecutul, prezentul şi viitorul naţiunii, poporului suveran. * * * Mulţumiri. Exclusiv pentru publicarea ediţiei a V-a a acestei cărţi (fără altă condiţionare), autorul a fost ajutat, material, de către prietenii: dr. Napoleon 9 Săvescu, ing. Alexandru Stan, Costel Enciu şi încă un prieten care a dorit să nu fie menţionat. Autorul le mulţumeşte cu căldură şi recunoştinţă. Autorul CUVÂNT ÎNAINTE LA EDIŢIA A IV-A 1. „Istoria este călăuza vieţii” („Historia magistra vitae”) „Istoria este cea dintâi carte a unei naţii. Într-însa îşi vede trecutul, prezentul şi viitorul. O naţie fără istorie este un popor încă barbar, şi vai de acel popor care şi-a pierdut religia suvenirurilor” – ne-a spus, dintre români, primul istoric modern reprezentativ, Nicolae Bălcescu, la mijlocul veacului XIX. Istoria este cartea fundamentală, cartea cărţilor, cartea sfântă a oricărei naţiuni.