Commagenorum

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Commagenorum CASTELUL DE LA CAPUT STENARUM ŞI COHORS I FLAVIA COMMAGENORUM Cristian SCHUSTER* Fortificaţia de la Boiţa/Caput Stenarum Înainte de a părăsi Transilvania, Oltul face un unghi de aproape 90 de grade, pornind apoi spre sud, prin Carpaţii Meridionali, devenind ulterior „graniţa” dintre Oltenia şi Muntenia. Chiar în dreptul respectivului cot, pe malul drept al râului, investigaţiile arheologice au permis descoperirea resturilor unei fortificaţii romane. Acestea, aflate în punctul cunoscut sub denumirea În Rude (fig. 1), se găsesc astăzi pe teritoriul satului Boiţa (oraşul Tălmaciu, judeţul Sibiu)1. Aşa cum se ştie, cei mai mulţi dintre specialişti consideră că în acest sat trebuie localizat ceea ce Tabula Peutingeriana indică a fi Caput Stenarum2. Prezenţa urmelor romane a fost semnalată încă de la sfârşitul veacului al XIX-lea - începutul celui următor3. Primele cercetări arheologice s-au derulat în 19574, fiind continuate în 19585, 19736, 19797 şi, în cadrul practicii arheologice a studenţilor de la Facultatea de Filologie-Istorie din Sibiu, în vara anului 19818. Fortificaţiei, prin dimensiunile sale reduse – „de 46 x 47 m, fiind, deci, aproape pătrată”9, i se potriveşte mai degrabă termenul de castellum decât cel de castrum. Cu privire la momentul ridicării fortificaţiei din piatră, dar şi a „termelor cu palestrele, tabulariului vămii şi construcţiile cu caracter gospodăresc” s-a emis ipoteza că ele au fost realizate „după anii 167-169 e.n., când s-a operat reorganizarea administrativă şi militară de către Marcus Aurelius”10. Spre această concluzie * Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” - Centrul de Tracologie, Bucureşti; e-mail: [email protected]. 1 Ghinea 1998. Despre denumirea În Rude a punctului, vezi: Albescu 1938, p. 21; Macrea 1959, fig. 26; Lupu 2002, p. 73; IDR III/4, p. 71. În textul raportului din anul 1959, Mihail Macrea vorbeşte de „locul numit «Rude»” (Macrea 1959, p. 429). Cristian M. Vlădescu foloseşte numele de Ruda pentru a desemna arealul unde se găsesc urmele fortificaţiei (Vlădescu 1986, p. 79; Vlădescu 1994, p. 249). 2 Cu privire la acest aspect, vezi Lupu 2002, cu bibliografia mai veche. 3 Lupu 2002, p. 71-73. 4 Macrea 1959, p. 429-437. 5 Lupu 1960. 6 Lupu 1973, p. 57; Lupu 2002, p. 76 şi urm. 7 N. Gudea (Gudea 1997b, p. 70) vorbeşte de săpături efectuate de Nicolae Branga. Nu cunoaştem detalii cu privire la acestea. 8 Au participat un număr de şapte studenţi, printre care şi semnatarul acestui articol. Au fost practicate două secţiuni, câte una pe laturile de vest, respectiv sud ale fortificaţiei din piatră. 9 Lupu 2002, p. 75. La aceeaşi pagină se afirmă: „Colţurile zidului de incintă, respectiv cel exterior, nu se împreună în unghi drept, ci se rotunjesc, iar laturile propriu-zise sunt uşor bombate spre exterior”. În unele publicaţii sunt enunţate alte dimensiuni: 47 x 41 m (Vlădescu 1986, p. 79; Vlădescu 1994, p. 249; IDR III/4, p. 71). 10 Lupu 2002, p. 97. Terra Sebus. Acta Musei Sabesiensis, 5, 2013, p. 237-253 Cristian Schuster converg, în opinia cercetătorilor care au săpat aici, materialul arheologic şi piesele monetare identificate. Foarte probabil, unitatea militară, care a avut în grijă castelul până în perioada „tulburărilor pricinuite de invazia carpilor din anul 245”11, anume un detaşament al Legio XIII Gemina, a fost şi cea care a ridicat fortificaţia din piatră. Fig. 1. Amplasamentul fortificaţiei de la Caput Stenarum Săpăturile din 1973 (Secţiunea nr. 1, între m. 17-29) au permis identificarea unor foarte probabile urme ale unui castru din pământ, construit anterior fortificaţiei din piatră12. Despre acest prim castru la Caput Stenarum, Nicolae Lupu afirmă că, „[…] trebuie să fi fost construit în timpul războaielor de cucerire a Daciei, conduse de Traian sau la scurt timp după aceasta”, şi „[…] deşi nu dispunem de date cu privire la dimensiunile sale, faptul că în interiorul său au fost ridicate construcţiile de lemn ..., socotim că el era de dimensiuni mai mari decât castrul de piatră. Din epoca primului castru, nu au fost descoperite materiale arheologice care să fie databile la începutul sau în prima jumătate a secolului al II-lea e.n., şi nici fibule sau monede”13. Caput Stenarum şi prima ei garnizoană Cu acelaşi prilej, a fost recuperat de lângă tabulariul vămii un fragment de tegulă având ştampila COH I14. Conform descoperitorului, „distanţa dintre marginile cartuşului adâncit în pasta moale este de 2,7 cm; litera C are înălţimea de 2,2 cm; litera H are înălţimea de 1,9 cm; litera I are înălţimea de 1,7 cm”15. După 11 Ibidem, p. 102. Cristian Vlădescu este de părere că fortificaţia a fost în uz până la retragerea aureliană (Vlădescu 1986, p. 80; Vlădescu 1994, p. 250). 12 Lupu 1974, p. 220; Lupu 2002, p. 76-78, 97. 13 Ibidem, p. 97. 14 Lupu 1974, p. 220-221; Lupu 2002, p. 97; IDR III/4, p. 73 şi fig. 44. În perioada 1980-1984 fragmentul de tegulă era păstrat în microexpoziţia din Camera 5 de la subsolul facultăţii. IDR III/4, p. 73 indică loc de depozitare „Muz. Sibiu”. 15 Lupu 2002, p. 100. 238 Castelul de la Caput Stenarum şi Cohors I Flavia Commagenorum cum se poate observa din fig. 2, litera O, situată în interiorul literei C, este mult redusă faţă de celelalte. Înaintea zonei de spărtură a ţiglei, există un mic punct adâncit. Cu ocazia redactării lucrării de diplomă, am (re)analizat tegula sub îndrumarea şi împreună cu profesorul Nicolae Lupu16. Cu acest prilej, chiar dacă cu oarecare îndoială, am ajuns la concluzia că, la circa un centimetru deasupra punctului adâncit, în zona spărturii, ar exista parcă o mică bucată, uşor rotunjită, dintr-o posibilă literă în relief, care să fi făcut parte din numele etnic al auxiliei (?). Fig. 2. Fragmentul de tegulă ştampilată descoperită la Caput Stenarum (apud IDR III/4, fig. 44) În articolul din 1974, învăţatul sibian era înclinat să atribuie fragmentul de tegulă cu ştampila amintită Coh. I Tyriorum sagittariorum17. De altfel, şi în cel de-al doilea studiu, va nota: „Prezumţia rămâne şi astăzi în aceeaşi situaţie, întrucât cercetările ulterioare nu au dus elemente noi în plus”18. Pentru a argumenta poziţia sa, Nicolae Lupu arată că, dintre unităţile auxiliare din Moesia Inferior, menţionate de diplomele militare ca fiind dispuse pe Olt, singurele despre care nu se ştie locul în care au staţionat, ar fi ala I Claudia Gallorum Capitoniana, cohors I Tyriorum sagittariorum şi cohors II Gallorum. La compararea ştampilei de la Caput Stenarum „[…] cu aceste trei unităţi, prima dintre ele, o ală, cade de la sine. De asemenea cade şi coh. II Gallorum, întrucît pe inscripţie, deşi este loc pentru încă o hastă, aceasta nu apare. Ar rămîne deci, cu destulă probabilitate, a crede că la Boiţa a staţionat Coh. I Tyriorum Sagittariorum, care pînă acum nu a fost atestată în nici o altă garnizoană din Dacia”19. Cohorta respectivă se găsea în anii 97, 99 şi 105 în Moesia Inferior20. În mod cert a participat la primul război dacic21. În ce zonă a „frontului” a acţionat nu se ştie. Posibil să fi activat pe Valea Oltului. Dacă unii dintre romanişti22 au evitat a lua în seamă fragmentul de tegulă cu ştampila COH I, Ioan I. Russu, discutând posibila prezenţă a Cohors I Tyriorum sagittariorum la Caput Stenarum, reaminteşte că aceasta este „menţionată în armata auxiliară a Daciei Inferior la a. 140 (DiplD XIII)”, dar „lipseşte în tabelul unităţilor din a. 129 (DiplD X)”23, fapt care ar putea pune sub semnul întrebării staţionarea 16 Schuster 1984, p. 11 cu nota 229. 17 Lupu 1974, p. 222. 18 Lupu 2002, p. 99. 19 Lupu 1974, p. 222. 20 CIL XVI, 45; Ţentea, Matei-Popescu 2004, p. 294, cu bibliografia. 21 Strobel 1984, p. 145; Petolescu 1995a, p. 271. 22 Vlădescu 1986, p. 79-80; Vlădescu 1994, p. 249-250. 23 IDR III/4, p. 73. 239 Cristian Schuster acestei unităţi în provincie. Mai departe, I. I. Russu, ignorând dovezile arheologice surprinse de cercetările din anul 1973 în castelul de la Boiţa, deci, implicit, şi existenţa unei cohorte anterior sosirii aici a unui detaşament al Legio XIII Gemina, crede că, „[…] mai probabilă este succesiunea inversă: la început a stat aici un detaşament al legiunii XIII (ca la Hoghiz şi în alte locuri), iar micul castellum de lîngă Olt aparţinea - ca şi toată valea Oltului ardelean - în prima jumătate a sec. al II-lea la Dacia Superior; după a. 150 au fost aduse unităţi auxiliare din Dacia Inferior, cum ar fi în cazul prezent Cohors I Tyriorum (?), încît zona olteană dintre Boiţa şi Breţcu putea să aparţină teritorial şi militar la Dacia Inferior”24. Nicolae Gudea arată şi el că, „[…] man könnte vielleicht an die cohors I Tyriorum sagittariorum denken”, precizând însă, „Die früh datierbaren Ziegelstempel der legio XIII Gemina (wahrscheinlich zwischen 101-106) lassen vermuten, daß ein Detschement dieser Legion hier stationiert war”25. Cu privire la aceeaşi unitate auxiliară, Constantin C. Petolescu notează că, „nu se ştie unde a staţionat la nord de Dunăre: ştampila COH I [...] de la Boiţa, atribuită ipotetic acestei unităţi, poate să se refere tot aşa de bine şi la altă trupă”26. În publicaţia mai veche, dar şi cea relativ recentă, Nicolae Lupu sugera că, eventual, Cohors I Flavia Commagenorum putea fi unitatea care a staţionat pentru o perioadă la Caput Stenarum. Astfel, în cadrul studiului din 197427, se spune că, dintre cohorte, „ar putea fi avute în vedere Cohors I Bracaraugustanorum, Cohors I Hispanorum veterana quingenaria equitata şi, eventual, Cohors I Flavia Commagenorum sau Cohors I Augusta Nervia Pacensis Brittonum milliaria”. Într-un studiu ulterior, Nicolae Lupu notează: „[…] unul dintre argumentele care ne fac să considerăm dislocarea ei [a cohortei I Flavia Commagenorum, n.a.] în acest punct este şi faptul că ştampila de pe fragmentul de tegulă descoperit de noi prezintă O din COH.
Recommended publications
  • Archäologie Und Politik
    1 CHRISTIAN WITSCHEL Römische Außenpolitik Kaiser Trajan, die Dakerkriege und die Donauprovinzen Politica externă romană Împăratul Traian, războaiele dacice și provinciile dunărene Roman Foreign Policy Emperor Trajan, the Dacian Wars and the Danube Provinces 28 CHRISTIAN WITSCHEL Im Zentrum dieses Bandes steht ein În centrul acestui volum se află un At the centre of this volume stands an imposantes Monument, das der römi- monument impunător, înălțat de imposing monument built by the Roman sche Kaiser Trajan (reg. 98–117 n. Chr.) împăratul roman Traian (domnie: emperor Trajan (r. 98–117 CE) to com- zur Erinnerung an seine Siege über 98–117 d. Hr.) pentru a comemora vic- memorate his victories over the Dacian das Volk der Daker errichten ließ: das toriile sale asupra poporului dacilor: people: The Tro paeum Traiani at Adam- Tro paeum Traiani bei Adam klissi [4]. Tro paeum Traiani, de la Adam clisi [4]. clisi [4]. It is located south of the Danube, Es befindet sich südlich der Donau, Acesta este situat la sud de Dunăre, în in the Dobruja landscape in southeast in der Landschaft Dobrudscha ganz peisajul Dobrogei, în sud-estul Româ- Romania. Given the location of the Tro- im Süd osten des heutigen Rumänien. niei de astăzi. Având în vedere locația paeum, one question immediately arises: Angesichts des Standortes des Tro- monumentului, survine nemijlocit între- Why was it not built in the heartland of paeum stellt sich unmittelbar eine barea: de ce nu a fost edificat în inte- the Dacian Empire conquered by Trajan, Frage: Warum wurde dieses nicht im riorul Regatului Dac, cucerit de Traian, i.
    [Show full text]
  • Reflections of Roman Imperialisms
    Reflections of Roman Imperialisms Reflections of Roman Imperialisms Edited by Marko A. Janković and Vladimir D. Mihajlović Reflections of Roman Imperialisms Edited by Marko A. Janković and Vladimir D. Mihajlović This book first published 2018 Cambridge Scholars Publishing Lady Stephenson Library, Newcastle upon Tyne, NE6 2PA, UK British Library Cataloguing in Publication Data A catalogue record for this book is available from the British Library Copyright © 2018 by Marko A. Janković, Vladimir D. Mihajlović and contributors All rights for this book reserved. No part of this book may be reproduced, stored in a retrieval system, or transmitted, in any form or by any means, electronic, mechanical, photocopying, recording or otherwise, without the prior permission of the copyright owner. ISBN (10): 1-5275-0625-8 ISBN (13): 978-1-5275-0625-1 TABLE OF CONTENTS List of Illustrations .................................................................................... vii List of Tables ............................................................................................... x Reflecting Roman Imperialisms .................................................................. 1 Vladimir D. Mihajlović & Marko A. Janković Lost and (re)found? The Biography of Some Apparently Roman Artefacts in Ireland .................................................................................... 30 Michael Ann Bevivino Rural Society on the Edge of Empire: Copper Alloy Vessels in Roman Britain Reported through the Portable Antiquities Scheme ......................
    [Show full text]
  • Heritage for Sale!
    Heritage for sale! The role of museums in promoting metal detecting and looting in Romania Iulian Ganciu Iulian Ganciu Address: Langebrug 40, 2311TM, Leiden Email: [email protected] Mobile: +40755279259 2 Heritage for sale! The role of museums in promoting metal detecting and looting in Romania Iulian Ganciu: s1586262 Supervisor: Profesor J.C.A. Kolen and Professor I. Lilley Research Master’s Thesis Specialization: Archaeological Heritage Management in a Globalizing World Course code:ARCH 1046WTY University of Leiden, Faculty of Archaeology Leiden, 13.06.2016, Final Version 3 How can we live without our lives? How will we know it's us without our past? John Steinbeck, Grapes of Wrath 4 Table of Content 1. Chapter: Introduction ....................................................................................... 9 1.1. Problem statement .................................................................................................... 10 1.2. Opinion of the author and research question ........................................................... 13 1.3. Methods of collecting data ........................................................................................ 14 1.4. Theoretical framework .............................................................................................. 15 1.5. Thesis structure ......................................................................................................... 16 2. Chapter: Analysis of crucial documents ........................................................... 18
    [Show full text]
  • Materiale Şi Cercetări Arheologice
    ACADEMIA ROMÂNĂ INSTITUTUL DE ARHEOLOGIE „VASILE PÂRVAN” MATERIALE ŞI CERCETĂRI ARHEOLOGICE SERIE NOUĂ IX 2013 EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE BUCUREŞTI, 2013 Colegiul de redacţie PROF. DR. ALEXANDRU BARNEA (Universitatea Bucureşti), DR. SANDA BALESCU (Université des Sciences et Technologies de Lille, Laboratoire de Préhistoire et Quaternaire, CNRS), PROF. DR. CLIVE BONSALL (University of Edinburgh), PROF. DR. NIKOLAUS BOROFFKA (Deutsches Archäologisches Institut – Eurasien Abteilung, Berlin, Germany), DR. GH. I. CANTACUZINO (Institutul de „Arheologie Vasile Pârvan” Bucureşti), DR. UWE FIEDLER (Berlin), DR. RADU HARHOIU (Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” Bucureşti), DR. ANNIE RENOUX (Université du Maine, Le Mans), PROF. DR. ERIK TRINKAUS (Department of Anthropology, Washington University), PROF. DR. ALAIN TUFFREAU (Université des Sciences et Technologies de Lille, Laboratoire de Prehistoire et Quaternaire), ACAD. ALEXANDRU VULPE (Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” Bucureşti). Comitetul de redacţie ROXANA DOBRESCU – redactor-şef ADRIAN IONIŢĂ – redactor-şef adjunct IRINA ACHIM, ADINA BORONEANŢ, ADRIAN DOBOŞ, LIANA OŢA, ADRIANA PANAITE, DANIEL SPÂNU, VLAD VINTILĂ ZIRRA – membri LILIANA ZAHARIA – secretar de redacţie Redactor Editura Academiei Române: ADRIAN MIRCEA DOBRE Tehnoredactor Editura Academiei Române: DOINA STOIA Revista se poate procura contracost la sediul EDITURII ACADEMIEI ROMÂNE, Calea 13 Septembrie nr. 13, sector 5, 050711, Bucureşti, România; tel. 4021-318 8146, 4021-318 8106, Fax 4021-318 2444, e-mail: [email protected]. ORION PRESS IMPEX 2000 S.R.L., P.O. Box 77-19, sector 3, Bucureşti, România, Tel./Fax: 4021-610 6765, 4021-210 6787, Tel.: 0311 044 668, e-mail: [email protected]. S.C. MANPRES DISTRIBUTION S.R.L., Piaţa Presei Libere, nr. 1, Corp B, Etaj 3, Cam.
    [Show full text]
  • Ephemeris Napocensis
    EPHEMERIS NAPOCENSIS XXIII 2013 ROMANIAN ACADEMY INSTITUTE OF ARCHAEOLOGY AND HISTORY OF ART CLUJ‑NAPOCA EDITORIAL BOARD Editor: Coriolan Horaţiu Opreanu Members: Sorin Cociş, Vlad‑Andrei Lăzărescu, Ioan Stanciu ADVISORY BOARD Alexandru Avram (Le Mans, France); Mihai Bărbulescu (Rome, Italy); Alexander Bursche (Warsaw, Poland); Falko Daim (Mainz, Germany); Andreas Lippert (Vienna, Austria); Bernd Päffgen (Munich, Germany); Marius Porumb (Cluj‑Napoca, Romania); Alexander Rubel (Iași, Romania); Peter Scherrer (Graz, Austria); Alexandru Vulpe (Bucharest, Romania). Responsible of the volume: Ioan Stanciu În ţară revista se poate procura prin poştă, pe bază de abonament la: EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE, Calea 13 Septembrie nr. 13, sector 5, P. O. Box 5–42, Bucureşti, România, RO–76117, Tel. 021–411.90.08, 021–410.32.00; fax. 021–410.39.83; RODIPET SA, Piaţa Presei Libere nr. 1, Sector 1, P. O. Box 33–57, Fax 021–222.64.07. Tel. 021–618.51.03, 021–222.41.26, Bucureşti, România; ORION PRESS IMPEX 2000, P. O. Box 77–19, Bucureşti 3 – România, Tel. 021–301.87.86, 021–335.02.96. EPHEMERIS NAPOCENSIS Any correspondence will be sent to the editor: INSTITUTUL DE ARHEOLOGIE ŞI ISTORIA ARTEI Str. M. Kogălniceanu nr. 12–14, 400084 Cluj‑Napoca, RO e‑mail: [email protected] All responsability for the content, interpretations and opinions expressed in the volume belongs exclusively to the authors. DTP şi tipar: MEGA PRINT Coperta: Roxana Sfârlea © 2013 EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE Calea 13 Septembrie nr. 13, Sector 5, Bucureşti 76117 Telefon 021–410.38.46; 021–410.32.00/2107,
    [Show full text]
  • Praetorium and the Emona–Siscia–Sirmium–Tauruno Road in the Ancient Geographical and Epigraphic Sources
    Arheološki vestnik 68, 2017, str. 337–348 337 Praetorium and the Emona–Siscia–Sirmium–Tauruno road in the ancient geographical and epigraphic sources Praetorium in cesta Emona–Siscia–Sirmium–Tauruno v antičnih geografskih in epigrafskih virih Florin-Gheorghe FODOREAN Izvleček V prispevku avtor navaja nekatere nove ugotovitve o rimski cesti in cestnih postajah ob cesti Siscia–Sirmium vzdolž reke Save, izpričani na Tabuli Peutingeriani in Antoninskem itinerariju. Rezultat primerjave razdalj med naselbinama, omenjenima v obeh itinerarijih, je poskus nove datacije obeh antičnih kartografskih virov. V diskusiji je izpostavljen problem toponima “Incero sed mansio augusti in pretorio est” na Antoninskem itinerariju, primerljiv s cestno postajo Ad Praetorium/Praetorium na Tabuli Peutingeriani. Po mnenju avtorja obstajajo trdni argumenti, da se traso vzdolž reke Save uvrsti med eno najzgodnejših cestnih povezav v Panoniji. Cesta je bila osnovana kot vojaška komunikacija, a je kmalu postala ena najpomembnejših povezav Italije z Balkanom. Brez dvoma je pomenila močno prometnico in cestne postaje vzdolž nje so v poznejšem obdobju ponujale potrebno oskrbo za javni transportni sistem. To se jasno izraža na Antoninovem itinerariju. Ključne besede: rimska doba, Tabula Peutingeriana, Antoninski itinerarij, Praetorium, cesta Emona–Siscia–Sirmium– Tauruno, antična geografija, rimski itinerariji Abstract Our contribution considers some data from the Peutinger map and the Antonine itinerary, regarding the mentioning of the Roman road and the stations along this road between the settlements Siscia and Sirmium, along the River Sava. To obtain new results regarding the dating of these two important ancient cartographic sources, I have compared the values of the distances between the settlements recorded in both these itineraries.
    [Show full text]
  • 165 Years of Roman Rule on the Left Bank of the Danube. at The
    92 Chapter III PROVINCIA DACIA AUGUSTI: 165 years of Roman rule on the left bank of the Danube. At the beginning of the 2nd century, in the Spring of 101AD, Roman Forces marched against the Kingdom of Decebal. We already know what the Roman's rationale was for starting this war and we also know that the real reason was likely to have been the personal ambition of the first Provincial Emperor, Trajan (he was born in Hispania a man of Macedonian background among Greeks). The Roman armies marched against a client-state of Rome, which was a subordinate ally of Rome. Decebal did not want to wage war against Rome and his recurring peace offers confirm this. It is unlikely that Trajan would only have decided on the total conquest of the Dacian Kingdom after he waged his first campaign in 101-102. After this, Roman garrisons were established in the Province - their ongoing presence is reflected by the Latin names of towns (as recorded by Ptolemy). At Dobreta they begin to build the stone bridge which will span the Danube. It was built in accordance with plans made by Apollodorus of Damascus to promote continuous traffic - it was an accomplishment unmatched - even by Rome. This vast project portends that Trajan began the expedition against Dacia in 101 with the intention of incorporating the Kingdom into the Roman Empire. The Emperor, who founded a city (Nicopolis) to commemorate his victory over Dacia, has embarked on this campaign not only for reasons of personal ambition. The 93 economic situation of the Empire was dismal at the beginning of Trajan's reign; by the end of the second Dacian War it has vastly improved.
    [Show full text]
  • Acta Centri Lucusiensis
    ACTA CENTRI LUCUSIENSIS nr. 2B/2014 Centrul de studii DacoRomanistice LUCUS Timişoara ISSN 2343-8266 ISSN-L 2343-8266 http://www.laurlucus.ro Colegiul ştiinţific coordonator: prof. univ. dr. Dan Negrescu secretar: prof. univ. dr. Sergiu Drincu membri: prof. univ. dr. Ştefan Buzărnescu lect. univ. dr. Valy-Geta Ceia lect. univ. dr. Călin Timoc membru de onoare: cerc. şt. dr. Leonard Velcescu (Perpignan, Franţa) Colegiul de redacţie director: Laurenţiu Nistorescu secretar de redacţie: Daniel Haiduc redactori: Cătălin Borangic Antuza Genescu Daniela Damian Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în mod exclusiv autorilor 3 Cuprins Argument Laurenţiu Nistorescu _6 Ficţiunea retragerii aureliene şi destructurarea sa conceptuală Studii şi însemnări V.D. Călărăşanu 18 Însemnări privind relaţia regalităţii geto-dacice cu sacerdoţiul dionisiac Bogdan Muscalu 23 Tradiţii romane în istoria serviciilor de intelligence Constantin Elen 37 Din nou despre termenul limigantes Dan Negrescu 39 Despre o menţiune ieronimiană Remus Mihai Feraru 42 Relațiile dintre Biserică și stat în viziunea Sfântului Maxim Mărturisitorul Convergenţe Sergiu Enache 57 Două topoare de luptă din fier descoperite la Gătaia Sorin Damian 62 Repere evenimenţiale în evoluţiile de la Dunăre din secolele VIII-IX Lecturi critice Claudia S. Popescu 67 Chestiunea celţilor intracarpatici şi câteva prezumţii de relativizat 4 Daniela Damian 71 Semnal: Peuce XII/2014 Basarab Constantin 73 Kallatida, prefigurarea unei monografii Dosar DakkHabbit Daniel Haiduc 76 DakHabbit: Investigaţii cartodinamice ale habitatului Daciei preromane Cătălin Borangic, Alexandru Berzovan 82 Concepte despre cetatea dacică (I) 5 Argument 6 Laurenţiu Nistorescu Ficţiunea retragerii aureliene şi destructurarea sa conceptuală1 The fictionality of the Aurelian withdrawal and its conceptual dismantle Abstract: The “Aurelian withdrawal” phrase appeared as a result of misreading the literary sources and a simplistic – and sometimes tendentious – perception of the historical processes.
    [Show full text]
  • Frontiera Romană Din Dacia Inferior. O Trecere În Revistă Și O Actualizare. 1
    Frontiera romană din Dacia Inferior. O trecere în revistă și o actualizare. 1. OVIDIU ȚENTEA, FLORIAN MATEI-POPESCU, VLAD CĂLINA Rezumat: Această lucrare este un raport preliminar al celor mai recente rezultate ale cercetărilor pluridisciplinare efectuate în castrele de pe cursul mijlociu și inferior al Oltului, cuprinse între Hoghiz și Dunăre, așa-numitul limes Alutanus. Scopul acestei treceri în revistă este actualizarea informațiilor referitoare la aceste fortificații într-o manieră asemănătoare rapoartelor dedicate anumitor zone ale Imperiului Roman, publicate periodic în volumele congreselor internaționale dedicate studiului frontierelor romane. Cele mai recente rapoarte de sinteză pentru acest sector de frontieră romană au fost publicate în urmă cu peste două decenii în volumul Congresului Internațional al Frontierelor Romane de la Zalău, în 1997. Intenția autorilor este ca prin acest raport să fie prezentate cele mai noi date obținute în cadrul Programului Național LIMES. Potrivit planului de acțiune al programului, identificarea monumentelor a fost realizată prin colectarea datelor pe teren prin periegheze, măsurători topografice și înregistrări prin zboruri cu drona (fotografii ortografice, oblice și filmări), coroborate apoi de informațiile disponibile în arhive la momentul respectiv. Cercetările s-au concentrat asupra fortificațiilor și a zonelor adiacente. Studiul efectuat încearcă să arate valorea acestor situri în vederea protejării și valorificării lor durabile prin includerea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Abstract: Roman frontier of Dacia Inferior. A review and an update. 1. This paper is a preliminary report of the most recent results of multidisciplinary research carried out in the mid and lower Olt river forts between Hoghiz and the Danube, on the so-called limes Alutanus.
    [Show full text]
  • A KÁRPÁT-MEDENCE a RÓMAIAK IDEJÉN Pannónia Provincia Légiós Tábor (II
    16o 18o 20o 22o V A N D A L I Provinciahatár Colonia, municipium A KÁRPÁT-MEDENCE A RÓMAIAK IDEJÉN Pannónia Provincia Légiós tábor (II. SZÁZAD) Aquincum Provinciaszékhely Erőd, segédcsapat tábora Óbuda Településnév ma Egyéb település 0 100 km a ch Római sánc Szentély Au us ar Fürdő M Laugantinum S I Trencsén O C Népek: Híd A R R C O M A N N I P Kelta Kikötő M A I Illir Aranybánya Q a U u Ezüstbánya Lentia Da n Szarmata Linz nuvius Cannabiaca A a Klosterneuburg D r B Kőbánya Lauriacum G O C I Trák Lorch I C O S T O B A Vindobona T I N I Vasércbánya Ovilava Cetium Bécs Carnuntum r lu O Germán S á a C Wels Sankt Pölten Németóvár v jf Pons Isis t y ú za n s o s á e Tisia Egyéb T o u e g y 48 Ala Nova Gerulata p L r n 48 s e m Solva á Schwechat Oroszvár a y o d A m V s ia N g g c t r o Á te b Parndorf s n m z a a a s e n R s u E c u u e r ő Ad Flexum t r m e r D a u la a e i N Mosonmagyaróvár Quadrata t m v V u S M e l p Sam Lébény C u o ir us I d r d C S C A A ia A Scarbantia I m Contra Constantiam Tis Arrabona e a Dunakeszi ius Sopron l t us Győr Brigetio a u a E An c O r c Ulcisia Castra Szentendre Szőny t r v B s e a Aquincum Óbuda S D s a H N u A C I m Mursella Z A L I d e Sa a n i Mórichida Mór o Contra Aquincum C s FlorianaP Campona Nagytétény ru Crispiana T Porolissum A u A M Bakonyszentlászló Matrica Mojgrád-Zsákfalva r Savaria E A r Szombathely Velence Százhalombata Triphulum R r a Mogentianae Samum b r Certlae o R Casei P Gorsium- Vetus Salina Crisia Largiana I ARABIATES r Herculia Adony I o Maestriana Caesariana Tác o Optatiana
    [Show full text]
  • Dacia Superior West
    Durham E-Theses The evolution of roman frontier defence systems and fortications the lower danube provinces in the rst and second centuries AD Karavas, John How to cite: Karavas, John (2001) The evolution of roman frontier defence systems and fortications the lower danube provinces in the rst and second centuries AD, Durham theses, Durham University. Available at Durham E-Theses Online: http://etheses.dur.ac.uk/3957/ Use policy The full-text may be used and/or reproduced, and given to third parties in any format or medium, without prior permission or charge, for personal research or study, educational, or not-for-prot purposes provided that: • a full bibliographic reference is made to the original source • a link is made to the metadata record in Durham E-Theses • the full-text is not changed in any way The full-text must not be sold in any format or medium without the formal permission of the copyright holders. Please consult the full Durham E-Theses policy for further details. Academic Support Oce, Durham University, University Oce, Old Elvet, Durham DH1 3HP e-mail: [email protected] Tel: +44 0191 334 6107 http://etheses.dur.ac.uk 2 THE EVOLUTION OF ROMAN FRONTIER DEFENCE SYSTEMS AND FORTIFICATIONS IN THE LO\VER DANUBE PROVINCES IN THE FIRST AND SECOND CENTURIES AD Volume II JOHN KARA VAS UNIVERSITY COLLEGE The copyright of this thesis rests with the author. No quotation from it should be published in any form, including Electronic and the Internet, without the author's prior written consent. All information derived from this thesis must be acknowledged appropriately.
    [Show full text]
  • Fortificația Antică. Limesul Roman Ancient Fortification
    Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I“ FORTIFICAȚIA ANTICĂ. LIMESUL ROMAN ANCIENT FORTIFICATION. THE ROMAN LIMES Lt.col. ing.drd. Constantin COȘOFREȚ* Fortificaţiile antice reprezintă un reper al ştiinţei militare transformat în complexitatea formelor de manifestare şi de expresie a istoriei, ca o imagine vie a trecutului. Acestea oferă un capitol cronologic structurat pe elemente care însoţesc conceptele şi setul de valori care promovează şi plasează momente epocale din cultura şi civilizaţia lumii. Tipologia şi clasificarea fortificaţiilor dezvoltă elemente distincte ale evoluţiei societăţii, în ansamblu, preamărind efortul de continuitate şi de excelenţă al umanităţii. Ancient fortifications represent a landmark of military science transformed into the complexity of the forms of expression and expression of history as a living image of the past. They provide a chapter chronologically structured on elements that accompany the concepts and set of values ​​that promote and place epochal moments in the culture and civilization of the world. The typology and classification of fortifications develops distinct elements of the evolution of society as a whole, exalting the effort of continuity and excellence of humanity. Cuvinte-cheie: limes; drum de hotar; palisadă; turnuri; fortificaţie. Keywords: limes; boundary road; palisade; towers; fortification. Modul de organizare administrativă şi acestuia. Generalul Carl von Clausewitz (1780- militară a primelor formaţiuni sau grupuri de 1831) confirma utilitatea strategică a drumurilor
    [Show full text]