DOCSLIB.ORG

INDEX Concepte; Denumiri Geografice; Nume Antice; Acţiuni (I

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
INDEX Concepte; Denumiri Geografice; Nume Antice; Acţiuni (I INDEX concepte; denumiri geografice; nume antice; acţiuni (i.desemnează ilustraţiile alb-negru din text, iar i.c. ilustraţiile color de la finalul cărţii) Agatârşi (trib scitic ce a pătruns în Transilvania): 17, 46, 84, 112, 524 Agighiol (mormânt tumular): 67-75, 96, 189-193, i.12, i.14, i.16 Akrokomoi (coafură purtată de Zalmoxis): 26-27, i.1 Altare de tip masă: 379, 382, 481, i.c.58 vatră: 89, 227, 233-234, 331-332, 378, 382, 406, 408, 411- 412, 662, i.27, i.29, i.30, i.88-89, i.c.72, i.c.98 platformă: 377, 379-382, 481, i.c.58 altarul focului: 381-383, i.81, i.c.59 Altarul solar de la Sarmizegetusa Regia: 349-362, i.63-67, i.c.53, i.c.54 Anacharsis (prinţ scit, contemporan cu Zamoxis): 21 Apulon/Apulum (vezi Piatra Craivii) Arcul de la Beneventum (sunt reprezentaţi copiii lui Decebalus şi zeităţile provinciei Dacia): 248, 562, 576, 656, i.112-113 Argedava (cetate getică): 120 Astronomia dacică: 325-348, 394, 459, 488, 490-494, i.59, i.66- 67, i.c.49-50 Atacurile dacilor asupra Daciei romane (după anul 106): 567- 570 Atacurile dacilor asupra provinciilor romane (până în anul 106): 507-508 Attis (zeu de origine traco-frigiană): 246, 497, 543, 565 Axa Creaţiei (axa din capătul căreia răsare soarele la solstiţiul de iarnă şi apune la celălalt capăt în 21 iunie): 381-382, 386, i.80 Axa Lumii (axa de înclinare a pământului): 101, 270, 337, 373, 381, 441, 450, 453, 456, 470-471, i.37, i.58, i.76-77, i.103 Babadag (cetate getică): 32-34, 93, i.2, i.c.3 Babe (stânci de pe vârfurile Carpaţilor închinate divinităţilor străvechi): 654-656 Balada Şarpelui (baladă de iniţiere a copilului): 667-669 Balauri (locuiesc în lacurile glaciare şi pot fi controlaţi de şolomonari): 676-681 Banchet funebru: 47, 185, 692-694 Băiceni (tezaur getic): 67, 71, 192-193, 517 Băniţa (cetate dacică şi sanctuar): 415-417, i.91, i.c.76-78 Bâtca Doamnei (cetate getică şi sanctuar): 457-460, i.105-106, i.c.105 Beidaud (cetate getică): 34-35, i.4, i.c.5 Bendis (zeiţă a tracilor): 534-535 Beştepe (cetate getică): 33-35, i.3, i.c.4 Birdoswald (castru în Britannia, aşezare şi necropolă dacică): 439, 475, 476, 486, 535, i.107-108 Biserici de brazi (biserici din Carpaţii Meridionali alcătuite din două incinte circulare de brazi): 650-653, i.121, i.c.127-129 Blidaru-Pietroasa lui Solomon (cetate dacică şi sanctuare): 422- 425, i.95, i.c.82-84 Brăţară spiralică: 195-200, i.24-25, coperta nr.1 Burebista (marele rege al dacilor şi al geţilor; întemeietorul marelui regat al Daciei): 118-124 Caduceu (simbolul zeului Mercur, apare pe scutul lui Decebalus): 316, i.c.42, coperta nr.4 Calendarul lunar-solar: 490-493 „Calendarul lupului” (25 octombrie-17 noiembrie; 6 ianuarie; 16 ianuarie; 24 ianuarie; 3 februarie; 29 iunie): 500-508 Caloianul (obicei, ritual, amuletă pentru invocarea polii): 664-667, i.122-123 Cavalerii danubieni (divinităţi mediatoare de origine dacică): 555- 561, i.115 Cavalerul trac (zeitate mediatoare): 38, 242, 543, 557 Căpâlna (cetate dacică şi sanctuar): 418-421, i.92-94, i.c.79-81 Celţi: 26, 46, 53, 81, 84-85, 97, 106, 108-109, 111-113, 188, 250, 390, 464, 497, 499, 511 Cereale în temple: 91, 168, 456, i.22 Cerna (vale şi râu mitizat): 191, 213, 624, 637-639, i.c.120 Ciclul Meton (repetarea tuturor fazelor lunare): la Costeşti, S.4: 266-267 la Sarmizegetusa, S.6: 323 Racoş: 451 Clopoţei în morminte: 47, 104, 690, i.c.7 Coligny (calendar celtic): 350, 358, 390, 393 Confreria lupilor: 500-508, 622-624, 670-675 Confreria ursinilor: 65, 96-103, 536 Copii (sub 7 ani) inhumaţi: 8-9, 45, 91, 186, 250, 443-448, 477- 478, 554, 617-618 Costeşti (cetate dacică şi sanctuare): 256-276, 373-375, i.34-38, i.40, i.c.25-30 Cronos (zeu al geţilor): 63-65, 202, 340, 510, 511, 521, 525-527, 597, 627, 661-663 Cucuiş (cetate dacică şi posibil sanctuar): 439-442, 469, 472, i.98, i.c.95 Cugir (cetate dacică, morminte şi posibil sanctuar): 435-439, 445, 448, 469, 472, 475, 515, i.97, i.c.94 Cununa grâului (prin care se păstra de la un an la altul „sporul grâului”): 169, i.22 Cybela (zeiţă de origine traco-frigiană): 21, 565 Dacii liberi demantelează templele romane după anul 274: 571- 574 Daeratis (posibilă zeiţă a dacilor – atestată la Birdoswald): 535- 536 Daimon/ansis (fiinţă semidivină, între zei şi oameni): 36-38, 155, 246, 249 Damnatio memoriae (distrugerea rituală a templelor dacice de către romani): 483-487 Darius I (rege al perşilor ce a distrus regatul întemeiat de Zalmoxis): 14, 16-19 Dealul Anineşului (posibil sanctuar dacic): 432-435, i.96, i.c.91- 93 Decebalus (ultimul mare rege al dacilor): 182-184, 207, 210-211, 243-245, 250, 289, 297, 302, 316, 361, 397, 401, 447, 462, 470, 508, 520, 528, 535, 539, 540, 549-550, 574-579 Deceneus (mare preot al dacilor, apoi rege; întemeietor, alături de Burebista, al marelui regat Dacia): 118-161, 243-245 Delphi (incintă sacră): 51, 324 Descântece la discipolii lui Zalmoxis: 22, 81-82, 535 la români până în secolul 20: 687, 688-692 Diana (zeiţă oficială a provinciei Dacia): 543, 545-548, i.122 Dio Cassius (autor grec): 77, 127, 174, 176, 209, 211, 245, 247, 249, 570, 627, 630, 634 Dionysopolis (oraş grecesc): 120, 123, 507, 529 Diurpaneus (numele de prinţ al lui Decebalus): 120, 207, 245-246, 249, 302 Dominus et deus (stăpân şi zeu) titulatura împăraţilor romani – de origine dacică: 252-253 titulatura divinităţii creştine: 602-603 Dromichaites (rege get): 20, 29, 82, 185, 479, Druizi (preoţi şi judecători celţi): 84-85, 125, 133, 146, 188, 215, 471 Dunărea (fluviu mitizat): 523-524 Duras (rege dac): 120, 245-246, 249 Ecaterina cea Mare (intenţionează restaurarea Daciei): 164 Eleusis (incintă sacră): 21, 274, 570, 590 Enisala (cetate, aşezare şi mare necropolă getică): 29, 33, 45, 46- 48, 52, 58, 690, i.10-11, i.c.6-8 Esenieni (comunitate religioasă de la Marea Moartă): 236-240 Fântânele (mormânt al unui mesager zalmoxian): 85-90, i.c.10 Ferigile (necropolă getică): 32, 145 Feţele Albe (reşedinţa reginei Daciei; sanctuare): 404-409, i.88- 90, i.c.69-75 Galerius (împărat roman de origine dacică) „Imperiul dacic”: 579-583 Primul edict din istorie de acceptare a religiei creştine: 583- 585 Gebeleizis (zeu al geţilor): 60-62, 521, 523, 592, 630 Geometria sacră la Sarmizegetusa: 328, 334-335, 371-373, i.57- 58, i.65, i.77, i.c.56 la Costeşti: 373-375, i.77, i.c.57 Germani (triburi antice): 54, 75, 145, 167, 464, 494, 511, 532 Godeanu (vârful situat deasupra Sarmizegetusei Regia): 339, 436, 490, 634, 636-639, i.c.24, i.c.120-121 Golyama Kosmatka (mormânt tumular din Bulgaria): 72, i.14 Golyamata Moghila (mormânt tumular din Bulgaria): 70, i.13 Gropi rituale: 91-92, 552-553 Gurile Dunării (ca nucleu al regatului zalmoxian): 27-36, i.c.1-2 Hecatombă (sacrificiu cu 100 de animale): 173, 177 Hercules/Heracle (zeu al geţilor): 64-65, 510, 564 Herodot (autor grec-primul care îl descrie pe Zalmoxis): 11-12, 15, 19-23, 25-28 Hestia (zeiţă a geţilor): 71, 99, 341, 378, 473, 521, 523-524, 661 Histria (cetate grecească): 16, 18-19, 35, 82, 123, 507, 510, 523 Hunedoara (cetate dacică, aşezare, necropolă de copii): 443-449, i.c.96-97 Iamblichos (autor grec): 48, 52, Iisus: 585-595 Incineraţie (concepţia despre): 41-49 Inhumaţie (concepţia despre): 39-40 Iona: 56 Iordanes (autor de origine gotică): 119, 125-130 Iovan Iorgovan (erou mitic ce luptă cu balaurul): 191, 206, 213, 637-639 Isaccea (cel mai mare tumul funerar din S-E Europei): 72-73, i.14, i.c.9 Jijila (cetate getică): 34-35 Jiul (Rhabon): 114-115 Jupiter/Iupiter (planetă, zeu): 158, 163, 309, 310, 316, 346, 363, 381, 384-385 Kogaionon (munte sfânt; vechea denumire a Sarmizegetusei Regia): 630-634, i.c.32, i.c.121 Lactantius (autor roman): 21, 251, 480, 562, 579, 581-582 Lacul Bistra (lac în apropierea Ulpiei Traiana unde trăiau balaurii): 680, i.c.130 Lacul Şureanu (lac în apropierea Sarmizegetusei unde trăiau balaurii): 681, i.c.131 Latronii daci din munţi: 624, 638 Liber şi Libera (zei oficiali ai provinciei Dacia): 545-547, i.112, i.114 Luna (planetă, zeiţă): 262-267, 320-325, 343-344 Lupte mitice în munţi: 636-639, i.c.120 Lupul (ca totem): 189-207, 622-625, i.26 Malaja Kopanja (cetate dacică în Ucraina): 148 Marte (planetă, zeu): 43, 54, 138, 158-159, 167-168, 289-302 Martin Opitz (autor din sec.17 ce descrie locul unde a fost prins Decebalus şi un munte sacru din Apuseni): 183 Medicina dacică: 7, 38, 81, 141, 688-692 Meleia (comunităţi ale călugărilor daci; sanctuare Panteon) Meleia platou: 231-234, 414, i.30-32, i.c.22-23 Meleia terase: 234-235, 414-415, i.31, i.33, i.c.23 Mercur (planetă, zeu): 43, 163, 313-317, 344, 346, 381 Mihai Viteazul (restauratorul Daciei): 164 Mithridates VI (rege de la Marea Neagră): 26, 106, 108-111 Moise: 30, 237, 587, 601 Monarhii teocratice: 20-25, 240-245 Monede stilizate: 116-118, i.18 Moşul - Zeul-Moş; Zalmoxis; Moşul-Urs: 46, 64-65, 144, 506, 552, 554, 655, 659-664, i.17 Munţi sacri: 622-657, i.119, i.c.120-126 Mureş (râu mitizat): 524-525 Nedeie (iniţial sărbătoare a Soarelui, ţinută pe plaiul muntelui): 646-650, i.120, i.c.125 Nemurirea astrală: 41-49, i.8, i.19 în mormânt: 38-39, i.5 prin reîncarnare: 40, i.6 creştină: 40-41, i.7 Obreja (aşezare şi necropolă dacică din perioada romană): 439, 475, 478, 617-619, i.117-118 Ocniţa (templu cu încăperi subterane): 90-95, i.c.11-14 Odrysi (trib tracic, aliaţi ai perşilor după invazia lui Darius I): 16, 18, 19, 38, 68, 72, 76, 81, 105, 162 Oltul (râu mitizat): 526, 546, 627, i.113 Ordonanţe ionice (raporturi între diametrele coloanelor şi distanţele dintre ele într-un templu) aerostil: 265, 270, 273, 275, 292, 297, 319, 421, 458, 463, 466, 468, 469, 471, 472, i.38, i.40, i.43, i.53, i.105, i.c.107-108
Load more

Recommended publications
  • Sorin Forţiu, Geodetic-Statistical Analysis, Doar Un Clasic
    ASOCIAŢIA ARHEO VEST TIMIŞOARA ARHEOVEST I -IN MEMORIAM LIVIU MĂRUIA- Interdisciplinaritate în Arheologie şi Istorie Timişoara, 7 decembrie 2013 * * JATEPress Kiadó Szeged 2013 Editori: Andrei STAVILĂ Dorel MICLE Adrian CÎNTAR Cristian FLOCA și Sorin FORŢIU Coperta: Aurelian SCOROBETE TROI, http://www.reinhart.ro Foto copertă: Ioana CLONŢA Această lucrarea a apărut sub egida: © Arheo Vest, Timișoara, 2013 Președinte Lorena VLAD www.arheovest.com Responsabilitatea pentru conţinutul materialelor revine în totalitate autorilor. GEODETIC-STATISTICAL ANALYSIS, DOAR UN CLASIC GIGO1?! Sorin Forțiu* * http://www.banat.ro/academica.htm ; [email protected] “Losing family obliges us to find our family. Not always the family that is our blood, but the family that can become our blood. And should we have the wisdom to open our door to this new family we will find that the wishes we had for the father, who once guided us, for the brother, who once inspired us, those wishes ... The only thing left to say will be: I wish I had seen this, or I wish I had done that, or I wish ... I realize that the one wish that was granted to me, so late in life, was the gift of friendship”*. Am fost binecuvântat cu/de prietenia ta ... Îmi lipsești teribil, Liviu ... Fie ca Zefirul să te mângâie în Elysium iar nectarul râului Lethe să-ți ofere alinarea ... * Abstract. Geodetic-statistical analysis, just a classic GIGO?! After a brief overview on geodetic-statistical analysis, a method developed by an interdisciplinary team from the Institut für Geodäsie und Geoinformationstechnik, Technische Universität Berlin to identify the ancient locations without a certain modern counterpart mentioned by Klaudios Ptolemaios in his Geōgraphikē hyphēgēsis, we move over to a detailed analysis of its results for the poleis from Dacia, coming to the conclusion that the method failed because the authors have in turn failed to manage properly the historical data-base on which their approach is based.
    [Show full text]
  • Ptolemy's Maps of Northern Europe, a Reconstruction of The
    ^^ ^A#. #^^'*i. 'v,'^ \ '^- I' " ,>. , iPc^-^: UsPiM^ ^'^m. 13 .J 6 ' Qlorncll Muiueraiti; Hibrary Jllljata. SJjm Inrk BOUGHT WITH THE INCOME OF THE SAGE ENDOWMENT FUND THE GIFT OF HENRY W. SAGE 1891 The date shows when this volume was taken. To renew this book copy the call No^snd give to the libra--"—' ^^^^ RULES -rA-fga#'"^)-A-n-8- ^ All books subject to recall All borrowers must regis- ter in the library to borrow ' books for home use. All books must be re- turned at end of college year for inspection and repairs. Limited books must be returned within the four week limit and not renewed. Students must return all books before leaving town. Officers should arrange for the return of books wanted during their absence from town. Volumes of periodicals and of pamphlets are held in the library as much as possible. For special pur- poses they are given out for a limited time. • Borrowers should not use their library privileges for ' the benefit of other persons. Books of special value and gift books, when the giver wishes it, are not allowed to circulate. Readers are asked to re- port all cases of books marked or mutilated. po not deface books by marks and writing. Cornell University Library GA213 .S38 + Ptolemy's maps of northern Europe, a rec 3 1924 029 954 868 olin Overs .''"""'^m^ PTOLEMY'S MAPS OF NORTHERN EUROPE A RECONSTRUCTION OF THE PROTOTYPES BY GUDMMD SCHOTTE PH. D. PUBLISHED BY THE ROYAL DANISH GEOGRAPHICAL SOCIETY KJ0BENHAV,N ' COPENHAGEN H. HAGERUP . PUBLISHER 'mM«mmmsiatKmiimi=:' PTOLEMY'S MAPS OF NORTHERN EUROPE PTOLEMY'S MAPS OF NORTHERN EUROPE A RECONSTRUCTION OF THE PROTOTYPES BY GUDMUND SCHUTTE PH.
    [Show full text]
  • Urbanismul Preroman Din Dacia – Coordonate Conceptuale (I)
    6 Laurențiu Nistorescu, Claudia S. Popescu Urbanismul preroman din Dacia – coordonate conceptuale (I) Preroman urbanity in Dacia – conceptual coordinates Abstract: Local society in pre-Roman Dacia has experienced urban-type development of human settlements. The urban processes from Geto-Dacian areas started under the momentum provided by the Greek colonies from the Left Pontus and ended abruptly under the pressure from Roman urban- type colonization. During the six centuries of autonomous development, the local urbanism - which has not reached higher edilitary standards except in some isolated cases, such as Dausdava or Sarmizegetusa - had some peculiarities. Cuvinte cheie: urbanizare, geto-daci, dava, structuri sociale Keywords: urbanisation, geto-dacians, dava, social structures Cristalizarea unei urbanități1 interne este o fenomenologie caracteristică oricărei societăți care tinde spre statalitate, chiar și fără să atingă efectiv acest stadiu de autodezvoltare. Dar, așa cum statalitatea presupune întrunirea cumulativă a condițiilor necesare și suficiente pentru organizarea ca stat2, nu însă și apariția efectivă a statului, și urbanitatea implică întrunirea cumulativă a condițiilor necesare și suficiente pentru formarea unui mediului urban3, chiar și fără configurarea efectivă a acestuia. Fixând astfel reperul conceptual al intervenției noastre, începem prin a enunța că ne propunem să schițăm, în cele ce urmează, coordonatele instrumentale ale unei abordări analitico- metodologice mai largi, privitoare la configurarea, manifestările și specificul fenomenului urban în societatea geto-dacică din jumătatea de mileniu anterioară deplinei sale încorporări în ansamblul civilizațional roman. 1. Aici, în sens sociologic general, de calitate urbană și nu în sensul secundar (dar pe care-l fixează dicționarele generaliste, inclusiv DEX, sub voce) de conduită urbană.
    [Show full text]
  • F E D E K a T I U N E
    Pest'a, Vineri, 13/25 diecemvre. Kr. m Anulu antaiu, MDCCCLXVÍIL Pretiulu de Prenumeratiune : Locuinti'a Redactorului : Pre trei lune . • . 4 fl. v. a. si Pre "siese lune . 7 fl. 5q cr. Cancelari'a Redactiunii : Pre anulu intregu. 15 fl. e iu Pentra Romani'a: 4 galb. pre anu, — 2 galb. pre '/ Strat'a Morariloru Nr. 13. s de anu, — si 1 galb. pre % de anu Scrisorile nefrancate nu se voru Pentra Insertinni : primi decâtu numai de la corespun- FEDERATIDNEA 10 cr. de linia, si 30 cr. taps'a tim- dintii regulari ai „Federatiunii" bra'e pentru fiesce care publicati- Diurnalu politico, literariu, comercialii sî economico. une swparatu. In Loculu deschisu Articlii tramisi si nepublicati ae 20 cr. de linia voru arde. Va esî Marti-á, Joi-a, Sambet'a si Dominec'a, demanéti'a. Unu esemplariu costa 10 cr. Invitare la prenumeratiune Procesulu de presa alu redactorului ,.Fede- ratiunci"*) pre cursulu anului 1869, carele e alu Il-le alu diuiriului politicu, etc. pertratatu la curtea juratiloru d'in Pest'a in 7 l. c. F EDEKATIUNE A." Cuventulu de aperare alu lui Ales. Romanu. Dupa incheiarea pactului dualisticu d'in an. 1867, prin carele se inaugurase urr£ sistemu de cen- Replic'a Procurorului generalu. tra^satiune indoita, — se născuse monstrulu cu doue capete, — se făcuse uniunea duoru eleminte domnito­ Procuratorulu generalu reluandu cuventulu pune rie contr'a mai multor'a d'in iniperati'a austriaca, întrebarea : ore articlii incriminaţi contienu ei deli- avendu in vedere periei ulu ce amenintià libertatea preste totu si in parte desvoltarea nostra poli- ptulu prevediutu in §.
    [Show full text]
  • S Roumaines Effectuees Apres Le 23 Aout 1944
    RECHERCţ-IES AR~HEOLOGIQU_!:S ROUMAINES EFFECTUEES APRES LE 23 AOUT 1944 CONSTANTIN PREDA L'archoologie roumaine et Ies autres domaines de recherche apparentes, l'epigraphie et la numismatique, ont connu dans Ies annees qui ont suivi 1944 un remarquable essor, comme d'ail­ leurs toute l'historiographie de Roumanie. IJa rcorganisation dont a joui en 1949 l'activite arche­ ologique de Roumanie a pase Ies bases d'unc rccherche scientifique et systematique, avec de b'Tands collectifs d'archoologues, dotes d'une structuro complexe, et distribues de sorte a pou­ voir couvrir, dans la mesure du possible, la toialite du territoire roumain et Ies principaux pro­ blemes de l'histoire ancienne et medievale, dans ses etapes essentielles. Concomitamment avec l'extension et le developpement du reseau de musees departemen­ taux d'histoire, s'accroît de fa90n sensible le nombre des chantiers archeologiques. De fa90n inevitable, vont suivre un accroissement des decouvertes, des problemes abordes par Ies fouilles, et un enrichissernent substantiel de nos connaissanees sm chacune des etapes historiques prises a part. Grâce aux nombreux resultats obtenus a la suite des fouilles qui ont suivi 1944, comblant Ies grandes lacunes qui avaient persiste si Iongtemps, toute l'histoire ancienne de Roumanie nous apparaît comme un tout unitaire et logique, avec un developpement stlr dans sa continuite. D'importantes contributions ont ete apportees aux problemcs d'anthropogenese et de l'evolution des premieres manifestations de vie hurnaine dans l'espace carpato-danubien et pontique, a la connaissance du processus de constitution et developpement du peuple thrace au cours de l'Age du Bronze et du Premier Age du Fer, ct dans Ic domaine de l'histoire et de la civilisation geto­ dace.
    [Show full text]
  • Orase Disparute
    NICOIAE GHBORGHIU Ye urmele enigmaticelor ORASE DISPANUTE EdituraANDREAS CUPRINS Metaponte / 86 Prefafa / 5 Lemal53 Maroneia / 54 Motya / 87 RUROPA/9 Messene / 54 Paestum / 88 ALBAMA/9 Micene / 55 Pompei / 88 Moscopole / 9 Monemvasia Porto / 90 Gramostea / 12 de sus / 57 Roselle / 91 ANGLIA / 15 Mystras / 58 Segesta / 91 Avebury / 15 Nemeea / 60 Selinunte / 91 Carnac / 18 Olimpia / 61 Sentino / 92 Danebury / 19 Olintos / 63 Pinal92 Silbury Hill i 19 Orchomenos / 63 Stabia / 93 Stonehenge / 20 Oropos / 64 Sybaris / 93 AUSTRIA / 22 Pella I 65 Tharros / 94 Carnuntum / 22 Tusculum / 94 CIPRU /22 Phylakopi / 66 Veii i 95 Kourion / 22 Pilos / 67 Veio / 95 CROATIA / 23 Prosymna / 68 Velia / 95 Salonae / 23 Ramnunte / 69 95 DAI'{E\{ARCA/5 Samothracia i 69 Velleia / Julianehab / 25 Sesklo / 70 Vulci / 95 FRANTA/26 Sounion / 70 PORI[rcATIA/tr Les Baux / 26 SpmalT2 Mayda / 96 ROMANIA /97 Saint-Piene i 26 Tegea I 73 Ada-Kaleh / 99 Ys 127 Thera I 74 GRECIA/27 Titrint I 76 Apulon / 101 102 Abderal2'l Troezen I 77 Argedava/ 1M Aigul2S Zatuos 178 Axiopolis / 105 Anfipoli / 29 ITALIL 179 Buridava/ 107 Argos / 3l Acre I 79 Cetiteni i Dava din Cugir Brauron / 33 Atella / 80 (Singidava}l(D Cnossos / 35 Baiae i 80 Dava de la Corint / 36 Camarina / 81 Radovanu i 1 10 Delfi / 38 Castro / 82 111 Delos / 41 CollazialS2 Dierna I Dimini /43 Cosa / 82 Dinoge{ia i 113 114 Dion / 43 Cumae / 83 Genucla/ cu Dodona / 44 Eleea / 83 Histria Tariverde I 15 Eleusis / 46 FerenbdEfiuia/84 / Elice / 48 Gabii / 84 ,,Oraqul" fari nume 118 Epidauros / 48 Herculaneum / 85 / I 19
    [Show full text]
  • • 2007 Chavdar Bonev
    !!#! ! $%! &" #! ! " I () • 2007 CHAVDAR BONEV THE PROTO-SLAVIC TRIBES PART ONE (A) Sofia • 2007 & ! " ! I () • 2007 © ' ISBN 978–954–9493–08–5 . . 9 -1. . 9 -2. . 16 -3. . 18 -4. . 23 . . 27 -1. ! . 27 -2. "# . 28 -3. $% . 29 -3-2. %$% . 30 -3-3. $%$ . 38 -3-4. %$% () . 39 -4-1. &, &$'%, &$ . 43 -4-2. &*, $&*, *%&* (%&"*), &/ . 46 -5-1. &0, &0, &0, 6#&0 . 48 -5-2. &*0, &'0* . 50 -5-3. '&0', $&'07 . 51 -5-4. &0/ . 51 -6-1. &9, &9, &9 . 52 -6-2. 0&9, 0&'9:-/&97 . 54 -6-3. $&9 . 56 -6-5. &9 . 56 -7-1. # &!() . 57 -7-2. # &!(), #&! . 58 -7-3. # &! . 59 -7-4. !&!'% . 59 -7-5. # #! . 60 5 -7-6. # &!#, &!#, &!# . 60 -7-7. # &!, &'!, &!, &!", &!, &!$ . 61 -7-8. ?@ . &! . 62 -7-9. &!, &! . 64 -7-10. &!', &!9 . 64 -7-11. &! . 65 -7-12. $&!, /&0 . 67 -7-13. $&!, /&!7 . 72 -7-14. "&!, "'&! . 73 -7-15. "&: . 76 -7-16. &A!7 . 77 -7-17. &!, &!(&), &7 . 78 -7-18. '&'!7 . 81 -7-19. &!#$ . 81 -7-20. &!#, &!#, &!#9 . 82 -7-21. #! . 83 -7-22. #!' . 83 -7-23. 0#! . 85 -8-1. 9!#, 9!#, 0#! . 85 -9-1. ()/& (0B 0C$, 0C$) . 92 -9-2. /& . 107 -9-3. /&7 . 120 -9-4. /& () . 121 -10-1. /#, /#, $"&$ . 122 -10-2. /#, ?#* . 124 -10-3. /# . 128 -10-4. /#$, /#D$, /#D$%#9! . 129 -10-5. /#E, $/# . 131 -10-6. /#, /#, /# . 131 -10-7. "/# . 133 -10-8. !/# . 134 -10-9. /#"#, /## . 134 -11-1. ! . 135 -11-2. /! . 142 -11-3. "! ("''0) . 153 -11-4. "*!7 . 160 -11-5. "0& . 162 -12-1. & . 163 -12-2. , $ . 164 6 -12-3. $, $:, $:, $ . 164 -12-4. # . 167 -13-1.
    [Show full text]
  • Dossier Projet 2015
    Dossier du projet L’héritage historique et culturel de la Dacie : un atout pour le département d’Alba LYCÉE LYCÉE « HOREA, CLO ŞCA ŞI CRI ŞAN » - ALBA IULIA (ROUMANIE) MODULE D’ENSEIGNEMENT INTERDISCIPLINAIRE. 2014-2015 Dossier conçu et organisé par Prof. Georgeta B ădău LYCÉE NATIONAL« HOREA, CLO ŞCA ŞI CRI ŞAN » ALBA IULIA Module d’enseignement interdisciplinaire Année scolaire 20142014----20152015 Classe : XIe F, Philologie- Bilingue français TITRE DU PROJET : L’héritage historique et culturel de la Dacie : un atout pour le département d’Alba PROBLEMATIQUE : Comment les endroits du département d’Alba qui témoignent de l’héritage historique et culturel de la Dacie sont-ils devenus des lieux de plaisance et des atouts touristiques ? EQUIPE PEDAGOGIQUE : Professeurs de français : Georgeta B ădău (coord.), Alina Cri șan Professeur DNL Histoire : Daniela Cetean Professeur DNL Sociologie: Dumitru Moldovan Professeur DNL Technologies de l'information et de la communication : Codru ţa Mure şan Documentaliste-bibliothécaire et sociologue : Lucre ția Bîrz 2 S O M M A I R E Présentation du projet p.4-10 Chapitre 1. La Dacie: repères géographiques et historiques 1.1. La Dacie avant la conquête romane (Carmen Felicia Bogdan, p.11-16 Alexandra Ioana Pa şcău) 1.2. Les guerres daco-romaines (Amalia Rahovean, Lorena p.17-20 Francesca Trif) 1.3. La Dacie romaine (Bianca Vlad, Monica-Denisa Ordean) p.20-25 Chapitre 2. Les Daces: « les plus courageux et les plus justes des Traces »»» 2.1. Murus Dacicus (Lidia Boboia, Loredana Laura Hane ş) p.26-31 2.2. La vie quotidienne et les métiers des Daces (Denisa Gabriela p.31-37 Marginean, Ana-Maria Oprean) 2.3.
    [Show full text]
  • Romanilor Din Dacia Traiana
    ISTORIM ROMANILOR DIN DACIA TRAIANA DE fi. b. XENOFOL PRO F ES012 LA UNIVERSITATEA DIN IASI. MEMBRU ACADEMIE/ ROMANE MEMBRU TITULAR AL INSTITUTULUI DIN FRANTA EINT1 11-11 ....1111101M1M./ Nu sunt vremne sub arms omulul, ei bletul om sub vremi". NIRON COSTIN. VOLUMUL 11 NAPALIRILLE PARBARE 270-1290 BUCURE5T I Institutulde Arte Grano st Edltura LIBRARIEI 5COALELOR" C. SFETEA 02 ^04. CALEA MOULOIL 82 0 4 1914 V TO 11 I WROMAH 1 LO E. T - 7 , -",' ,rwor,,,,,,?Ne7n.i.e...{ta,t, 7 e.0:411'44 R.Rfj, a ^ 1.1 1 r ee- A 111 Ili r =a= - titr-46:IgitiaaW? 1.1A. "t - -4 Attilai Papa Leo I. Miniatura din S:ich.si:-elie Weltehionik o nLudm.ig Weiland. Institutul de arte grafiee C. SFETEA, Bueure,ti. STOMA NAM, I LOH ) tiIH Aiiiim TuinNA DE A. b. XENOFOL PROEM:1R LA UNIVERBITATEA DIN IABI. MEMBRU AOADEMIEI ROMANE. OORESPONDENT AL INSTITUTULUI DIN FRANTIA EDITIA 11-a Nu sant vremile sub arma omului, ci biefulOMsub vremi". INIRON COSTIN. V OLU MUL II NAVALIIRILtE 131:11313fIRE 270-1210 It:=:Psime° BUCUREST I _ Institutul de Arte Crake si Editura LIBRARIEI BCOALELOR" C. SFETEA 62-64, CALEA MO*IL012, 02-61 1914 . W7tJ.ye/.etc,c,027/C11.114d walea PArAsirea Dacidi in prada. Ifirbarilor fusese pre- cedat5 de o epoch' de tian2ilie sixt care aceastA provin- cie, de §i Inca sub stApAnirea Romanilor, suferise in epetiterilndurinAvAliri pustietoare. De§itrecerea dela starea lini,tità §i infloritoare a oblAduirei romane la acea chaoticA a timpurilor nAvAlirei nu fusese nA- prasnicA §i cu toate cA nu se poate stahill seria istoricA care duce dela o stare la cealaltà, totu§i nu e mai putin adevArat CA, cu retragerea legiunilor, incepe pentru poporatia daco-romanA o epocA CU totul noua" a istoriei ei, caracterizatà prin mai multe irnprejurAri insemnate.
    [Show full text]
  • Gheorghe Grigurcu
    www.cimec.ro www.cimec.ro Gellu DORIAN PREMIUL NAŢIONAL DE POEZIE „MIHAI EMINESCU“ – 25 Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu“ a ajuns la ratelor valori poetice de la noi. Asta a fost şi ideea regre- a douăzeci şi cincea ediţie. Un sfert de veac. Un semiju- tatului Laurenţiu Ulici care s-a alăturat de la început şi bileu. Ani în care au avut loc tot felul de evenimente în s-a bătut cot la cot cu noi pentru consacrarea defi nitivă spaţiul cultural românesc: unele propunînd ceva, altele a acestui premiu. Ideea instituţionalizării premiului a dorind doar să se afl e în treabă, să facă valuri, ca de fost susţinută de el şi în 2000, cînd la Botoşani, fi ind an altfel unele susţinute cu intenţii bune de oameni devo- Eminescu UNESCO, a fost cel mai mare desant scriitori- Ptaţi, altele avîndu-i ca protagonişti pe cei care, din orice cesc din istoria culturală a României: peste 450 de scri- poziţie i-ai privi, nu-i poţi vedea decît ca pe Gică Contra. itori au sosit atunci în Botoşani cu o garnitură întreagă Lumea nu este făcută din acelaşi aluat, că aşa e de cînd de tren, pusă special pentru acel eveniment. În cuvîntul e ea pe pămînt. De ce ar fi mai bună acum? lui de atunci – neştiind că va fi ultimul – a enunţat un Acum douăzeci şi şase de ani mă băteam pentru a proiect despre cum ar trebui să arate o astfel de insti- impune această idee, a unui premiu naţional pentru tuţie, care trebuia să vieze în provincie, la Botoşani, cu poezie, cu tot felul de lume, aici, în provincie, la Boto- atenţie sporită din partea înaltelor instituţii ale statu- şani, cînd cei care s-au văzut scoşi pe tuşă la revoluţie lui.
    [Show full text]
  • Dossier Projet 2015
    Dossier du projet L’héritage historique et culturel de la Dacie : un atout pour le département d’Alba LYCÉE LYCÉE « HOREA, CLO ŞCA ŞI CRI ŞAN » - ALBA IULIA (ROUMANIE) MODULE D’ENSEIGNEMENT INTERDISCIPLINAIRE. 2014-2015 Dossier conçu et organisé par Prof. Georgeta B ădău LYCÉE NATIONAL« HOREA, CLO ŞCA ŞI CRI ŞAN » ALBA IULIA Module d’enseignement interdisciplinaire Année scolaire 20142014----20152015 Classe : XIe F, Philologie- Bilingue français TITRE DU PROJET : L’héritage historique et culturel de la Dacie : un atout pour le département d’Alba PROBLEMATIQUE : Comment les endroits du département d’Alba qui témoignent de l’héritage historique et culturel de la Dacie sont-ils devenus des lieux de plaisance et des atouts touristiques ? EQUIPE PEDAGOGIQUE : Professeurs de français : Georgeta B ădău (coord.), Alina Cri șan Professeur DNL Histoire : Daniela Cetean Professeur DNL Sociologie: Dumitru Moldovan Professeur DNL Technologies de l'information et de la communication : Codru ţa Mure şan Documentaliste-bibliothécaire et sociologue : Lucre ția Bîrz 2 S O M M A I R E Présentation du projet p.4-10 Chapitre 1. La Dacie: repères géographiques et historiques 1.1. La Dacie avant la conquête romane (Carmen Felicia Bogdan, p.11-16 Alexandra Ioana Pa şcău) 1.2. Les guerres daco-romaines (Amalia Rahovean, Lorena p.17-20 Francesca Trif) 1.3. La Dacie romaine (Bianca Vlad, Monica-Denisa Ordean) p.20-25 Chapitre 2. Les Daces: « les plus courageux et les plus justes des Traces »»» 2.1. Murus Dacicus (Lidia Boboia, Loredana Laura Hane ş) p.26-31 2.2. La vie quotidienne et les métiers des Daces (Denisa Gabriela p.31-37 Marginean, Ana-Maria Oprean) 2.3.
    [Show full text]
  • Ziridava in Context Ptolemeic
    SORIN FORŢIU Z I R I D A V A ÎN CONTEXT PTOLEMEIC (résumé in English language at pages 126-130) (cu un P.S. la pp. [146]-[148]) EDITURA SFÂNTUL IERARH NICOLAE BRĂILA, 2012 Această carte a a fost tipărită cu ajutorul dezinteresat al SOFA SOFT S.R.L. - Timişoara (http://www. sofasoft.ro) Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României FORŢIU, SORIN Ziridava în context ptolemeic / Sorin Forţiu. – Brăila : Editura Sfântul Ierarh Nicolae, 2012 ISBN 978-606-577-912-9 94(498 Ziridava) Copyright © 2012 – Sorin FORŢIU. Toate drepturile rezervate Tehnoredactarea: Sorin FORŢIU Ilustraţia grafică: Aurelian "Rică" SCOROBETE TROI şi Claudiu TOMA Coperta: Aurelian "Rică" SCOROBETE TROI şi Sorin FORŢIU ◄ ◄ ◄ ◄ ◄ Coperta I: NONA EVROPE TABVLA (secţiune) din Claudii Ptholomei Alexandrini. Cosmographia ... (colofon:) Nvmeros Matematicos Inexplicabile Ferme Terre Astrorvmqve Opus Clavdii Ptolemaei Alexandrini Philosophi Geographiam Arnoldvs Bvckinck E Germania Rome Tabv- lis Aeneis In Pictvris Formatam Impressit. Sempiterno Ingenii Artificiiqve Monvmento. Anno Do- minici Natalis. M.CCCC.LXXVIII. VI. Idvs Octobris. Sedente Sixto. IIII. Pont. Max. anno eivs .VIII. Coperta IV: • ИOИA • EVRO • • PE TABVLA (secţiune) din [Cosmographia, Donnus Nico- laus Germanus] (colofon:) Clavdii Ptolomei viri Alexandrini Cosmographie octavvs et vltimvs liber explicit opvs Donni Nicolai Germani secvndvm Ptolomevm finit. Anno M CCCC LXXXII. Avgvsti vero Kalendas. XVII. Impr[e]ssvm Vlme Per Ingeniosvm Virvm Leonardvm Hol Prefat[i] Oppidi Civis. Notă: Toate hărţile istorice din această carte se află în domeniul public. To Doctor Renate BURRI with true feelings of gratitude MOTTO: Îndoiala e baza tuturor progreselor ştiinţifice. C U P R I N S Cuvânt înainte – dr.
    [Show full text]