DOCSLIB.ORG

ITO11 1 'R\ J OMAN 1 LO R

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
ITO11 1 'R\ J OMAN 1 LO R ITO11 1 'r\jOMAN 1 LO R ._9cr--_ 11.474-92-. Val. If -"" -1e 11 t o ¡LI- 4 gi>411 01. '4 s. - . ° .... - '-'5C-r---. v .. _ , I ,. ...-. N. iir,4 -: - ' ic---.'"' '4-,,.. ,. 4' f.3,, t.41 r','' ' WI I / , s. ..L3 -,,I, K.tc "-1L-- 0 , - 4Itr. .t''' .ftgf. -..... ftNr. 1'1 9" .1 -? , ..., , ...., --." I., .. i ..', .1 L1414, v", .-1.* ::-, _ 7 A r , _ ^r v.;1 4.",i41P Hunii. lila iPapa LeoI. Miniatura din S:iclisiselle Weltehronik von Ludwig Weiland. TORIA 00011AHI LOH a DE A. b. XEMOFOL PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN IAI, MEMBRU ACADEMIEI ROMANE. MEMBRU TITULAR AL INSTITUTULUI DIN FRANTIA EDITIA III-a, ingrijità de I. VLADESCU DOCTOR IN LITERE ASISTENT LA UNIVERSITATEA CIN BUCURE§TI IYu sunt vremIle sub carma omulul, cl bIetul om sub vremP'. MIRON COSTIIY VOLUMUL II NAVALIRILE BARBARE 270-1290 BUCURE*TI EDITURA «CARTEA ROMANEASCA» I ,J, S.2r - :K/y10-/ffÉeq- Pänsirea Daciei in prada barbarilor fusese precedatä de o epocA de tranzitie in care aceastä provincie, de §i incä -sub stäpanirea Romanilor, suferise in repetite randuri pustietoare. De§i trecerea dela starea linititài infloritaare a obläduirei romane la acea chaoticä atimpurilor nävälirei nu fusese näprasnicäi cu toate cà nu se poate stabili seria istoric6 care duce dela o stare la cealaln, totu§i nu e mai putin adevärat cà. cu retragerea legiunilor, incepe pentru po- poratia daco-romanä o epocä cu totul nouä a istoriei ei, carac- terizan prin mai multe imprejurAri insemante. Intâi: Cei mai multi din locuitorii räma§i in Dacia Tra- ianä, speriati de violentelei grozäviile nàvàlirilor, cautä, ca -ca §i Românii de mai tarziu, adäpost in contralor, in muntii pädurile de care Dacia era plinä. Al doilea :Felul cel nou de vian, adus prin strämutarea poporului de la câmpie la munte, schimbái conditiile traiului säu, reintoreandu'l indä'rät de la viata agricolä la una ca §i nomadä. Cu toate c'ä Românii n'au päräsit nici odatä cu totul indeletnicirile vietéi a§ezate, totu§i petrecerea lor in rnunti impingându'i mai ales la pästorie, ei se purtau necontenit peste toan intinderea lor, veniau in a tingere unii cu altii din puntele cele mai indepärtate, §i astfel unificand felul lor de a fi, pre- gätirà acea unitate surprinziltoare a neamului românesc de Ja nordul Dunärei. Al treilea :In acest rästimp de aproape o mie de ani, -poporul Daco-Romanilor inträ in atingere cu deosebite neamuri barbare care läsan urme in graiuli obiceiurile lui, determinarà forma lui de organizare §i ajunserä chiar a'i dominà mintea prin bimbài religie. Nationalitatea románá acärei bazä fusese pusäprin contopirea Romanilor cu b6§tina§ii din Dacia, i8á forman pe deplin tocmai din epoca nävälirilor.Aceasta a desvoltat sâmburele vechiu inteun arbore puternic cu ramurile intinse, coroana bogan §i rädäcinile adânci. El rásareinsä din aceastä epocA, sälbatec §i neregulat, ca trunchiurile primitive ce cresc In umbra desi§urilor. Trebuià curätitiîngrijit, desfácut la rädäcinä §i rasuflat In crengariu, spre a da intreaga desvoltare 10 ISTORIA BOMANILOR puterilor sale latente.Curätireaintreprinsä de mult, a fost dusä tot mai spre desävärOre de epoca regenerkei care este aproape de a fi incheiatà §i care este menitä a face din säl- batecul fiu al pädurei un Arbore civilizat. Perioada nävälirei cuprinde deci una din fazele cele mai in- semnate ale istoriei noastre, acea in care s'au adaos mai multe elemente none c`átrenationalitatea românä. \Tom veded epoca de o mie de ani, petrecutä intre päräsirea Dacieii inte- meierea principatelor, nu este o lungä pauzA in desvoltarea poporului nostru, nici o epocä asupra cgreia nn s'ar §ti nimica, ci din conträ una din pärtile cele mai interesante, cele mai bogate in rezultate ale istoriei sale. E drept cà izvoarele curg mai särace &supra acestui timp ; insä pentru cine §tie sà atingä struna istoricä, ele dan un räsunet destul de ciar al acestor timpuri putin cercetate. CAPUL III DACIA IN PRIMA PERIOADA A NÄYALIREI BARBARE. 270-860. GOTII, HUNIII GEP1ZII. 1. NAVALIREA GOTILOR, HUNILOR SI A GEPIZIL OR. Gotii dupil Aurelian. Am urm'ärit mai sus istoria gotice pänä la päräsirea Daciei de impAratul Aurelian §i am vAzut cg, in tot acel timp, oardele lor nomade cutreerau intinsul §es oriental al Europei trecAnd prin Muntenia, pentru a intrà pe de o parte in Imperiul Roman de peste Dunäre, pe de alta in Dacia. Este interesant de constatat cà nici dup'ä deläsarea Daciei In prada lor,Gotii nu'§i Oräsesc a§eiärile -de pe tärmurile Märei Negre, unde Ii intalnim WA' intrerupere, Ong ce, späimântati de Huni, tree cu grämada in partea o- riental'ä a Impärätiei Romane. In tot rästimpul de peste 100 de ani ce se strecoarä -dela päräsirea Daciei Ora la venirea Hunilor (270-375), pro- vincia reintrase sub stäpanirea neamurilor sarmate care se in- tindeau mai ales in Muntenia. Astfel pe timpul lui Constantin cel Mare, (325-337), Gotii care pänä atunci par a se fi tinut .mai Inlini§te, atacä din nou Imperiul Roman §i provoacä. pe Constantin a face o expeditie in potriva lor. El trece Du- närea pe un pod de piateä, acela ale cärui rämä§ite se \Id §i astäzi ineä la Celeiu, intre gurile Jiului §i ale Oltului 1. Gotii sunt bätuti de Constantin in fürile Sarmafilor 2. Se vede deci Mai sus, Vol. I, p. 108 si 111. Istoria IntAielor nävàliri gotice, Vol. I, pag. 211. ' Orosius, VII, 28 : Mox Gothorum fortissimas et copiosissirnas gentes in ipso barbarici soli sinu, hoc est in Sarmatarum regione (Jekyll". Comp. Paulus Diaconus XI siIdatius Chrorucon; ad. annum, 332. 12 IbTORIA ROMÀN1LOR cA Muntenia purtA pe atunci numele de tara Sarmatilor. Con- struirea unui pod de piatrA peste DunAre aratA însà invederat, cA Constantin cel Mare nu avusenumai scopul de asperiA pe Goti spre a'i astAmpArA, ci cA el vroise a alipi iarAsi mai cu trAinicie pArtile nord-dunArene de impArAtia sa, lucru ce erA firesc la un monarh care strAmutase scaunul Statului stiu din apus in rAsArit, pe malurile Bosforului. CA acestiGoti,invinsi de Constantin, nu se aflau in basta Dacie romanA, se cunoaste. de pe istoria lor ulterioarA care ii aratA tot ca locuitori ai ttirmurilor Màrei Negre, prink Basarabia de astAzii regiunile ce se tin de ea. Germani (GO) depe Columna antoninil. Anume dupA impArtirea provizorie a Imperiului Roman In acel apus iacel de rAsArit, Valente imptiratul rAsAritului (364-378) face o expeditie contra Gotilor i,lucru caracte- ristic pentru regiunile uncle el vroiàsrt'iatace, este cA el ier- neazA la Marcianopoli in Moesia, aproape de coastele MArei Negre. Apoi face siel un pod, insA de plute, peste DunAre pe la Noviodunum, care oras este arAtat de Ptolemeu ca a- flAndu-se acolo unde Istrul incepe a se despArti in gurile sale, adecA pe la Isaccea de astAzi, si bate De tribul got al Greu- GOTII, HUNII kil GEPIZII 13 ungilor s. Reies'A deci inteun chip invederat, cA Gotii locuiau tot cdtre Nistru §i pärtile orientale, §i ea' atunci can Constan- tin ce! Mare ii bause in pgrtile mai occidentale ale Munteniei, nu'i lovise in tara lor, ci in acea a Sarmatilor. Gotii stau in Ortile acestea panA când, speriati ei in- §i§i de cumplitii §i sälbatecii Huni, o rup de fugA cätre Du- Goti de pe un manuscris din Vatican. n'Are.Atanaric, capul ramureicelei mai apusene a Gotilor, trimisese un corp de o§tire pentru a recunoa§te n'Avala Hu- nilor ; iar el se a§ezase in o vale pe fluviul Nistru. SpAimantat Je raportul dat de iscoada lui, el se coboar5 repede cAtre Du- nä're§ivroe§te sA se infáriascäaici, trAgAnd un mare *ant din malul Siretului pAnA in acel al DunArei 4.Din el va fi Amm. Marcell., XXVII, 5. Plolemeus, II I, 10, 11. Amm. Marcell., XXXI, 3: Qua rei in novitate maioresque venturi evore constrictus a superc:liis Gerasi fluminis ad usque Danubium Taifalorum erras paerstringens muros altiuserrigebat". 14 ISTORIA ROMAN ILOR rämas probabil valul de pilinânt, din @are iastäzi se vild urme in judetul Covurluiului, si care porneste dela satul Tu- lucesti in coada lacului Bratesului si merge pânä la malul Si- retului, in dreptul satului Cotu-lung 5. Desi valul acesta tare poartà in gura poporului din acele Willi tot numele dat in de coman tuturor lucriirilor de asemenea naturà aflätoare pe piimantul Daciei, de valul lui Traian, porneste din malul Si- retuluii ajunge in acel al Bratesului, totusi acest lac nefiind decAt o formatie a Dunit'rei, arAtarea lui Amian se poate re- fed la el. Este invederat cä pe aici un val roman nu ar fi avut nici o ratiune de a fi, mai *Mai intru cAt existà valul cel mare, inteadevär apärätor al Moesiei inferioare, pe care 1-am vilzut ciitrecea prin Basarabiai NIoldova sudic'ä, de la Akerman prin vadul lui Isac pe Prut, peste Sireti pänä in Carpati. Apoi la ce am' fi slujit Romanilor un val tras hare Brutes si Siret, care nu ar fi constituit nici o linie de apärare pentru posesiile lor sud-dunärene,singureleal cäror scut II aveau in vedere radicarea unor astfel de intärituri? In ash numitul val al lui Traian ce leagä coada Bratesului ca malul Siretului, vemu inaintea noastrii, rilmäsitele acelui ridicat de Atanaric pentru ase opune nä'välirei Hunilor 6 Nesigur insä uici la adApostul acestei infärituri mäestrite, Atanaric cautà cu po- porul säu o scApare in acele naturale ale muutilor Carpati, care se intindeau la o mare indepärtare spre apus,i anume el se retrage in ash numitul Caucatand, nume cu finaba ger- manä land=tarä,dat de Goti rnuntelui Cauca:us unde se re- traserii, si din cornbinarea ciirora iesi acel dat de Ammianus.
Load more

Recommended publications
  • Sorin Forţiu, Geodetic-Statistical Analysis, Doar Un Clasic
    ASOCIAŢIA ARHEO VEST TIMIŞOARA ARHEOVEST I -IN MEMORIAM LIVIU MĂRUIA- Interdisciplinaritate în Arheologie şi Istorie Timişoara, 7 decembrie 2013 * * JATEPress Kiadó Szeged 2013 Editori: Andrei STAVILĂ Dorel MICLE Adrian CÎNTAR Cristian FLOCA și Sorin FORŢIU Coperta: Aurelian SCOROBETE TROI, http://www.reinhart.ro Foto copertă: Ioana CLONŢA Această lucrarea a apărut sub egida: © Arheo Vest, Timișoara, 2013 Președinte Lorena VLAD www.arheovest.com Responsabilitatea pentru conţinutul materialelor revine în totalitate autorilor. GEODETIC-STATISTICAL ANALYSIS, DOAR UN CLASIC GIGO1?! Sorin Forțiu* * http://www.banat.ro/academica.htm ; [email protected] “Losing family obliges us to find our family. Not always the family that is our blood, but the family that can become our blood. And should we have the wisdom to open our door to this new family we will find that the wishes we had for the father, who once guided us, for the brother, who once inspired us, those wishes ... The only thing left to say will be: I wish I had seen this, or I wish I had done that, or I wish ... I realize that the one wish that was granted to me, so late in life, was the gift of friendship”*. Am fost binecuvântat cu/de prietenia ta ... Îmi lipsești teribil, Liviu ... Fie ca Zefirul să te mângâie în Elysium iar nectarul râului Lethe să-ți ofere alinarea ... * Abstract. Geodetic-statistical analysis, just a classic GIGO?! After a brief overview on geodetic-statistical analysis, a method developed by an interdisciplinary team from the Institut für Geodäsie und Geoinformationstechnik, Technische Universität Berlin to identify the ancient locations without a certain modern counterpart mentioned by Klaudios Ptolemaios in his Geōgraphikē hyphēgēsis, we move over to a detailed analysis of its results for the poleis from Dacia, coming to the conclusion that the method failed because the authors have in turn failed to manage properly the historical data-base on which their approach is based.
    [Show full text]
  • Ptolemy's Maps of Northern Europe, a Reconstruction of The
    ^^ ^A#. #^^'*i. 'v,'^ \ '^- I' " ,>. , iPc^-^: UsPiM^ ^'^m. 13 .J 6 ' Qlorncll Muiueraiti; Hibrary Jllljata. SJjm Inrk BOUGHT WITH THE INCOME OF THE SAGE ENDOWMENT FUND THE GIFT OF HENRY W. SAGE 1891 The date shows when this volume was taken. To renew this book copy the call No^snd give to the libra--"—' ^^^^ RULES -rA-fga#'"^)-A-n-8- ^ All books subject to recall All borrowers must regis- ter in the library to borrow ' books for home use. All books must be re- turned at end of college year for inspection and repairs. Limited books must be returned within the four week limit and not renewed. Students must return all books before leaving town. Officers should arrange for the return of books wanted during their absence from town. Volumes of periodicals and of pamphlets are held in the library as much as possible. For special pur- poses they are given out for a limited time. • Borrowers should not use their library privileges for ' the benefit of other persons. Books of special value and gift books, when the giver wishes it, are not allowed to circulate. Readers are asked to re- port all cases of books marked or mutilated. po not deface books by marks and writing. Cornell University Library GA213 .S38 + Ptolemy's maps of northern Europe, a rec 3 1924 029 954 868 olin Overs .''"""'^m^ PTOLEMY'S MAPS OF NORTHERN EUROPE A RECONSTRUCTION OF THE PROTOTYPES BY GUDMMD SCHOTTE PH. D. PUBLISHED BY THE ROYAL DANISH GEOGRAPHICAL SOCIETY KJ0BENHAV,N ' COPENHAGEN H. HAGERUP . PUBLISHER 'mM«mmmsiatKmiimi=:' PTOLEMY'S MAPS OF NORTHERN EUROPE PTOLEMY'S MAPS OF NORTHERN EUROPE A RECONSTRUCTION OF THE PROTOTYPES BY GUDMUND SCHUTTE PH.
    [Show full text]
  • INDEX Concepte; Denumiri Geografice; Nume Antice; Acţiuni (I
    INDEX concepte; denumiri geografice; nume antice; acţiuni (i.desemnează ilustraţiile alb-negru din text, iar i.c. ilustraţiile color de la finalul cărţii) Agatârşi (trib scitic ce a pătruns în Transilvania): 17, 46, 84, 112, 524 Agighiol (mormânt tumular): 67-75, 96, 189-193, i.12, i.14, i.16 Akrokomoi (coafură purtată de Zalmoxis): 26-27, i.1 Altare de tip masă: 379, 382, 481, i.c.58 vatră: 89, 227, 233-234, 331-332, 378, 382, 406, 408, 411- 412, 662, i.27, i.29, i.30, i.88-89, i.c.72, i.c.98 platformă: 377, 379-382, 481, i.c.58 altarul focului: 381-383, i.81, i.c.59 Altarul solar de la Sarmizegetusa Regia: 349-362, i.63-67, i.c.53, i.c.54 Anacharsis (prinţ scit, contemporan cu Zamoxis): 21 Apulon/Apulum (vezi Piatra Craivii) Arcul de la Beneventum (sunt reprezentaţi copiii lui Decebalus şi zeităţile provinciei Dacia): 248, 562, 576, 656, i.112-113 Argedava (cetate getică): 120 Astronomia dacică: 325-348, 394, 459, 488, 490-494, i.59, i.66- 67, i.c.49-50 Atacurile dacilor asupra Daciei romane (după anul 106): 567- 570 Atacurile dacilor asupra provinciilor romane (până în anul 106): 507-508 Attis (zeu de origine traco-frigiană): 246, 497, 543, 565 Axa Creaţiei (axa din capătul căreia răsare soarele la solstiţiul de iarnă şi apune la celălalt capăt în 21 iunie): 381-382, 386, i.80 Axa Lumii (axa de înclinare a pământului): 101, 270, 337, 373, 381, 441, 450, 453, 456, 470-471, i.37, i.58, i.76-77, i.103 Babadag (cetate getică): 32-34, 93, i.2, i.c.3 Babe (stânci de pe vârfurile Carpaţilor închinate divinităţilor străvechi): 654-656 Balada
    [Show full text]
  • Urbanismul Preroman Din Dacia – Coordonate Conceptuale (I)
    6 Laurențiu Nistorescu, Claudia S. Popescu Urbanismul preroman din Dacia – coordonate conceptuale (I) Preroman urbanity in Dacia – conceptual coordinates Abstract: Local society in pre-Roman Dacia has experienced urban-type development of human settlements. The urban processes from Geto-Dacian areas started under the momentum provided by the Greek colonies from the Left Pontus and ended abruptly under the pressure from Roman urban- type colonization. During the six centuries of autonomous development, the local urbanism - which has not reached higher edilitary standards except in some isolated cases, such as Dausdava or Sarmizegetusa - had some peculiarities. Cuvinte cheie: urbanizare, geto-daci, dava, structuri sociale Keywords: urbanisation, geto-dacians, dava, social structures Cristalizarea unei urbanități1 interne este o fenomenologie caracteristică oricărei societăți care tinde spre statalitate, chiar și fără să atingă efectiv acest stadiu de autodezvoltare. Dar, așa cum statalitatea presupune întrunirea cumulativă a condițiilor necesare și suficiente pentru organizarea ca stat2, nu însă și apariția efectivă a statului, și urbanitatea implică întrunirea cumulativă a condițiilor necesare și suficiente pentru formarea unui mediului urban3, chiar și fără configurarea efectivă a acestuia. Fixând astfel reperul conceptual al intervenției noastre, începem prin a enunța că ne propunem să schițăm, în cele ce urmează, coordonatele instrumentale ale unei abordări analitico- metodologice mai largi, privitoare la configurarea, manifestările și specificul fenomenului urban în societatea geto-dacică din jumătatea de mileniu anterioară deplinei sale încorporări în ansamblul civilizațional roman. 1. Aici, în sens sociologic general, de calitate urbană și nu în sensul secundar (dar pe care-l fixează dicționarele generaliste, inclusiv DEX, sub voce) de conduită urbană.
    [Show full text]
  • F E D E K a T I U N E
    Pest'a, Vineri, 13/25 diecemvre. Kr. m Anulu antaiu, MDCCCLXVÍIL Pretiulu de Prenumeratiune : Locuinti'a Redactorului : Pre trei lune . • . 4 fl. v. a. si Pre "siese lune . 7 fl. 5q cr. Cancelari'a Redactiunii : Pre anulu intregu. 15 fl. e iu Pentra Romani'a: 4 galb. pre anu, — 2 galb. pre '/ Strat'a Morariloru Nr. 13. s de anu, — si 1 galb. pre % de anu Scrisorile nefrancate nu se voru Pentra Insertinni : primi decâtu numai de la corespun- FEDERATIDNEA 10 cr. de linia, si 30 cr. taps'a tim- dintii regulari ai „Federatiunii" bra'e pentru fiesce care publicati- Diurnalu politico, literariu, comercialii sî economico. une swparatu. In Loculu deschisu Articlii tramisi si nepublicati ae 20 cr. de linia voru arde. Va esî Marti-á, Joi-a, Sambet'a si Dominec'a, demanéti'a. Unu esemplariu costa 10 cr. Invitare la prenumeratiune Procesulu de presa alu redactorului ,.Fede- ratiunci"*) pre cursulu anului 1869, carele e alu Il-le alu diuiriului politicu, etc. pertratatu la curtea juratiloru d'in Pest'a in 7 l. c. F EDEKATIUNE A." Cuventulu de aperare alu lui Ales. Romanu. Dupa incheiarea pactului dualisticu d'in an. 1867, prin carele se inaugurase urr£ sistemu de cen- Replic'a Procurorului generalu. tra^satiune indoita, — se născuse monstrulu cu doue capete, — se făcuse uniunea duoru eleminte domnito­ Procuratorulu generalu reluandu cuventulu pune rie contr'a mai multor'a d'in iniperati'a austriaca, întrebarea : ore articlii incriminaţi contienu ei deli- avendu in vedere periei ulu ce amenintià libertatea preste totu si in parte desvoltarea nostra poli- ptulu prevediutu in §.
    [Show full text]
  • S Roumaines Effectuees Apres Le 23 Aout 1944
    RECHERCţ-IES AR~HEOLOGIQU_!:S ROUMAINES EFFECTUEES APRES LE 23 AOUT 1944 CONSTANTIN PREDA L'archoologie roumaine et Ies autres domaines de recherche apparentes, l'epigraphie et la numismatique, ont connu dans Ies annees qui ont suivi 1944 un remarquable essor, comme d'ail­ leurs toute l'historiographie de Roumanie. IJa rcorganisation dont a joui en 1949 l'activite arche­ ologique de Roumanie a pase Ies bases d'unc rccherche scientifique et systematique, avec de b'Tands collectifs d'archoologues, dotes d'une structuro complexe, et distribues de sorte a pou­ voir couvrir, dans la mesure du possible, la toialite du territoire roumain et Ies principaux pro­ blemes de l'histoire ancienne et medievale, dans ses etapes essentielles. Concomitamment avec l'extension et le developpement du reseau de musees departemen­ taux d'histoire, s'accroît de fa90n sensible le nombre des chantiers archeologiques. De fa90n inevitable, vont suivre un accroissement des decouvertes, des problemes abordes par Ies fouilles, et un enrichissernent substantiel de nos connaissanees sm chacune des etapes historiques prises a part. Grâce aux nombreux resultats obtenus a la suite des fouilles qui ont suivi 1944, comblant Ies grandes lacunes qui avaient persiste si Iongtemps, toute l'histoire ancienne de Roumanie nous apparaît comme un tout unitaire et logique, avec un developpement stlr dans sa continuite. D'importantes contributions ont ete apportees aux problemcs d'anthropogenese et de l'evolution des premieres manifestations de vie hurnaine dans l'espace carpato-danubien et pontique, a la connaissance du processus de constitution et developpement du peuple thrace au cours de l'Age du Bronze et du Premier Age du Fer, ct dans Ic domaine de l'histoire et de la civilisation geto­ dace.
    [Show full text]
  • Orase Disparute
    NICOIAE GHBORGHIU Ye urmele enigmaticelor ORASE DISPANUTE EdituraANDREAS CUPRINS Metaponte / 86 Prefafa / 5 Lemal53 Maroneia / 54 Motya / 87 RUROPA/9 Messene / 54 Paestum / 88 ALBAMA/9 Micene / 55 Pompei / 88 Moscopole / 9 Monemvasia Porto / 90 Gramostea / 12 de sus / 57 Roselle / 91 ANGLIA / 15 Mystras / 58 Segesta / 91 Avebury / 15 Nemeea / 60 Selinunte / 91 Carnac / 18 Olimpia / 61 Sentino / 92 Danebury / 19 Olintos / 63 Pinal92 Silbury Hill i 19 Orchomenos / 63 Stabia / 93 Stonehenge / 20 Oropos / 64 Sybaris / 93 AUSTRIA / 22 Pella I 65 Tharros / 94 Carnuntum / 22 Tusculum / 94 CIPRU /22 Phylakopi / 66 Veii i 95 Kourion / 22 Pilos / 67 Veio / 95 CROATIA / 23 Prosymna / 68 Velia / 95 Salonae / 23 Ramnunte / 69 95 DAI'{E\{ARCA/5 Samothracia i 69 Velleia / Julianehab / 25 Sesklo / 70 Vulci / 95 FRANTA/26 Sounion / 70 PORI[rcATIA/tr Les Baux / 26 SpmalT2 Mayda / 96 ROMANIA /97 Saint-Piene i 26 Tegea I 73 Ada-Kaleh / 99 Ys 127 Thera I 74 GRECIA/27 Titrint I 76 Apulon / 101 102 Abderal2'l Troezen I 77 Argedava/ 1M Aigul2S Zatuos 178 Axiopolis / 105 Anfipoli / 29 ITALIL 179 Buridava/ 107 Argos / 3l Acre I 79 Cetiteni i Dava din Cugir Brauron / 33 Atella / 80 (Singidava}l(D Cnossos / 35 Baiae i 80 Dava de la Corint / 36 Camarina / 81 Radovanu i 1 10 Delfi / 38 Castro / 82 111 Delos / 41 CollazialS2 Dierna I Dimini /43 Cosa / 82 Dinoge{ia i 113 114 Dion / 43 Cumae / 83 Genucla/ cu Dodona / 44 Eleea / 83 Histria Tariverde I 15 Eleusis / 46 FerenbdEfiuia/84 / Elice / 48 Gabii / 84 ,,Oraqul" fari nume 118 Epidauros / 48 Herculaneum / 85 / I 19
    [Show full text]
  • • 2007 Chavdar Bonev
    !!#! ! $%! &" #! ! " I () • 2007 CHAVDAR BONEV THE PROTO-SLAVIC TRIBES PART ONE (A) Sofia • 2007 & ! " ! I () • 2007 © ' ISBN 978–954–9493–08–5 . . 9 -1. . 9 -2. . 16 -3. . 18 -4. . 23 . . 27 -1. ! . 27 -2. "# . 28 -3. $% . 29 -3-2. %$% . 30 -3-3. $%$ . 38 -3-4. %$% () . 39 -4-1. &, &$'%, &$ . 43 -4-2. &*, $&*, *%&* (%&"*), &/ . 46 -5-1. &0, &0, &0, 6#&0 . 48 -5-2. &*0, &'0* . 50 -5-3. '&0', $&'07 . 51 -5-4. &0/ . 51 -6-1. &9, &9, &9 . 52 -6-2. 0&9, 0&'9:-/&97 . 54 -6-3. $&9 . 56 -6-5. &9 . 56 -7-1. # &!() . 57 -7-2. # &!(), #&! . 58 -7-3. # &! . 59 -7-4. !&!'% . 59 -7-5. # #! . 60 5 -7-6. # &!#, &!#, &!# . 60 -7-7. # &!, &'!, &!, &!", &!, &!$ . 61 -7-8. ?@ . &! . 62 -7-9. &!, &! . 64 -7-10. &!', &!9 . 64 -7-11. &! . 65 -7-12. $&!, /&0 . 67 -7-13. $&!, /&!7 . 72 -7-14. "&!, "'&! . 73 -7-15. "&: . 76 -7-16. &A!7 . 77 -7-17. &!, &!(&), &7 . 78 -7-18. '&'!7 . 81 -7-19. &!#$ . 81 -7-20. &!#, &!#, &!#9 . 82 -7-21. #! . 83 -7-22. #!' . 83 -7-23. 0#! . 85 -8-1. 9!#, 9!#, 0#! . 85 -9-1. ()/& (0B 0C$, 0C$) . 92 -9-2. /& . 107 -9-3. /&7 . 120 -9-4. /& () . 121 -10-1. /#, /#, $"&$ . 122 -10-2. /#, ?#* . 124 -10-3. /# . 128 -10-4. /#$, /#D$, /#D$%#9! . 129 -10-5. /#E, $/# . 131 -10-6. /#, /#, /# . 131 -10-7. "/# . 133 -10-8. !/# . 134 -10-9. /#"#, /## . 134 -11-1. ! . 135 -11-2. /! . 142 -11-3. "! ("''0) . 153 -11-4. "*!7 . 160 -11-5. "0& . 162 -12-1. & . 163 -12-2. , $ . 164 6 -12-3. $, $:, $:, $ . 164 -12-4. # . 167 -13-1.
    [Show full text]
  • Dossier Projet 2015
    Dossier du projet L’héritage historique et culturel de la Dacie : un atout pour le département d’Alba LYCÉE LYCÉE « HOREA, CLO ŞCA ŞI CRI ŞAN » - ALBA IULIA (ROUMANIE) MODULE D’ENSEIGNEMENT INTERDISCIPLINAIRE. 2014-2015 Dossier conçu et organisé par Prof. Georgeta B ădău LYCÉE NATIONAL« HOREA, CLO ŞCA ŞI CRI ŞAN » ALBA IULIA Module d’enseignement interdisciplinaire Année scolaire 20142014----20152015 Classe : XIe F, Philologie- Bilingue français TITRE DU PROJET : L’héritage historique et culturel de la Dacie : un atout pour le département d’Alba PROBLEMATIQUE : Comment les endroits du département d’Alba qui témoignent de l’héritage historique et culturel de la Dacie sont-ils devenus des lieux de plaisance et des atouts touristiques ? EQUIPE PEDAGOGIQUE : Professeurs de français : Georgeta B ădău (coord.), Alina Cri șan Professeur DNL Histoire : Daniela Cetean Professeur DNL Sociologie: Dumitru Moldovan Professeur DNL Technologies de l'information et de la communication : Codru ţa Mure şan Documentaliste-bibliothécaire et sociologue : Lucre ția Bîrz 2 S O M M A I R E Présentation du projet p.4-10 Chapitre 1. La Dacie: repères géographiques et historiques 1.1. La Dacie avant la conquête romane (Carmen Felicia Bogdan, p.11-16 Alexandra Ioana Pa şcău) 1.2. Les guerres daco-romaines (Amalia Rahovean, Lorena p.17-20 Francesca Trif) 1.3. La Dacie romaine (Bianca Vlad, Monica-Denisa Ordean) p.20-25 Chapitre 2. Les Daces: « les plus courageux et les plus justes des Traces »»» 2.1. Murus Dacicus (Lidia Boboia, Loredana Laura Hane ş) p.26-31 2.2. La vie quotidienne et les métiers des Daces (Denisa Gabriela p.31-37 Marginean, Ana-Maria Oprean) 2.3.
    [Show full text]
  • Romanilor Din Dacia Traiana
    ISTORIM ROMANILOR DIN DACIA TRAIANA DE fi. b. XENOFOL PRO F ES012 LA UNIVERSITATEA DIN IASI. MEMBRU ACADEMIE/ ROMANE MEMBRU TITULAR AL INSTITUTULUI DIN FRANTA EINT1 11-11 ....1111101M1M./ Nu sunt vremne sub arms omulul, ei bletul om sub vremi". NIRON COSTIN. VOLUMUL 11 NAPALIRILLE PARBARE 270-1290 BUCURE5T I Institutulde Arte Grano st Edltura LIBRARIEI 5COALELOR" C. SFETEA 02 ^04. CALEA MOULOIL 82 0 4 1914 V TO 11 I WROMAH 1 LO E. T - 7 , -",' ,rwor,,,,,,?Ne7n.i.e...{ta,t, 7 e.0:411'44 R.Rfj, a ^ 1.1 1 r ee- A 111 Ili r =a= - titr-46:IgitiaaW? 1.1A. "t - -4 Attilai Papa Leo I. Miniatura din S:ich.si:-elie Weltehionik o nLudm.ig Weiland. Institutul de arte grafiee C. SFETEA, Bueure,ti. STOMA NAM, I LOH ) tiIH Aiiiim TuinNA DE A. b. XENOFOL PROEM:1R LA UNIVERBITATEA DIN IABI. MEMBRU AOADEMIEI ROMANE. OORESPONDENT AL INSTITUTULUI DIN FRANTIA EDITIA 11-a Nu sant vremile sub arma omului, ci biefulOMsub vremi". INIRON COSTIN. V OLU MUL II NAVALIIRILtE 131:11313fIRE 270-1210 It:=:Psime° BUCUREST I _ Institutul de Arte Crake si Editura LIBRARIEI BCOALELOR" C. SFETEA 62-64, CALEA MO*IL012, 02-61 1914 . W7tJ.ye/.etc,c,027/C11.114d walea PArAsirea Dacidi in prada. Ifirbarilor fusese pre- cedat5 de o epoch' de tian2ilie sixt care aceastA provin- cie, de §i Inca sub stApAnirea Romanilor, suferise in epetiterilndurinAvAliri pustietoare. De§itrecerea dela starea lini,tità §i infloritoare a oblAduirei romane la acea chaoticA a timpurilor nAvAlirei nu fusese nA- prasnicA §i cu toate cA nu se poate stahill seria istoricA care duce dela o stare la cealaltà, totu§i nu e mai putin adevArat CA, cu retragerea legiunilor, incepe pentru poporatia daco-romanA o epocA CU totul noua" a istoriei ei, caracterizatà prin mai multe irnprejurAri insemnate.
    [Show full text]
  • Gheorghe Grigurcu
    www.cimec.ro www.cimec.ro Gellu DORIAN PREMIUL NAŢIONAL DE POEZIE „MIHAI EMINESCU“ – 25 Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu“ a ajuns la ratelor valori poetice de la noi. Asta a fost şi ideea regre- a douăzeci şi cincea ediţie. Un sfert de veac. Un semiju- tatului Laurenţiu Ulici care s-a alăturat de la început şi bileu. Ani în care au avut loc tot felul de evenimente în s-a bătut cot la cot cu noi pentru consacrarea defi nitivă spaţiul cultural românesc: unele propunînd ceva, altele a acestui premiu. Ideea instituţionalizării premiului a dorind doar să se afl e în treabă, să facă valuri, ca de fost susţinută de el şi în 2000, cînd la Botoşani, fi ind an altfel unele susţinute cu intenţii bune de oameni devo- Eminescu UNESCO, a fost cel mai mare desant scriitori- Ptaţi, altele avîndu-i ca protagonişti pe cei care, din orice cesc din istoria culturală a României: peste 450 de scri- poziţie i-ai privi, nu-i poţi vedea decît ca pe Gică Contra. itori au sosit atunci în Botoşani cu o garnitură întreagă Lumea nu este făcută din acelaşi aluat, că aşa e de cînd de tren, pusă special pentru acel eveniment. În cuvîntul e ea pe pămînt. De ce ar fi mai bună acum? lui de atunci – neştiind că va fi ultimul – a enunţat un Acum douăzeci şi şase de ani mă băteam pentru a proiect despre cum ar trebui să arate o astfel de insti- impune această idee, a unui premiu naţional pentru tuţie, care trebuia să vieze în provincie, la Botoşani, cu poezie, cu tot felul de lume, aici, în provincie, la Boto- atenţie sporită din partea înaltelor instituţii ale statu- şani, cînd cei care s-au văzut scoşi pe tuşă la revoluţie lui.
    [Show full text]
  • Dossier Projet 2015
    Dossier du projet L’héritage historique et culturel de la Dacie : un atout pour le département d’Alba LYCÉE LYCÉE « HOREA, CLO ŞCA ŞI CRI ŞAN » - ALBA IULIA (ROUMANIE) MODULE D’ENSEIGNEMENT INTERDISCIPLINAIRE. 2014-2015 Dossier conçu et organisé par Prof. Georgeta B ădău LYCÉE NATIONAL« HOREA, CLO ŞCA ŞI CRI ŞAN » ALBA IULIA Module d’enseignement interdisciplinaire Année scolaire 20142014----20152015 Classe : XIe F, Philologie- Bilingue français TITRE DU PROJET : L’héritage historique et culturel de la Dacie : un atout pour le département d’Alba PROBLEMATIQUE : Comment les endroits du département d’Alba qui témoignent de l’héritage historique et culturel de la Dacie sont-ils devenus des lieux de plaisance et des atouts touristiques ? EQUIPE PEDAGOGIQUE : Professeurs de français : Georgeta B ădău (coord.), Alina Cri șan Professeur DNL Histoire : Daniela Cetean Professeur DNL Sociologie: Dumitru Moldovan Professeur DNL Technologies de l'information et de la communication : Codru ţa Mure şan Documentaliste-bibliothécaire et sociologue : Lucre ția Bîrz 2 S O M M A I R E Présentation du projet p.4-10 Chapitre 1. La Dacie: repères géographiques et historiques 1.1. La Dacie avant la conquête romane (Carmen Felicia Bogdan, p.11-16 Alexandra Ioana Pa şcău) 1.2. Les guerres daco-romaines (Amalia Rahovean, Lorena p.17-20 Francesca Trif) 1.3. La Dacie romaine (Bianca Vlad, Monica-Denisa Ordean) p.20-25 Chapitre 2. Les Daces: « les plus courageux et les plus justes des Traces »»» 2.1. Murus Dacicus (Lidia Boboia, Loredana Laura Hane ş) p.26-31 2.2. La vie quotidienne et les métiers des Daces (Denisa Gabriela p.31-37 Marginean, Ana-Maria Oprean) 2.3.
    [Show full text]