ITO11 1 'r\jOMAN 1 LO R ._9cr--_ 11.474-92-. Val. If -"" -1e 11 t o ¡LI- 4 gi>411 01. '4 s. - . ° .... - '-'5C-r---. v .. _ , I ,. ...-. N. iir,4 -: - ' ic---.'"' '4-,,.. ,. 4' f.3,, t.41 r','' ' WI I / , s. ..L3 -,,I, K.tc "-1L-- 0 , - 4Itr. .t''' .ftgf. -..... ftNr. 1'1 9" .1 -? , ..., , ...., --." I., .. i ..', .1 L1414, v", .-1.* ::-, _ 7 A r , _ ^r v.;1 4.",i41P Hunii. lila iPapa LeoI. Miniatura din S:iclisiselle Weltehronik von Ludwig Weiland. TORIA 00011AHI LOH a DE A. b. XEMOFOL PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN IAI, MEMBRU ACADEMIEI ROMANE. MEMBRU TITULAR AL INSTITUTULUI DIN FRANTIA EDITIA III-a, ingrijità de I. VLADESCU DOCTOR IN LITERE ASISTENT LA UNIVERSITATEA CIN BUCURE§TI IYu sunt vremIle sub carma omulul, cl bIetul om sub vremP'. MIRON COSTIIY VOLUMUL II NAVALIRILE BARBARE 270-1290 BUCURE*TI EDITURA «CARTEA ROMANEASCA» I ,J, S.2r - :K/y10-/ffÉeq- Pänsirea Daciei in prada barbarilor fusese precedatä de o epocA de tranzitie in care aceastä provincie, de §i incä -sub stäpanirea Romanilor, suferise in repetite randuri pustietoare. De§i trecerea dela starea linititài infloritaare a obläduirei romane la acea chaoticä atimpurilor nävälirei nu fusese näprasnicäi cu toate cà nu se poate stabili seria istoric6 care duce dela o stare la cealaln, totu§i nu e mai putin adevärat cà. cu retragerea legiunilor, incepe pentru po- poratia daco-romanä o epocä cu totul nouä a istoriei ei, carac- terizan prin mai multe imprejurAri insemante. Intâi: Cei mai multi din locuitorii räma§i in Dacia Tra- ianä, speriati de violentelei grozäviile nàvàlirilor, cautä, ca -ca §i Românii de mai tarziu, adäpost in contralor, in muntii pädurile de care Dacia era plinä. Al doilea :Felul cel nou de vian, adus prin strämutarea poporului de la câmpie la munte, schimbái conditiile traiului säu, reintoreandu'l indä'rät de la viata agricolä la una ca §i nomadä. Cu toate c'ä Românii n'au päräsit nici odatä cu totul indeletnicirile vietéi a§ezate, totu§i petrecerea lor in rnunti impingându'i mai ales la pästorie, ei se purtau necontenit peste toan intinderea lor, veniau in a tingere unii cu altii din puntele cele mai indepärtate, §i astfel unificand felul lor de a fi, pre- gätirà acea unitate surprinziltoare a neamului românesc de Ja nordul Dunärei. Al treilea :In acest rästimp de aproape o mie de ani, -poporul Daco-Romanilor inträ in atingere cu deosebite neamuri barbare care läsan urme in graiuli obiceiurile lui, determinarà forma lui de organizare §i ajunserä chiar a'i dominà mintea prin bimbài religie. Nationalitatea románá acärei bazä fusese pusäprin contopirea Romanilor cu b6§tina§ii din Dacia, i8á forman pe deplin tocmai din epoca nävälirilor.Aceasta a desvoltat sâmburele vechiu inteun arbore puternic cu ramurile intinse, coroana bogan §i rädäcinile adânci. El rásareinsä din aceastä epocA, sälbatec §i neregulat, ca trunchiurile primitive ce cresc In umbra desi§urilor. Trebuià curätitiîngrijit, desfácut la rädäcinä §i rasuflat In crengariu, spre a da intreaga desvoltare 10 ISTORIA BOMANILOR puterilor sale latente.Curätireaintreprinsä de mult, a fost dusä tot mai spre desävärOre de epoca regenerkei care este aproape de a fi incheiatà §i care este menitä a face din säl- batecul fiu al pädurei un Arbore civilizat. Perioada nävälirei cuprinde deci una din fazele cele mai in- semnate ale istoriei noastre, acea in care s'au adaos mai multe elemente none c`átrenationalitatea românä. \Tom veded epoca de o mie de ani, petrecutä intre päräsirea Dacieii inte- meierea principatelor, nu este o lungä pauzA in desvoltarea poporului nostru, nici o epocä asupra cgreia nn s'ar §ti nimica, ci din conträ una din pärtile cele mai interesante, cele mai bogate in rezultate ale istoriei sale. E drept cà izvoarele curg mai särace &supra acestui timp ; insä pentru cine §tie sà atingä struna istoricä, ele dan un räsunet destul de ciar al acestor timpuri putin cercetate. CAPUL III DACIA IN PRIMA PERIOADA A NÄYALIREI BARBARE. 270-860. GOTII, HUNIII GEP1ZII. 1. NAVALIREA GOTILOR, HUNILOR SI A GEPIZIL OR. Gotii dupil Aurelian. Am urm'ärit mai sus istoria gotice pänä la päräsirea Daciei de impAratul Aurelian §i am vAzut cg, in tot acel timp, oardele lor nomade cutreerau intinsul §es oriental al Europei trecAnd prin Muntenia, pentru a intrà pe de o parte in Imperiul Roman de peste Dunäre, pe de alta in Dacia. Este interesant de constatat cà nici dup'ä deläsarea Daciei In prada lor,Gotii nu'§i Oräsesc a§eiärile -de pe tärmurile Märei Negre, unde Ii intalnim WA' intrerupere, Ong ce, späimântati de Huni, tree cu grämada in partea o- riental'ä a Impärätiei Romane. In tot rästimpul de peste 100 de ani ce se strecoarä -dela päräsirea Daciei Ora la venirea Hunilor (270-375), pro- vincia reintrase sub stäpanirea neamurilor sarmate care se in- tindeau mai ales in Muntenia. Astfel pe timpul lui Constantin cel Mare, (325-337), Gotii care pänä atunci par a se fi tinut .mai Inlini§te, atacä din nou Imperiul Roman §i provoacä. pe Constantin a face o expeditie in potriva lor. El trece Du- närea pe un pod de piateä, acela ale cärui rämä§ite se \Id §i astäzi ineä la Celeiu, intre gurile Jiului §i ale Oltului 1. Gotii sunt bätuti de Constantin in fürile Sarmafilor 2. Se vede deci Mai sus, Vol. I, p. 108 si 111. Istoria IntAielor nävàliri gotice, Vol. I, pag. 211. ' Orosius, VII, 28 : Mox Gothorum fortissimas et copiosissirnas gentes in ipso barbarici soli sinu, hoc est in Sarmatarum regione (Jekyll". Comp. Paulus Diaconus XI siIdatius Chrorucon; ad. annum, 332. 12 IbTORIA ROMÀN1LOR cA Muntenia purtA pe atunci numele de tara Sarmatilor. Con- struirea unui pod de piatrA peste DunAre aratA însà invederat, cA Constantin cel Mare nu avusenumai scopul de asperiA pe Goti spre a'i astAmpArA, ci cA el vroise a alipi iarAsi mai cu trAinicie pArtile nord-dunArene de impArAtia sa, lucru ce erA firesc la un monarh care strAmutase scaunul Statului stiu din apus in rAsArit, pe malurile Bosforului. CA acestiGoti,invinsi de Constantin, nu se aflau in basta Dacie romanA, se cunoaste. de pe istoria lor ulterioarA care ii aratA tot ca locuitori ai ttirmurilor Màrei Negre, prink Basarabia de astAzii regiunile ce se tin de ea. Germani (GO) depe Columna antoninil. Anume dupA impArtirea provizorie a Imperiului Roman In acel apus iacel de rAsArit, Valente imptiratul rAsAritului (364-378) face o expeditie contra Gotilor i,lucru caracte- ristic pentru regiunile uncle el vroiàsrt'iatace, este cA el ier- neazA la Marcianopoli in Moesia, aproape de coastele MArei Negre. Apoi face siel un pod, insA de plute, peste DunAre pe la Noviodunum, care oras este arAtat de Ptolemeu ca a- flAndu-se acolo unde Istrul incepe a se despArti in gurile sale, adecA pe la Isaccea de astAzi, si bate De tribul got al Greu- GOTII, HUNII kil GEPIZII 13 ungilor s. Reies'A deci inteun chip invederat, cA Gotii locuiau tot cdtre Nistru §i pärtile orientale, §i ea' atunci can Constan- tin ce! Mare ii bause in pgrtile mai occidentale ale Munteniei, nu'i lovise in tara lor, ci in acea a Sarmatilor. Gotii stau in Ortile acestea panA când, speriati ei in- §i§i de cumplitii §i sälbatecii Huni, o rup de fugA cätre Du- Goti de pe un manuscris din Vatican. n'Are.Atanaric, capul ramureicelei mai apusene a Gotilor, trimisese un corp de o§tire pentru a recunoa§te n'Avala Hu- nilor ; iar el se a§ezase in o vale pe fluviul Nistru. SpAimantat Je raportul dat de iscoada lui, el se coboar5 repede cAtre Du- nä're§ivroe§te sA se infáriascäaici, trAgAnd un mare *ant din malul Siretului pAnA in acel al DunArei 4.Din el va fi Amm. Marcell., XXVII, 5. Plolemeus, II I, 10, 11. Amm. Marcell., XXXI, 3: Qua rei in novitate maioresque venturi evore constrictus a superc:liis Gerasi fluminis ad usque Danubium Taifalorum erras paerstringens muros altiuserrigebat". 14 ISTORIA ROMAN ILOR rämas probabil valul de pilinânt, din @are iastäzi se vild urme in judetul Covurluiului, si care porneste dela satul Tu- lucesti in coada lacului Bratesului si merge pânä la malul Si- retului, in dreptul satului Cotu-lung 5. Desi valul acesta tare poartà in gura poporului din acele Willi tot numele dat in de coman tuturor lucriirilor de asemenea naturà aflätoare pe piimantul Daciei, de valul lui Traian, porneste din malul Si- retuluii ajunge in acel al Bratesului, totusi acest lac nefiind decAt o formatie a Dunit'rei, arAtarea lui Amian se poate re- fed la el. Este invederat cä pe aici un val roman nu ar fi avut nici o ratiune de a fi, mai *Mai intru cAt existà valul cel mare, inteadevär apärätor al Moesiei inferioare, pe care 1-am vilzut ciitrecea prin Basarabiai NIoldova sudic'ä, de la Akerman prin vadul lui Isac pe Prut, peste Sireti pänä in Carpati. Apoi la ce am' fi slujit Romanilor un val tras hare Brutes si Siret, care nu ar fi constituit nici o linie de apärare pentru posesiile lor sud-dunärene,singureleal cäror scut II aveau in vedere radicarea unor astfel de intärituri? In ash numitul val al lui Traian ce leagä coada Bratesului ca malul Siretului, vemu inaintea noastrii, rilmäsitele acelui ridicat de Atanaric pentru ase opune nä'välirei Hunilor 6 Nesigur insä uici la adApostul acestei infärituri mäestrite, Atanaric cautà cu po- porul säu o scApare in acele naturale ale muutilor Carpati, care se intindeau la o mare indepärtare spre apus,i anume el se retrage in ash numitul Caucatand, nume cu finaba ger- manä land=tarä,dat de Goti rnuntelui Cauca:us unde se re- traserii, si din cornbinarea ciirora iesi acel dat de Ammianus.