ROMANIA

§I "ÉRILE LOCUITE DE ROMANI

MANUAL PENTRU USUL CLASEI IV SECUNDARE

ALCÁTITIT CONFORM PROGRAMEI ANALITICE DIN 1899

DE

DR. G. M.-MURGOCI I. POPA-BURCA PROFESOR, §I PROFESOR SEE' DE LUCRIRT LA LARORATORUL Li LICEUL MIHAI-VITLZUL DE MINERALOGIE i PETROGRAFIE. LICENTIAT IN SCIINTELE NATURALE.

\,;31.1or

*ACADENUEI* tt; '?0Mh1/414-

BUCURESCI BST. DE ARTE GRAFICE CAROL GÜBL" S-sor ION ST, RASIDESCU 16, STRADA DÓMNET, 16

1902, 6,15

www.digibuc.ro .Reproducerea hdrtilor, aset cum, sunt date aci, este interdisd. Exemplarele vor purtet semndtura unuia din autort

www.digibuc.ro PREFATA

Noi suntem cari sá recunóscem cd e fórte gred a face o bundi mai ales complectd Geografie a Româniel si tèrilor locuite de RornânT cad pe langd greu- täile ori-cdrui manual didactic, ad ne mai lovim 0 de lipsa materialului necesar, Romania nefiind ncá studiatd bine din variatele puncte de vedere ale Geo- grafiei. Putinele studii generale intreprinse asupra dife- ritelor cestiuni ce privesc téra nóstrd, sad asupra unor regiuni isolate ale Dacia, studii cari ad c6nstituit isvórele acestei cdrti nu sunt incet suficiente pentru a are-ad starea adev6ratd a Vern Ø a Daciei intregi, lucru care a fost tinta nóstrei. Noi ne-am dat ostenéla de a coordona diferitele 14sul- tate obtinute panel acum atat de savantii romani cat de cei strdini earl, ocupat cu téra nóstrd ; dacd acéstd prima incercare pentru alcdtuirea unei Geo- grafil complecte a Daciei se observa óre-cari lacune, causa este cdliteraturapresinta goluri la acele cestiuni. Ndsuinta nóstrd a fost sct facem i Pentru Romania o carte care set se póta comparet cu manualele similare pentru prile strdine ca : Deutschland" de FR. RATZEL, Oesterreich-Ungarn" de A. SUPAN, La France" de VIDAL DE LA BLACHE etc. ; intru cat ne-am apropiat de idealul propus, cetitorul 10 va face o idee urmetrind Cu aten- tiune Ø fondul Ø forma sub care se presintd acéstd carte; ori cat de departe ne-am gäsi de idealul nostru, totuqi e bine ca totdeauna sá avem unul." Adanc convin0 cet studiul geografiei unei regiuni pentru a fi feicut in mod serios reclamd multe hárÇ Ø schite, noi am cdutat

www.digibuc.ro 4 sá ne ridiceim Ø din. acest punct de vedere la nivelul lu- crdrilor strdine ; numerósele hárÇí colorate, gravuri fotografii, caracteristice sunt probd de interesul ce am pus la alcdtuirea acestel lucrdri. Nu avem nid o pretentiune de originalitate asupra a- cestuf, manual, cum de altmintrelea nici nu trebue cdutat acest lucru intr'o carte didactic& Singurur merit ce ne revendicdm e de a fi aclunat, controlat coordonat di- feritele cunoscinte relative la téra nóstr& de a le fi dat sub o formd potrivitd elevilor cdrora le e des- tingtd, cartea 0 de a o fi intocmit conform nouelor pro- grame din 1899. Din, munca nóstra, data avdesintere- sare, n'ar fi e0t, pOte, putinul ce ad se vede, dacd n'am fi fost ajutati de lucrcirile, comunicdrilei sfa- turile a meet multor intre care in primul rind numim pe : L. V. LOCZY profesor la Universit. din Buda-Pesta, E. DE MARTONNE prof. la Universit. din Rennes, FR. ROBIN bibliotecar la ministerul Dome- niilori alp, cdrora le aducem cu acéstd ocasiunecäl- durósele nóstre multumuiri. .AUTOR[I. p. 5. Neobicinuindu-se a se da in manualele de wad o listei bibliografictc complectet, ne meirginim si noi a cita aci principalii autori consultati : DE MARTONNE (La Roumanie, La Valachie etc.) LOOM", PETERS (Dobrogea, Donau), TOULA, LEHMANN, AN- DROUSSOW CHOLNOKY, LÖRENTHEY, BIELTZ, BERGNER COB AL- CESCU, MRAZEC, GR. TEFANESCU, SABBA STEFXNESCU, AURE- LIAN, S. ATANASIU, SIMIoNESCU, ALIMINE§TEANU, DRA.GHI- CEANU, MURGOGL IANESCU, LICHERDOPOL, CHIRU, F.X.GAR4ANU saIOLDOITAN (Geografle ; Tara nóstrci, Muntii apuseni), HEPITES, RONA,*RAUM, XENOPOL, HASDEti, TOCILESCU, ONCIUL, IORGA, D. A. STURDZA, COLESCU, WEIGAND, ROMAN, CRUPENSKY TURBURE, FILIP, ROBIN .0, STAICOITICI, N. ALEXANDRINI, AN- TIPA (L. Razim, Pesetriile), BENGER, BRINDZA, GRECESCU, PRO- COPIAN-PROCOPOyICI, CRISTODORESCU, ASSAN, HAZU, RADIAN, ARBORE, WOROBKIEWIZ, KOGUTOwICZ MANÖ, NENITESCU, Bu- RADA etc., precum si diferitele publica(iuni periodice (Anuare, Anale, Buletine, Reviste etc.) ce con(in date asupra României prilor locuite de .Români, Enciclopedia românei, etc.

www.digibuc.ro ROMANIA

51 TERILE LOCUITE DE ROMAN-I

GEOGRAFIA FISICA INTRODUCERE

Romania e Ora Românilor, e patria nóstra. Patria e cel mal crintaiai cel maT de apol cuvint al omuldf: Inteinsa se cuprind tóte bucuriile lui ; simtirea eT se nasce de odatä cu noT si e hemär- ginith, vecInia ca Patria a aducerea-aminte de 4ilele copi- lárieT : coliba párintescl cu copacul cel mare din pragul usiT ; desmierdárile drägästóse ale maicil nOstrepläsmuirile nevinovate ale inimil nOstre; locul unde maT Intaiii am iubit si am fost fumat vetrer ce ne-a incáldit in légán, Inaltându-se In aer ; barza de pe strasinä, ce catä duios pe campie, si aerul care nicäirea nu e maT dulce! RUSSO. RomâniI sunt InsA r6spAnditI pe o suprafatA mult mal In- tinsA de cât e Romania liberA de ac;11; graiul românesc se aude pe tótä regiunea ce In vechime se numIà Dacia §i chiar maI departe spre OsArit i spre miacya-q1i, asa tinuturile locuite de RomânI In afarA de graniele rega- tuluI român, fac Ina, odatA cât regatul. SA nu ne mire faptul cá Românil nu forméza açil un singur stat, cáci chiar din primele timpuri poporul român nu s'a Inchegat la un loc, din causa positiunii locurilor ce ocupail; tot-deauna muntil înalT ail pus piedia, uniril

www.digibuc.ro 6

némurilor de acela,sânge. Numat o singura dataidupa, mult timp de despartire, acum 300 ant,eroul cel mal mare al Romani lor, Michat Vitézul, a unit Vita provinciile românescl la un loc, a reInchegat Dacia, dar din neferi- cire numat pentru scurta durata; cu cäderea eroulut §i Dacia s'a desmembrat, romanimea s'a dividat din noti. Tar- dig dupa aceea, de-abià acum 50 ant, reunit doué principate surort, Muntenia §i Moldov a, de-aü format Téra Românéscg, care sub conducerea Intelepta a Re- gelut Carol I a devenit regatul roman, Romania de alt. E lucru de mare Insemnátatei prevestitor de marire pentru not, ea, dintre tOte Verne ce ivit mat apot pe urmele puterniculul siIntinsulut imperiù roman, not cet mat résletiti de inima latinitätiT, noi suntem eel cart am mo§tenit numele mumet. E drept, oä strainii ne-aü dis §i ne die nouai Wit mistre In multe felurI, dar tóte acele nume cucart ne härazesc, spun origina nóstra nobila §i lnrudirea nósträ, cu cele-lalte popóre neo-latine.

Nemtil Italienilor le 4ic aWalscheno, iar si nou8 Moldovenilor si Munte- nilor, iar ash :aWalachenu; Frantozil Italianulul II dic «Vallonsu, si notiä Moldovenilor si Muntenilor, aValaquesu. Lesil Italianului If dic aVlohu, iar nouè Moldovenilorj Muntenilor ne dic aVolosini». UnguriI Italianulul IT dic aOlasiu iar Moldovänulul si Muntenului IT die. aOlaho.i WIT Italiel LesiT ii die aVlosca Zemleau, adea pra Vlohului, iar tdril nOstre, Moldovei ii dic oVlosca Zernlea», adca Tdra Moldovel. MIRON COSTIN. De aceea, Románul de inimä tine la numele luIi e man- dru de Ora luI; pentru orl-ce Roman din téra de sub istapânire straina Romania pretuesce ca un raid: aPe un picior de plaiù, pe o gura de raith cânta doina popu- lara; §i lntre tóte térile din lume Romania e cea pentru el, acésta e patria lut, e téra Jut. Cine n'a audit pe ardelén dicênd: «Ma duc Intr A», când pléca in Romania. Colo, in vale, departe, prea departe, unde sórele se vede asà de frurnos unde campiile sunt smaltuite si paraele rdcordse, unde cerul e dulce, juni- cele albe si p5.mintul roditor!... copil! acolo e TO ra !... RUSSO. Insa ca un ideal sfint, nutrit prin focul inimelor nOstre, trebue sa avem deapururt Inainte-ne reunirea tuturor ro-

www.digibuc.ro 7 mânilor Intr'o singurà térA, renascerea vechel Dacii pe marginl mal* largi, pân5, unde se aude graiul românesc. Astá-li când vorbim de Dacia Intelegem regiunea coprins5. Intro DunAre, Tisa, Nistru §.i Marea, ce apartine In mare parte Ungarief, AustrieI §i Rusiei; numaI 2/5din acest teritor constitue Ora liberá, România.

Posi¡iunea Românilor In Europa.

Privind o hart6. a EuropeI, constatAm CA partea de apus a DacieI cade In Europa centralá, iar partea de résárit, dintre Carpati fi Marea Nlegrá, apartine orientuldi EuropeI.

Fig. 1. Positiunea Românilor in Europa. Regiunile lineate sunt cele locuite de Rornâni; pata négrä e Ronnânia Positia, ce Dacia -are Europa, dá marl' avantaje popo- ruluI ce o locuesce. Nol ne gäsim destul de aprópe de

www.digibuc.ro 8 centrul civilisat, ale chrui lumini ne vin usor si repede, Trodusele nóstre (grâne, petrol, etc.) se vInd In apus cu prattle mai bune ca ale RusieI, pentru marl de transport; iar prin M. Négra ne sta deschis dru- mul spre Orient. Chiar la inceput Dacia a fost influentatä de cultura §i viéta ce se destasura In centrul imperiului roman; iar In evul mediù negustoriï genovezi si venetianI ajungeati prin Marea Négräi Dunäre in Dacia dunarénä si aduceaii odata cu marfurile lor §i ideile si cunoscintele apusului. Dar tot din causa situatiunii eI n'a fost alta téra maI Incercatä de necazuri ca Dacia, cad partea el orientala, Romania de aqi, a fost bulevardul de trecere a tuturor popórelor navalítóre ce se napustirá timp de multe secole spre Europa centrala. Cu nol aù dat piept Intai Vote bórdele barbare ce nu-0 niai gasia5 bine capului; de pieptul nostru se sfarima si salbatacia §i furia lor; si mi apoi de sute de off existenta nóstra a fost in pericol intrând In luptele nenum6rate cu puhoiul cotropitor ce islamismul amutà pana mai erl asupra occidentului, asupra Rome!. Turcii pe de o parte, TätariI pe de alta ne arnarà viéta, ne luà WO, vlaga. Cand ne gandim la positia si trecutul nostru si al altor state, vedem ca, nu e nici un merit pentru Italia, Spania ori Franta ea de secole îi mentin marimea si locul lor din timpurile d'Intai, chef natura le-a Ingradit cu frontiere uriase, marl Intinse ori munti Ina ltl, ce le-a pus la adapost de furia destructóre a atâtor némuri navalitóre ce tot curgeail dinspre orientul Europei si din centrul Asiei. Si tocmai din partea acésta de rasärit Dacia era, deschisä valurilor barbare, cad Ni stru I care se ia ca margine de résarit a Dacia §i Prtltul, care sap& Inca un sant prin mijlocul acestel 'parti de téra, nu puneail piedica grea hórdelor barbare calarete; iar délurile verdli câmpiile manóse atragiaii §i reiniaù cetele nesatióse panä, istoviag totul apoi se Indreptaii spre apus, une-ori ocolind Carpatil pe la Nord, de cele mai multe ori luând Romania In lungul ei. Dunärea care cu pânza cea lata marginesce Dacia spre S, ne ingreuià pe acele timpuri necazul, ne lunge& suferintele tinônd némurile straine pe capul nostru, pâná când apele el Inghetaú si deschideall ast-fel drum liber

www.digibuc.ro 9 puhoiului omenesc. De asemenea cand barbarii se loviail de täria apusulul, când valul cotropitor se resfringe& 'napoi, attinci .gasiati loc deschis dincóce de Tisa, náváliaú spre centrul Daciel venind acum din apus. Apele Tisel care in- semne'za hotarul din spre apus al Dacia, era(' mid In timpurile de seceta, iar rnocirlele acestui tinut, câmpurile Intinse uscate valurile de nisip aduceail arninte hórdelor infrinte de deser- turile nisipóse ale Asiel de unde plecase si le opriaú pe loc. Pe acele timpuri de restriste doar muntil ne oferiail a- dapost ;In vagaunele Carpatilor, In codrii nesfarsiti din inima Daciei se reträge& românul din fata navalitorilor. Carpatii In ocolul lor prin mijlocul Daciei se ridia, ca zi- durile unel cetáti, iar ihtre ramura de apusi arcul de résárit Inchide o Ora as& de &um:5M, cum putine a lásat Dumneletl pe pamint. In timp de pace românimea se In- tinde& de jur imprejurul darpatilor peste délurii peste campii, In timpuri grele Românul se strange& Irish In cui- bul lui itraià cum putea. Vecinii noOri.Românii se gasesc a1 intre doué puteri marl: Rusia spre NE, Austro-Ungaria spre NVi iar spre Dunarea ne desparte de doué state mal mici: S e r- b i a spre SV pânä In Valea Timocului si Bulgaria spre S pana la Mare. Am mai avut noii alti vecinl: pe Poloni saü Lesi la miac;15, nópte, pe ,Tatari la résäriti pe Turd la dar A-tot-puternicul s'a tutors cu mânie asu- pra lor, cad prea ne cauzase mult necaz: unora le-a sters Ora de pe harta lumei, pe altir i-a silit sä se restranga Incolo Inspre Asia si sa lase locul altor némuri mai cu frica lui Dumneleii. Cu vecinii nostri de astä-4i o ducem pan& acum bine; avem 'Mg un vecin care pe unele tocuri in Dacia de apus traesce amestecat cu Românii si care nu In tOte ocasiile se arata bine-voitor neamului românesc : acesta e poporul maghiar. Putin la nurnör, isolat ca inoi intre némurile slave, strain cu totul de cele-l'alte popóre ale Europei, sórta lui e Intru cât-v& ca §i a nostra. Orbit Ms.& de sta- pânirea ce a prins pe cate-v& tinuturi românesci, cauta sa lovésca In némul roman, ea Inabuse suflarea românésca a altor natiuni, lupta sa maghiariseze cat mai multi stráini,

www.digibuc.ro 10 pentru a putea ast-fel Intemeea un stat national maghiar. AceiasI purtare, póte imal rea ca a ungurilor, aù Rusif fatä de românii supusï lui. VeciniI nostri nu ne-aa fost tot-deauna prietenIi chiar când nu se seulati cu räsboiù direct contra nóstrá, tot nu ne lase.' In pace. In luptele lor unii cu altil IT dAdeail in- tâlnire tot pe câmpurile nóstre,_ ca si cum Ora asta nu erà a niménuï, si In urma ostirilor sträine délurile, câmpiiie satele nOstre rémâneail pustiitei pârjolite. Chiari astä-dI fatä cu vecinil nostri ni se impune multà chibzuintä, unire In cugeti unire In faptä,i sä nu perdem din vedere nici planurile vecinilor nostri i nicI menirea ce noi avem ad. In orientul Europa Ca popor de vita no- eu Brea nósträ otelitä In timpurile grele trecute, por- niti acum pe cAile cultei civilisate ale apusuluI, noué ne e dat sä purtâm flacára civilisatiuniI In Orient, sä rés- pândim lumina cunoscintei printre micile popóre Inapoiate ale Peninsulel balcanice. Inrádácinarea nósträ aci In pragul de rèsärit al Europei, pe clinele Carpatilor si In valea Du- näreI, e incá odatá spre falai märirea némuldi roman.

Situatiune geograficai frontiere.

Téra nóstrá e ask de departe spre résärit cä de la pri- mul meridian, ce trece prin Paris, pânä la Bucuresel nu- mérAm 24 grade de longitudine pämIntéscA (1) ;miedul dilel e la Bucures6I cu 1 oil si 35 minute mai de vreme ca la ,Paris, aprópe cu o orä mg de vreme ea la Roma si numaI ea 40 minute me de vreme ca la Viena. Când pentru parisian aurora diminetel se aratä ca q génä de foc, la nol sórele a esit dejà din pânza MäreI Negre, luminéza vârfurile muntilori Invälue cu radele lui binefttcétóre câm- pia românéscä. Când astrul gild se oglindeste Incá In a-

(1) Un grad de longitudine la latitudinea Romanier e cam 78 Km. Unil num6r4 gradele de longitudine de la merldianul ce trece prin Greenwich si care vine cu 2020' mar la apus de eel din Paris. Vedi harta Europe Fig. 1.

www.digibuc.ro 11 pele Mediteranei si ale Atlanticei, la noi arnurgul se scobórä Incet-Incet peste chimpi peste vale. Vorbind numai de România, gäsim eh ea e situatá Intre 20°8' si 27°20' (cu insula Serpilor 28°) long. esticA, socotind Ins** pentru Dacia, ea e cupring, Intre 17°40' si 2805'. Lungimea cea mai mare a Daciei de la apus la résárit e cam de 840 Km. Cum se scie, Europa cade aprópe Intrégh in zona tem- peratá a emisfereiboreale; Româniai chiar Intréga Dacie se gäsesce mai jos de mijlocul Europei, chiar pe la mijlocul zonei temperate: paralela de 450 latitudine trece putin mai sus de Ploesci. (Vedi Fig. 1 si 2). In mijlocul verei sórele se ridicá deasupra orizontului orasului Zim- nicea caila Nir si Marsilia, iar punctul cel ma:I de N. al Maramuresului de abià ajunge paralela geograficá a Pa- risuluï. Socotind mai precis -Dacia e cuprinsá Intro 33°401,' si 48° 45° latitudine borealá, iar coltul cel mai de Nord al României se opresce la 48°20'. Lätimea maximä a Daciei e cam de 560 Km. Forma si hotarele Daciel. Privind cu deamánuntul harta Daciei, vedem oh ea are forma aprópe regulatá a unei elipse cu axa cea mare Indreptatil de la apus spre résdrit; axa cea micä e camdin cea mare. Din punctul de vedere al regularitätii forme Dacia e tinut unic In Eu- ropa: dór doué colturi, Dobrogea de SE si Bugécul de rèsárit es afar** din elipsä, si tot doué colturi sträine intra In elipsh, unul la SV (cotul Dunkrei de la Severin), altul la N (coltulGalitiel eudice ce se ascute inaintând de-alungul Carpatilor). E lesne de inteles çà cu cât o térá e mai rotund*, cu atât e mai resistentä, In vreme de rá- sboiü ma)* usor de apèrat; din nefericire Ins*, Dacia nu e sub un, singur sceptru. din punctul de vedere al hotarele ei naturale: Du- nárea, Nistru, Tisa si Carpati, Dacia este favorisatá; numai o micä parte 1/20 din conturul el la Sudul Dobrogei si la Nordul Basarabiel e tras prin hurl conventionale. Dintre tele-l'alte téri mai mari ale Europei, dór Anglia si Italia o Intrece In astä privintà. D un är ea trage hotarul Daciel spre S de la gura Tisel (satul Zalankemen) pânä la Silistra, de unde se continuà

www.digibuc.ro 12 o linie conventiona-la pâná la Mare. Linia DunArei e fórte neregulatk mai ales in prima jumëtate undo apele albastre se luptä cu stâncile cei Carpatiii Balcanii pun in drumul Pentru a se strecurà printre aceste lanturi de munti e nevoitá sá facä multe coturi: la Panciova, la Bazias, la Vârciorova, la Severin si la Calafat. In jumètatea, a doua Dunárea trage o linie mai simplá insá apele ei bat când Inteun mal când intr'altul, une-ori mâncând din pâmintul Bulgariei, alte off läsând insule románesci de partea Bul- gariei (casul insulei Bujorescu din fata Zimnicei). Cu tOte astea fluviul Dunärea e o granitá fixd. Trecerea ei se face usor cu vapórei luntre; in vechime aù existat de partea. asta doue poduri: al lui Trajan la Severin si al lui Con- stantin eel Mare la Celei, dar at"' fost distruse si altele nu mai construit. Inteun rásboii1 ins& cu Bulgaril acestia sunt favorizatI intru c&t-va, pentru ea malul drept e repede mult mal Inalt ca cel stâng ce oplin de b5.1t1 mocirle ; de pe malul drept inalt de 200 m. se domin& nu ',numai lunca Durarei, dar i o bun& parte de campie, ve'clênd ce se intamplà de acést& parte a Româniel; din aceste motive TurciI transformase la cetátl bine in- tArite mai töte or5se1ele de pe malul drept. Numal intro Severin si Calafat malul stang românesc are avantaj contra celul drept si se scie cá In räsbolul de la 1877 din Calafat de pe malul stâng s'a tras primul foc de tun asupra. Vidinulul, de pe malul drept. Importanta economic& a Dunärel si väel ce des_ chide in Carpati e frig fórte mare (v. fl. Dunärea). Cat privesce linia conventional& de la Silistra la Ilamlak, dór peptul nos- . tru de otel va p&strà fçontiera nestirbità. Spre rësárit tär m u I Mär e Negr e face granita Dacia de la Ilamlâk (la S. de Mangalia) pâtA la gura limanului _Nistrului. In largul MäreI In dreptul gurelor Dunärel Ro- mânia trial posed& insula Serpilor, singara insulá in Marea Négrá. Ca frontier& marea e tot ce póte fi mal fix,dar nu as& de sigurk devi tärmul pe une locurl e stances iar pe alte locuri marea e prea jósk as& c& uscatul nu e abordabil, cu töte acestea, acéstá cóst& fiind deschisá si prea regulatk nu se 1)&0 apèra bine de un atac de pe mare caruia nu va pute re- sist& mult. Pe de altá parte, prin porturile el, marea ne deschide drumul spre orient, spre Rusia meridionalk spre Caucasia, spre Asia micl la Con- stantinopol si Egipt. Insula Serpilor are ins& o mare important& strategicl; Ir vreme de rásbeiti

www.digibuc.ro 13 ea pOte servl ea, deposit de munitiuni vaselor marine si dupl ea s'ar pu- tea trage asupra vaselor ce ar autà sias ä. sad s6. intre pe gura Su line. Din acésa insulä s'ar Web, stApAni gurile punärff; de aceea nu s'a dat Ru- siel c6c1 acésta ar fi autat sä. profite de positiunea insulel in detrimentul celor-l'alte state. Marea Négra e abordabila numai la Constanta si Sulina; un punct strategic important e Mangalia alcáreigolf dacä ar fi tinut in stare bunk ar servi de ,adápost sigur unei flote intregi (v. Marea Négra.) Spre résärit hotarul Intro Daciai Rusia e tras de apa fluviului Nistr u, care descrie o linie putin flexu6sä dar Mae märunt cotitá; valea largá a Nistrulul täiat intr'un teren putin ridicat §i albia putin adâncá a acestei ape n'ail fost §i nici nu vor fi nidodatä piedicä popórelor, ce ati venit sati ar cautà, sä, vie dinspre acéstä parte. Pe lâng5, podurile cäilor ferate i oselelor principale, §i afará de vadurile numereise, Nistrul 'Ate fi trecut de-adreptul de infanterie §i chiar de artilerie In timpul apelor scAdute. Nistrul Incetézä de a fi granita DacieT la Zalescik, de unde o linie conventionalä se lass& drept spre S In valea Prutului in dreptul gurei Ceremuvlui; de acì Cerem u- §ul §i isvorul sáü Ceremu§ul alb se In särcinéza a trage granita putin arcuitá spre NV intre Dacia §i Galitia paná In culmea muntilor Carpatl lavirful Obcina mare din lantul Muntilor Negri (Ciornahora). Frontiera acésta In parte fixatä printr'o linie conventionalä, a fost punctul cel mai slab al Daciei; pe ad. 41 Indreptaa Polonil färá nici o piedich armatele lor contra Domnilor moldoverif §i contra Turcilor §i Tätarilor. La apus Inspre câmpia pustie a UngarieT, s'a insemnat ca margine vesticA Daciei riul Tis a, care descrie din col- mea muntilor §i paria la Dun:Are un aro putin curbat spre apus, §i a &Orel ape face Intr'o lund, Intinsä, jósá §i rnl4- tinósä mii de coturi, mai märunte §i mal Incretite ca ale Nistrului. Dunga Tisei nu e o frontierá nicI precisa, nici sigurä; albia sa se póte schimba la fie-care viiturá In latul luncei, iar podurile §i vadurile numerOse uprézä trecerea el,carealt-feldin causamocirlelor§ibältilorneln- trerupte ar fi fórte grea; In timpuri de secetá volumul

www.digibuc.ro 14

apeT se reduce multi póte fi trecut maT poste tot locul. Aà ne explicám cum UnguriT asezat de ambele phrti ale acestui Tisa servä de hotar Daciel numal pädä la Tisa-Uilak unde incep M û nt IT Gil (Borlo-Gyil) ce sue spre N. In crescetul Carpatilor pädurosT la Vf. Stoi (Szoljvaihas); de aol d unga M u n tilor Mara m ur esuluT servä de nepäsità granitä, spre SE pädä la vf. Oboina mare ca st Inchidä conturul DacieT la isvórele CeremusuluT alb. Intre aceste granite se Inchide o suprafatà de pämInt de 317.000 Km. D. din care -România liberä cuprinde numal- 131 miT km. 0, de-abia 2/5din teritoriul DacieT ; restul e sub stäpánirea ruséscAi austro-ungarä.

V' ;fa f 4. %p ... h 1 '-' r -Ad' 'v'- -

\ L;'.--424t A, .,If V.." ,..j -\ Az , .- -c1. .6A ,4 x) j?,, '. --..,.. - - cp, ,-- 4 o .. 'I, N. .- *2,1 \ .- C -4) (.. .4) . 0.,...t -sf' ., G.

, ?, ' V -Q. LP _ e / .% 16. o *1 . .. ra f' D 4. ,t, 1 r 4- e U 14 tv e 1Z'S. 0.42 9 4

Ce ar fi devenit Dacia daca Carpatif ar fi fost pe la margine, iar väile ampiile in mijloc, 10 pote inchipui orl-cine! Nimenl nu ar fi indräsnit sä ne supere in culcusul nostrui când la nevoe Roma.nul s'ar fi arItat pe crésta muntilor ar fi semènat vulturului ce-si apérl cuibuli puiprif sèl; ¢i vulturul nu se dä, prins nici-odatà. Cum e acum inst, inaltimea crestelor lungimea culmilor ingreuiazä relatiunile nóstre cu eel' de peste irul carpatic. Totusi numerósele nun, ce-se lash din CarpatI, deschid mai multe drumuri largl spre Transilvania, centrul Daeiei: Oltul, Jiul, Buzéul, Prahova, Trotusul si Oituzul ail servit din timpuri vechl ca liniI de comunicatiune; pe OR In sus si-a dus Traian o parte din ostirI contra Dacilor apoI a fácutii o soseà; pe Buzéú aprópe de isvórele lui In inima muntilor sunt doué vIrfuri; Tätarul mare si mic earl ne spun prin numele lor el a trecut pe acolo picior de Tätar.

Afarl de drumurile prin väile marl'i jóse, copitele cailori opinca Roma- nuldf aù bltuturit poted peste culmfle muntilor celor mai präpästioql. Cu tote astea, nu scia cine 0-ar indreptà oqtirile prin vägäunele muntilor -Car- pap? Dór vre-un general care n'a cetit istoria craiului Robert al Ungurilor, ori n'a augit despre Dumbrava roqie a lui Stefan-cel-Mare. www.digibuc.ro 16

In spre S si SE granita Româniel coincide in buna parte cu a DacieI: Dun ar ea de la Severin In jos si M ar e a pan& la gura bratulul Chilia Lrage de odatäi granita Romania Granita de rèsarit a RomanieI o trage nul P r ut, care printr'o linie arcuitA spre NE imparte cam In doué partl egale teritoriut dintre pólele Carpatilor si Nistru, separând spre rèsärit mânosul teritor al Basarabiei de trupul Ro- mâniel. Cursul Prutului e mult asemenea cu al Nistrului, dar nu asb, cotit ;valea este scobita intro déluri putin inalte, lunca lata, apa putin adânoi linistita. El ei mal- usor de trecut ca Nistrul, ins& malul din drépta de partea RomânieI e maT inalt ea cel din stânga, al BasarabieL. care e mlAstinos. Acest fapt ne e de folos, cacI putem observA bine tótA lunca riuluI; mai aprópe de Dunäre Malul drept se lasä jos si e acoperit de balti imlastine. Dunärea iapoI bratul Chilia serva de granitä Intre gura PrutuluI si Mare. Malul drept, dinspreDobrogea, mult mai ridicat ca eel al Basarabiei acoperit de lacuri intinsei mlastine. Numai la gura Prutulul, la Reni, malul stâng e maI sus ca cel dobrogean; de aceea Rusii acest oras prevèçlut cu multa óstei chiar cu vapóre de rasboiù. Trecerea DunAreI presinta aci aceleasi cir- cumstahte ea si pc) alte locurI; se crede ca Darius ar fi construit in acésta parte, la Isaccea, un pod peste Dunare, ceea-ce e Insá putin admisibiL Gura ChilieI e potmolitä de nisipi nomol, Imbucatatita prin numeróse insule, aà ca navigatiunea chiar cu vapóre mici se face fórte cu Romania n'ajunge pan& la Nistru ci tot Prutul Iiserva de frontierA pe o mica portiune inspre N, apoI o linie con- ventionalA spre S pAna in valea SiretuluI la confluenta Sucevel si de aci frontiera cotita de mai multe ori merge spre V peste riul Moldova, pe culmea muntelui Rarau pana. In valea BistriteI, de unde sue pe culmea Carpati- lor In muntii Calimani. Linia acésta In cea maI mare parte conventionalk ImpreunA cu a DobrogeI de la S, constitue singurele hotare artificiale ale RomânieI. SA se noteze insá ca acolo unde nu se pun piedici na- turale Intre ter!, toemaT acele pârti sunt In timp de pace cele mai priincióse pentru comert si pentru comunicare In

www.digibuc.ro 17 afarä, de cuprinsul töril ; prin Nordul MoldoveI ni se des- chid c51 drepte, prin Bucovina, spre Germania siRusiat. Romania cuprinsä In acest contur desi are granite na- turale 9/to din totalul lor, are Ins& o formá putin regulatä; ea se intinde ca o fasie latä dealungul Carpatilor. Forma el se aséména cu a uneI ciobote deformate, al 08,1.0' caleaiil ajunge la M. Négrä iar laba find umflatá In partea dinainte. Lungimea Româniel In colturi, de la Varciorova la Chilia, e aprópe egalä cu cea de la Mamornita, pe Prut, la Man- galia (aproximativ 520 km.). Lungirnea prin mijlocul Roma- nieI de la Virciorova la Mamornita e 820 km., iar distanta Virciorova Dorohoiu se parcurge cu trenul In 23 de ore. Latimea variazá; In Moldova de S ajunge la 100 km.pe când Muntenia In dreptul OltuluI apropie 200 km. ; ma- ximul látimeI II presintá iridreptul cotuluI Carpatilor, unde Olt e nia la apus de Olt si Muntenia m ar e (sail Valachia) la résäritul Oltulul pariä la Dunare. Dacia transcarpatinä, de sub dominatiunea Regat u lui ungar, se imparte si ea in patru regiuni T r an silva ni a e cuprinsh in arcul carpatici Intre doué linii de munti: una pe la N urmézá culmea m, Rodnel; alta pe la V, plécä din muntiI CerneI, trece peste muntiI din apusul TransilvanieI: Poiana ruscá, muntiiMetalid §i muntil BihoruluI si vine peste délurile Mesesului de se unesce cu linia muntilor RodneI. . Intre Dunäre, Tisa, Mures §i m. Cerng se intinde Ba- nat ul TdmisaneI. Spre V de muntiI Apusera pana la Tisa se Intinde Tr a Cri ului (Crisana) separatä spre S de Banatul TemisaneI prin cursul aprópe rectilin al Muresuldi inferior. M ar a- mur e u.1.1 e provincia cea maI de N a Dade, separatá

G. M.-Nurgod, I. P.-Burcil.România pi grile locuiie de Romda. www.digibuc.ro 18 find de Transilvania prin muntii Rodnei, iar de Téra Cri- sulul prin muntil Läpusului si valea Tisei. Impartirea acésta a DacieI trànscarpatine ea FA a Ro- mâniei are numai o semnificare istorica qi pânä la un puncti o ratiune orohidrograficA; astä-di UngariaIm- parte teritorul ei de-a dreptul In comitate cai România In distriete. Nu tot asa e cu regiunea din N. MoldoveT, B u co vi n a, ce constitue un ducat sub corema Austriei; iar regiunea dintre Prut, Nistru, Dunäre si Mare, Basarabi a, consti- tue o gubernie a marelul imperia rusesc. Afar& de cuprinsul Daciei, Românii mai trAesc _peste Nistru In tinutul Ecaterinoslav din téra Donului; apoi la N Austriei, In Moravia si Silesia si In peninsula Istria de la S Austriei. Aprópe Intreg malul drept al Dunäreii mai alesvalea Timocului imuntii Mirod, e locuit de Ro- mâni si In fine mai departe spre S In Macedonia si In Bitinia (Asia mid.) traesc némuri Inrudite de aprópe cu Românii din Dacia. Observare relativ la harta Daciel. Pentru a schita harta Daciel intr'un mod ce-va maI precis se p6te urmâ, o metodä destul de simplä prin puncte arce (Fig. 2). Se constata c5 o linie ce ar uni gura TiseI in Dunäre cu gura Chiliei In Mare, trece pe la triconfiniul (1)vestic al Munteniei, urmezä, directiunea Carpatilor sudicii trece apol pe la gura Prutului in Dunäre. Se vb, acéstä linie ca basá de constructie; se trage dar o linie aprópe orizontal5, (putin aplecatá de partea stang5.), se Insémnä pe ea In partea de mijloc 3 puncte equidistante: G. N. P; distanta GN o Iuám ca unitate de mésurä. De la punctul P luAin spre drépta dou6 lungimi egale cu 3/4 din GN si insemnärn punctul D i M, iar spre stânga lui G, luäni o distantA egall on determinâncl ast-fel punctul T. Punctul T coincide cu gura Tisei In Dunäre. punctul G ou muntele Godianu la triconfiniù, N cade ce-va mai la S. de vir- 1111 cel mai lnalt al Carpatilor, Negoiu (2540 m); punctul P cade mai la S putin de cunoscutul munte Penteleil, D e cotul Dunärei spre Prut, iar M gura Chiliei in Marea Negrä. Se duce apol. prin N o linie aprópe verticall, putin Inclinatä spre stânga, si se iea In sus 3 distante egale cu GN insemnAnd punctele in. L si C iar in jos de N se iea o distantá egalá cu TG fixând punctul O. Punctul 0 in- semnézá gura Oltului In Dunäre, in aratá pe unde trece Muresul, L cade In

(1) Punctul unde se Intalnesc trel granite.

www.digibuc.ro 19

muntfi LApusulul iar C e vf. Ciornarepa eel mal de N din sirul Carpatilor pAdurosi ce separà Murarauresul de Galitia. Unim prin doue arcuri convexe punctul L cu G i P, nAscênd ast-fel proti lul unei cApite de fin; aceste arcuri indicA granitele TransilvanieT, deoparte spre Bucovina, Moldova si Maramures, de alta pre Banat, si Ora CriuluT. Unim deasemenea C cu Ti P prin arcuri paralele cu primele; ele urm&A apröpe precis cursul Prutuluii Tisel, earl in prea putine locurl seabat de la aceste arce. In fine continuAln arcul CT pe la Sudi pe la Nord cAutând a inchide o elipsA ce 135. trécl prin punctele 0i M; vom avé ast-fel cursul Dunáret dintre Calafat, ce cade in dreptul punctului G, pAnA la Cernavoda ce vine in dreptul punctului D; pe de aft& parte, indicAm cursul Nistrului pAnA la Bender, ce vine in punctul eel mai de résArit al elipsel. Pentru a trage tèrmul mArei se duce un arc tangent la elipsA In M Se completézA apoi coltul de SE al Dobrogeii Basarabiei, precum si colturile intrAnde al Galitiel si al Serbiei. In acéstA, constructiune se duce Siretul cu Mile ovul, Oltul, Muresul Tisa superiórl, si avem ast-fel Dacia despArtitA, in provincil.

OROGRAFIE.

IDEE GENERALA. DESPRE RELIEFUL PAMÎNTULUI

Pe de o parte CarpatiI In arcuirea lor prin mijlocul Daciei, pe de alta apele, ce aü modelat relieful muntilor si aì scobit podisurile, aduc In aspectul pamIntuluI DacieI o mare variatiune.

Un observator insetat dup& frumusetile naturei, cutreerând Dacia de la un capét la altul, ar avé multe forme de vèglut: munti inalti cu vArfuri stâncóse ascutite ca niste turnurI in ruinA, cu povirnisurl prApAstióse cari prin vAgA- unile strimtei intimecóse umbresc nameti de zApadA veche de mai multe ierni. Din vArfurile muntilor plécl cuirai prelungi, plesuve sat. ImpAdurite, ce lég. vArfurile stincóse ca délurile verdi, ce se pierd pe nesimtite in fata netedA a veunul podis intins. Culmile separg Val adâncl, cu cline repedi, scobite de apl in pietr e de graniti marmurA, in fundul cArora pârul ne- bunatic se lovesce din piatrA in piatrà si se aruncl de pe stâncI in cataracte adânci, de se preface numai in praf de apA. Pe sub Muff se intind podisurI tapsanuel intretliate de vAl cu hind late, unde apele se poto'esc si prin sute de cotituri es spre câmpii.

www.digibuc.ro ;5-

R

rt.

B ur,,a5 pnata

Duni :NLthtì F'51(' 70o,, www.digibuc.ro 21 Dad, am puté sä cuprindem cu ochiI Intreg tinutul DacieI, am constata. ea relieful el are câte-va particula ritati caracteriStice: muntil, délurile, sesurile, väilei lun- cile presinta o óre-care regularitate In dispositiunea lor, regularitate ce apare destul de evident si când privim o hartä orografieä a acestel portiunI de pamInt (yell harta orohidrografieäcolorata si Fig.3).Muntii Ina ltl, Ca r- patiI, In earl inaltimele peste 1.500 m. nu sunt rare, trag o dungh latä arcuindu-se da douori prin mijlocul Da- cieT; sirul muntos vine dinspre NV printre isvórele TiseI si ale PrutuluI, merge mai întâiú spre SE, apoI se cote- see spre apusi In fine se cotesc Inca o data spre 8V., Directiunea Caparplor prin Dacia am puté-o asenféria cu di- reetiunea ce ea mâna omului când se Indóe dând cotut putin InapoI si lasând laba sä atârne In jos. In interiorul cotuluI terenul e mult ridicat cu tóte ea apele scobit adânc, el ne da încá ideia unuI podis. lnalt, Incins si la résarit si la miaglä-li do brâul carpatic, ale caruI culmi principale se ridica eu mult de- asupra. lui. Niel spre N si V podisnl nu e deschis, cacI masive- Insemnate Inchid orizontul: spre V se ridica MuntiIAp u- seni, iar spre N Munii R o dn el si ramificatiunile lor märginese acest podis patrunghiular al Tran- silvanteI. In lurul ianturilor de muntl Inalti se rösfirá nenumó- ratedéluri, ca ocontinuare a culmilor ce se ramifieä. dinCarpatisiM. Apuseni Inläturi;ele fae trecerea de la culmile lnalte la sesurile lntinse si câmpiile jóse. In exteriorul Carpatilor, de partea lor nordicaiestick se lntinde Insä un podis lnalt, al Podoliei si Rusiel me- ridionale,scobit de o sumedenie de ape, sculptat cu &Awl uniforme si cu oulmile cam la aceeasi.inaltime. Acest podi, ce se Intinde peste tótä Basarabia si Moldova, vine si se rézimá de póleleCarpatilor,amestecând confundând délurile lui cu ale Carpatilorq CarpatiT separ din acést5, parte ca si cum si-ar fifixat radacinele In temelia acestui podis. Podisul Moldo-Basarabénse lasà. Incet-incet spre S si aprópe de mare presintaun ses puini ridicat deasupra nivelulul mat-1T, Bugécul.

www.digibuc.ro 22

Ape le, ce se scobor din sirul muntosla exterior, curg z perpendicular sag pu- rr,: 2 tin inclinat directiunil o0 sirurilor de munti; a- .E,A e,.. pele In* ce curg In . 0 interiorulcotulul _si p.° -o cele din M. Apuseni si a. din M.Rodnei, converg 1 ------2 1g spre interiorul Tfansil- to '4-.- vanieIsi se unesc In

,1 41 trel marl riurI cari d e- hi abià isi tae drum la ex-

TM '6'24 3 terior: Oltul spre S, p. de-a curmezisul Car- g 0 0 P patilor, Mu r e s u I spre 0S:6 V _printr'o vale mai larga intre Carpatlsi M. Apuseni, si In fine, S o m e su 1 spre NV de- cn abià 10 gásesce drum printre ramificatiunile numeróse ale RodneI m. Apuseni. Aceste 0. rlurT, dupá ce strábat ., sirurile de munti prin cV c' aq väT fòrte &Mad', dag ."---i In nisce sesurI feirte g, .,,d marl intinse si netede -4. g &At cupri nc,11 cu ochiul ; ri,' g spre V sesul UngarieT, = Dx 0 ,,, spre S sesul MuntenieT, in cari riurile sapä nisce ,) luncl largi, jósemlás- '2.51 tinóse. Aceste sesuri g sunt iele márginite prin dunga sclipitóre a Tisel si a Durarei, o ce se serpuesc de la un mal la altul In lunca lorIntinsá plinä de balti si bratesecundare. . P www.digibuc.ro Ti

Dad, nu ne-am margini. numai a privi. aspectul Daciei (sail harta orografieä a ei) ci de ne-am Inchipui cá tilem pá- mIntul ei dupá çlinie de la E V si alta de la N S, atunci In profilul täeturilor ce am obtine, s'ar vedé mai clar dispcssitiunea reliefuluTi Inál imile diferitelor regiuni unele fatä de allele. Sectiunile aläturate (Fig. 4 si 5) sunt construite asà, ca sä ne punä In evidenta diferentele de Ináltime; in aceste sectiuni Inältimile-sunt construite de 20 ori mai marl' ca lungimele.Cercetánd cudeamánuntul härtile orograficei aceste sectiuni Inchipulte fäcute In p5.- mintul Daciel, &Wain ideea del:41a, de reliefulacestei pärti de pämint, ce se Ole as& dar descrie In resumat: Un brda de rnun(i' Carpatir, ce incing de jur imprejur vn podip inalt, podisul TransilvanieT ; zona. muntilor inalp e infapurata de o zona de déluri, care in spre resdrit se continuct prin podisul Moldo-Basarabén. La S pi V sesuff intinse vrme'zd zoner de'lurilor; délurile, podipurileiesurile sunt braedate de lunci largi a numeróselor riurt ale Dacia Aceste regiuni se urmézA intru cât-va simetric fatá de o linie ce ar urmit cursul MuresuluI; numai In coltul de SE al Daciei Mtn:5 Dunäre si M. Négrä, délurile Dobrogei îT ridicä crestele stInceíse pentru a introduce o variatiune Intre câmpul pustiù al Munteniei (Bäräganul) si delta bältósä a gurilor Dunärei; acestora ar corespunde In coltul de NV délu- rile Tokaiuluii Trelungirile de rèsárit a muntilor Matra. txplicaVune asupra desenäril härtilor. 0 hartä orografia, se luerézá In doué feluri: In hasure si In curbe de nivel. 0 hartä in hasure se face repre- sentânddunga podiselor,clinele supililrstp muntilor si délurilor prin nisce qiruri de liniute mal desei mat gróse saü maT rari imal subtirT dupä cum clina e mal repede saftmal linä .2/110 (Fig. 6) ; o hartá lucratá bine in 40 sure- ne- redá relieful terenulul in- 20 tr'un mod fórte plastic cu sirurile de 014 munITi cu vAile dintre ei,cu Fig. 6 0 7. 0 movill, representatà prin haprei curbe de nivel. cu terasele, cu luncile etc. Dupà SEYDLITZ. www.digibuc.ro 24

0 hartä in enrbe de nivel (sail isohipse) e maT gre5, de lucrat dar represintä maT exact formelei particularitAtile terenuluT; de aceea am ales si nol acest mod de desenare. Pentru a represent& relielul, se inchipue c tAem munVitidélurile prin nisce plane paralele orizontale ladistarqe anumite-,- egale saù nu (Fig. 7).. Curba, une ori fórte intortochiatä, resultä din intersectiunea planuluT dusu relieful pAmintuluT, se numesce eurbä, de ni- vel, saù. isohipsA

300 on 3oo cad -Vote punc- tele aceleT curbe se gäsesc la a- .utf ceeasT inAltime, 700 -300 In laacela§nivel 300 fen deasupra märeT. goo .soo Proectândcur- 300 600 bele de nivel pe 600 700 un plan orizon- 700 -NO tal, reducându-le goo goo la o anumitA sca- 800 rA, se obOne o 400 too hartä, (Fig. 6 si 8) in_ care dupä, dis-

,±00 000 SOO 00 *00 SOO 000 700 700 positia .curbelor s so. 2.0 Scarai100 900 se póte socoti te- renul; când cur-

400 4. bele aunt mai de- 300 .01 pärtate, clina e Fig. 8. Sus. 0 harta lucratä In curbe de nivel. Jos. 0 prelungl ;când Sectiune vertical& dealungul liniel A-B construitä prin ajntorul curbelor de nivel, stintapropiate, clina e f6rte re- be se ating, acolo e o präpastie vertical& La o hart& cu isohipse pentru a se scóte forma terenuluT in relief, se colorézh cuprinsul curbelor cu diferite culorl, din ce in ce maT inchise cu cat sunt maT sus. Se fac si härl combinate cu hasure si curbe de nivel ca fig. 6 ; acestea cand aunt bine executate aunt cele maT de preferat. Panorama Daciel. CálkoruI, care vine din centrul Europe s. pätrundl in Romania pe la Predél, pete In cate-va césurT sl alb& o vedere a Intregel panorame ce presinta bacia. Plictisit de campia ungurésc& lungä gi mono-

www.digibuc.ro 25 ton& cu. lunca Tisel pling de MP i mocirle, el simte o impresiune de usu- rare si multumire, dud zaresce Muffle ondulate ale muntilor ApusenT, care cu lnaintéz5. spre E se inaltä si se inchid de nu lasa loc de cat cu- rentuluI apelor repe4T,i trenuluT ce sbórá nebunatic pe drumul Jul de fer. Urmând In sus lunca unuia din rlurile marl ce es din Transilvania (Muresul), ne tree pe dinainte culmii creste, ultimele ramificatiunI ale masivelor ce se disting albgstruT In zarea depgrtat g. pe drepta si pe stinga riulul (Rete- zatul si M. ApueenT). Lunca sriuluI se tot strimtézA, iar masivele de la orizon- se pierd din ce lice In negura albastr& a depgrtgriT, sag se ascunde dup. Muffle ce ne Inconjórg,. Privind de jur Imprejurul nostril vedem podisurii coline ondulate cam la aceeas Ingltime IntocmaT ca nisce valurI colosale de mare, ce se insirg unele- dupg altele cât vedem cu ochil; ele sunt resturI din Inaltul podis transilvan a clrul monotonie e intrerupta de verdile 'Muff de fagii stejarr, de vitae adâncl cu nun limpeT,i de numer6se1e orase si sate ce se resfir& pe lunca rfurilori cóstele delurilor. La esirea diutr'un tunel sag la cotitura unel ne apare de-odatg Inaintea ochilor un brig de muntl, ce ocolesc precum zidul o cetate, t41 acéstg Ora. Dintr'insul ici colea se desfac, In- tindendu-se pin& hi centrul el ca nisce valuri potopitóre, maI multe :gruel de muntii delurTinaltei frum6se, mgrete pedestaltui Inverclite earl' varsg, urnele lor de zgpacla peste v51 si peste hula Mat presus de acel brig muntos se 'Malt& cloud piramide marl de munti (M Fäggrasulul si M. Rodnel) cu creste Inctmunate de o vecinic& diadem& de nins6re, carl ca dot uriasl stag la am- bele capete ale Vérii cátând unul In fata altuia. Firgsind campul BrasovuluT suim greoI spre Predel, unde prin deschiderile délurilor se aratg, cAte o créstá, naltii prgpgstiósa. Trecend curmatura Predélulul descinderea se face in galop si de odatà apare masa imposant& a Bucegilor, un zid aprópe vertical dominând cu mal mult de 1500 m. valea profund&i larg& a PrahoveT. Crésta ferestruitg intr'un haos de piramide, ce stag ca degetele unele Mug& -allele, e aria'i stinasg pe când pálele inferióre mai lirio sunt acoperite de mantaua verde Inchisg de bracri, printre a cgror virfurI sclipesc turlele until palat scump némulu românesc. and ne apropfem de Comarnic päretil stâncosT al muntilor se dep&rtezg, muntil Inaltf rémén In urmá, Mainte ne pgsesc acum culmT tot Inane, dar Alai netecri cu pante maI dulci, valea se lärgescei Prahovar se pierde In mijlocul bancur ilor de nisipi pietris;in väile vecine albesc ne- numérate case, iar pe sosea printre arboriI umbrosT se zgresce silueta mun- ténulul manându-sI pe Mg& car boil cu cárnele lungii recurbate. Putin ate putin Muffle se chircesc mereg; un tapsan se intinde acum dealungul vàeti merge spre vale cgt primp cu ochiT; pe tapsanurl se intincl sate bogate si curate, pe alocurea ocne admet sunt scobite In delurile cu sare, iar puturI numer6se gluresc pgrnintul plin de petrol,. La Ploescl constatl cg ultimele midulatiunT ale terenului ag rémas in urinà si de ad pan& la Bucuresti, si mai departe Ind, se repetà aspectul monotom din sesul unguresc: ochiul cglétoruluT nu IntAmpin& pe nemärginita Intindere de cat rarile movile colosalei pâlcurile de arbori prin albiile riurilor, ce-va

www.digibuc.ro 26 mai numerOse ca in Pusta. Inaintand spre Giurgid mai avem' de päsit o tréptä, putia inaltä pentru a scobori de pe ses in lunca Iargi a Dunärei plinä de balt1 cu stuf si papuräi cu insule acoperite de pädurl albe. Dup. DE MARTONNEi BALCEsar.

CarpatiL

Relatiunea cu Alpifi BalcaniT. Impártirea arculuT Carpatic.iruriLe de mung inalp din Europa se gäsesc In óre-care legatura intre ei, unil par a fi prelungirea Geologia ne Invath, ea' in adevér el ridicat prin miscarea scórtel pämintuluI cam In acelas timp. Mai cu sémä Intre A 1 p I, C a rp ati si Balcani se constatá o Inläntuire strInsd, náscônd, ast-fel prin centrul Europel o directiune orografica importantá si curiósä prin curbarea el (Fig. 9). Lantul colosal, ce pléca de la golful Genua

t.:ikPdfektrii

,c( Tatra 'A 4-* odna ID "Se-. .1ra nSik. I.4

44% /`k" .08144i0.) _4s

1. II tinea G. G enua 614LCANI k, Fig. 9. Schita orografica simplificatä. a Europei centrale. ajunge la M. Négrá, e thiat de douè orT la Viena-Presbyrg si la Portile de fer de fiuviul cel mare al Europel centrale, Dunärea, separând ast-fel net cele trel sirurI principle. sirul de la mijloc, CarpatiT, plecând de la Dunáre din dreptul Vienel se arcuesce frurnos pe la Nord si pe la Est si re- vine iar la Dunäre ;partea cea mal de apus aluise numesce C. m iI;In partea cea mast' bombatá e ma-

www.digibuc.ro 27. sivul Ta t r a, eel mai mnali mung din lantul Carpatilor; portiunea de NE 'Arta numele de C. paduro i pentru ca sunt aprópe complect acoperiti de paduri de bradi; Ian- turile estice si muntii de la cotul de rësärit se numese C. ori ent ali; iar culmile ce se indrépta spre apus ise arcuesc spre Dunare aunt C. merid io n al I; acestora li se mai dice Insai Alpii Transilvaniei. Dacia cuprinde jumätatea estica a Carpatilor incepônd din C. Pádurosii pana la Dunare. Pentru Inlesnirea stu- diului acestuï lant de munti, il vom imparti In mai multe parti principale: 1) Muntii Maramuresului Impreuna cu muntil Gutin-Vihorlat Intinsi de la isvórele Nistrului 'Ana la isvórele Tisei iBistriteï; -2) Muntii Tricofiniului Mol- dovén; 3) sirul Harghitai Carpatii orientall 'Ana Ja rhil Dâmbovita ;4) Alp Transilvaniei pana la Portile de fer ale Dui-A..1.0 si 5) Muntii Banatului (Sail al Caras-Severinulul) la V de riul Cerna. Acéstä Impartire a arcului carpatic nu se face numai pentru ca Intro diferitele unitati sunt depresiuni marl' sail Hurl importante, ci pentru cal muntii dintr'o regiune di- forai ca Inältime si ra aspect si ca directiunei ca con- stitutiune geologica de muntii din regiunile vecine.

Carpatii Maramuresuka constaii dintr'o culme cen- tralä, de directiune NVSE panä, la isvórele Tisei si ale Bistritei, formând in tot lungulei, linia de despartirea apelor Tisei de ale Nistrululi Prutului. Dealungul acestel culmi se Insirá numeróse piscuri: cele din Nnu tree de 2.000 m.; mai la S insa dam de Inalta créstä stâncósa Cior- nahora (M. Negri) cu vîrful cel mai 'Malt Hovér la (2.058 m.) cu multe vál präpästióse din cari eaì Inceput deoparte isvórele Tisei, de alta ale Prutuluii Ceremusului.ramifi- catiune important& pléca, din Culmea Ciornahora si se coati- nua, Inspre SE dealungul Bistritei pe stânga, insumând cul- m ele : Lucina, Obcina Tätarca, Giumalail de la granita moldo- bucovinénä, tânisóra etc., pânä la Piatra-Némtu. La cul- mea principalai anume la crésta Ciornahorel se 140

www.digibuc.ro 28 dinspre E cuhni importante, de aceeasi directie NYSE despärtite una de alta si de culmea principal& prin vane isvórelor Pnutului. Ca mai InsemnatA socotim In cuprinsul Bucovinel Obcina (1) Ferádáuluii Maxiinet. Mai la E In- tr'o a doua linie se Inira Obicina mare, Lunguli Ciocilca printre isvórele Moldovel, Siretuluii Ceremnsului, dinspre V se léga la culmea principal& Ciornahora. mai multe Cu Toroiaga, Pietrosu si Fárchäul. cu Pop Ivan, iar printre- afluentil Tisei se ridicá nisce culml tot do directie NESV; mai principale surd: crésta Swidovet si mai multe Polanine, culmi a cáror muche e tesitä sail latitA ca un podis (2), ce se lógä prin culmii curmäturi jóse la culmea principalá. Intro acest sir de Polanine si culmea principal& se inchid circuri largi de uncle eat in- ceput toti afluentii mai mari ar Muntii Outin-Vihorlat. Mai la apus si de acest al doilea. sir de munti se ridia. printre Odle afluentilor Tisei un al treilea sir caracteristic, care desì nu as& e inalt, dar se, tine In aceeasi directiune cu cele doue sirurl centrale._ În acest sir aunt mal importante la N de Tisa: m. Gil si Vihorlat, si in aceeasi directiune dar la S de Tisai legat. Intru c&t-va la masivul RodneT, gásim m. Gutin, cu prelun- girea sa Ouasul. Intro sirurile Maramuresuluii muntil Gutin Ouasul e sco- bit& o vale larga si lung& in directia NV cu tapsanurl si câmpuri mari deschise spre apus ; acésta vale e utilisatà. de rlul Tisai afluentele lui paralel, Iza. Chiar mai la N de Tisa se constat& printre muntii Gil-Vihorlat si Polanine o serie de depresiuni, vái alungite In aceeasi directiune ca. a Tisei, utilisate Vote de afluentil principall ai Tisei. Cul- mile cari Mg& orograficesce muntii Gil-Vihorlat cu Pola- ninel6 sunt läsate mult In dreptul acestor depresiuni for- mând curmäturi jóse. Directia acestor munti precumi existenta vle1 Tisei 0 a celorlalte depre- siunt se expel ins& prin modul cum s'aC.r format acesti munti, c.5ci sirul de munfi Gutin-Vihorlat e mal not1 de cat culmile centrale si cu Mult mat noa de cal M. Rodney cu earl se gIsesce in óre-care continuare orograficá.

(I) Obcing, nume comun =0 culme jósái latá ce unesce mai multe varfuri. (2) Polanina (ruten.) = podis.

www.digibuc.ro 29

§irul Gutin-Vihorlat e de natura vuleanica, iar m. Maramureeului sunt formati parte din pietre cristaline (eisturTi roce eruptive vechi), dar cea mai mare parte e format dintr'un fel de gresie numitä gresie carpatica saü flie ei diverse argile, totul depus din apele märilor. Straturile de gresil ei argile (flie) Incretit din cauza miecarei scórtei pa- mIntuluii directia cutelor e de la NV spre SE intocmai cum sunt eirurile de munti ai Maramureeuluii Bucovinei, earl sunt resturT din acele Incretituri pamintulul. Tocmal /lief tarziti dupa formatiunea inuntilor Maramureeului deschis cratere vulcanice pe directia Gutin-Vihorlat ei din lava ce a curs din ele s'ail format prin lntarire aceeti munti; cum ei aü aparut mai Ja o parte de eirurile Maramurequldi ad Inchis lntre aceetiai ei o vale lung& ce se cumiscei astagi. Aspectul celor douá felurl de munti este Insä acum acelae, mai ales ea anantaua verde a bradulul et fagului ii Imbraca pa top* ei scdte ei mai bine la ivélä formele rotunde ei line a acestor munti. Crésta Oiornahorei e fórte greil de trecut ; de abià pe potecr mid se póte merge cu piciorul. Atât la S cât si la N de acéstä créstä, sunt insä multe curmaturi pe cari Zmenii utilisat ca treatori din timpurile de demult : Peste *tiol (1.418 m.) trece un drum mare ce duce de la Borsa din valea Visäulul (aft TiseT)la Cârlibaba In valea Bistritei din Bucovina; pe la Körösmezö (931 m,) s'a construit o sosekj o cale feratä, ce duce din valea Ciorna- Tisa (T. négrA) In V. Prutului ; mai spre N pe la Bistra pe sub Ciornarepa trece un drum bun, iar pe la Volovet (841 in.) trace Incá o linie feratä In Galitia. (Vell harta cailor de comunicatie).

II MuntiT triconfiniuluI moldoveanse ridicä impunátor In- tre vhile Visäulul,Somesului, Muresuluii Bistritei. El constaildin doug masive importante: Rodna si manT, ale carol- virfuri stâncósei piramidale se ridic5, peste 2000 m. unite prin culmea inaltái intortochiatä: a Bârgauluï.

Cele doué masive, me se aséménaprin directiunea prin aspectul lor sèlbatic ei prapastiostInaltimea ametitóre la cad se ridica, stint din punctul de vedere al nasceril lor ou totul diferite. Calimanule de origin& vulcanica cai Gutin-Vihorlat In prelungirea cfirora de almintrelea se gasesce, pe and m. Rodnei sunt formati din eisturi cristalinei granit.

www.digibuc.ro 30

MuntiT RodneY, din a cAror créstä stâncósä SE, ridia, värfurile Petrosu (2.305) Inäu, Ornui Tiblesu, se continuA spre V prin culmea Läpusului, care trimite ramificatiuni si mai departe spre V pänä. In apa Somesulut Inspre E Rodna secontinuä prin culmea Suhardului siculmea Bärgäului din care se desprinde spre V culmea Masivul Calimani de directiune principal& tot EV se confirm/ spre V prin o culme lungi Poiana Torni, iar spre E se légh prin doué culml cu masivele din Moldova, ce corn- pun muntii Bist ri t em.Dornei cu vf. Bárnarulm. Grin- fiesului. Crésta central./ a Calimanilor desi apropie 2000 m., nu e atät d ascutitá si dintatä, asa cá ea sémèn& mai mult cu un podis inalt scobit adânc pe dungá si are numai doué värfuri ce tree peste 2000 m.: Pietrosu (2.301) si alimanu. Prin acést& parte comunicatiunea cu Bucovina si Moldova se face greti; exist./ numai doué drumuri marl: unul trece peste curmátura Bärgaului (1.230 m.) din valea Bistritei trans. Inv. Dornei (si a Bistritei mold.); al doilea pléc& din valea Somesului trecepe la Rodna noué, peste curmätura Poiana rotundá (1.257 m.)i ese in drurnul Borsei spre Cârlibaba (yell harta cailor de comunicatie). Peste muntil Rodnei sunt numal poled de piciori un singur drurnuiac duce de la Romuli din Transilvania peste crests/ in Maramures.

III Carpatii Orientalicorespund portiunei din arcul car- patio cuprinsä Intre Bistrita, Bistricióra si Mures la Niar la S ajungénd panä, in valea Dâmbovitei. Acest lant constä din doué, pe alocurea dih trei siruri principale.. Cel mai de V e eirul Harghitei care ca o dungh lat./ perfect isolatá de cele-Valte siruri. se intinde de la NNV. spre SSE intro Mures si Olt. Acestl munVi sunt de orighiä vulcanica ca si CIlimaniY, in a clror prelun- gire directä se gäsesc, find separati prin apa Muresulul. Vârfurile acestuI sir: Furcele (Görgény), Mesöhavas, Hargitai Cuculul nu tree peste 1.600 m ; forma lor conic& si netedä, amintesc nenum6ratele cratere, co odati In trecutul geologic se insirari lo acést5,directiune; väile sunt pulin scobite pentru 0'1 muntil sunt de curând ridicati.

www.digibuc.ro 31

iruJ adevèrat carpatic e constituit InsA dintr'o multime de culmI ce se cotescsi se indóe In tótedirectiunile pentru a moll numerósele rlurl ce pled.' din acóstä, regiune spre V, spre S si spre E. Culmea mal InsemnatA e sirul Ciuculuï, ce servA de linie do separatiune a apelor earl se scurg spre E In Moldova, de cele ce merg spre V In cAm- piile CiuculuI la Olt si Mures. Acest sir care se MO, la masivul CAlimani prin culmea Gherghiului ((iyergyó), cu- prinde In lungul el IncA pe muntiI (Tölgyes) Tulghes, pe Hasmasul mare (Nagy-Hagymás) si Puciosul Idös); In acestir, rarl sunt vârfurile ce se ridicA, Oa, la 1.500 m. (afar& de ale HasmasuluI). Muntil aceetia sunt formati In partea de N ca ei muntil Bistritel, a caror cohtinuare pare a fi,din eisturi cristalinei pietre eruptive veclii. Muntil din partea de S sunt insa in parte de origin& vulcanic6 noue,1 anume pe clina de V care scobórá spre campiile minunate ale Ciucului; clina pe une- locuri e repede, dar nu tozmal mult mancatá de ape. Povarnieul de rCsárit, malt ma! ros de riurl, mai ripos deei in profil pare tot aeb., de neted ondu- lat, e constituit din gresie carpaticl (flie) cai lanturile maT de resgrit cu earl st6. In strânsä legáturft orograficl. Aceste eiruri de .munti mai din resárit s'ad format tot prin ridicareai incretirea straturilor din scórta pámintulu. ca ei M. Maramurequluii bucovinel ai cAror continuare sunt. Nicl In sirulHarghitel,nia In CAlimanI-Ciuc nu mar existA ai vulcani activI; ei aìt incetat, stins, de mult. Semne de fosta lor existerrtA se Intâlnescdestule in tot lungul acestel catene de munti de curAnd formatl. In Pu- ciosul se vede un crater nestirbit cum rar se IntAlnesc chiar in regiunile vulcanice ale Hanel. Deasupra Milor de la Tusnad, In virful munteluI inalt de peste 1.200 m., se pre- sintA .o scobiturA ca o caldare adâncA de peste 300 m. a cArelpereti repedIfac ocol de jur-lmprejuruntil' lac minunat, Lacul Santa Ana, AfarA de acestcrater perfect conservat, se gAsesc In muntil Puciosului, precum si In numeróse crApAturl, saù pesterI prin earl es din interiorul pArnintului gazuri grele: bioxid de carbon, bioxid de sulfi hidrogen sulfurat. Une- orI ele es cu apA, si se cunosc prin bolboroséla ce face apa isvoruluI care devine prin acest amestec o apA mi- neralA fórte utird, cum sunt apele din muntil FArhAil In

www.digibuc.ro 32

Maramures, de la Dorna-Vatra, Sarul DorneI si Pältinis in CalimaniI de E, de la I3orsec, Sângiorgiu, Bilbor In muntii Ghergiului, Tusnad la S Ciuculiff, Covasna In TreI-Scaune etc. Alte-orI gazele essingure si umplôndgrotele se scurg afarä In virtutea greutáliT, fäcênd valurI IntocmaI cum curge apa. Din descompunerea lor se nasce sulf (puciósäj, ce se depune pe 'Are-VI pestereI care, In asemenea caz,ia numele de sulfatará.

Fig. 10. Lacul S-ta Ana. Dupa A. SIIPAN. r''' Covasna. Locul principal al isvórelor de gazuri este partea Nord-Esticá a Covasnel numit/ VainafálAd (Comit. Trel-Scaune saA Háromszek). Se pare, cl satul este aseclat pe un vulcan In activitate, la schimbarea timpuldi pe valea 1ntrég6. simtim miros ae vitriol, pivnitele aburesc si fair- tânele si pivnitile se umple cu gazurT, de care ametesc pas6Ale. Aid nu se afll sórecT... Mel' apa fie-clrel fântanT este ap5, minerall cu acid carbonic si cele maT multe pivnite sunt pline pfina la o in<ime 45re-care ou gaz care este perioulos mai ales p e vremurT ploióse. GropT nu se pot AO, de at cu cea maT mare precautiune fiind-cg gazul ce isbucnesce din pamint póte causa márte iminenta. PeOerile din Pucinsul (Midas). 0 renumità peOerl cu gaze este cea din muntiT Puciosul saa Puturosul. Din mijlocul until codru uriase estinde o masft puternia de munte, o

www.digibuc.ro 33 grämäditurl de st&nd, aruncate neregulat unele peste allelei avönd aspectul until vulcan surpat. Cdstele lui stint acoperite cu pietre porOse, iar prin crAp6turi vegetéz& tufe cu frun4e1e p1ie. Numal muschiultif si la Mc& câte-v& flori de stâncl, priesce acest sol pietros. Aid este patria mortif... Sus pe cOsta munteluT, in stânci, o peOerä îi deschide gura : pórta eI urias& o forméz& stâncr tuguiete, de culórea ficatului, ruginil cu vArgf negre. In juruT gurd ins& stanca este a- coperit& cu glIbinélá, care se lätesce tn" jur ca mucedóla. Pestera are o lungime de 14 m.i e cam de 2 m. de latä; inältimea eT e de 3-6 m. La gur& infatimea zìu e mal mare de 3 m. dar In spre lAuntru terenul cobóräi ast-fel in<imea ei cresce. Gazul ce vine prin cräpáturile muntelul se ridicA in pester& pan& la o ingltime Ore-carei inainte se scur- gea afar& pe gura pesterii; astA-di ins& se captéz6 si se conduce intr'o fabric& de lichifitcut bioxidul de carbon. GU se ridicá gazul in pester& 'Argil' aces- teia sunt acoperiti de o päturá de puciósá resultatA, din actiunea chinfica a celor 4ou6 gaze (bioxid de carbon si hidrogen sulfurat). lu liuntrul pesteril putem merge fári pericol On& cánd stratul de gaz nu ajunge la nas; iar mai departe nu putem intra de cát cu nasul infundat Ark de a respira pentru c& hidrogenul sulfurat e otrávitor. Dacá mergem Inluntrul pesterd Incepem numal de cá,t â asuda pi simtim o cáldurá plá- cutá care ne cuprinde tot corpul si mai ales la picidrei tálpi, ca pi cum am sta pe pämintul fierbinte. Atat esirile de gaz din Covasna Cat si cele de la Puciosul (13tidds) sunt utilisatei ca bM de gaz contra bólelor de ochi, reumatism, etc,. Spre médá-nópte de aid se aflá o altá pepterl, asemenea cu gazuri nádu- sitOre, numità pestera Omoritóre (ung. Gyillcos), fiind-cl pasörilei insectele cam sburad pe deasupra el, cádead jos ametitei márte. Ea se afunda in directiune vertical& in sinul muntelul, ins& (la 1802) s'a surpat. Mai sunt apor, pe cóstele muntelul Inc& unele pesteri mai mid sad gauri, dintre care una sánumesce pestera de Alaun (péträ acra), fiind-cl páreii el sunt acoperiti cu sare de acid sulfuric (pétrá acr6). Se mai aflá apol aid si isövre de alaun. Muntele Büdösi imprejurimea lui apropiatá formézá o grupl de ash, numite .sulfatarei mofete, asemenea imprejurimil Neapolei. Dui)/ S. MOLDOVAN. Culmile de la r'Osärit de sirul Ciucului, sunt In genere scurte, dar Insirate In aceeasi directie NVSE, ca si cum ar fi fost o singurá culme imbucatatitá mai apoi de nu- merósele rluri ce curg de-a curmezisul Carpatilor orien- tali. Printre acestia numim mai Intâill masivul CéhlAuluT, care cu stânca P an aghia se ridicä trufas deasupra apelor Infuriate ale Bistritei i Bicazului, de mai sa ajungá Inál- -timea de 2.000 m. Itéstiritul sórelul pe WILMA Ne-am pus fos sá ne odihnim si in vreme de jumétate de ceas am stat fatá la una din cele mai frumóse pri- G. M.-Murgod, L Romania si prile locuite de Romda. 8 www.digibuc.ro 84 velistI. Raze le sòrelui incepead a r6sbate prin copacil de pe crestetul mun- tilori da negure, ce-I cuprindea, o väpséla rosiatica ; tar In fundul uncle- pacla .erà înc dás, abià se zaria ea printeun vis apa Bistritel, ce pareä ca o dungl alb& Acea dungi se facea din minùt in mina mal latai mal limpede;i de-odata cand sorele s'a ivit pe eel; umplend tab, intinderea de lumina, de-odat5, frumcisa vale a Bistrftel a sticlit ea o paporama, cu Au) sad rapede pe care se coboraa vre-o c"ate-vh plute, cu munt'i inaltT si stufosIrce a lmprejuraa, cu satele sale semanate pe- costise -ca niece jucaril, si inteun cuvint cu tot farmecul care lmpodobesce nature sa mandra isalbatica. Liu voia uità nief odatä impresia ce ani primit la acéstá minunata priveliste! ALEXANDRI. De la Céhläil spre S intâlnim in aceeasldirectiune muntil.; TarcauluT, Nagy Sandor, Oituzului; maT la $ muntii VranceT ce constitue un masiv fOrte important cu várfurile: Läcaut (Lacocza), Ciliano(csyllyanos) a cärui culme principalá se terminä Intre afluentri Buzéului prin renumitul vârf P entel e(1777 m.), cel mal de Si eel mai Malt. várf din acest lant Imbucátétit-de numerósele väi curmer;lise. La résärit de acest sir se Injghebézä din noianul de culmisi vârfuri, dominând ca o avangardä délurile si podisul Moldovei, un al treilea Murgociu-Preutesele, ce se continuä mai la S de Gosmeanul prin culmile Strigoiu si Berz un t u, tóte de aceeasY directiune NNV-SSE.Murgocia e legat de Tarcail prin culmea Ardelile. $irul Murgociu e Intrerupt de valea TrotusuluI, dea- lungul cAruia merge o bucatä pânä la confluenta Tasléului. La S de Trotus lantul acesta de munti nu se mai pune In evidentá cäci de aei In colo pana la Dâmbovita predominä. culmile transversale directiunel Carpatilor. Cu tóte acestea un examen atentiv al culmilor Zábräutï, Soveja, Giurgiu, Matiesui Ivanetu, ee se desfac din muntii Oituzului Vrancei, ne aratá cä tóte aceste culmi lnainte ,de a trece In regiunea délurilor se ridicä Incä cu câte un vârf saú doué aprópe de 1.000 m. tocrnal In directiunea MurgociuBerzunt. Inacésta regiune a Carpatilor, fórtepoporatá dea- lunguI \Tailor marl, comunicatiunea dintr'o parte Intr'alta a muntilor se face dealungul numeróseloe rluri, a cAror linie de separatiune Inaintézá departe pe teritoriul tran- silvan si presintá curmáturi destul de jóse icomode

www.digibuc.ro 86 chiar cäilor ferate. Intre cele mai principale trecAtori numim (vedi harta çilor de cbmunicatiune): Tulghesul (650 rn.) pe uncle se trece din valea Bistriciórei, la Borszek si de aci peste muntii Gyergy6 in câmpiile Çiucului. Valea Bica- tulul ofer ä. si ea un drum, mai aneVbios Insä ca al Tul- ghesulut Ira lea largä a Tr o tusu lui, ce'naintezá pan& aprópe de Ciuc, a lost Aitilisatá chiar pentru o cafe feratá. ce duce din T.-Ocna prin Palanca la Ghimes (720 m.) Ciuc-Sereda. O a patra cale e dealungul väii Oit uzului (462 Tn.) co oferä un drum fórte bun si scurt spre tinulul Trel-Scaunelor (Háromszek). Din cámpiile Ciucului-comunicatiunea se face spre centrul Transilvaniei pe dotiä a Muresula si a Oltulul; totusi- existá doué drumuri ce merg peste sirul Harghitei: t r e- cátbrea tálharilor (TolvajoShag()) In valea Tárnavei mari, si un altul duce In valea Tärnavel midi. Munìi BuzEulur nu presintä Ináltimile cele mai marl', pe linia de separatiune a apelor, ci In interiorul isvórelor Buz éaluii ale afluentilor sál si al Prahovei. Din valea Bugului spre apus, pânä In valea Prahovei se Intinde o créstä In zig-zag dealungul cäreia se insirä várfari ce a- propie 2.00 n. si al cäror aspect .8 ce-va mai sélbatic, de- osebit de al celorlaltiCarpati orientali; dintre acestia numai Céhläul si Hasmasul are aseménare cu muntii Buzséului. Din trei várfuri centrale: Siriul, Cfucasul (1) si Piscul TurbuluT se desprind spre S si N culmi de muntf renumite ca si Penteleul pentru päsunile Tor; Siriul nutresce singur ca la 20.000 de ob. Pe când pólele adestor muntI sun& constituite din fljs, créstai vArfurile principale stint formate din conglomerate mal vechi ea flisul. Inacéstä parte a Carpatilor trecerea In Transilvania se face fórtevisor dealungul väilor Buzé ulu I si T e léj e-

(1) In earpatii meridionati i chiar in tot sirul barpatilor, vArfurilerInalte nu ad. o numire proprieele se numesc diferit dup partea din care se privesc, dupl clina ce ne-o arat6, asà a acelaS munte pOte s& aibä treli chiar patru numiri de ex. ; Ciucasul sexual' numesce : Tigáile, Záganul. etc., vf. Mandra .din Paringu se mal numesce Gruiu mare, Rosiile etc. NoI orn intebuinta aci numirile cele mai obicInuite de Români i straini.

www.digibuc.ro 36 nultil. (Vezi h. c. de corn.) Din valea Buzëului se trece In tinutul Trei Scaunelor, iar din valea Teléjenului, peste cur- mAtura Br at oce a duce o soseà la Sacele si Brasov. Mai este un drumuaic pe crést5, pe culmea Tätarului, pc la intor- sätura Buzètilui, în tinutul Trei Scaunelor. Murrtii BArsel" cuBucegiI se intind Intro valea Prahovel si a Dâmbovitel cuprindênd la un locz masivul important al Bucegil or ce ocolesce ca o potcóvá isvórele masivul intru-cht-va isolat al Pi etri Craiului, (Kiralykös 2,241), spre S se léga de m. Bucegi, muntii Léotel situati Intro Dâmbovita. siIalomita. In acéstä regiune regäsim aspectul märet prin sklbäticia lui ce ni-1 presintä muntll tricotifinului moldovén. Bucegii aú multe creste ce tree de 2.000 de rn.: Fur- pica, Jepil, etc., iar Caraimanul 1ntrece cu vârful sáù rnul (2.510 m.) nivelul de 2.500 m. de la suprafata Piatra Craiului desi cu un aspect si mai präpästios, ajunge numai la 2.241 m.; iar muntii Léotei, unde regásirn culmi neteclei ondulate, de-abià ajunge 2.140 m. AcestI munti impreuna cu ai BuzOultil, ca aspect ca directiunei ca con- stitutiune geologica, sunt o trecere intre m, Moldoveli m, Munteniel sail C. meridionari ce porta un caracteri mal sëlbatic. Muntil Barsel sunt con- stituitT, parte din conglomerate (Bucegil), parte din piatri de var (Piatra Craiului) parte din sisturicristaline (M. Léotel) Aspectul sélbaticiprapästios a m. Bucegi Piatra Craiulul e datorit tocmal pietrelor din carl sunt cornpusl clef calcaruli conglomeratul se rod usor de apé. a0 formatiune propriei unic6 in feliul sOO are Piatra Craiului, ceea ce preà bine Ii caracterisézai numirea de aPiatra Craiululo caci privita si de jos si de sus, este maiestósa, este impunAtóre. Nu este munte, ci este adevérat o piatrO. colosalg, un lant de stand' 11)0- rate strinse una Mug& alta, care inaltàndu-sl mandru fruntea pana la o 'nal- time de 2.241 metri, la radele sórelul,i cu deosebire la lumina lunei, ofera privitoruldi un aspect pompos, Infrumusetat de lumina argintiii-sclipitóre, ce o réefring de la sine maiestósele sta.nel ale Petrel Craiulul». TuRCII. Pe Piscul Baciului este un résunet (ecoil) interesant, -care redA 15 silabe, ceea ce este o raritatei ocup6. un loc de frunte Intre ecourile cunoscute in Europa, care redaü mai multe silabe. Ca zonä de transitiune 1ntre Alpil Transilvanieii Carpatii orientali, muntil Bársei aù devenit gratie situaVunil poporatiunei lor, o regiune de trecere pe unde comunica

www.digibuc.ro 37 de mult centrele poporate situate de-o partesialta a Carpatilor: din cânipia Brasovului spre délurile Munteniel. Prin curmAtura Bran (Törzburger pass 1240 in.) spune traditiunea cá ar fi trecut fundatorul principatului muntén; astádi o soseá, frumósä, duce din Rucär, la Bran si Brasov. Drumul Prahovel peste Pred 61(1051 m.) spre Brasov e mai recent; el s'a desvoltat mai repede de când cu calea feratáoU fondarea statiunilor de vará la Sinaia, Busteni etc. Intre sirul continua si uniform ai Harghitel de-o parte si intre coinplexul lant al Carpatilor orientall de alta, se inchide un sir de câmpuri: trel ale Ciuculul (Csiki unul al Brasovului, cu téra Warsei spra Si téra Säcuilor spre résärit (Háromszek). In câmpul Ciucului eel mai de nord (Csik-Gyergyó) se adun'a apele Muresului, iat in Fel-Csik vine Oltul ca un pérha nelnsemnat, ee iea apoi In.sir Alcsik-ul si câmpia Brasovula (Explicarea acestor câmpuri, vedi la Vale& Oltului).

IV CarpatiT meridionall saû Alpif Transilvaniel. Sub acéstä, denumire se cuprinde intreg lantul carpa- tic din valeaDâmboviteii pánä, la Dunare (apreipe 200 km.), desI in lungul ilatul lor sunk despärtiti In mai multe siruri, une-orl complect Wag de-a curmezisul prin väitrans- versale, cum e a Oltului si a Jiului.Totusi faptul cl a- cesti munti se asémèná mult Intro el prin inaltimea la care se ridicä, prin aspectul ce-I Imbrack prin directiunea' culmelor principale iprin natura geologicá a lor, find formati aprópe exclusiv numai din pietre cristaline; tóte aceste fapte ne faca-Ticuprindeintr'o singurá Oupä pe totl". Muntil FagarasuluT. De la cotul cel mai de nord al Dâmboviteii pánä, la Olt merge o créstä, stâncósä me- Wink de directiune EV, care aprópe In intregimese mentine deasupra nivelului de 2.000 m. Dealungul ei se Insirä o multime de pis6uri piramidale, tancuri cdlosale cioplite in piatrá, lntre cari: N ego i u (2 540) §i V ô n A- tea' ea lui B utean (2.520} Intrec, iar multe altele ca

www.digibuc.ro 38 Ur la, Surul, Berivo- q esou, apropie 2500 in. Spre N rnuntiI FA- , gArasulul se continuA pxinmunii Perani pAnA la Olt la fata,si- rului ParghiteI. .Acestsir MUD tos 40' pAstrézA caracterul, prApAstios xtezifig.11), spre N eu culmi repedl scurte; spre S tri- mete, InsA- calml lungl, cu un profil Iórteori- dulat acArorcur- mAturf nu se scobor sub 1000 ru, Culmea cea mal din apus, ce selasa din Negoiu, stabilesce legAtura In- tro FAgArasultfi m-tif Coziei, earl' se

,1 ridici Impun'Atorl dea- .supra apelor Oltului, ..8. culmea ceg maT din ,. 2 ._ rèsärit léga un Ole, de i I muntl mAreti: masivvl -.z. s., Iezerulul, la vf.Be- rivoescu dinrn-til FAO- rasuluï; iar culmile cen- trale Inainte de a se pierdeIndélurlse Inalta de-odatA st ri- dicA la marginea Car- .,, patilorInch', eke tin vArf peste nivelul de F, FS. 9 1500 m.: vf. Ghitu --. : t si.Frunt ea.gitua- 1 tiunea acestor vArfurl ca nisce träsAturf de- www.digibuc.ro 39 unire Intre Coziaitezerul, indioo Ina ltä culme unic5, de la Iezeru pânä la Coziaì mai departe peste Olt, culme Imbueatatitä de Arges si Olt sL alte ape earl curg prin aceste párti In curmezisul Carpatilor.

Privind acéstä panorama pe o qi clads, ne aparei mai clar caracterul celor iIoucalmi. Piscurile Negoiului, Caprel, Moldovdnului.ete. par a fi infipte intr'o myna colosall ridicatfi. care se las .bruse spre S la un platoü putin Inolinati scobit de val profunde. Dar in momentul cand profilul a- thge punctul eel mal jos, se vede -,stindu-se de-odata bruse In sus ; iun ochid exersat recundsee In varfurile, ce vin sá. inchida drumul rlurilor ce scobor de la erdsta principali, formele pitoresdi ale Coziei,i conósele ratun- jite a FrunteIi Ghitului, eel doi munti fratt separatl prin cheia salbated, a Argesului. In departare cele doue culmi surorl par a se apropià,i pe and värfurile cele mal ildicate pierd din ce In ce din importanta, cele jase se ridiea din ee In ce panä la masivul lezerului. DE MARTOENE. Masivul Iezerul de directiune SVNE. se ridicä Intre yaIeRtuIu Dórnnel si v. Dâmbovitei cu douó Târfuri: Ie- zeruli Pápusa, peste 2.400 m. Muntii Cozieii arIezerului constati Mai ales din granit, ai Fagarasului aunt formatl din sisturl cristaline fOrte butate. Peste Muntii Fágárasului tree numai poted de picior un singur lbc e, trecátórea Brezel, pe unde oierii tree el" caii in téra Flgárasglui. Muntil dintre jia §i Olt se mentin tot ca doué culmi, continue Insk de aceasf directiune EV, separate prin valea Lotrului aprópe de Jiù, unde cele doue culmi se Inódá Intre Culmeae N e mai neregulatä, se arcuesce ea, o pot- cóvä deschisá spre N pe la isvórele S e bu ur, a arifi nume pórtä si se lasá In jos Inteo curmáturá jósá, "Me- risor, pe unde se MO, cu masivul Retezat. In m, Sebe- suluT avem doue creste prineipalec a Sur ian ului (cu vf. lui Petru) spre V de Sebes si la E de acesta, cr6sta Cân- dtelului '(euvf.Steflesti). Din ultimo, se desface spre Transilvania cultnea Cibinului, iar drept spre rösárit se resfira prihtre numerosii afluenti ai LotruluI o multime de culmi ce constitueso la un Joe m. Lotr ului An5, sunt Intretaiati de Olt In fata m. Vágärasulut

www.digibuc.ro 40

A doua culme principala, cea de S, 10 are importanta el' tot aprópe de Jiú, unde se ridiaa, impunator ou 2.000 m. deasupra väeI hululi Crilortuldi constituind masivul P a- r in g u, cu v-ful cel mai inalt Mândra oe atingeinaltitnea de 2.529 m. Crésta acestul masív se arcuesce pe la isvó- role JietuluI §i Lotrului, se continua spre r6sarit prin cul- mea CäpätâneI cu vf. Balota §i Preuta ce Intrec 2.000 tn. 0 se ascute la valea lui Stan. Intro acésta vale 0 apele Oltultil se ridica, In fata Coziel masivul r upul u I ivf.. Ola nesci lo r7. earl sunt formati din alt-felde. piatrâ ca Paringui ace0ia se, tin qi ca di- rectiunei ca naturä geologica de sirul Coziel, de care a fost despärtit prin apele OltuluI. Din masivul Paringu culmea CapätIneI se ramifica drept spre S numeröse culmi Inalte pánä la marginea Carpatilor uncle ridicá câte un \Tad Molidvi§, Cerbu, Polovragi, Roman etc. dea- supra cârnpurilor : Bumbesci, Novaci, Polovragi, Horez, etc. De la muntele Preuta se desface o culme car& unesce la minion, principala, un masiv de piatra do var ce ma- ret §i, sclipitor se ridica chiar la marginea, Carpatilor, la riiisarit de câmpul Horezului, pana aprópe de 2000 m. deasupra niveluliff márei: acesta este masivul calcar al Bistritel ou virfurile Builai Vinturarita (1817 m.). Din Mohoru se desprinde de asemenea, Cósta Ben- ghel. ce merge printreafluentiT, 'LotruluI departe spre E. Crésta muntilorebe§ului se inóda, la crésta Paringului prin culmea Cibanului ce sa ridica prapastios deasupra zänógei Regelui Carol I 0 caldärei lui MurgocI.

Muntii LotruluTi SebesuiuT sunt formatt din sisturT cristaline, pe cand cresta ParinguluTi linia de vkirfuri de pe plaiurile de la S e sculptatl in granit. Culmile lnaltei prapästióse ale ParinguluI §i SebepluI ca 0 a m. Fagarmului sunt grail de trecut cu poverI; cele câte-va, poteci oonverg spre Vidra din Valea Lotrulul m. Tampa (Piatra alba), singurile trecatori de altmintrelea fórte umblate de ciobanii §i oieril ce poporez5, ace0I munti. De alt-fel valea Oltului a furnisat o cale buna In trecut din timpurile Romanilor chiar; drumul pe une-locuri ane-

www.digibuc.ro 41 voios, a fost inlocuit, nu numal cu soséua fórte comodä, si frumósä, dar o cale feratä, duce de la Callmänesci pe la Turnu Rosu (350 rn.). la Masivul Retezat se lógâ cu rriuntif Surian la curmä- tura Merisor, pe cánd muntif Vulcan (1) ce se ridica la "S si apus de isvóreleJiulul e Intrerupt de masivul Pa- rIngu, In a cárui prelungire se gäsesce, prin valea Ca si muntil dintre Olt si Jiü, culmile de la apusul Jiulul se Im5d5, mai la V, In regiunea triconfiniulul munten. Masivul Retezat constä clintr'o singurá culme de granit scobitá ipe partea sudic i cea nordica de numeróse väi präpástióse si adânci ou frumóse lacuri In fundul lor. Intre vârfurile principle sunt unele ce apropie 2500 rn. (Pelaga 2506, Retezatul 2477, Bncova etc.) si cari adum- bresc renumite zámíge. Din veste din poveste se spune, ca odinióra, in vremurile de de mult, and prin téra nóstra tralad uriaT, Retezatul a fost eu varf, ca celelalte yiseuri. Se spune apoT, ca un nrias, care locuià fn tinutul acesta, träind in dus- manie cu alti urial, vecinI de-al sai, a aruncat odata cu mdnie un far de plug (kV, unul din eli ferul lovindu-se de munte 1-a retezat vdrful. Ash a devenit Retezatul ,cu varful ciuntat, -cum II vedem adI. S. MOLDONTAN. MuntiI Vulcan constatidintr'o culme mai jósá, sub 1700 m, de L directinne E-V, din care se desfac spre 8 numeróse cósteì cuIml secundare. Cele douè siruri ale Oarpatilor meridionali se reunesc Incä, odatä in coltul de bV al Muntenia constituind masivul Go dian u (cu vf. Boerescu) din care se desfac culmi tungi si Inalte In genere peste 2000 spre N avem culmea Petr ice merge pânä la Pórta de fer a Transilvanie undo se unesce u ridicä.turile jóse-i läbârtate din Poiana rusca ce nu ajung nief 1500 m.

(1) Numele de munte Vulcan de aci si din muntiT Apuseni hu insémni cá in acestl muntT s'ar afla sad ca ar fi fost vre-odata veun vulcan; Mel o urma. nu se gäsesce prin aceste pärtf -de vulcanl activl sat stinsi, ash cá numele trebue alt-fel explicat. Se crede et tear f dat de catre colonistiT DacieI numele Vulcan aeestor muntT prin aseménarea Jar cu cef din jurul Neapolului din alte parti ale Italid, ca o aducere amintei 1n dor de patria mama.

www.digibuc.ro 42 Spre NV se desprinde muntele Sarca ale cardi oóste se scobor repede in valea Tirnesula Spre gäsim Enuntif Centel ce marg da 2 culmi de-a parte si alta paralel cu valea, cea din drepta riblul se men- tine aprópe de 2000 m. (Dobrivir 1934 m.); cea din _stânga, culmea Closanilor plécá din vf. Oslia, se scobörä sub 1500 m. si trimete ramificatiunI spre SE, cp se scobórá din ce In ce mai jos transformându-se Intr'un Intins podis, Inalttcam de 700 m., podisul Ina lt al Meh edintulul.

Muntil Cerneli Sarcului aunt formati in partea de rèsárit ca çi Retezatu muntii Vulcan din sisturi cristalinesi granit, jar de partea de apus pe pólele lori mai ales dealungul Cernel sunt constituifi din straturi gr6se de. calcar cristalin ce (15, nota pitorésa, variatiunei viétl acesteï regiuni. Treditorile din Muntenia In basinurile din Transilvania sunti mÏ rarI pe aci; mT Mainte trecerea se _face& pe plaiul munteluI Vulcan (1624 m.) de la T-Jiti, la PetrosanI si de acl prin M eris or pe la Banita in Ora Hategului; probabil cá acest drum, a fost urmat i de Romani', cad valea JiuluI erh fórte sélbatic6., strAmtáL anevoiós& Ast4-41 existä o sosea splendidä dealungul vAel JiuluI prin strimtórea S urduc (530 m.) la PetrosanI, de unde o oale ferata duce la Hateg. In urma -celor arétate mai susse constatá dar in. C. meridionali, de la Dámbovitai 00. la Dunáre doué sirurI principale de muntl, &And continue, eind Intretaiate prin adáncl ale riurilor transversale, Când aoeste doué siruri se Weld& unul cu altul, cum ln Godianu, In Paringu si In résáritulculrnel 'AgAratiluT, atunci nasc mksive colosale cu numenise ramificatiunI. In tot lungul C. meridionali s3 coustatá Intre cele douse sirurI de muntl un sir de basinuri,largi si poporate: B. Cerna, B. PetrosanI, B. BrezoI si B. Titescilor,utilisate de Hui Cerna, de isvórele Jiultif, de rlul Lotru ide rlul Gro- silor. Cum cele doué currraturf, ce separá un basin de altul, sunt In genera jóse, putem sconsiderám &A de la un cap iaalted, Carpqii meridionali constan din doue culna continuesail intretdiate ce nzerg paralel una cu Alta,

www.digibuc.ro 43 inelaVend intre ele o vale lungi deschisd la exterior prin vaile curmaip a Jiului Oltulza

V. Muria BanatuluT saa al Cara-Severinulta(Krasso- Szöreny) se ridica Intre depresiunea Iarga, a Time§--Cernei §i câmpia Asa ungurésca. ET aú directiunea de la N la S §i constaii din doug una spre rësarit coutinua,. 04, sub 1500 m., numita In partea nordica culmea Sem en ic ui uT, iar In cea sudicä culmea Sr eti nieI, -Mat& de Dunare cu parep aprópe verticali ce constitue CI is ura (inchiderea) Casan. Cea mai de apus e intre- täiata de numeróse Hurl', are vârfuri imai jóse (Pléo mare 1147); OTTO de marmura ce se ridica de-odata de- asupra câmpiei §i délurilor scurte (la regiunei un farmec deosebit. Lantul Semeniculu i o parte din ,sirulde apus e format din granit si sisturf cristaline, Inrudit dar cu muutiI Vulcan si Paringu, statatuti Insä de pietre eruptive nu tocmal vecl#, ce ati transfermat calcarele din sirul de apus in marmure cristalinei frum6se. Acéstä regiune a lost partea cea mai locuita a Daciei din timpurile cele mai vechi §i drumuri earl duceail spre Sarmisegetuza, precumi spre cámpia Panoniei §i Moesia ail fost construite de mat. Ali drumul de for trece de la Vârciorova pe la Or§ova peste curmatura flomana In v. Time§uluT la Caransebe§. Dunarea a servit de drum larg, sapat In piatra §i pe vase, chiar lui Traian, iar drumurl numerOse tree de-a curmez4u1 culmilor cum e cel de pe la B oz o vie!, ce duce din Mehadia la Oravita. Un drum vechiù batut de cOile romane, e cel ce pléca de la Caran- sebeq peste Pórta de fer a Transilyaniel la Vateg.

Balcanil Sîrbesci.

Facênd abstractiune de fluviul Dunarea, putem zice ca laatul Carpatilor cotit In Banat spre S, se continua mal departe lu aceea0 directiune In Serbia; cad nu numai cul-

www.digibuc.ro 44 mileprincipalecoincidsicorespund unaaltia, dar chiarstraturile de niaträ, ce se ved de-o parte si alta InparetilverticalltaiatTde apa Dunaret,corespund unele altora, intoemat ca dungile Inteo std.& vargath taiatä. färä Insa a fi desprinsä cu totul. La S de Dunäre gasim tot doue culmi Irish%mat jóse de 1000 rn.: una spre E lata ca un podis, Mir o et. p I a- nina (1)ialta mai spre apus, Gola pl a ni n a, cari, una prin Délu tut Lin, Alta prin Lescobuc pl., se unesc la vf. Sto (1185). De aci spre S se Intinde un podis calcaros larg, alungit In divectiunea SV, numit G ol u bi nie pl a- nin a (Kuciat) deasupra -caruia se ridica vf. Lisat '(1321 m.),, cel mat inalt din acésta regiune. Din podisul central Se despart o multime de culmt spre E in valea Timocula spre V in valea Moravei, (Homolisca pl.,Bielanita pl. etc.). Podisul se continua spre SV cu Lucavia p la- ni n a ce se ridicä Intro vale& .Moravitel si Timoculut cu vârful Rtaj pan& la 1565 rn. Aci intrev. Moraviteri Timoculut de abià putem cioe ca se opresc Ca-rpatit pentru a läsA, !cc Balcanilor (s. Hemul) ce se ridicá de odatä la rèsárit de vales; Timo- culutcu masiva culme Stara planin a,ce trimete dealungul Timoculut spre N culmeaag la vatca pl. AcestT m untl sunt formati ca si at Caras-Severinului, parte din sisturl: cristaline, graniti pietre eruptive veclii, parte din calcare si conglomerate sträbltutee une-locurl de piptre eruptive- mat noue. Poporatiunea stáruitóre si nesupërata ad din timpurile romane, a croit numeróse drumuri ce duo peste munti din valea Timocului tu valea Moravet iDunäret, Intre care eel mai insemnat e cel ce duce de la Saietar la Paracin Reste currnátura Stolite (Straja).

Muntif Apusera. Muntit Apusent póte vor fi fost vre-odata in legatura cu Alpit Transilvanieli cu muntii Rodnet, inchiend ast-

(1) Planina (sirbesce) --= podis.

www.digibuc.ro 45 fel de jur Imprejur tinutul Transilvaniei; In timpurile de NO, tnsvàT largii adânci ii isolézä: spre S valea Mu- resului IT desparte de muntii SebesuluT si Poiana ruscä; spre N valea cotita a SomesuluT IT separä de prelungirile muntilor LApusuluI iGutinuliff.

Fig. 12. Panorama muntilor Apuseni. Dup§, A. SUPAN. Frumo i interesanti sunt acestl munti pentru cu vAile lor In- guste, cu ghetarele, cu stancile plesuve, cu pester!, chei de munte, caderi de apg,i alte minuni de ale naturii, dar pe lângaceste frumuseti, pentru Romani el' ail un farmec deosebit, pe care numal acela il pote simti pe deplin, in vinele cgruia carge sAnge nobil romanesc! Vgi le acestor munti a4 rAsunat odiniórg, de cantece de vitejiei libertate, cad esia.A din piepturile Romanilor de aid, a voinicilor Moti. In acesti munti, pe vAile Imprejmuite de bradi se aflA Intre altele, Albanul, locul unde a vAdut lumina dileT, Horia, aid stA incAi adl, la Vidra pc Aries ca un dint monumint, casa lui Iancu, ear In apropierea Goronulul JUT Horia se Inalta o movilâ de mormint, Insemnatg, cu o simplA cruce de pOtrg; a- cesta este mormintul Iancului. S. MOLDOVAN. Crestele acestor munti, unele stâncósei sdrentuite pe dunga de amintesc C. meridionali, nu se ridica la' ash, Inältimi ea acestia;piscurile cele mai Inane ale lor se -Inaltáde-abià la 1800 m. iar culmile ròmân Ift genere sub 1500 m. Mesa muntl constatidin 2 parti:muntil Bihorulusi (Bihar G.) la Ni munti Metalici la S. (Erz G.) MuntiT BihoruluT constail din trel creste ce vin dinspre N, E si SV de se intâlnesc aprópe de vf. Bihar sub un- ghiurl egale. Fie-care din cele 3 create ail câte un vârf ce trece peste 1800 m: Vlädiasa, vf. Muntelui C urc ub et a. Din unghiurile asa formate prin Inodarea acestor 3 culmi se aduná isvórele a patru rluri importante: Somesul mici Crisul repede spre NE si N, Ariesul dinspre SE si Crisul negru spre V. Inspre N se desprinde de la vf. VIAdiasa o culme jcisá care ocolesce Crisul repede

www.digibuc.ro 46 duce la doué vârfurI: Des un o iul si111 g ur a ce apopie In Inältime 1000 m. be la fie-bare din aceste vârfuri plécä câte o culme: Rz (arm* spre NV si Me ses spre NE earl îl pierdInsh' putincâte putincaracterul muntos. De la vârful Curcubeta se desface o raniur& spre V constituind muntiI Codr ul ce Inaintézá pân& deasupra câmpieI printre Crisul alb si C. negru. Tot din Curcubeta se continua', o culme principal& spre SE printre isvórele Ariesuluii CrisulnY alb, din care se ròsfirä maI la S muntil Metalief, numitl as& din causa multelor metale ce se gásesc In slnul lor. In acéstä re- giune sunt minele Transilvanief, renumite Inc& din tim- pul Romanilor. Pe acéstä culme principal& se gasesc doI uriasi puter- nicI: Gáina si Vulcanu 1, call ea doué santinele a bo- gätiilor de sub eI, îi limit& crestetul tor peste délurl si peste muntl, sá vad& departe In valea Crisulifli Ariesulul. IVIaï spre S, muntil Metalicl se desfac In doué sirurl: unul spre NE, e sirul Tr As cäul u I care const& dintio in- sirare de muntI feirte stâncosli puní de präpAstri Intiorä- tire. Pe acest sir se afläi vArful Detunat a, renumit prin natura pietreI din care e formatà. 0 a doua culme m. Zarandul uf (Erclelyhegyozeg) se desface din muntii Metalicl spre S, ocolesce isvórele CrisuluI alb si se dirijéza spre V printre Mures si Cris ca o dung& subtirei Inalt& pâti& In câmpia ungurésc& aprópe de Arad, InAltând din distantä In distant& vârfuri pâná aprópe de 1.000 m.

Muntit Apuseni sunt formati In mijloc din sisturicristaline, granit alte pietre eruptive vechi; pe marginl insä stint constituiti de un complecs vaript de pietre, !titre cari predoming calcarul iflisul. Tóte aceste pietre sunt str6bRute de pietre eruptive mai nou6, earl ati scos cu ele din -fundul pämintului multele metale : aur, argiut, araml, plumb, etc ce se glsesc in acesti muntl mai ales in eel de la S: m. Metalicti al Zarandultii. Intre pietrele acestea este una care s'4, gfisit pentru prima dati In Dacia din care causá s'a numit dacitá si ea e maT ales care pórt6, aurul. Altä pietrá impor- tant6, e basaltul care cänd _a'a intArit a luat forma unor colosale coláne de pieta in 4, 6, 0 si mal multe colturi. Munti intregl sunt formati din ast-fel de colóne asedate una lAngl alta si Detunata datorezä renumele ei ¡coma acestor colóne minunate de basalt arcuiteputin la partea superidirA ca pentru

www.digibuc.ro 47

o boltiturI uria. Multi cred c Detunata trage numele de la tunetele ce o lovese si de la detungtura ce fac stalpii la caderea bor. 0 poveste po- pular/ istorisesce ins/ 05, ea s'a format intre tunetei fulgere, dänd sub a forma poetic/ si personiticatk circumstantele si fenomenele vulcanice in vir- tutea cgror s`a format Detunata. Muntil apuseni aú fost fórte poporatidintimpileel mal departati ai istoriei,cunoscutinoué, cad frumn- setea munVilor, lärgimea \Tailor, câmpurile fertile si mai ales bogatia pamintului aademenit pe multa lume. E natural dar cà gasim numeróse drumurl prin tcíte vaile si peste tOte curmäturile, dintr'o regiuneIntr'alta. Unul dintre cele mai fruméisei mai umblate e drumul de la Brad din valea Crisului, pe sub Vulcanul (74-5 m.) la Abrud In valea Ariesului.

ZONA MUNTILOR.

Muntil nu se marginese numai la vârfurile, crestele culmele Ina Ito descrise mai sus, cidin masive, din vâr- furl, din creste, din culmi, dinpodisurile Inalte se res- fira culmi secundare IntocmaT ca degetele, In térte direc- punile, läsând Intre ele väl adânci si_atTnit cotite. Din acestea se desfac aTteTle, si ash, mai departe pâtiä ce Ina ltimile scad de tot, de se pierd Intre podisuri, dé- lurl sati câmpil. Intréga regiune ocupata de culmile prin- cipalei complexul ramificatiunilor lor constitue: zo na muntósä car6 peritru Románia si Dacia Intréga, cuprinde täte Inältirnile mai marl de 700 m.; ridicaturile inferióre nivelului de 700 m. le considerarn ca délur 1, iar cam da pe la 200 m. In jos se Intinde In Romaniai Unga- ria s es uril e prea putin ondulate. Când consideram ca limit& inferióra a muntilor nivelul de 700 m., acésta o facem pentru ca relieful Daciel o reclama. Dac5, privim lantul carpatic fie din Inprejurimile T. Jiului, ale Câmpinel, ale Tirgu-Ocnei, sati P.-Nénitu, de orii unde din interiorul Transavaniei, vedem dupil o mare de culmi jóse, putin ondulate, c5, se ridica o buza de pamint cu mult cleasupra ridicaturilor ce o preced. In

www.digibuc.ro 48 dosul acelel buze ridicate Se urrnézb% culml peste culmT ce nu se maT scobor de at fórte rar la nivelurT jóse; aceia sunt &until Ina ItT. i dacä cAutárn pe o harth sà vedem, earn care e Inältimea colinelor dinaintea lor, con- statäm cä numal cu rarY esceptiT ele tree de 700 m; a0, dar e natural säconsiderärn ea munte tot ce trece de 700 m. Nu numal nivelul deosebesce muntiï dedélurT, ci modul de formare al unora qi al altora, precum qi felul de piatrá din care sunt formatl. Din anume feluri de pietre sunt- formatT mun-tiT ina1 t1k¡si din alte felurT de pietre prin alte cause format colinele, pod4uri1e §i câmpiile. De cAutam acum sä inchidem printr'o linie tóte ce trec de 700 m. (cu alte cuvinte de vom cons- trul de 700 m.) constatäm faptul fórtesurprin- Otor (veçlT harta orohidrograficá) cä acéstä curbä,de altmintrelT f6rtedantelatä pe margine, urméz5, Insä in general directiuni, ce dati un contur eimplu Carpatilor mai &es In partea RomânieT. In interiorul curbureT Car- patilor conturul e intru cât-vä deranjat prin intervenirea podi§uluT TransilvanieT §i a §irurilor vulcanice. Daca am urm4ri pe o hartl linia ce limitézs la exterior lantul carpatic, constatám c5, ea vine ca si directia muntilor de la NVSR trec6nd Cere- musul pe la Wisnit, merge pe la apus de Mang; de ad merge spre SSE Pe la Gura Humorel, pe la apus de Fälticenl,trece pe Piatra-N. pe la T.-Ocnei, pe la V de Odobescl sise cotesce ca iCarpatilspre apus, trece pe la Välenil-de-munte, Campina, Puciósa, Campul Lung, Cálimánesci, pe la N de Horezu, pe la Bumbesci, Baia de Aram& si 'se cotesce Otre Var. ciorova. Bari sunt trfältimele afar& din acest oontur earl' ajung 700 m.,iar vAile din acéstá parte, chiar Jiul si Oltul, nu introduc mare perturbare cácii pe o hartá micá niel nu se vede tletura lor. Nu tot asà, e ins 0.conturul interior al Carpatilor care ar trebui a fie intru cat-va paralel cu eel exte- rior; Insa pe de-o parte depresiunea Tisel, !depresiunile Ciuculul, a Wei Barsel si a Säcuilor, téra Hategului, depresiunea Times-Cernai Dunlrea,pe de alta munta Gutin-Vihorlati Harghita introduc o mare perturbare in forma acestuI contur. Fácênd abstractiune de depresiunile cuprinse Intre sirurile Car- patilor, conturul interior ar pleca de la Ungvar spre SE, ar trece-pe la Mun- kad, depäsesce Tisa la vale de Hust, trece pe la Baia mare, ar ocoll m. LI- pusultg sá ajung4 la Bistrita, apol direct spre SSE IAA In valea Oltului sub pólele m. FIgArasuldf, de aci spre V pm& laSibia, ocolesce m. Sebe- suluT, intrá In valea Hategului se reintórcei ocolesce Poiana Ruscä pentru a lub, directiunea de SV pAnä la Bazias la Dunáre.

www.digibuc.ro 49

Din causa neparalelismuluI conturuluI interncueel extern resulta cá lätimea zoneI muntóse nu e aceeasl peste tótá Intinderea lantului 'earpatio. AO Indreptul m. Fágárasului lätimea Carpatilor e de-abià 45 Km. pe când In dreptul triconfiniuluI mold. si m. Rodnel ajunge sa fie mai mult de dubla, fárá ca muntii sa presinte aeolo vre-o depresiune. In dreptul isvórelor Tisel si a Bugului, Carpatii ajung la o Fatima de 140 Km. din causa cârnpurilori vailor Intinse ce se Inchid Intro multipleleirurT. Cea mal mica latime o gasim In dreptul Retezatulul, unde zona mun- tósá cu OVA depresiunea Petrosanilor nieI nu ajunge 40 Km, Muntil Apusenf ail de partea TransilvanieI un contur destul de regulat, In semicerc, urmând Intru-eat-va con- turul Carpatilor. Acest contur, lncepênd de la Banfy-Hunyad de pe Alma (Almhs) trece la apus de Cluj, pe la Turda, apoI o iea paralel au Muresul pe la Alba-Julia 0 se cotesce dealungul Mure0ibil pân5. aprópe de Arad. Spre campia Ungarieï conturul lore Ins& fórte ne- regulat, ca si al Carpatilor, din causa numeróselor va.I, a Crisurilor, ee patrund adânc In iMma muntilor.

Caracterul diferitelor unit611. In cuprinsul zoneI mun- tóse am deosebit Ins& mal multe pärtl si am védut ea deo sebirea lor constá Intro altelei In caracterul lor de pre- sentare, in aspectul lor exterior. AlpiI TransilvanieI desi nu sunt asa lati, sunt Insä ceI mal Inalt1 si ceI mal masivi munti din Carpatii DacieI, sunt numeróse vârfuri earltree peste 2500 m. si piseurile lor se arata ca degetele pe dunga prapastiilor adâncl de 400-500 m.,iar lungile creste a.tâncóse unese aceste vârfuri impunätóre se mentin mai sus de 2000 in. si aù directiunea generala de la V la E. MuntiI de la triconfiniil mold. deli nu ajung In Ina-time pe ceI de la S totusl îT fnaltá varfurIi creste peste 2000 m; crestele lor prineipale, golase, ce aü multä aseménare cu ale C. meridionall, aü aceeas1 direetiune generala de la V la E. Munti.1 BucovineI siCarpatil orientall apropie câte-vi G. M.-MurgocI, I. P.-Burcii.Románia gi grile locuite de Romdnï. 4 www.digibuc.ro 50 vârfurI de Inältimea de 2000 m., dar nicIdirectia cul- milor principale,nicI forma sihspectul lor nu se asé- ménä cu a celor precedenp. Culmile lor, ce rar tree peste 1500 m., aù directiunea generarä de la NV spre SE, ca lantul carpatic, sunt lmbucätätite de numerósele ape transversalei acoperite aprópe complect de páduri ne- sfârsite de brad si fag. Aspectul Ior e placut, prin verdéta Intinsä a pädurilor dar, monoton cad fie-care culme e tot asa de ondulatäi rotundä ca alta vecina si tot asà, Im- brácatä In mantaua vecInic verde. Rar se \Ted In most! munp vârfurI stâncóse, cline repel! saú creste sélbatece. Vane rlurilor ajung departe In inima muntilor, unele sunt mai gata sh-I strépungä dintr'o. parteIntr'alta sunt fOrte largi, pIine de pietri i eu tapsanuri pe earl se insirä sate numeróse de la un capét la altul al väit. Privind din valea Trotusulut sail din câmpia CiuculuI, lantul de ridichturl ce inchide orizontul, ni se pare eä avem In fatä numaT cléluri line, iar väile largii Malt% maschéz1 mai mult caracterul muntos al regiuniI. Acelas rucru constatám in generei In m. Banatulni im. Apusenl. E o mare deosebire dar Intre muntil Apuseni, aï BanatuluI,. BucovineIi Carpatri oriental! de-o parte si intre muntil tridonfinialuIi maI ales AlpiI Transilvanie! de alta, acestia aú un caracter muntos sélbatic, aceia ari maI mult un ca- racter de inalte coline. Muntil Banatului si Apuseni desi rérnân in jurul luI 1500 m, dar grape constitutiunii geo- logice el nu sunt lipsitl de frumusep.

Caracter alpin. Urmele fo§tilor ghetari. In tóta regiunea Car- patilor mai 'Malta de 2.000 m.i anume: in m. Sam], CerneT, Retezat, Paringu, FägärasuluT, BucegT, RodneY, CalimanI si Negri, aded, in Alpil Transilvanie, CarpatiI MaramuresuluI i m. triconfini- uluT, crestelesunt tórte sdrentaróse si stâncóse, povarnisurile scobi te- de väl adâncii pline cu sfärimäturI de stâne, cu «g roh oti Niel un petic de pädure nu inaintézä asa sus ; ultimiI bradI si molifï r6man cu vre-o 200-800 m. maI jos, asà, cä muntele e pe aci plesuv, e «g o I»,i dacä nu-I pietros e acoperit cu o iarbA. verde fragedä, mult chutat'l de mieIi mióre, pregratâ pe une- locurI cu o flóre frumósä, rhododendron, si flórea reginel. Numat

www.digibuc.ro 51 pe ici pe colea se vede câte un Vale de jnépän märunti frn- bâcsit, ori ate un batis de jip, un arboras färä, trufie, ce se thräsce pe suprafata pämintuluI sise incolAcesce dupá Vote pietrile ca nu cum-vä vinturile sä-1 aruncein präpastia de aläturi, cad -Mile sunt mult präpästióse, adânci drept in jos, stâncósei impracti- cabile. De obiceiii väile sunt scobite mal adânc pe clina de méclä- nóptei rèsärit a muntilor,i ail forma curiósä a alcâiului until ciorap saü a unor jumätäti de cähläri colosale, de unde k;i nu- mele de cAld ar e ce se dä acestor väl (Fig. 13); pe partile su-

Piscu Negru Virfu.Capra Ciddarea Capri yalea Capri I

, eff1Voz )v-Of -,..4. 1,.... -.7., 4 '..- .4i , -a. ------:,--- "*.t...... ---,,,,..AL,44g..k_,--- -- ''''''',- - ,717-r-r .---,r.--W4,

''-.'"%'''-'. " 4 --, -,- " '.--.. - ; . _.- __'="' -7 5 -:-- . . . . _.:7- , -5"---'-- --s.--.,-,...,..,:0,.L!,/-ai ''''':a.-..7g-..r.t.IL)- _1,-_-__?..° ---1---;-

Fig. 13. 0 cAldare. (Muntii Flgäravultif). dice si vestice povârnisulculmilor e mai lin, iar cAldärile mai putin pronuntate. aldärile se dispun ate mai multe in jurul varfurilor inalte, constituind o n ó g a, cu dunga in formä de semicerc icu multe creste radiare ce sepal% oáldarile. In fundul cAldärilor sclipesc lacuri (ochiuril de apä albasträ ca a märii, laearl' vin de se adapä cerbii icApriórele sperióse, iar prin vägänni ferite de lumina sórelui alh'esc petece de z6,- padä, r6mäsite din troianurile ce umpleaii zänóga de nu se vedeb. de cât «t a ncuril e» (stâncile) de pe creste. Din nämetele de zäpada se scurge un fir de NA, care se adaogA la ochiul de mare, de unde plécl un pârâiasvioiti, care unindu-se cu altï

www.digibuc.ro 52 semeni, daù nascere vreunuia din riurile insemnate ale Carpatilor. Aspectul acestaal muntilor inaltiecaracteristicAlpilor, de aceeai regiunea acésta a Caryatilor se qlice cA are car acter alpin. Deosebirea stA numal in aceea, cA in AlpT vArfurile Bunt mult mai inalte, crestele mal stâncóse, iar Wafflei zAnógele sunt acoperite de .g hetari, mase colosale de ghéth, ce curg incet la vale rociêndi rotunjind stAncele din drum formAnd ber b eel» (roches moutonnées), transportAnd bolo vani marl mici din vArtul muntilor in partea de jos a vAilor, unde depu- nêndu-le, eand se topesce ghiata,se formézA nisce mormane mari, value colosale de petrii bolovani, numite moren e. Forma cAldArilor din Carpati, presenta b erbecilori stAn- cilor sgAriate paralel, dar mal ales bloc u r ile eratice morenele caracteristice, ne spun cA si in Carpail a fost odatA ghetari, ce umpleaü cAldArilei zAmígele, dar topit, lAsAnd tipArite in cóstele muntilor urmele lor. GhetariT din Carpati nu scoborit in vAile jóse si in cAmpii cum s'a intAmplat cu cei din Alpi; cel mult de s'ar fi scoborit pAnA la 1.300 m., asA cA urmele lor le gAsim si in muntl mal jos de 2.000 m. cum e in CéhlAti (1908), Muntele mic la V de Sarcu, Toroiaga, FAr- chäft, Swidowet in m. Maramuresului, etc. Cele mai frumóse zAnóge stint in Alpil Transilvaniel: Paltinu sub vf.Negoiului de partea sudicA, GAlcescui Roiile pe

E. cl. M. Fig. 44. Urmele de ghetari din AlpiI Transilvarild. partea nordicA a Paringulul, Pelagai Bucura pe partea sudicA a Retezatulul, Godianui ScArisóra in m. Cernel, etc. (Fig. 14).

www.digibuc.ro Se constats. cnumal acel munti pentä zánóge pe partea sudia, cari ati fost aditpostitl dinspre méda-cji prin alte culmi inalte. Carpatiidin N DacieT: m. CalimanT, m. RodneT, m. Negri (Ciornahora) sunt de asemen ea renumitIprin caracterul lor alpin de- si nu sunt asà de inaltï ca AlpiT Trans. La Inäti, la Pietrosu RodneT si Calimanilor, la Hovêrla, la FArchail (1961) si chiar pe culmea Swidowet (1893) si maT jos, se gäsesc zámígei cáldári cu ochiuri de mare, cu pietre rotunjite etc., ceea ce aratá ch ghetarilail stApânit si pe aici suprafete intinse. (Fig. 15) Probabil ca in Carpatii MaramuresuluT,ghetarii s'ail scoborit maT jos ca in m. FA- ghrasuluï,cAcT, pe lângá cá culmile Maramuresului sunt 7ach mai la N, dar stinti adápos- N. tite dinspre S de muntii inaltl aT RodneT,i dinspre E de rurile paralele ale Bucovinel. Afará de acésta, el se gäseati inteo climá maT asprá, ina- propierea maseT marl de ghétá, ce a acoperit timp indelungat tótb. Rusia nordicái centralá panà aprópe de Galitia. In masivul Tatra ghetaril aü fosti mai desvoltati ca In Carpatii merid.; de altmin-Fig. 14. Urmele de, ghe0r1 dinEarpatii trelea muntii Tatra sunt mult de la N Daciel. mai înal1, vbxfurile lor ajungla 2.663 m. Väile cari au avut ghetarise cunosci prin aceea cá sunt

Fig. 16. 0 vale rósá de ghetart E. de M. largT iar thalwegul (matca apelor) lor presintä acolo undese oprib. ghetarul, o tréptb, mare pestecare apele se aruncl acum In cas-

www.digibuc.ro .54

cadA (Fig. 16). Profilul acesta cu trepte e datorit erosiunil mai puternice a apeI, ce resultA din topirea ghetarulul la cap6tul lui. Caracter muntos-mijlociù. MuntiI, call nu trec de inAltimea de 1.700 m., cum e casul cu muntiI BucovineI, CarpatiI orien- ali, muntiI Vulcan, muntil Banatuluïi munta Apuseni, precum culmile secundarei pólele muntilor Maramurepului pi al' AI- pilor Transilvaniel, aù cu totul un alt aspect decât crestele prin- cipale inalte. Forme le sunt aol neteçlite, culmea fuge ondulân- du-se, iar vârturile se ridicAi se inpirA ca nisce cocópe marl, ca nisce movile dealungul unul dâmb colosal. InacéstA . parte totul e acoperit de pAdurea verde inchisA; iar aspectul acestor muntI, apare sèlbatic numaT in vAile adânci, unde apa a mâncat pArnintul, pe când sus pe culme ea a modelati rotunçlit asperi-

Mud privim acea sumedenie de culmi, ce fug de obiceiti pa- ralel, apArênd una printre curmAturile celel dinainte, ni se pare ch o mare uriape ipT impinge talazurile sApile trécA peste muntI. and ne gAsim deasupra pe una din culmile secundare ale muntilor Vulcan ori Paringu, nicI nu presupunem cA intre numerósele culmi, a chror dung& se pierde inalbAstrimea ce- TuluI, se deschid vAT adâncT de peste o mie de metri. VAile sunt nsä nepracticabile, inguste, stâncóse pi pline de bolovani, peste carl se aruncA apele spumegând; din fundul vAiT privind povár- ne apar sèlbatice iprApAstióse, adesea imposibil de urcati clunga munteluI nicI nu se zAresce deasupra capetelor nóstre. sunt muntiT cu caracter muntos

Fie cA ne vom mil pe Paringu plecand de la Novad saü Bumbesci, fie a mergem la Negoiu luand ca punct de plecare Corbenil saü SAlAtrucu, spec- tacolul e acelas. DupA o urcare grea pe povArnisurT gOle, despAdurite, mancate sAlbatec de ape iscAldate de un sore ardötor ce ne facesi mal ImpovArAtor mer- sul prin potecile cu petris, esim la luminis la InAltimi ajungand dejà 1.000 Bali 1.200 m. De aci mai departe Incepe o lungA si monotonl cale prin pAduri dese de fag si brad, pecArArT dealungulculmilor; cand ridicand, când scoborInd, flea povarnisurT simtitóre. Cate odatA un luminis ne des- chide vederea pe o panoramä, cu culnif rotunjite, cu clinele acoperite de pAdurT, cu varfurile plesuve acoperite de iarbA. Cand 'in fine ajungem deasu- pra limiteT arborilor cla gob, regAsim mereü aceleasl forme; nimic maT trist ca aceste varfurl plesuve cArora le lipsece si zApecle eternei apele Visnitóre. Sensatiunea e cu atât maT mare, cu cat descindênd 20 sail 30 m. ne gAsim

www.digibuc.ro 55 de-o dat6, la marginea unel prApástili vedi a se lntind sub piciórele tale VAT profunde sag zAneige largi, Inconjurate de pIreti. mAreg In fund preve- dute cu lacuri sclipitórei pline de sfárInaturT colosale. DE MARTONNE.

Podisul Transilvania

In interiorul arculuT carpatic culmile inalteale Har- ghiteTì CAlimanuluT nu se intrerup, cum se intâmplá de obiceiù cu cele din exteriorul MT, ci se continuä prin mij- locul TransilvanieT prin 4 Mull lungI,ca nisce poduri solide ce vor sA unésa, muntiT BihoruluT, m. Meta licli m. Sebesului la lanturile Carpatilor orientali. In genere culmile acestor délurT se mentin Intro 500 si 650 m., iar de partea nordicá a TransilvanieT, intre Mures si Somes, culmile se lárgesc si se transformá In largi câmpurT mentinute la nivel inalt, sAntuite de numerósele gârle ce se vars5. Iii Mures sail Somes, lipsite de pádurT, cu o vegetatiune sà- raca, cu o climá uscatá. ce separá aceste ctilmT, v. Muresului, v. Târnavelor si v. OltuluT, nu sunt scobite tocmal adánc; matca apelor se tinedeasupra nivelultil de 250 m. Totul ne conduce a admite ca délurile Transilvaniel sunt resturileuntil podis Inalt cam de 700 m. deasupra niveluluT mAreT In care apele a säpat de la E la V insemnate vAI de scurgere. Profilul scurgerilor, precum si directiunea cursurilor de apä din interiorul TransilvanieT, aratá douédireCtiuni jóse In a- cest podis: una de la E la V dupà apa MuresuluT, alta de la S la N, de la Olt la Somes. Podisul Transilvaniei e constituit din gresii si diverse argile mai tinere ca cari contin In ele colosale stânci de sare cia nisce simburi Inchisi in afundul pämIntului; la acésta se mat adaogä prin N o piatra compusl din praful si sari- mAturile de piatrA et) s'aü format când aü isbuonit vulcani4afará (tuf vulcanic). Teritoriul ce se intinde cam inmijlocul TransilvanieT intre riurile Mures, Somesul-mare si Somesul-mic, se nu- mesce c amp i e (Mezöség), Campia (Mezöség)este o regiune colinósà,coline plesuve, déluri mai cóste de Muff estinse, váf neregulatei mai mult inguste, afundirai

www.digibuc.ro 56 in forma cAldArff, urmézA unele dup5, altele, formAnd un amestec variat; su- prafata eT sémèn1 cu o mare, ale ¡Are value ar fi inghetat. Pe cóstele délu- rilor si ale colinelor se alb; pAmint arabil, prin afundimi mocirle tege, iar vAT fénete. PAdurT nu se aflä pe cAmpie, petrisurilei petrile lipsesc cu totul; dar mocirlei lacuri cu apA stAtutA, cu trestisurT estinse cu cArduri de pAsérl de apA sunt in abundentA. S. MOLDOVAN. Intro délurileOltuluii muntii FAgArasului se lntinde de asemenea un câmp frumos, triunghiular, brAsdat de Olt pe la laturea ne N si de numerosii afluenti repell ce scobor din munti; acesta este câmpul FAgArasului saù t ér a Oltului. De asemeneala V, intro muntil Sebesu- Retezat si Poiana Ruse& seintinde o Orb, renurnitA din vechime, tér a Ha teg ul ui unde se mai véd urmele falnicei Sarmisegetuse. cele mai marl ale délurilor Transilvaniel aunt ast- fel dispuse :in spre r'ésArit 750-850 m., in mijloc 550-650 m., jar la apus 400-450 m. De aci urmézA o inclinare generala a reliefului spre V in directiunea Mure§ultg, pe când vAile aratA o scoborire de la S spre N §i anume : valea Some§ului 260 m., v- Mure§uluI §i Târnavelor 320 m., v. Oltulul §i Cibinului 400 m. Din cornpararea altitudinei vAilor qi délurilor reese cA inAlti- mea relativAZa;Zultimilor e micA, §i dacA s'ar puteA privi Tran- silvania de la inAltimea de 2000-3000 m. deasupra el, ar ree§i §i mai bine caracterul primitiv al until inalt podi§ inchis. A. SIIPAN.

REGIUNEA DgLURILOR.

Rarnificatiunile CarpatilorInalti, nu se In rerup odatA In fata podisurilor sail câmpiilor, ci lAsându-se din ce In ce la un nivel mai mic, se transform& Intr'un no- ian de coline co InfAsurA de jur-Imprejur regiunea mun- ca un brâù, peune-locuri mai lat pe alte 041 mai Ingust. AcéstA zonA de accidentArl ale terenului cu- prinde tOteInAltimile dintre 700 m. si 200 m.; InsA nu in tot locul e usor a spune unde se opresce regiunea muntilori unde Incepe zona délurilor, dupA cum de a-

www.digibuc.ro 57 semenea une ori ne e greil a fixà linia de separare Intre coline i esurï; afará de acésta caracterul iintinderea regiimil délurilor variazä, când trecem de la o provin- cie la alta a RomânieI.

I. Amfiteatrul MunteniaZona délurilor din Muntenia si Oltenia cuprinde culmi numeróse, ce se interpun printre cursurile riurilor principale, si a cáror prelungiri ocup5, o suprafatá cu atât mai latá eu cât Inaintám spre V. In Oltenia si Muntenia de apus acéstá zoná ajunge in látime pâná la 150 km. pe când in Muntenia de r6sárit de-Ai& ajunge 30 km. Se constatá insá faptul important &A cul- mile lungi din Oltenia nu se ridich tocrnal la ináltimI marl,i chiar acolo unde ele se1.60 lazona muntilor nu 'Malta maguri decat cu 200--300 m. deasupra fundu- luI väilor; pe când culmile din Muntenia de rósárit, ca o compensare a scurtimeI for, castiga in ináltime, caci ii inaltá mágurile cu 400-500 m. deasupra sesuluI Munteniei \Tailor säpate mai adânc. Inc& un faptorografic important si caracteristic pen- tru Oltenia este existenta unor depresiuni ce se ivesc in- tre zona muntilor si regiunea délurilor, insirându-se dea- rungul marginiI Carpatilor de la Baia-de-Aramai 00, la Câmpulung, din care causá aú fost numite depresiurif subcarpatíce. SA ne urcAm pe o di clará trivArful muntelul Cerbu (1.640 m.) deasupra satulul NovacI (Gorj)i sA privim de jur-imprejur: pe &and in spre apus rèsArit ni se desfAsurA un noian de culml uniform de inane, cu caracter muntos miloei0, printre cati nu putem vedei alt-cevA decAt pAdurej iar pridure, dacá ne intórcem ochiT spre térá (spre médA-di) relieful pAmintului ne apare sub piciórele nOstre cu teite amAnuntele luI ca si cum am privl intr'o strachinA. Ad vedem Gilortul, care de-abià a sapat din cheile .(1) lul stramtei stâncóse, cum se intinde inteo vale largA ce ni se pare cá merge de la rOsArit spre apus pe sub culmile Carpatilor. Un observator nesciutor ar crede cá Gilortul curge in lungul acestél vàl pe la pólele muntilor, pe cand in realitate el, dup6, ce strAbate prin luncl largi mai multe mid cane,

(1) Chee=incuetóre=gAtlej=clisurl=o vale fOrte strAmtA cu pAretil aprópe vertical]; prApAstiosli .stAncosl.

www.digibuc.ro 58 merge sill deschide drum lngust printre delurile inalte, ce se ridicca un al doilea sir de muntr la S depresiunii din jurul Novacilor. Mal la drépta ni se deschide dupg ma multe coline mieii putin ondulate un damp larg neted, camp u l mar e al C r bun e sailor, pé care seslesinéz/ ca o dungti albä rectilink soséua judeténg. Mai la apus de acésta sclipesce In bätaia só relui cupola noug a unei biserici din T.-310, ce se ridia, dintr'un pAlc de ar- bori verdl, iar mai departe de acésta se desinezfi muchia uniformai regu- latl, putin Inclinatà spre S a délurilor Jiulul, ce se pierd departe b zarea cenusie. Dintre aceste depresiudi numim mai caracteristice pe cele din jurul: TismaneI, Runcului, Bumbescilor, T.-Jiulul, NoVa- cilor, Polovragilor, HorezuluIi Câmpulunguluï. Altitudi- nea funduluI aprópe orizontalal acestor.regiuni e cam Intro 250 si 350 m. deasupra nivelului marii, iar culmile ce le separ& nu se Inaltá deasupra câmpurilorune-ori nici cu 100 m. Ele sunt acoperite In cea mai mare parte cu petris adus de ape repedli când privim din Ináltime fundul planalacestor depresiuni: câmpul Bumbescilor, Cárbunescilor, Polovragilor etc.ni se para, cá avem in fata nóstrá fundul unuI lac, secat In care riurile repedi ce veneafi din munti, poposeaù pietrisuli apele lor, Ina- inte de a Ie Cara mai departe la vale. Délurile Oltenia ce se ridica la S de acestedepre- siuni: d, Bujorescu, d. Bran, Mägura Slátiór el, etc., directiunea general& de la apus spre rësárit; mai la S Insá, constatam numal Inguste culmi de délurI ce merg spre SSE printre numerósqe rlurl,si dupä numeróse ondulatiuni se pierd In valea Jiulul,a OltuluI sail In câmpia ondulatä a OltenieT de S. Aceste culmi paralele si continue, unele lungi de peste 100 km. nu pórta o singura denumire ca lanturile de muntl Inalti; cuprindênd Ins& la un loc délurile ce stint In legaturá unele cu altele, de aceeasi directiune, vecine aceleeas1 väi mari, asemenea In aspectul lor si formate din acelas fel de piatrk putem deosebi atuncl In délurile Olteniei trei regiuni. 1.Inaltulpodisal Mehedintuluice se lntinde Intro m. Cernel, Piatra Closanilor, Baia-de-Aramäi Dunare. Acéstä regiune îi mentine relieful ei putin soobit de ape cam Intro 600 si 800 m., constituind ast-fel prin altitudinea ei lnc& o tréptä Intro muntil ina1Ti déluri.

www.digibuc.ro 59

Ape le ad ros In pietrile acestui podi i mai ales in calcare forme fórte curiOse. Straturile calcare se Intind formând un platod, acoperit Ina in mare parte de o ptidure frumósä de stejar ai fag, gdurit insd de numeróse doline (1) plin de peateri, cu vi seci, çu lacuri periodice etc. Satul Potuírele e celebru prin podurile sale naturale, cavernele sale, cele 14 iezere din Imprejuriml etc. Fundul uscat al dolinelor, unde se adurá un bun pämint vegetal e tot-deauna ocupat de un mic amp de culturd; la marginea celor mai mari se gdsesce de obioeid un grup de case. Satul Ponórele datorézá numele séd pote chiar existenta sa numeróselor doline, DE MARTONNE. 2. 0 zonä de Mull inal,te la S de depresiunile subcarpa- flee(Fig. 17): d. Go rj ul uI, la V In dréptai stânga JiuluI; d. V â Gel intre Gilort si Olt.

Carpatil DepresiuneaMarne Itnalte Collude jóse Podieu1 aubearpaticii Valea Motrulul Bulgariei 6.OltenieiL. Dunärii.

Fig. 17..0 tdeturd in pämintul Olteniel de la N la S. E. de M. 3.0 zonade coline jóse prin partea de mijloc aOlteniel (Fig. 17): colinele MehedintuluIì DoljuluI intre Du- näre si Jai; colinele Oltetul uI intre Ji5 si Olt Zona délurilor Olteniei constá din argile, pe une-locud bogate in sare, din gresili nisipuri ;in partea depresiunilor snbcarpatice straturile sunt fórte cutate, in partea délurilori colinelor, straturile aunt uniform inclinate spre SSE. Straturile dintr'un del corespund perfect straturilor délurilor vecine, aa cá totul se presintá ea ai cum ar fi fost o singurd placl de straturi, un podia inclinat putin spre S, Iri care apele aü scobit väl, lásand in relief délurile numerae ce le gásim ast5.-4I In Oltenia. Depresiunile subcarpatice cari amintesc Intru cat-va valea Tisei din Mara murea, câmpiile Ciucului, a 13raaovului etc., din interiorul arcului carpatic, ad luat nascere cu totul din alto cause : ele ad resultat prin scufundarea stra- turilor de la marginea muntilor, iar ampiile Intinse s'ad ndscut prin umplerea cu petria, nisipi humd a anumite párti din depresiuni. Podieul Inalt al Mehedintilor e format din eisturi cristaline, din roue e- ruptive vechi ai din calcare, ca ai muntil Cernei on earl se glsesce In legáturá. El a provenit prin scufundarea unel pärti din muntii Cernel la un nivel mai jos. Délurile MuntenieT de r6sarit sunt mal stráns legate de culmile muntilor (Fig. 18) cad depresiunile subcar-

(I) Donna =ponor=o scobiturä a terenului in form& de palnie.

www.digibuc.ro 60

patice, a Câmpulungului, a Släniculuietc.,stint mai rari si nu toemai pronuntate. In acéstä parte gäsimdesvoltatá numai zona délurilor lnaltei anume: d. Topologului

Seeul Munteniel . S R. Ialomita R. Dimbovita R. Argee Pod. Etag. Ciueaeul Délurile Prahovel L. Dullard

Fig. 18. 0 tgeturl in pmintul Munteniei de régrit, de la N la S. E. de M. Argesului, d. IaIomieii Dâmbovitet d. Prahovei, d. Buzëului si ale Rimnicului, In jurul riurilor cu a- celas nume; pe &and zona colinelor jóse se gäsesce nu- mai Idapropierea Oltului, colinele Ve d e Ii Teleorm a- n ul ui, ca o continuare a celor din Oltenia. In délurile IalomiteI e unul, délul de räsun 5, làngcomuna Bezdead, ce presintä un mal_vertical cu un renumit ecoil de 8 silabe. De observat e faptul cá printre délurile Buzöului sunt douëculmi:culmea Väleniloric. Istritei, carI Iiridicá vârfurile 'Ana la 750 m. chiar la marginea sesului directiunea NE-SV, aprópe transversal culmilor celorlalte, ce merg paralel cu rlurile Munteniei. [Muffle Munteniel sunt formate ca pi ale Olteniel tot din argile, conglomerate pi gresil in straturi fárte cutate; sarea pi gipsul sunt mai bogat réspindite trisâ aceste terenurii mai ales in cele din d. Prahovei pi Buzöului. Délul Istritel pi Ina cAte-va sunt formate dintr'un calcar conchilifer (provenit prin aglomerarea conchiliilor unor animale). Acéstä zonâ. de Mull s'a ridicat, ca pi ale Olteniel, de-odatä cu Carpatifi, sail putin in urma lor; ele apartin Carpatilor ca o zonA de periferie. Atat la Muffle Olteniei cat pi laale Munteniei se constatá el cele earl sunt conkituite din argile pinisipuri sunt netedei ail forme linepi.on- dulate, pe când Muffle formate din gresil off conglomerate presinta râ.pe präpástióse. Dacä consideräm ca limithinferiórá acolinelor linia de nivel de200 m. deasupra märil, atunci marginea sudicä a regiunii délurilor Incepe de la Dunäre din dreptul guril Timocului, trece pe laCraiova, dupá ce face o intráturä dealungul Jiulul, mai face apoi o alta dealungul Oltetuluii o a treia In susul Oltului, iar de la Slatina www.digibuc.ro 61 merge aprópe regulat spre NEE pe la Ploescl, la Buzëù se cotesce spre N trece pe la RImnicu-Särat §i FocsanT pänä dà In lunca Siretula Regiunea, ce cade sub isohipsa de 200 m., constitue sesuI Muntenia iar cea ce Inaintéza dealungul rturilor sunt luncile-. De§ì deosebiri evidente se aratä In privinta délurilor, Intre Oltenia si Muntenia propria áisà, totu0 avênd In vedere relieful Intreg al RomânieT meridional-e,al Mun- tenia putern dice cà terenul este dispus ea un amfiteatru, cu cele treT regiuni; muntI, délurl §i ses, ce la o cerce- tare atentä se aratà Mae bine caracterisatesiperfect limitate. In partea de V a Olteniei se adaogá amfiteatruluI românesc o a patra trépta, Inaltul podis al Mehedintulul.

II Délurile MoldoveT. Podisul Moldo-Basarabean.In Moldova nu constatAm dispositiunea terenuluT In amfitea- tru, &Ad' descinpad de la muntii Ina 41 spre rèsárit, däm de o Intinsá regiune de déluri, care merge de la O- leic: Carpatilor qi pänä peste Nistru departe in Rusia me- ridionalä. In VA.& acéstä regiune latä de sute de km. In- Minim nurnailuncile largi a eâtor.vb,ritiri, itocmai departe In pre SE, unde pierdem din vedere ultimele ra- mificatiunI ale muntilor, däm la marginea Márel N. sia DunäreI de un ses, ce se presintá ea o continuare a sesului Muntenia In multimea de déluri putem Insa face o Impärtire: 1. Délurile din drépta Siretuldf se Intind ca o rasie dealungulCarpatilor si se presintä In multe locuri, In Bucovina mal ales si in Moldova de N, ea o continuare a culmilor din zona rnuntilor ; In partea de S se constatá depresiunI subcarpatiee. Direetiunea generalä a acestor déluri, din Bucovina si pana In v. Bistritei e SE si dupá ce fug cat-va paralel cu Siretul se ascut sise pierd la confluenta principalilor afluenti ;une-orl nicl nu ajung pana la Siret. Aceste déluri de Inältime medie de 500 m. rare-ori pânä la 700 m., sunt formate din aceleasit pietre ea si délurile Muntenia si Geologia ne spune ea ri-

www.digibuc.ro 62 dicat prin aceleasI cause si In acelas timp. Ele apartin dar lantuldi Carpatilor, cárora .constitue o zong. de periferie. 2. Délurile din stânga SiretultA constad din culmi fungi si late ce merg spre SE din Bucovina si páná in lunca-Siretulti si DunäreI sail In câmpia BugeaculuI, ra- mificându-se printre tóterlurilece brasdéza acéstä re- giune. Délurile uniforme ale BucovineI résäritene, ale Mol- dovei si BasarabieI Ii mentin mAgurile lor Intre 250 si 300 m., ca si cum ar fi thiate dintr'un podis. Pe intrégá acésta suprafatä, gásim numal 2-3 déluri earl sa tree& de 400 m; In Bucovina de résárit de-o parte si alta a Pru- tulul, se gAsesc doué déluri ce trec chiar de 500 m. con- stituindast-fel punctele culminanteale acesteI regiunI (Spaica Tetina 539 in. Horodistea 515 m.). Spre S de acestea, culmea ce merge dealungul SiretuluI se men- tine Intro 300 si 400 m. iridicä numal douse déluri In regiunea Bârladului (462 m. si 431 m.) poste 400 m., iar culmea lungá de sute de km. care merge spre SE In Basarabia printre Prut iafluentiI NistruluI pânä la Bu- ceag, variazá In jurul lui 300 m. deasupra nivelului máriL Délurile cele mai lnalte sunt aprópe.de Nistru (Vo- denI si Bo csa n) In tinttul Soroca; si In mijlocul Basa- rabiei (CiutulesciIi Réspopenil 320 m.) In tinu- tul OrheiuluI. Desi cursurile riurilor ce aros acest podis curg In directiune SE totusi linia de cea mai mare inMtime e transversala riurilor si merge de la SV la E prin mijlocul Moldoveli Basarabial formand o curbá paralela cu a Dung.rei; o a doua linieInalt'a am v6dut cá e in Bucovina si urmézá aceiasidi- rectie spre NE. Culmea clélurilor MokleveI §i Basarabiel e da obiceiti latitá ca un podii scobórà putin ate putin când mergem spre S; vârfurile sunt fórte putin bombate avénd forma unor musurée marl, dunga podisulul e rotunqit5., cóstele sunt netede, râ- pele sunt rari, cAcI in genere povárnisurile sunt domóle i pre lungi. Wile nu sunt adâncl, in schimb înssunt fórte largi; fundul väel e netedi fórte putin inclinat cai muchea délulul si se mentine cam la 100 m. sub dunga délulul; la curmäturI valea se pierde cácT fundul el devine tot una cu muchea látitä a dólulul. Privind din vârful until dél maI inalt vedem culmile

www.digibuc.ro 63

acoperite cu liveiisernünhtue, uniforme dar fórte pläcute vederii, cum se insira "si se urmézl una duph alta la distante fórte mari, iar soséua se luugesce ca un sérpe peste muche peste vale, si prin §erpuirile el ne indica valurile terenulul 'Ana departe, unde se pierde ta norul de praf din urma vre-unul postalion. Acesta e caracterul obicInuit al délurilor ce provin dinteun podi§ ros îndelung de ape, podis ce e usor de resta- bilit dach ne Inchipuim ca n'ar exista vaile saü de le-am um- plea la loc. Uniforniitatea délurilor MoIdovei BasarabieI e deran- jatä numaI In partea de N, unde Intro Pruti Nistru apar pe muchea délurilor stand de piatra de var, Insirate In liniI drepte, paralele,i earl din depärtare par ca nisce mini a undi sir de cetati sail a unuI zid lung cu multe turle cac,lute. Acestea sunt stâncile, Toltr y, ce se con- tinua si maI departe In Podolia si Galitia In directia NV paraleläiru1ui Carpatic, Aspectul lor ta face une-ori s/ uiti cesti Intros Muffle Prutului sad ale Nistruluii aduce aminte regiunile calcaróse din munti. In adever, töte ca- racterele inherente constitutiunel calcarului observate in regiunile Mehedin- tuluii muntilor Barsei se gäsesc, in mio bine Inteles, si In acéstà localitate. Suprafata ealcarului lipsitä, in mare parte de o vegetatiune abundentä, este aprópe gólai mancatä, de apele ploilor. Bolovanii se ingramadesc unil peste altil, páretfi drepti margineso din trei pári, crOsta ridicatä. VägIunile sapate In stanch' sad mici pesterl cu intrarea destul de sus, ad avut influentä asupra imaginatiunii bogate a poporului localnici legende istorice sunt in leg/tut./ cu pesterile din stanca, a cäror present/ este explicatá prin intervenirea celui Necurat SIMIONESCIT. Muffle Moldove, Bucovineij Basarabiei constad la basa lor din argile, pe une-locurl grate, lar in partea superior/ din sresil calcaróse si nisipuri,. cu multe fosile. In albia Nistrului si a Prutului ese la ivélä de sub argile gresil, pietre calcaráse mai vechi, iar in a Nistrului apare pe une-locuri de sub acestea stancI de graniti alte pietre vechi. Stäncile Toltry sunt alatuite Ins/ dinteun calcar format In timpurile geo- logice trecute, dupa cum se formézá acum in ocenele calde stâncile de ink- gean. La suprafatä, aprópe totul e acoperit de un strat de pämint galben (loss), läsand numai prin vái si rape fa ivell pietrele de desupt. Granituli pietrele sedimentare veclii se intind departe spre Ni E con- stituind cóstele stancóse ale podisului Podoliel. Sfraturile de argilei gresil de deasupra sunt orizontale si se Intind din Rusia pan/ la Marea-Negra pang peste Siret la pólele délurilor Carpatilor. Straturile dintr'un del corespund

www.digibuc.ro 64 la acelas nivel straturilor din délurile vecine; ele ad constituit óre-când o singurd plael aprópe orizontalk prea putin incEnatä spre S, si In care apele aü sdpat Valle largf, lAsAnd délurile uniforme in relief. Considerand dar pietrile straturile din cart constd pdmintul moldo-basarabean, ne aparei mai clar, podisul intins din care provin aceste

Délurile BanatuluTnu sunt alt-cevâ, de cát ramifica- tiunile muntilor, lnaintate spre V printre numerósele cur- Burl de apä, pânä In câmpia Tirnesului. Intro numerósele culmi deosebim mai principale :d. Karasul ui ce merg paralel cu Karasu, pänä se confundä cu colosalele valuri de nisip (du nel e) de la Deliblat; d. Buzias se desface din sirul Semenic si se Indréptä spra NV paralel cu Timesul. In fine un al treilea sir de déluri se desprinde _din Poiana ruscá si merge spre V printre Times si Mures. Délurile din tinutul CrisuluT ce se desfac din muntii Metalici spre V sunt fOrte scurte, cAcI sirurile de munti din acéstä parte se mentin la Inältimi marl pänä cánd ajung la sesul unguresc. Drocea si Highisul se ridicä cu peste 700 m. deasupra câmpiei din jurul Aradului, iar Co- pasul (Kopasz) din muntil Codru se ridicä cu 1000 m. deasupra térii Crisulul. Mai spre N muntilor Bihorga- sim o regiune Intinsä de déluri: d. Cr e (Királyerdö) ce plécá spre V din sirul Bihorului; din m. de Arama se desfac d. B ertáulul si Cr as nei, iar ca o prelungire a m. Meses se ivesc Intro coturile Somesului d. Fäg etiI (Bilkk). Acestea din urrná Impreuna cu d. C I uj u 1 ui si Al- m as u 1 ui (prelungirea Bihorului) deoparte si d. Ilova (prelungirea. m. Läpusului) de alta,sepresintä ca un prag dublu ridicat In NV Transilvanie, in care Somesul cu greil a täiat valea sa intortochiatä. Délurile acestea constaù' din argil& si gresil ce se rezinad Insd pe un fun- dament de pietre mai dare e mai vechi, pe une-locuri sisturi cristaline, granit etc. Délurile ce constitue pragul de NV al Transilvaniel nu trebuesc dar considerate ca culmi r6mase din prelungirea podisului ;ele n'ad nici o legaturä ea podisul, din contra, aceste déluri sunt In legáturdde formatiune cu in. Bihorului si m. Rodneii páte Intr'un timp depIrtat aci se ridica o créstà de rnunti InaIi, cari ins5, s'a denivelat prin scufundare si prin ródere.

www.digibuc.ro 65

ln Muffle Banatulul s'a gäsit pentru prima dad o anume piaträ eruptivi, care s'a denumit banatitä; cu ea a venit din fundul pimintului la ivéll nu- merósele mineralei metale ce se gäsesc In Banat. In regiunea din N TiseT nu gäsim délurt,cAcT muntii Vihorlat-Gyil, Eperjes-Tokaj, precum §i Bükk-Matra, de o- rigin5. vulcanick I§T ridicde-odatä vârfurile lor conice dea- supra nivelului sub care noT consideram délurile. IV. Délurile DobrogeIse Impart In doue pärp prin de- presiunea CernavodaConstanta. 1) Regiunea de N e cea mat interesantä, cacT de0 vâr- furile cele maT Inalte nu ajung nicT 500 m., Insä crestele stâncóse, dintate pe muchei gola§e, dail acestor déluri un farmec nea§teptat. Mali ales crésta pietrósä a Pr ic op a- nuluT din coltul de NV §i crésta Gr e ci o r (vf. Tutuiat 456 m.) privite din bhltile Dunaril sail din §esul BrAileT §i Galatilor, apar ca un lant de muntl tnaltl. Din Pricopanu pled. spre E un §ir de &Hurl, ce-va maT rotunde, paralel cu Du- nárea pânä aprópe de mare unde ridicá vf. Be§tepe. 0 altä ramur5, plécä, spre S rarnificându-se §i spre Marea-Négrä spre Dunäre (avênd intre altele, vf. Consul, Atmagea etc).. teaus X. - - , -. F. r , 1.,,j,.. 4 ,t \ N. - -, - . t,-,-',-- ,7"--"" ...... ;-r-4. ' 77',/<>""<' -- A ' ''''''',g-' *, / ';'''' ''V : ....,, -te----._ - '"' -/* :5* -4.....? ,..,--,...;.*------., . z. .,...... i.,...... ,7------...,...... , ...... ,. ":.-- ::::-,...-----.77

Fig. 19. Panorama Pricopanulul védutä de pe Dunäre. In 14ä e orlselul Mein. Aceste Mud constaa in partea de N din granit, porfiri alte roce erup- tive, precum si din multe felurl de sisturI vechl, as& c pe basa pietrelor din care e format, putem dice oä aceste délurl sunt fórte vechi, cai Alpil Matti. al Transilvanid. Aspectul lot impunätor, stâncile numerOse de pe créstät bo- lovanii colosali din väI si de pe povärnisurI, viile lipsite de apä, crestele des- päduritei iarba säräckidsä, ce In razele sórelul de apus clä acestor G. AL-MurgaeL L P.-Burcit.:Roradnia gi Orile locuite de-Romani. 5

www.digibuc.ro 66 o culóre sur-violacee... Mote aceste fapte, apropiind in timpUl de fat& aspectul acestor déluri de al muntilor, intäresc ideea ce ne-o tacem pe basa Geolo- gieT, c. aceste creste sunt resturile, ruinele mal bine cps, ale until lant de munti; ce óre-cAnd se ridieä sus in acéstä parte de térk lant scufunda i, ros de ape si redus cum 11 vedem a41. 2) Regiunea de Sud nu e decât continuarea Podisulur BulgarieY, care se Intinde dealungul DunäriI din v. Timo- culul si paná la Marea Négrâ. Acest podis, ondulati tran- sformat In déluri prin numerósele v5:1 ce se deschid spre Dunäre, se mentine cam laInaltimea de 200-300 m. IntoemaT cai colinele jóse ale Doljulul si Mehedintuhil; partea, ce cuprinde Dobrogea, e In genere maT jósä de 200 m. Podisul se terminá Mat la Dunare catsi la Mare prin- tr'un mal aprópe vertical, Inalt pe une-locurT de maT bine de 100 m. deasupra niveluluT apelor. Acest podis consta din gresili pe une-locurI, mal la bask din cälcare> ce se v6d In väile mal adâncI; pe deasupra se Intinde un strat de pämint galben (168s), care acoperei o parte din vaile Dobrogel de N. Straturile de gr esie din partea de V a vi1 Timoculul, din d.VidinuluiiNegotinuluI, sunt asemeneai corespund cu stratele de gresie ale colinelor Mehedintului si Doljuldf; intr'o vreme, atuncI când s'aü format, ele era" tot una, mat apoT rupti s'aü separat prin valea Dunärit

§ESURILE,

Sub nivelul de 200 m. se intind la S si V Daciel re- giuni fórte intinse (maT mult de 1/8 din suprafata Dade°, aprópe orizontale, uncle pe led de km. jur-Imprejur se vede fini dél, buzá de podis, nicT tapsanuri (terase); satelei padurile sunt rari, iar riurile li sapä matca lor nunial cu 10-12 m. adânc, ea nisce santuri colosale Intr'a câmpie Intinsa. Acestea sunt sesurile renumite al: Munte- nie'l, Bucéguli sesul Unguresc. Sesul Muntenia are o directiuna cam de la V la E, lärgin- du-se cu cat Inaintézá spre E, uncle In dreptul Buzèuldi ajunge pâná la 120 km. lâtime; lungimea sesuldi Mun- teniel este cam de 300 km. In Oltenia sesul estefórte redus si trecerea de la coline la ses si la lunca DunAril

www.digibuc.ro 67 se face pe nesimtite; In regiunea Bugului din contra, tre- cerea se face de-odatä, 0 cum délurile sunt fórte Inalte, se pare ca zona muntilor se atinge cuesul. Pe când spre N esul Munteniet se opresce la lunca Siretulut, spre NE else continua mat departe poste Prut, dealungul gurilor Dunariii Marel, spre Rusia meridionala. In drépta §i In stânga Jiu lilt se gasesc regiunl Intinse cu delulete de nisip, lungt §i paralele, d un e, unele fixe altele mobile; directiunea lor In aceste partl e E-V, iar mat la apus, aprópe de Dunare, ad directiunea NVSE. Cu tótá sarácia lor,dunele introduo In Ingustul kies al Olteniet o óre-care variatiune, pe când In Muntenia de rèsarit, de la Turnu-Magurele pâna la Bráila, pe câmpia acoperitä de grad §i porumb, ochiul calkorulut nedumerit de atâta simplitate In aspectul câmpiel, nu vede de cat singuraticile movile, ce mal nu se pot deosebi deirile de pae peste cart se ridica fumul veunel batoze In lucru. Välcelelei scursorile pline de lacuri sunt unul din farmecele acestel naturi deserte si desolate. Pe o i caldä de vat* dup5, ded de km. prin campia arsä si 0%, cand se deschide de-odatä, la picióreletale acele largi depresiudi Incadrate de malud de pärnInt galben, unde sclipesce, ca un fel de mare de undelemn, cu reflectele sale verdIi albastre, 'Alma stralucitOre a und lac mare, In mijlocul unui tapet rosu si argintat de plante saline, te oprescl fermecat de acest spectacol minunat. DE MARTONNE. Inclinarea terenulut e de la NV spre SE, Insá aO, de mica ca In termen medid trebue sá parcurgem 50 km. pentru a scadeà cu 50 m. (1 m. la kilometru). In Oltenia §i Muntenia din apus de Bucuresct predomina terenul elf nivelul intre 100 §i 200 m., isohipsa de 100 m. ajungénd In une locurt, In stânga Oltulut. pan& aprópe de Dunare. In Muntenia de r6sárit din contra, curba de 100 m. se alipesce la zona délurilor, a§à ca tótá câmpia se gasesce sub 100 m. §i o mare parte chiar sub 50 de m. In acésta parte, intre Mo0i0ea §i Buzëii, se Intinde Bäräganul, iar Intre Vedeai Arge§ e B urn asul, cele douè de§erturt (stepe) mat Insemnafe ale Munteniet. Centrele de agricultura çi numerósele lacuri grate aü inceput sa dea acestor de§erturi un Inceput de viata.

www.digibuc.ro 68

In lungul BArAganulul, de la S la N, se InsirA mai multe lacuri särate, cari prin ariditatea imprejurimilor lor, scot caracterul de stepä al acestel regiuni si mai In evident&. In timpul veriI, o parte din apele acestor lacuri secând, marginea lor se acopere de un strat alb de soda i alte sa- rurl ce sunt continute In apele acestor lacuri.

Monotenia sesurilor Burnasulul, Bráganu1ui Buz5u1ul desfide orl-ce com- parare; movilele insirate in lungul sunt singurele accidente ale terenulut pe decI de km. si afar/ de una sad doue väT marl, cutele soluluT sunt aprópe tot anul lipsite de api. Mäturate de la un cap6t la altul de crivdt, arse de c/Idurile veril escesive, Muntenia primesce in genere putiná pleie, iarsolul poros, format aprópe peste tot de pämint galben (löss)i pietris, lasa s. se Infiltreze ceea-ce-scapg evaporäril. Ast-fel vegetatiunea arborescent5 este peste tot is- gonitä de natur5. Stepa pare a fi formatiunea naturalk care se Intinde de mil de ant dealungul Dunaret, pe o lätime de 50 km. Marea agriculturl a pus stäpânire insA pe aceste câmpurt, porumbul i grául acopere intinsele spatli si and in mijlocul verel zefirul face sà onduleze pan5, in zare spicarile lanurilor auril de gradi penajurile porumbiscilor inaltei dese ca o Ware, avem impresiunea cà parcurgem o érá linistitä, pläcutk bogatà., unde traiu usor si tericit. DE MARTONNE.

... prin pastille Bäräganulut, clruta, in care stai culcat, abià inaintéz5. pe _ cäl WA de urme. Dinainte-I spatial nemärginit ; dar valurile de drbä and Inviate de o spornica verdétk când ofilite sub parlitura sórelni, nu4t insuflá ingrijirea nestatornicului ocean. In depärtare, pe linia netedà a orizontului, se profildza, ca uriase musuróie de artite, movile, a aror urzélä e taina trecutuluii podába pustiulul; ele staü semlnate in prelargul eampiet, ca sentinele mutei gArbovite supt ale lor bdtranete. La pdlele lor cuibézä vulturiI cei falniol au late pene negre, precum si cet surl...ODOBESCIT. Pe cea cámpie lungl a caret tristä zare sub cer, in fund, departe, miste- rios dispare, niel cas5., nicI pädure, nicl rid rdcoritor, nimic nu inveselescei pe bietul aldtor. Pustietatea 016 sub arsita de s6re, hi patru pärtl a lame! se lntinde ingrozitáre cu iarba-1 mohorità, cu negrul ei pämint, cu-a sale mart virtejuri de colb ce sbórá In vint. De mil de anT in sinu-I, dormind zace ascuns6 singuatatea mutä, sterilk nepätrunsä, ce-aclórme in focal veril l'al greerilor cori lama ne destéptà sub crivdt In fior. Acolo flerea nasce mdre In primävark acolo piere umbra in Vele de varki tórana-1 fárà róde sl-a ¡mail vijelit cutreeri cu sgomot pustiile campit. Pe cea savanA Intinsá si cu sdlbatic name, lung ocean de iarb5., necunoscut in lume, o cumpänä se lnaltä aprópe de un put, si In orizont se Indee ea gâtul until strut. Baraganul de ALEXANDRI. Sesul MuntenieI se presintA ca o prispA colosalA a until amfiteatru, unde ni se aratA dupA dungile délurilor netede

www.digibuc.ro 69 frumos ondulate, crestele inaltei sdrentuite cu var- futile piramidale ale muntilor Ina lti. Acest amfiteatruni se presintä claronai ales din partea de rèsärit, unde tablo- urile nu stint acoperite unele de altele, sail sterse prin distante prea mari, ci se succed visibil, cele din fund, mai sus ca cele din fa-VA; In dilele senine, privind din jurul Ploescilor, de la Urzicedi, sail de pe câmpia Bräi lei, tabloul ni se aratä In tótá majestatea $esul Muntenia constä dinteun strat de pämint negru (cernoizem) fOrte bun pentru agriculturä,ce acoperä un strat gros de pämint argilo-nisipos galben (löss), sub care vine un strat de pietris si nisip, iar sub acesta diferite argile (Fig. 25 si urm.) Lössul din Oltenia e mai nisipos, iar aprópe de DunAre gäsim nisip curat, ce constitue dunele atat de vätämfitóre vegetatiuniT. Nisipul ipietrisul de la basa lössului a fost adus de apele riurilor, ce Inteo epoca geologicii, nu tocmai depártatä (probabil In urma topirel gheta- rilor), se värsag intr'un lac sag golf de mare, ce se Intindea peste o parte a MuntenieT.i pe atuncl domina prin aceste pärtt o clima de step., judecand dupa Osele de animale ce s'ag gäsit in aceste nisipurl,pietrisuriilöss Lössul a fost adus din Rusia centralá, de vinturileearl' probabil báteag atuncl ea si acum din spre NE (crivátul); acolo lössul forma un tel de nämol nisipos, depus de ghetaril earl acoperiag Rusiai o parte din Galitia earl' In curgerea lor, rodeag pietrile. In urma topiril ghetarilor, vinturile ait transportat in -bite pártile acest pämint, ce `se gäsesce In campiile Austro- Ungaria, Germania cle'S, etc., ca si In Romania. Epoca in care s'a lutimplat acestea, s'a denumit epoca diluvialä, iar din causä ca in Muntenia lössul presintä malurl verticale de 50-60 m. deasupra nivelului luncilor, IntocmaT ca buza until tapsan (terasá) intins, s'a dat numele sesulutMunteniei sti de terasa diluvialfi a Munteniel. Bugeacul. Trecerea de la Muffle Basarabiel, la câmpia ce se presintä ca o continuare a sesului Munteniel, se face pe nesimtite. Lätimea sesului Basarabiei de S e cam de 60 km., Inguständu-se In dreptul Siretuluíi Prutuldf pänä la 40 km; socotind dupa aspectul general al regiunii, numai terenul mai jos de 100 m. constitue Bugeacul, care de aR-fel are multä aseménare cu Bäräganul. Aci nu mai vecli majestósele pâdurii dauritele holde ale Basarabiel de N, ci numai monotone deserturi, asternute cu luciul nisipului sag presärate cu debilii arbusti, päducei sag máciesii cu sálbatice erburiiburuene, iar intre ele, ce-và caracteristic, fantasticul scalete, al carul cap rotund ca o minge, spinos ca un aricigi usure ca puful, se deslipesce tómna de putre- 4itul säü trunchigi apol gonit de cea mal slahá suflare a vintului, rotesce merea dealungul pustiuluT pana ce se Ink& in Nistru sati in Dunäre. In loc

www.digibuc.ro 70 de nenumkate ape si nun, vedi ate o bait/ skat5 ate un LAM efemer, ce nu-1 vel mai gasi máine, sorbit de &site sórelul... HASDEt. Bugeacul e constituit cai Muffle, din argilei gresil acoperite aprópe complect de löss si de nisip argilos. El nu, s'a format ea sesul Munteniell, ci mai mult prin róderea dólurilor de eltre apele ploilori riurilor si in bun& parte prin retragerea Marei Negro- care a läsat in urmä-1 nisipul. Sesul Ungarie (Pusta) se Intinde Intre cursul Dunäril la S de Pestai m. Apuseni, alungindu-se ou un colt spre NE pânä sub m. Maramuresuluï. Lungimea lui In directiune SVNE atinge 400 km., iar lätimea maxima ajunge pänä la 200 km. In MO, acéstä Intindere nicI o ridicáturä, de altmintrelea fOrte rari, a terenului nu trece de 150 m ; iar Inclinarea fórte dorailä, de la N la S scobórá nivelul de-abià la 75 m. In lunca Dunärei, näscênd ast-fel o inclinare medie a acestui ses de 1 m. la 5 km. Un singur rlü, Tisa, strAbate acest ses, de la N la S, Intr'o lunc5, largó, Impár- tind ast-fel sesul In doué pärti intru cAt-va deosibite. 1). Regiunea din drépta Tisei e ce-va mai Inalta,ridi- cându-se pâtiä la nivelul de 140 m., sipresintä, maluri verticale de nisipi pámInt galben, inalte de 30-40 m. deasupra luncilor. Privind de departe aceste maluri, ce se ridicá la marginea mocirlelori báltilor, ele ni se presintä ca marginea unui podis, din care causá s'a numit acéstä regiune podisul cuman. Terenul, care constä In cea mai mare parte din fnisip, presintá mici coline colinele Te- lecska (1), podisul Titelsi numeróse siruri de dune, printre earl' sclipesc lacuri nelnsemnate. Vara când bleep s6, seadá lacurile, se formézá pe marginea lori cliar pe mind useate, dar mal alee in jurul lacurilor skate si mocirlelor, o páturá. albá de sod6,sail cum se dice a soda inflorescen care se aduná si se ln- trebuintezá la fabricarea säpunulul, S. MOLDOVAN

(1) In euvintele ungurescl a neaccentuat in mijlocul cuvintelor se pronuntá oa, la sfirsitul cuvintelor a; á se citesce a, cs --= ce, s = s, sz -= s, j, y i é = e, ca In nemtesce; de alt-fel se citesee cum e scris, accentuánd pe prima silabá; In cuvintele compuse sunt atátea accente cáte cuvinte. Ország=tark ránaságcampie, hegy = munte, hegység =sir de munti, hegitetö =vârf haves = masiv,fönsik = podis,föld = pámint, város (vár) --= oras,cetate' nagy=mare. kismie, aljos, fel=sus, falu= sat, falva=orkel, viz =, apá, patak= vale.

www.digibuc.ro 71 Tot de-a drépta Tisei rèmâne, Intro m. Tokaj-Eperjes m. Maramuresului, un ses, scobit Insa de numerósele lunci ale Tlurilor ce scobor din munti,i transformat In cea mai mare parte In mocirlei MO. 2). Regiunea din stânga Tis t3e mal Intinsa, mai variata ca podisul Cumani mai pia* desì e brasdata de nu- meróse rluri ce vin dinspre résarit, cari Ins& nu scobesc adânc luncile bor. Partea do N, este mai Inalta si se mentine la un nivel deasupra celul de 100 m. Intre Crasnai Tisa, Insa e plina de mocirle, mlastinei turbaril(1); pe când In cotul Tisei,pe podisul Debretinulut relieful e maI ondulat si pe ici pe colea se véd printre sirurile de dune indreptate de la N la S, pa- duri rart tufisuri si zävóe, de unclei numele acestei re- giunI de Nyirség (mestechnis). Pe Nyirség se mai aflä o multime de afundaturii vâl- cele pline cu facuri, trestiisuri si turf:aril% Solul Nyirségului constä pe locurile mai plahe din buma, pe alocurea din nisip 'sburator, dar partea cea mal mare a lul consta din löss acoperit de pamInt arabilfórte roditor. Pe Nyirség se produce si siliträ(salpetru), despre care se lice de- asemenea ca infloresce, anume de cu primávara pana tómna, acoperind pärnIntul In forma de praf alb-vinetig, care se aduna si se Intrebuintéza la fabricarea pulberii de pusca. Partea din S a sesului din stânga Tiset adevérata Pusta, Alfö Id, eIn genere sub 100 m., desértä,monotona si fOrte asemanatóre Baraganului nostru, i sesului din sudul OltenieI.In tot Intinsulel* nu se árata fnrelief, decát asa numitele movile cumane si movilele lul Atila, iar mai la S se arata colinele banätene de la Déliblat, con- stituite din nisip sburator, dune marl' si mid, mobile si fixe, de directiune NV-SE. esuI Ungariel ca oi al Muntenia oonstä la partea superiórá dintr'un strat fOrte gros de löss, argile inisipuri, sub acestea vin argile maiveclif earl' ahem& cu straturi de nisip (Fig. 27.) Acest oes er& inainte de venirea lössuluT oi de epoca glacial& un lac intins, in care se adunaii numerOse ape, insä care n'aveà deschiderea spre rèsárit ca 41; tocmal mai oxclia s'a deschis vaIea dintre Carpatli Balcani, apele

(1) Turbarie=local unde se produce turbá.

www.digibuc.ro 72 laculul, numit panonic, s'ag sours In marea ce trimeteA un golf in Mun- tenia de ac11, fixindu-se ast-f el si cursul Dun Aril de-a curmezisul muntilor spre marea din r6sAritulEuropei. DupA secarea laculul vinturile ag adus lössul din centrul Rusiel si ar PolonieT, röspandit ca un strat, acope- rind asperitAtile terenului;peste löss In podisul ouman, al Debretinulul In Banat s'a depus nisipuri sburAtóre, gonite din luncile rlurilor de vinturi. Un fenomen fórte frumos se aratA vara pe sesurile marl, ce apare mai ales In qilele linistite de var./ si de obiceig pe la amiacli: aO mare de apl MOO valurile ei gratióse, se intinde peste ampie, se apropie pe ne- simtite de noi, apol iar se depärtézA; de-odatA valurile eV ondulóse se impre- unA inapoia nóstrA,i ne pomenim cil suntem inconjurati de Vote pärtile de un lac- mare, fermecAtor, pe cAnd mal !opiate ne aflam pe pAmint uscati sec Din valurile albastre ale lacultii se lfialtä tute, cranguri, sate, cetAtT, orase In grupe pompóse; tablourile se schimbA cu o variatiune minunatA. Aol vedem trecénd pe dinaintea ochilor siruri de arborT inalti, aol ni se aratA, pAduri frum6sei déluri Impodobite cu castele, sag biserici cu turnuri pompóse, o- rase mArete si sate mandre, urm6A unele dupA altele. Dar dacl mergem spre ele, de-odatA dispar si in locul lor dam de vreo colibI sad cel mult de aflAm vre-un cAtun sArAcAcios... Dar tabloul revine din nog si se apropie de noi o cdtS de uriasi nd mai vö4utT, figurT infiorAt6re cu dome lungT ca nisce monstri; In urma kr pfisesc Omeni ur asi; surprinderea ne-o mAresce maT mult un sgomot infundat si nekteles... &And, deodatA vélul se rupe si inaintea nOstrA vedem o ciréd1 de boi pAscénd In liniste». Acestea sunt ta- blourile fermecAtOre, ale fenomenului numit «fata morgana» datorit mirajelor ce ad loc pe sesurile infierbintate de s6re. LAKY

Terasele iLuncile.

Rlurile mai insemnate ale Daciel: Dunärea, Tisa, Someul, Murequl, Jiul, Oltul, Siretul, Prutuli Nistrul, când par- curg regiunea délurilori esurilor, presintä nisce ATM cu totul deosebite de väile ce aù täiat in regiunea muntilor. Pe 'când acestea ati forma unul V ascutit, cu povarni§uri stâncóseiprápästieise, vaile din regiunea délurilor §esurilor ail forma unuf U feirte larg, cu povârni§urY domóle, cu tapanuff .(terase) pe demargeni ca nisce trepte sa6 prispe, cu fundul netedilarg, unde cresc paduri albe §si se Intind câmpuri orizontale, peste earl rlurile ver- puese lini§tite la vale, fäcênd numeróse coturi, §i numai in timpul viiturilor mdrI devin furióse §i-§1 resfirä apele peste câmpurile märgina§e.,

www.digibuc.ro 73

Terasele (tapsanurile) populate si cultivate, cAmpurile au finete mirositóre, lunca cu báltii mlastinT, riurile cu sumedenie de canale, cu insuleîmp durite, jumAtate pierdute Intro trestfti papurA, sad printre pedurile albe ; desimea populatieT, voiosia 6menilor, animatia paserilori altor animale ce umplu aeeste regiunT, satele lungl, orasele infloritóre insirate dealungul acestor v41, tóte acestea contribue a face din aceste regiunT o lume aparte. «AburiT usori ai noptiT ca fantasme se ridichi plutMd de-asupra luncii, printre ramuri se despia Riul luciti se Inc0v6ie sub copadi ca un balaur, ce in raza diminetii miscä solzil MT de aur. EA me due In faptulileT, me avez pe malu-1 verde si privesc cum apa curge si la cotiturf se pierde, cum se schimb4 in välurele pe prundisul lunecos, cum adórme la bulb6ce, säpand malul nisipos. Cand o salcie pletósá lin pe baltä se cobórA, oand o mréne. saltA In aer dup'o viespe sprinteórA, cand sAlbaticele ratee abat din sborul lor, bâtend apa intunecatä de un nour trecêtor Lund., luncA, drag& luncA! raiù frumos al tern mele, mandrA In s6re, dulce in umbrä, tainicl la foe de stele! Eunca Siretului de ALEXANDRI. Luncai terasa DunAret Lunca nu e continua de- alungul cursuluT Dunarei, ci e Intrerupta Intro Moldova-veche Turnu-Severin, unde valea iea un caracter muntos primitiv. Látimea lunceI la apus de Moldova-veche variazá !titre 20 tsi 30 km., iar ca altitudine e cuprinsä intro 78 m. la gura Tisei 0 62 m. la Moldova-veche. In genere lunca r'émâne la N de cursul Dunarii; Intre Zalankemeny (Slancamen) §i Belgrad lunca se contopesce cu a Savei, Intinlêndu-se de o parte §i alta a albiei Dunarei; de asemenea lunca se Mtesce spre S In dreptul Moravei §i Mlavei. In directiunea §esului unguresc se Intind câmpuri de nisipuri sburatóre, ce se gramädesc de vinturi formând d un ele banäten e, de directiune NV-SV, care leati o desvoltare mai insemnata la V §i S de D e li b l a t. Apa Dui-are curge Intr'o albie putin adânca, a careimaluff jóse sunt trecute mai in fie-care primavara, când lunca se transforma Intr'un intins reservor de apa, ce se scurge Incet-incet prin Clisura Casa n, din sus de Orova ipeste P ortile de fe r, lavale de VArciorova. Lunca de la T.-Severin la Calafat e Ingustai malu- rile micilor coline par ridicate mult deasupra apeI; ea se Intinde in genere de-a drépta cursulul Dunárei,la un nivel intre 80 si 45 m. In aceste parti se recunósce In multe locuri, dupA positiunea baltdor §i bratelor mórtd, cum Dunarea schimbat albia, când spre V, cand spre E.

www.digibuc.ro 74

La vale de Calafat lunca presintä o lärgime aprópe con-. stantä, Intro 15-20 km., si scobórá Incetul cu incetul la nivelul máril, In tot lungul el se tine de-a stánga DunáriI abundá In bálT, mlastinei Lrate secundare, trimise de Dunäre sail de numerosil afluentï; numaï in dreptul Co- rabieïi Galatilor lunca trece de partea dróptä, a cursulul Dunáril, iar .intreNicopoli si Zimnicea lunca se Intinde de ambele pärtI albieT Dunäriï. La V de Olt lunca e acompaniatá spre N, ca si in Banat, de o zoná de dune, ce se Intind la S de o linie ce ar trece prin Cetatea, Bäilescl, Corabia, acoperind o regiune, peste care curgea Dunärea In linie dréptä, de la Cetatea la Corabia. Directiunea acestor dune este EV si sunt mai desvoltate la Bis tr e ti C i u- per cen I, uncle aü fost fixate prin plantatiunï de salcárni. La rësärit de gura Oltului lunca e monotonäi uniformá. In acéstä parte, Dunärea s'a fixat intr'o albie, ce presintá de partealuncil maluri lnalte de la 2-10 tn.,lunca rëmânênd ast-fel ca un tapsan (terasá)deasupra pânzei sclipitóre a Dunärel; pentru cä, acéstä regiune a fost óre- când pareursä de Dunáre, care pe une-locuri chiar in tim . purile nóstre o inundá, ea s'a numit, te rasa D unár el ; riguros vorbind numai in regiunea dintre Severini gura Jiului existä o adevèratá terasá a Dunárel, numaï acolo gásim un pat vechiil al DunäreI, rèrnas ca o terasá, la un nivel Inalt (Fig. 31 si 32). De-o parte si alta pamIntul se asterne pustitt si neted ca o apa. Privirile ostenesc cautând in desert un punct de sprijin dincolo de zarile apel, pare earn plutl in largul maril. Dar lata cdinspre r6sarit un tam) se aprinde, si In juru-I se desfaeo un rotocol de lumina, alburie.Céta se rupe in pale Incet de-o parte si de alta, se desvalesc naalurile plecate sub padurI de Weil. StolurI de rate sëlbatice 41 Mae aripele greóe pe deasupra apel Cate Un bria de otel sclipitor, cu sole de auri argint, ta bataia sórelul taie lanurile din stanga. Zavóe de Weil prind iaräT sa imbrace maluriledesvälite. In stanga pe o terasa verde, se ir6d liniile drumului do fer, mar departe, o biserica ii ridica peste eopacl turlele-I inalte si straluoitóre; In departare spre intr'o lumina rosietica, se pierd inaltimile Balcanilor. VL Amu A. De la CálärasT la vale incep bältile marl' ale Dunäriï: b. IalomiteI iBraileI, unde acest fluviú repetá înoá odatá tablourile din regiunea Pusta Terasa e fórte redusä, de

www.digibuc.ro 75 aci la vale, si la Braila si Galag malurl galbene de löss se oglindesc In apele albastre aleDunarit. late. Din sus -de Tulcea se Incepe delta DunariI.AtA,t baltile cat si delta sunt locurI jóse, unde apa inunda In timpul viiturilor marl.

0 lund, mare, scriji1at6. de privalurii sparta de bmy, s'asterne Intre bra- Aele deOrtate ale DunlreI, earl' strnat ast-fel rdschirate, o dep5.rtare de trel poste. Stufieurl de trestiei papurá InaltA, desá ca peHa, astupá virógele. Paclurf seculare de sälciI Intunea malurile, de ni se pare cg. plutim Intr'un .canal drept; de-o parte si alta copacif, Insiratl ca pe o alee, se véd résturnatl fn apL Stolud de graurI se vinturá in aer ca o pulbere vânétA. in urma nóstrá, pe luciul ape, tremurá vine albastrei rosii. Turlele bisericilor ora- velor de pe margineaesului, strálucesc, in razele diminetel ca nisce globuri de cristal, asa ca avem; impresiunea cá suntem pe Bosfor la intrarea in Cons tantinopol. VLARITTA. Lunca Tisel" este peste másura de larga, aprópe Intreg Alföldul, iIn tótá Intinderea el, In lupgul PusteI, nu se scobórá decát cu 30 m. (110 m. la Csap (Ciop) §i 82 m. la Nagy-Beeskérek). Cum ea nu presing terasä, este In tog ,anii inundatä, nu numal prin apa ce Tisa pórtä spre Du- nare, ci si de apa ce Dunarea trimete pe Tisa, &and se IntImpla rev'érsárI In lunca DunareI. S'a Incercat a se I'm- pedeca inundärile, prin regularea Tisei si Inchiderea el Intro nisce zagazuri inalte, dar (la 5 llartie 1879) apa s'a ridicat la o Inálpme colosaläi prin apasarea puternica a spart zagazurile, revèrs'andu-se furiósá peste lunca Tisel, si a fost atunci pentru Segedini alte orase din lunck un potop Infricosator (Fig. 27). Mai alesIn dreptul Somesului, CrisuluI si Timesului, lunca TiseI icà o desvoltare fära marginl, apropiindu-se pa.na la pólele muntilor, Terenul, aprópe orizontal, e -ocupat In aceste parV de nesfirsite mlastinT, cum e: E c s ed, Intro Crasnai Somes; Sárrt, la Intalnirea Crisurilor, e cea mal Intinsä mocirlä a UngarieI; fórte mare ei mocirla de la Alibunár, la Intâlnirea TimesuluI cu Berzava, in Ba- nat, etc. Pe alocurea printre trestiisuff se alflá lArcurl de anini si de rächite, apol locurl de päeune si ridiaturT svantate. Cand cresce apa, se rup une-orI bucáll marl din trestiisurile de pe térmi plutesc Incotro le manA vintul.

www.digibuc.ro 76

Acestea sunt insulile plutitórd... Pe marginea mlastinelor adesea se for- méza intinse turbarii. MOLDOVAN. 0 regiune importanta e câmpia Hustul ui, din partea vesticA, a depresiunei TiseT, intro m. Ouawl (Avas), Sä- läu§ul mare (Nagy-Szöllös)i pólele Polaninelor principale. de-o parte §i alta a Tisei, se intind terase inalte cu câmpil intinse, aprópe orizontale. Muresul, de0 e un rlü fórte important, totu0 nu pre- sinta o lunc5, largk din causa §irului de munti, ce-1 már ginesce de-o parteft3i alta. Lunca lui, care+Incepe dejà de la Reghin (Szasz-Régen), frumósä dar fOrte ingustä, se lärgesce din sus de Alba-fulia (Gyula-Fehérvar), se strim- tézá la vale de Deva 0 nu se lárgesceiar, decât de la Arad spre apus. Dealungul acestei hind se 1n0r5, terase cu renu- mite câmpuri: la origink intre munti, câmpia Gherghiu (Gyergió, Csik), apoi câ mpia Tur del la confluenta cu Arie§ul, câmpul Mir as 1 6,u1 uï mal la S de acesta, câ m- p u 1 libertátei, câmpia Alba-Juliei etc. Din sus de Blaj, pe tarmul Tarnavei, intre statiunea cT feratei oras se lntinde o campie, pe care se vede o petra comemorativä. Calntorul, care îi va Indreptà pasiI spre acest loc, A. se opréscai sa-s1 descopere capul, cad el se afla pe un loc stint, sfintit prin maretia actuluI ce s'a savirsit pe eL Aci s'a proclamat deI i ber in téra sa stramosésca, el pe sine (la 1848, 3 Main), un poporpoporul romancare de sute de aril purta grelele lanuri ale lobagiel.. De aceea campul p Ain ii s'a numit campul 1ibertáeT. MOLDOVAN. Lunca Jiulul incepe, de când Jiul ese din munti dela Bumbesci. Cat tine Câmpul Bumbescilor,ea estefórte largä, intro 2 0 10 km, dar de la la vale se strimtézá puotin, pentru a se Mr& din nori progresiv, pan'a atinge la. Craiova o lärgime de 11 km, ce o mentine pânä la Du- dare. Dealungul acestei VAT se observä douö rânduri de terase: una superiórä, ce se perde 1ntre colinele mid, 0 alta inferiórk ce ajunge E;si se confundá cu terasa diluvialá *sup. Acestea sunt semne cá Jiul a avut albia sa mai sus §i apoI sApat-o mai adânc, presentând doue stadii pâmb% sá ajungh la nivelul de astagli. Lunca Oltulul incepe de-asemenea de la e0rea Oltului din munti, de la CAlimanesci, la sud de care presinta

www.digibuc.ro 77 o lärgime Insemnatä de ambele pärtl a riului, ajungênd la Slatina sa aibä 10 km, iar mai la vale pänä la 15 km. Dealungul povirnisurilor acestor väise constatä de-ase- menea doue terase, fenomen ce gäsim de alt-fel la tóte rlurile Munteniel; terasa inferiórä este maï evidentä simerge dealungul ATM de se pierde in sesul Romanatilor; cbasupe- riewä se observä nurnaï pe icï colea, mai alespe malul sting. In Transilvania se Insirá dealungul OltuluT,ca terase nu tocmai inalte dar Mae largi: cämpurile Ciuculu I, téra Bärsei si a Secuilor, a0ItuluTsia Cibinului; trecerea Oltului de launa la alta se face prin väi fOrteinguste. Lunca ArgequluT capótá Insemnätate tocmai aprópe de Bucuresci, unde se unesce cu lunca Sabarului sia Ciorogärlei. Lunca Ialomitef e fórte Ingusta si monotoná findcu- prinsa aprópe -WM, de la Thrgoviste la vale, in regiunea sesului muntean.

Tera g a infer. Vera a superidri

Fig. 20. Terasele din valea Teleajenultil in regiunea délurilor la N de Went (Vedere luati din vf. ClAbueetuluI spre S). Luncile acestor riuri, precurn si ale altora mai secun- dare, sunt inclInate simtitor spre Dunäre, cáci la originea lor aù Inältimea cam de 280 m.i scad la 40-60 m. paná la Dunäre, unele mai iute, altele mai domol dupá lungimea luncei. Sunt fOrte rari luncile de-ses, cari presintá terase,j acésta numai aprópe de regiunea délurilor; pe cänd väile riurilor dintre déluri, (Motru, Gilortul, Oltetul, Topologul, Dâmbovita, Prahova, Teléjen, Buz6ul, Rimnicul, Trotusul etc) ad luncile mai Inguste, dar terasele lor sunt fórte desvoltate, rèmase sus de-asupra albiei rlului. Lunca Siretulusf Incepe din Bucovina, insä cu tóta lun- gimea el rare-oil trece de 5 km., numal la confluenta ri-

www.digibuc.ro 78 urilor mai insemnate; la confluenta cu Sucéva e un camp larg de 15 km., câmpul drep Vat el, rémas ca o terasä Intre albiile celor 2 riuri. Inclinarea luncei e de-abiä, sim- cáci ca sä, ne ridicam la nivelul de 200 m., trebue sá suim pe Siret in sus, pAná, aprópe de Bucovina. De la Trotus la vale lunca Siretului se lárgesce de yartea drépt5. a riulul, unde se intálnesce cu luncile Râmniculuii BuzAulul. Lunca PrutuluT sémènä, cu a Siretului; e lung& ea si acésta, largà de la 2-6 km.iputin inclinata; nivelul de 200 m. ti gásim tocmai aprópe de Galitia, cáci In cu- prinsul Romániei lunca n'are altitudinea maximh nici de 140 m. scoborând pânà la Dunäre la 10 m. Din acéstä, causá lunca Prutului e mai monotona si mai neplácutä ca a Siretului, mai mlástinósái bAltósä mal ales la confluenta Jijiel, a Bahlulului si de la Fälciti la vale. In dreptul ora- sului Lipeani malurile Prutului se apropie multi Btâncile de calcar (Toltry) formézá cataracte insemnate. Lunca NistruluT, mult mai intinsa ea a Prutulul, e mal jósá, de aceea Nistrul e nevoit sä faca as& de numeróse coturi, ea se asérnäná in aspectul cursulul sèù cu Tisa. La granita Basarabiei lunca are de-abià altitudinea de 120 m., la vale de Bender lunca Nistrulul incepe a fi plinh de WV, braturi mértei mocirle, intinse On& la Limanul ce ser- vesce de intermediar intre mare si Nistru. Probabil odatä limanul Inaintà mult mai departe pe lunca Nistrului la dél, acoperind tótá regiunea ocupatá acum de bálti mocirle: In partea de N, In albiai lunca Nistrulul, sunt numeróse stânci primejdióse navigatiunii. Afluentii Prutulut: Jijia, Bahluiul etc. si ai Nistrulul :Räutul, Botna etc. presintá lunci intinse, jóse ea si a riurilor mari, In care apele se misca molatic, mai mult stagnézá pc) loc cleat curg, constituind mlastine intinse, cum eceaa Réutului de la résärit de orasul Bálp,i In jurul Orheiuluï. Luna() rlurilor, ce parcurg Bugeacul de la N la S, sunt inguste si In mare parte mlástinóse; ele, cai putinele lunci din Bäragan, introduc o óre-care variatiune in sesurile pustiL Luncile find locurile pe unde a curs si s'a resfirat apele riurilor, sunt 6- coperite cu aluviuni: petris, nisipi nknol (clisä=lut=argi15.=--hum5.) läsat -de ape in urma lor. repedi depun maT mult petrii nisip, iar pe ar-

www.digibuc.ro 79 gila fina, continua ca pulberea In apele lor, o earl departe mai la vale si o depune acolo uncle se doniolesc, unde stagnéza; tot-deauna terenul inua- dat römane acoperit cu un strat de hum& nisipósä, care Al fie-care an inaltä, nivelul lunceT, de aceea in lunca Tisel e necesar ca din timp [In timp sä. !mite zagazurile. Cat privesce terasele (tapsanurile), ele sunt: sad täiate in piötra, si scóse in relief prin róderea povarnisului \Tailor, cum e casul terasei superiOre a \Tailor Muntenief; sad An:lane In relief prin cararea la vale in anumite directiuni a petrisului, nisipuluietc.,. ce odata umplea complect fundul vad, casul terasei inferiOre. Terasa Dunärei e resultatul ambelor acestor douö cause.

Tera si Lunci sap e vora tnren4r1

Fig. 21. Sectiune transversall a und väl cu terase; partea punctatä aratá umplutura van% in care s'a säpat de a doua drá albia riulul. In lungul luncel dunarene, es in mai multe párti din aluviuni stand de piétrá: la Giurgiu s'ad gäsit stand de calcaii la Blasova, in balta Braileï, e o standi colosalá de gresie; la Piétra fete! din fata Brailei sunt stand de quart; la Popina mare si mica din fata Galatilor sunt stand' de granit. De asemenea In lunca Prutului apar stand de calcar In dreptul Botosa- nilori Dorohoiului formand cataractele de la Costesci; iar in lunca Nistrului résar numerOse stand: Baca t, de granit, lângl satul Comarova; catar a c- tele lamp o lit a n e, de sisturisi calcar, lângä Iampoli; cele doul cr e de de calcar, la S de Iampolii v a 1 ul de gr a ni t de la Soroca.

FAPTE !DI LEGATURA CU RELIEFUL PAMINTULUI

Variatiunea cea mare a pamintulul dintre Tisa, Nistru Dunare, ne presinta acest pamint ca un tot desävirsit, ca ce-va. cu corpi suflet, cu viéta, care a influentat adano- modul de firea locuitorilor acestel téri. Daca acéstä téra ar fi fost uniforma, cAmpie saí munte, nu nume ea farmecul pitoresc ar fi lipsit,cacI frumusetea nasce prin contrastul ce lucrurile pun intreele, dari viéta4.ilnica a (5menilor, cai trecutul ar fi fost monoton Ara niel o sch mbare de acll pe maine, un ast-fel de trait' nu e pläcut, nu e complect; viéta consta in variatiune continua. In faptura lor, fie-care din formele tare- nulul : muntii înalï, délurile, colinele jóse, sesurile si luncile,

www.digibuc.ro 80 presinta fie-care cel putin &ate un dar, pentru a ne inlesni tra- iul, cate un farmec pentru fie-care fillalOriT, cate o moméla pentru ochiul strain. Cat de complect e acest parnint §i ce in_ fluenta a avut el asupra nóstra se 'mite constata maT ales din faptul, ea noT de 18 sute de anl am trait pe el; en tóte navali- rile barbarilori necasurile -pricinuite de vecini, noT n'am pa- rasa un moment acest 1inuti ori-ce ne-ar a§tepta, nu'l vom päräsi.i inca maT mult, alte popóre fail 16ra, fail pämint ag fost ademenite de aceste tinuturT, fieprin frumusetea lor,fie prin bogatia lor,i acele poi:6re aù venit de s'aila§eglat pe el printre noi. MuntiT inaltT mat top cu nume românescI §ilo- cui1T de RomanTsunt marturie ne§térsa de stäruinta nóstra aci. Irtimpuri grele ne servea de adapost, unde rornanul traia din crescerea vitelor pe intinsele pa§unT, in timp de pace ne mal ofereaii, ca §i astal;11 stanci, bune de lucru, saú pietre de pre% cu auri argint (ce!din Transilvania), iar riurile ne deschid drum pentru lemnele din padurile seculare. Unde maT punem cä açlT de vrem sä ne recreem putin, sä ne odihnim, fugim la munte! Muffle avute in sare aìi oferit de mult Româniel §i Daciel un isvor de bogatie, iar bogatele zac6minte de 'Acura fac din acest punct de vedere, din Romania o insemnatä Ora din Europa; multi strainT bogag vin de inchiriaza Muffle nós- tre, pentru ca sä sc6th ce e in ele. Tot délurile nutresc vita din care scótem vinuri renumite, §i liveile cu varia1T pomi roditori; iar cand ne inbolnävim tot in délurT gasim isvóre de tamadu ire. De aceea aceste partI de 16ra sunt cele maT populate §i de la inceput ora§ele insemnate s'ati ridicat printre délurT. Pe con - sideratiunea délurilor am despartit Oltenia de restul MuntenieT; dar cine nu scie ca Oltenia a fost un banat deosebit, §i ca firea OlténuluT e deosebita de a MunténuluT? De asemenea Muffle MoldoveT, Basarabiel§i BucovineT sunt deosebite de ale Mun- teniel, insa asemenea i in Iegäturä ele intre ele. In trecut aceste 41rovinciT constituiaa o singura Ora; §i aqIT Ru§iT cjic Românilor din Basarabia, Moldovén, §i &and 4icem Moldovean numim un Roman cu o fire deosebita de a celor-lal1T. De asemenea cerea- lele Moldovei §i Basarabiel suntsuperióre tuturor din alte 1i- nuturT. Bine in1e1es ca Ru§il luat Basarabia pentru ca era próstä! ? Tinutul cu &Mud de dincolo, e deosebit de cel de dinc6ce

www.digibuc.ro 81 de Carpati; acela se presinta ca un cuib urial inconjurat de muntl; dar óre nu de acolo spune legenda ca a venit Radu Ne- gru ? Nu de acolo a venit George Lazar ? Nu acolo s'a näscut Horia vi Iancu ? Era natural ca ceT din cuib, traitT pe parnintul variat, manos, bogat i frurnos al TransilvanieT, sä prinda aripi mari curandi sä dea semnalul de§teptaril, sä lupte pentru reca§ti- garea scum pulul pämint. Reputatiunea Munteniel de granarul TurcieT a Mcut-o intinsul §es, par'ca anume dat in mainile romanulul milostiv, pentru indestularea a atator némurl. Sesul §iluncile aù fost bune pentru cultura cerealelor §i pentru crescerea vitelor; intre var.- furile góle ale muntilori intre campurile góle §i baltile Mun- teniel a tot trepädat ciobanul (adesea ardelén) in urma oilor; jata legatura stransa intre omul de la munte §i de la camp, intre ardeléni Oran. De ar filipsit §esul Munteniel póte Romanul ar fi fost maT lini§tit in trecutul sèti istoric, dar sigur ca ar fi losti maT sarac; cand ploua §i se fac bucatele la camp, tóta lumea e veselä, pentru toti e bine. Bäräganurile ad §i ele far- mecul lor; fàrä ele n'am fi sciut pretui regiunile celelalte ; apol tocmaT pe ele s'a krmat (ea §i in stepa Rusiel de S) pa- mintul negru (cernoizem), care adi face din Baragan cel mal bun loc de agricultura. Pusta ungurósch e§i mal întinsäi maT saracaciósä ca a Munteniel; pentru ca Carpatil, délurile §i. m. Transilvaniel §i al BanatuluT oferiad destule avutiT Romanilor, acWia nu s'ail intins in §esul §i lunca TiseT; cand UnguriT ad venit, ad ocupatieT ce aú gäsit. Cea maT evidenta proba, ca el' ad venit in urma nóstra in teritorul DacieT, e ca eT ocupa Eilesurile nisipóse, pustii luncile mlä§tinóse, pe &and Romani! locuesc muntiT inaltl §i délurile frumóse, cu nepretuite bogatiT in sinul lor. Cine se suie in virful scare!? Cel care vine in urma, orT cel care era dejà pe scara cand cel-lalt a sosit? . Muntili délurile sunt grea de rasbatut (cate-va §osele de-abii! construit in timpurile nóstre); pe de alta parte, esurile lipsite de apa ad fost parasitei economisite numaT pentru agricultura; era natural dar ca populatiunea a/ se grämädésca de-alungul äilor §i luncilor, aceste raiuri pämintescl cum le dice Alexandri. Iar cum cursurile marl de apa ad fost singurile cal de comu-

G. M.-Murgocl, I. Romania gi Orile locuite de Romani. 6 www.digibuc.ro 82 nicatiune 'Ana mai deunä-4i, e de sine intelesc5, ora§ele din lungul riurilor BA se desvolte mal mult, §i mai ales acelea din regiunea §esului de pe Dunärei Tisa. Iata dar cum relieful variat al DacieI a dat pret acestel regiunl §i a fost priincios desvoltäril popórelor ce-1 locuesc; de forma dispositiunea lui sunt legate multe fapte, cum vom vedeà §i mal taro;liii. Fie-care colt din acest tinut are un alt aspect, are o all& viatä §i a§à e cu némul ce-1 locuesce: a1t5, fire§i alt trecut ca §i locul unde s'a nAscut. HIDROGRAFIE

Relieful pämintulut nu-1 cumiscem numaI studiind o- rografia, ci §icursul apelor ne ajutä in Intelegerea su- prafeIel pamintului unel tut, cad apele fixat cursul lor In directia Inclinäret celet mat mart a terenulut. Ele se adunä unele cu altele In depresiunile marl ale solului, Indreptarea unora care altele se face tot din causa Inclinärel terenulut, a dispunereI lui ea un basin, de meek regiunea, din care apele se adunä Intr'un fluviu saú Intr'o mare, constitue basinul acelet ape. Tóte apele ce curg pe suprafata Daciel sunt carate prin intermediul Dunärii §i al Nistrultil la Marea Négrá; Dacia face parte dar din basinul MäreI Negre (Fig. 9).

Marea 'Negra (Cernoe More, Kara Denis).

Marea Négrä e golful cel mal de rösArit al Märii Mediterane cu care stä in legAturä prin Marea Marmara §i M. Egee. Meet golt e inchis aprópe complect, cAci Bosiorul are de-abià 0,5-21/2 km. lärgime, iar adâncimea intro 15i 30 m. Apele ver4I-inchise ale Märil Negre bat marginea de rèsärit a României, precum §i a Bul- garieli o parte din a Turciel, udä de asemenea marginea de- S a Rusiei, cea de apus a Caucasuluii cea de N a Asiei mici. In vechime s'a numit, Pontus auxin u s, iar in evul mediü când dintre popórele de pe Ormul el eel mal bine cunoscuti eraü Mol- dovenii, i se cliceai lac ul mold ovenesc. Astücji Rusia stApa-

www.digibuc.ro 83

nesce cea mat mare parte a tèrmuluT et, unde a ridicat cetätT in- tärite i intretine o flota de r6sboiti puternick desl puterile europene aü decis, cä pe Marea Negra sä nu existe vase de rèsboifi; pe de altä parte, cum numeróse riurT scobor din centrul RusieT la a- céstä mare, a ajuns sä fie un lac r u sesc.

Ort

L. Bergia Odesa MA zoir c7*. gerpar

223e 2?-44

ego eIHzwlda

eara : ls000noo

Fig. 22. Harta Märil Negre. Conturul MäriI Negre e fórte regulat, presenVand linii drepte saù arce mart; numaT in partea de N presintä de-o parte golful OdeseliKarkinit(s.golful mort), iar de :cealaltä pe Marea Azovick mare putin adâncäi mlästinósä, ce 80, in comunicare culargul Märil Negre prin strânatórea K er o T. Intre aceste clout)* inaintärT ale MAT se ridicA, peninsula Crimeea, legatä de uscat prin istmul Per ic op; in colo, pe celelalte pärtT, de-abià se sem- naléza câte un cap scurt: c.Sinope, c. Vona, pe Iärmul de S, saù câte un golf putin inaintat: g. Burgas, g. Varna, etc. Forma MäriT Negre e lunguéta de la E la V; abstractiune fa- cênd de Marea AzovicA se apropie de un triunghig a cäruT basa e putin arcuitä spre N. Are o suprafatä de peste 360.000 km. El §i o adâncime maxima de 2.244 m. in mijlocul eT, in dreptul CrimeeT, dar maT aprópe de cósta Asiei micr. Scobitura, ce o face in pa-

www.digibuc.ro 84 mint e, de asemenea ca si conturul,fórte regulatä si curbele bathimetrice (1) urrnézá aprópe paralel conturul ei.

Gurile D un ikrei Balum 1.$ erplor

Fig. 23. Sectiune prin Marea Mgt* de la V la E.

Amastro Crimeia. Bergeanse

Fig. 24. Sectiune priu Marea N6grä, de la S la N. In partea gurilor Dunäreii Märei de Azov e putin adânc6, pe o mare intindere fundul ei e apreipe orizontal (Fig. 23); pe celelalte pärti de jur-imprejur scobórá repede in jos, mai ales in dreptul Crimeei si al AsieT mid (la Amastro, Fig. 24), iar de pe la, adáncimea de 2000 m. devine aprópe orizontal. In total Marea Négrá póte ficomparatä cu o albie cu fundul lat, cáci afará de Insula Serpilor nido altä neregularitate nu tur- burgInclinarea uniforrnä a funduluiei.Sectiunile aläturate (Fig. 23 si fig. 24) ce merg, in lärgime de la gurile DunäreT la Batumi in lätime de la Bergeansc la Amastro, ne pune in evidentä mai clar forma fundului M. Negre. Insul a(F3 r pi l or se ridicA in fata gurilor Dunärei ca o stânc5, patratä, lungái latá de 500 metri, inalth numal de câti-va metri deasupra feteïapei; ea e singura insulä in Marea Négrá, cáci insula lunguiatä Ten dr a, ce inchide baia cu acelas nume de la gura Nipruluï, e prea aprópe de cósta, cu care adesea se MO, prin limbi de nisip; séméná chiar a fi un banc de nisip. Apa Märil Negre e mai putin säratä ea a Märii Mediterane, pentru ca ea primesce marioantitäç de apä dulce; eantitatea de sare e de 1.8 gr. ° /0, (in coltul de NE mal putin), cresce insä ou adâncimea ash cá la 2.000 m. ajunge sá contie 2.2 gr. V., sare.

(1) Curbe de egalá adâncime; ele sunt pentru adincinil ceea ce sunt iso- hipsele pentru InältimI.

www.digibuc.ro 85

Temperatura e de asemenea fórte curios ròspânditA : la suprafatA temperatura variag cu anotimpul intre 15°-25°; pânA la 100 m scade la 70; rèmâne pe o óre-care distantA constantA, dar de scoborâm mult mai jos, incepe sA se ridice pânA ajunge cA la fund saibä ktemperatura de 0, cam temperatura anualA a regiunei in care se gasesce Marea NégrA. Acésta provine din causa putinei circulatiunï a apei §i din diferenta de densitate intre apa de la fund §i cea de la suprafatA. Apa adusa de numerósele fluvil nu se acumulég pentru a lArgi suprafata marri, ci o parte inlocuesce pe cea care se eva- porég, iar excesul se scurge prin Bostor in Marea Marmara apoi mai departe in MediteranA. In Bosfor se constatA doi cu- renti de apA; unul superior, cu o iutélA de 1-3 m. pe secundk dinspre Marea NégrA spre Marea Marmara; altul inferior in sens invers, ce aduce apele calde §i grate ale Mediteranef (3 gr. °A, sare), earl de§1 amestecate cu ale MArit Negre r'émân tot mai grele §i se a0zä la fund, din care causl resultk dup. cum vé- çlurAm, cl apa de la fund g fie §i mai gratA i mal caldA. Pe suprafata MAril Negre se constata un curent pe la margine de jur-imprejur (Fig. 22). IncA o particularitate a MArii Negre e cA animalele nu pot trAl mal jos de 200 m., cAcI apa de ad in jos din causa lip- sel de curenti verticali, cari sA vinture apa, 'nu mai contine aer care sA intretie viata; de la acéstAadâncime ins& se resimte ga- zul puturos, hidrogen sulfurat, a carei cantitate cresce cu adân- cimea (pe la1.000 m. e cam 500 cc. la litru, la fund ajunge panA la 655 cc. la litru). El e produs prin actiunea microbilor, earl descompun substantele organicei minerale ce aù puciósA in compositiunea lor. Trecutnli NArel Negre. Niel forma nid intinderea Márel Negre n'a fost in tot-deauna ca cea de adl. Ea datézA Ash numal din timpurile cele maI noT ale istoriel pAmAntuluI, din ultima periódA a epocel terliare. Mal Inainte ea forma, ImpreunA cu Marea CaspicA un lac mare cu ap1 dulce ce se intindeA peSte o parte din Basarabia, Moldova si Muntenia. Resturi din animalele acestul lac (scoid, meld, etc.), se gAsese in straturile de nisip si humA ces'aii depus pe fundul lui in tot& regiunea din jurul MArel Negre, din délurile Carpatilori pánA la Marea CaspicA. Cum cl Marea NégrA, a foSt unitI cu Marea CaspicA, se deduce si din fap- tul cA adl trAesc in Marea CaspicA lanimale inrudite de aprópe cu cele ce ail trAit mal de mult in Marea NegrA; pe de altA parte in fluviul Don trA-

www.digibuc.ro 86

esc pescli alte animale inrudite cu cele din Volga, ceea-ce nu s'ar putek dach aceste rind n'ar fi dat odath in acelas basin. Straturile de humai ni- sip, ce s'ag depus din acel lac mare s'ad numit In geologie depocite pontice, de la Pontus euxinus, iar timpul cat a tinut acel lac s'a numit epoca ponticd. Pe atund existai Marea Marmara probabil tot ca un lac separat si de Pontus euxinus si de Mediterana, chcI la S de Dardanele pe uncle e Marea Egee de 01, phinintul esèà, mult deasupra mhrfi, formhnd un uscat intins cu cáte-va lacurl pe el. In ultimele timpuri ale epoceI pontice s'ag produs marl schirablii in scórta phmintuluI din acésth parte: in partea de N a Pon- tuluI euxin, in Basarabia, Moldova si Muntenia, uscatul s'a ridicat in sus scotendi o parte din fundul laculuI la luminh, iar in partea sudich a Mar- maralei uscatul s'a scufundat, näscend Marea Egee; atuncl s'a deschisi str. Dardanele sis'a revArsat aph shrath in Marea Marmara. Tot atund, sag putin dupa aceea, s'a deschisi cheia Bosforului (nu crApAndu-se päinintul ci prin r6derea terenulul scufundat), la partea de S a PontuluI euxin, pe cánd In NE uscatul se ridich, separând cu totul Marea Caspich In r6shrit. Venind aph särath -in Pontul euxin s'a schimbat condiVunile de traig ale animalelor : unele ad murit, altele- s'ag adaptat apel acesteia, nidi dulce dar nid tome shratä, ag dat nascere apoI la spetei variet541, ce se deosibesc de cele ce trlesc si in Marea Mediteranh Lìn Marea Caspich. In timpul de 01 Marea Négrl perde mered din suprafatà: pe de-o parte pe fundul el se depune un nisip fin de piatrh de var, nisip de materiI feru- gin6se, stkamäturl de set:del etc., ce tind ca sà ridice fundul mhrii in sus: pe de alth parte Mote riurile aduo contität1 marl de nAmol pe care depune la gurile lor, formand delte ce inaintéz5, mereü in interiorul märei, cum se intamplà cu delta Dunärfi, ce Inaintéza in fie-care an cu 4-5 m.; iar diteritele golfurl si lagune ale el se transformh in limanuri, sag se se- pars cu totul prin nisipul ce valurile mAril 11 arunch pe törm. Tërmu1 românese al MANI Negre. Lungimea OrmuluT M- AI Negro din partea Româniel e de 225 km., iar in partea Ba- sarabieT de 85 km. Conturul lui are forma unuI arcderanjat prin esitura deltel DunAriT.Dealungul farmultif acesta putem deosebi 3 WO: 1) rprmul dintre Odesai gura Kilieï efórte putinridicat deasupra märiI urméza o linie drépth de la SV la NE si e for- mat din nisipul aruncat de mare si mttlul depus de limanurile numeróse ce se insirá dealungul lui. Panta uscatuluI e prea pu- tin aplecatä spre mare si contiimái pe sub apA in acelas fel, formánd o renie (1) nisipós1 intinsä, care face Ormu1 neabor- dabil din acéstä parte; de aceea tot acest -ërm a emlas nepo-

(1) Renie marginea mhril cu fundul putin adino, aprópe orizon- tal, pe intindere mare In largul

www.digibuc.ro 87

porat; pe icl pe colea se vede doar cata un grup de colibe sin- guratice de pescarï. 2) Partea dintre bratul Kilieli Capul Midia e tot a§à de jósá, linia e maI neregulata §i. se indóie in forma until' scaun cti spate; acest tèrm e constituit pe de-o parte de nisipui arun- cat, de apa maill gi care e purtat pe uscat de vinturi, ondulan- du-1 in miI de valuri, dunele din Delta Dunarel, de la Kara- harman, etc.; pe de alta parte termul e alimentat de namolul adus de gurile Dunärit §i alte garle numeróse, ce lógá Dunarea cu marea sat] cu laguna Rasim. La Sulina tarmul e facut abordabil pen- tru vase de ori-ce tonaj, la gura Chi HO §iSt. Gheorghe insa numaI pentru vase micI; awl de aceste puncte nu e aborda- bil deck pentru luntrele mid (dube) a numerocilor pescarl. 3) De la Capul Midia la S, Ormul urmézá o linie drépta N-S pang la Capul Celigra (s. Kaliakra) unde incepe scobitura gol- fuluI Varna. Pe acésta portiune, térmul ridicat pana la 60 m. deasupra niveluluï mänil, e stáncos ci mult mal neregulat ea papa, aci, nascênd: capul ci golful Constantel, capul Tusla, golf ul Man- galieIi capul sabla. Acest tarm e abordabil numaI la Constanta §i intru cat-va la Mangalia; in colo stancile aunt fórte pericu- lóse, mai ales in timpurile furtunóse. De aceea acum se constru- esce un cheiti de adapost la Constanta. Mangalia de asemenea prin golful el ofera, un loc sigur pentru un port ksiprobabil va veni timpul, cánd sa utilisam aceste avantaje naturale ale orapluI celul maI de S al DobrogeI. Marea Nógra n'are flux §i reflux, a§a ca térmurile ei se men- -tin nevätämate; totucT in timpurile furtunóse devine fórte furi- ösä, ceea-ce i-a scos nume /WI Inca, din vechime, atunci valurile el därama din térmul inalt de la S, ca o compensare a aluvionaril. din N. Importanta 11ärii Negre e fórte mare pentru nol. Ea ne deschicle spre Orient, nu numaI none, ci Europei intree un drum ,fórte .omod, ea e o pórta a Europei. spre Asia. Prin serviciul de vapóre ce Statul roman a infiintat §i prin linia ferata. BucurescI-Constanta, se ofera Europei centrale qi celeI de NV drumul cel mal convenabil, scurti sigur, la Conlqantinopol, E- gipt §i Indil; 41, se parcurge distant°. Constanta-Constantinopole in 12 ore, EA in 18 ore ajungï din Bueureser la Constantinopol. De asemenea comunicatiunea e *ma cu Rusia de Sud ci Asia

www.digibuc.ro 88 micai anume cu: Odesa, Sevastopol, Batum, Sinope, Trebi- zunda etc., orase comerciale importante. Afara de acésta, Marea Négra ne ofera bat de mare la Sulinai Constanta,i mal ales cantitati colosale de pesce, stridil etc. Limanurile Märel Negre.Dealungul tarmulut MArit Negre se insira mat multe lacuri lungt spre uscat, unele unite cu marea, allele separate complect prin cAte o limbA de nisip, peste care tree valurile furióse ale marl in timpurile furtunóse. Apa acestor lacurï e sarata, de si Vote primesc apa dulce prin rîurile, unele impor- tante, ce vin in ele. Tóte aceste lacurt nu sunt de cAt nisce golfurt de ale M. Negre, inchise acum prin grinduri de nisipi mâl; ast-fel de lacurt se numesc lag un e (in Italia) sad limanu rt Rusia); e lucru positiv ca Marea se intindeA peste tóte aceste limanurl, dupa cum se Intindeaí peste actuala suprafata dintre gurile Dunarit. Intre aceste lacurl avem ca mat insemnate : LimanulNistrului e un f el de golf al marl la gura Nistrului; pro- babil el mat de mult se ridicA pe rid mat 'in sus, cum se póte judecA dupA bàIilei mlastinela din lunca Nistrulut, din jurul limanuluï. La gura limanulut in mare se aflA o insulA de nisip, ce lasA pe aläturea doue &le de comunicqiune in liman; adân- oimea limanulul ajunge de alt-fel maximum 4 m. Mat aunt si alte insule neînsemnate de nisip. La sudul 1. NistruluI se insirA dealungul OrmuluI: 1. Burnoe, format din Hagi-Ibraimi Bazereanu ; 1. Alibel cu Burnas $ahan,ce comunicA intre ele, iar Alibel comunicA prin doue gurt cu marea i servesc pentru extragerea sarii marine din apa lor. Aprópe de gurile Dunarei gasim I. Conduc despArtit de mare printr'o lung& dar ingusta limbA de nisip. Laguna Rasim (s. Raselm) e la S de gurile DanAret si prin intinderea ei (75.000 hectare) constitue una din lagunele cele mat marl' ale M. Negre, desi e adânc in genere numat de 2-3 m. AcestA lagunA constA din mat multe lacuri, ce comunicA intre ele,clandu-1 o forma fórte neregulata ;acestea sunt: Rasim Babadagh, GoIoviÇa, Zmeica, Sinoe, Liman, Tusla si Dranova. In OVA lungimea et laguna e despartitA de mare printr'o limba de nisip aruncat de mare si mAl adus de apele turburl a diferitelor &le si mat ales de Dunavatul, gArla ce lega DunArea (bratul

www.digibuc.ro 89 sf. Gheorghe) cu 1. Rasim. Comunicarea se face cu marea prin 3 guri, intre earl cea maI principall e P or t i f a, adanch de-abià de 1 m. Acéstä gut% era, ma! demult mult mai adancA, 11161 pute& trece prin ea vase Mari, Mel pe malurile 1. Rasim ail lost ce- %AO comerciale genoveze ; acum insA Portita se tot potmolesce si aunt an!, când laguna e cu totul inchisA, devine lac. In 1. Rasim stint mai multe insule de nisip; Popina e ins& de stancA. Acest lac e fórte important pentru marea cantitate de pesce ce furnisézA si pentru avantagele de adhpostire, ce ar ofeH el vaselor când s'ar regula pentru navigatiune. La Sud de acéstA lagunA se insirA iar limanurl, mal mid insk si anume: 1. Tasaval in dreptul c. Midia, Siut-ghiol,Techir- ghiol la S de Constantasi limanul NangalieI. Apa Techir- ghiolulul e fórte bogatA in substante minerale si are sorti de a deveni o statiune balnearA importantA. AtarA de aceste limanuri se mai aflA la S BasarabieIintl.() Prut si Marea N. cincT lacuri: Cahul, Saftian, Jalpug cu Cogalnicul, Catalpuguli Chital, de o formA in genere lunguiatA saii triun- ghiularA si carTail mare asemAnare cu cele de langA tèrmul mArii. Cu basa lor aunt in lunca DunArei, varful e ins& inaintat spre N, dealungul vAilor riurilor principale ce se varsA in ele; iar apa lor e shrath si stA in comunicare cu DunArea prin &le putin adânci. Faptul ch apa lor e sArata, precum si forma bor, e inch un argument el marea s'a intins o datA pan& peste delta si lunca DunArei din acéstA parte si cand s'a retras prin alu'vionarea fun- dulul mArei precum si inchiderea gurilor vAilor, ce erati nisce golfuri ale mare!, apele sArate ail r6mas inchise intocmal cum sunt limanurile si ghiolurile de acill din lungul Ormulul mArel.

Ape subteranei PeOerT. Apa mArilor se transformA incetul eu incetul in aburT, ce se adunA de formózA nor! ;vinturile, ce sufl& dinspre mare spre uscat, transport& noHl spre mijbocul Ora ;când in regiunile prea red norii se grAmAdesc prea multi, iar atmosfera find in- cArcatA si ea cu aburi, atund lash sh cadA din el pe pAmintul Insetat picAturile bine-fAatóre. 0 parte din apa ploilor se evaporézh cand se ivesc raciele

www.digibuc.ro 90 sórelul, o altA parte curge pe suprafata pAmintuluT formând jirlae ce se adaugA la apa riurilor; iar cea de a treia parte se infiltrézA prin crëpAturI, gAurT saù porii pietrelor din interiorul pArnintuluT. Dar nu prin táte pietrele póte sA pAtrundA apa de-o potrivl : unele, pre- cum plmintul galben (lössul), nisipul, pietrisul,i anumite gresii, aunt perme- abile pentru c5. sunt poröse, iar piétra de var, granitul etc, penfru c5. aü crApAturi in massa lor; altele, precum sunt argilele (sail luturile), piétra de ciment (marnele), sisturile etc. aunt impermeabile. Apa, ajungênd la un strat impermeabil, se Intinde pe acest strat ca o pânz i curge Incet-incet, infiltrându-se in partea înolinriI stratulul. and stratul e tAiat de vre-o vale saii de vre-o crépAturA deschisk atund apa ese la suprafatA, ca isvor limpedei récoros ;aka se Intimplä cu apa ce cade In regiunea muntilor inaltIidélurilor, unde in vAile adânci naso mil de isvöre. CAnd stratul aquifer merge tot in afund, as& cA in prelungirea lui numal ajunge la suprafata plmintului, apa rémâne ca o pAnz5. subterank ce dA In vr'o depresiune mal adincit saa in mare ; in acest cas pAnza de 5.pit se constats, prin puturl si sonde (1). Rar vine apa In puturi ca o VAnA, mimai acolo unde e p cröpAturA, In pidt.r5.; de obiceiil ea pistesce din töte pArtile, EA din fund si prin peretil putuluI.

Sonda Fl3raects, atracr ver bent.j? Prin puturile §i son- . . f r la rev- dArile acute inesul MuntenieTi al Unga- i:f :' N ';:ji44,;4-9. ::- constatat, ca -----1:-...-'-'...:riel, s'a -4-T- la o adâncime varia- ----21 bilA cu positiunea lo- culuT, se strecórA prin straturile de nisip de la basa lössuluI, un rb continuili intins strat rot. e ho % de apA, care se scurge fórte 'Meet spre S, in sensul inclinAriT SiviAigg.;?. ,,-:;.-. -1"----- "...: :AT) V. 1-:... :..i-:i i.:7:77,175v:r,-:--1 ca un fluviil i- 207 ...... z...... :.r.::::.:1::J: mens nevNut. AcéstA apA provine pe de-o 2547-14-11 parte din apa ploilor ce cade in regiunile Fig. 25. Sectiune prin subsolul Bucurescilor. déluriloriesurilor,

(1) Sondare, sondagiil = sfredelirea pämintuluI; sondA -- instrumentele de sfredelire.

www.digibuc.ro 91 pe de altä parte, e crescuta cu apa de a riurilorce parcurg surile prin albil permeabile. Din ast-fel de.0 pânze de apa se alimentóza mal tóte ora- Lis!

"ag sele marl, satele si statiunile cailor ferate 1.41160et E. din cámpiile hpsite de apa a sesului Mun- AP5 Nssip CD' teniei (Baraganul si Burnas), a Bugécului si <4 Pastel unguresci; ele aù dar o mare impor- Arta e tanta in viata nóstra. 340 z5i Dupa grosimea stratulul de löss, a nisipurilor pl ra argilelor. de la basa lui, variezai adâncimea stra- ."s, tuluT aquifer: la Bucuresci el se Intalnesce Intre 8 si :(tE edcar Marne 20 m. (Fig. 25). in Baragan trebue sä mergem pang la Ms,rk; 40 m. ca sa dam de apS, abondentä (Fig. 26); in Pusta primal strat aquifer mai puternic se Intalnesce In- 'PAt. tre 30 si 70 m. (Debretin, Satu-mare Zenta, etc. 7=L: pepodisul Cuman, etc); pe une-locuri chiar sub 100 m. (Csongrad, Seghedin, Szentes, etc.) (Fig. 27). Pe 171? când In puturilei sondagele din Baragan si din 322. tot sesul Munteniei apa se sue putin in sus, rèmft- ApkiQhf nénd tot-deauna sub nivelul solului, in Pasta din contra', chiar apa din nisipurile diluviale se ridica pana aprópe de suprafatä une-orl chiar tisnind a- fara de 2-3 m. O singura cismea e la BucurescI, la podul de la Coteoceni, care tisnesce de 3 metri in sus, dar acósta cismeà, e in albia Dâmbovitet, la vre-o 6 m. mai jos de nivelul stradel (Fig. 25). Afara de stratul aquifer din terenurile di- mra luviale se gäsesc alte pânze de apa in tere- nurile (tertiare) mai din adânc, dupa cum s'a constatat prin sondarea de la Marculesci in Bärägan (1), sondarea de la Cotroceni, din Craiova, Iasi etc. din Ora românésch, si numerósele sondäri i puturl din Seghedin, Szentes, Zenta, Hód-Mózö-Vasarhely, Szol- nok din lunca Tisei. t Acéstä apa provine din regiunea dólurilor, sI. unde se infiltrézä prin straturile de nisip

(1) Sondarea de la Marculesci a fost gout& de stat pentru a cautà o apa Nina si abundenta in Baraganul lipsit de apa ;Ott scopul de a inlesni popu- larea acestor campil asà, de pretióse pentru agriculturii.

www.digibuc.ro 92

intercalate( intre straturi de argile; apa ash, inchisä intre straturI suferg presiune hidrostatica, in virtutea cAreia se [Ate ridicà in puturile sail sondele ce ar La Märculesci strate aquifere nelnsemnate aü lost intAlnite incepênd de la 140 m., iar la 322 m. s'a gäsit o pänzl de ap6, ce s'a ridicat In sonda pänä la 17 m. de la gura sondei In jos (Fig. 26). Dac6 acest sondagiü s'ar fi Rica mai la N, sigur c apa ar fi tînit afarà si am fi avut fintâna artezianä autata, care ar fi schimbat- mult tata Bäräganului ; dispositiunea stratelor aquifere din re- giunea de la N Ialomitel pare a fi mai avantagidsä pentru antäni artesiene (vecli nota de geologiei paleogeografie). In sondagiul de la Cotroceni (adânc de 207 m.) s'ad. Intalnit mai multe straturi aquifere incepénd tot cam cu 140 in., iat cel de la 190 m. s'a ridicat In sondä pang la 14 m. sub nivelul Sondagiile acute in regidnea colinelor la Craiova aü dat resultate mai frumóse; aci, in Piata Madona Dudu, este;o fântänä artesianä ce tisnesce pänä la 3 m. deasupra solulul dând 4ilnic 2800 m. o. de ap6, bunk dar cam amoniacalä. In Pusta ungurésa se Intâlnesc doue strate aquifere sub cel diluvial (Fig. 27): unul cam pe la 120., al doilea intre 210 si 230 m ; numerósele fântâniartesiene ale Segedinulul, a Szol- Po doi clman Lune a Ti s e nokului, de la Oson- ` Szabadka $ egedin M.Vásárk 5zent es grad. Hod.- M. -V6.- sárhely, Szentes etc. att es-s- asvIrl apa continutá Inteunul din aceste ''''' strate de apä. Se- ghedin singur are 16 puturT artesiene din primul strat 14 din al doilea, carI dad o apl limpede ca cristalul, Insä In unele cam cäldicicä. In hind apa se gásesce la basa stratulul de alu- viunT, a aror gro- sime e In genere subtire; In lunca Tisei precum prin baltile Du- Fig. 27 Sectiune prin subsolul sesului unguresc. näril insä pânä la 17 m. (Szentes, Seghedin etc.).

www.digibuc.ro 93

Pesteri. Apa, care in drumul ei pe sub pämint ggsesce cr6pAturi si gäuri in stânci, Ii pune teitä puterea pentru lärgi drumul, si in timp Indelungat tot rolênd pietrele, isi construesce nisce hrube lungi si intunecóse, pe§terI fioróse a cgror gurg se vede chscatg prin cóstele vgilor §i in stâncile munOor (1). Pe§terile cele mai minunate se intâlnesc in munti de péträ var sag de marmurg, cari se rod mai usor de ape, mat ales când acestea sunt incgrcate cu bioxid de carbon; tot cu ajutorul.. acestul gaz dizolvat in ea, apa póte sä acopere peretif pesterii cu fel de fel de concretiuni calcare. Apa Incgrcatg cu acest gaz, tot strecurându-se prin piatrg, o dizolvá cand ajunge- in pestera mare spatiósg, se preface in aburi, gazele se räspandesc in atmosfera grea a pesteril,iar pietra de var se sleiesce ca un inelus pe tavanul boltei. Mel peste mel, strat peste strat märesce depo- situl ;dela o vreme apa se prelinge pe turturi In jos si din virful lor pleura alaptele de piétrAz care se sleiesce acuma jos, formând slol, muu- róie ciciull tugudte, turlóiei columne drepte ca luminarea. iasa apa 10 infrumusetéz 5.galeriile de sub pgmint, flcute de pe vremea când erà furhisg, cu ornamente ne'nchipuite:de minti omenesci. Acele hrube strimte si reel si boltile spatióse pline de intunerie se impodobesc cu aturturI de piatrg» stalactite ascutite, In fel de fel forme si märimi, aninate pe podul boltilor, cu astesnicei lumingri», stalagmite tuguete, albe ca spuma lapteluI, Infipte in fundamentul pesterii, cu columne sugrumate pe la mijloc, cu draperil cutateiincretite, cu pinze bogate ce acoper pgretri sag Inchid strimtorile, cu cruste albe ce imbracg fie-care bolovan, fie-care pieta intr'o haing curatgi netedä, MURGOCL In cuprinsul României si al Transilvaniei sunt fórte multe pesteri §i de fie-care e legatg, o legendg, in care cestiunea co- morilor nu lipsesce nici odatä; cele mai insemnate sunt: Pe§tera Closanilor in m. Cernei, p. Tism an ei in m. Vulcani; p. P olovragi si p. de la B ai a de fer in piatra Po- lovragilor; p. din Tir Ito vu mic in m. Lotrului ; p. Bi st r ie I in care se aflg doug bisericuteuna la gura pesterii, ce se eles- chide in malul vertical, la 80 ni. deasupra apel Bistritel; alta in fundul pesterii, sgpatä in péträ, in care se pgstrà móstele S-tului Grigore Decapolitul. P. Stogu in m. Bistritel; p. Dâmbov ci ór eI in m. Ntra Craiulut; p. Ja o mic ór el in Bucegi cu un schit de cgluggri chiar la intrarea ei; p. C et atea B oli din Ora

(1) Pester! se ma pot forniài prin creparea pietrelor ce constitue pcórta pgmintului.

www.digibuc.ro 94

Hategului; p. Horn or o d-Al ma § in m. Apatel-Persani e cea mai mare pe§terä a Transilvaniel, are 52 galeril fórte intortochiate; p. Oncias a si Meziad, in m. Bihor; p. P o:n orulul, p. Be- deIuluÏ, p. Belió r a etc. in m. TrAscauluCsi tot in:acea parte renumita pesterA de 01.60 de laS c äri § ór a(Fig. 28).

Pe cestele calearese ale vAil Arieeului se observA o cal- dare minunatA In fundul c5.- reil se deschide gura peeteril de gliétä. Mal intAI intrAm Inteo halS spatiesä, al cAreia fundament, cd-va mal jos ca al cAldáril de afarA, e format din glidt5. gAlbue de ghetar; dinaintea ueel e o movilS de ghétA, resultat al transfer- mAreI zApecjil ingrämäditA de multi ani acolo de viforile iernil... Prin 'Arta dinfatA mer- gem printr'o galerie cotitA, lungs de vre-o 50 m. in in- teriorul peeteril, la biseric A, Fig. 28. Peetera de ghiall de la ScArisóra,,o halA majestesá In forma in Muntil Bihorului. cápätinii de zahSr cum se gAsesce de obiceid In peeterile din calcar... S e á ri6 r a oferä ce-i drept cai o pesterä de calcar un tabloa splendid; see- neria ce ne presintä InsA, bis erica acestel peeterI e ea din povesci. (Fig. 28). Intunerec deplin umple spatiul; numai pAretil vecini reflectA strAlueitor lu- mina faclelori stalactitele cele maI lungl ce atArnA din boltA'n jos, ca ghir- lande, buchete de floil de gliétä, ciucurI de cristale, turturl de ghetä par ea nisce puncte Ori dungi albastre ce se gAcesc mai mult de cat se väd. Fundameutul e o movilá de ghétä. In mijloc e al t a r ul pe care de-aba e'ar puté merge cu potceve de fer, dacá sutele de sloI de ghéta (stalagmite) lnalte de 1-21/3 Im earl' sta 0. pe movilA, ea o pädure de calamites a timpurilor geologice nu ne-ar oferl puncte de rezem ;cel mal lnalt are forma unel femei ei se numesce demna Imp áráté sá InconjuratI de curtea el, sloil dimprejur. Aceste stalagmite, ca nisce buzdugane, albe-albAstruI, refractänd lumina cea roeie a faclelor de rAeinä in tete culorile curcubeuluI, produc un efect magic nedescrisi sunt obiectul special al observatiuni.. De aceea ScArieera este márgAritarul acesteI regiutfi. PETERS. Peterile aü servit inteo epocä geologica, pe timpul cfind ghetaril acoperiail crestele Alpilor Fägara§ului, ca adapost unor

www.digibuc.ro 95 soiti de animale inrudite unele cu ur§iT,altele cu hienele etc. Sunt fórte multe pe§terI earl contin óse de ursul pegterilor, de hiena pegterilor, de pore; de anlmale rurnegAtóre etc. anume: p. Stogu, Ialomicióra, Homorod-Almq, Meziadu,BedelM etc. Unele pekiterI, cele maI mari, aü serviti ca loc de refugiu Românilor in timpul nävälirilor barbarilor, precum §i.hotilor; de aceea aunt 4à de rèspândite pove§tile despre comorI, ce ar fi ascunse prin aceste pe§terI. Unele pe§terl, cum e a IalomicióreT, a TismaneI, aì Inca un curs de ap5, prin ele, in genere insä sunt seal dar sunt pe-- terl in formatiune, nesciute incl, ce se aräta insä prin pierderea vre-unuI pârAii ;Id ivirea luI de-ndatb, ca un puternic isvor, cum e casul cu isvorul de la Run c u (la V de Ail) in valea S tin eI (m. Ciuca) cu Pe§tera PosadeI lângä Ruoar cu rial I z a (a- fluent al TiseI), cu riul Ponor ul din m. TräscauluI etc. mult maI curiósei insemnate stint isvórele inter mitent e, ba- senuri in stanch cu un canal intors ca un sifon, cum sunt isvórele de la valea P o §a g e I (m. TräscAuluI).

DUNAREA SI AFLUENTII EI (1).

De la isvórele el, Brigach si Breg, din Schwartzwald si pâra la mare, Dunärea face un drum lung de aprópe 3.000 km., strábátônd OA a 4 popóre, ce insirat orasele lor marl pe malurile acestui fluviù batrân. Locul acestor popóre din lungul cursuldi Dunärei corespunde tocmai cu Impärtirea geografica a basinulul acestul Basinul superior, de la isvóre si pâná la Presburg, e locuit de Nemtl; In acéstá parte fluviul are un caracter de rît alpin,cu vale ingustä, curs repede iumflä.r1la In- ceputul vereI (Iunie) când se topesczapec,lilein AlpI. In basinul mediù, pe Intinsa câmpie panonicA, de la Pres- burg la Bazias, s'aù asedat Unguril; In acéstá parte fluviul e dejà mare, dar cursul lui e raolatic; la vale de Presburg se desface in multe brate ce se unesc tocmal lângá Buda- Pesta; jar de la Buda-Pesta la Sud säpat In sesul

(1) Dunhea = germ. Donau= ung. Duna = serb. Dunav.

www.digibuc.ro 96 unguresc o lunca Wá de la 20-30 km., In care îi revarsa apele la sfirsiturprimaveril Revérsarea nu e causata de topirea zapelilor din Alpi ci mai mult de a celor din Carpati si a ploilor de primávara.Afluentii importanti, Drava, Sava, Tisa, manse volumul de apa, care, scurgêndu-se Incet prin clisura Casani peste Portile de fer, mentin timp indelungat inundarea In lunca bana- térla. Intre Bazias si T.-Severin Dunárea iea un caracter cu totul deosebit, De asteptat; valurileelInchise Intre stand aii un aspect torential, iar valea e de o frumusete fara sérnan. Basinul inferior, de la T.-Severin la mare, e locuit pe de-o parte de Romani pe de alta de Bulgari. Dunárea pastréza Ore-care semne din cursul el medal, dar e mai vigurosa; panza e .mult mai latá, ise desfasórá fär5, multe cotituri dealungul malului podisului bulgar. Mud sunt lini$ite, cerul albastru se oglindesce In luciul el, care imprumut6. atunci culórea cerulul, de aceea s'a can-tat de poetl aDun6rea al- basal) (die blaue Donau); când vintul Ins6, rèscolesce valurile el, atuncl ea galbenl, tulburatái spumegandä mánâncä malurile, une-orl pe al nostru, mal des pe al BulgarieI. In lungul Româniel fluviul are atAtea caractere noul ca cu grea U recunoscem, de aceeai cel vechI 'I numiaa In acéstä parte Is t r os, pe cand in cursul superior era numit Danubius. Cursul Dunärei In interiorul Daciei Il vom Impärti, pe basa caracterului ce presinta,n cinci parti: 1. Din sesul panon pana la Bazias. 2. De la Bazias 'Ana la T.-Severin 3. De la T.-Severin pana la Calarasi; 4. De la Cal:L.4 pânä la Tulcea si 5. Delta. 1). Dunarea, când infra In linuturi românesci, In Banat vine din spre V alipita de pólele Fruscagorei. Sigur csa óre-,când cursul ei a fost ce-va mai la N de aceste caci In acéstä directiune lunca e fórte latái numerósele lacurii brate mórte ne arata Inch' vechile albii; pe urmele unui vechiil curs al Dunarei s'a construit acum canalul Frantz Iosef, ce scurtéz5, mult drumul de la Dunare la Tisa peste Alföld. Cum primesce pe Tisa, Infata oraseluldi Zalankemeny (Slankamen) la 77 m. d. n.m., (1) Duna-

(1) M. d. n. m.=deasupra nivelulul

www.digibuc.ro 97 rea Ici sohimbä indatä drumul spre S eai cum ar fi impinsä de apele acestui afluent pAnä se impedia, de délurile Belgradului,la portile ..cáruia primesce pe Sava ce vine cu multá apä dinspre V, din terile sôrbesel. Ael la Belgrad Dunarea, pe de-o parte din causa délurilor, pe de alta din causa impingeril Sav el,se indréptä iar spre r6sárit1 dar curge ast-fel numal pana la Panciova, uncle scapätä iar spre S. Aci a primit pe Timeq dinspre N, dar nu putem atribui Influentel acestui mie rIti, acéstä schimbare de directiune a marelui fluviti. De la Panciova pänä la Bazias deserie un arc pe la Semendria, unde pri- mesce pe Morava, care aduce mai tóteapele regatuluI sêrbesc. Si in acéstä parte constatám ca'. Dunärea schimbat de mai multe ori cursul spre S, páná a ajuns la pólele délurilorSerbiel unde o gäsim alipitá astági. Câmpul de nisipdintre Panciova ciDeliblat nu e decAt resul- tatul cursului Dunärei ;atál prin cursulelcelvechiti, eät çi prin revársárile actuale, ea a depus acestnisip aluvionar, pe care vinturileII ondulézá aca de regulat, vInturându-1 mutându-I din loe in loc. Afará de acésta, la marginea sudia, a nisipurilor 0 la rósárit de Timel gäsim multe br* mórte, cad nu pot fi läsate de Timm cáci sunt prea numeróse ci prea mail; de al t-fel chiar TimeTul, din dreptul guril Tisel la vale, urrnéza o albie veche a Dunärii. Adar eonstatám cá Dunärea curgea odatä direct din mijlocul Pustei (de la Zomlen), pe la N de Titel, pe la Deliblat la Bazias, §i numai In timpurile reeente s'a de- plasat spre S.

Multi s'aa incercat s. explice acest fenornen: unfi aü invocat- influenta pelor afluentilor dinspre N, ca Tisa si Times. Dar lunca Tisel e fOrte putin inclinatfi, asa o apa Tisei e dom(516 de tot si nu pate av6 influent& asupra DunArri; cAt despre Times el este aprópe de nebägat in sémä; pe de aft& parte, riurile Sava si Morava ar puta6, compensh impingerea Tiseii Timesului Influenta rlurilor nu póte dar explicà faptul, cu at&t mal mult cu oat la Buda-Pesta, unde Dunärea face prima deviare spre S, ea nu primesce niel un ria. Awn s'aa gAndit la influenta vinturilor cari ar impinge valurile spre S i V, fapt demn de credut; altii in fine ail recurs la o lege general& (Legea lui Baer) observat& la [guile ce curg in lungul meridianelor; aceste riuri când

G. M.-Margool, I. P. Bure5..RonsIniai Çriie tocuite de Ronvinl 7 www.digibuc.ro 98 curg de la N la S, mAnâncA mereii malul de V (tind sà devieze spre SV), din causa invirtirji pámintulul. In timpul din urmá Insá s'a constatat prin studil geologice cá Alföldul, In timpurile geologice cele mai noi, s'a scufundat incontinua putin câte putin, sigur cá si In timpurile de fatA el se gAsesce in acéstA miscare de sou- fundare nesimtità. Dacà scufundarea e mal mare in partea sudicá, atunci intelerrem pentru ce Dunárea cautá merea sA se deplaseze spre S, pentru. cA Inclinarea terenului se face de partea acésta mai pronuntatá. 2. De la Bazias la vale, Dunarea 10 conduce apele printre muntI, pe cari táiat de-a currnezipl, náscêncl o vale cum putine existä In lume. In contrast cu malurile uniforme si jóse din Panonia, muntri de granit de la Bazias fac o impresiune puternicá asupra cAlötorului. Vederea stâncilor marl din albia riulul,i mai ales faptul cA cu toti afluentiT importanti Du- nárea totusi nu devine simtitor mal mare, ne face s5. gAndim daci nu cum-v5. o parte diu apA nu curge inapoi spre câmpia Panoniel. PETERS. Lungitnea acesteI vál e de 126 km., látimea fórte va- riabilä: ph,nä la Moldova veche (64 m. d. n. m.) fundul váii e Ineä larg, a§à cá Dunärea îi permite sa se des- faca In brate ca sa Inconjure insule; de ad In jos Insä fundul vári se strâmtézä §i une-orl se strânge numaí la cât e pânza DunáriI, ba adesea acésta trebue 85:0 adune marginile pentru a puteà trece Inainte. In cAte-vh, locuri lärgimea várí e mai putin de 200 m. iar In clisura Cazan la P r i gr a c/a numaI de 113 m.; In schimb Insä e fórte adânek páretil se ridicA drept In sus cu 5-600 m.i par a-§I impre- unâ stâncile deasupra capetelor nóstre, cu atât mai eu eat se vede distinct continuarea straturilorde piatr5. de pe un mal pe altul (Fig. 37). Parep.sunt a§à, de prä- pastio§i, ea pentru a face o §osea pe aid, a trebuit Fsá se tae In. piatra, ea §si Eosétia lui Traian de acum 1800 de ani. Clisur a Incepe din sus de cotul, ce Dunárea face la Mila- novat Intro m. Sretinie §i Mirod, unde primesce pe Po- retca; iar stramtórea C az a n e la vre-o câti-va km. In sus de Or§ova. Muni e o vale frumósái prinA de minuni ca una din munti inaltl; mat márétái mal minurfatá decât ori-care din strâmtorile Dunärli. Ea este fórte bogatá in locuri pitoresdi, bogatá In ornamente coloratei amintiri istorice; apare cAnd On/ de strAlucirea sórelui pe verdele frunzis al pAdurilor, cAnd

www.digibuc.ro 99

cu stranfi culorI pe pdretfi kancosl, ce se tidied präpastiosi deasupra anaf (5- relor de la piciórele lor; si din infiltime se oglindesc In pAnza ape linistite, de pare cd sub apd nisce munti inversi se pun de-acurmezisul apel. PETERS Dunárea Indatä ce primesce pe Poretca se Indreptéza pe prelungirea acestui pârtil spre NE, pânä, la Várciorova, unde se cotesce In unghiii drept spre SE. Dunárea scapä de strimtórea clisurelor din sus de gura Cernei, iar la confluenta Cernei terenul e a§à de larg incât s'a putut construi un orm, Or§ova (sail Ru§ava); nivelul apelor mijlociI e ad. 48 m. d.n. m. De la Vôrciorova spre rèsärit valea iar se strimtéza; de§ì malurile nu vin tocrnal a§à, de aprópe unul de altul §i nu se ridich a§6, präpástióse, totu§1 fundamentul de granit §i calcar ridicà prin aph stânci Infiorátóre, a cáror creste, e§ite afará, par ca nisce §iruri de ding rânjitl, cari stail gata s'apuce §i sà, sfärâme vasul plutitor ce s'ar incumetà ssa trécá printre ele. Spumele apelor Infuriate ne maresc impresiunea de re- utatea acestor stánci. Acestea sunt aPortile de fer» (ghér- dapuri) pe o lungime de 2650 m, la 45 m. d. n. m. Tre- cerea pe aid era fórte grea cu vase mai mail; de câti-và ani s'a canalisat acéstä parte a Dunärii, curentul Ins& e acum a§b, de puternic ca numai vapórele mari pot Al In- ving5, In susul apei. Dundrea incepe sAte mâniósd,e un sbucium s'dn crocot devaluri din- tr'un mal in altul. Peste adâncimI se lac ochiurI mari, cari rotesc In loc (a- nafóre). Ici apa se scufundä, par'cl-ar fi suptä de gura unel valtori, colo se umflä, se burdusescei urld fdcAnd oldbuoi, báténdu-se de stand. Cu o- chfi Inchii te-ai crede Intr'un codru pe o vijelie cumplitd. .. Aid, sub vol- bura acdsta de valuri e Incheetura Carpatilor cu BalcaniI; peste pumoil lor inclestati, Dundrea so aruncä furiósá, rupénd cu sgomot cele din urmá std- vilare, ce i se tidied; In cale.i in välmäsagul acestel ciocnirl de Mani fie-care stâncl pare O. se miscd, fie-care val pare cd strigd.. . In fine muntii invinsi se dad la o parte. Zarea se deschide, vuetul contenesce, apa se WO intre maluri potolitd, netedd ca o oglindd. Cate-và stâncl curióse, WI mai tidied din desisul verde oapetele plesuve ca si cum ar vrea sd mai privéscid odatd la potopul acesta cälétor, cdruia nimio nu i-a putut sta Impotrivä. VLAHUTA. In acest drum anevoios §i strimt, Dunarii nu i-a maT dat mâna sá se plimbe cánd po o parte când pe alta; In schimb Ins5, a ros fundamentul, care pe une-looursi e adâno

www.digibuc.ro 100 de 30-40 m.,la Cazan ila Portile de fer, chiar mai jos de nivelul mAril (pâná la 53 m). Paturile el primitive se recunosc Incä, In tapsanurile ce presintá pAretil clisurei (Fig. 37) si tormul sêrbesc la vale de Portile de fer. 3. La vale de T.-Severin, Dun Area incepe sá serpuésca In latul luncei, bátônd cand In malul stâng, când In cel drept, skrbesc saù bulgaresc. In cursul de la T.-Severin la gura Timocului pärásit cursul vechiú in multe locurl si si-a säpat un pat noil; la cotul de la T.-Severin a intrat In térá pánä sub malul délulul Stirmina, cotul insula Corbu de aci sunt datorite numai acestei deplasári a cursului In alte párti intrá pe teritoriul sôrbesc.

Indërát orasul (T.-Severin) de pe mal se plécá, se scufundä 'n valori. Orizontul deschide, se lArgesce din ce In ce. Ochiul straate adânc In plaiurile Ora; gorgane rotunde, depärtate unele de altele, se lash% ca nisce sträjI In largul zgristeï deschise. Pe &lull, departe, tarlalele inguste par niece velii Intinse la sóre; mai departe spre miada-m5pteiapus muntii Inteun nor de pul- bere albastrti, iT ondulézá cOrna pe pálele rubinfi ale cerulul. Malurile es din apá Inteo Inclinare dulce, desfäsuránd lanuri de grAa In limpedisul zárilor. Livecjile satelori ostróvele graclini plutitóre se oglindesc In valurI; din luncl r6suná tálángi, fluere s'aud doinind. In aerul cäldicel e un miros dulce de finétä si de sulciná. Peste tot o moliciune, o pace Dumnedeiascä se lasá de sus. VLAHUTi. Dunarea curgeà odata In linie drépth intre T.-Severin si Cetatea, probá, terasa destul de visibilä atât la Cladova pe malul sêrbesc, cât si in dreptulguril Timocului pe malul românesc. Si de la Cetatea la vale ea curg$ direct spre Corabia, ac,11 Insä face un cot spre SV, amintind prin dune, numeróse lacurii brate mórte, coturile din Banat. De la Lom-Palanca, DunArea se aséla In lungul luncii pe süb malul Irian bulgärese; numai la Corabia, unde primesce de pe drépta pe Iskerul,ila vale de T.-Mägu- rele se alipesce de malul românese, párásind de partea Bulgariei o albie veche ce se recuncisce prin numerósele bAltt De la Zimnicea la vale iea o directiune spre NNE, apa e fórte domóla, si se tine mere' de maid drept pán5. la Silistra çi Incá mal departe. In tot lungul acestul curs, se intind in lunca Dunärii numeróse lacuri si gârle, ce primesc scursurile a câtor-va vAlcele din sesul Burnasulul

www.digibuc.ro 101

§i BárAganuluï. Mai importante sunt: balta N ed e i a la V de gura Jiului; b. Pa t el u intre Jiìi §i Corabia; b. Vitra pe partea dréptà lintre Corabiai Islaz; b. S u h ai a la V de Zimnicea; La cu m ar e la apus de Giurgiu; b. Latá 0 b. Grécà la apus de gura Argesulul; b. Si to v lângá Sis- tov;- lacul Boianu, Mostiqtea §i CAM' ra0 la apus de CálAra0. 4. Din fata SilistreI Dunárea se desparte In doué parti: volumul cel mai mare de ap5, eurge tot pe Iânga térmul drept, dobrog6n; o bura parte Insá, bratul Borce a,a- pucä mai pe laV pe lângh acásta» de löss a BarAganuluI, 0 se inchide ast-fel Intro cele doué cursurl un loc lat de 10-15 km. plin de balti §i mla0ine, Balta Ialomi tel. Punctul mai inalt de-abià ajunge 10 m. d. n. m. Cursul propriú disal DunArii urmézä tot directiunea de NE pânà la Cerna-Voda; de aci se Indóe putin câte putin spre N, iar In fata Hârvvei se reunesce cu Borcea, ce a urmat aprópe aceea0 directiune ocolind Báraganul. Reu- nirea e pe scurt5, distanta, cácI, de 'ndatá ce primescs pe Ialomita, se desface iará0 In doué brate: Dunär ea v ech e §i Dunarea not's& saU Cremenea. Dunärea nou5, ur- m6z5, drumul drept Inainte spre N, pe când Dunarea veche merge pe lângä malul dobrogén, face Gate-và miei coturi, ia directiunea spre N, iar In dreptul Pricopanului se ar- cuesce spre V, tae lunca de-a curmezi0il §i vine sá se reunéscá au Dunárea nouä In fata BrAilei. Duarea trimete o mare cantitate din apa sa spre into- riorul Báltilor prin gârle, verigi §i privale Intre cari mai importante 6 gârla Bali ce léga Duarea ou Borceai pri- valul Sält a va In N BMW Ialomitei; gârla Vâlciululi privalulFi lipoiu dinBalta Bräilei. Primávara, când Dunarea incepe sá se umfle, apa infra din Durare pe aceste privalei garle in baltä, In ezerile numeróse dintre bratele Dunärei; când DunArea Incepe s5, scadä, atunci apa curge din ezerela Dunáre; sunt unele ezereIn earl apa intrá pe o parte §iese pe alta.Intre acesteezere sunt mai cunoscute: Gàbáli Butucil in B. lalomiLei; lacul Serban; ezeru Ulmu, e. Lupoiul, I. Dunärea veche etc. In B. BrAilei; iar afará din Baltá ghaim e.

www.digibuc.ro 102

Gâr lit a, 0 1 tin a, si laeul Car a su in depresiunea Cerna- VodaMedgidia, iar mai la vale ghiolul (1) Gr óp a C i o- banulu I, al Tur có ei si Iglitei, tóte de partea Dobrogei. Aceste ezere, cai Balta intréga, servá de regulator apelor Dunarel. Vara si Tómna, cand Dunärea e scaclutä, balta se presinta ca o grading brasdata de garle ce Inlesnesccirculatiunea, cu finete Inflorite ce nutresc, miI de vite, cu ezere cc sunt un isvor de bagatie prin pescele ce contin, cu fel de fel de pasäri ce dah viatä, stufariilor si padurilor. Primavara cand se pornesc aloi pe Dunare la vale, cand zapedile se topesci riurile se desghetä, mai ales daca ploile incep mai devreme, de ou primavarg, atunci ochiurile de aph linistite se umflä, iar vercléta de-abia räsa-rith se Ingustéza, dispare vèqênd cu ochii. NumaT cate-và grinduri réman neaco- perite de apa turbure, ce crescei dinspre Dunäre idinspre ezerul din balth. De ne 'nemerim o data in timpul apelor maxime, atunci pe Wtä lätimea de 15 km. si cat vedi cu ochii la del si la vale, se intinde o panza albiciásä, prin care strabate numal varful sälciilor, ce se insirä pe luciul apeI ca nisce musuróie ver41, curiose. In aceste timpuri vaporul , ce face cursa Braila-Mäciu da de-a dreptul, Dunärea e peste tot locul. Dunarea, reIntregita la Braila, merge spre N pana la dealungul maluluI de löss de la Tiglina lasând o luneä latä, tot- balta, Intro ea si ultimele ramificatiuni a délurilor din NV Dobrogei. In acest drum primesee dinspre stânga pe Siret, afluente important, pe ale carui ape le In- ghite färá a devia eâtusi de putin din direetiunea N. La Galatil face cotul spre E, primesce pe Pruti toemai mai la vale de Reni se desprinde de malul stâng de löss, pentru a se apropia la Isaceea de malul calcaros dobrogén. De laBraila si pâna la Inceputul Deltel, In sus de Tuleea, Dunarea merge fära soväen; nu se desface niel In brate, prin lunca lata, nicI insule marl nu oeolescei niel cotituri nu face. Cele câte-vA, privalurii gOrle, ce braz- déza, lunca Dunaril, nu ati nicI o importanta; Intro nume- rósele ezerei VOW sunt unele fórte intinse ca: b. Jijil a, b. Cr a pin a cu insula Popina, etp. Latimea Dunärei lavale de Braila In timpul apelor celor mai mici (la etiagiu)e mai mare de 1.000 rn., a- dâncimea atinge in unele locuri 25 m,iar nivelul ape-

(1) Ghiol (turc)=1ac.

www.digibuc.ro 103 lor de abià e cu 1 m. de-asupra nivelului märii; ded. fun- dul Dunärii e mai adánc ca nivelul mariT. In timpul apelor maxime se transforma de la CAlárasisi páná la Delta Intr'un Ail lat de 10-15 km. cu nivelul apeT la 8 m. deasupra nivelului märii. De am puté atuncl cuprinde cu ochii Intreg cursul Dunärii de la CA lärasi la mare, ni War pare& In acel moment GA nu avem aface cu un fluvIa ce da In mare, ci marea e care trimete un golf asá, departe printre uscaturi. Când apa intrà In mg e fórte turbure ;cánd ese e 0,0 de limpede, ca la deschiderea privalelor in Dunäre apa acestora pare négrä. Turburéla rknáne In ball& con- stituind un strat de argilá, care se adaoga din an In an si contribueast-fel la Inältareasolului Yalta. Pe când tendinta Dunärii de la T. Severin la jiii este de a róde mere]. patul, In lamp din contra are tendinta de aluvio- nare; In cursuldintreJigsiCAlárasialuvionarea si mâncarea (erodarea) sunt In echilibru. 5.Delta DunäriT(Fig 29). Când Du/Area scapá din ultima strâmtóre, dintre délurile Dobrogei si malul de löss de la Galati, a primit si pe ultimul afluent insemnat, pe Prut;seursorile ce-T vin din bältileI3ugéculuisunt de nebAgat In sérnä. Volumul apei ce curge pe dinaintea Isaccei variazá förte mult cu sesonul :Intimpurile de secetá de-abià curge 3.500 m. c. pe secundá, In timpurile de umflare aduce páná la 12.000 m. c. pe secundä; in termen mediú putem admite cá, Dui-Area rostogolesce pe fie-care secundá, 7.000 m. c. de op& Ce-vb, mal In sus de Tulcea, Dunarea se desface In douö brate fOrtecotite: bratul K il i a spre NE si S t. Gheorgh e spre SE ;mai la fësärit de Tulcea se desprinde din bratul St. Gheorghe Incá un ,altreileabrat, S ul i na, ce urrnézá cu óre-cari cotituri directiuneasprerésärit ;terenul cuprins Intro bratul Kiliel si St. Gheorghe constitue delta Dunäril. In acéstä rupere §i impr4tiere de valuei peste deltä, Dimkea pare c'ar incerch sä. s'ascundá, FA fug% de puterea covIreitóre a Enka, care o atrage, o chémá de departe cu strigätul talazurilor et De jur bnprejur, OA bate ochiul, e o luncä m15.etinósá acoperitä de papurä ei salcie; bratul Sulina ou malurile petruite s'aqterne drept ei alb ca o tränbá peste nete4ieul acesta

www.digibuc.ro 104

verde, pusthl, nemArginit. Unde si unde vedi pe mal ate un conac de pes- call, o hrub â. lunga tnvelit ä, cu maldurl de stuh. Cate-o barcA, cu pAnzele Intinse, se ivesce ca o paske din alte lurni, in dunga argintie a apel; cal slobodi, cu cóme lungi, es din desisurl, scuturá din cap. ei se uit6 tint./ la noT cu un aer mirat, intrebätor. Pustietatea, sMbäticia acestor locurl neum- blate, intinsele pAdurT de trestie, care-si 1égAn6. In vint varfurile arâmiT, tâcerea- acósta adâncl, stápAnitóre pe intregul cuprins, the fee- sâ. te crecri departe de pâmint, inteo planetâ nelocuitä. IrLAHUTA.

Fig. 29. Harta Deltel Dunkil. Apa se lmparte fórte neegal Intre aceste 3 brate: bra- tul Kilia duce 68°/0 din total, pe Cand S. Gheorghe 25%, iar Sulina numal 7%; cu tóteastea din consideratiunl politice s'a utilisat pentru comunicatiune tocmaI bratul Sulinel. Bratul KilieT e fórte neregulat §i se desface in cAte 2-3

www.digibuc.ro 105 brate secundare, ce ocolese nenumérate insule. MaT intal se desface in 3 brate :bratul Stepovol, bratul Serednic bratul Thtaru, ce se unese la Kilia noua pentru a se des- face iarási de-o-cam-datá tot In trei brate : bratul Stepovol, bratulSolomonef ibratulCernofca,earl se reuneso iarài dar pentru maï scurtá distanta, cad la Váleov apa incepe sä se résfire prin numeróse guri In mare, Intre cari gäsim mai principale pe cea dispre S, Baba Hasan, cea dinspre SE, Stambulul vechiù,ì spre E, Stambulul Intre România i Rusia hotarulllInsémnáaci bratul Kilia, anume acel brat secundar unde curentul e mai puternic iar dintre guri, Stambulul vechiri. Bratul St. Gheorghe e fórte cotit, mai ales când se apro- pie de mare, dar rëmâne unic. La S d e Mahmudia se deschide de printre aceste coturi o gârlä, D unavátu 1, care merge fórte Intortochiat printre bältl si se deschide in lacul Rasim. Bratul Sulinapresintä treicoturi marl, cari ari fost taiate de Comisiunea dunárénáconstituitä din represen- tantii puterilor europene pentru a facesi tntretine navi- gabil unul din bratele Dunárei aqh ca, drumul Intre Tul- ceai Sulina, orasul eel ma! de résärit al -Orel, s'a scurtat s'afäcut mai lesnicios prin canalisarea acestuT brat. AO. dar Dunärea se varsä, In Mare prin trei gurT, conside- rândi Dunavätul, am puteh c,lice prin patru guri. Cánd apa Dunárii ajunge prin una din gull la mare, ea se domolesce si din causä ca e mai usórá se Intinde ca un strat gálbuT pe deasupra apel märiT, pe o suprafafá de mai multi km. In jurul gurii. Intinderea apelor Dunärii se cunósce usor prin culórea galbenä turbure, fatä de cea verde limpede a märii. Când apa se linistesce, WO. tur- buréla (mâl sari argilá fórte fin5,inisip) se depune pe fundul naäril, formând la gura bratelor nisce bancuri de nisip si insule. näseut si rime mereri insulele de la gura Kiliel ea o delta secundará, cele câte-và de la gura St. Gheorghe,i ash s'a näseut delta intrégá a Dunärii, cáci la dreptul vorbind, delta e constituità din cele doué mart insule dintre bratele Dunärei: insula Le t ea la N insulat. G h e orgh e la S bratuluT Sulina. Delta se presintá ca un teren (in suprafatä de 250.000

www.digibuc.ro 106

hectare.) tnalt numal de 1-2,5 m. d. n. m., acoperit cu un labirint de privalurI, gärle, ezere si lacuri (Fig. 29) cari numai In unele locuri 10 liberéza fata de stufárii si pa- puris. Fundul acestor ezer.e e une-ori cu 1-2 m. mai jos de cat nivelul märii, dar apa acesteia nu póte inundá in ele, din causä eä In partea de est se ridicA douë grinduri de nisip: cel de la L et ea si cel de la Kara-orman. Apa lacurilor e dulce; numai câte-va din lungul tërmului mArii,intre Sulina si St. Gheorghe, aú apä säratA, pentru ca in acestea adesea inunda valurile furióse ale mArii; tot pe aici sunt si ate- va. lacuri Imputite, din causä cä apa n'are comuni- care cu alte gärle sad lacuri de la exterior. Intre gArlele mai principale gäsim: g. Lit Gov u, ce e alt ce-vA de at un vechiù brat de unire Intre bratul Su- lina 0 St. Gheorghe. Gärla So ha tu, ce se desface din bratul Kiliei spre rësärit, paralel eu bratul Sulina; ea e urma unul brat, ce se deschideä, direct In Mare la S de Kilia, unde gäsim ac,11o multime de lacuri. Ezerile sunt fOrte nu- merOse: Gorgova, Obretin, Ghiolu-Rosu etc. In insula St. Gheorghe; Fortuna, Tatanir, Matita etc. in insula Letea. Prin mâluli nisipul depus de Dunäre pe fundul mArii adus de vaturi la mal, delta cresce mereil, cam cu 4-5 m. pe an. Nisipul aruncat de mare pe tërm, e purtat IninteriorulDeltel de vInturi constituind dunele de la St. Gheorghe, de la Leteai Kara-orman;ulti- mele douè sunt fixate prin päduri de salcie si plop. Intro bratul St. Gheorghe si L. Rasim se intindeun teren aluvionar jos, plin de WI i bräsdat de fórte multe garle,.dintre cari avem, afar& de Dunavàtul, pe g. Florea, g. Turcului etc., iar ca ghioluri gäsim pe Dranov s. a. Din causa marilor cantitäti de pestece se gäsesc In bältile deltei, s'a inceput o canalisare sistematica a Du- navätulul si a altor gârle, pentru a pune bältile in co- municatiune si a 'astir& to acelas timp navigatiunea pes- carilor. Am arätat In alt loc (la Marea Mg* ca de la Pruti pánä la Mare se insirä dealungul Dunarili bratul Kilieï mal multe lacuri- curiOse, cu apa cam sáratä :1. Cahul, Kartal, Ialpugi Kogurlul, Katlapug, Kitaï etc. Lunca In care se gäsesc acelelacurI, In mare parte vechiul curs al Dunäriï, e

www.digibuc.ro 107 numal cu 3-4 m. d. n. m.i const6. din aluviuni. Necontestat cl marea se intindea odatt, pAnt la Ren1 (Ole chiar 0116 la CA1trap1); mIreti nespus de frumos trebue sfi fost inaltul cap Beptepe (Cind v6rfurI 242 m.) ce Muffle Dobrogef trimetéti in marea, care acoperea tot lacul Rasimi imprejurimile. Dad. marea pi-ar ridica nivelul cu 2 m., sat dad. delta pi lunca Duntrei s'ar scoborl cu 2 m., marea vi-ar reocupa imperiul perduti atund Dun Area s'ar vérsa in mare la Galati printr'o singurt gura larg6, ca Sena, Loara Garona Fran(ei. Tablou de Cursul inferior al Dunärit

Nivelul Adan-I LOCALITA.11 al Litimeeimea OBSERVARÍ LA LÄTIME etagiil maximii I I Zalankemeny 74 m.1100m. Belgrad 66.5 1900 Moldova 54 160 48 m. Clisura Cazan 48 Prigrada 113 53 Virciorova 38 560 26 T. Severin 34 575 7.6 Ajunge pe une locuri 950 Calafat 26 750 8.3 Cetatea 1100 m., Ciuperceni 1460 Bechet 21.3 675 7.7 Celei 1600, Dasoba 2050, T. M6gurele 18.3 718 19 Fltmanda 2100 Giurgiu 13.2 732 4 Ma lu Rost' 2600, Oltenita, 2000 C616rapi 7 (3.1) Brtila 1 409 28 Gura Siretului 1000

Origins vAil Dunäril. Cestiunea formlril vii Dui-Aril are dou5 pärti 1) De ce Dunárea curge dealungul podiguluI bulgäresc? 2) Cum s'a format valea Dunärif de-a curmedipul Carpatilor la Portile de fer ? Am mai spusialt6. dat6,cá Inteo vreme, nu mult inaintea presentei ghetarilor In Carpati, se intindea pe uncle e pesul Munteniei un golf al m6rii pontice, pe cand in locul pesului panonic, era un lac In care se adunaü apele riurilor ce scoborat pi din spre Alpi pi din Carpati; intre lacul panonic marea pontic6 se ridicat m. Banatulul separand cele doué basinurl. Riurile earl scoborat din Carpatil meridionall : Da.mbovita, Oltul, Jiul, Cerna etc., veniat pi se vérsail In golful pontic fie direct, fie prin intermediul uneia din ele ce servia de colector; acest colector a fost Dunärea primitivä, cu i.svó- rele cele mai vestice numal lii regiunea m. Cernei. In partea de S a golfului se ridid, un mal al podisului bulgáresc, care existà pe atunci ca pi acum.i in partea Munteniei fusese terenul tot una cu al Bulgarief, dar inteun limp pi mai indepartat se rupseserá straturile, o rupere la urma dreia -partea dinstre Carpati se scufundase, se formase o f a li e, pi marea venise de-a acoperit partea scufunclatá. Acést6 falie se constatá fOrte upor, del In mal multe locuri dea1ungul Dunaril gäsim de partea

www.digibuc.ro 108

nóstrg straturi mai tinere fat*/ in fatái la acelae nivel cu straturile mai bg- trane din Bulgaria. Fig. 30 arata clar falia intre terenurile tertiare la Ra- hova. LaGiurgiti Sectiune sae-ggsim argile tertiare maticg de-a curme-forte tinere i lössul zieulDungril ladiluvial latä in fatg. Rahova (1). cu calcarul de la Rusciuc (Fig.31); Pria putul de laMAr- culescl (Fig. 26 0 32) *tsul u .n.-c A s'a constatat, C cal- Tottoor.rej"-r Sectiune CO car ca eel din malul diurgiu dreptul oraeululDobrogei la Cerna- . Giurgiu.. Vodg se ggsesce sub Bärggan la o adan- cime de vre-o 45G m.; la Braila (Fig.33),

Cernavoda Balla lalom. 'Tete51(. r131112.1,1 la Reni (Fig. 34), la Denise? SectiuneaIsaccea (Fig. 35) gg- CO prin B. Ja-sim roce fOrte vech ti) lomitel pe malul drept, in dreptul lössului argilelor de pemalul stang. Nea.pärat dar cfs Orliga Balla Xrpira. Sectiunea vgilca a fost o scuf un- CO PIri?f:etei' Denim Dungrii la Beg-dare a intregii pgrti bb ila . din eesuI Munteniel fata de Bulgaria si Dobrogea. De sigur Balt a ca riul Cerna, Du- A Topina Sectiunea inI-Area primä,ce sco- dreptul Reni-borAdinCarpati lor. spre marea ponticg. dupg ce primig pe Jig, Olt etc., merge& Isaccea dealungul falieia- Duninc2. L.Fahul $:esul Tasula ceetia.Cu timpul

tie ingk acest rig care a avut timpuri de furie, mal ales pe Sectiunea viI Dungrei in dreptul Isaccei. timpul topirel ghe- tarilor, fiind impins de riurilece se scoborag din Carpati,pr ecum eidinalte cause, a tot

(1) Explicarea stratelor: g=quartit primar, k=calcar cretatic,G--=granit, t=tertiar, to=sarmatic, tp=pliocen, l=löss, a=aluviuni, F=falie. www.digibuc.ro 109 ros din podigul bulgar, surpand malurile podipuluii mutându-pi cursul din ce Ince spre S. Probg de acésta e,ca. In multe locuri In lunca Dunaril ggsim dinc6ce de apa stand de pietre asemenea cu cele de dincolo de cursul Dungril (Fig. 30, 34 pi 35). .Afa dar mica Dundre de atuncl, ce isvord cam pe uncle isvordsce Gerna acy, fi-ct fixat cursul dealungul und falii fi cu timpul a tot mancat din malul podifului bulgar, deplasándu-se spre S. Fa lia, care in regiunea Giurgid-Isaccea e Rote evidentk nu se mai cunósce la vest de Calafat; aci, la Salcia (Fig. 36) strate de acelas fel de piétrg se Arad pi de-o parte si de alta a Dunaril, iar In clisurg stra- Fig. 36. Sectiunea in albia tele de piOtra, dintr'un perete corespund Dungrii la Salcia. apb, bine cu. cele din peretele celalalt, ca cum adi s'ar fi deslipit unul de MO, altul (Fig. 37). Nu putem slice dar, Ott clisurile s'ati format tot prin crlipareascórtel Amin- tului. Insg, dupg cum Cerna scoborà din Carpatii Banatului spre marea pontick apa, erad nun ce scoborag spre lacul panonic; puterea de ródere a primelor erg mal mare ca acelor din urmk de óre-ce ele scoborag Fig. 37. Sectiune in Clisura Cazan. la nivelul märiT, iar nu In lac, pi póte din causg ca Incepase sa se topésca, ghetariT din Carpati., Un afluente al Cernei dinspre S, Poretca, rode& pi el cu putere stâncile peste car' trecek preparând ast-fel Inc etul cu Incetul valea Cazanulul; la un timp Insg un a- fluent de al Poretdei, ce ve nià dinspre V, ajutat find pi de crépáturile din calcari alte pletre, a prins apele unui rig ce se scurgeg spre lacul panonic. -Cu timpul valea s'a tot ros pang a ajuns ca apa vail sg nu mai curga, spre lao ci din contra, lacul (cand crescea mare) curgea, prin vale spre Poretca Cerna. Acum erosiunea ergi maT rout ernicg valea a mers repede adâncin- du-se, pi asa apa din lacul panonic s'a scurs spre marea ponticá formând de sigur cascade numer6se, cari ad ferastruit calcarele resistente ale muntilor 4clisurile), jar pe unde da de pietre maT dure acolo rémânead stânci in apk (Portile de fer). .ztfa dar Dnnitrea de acli tn cursul el de la Zalankemeny la vale resultatul a douè riurtunul ce mergea spre lacul panonic, altul ce curgea spre marea ponticd; prin erosinea intensi a muntilor s'ad format clisurile fi prin cap- tarea unuia de cdtre celalalt a ndscut importantul ris1 Dundrea. (Spre intelegere a se vedea, casul Oltultif pag. 122, fig. 40). Incg o chestiune e: pentru ce Dungrea dealungul luncii el se alipesce de malul drept, dupg cum se intAmpla pi In Pusta? Acésta s'a explicat mal upor in Muntenia decal In Ungaria, cad riurile ce vin din spre N sunt numer6se puternice, ele ¡riving apele Dunaril dar spre S; deasemenea vintul domi- nant e crivétuli când sutra, impinge valurile sub malurile bulgäresci.

Importanta istoricä §i economicsa a cursultff Dunarile a0 de mare, ea am puteà dice c5, färà Dunäre nol n'am

www.digibuc.ro 110 fi existat pe aceste locuri. Dunárea a servit lui Traian colonistilor ca drum spre Dacia, si tot Dunarea ne-a pus ne pune in directá comunicare cu oceidentul. Nu nu- mal apa eT ne servä ea drum lesnieios, aDunare, Dunäre, drum Mra pulbere», dar ne deschide loc printre munti pe unde Mcut sosele si cä ferate, oraseInfloritóre descoperit avutii insemnate. Iar luncile ei roditóre, baltile potrivite cresceril vitelor,i mai ales delta cu e- zere pline de pesci sunt isvóre de bogatie ca si minele de carbunl si metale din Valórea acestor terenuri din balti si delta va cresce 'MA când agricultura le va luà complect In stapânire,i când vor fi eu totul aparate de inundarea Dunarii. Atunci vom aye& In balp sidelta. orase splendide cum ail ridicat Ungurii in lunea Tisel, trans- formata prin canalei diguri In intinse câmpuri fórte fertile. Pe când lunca, baltile, delta si o parte din insule apartin noua, Dunarea Insa nu ne apartine de cat partial pana in mijlocul cursuldi. Ea e internationalá ea navigatiune libera pentru comert; numal la Portile de fer se pla- tesce o taxa la trecere prin canal pentru rescumpararea eheltuelilor faeute cu canalisarea. Nid nu se puteA visà im dar mai pretiosi mai bine-flaaor pentru patria nósträpururea rivnitä de atAtia megiesi puternici, tinta atâtor vise lacome. Ilénä Cosânzéná, pusä de sártii In calea zmeilor Inviforati, räpitT de frumu- setea ei, Dunärea e brAul vräjit din basme, care incingénd trupul mândru al acestei fecióre, Incremenesce pe loe bratele vrAjmase Intinse asupra RémAT uimit (And stal sá cugetl, ce de noróde vinturat pe malurile Du- näril, si eke frunti incoronate s'ad oglindit In undele el, de la Dariu p6.nä, la Domnitorul Carol. N'a fost colt de lume, in care sà nu fi sträbätut faima tFrumosului Istros», fermeatórele legende ale acestul minunat fluviil, la care 13 e inchinaa atatea noróde, dirul aplscrie Sofocleaveà, in credintele celor vechT, darul de a spälà, de päcate. VLAHUTA. Insulele. In lungul curs al Dunárii se înirá o multime de insule, intre cari mai Insemnate sunt: 1. Insulele din cursul superior: Ostrovul Radno In fata Belgradului, Ostrovul Mare la gura Mlavei, O.Grádistel si Golubaci la vale de Bazias. 2. Chiar In albia Ingusta a clisureise ridica cAte-vA insule, adesea namai nisce stand, ce daù van acestia clisurilor un farmee mai mult. Acì stint: Tachtalia, Islaz,

www.digibuc.ro 111

Greban, Vranic etc., cari se distrug mereil pentru inlesnirea iar la gura Cernel, I. Ada-Kaleh, locuitä de Turd, posesiune austriacä isolatäiIntarità. In Dunäre. 3. De la T.-Severin la vale avern: I. Corbut Ostrovu Mare, locuite; I. Calafatului, L Copanita la gura Jiului; I. Islazului; L Berzina, I. Vardini Boatin lângä Zimnicea; I.Sf.Gheorghe In fata Giurgiului, pe care Genovezii construise un castel; Ostrovul Becher la apus de gura Argesului, Insulele Tilchea veche, mare si mica, I. Strimbu, Balaban, etc.,In lungul Mite Ialomitel: I. Gäsca mare, la reunirea DunäreI au Borcea,I. Vaca, Iapa,Chiciu, Popa,i alte numerríse dealungul Cremenei; I. Isaccel in fine insulele dinbratele Kiliel: Kilita, Cofa, Tätaru, Meziinov, Iarnacov, Cernofca, etc.

Cele mal multe din aceste insule sunt produse prin potmolirea (aluvionarea) funduluI Dunäril, acolo unde apele se domolesc sad unde Intämpin ä. vre-o resistentä in cursul lor ; se cunosc casurl când, In locul unde s'a inecat vr'un caic sag slep, a apärut peste cat-vä timp o insulä. Potmolirea bratuldi Chilia este fórte intensä; Ruii ag clutat sá feel navigabil acest brat, dar nu le-a succes din causa mariI cantität1 de aluviuni ce se depuni faptuluI cá Du- 'Area schimbä cursul principal când dupä o insull când dupá alta. Numai insulele din clisurá si cate-vâ midi din Balta BrAilel sunt de stâncá; se crede, cá bifurcarea bratuliff Sf. Gheorghe ar fi datoritá tot unel insule de stâncä, ce esià afará si care a fost acoperitä apifil de aluviunI.

Afluentil DunäriT. Acestia apartin la douè basinurI secundare: al Tisel spre NV si V si al Dunarii inferiOre la Si E.Linia de separare a apelor acestor douè basinuri nu coincide peste tot, cum s'ar crede, cu linia de cea mai mare Inältime a muntilor; cidin contra acésta se intimplä fórterar, numal In m. Maramuresului, a cáror crésta separá isvórele Tisel de ale Prutulul iNistrului. De obiceiti linia de separa- tiune este tnaintatá tn interiorul Transilvaniel, din causa GA sunt o multime de rturI ce 41 adunä isvórele In into- riorul Carpatilori apol luptat sa strábatá zona mun- tilor de-a curmezisul spre Dunäre. Linia de separatiune plecánd din Ciornahora, trece peste m. Rodnai Cälimani printre Câmpul Ciuculuisial Gherghiului, peste Har-

www.digibuc.ro 112 ghita, pe culmea déluluI dintre Târnava-mare si Olt, sue apoI din câmpia Cibinului pe Çindrel,trece prin Surianu, pe Retezatul, pe Godianu, pe la Porta orientalis In culmea Semeniculul si de aci spre Dunäre la Panciova.

I. Tisa incepe ca doué isvóre, Tisa a IVAi Tisa négrä, (ciorna si bela T.) din zänligele Ciornahorei, se unesce cu Vizàù ce vine dintre m. Rodnei si Toroiaga,si se indréptä spre NV, dealungul depresiunil dintre m. Mara- muresuluI si Gutin-Viliorlat pâra l.a Hust, unde de-81a kleschide un drum printre m. Säläusul mare si Ouasul. in acest drum s'a incArcat din drépta cu T ar a t ul, T a- 1 ab or si A gul mar e (Nagy Ag), cari scobórä trans- versal Carpatilor, iar din stânga cuI z a care mai jos de isvor infra sub paminti iese la ivélá tocmaI dupà 18 km. Istoricul acesteI depresiuni, a câmpieT Hustuldi si a cursuluI Tisel e fOrte in- semnat. Inainte de formarea muntilor Ouasuli Sâlâusul, existà aol un rid ce se indreptà tot spre V, spre laoul panonic, printr'o vale largAi adancg. Când vul- caniI din Ouasuli SIlausul aü eruptpe la finele ereI tertiare,riul a rO- mas inchis tqtre muntil vechI f i cel nol formand un lac; cu timpul Ins5, apa a ros pe o parte sirul de munti nol formatI deschis iar drumul spre spre lacul panonic, lásand In urmg, un câmp de petris >nisip si argile. Cand ese pe sesul unguresc, mai jos de Säläusul mare, (N. Szöllös) se dirige spre V, face o multime de coturi, si aprôpe de Ecsed se desface in brate numeróse, de mal se pierd in labirintul de mlastini si bálg ce insotesce pe drépta (Szernye) si pe stânga (Ecsed). Dintre Ecsed ese T uri apol Somesul unit cu Crasna, iar din drépta primesce pe Box's() vai o multime de gárle si canale de scurgere din Szernye. Ca sá scape klintre mocirle face un cotla Ni apoi iea un drum incretit spre SV pânä la Csongrad, la gura Crisului, de unde se indréptä spre S, pe drum tot cotit, pânä Intâlnesce pe Dunärea la S de Titel, in fata SlancamenuluI. In acest curs primesce In drépta pe Lator it a ce se unesce cu Tin gi Bo dr o g,Vitovin din m. Vihorlat, si se varsä aprópe de Tokaj; apoI pe Hernad unit cu S aj o ce scobor

www.digibuc.ro 113 dintre ramficatiunile esticeale m. Tatra; mai la vale primesce pe Tarna ce aduce ape din m. Matra §i Btikk. De acì la vale numaT scursurile nelnsemnate ale lacurilor de printre dunele podisulul cuman vin de se adaog5. apelor TiseI. MalUrile eI sunt scunde cad lunca e fórte jós& si latá; numal aprópe de Titel, terasa de löss cu pareti verticali galbenI, ce se reflect& In apele galbene ale TiseI (die blonde Theiss), pare ca un inalt podis, ce se ridic& In mijlocul cotiturilor si al bAltilor. Cum albia e fórte putin Inclinat&In partea de sus sco- heir& cu 1 m. la 22 km., In partea de jos 1 m. de-abià la 55 km. cursul TiseI e fórte lenes, cu cotiturI multe. Din causa cotiturilor lungimea TiseI e de 2 ori mai mare (1200 km.) ca In linie simpl& dealungul cursuldf. Tisa ca si Dunarea are tendinta a se deplasà, spre V (cam 30m. pe an) läsând ast-fel In urmá un loc plin de mocirle, bAlt1 brate mórte ca cele din V DebretinuluI si TemisóreI; acést& deplasare se explicá prin acpunea ce o exercit& puternicil afluentI din stânga, putinI dar mult mai vOlumino0: Somesul çi Crisul aducênd tóte apele din m. RodneI si BihoruluI, far Murepl o bung, parte din apele Transilvaniei m. Metalici. Someful (Szames) are un curs si afluentI fórte curio0; el isvorasce sub numele de S omesul mare (Nagy Szames) Aintre m. RodneIi BArgaului; In drumul lui spre V pH- mesce pe Sieul (Sajo) unit cu Bistrita, iar la DE:11u se unesce cu Somesul mic (Kis Szames). Acesta are doue isvóre principale: Somesul caId si rece (hidegi meleg Sz.) Intro vf. Tlädiasa ivf. MunteluI din Bihorui curge In sens invers de Somesul mare pang la unirea cu el. In drumul cotit printre délurile Meszes si Ilosva pH- mesce pe stânga pe Almasuli Agrisuliar aprópe de câmpie din drépta pe LApusul. TocmaI când intrá Intro mocirlele EcseduluI se unesce cu Crasna, ce isvorasce de sub vf. Magure. Crittl result& prin reunirea In lunca TiseI a patru ri- url ce isvoräsc de pe clina de V a muntilor Apuseni: Be retö ìI, márit cu E r u I,ce isvarásce din partea de Nord a m. Rez. Crisul reped e, isvoräsce din partea de G. M.-Murgoci, I. P. Burcit. Rominia Ø f6rile locuite de Románi. 8 www.digibuc.ro 114 N a munteluT Vradiasa, Cri§ul Negru din partea de V a CurcubeteI, §i C r i §ul a 1 b ia nascere dintre muntiT Zaranduluï, vf. Gaina§iVulcan. La reunirea br,In- apropierea Tisel, nasce o mocirrá colosalk Sárr é t, care are done pártf, Nagy Sárrt,intre Beret65 §iHorto- bagy, o scursóre ce vine dinspre Nyirség §i K i s Sá rrét la S de Beretöii. Mureful (876 km.) IV aduná isvórele In câmpia Gher- ghiului (Gyergiö), intea spre V Intr'o vale strimtá dintre Calimanii Harghita, parcurge Transilvania In diagonalá pe la S CâmpieT, de la Deva se Indreptézá spre V, iar din jos de Arad se desface In douó brate: unul merge direct de intâlnesce Tisa In fata SeghedinuluI; altul, A- r ank a, o apuea spre SV,i da In Tisa la S de Zenta. Mai gasim de la Arad pe la N o a treia scursóre, S z á- r a s,e probabil tot un veohiü brat al Mureplui. Pe Mu- re§ vin plute tocmal din inima Carpatilor iar de la ocnele din valea luIse Incarcá sare. Strimtérea pe care Muresul a tdiat In mil de milde ant Intre Cdlimani si muntif GhiurghenuluT tine cam 50 km. si este In Intregul ei de o Trumusete admirabild. In multe locurI e loo de-abid pentru apa riulul, iar sosdua ce acompaniazd rlul a trebuit ad fie sapat& In stâncd, sad i s'a f5.cut loc In albie prin um pluturd mdestritd. St&ncile de forme deosebite, asezatei grupate capritios, dad vdil un aspect de tot romantici variat. Ici &Am cu ochil de o grupa fantastic& de stand, mg la vale afldm o stancd care at& singuraticd ca o sentinel5, uriasd, apol iards1 alta ce pare in tot momentul a cddea in apa riului, jar pe ldng& ele se Inaltä cóstele muntilor, cu pretipique acoperite cu brklet. Pe la pólele acestor stdncl Muresul murmuri spumegl In resfringerea valurilor sale printre bolovaniI de trahit, ce-I umple albia... Tabloul e asi de Incln- tator sicomplect, cacdstd strimtóre a Muresului In privinta frumusetel pitoresd este una dintre cele regiunI alpine ale t5rfi nOstre. S. MOLDOVAN. Afluentil Mure§ului sunt toti In cuprinsul Transilvaniei anume: pe drépta primesce din muntii Bihoruldi pe Ar i e u.,1 I (Aranyos, rill de aur) care are un curs spre E, rösbesce cu greutate culmea TrascAului prin cheile TurdeT §i ese in cámpia Turdei de se unesce cu Mu- repl, luând a dispositiune simetria, celor doué Somepri. Mai la S primesce pe Amp oi ul ce ese din m. Metalicl. Pe stânga primesce pe TArnava resultatá din T. m i c

www.digibuc.ro 115 si T. m ar e (Kis Kükülö si Nagy K.) ce seobórá de pe clina vestic5, airu1ui Hargitel. Mal la vale primesce pe nul Sebes, din muntil care-I pórtä numele si pe Str e i u din Ora Hategului, unit cu Riul mare ce incepe din ZA- nógele de S ale Retezatulul. Regiunea dintre Someeul mic ei Ampoiul e fórte pitoréscg din causg cá mal tótA e constituit ä. din calcar, pe care apa l'a ros sub fel de fel de forme, dând ast-felsolulul un aspect maret, romantic, 0 pe une locurl sglbatic. Dea- lungul riurilor se inaltg pe dréptai pe stânga stâncl präpAstióse de forme ciudate, Olei ascutite, care te inflórg; ele par a se impreung deasupra a- pelor ei la vale se inchid, incuind riul intro muntl. Ai sunt cheile: Tur- del pe Ariee, Pociovalietel (TAlvele), Runcului, Poienel, GAlziI, Turulul, Râmetulul etc. pe afluentil ArieeuluT. Une-orl stâncile vin ei se pun de-a curmedieul apei care atunci furiósg s'a- runcg peste ele, In cascade uimitóre,prefäcându-se in pulbere argintie, sad and riul se umflg, spuméz ä. rostogolind pietrei bolovani. Sunt renumite cas- cadele de la Hurducate, a Berchieulul, a Ponorului de 34 m.inältime, ScAldgtorilor Cetil numitä, aeà din causg c apa a ros stânca jos in forma unor colosale cgldärl e. a. m. In pgretil prgpastio0 al vgilor se deschid guff de peeterI negrei infrico. eetóre ca:p. Ponorulul, cetatea BelióreI, Bisercuta, p.BedelguluI etc. tOte in väile Arieeulut Pe une locuri peeterile s'ag dgrâmat in parte ei atirOmas atuncibolte sus- tinute de nisce stälpl masivl colosall, ce stag ca nisce portalue antice, märete; aeä. aunt: Pórta Rimetulul, POrta Smeilor din sus de Vidolm etc. Riuri subterane sunt numeróse: P o nor u I merge 2 km. pe sub pAmint prin hrube largf, unde apa forméa lacurT ou pesci ei unde lovindu-se de sand produce un vuet stranig ingrozitor. Inapropierea Cetif e o dolinä, in care apele se due drept in jos; o piatrg aruncatä. cade dupg 15-20 se- cunde,in apg ce ese tocmal la CrAlz1. Dar fOrte interesante sunt isvórele i n- t e r m it ente din valea Poeagel: unul, F eredeu, curge odatä. pe c,li, altul insg din 30 in 30 minute; diferit, dupä mArimea basinulul de sub pgmint ingltimea crApgturfi-sifon ce pune basinul in leggturg cu exteriorul. In fine teak' suprafata terenurilor calcaróse e corodatä de ape, ngscònd mii de ggurelei lAsänd printre ele in relief nisce coltI ascutiti, pe cad de-abiA potl merge de al talpa grósä la ghete. Aceste fenomene geografice, ce intAlnim In regiunile caloaróse, caracteri- sézA aeà, numitele regiuni K ar stiene. (Vedi cap.Istria). Intre P¼rgei Somee se mal intilnesc aeà numitele ape o um p e n e, isvóre ei pârae, cad luând inceput intr'o ourmAturk de la un loo se bifurck o parte apucând spre Somee,i alta spre Timelsul are unele isvóre Intre Sarcui Godian, allele sub Semenic; ele curg spre S ca si cum ar fiafluentl a until' rla ce merge la Dunäre. Dup5, ce se unesc intr'un

www.digibuc.ro 116 camp deschis §i nasce Time§ul, se Indréptä spre 1\1. Intr'o chee strImtá,din care ese tocmai la Karansebe§ intr'o lunch' largä, se cotesce spre V apoi spre SVI §i In fine spre S, de se varsä In Dun Are la Panciova. Fórte probabil ca In cursul sudic urméz5. o veche albie a Dux-Arilsail a Tisei ; sigur cä Time§ul odatà se arunca In Tisa. Ca afluenti are pe drépta pe Bistr a, ce vine dinspre Pórta de fer, iar pe stInga primesce pe Poganiciul §i Bêr say a, ce scobóra din m. Semenic. Bêrsava parcurge mocirla de la Alibunar §i e aprópe in totalitate canalisatá. Intre Time§ §i Tisa mai e un rîü, B e g a, ce isvorasce din Poiana-rusa. §i inainte se pierdeà In mocirlele §i bäl- tile din lunca Tiser, acum e canalisat tocmai dintre dé- luri, cáci pe el se gasesce ora§ul Temi§óra. Un fapt general ce se constatà la afluentil Tisel din Alföld: Crisul, Muresul Bega, Times, e cà ei inainte de a intilni pe Tisa igindóie cursul spre SV sail S; Acésta se póte explic/ prin Inclinarea Alföduldi spre S,i prin potmolirea unghiului drept de la confluent/. Canale. Mal bine de 50 de an! sunt de când s'a Inceput canalisarea TiseI si a afluentilor söi, atAt pentru ca sä fad. Tisa navigabiI6,si este chiar pan/ la Szolnok cati pentru a prevent v/t/matórele inundatiuni, earl' I./peso agriculturii o suprafatà colosal/ In acest scop s'a taiat direct multe cotituri si s'a/ ridicat pe maluri nisce diguri de protectiune, Ins/ Tisa le-a spart de mal multe orii si-a reluat vechiul ours, sail a croit altul no0. Inundatiu- nea nu provine numal din causa apelor Tisei si a afluentilor s/I, ci mal mult din causa Dunfirff, care curge mult mai repede ca Tisa, si ale cärei ape se gräm/desc in sus de Clisure utilisand lunca b/rigténà ca un reservor. Când apele Dunärii cresc, ele silesc pe ale Tisel sà stea pe loc, ba chiar apa Dun/rii vine si inundä, lunca Tiset De aceea s'a propus pentru a schpà de inundatiuni sA se largescS clisurile Dungril si apol sà se construiaseg un ca- nal de scurgere a tuturor afluentilor Tisei Incepend de la Satmar pe Mg/ pólele délurilor pan/ la Dunäre. Canalele carl läcut In Ecsed, Szernie si Alföld isunt fOrte numeróse; mai importante sunt: C. Be r etäulul cItre Cris, C. IsIklo r In lunca Crisului alb, cele douä canale marl ale B eg el la S de Mures, C. 13 érsav a L Te- reza scurg mocirlele de la Aibunar in Times. Un afluent important al Dunäril din partea drépta e Mo- rava. Ea result& din reunirea, In mijlocul Serbiei, a doug rluri: Morava bulgárésa. (iujna M.) §i M. sêrbésca (zapagna M.), earl de§i i§vorësc In apropiere unul de altul primul In Kara-dagh, ultimul In Sar-daghdar curg pe drumuri

www.digibuc.ro 117 fórte ocolite. Dupä reunire curge direct spre N, pâtra la Dunäre,Intr'ovale largä ifOrtepopulatä.Afluentif dreptiaiMoraveT ;Moravita iResava, ne interesézä pentru cä parcurg regiuni locuite de RománT. Mlava isvoräsce din partea nordicä a m. Lisat si curge In directiune NV pânä la Dunäre.

II Din m. Banatului se scobor doue rluri direct la Dunäre. Karasul plécä din partea de V a m. Semenic §i vine spre SV de se vars5, in Dunäre din sus de Bazias. Nera 10 adunä isvórele In basinul de la Bozovicl, strä- bate muntil Banatului spre V de-a curmezi§ul culmilor prin- tr'o vale Irtgustä, sicla In Dunäre lângá gura Karas-ului. Dinspre S Dunärea primesce In acest curs pe- rIul Pek ce scobórá dintre Lescobuc pl. §i Homolisca pl. si Porepa. Cerna e riul cel mai Insemnat din acéstä parte, nu prin lungime saù afluentl, cät prin valea ei romanticä, strlintá si anevoiósá. Ea isvorösce dintre Godianu si P. Clo§anilor, curge de-a clreptul spre SV, se unesce cu Bela-reca, ce are o multime de afluenti dinspre isvcirele Timesului §i din basinul Bozovicl. Cerna se varsä In Dunäre intro Orsova si Vârciorova, din sus de Portile de fer. Cerna curge dealungal unel falli: pe drépta peretii ei sunt -de granit si micas'isturi, iar pe stanga constaa din calcar. Cerna e mult mai bltran5, ca Dunarea, ea curgea peste Portile de fer inainte ca apele din lacul panonic s5.-0 fi deschis drnmul prin Clisurii Cazan. Pe atunci ea avea mal multi afluenti, pe cari mai tardia i-a prins (captat) Timesul saa Nera, earl aa Ina- intat cu erosiuneai cu vaile lor pa,n1 intro isvórele Cernel, rapinduI ast-fel. o parte din parae. Isvórele Timesulul aa incai azi directiunea principa15, spre Cerna, iar curmaturile dintre bela-reca, Times si Nera, sunt fórte p5se (Porta orientalis 515). Pe teritoriul rornân Dunärea prirnesce chiar la granitá pe Bahna, iar la vale de T.-Severin pe Topolnita ce sco- Mil din platoul Mehedintului. Cursurile de apá mai de la vale pânä la Jiú, Blahnifai Drdneea, sunt nelnsem- nate; ele se perd In mlastinile din lunca Dunäril. Desnátuiul nasce din unirea mai multor pârae din co-

www.digibuc.ro 118

linele jóse ale DoljuluT ce curg spre E, dup6 unire se In- drépth spre Sidg, in Balta Nedeia din lunca DunäriT. Put riulprincipal al OltenieT, Ii adunä isvórele sale In basinul Petrosanilor dintre culmile Vulcan, Parângu, Re- tezatul si Surian: J i ul românesc iea inceput din za- nógele Retezatulul si ale SturuluT, curge In prelungirea Cernel, dar In sens invers; Jiul Ung uresc vine dinspre NE de sub Surian si vf. lui Petru, se Incarca cu Ji et ul ce vine dinspre E din zámígele ParânguluT, si merge de se Intâlnesce cu Jiul românesc din jos de Petrosani (605 m. d.n. m.) Jiul asà, format, intrá Intr'o vale ingustä, Surducu 1, improprie nu numaT mersuluT órnenilor, dar chiar apelor earl sunt nevoite In timpul viiturilor marl A, se inalte mult In sus pentru gäsi loc In vale. nram vajut desfasurate cu atata nalestrie in acelas cadru cele trd podóbe ale pämintuldi: muntiI, 'Wafflei apa, ca In acóstä treckóre. De la vama Päiu, pang la Bumbescl (30 km.) voiajorul nu Intalnesce aid urmä ae locuinte, afar% de manästirea Lainid constrnitI pe o terasä ada- postal a Auld. PádurI de fagii brag acopär clinele, ce se Maltä regulat pang la InältimI arnetitóre, coronate de präpästil ile calcare. Ne uitäm cu fricl in sus, la stancile esite din zid, gata sä se rupäi sä se privale pe nol. Dar ce sgomot se aude Inaintea nóstra? Par urletele unel vijeliI näprasnice amestec de glasurl, de bubuituri de tunurI. AI crede peirea lumel... Este Jiul, puternicul ,Tia, care se sbate i strigra, sugrumat Intre doue stand uriase, cádi In patul riulul sunt name! stand de o duritate cell' bate joc de ciocan. Lungile drumuri ale pietrilor, (conurl de dejectie, potmoliii) pe unde des- cind primävara avalanse de "zäpadä, distrugand 'Waffle, precipitând blocud colosale in rlil de-1 face sa, saräi sá urle, sä clocote, s'arunce in väzduh clAbud albi, bulgári de zäparlä. Aceste prundisurf reduc pe une-locurIlär- gimea fundulul vaff numal la 10 m. DE MARTONNE. Dup5, ce ese din munti Jiul, merge de-a currnezisul de- presiuniT subcarpatice cotindu-se spre V si In acest cot pH- mesce .pe drépta pc) Bis tr it a unità cu Tisman a si Ja1eul, ce scobóra din m. Vulcani. La Tismana e o cas- cada renumita, apa esind chiar de sub mänästire. De la confluenta acestora se indróptä spre SSE, pri- mesce peGilortul ce scobórà dinni. Paringu, apoi pe Motru ce vine din Piatra Closanilor,i in fine pe Amaradia din stanga, ce iea inceput dintre délurli intâlnesce Jiul mg sus de Craiova.

www.digibuc.ro 119

Motrui afluentii lui, Co0wtea etc. ourg printr'o regiune karstia renu_ mitA, din N Mehedintuluil mai ales in jurul Mel de AramA, Baltai Ponóre abundl fenomenele karstice: peqteri, (Clopni, Cerna, Balta) doline, (coifurT) din jurul satulul Pon 6re, rhui subterane cum e Motru sec, Topolnita, Balta etc. 0 mai ales minunat e podul natural de la Ponöre. La vale de Craiova jiul se Indréptä spre S, face multe coturi In lunca 1u cea largâ,§i se varsa In DunAre la Bechet, fäcênd o cascadb% de 2 m. la Zaval. De c41-vA, anT Jiul schimbat gura principala mutând-o cu vre-o 17 km. mal spre apus,. constituind ast-fel o deltá fluviall 0 gárlä, mica pune In tomunicare apele b. Nedeia ou Jiul In sus de bifurcarea De la Craiova la vale adâncimea JiuluT ajunge pân5, la 5 m. çi s'ar putea face navigabil. Un fapt geografic iórte curios e rAsbaterea Jiului de-a curmezipl lantului Vuloarr-Paringu. CAnd privesci depresiunea Petroeani de pe vre-unul din vAriurile vecine, niel nu poti presupune o deschidere a apelor spre S; Cul- mile dinspre V sunt aeA jósei curmItura Meripr aqA de largA, In cat credem cA apele Jiilor fug pe acea deschidere ca qi privirile nóstre.

E. d. M. Fig. 38. SchemA de schimbärile Jiuluis, din epoca neogenä (tertiarä) A 0 actualA C. Ce-i punctat e peste 1000 m. M=CurmAtura Moripr, P =Petropni, L=Lainici, B=Bumbe0T. Si in adevòr odatá Jiul a curs pe acolo, pe valea StreiuluT la Mure0 cAci mai intaiti basinul Petrwnilor a fost un lac in care veniai1 apele din- prejur; in acest lac s'aù depus marl deposite de lemn, cari constitue adi im- portantele zIcAminte de lignit de ad. Mad s'a format basinul Hategului, prin m4cArile terenului, apele din basinul interior s'aa sours spre N. In acelaq timp Insá nAscêndu-se depresiunea subcarpaticA de la Bumbesci, un Mil care curgeb, spre S a Inceput sá ródá mai cu putere stAncile, cad inclinarea lui era mai mare. Cu timpul a ajuns ai a rApit catf-va din afluentiT Streiului, formAnd Jiul a0, cum 'I gAsim adf. (Fig. 38) Totul a fost finit inaintea topirii ghetarilor cAci materialul ros de ghetari a fost scosidepus la Bumbesci Pi constitue o parte din terasele- Jiului.

www.digibuc.ro 120

Oltul e unul dintre riurile cele mai importante ale Dade., Isvorând in Transilvania departe dincold de munti In m. Gherghiului, Oltul a deschis drum de comunicatiune Intro cele doué teri ce strábate. Oltul si Mure0.11 sunt riurile cele mai cântate In poesiile populare. (Lungirnea lui e de peste 600 km.) El isvorhsce din Hásmaqul mare (Nagy Hágymas), din dreptul isvórelor Mureului, de care e despártit printr'o colina fórte jósá, curge spre S In lungul câmpiilor Ciuculul, strälate un prag de munti pe la pólele Budösului, pe care-I desparte de Harghita, parcurge pe la margine Tom SA- cuilor, din cotro primesce pe Fekete Ügy (Pâräul negru); de asemenea uciä, pe la N Ora Bárseii primesce pe a- cOsta tocmai In momentul de a intrà in o vale lngust& intre rn. Persani §i m. Apatei-Hermani. Printre ace§ti munti face un cot spre N, unde primesce pe VA rghia§ ul In -a cárui vale se aflà renumita peOer5, Homorod-Alma. -Când ese din munti primesce pe Horn or o du I, apoi se alungesce, pe la marginea de N a cámpiel Fägaraului (Ora Oltului) pânä, In câmpia Cibinuluï, undo prirnesce pe Cibin ce sco- bórá din m. Cindrel, Incärcat ou Hârtibaciul (Haarbach). De la unirea cu Cibinul,Oltul se angajézá iel intr'o vale ca Jiul, vale strirntá ipräpástiósä lungá de 48 km. la Inceput strimtá pe une locuri numai de 100 rn, dar care mai la vale se lärgesce de se póte a§ezà numeröse sate dealungul ei (Câineni, Särkinesa, Racovita etc.). Toemai aprópe de e§ire, in regiunea délurilor, se ridica in drumul apelor câte-va cóste Inclinate, tjrzica din m. Coziel,ce-I silesce sä, faca douö coturi, la Cârlige, qi sä curga furios Intr'o albie fOrte Ingustä.. In interiorul Carpatilor aprópe de marginea sudicá, Oltul primesce din drépta pe Lotrul márit cu L ato r it a, rturT renumitei pentru frumusc'ir.a regiumlor ce parcurg, sco- bórä, cu cascade splend;Je din zánógele Parânguluï, '0 pen- tru avutiile din väilo lor: lemne §imetale prepse. In stânga §i cam In dreptul Lotruluï, gäsim rlul Gr o0lor ce ocolesce masivul CozieT. Drumul inainte pe valca Oltulul erà fárte greoiti; trebuiati 6 gi 8 bol pentm a trage povara peste sunci, in cari gi achl se mai cunoso urma rótelor carelor; vi de multe ori prin vairiIe rari, and Oltul venià furios, luà povara din care

www.digibuc.ro 121 la vale sail, carul cu totul, astä,-di chiar podurile planturi nu sunt sigure Cu tóte acestea, multä luma s'a adapat la apele ital. Pe el in sus a venit o parte din ostile lui Traian spre Mime. Daniel,i mal apoi aú construit o sosek; pe aci aü n.válit Turcit de mai multe ori In Ardeli pe aid se fáceà, marele co- mert cu tärile maghiare. Adi o sosek pitoréscai o cale feratä ou podurile lor de fer, deflimezä valurile tot furi6se dar färä, putere ale Oltu luIi aduc in sälbätäcia vii lui lustrul civilisatiunil. La vale de Calimänesci Oltul curge aprópe direct spre S, domolindu-si apele, fäcênd o multime de coturï in lunca latäi läsând numeróse insule intre bratele sale. De la Slatina se indróptä spre SSE despärtindu-se mai la vale in doué: Oltul, merge tot pe partea dréptá a luncii, iar- Siiu alungesce malul stâng al luncei pânä aprópe de gura Oltu 11_11 la T. Mágurele, unde Oltul se varsä prin doue guri. Printre afluentii Oltului avem mai principali pe drépta: p. Olänes oi lor in a eärui vale sunt stânci de gresie róse ca piramide fórte tuguiate, pe e; p. Bis tr it ei ce scobórä tocmai din m. CäpätInel, sträbate prin chel cu pesteri reunite, imposantul masiv calcar de la Bistrita din care es de-odatä numeróse isvóre puternice. Apol Olteful, cel mal lung afluent al Oltulule isvoräsce din m. Paringu, sträbate printr'o chee impracticabilá cu numerOse pesterl,, piatra Polovragiuluii curge direct spre S; apoï unindu-se cu Cerna se cotesce spre E ca sä intálnéscá pe Olt. La S de Oltetu mai gäsim un nod afluent, Tesluiù. De alcI Incolo nu mal putem strnate decât cu piciorul; tot muntele e cräpat de sus panä jos si pe fundul ace3tei tMetur1,-Intre tna1ii preT de piaträ, s'asvirle undele, bätendu-si vijelios nahlapil de stand cu un sgomot asurditor. De pe fundul acestel präpästii ne uitäm cu grózä. In sus, unde se zäresce un petec de cer sprijinit ca un cape albastru pe crestele ascutite ale inaltelor ziduri, ce ne ingrädesc in umbra lor vecinicà. Pc ici pe colea, pe un colt sag dintr'o cr6pIturl, apar ramurile verdi inchise ale until brâ- dulet, strimbi chircit, mirat si el de Borósa singurAtate in care se gAsesce, intindêndull catenele-i triste, in asteptarea zadarnic5, a unei raze de 86re iar pe -alAturea in cAte-o gaur ä.ascunsä intro tancuri se aude dia când in când filfiitul i ipetele puilor veunui vultur, ce de multi anl 41 are cuibul acolo. Chew Bistrifei vLAHLrTA. Afluentii din stânga, afar& de Topologul ce vine tocmai de sub Surul si Negoiul, nu sunt Insemnati intru nimic. In lungul Oltulul avem multe locuri frum6se, dari multe probleme geo.

www.digibuc.ro 122 grafice. Mai Maiü sunt fórte curidse câmpiile ce se tot Insira In cursul lui, separate In genere prin muntrii vulcanfi, ferastruiti acum de apele Oltu Am spus in alta parte ca m. Harghitei Wad ridicat In timpurile geologide din urma. Inaintea ivirel lor sigur ca délurile Transilvaniel se continued ondu- late pang, la muntii orientall; pe atunci existà o vale ad, un Olt care curgei

Carpali B lidos L %Aria T. Sácuilor Brasov

Fig. 39. Cursul Oltului de-a curmezisul 13iidösulut T, terasa Tusnadului. Cam tot in directiunea de adl. Mud vulcanil ad erupt, curgerile de lava ad venit si ad umplut In anumite locuri valea Inchidend sad Ingreunind cursul riurilor Apele acestuT vechid Olt, ad fost nevoite atunci sà sted pe loc formand niece lacuri in regiunea Ciuculul, In Ora Sacuilor si a Barsei. Cu timpul Ins& apele lacului Ciucului aü ajuns sá tréca peste pragul de lava, ce se pusese de-a cur- mezisul si ad inceput sä ródá piatra de curind intärita,i sá o care la vale deschiqênd ast-fel drumul dintr'un lac intealtul.i 01 se cunosc urmele unul curs mal Malt al Oltultg, In terasele pe care:e construita statiunea bal- neara de la Tusnad (Fig. 39). CAud lacul cel mai de S si-a deschis drumul la exterior, Oltul s'a restabilit In cursul lui, läsAnd fundurile lacurilor ca campii netede, cu putin deasupra ßlbiei ()Hula Acelasi lucru s'a Intimplat ou apele Muresului ca sa iasa din câmpia Gherghiului unde fuseserl adunate de nevoe; probabil ele formed un singur lac cu ale Oltulul si apol s'ali separat printr'o culme scundä. A. doua chestiune ce a preocupat pe geografi, e cum de si-a croit Oltul drum de-a curmezisul Carpatilor tome in regiunea Fägarasului unde muntil

Oltul adual

Fig. 40, Captarea Oltulul de catre un rid audio. sunt eel mal inaIti? In adever sunt probe, cum ea Oltul Ore-and ()urge& peste câmpia jdsa. a Cibinuluii peste pdräulalb (Weissbach) sad p. cotit (Krummb). spre Mures, ce se gasesce de alt-fel la un nivel mai jos ca Oltul. Sigur cá Oltul primed un afluent dinspre S dintre munti, probabil pe Lotru; mal tar4id cand vr'un rid. ce curgeb, spre S de m. Coziel, a mâncat catena muntilor, aprins apele din valea Lotruldi iapol pe Oltul cu totul le-a tras cu eine peste Carpati In câmpia Munteniei formând Oltul mâniat turburat. Oltul nu e navigabil decdt pentru vase fdrte mici si acésta pe la gura lui. De s'ar regulà cursul luT am face una din arterele comerciale principale ale Munteniel. Mai ales regiunea dintre munti e fOrte periculósa, la CArlige si In sus de CAineni; totusi plute vin pe dinsul de departe din Transilvania.

www.digibuc.ro 123

Vedeai Teleormanul IsT aú Inceputul in regiunea délurilor, curg spre SE separate si se unesc tocmaT aprópe de Dunäre, dar nu se varsä direct In acésta ci merge sub numele de gârla Cama pe partea nordicä a lunceï Dunaril vre-o 60 km. Inchidênd ast-fel Ostrovul Ramadan phnä la Giurgiu. Sigur cgárla Cama e un pat vechiil al DunäriT. Argeul 1§1 culege isvórele din zánógele NegoiuluT curge transversal Carpatilor direct spre S, atât In regi- unea muntilor câti intr'a délurilor. Când ese din regiunea délurilor se dirijézä spre SE si aprópe de Dunäre face un cot spre E, merge vre-o 40 km. paralel cu Dunärea apot se varsä In ea la Oltenita. AfluentiT luI din partea dréptá.sunt:Néjlovuli Glav a- o cul, ambele rIurr din colinei sesurT. Isvórele de pe stânga, Incep sail din muntil InaltI saù cel putin din regiunea &du- rilor. Amintim pe r I ul D mn ei, ce isvorësce intre Ezerul si Buténu, unit cu rlul Târ g ului ce aduce apele EzeruluT. Delmbovqa isvorésce din zänógele de N ale EzeruluT, face un ocol pe la nord In jurul acestuT masiv, In dreptul Pietri-Craiului inträ intr'o chee fórte strlmtäi sálbateca, renumith prin positiunile eT pitorosci, din care ese tocmai la Podul DImbovitei. Când ese din regiunea muntilor, se dirige spre S, apol la câmpie spre SE aprópe paralel ou Argesul pe care '1 Intâlnesce tocmai la cotul lul aprópe de Dunäre. Regiunea muntilor parcurd. de Dâmbovita, e renutnità prin 1ocalità(1 pitorescf: Cheia Dambovicinrel cu pescera renumitài isvóre puternice, Cheile Ghimba- vuluf cu nun subterane, RudArita, nîü subteran in partea unde sunt numerdse pescerf, basinul de scufundare de la Podul Dâmbovitef etc. DAmbovita ud5. In cursul el prin ses,Bucuresciul si'l alimentda Ind cu ap 5. de rig; s'a propus însä d se adud apà pentru alimeatarea .capitalel chiar de la isvórele ef, ceea-ce s'ar fi Indeplinit de nu ar fi fost si consideratiuni strategice Ialomita isvoresce din Bucegi, trece si ea prin cheT renumite: Ch. lalomiciórel uncle se gäsesce pestera renumitä cu multe bálti §i 1a3urT interne, iar de sub ea ese un isvor fórte puternic; c h eil e Tátaruiui, s. a. si curge spre S. Când ajunge aprópe de câmpie deviazá spre SE si se cotesce din ce In ce spre E parcurgênd Bäräganul In acéstä directiune, printr'D vale ingustä iputin adânca.

www.digibuc.ro 124

Inainte merge& ati-v& km, paralel cu Dunärea si se vársa la Gura IaIomie, adI se vársä direct in Dunäre. Afluentil IalomiteI sunt toff pe partea stänga, unde sem- naläm pe: Prahova ce curge printr'o vale fórte populatái plinä de fabricl. Aprópe de ampie ia direqiunea, spre E prim esce pe T eléj enul ce isvoräsce de pe clina S a eiucasului, si mai la vale pe Cricov si se varsä apoi In Ialomita, in mar- ginea adevératului Bärägan. La isvórele Teléjenului e o vale mare 'ins& sécá, v. Sthne 1, In care mai jos apar de-odatä, de sub stâncile de conglomerat numeróse isvóre_ cristaline. E de observat cá riurile MuntenieT, cât timp curg In mung si déluri, aù directiunea aprópe S, transversal Ian- tulul Carpatilor; de indatä ce se apropie de sesul Munteniel deviazá spre SE, curge perpendicular pe isohipsa de 100 m. si ,deviazá cu atat mal mull cu cat mergem mai spre rAsá- ritul MuntenieI, unde gäsim Ialomita curgênd chiar spre Est. Acesta demOnstróza Oda cA, sesul Munteniei e uniform in- clinat spre SE, ba chiar In partea din cotul Dunäril spre E, cum se vede mai ales, din paraele ce ag inceputul lor chiar din zona délurilor sail a câmpiei, cum e: Cá1máuiu1 dintre Olt ìVedea, se varsä, In Balta Suhaia; Mostiste a, 6re-chnd un pârAti. Insemnat al aäräganului, ai un sir de JAWi mocirle inchise prin aluviunI de ale Dunärii; si Calmätuiul din Bräila ce merge diract spre E, când nu sécä, In drumul spre Dunare. Pe de altá parte, aprópe tete riurile, când:se apropie saa dupa ce intrA In lunca Dunärii, se dirig paralel cu Dunärea, ea si cum ar fi trase de acesta in cursul el. Acésta se explica prin aluvionarea luncilor la confluenta formInd grinduri pe earl din vreme in vreme le mai manA`ricä. pe unele locurl, stabilind guri mai directe. A,à s'a Intimplat cu gura Jiului, a Oltulul, Vedel si mal ales cu a Ialom4ei care in urma unel inundatiunI a Dunarii, a rupt limba de pâmint ce o separài s'a unit direct. Un alt caracter al riurilor Munteniei e oft ele curg_ ea si Dunlrea, ca Tisa, dealungul malului stâng al luneil lori acésta din trel cause: 1) din causa atluentilor earl vin mai ales din stânga riurilor. 2) Din causa vinturilor dominante de la NE, Crivet si 3) Conform legel lui Baer. Siretul (535 km.) ia inceput In Bucovina, avêndu-si is- vórele In väile paralele ale muntelui Lungu din marginea lantului carpatic, face un cot in semicerc pe la Nord si

www.digibuc.ro 125 când h esit Intro déluri se Indréptä spre SSE, fäcênd multe coturl In lunca lui largâ, `Wand Moldova dealungul prin mijlocul eii aruncându-se In Dun Are intre Br 'na si Ga- lati. In lungul ski drum, Siretul prinde tóte apele ce se scurg din Carpati, find pentru Moldova ceea ce Dun Area e pentru Muntenia. Siretul 0116 plute In josul apei si vase mici. Daca Siretul ar fi navigabil, el ar fiana din câile cele mai principale ale Moldovei. Intro afluentii lui numérAm : Sucéva, plécA din inima muntilor din fata isvórelor Tisel, trece mai IntAT spre E, apoi când ese pe podis se dirige spre SEi se aruncâ In Siret mai jos de granita românéscA. Moldova 141 adunä isvórele, Mo1dovai Mold o vit a, dintre obcinele Bucovineii Lucina si se dirige spre SE, primind pe teritoriul românesc pArAul N m u, si vérsAn- du-se In Siret IângA Roman. Bistrifa 40 are isvórele In cáldárile nordice ale m. Rodnei, Intro isvórele Tiseii Somesului, curge spre SE dupâ o linie ce e prelungirea Tisei, Intr'o vale scobità In mijlocul Carpatilori In lungul lor, face cAte-vh, coturi transversale, unul la Dorna sialtulla Bicaz, trece ate-va chei In- späimIntAtóre, (Tóncele etc.) si ese Intro déluff la Piatra; de aci urmézA direct spre SE pAnA la Siret. Valea Bis- trite! e una dintre cele mai frumeise: când chei strâmte prApAstióse, cAnd luminisuri largi populate si bogat Im- pAdurite. Valea mai e importantâ prin lemnAria ce se trans- portA pe apa sa si a afluentilor, precum si aurul ce-1 con- -tine nisipurile sale, de uncle numele In Bucovina de «Bis- trip, aurie» (Goldene Bistritz).

Tóncele Tóncele e eataraetul eel mal periculos pe tót4 Intinderea Bistritei. Strânsâ Intro dol munti lnalli stáneosi, printre earl abià resbate lumina dilei, ea fierbe din fund si panI In fatá cai când ar curge pe o albie de fóc. Valurile gem cu o turbare nespusi un popor de stânci ies ascutite din sinul Bistritel Inspumate, din fundul clocotitori sfisie in sdrente URI _pAnza apei... Ca 'n bolti resuna urletul valurilor intre lnaltele maluri de piatrá. Val' de plutasul care n'ar sci sl carmuiascl pluta pe acolo 1Când nevoia li silesce sä tréa, prin Tóncele, el se pregátesce ea de räsboiii; eérce. mal lntâiü cArma ; ii suflecl mäniceäi-si face semnul crucii. Cum a intrat pluta In Tónce, torentul a si luat-o intr'un välmäsag de spume, si purtate. ea o scoicá pe crestele valurilor, ea s'aeufundg, se ridicl, se sfAsiesi se

www.digibuc.ro 126 fr&mânta luptii nesfarsiti,i e de ajuns o singurá gresalti de lopatl pentru ca dinteinsa sfi nu mai rdmale de cat tandri. N. GANS. In drumul eI primesce pe drépta o multime de afluenti, ce plécá din Transilvania, imbuchatesc lantul C. orientall se adaogh undelor spumegóse aleBistritei. Avem : Dorna ce isvoresce din clina de N a Calimanilor, se a- runcá In Bistritaiocmai unde acésta face primul cot spre NE. NégraSarulul§iNégraBro§tenilorce isvorésc din Calimani. Bistricióra isvorósce In muntii Gherghiului. In dreptul isveirelor MureculuI, tae transversal culmea Car- paplor, ftli se arunc5, perpendicular In Bistrita. Bic a zul qi Tarcu1 sunt mai Pe stânga primesce in regiunea délurilor un singur rIti mai important Cracäul. Valea Bistritei e una dintre cele mai curielse din tot sirul Carpatilor, e o vale longitudinall sfrului Oar- patilor, si care prin cloud coturl In unghid drept tae de-a curmezisul O- mni de munti înall, &et* din pietre fOrte tarl. Studiile geografice ad a- Mat c6. Bistrita superiárri, eat un afluent al unul rid important din Dupit S. ATANASIU. Transilvania. Muresul, unde mergea Fig. 41. Schenaà de schimblrile vsliTdupä valea Négrel carululi numai Bistriteh 1-a inainte de ridicarea printeo eruptiune vulcanilor din actualmente. Transilvania ce ad ridicat muntii Ca- limani ai)ele ad fost nevoite schimbe drumul Atunci apele Bistritel superiore precumi altele ce se unead cu Négra Brostenilor, cu Bistricióra, ad Mat culmea ce legà Giumaldu si Rardul cu m. Dornel si Grintiesului in multe bucati. (Fig 41). Un fenomen de erosiune pdte a fkut ca apele Eistritel centrale staie Stänisóra si siasA pe la Piatra in regiunea délurilor Moldovel. Trotuml iea nascere din muntii Ciucului In dreptuI isvórelor Oltului, curge spre SE Mind de-a curmezicul ei culmea Tarcaului §i a BerzurOlul. Cánd ese Intre déluri primesce In stânga pe Tasläu I, ce curge Intr'o depresiune subcarpaticâ feirte caracteristica; pe drépta numërá ca a- fluenti pe: U z u ce vine tot din muntii Ciuculul, pe Oituz care isvorésce aprópe din Ora SAcuilorcitaie culmea muntilor de-a-curmez4u1.

www.digibuc.ro 127 Putna isvorèsee din muntiI VranceI, curge cu multe cotiri spre E, primesce pe SAr at a din o depresiune sub- carpatia si aprópe de lunca SiretuluI primesce pe M i l- c o v, pârliasul ce a fost mult timp despArtitor de fag. Rimnicut Setrat isvorësce tot din muntiI Vrancel, and ajunge In regiunea délurilor face un cot spre S si apol se In-Wm spre NE de IntAlnesce Siretul. Buzëul isvorèsce In Transilvania, din vAile prApAstióse nordice ale Ciucasului, cotesce pe la Intorsura Buzöuluï, taielantul Carpatilor curgi5nd spre SSE, primesoe pe B &sea (mare si micA) ce vine tot din Transilvania, se cotesce spie E, primesce pe SlAnic and iese In regiunea délurilor, face un cot pe la S paralel cu al RimniculuI si se aruna In Siret uncle incepe lunca fórte latä a aces- tuia. Directiunea Rimnicului si BuzilailuI aratA a câmpia MuntenieI e Inclinatä de acéstä parte spre NE. Siretul curge In acéstA parte aprópe de malul N al luncesi, probabil nu numai din causa isbiril apelor RImnii culuIsi Buzkilig, ci si din causa generalA a inclinArel soluluI Afluentii de pe partea stângA a Siretului, afarA de unu- singur, Bérladul, sunt nelnsemnatI cu totul. Bêrladul stan- ge prin arcuirea sa teite apele MoldoveI de SE, Intre care semnaläm pe drépta: Stu din et, T ut ova si Berh eci 5, cu Zeletinul, pe stânga : V asluI si Cr asn a. Siretul nu e navigabil dar plute soobórA pe elsi pe afluentiI luI, chiar pe Bistrita cea stâncósä si furiósA. Prutul isvor6sce din Galitia, pe clina nordia a Ciorna- horeI in dreptul isvórelor Tisel si curge In munti spre N Mind de-a curmezisul numerósele sirurI paralele lantului principal; cum ese pe podisul GalitieI se cotesce si iea di- rectiunea spre E pan& la RAdAuff, apoI spre SE si In fine spre S, dând de DunAre la cotul din NV DobrogeI, Intro Galati si RenI. Prutul e al treilea rid lung al DacieI, (dupA Tisa si Mures) si din causa slabeI InclinArl a luncei sale e nevoit ca si Tisa sä facA numeróse cotuil. Prutul e riul pe ale &Anil t6rmuri n'a inflorit nicl un oras,sidin ate scald/ pämintul romanesc, e singurul pentru care blandele doine ale popo- ruluT n'aa gäsit nicI o vorbg, de bine. E trista la vedere apa lui 1at6, molàe,

www.digibuc.ro 128 vedinie intunecatA, triste aunt pe eari le strnate, triste sunt si a- pe earl' ni le destepta. Te aid s'ati repezit pustiitórele horde de barbail asupra Europel VLAHuo. Basinul luT e fórte restrAns, din causa Siretului si a Bár- ladului II rtimâne pupa afluentf si numal din centrul Mol- dovel. El primesce in cursul superior pe C e re m us, compus din Ceremusul negrui Ceremusul alb. Directiunea acesior doue pâraie e la inceput longitudinalá si parale15, Carpatilor si se deschid insprq N. Dupä, unirea celor douò isvóre, Core- musul se dirige spre NE, taind de-a curmezisul lanturile laterale ale Carpatilorsi se vars5,in Prut, la intrarea acestuia in Bucovina. In Moldova primesce pe Jij i a, unit cu Meleti n, ce curge aprópe paralel cu Prutul, intrá In lunca acestuia, se unesce -cu Bahl ui u 1 ce vine dinspre NV si mai merge o bucat5, tot paratel cu Prutul, pe sub malul de apus al luncil. Mai la vale Prutul primesce mici afluentipe Prutet ul si Elanul. Din drépta Prutul ca si Siretul, nu primesce niel un a- fluente mai insemnat, citArn pe Särat a, ce vine In o direc tiune paralerá cu Bârladul. Pe Prut nu plutesc pA,n5, acum de cât vase mici si plute; acum estecomisiune instituitá pentru regularea acestui curs. La gura Prutului in drépta se intinde in lunca larga lacul Br ate s, bogat in pesci si In racI; In lungul luncil mai sunt câte-vit, lacuri dar neinsemnate, ca Fälciu etc, Nistrul isvoresce din Carpatii Pádurosi al Galitiel cen- trale. Albia 1111 sgpat5, mai adine ea a Prutului e si mai putin inclinatk ash, cá apele lui se plimbá prin nenumë- rate coturi, mai marl si mai complicate ca ale Prutulul chiar ca ale Tisel. Cursul iU de la Zalescic ph,n5, la liman e aprópe de 3 ori mai lung decât cursul direct. El curge spre E paralel cu Prutul superior si apol se dirige spre SE pân5, la gura lui in liman. Afluentl are putinii numaï In regiunea centra15, a Basa- rabiel, indreptatiE,3 i asemenea dispusi ca afluentii Prutulul. Notäm pe: Raul cu Copácianca i Cobolta in directi- unea SE care, dupà ce se unesc Intr'o regiune jós5, plin5, de 135,41, face un cot spre NE si apol revine iar la directiunea

www.digibuc.ro 129 . de SE pânä In Nistru. Bic u si Botna curg prin centrul Basarabiei In vAi paralele drepte spre SEE. Din partea stâng5, Nistrul primesce mai multi afluenti neinsemnati. Apele din sudul Basarabiei se aduné. In riuri ce curg spre S, intre earl avem Cahul, Jalpug, Catalpug, Kirghij-Chitai si cel mai insemnat rlul Galben-Cogálnic, ce vine tocmai dintre Prut, Bleu tEl.iSârata, si se varsä in lacurile si lima- nurile cu acelasi nume. Afluentii, ce Dunarea primesce pe drépta, scobór5, din Balcani prin väl adânci, scobite In podisul bulgar. Cei mai importanti Bunt: Timocul resultat prin reunirea T. negru si alb (târni si beli T.) curge spre N trite() vale dintre Golubinie planina si Zagla- vatca pl. si &And iese pe podis se dirige spre NE vörsându-se in DunAre Intre coturile ce le face In jos de Severin. Lom, Ogast, §i altil mai midi curg tn aceeasi directiune. lskerul e eel mai insemnat Ail al Bulgariei ;el nasce inteo depresine mare dintre Rilo-dagh si Balcani, taie pe acestia de-a curmezisul, ca si Oltul pe Alpii Transilvaniei, si se Indrépt5, apoi spre NE vèrsându-se In Dunare in fata gurii Oltulul. Vid e interesant prin faptul &A parcurge teatrul räs- boiulut din 1877-78. Osma, Iantra, Lonz etc. sunt riuri ce scobor din Bah cani pe drumuri fOrte cotite, ca fisi cum cant& o depresiune inmijlocul Bulgariei; unele din ele se pierd _Om& la Dunäre, le Inghite pamintul. Riunile DobrogeT sunt fórte nelnsemnate; nici plot* nu sunt tocrnai multe In acéstä parte, dar niel teren larg nu e pentru nascerea riurilor marl. - Mai insemnate sunt: T ait a ce isvor&sce clintre d. Greci si d. Isaccei, curge spre SE primesce pe T el i t a dinspre N li se varsh in laguna Rasim prin intermediul laculuT, Ba- badagh. Mai la S. avem pe SI a va ce se varsä In lacul Smeica al lagunei Rasim. Spre Dunáre merg pârae si mai putin Insemnate earl mal WA vara sunt sect Citäm pe Cerna ce scobórá din (I. Cernei la S de Greci si Picineag a mai la S. G. M.-Murgod, L P. BurcLRom4nia fi térile locuite de Ronidni. e

www.digibuc.ro 130

LACURI.

Afarà de lacurile din lunca DunäriI ialtor cursuri de apa si limanurile de la marginea märiI, gäsim In inte- riorul Dacieti alte lacurl ce apartin la diferite categoriI. I.Lacuil alpine.a) Lacurl de ghetarI (Meeraugen, ochiurI de mare), din causa cá apa le e albástrue, In za- nógele fostilor ghetari ca: lacul B u cu r a in muntil Retezat din care iese Jiul românesc, lacul Mândr a (Rosiile) din care iese Jietuli G &Icesu, din care pléca, Lotru, bite In Paringu; lacul Capr a, din care plécá Argesul,i Bul e a, tri mung FágärasuluI; le zerul in mung Iezerulut Lacul S ir u uI, in Siriui ezerul Neer il esci din muntil Apu- senI, desì probabil nu datorite ghetarilor, le punem, din eausa regiuniI unde se gäsesc, laun loc cu cele de gbetarI. Dupä doue cesuri de suit tr5gänat esim deasupra, in lumina veselä de pe aFetele SiriuluID. Stà seirele la nàmezi. Peste lnaltul cuprins domnesce o liniste Dumnezeiascä. Uimii ne uitäm In apa lucie, In adâncul albastru al acestul crampeiil de cer Incopcit in stâncl lapiciórele neostre, 0-0 clip& trAim in basme. Aid, spun ciobanil 05. vin vulturil primävara, de beail apA ca sä Intineresa, aid îl invatä puil sä sbOre, de-asupra acesteI oglinci fer- mecätóre mijesc de somn cu aripile Intinse trufasiT regl al tnàltimilor VLAHUTA. b) LacurI In cratere vulcanice: S-ta Ana din muntil Bü- dös (Pig. 10) e unicul In cuprinsul Daciel, desì regiunea vulcanicá vechiä e fórte Intinsa. e) Lacuri provocate prin surpäil de muntI: lacul Rosu pe Bicaz, saù lacuri provocate de ómenI pentru ingra- mädirea apeI ce servá la transportarea butucilor de brag]: Lacul Vidrel, Lacul VoineseI pe Lotru, Lacul Rudäritel, Lacul SebesuluI,i pe tóte riurile unde se explótézá paduri. Lacul Rosu este al doilea lac maI insemnat (primul e lacul S-ta Ana) al Carpatilor nostrY de la rOgrit. El are o lungime de 2.200 m.i e cam de 160 m. de lat, fiind aseclat la o *MAI-time de 995 in. peste nivelul märil. In apa lul se aflä mare multime de pästrävY. Lacul rosu nu este vechiù; el s'a format in timpul maT no% dupä credinta etmenilor de pe Bicaz la anul 1838, probabil prin surparea imui del, täindu-se prin acésta apa Bica- zuluIi formandu-se ast-fel lacul. PAclurea ce s'a aflat In acest lac, a fost

www.digibuc.ro 131 nip/ditl de ap6., din care si acum se ridica peste suprafatA, printre alge (lana bróscel) várfurile bradilor uscag, presentindu-ne o privire Óre-cum i nfiorkóre. S. MOLDOVAN. II. Lacuri de step& sari lacurile sArate réspandite pe BAragan si In Pusta ungurésca. a) Lacul Amara, Fundata, Tátaru langa lalomita; Ianca, Lutu alb, Iazu, Balta albá in regiunea riuluI Buzèù, lacul Dulce si lacul Sárat lânga Braila. b) Câte-va scursorI din regivnea Baráganului si Burna- suluT ca Colintina, Mostistea, Calmätuiul din Teleorman Calmátuiul din Braila, dincausa putinei InclinatiunI a albieI lori prin potmolirea deschiderii in lunca DunariI, se transforma intr'un lant de laeuri care NO, de lipsa de apa si seceta co domnesce in aceste deserturi, aduc marl' serviciI locuitorilori variatiune in regiune.

Fapte In legAurä cu hidrografia. Dispunerea cursurilor de ap6. ale Daciei ne complectézä ideea despre acésta bucata de parnint. Vedern acum mai clar ca Tran- silvania e un podis inalt; de acolo pléca Vote riurile insemnate ale Daciei: Somesul, Muresul i Oltul. Aceste ape inconjurate cte siruri de munp par a se adunà in mijlocul Transilvaniei, dar de-odatä deschid drumuri in trel parti ale lumei, de-a curmezisul lantu- rilor de munV, drumurl ce afost urmate si de orn, pe plute in jos, pe sosele in sus. Asemenea acestora, alte riuri mai miei, Jiul, Buz6ul, Oituzul, Trotusul, Bistricióra, cauta a pätrunde in inima Transilvaniei ;i ele deschid drumuri largi, pe unde in tot timpul s'a intre#nut leghtura strinsä intre Românil de dincóce si de din- colo de Carpati; in aceste väT, mai mult chiar deck in centrul TransilvanieT, s'a pästrat nestirbit némul românèse. Tot aceste vAT insä ail servit de drum si unor popóre ce cäuta.4 sä ne hra- pésca avutul; Turciii Tätarii aù intrat pe Buzèil i pe Olt p&nä departe in inima ArdéluIui. De esim afarä din zona muMilor, constatärn imediat o deo- sebire caipe basa orografiel Intre regiunile limitrole. In Muntenia Aurae curg cât sunt Intro muntï i délurl, spre S ; cum es in ses se indóe spre SE si cu atat mal mult cu cat ne apropiem

www.digibuc.ro 132

de Dobrogea, arAtând o inclinare a terenuluT spre SE, in BArägan ele curg chiar spre E; vAile lor Bunt fórte putin adânci. Din _contrA in Moldova pi Basarabia riurile: Siretul, Prutul, Nistrul curg aprópe pararel spre SEE, in väï scobite relativ adánc. Pe eAnd Siretul primesce tóte riurile din munt1i délurT, regiune deosebitA de restul Moldova pi BasarabieT,i chiar o bunA parte din Moldova centralk Prutuli Nistrul nu ail ca afluentT deck câte-vA riurl neinsemnate, sArAcAcióse. Riurile Moldovel i Basara- bieT insA ne semnalézA doué perechi de depresiuni corespunOtóre: prima la Nord, de-o parte depresiunea BahluiuluT, de alta Rëutul ; a doua la sud de-o parte depresiunea BkladuluT, de alta valea Galbenulul-Cogâlnic cu afiuentiT luT. Adar nu numaT forma délurilor tAiate dintr'un podip, dari dispositiunea riurilor aratA aceste VerT sunt surorl nedespArtite, fasonate in acelap fel, e natural sa fie locuite de acelap popori sub acelap sceptru; contra legilor firel pi contra dreptkeT omenesci a venit o man& durA pentru a desprinde pe o sorA de alta. Sesul unguresc, ce are multe caractere comune cu cel munte- nesc, presintA aprópe aceeapi dispositie de ape; din causA cA acolo lunca e maT largAi in cepe aprópe de la pólele délurilor riurile se amestecA unele cu altele; in genere se 6bservA pi acolo o deviare a riurilor spre stânga --cala cele din Muntenia, iar cu Begai cu Timepul se intâmplA tocmaT ce am vNut la Vedea pi la Ialomita. Acolo ins& inundArile Bunt prevenite prin canalizare, nu ca In bAltile nóstre; de asemenea sgrAcia de ape in pesuei pe nisipurT e compensatA de stratele aquifere de desubt, cad aü fAcut din acele mocirle o regiune fórte popu- latk cu orape marl industriale pi agricole. La noT, pe BArAgane ducem incA dorul apel pi rarele sate, ce construit in tim- purile din urmk sunt in pericol sA piarA de sete. «Câmpia IalomiteT s'apterne tAcutA, netedk uscatk vast o- strov pe uscat,insetat inmijlocul atkor ape ce impodobesc pknintul RomânieT. Dórme sub puerul vinturilor depertul Jarg nemArginit al BArAganuluT. De mii de aril viséza ARA limpec),I lacurl sclipitóre; in pele senine de vark visu-Tse resfringe in undele aeruluT, pi leagAnA peste lanurile 1;4 i bAlAriile uscate ale pustiuluT acele ape vrAjite, amAgitóre, ale «mirajelor» aph, de frumos denumite depopor «apa mortilor». VLAHUTA.

www.digibuc.ro 133

SA sperAm cä vom trAi s vedem pe acele campiI ta§nind apa in sus din sute de fantani §i pe intinsul pustiú ridicandu-se paIate mArete; o nereuyitA nu trebue s. ne d'escurajeze. Afar& de a- césta cursul riurilor nóstre paralele §i in piezi§ gesulul se potrivesc perfect pentru irigarea (udare prin canale) pArninturilor nóstre cultivabile din yes, pentru a preverd secetele. Cursul Siretulul, PrutuluT §i NistruluI incepAtóre din tèrile le§escl aratA drumul pe care s'a propagat mult timp culture din Ora le§éscA §i nemtéscA; cat despre Dun Are, cine nu simte incA marea el influentA asupra Ora §ipoporuluT nostru? Dar sá privirn afluentil el §i vom pricepe deosebirea intre cele doue tinuturI din care vi-I adunA. La noT riurile se urnaézA regulat cu o óre care lege, dincolo in Bulgaria sunt numaT cursurT ne- decise, sucite, paicä stair la indoiala pe unde s'o apuce, pe une locurI se ascund de lumina qileI§i apoT sA clicT cA nu e le- gaturA intre popor §i locul pe care-I locuesce !

SCURTA VEDERE GEOLOGICAI PALEOGEOGRAFICA.

(Vedf harta geologica de la fine).

PArnintul DacieT n'a fosttot a§à de &and s'a inchegat el §i pan& in qilele nóstre, el are o istorie fórte lungAi complicatA cu multe peripetiI, §i ca sA ne dAm sifunä de aspectul qi relieful luT acum, e bine sA scim fasele prin care a trecut in timpil ge- ologicl, depArtatl cu mult inaintea aparitiuneT primuluT orn pe suprafata pAmintulut Vorn avé ocasiune sA vedem chiar cA acele schimbArT, a§'a de vechT, nu numaI cA aù deMrminat relieful so- lulul Daciel, ci att exersati o mare influentA asupra locuito- rilor el. Nu putem sA spunem, care o fi tost iii ,primele timpuri ale istorieT pArnintuluT, aspectul bucAteT acesteia, ce aqltnumim Dacia; dar putem deduce cu mult temeiú cA ml.nil Daciel, Carpatil §i ramificArile Mr, nu s'ariridicat dinteodata, deasupra campiilor, deasupra suprafeteI mArilor, §i gAsim multe semnece ne spun cA muntiI Daciel ridicat tocmaT in ultiraile timpuri geo- logice. Marea a stApanit mult timp aprópe intrégA suprafata Da- cieT; pe unde açlY sunt campil intinse §i délurI malte, chiarpe

www.digibuc.ro 134 unele locuri a girului inalt al Carpatilor, se intindea luciul märii din care s'a depus tótä acea variatiune mare de pietre, ce con- .stituesc muni1, Muffle §i basa câmpiilor. Epoca, modul de for- matiune çi chiar natura pietrilor Carpatilor sunt ace1ea0 cu ,ale Alpilor §i Balcanilor, cu earl se Mg%i orograficesce,iistoria acestor trei lanturl de munti este aprópe asemenea; cat privesce Dobrogeai Basarabia de N, ele aü cu totul alt trecut geologic, iar pietrile din caff sunt constituite mai corespundëtóre in CarpaV, de0 sunt a0, de aprópe unele de altele.

In trecutul pamintulul distingem 5 ere: o erg, and pamintul, din licid cum fusese, de abfa se Intarisei prinsese o pojghita, solidg, constituitg din pietre cu minerale cristaline in compositiunea lor; dar atmosfera erà a$ & de grea, incarcata cu fel de fel de aburi,i asà de calda din causa calduril ce venià din materia Inca licida dei sub scórta pamintuldi, ci viata nu puteb, sa se desvolte, nu putead In& Inceput animalele si nid vegetalele cresce. Acéstä. er o denumin3s tr Ave ch e (arhaica)saila z oi c (tra viatä) cad pg- rnIntul era fara viatg pe el. Pietrele ce s'ad format atuncl sunt -bite cristaline, compuse din minerale ce se disting unele de altele usor, asezate Wag. In stra- furl' unele peste altele, ash a se pot desface In lespedIrratei subtiri ; de aceea se numesc sisturi cristaline, tie ex: gneis, micasisturT, sisturi talc6se, sisturl cloritóse, cuartite etc. Acesteai cu pietrele eruptive la fel cu granitul, forméza temelia oil-caret* portiuni de pamIdt, as& cg ori unde am sfredelì pa- mintul o sá. dam la o adâncime maI mare sad Anal mica de aceste pietre. 0 a doua era incepe cu aparitiunea prime vietäti, Ce a traitis'a des- vOltat pe suprafata pamintuluI sad In océne, mári, fluviii lacuri; acestea se formase prin eondensarea ape din atmosfera sistrangerea ei In depresiunile ngscute pe suprafata pamIntului prin cutärile scórtei, ce se strange& Intocmal ca cója unul mar cand Incepe sá se usuce. Animalele acestei ere prim ar e sad p almozoi co (viata veche) erad la Inceput animale inferióre on sange rece, iar pescii eratitotT cartilaginost Cgtre sfarsitul acesteT ere temperatura umiditatea era ash de convenabilä in atmosfera, !neat vegetatiunea a luat o desvoltare f6rte mare; atundi s'ad desvoltat copacii considerabill, cari ne furni- s6za acht trunchiurile lor carbonisate sub forma, de carbune, ea cel mal bun necesar conbustibil. Pietrele, ce s'ad format In acest timp, sunt: quartite, gresit sisturi argil6se, calcare si marmure, dolomit conglomerate; carbuni, etc; ele ad lost depuse de apa, fie prin asezarea elementelor, fie prin ajutorul animalelor carI ad avut materil minerale dure in organismul lor. 0 a treia erg e caracterisata prin aparitiunea animalelor cu sange cald, deavoltarea mare a reptilelor cu fapturg si de pasari si de pesci,i mai ales prin desvoltarea unor cettlopo41, numitT amonifi, ce saména cu nautilil de acri, a belemnifilor ce saména ou sepiile. Catre sfarsitul acestei ere, numitg m ez o- zoi el sad s e cu ndarg (viatgmillocie) amonitil si belemnitil se sting. Pietrele, ce lead format In märile cin timpul acestel epoce, stint de naturá variatä,

www.digibuc.ro 135 predominä Insh calcare, marne, con4merate, sisturi argildse, argile etc. ce apartin la trei sisteme: triasic, jurasici cretacic 0 a patra erä e cea t e r tie r A, ce se caracterisézh dejh prin animale in- rudite cu cele ce triesc adi. La inceput s'a desvoltat mult un fel de foramini- fere rotunde i turtite in forma banilor, numulitii; mai apol predominarfi un fel de meld lungli invhrtiti ln spirale., ceritii; pe lasfhrsit apar animale de uscat ca: elefantt cal, rumeghtóre maimute etc. si pótei omul. Pietrile ce s'ati format in timpul acestel epooe mint: conglomerate, gresit nisipurt gips, argile, marne, sare, lignit etc. depuse din mare sad din lacuri; ele apartin la douh, sisteme: palwoge n, cht ad tinut mumiliiii neog en de la itin- gerea acestorai phnh, la sfhrsitul eret In fine ultima erä. e cea quat er n a r 6, de cand se constath positiv eh a existat omul ; e caracterisath. nu numal prin aparitiunea acestd fiinte supe- rióre, cii prin o variatiune mare a temperaturii atmosferil; atund zäpada, ce &de& la muntl Inalti, form& ghetari a chror hitindere a variat de mai multe ori. Omul a Inceput Incetul cu Incetul sà domesticésch animalele sh se civiliseze; la inceput eI trlià Inch impreun g. cu animalele, dintre care -unele afi disphrut adi, ca mamuti (un fel de elefanti) eto. In acóstä epoch s'a depus pietrits mult, chrat de apele ce resulted din topirea ghetarilor, si loess märunt, prafuli nisipul ce'l rodead ghetarft din pietrele peste carl trecead in ecurgerea lor la vale; aceste formatiuni se numesc pleistocenice sad du- v i ale, pentru a se deosebi de cPle ce se depun adi i cari se caracterisézi prin depunerea de aluviuni: mâli pietris, formarea dunelor de nisip etc. In -bite timpurile geologice ad existat crdphturi In scórta pamintului, prin care se ridicad lavele topite in sus, spre exterior; uncle wad afara formal:1d vulcanii nasteat pietre ca: porfir, basalt, trahit dacith etc.; altele rdmhnead inchise In golurile dintre straturile de piatrh si se inth'read acolo ca granit, diorit, sienit, ditroit, banatit, serpentinh etc. La contactul lavelor topite ou pietrele sedimentare nästead pietre metamorfosate, un fel de gistuff cristaline: micasist, sist cloritos, sist talcos, sist amfibolic, sist argilos, quartite etc. F'ormatiunt cart apartin erel primarei celd secundare de la inceput pan& in eretacicul inferior, se gäsesc grupate cam impreunk constituind temelia edificiuldi muntilori apar ca un fel de insule ce ee Inalth printre formati- unile mai not secundarei tertiare. Aceste insule, denumite duph, nemteste Klippe, se insirä dealungul Carpatilor Inaltf din distanth in distanth, consti- tuirtd puncte de sprijin formatiunilor mai not Asa bunh-órá ghsim chte-vh Klippe de caloar jurasic in muntiI Maramuresului, in regiunea polaninelor din apusul pol. Svidovet. De la Svidoveti phn h. la istrórele Tisel inthlnim o alth Klippconstituith de sistuff cristaline i roce eruptive vechl In cad predominh granitul; la marginea de rhshrit a Klippd se constath nisce conglomerate si calcare triasioe. 0 a treia Klipph o contitue muntiI Rodnel, care se Intinde spre SE de ambele phrtf ale Bistritd In muntil Dornd-Grintiesui muntii Giuml- lhd-Sthnisára. Acésth Klipph consth tot din sisturl cristaline diverse si pe chte-vh locuri In mijloc chiar se constath foematiunile carbonice, iar in partea de NE triasice, continuarea celos 4lin, Ciornahora. Masivitateasti Inhltimea

www.digibuc.ro 136 muntilor MaramuresuluT, Rodnel iBistritel e datoritd toomat felurilor de piatrA din earl sunt compusl, in mare parte de granit, ce nu s'ail ros usor de ape; iar acolo unde puterea apelor a invins tdria pietrilor, aoolo ad näscut tablourile albatice, chel cu stdool pi cu pareti prápdstiosl, cum sunt ale Bistritet. Aceste Klippe tin On& la Ciuc. dar se ingustézd din ce in ce dispar cu totul. Ad in. muntil Gherghiului gdsim ditroitul ce apa rtine Klippel,iar de partea de rèsärit, vedem cá cresta imposantl a Nagy Ha- gymas-uluti Nemerel e constituit& din calcar jurasic. In interiorul aceste! Klippe stint cfite-và basinurl cu formatiuni cretacice mai noi. altd Klippd cristalina, mult mal mare ca cele de pand acum, incepe ca muntil Fägärasulul si se continul neintrerupt pang la Dunke, ba maI de- parte rand In Timoci Moravita. Ca si insula de sus si acésta consta din sisturl cristaline fórte variate, mult cutate si cu sAmburi colosali de granit ce se tidied ca un fel de fundament Intregulul complex de pietre. Muntil Bucegii Piatra Craiulul precumi o parte din muntiT Buzdulul, earl din punctul de vedere orografic stint un punct de transitiune intre Carpatil Ori- ental!i Alpil Transilvaniel, Ii gdsim si din punctul de vedere geologic, tot ca o regiune de transitiune la Klippele cristaline; el tonstad parte din 0-- tuff cristaline ca muntii Léotel, parte din calcare jurasice (Piatra Craiului) si parte din coglomerate cretacice superióre (Bucegii, Ciucasul); aol gasim si basinurl pline cu formatiunI mal nol. Intre Klippa Flgdrasilor si a Gher- ghiulul se mal interpun cAte-va Klippe, in muntil ApateI-Persanl, ca tra- sáturl de unire. La V de Olt, intervine in constitutiunea mare! Klippe a Alpilor Trans& vanieT, nisce bande de calcare jurasice in parte marmorisate: cea de la Bistrita, de la Polovragi, de la Tismana, earl* dispar la marginea zonal muntilor. Altele mal din centrul zone, earl incep In valea Jiultil se continui aprópe neintrerupt in directiunea SV dealungul Cernei On& la Dundre, ba se continua si pesta Dundre in partea de E a muntilor Mirodi. 0 altd banc16. de formatiurg primare mezozoice incepe din V muntilor Sarcu si merge direct spre S de se unesce ou prima bandi, a Cernel. Intre aceste cloud bande se constatd. o falie, falia Cernel,i o alta intre m. Sarcului-Cerneii Semenicul-Sretinie. Muntil Banatulut de si separatl prin fahl de restul Klippei, apartin totusl acestia; la sisturile cristaline se adaogd aci nisce basinuri de roce primare cloud bande cte calcar thezozoic strêbétute de banatitl, cart' se continul in Serbia, Poiana ma nu e decat continuarea pietrilor din muntiI Sebe- pint In interiorul acesterKlippe se constat6. in m. Lotrului, Jiuluii Ba- natului basinuri cu formatiuni tertiare tinere Brezol-Titescf, PetrosanI, Bo- zovicl etc. Muntii ApusenT, mal ales muntil Bihorului, jócdi ei tot rolul unel Klippe cristaline, cu cAte-vA mid Klippe in N in muntii Rez, Bdkk si Ldpusulul ca leglturI on Klippa muntilor Rodneii Svidovet. Pe aceste Klippe vine si se aranjéz.1 o zonl de flits, gresie oarpatica ce a- partine cretaceulul superior si paleogenultil. Acéstit zoné, constitue mufti! Ma- ramuresulul si al Bucovinel, Carpattl Oriental! la E de Bistritai Ciuc, muntil BuzAulul, formatiunea de E din mufti!. Persanl-Hermant,i dispare spre SV

www.digibuc.ro 137 la Dâmbovita. Pietrile din acéstfi zong sunt cutate fórte multi direotiunea cutelor e ca a eirurilor de montI de la NV spre SE, dispunendu-se In jurul Klippelor, dup. cum o pAnzA IntinsA peste nisce tAruel, s'ar dispune In jurul acelor tAruel, când am trage-o de un capât ei am vreà sA invAluim tArueil cu totuL Zona acésta se opresce brusc la marginea regiunil muntilor, find ruptA printr'o falie. La cotul Carpatilor cutele de flis se resflrA ca degetelei dis- par sub alte formatiunI call le acoperi. La V de Dâmbovita mal gäsim fli- eul numaI in basinul Brezoi-Titeet1i regiunea délurilor, ca o bandA ingustA. pan& la muntii Bistritil unde dispare complect. In afara de acéstA zonA de flie din interiorul muntilor Inalti, gAsim cAte-vA mid Klippe de flie in zona delurilor: la BacA.A, in Prahova, in VAlcea F.A Gorj, cart sunt la rândul lor nisce puncte de sprijin pentru cutelei formatiunile mal not Si in jurul Klipei din muntil Apuseni se diepune o zonA de file pe la it- sArit ei se arcuesce spre apus. AcéstA zeta se continua spre N ei NE prin muntiI LApueuluI de ImbracA Klippa criStaling a Rodnel si Svidove u pe partea de apus. In partea interiórA zonel flieului se instil% o zonA vulcanica din Gutin- Vihorlat, prin CAlimanl-Harghita pin& In muntil Tereani, in N muntilor Biho- rululi In muntil Apusenii prin Muffle Banatului. Muntil earl constad din fli i pietre vulcanice sunt topmal aceea la call am gäsit caracter muntos-mij- lociii; latA. dar pentru ce exist/ done caractere In muntil Carpati,, pentru cl ei sunt constituiti din pietrei In mod deosebit. Aà dar, muntit tnalti Carpati constaii din "3 unitdfi: un fir de Klippe year cristaline, (paleozoice mezozoice), o zond de flit ce.invdlue Klippele vechi pe la exterior, o zona vulcanicd ce se dispune la interiorul arcului catpatic. La exteriorul Carpatilor, In tot lungul lor din Galitiai pang la Mehedintl, urméz A. o zonA de formatiunl tertiare neogene, e zona délurilor, alecArei cute merg Intru cAt-va paralel cu cutele fliuluii se pierd caiacestea resfirdndu-se ca degetele. In Oltenia ei flieul ia parte la constitutiuneadélu- ribor lAsAnd muntil Inalti numai pe séma Klippel cristaline. In Bucovina, Moldova de E i Basarabia sunt representate formatiuni neo- gene mal tinere ce se Intind pe tot platoul podolic, acoperind ca o placA orizontalA un fundament de formatiunI primare (siluriene)necunoscute in Carpatii cretacice. In Muntenia, la cotul Oarpatilor s'a desvoltat mal mult formatiura neogene mal vechl dar pe o lAtime ingustA, iar In Oltenia Incepend de pe la Dâmbo- vita stint desvoltate iar formatiuni neogene mal tinere earl' ocupl o supra- fat& nu atAt mal mare cu cat se apropie de Portile de fer,tótá zona dé- lurilor. In Transilvania gäsim dispuse ca intr'un basin formatiuni tertiare neogene ce acoperl ou partea lor superiórá o parte din curgerile de lavA vulcanicA. Printre straturile acestor formatiuni neogene din Transilvania precumi pe une-locurI in Moldova el. Muntenia de E, se gAsesce un strat de pala, (tuf vulcanic dacitic) pieta IntAritA din praful de lay& ce vulcaniI ridici in tim- pul eruptiunil. Muffle Banatulul stint constituite din formatiunl tertiare

www.digibuc.ro 138

cele maT tinere, fórte Inguste cai Muffle. Iatä dar ratiunea zonei delurj- lorconstituita in totalitate din formatiunl tertiare neogene. Deosebirea ce am fAcut-o intre Muffle din dreptai stanga Siretulul are o caus& geologick de asemenea geologia explia pentru ce zona delurilor e ingust& In regiunea Buzdului si pentru ce ele se lätesc ajungend in Oltenia. Nu maT putin deosebirea intre delurile Moldoveli Munteniel are explicare: acelea provin din strate orizontale, acestea din straturl Mae cutate. Iar earn- terul de podis al TransilvanieT reese tocmal din causa form' atiunilor earl' s'ad depus intr'o regiune dintre Carpatii inalti. In fine sesurile Muntenie!i UngarieT: al Ciucului, BArsel, OltuluT si cam- purile depresiunilor subcarpatice nu sunt cleat continuarea necutatl a for- matiunilor tertiare acoperite de deposite diluviale orizontale peste cad pe une-locuri se intinde nisipul sburätor, sad milul adus de ape. In partea drept& a Dungrii On& la Cerna-VodaConstanta avem podisul bulgar, constituit din calcare cretacice la bas6 si formatiunT neogene supe- ri6re, cu totul deosebit de cum sunt regiunile carpatice. Dobrogea de N e un punct isolat in acest6 regiune; in ea se Omen for- naatiunile aprópe tête, -de la cele primare p&n& la cele tertiare neogeneele stint asemenea cu cele din Crimeeai Caucas, stâncile de granit din lunca Dunärd se Indréptä c&tre cele din Nistrui saran& cu ele. Acum putem sä reconstituim intru at-v& istoria geologic& a Dacia

Pe la sfärsitul erel mezozoice m.rile cretacice se intindead departe in N, On& in Galitia si Podolia si On& 'n Balcani; din acést6 mare se ridicad nu- mai Klippele, acele c&te-v& insule cristaline ce constitue muntiT cu caracter alpin, iar In apus se crede cl exist& la malul wart' o eaten& de muntT ce merge& spre Fruscagora iAlpil Dinarid, muntl co ad- disparut aprópe complect, si din carl ad Minas urme In muntii Apusenl al Transilvanid BanatuluT. In partea de S se ridicad muntiI Balcanl, ir spre rés6rit er& un lant insemnat ce uni& Dobrogea de N cu lantul Crimeeli Caucasulul pe locul unde e acji marea Négrl; insula Serpilor incite& directiunea acelei vechl eaten e. Pe la sfarsitul epocei cretacice s'ad fácut marl' schimb6ri in acést/ parte a globului. Atund s'a rupt terenut dintre Carpatli. Balcani de s'a inältat podisul bulgar si s'a scutundat partea românéscl; marea s'a retras din par- tea Balcanilor si din partea Podoliel, dar a rdmas In regiunea Carpatilor din ea s'a depus flisul carpatic. Acestä mare ave& multe golfurT in uscatul de atunci, unul e representat prin basinul BrezolTitestf din valea Oltulul. Marea flisuluT a durat Om& pe la mijlocul erel tertiare, cind miscari puter- nice s'ad inamplat iar Carpati. 0 mare parte din depositele flisului ad fost sc6se de sub apa Si a Inceput atund sä se deseneze conturul Carpatilor actual! la earl flisul nu form& de- cAt nisce déluri Marea, care a succes acestor miscArT, a fost o mare lilting. In legAturA cu marea Mediteranä de atund, prima m. MediteranA. Ea se Intindei, de la pó- lele podisului Podoliei si dealungul Carpatilor pan& in Oltenia, trimetend o

www.digibuc.ro 139 multime de golfurT printre cutele de flie, ce se nascuse cu ridicarea fundului máriI, de asemenea un golf mare inaintit de pe la N in Transilvania, Wind dar numal arcul carpatic 'Malt afara din\ 0.0. In urma, acestor miecati scárta pamintuldi s'a crapat mal ales la margin ea interni a Carpatilori prin acele orapaturl s'a ridicat lava topita, constituind un eir de vulcanl dealungul Carpatilor: Vihorlat GutinHarghitaMetalicl. Incetul cu incetul muntil fundul. maril se ridica de sub apa, iar marea se retrage lashnd o multime de limanUrT ei lacurf pe la margine. In aceste limanurl s'a depus prin eva- porarea apa manila deposite de' sare ce gasim In Galitia, Moldova, Muntenia de E iTransilvania. Dar prin aceste ridicarT continue ale fundulul mariT, partea de apä din rasäritul Carpatilor, formati acum, s'a separat de restul märiT Mediterane ei a format o mare aparte pentru sine, maI dulce ca cea Mediterani ei care se Intindeh peste tot platoul podolic i moldo-basarabean, peste Muntenia ei Oltenia, pe unde skint acum colinelei eesul. AcesteT marl, numita sarmatica, i-a succes sacopere iaraei podieul bulgar pan& la pOlele Balcanilor, inconjurhnd insä, muntii Dobrogel de N. Din Transilvania Irma a fost respinsa aprópe cu totul, rèmânend numaT in depresiunile Hategulul Mehadieai Bozovia ,de pe atund Transilvania constituih un platoa inalt Intro lanturile Carpatil9r. Dar ei in acest timp se intamplag miecaff In scOrta glo- buluii marea care devenih din ce in ce mai dulce s'a retras de pe podieul moldo-basarabean lasAnd o placa de deposite sarmatice ce putin s'a maT de- plasat apol, rämânend aprópe orizontall. In Muntenia ef Bulgaria domini ncâ marea dari ad se retrageà din spre V spre E, lasAndi aid In Ol- tenia ksi Bulgaria de apus o rplaca sarmatica. 0 miecare brusca la finele epoceI sarmatice a produs iar o falie, probabil pe urmele celeT veal', In cuprinsul Muntenia ridicand podieul Bulgar, iar placa sarmatica din Oltenia lei Muntenia de V s'a aplecat putin spre SE. Tot cu acést a. ocasiune o parte din m. DobrogeT, CrimeeTi Caucasuldi s'a scu- fundat räminend insula $erpilor ea marturie in mijlocul mriT. Marea ce a urmat acestei mic1ri, era o mare dulce ce se intindeh, din Carpati pana la Caspica, erà un colosal'Pontus euxinus. In ea curga, o Dunare mica din m. Cer- neT pe la marginea podieuidi bulgar, cam prin mljlocu Burnasuluii Baräga- nuluT de AO. Ast-fel de scufundarl aa avut loc ai in marginea de S ei E a Transilva- niel, unde aü nascut lacurl dominate de eirul de yulcani. Iar b Ungaria scufundarea terenuldl a ajuns maximul sea eiInlocul catenel de muntl ce lega odatä Rednai m. ApusenI cu Alpil DinaricT i m. Bakony, s'a näs- cut un lac mare, lacul Panonic. Pe la sfäreitul epoceT tertiare'a deschis stramtórea Dardanelelor ei Bosforul, o parte a ape pontice a fugit spre S, iar in loc a venit apa sarata näscend m. Négra. Cu deschiderea Bosforului apa s'a retras din Muntenia de rasarit ei Moldova de S läsAnd câmpil intinse earl ag Inceput sa fie bräsdate de ape. Atunol s'a roai Portile de fier clisurile, iar apa laculul panonic s'a precipitat catre golful laculuf pontic Was- cend Dunärea de adli läsand in urma, intinsul aes unguresc; tot In timpul acestor miecArT ridicat Carpatii, aeb, cum sunt aqi, nascêndi acele de- presiunT sub-carpatice de la marginea lor.

www.digibuc.ro 140

In tot acest timp vulcanil Trans ilvanid scoteaü lava pe craterele lor, a caror ingramadire in vaile de atuncl inchidea cursul riurilor existente, ce cu mull& casná its1 deschideaü apoI drum mal departe. Cu aceste ultime mis- earl s'a inlesnit deschiderea cursurilor JiuluIi Oltului spre S, nascênd aste. fel retétta hidrografica cam cum o avem adl. Väile s'ad sapat mal adanc in terenuri pe nu mal era O. fie miscate din loc; In fine o climá rece Incepe In aceste pail; muntil se acoper de zapada perpetua, ghetaril se intind in vaile muntilor marl si rod pietrele !Ascend zánogi splendide. Raze calde de sóre vin iar ca sá topesca mantaua alba, riurile cresc peste mésurá, pe une- loctui rod pe alte lócuri umple,i cu pietrisul ce cara la vale forméza un strat gros pe sesul romtia unde creazá o delta spre golful m. Negre. Vin- turf puternice suflá din spre NV earl aduc lössul de-1 imprástie peste sesul Romaniel si Muffle Moldovel, care loss acopera asperitatile tereauluii fixéza cursul riurilor in campil, In timpul unel clime fOrte uscatei secetóse de desert. De la depunerea lössululi pànai pämintul nostru si al Unguri- lor Inca ad suferit raise/1.1, iar cutremurile dese ce se resimt intro Focsani si M. Mgr& sunt o proba ea straturile pámintulur Inca nu s'aü asedat cotn- plect, chiar in timpurile de fat& sunt la miscare. tOte aceste schimbári de necredut aü fost puse la eale de A-tot-puternicul creator pentru a infrumusetà pamintul pe care el.& sa-se intinda Romanil, ca munti inaltii frumos1, cu Muni bogate in minerale utile, cu sesuri netede bune pentru agriculturg,cuvuleanI earl al scóta din inima pämintuldi metalele cele mai nobile; .ast-fel Romfinul fericit -sa aiba timpul a prea- marl pe Dumnedeü care in puterea lui cea mare sehimbd muntilimárile dupä voe.

CLIM A.

Dupá positiunea sa geograficä Româniai Intréga Dacia ar trebui sä aibá o climh temperatá dulce, ins& situa- tiunea ei cu totul In interiorul continentului, relieful söri assa de variat: cu un lant de muntI inalti ce separä o parte din Dacia la centrul EuropeI, o alta catre Orient In c9ntinuitate ou Rusia meridionalá; cu podisurI brAsdate de ldncl largi paralelei câmpii jóse pe la periferie, dispositiunea väilor spre S, spre E sail V,etc.,tóte acestea influentézä mult manifestärile meteorologice aduc óre-carI modificarl In clima ce am deduce-o numal pe datele geografice. FactoriI principali, earl' trebuesc con- siderap In stabilirea climei uneI regiuni sunt: mersul temperaturel, regimul ploilorvInturile; pe lâng5. acestea, seninatatea cerului ori inversul ei, nebulositatea,

www.digibuc.ro 141 cantitatea de apà, continutá In aer (starea higroscopicá) si alte fenomene meteorologice, pot da óre-cari note carac- teristice pentru climfi. Temperatura. Prima causá care face sa varieze tem- peratura In doue puncte ale unei regiuni este Ináltimea; in Transilvania s'a constatat ca pentru fie-care sutá de metri In sus temperatura scade cu 005, vara mai mult, érna mal putin ; cam aceeasi valóre s'a constatat F,4i pentru Muntenia. Urrnézá dar, cä In socotéla temperaturei si In genere a clime unel te'rT, trebue BA tinem samá pe lânga latitudine, de Ináltimea regiunii deasupra nivelului märii. Din punctul de vedere al 6rografieii nivelului general am deosibit In tinutul dintre Nistru si Tisa urmátórele regiuni :Carpatii, PodisultransilvansiMaramuresul, Podisul moldo-basarabén, Muffle Olteniei, Muffle Do- brogeT, sesul MuntenieT, Bugéculi Pusta ungurésca. Temperatura medie anuala a muntilor Inalti nu e cunoscutá, dar nu e mai jos de 0°, (probabil 2-30) cad nicaerl In Carpati nu exista zapedi perpetue; zapada cAdutä iérna, se to- peace cornplect In vara viitóre. Numal prin crápäturile mun- tilor, ferite de sóre, prin pesterii doline adânci, se mentine zapada de la un an la altul, formând sloi de ghiatä saú Ole- tari In miniaturá (pestera de ghiatá de la Scárisóra, din Bihor). Mersul temperaturei e insa mult mai regulat ca in vale; depktarea medie- lor lunare extreme (la Sinaia) e de-abià de 800; minimul absolut e de 28°. In Transilvania ou Maramuresul temperatura medie a- nualá 8 °.8 ; In Moldova, Basarabia si Bucovina 8 °.4 ; In Ol- tenia 9°.5 ; In Dobrogea 100.5 ;In sesul Muntenieii pusta unguréscä 10°1; ceea-ce ne da ca temperaturd medic anualá a Dacid, afard demunfirnal0, 9°.6. Cum vedem nu e mare diferentä, lutre temperaturile medii a diferitelor regiuni ; totusi constatam cá cea mai mare caldurá dominá In re- giunea de S a Daciei, pe Intinsele sesuri ale Bäráganului, a Pusteii Dobrogei. Pentru a c6pötà o idee mai precis 5. de r6spAndirea cilduril pe suprafata Daciel, trebue sá cercetäm o hartá cu isoterme anuale (1) (ve1 harta clima-

(1) Isoterme anuale= curbe ce unesc töte localit5.tile, cari aü aceeasi tempe- raturá medie anuallt.

www.digibuc.ro 142 tologicI). Constatäm atunci c. cea mai Wahl temperaturl dominä pe sesurl unde ajunge in Pusta, pänä la 110.6, nu pentru cá ele sunt ma spre S, cAci isoterma de 100 o vedem suindu-se páná la latitudinea Bucovina ci pentru el aunt deschise spre S, netede ca relief, departe de mare si fárá v5,1 adâncl adäpostite dinspreN de sisuri de muntl. Pe väile marl - Dunärea, Mures Oltul, Crasna, Somes, Tisa, Jiä etc. -13-temperatura mai ridicatá inaintêzl in regiunea délurilor si a muntilor; din contrk Muffle si ramficárile muntilor scadä temperatura. Pe podisul Transilvaniel repartitiunea temperaturil e aprópe uniformk in câmpie e mal rAcorósä cu 10. D estul de uniformä scä4utä e temperatura pe uniformul podis moldo-basarabén; la imbinarea délurilor Moldovel cu muntii temperatura e ins& mal scOutá. Considerând temperaturile medii pe anotimpuri con- statAm cevâ caracteristic intregeI Dacii: yeti grte calduróse erni fórte frigurtise.

Muntenia PustaOltenia DobrogeaMoldova Basarabia Bucov. Transil. PrimAvara 9°.6 10.9100.3 905 80.8 'Z0.6 8.5 8.1 Vara 20 A 22.721.2 21.4 19,6 17.8 19.5 19.3 Tômna 10.5 13. 11.4 12.9 9.7 8.1 10.6 10.6 Erna -2.3 -1.6-0.9 0.4 -3.1 -1.6 -4.8-4.5 Pe când primävarai tómna - care peste tot e mai caldà ca primävara - nu se departézä mult de media anualk intre varli iérnä - mi ales intro luna Iuniei lanuarie - gäsim diferentefórte marl, ce ajung in Muntenia in media 'Ana la 400. (lulie 300, Ianuarie -80). Transilvania, Moldova, Buco- vina, mentin aprópe aceeasi diferentk cáci desi verile sunt mai moderate in schimb ernile sunt mai red. In câmpia MuntenieI §i pusta Ungariel cAldurile veril, a luI aCuptor», ridicA termometrul de obiceiri panA la 40° iar frigul-gerul Bobotezii---fi scobórA pitnA la -250. Maximum si minium de temperatura observate in diferite regiuni ajung ternperaturi cu total extreme : Media pe ani la Muntenia Pasta big. Bucovina Basarabia Bucnresel Siblü Odesa., (Giurgiii) (Seghedin (Cernauti) Max. 430. 380. 370. 42° 350. 310. 34°. Min.-36 -23 -35 -28 -16 -20 -17°. Oscilatiunile termometrulul cuprinde dar cam 70-80° iar media lor 50-55°. Caracteristic Daciei ei trecerea bruscA de Ia icing la varA i vice-versa : iérna se continuk cu Inghelurile ei tArdiI, euile red §i cu fulguirI de zApadA, pânâ in Aprilie, când temperatura se urea bruscila finele lui Maiil !neap cAl-

www.digibuc.ro 143 duriletropicale;iar tómna desil Intru cât-va, placuta si ale ciirel glile calde se continua, une-ori paa, In Decem.-- brie, succede bruse verii si de se- Intâmplá la inceput câte-va (pie reel; atunci iérna vine de-odata. In-mar putin de-o lunA, dilele mai scurte, foile ofilite ce cad cu grämada noptile seninei inghetate, ne arat& aspectul campiei cum se schimb& ca prin farmec. Orasul de asemenea, se transform& se indbe asupra lui insukil, se golesc bulevardele, un de cafenelele sad tarabele Incetéz& de-a umple& trotua- relei marea sob& de faiantä, care va arde timp de 4 sad 5 luni, se aprinde in fie-care familie. Pe timp de 6P dile solul se va acoperl cu zapad& si nu- m6rul dilelor de Inghet Intrece 110. De MARTONNE. Temperaturi asa, departate In aceeasi regiunei treceri ash, de bi-usce de la una la alta, nu se gäsesc decal In re- giunile din mijlocul continentelor deschise, unde nu sunt marl earl cu curentif lor sá Indulasca sesurileinici muntil cari sá modereze verile. Marea Négra find o mare inchisa si lipsitä, de curenti nu are tocmasi mare influ- enta asupra climeT nóstre; doar iórna la malul märii clima e mai dulce.

Dilele de vará, cu temperaturä medie peste 20°, ajung in câmpia Munteniei si Pusta pan& la 90 pe an (Armäsesci pe Bärägan a avut 115 aile cu temp. 25°); pe cand in Franta pe aceeasi latitudine de-abia sunt 40 50 dile cu temp. 20,. Pile sub 0°, fOrte multe la munte bine Inteles (Sinaia, Sibid 55-65), sunt imputinate la malul Märil Negre numal la 20-30; In campii.dilele sub 0° stint 30-40. Mijlocia iernel In Muntenia e 2., (Sinaia 5°) pe cand la Marea Négrá 0.4; in cursul dilef temperatura variéz5 la câmp cu 110, pe când la mare numal ou Caracteristic Ungarieli centrulul Europe sunt rödrile brusce cu inghet une-ori cu zäpadá ce se Intampla intre 10 si 15 Maid, din care cans& sfintii din aceste çlile (12, 13, 14 Maid) s'ad numit sfintii de ghiat& (Die Eisheilige) Ast-fel de fáciri brusce s'ad mai constatat si in alte luni. Caracteristic pentru clima unel regiuni e si timpul de Inmugurire, Inflo- rirei infrunzirea plantelor, precumi eel necesar pentru cocerea cerealelor si fructelor, earl* intrebuintéz5, In tot-deauna o anumitá cantitate de aldurá. CAldura find mai mare in partea sudia, urméz& dar cá aceste fenomene ale vegstatiunii s5. se Intâmple mai de vreme eel: Inflorirea liliacului in lunea Dunärii si Tisei. se face cu 36 dile mai de vreme ca la Dorna. Infrunzirea e in lunca Dunärii cu 6 dile mal de vreme ca pe ses,i cu 7-15 ca In podi- sui moldo-basarabéni Transilvania, on 20-30 dile mal de vreme ca la munti. Cócerea granIui are loc in Muntenia si Alföld In 100-105 vile iar In Mol- dova de N si Bucovina trebuesc 110-115 dile cu temp. de 6°.

www.digibuc.ro 144 pilele lungi cälduróse de varä mal aù caracteristic o %Abu Olä insuportabilá, provenitä dintr'o presiune atmosfe- ria, micá; apol vârtejuri ce lnalp suluri de praf precum cerurile senine ce ne aduce aminte de cerul albastru al Ita REA regiunile Mediteranei. In Muntenia, Oltenia cu Banat__ Pusta nurnörul lilelor senine e aprópe jumötate din c,lilele anului, iar ceruri Morate complect nu se vöd cleat iérna. Regimul ploilor. In tot cuprinsul dintre Tisa §i Nistru se constatä trei perióde importante: una de abondentá in ploi, pe la fmele primaverili Inceputul verii ail 20 de 4i1e de plóe din 76 anuale);i doué de seceta, la Inceputul tómnei (Septemvrie +Octomvrie, 9 c,lile)§i iérna (Ianuariei Fevruarie 11

In privinta cantitAtti de ap5. cMutl avem : Maitt+Iunie 28°/0, Septemvried-Oc- tomvrie 1404 si in Ianuarie+Fevruarie 100/0 din apa ce cade In tot anul; in Alföld Maig + Iunie 250/5, Septemvrie+ Octomvrie 440/0, Ianuarie+ Fevruarie 11°/,. In Banat, Basarabiai Bucovina putine variatiuni. Safi mg am5muntit: Primt- vara VaraTómnai Iérna LF'. M. A. M. I.I. A. S. 0 N. D. Total Romania 17cm.20cm.t2cm. 11 saü 3730405667956642 3949 43 4.0101.608 Alr614 16 D 22 D 14 D 12,5 42324146 738770613948 h5 52 »646 Regimul acesta are pärti comune cu regimul continental ce domnesce In Rusia meridionalá: ploi varai uscáciuni iérna, numai 05, la noi uscAciunea de tómna e mai de vreme 0 mai intensá ca cea de iérnä, far timpul ploios vine cu o luná mai de vreme. Transilvania de N, Bucovina 0 Basa- rabia aú aprópe tea, vara ploiósá iar érna uscatá, apro- piindu-se dar qi mai mult de regimul continental al Rusiel. Daca ploile la noT ar cuprinde o lima din primávará maimult, seceta ar Incepe cu o lunä, mai de vreme, am axle& atunci In regimul caracteristic regiunilor mediterane; In unii ani Pusta, Transilvania§ichiar Muntenia satisfac acestor cerinIe, intrAnd ast-fel In cercul regiunii mediterane.

Apa ce cade pe p5.mInt se socotesce In c. m. adicg grosimea stratului ce s'ar fi format dad. nu s'ar fi evaporat in atmosfer5. saü infiltrat In pgmlnt. In media diferitele regiuni primesc: Oltenia 75 cm., Muntenia 62 cm., Dobrogea 51 cm., Moldova 55 cm., Ba- sarabia 46 cm., 13ucovina 64 cm., Pusta 65 cm., Transilvania 67 cm. In total In România cade mai putin5. plóie (61 cm.) decit In Ungaria si Transilvania,

www.digibuc.ro 145 dar si In Romania cade mai multa la délne decal la camp (vecp harta oh. matologica). De obiceid maximul cantitateT de plóie anuala intrbo localitate trece de 150 cm. Regiunea muntilor primesce 041 la 120 cm., cate-va localitäti din regiunea délurilor primesc de asemenea ping la 120 cm.; in genere regiunea délurilor primesc 70-90 cm., pe cand sesurile, Dobrogeai Basarabia pri- merge 40 cm.,i pe unele locuri niel eat; ceea-ce e interesant de sciut e o. In Tusta cade mai multa, plóe ca in Baragan, iar timpul de seceta nu se ob- servä din causa evaporéril marT a baltilor tri mocirlelor. Regiunile ploióse, dupa cum se vedei pe harta, stad in stransa, legaturi dar on orografiai cu temperatura, avend 3 nuante oorespumjetóre celor 3 regiunT principale: muntT, Mari §i klesurT. Ploile de vara, pe langa ca sunt puinei rare, vin adesea fórte repeçli cu furtuni teribile, cu grindina §i r'écéla ce strica mult agrIculturii. Aù fost ploTcari aù dat 32 cm., de plóe In 4 ore (la Cara-omer In Dobrogea) §i una, absolut exceptionala, a dat 20 cm. In 20 minute (la Curtea de Arge); ast-fel de exemple sunt fórte rari In Europa Intro:TA, unde media pion ce cade Intr'oi e aprópe 10 cm. Periódele de soma sunt une-ori fórte lungf qi acésta tocmai InIu lie§i Septembrie, spre dauna agriculturil ci a avutielrii. Aú fost timpurii locuri când timp de 60 de (Pe, In Dobrogea chiar 100 çlile, n'a apt pic de apa. Media secetel e de 26 çfile. In cantitatea de ploi data, mai sus s'a socotiti zapada, topita In* grosimea ei variazá Mae mult chiar In aceeaci regiune, find spulberata de vint, ajunge totu0 une-ori Ia camp 50 cm., Intreruptmd circulatiunea pe straçlli pe cafe ferate. La munti ea se topesce tocmai In Julie Augusti adesea apuca zäpada cea nouè pe cea veche. Grosimea anualá ajunge 90 cm., timpul cat stä parnIntul acoperit cu zapada e aprópe 50 çlile pe an. Inteo periócla de 100 ani s'af gasit In Romania: 3 fórte secetosT, cind nu pima nicl 3/4 din media anuall (de 61 c. m.) 58 secetosl and plow/ 3/4 sad peste 3/4

24 ploiosi s D mal mult de oat media anuali. 15 fOrte ploiosT caud pion& ou 1/4 maT mult de cat media anuall. Resultá dar din acésta, ca Romania nu are toemaf o elima ploidsa,ci din contra sunt mai mult de jumatate G. M.-Atturgocl, I. P.-BurcK. Ronuirda ì pile locuite de Romdni. 10 www.digibuc.ro 146 ani secetosi; In schimb numérul anilor fórte p1oioi e mult mai mare ca numörul anilor fórte secetosi. 0 data importanta pentru clima töril este si timpul de Inghet al apelor. Lasand de-o parte micile rturi earl star\ inghetate tótiérna,i considerând numal Dunfirea, con- statám cá deja In Decembrie ea pórta sloi, asà, ca naviga- tiunea se Intrerupe, vaselei vapórele trägênd la adapost, e destul sä sufle crivtitul rece pentru a o Inghetà.In- gheul incepe Inthiti In balp si pe locurile unde este des- facuta In mai multe brate; când se desghéta produce fórte marl' stricaciuni vaselor. Cel mai scurt Inghet ob- servat la Braila a fost de 12 iar Gel mal lung de 96; din 60 aril numai 13 ani se Bola In care Dunarea n'a inghetat, dari atund a purtat sloi. Aceste fapte con- tribuesci mal mult de a stabili o apropiere Intro Romania Rusia meridiorraa. Nistrulicelelalte riurl ale Rusiei meridionale Inghéta In Decembrie si se desghótá In Martie; spre N röman Inghetate cu 3-4 söptamâni mai mult. Vinturile. Trei vinturi predomina In Ora românésca: Crivêtul delaENE, Austrul din VSV i Báltaretul de la SE. Configuratiunea terenului introduce multe modifi- earl In directiunea vinturilor ce bântuesce o regiune; ad nu mai gäsim relatiune cu regiunile orografice, ci mai mult cu deschiderea \Tailor, cu directiunile hidrografice (veçli harta climatologica). Roza vinturilor arata la Bucuresci: 28°/0 N; 48°4 E, 14°/e S i29°/0 V din directiile tutulor vintu- rilor ce suflä Intr'un an. Orivqul e vIntul cel mai violent; viteza lui mijlocie e de 5 m. pe secunda iar maximum a Intrecut 25 m. Când suflá vara, aducénd aerul cald din stepele Rusiei meridionale, face sa se ridice termometrul pânä la 35°, când din contra suflä iérna aduce friguri marl din Siberia si face 85, inghete Dunarea, scoborând termometrul bruse de la + 100 la-10°; In fine el e un vint ploios prin excelentä, cad scapnd tem- peratura aerulul prin suflarea sa, scobórá capacitatea higro- metric& a atmosferei,i determina ploaia. Cu tóte ea sun dinspre NE totusi frigulcel mai scadut nu corespunde acestui Vint, ci vIntului de V sail pe timp calm.

www.digibuc.ro 147

El se nasce din causa tine rarificatiunI(depresiune, ciclon) a atmosfereT In regiunea MittiT Mediterane,iexistentan acelas timp a uneI desing (presiudi marl, anticiolon) a aerulul In Siberia si Rusia centrals. Aerul din- tr'acéstS parte mergend sä, InlocuiascI pe cel din Mediterana constitue vintul a aria directiune variaz& Intre NE, ENE, si E aduand dupg intensitate, di- rectiunei timp, rdcéll bruscS,i umiditate, orT aldurl uscate. IntPun an sunt 20ile and crivdtul sufil cu iutéla de 20 de m. pe secundl. Austrul e tot a0, de obi§nuit ca §icrivètul,fära sa putem distinge daca vr'unul din ele predomina In cutare loc,saú In cutare luna. Iutéla lui a ajuns la Bucuresci 22 m. pe secunda. Adesea el suflä cald, fiind o continuare a valurilor siroccolui, care ajunge pana'n Pusta ttli Banat. El nasce Insa cu totul din alte circumstante de cat crivëtul. Se scie cpe Ocdnul Atlantic din causa lncliiriT aerulul la contact cu apa, nasce un centru de depresiune (ciclon) care se deplasézA spre Europa. Acest eiclon urméz 5.cloud drumuri: sad prin Mediterana spre M. Egee atundi determina crivdtul; sail peste Italia si Austro-Un garia, venind s5. se piérda peste M. NégrA. Ultimul drum II urmézä numaI and presiunile din Rusia ad dispäruti predominä numal. presiuni In V. Europel; In asemenea conditiuni nasce Austrul, a arui directiune póte fi intre VSV i SITS. Puterea acestul Ant ajunge mare numal dupä ce a trecut peste Ungaria si Moldova ajunge deasupra MäreI Negre. In regiunea Dobrogel de N ajunge fórte violent, pAnS la 25 m. pe secundS. Baltetrqul suflä dinspre SE, dinspre Ban §i mare, adu- cênd adesea aerul incarcat cu vapori earl dând de regiunile red ale muntilori délurilor se transforma In picaturi ploua. Baltáratul este vIntul cel mai caldi suflá mai ales din Aprilie pana In Octomvrie ;el acompaniaza austrul precedându-1 sail urmându-1, §i prin caldura sa da regiunil o nuanta mai meridionalä. Cu aceste vinturi sta In legatura Intréga climb', a Ro- mânieii a DacieT. Para crivét Romania n'ar fi téra cu climä extrema ce constataram; far&eln'ar exista ploile de primavarä vara; fära de austru acele veri uscate §iare,lötóre n'ar avea aparenta de semi-mediterane. Cu tóte acestea vInturile puternice caracteristice pen- tru Basarabia, §esul Munteniei, Dobrogei çi Pusta ungu- résca nu rtiman constante ca directiune In tóte locurile: La Sinaia, Calimanescl, Câmpu-Lung predomina vinturile

www.digibuc.ro 148 de N S, din lungul vgilor Calafat, Turnu-MAgurele Giurgiri cele de E si V In lungul Dungril; la T.-Severin din NV si NE, deasemenea In lungul Dungrii; la Roman Si N, dealungul SiretuluI; la ComAnescI NV si SE; Foc- vani N; Craiova, Calafat etc. NE si NV; T.-Ocna N dupg valea Trotosulut; Dorohol NVNE. In Bucovina, si Bas- arabia doming, un vint de NV (pang la 500/0 din vintu- rile obisnuite, care nu e altul de &AA austrul deviat prin presenta Carpatilor. Pe cand In partea de S a Basarabie doming bAltdretul;in partea centralA a Basarabiei pre- dominA crivgtul In directia N. In Pusta vintul predomi- nant e austrul care vine din SVS ;el ridicA furtunile co- losale in timpul \Tara care fax sA se asemenei mal mult acest ses cu al MuntenieI. Pe intinsele sesurl Insä In dilele cAlduróse de varA -apar aCele numeróse virtejuri, ce ridicA colOne de praf de se impreuna cu norri; adesea se transformA In adeviSrati cicloni, cad ridicA acoperisurI de case, cApite de fini chiar persOne. Din tóte aceste date relativ la temperaturd, ,pl(Ai vinturi resultd dar cd Dacia are o clima continentald ea extreme fórte depdrtate qi cu o nuan(d rnediteranéng, mcd pronunfatd spre SV,i anume :ierni lungi real si bogate In zgpadg, cu primgvarg scurtg, variabilA cu multe perióde de Inghe- ou veri calde cAtre sfArsit secetóse,i cu tómne de obiceiù frumóse dar cu röcell timpuriI. DITA REPITES, DE MARTONNEi SIIPAN.

FLORA A se vedei harta vegetatiunfi. Pe teritoriul DacieT nu cresc peste tot locul aceleasi felurl de plante, cAci clima care este factorul cel mal important ce influ- entézA asupra felului plantelor dintr'o regiunei determinA chiar si forma ce trebue sA o iea ve.geta0unea, nu este aceealT dupA cum am Oda in tOte partile. Din acéstä causA vegetatiunea Daciel se póte impArti in 3 zone deosebite dupl clima regiunel orografice in care s'a desvoltat:

www.digibuc.ro 149

Sub un cer adesea limpede si de un- azur transparent largi profund, lu- minat de sdrele via al orientuluI, se v6d muntl Ina 41 ale cdror vale OKA numerOse plai url alpine si din call pornesc dtluri acoperite cu Intinse pAdurii codri; la pálele acestora se intind c Am pili sesurl imense Im- brdcate cu verdéta 1iveilori a holdelor de cultur5.; numerOse rlurl ce, de la inuntl On& la Dungre, ing téra cu apele lor abundentei in lunca cdrora apar numerdse Avoiurl ce fan contrast cu verdéta cfimpiilor si pddurilor prin argintiile fol ale sälcillori plopultif de luncl; ape, lacuri sad bältl, adesea de Intinderl ce se pierd dinaintea vederfi, insotesc Dunärea In albia sa EWA la mare çi pe limonul cdrora cresc intinsei numerdse stufurI de trestle, papuraì rogoz, addpost al until mare numèr de cArduri de pdsOrI aquatice; urmézá si cdte-vb, dune si nisipurl ste,pe si In fine marea. GRECESCII. I. Zona alpinä ocupa numaI varfurilei cómele muntilor de pe la inaltimea de 1.700 m. In sus, cum sunt vârfurile muntilor: Ciornahora, Rodna, Calimani, Céhlàù, Ciucas,. Ducegi, Fag-Ares, Paringu, LotruluI, Retezatu etc. Vegetatiunea acestel zone este alcatuitä numaT din erburl scurtei fórte dese, ce acoOr in- tocrnai ca un covor cómele plesuve aleacestor munti; ele forméza acele frumóse plaiurI alpine ash de mult cautate In timpul veriT de catre turmele de oTi as& de placute ochiulul prin marea variatiune de culorl. Niel arboril nu lipsesc cu totul din acéstä regiune, insä din causa vinturilor puternice ce suflä acolo, ei nu s desvoltatT de loc, ci aü rtimas pipernicitIi forniéza ast-fel nisce pad urT pi ti ce, numaI de-opalmá, alcatuite din Ala', afinI, rhododendroni, azalea, etc. Pe standi pe piscurile cele mal Inalte, pe stratul de muschiti se prind prea putine plante: gentiane, flórea regineT. etc. Plantele din acésta zona trebue sä faca florTi fructe intr'un timp cat se póte de scurt, de óre-ce frigul, ce domnesce acolo maI tot anul, nu lasa plantelor ca sa se desvoltei sa se repro- duca decât un timp fórte scurt, incepAnd de pe la finelelul Maiti pana la mijlocul luI August. II. Zona pgdurilor. Padurile incep imediat de sub zona alpina, ele acopér cóstele muntilori délurile ca o manta ce-si schimba. fatai cu anotimpuli cu inältimea, si se intind pana In regi- unea câmpiilor, unde pe masura ce inaintézase rarese,se imprästie si In cele din urma.dispar cu totul, läsand câmpiile TiseT, DunäriIi cele din vecinatatea mariT, lipsite cu totul de acésta podóba.

www.digibuc.ro 150

Tóta aceste Wuxi sunt, ca tóte cele din zona temperata, pre- vgq.ute cu numeróse po en e si marea lor majoritate ag vegetati- unea intreruptä in cursul iernii. Dupa, felul arborilor ce alcatuesc padurile, putem imparti acésta zona in urmátórele 3 regiuni: a) Regiunea eoniferelor incepe imediat de sub plaiurile alpine prin nisce arbori mid la inceput, cad se tiräsc pe pämint: j i p (Pi- nus mughus), jnépa n, apol cu cat ne scoborim vedem incheindu-se paduri de molifti mar in jos de brad I, ce imbraca cóstele muntilor CU o manta vecinic verdei care se lasa, in jos pana, la altitudinea de 1.200 m., iar in locurile umbróse pan& chiar la 600 m. Acestea aunt pädurile "cele mal pretióse, de óre-ce daft lemnele cele mai buna de constructiunei sunt fórte putin ames- tecate cu alte feluri;siearborY; cum aunt, rar de tot, Tisa Larix. Regiunea faguhil. Padurile de fag se intind, in continuarea celor de conifere, pan& aprópe de 1)6163 délurilor. Din pricina ca fagul are o perióda de vegetatiune lungt, el nu se 'Rite desvolta cleat inteun climat maritim sag apropiat de el, de aceea el e carIcteristic numal ,Europei apusenei centrale ; prin urmare si in Dacia Il vom gag mai mult in partea sa vestica. In adevér pe cand in partea deE prin Dobrogea, si Basarabiael este ¡Corte rariinlocuit in -mare parte cu un alt arbore, meat é- c A n ul, caruia II priesce clima continentala,in partea de V prin Muntenia,Oltenia, Banat si Transilvania gasim masive fórte marl de fagii din potriva mestécanul pe aicea e mar rar cu infatisarea ma modest& Ca consorti aï fagulul carpenul, paltinul, frasinul etc. c) Regiunea stejavalul incepe de la pólele regiunil délurilor de unde se sfarsesc padurile de fagl, si se continua spre campie, dar Pe mäsura ce Inaintéza fie spre Tisa, Dunäre sag Mare, pe aceeasi másura se raresc, format-id numai icii colo petece de päduri isolate numite du mbrav ei in cele din urma cedéza loud stepelor. Cum se vede dupa harta vegetatiel padurile urméza sag vaneriurilor umede sag ramiticariledélurilor pe cari precipitärile atmosferice stint mal abondente. Platoul Debretinuluii 04 din sesul Munteniel apartin Inca padu- rilor desi palcurile de coped sunt fórterari ; idaca arfi BA, ne luam dupa numirii cantecele populare, atuner deducem

www.digibuc.ro 151 ch nu demult in Nyirség (mestani§) §i Tel eo rman (pldure rea) se intindeA mantaua verde a pädurilor. Pädurile din acést& regiune aunt formate, se intelege, in cea mat mare parte din diterite specil de stejar (Quercus), ins& in multe locurT se maT adaog&i numero§T consorti ca: ulmi, carpenT, teT,artari, ju- gastri, frasinl, merl si per1 s&lbatecT, iar in unele locurlchiar §i nuci. Pe la marginile acestor pädurT se desvoltä o vegetatiune spe- cialA, format& din o multime de arbu§t1 spino§I ca: porumbarul, päducelul, m&cie§ul, rugul de mure etc., constituind asâ numitele mär&oinisurT, cart cu spiniT lor se ap&r& fórte bine contra vitelor. Acéstä regiune coincidênd cu partea cea maT favorabil& pen- tru stabilirea omuluT, de óre-ce aicea se gäsesc cele mal bune câmpuri pentru agricultura, aicea prospera vita de vie §i ar- boriT roditorT, precum §i drumurile cele maT usóre sunt tot in acést& regiune. PAdurileeT aü suferit tocmal din acéstA cans& tlerile cele maT numeróse, aprópe atilost devastate de ómenT pentru a-§1 intinde culturile, pe ,Pcând celelalte regiuni din zona pädu- rilor aù römas aprópe intacte. Tot ca vegetatiune forestierä, ins& nef&cênd parte din nici una din regiunile enumerate §i avênd caracterele lor speciale, aunt a§6, numitele pädurT albe: a) Arinisurile ce cresc din distant& in distant& pe aluviunile riurilor tsi sunt constituite in cea mai mare parte din arini pe lângä earl se mal adaogA sälciï §i plopi. b) nvoiurile ce ores() in luncile tuturor riurilor §i. se intind pall& la vörsarea lor, ele sunt alcAtuite in cea ma; mare parte din numeróse felurT de sAlciT. III, Zona stepeloecoup& câmpiile Daciel tsi anume: la V gAsim Pusta Ungariel ce se intinde 'An& la peilele muntilor ApusenT; la S gäsim pe lângä Dunäre o bandA de stepe din care cea Mal mare desvoltare o are Baraganul din Ialomita; in spre E acést& band& se Mg& on alta câmpie, Bug éc ul din S Ba- sarabieT. In ceea-ce privesce aspectal*Vegetatiunea, acést& zon& e corn- plect asemenea cu stepele ruso-asiatice, adicA e _format& din câmpil Aprópe plane sail pre& putin ondulate, acoperite numal cu putine felurT de erburT scurte §iearl in timpul veril aprópe se usucä.

www.digibuc.ro 152

Tot vegeta%iune stepicA mal gAsim si in partea de N a platoului Transilvaniel $i in câmpiile de prin centruli S Dobrogel. Lipsa de pAcluri ceea-ce tocmal caracterisézA acéstA zonA nu se datoresce temperaturil, care n'ar fi favorabilà acestel forme de vegetatiune ; ci in primul ránd se datoresce faptulul cA lipsesce cantitatea de apA necesarh pentru ,desvoltarea pAdurilor. In adev'er acésth regiune primesce cele mal _patine ploii mai cu samA in timpul veril seceta e arA de mare incât pAmintul e uscat crApat pâtiA la adânciml mari. In al doilea rind vio vinturile, ele in acéstä zonA 'Stint förte puternice, 1'1.161 vara usucà totul, iar iérna desvelind pAtnintul de zApadA, face ca putinele plante ce mal rèmân sA inghete. In ast-tel de conditiuni se intelege cl pAdurile nu se pot des- voltà, cAci cine sA mai samene arborul odatb. uscat ? Aicea nu se pot desvoltà cleat sail plante "ce fac repede seminte in pri- rnAvarA, iar vara se pot uscà, cum taunt de pildA cerealele, saù plante cari aü in pAmint o tulpinA cArnósA sail rAdAcini fórte lungi. Cu tóte acestea vegetatiunes2 lerOnósA nu lipsesce cu totul; prin unele locurl, erase mArAcinisuri formate din aceleasi plante cu aceleasi caractere ca si in zona pAdurilor ;i chiar unii arbori se adaptézA la acéstA climb. ca :salcâmul, plAtica, Olan- tuli dudul. 1n zona stepelor mal gAsim rèspánditA Incà o formA de ve- getatiune, anume: stufAriile ce se desvoltA acolo unde solul presintA mid depresiuni in care apa aprópe stagnézA, cum este pe valea multor riuri din regiunea $esului de pildA: CAlinguiul Mosti$tea, Colentina etc., dar mai cu samA in lunca DunArii in special in balt à (regiunea dintre MAI.*i BrAila)si delt17 aceste stufAril ajung de formézA adevèrate pAduri de: tresti e, papurA, piperig, etc. Pe lingä stufArii, in lunca DunAril se mai desvoltAi s al c i a (rAchita) formând pAduri intinse ce acopbr nenumdratele insule din albia el, pAduri cari in timpul inundqiunilor sunt aprópe acoperite de apA, iar in urmA trunchiurile lor re'mân acoperite ou mâl, ceea-ce le dA un aspect- urit. Ceea-ce mal caracterisézA acéstä vegetatiune este si vigórea cu care cresc plantele aicea; in 3-4 ani pAdurile de Weil aunt

www.digibuc.ro 153 dejà formate si intr'un singur an, stutul ajunge la 2-3 metri de inalt. Pentru a termina, vom mai adaogi Inc& urmatórele: prin Ba- nat, Oltenia si prin sudul Dobrogei, unde clima este cevà mai dulce, amintindu-ne putin clima mediteranénä, gAsim si unele feluri de plante caracteristice regiunii florale a Mediteranel (Li- liacul, Iasomia, Smochinul in Banat §ti Dobrogea, in Pusta chiar o speth de nufär, Lotos, ce cresce in Egipt si peste 150 de alte plante) amestecate printre plantele Europei centrale §i stepelor ruso-asiatice. In zona pädurilor doar numai marele num6r de va- rietätT de stejarl e un indiciii de o florä meridionalä.

FAUNA.

Fauna Daciel ca si a intregel Europe centraleeste sarac& in speciT, (lac& o comparAm cu fauna vre-unul tinut de prin celelalte continente; si acésta din pricina omulul care a substi- tuit animalele domesticemulte originare de prin alte pärti ale glob uluianimalelor sälbatice ce ocupail aceste tinuturi. Pe unele din acestea le-a distrus pentru cä erati vätärnätóre, cum de pilclä aii fost bisoniT ce locuiaii in numiSr mare prin pädurile ce se intindead din Alpi pânä in Balcani; pe altele le-a distrus din lkomia pentru câstig, cum ad fost cast oril ce mal inainte locuiail pe marginile mai tuturor riurilor principale din Europa central& In privinta distribuiriT acestor animale, putem observà cl desi gratie misckil sunt mai putm legate de natura solului qii climä, totusi muntiT ati o faunä deosebitä, cael cu pädurile ce imbrach laturile lor, el constituesc nisce adev6rate insule nu o climä mai race In mijlocul sesurilor arse de sóre; iar acestea impreunä cu numerósele bälti, ce se gäsesc pe marginea TiseT, Dunäril sail a NBA, adapostesc felurl de animale deosebite de cele de la munti. Mamiferele ce locuesc in Dacia aunt in general de talie micä si sunt de putine felurT. In regiunea montanä din acest grup de animale mal oaracteris ace sunt: u rs u I, cap r a s 11 bail c 5., risul, pisica salbaticA, cerbil, câpriórT:le etc. pe când la ses mg obicinuite sunt: sóre ciT de câm fl, epu r ii, bar-

www.digibuc.ro 154 ciogul (hamster) etc. iar dintre animate domestice biv o Lill este fórte caracteristic sesuluT. De observat este, cl la sesuri felurile de animale sunt mult mai putin numeróse ca la munti; in schimb insA se gäseso tot-deauna in numör considerabil. Sunt însi o multime de alte mamifere pe cari le intâlnim si la sea sila munte cum sunt: mistretul, I upul, vul p ea, bursucul (viezurile), a r iciul, sobolul (cartita), liliacu 1, v e- verit a, iar pe lângA locuintele ómenilor s'a stabilit: dihoru 1, nevAstuica etc. Paserile stint mult mai numeróse ca mamiferelei aunt chiar si de mai multe feluri. Majoritatea acestor paseri sunt migr a- t ó r e, din causa clime! care face ca in tot timpul iernel pAmintul Ora nóstre sA fie acoperit de zApadai prin urmare mijlócele lor de traifi sA fie nule. La munfl paserile mal oaracteristice sunt: r A pit órelemari ca: gipaetul, vulturul plesuv, pajura, bufnita etc. precumi gAinusai cocosul sAlbatic. Dintre paserile caracteristice sestflui avem: dropia (ce trA- escenumaiin.stepe),prepelitele,potttrnichele, ciorile precumi numeröse piciorónge ce trAesc pe marginea bAl- tilor iheiesteelorca: berzele, becatii, nagâtir, si- t arii, etc. In numerósele bAlti de prin lunca Tisei, a DunArif precum prin cele de la marginea mAril, trAese fórte multe p a 1- mipede ca: rate sALbatice, gasce sAlbatice, pelicani; apor numeróse piciorónge ca: Ham a n b ittl a n T, etc. gDin desisuri Intunecdse de Weil les lieitei gasce sAlbatice momite de sdre. Sitaril vineti ei becatele cu doe alb ei subtire se plimba fárä frica pe MO, vapor. Incot vâslesc din aripl pe deasupra nósträ gueatil pelicanls. A. VLAHLO. Balta vesel clocotesce de-un concert asurzitor, el din ochiuri se inalt& ard de rate ca un nor. Printre stuhul ce se miscl iat'o luntre vinktdre!erpii lungl e Incolácézä sub a nuferilor floare; ratele prin moeunoaie dupg tre- stii se ascund,i pe sus nagâtii tipA,1iitele deg in fund. Mspindind fiori de m6rte luntrea cea de arme plink când la umbri se dosesce, când s'aratk la lumia; iar pe mal In linitire un bâtlan, paeind Incet, zice: gnu-I peirea lumil... vinatorul e poet!n, 4 ALECSANDRI. Pesch'. In apele României trAesc yre-o 80 de speciT de pesci dintre earl cea mai mare parte, vre-o 60, sunt stabi re, adia trAesc tot timpul vietel lor in aceeasT regiune.

www.digibuc.ro 155

Acestea sunt distribuite cam in chipul urmAtor: in pâraele repeli de la munte sunt caracteristicIpAstrAvii, svfirlugile etc ; in garlelei riurile din regiunea délurilor predominA mréna, clénul, mihaltul etc.;iar in cursurile de jos ale riurilor mai mari cum e: Jiul, Oltul, Argesul, Ialomita, Siretul, Prutul, Du- nAreai bAltile 61 de revArsare se gAsesc fórte numerosi crapi pe lângA care mai gAsim: salAT, somni, lini, etc. Restul speciilor de pesci ce mai trAesc in apele nóstre sunt migra tór e, adicA Il schimbAlocul cándtrebue depue ouèle. Ast-fel sunt: accipenseril (morunul, nisetru, .cega, viza, pAstruga), din care unii trAesc in mare, iar alii la gurile DunAril si pri- mAvara, când trebue sA.si lase icrele, se urea in sus pe DunAre panA la Presburg i Viena. Scrumbiile, trAesc de obiceiii in mare, insA primAvara intrA in cârduri numeróse in DunAre; chefalrf inträ in fie-care Nara in limanurilei lagunele nóstre litorale.

Vedere generalä asupra geografieT fisice.

Acum, dupa ce am strAbAtut pAmintul de la Nistru pfinA la Tisa si DunAre; dupa ce am vèçlut sbfirciturile fetii lui, cu ne- numèratele dungi ridicate si scrijiliturl adânci sApate de apa, mantaua in care se imbrack felul aerulul ce-1 acoperAi viata ce s'a desvoltat pe el; dupa ce am cercetat ce e in inima lui frAmfintärile ce a suferit in timpii depArtati; acum sA vedem dacA tot ce am intfilnit in acest tinut se legA una cu alta si se inchégA la un loc pentru a constitui o individualitate complectA. Crestele stfincóse de pietre dure si de origina fórte veche, aco- perite In cea mai mare parte a anulul cu zApadA, se intfilnesc in acele regiuni ce 6onstituesc klippele Carpatilor ; m. RodneY, MaramurecuIui Alpil Transilvaniei; tot in aceste regiuni se arata zhnógelei ochiurile de mare fermechtóre, earl spun cA nu de mult acolo afi fost ghetari. Pe urmele lor se intind pla- hill de iérba si arbor*" pipernici1, cAci desi plouA mult, dar frigul e asa de mare, cA daca temperatura medie anualA ar scAdea cu 4-5° am avé iarAsi zginógele One de zApadä perpetuA, iar ghetarir s'ar intinde prin vAile muntilor majestosi ca nisce respec- tabile plete sure; a:tuna Carpatii nu s'ar deosebi intru nimic de Alpi.

www.digibuc.ro 156

Peste aceste klippe carpatice, ce aunt basa muntilori sunt primele jahfine a directiunil Carpatilor inaltT, se aplicA o mantlt de flis, arcuitA asi cum e zona muntilor. In aastA zonA nu numal t ä plóea e suficienta, prea multä. chiar, dari temperatura e favorabilA, asA, ca totul e acoperit cu á pAturA pururea verde, pädurile de bra4T. E de observat cA mar- ginea superiórA a pAdurilor se opresce tocmai la inAltimea unde altA datä scohorag ghetaril, iar limita inferiórA a bradulul coin- cide cu marginea zoneT muntilori cu marginea unel importante zone de plóie. In Moldova, unde predominä murgil de Ins, man- taua de conifere e continuh, uniformAi netedä cai muntiI piettele ce-Ï constitue fundamentul; acolo insA unde vedem o va- riatiune in aspect, o intrerupere a pAdurif saù luminisurT marl dese, orT, unde dintre vArfurile braçlilor apar piscurl de piaträ, acolo sà ne asteptArn a gAsi klippe fantastice, de calcare sag de alte pietre vecht, ea in CéhlAg, HAghimasu, Ciucasu, Bucegi, m. Apu- senT. PAdurea urmézA increiturile terenulul, sue pe culme, scobeira in väile largi,i iea o deosebitA desvoltare, variatiunei bogAtie când inträ in vre-o vale veche, cAci acolo vegetqiunea stApA- nesce de mult terenul; asA, e in V. OltuluT, Tisel,Bistritel etc. Gaud ins5 muutiT se dag la o parte si lasä loc la depresiuni largii câmpil intinse (Ciuc, Tisa, BArsa), imediat constatAm cA. plóea se imputinézA, iemperatura cresce, padurea de brasil lasa ochiurif marl libere, sag acoperite de fag, iar de sApArn pArnintul, gasim cá e format din argile, pietrisurii nisipuri tinere. Mal la vale, in regiunea délurilor, dorninä peste délurile Man- teniel numaT fagul, iar pe podisul Moldovel mestécAnul, insä numal pin& la o anumitä zonA de plóiei temperaturA; peste coline si sesurl gAsim numal stejarul ce trimite nisce bande lu ngT dealungul cursurilor de apA principale. Sub pAdurile amestecate de fag MestécAn solul depus din mAri vechi e fórte variati frAmintat, iar pe uncle vedem deodatä phdurea intrerupându- se Ili vege- tatiunea ofilitA, sà ne asteptAin la isvóre särate, stinci de sare §i vine de petrol. Acolo unde insh terenul e sesi deschis in Ole pärtile, in cât vêntul póte suflà cu tótä furia luT; unde pArnintul e próspAt depusi fórte permeabil, iar stratul aquifer fórte adânc ; acolo unde solul e de asA naturA geologica, in cAt apere sArate se a- duna in ochiurl caracteristice; acolo unde noriT sunt spulbeiatl

www.digibuc.ro 157 de suflarea vintulul sag ridicatI si dus1 in alte 041 din causa cAlduri1 prea mail a aerulul; acolo sA nu ne asteptAm ca pA- mintul BA ail:A fata atractiva cu vM incântAtóre, oil mantie fru- mósA, ci desert si monoton o sA ni se presinte ochilor nostri. AO e Bugénul, Baraganul si Pusta, asà e campia Transilvaniel. Pe cand solul de la &Mull a fost mered frAmântat si deslocuit, ntiscônd cute de ale straturilor si acele depresiunl de la mar- ginea Carpatilor, pe cand apele ail ros acolo Odle adâncl prin car! s'at dat la ivélA boghtil pretióse, ce s'aii adunat si ati rémas inchise in formatiunile salifere; sOlul câmpurilor s'a aseçlat ineetul cu incetul strat peste strat.Linistea de care s'a bucurat de la facerea WY, clima cAldureisA si vegetatiunea ce nAscea si mu- rea in varA, a format la suprafatl un strat bun pentru agricul- turA, sA compenseze prin productiune si prin valóre, ceea-ce-1 lipsesce din atractiune si frumusete. Ca o bAtAturA intinsA la pólele délurilor m. ApusenT, BasarabieT si Muntenie se dispune sesul lat in cins de un brig de otel solipitor, Tisa cu Dun Area, limitA fixatA de intamplArile geologice, pentru a separà lumea de dincóce de cea de dincolo de ea. Oco litA de ape largi, cAtre call merg riud ce pléca de la cen- tru, Dacia ni se aratA dar ca un tot complect in alcAtuirea lul fisicA, un de tótelcircumstantele fundamentale:si atmosferice el con- lucrat sA nu lipséscA nimic, nicl ca frumusete -bid ca bog-A.0e. AlcAtuirea unitará si arinoniós6, a pAmintuluI locuit de români e un semn caracteristicsi un argument mal mult, cA unitate si armonie trebue sA domnéscA si in privinta populatiuneT ce locuesce acest sol.

www.digibuc.ro GEOGRAFIA POLITICA

RESUMAT DIN FASELE ISTORICE A TERILOR ROMANE.

Tinutut intreg, pe care 'I locuesc aI Romanil, Ora numele istoric de Dacia, de la un popor, Dacil, ce-1 sal:Am% pe la in- ceputul ereI c-restirie. Inaintea acestora pamintul dintre Tisa si Nistru apartinuse altor némurT si se constata ca din timpurile preistorice, acest manos i bogat tinut era locuit de ómeni ce avéil instrumente de piatra si de óse, traiaa in locuinte primitive, cu- noscéti focul, cerealelei domesticise animalele. Urme de acesti locuitori necunosen0 gäsit: la CeleTi Vodastra (Romana-0), in valea Dambovite (Bucuresci), in valea MostisteI (Ilfov),la Cucuteni (Iasi.), in Bucovina, in Transilvania, Banat etc. si póte multe din movilele r6spandite pe intinsele sesurT aunt opera acestor némuri necunoscute. Istoria veche. Când § i cat vor fi traitceste némuri ad nu avem nicI o putere de a socoti, caci prima descriere geografica istorica a acestor te'ri o face HERODOT (in al 5-lea sec. a. Ch.) care amintesce ca inutul udat de Or di ssos (Arges), Tiara n- t o s (Siret? ), P or a ta saù Pyretus (Prut), T ir as (Nistru) si T a- nais (Don) era cutreerat de SciV po'por nomad, iar tinutul udat de Mar is (Mures) era locuit de Agatiqi, popor stabil; intre Maris Is t r o s loo uia Sight& Tot el istorisesce ca DARIUS I regele Persilor a venit (513 a. Ch.) cu r6sboiticontra Scitilor celor prädatori de la gurele Dunärili póte pentru prima data apele acestul lat fost infruntate de un pod de vase, cam pe la Isaccea de aglY. Inca dinainte de Herodot se desvoltase pe malurile Mara Ne- gre numeróse colonili orase comerciale grecesd, altele feniciane pe earl le-a visitat HERODOT, intre care se semnah5z5. In cuprin- sul nostru: Tomis (Constanta), Istropolis (Kara-harman pe malul laculuI Sinoe), Callatis (Mangalia), Odessus (Odessa), Ofiuza (Ak-

www.digibuc.ro 159 kerman) intemeiat de Fenicieni. Dupa descriile lui HERODOT Marea NégrA inainta departe in uscat pang aprópe de Isaccea, iar ce- tatea Istropolis aratA el Marea era deschisA, lacul Rasim nu exista. Mal tArcliti se amintesce in istorie de un alt popor prin pArtile sesulul MuntenieT, Gefi't, ce ar fi venit din drépta Dun Aril, BA se adApostéscA in stAnga el. ALEXANDRII MACEDON a venit (335 a. Ch.) contra lor cu resboiú t;ii a gAsit In aceste pArtl un Ian de grAtt si o cetate de lernn, Cetatea de Flote (?). Cam in acelas timp cu GetiT ail venit '§ i Dacii earl s'aii asezat in partea muntósA transcarpatink unde afi intemeiat in scurt timp un regat puternic ale cArel li- mite ere' Tisa, DunArea si Nistrul. La rèsärit de Dad locuiaa Sarmatil a elror nume s'a dat unei forma- nuni gedogice -terViare. In nord locuiat Carpi; de la cari probabil vine nu- mele munnlor Carpan. Poporul dac, despre care se istorisesce fapte fOrte interesante, aveà o reli- giune stabilità si o organisanune solidà In Stat. Desi Ina primitivf, Dacil nu erati tocmal barbari in moravurile lor, ba incl sub REGELE DECEBAL ajunsese la un grad Ore-care de sciintä si disciplinl, incOt devenise, mal ales prin curagiul lor, periculosl pentru imperiul roman. CetAtile lor, cea mal mare parte de lemn, ere' numeróse mal ales In Banat si Transilvania: Sarmisegethuza (ruinele sunt rang& GrAdiste din Iéra Hategulul) era capitala Daciel, Acidava (locul DeveT), Bersobim si Tapae (Banat), Petrodava (in apropierea P. Ilérntuluï), Buridava (In jos de R.-VAlceï), Dacidava, Napoca (Cluj), Porolissum (Mojgrad), Tierna (Fang& Orsova), Daciporata (la gura Prutulul) Piroboridava (pe Prut), emit cetAtI insemnate ale Da_ ciel. De-abià pornit spre mArire, regatul dac luA sfarsit, din causa neastAmpArëril ltft, prin marele imperator roman TRMAN. Cele done rOsbifie ce au avut loo intro Talus' si DECEBIL sunt Vine d chibzuintä si vitejii si dintr'o parte si dintr'alta, mai ales cä pentru Dad a murl in rOsboia era o fericire, si deoAt Ed cadá prinsl mai bine se omoraA singuil, se otr5.veA. Romanii aü urmat in primul r6sboia drumul prin Banat trecênd Durarea pe la Vi min a ci um (pe locul satului Costolaci, Serbia) inaintarä spre Bers ob i m (Jidovin, pe riul Barsava, ce-I pästrézá numele) merend in sus pe Tibiscum (Times), apoi pe Bistra pAna aprópe de Sarmise- gethuza. in drum venind soli de la DECEBAL, se inchee pace si TRAIAN ravine la Roma cu numele de MALIN. Deolcim. DECEBAL insá nu aye& liniste deloo, isi atrage urgia WI TRAIAN, care in primivara anului 105 d. Ch. se indróptá spre Dacia pe alt drum, un drum säpat in piatrá dealungul disurei Cazan, care se vede si 41 pe malul drept unde In sus de Orsova existä Incá o piaträ, comemorativá, T a bula T rai an a. Armata romanä. trace Dunkea pe spodul lui Traians construit de APOLODOR

www.digibuc.ro 160

autescImm, primul pod fix construit pe Dungre, in fata ora§ului Drub etis (MO Turnu-Severin), unde se vede incgi acji ruinele piciórelor colosale. De ad. Tmusx merge spre gura Motrultif la cetatea Amutria pe Gil (Jid) ocolesce Mufflei o iea pe Aluta (Olt) in sus pe drépta, trece pe la Aru- tela de la gura LotruluTi pg.trunde in inima Daciei. Dacil dad foc Sarmisege- thuzeT, DECEBALj cu nobilil se otrgvesc, iar TBAJAN se intórce la Roma deplin Invinggtor, cu trofee numerósei o colosalg avutie In aur qi pietre scumpe. Senatul Roman inaltg in onórea lui TRAIAN o columng pe care e sculptat tot mersul rgiboiuluii unde se pot invgtà multe despre poporul dac. Dupa infrângerea Dacilor, TRAIAN luä mäsuri de a se colonisa acéstä provincie nouè pi se aduse colonipti din Vote partile lumei. Din amestecul acesta al coloniptilor romani, culti, cu poporul dac, vitéz, a epit mai tarclitipoporul român,care timp de 18 secole s'a mentinut pe locurile lui DECEBAL.

Sub dominatiunea romang Dacia a ajuns la o stare infloritóre fórte inaintatg: CetAti renumite ca Apulum (Alba lulia), Ampelum (Zlatna pe Ampoiu), Malva (Celel), Antina said Romula (Romanati), Caracal, T.-Severin s'ad zidit la a- dgpostul numeróselor castre romane ce apgrad téra de ngvIliri din afarg. Minele de aur de la Alburnus (Abrud), Ro0a, salinele de la 'Mirai attele fost exploatate mered; la Ro0a se vgd gi acji sgpgturile uria03 romane, numite Ce tate a.BSI' ad fost construite mai la tóte apele minerale: la Me- hadia (Haculesbad), la Bivolari pe Olt etc. Contra barbarilor 0 din apusi din rgsgrit aü ridicat valuri: valul lui Tr o i an In Basarabia, valuri romane Dobrogea qi Banat etc. iar pentru a inlesnl comunicatiunea ad construit vosele, ca cea de pe malul Oltulul de la Malva (Cold) Ong in Transilvania, cea de la Bumbeqt1 peste Vulcan etc. Dacia Traianä se intindea lush numai asupra Banatuluï, 01- tenieii Transilvania Moldova, Muntenia, Basarabia pi Do- brogea (Scitia noué) erati sub paza Romanilor pi constituiati o parte din Moesia interiórá. Imprejurimile eraü locuite de Dacil liberi, peste cari aü venit Gotii cari amarail zilele impäratilor romani. De aceea AURELIAN gäsesce cu cale (la 270 d. Hr.) sä retragl armata din Dacia pi FA distrugä podul de peste Dunäre. Popo- rul legat steins de câmpiile intinse pi mänóse, destul de bogat prin minele de aur din m. Metalici, adApostit de inaltele piruff munp, a rémas pe locurile strämopilor lor, de la cari ne-att transmis pânä aI numirile vechi, iar noi urmapil lor am fost pi suntem proprietari tocmai a locurilor celor mal pre%ióse cu me- tale, sare, päduri pi a câmpurilor bune de agricultura. Regiunea dintre Morava pi Isker, unde s'ati retras armata pi

www.digibuc.ro 161 functionaril romani s'a numit Dacia Aureliara. Inea s'afi desvoltat multe cetati ca :Singidunu m (Beigrad) Viminacium, etc. Partea din V se numea Moesia superióra,cea din E, Moesia infe- rick* Dealungul Dunäril erati Inca din timpul luT Traian cetätT intarite si castre legionare ca : Durastorum (Silistra), Troesmis (Iglita), Axiopolis (Cerna-Voda), Arrubium (Macin), Adam-Clisi (in Dobrogea de S), Turris (T. Mägurele), Dinogetia (Gherghina Iângl Galati) Noviodunum (Isaccia) etc. TocmaT maT tirq.iti CONSTANTIN CEL MARE a maT construit un pod peste Dunäre la Malva (CeleT, Romanat1). _ De la 270 nu se scie nimic despre poporul daco-roman panä in sec. VII. El trebue O. fi trait in continutisi compact in m. Transilvaniel, BanatuluT si maT ales in m. SerbieT. Se scie numal atât ca Gotil ad fäcut dese nävälirl in Dacia, si inteuna din ele a ingropat la P i et rósa renumitul tesaur, Clopa cu pul, gäsit in dilele nóstre. MaT thr4.41 ail venit in sesul panonic Hunii cad sub ATILA (f 453) merg pâna aprópe de Roma. La serbärile date nu ocasia nuntiT lul ATILA a fost si un PRINT ROMAN cu o MA de ostasT români, dar unde o 4 fost Ora lor nu se spune. ApoT vin Gepizil ce constituesc un stat in Panonia, Banat si Ora CrisuluT; in urma lor vin Avarii ce tin in stapânire Dacia timp de cloud secole, 'Ana la 797. In acest timp RomâniT träiati in munti, unde de nevoie incepuse a se indeletnici cu crescerea vitelor. Peste el in muntT ail venit Slava (in sec. VI), gonitT de Hunt si Avari, Si ail convietuit impreuna, contopindu-se cu totul in elementul roman. De la ei datód, numirile a o multime de rlurl ei munti: Jijia, Putna, Ia- lomita, Bistrita, Cerna, Tarnovu, Gorjia, etc.; de la eI ne-aa rämas in limba nóstra o multime de cuvinte cu radacinä slay& qi tot de la eI a rims in firea astra acea sentimentalitate dulce (0 liniatita, caracteristica p oporuluI roman Dar popotul roman trebue sä fi fost fOrte Inamtat in experienta vieteI, dad, el a putut s§, Inghitä complect un popor, de la care n'a rämas de cat semne (le vorbire 0 de port. 0 parte din Slavi insä trecurä Dunärea, ocupa cetatile roma nescT de pe malul dreptr,4i nevoiesc pe Romani, maT ales când vin si Bulgarii, sa, se imparta: unii apnea spre Pind si aunt strä- mosiT Arumânilor, altii tree Dui-Area in Temisóra si altiT merg maT departe pe cóstele DalmatieT E;ii in Istria. Despre ceT cari se Torbesce intaiù inistorie aunt eel din Pind; cel din Dacia aunt G. M.-MurgocL I. P.-Burcl.România ri firile locuite de Romda. 11 www.digibuc.ro 162 mentionati positiv de-abià prin secolul XII insä întin1 departe spre N in Galitiai organisati ea un popor de mult stabil. La finele secolului al VII Bulgaril, dupa ce avuseserá un Stat in Basarabia, nävälesc in Moesia inferiórá ocupatä dejà de Slavoni, si se slavisézä si ei. Influenta Bulgarilor se intinda,i peste Dunäre dincóce, si in acest timp locuitoril Daciel traiane aù fost nevoiti sá urmeze ritul si cArtile bulgare in rughciunile lor. $i dupa ce regatul bulgar dispärù, limba slavonäi cArtile räma- sera inch in biserica nóstra (7 secole) pánä pe la 1640. Du.pà Bulgari vin in Dacia Ungurti (830), care infiintézh un stat intre Niprui Siret, Ateluzu ; dar Bulgariii Pecinegii distrug Ateluzui imprästie pe Ungurl, dintre earl unii fug in m. Moldo- prin pasurile Oituz, Trotus etc. tree in Transilvania orien- talä ; din acestia se trag S'e'cuiZ din coltul de SE al Transilvaniei cel din jud. Bacäil, Roman etc. Dupä mai multe cutreeräri prin Europa centralä, Ungurii vin (896) si se stabilesc intre Dunäre Tisa pe sesul panonic, de unde cu timpul inaintarä spre Tran- silvania si Banat, supunend principatele române a luiGLADin Banat,MENDMORIITin téra CriuIul,GELD'§iKEANin Transilvania. Dupä Unguri vin in partea de räsärit a Carpatilor Pecinegii, al chror nume '1 IAA& un pârAtii un sat din Dobrogea, iar nisce triburi inrudite cu el, Uzii, daù numele lor paraelor Uzu i Oituzu- De asemenea Cumanif stäpânesc mult limp (1100-1240) Mun- tenia, Cumania négrA, io parte din Moldova si Basarabia, Cumania albä, de la care popor aù rämas multe nume de ómenii loca- litäp : Comana (Ilfov), Comarnita, Vadul Cumanilor (Olt) etc. Peste Cumani vin Tátarii, earl' alungh pe Cumani toemai in Ungaria. Tätaril subBATDCHAN(1241) trec in Transilvaniai Ungaria, unii scobor spre Bucegi, et; piirth numele sefului lorBUM,alii merg spre Fägärai sunt bätuti deBASARAB-BAN,iar altii prin Mol- dova nävälese asupra Cumanilor. Apol Tätarii se retrag in tinutul dintre Nistru si Don si continug, a invadà tärile nóstre pänä in secolul XVII. In acest timp de restriste sigur cä Româniii Sla.. vii se organisézä iei intru cht-vh, pentru a infruntà cel putin pe órdele miel, ba mai mult, in secolul al XII Slaviii Românil aveail pe Muffle Moldovel orase ca Tecuciul, Haliciul mic (Galati) precumi un mic :stat, aerladul, ce se intindeh din Siret Van& la Marea Négrä. In se3olul al XIII MBA se scie positiv eä aü existat voevodate

www.digibuc.ro 163 românesd in Oltenia si Muntenia, anume; Chinezatele Iulox FARCAS, iar maI in muntil se gAsià Ora luiLYTWOYin VAlcea- GorjiSENESLALIin Arges-Muscel ; asemenea existail Chinezate românesci in Vrancea, Bucovina, si Galitia, Tighiciul peste Prut, iar peste muntl done ducate marl; al FAggrasululì Maramu- resulut In exteriorul acestora, UnguriI puserA stApânire directA saü indirecth incA din secolul XI, sub STEFAN SFANTUL peste tot tinutul din V Carpatilor. In tot acest trecut amar al Românilor, strAlucesce insä un punct; infilntarea statuluI româno-bulgar(1186-1389)de-a drépta Dun Aril, sub fratil. români ASAN §iPETRI;a cArui mArire culmi- nézA cu IoNrA,ee se incoronézA ca Impèrat al Românilori Bulga- rilor (1204). Sub influenta acestuI imperiii se organisézA dinNce de Dun Are mil:Ale state ale lui Lytwoy si Seneslau, care impreunh cu l3anatul Severinuld si Oltenia IntrégA deveniserh vasale Un- gurilor. In acest timp (1290) apare de peste munti NEGRe VODA ce pune bash statului român in Muntenia. UniI invAtatï admit cl legenda despre Yegru VodA ce ar fi zidit cetatea lui Negru de lângA Câmpu-Lung din Muscel, privesce pe fornTi-VoDA. dintre RomdnO negri ce locuiauí Cumania négrA. Istoria medie a Românilor. Pe la sfarsitul sec. al XIII se pune basele unuI principat român in Oltenia si Muntenia, care se in- tinde sub BASARAB CEL MARE spre Dunäre iar ALEXANDRII BASARAB coprinde intrégä Muntenia. In acest timp s'a zidit mânästirea Tis- mana din judetul Gorj. Sub MIRCEA CEL BATRAN Muntenia capAth o va46. fórte mare in ochii vecinilor. Dupl luptele de la Kosova TurcO dhrimase imperiul Bulgari devenise vecinl cu nol; MIRCEA bate insA pe Baiazet la Rovine(13981,î1 intinde stApânireai pe malul drept al Dun Aril, peste Dobrogea, peste tinutul Bérladulul si Sudul Basarabid, care de atund pórtA numele familiel domnitóre. MIRCEA e fondatorul mânästiriï Cozia de pe malul Oltu lui (VAlcea). DupA mórtea 10. MIRCEA se pierde o parte din teritoriul larg al Muntenid, care de alt-fel devine vasall Ungarid i tributara Turciel. In acest timp insh. un nobil român din Transilvania, JOANCOMIN DE HIINIADE mare general, bate pe turd [la Peirta de fer rèsbunA infrângerile de la Varna, Nicopollicâmpul Mierlel si ridicA regatul ungar la o mare strAlucire, spre dauna toemal a n6mu- lul românesc. In acelas timp se intAresce pe basele puse de DRAGO§ princi-

www.digibuc.ro 164 patul Moldovel de cAtre BOGDAN, venit din Maramures, pe care insA o liberézA de vasalitatea Ungurilor. In scurt timp téra Moldovei se intinde panA la BrAila, Mare si Nistru iar sub ALEXANDRII:CEL BON chiar o parte din Galitia cu orasul Camenita. Mee& parte din Moldova. De aci incolo istoria e plinA de numeróse lupte intre trap, iar Téra RomânéscA cade din ce Iii ce si se inchinA când Tur- cilor, când Ungurilor iar Moldova de obiceiti Polonilori Turcilor. Totusl In timpul lui STEFAN CEL MARE se mentine teritoriul Mol dovei pAnA la mare, ha ia in stApánire de la MATET CORVIN Bi 2 cetati in Transilvania Ci ceitii C e tt e a_ de Balt A, iar PETRI). Rims, in urma luptei de la Feldióra cu FERDINAND al Germaniell ocupaicetatea B istr it e T. Numele lui *TEFANi vitejiile lui contra Turcilor la Rahova, etc. ail ajuns departe In Occident si-a atras multe laude. Maitárditi STEFAN perde Cetatea Albä (Ak-kerman)i Chilia dar îi pune granita de sud Milcovul. El a ridicat o multime de biserici întreearl mt. Putna, unde i se aflai mormintul.`, Dupa *efan eel Mare térile decad, iar pe la jumAtatea sec. XVI incepe sA se simtA in Muntenia influenta bisericei grecesci, mai ales pe timpul lui IsIEGOE BASARAB care a zidit mAnAstirea Curtea de Arges; cu incetul mAnAstirile românei averile lor cad in mâinile stréinilor, cu deosebire Greci. In aceste timpurI Genovezii Venetienii construesc mai multe cetAti pe mare si DunAre pe ur- mele vechilor orase grecesci : Heraclea la lacul Rasim, Giurgiti etc. 0 epoca strAlucitA naste cu urcarea pe tron a lui Mina VITEZUL (1593-1601). Acestul mare eroti al Românilor succes sA in- trupeze pentru un moment idealul national al Românilor, unind Muntenia cu Transilvania, dupalupta de la *elemberg (lânga cu ANDREI BATORI,icu Moldova, dupA lupta de la Verbia (In Dorohol) cu IEREMIA MOVILL BA:tut insA la MirAslAil de armatele unguresci si la Teléjen de Wile moldovenesel, i apoi prin uciderea eroului apune staa ce ar fi dus poporul român de mult la mArire. Istoria noufi. In secolul al XVII Wile române, desi coplesite de sfetnici GrecI, intrA late() epocA de aur, mai ales sub MATE! BABARAB i VASILE LEWD', and si limba slavoni e scósA din biseria, si se fac o multime de institutil de cultura. Biserica frumósa Trel-Eracht din Iasi e fAcutA de VABILE Luru. E de mirat îus., cA pe cAnd puterea Turcilor orescea fOrte mult spre Ungaria Germania,transformAnd mai tArcp Ungaria in pasalic times;i ajun.. gAnd pinA la portile romAne isIpOstrézit incä autonomia lor.Dar.

www.digibuc.ro 165 domnia Fanariotilor, un flagel mal r6d de cAt o stlpámire turcésa, cade asupra RomAnilor timp de un secol. In acest timp incep a se desfäsura numeróse rèsbóie intre Aus- triad, Rusii Turci cari schirnbA merefl situatiunea politic& a Europei Orientale. Dupa lupta de la Mohaci (1526) Turcil luase in stäpánire tótä Ungaria pan& in Carpatiï Maramuresutui Tatra; T6rile Tomâne r6män ins& ,numai ca vasale Portii. Dupl tratatul de la_Karlowitz (1699) Austria capäth Transilvania si Un- garia; in 1718 in urma pácel de la Pasarowitz Austria kb.i Ba- natul si Oltenia, pe care o inapoiaza Munteniei tocrnaï in urma p&ceT din Belgrad (1739). In timpul rësboiului din 1769 Verne române fac inchinarei supunere &W. tarului Rusieï; prin unel- tirile Austriet in s, si in urma tratatului de la Kuciuk-Kainargi (1774) terile scapà de Rusia, dar un an mai târciù Turcia vinde Buco- vina Austriei (la 1775). Dupa infrângerea Turcilor de la (1789) la Märtinesti, Austria crup5, Muntenia iarRusii Moldova,din earl se retrag la 1791. Un moment si mai critic in istoria Verilor Rornâne a fost epoca lui NAPOLEON BONAPARTE, care con- venise cu Rusii impArtirea peninsulei Balcanice: Terile románe Turcia stri5e4 Rusiei. Rusii se impaca ingiä cu Turciii in- tr'un tratat semnat la Bucuresel (1812) acestia cedézä Rusilor Basarabia, mai bine de jumetate din teritoriul Moldovei. Revolutiunea lui TUDOR VLADIMIRESCII a avut de efect reintro- narea domnilor p&minteni, dar dupá pacea de la Adrianopole (1829) Rusii ieati sub administratiunea lor Terile române timp de 6 ani. Regulamentul lor organic a functionati influenta ruséscá s'a exersat in térä si dupa aceea, On& la revolutiunea din 1848, care a pus in fierbere E}i Orile románe tóte, cum pu- sese Europa intrégá. Dupá resboiul Crimeei (1854) si tratatul de la Paris (1856) se ridicá protectiunea Rusiel asupra Terilor rornâne si se restitue Moldovei trel judete din Basarabia: Cahul, Bolgrad Ismail; NAPOLEON III sustineai unirea Terilor române sub un print strein european. Autonomiai unirea se face putin dui:A aceea sub domnitorul roman ALEXANDRII ION GM (1859), näscênd Prin- cipatele Unite, iar sub conducerea intelégtá a PRINTEJLIII Clam DE HOrIENZOLERNi in urma victoriosulul rësboili din 1877-78 se ob- tine Dobrogeai Gurile Dunäril in schimbul judetelor basarabene, iar la 1881 se proclarna Regatul RomAn sub primul si Into- leptul IBM REGE CAROL I.

www.digibuc.ro 166 Când rësfoim cartea, cu multe file negrei multe lip- suri, In care e cuprins trecutul poporului roman si al té- rilor ce locuesce, nu putem rèmâne reel de amarul sbuciumarile, ce acest nobil ném si acest pamInt frurnos a suferit In desfäsurarea timpurilor, i cu durere ne intrebam de causa acestor fapte. In Mote acestea gasim ca positiunea felul pannIntului aù avut o mare influenta, ele aa de- terminat istoria nérnulul roman.esuli délurile ag fost In tóte timpurile, ohiar de la Alexandru eel Mare, bune" de agricultur i crescereavitelor, de aceea de la mg qi pânä la 'Mari gasim mereù popóre cutreerându-le, la- sand In urma pustiul i sânge. Cuibul mai lerit al Tran- silvaniei, cu avutiile bogate din muntil Apuseni, aù atras popórele de la Agatirsii pana la Unguri si fixat pe loc. Acestor câmpii iacestor munti pretiosi datorim sinoifaptulea ne mândrim cu stramosi dinginta latinä. Dar tot aceste câmpii intinse ca o mash% ail lost teatrul nenumëratelor résbóie dintre popórele megiese. Vane largi ale muntilor Apuseni aù deschis drum mai usor popórelor din Pasta panonica sa cótropésca tinutul Daciel romane; In schimb muntii FägarasuluI, ai Lotrului ai CerneT, ou basinurile interne lanturilor de munti, ag fost culcus adäpostit némului româneso. Pe vane strimte ale OltuluisiJiului nu se incumetad barbariT iacolo Românii ag trait mai linistiti,organisând de timpuriil mici State. Oltenia cu délurilei vane ei largi, regiune deosebitá fisiceste de Muntenia carnpósá, a Jost si istoricesce deo- sebita malt timp. Cumanii nu depaseso Oltul; in acel timp ea tine de Banatul Temisórel cu care imparte muntii Come. ichiar dupä ce se Intäresce Statul roman, 01- rèmâne un banat cu capitala sa. Când Austria Tea In stapânire tinuturi românesci, ieà Transilvania, iar din- cóce se opresce la. Olt. Popórele cari intins asupra Munteniel venear] saù din S do peste Dunare. (Geta, Dacii) sag dinspre r6sárit, dinspre Bugéc,. (Slavii, Cumanii, Pecenegi etc.);iar mai tarc,Iiiltot din S (imperiul româno-bulgar,i apol Tur-

www.digibuc.ro 167 cii) si din E (RusiT) exersat influentele altor puterT asupra TeriT muntenescI. Dupä cum fisicesce Muntenia ca Bulgaria apartin aceluiasT basin, Dunärea,i In cursul timpurilor nu odatä Bulgaria si Muntenia ag avut interese comune (Imperiul Asanizilor etc.); dar dupá cum aspectul Bul gariel e deosebit de al MuntenieT, tot ash, § i desvol- tarea politic5, a BulgarieT e diferitä de a MuntenieT. Dar Moldova, care ca constitutie si aspect al reliefuluT e cu totul deosebitä de Transilvania si Muntenia, s'a des- voltati politicesce ca o Ora isolatá, In dusmánie chiar cu surorile eT. Pe când némul moldovén se Intindea pe tot platoul RusieT meridionale, de la Siret la Don, In care cuprins &eh, éra tot-deauna asemenea ei, el nu se putea Impäch, cu munténul si se opreh,la un párâias, Milcovul. Pe. valea DunäriT s'a tinut rnereil legätura locuitorilor din Oltenia, Banat st Serbia. Descälicarea In Muntenia s'a fäcut pe la Bran, sag prin valea Oltuldf, In Moldova pe valea Bistr4eT si a MoldoveTi iatä, dar influenta vállor asu- pra istorieT popórelor! . Dar atâtea necazuri nu ail fost fárà nicT un efect bun asupra nóstrá. Din contra, In acest contact de nevoe cu popórele barbare, ne-am oteliti noi, firea nósträ, s'a mo- dificat dup5, fie-care circumstantä si de la o vreme viata- nu ni se mai Ora, un chin. La firea nósträ, plämäditä, din topirea a douè ginte: Romani -si DacT, s'ag adäogat carac- tere slavesiinfluente de-a tuturor popórelor cu earl' am venit In atingere. Amestecul nu degeneréeä,ci din conträ, el Inaltat intáresce firea unul popor, de aceea noi când am avut pas, ne-am ridicat dintr'odatá la Inältimea popórelor ecivilisatiuue veche. Sá fim mândri dar de origina nóstra dacai romaná, sä ne Madam ei sân- galeslavce s'aaltoit In vinele mistreisä, nu ne rusinäm de faptul eä am convetuit cu popórele barbare ca Avari, OepizT, Cumani eto, de la earl pote am impru- rnutat câte ceva din firea lor. Si maT mult de cat -kite sä, ne iubim pämIntul strämosilor nostri pe care eT si noi l'arn hränit cu sânge.

www.digibuc.ro 168

POPULATIUNEA.

Num6ru1. De la 4.000,000 de locuitori, câp exista5 In cele douse principate tomânesci la unirea lor (1859), numèrul lobuitorilor a mers necontenit crescênd, ash, cA, astAlI regatul roman e locuit de mai bine de 6.082.000 de suflete; din care 81% sunt sAteni, iar 19% orAseni. Desirnea acestei populatiuni este In mijlociii de 46 de locuitori la 1 km. E. (Fig 42) Pe când In regiunea mun- Wor, prin Dobrogea, bAltile DunArii si BArAgan, popula- tiunea este fórte rarA; In regiunea délurilor, a qesurilor,

Pes e 100 la km.0 100-70 70-60 60-60 60-40 40-20 Sub 20 la km. D

1 Fig. 42. Desimea populatiunii In regiunea dintre Nistrui Tisa. si mai cu samA prin vAile largi ale riurilori apropierea oraselor marl, ea este mai désA. Privitä In comparatiune cu desimea populatiunii altor

www.digibuc.ro 169

State din Europa; desimea populatiunii din România este micá,hicât peteritoriultriT nóstre ar puteà sa mai locuiascâ cel pupa Inca pe atâtia Români. Nationalitatile. Desì nu s'a fäcut o numörátóre precis& a. diferitilor locuitorl de natiune deosebitä decât cea românä, totusi se póte spune, cu óre-care aproximatiune, In pri- vinta numèrulul, cb% nationalitâtile ce alcAtuesc.populatiu- nea Româniel' sunt urnatórele: Romeiniii In numér de vre-6 5.500.000, alcatuesc ma- rea majoritate a locuitorilor, formând 92% din totalul po- pulatiunii. El locuesc mai cu samá In comunele rurale, ocupându-se cu agricultura. Proportiunea lor la sate se ridicä pâná la 98%, pe când la orase proportiunea scade pâná la 700/0, fiind-ca sunt amestecati cu straini; mai cu sarná In orasele din N Moldova proportiunea bor scade mai rnuIt, ajungénd chiar mai micá decât a sträinilor cum este In orasele : Dorohoiil, Fälticeni, Botosani, Baca., Piatra, IaL Evreii, sunt dupá Români poporul cel. mal numeros, numérul lor trece peste 230.000, adicä 4., o/c,din totalul populatiunii. EI träesc mai cu samä prin orase, de óre-ce aselarea la sate le este interdisä. Ei nu-s réspânditi uni- form Intótä Ora, ci mai mult In Moldova, unde se an. 193.000, sail 720/e din totajul lor, pe când In Muntenia afará de orasul Bucuresci,care singur are mai mult de 40.000 de Evreiei sunt fórte rari. Ocupatiunea lor principalA este comertul, deosebindu-se prin acésta §i mal mult de populatiunea autochtonA, §i formAnd un tipet- nografic cu totul deosebit. Ungurii. Nu se cunóscebine numërul lor, dar pro- babil cA trebue sA fie In WA Ora aprópe 100.000. Un grup din acWia, vre-o 50.000, numitl CiangA T, se gAsesc prin judetele BachiliRoman, formând sate Intregr de agri- cultori, pe carinumai religiunea bor,catolicA,îï mai deosebesce de Români. AfarA de acesAia cari sunt veniti In térA lanolf de fórte mull timp, se mai gäsesc prin ora§e §i mai cu samA In Bucuresci, un numtir insemnat de Ungurii eMigrati din Ungaria In timpurile actuale. Bulgarii sunt asegati Intr'o multime de sate tnsirate,

www.digibuc.ro 170

mai tóte, dealungul Dunarii, incepôtid din Do lj,pana la Calarasi (Ialomita)i avénd un maximum de densitate in Ilfov. Se mai gasesc de asemenea Bulgari si In urmátórele comune urbane: Bucuresci, Bráila, Ploesci, Bugil; num6ru1 lor insa nu se cunósce in mod exact. Acésta populatiune avênd Insä aceeasi religiunei aceeasi ocupatiune (agri- cultura) cai Românii, sunt pe cale de a fi asimilati cu totul, acolo mai cu sal-pa unde sunt amestecati unii cu altii; pe când In satele unde se gäsesc numai Bulgari, asimi- latiunea se face mult mai greü. El sunt veniti la noi pe la inceputulsecolultil al XIX sichiar mai inainte, din causa apèsarilor la care erail supusi din partea Turcilor, In Ora la ei. Turcil (Tätaril), In numër mai bine de 40.000, se gá- sesc In masä compactä In Dobrogea si in special in jud. Constanta, care singur numèrä aprópe 35.000. In judetele de pe marginea Dunatii :Braila, Ialomita, Ilfov, Vlasca, Teleorman, Romanatii Dolj se mai gäsesc de asemenea rëspanditi putini Turd. Printre celelalte nationalitäti, care ail mal putinl repre- sentati pe teritoriul României, mal sunt :Germani ï, rès- panditi prin câte-va comune rurale din N DobrogeT prin unele orase, ca industriasii comerciantï; Ar ni e ni Y,' un popor de mult instalat In Romania, açli aprópe asimilat compleot cu Românii, ei sunt in mare parte comercianti; Gr ec 1,instalati ca negustori, mai cu sama, prin por- turileDunäril; iganii rèspânditi In Oa Ora, multi din eI ducênd o viatä nomada, iar altii formând sate de plugari.

Mirarea popnlatiunil. Nu este destul sscim despre un popor, num a care este numärul indivicilor ce-1 compuhe, desimea lori nationalitatile ce sunt amestecate cu el, ci trebuie sä mai scim si dacä acel popor tinde devine, mai numeros cu timpul, sstagneze saa chiar sg se imputineze; eaci maí cli sama pentru popórele miel, crescerea continua a populatiunii este o cestiune de existentä. Acest lucru 11 putem sci, daca examinam numärul naScutilor si almor- ti 1 or din mai multi an! consecutivi. In Romania senasc anual, In mijlocia, 42 de copii la fie-care 1.000 de locuitori; la Orase nasc mai multi de 420/0, pe cand la orase mai putinl de 420/00. Acésta din eausa ea la orase condi- tiunile de traia sunt Mai grele- ea 1 a, Ora, ceeace face ea si numérul casa-

www.digibuc.ro 171 toriilor sA fie mal mic,i prin urmare numArul nascerilor va fisi el mai scAclut. In comparatiune cu celelalte tAri din Europa, Romania nu e Intre- cutA in privinta multimeT nascerilor cleat de :Rusia, Serbia si Ungaria. Din nefericire lnsA In Romania, mor anual, In mijlocid, cate 30 de locui- torl la fie-care 1.000, din earl'copil panA la 5 ani, alcAtuesc apr6pe V,. La Orb: mor mai putin de 300/0 de Ore-ce viata de Ora e mai higienicA, pe cand la orase mor mal multi de 300/0o, cei viata din orasele marl mai eu sunk e putin higienic. Trebue de adlogat, cA in spitalele din orase mor o bun5. narte din locuitoril de la térA. ComparatA cu celelalte tAri ale EuropeT, Romania nu e In trecutA In pri- vinta mu1imiT mortilor, cleat numaT de Ungariai Rusia. Daca scAdem acumá cifra mortilor din acea a nAscutilor, vom avea cifra cu care a creseut populatiunea terilintr'un an de eile, adicA vom avea, ores cer ea anualA p op ul a tiuni I, care pent ruRomania vedem cA este, in medie anuall, de 42 locuitori la, fie-care 1 000; ceea ce nu e mult, dacA comparAm crescerea populatiunei Romaniei cu a celorlalte tArT din Europa. AcéstA crescere micá a populatiunii, se datoresce, dupA cum se vede, mareltil numOr al mortilor, in special a copiilor panA la 6 ani. Acest lucru provine din cauza relei staff sanitare a popolatiunii rurale, care Ina nu e Ina bine pAtrunsä de binefacerile higienel. Dacl facem acuma comparatiune Intre crescerea elementului orAsenesc cel t6rAnesc, vedem cA áraniT sunt add ce contribuese mai mult la inmul. tirea némuldi romanesc, de dre-ce el se nasc mai multii mor relativ mal putini, Privind in generarinsl populatiunea oräsenésel intr'un timp mal indelungat ni se aratA cA ea a crescut mult mal repede cleat cea térAn6scA ;acésta se .,:latoresee faptului cl o bunA parte dintre Omni s'aü asezat prin orase, cum se intimplä in tOte pArtile, cAdi orasele aü o putere de atractiune pentru popu- latiune. Starea culturalà. Starea culturalá a until popor Ore- carese apreciazà nu numal dupà gradul de instructiune ce'l poseda, In mijlociil,indivliii ce compun acel popor, ci si dupä sentimentele pe earl le nutresce. Gradul de instructinne ce posedá poporul român este inferior, dac5.1 comparam cu acela al poplirelor din apusul Europel, cácipc, când acolo, aprópe top locuitoriI scia säscriei sá cetésca, la nol In Románia humal 22°/e din locuitoril ce ail trecut de vrista de 7 anI, sciil s5, scrie qi sá cetésca. Acésta stare de lucruri se datoresce faptuluI, &A, la noI nu ail inceput sä functioneze §coll pentru masele populare, decât de un timp putin depärtat de noI,de la1864, cand tot-odatä s'a decretat Invëtämlntul primar gr atui t

www.digibuc.ro 172 oblig at o r pentru top'cetatenii Româniet, ['MA a- tunci putinele scoli primare, Infiratate sub Regulamentul Organic, erail cu totul insuficiente.. Pe lânga acésta, se mal adaogä ifaptul ca numörul scólelor primare este cu totul nesuficient, pentru a putea primi In ele pe top'copiT invrlstä de a urma la scólä. In adevér In timpurile actuale, din aproximativ 600.000 de copii de la térk In Virstä de a urmá la scólk nu ail loc cleat vre-o 250.000, In cele 3500 descoli rurale, iar restul fortamente römäne färä scóla. Dar niciacele 250.000 delocuri,de caridispun scolileprimare rurale, nu's pline In tot cursulanului, cáci pärintii ,se bucurä mal mult la ajutorul ce'l capötä de la copii lor la munca agricolk decât la instructiunea ce arcápèta-o la scólá. In fine,tot In desavantajul in- structiunii mal este si faptul cá, multi din absolventil scó- lelorprimare nu mai cetesc de loc dupà ce termin& scóla. incati putinul ce Invëtat Il uitá cu Incetul- Dacá masele populare de la törä, stati röti In ceea ce privesce instructiunea, In schimb _rasa, pätura mai bogatä a societatii posedä o instructiune alésh, ce o capátá acum prinooliie secundarei superióre din Ora, iar In timpu- rile mai vechi o cäpötà prin scolile de prin ströinätate. Instructiunea secundaräi supericírà, a &Orel baze pus la 1864, odatä cu a acelei primare a luat o desvoltaro fOrte mare In comparatiune cu cea primará,si a fost pânä In ultimul timp tot gratuitä. Adi ea se dä in vre-o 100 de scoli secundare, din care: 68 de Meg si 38 de fete; si 2 universitatil una in Bucuresci cu 5 facultäti alta la Ias cu 4 facultäti. Pe Iânga acestea mai sunt o multime de scoli speciale, precum: 2 scoff de belle-arte, 2 conservatoare de muzia declamatie, 1 §cólä, de ingineff, 1 §cóla veterinark 1 scólà de silviculturk 3 scoli de agriculturá (2 elementare si 1 superiórä), 6 scoli militare (una inferiórá, 2 scoli de ofiteri, 1 §c515, de marina, 1 scólá de equitatie si 1 §e4315, superiórá de räsboiil); In fine, mai multe scoli elementare de meserii. Dar pe lângacolile superiórei secundare, care sunt

www.digibuc.ro 173 relativ destul de numeróse, ceea ce no mal arath ca In päturile bogate ale societatii cultura a prins radácini adInci, mai este si faptul ca desvoltat o multime de a s e- rn i nte cult ur ale, earl* tóte fac progrese Insemnate. In fruntea acestora sta: Ac a d emia roman a, compusä din eel mai de sama. Invetati aï Intregel românimi, apoi: Ateneul roman, Societatea istorick Societatea geografick Societatea medicilor si naturali- stilor din Iasi, Societatea de sciinte, Societa- tea de hirurgie, Societatea politechnicá, So- cietatea de medicina veterinara, Progresul silvic etc. Tóte aceste societati sunt frequentate de nu- merosi membriiast-fel cercul cunoscintelor utile se lar- gene necontenit. Apoi dacä mal adaugam faptul,ca In ori-ce ramura literara sari sciintifIchi chiar In arte, Ro- mâniï aù dat specialistï de o necontestata valóre, putem spune fara a gresì, ca pátura bogata din Romania e in adevör mina, si se deosebesce In acéstá privinta In mod fundamental de masele populare de la törä. Dacá acuma, privind In general Intreg poporul roman din punctul de vedere algradului de instructiune, nu putem 4ioe ca e un popor cult, comparabil cu popórele apusene; avénd insa In vedere icelelaltecalitätïinte- lectuale ale sale, earl sunt aceleasi ca si la restul popöre- lor latine din Apus, preeumi lnceputurile culturale de pana acuma, putern prevedea ca pentru viitor, poporul roman e capabil de cea mai inaintata civilizatiune. In adevör, tog sträinil ce aù calötorit prin Romania, recunosc töranului roman, o inteligentá aseutitä, o imaginatiune bogatási o vioiciune de spirit cum nu se vede la ori ice popor, despre care avem dovada In productiunile mintei popo- ruluï, cum sunt: a ne edotele, bas m ele (pevestile) po e- zinc) populare, cântecele etc. Lenea, nepasareai lipsa de initiativá,caracteristice popórelor orientale se observá Inteo másura mai mica si la poporul roman, Ins& acésta se datoresce contactulul Indelungat ce 1-a avut cu Turciipopor orientalcat si faptului ca mal inainte de tótä, munca lui beneficiati nu- mai stäpânirea, beerimeai negustoriT strait-1i (Turd). Se

www.digibuc.ro 174

Intelege, ea acuma când aceste cauze aü dispärut §i când instructiunea se rèspândesce tot mai adânc In masele po- pulare, aceste defecte vor dispáreb, iele. In fine numerósele §i mai ales bogatele, a§e0minte de bine-facere (spitale, aziluri etc.) ce posedä Téra românéscä, ne aratä cât de adânc este Inradkinat In poporul nostru, sentimentul de mila pentru aprópele De la cea d'intada vorK de cura 1l dice obunl divat sirntï cá ai aface cu un om de ispravk gata dei un sfat bun, o mánä de ajutor dacá e nevoe asta MIA socotell negustoresci, fará nicI un gand de r6splatà, mullumit cá i-al adus prilej sá facá si el un bine., A. Vidaiirrl

EXPLICAREA NOTIUNILOR DESPRE CONFESIUNI.

Când primil emneniI aü apärut pe suprafata pämintulul, re-. mas extaziati in fata märetiei naturiT §i asistând la desfä§urarea fenomenelor naturale,cari in unele casuff erail favorabile lor, in altele nu, el §i-ail inchipuit cA tóte aceIe fenomene saù lucrUrT earl' IT impresionil mai mult, sunt Insufletite,i anume cà o pu- tere maT mare decát a lor residà in ele. Adorarea dar a fenomenelor natural@ §i a diverselor lucruri, pentru a le- face favorabile lor, a lost cea religiune ce aù avut-o órnenil §i este §i acji religiunea popórelor celor mai putin civiliSate. Acéstá religiune este deosebità de la un trib la altul §i pizirta numirT deosebite, aya: religiunea Negrilor se chiamA :f eti§ism; religiunea popórelor mongolice din N Asiel se chiamä §a m a- n i s m, etc. Am putea numi acest fel de religiune, cu tóte va- riatiunile sale, cu o singurá numire, religiune Cu Incetul ómenil aü personificat acele puteri nevNute, in- chipuindu-§1 ea existä mai multe fiinte supreme (IO) asemenea ómenilor, inzestrate insä cu acele puterI extraordinare, §i avênd numal sediul in obiectele, la cari mal inainte se inchinag. Aceste fiinte erail acuma pentru ómeni, acele ce diriguiati fenomenele naturil §iel in loc BA se maT inchine märil, se inchinaiI lui Neptun (eul mArii), in loc sg, se inchine fulgerilor, se inchinail WI Jupiter etc..

www.digibuc.ro 175

Se intelege cá ace§t1glei erag deosebiti ladiversele popeire, dupä imaginatiunea fie-d.rul popor, a§a incât fie-care 1§1ave.& religiunea sa proPrie, cum s'a intâmplat cu mai tóte popórele- vechi ca: Egiptenil, Asirienil, Fenicienil, Green', Romanil, etc. Astädi acestfel de religiune esteräspânditA mai cu sama in E Asiei §iinIndia, unde Osim 2 Tamuri mal importante : Budismul profesat de Chinezi §i.Japonezi §i Br a hm an is- m u I (Hinduismul) profesat mai mult de Indienï. Numérul adep- tifor acestor religiuni trece astádi peste 650.000.000 de suflete. In general, putem numi tóte aceste soiurï de religiune in earl se admite existenta mai multor GOY, cu un singur cuvint: religiunt politeiste. Mai in urma ómeniT din elita inteligeatel diverselor popóre vädänd eintre fenomenele naturil existä o legäturä fórte strinsh, unele determinând pe altele, ari fost condu§1 la admiterea unei singure fiinte supreme, a-tot sciutóre §i a-tot fAcètóre, care ar dirige singur5. -Vote fenomenele naturil. Ast-fel nascut religi- unile monoteiste, earl räspândit apoi din ce in ce mal adâne in masa diverselor popóre. Cel popor care s'a inchinat until singur Dumnederi, a fost poporul israelit, religiunea lui se numesce M osais m. Mai in urmA a apärut o noua religiune monoteistä, Cre§tinism u 1, cea mai perfectä dintre Vote menitä sà deving o religiune uni- versalä; ea a fostr adoptatà cu incetul de táte popórele din Eu- ropa §i rèspânditä apoi §i. mai departe in celelalte continente. Mai tárditi prin sec. al VII dupa Chr., a mai apärut o nou& religiune monoteista, I sl am i s m ul (Mahometanismul), care §i-a facut adepti, mai eu samä printre popórele din V Asiei §i N Atricei. Religiunile monoteiste sunt actualmente cele mai räspândite dintre -Vote, avênd ca adepti mai bine de 3/2din populatiunea intregului pAmint. In special Cre§tinismul este eel care numärä eel mai mulV adepti, peste 550.000.000 §i este in acela§ timp religiunea popórelor celor mai civilisate. Prin sec, al XI dupa Chr., cre§tinii neintelegêndu-se asupra modului de administratiune bisericéscä, divisat in 2 OW, eel de 'la räsarit ail format, Biserica cr e§tina or to dox A, iar cei de la apus atii format, Biseri ea catolicä. Din ace§tia din

www.digibuc.ro 176

prin sec. al XVI s'aildeslipit Ina o parte qi ail format Biserièa protestantä. Fie-care din aceste 3 ramuri principale ale Cre§tinismulur stint profesate alT, cam de acela§ ném de popóre, afarä de micT exceptiuni, ast-fel: Ortodoxismul e profesat in mare parte de po- pórele slavice ; Catolicismul de popórele latine; iar Protestantis- mul de popórele germanice.

Confesiunile In România.

Cea maT réspânditä religiune de la noi din térA si care -se practic5, nu numaT de totalitatea Românilor, ci si de Bulgari, Sêrbii Greci este, religiunea crestina ortodox4. Ea este recunoscutá ca religiune de Stat In Ora nóstrá. Numérul adePtilor ei esteaproximativ de 5.500.000, sail 9270 din Intréga populatiune a teriT. Religiunea nóstrA este aceea§T ca 0 a tuturor celorlaltl Ro- mânT din Dacia, precum §i cu a celor mal multe dintre popórele Orientul EuropeT care ne inconjórä ca :Ru§iT, Rutenil, Bul- gariT, SArbil, Grecil etc. §i cu care formArn impreunA, grupa po- pórelor ce apartin Bisericil reshritene. InsA numaï Mat avem C01111111 cu ele,credinta nóstrA, incolo in administratiunea bisericiT nóstre, adicA in ceea ce privesce pAstrarea credinteT strAmoqescï 0 in supravegherea color insAr- .cinatT cu rêspândirea invétAturilor MântuitoruluT(clericil), noT suntem cu totul independentl de celelalte popóre, ce atiaceea§1 yeligiune ca noT.Biserica románA se (lice cA e autocef al A' Pentru uprinta administratiunil bisericesci, téra nósträ, e im- pArtitA in 8 eparhiT §i anume : Eparhia MoldoveT §i S no eve I, cuprinde judetele: Dorohoiil, Boto§anT, Sucéva, Némt §i Ia§1. Re§edinta este la Ia§T. Eparhia Ro man ul u T, cuprinde judetele: Roman, BacAti, Te4 cuciù qi Putna. Re§edinta este la Roman. Eparhia H u § i1or cuprinde judetele: FäIciì, Vasluiù §i Tutov a Re§edinta e la Hu0. Eparhia Dunäril de jo s, cuprinde judetele: BrAila, CovurluT Tulcea §i Constanta. Re§edinta e la Galati.

www.digibuc.ro 177

Eparhia BuzëuluI cuprindo judetele: Buz6i1 si R. SArat. Re- §edinta e in Buzn. Eparhia Ungr o.V lahi e1, cuprinde judetele: Ialomita, Vlasca, Prahova, Iffov, Dâmbovita, Muscel si Teleorman. Resedinta e in Bucurescï. Eparhia Argesulu i, cuprinde j.inletele Arge§ si Olt. Rese- dinta e in Curtea de Arges. Eparhia Noului S ev erin cuprinde judetele Olteniel: R.- VAlcea, Gorj, Romanati, Dolj si Mehedinti. Resedinta e in R.-VAlcea. Bout) din aceste eparhil: a Ungro-VlahieT si a Moldovel aunt ridicate la rangul de Mitro pol iI si ail in fruntea lor eke un Tnitropolit, iar celelalte 6 sunt Episco pil si ail in fruntea lor ate un episcop. Mitropolitil si Episcoph ail indatorirea sA supravegheze fle-care pe clericil din eparhiile lor, ca ei sA-sï indeplinéscA sfinta lor misiune cu totul in conformitate cu invëtAturile MAnuitoruluT, §i a face ca buna rânduiald sA domnéscA in tóte bisericile. InsA autoritatea supremA care hotAresce Vote cestiunile privi. itóre la religiune este SE Sinod al Bisericii române, o .adunare formatA dineel 2 MitropolitT, ceI 6 Episcop1 si din 8 Archierel earl ajutA pe Mitropoliti si Episcopi in functiunile lor administrative presidath de Mitropolitul Ungro-Vlahief. Acéstä stare a Bisericil române durézA, numal de la 1864, pAnA atunci seful suprem al BisericiT nóstre erâ Patriarchul din Constantinopol; Biserica rnistrA erà pe atunci tot una si in pH- -vinta administrativA cu intréga BisericA de rèsArit. Celelalte confesiuni ag mult mai putinT adepti si acestia apartin mai ou samA nationalitAtilor strAine ce trAesc In România, ast-fel Cat oli ci s mul si P ro test an tism ul isunt practicate In *A la noi mai cu sémA de Unguri si Gerrnani, numörul adeptilor acestor 2 confesiuni este de 170.000 sag 3°/o din OM populatiunea térii; Mosaism u l, practicat de Evrel este, dupA religiunea ortodoxA, cultul cel care numórA eel mai multi adepti la noi In tórA, 270.000 sari 4.6°/0 dintotalul populatiunii; Isla m ism u 1prac- teat de Turcil si TAtarii de prin Dobrogea, numörA abib. wre-o 43.000 de adepti ;In fine Ri;tul armén (o ramurA

G. M.-Murgod, I. P.-Burcrt. Rouldnia li férile loeuite de Rorndui. 111 www.digibuc.ro 178 a religiuniT ortodoxe) numèrä si el câte-vh mil de adepti in térá la noi. Practicarea nu numal a acestora, dar a orl-chrel con- lesiunI, este absolut liberà la noT In OM. Nimic nu Impe- dicá pe nimenT de a se Inchina lui Dumnedeü in orI-ce mod ar dori; niel legile tëril. earl garantézá absoluta libertate a orl-cärul cult nicipopulatiunea care este fórte tolerantá din acest punct de vedere.

EXPLICAREA NOTIUNILOR DESPRE FORMELE DE GUVERN.

Din momentul ce ómenii imultit pe suprafata pämintuluï, diteritele hórde pâná atunci neorganisate aù venit in atin- gere unele cu altele,s 'a simtit absolutá necesitate de afi organisate. CAd sA ne inchipuim ce s'ar fi intirnplat cu o ast-fel de societatein care fie-care trAia dupA capul s, când ar fi lost a- menintatä de invaziunea uneï alte heirde straine, când hrana me find suficientá trebuiail sA emigreze? De sigur eh atunci bätrânii impreunh cu eel mal destepti si mai voinici, adunându- se si discutând, luaù o hotärire chreia trebuià sA se supunä. intréga hórdá. Cu aducerea la indeplinirea acelei hotáriff era insarcinat tot-deauna cel mai energic dintre totï. De aci inainte,ori de câte orI s'ar mai fi intâmplat ceva a- nalog, sail orï-ce altA noue nemultumire s'ar mai fi produs, se. proceda la fel. S'a stabilit ast-fel incetul cu incetul, necesitatea unei autoritati permanente, g uve r n, a &drill scop sA fie linistea bunul mers al societAtii sail a Statuluï. Formele de guvern. Când autoritatea suprema se exercitézäde- cäträ un singur om, atuncï Statul Ora numirea de m onarchi e.. Seful suprem (monarchul) póte guverna duph bunul sea plac, WA a tine sérnä de nici o lege tratând pe supusii EATea pe. nisce obiecte, atuncI avem un S tat d espotic (despotism), cum sunt unele triburi prin Asta si Africa. Când insä monarchul exercitézä autoritateasa dupA nisce- anumite legl, cArora se supuneiel, atunci avem un St at a u- t o crati c, cum e Rusia.

www.digibuc.ro 179

Când monarchul imparte autoritatea sa cu aleii poporulul, atunci avem un S t at constitu ti on a 1, cum e Romania, Spania, Italia, Germania etc. Monarchiile pot sa aiba urmatórele ranguri duca t, princ i- p a t, re gat si im p ërti e. SuveranuL unul Stat póte., in unele cazuri, sä fie ales de supusil sal, atuncl monarchia se zice ca este e le c ti v A, cum a fost inèrile române mai de mult, inaintea Su- veranului actual, lii cele mai multe cazuri insa, autoritatea Su- veranul ul se transmite de drept succesorilor sei, atuncl monarchia se slice ca este er e d it a r a. In casul când autoritatea supremä apartine mai multora, earl' insarcinéza, apol cu exercitarea ei pe un timp mOrginit pe unul dintre ei, atunci Statul Ora numirea de Republic& Republica se 4ice, democr ati c a, când autoritatea supremä apartine in- tregulul popor, far& deosebire de clase, cum e de ex. Fn.*, Elvetia, Statele-Unite;i ari st o or a ti &and numil un numër restrins de ómenide obiceiù bogatiiati drept la conducerea Statului. Numai el aleg pe cel ce trebue sä exercite autoritatea suprem& care in tot-cleauna e unul dintre dansii; asa att fost de pilda: rep. grecesci antice, feniciene, romana, rep. italiene medi- evale, etc. Ori-eare ar fi forma de guvern a until' Stat, cánd autoritatea suprema, representatä prin legi, se exercitéza la fel in tóte par- tile tèril, atunci Statul se chiamä ca e u nit a r, cum e de ex. Romania, o monarchie unitara; Franta, o republica unitara. Sunt insa unele State proveniie din fusionarea altor State mal midi', in scopul de a se apërà mal usor si de all' proteja intere- sele mai bine; aceste State se chiama f e der a t iv e. In ele autori- tatea suprema nu se exercitóza la fel in tóte partile, caci fie care Stat cautä, sa-si pästreze regulele sale, dupa earl sa se guverneze; cum e de ex.: Austro-Ungaria, Germania, etc., earl' sunt monarchil federative; iar Elvetia, Statele-Unite etc., sunt republice federative.

Forma de guvern a RomânieL Romania din acest punct de vedere, este o monar- chie constitutionalä, unitara qi ereditari a- vênd rangul de regat.

www.digibuc.ro 180

In rangul acesta România se all numai de la 1881, para atuncl ea aveh, rangul de principat. Normele dap& earl' se guvernózA actualmente Ora nóstrá, sunt cele stabilite prin Constitutiunea de la 1866 si mo- dificata la 1879 si 1884. Aceste norme 'Mg, nu seaplica decal numaI pentru Romania de dincóce de Dunäre. Dobrogea este guvernatá si açII Inca, duph alte regule cuprinse Intr'o lege numitá

www.digibuc.ro 181 b á disente, s probe saii sa respingalegile.bdata aprobate de aiesii poporulni, legile trebuesc sanctionatesi de Suveran; WA de acéstaiiic o lege nti póte avea putere la noi in téra. Aiesil popornluI, forméza doue corpuri: Cameradeput a- 01 or si Sena tail,earl' se intrunesc regulat in fie care anla I.Noembrie. Durata lor este: de 4 anT pentru Camera side & ani pentru Senat, jumatate din Senatori se reinoesc,prin tragere la sorti, la fie-care 4 aril'. Puterea judiciarä se exereitéza in chipul urmator: Micile neintelegeri dintre locuitoril de la téra se judeca de &Ara judecatoriile comunate, ce se afla in fie-care comunärurala sunt compuse din primarul comunei si 2 jurati luatidintre locuitori acelei comune. Pentru judecasea micilor abateri de la legile si a micilor ineintelegeri dintre oräseni aunt judecaloriile de pace, situate prin satele mai importante, orásele si orase, Pentru judeearea abateritor maT mari de la lee, saü a nail- 4elege4ilor mai mari dintra locuitorT sunt tribunalele,in num6r. ,de 32 situate in fie-care capitala de judet. CeT nemultumiti eu hotarirea tribunalelor pot sa se adreseze curtilor de Apel. Acestea aunt in numér de 4: la Iasi,Galati,, Bueureseii Craiova. In fine, pentru a observa daca legile se apnea intocmai de. eatre Curtii tribunale avem Malta carte de casatiei justitie din Bucuresci. Pentru judecarea crimeloridelictelor mai grave sunt cur- tile cu jurati in fieeare capitalá de judet. Ele sunt formate din, 3 judecatori, asistati de 12 cetateniearl singurT hotaresc vino- -vatia celui acuzat, iar judecatorii aplich pedépsa prevèduta de lege, In fine, pentru judecarea militarilor avem tribunate militare ; pentru judecarea preotilor avem consistorilpentru cornerciantt iribunale comerc:iale etc. Puterea executiva, adica aceea ce este insarcinata cupunerea aplicare a legilorÌ cu executarea hotaririlor judecatoresci, apar- tine Suveranulni, care este ajutat in exercitarea ei de catra ceI 8 ministri: de interne ; de justitie ;de culte iinstructiunea public:A ; de finante ; de lucrari publice ; de rasboiü ; de domenii, agricultura, comer iindustrie. Armata, Menirea principala a acestei institutiuni este apò-

www.digibuc.ro 182 rarea integritätii --teritoriului nostru contra dusmanilor din afara, ing, in timp de pace ea servescei ca un accesoriii al puteril executive. Armata nóstra activd, ce cuprinde pe.toti tineril aflati la un moment dat sub drape!, num'erg, in timp de pace : mai mult de 125.000 de soldati, vre-o 3.500 de ófiteri, 12.000 de cali vre-o 400 de tunuri. In timp de rAsboiti num6ru1 soldatilor se 'Jae ridica peste 200.000. Armata activ5 se compune din : 34 regimente de dorobanti; 8 batalieme de vinAtori ; 17 regimente de cavalerie (11 de cà- lärasi si 6 de rosiorT) ;112 regimente de artilerie de amp ; 2 regimente de artilerie de cetate ; 2 regimente de ; 3 es- cadróne de jandarmi cAlAri ; 4 escadreme de tren ; 2 corm:Anil de jandarmi pedestri, etc. Mall de armata activa mal putem face apelsi la miliçiA, ce cuprind pe ()meat' in varsta de 3036 de ani ; iar in cas de invasiune, toti cetätenil pâti.5, la vArsta de 46 de ani sunt datorl a purtà armele, constituind glótele. Comandant suprem al intregil armate este Suveranul. Pentru usurinta comandamentuluii administratiunil.militare armata nóstra e subdivisatä in 4 corpuri si 1 divisie activä. Corpul I are resedinta laCraiova ; Corpul II la Bucuyesci; Corpul la Galatii Corpul IV la Iasi, Divisia activa are resedinta in Constan ta. Fortiacatiuni.- Pentru apèrareai mai sigurä a tèrils'atl con- struit locuri intärite, pe unde inamicul sä nu 00, trece cu nici un chip in urmAtórele puncte ale ei: a) pe linia Focfani-Nti- molósa-Galafi cu scopul dea opriori-ce invasiune ce-ar veni dinspre Nord si b) imprejurul Bucurescilor pentru a apèrà 6apitala de o acupatiune straind.

ÎMPARTIREA ADMINISTRATIVA.

Pentru lnlesnirea administratiunii, România e sub-Im- partità, In 32 de judete. Urmätorul tabloú ne aratà Intinderea, populatiunea, ca- pitalai populatiunea capitalel fle-cAruI judet.

www.digibuc.ro 183

SuprafataPopulati- Populati- NO.DISTRICTELE In unea CAPITALA crp71_ km. totalg lelor

1 DorohoI . . 3.822163.000DorohoI . .. 13.000 2Boto§anl . .. 3.148175.000Boto§anI . .. 32.000 3Sucéva ., 3.42 I133.000FAlticen1.. 10.000 41a§1 3.121194.000Ia§1 78.000 5Mint,. .. . 3.998 150.000Piatra . .. . 17.000 6Roman.. ,. 2.091112.000Roman ... 14.000 7Vaslul... . 2.294114.000Vasluï. .. . 9.000 8FAlciti. .. . 2.208 96.000Hu§1...... 15.500 9BacAti.... 3.973197.000BacM1 .-. . 16.000 10Tecuchl. .. 2.547125.000Tecuchl. .. 13.500 11Tutova. . .. 2.391120.000Bêrlad . . .. 24.000 12Putna . ... 3.249155.000Foc§anT _.. . 24.000 13Covurlulf. . . 2.961149.000GalatT .. .. 63.000 14Tulcea.. .. 8.626127.000Tulcea. ... 19.000 15Constanta. . 6.910 140.000Constanta ., 13.000 16R.-SArat. . . 3.268140.000R. SArat . .. 13.000 17BrAila. ... 4.358152.000BrAila . . . . 58.000 18Ialomita.. . 6.789192.000CAlAra§1. .. 11.000 19Buz6i1. . .. 4.863225.000Buzel .. . . 21.500 20Prahova . .. 4.664310.000Ploescï... . 43.000 21Ilfov .. . . . 5.780 552.000Bucurescl . . 282.000 22VIalca.. .. 4.488 204.000Giurgiil,. . 14.000 23DAmbovita.. 3.456212.000TArgovi§te.. 9.500 24MusceL . . 2.954117.000CAmpu-lung . 13.000 25Arge§ . .. . 4.435210.000Pitesc1. . ..-- 15.500 26Olt 2.825147.000Slatina.. . . 8.000 27Teleorman. . 4.685242.000 T.-MAgurele . 8.500 28R.-Valcea .. 4.239194.000R.-VAlcea.. . 7.500 29Romanatl .. 4.577206.000Caracal .... 12.000 30Gorj 4.698175.000T.-JiuluT .. . 6.600 31Dolj 6.565370.000Craiova.. . 45 500 32MehedintT . . 4.949 252.000T.-Severin.. 19.000

Impgrtirea acésta in judete este aprópe ace-easT care s'a stabilit pe cand principatele rorrigne erad guvernate dupg Regulamentul Organic. NumaI pu- -tine modifiarl s'ad adus aceleI mmpriri, anume : Dobrogea tlupg anexare ava 3 judete, cari putin mal in urnag s'ag contopit In actualele 2 judete. S'a desflintat micul judet eLovisteaD ce se intindea pe ambele maluri ale Oltului In apropiere de Turnu-Rosu ; precum si judetul (Secuenii» sag aSécap care iaprindeit ate o parte din judetul Buzétii Prahova. In fine si Vrancea aveà Ina de mult o administratiune proprie a sa.

www.digibuc.ro 184

Impärtirile administrative mat marl, ca: Moldova, Muntenia si Oltenia mi mai ad adl decat o semnificare Istoria din acest punct de vedere, pe and In vechime erail in realitate Impärtiri administrative mal marl. In capul fie-cárul judet se aflä cat() un prefec t, numit de Suveran §i Insdrcinat sa supravegheze de aprópe or- dinea publicäi aplicarea legilor In districtul skl. Judetele sunt Impärtite la rândul lor In p I a §T, find supraveghiatä fie-care plasá de cátre un s ub-p refe c t. In ceea ce privesce afacerile numaT ale judetuluT, ca constructiunT de drumuri, spitale etc., prefectul este ajutat de con siliul jud et é n, ales de cätre cetäteniT judetulul §i dupa ale cärul hotärtri prefectul trebue sä. lucreze.

www.digibuc.ro GEOGRAFIA ECONOMICA AGRICULTURA

FactoriTprincipall de la car] atArnä starea Infloritóre a agriculturiI uneI tèrT sunt doI: s olu 1 arab I si clim a. Cunóscerea lor este deci fórteirnportanta pentru eel ce examinézä agricultura aceleT terl. Solul arabil de pe câmpia MuntenieI (Fig. 43) §i délurile MoldoveI este aleatuit la suprafatä dintr'o pätura de h um us (pannint negru, cernoizem) a cArel grosime variazá de la o localitate la alta, ajungênd une-orr pana la 1 m.; sub acéstä,páturá incepe pe nesimtite un strat destul de

Fig. 93 neturg prin solul arabil de pe campia Munieniel" c. humus (cernoizenn) //. löss levigat (sp4lat) le löss cu concretiunl; npa. nisip, pietris, intercaIatitml de argile, sal. strat aquifer; at. argile tertiare. i. isvor. gros de löss (lut galben), care in partea maI de jos contine Dumeróse concretiunl margóse. Sub löss vine (in Muntenia)

www.digibuc.ro 186 un strat de ni si pi p e tricu intercalatiuni subtiri de argile, care In fine se rOzima pe alte strate mai vechi de argilei nisipuri; In regiunea rnuntilor si a délurilor mai inalte solul a- rabil este redus numai la prima patura de humu s, sub care se gasesc imediat stratele mai vechi. Desi nu s'a Malt multe cercetari pentru a se cunósce bine calitatile acestui sol de pe t6ta intinderea României, totusi relativ la solul de pe câmpia Muntenieii délurile Moldovei se póte spune urmátórele: ca din punct de ve- dere meeanic acestsol posedä calitatie x cele nte pen- tru agricultura, pentru cá e format dintr'un strat gros de argila find, amestecatá numai cu putin nistp iacela tot fin, ceea ce It face sä, fie putin permeabili tot-odata sa, OVA Inmagazinä, o cantitate mare de apa In ef, adicá prezinta o calitatepretiósa fata de clima adese-ori se- cetósa a verilor nOstre. Grosimea solului permite In acelas timp radacinilor caute hrana In adáncime, iar .po- rositatea (afânarea) lui permite résfirarea lor pe o supra- fata mai intinsa. Nu tot acelas lucru se pote spunei despre compozi- tlunea chimica a solului, care dadt In general este buna (ca In N Moldovei),in millte locuri Insa lasä de dorit prezintând lipsuri ce trebuesc implinite prin adause arti- ficiale, Ingrasämint e;i acésta cu atât mai mult este necesar, cu cat acest sol a fost cultivat secole Intregi, fara sa-I firestituit cevä, din ceia ce a perdut. Ac,II nici mäcar vechiul obioeiil de a se Pas& pämintul sa se odihnésca din 3anT unul nu se mai practica decât pe o scara fórte mica ln ,privinta acésta popórele din apus aü inteles de mult, un sol de calitate inferi6rä, nu póte da o recolta abun- dentä, chiar claca clima i-ar fi cat se pote de favorabila; de aceea vedem acolo Intrebuintându-se pe o scará intinsä Ingrasamintele, pe când la noi &pi& acurna In timpul din urma ari inceput a se Intrebuintà Clima României este, dupa aim am vèlut, o clima continentalá tu o usóra transitiune -spre cea medi- teranéná i prezinta o multime de inconveniente pentru

www.digibuc.ro 187 agricutturb,, anume: fri g u rile târçlil de prin Martie Aprilie ce se Intâmplä dese-ori In regiunile cu acest fel de climâ §i care surprindênd vegetatia de-abia Inceputä, pot sa o compromitä; v e ri le se cet ó s e sunt Insa cele mai marl nenorociri ce vin asupra agriculturii nóstre, cad In urma unei ast-fel de veri câmpurile rémân pârjolite de sóre §i cultivatorul nu recoltéza nici1/2din ceea-ce ar fi trebuit srecolteze; br um ele ti mpur it sunt de ase- menea periculóse, cAcI pot distruge rodul plantelor de -tómna ca: porumbul, viea, arboril fructiferi etc. Dacti mai addogám la acesteai desele ploi tnsotite de gr indin ce ajunge une-ori la märimi considerabile, precum §i in unda ti ie ce acopér In anii ploioT luncile riurilor, acoperite cu numeróse seménaturi, vom conchide ca acest al doilea factor este cat se póte de putin favorabil agriculturii românese. In anil când nici unul din aceste inconveniente nu se ivescy atunci lanurile Româniet. produc recolte splendide, datorite nu atât clime); cât mai cu sémä calitätilor solului, cari sunt Inca destul de bune. Intinderea si Diviziunea soluluT. Din 00, Intinclerea României, partea productivä ocupa numai 75%, adich trei sferturi, pe când 25°/e este neproductivä. (Vell Fig. 44) Comparând solul nostruneproductiv cu acela al térilor invecinate vedem ca nicY chiar Rusia, unde populatiunea 43 a§à de rarä nu poseda, proportional cu suprafata sa, atM pämlnt neproductiv; nu mai vorbim de celelalte téri ca: Ungaria, Ger- mania etc. unde solul neproductiv nu ocupä nici 570 din suprafata totalä a acelortérl, cu tóte acestea te- ritoriileneagricole, 214%, 375%, 10.7%, 46; 14% , . ca: lacuri, rlurI, dru- muri, sate, ora§e, mine, 1 PlidurT AritturT Pft§une FtneteViliTeritorill stânci etc. nu sunt mult Live41 neagricol mai numeróse la noi caFig. 41 Diviziunea soluluT Romaniei dup5. in celelalte OH; ceea felurile principale de culturl, ce ne arath cä agricultura nu a pus stäpânire pe tóte

www.digibuc.ro 188 terenurile favorabile ei si cA mal are de cucerit IncA su- prafeteintinse; chiar delta Dun Aril si cu mlastinele ce se gAsese in lunca el cu timpul vor deveni teritoril agri- cole dupA cum ail devenit cele din lunca So hil agricol al -României, dupA felurileprincipale de culturi, se Imparte dui:A cum se aratA In fig. 44.

Plante le cultivate. (A se vedea harta agricolA).

Cerealete sunt dintre tóteplantele ce se cultivA pe -teritoriul RomânieT, acele ce ocupA suprafata cea mai In- tinsäi anume: din cele 4.938.000 hectare de aräturi ce se fac in mijlochl (1895-1899) in fie care an, 4.700.000 hectare se séménA cu cereale, adicA ele ocupA 95% din tótA suprafata aratä i35.8°/0 din suprafata totalä a Ora. In comparatiune cu celelalte térl producótóre de cereale, mica nóstrA térA oferA culturii cerealelor, proportional cu suprafata sa, cea mai mare Intindere, &AEI In nioi o térA culturacerealelor nu ocup5, 35.8°/0 din suprafata totalA. Productiunea cerealelor se urcA la 58.000.000 hec- tolitrianual, dincare cea mai mare parte se vinde In rile industriale din apusul Europei, iar restul se con- sumA In térA. Intro térile earl vInd cereale Romania ocupA locul al III-lea;cele d'IntAT stint: State le-Unite si Rusia. Gerealelecultivate pe solulRomâniel sunt In primul rând: porumbuli grâul, cari singure ocupA 8/, din su- prafata destinatA cerealelor, apoi vin In rândul al doilea orzul, ov6sul, secarai meiul. Grâul ocupä Inmijlocia (1895-1899) o suprafatä, de 1.630.000 de hectare sail aprópe 1/8 din tótAIntinderea serné- natA cu cereale. Suprafata ocupatA de el variazä putin de la un an la altul, cu 100-200.000 de hectare eel mult. El se cultivA In tótA Ora, dar cu mai mare intensitate pe cânipia Munteniei, In judetele exclusiv de câmp ca: Do lj, Romanati, Teleorman, Vlasca, Ilfov, Ialomita si Br Ana. In aceste judete, adevératele grânare ale torii, se gAsesce

www.digibuc.ro 189 inai mult de jurnétate dinsuprafata ce grâul ocupa In 00. Ora, pe carat In celelalte judete cultura grailuT este mal restrânsi inferióra culturii porumbulul. Repartizarea acésta neegala a culturiIgrâului se explica prin faptul ca In câmpia Munteniel proprietariI mari predomina si el prefer5, sä cultive o plantá care s5, le renteze mai mult; pe când In Moldova si la munte, proprietatea mica (tèranéscä) find mai rèspândita se explicä usor de ce porumbul brana dilnica a téranuluI este mal réspândit de cat grâul. Productiunea mijlocie a grhululInperioda 1895 1899 a fost de 18.370.000 hectolitri. Observând mai de aprópe productiunea grâului vedem cä ea variaza fórte rnult de la un an la altul; ash In 1899 a fost numai de 9.185.000 hectolitri pe când in 1896 a fost de 25.089.000 hec- tolitri, iar In 1897 a fost de 15 052.000 hectolitri, desi, dup5, cum s'a spus, suprafata seménatá oil grail a variat prea putin. Productiunea mijlocie la1 hectar ceea-ce ne aratä gradui de rodnicie al parnIntului a fost In aceeasl pe- riódä, de timp cam de 12 hectolitri, observându-se ace- easl variatiune fórte mare de la un an la altul ca si la productiunea totala. Cauza acesta variatiuni prea marl se explicä prin clima acestei terl,care In unele verT e atât de secetósá Inca compromite cea mai mare parte din recolta, iar In altele e Mat de ploiósa, Inca pe làngà ca distruge o_bunä parte din recoltä, apol ajutä si la pro- pagarea diferitelor bóie ca: rugina, mälura etc. In comparatiune cu alte terl, pämIntul nostru nu pro- duce destulgrâú, cacI InGermania, Ungaria, Pranta, media productiunil este de 15--28 hectolitri la hectar. Calitatea grelului se apreciaza dupa greutatea henoli- trica icompozitiunea chimica a gräuntelor. Din aceste puncte de vedere grail produs In Moldova de sus este cel mal bun si póte rivalizà cu cele mai buno grâne ce se produo In lume. Regiunea cea mai bogatä In grail câmpia Munteniei produce, din nenorocire, un grail de calitate inferiórá. Grâul se consurna In mica parte In Ora ca aliment, cea ma:I mare cantitate se exportä, fie ca grail fie ca Mina.

www.digibuc.ro 190 Porumbul este planta cea mai mult cultivata, ea a ocupat in perióda 1895-4899 o suprafatä de 1.9 5 5.00 0 hectare In fie-eare an, cu variatiuni fórte restrânse de la un an la altul, haximum 300.000 de hectare. El se cultivá In tóte regiunile tèrii predominând asu- pra tuturor celorlalte plantecultivate, afar& de carnpia Munteniel unde predominá grâul. Intinderea acésta mare a porumbului se explich prin faptul c& este hrana funda- mental& a tèranului. Productiunea total& a porumbului a fostIn mijlocia (1895-1899) de 2 4.3 9 7.0 0 0 hectolitri anual, avênd o productiune medie la hectar de 1 21/, hectolitri. Ca si la grâti, productiunea total& variazá fórte muif, ast-fel pe rând In 1899 s'aq produs numai 9.768.000, In 1898 s'ag produs 35.000.000 hectolitri. Singurà Rusia recoltézä de pe lanurile sale de porumb proportional mai putin decât Romknia, pe când -kite cele- lalte téri mai mult. Calitatea porumbului. Tot nordul Moldovei este re- giunea unde se produce porumbul de calitatea cea mai bun& din punctul de vedere al alimentatiunii omului, pe când porumbul produs In Muntenia este de o calitate mai inferiórá din acest punct de vedere, Ins& este naal bun pentru fabricarea spirtului cad contine mult amidon. Celelalte cereale, adica: orzul, ov6zul, secara si me- iul ocupA suprafete cu mult mai mid, tóte la un loc abià, ocuph 1/4 din suprafata destinatä cerealelor. latá suprafetele ocupate de aceste plante, precum si productiunea total&i medie In perioda 1895-1899.

Product. to- Planta Suprafata inProd. medietalä, in hec-Intrebuintarea hectare la 1 hectar toll tri

Orz ... . 626.000 12., hectol. 7.724.500Nutret si Bere

Ovès.... . 291.000 14.2 « 4.131.000 Nutret

Secar&. .. 214.000 12.5 « 2.670 000Spirt, Alimen.

Meiti .. . . 89.00 7.7 « 690.000 Nutret

www.digibuc.ro 191 Plante le oleaginóse; rapita, inuli can ep a sunt, dupä cereale, cea mai importantä grupa de plante ce se cultivá pe teritoriul României, nurnai rapita ocupä In mijlocia vre-o 50.000 de hectare anual; In unii ani Insä se séméná suprafete mult .mal marl, dar din pricina cá este o planth cam gingasà, pentru clima Oaf nóstre, ade- sea ori productiunea sa este distrusa de frig. Ea se cul- tivä pentru uleiul ce se extrage din semintele In uli cânepa ocupa suprafete mai mid.' si se cultivá nu atât pentru oleiul ce se extrage din semintele lor, ci mai mult ca plante textile, pentru fuiorul lor. Legumele: fasolea, mazä'rea, cartofli etc. ocupá su- prafete si mai mici. Dintre acestea singurá fasolea se cul- tivä ce-va mai mull, In cat o parte chiar se exportä, pe când cartofii nu ajung nicI pentru consumatiunea interi- órá si trebuesc adusi din alteten.Celelaltefeluride legume se cultivá si mal putin. Plantele industriale: Sfecla de zahar. Acéstä planta a Inceput sa se cultive pe o scará mai Intinsá numai acuma In urmd, când s'a creat industria zaharului;icultura el este menita sá dureze cat va durài acóstä industrie. Su- prafata ocupata de acéstá plantá e Inmijlocia cam de vre-o 5.000 hectare anual. Tutunul se cultivä numai In unele judete din Ora: Tulcea, Ilfov, Dâmbovita, Muscel, Valcea, Vlasca Romanatii Ialomita; pe o suprafatá relativ micá, cam de vre-o 5.000 de hectare anual. Cultivatorii nu pot sh", cul- live acéstä planth decât cu invoirea Statuluii cu con- ditiunea de-a o vinde In Intregimelui,care si-a reser- vat singur dreptul de a fabricai vinde tutun In Ora. Intinderea culturilor de tutun variaza de la un an la al- tul, cáci nu se consuma numai tutun produs lanoi,ci se cumpera si din alte párti, Incát cand se séména mai putin la noi atunci se cumpéra mal mult din alte pärti. Suprafataocupatä de vii amers necontenit orescAnd, ast-fel pe rand la 1861 erail numai 95.000 hec- tare In OM Ora, astadi sunt mai bine de 140.000 do hectare;i ar fi fosti mai multe podgorii, daca filoxera

www.digibuc.ro 192 nu ar fi distrus o bunä parte din ele; am fi avut astäçll aprópe 200.000 hectare Conditiunile climaterice ale Orr(i natura solulul permit euItivarea acesteI plante atât la ses cât si pe délurl; nu- mal In regiunea muntilor, unde struguriI din causa lipsel de chlcturä nu pot ajunge la maturitate, aeolo vita de vie lipsesce. In regiunea délurilor Insh, vita de vie gäsesce conOitiunile cele mai favorabile pentru desvoltarea sa (vec,lf harta vegetatiuneI). Productiunea viilor a fost In mijlociii de 2.165.000 hectolitri anual In perioda 1895--1899, av'end o produe- tiune medie de 15 hectolitri la 1 hectar. C. §i la cereale, si la vii se observá tot asà, o variatiune fórte mare In productiune, variatiune datoritä iclimel §ibólefor de carI e atinsä via. in unil anI. Viile de la ses se remarcä prin aeeea eh produc can- titäti mull mai marl' de vin decât cele de pe déluri, In schimb Irish calitatea vinului de dél e mult mai superiórá celui de ses, atát ea gust câti ea duratä; de aceea cen- trele viticole cele mai renumite din punct de vedere ca- litativ, se gäsese In regiunea délurilor si anume: Rogova Orevita, Brósca, Golu DrânceI In Mehedinti; Drägásani in R.-VhIcea; Délul mare In Prahova; OdobeseI si Panciu In Putna; Nicoresci In Tècueiii; Délul Husilor in CotnarI, Uricani, Socola In IasI;i Sarica In Tulcea. Vita de la Cotnart e originara din Tokaj si a fost oferita lui *tefan-cel- Mare al Moldovet de catr a. un liege .al Ungariel. Filoxera e o insecta fOrte mica ce traesce pe rädacinile vitei de vie si din cauza Impunsaturilor el radácineIe se umfliar vita de vie se usuca. In timpul veret acósta insecta ese pe tulping in aer si se lnmultesce fOrte mult, infectând ast-felpodgoria suprafete intinse, e de ajuns catt-va ant ca o Intréga regiune viticola sá fie distrusa complect, ca si cum ar fi fost arsa. Filoxera a aparut la not in térá prin atilt 1885 1886 gi de sigur ca a fost adusa odata cu vitele ce se cumpèrati din strainatate, unde apéruse mat de mult. De atuncl si pan& asta4l a distrus mat bine de 50.000 de hectare si continua a strica mal departe. Singurá regiunea llusilor a rémas Ora acum ne atinsa de acest fiagel, precum si unele podgoril isolate pe prin celelalte regiuni. Remediul cel mal bun, cunoscut !Ana. acuma, contra acest el boll, este de a se re- plant& viile distruse cu vita americana, a caret raclacini nu stint atacate de filoxerä. Acest remediti a inceput sá fie aplicat 0 la not In tara,,Insä replan- tarea merge fOrte Incet, pinä acuma abi& s'ati replantat vre-o 1.000 de hectare.

www.digibuc.ro 193

Livecple de arbori fructiferT. Din acest fel de culturi, livedile de pr uni sunt cele mai importante si cele mai bine cunoscute din punct de vedere economic. Aceste livedi sunt situate mai -Vote In regiunea délurilor din Muntenia si()cup& o suprafat& de vre-o 70.000 de hectare, pe când In Moldovai Dobrogea se gAsesc fórte 'putine. Produgiuma. Din prunele ce se recoltézA se fabric& numai tuic &, In cantitAti ce variaz& fórte _mult de la un an la altui din pricina climei sail a bólelor de care sufér In uniianT prunii, boll pricinuite de insectei ciuperci. In millocia se produce 1.200.000 hectolitri tuic& annal, and o medie de 21 hectolitri la hectar. Numal acuma In timpurile din urmAi numarin putine localitAti o parte din prunele recoltate se usua, Ins& intr'un mod primitiv. Livedl cu alte soiuri de pomi afar& de pruni, se gAsesc destul de multe In-kite regiunile térii, Ins& nu se scie cam ce intindere ocup& i prin urmare nici ce important& economic& ag produsele lor. Arborii principali, cariaieA- tueso aceste livesunt: meri, p eri, nuol, ciresi, caisi, etc. Finetele ocupA actualmente o suprafat& mult mai mica deat In trecut; in adevér la 1856 =Tail mal mult de 800.000 de hectare, pe and 01 nu ajung cleat la aprópe 600.000 de hectare. AcéstA scAdere a fost pricinuitä din cauza culturii extensive a cerealelor, earl In multe locuri aù trebuit s& Inlocuiasc& finetele, ca pe unele ce nu mai rentail destul de and crescerea vitelor a fost pArAsith In mare parte de cAtre agricultori. In comparatiune cu celelalte téri, România posedA, pro- portional cu totalul culturilor ¡Acute, cele mai putine fl- netei In acelasi timp chiar rodnicia lor este inferiórA, IncAt recolta finului nu este suficientä nici pentru hrana animalelor existente; de aceea vedem c& se recurge In acest scop la p a ei co cen i, cari formézA pentru o mare parte din vitele de la térA principalul lor nutriment In timpul iernii. Réul acesta s'ar puteà remedia Insä, prin cultivarea fi.-

G. M. Murgod, I. P. BurcLRomeinia fi prile locuite de Rormini. 111 www.digibuc.ro 194 netelor artificiale, adica UvecT de trifoi o er n ä, earl daü un nutret de cea mai buná calitate §i s'ar putea, ast-fel Implinì lipsa de finete naturale. La nol Ins5, culturile de acest soid abia sunt la Ince- putul lor, numal vre-o 70.000 de hectare sunt serniSnate cu finete artificiale, dar de sigur c5, In viitor suprafata lor va cresce In dauna finetelor naturale. PAsunele acopör aprópe 1.350.000 de hectare,sail a 10-a parte din URA suprafata törii, din acestea Ins& vre-o 300.000 de hectare sunt pa§uni temporare, adicá locuri arabile cese lasä, un timp spre a se odihni si In acest timp sunt päscute de care vite. Cai flnetele, suprafata lor a scOut mai cu samä laes unde In locul lor se cul- tivä acuma cereale. Calitatea päsunilor este destul de buna, lucru ce se póte u§or vedek cici vitele dupá un scurt timp de p4unat se ingra0, ceea ce contrabalansézá lipsa de hranä, ce o indura vitele In timpul iernel,

Pädurile.

In privinta acésta Rornânia este o Ora destul de bine Inzestratä, cäci poseda 2.774.000 hectare de pádure, adicá 21. 1/5 din Intréga suprafatä a térii,de0, dupa. cum scim, o buna parte din suprafata téril este improprie desvoltáril pádurilor. Cea mai mare parte din. aceste pa- duri le gäsim In regiunea muntilor §i a délurilor, pe când In câmpiilede la Selesunt rare sail aprópe lipsesc au totul. Pldurea, codrul verde si des, a fost tot-deauna afrate cu Romanuloi Ro- manul iubiài iubesce pädurea, care merita a fi iubit iIngrijitä, &Ad e pläcuti sän/tos de-a trli lâng/ pädure. Frumusetearii românesci de la Nistru On/ la Tisa aü fost tot-deauna pAdurile sale mArete, codril s61 verdi; frumusetea und t/rI nu este lucru mic, excii acést/ frumusete cump/- nesce cevà ln mindria locuitorilor. Ea este o verigfi mai mult a lantulul care ne Mg/ pe top' de patria nástr/ comun/ Dar tristä.idesol/tóre e priveliscea unul spaiu altà datI ocupat de o pgdure secular/ si earl' astAdi ni se presinta pe ici pe colea acoperit cu buturugi gäunóse, abià Imbrácat cu o vegetatiune miserabill. ARBORE.

www.digibuc.ro 195 Exploatarea, Pâná la anul 1881 Proprietarii putead sh-si taie pacturile dupa cum voiad, exploatarea nu era supush niel unei regule,, sub regimul acesta multe din pádurile ce acoperiad alth-dat& sesurile si délurile Ro- mâniei, aü disphrut, iar In locul loi a inceput GA, se cut. tive cereale, earl* rentézh mai rnult proprietarilor. Acésta Were aprópe complectá a fost Inlesnit& si de chile de co- municatiune, earl' In regiunea sesului erad mal numeróse çi mai apte pentru transporturi. Nu tot acelas lucru s'a intâmplat si cu pádurila din re- giunea muntilor, acolo lipsa aprópe complectá de drumuri a fäcut ea masivele páduróse sh rèmând intacte. De la 1881, de când a intrat In vigóre codul forestier, proprietarii nu-si mai pot -WA 'Muffle decât duph anu- mite regule, cari ad de scop de-a opri distrugerea ph- durilor de aicT tnainte. Conform acestor regule, dintr'o ph- dure nu se póte MA, intr'un an mai mult de &At a 30-a parte, ash ch o phdure dupa 30 de ani devine din nod apth de a fi thiat5,. Din pricina lipseT de mijlóce de comunicatiune, ast541 ca 0 In trecut, phdurile din regiunea muntós5, nu se exploa- téza decât in fórte putine locuri, acolo unde propietarii si-adcreat singuri mijlóce de transport, fie chiferate, cum este de pildála: Sabas a, G &Ines ci, Ha ngu, Tar oh 5, etc. sad canale cu aph, cum este la B i's trici ór a, Bicaz, Lotru etc. In regiunea sesuluidinpotrivä,usurinta transpor- tului a fäcut ca marea majoritate a pádurilor sh fieex- ploatate. Din acestea se póte vedeh eh tocmai acolo unde sunt ph- duri mai multe si mai frumóse, acolo exploatarea e la in- ceputul ei; &And Ins& chile de comunicatiune se vor Inmulti si 1n regiunea muntósh, atunci de sigur eh acea bogátie de rezervä ce o formézh phdurile, va produce un venitin- semnat proprietarilor.

www.digibuc.ro 19-6

Animalele Domestice.

CaiT. Istoria ne arata ca In secolil trecutI, pâna pe la in- ceputul secolulul XIX,exist& in Romania si In special prin Moldova, o rasa de cal renumita prin agerimPasi. frumusetaeI.Popórele car!locuiati imprejurul nostru se aprovisionail cu cal din Moldova pentru trebuintele cavaleriel lor; chiar Turcil, earl sunt posesorii uneia din cele mai vestite rase de cal,«rasa arabá», impuneag Dornnilor prilor Românesci ca pe lânga tributul anual sa trimeta -4n Turcia si un numér lnsemnat de cal rornânescl. ..Ast411 call românesel ad degenerat intr'atâta, incat pentru trebuintele cavaleriel aducem cal de prin Ungaria si Rusia; numaï prin Dobrogea si Moldova se mai gasesecal de o calitate cevà mai alésa. Causa acestel degeneräri este de sigurprea marea exportatiune, care Ineetul cu incetul a fault ea rasa cea build de cal EA dispará de la noi, pe &and thile ve- eine Incepeati sä producä siele cal bun!. Dacá mai a- daugärn la acésta, ca pe la inceputul secoluldfal XIX niel trebuintele cavalerieT românesci nu ere] marl*, cad Domnil Fanarioti redusese fórte rnult numérul cavaleris- tilor, atuncl Intelegem de ce cultivatoril de cal românesci ailparasit acéstä ocupatiune,caci.. nu mai aveail unde

sa-si vinda cail, . kctualmente In Romania se gäsesc aproximativ 800.000 de cal, Intrebuintatl in cea mai mare parte la transporturl si la munca agricola, acésta din urma mai cu samä In Mun- tenia. Pentru Indreptarea rasel cailor Statul intretine o lier- ghelie de cal la Cisla ti (Buz66), care produce In fie-care an un numér de harmäsarl, pe care apoly II rèspândesce In Ora cu scopul de a Imbunatäti. In viitor rasa calor. Boil. Rasa bovina este representata actualmente prin vre-o 2.500.000 eapete de 'vite, Intro car! trebue sä nu- m'eram si bivolil, rèspanditi maI cu Emma In regiunea sesului din Muntenia.

www.digibuc.ro 197 - Partea cea mai bogatä a täril Inanimale de acéstá rasa este regiunea Moldovel cuprinsa Intre Sireti Prut; In adevär judetele: Tutova, FA lcia, Vas luI, IasT, Roman si Botosani sunt cele cari aù, proportional cu suprafata lor, cele maI numer6se vite cornute Rasa bQvina a degenerat si ea, insä, nu atät de mult ea cea cavalina. Pe länga boil micl de munte s& gäsese astädi tipuri de boI ca eel de Moldova Fid Ialomita,earl* sunt destul de frumosi ca conformatiune exteriórá si des- tul de puternici. Din nenorocire Insaacestor animale Ji se da o Ingrijire cat se 'Ate de próstä, atát din punctul de vedereal nutretulul cát si aladapostuluI, ineät nu se póte obtine nicl animale bune pentru macelarie uncle se cer animal() tinerei destul de gtele nicI animale bune de lapte. At-36sta lipsa deingrijire a animalelor tieaastä rash', se datoresce faptuluI cá Austro-Ungaria oprind importuF acestor animale din Ora de la noi, a distrus prin acésta un debusea Insemnat pentru crescatoriI de vite din Ora, earl aù lásat In päräsire cultivarea acestul soiii de animale. Intrebuintarea ee se dä, vitelor cornute la noi In téra este numal munca agricola si transporturile; eätprivesce pro- duetiunea lapteluI acésta j6ca un rol cu totul secundar, ast-fel lnat nu s'a putut desvoltà rase de vaci bune pro- dueátóre de lapte. \ Oile, In numär de vre-o 5.600.000, ior-. ink& In timpul veriI humerdse turme,ce pase pe vârfuli c6s- tele Muntilor, dând a, cestora o 6re care ani- matiune, cad mai In fie-care poianä se vede- I ::77:7! ate o stank una din C, d. M. mole colibe primitive-Fig. 45. 1. Regiunea muntilOr 2. Drumurile de barne, unde ciobanil parciirse de turmele de oi in deplasarea lor se adäpostescípre- Regiunea. délurilor. para.' brânza, pe care apoI o trirnet In orase, Cum vine Insa

www.digibuc.ro 198 tómna, aceste turme päräsesc muntil si se scobórti la se- surf si la bait& (Fig. 45), une-on i. ajung pânh Dobrogea, unde petrec iérna pânä In primösark nutrindu-se cu finul produs de finetele de la chimp, când iar Ii reiati drumul spre munte.. In téra nósträ se cultivh urmátórele rase mai princi- pale de cif: spancai tigaia, renumite atât pentru lâna lor cea finh câti pentru carnea lor; insh din nenoro- cire numörul cel mare de ol 11. formözh rasa turcanä, o rash inferiórá ou lána gróshi asprh.Imultindu-se oile de rasa tigaiaipanca, dar mai cu samä Incrucisându-se cu rasa «merinos», vom puteâ obtine o rash de oi bune, atât pentru came &ati pentru Porcii, in numör de 1.700.000, sunt singurile animale domestice din România, earl din punctul de vedere al calitätii nu lash aprópe nimica de dorit. Porcii de rasa mangal it a (cu pörul alb si cret, cu botuli piciórele scurte) pote concurà in privinta productiunii de grhsime cu rasa oyork»; iar rasa de porci cu urechile blegt este excelenth pentru producerea chrniT. Nunaörul eel mare Insh il form-ézh o rash inferiorh de pora, cu ritul ascutit, urechile drepte, pörul lung 0 drept. Comertul acestui fel de ani- male, care In trecut era, destul de activchei in mijlociù se exportag anual câte 150.000 de capetea suferit fórte mult din pricina Inchideril granitel dinspre Austro-Unga- ria, care ne cumpörh, cet mai multi porci, ash eh adi de- abià se mai exportózá vre-o 40.000 de capete anual. Din Cele ce spus relativ la diferitele feluri de a- nimale domestice, resulth clar oh acéstá ramurá a agri- culturii mat mnainte cu chte-va decenii, era Intr'o stare destul de Infloritórei constituià principala ocupatiune a locuitorilor României. Animalele nu numal eá erailpro- portional cu numéral locaitorilor mai numerOse decht dar dupä cum am völut si calitativ ere' mai bune. Adi acéstá ramurh a agriculturii este lásatá cu totul pe aldoileaplan; agricultorii nu mai cresc decât vitae necesare pentru munca cámpuluidevenitä acum princi-

www.digibuc.ro 199 pala lor ocupatiunesi de-a cäror calitate el se Ingrijeso prea putin. Acéstä stare a crescerii vitelat este cläunatóre nu numai stärii economice a tärii,care -pierde prin acésta un In- semnat izvor de câstig,dar chiar- agriculturiipropriti Oise; chci nurnai prin crescerea vitelor se póte restitui pamIntului sub form& de bälegar substantele de cari este dirácit agricol In fie-care an odata au secerisul. Principala cams& a acestel stári este, dupä, cum s'a mai spus, Inchiderea granitelor Austro-Ungariei pentru ant- malele provenite din térá de la noi, cu scopul de a protep, animalele domestice ale Ungariel de concurenta color românesci pretindênd cd vitelo nóstre sunt tóte bolnave.

Pescicultura. Positiunea României In basenul inferior si la gura unui fluviii marecum e Durareaprecum i posesiuneamntin- sebor laouri din Dobrogea, din lunca 0 delta Dunäril, formánd In total o suprafatà de 817.000 hectare de apä, dulce, saù din suprafata 1örii, ne explicä, usor de ce pescii de apá dulce constitue un important izvor de hogatie pen- tru téra nóstrai o pun printretärile cele mai bogate din Europa In actistä privintk In adevär pescäriile de la Dunare stint cele mai bogate, dupá cele de la Volga. Panä. la 1881-1882 pescele prins In apele Româniel intrecek ca mult nevoile consumatorilor din téra,i o bun& parte era exportat In alte törT,. In trrm5, insa productiunea pes- celui a scAlut fórte mult, Incât nu nutnal 6, nu se mai exportà, dar pentru a Implini cererile dintér5, erà ne- voe sä, ne adresain la täri strAine, ca: Rusia, etc. Acéstä. scädere a productiunii se datoresce pentru Muffle naviga- bile si flotabile, stä,rii de libertate a pescuitului In orl-ce timp si a ori-cArui fel de pesce; jar pentru cele-lalte ape, ca: lacuri, helestee, iazurl, etc., lacomiei pescarilor, caricäu- taù scótä cea mai mare cantitate de pesce In cel mal

www.digibuc.ro 200 scurt timpiast-fel tóte apele se depopulaii Incetul cu incetul de Pescele ce-1 contineaii. De la 1896 lash .&ati luat mhsurt pentru crutarea a- cestut izvor de boghtie nationalh, oprindu-se ,sub pedépsh, de a pescuiInlunilo, încari pescele se reproduce 0 siind pe pescarl de-a lotrebuint& nurnaï plä0 cu ochiurile marl, cu care sá, nu,se póth prinde decât numai pesce mare. Cu chipuLacesta s'a .reu§it numai In câti-v& a,nt, a se face ca,,bältile §i riurile WA, fie din moil populate In abundentä cu pesce §i comertul de export a acestui 'ar- ticol sä ie& un nol).avInt. Cantitatea de pesce, ce se extrage din apele RonAhiel, este cam de vre-o 10_0.000.000 de kgr. (35.000.000 lei) anual, din care cea .,mhi mare parte 0 formézh .cr ap u 1, cea mai abundenth dintre-kite speciile de pesci 0 care alimentózá mai mult decht tóte comertul nostru de pesce. Pescii cei earl rentéza mai mult Irish sunt: mor u nul, nis et r u, c ega, §i ehefalul, de óre-ce ei sh And mai scumpiapol icrele lor de asemenea sunt fórte chutate.

VEnERA GENERALA ASUPRA AGRICULTURII ROMANIEI

Din cele ce preced se póte vedea u§or cá agricultuxa nóstrd se caracterisézci prin cultura cerealelor, cele- lalte ramuri ale ei (crescerea vitelor, pomicultura, apicul- tura etc.) jucând un rol cu totul secundar fatá de cea Aciistä, unilateralitatecreath, dupg, cum am vklut, tn mod artificial In timpul din urmh----nu este de loc o ca- litate,cáci In casul- quei secete nu putem ghsi In alte ramuri de agriculturá o compensatiune pentru recoltele perdute. Dach modul In care se.face agricultura la noi lash de dorit, acésta se datoresce in mare parte urmätorului fapt : pânä la 1828, ferile Românesci ()rag considerate ca grânarele Turciei 0 tot De se produce& la noi In Orb', nu se pute& vinde decât In Turcia §i cu pretul pe care Voiaa eisá ni-1ufere.

www.digibuc.ro 201 Ast-fel este usor de explicat, de ce agricultura n'a fäcut pAná atund nici un progres, c'Aci locuitorii scfind cA mun- cesc Ventru altii, munceaii fAr6 nici o tragere de inimà . si nu cAutaa sA facA vre-o ImbunAtAtire ogorului lor. Agricultura lanoT nu a inceput sä, Noá progrese de- eat de atunci incóce, de când romAnul s'a sciut deplin stApan pe ogorul lui;i mai cu samA In timpul din urmâ a prosperat mai mult, de cand cAile de comunicatiune s'afi înmuli ipoporul a ajuns la un grad de culturA mai superior. Ca dovada despre 4cest lucru avem faptul cA pe cAnd la 1862 plantele cultivate (porOmbul, grAul, orzul, ovèzul, rapita,meiul) ocupati numaï 17°4 din su- prafata totalA a täriT, all ele ocupb. 36%. Un progres se observA iaräsI siin ceea-ce privesce modul de cultivare, cAci astádi aprópe mal tóte plugurile rudimentare de lemn sunt Inlocuite cu pluguri de fer, pe lângá carl se mai gäsesci un nuinèr destul de mare de masini agricole. Tot tn scopul de a face ca agricultura sä. progreseze, Statul a Infiintat Creditul ag rico I,cu scopul de-a Inlesni micilor agricultori banil necesari pAná la vinderea, productelori B a n 6a a gr icol A, cu acelas scop pentru agricultorii mart. Cr e di tul fun ciar rural a fostla- finat tot in acest scop, ca s'A acorde imprumuturi mai mari agricultorilor, earl 10 amanetózA pentru acésta drop- tul de proprietate. Cu acesti banT trebuià sA se imbu- n'AtAtéscä. pAmintul, In scopul de a se obtine o recoltA mai abundentA, Ins& din nefericire maï tog baniI luati de la Credit ail fost intrebuintati la alte scopuri cu totul sträine agriculturii. Pentru -a ajunge agricultura Româniet sä, se pa& corn- parà cu cea ae'rilor mai civilisate, are de fAcut inGá progrese insemnatei anume: Sá cuceréscA tóte terenurile favorabile ei si earl ac,11 nici o tntrebuintare. Trebue ca kite ramurile de agriculturA, posibile la noil sá fie des- voltate potrivit nevoilor acesteióri. Apol vor mai trebui ImbunAtAtite si mai mult decAtsuntcalitätile solului sistemele de culturA, ou scopul de a se mAri rodnicia

www.digibuc.ro 202 pámintulul, adica ca hectarul de pämint arabil sä producii cu mult mai mutt de cât astAdT.

MINELE. A se vedea harta minelor,

Din cercetárile ce s'ati facut pâta acum pentru a des- coperi bogatiile miniere ce stall ascunse In sub-solul Ro- mânieT, s'a vk,lut cá cele maT importante sunt: pe trolul sarea. Cum Insh aceste cercetárl sunt Incá departe de- a fi complecte, abià sunt la Inceputul lor, putem ssá ne a§tep- tam ea In viitor sá se mat gáséscai alte bogátii miniere importante. Petrolul este cea mai importantá bogatie minierä a RomânieT, atât din pricina GA se gásesce In cantitáti conside- rabile In sub-solulérii, câti prie faptul cá find o materie primä din care se póte scótefórte multe produse utile, el póte formA baza uner industriT din cele mai Insemnate. Zác'émintele petrolifere din România se gasesc In urmá- tórele doue zone: . 1. Intr'o zoná Ingustá ce se intinde din judetul Sucéva pâná In riul Dâmbovita, urmând marginea muntilor §i numai rar intrând in interiorul acestora. Acésta zon5, ar aveA drept margin& in partea dinspre E o linie situatá la egalá distantá Intre Sireti Carpati, çi care In regiunea Buzèuldi cotesce spre V pâná In riul Dâmbovita. In partea dinspre V s'ar márgini cu o all& linie aprópe paralela cu cea d'intâiti, care ar merge aprópe de hotarul Moldovei cu Transilvania lásând afará muntiT SuceveT, iar In regiunea muntilor Buzifmlui acésta linie ar coti spre SV, pentru a se intâlni cu cealaltä in regiunea riuluT Dambovita. 2. A doua zonA, mai scurtái mal ingustä, se afla In judetul Râmnicu-Valcea §i este márginitá la N de muntil dintre Jiùgi Olt,iar la S de délurileInaltealeOlt- eniet De aid se vede cá tótá câmpia Munteniet platoul Mol-

www.digibuc.ro 203 dovei, Dobrogea, muntii din Mehedin i pin'à in Prahova, precumi muntii Sucevei sunt lipsiti de petrol. Din exploatkile fkute pân ä. acuma putut vedea cá petrolul nu se gasesce In ori-ce punct al acestor zone, ineAt sá iash ori-unde am face un put, ni numai tn anumite -direotiuni numite «unupetrolifere» asedate paralel cu arcul carpatic. Aceste linil súnt mal numeróse In regiunea curburil Carpatilor, in judetele: Prahova, Buzëù, Râmnicu- Sarat, pe c&nd in celelalte judete afara de Bac5.6 Bunt putin numeróse. Zk6mintele de petrol sunt tn lega- tura strinsä cu zkamintele de sarei anumite ape minerale. In WM regiunea petroliter& sunt o multime de manifestatiunl, cart stint in IegIturi cu presenta petrolula si anume: focuri n e s tin s e, nisce ema- natiuni de gaze printre cräpAturile straturilori stâncilor din regiunea pe- trolifer4 ; când din diferite cause se aprind, ard incontintul luni intregi, pânâ -vre-o ploie mare le sting. Focuri nestinse sunt cunoscute la Lop&tari, (Bu- z6i1), Blicoid (Prahova) etc. F er b el e (ferbâtorl) aunt tot emanatiuni de gaze, ce es ins& de sub apä, sad inteun teren ml4tinos; gazele, fiind corpuri hidrocarbure, ard, de aceea locuitoril din. apropierea ferbelor utilitézä une..ori acest gaz la iluminat, precum: la Ocnele marl (VAlcea), la SAcel (Gorj), la Baicoid etc. Când drumul (canalul) ascendent al gazelor e flout in argile ce dad oil apa infiltratA un noroitl clisos, atund ele adno la suprafatA noroiul ce forméz& la gura canalului un con de 2-3 inalt cu un mic crater in vArf, din care se scurge un jirläd de noroid negru. Acestea sunt la Ite I e, c&rora din causa formei asem5natóre cu a vulcanilor li s'aisi vu lc a ni n0ToiOi. Regiuni de salte aunt mal ales la Pendell, Beeia, Berea, Cfitina eta. (jud. Buzeg). Rare-ori petrolul se gasesce in interiorul pämintului sub forma de basenuri, mai mult saù mai putin marl ; de cele mai multe oil se gasesce Imbiband stratele perme- abile dup5, cum apa imbibä zaharul. AdAncimea la care se gasesc aceste strate variazá fórte mult, de la mg- và, paná la 500 meta Exploatarea zkömintelor de petrol a inceput Incá de demult, de pe la jumatatea sec. XIX qi a mere crescemd din an In an pâná In ultimul deceni5, and dintriodatä a luat o desvoltare fórte mare. Exploatarea se face in doue feluri: 1) Prim ajutorul p-ut u ri I o r Apate cu miaa ti din interiorul croora se scOte petrolul, cum se scóte apa din puturile ordi- nare. (Fig 46). Dec& petrolul din put séeä, sA sapa maI departe, pang se dA de un nod strat de petrol. 2) Prin ajutorul son d el or (puturi canadiene). Acestea

www.digibuc.ro 204

Bunt nisce tuburi de fer ce se Imp lântä In 0E11411 pánä la adâncimi destul de marli prin care se Ole: sad sä iasá petrolul singur sá &eh eruptiune sad sag ridicäm cu ajutorul pompelor. Acest sistem este mai preferabil de Ore-ce nu presintä nici un perleol ea puturile obisnuiteiapol putem ex- ploati päturile petrolifere cele mai profunde.

Fig. 46. Vederea, unei exploatatiunl de .petrol la Bustenari (Orahova). Iii latä se vede un put de mäná cu fólele de trimes aer; In fund. se vede turla unuI put canadian (sondA). Din tot cuprinsul zonelor petrolifere nu se exp1oatéz4 petrol decal numaT In urmatórele regiunï. 1) Jud. Dâmb ovila: la Colibasi si Glodeni.. 2) hid. P rah ova : la Câmpina, BustenarT, Päcureti, Doftana, Tintea, Recea, Matita, etc. 3) Jud. Buzé la Päcurele, Berea, Cuculescl, Tega, Sä- rata, etc. 4) Jud. B a c MI: la Solont, Moinescl, TeteanT, Luacese, Comânescl, StanescI, Casin, etc. Urmátorul tabloü ne aratá nurnérul sondagelor si al puturilor productive sineproductive ce se aflaü in anul 1898 in tóte aceste regiuni. Cantitatea de petrol ce se extrago din tóte aceste pu-

www.digibuc.ro 205 turi §i sondaje, s'a ridicat In anul 1899 la 30.000 vagóne, sail 300.000 de tone; pe eänd In 1895 nu se extrageail decât 8.000 de vagóne, iar in 1865 nu se exträgeail deeät 500 de vagóne. Acéstá crescere a productiunii petrolului se datoresce: pe de-o parte succesului dobândit de unii exploa- tatori ea: «Steua Ro- mänä», (1) Monteoru, Pupal Sonde Câmpeanu,etc.,earl DISTRICTELE aü atras dupá dân§ii ProduciNeprod.Produc.Neprod. §i pe alti exploatatorl; iar pe de altá parteDâmbovita. 107 35 dispositiunii din legea Prahova . . 355410 24 37 minelor, care permite proprietarilor de tere-Buail. . . 87 3 4 10 nuri petrolifere§iIn BacAil. . . 8 114 40 8 genere a orI-cAruiteren ce contine mine sa Total . . 557562 68 55 le exploateze singuri, saìsä le concedeze pe un timp Indelungat(75 de4nI) altor exploatatori, earl pot fi §i sträini. Din tótä acéstä eantitate de petrol, numai 1/3 se Intre- buintézA direct ca combustibil, pe când restul de 2/8se rafinéza In cele vre-o 80 de- uzine ce se aflä In tótá Ora. Din aceste uzine numai vre-o 12 sunt stabilimente de óre-care importantä, pe când restul sunt cu totul primi. vite §i abià 1'0 meritá numele. Produsele ce se obtin prin distilarea petrolului sunt: benzina, petrolul lampant, ule- iurile de uns,vasilina, parafinaetc.,earl' pe lângá cá satisfac tóte nevoile interióre ale térii, dar se mai §i ex- portá in térile din apusul Europei, ca: Germania1 Elve- tia etc. Acéstä industrie s'a desvoltat la apropierea cen- trelor de exploatare a petrolului §i anume: In Câmpina, Thrgoviste, Ploesci §i Moines& Sarea este a doua bogätie minierá a României dupá petrol. Zäcémintele de sare se gäsesc In acea§i regiune ca

(1) Societatea oStdua Românb a avut sonde, earl aü dat In primele 4ile ale eruptiund, pAnA la 200 vagOne pei.

www.digibuc.ro 206

petrolul, Insotind arcul carpatic In partea sa externk din Galitiai pana In Oltenia. Acésta regiune s'a numit r e gi- unea saliferk Sarea se.presin taInstare aprópe put% sub forma, de strate,sail de mas iv e,(Fig. 47) asedate cele mal multe In regiunea délurilor de la curbura Carpatilor (Bacäù, Putna. R.-Sárat, Buzèiii Prahova). In multe localitáti, aceste maSive ies la exterior din causa erosiunii stratelor superiórei formézk in acest cas, stâncile de sar e, asa de numeróse In CarpatI : la Bisoca si Lopatari, (Buz65) Slänic (Prabova), Vrancea, etc. Numérul masivelor de sare este fórte mare, se cunosc Oa, acuma mal mult de 50; ca dovada despre mul- timea masivelor de sare este numérul cel mare de isvóre grate ce se gasesc in Carpag. Marimea masivelor de saredesi nu este determinata cu siguranta,,totusi s9 pette spune eh masivul de la T.-Oena are vre-o 4 km. lungime, vre-o 300 de metri latimei aprópe 100 de me- tri adâncime; ceea-ce ne-ar da un volum de vre-o 250.000.000 de tone de sare, din care nu s'a exploatat pan& astad.I nici 1.000.000 de tone. Masivul de la Oenele-marI are dimensiuni probabili maI marl. Exploatarea masivelor de sare, orI unde s'ar gási ele, este un drept exelusiv al Statulul (monopol) siacésta Inca din vechime, cad legiuirile vechi Intaresc acest drept pe care II axe&i pe atunci Statul. Singuri locuitoril din muntiI Vrancel, ad dreptul s. scótA direct sare din muntil lor, ins5, numaT pentru trebuintele lor. EploatárI de sare saline sad o o n enu exista actual- mente cleat numaï In 3 localitatIi anume: Thrgu-Ocna (Bachil), Slánic (Prahova) i Ocne le-m ari (R.-Vâlcea). Sali- na de la D ofta n a (Prahova) a fost päräsitä In timpul din urma In tóte aceste saline se Intrebuintéza detinutl pentru extragerea sariI. Pána la 1881 exploatarea säril se face& in mod eu to- tul primitiv, de atuncI Insa salinele Româniel aü fost in- zestrate cu tóte masinele necesare pentru extragerea Cantitatea de sare ce se extrágel anua din tóte salinele este

www.digibuc.ro 207 aproximativ 100.000 de tone, din. care 1/2 se exportä In Bulgaria, Serbia O. Rusia, cu pretul de 35-40 frand tona In porturile Dunärii; iar restul se consuma In téra la noi, cu pretur de 95-115 frand tona. Dc* sarea se gasesce In cantität1 considerabile In sub-solul României, totu0- profitur ce-1 are Statul din vIndarea ei, este cu totul neinsemnat, tacive- .niturile de la sare (cam 61/2 milieme lei) abià acopör cheltuelile ce se fac cu extragerea ei. Acésta din pricina ca sarea nu are altatn- trebuinare decatin alimentatiune; dacA pe lángá acésta s'ar mal intrebuintasilafa- bricareaunorsub- stante trebuincióse ca soda,clor,acidul clor hidric, etc. atunciFig. 47. Vederea until masiv de sare in ex- de sigur cá am aveà un ploatatiune. n, nisip; a, argile; 8, sare; pofit mai mare cleat g, gips; m, marne. cel de ast541'. Printre celelalte bogAtiT miniere, mai putin importante, ce mai posedä Romania, putem cità: Cdrbunif de pämint.Afar& de mina de antracit- de lachela (Gorj) §i care se exploatéza numaT de cati-va anT, top carbunii de pâmint din România sunt acéminte de lignit se gasesc In fórte multe localitati din regiunea délurilor, Insa ele nu se exploatóza decât numat in urmatórele localitati: Dâmbovita: la Sotanga, Fagetel, Doicesci, Marginénca. Brandup,, §i Piscul cu brali. Prah ov a: Valea heleOeului, Valea grecilor, Valea lut Baltai Filipescii de pádure. Comänesci. R.-V Aloe a: Cucesci. Mehedinti: Cerneti. www.digibuc.ro 208

Incercäri de exploatare s'ag mai Meta la: Bahna (Mehed. si Coca-sécä (Buzëii). Productiunea minelor de lignit s'a ridicat In anul 1899 la: 87.000 tone, Ceea-ce nu este suficient pentru trebu- intele industriel si a adlor ferate, mai ales ca si calita- tea lag de dorit, ash, GA trebue sá irnportärn arbuni de pämint din Ungaria, Anglia si Germania. Minereurl de fer icupru. Acestea se gäsesc prin terenurile vechi din Carpatl sail din Dobrogea, .maI cu samä In urmátórele localitäti: Br osteni (Suceiva), unde seaflä:hematitd rofie, fer oligist(dincare se póte ex- trage ferul)i calcopiritd (din care se pote extrage arama); Ci ung et (R.-Vâlcea), unde se gäsesc pirhotine (din care se extrage ferul) ipirite cuprif6re; Baia d e fer (Gorj), uncle se gäsesc pirite, ealcopirite (aramá) silimonitd (fer); Baia de ar a m á(Mehedinti), unde se afläealcopirite,- piritd §i limonitd; Podeni (Mehedinti), unde se gäsesc In- semnate zäcëminte de ter magnetic etc. In Muffle din Dobrogea se gäsesc de asemenea nu- merOse minereuri de ferí cuprui anurne la: Losov a, Atmagea, Attân-Tepe, Amzalar, Carapcea, Carapelit, -Ceamurli, etc. Actualmente nici unul din aceste zäc'éminte nu se ex- plótézä, Ing In timpurile mai vechl zácémintele de fer cupru de la Baia de ararnaiBaia de for aü fost ex- plótate, de unde vine chiarinumele acestor 2 locali- tati, iar In urrná explótarea lor a fast päräsitä. Nisipurile aurifere. In timpurile mal vechi o parte din Tigani, robi al Domnitorului, se ocupari ou spélarea ni- sipurilor aurifere ce se gäsiaii pe albia riurilor: 0 1 t, Lotru Arges, Buzéü, Bistrit a, etc. si auruI ast-fel cules de- venià proprietatea Domnitorulul ; ast541 s'a päräsit cu totul acéstä explótare, cäcf nu mai rentézá. Aur se gäsesce In stânci de quart, etc.in multe locuri in Carpati ;pe v al e a l ui Stan (afluente alLotrulul) s'a fäcut un in- ceput de exploatare Chihlimbarui s'a gäsit in mai multe localitäti din Ro- mânia, precum: Co sla (Nérn), Mosóre (Bac5,6), Poi an a- Ver b i lä(Prahova), Oläne s GI (R.-Vâlcea); însä locul

www.digibuc.ro 299 unde el se gäsesce In cantitäti marl este regiunea dintre Chiojdu mare, COOT i Gävanele (Bugg); de acolo se extrag cantitäti Insemnate de chihlimbar,vre-o 500 de kilograme anual. Chihlimbarul de Bugg e de culóre Inchisä, une-ori négrä cu reflexuri veruT, e cel mai pre- tuit dintre tóte chihlimbarurile cunoscute, ajungênd pânä la 700 de lei kg. Puciósase gäsesce In_ mal tótä regiunea petroliferä salifera, acompaniindadesea stratele de gips, cum e de ex: la Puci ós a (Dâmbovita), la Poiana-V er b&it (Prahova), Valea Sara (Putna), Valea SibiciuluT (Bugg) etc. Ozocherita(céra de páraInt) a fost descoperitä pEratru prima oil In téra mistrá, In valea Slänicului (Bac5,6); ea se mal gäsesce: la Solont, TetcanT, Mosóre (Bac&g), muntele Zariste (Bugg), Câm pi na (Prahova) etc. Asfalt(smólä) deasemenea se gäsesce acompaniind z&- tëmintele de petrol In jud. Prahova, Bugg, Bacáti etc.

Apele minerale.

Tot ca o bogátie minier& sunt considerate si numerósele isvóre de ape minerale, ce se gäsesc rëspändite mai ou samá In regiunea muntósäidelurósa, unele chiar si In regiunea sesului, Majoritatea acestor isvóre aü o compo- sitiune asemänätóre,cácIaprópe tótecontin ,disolvitá sare (Na CI), sunt adic5, cloro-sodice. Pe lângá acésta se mal adaugá, dupá booalith4ï,i diverse alte substante, precum: In unele locuri sulf sag hidrogen sulfurat, in altele mag- nesia, In altele fer, iod, etc.; numai putine din ele ag o compositiune cu totul deosebitä. Desi multe din aceste isvóre aù o putere de vindecare tot a0 de mare ca si is- vórele similare de prin tërile sträinei sunt situate In locurl tot atät de frumóse, Ins& din causa greutátii drumuluï .cacilamulte dineleniel nu ajung soselele, necum drumul de fer precum si a lipsei de cele necesarii, mutt& lume de la noi din *A, se duce la bhile din sträinátate pentru cAutarea sal-1514ff. Din pricina acésta téra nósträ G. M.-Murgod, L P. BureL Romdosici i prile locuite de Romdni. 14 www.digibuc.ro 210 nu pote trage tot profitul de pe urma acestul isvor de bogütie si sänktate. Statiunile balneare.Din cele vre-o 150 de isvóre mi- nerale bine cunoscute, numal urmAtórele aú instalatiuni de MT sari sunt explótatei puse In come* Govora (R.-Valcea) cu ape cloro-sodico-sulfuróse, tot BO, de bune pentru vindecarea reumatismului cai cele de la Mehadia, Aix-les-Bains, Aix-la-Chapelle, etc. Calimánesca §i Olânescii (R.-VAlcea) aü aceleasi ape ca si la Govora, insä mal slabe. La CAlimänesci sunt instalatiuni fórte comode; Olánescii. insA sunt lipsii chiar de al de comunioatiune. Caciulata (R.-VAlcea), aprópe deCsalimänesci, n'are in- stalatiunl balneare proprii; apele sale, alcahne neclorurate §i putin litinisate, find Mute, sunt bune pentru Mole de besick BivolariT Virg* situati pe malul Oltulul,are ape termale de + 270. Acuma aceste ape nu sunt IntrObuin- tate, Insa pe timpul Romanilor aú fost. Vulcana (Dâmbovita) eu ape cloro-sodico-magnesiene- iodurate, aprópe ca si cele de la Govora, Ins'a mai bogate in iod ;instalatiune balneará propriiiisá lipsesce. Puciósa (Dâmbovita) cu ape sulfuróse-calcice de fórte bunä calitate,instalatiune balneará Inca primitivá. Câmpina cu apecloro-sodico-sulfuróse,a fost In alte timpurI o statiune balnearä cäutatá, acye aprópe Ora- sità. VizitatoriI ce se duc varaacolo, se duc mal mult pentru clima plAcutá a aceld localitátl. Slanic(Prahova). Acolose gásesce un lac provenit din umplerea unei ocne päräsite ce servä pentru báii a earui ape sunt tot as& do bune pentru reumatici, scro- fulosi si anemiel cai cele de la S al in s (Jura), Kr eu z- na eh, etc. Boboci (Buz6ü), cu o instalatiune balneará modestk posed& ape: cloro-sodico-carbonate-magnesiene. Särata (Bugii) posedáa pe cloro-sodico-iodurate fórte bune pentru copiii scrofulosii reumaticii adulti; are cea mal buná instalatiune balneark Meledic (Bugri) are mai multe feluri de ape din-

www.digibuc.ro 211 tre earl' cele mai principale sunt: apele cloro-sodico-bromurate- sulfhidrice§ia peleferuginóse. Acésta din urma apa se vinde insticlei e buna pentru anemie.Instalatiune balneara nu are. Sl Anic (Bacail) posed& ape alealine-biearbonate-sodiee §i ape Jeruginóse.Cele d'Intai ape sunt bune pentru bólele tubuluI digestiv,cele de aldoilea pentru anemie. Sla- nicul are positiune fórte frurnósá, posed& hotelurI bune, insainstalatiuneabalneara si drumul pan& lael lasa fOrte mult de dorit. BAltdtescTiOg1inc(Némt) posed& ambele ape eloro- sodico-magnesiene. Aù instalatiuni balneare moderne. Brézu (Iasi) poseda o excelenta apa purgativa, ce se vinde In comert sub numele de aapa de Brézun. Strunga (Roman) posedä ape sulfuróse. aru-DorneT. (Sucéva), poseda ape arsenicale-alealine. Se vinde In comert ca apa, de masá. Lacurile särate.In afarä de isvórele minerale ce am v'édut ca abundkä In regiunea muntilor, Romania mai posedai numeróse1 ac u rI sär at e In DobrogeasiIn câmpia MuntenieT,prinjudetele Braila, R.-Sfirat, Talo- mita, Vlascai Teleorman. Aceste lacuri aú apa ina- molul de pe fundul lor fórte bogate In substante minerale, ceea-ce le face EA fie bune pentru vindecarea multor bóle. Dintre aceste lacurI ,sunt mai principale : Lacul Sarat situat la 6 km. de Braila, poseda ape eloro. sodico-iodurate isulfurósede-ocalitateexoelenta sisunt cele mai renumite pentruvindecarea reuma- tismuluI, scrofuleloretc. Acéstä calitate a apelor sale a fácut ca Lacul Sarat sa fie 41: prima statiune balneara a tèril. Techir-Ghiol situat In Dobrogea la o departare de 15 km. la S de Constanta, e un liman al Mara' Negre des- partit de mare prin o limba ingustä de pámlnt, poseda aprópe acelea0 apei &Arno/ cai Lacul Sarat. Instalati- unilei necesariile lipsesc Insa cu desavIrsire, cai apa de b6ut. Lacul Amara i Fundata (Jud. Ialomita) la nord de Slo-

www.digibuc.ro 212 bozia, laoul Ianca, Iazu (BrAila) qi Balta Alba (R-Sarat), ail ape cu aceea0 compositiune eai precedentele, insá nu ail de loc instalatiuni balneare §i nu sunt visitate de- eit de saraci. Carierile. Dacá zäc6rninte1e nóstre miniere nu sunt Inca, exploa- tate, in schimb muntiii délurile nOstre ce contin pietre de constructiune i industrie,sunt scobite in sute de cariere, ce ne ofera: piatra pentru pavaj, pentru constructiuni - de edificii §ipoduri, pentru §oseluit, pentru var §ici- ment, gips pentru ipsos etc. Intre carierile mai insemna- te citariv: Gur a- -Ma' (Mehed.) cu o gresie calcarósá, cea mai bunt' piatrá de construetiune din térá; tóte constructiunile mari ca podul Carol I,etc. s'ail facut din acésta, piatra. Coziai Racovifa (R.-Vbacea) cu o gresie fOrte durá. Albescii (Muscel) cu un calcar albicios (numulitic) din cares'aconstruit frumósa mâ.nastiredin Curtea de Arge. Comarnic Ø Azuga (Prahova) aù renumite cariere de un argil fOrte bun pentru ciment. Pe valea Ddmbovitei, Prahovei stint fórte numeróse cariere de piatra, de var in diferite Pietrósa (Bugg) cu un calcar conchilifer explótat Inca, de pe timpul Romanilor. Tarcdit (Mint) cu o gresie cenuie fórte Bepedea (Ia0) en un calcar din care sunt construite mai tóte cládirile marl ale Iaplul. Ildrlaft (Boto§anT) renumit pentru carierilesalede piatrá de mórá. Green, Iacobdéli-'iatra rosie (Tulcea) cu cariere de granit de-o calitate excelenta. Cernavoda, Ildrfova, Canara, Defcea, Topalu (Con- stanta) cu o piatra, de vari ciment de fOrte buna, calitate. Unele din aceste cariere daù piatra ce se póte lustrui ca marmora. Cdrjelar, Babadag, Isaccea, Cdsla, Tulcea (Tulcea) cu

www.digibuc.ro 213

calcare ce se pot lustrui ca marmorai piatra de construe- tiune. Pe lava acestea stint o multime de cariere de pietr4 nisip In albiele maI tuturor rIurilor nóstre. INDUSTRIA Industria este acea ramura de activitate, ce are de scop transformarea produselornatunale, ale solulul sail sub- solulut, In obiecte fabricate.

Acéstä transformare póte fi une-orT necomplect&i atunci avem produse sem i-f abricat e, cum e de pildá: Mina, scânclurile, pielea, etc, 0 pe carT le putem la rândul lor transform& in obiecte fabricate. and transformarea se face numai prin puterea mâinilor omultif ajutate de nisce instrumentefórte simple, atuncTindustria se chiarnä in du stria micgi saù m eserie;iar când seface prin puterea unor mmini marl, unde mfina omuluT nu intervine decât spre a conduce mmina, atuncT se chiamá in du s tri e mare. Ramura acésta deactivitate§i inspecialindustria mare, caracterisézá numal pe popórele cu o civilisatiune veche, cart' ail acumulat In decursul vremurilor capitaluri insemnatei unde populatiunea e atât de numerósä, In- cat agricultura singura nu e suficientapentru a da de lucru tuturor locuitorilor. In törile Insä cart de-abià súnt la inceputulcivilisaçiuniilor §i unclepopulatiunea este rar5,casul In care se afla Romania, undo nu ajung brate nicI pentru agriculturaacolo nu este posibilaIn mod natural, cleat industria mica §i din industria mare nu- mai putine din ramurile ce sunt tn cea mai strInsa lega- tura cu agricultura. Pana pe la1886 activitateaindustriala inRomania, era In urmatórea stare: Industria mare nu era, represen- tag, decât prin prea putinefabrict, cart mal tOte tranfor- me] prod usele agricole in obiecte semi-fabricate; ast-fel ere' urmatórele ramuri mai principale: rnorária, diste leriile

www.digibuc.ro 214 (velnite sari poverne), her Astraelei täbäcäriil e, pe lângä acestea se maI gäsiai cate-va fa brio.' de po s- tav precumsicâte-va fabricl de 1 u mtnàr çi sä- pu n u r Liar dintre industriile extractive, cea mai princi- palá, care s'a desvoltat mai mult, a fost väräri a. Aceste stabilimente industriale era0 insä in urmä, In ceea ce pri. vesce mainariile, cantitatea si calitatea produselor, fata de similarele lor din -Wile apusene. Industria micä meseriile era pe atunci forma de activitate industrialk ce conveneà mai bine tèrii nóstre. Dintre meserii, o parte se practical) de cáträ fie-care locuitor, de pildá: téranul Ii construià singur casa, îi fäcea unelte pentru agricultura, iar femeia tesea pânza istofele ne- cesare pentru Imbräcáminte. Restul meserillor se prac- ticad de-o anumitá clasá de locuitori rnìmiti meseriasi cari mai Inainte de 1866 erail grupatI, dupa specialitati, In societal' numite b r e sl e. De pe la 1885 Insk guvernul socoti cá ar fi mai bine daca téra nostra ar poseda o industrie mare, propriea sa, evitându-se prinacésta de a se mai trimete Infie- care an, sume Insemnate de bani In sträinAtate, ea echi- valent pentru obiectele fabricate ce le primià In schimb, mai ales cä mai multe din aceie obiecteerari fabricate din materil prime, ee se puteari usor gäsi si la noi In térä. In scopul ca sä ineurajeze desvoltarea industrial na- tionale, guvernullua urmátórele mäsuri : Márfurile sträine, similare cu cele ce se produc in térá, sh fie supuse la taxe marl vamale chnd intrá In tank', ea ast-fel pretul lor de vInlare EA fie mai mare si sä nu OM concur& produsele fabricilor nóstre. Pe lâng6 acésta mal anordá siurmátórele avantaje : cedézá ori-cul ar dori sä deschidä o fabricä 1-5 hectare de parnint;scutesce de vaina i transporta cu prat re- dus pe cäile nóstre ferate tOte masinele necesare pentru instalareafabricii, precum ìmateriile prime necesare, ce nu s'ar gäsi. in Ora la noi; scutesce fabrica de ori-ce däri timp de 15 aril. TO-to aceste avantaje se acordá nu- mai acelora, earl dispun de un capital de 50.000 de lei intrebuintézä minimum 25 de lueratori, din cari 2/8 www.digibuc.ro 215 trebue s'a fie romani. Ag fostexcluse de labeneficiile acestei morile, fabricile de spirt sifabri- cile d e ber e, earl aù fostconsiderate cadestulde puternice, pentru a se desvoltà singure;i In adevér morile çi fabricele despirt sunt astäci cele ramuriin- dustrialeale terii. Sá examin'am pe scurt principalele categorii de industrii ce existá actualmente In Orà la noi. Industriile agricolesunt cele earl' desvoltat mai mult, si este si natural ca Intr'o térá agricolA acéstb, ca- tegorie de industril sá predomine asupra celorlalte. Cele mai puternice ramuri dintre industriile agricole sunt: Mordria. Ea este cea mai puternica ramura industrialä, In adevér se gAsesc actualmente In Orb, aprópe 100 de mori marl miscate ou aburi, afará de cele cAte-vb, mil de mori mini miscate de ap6i putine de vint. Fäina cinatá de aceste mori, intrecenecesitätile consumatiunii interióre, asà cá o bunb, parte se exportézk mai cu sarnsá In Orient. In 1898 s'ag exportat 18.000 de tone. Acéstä industrie s'a desvoltat In centrele marl de popu- latiune, ca: Bucuresci, Craiova, Ploesci, Botosani, etc. sag in porturi ca: la Br4ila si Galatide la call provine mai cu sarná Mina pentru export. Ar fi un mare avantaj economic pentru -OM dacá tot grAul ce se exportA, ar fi prefAcut mai intâiii in fAinA in morile din OM, de. óre-ce Mina se vinde cu un prat relativ mai bun. Mai ales a Mina produsA din grAul românesc este de o calitate fórte bunA, lucru pe care vecinii no§tri Unguril II soiù förte bine de aceea in morile lor se macinA mai mutt grâü românesc, iar fAina devenith acum cunguróscA» este cunoscutA ca find una din cele mal bune fAinl. industria spirtula In 1899 existag In Ora la noi mal bine de 40 de fabrici de acesteel, cari puteail sä pro- duc5, anual pAná la 300.0.00, de_ hectolitri de spirt, pe care Il fabricail mai mult dn porumb ierà destinat con- sumatiunil interióre In cea mai mare parte, iar restul erb. exportat In Orient.

www.digibuc.ro 216

Din pricina concurentel exteriöre, exportul acestor fabric). a scádut fórte mult si atunci Statul le-a venit In ajutor, acor- dându-le prime de export ; Insä cu tóte acestea ele nici pad& all n'ati putut sä-si recuceréscä pietele de export, 'Meat cele mai multe din aceste fabrici stail eta portile Inchise. Cele mai mari fabricl sunt: la Bucuresci, Roman, Bacaii, BrAila etc. Industria berel. Actualmente existä In Ora la noi vre-o 20 de fabrici de acest fel, earl' pot 0, producá panä la 50.000 de hectolitri de bere anual. Desì este una din industriile vechi românescl, Insa nu a luat o desvoltare mai mare decât acuma In urmá, când scadêndu-se impositul asupra berel si prin ur mare ea eftenindu-se, consumatiunea a crescut. Cele mal marl' fabricï de bere se gäsesc: In Bucuresci, Azuga, T.-. Severin, etc. Industria zaharuluï. Acéstä industrie datézá de curând si nu s'a putut desvoltà de cat când s'a mai acordat fa- bricelor de zahar pe lânga celelalte avantajeio prima de productiune adicä Statul se obliga sá plátésca fabri- cantului 16 bani de fie-care kgr. de zahar fabricat In Ora. Este acum usor de Inteles, de ce numai In câti-va ani aü esit ca din pämlnt vre-o 8 fabric) mari cari produceail anual vre-o 20.000.000 de kgr. de zahari cari formaü ast-fel o industrie fórte Puternicá, &Ad Indestulà nu numai consumatiunea interiórá cii exportà o parte din zaharul produs. Acum In urma Insa Statul nu mai acorda prime decât pentruzaharuldestinat consumatiuniiinterióre, aà ca unele din aceste fabrice ati fost nevoite sa-si Inchi- da portile. Cele mal Insemnate sunt:la Chitila, Sascut, Roman, etc. Industria conservelor alimentare este o ramurá in- dustrial& cu totul none in Ora la noi Fi i nu e practicata pana acuma decât numai In vre-o 6 fabrici marl ;In viitor se prevede a fi insá o importanta ramurá de industrie. Industria tabacarieT fiindin cea mai strinsá legá- turä cu agricultura, s'a desvoltat Ind, din timpurile vechi in Ora la noi si a mers prosperând necontenit, as& °A astätp pe lângä micile tábácáril ce existá In Vito orasele gásim si vre-o 12 fabrici mari, incurajate de Stat.

www.digibuc.ro '217

Aceste tábAcärii se märginesc. numai la fabricarea talpel tovaluThi; celelalte produse sunt de calitate inferiórk desì materia primä pentru fabricarea pieilor mai fine nu lipsesce din térä. Pieile mai fine, precum si obiectele fabricate din acest fel de piei se cumpèrä dinstrainatate. Täbäcarii marl sunt: la Bucuresci, Craiova Pe lang5, aceste ramuri de industrii agricole se mai adaug i allele, earl' Insä nu s'ati desvOltat ash de mult, cum aunt de pildà: fabricele de uleiuri vegetale (BucurescI); fabricele de paste alimentare; fabri- cele de brânzeturi (Brostenl, Peris); fabriceLe de otet; fabricele de scrobélä (Piatra-N), etc. Industriile extractivesunt cele mai importante dupä cele agricolei sunt menite sä devina cele mai puternice industriT din -kirk judecând dupg, bogätia zäcèmintelor de minerale utile, ce se gäsesc In sub-solul tèrii nOstre. Din acest fel de industriT cele mai principale sunt: Industria petrolulul. Veçli cap. Minele § Petrolul. Industria särif. Vell cap. Minele § Sarea. Industria materialelor de constructiune, adicä fabri- carea cimentului, varului, ipsosuluii cArami- In or din materialurile extrase din carierile tériT. Acéstä ramurá industrialà este iaräsi una din vechile industril ro- mânesci, care a luat Insä un avInt Insemnat In timpul din urmä, din causa multimii construciunilor, atât publice cât si private. Numai vre-o 16 fabrici de acest fel sunt mai marli perfectionate, anume: 5 de cárámidäi vre-o 11 de ciment, vari ipsos; pe cfind celelalte stabilimente sunt ca §i in vechime, tot instalatiuni simple pentru fabricarea carämiçlilori cuptóre primitive pentru arderea varului. Dintre produsele acestui fel de industrie, singur cim en tul se produce in cantitati mai mari, In cât pote fii exportat. Locurile unde s'ati instalat mai cu sam5, fabricele de ci- ment sunt: valea Prahovei, Azugai Bräila. Industria sticlArid este o ramurä industrialá putin importanta; nu se gäsesc decât 5 fabrici de acest felsi earl produc numal sticla de calitate inferiórá. Tot ca industrii extractive mai putem Gila,: fabricele de

www.digibuc.ro 218 ol a ri e, fa bri ca de baz al t ar ti fi ci al (Bucuresci), etc. Industrille silvice.Dintre acestea singurulfel impor- tant de fabrici sunt : a) Herèstraele. Acestea formézä o ramura veche de indus- trie, care a beneficiat Insä si de avantajele legii pentru in- curagiarea industrieii ast-fel a facut progrese insemnate. Astädi exietä mai mult de 30 de heröstrae mari,siste- matice, miscate cu aburlunde se fasonéza mai cu sama lemnul de brad pe lânga fórte multe herèstrae mai mid miscate cu apä saù tot cu aburi. Regiunea uncle s'a desvoltat mai mult acéstä ramurä industriala este negresit regiunea muntósaT anume In urmátórele puncte :

1) V alea Bis tr it el (jud. Némtu) posedä cele mai nu-. merósei perfectionate heréstrae. 2) Valea Trotusului (jud. Baca5). 3) Val ea Suhai (jud. Sucéva). 4) Val e a Prah ov (jud. Prahova). 5) Valea Oltuluii Lotrulul (R-Valcea). Tot ca industrii silvice mai putem cita : fabrice le de cue de lemn si fabricele de mobile de lemn. Industriile chimice.Dintre acestea, cele mai importante ramuri sunt: Industria säpunurilor si lunaînarilor. Stabilimente de acest fel exista multe In Ora la noi, dar fabrici mari nu-s de cat vre-o 14, dintre earl cele mai importante sunt la Galati si Braila. Industria chibriturilor,monopolizata de Stat, se prac- tica, singura fabricä iiiituata la Bucuresci (Filaret). Fabricarea tigarilor, care e tot un monopol al Statului, tiie face In fabricele de la Bucuresci Tot industrii chimice sunti fabricele de Ingra qaminte chimice. Industria textiläeste de asemenea una din vechile in- dustril românesci si care a facut Ore-care progrese sub regimul legii de incurajare a industriei. Astägli se gäsesc In MA téra vre-o 21 de fabricide acest fel, dintre earl' numai 5 sunt de postas, iar restul

www.digibuc.ro 219 sunt de fringhil. Acesto fabrici intrebilintózá materiile prime (lâna, cânepa si. inul) aduse In mare parte din sträinátate, desì aceste materii s'ar gäsi sila noi Incantitáti suficiente. Produsele fabricilor de postav (Azuga, Buhusl, BacH) sunt de calitate inferiórA si se intrebuintéza mai cu samä pentru confectiunile militare. Pentru pânzaistofele maf fine trebue sä ne adresAm sträinátátii, de unde se aduc anual cantitäti enorme. In afará de aceste fabrici marl' mai existä si un numér insemnat de ateliere midi, undo se tes stofei pânzá cu ajutorul unor aparate perfectionate de mâná. Industria metalurgiaeste una din ramurile industriale cele mai noi din Ora, On/ acuma nu existá decât vre-o 6 turnAtoril (Bucuresci, Galati), unde se pot turna, diverse obiecte de fieri vre-o 12 usine unde se fabricA diverse obiecte de metal maiscu samá fer ca: pluguri, cue, mobile, obleme, etc. din metalele aduse din sträinätate. Produsele acestel industrii sunt insä departe de' a satis- face necesitätile interiewe ale tërii, incât pentru acest soul de articole suntem obligati a ne adresa sträintatii,care ne trimite In fie-care an cantitäti marl' de obiecte fabricate din metal, In special masini de tot felul. Industriilegrafice,adicä: tipografiile, fotogra- flile si lit o gr a fiie, aù luat in timpul din urmá o des- voltare fórte mare, In special cele d'Intái 2 ramuri.AçIT nu exista capitalá de jude saù oräsel cevä mai populat, care sä nu aibA ateliere de tipografie ifotografie. In orasele mai marl, cum e de pan', In Bucuresd, IaT Craiova, acéstä ramurä industrialá este una din cele mai importante si pe çli ce merge se perfectionézási infloresce, mergênd ast-fel paralel cu gradul de culturá al poporului. Industria hartiel.Acéstá industrie desì a inceput sä existe la noi in térá mai de demult, insä nu a luat o desvoltare mai mare decât de la data incurajáril eT, când, prin scutirile de vamái usurintele de transport, celulosa ce se importä Incä din strainatate, a devenit mai eftinä. Astädi existá 6 fabric). de hârtiei carton in MCA téra,

www.digibuc.ro 220

nazi produc vre-o 6.000.000 de kgr. de hârtiei carton, Insa de-o calitateinferióra. Cele mai insemnate sunt la Letea (BacH), p.-Lung (Muscel) iBuOeni (Prahova). Regiunile industriale.In general sä §tie cä industri- lie se stabilesc: sail In centrele marl de populatiune. ca sä'§if pótá desface produsele lor pe loc,sail In regiunile unde se gasesc materia prima ce o Intrebuintéza,ca nu fie nevoite a cheltui aducênd-o din alte parti. Altele In fine se stabilesc In porturi, anume acele dintre industrii cari produc pentru export, cum este la nol moräria, saù acele care 10 procur& materia prim& din alte Oft Regulele acestea se observa §i In distribuirea geograficä a industriilor din Romania, ast-fel In térä la noi gäsim urmätórele regiuni industriale mai importante: Bucuresci. El e primul centru industrial al tèrii, In el se afla mal bine de 1/4 din totalul fabricelor din térä. Val ea Prah ov &Ieste, dupa Bucuresci, a doua re- giune industrialä important& din OVA téra; Inteadevèr in- cepênd cu Az ugacare este un important centru indus- trial§i scoborându-ne prin Bu§t eni, Sinai a, Comarnic Câmpin a pan& la PloescI, gäsim In tOte aceste diferite soiurl de fabrici: de p etro 1, ciment, 1 em n e etc. Braila §i Galati sunt 2 centre industriale destul de importante. JudeuI Bacäti este iarä0 o regiune industrialä impor- tant& pentru industria petroluluii a lemnultfl. J udetu 1 Néintu este de asemenea un centru indus- trial important mai cu sama pentru industria lemnului COMERTUL Comertul interior. Prin comert interior se Intelege desfacerea productelor unet têrT printre locuitoril aceleea0 011. Acest fel de comert se face la noi In Or& mai mult prin orwi cu deosebire in anumite lile din sèptämânä, ce direr& de la o locali- ate la alta ; saú pe la b â 1 ci u r i (iarmaróce) ce se fax

www.digibuc.ro 221

Intr'un mod regulat In diferitele párti ale törii ca: FA Weed, Roman, Ca§in, Bugil,C.-Lung, RIureni, etc. §i unde se adunä negustorï de prin tOte judetele Invecinate, uniï des- fäcêndu-si márfurile, iar altii aprovisionându-se cu ele. Cu progresul cäilor ferate Insä, aceste bâlciuri aü perdut din importanta, fath cu eeea ce erail altá datá. Valórea la care s'ar ridioacest comert este greil de fixat, Ins& trebue sä, fie destul de mare, dacä ne gândim la necesitätile unui popor de mai bine de 6.000.000 suflete. Aceste necesitäti se satisfac mai Intâiil cu produsele ce avem In ter& si numai ceea-ce ne lipsesce cumpäräm din alte töri, saù numai ceea-ce nu putem vinde aicea la noï, cä- utám sä vindem In afarä.

Comertul exterior.

13ânä la 1829 când s'a incheiat tratatul de la Adria- nopol, România, ca§i cele lalte törl balcanice, nu puteà vInçlä produsele sale de cât Turciel §i cu pretul pe care voiail sä ni-1 ofere negustoril turd. Numaï dupá ce Turcia I§i satura, nevoile sale atunci se mai puteä exportà Eg In alte pärti, ast-fel cá pe atund schimbul cu sträina- tatea erà cât se perte de redus. De la 1829 comertul exterior ar fi trebuit sä mérgä ores- cênd din ce In ce, Insa din pricinä, c5, nu exist& o retea de drumuri bine Intretinute §i mai cu samä, pentru g4rile Dunaril erail Inisipate, corn ertul nostru exterior a stagnat pâ.nà In ultimele decenii ale sec. XIX. De pe la 1875 Insä, când a Inceput construirea rete1eI de drum uri de fer §i de cánd gurile Dunärii aú fost curätite ideschise navigatiund vaselor mad, comertul nostru exterior a luat un avInt fórte mare. Valórea totalä a acestui comert a fost In mijlociil In ultimii 5 aril de: 578.900.000 frand anual, pe cánd In perióda 1850-1855 nu erä decá,t de 85.000.000 frand anual. In acest interval valórea comertulul exterior a de- venit de aprópe 7 ori mai mare. Importatiurff. Märfurile pe cari téra nóstra le curnpörá in cantitäti mal marl din sträinátate sunt:

www.digibuc.ro 222

Ma ter ii 1 e t ex ti 1 e (stofele), earl ocupä locul de frunte, representând mai bine de 400/0 din valórea total& a importului.. Masinelei obleotele de metal represinta aprópe 200/0 din valórea totala a importului. Fructele meridio- nale si märfurile co- 1 o n ial e precum: cafea, tutun,lamAportocale,céi, etc. represinta aprópe 77e din valórea total& a im- 44.6% 184% 6.2/, 4.4% 3.00/0 portului. Productele chimice ca: soda, substante colo-

Materil liectoe jij Cobrolale tP mime Pleat% Divorce rante, Ingrasaminte chi- textile obiecte met.Fr. merld. chholce IAot mice, parfumuri, etc. Fig. 48 Importul Româniel In 1897 dup5, Obiectele de piele eategoriile de mârfurt (Valori) ca :blänuri, curele etc ; alte categorii de márfuri insá In cantitäti mai Yalórea tuturor marfurilor importate a fost In ultimil 5 ani de: 326.000.000 lei anual. Terile din cari- Romania importh cele mai multe márfuri. sunt In primul rind: Germania, Austro-Ungaria Anglia, earl singure ne furniseza 3/4din märfurile ce aducem din strainatate. In rândul al doilea vine: Franta, Belgia si Tureia, din cari eumpèram nu- mai putine márfurï, iar din celelalte i mal putine. Drurnul pe care ne vin cea mai mare parte?7.80/0 27.0/0 2240/0 640 4,50/o din marfurile importate, este drumul de uscat, prin Predél," Varciorova, I Germania A.-Ung. Anglia Franta Belgia Alte Or/ Burdujeni; numai o mica Fig. 49 Importul Românid In 1897 parte ne vin peapa, dupg, diversele Off. (Valorl). anume materiile brute, cum sunt : eärbunii etc. ExportatiunI. Märfurile pe carne trimitem noi In straina- tate, constail aprópe numai din produse agricolei anume:

www.digibuc.ro 223 Cereal ele §i rain a, formézA mal bine de 800/0 din totalul märfurilor exportate. Ra p it a forméz5, al 2 lea produs pe care exportám In cantitäti insemnate. Lemnele si obiecte fa- bricate din lemn; Insä, acestea In cantitaff mai mici. Petrolul si derivatele lui ati inceput sä, fie exportate acum In timpii din urmá. Sare a; si In fine alte categoril 80.2010 6.5% scve. de märfuri Iii cantitäti mai mici. Valórea rnärfurilor exportate In ultimii 5 ani a fost In mijlociti Cereale Lemne Diverse de 250.000.000 lei anual, deci Fig. 60 Exportul Rom&nie'l In 1b97 dupg categoriile de na§.r- mai putin de cat a fost valórea furl. (Valor* importului. prile In cari. România trimite cele mai 'multe din mar- furile sale sunt in primul ránd: Belgia, Austro-Ungaria 0 Anglia, cari ne cumpèrá mai mult de 8'4 din märfurile nóstre, pe când Turcia, Italia, Germania, etc. nu ne cum- përá fórte putine producte iar celelalte teri. mai putine. Märfurile destinate exportuluï, sunt transportate in cea mai mare parte peapà, 33.8% 27.7% 24.4% 4.3% 3.2/0 anume, se transportámal intâiü cu calea feratà, la unul din porturile du- Belgia A.-Ung. Anglia Ture'a Italia Alte0r1 narene, iar de acolo sunt Fig. bl Exportul Rornânief in 1897 dupa Incarcatepc) vapóre diversele t6rI. (Valor* trimise mal departe. VArnile (1). In Ole punctele pe unde märfurile strAine Intrá la noi III tórá, se afläcâte o vamä, vamal), InsArcinatä, cu perceperea taxelor ce trebuesc sä, plátésc5, acele márfurI la intrarea lor In Ora. Pentru paza fronti-

(1) Ve41 harta cailor de comunicatiune.

www.digibuc.ro 224 erii si pentru a opri pe ori-cine ar vroi sa intros In Or& prin alt.& parte decât pe la vamA, exist& de jur Impreju- rul térii numeróse piquete de soldatl.

Pentru inlesnirea afacerilor comerciale se gasesc 1tisbirouri varnale §j In interiorul OriT, pentru ca negustorul din terä de la nol s5. nu fie nevoit sä, se dud, tocmaT la granitä, ca sá platéscd acolo taxa vamalá, ci sà rémánA pe km; de aceea in marile centre comerciale existk cate 1 sad 2 biurouri vamale.

In Illomániaexist&Intotal 38 de vAmi principale, unele din ele avênd si sucursale; dintre acestea cele mai importante sunt cele din interiorul adicA vämile din: Bucuresci, BrAila, Galati si judecând dupA cantitatea de márfuri ce trece prin acea varnä. (Ve41 harta câilor de comunicatiune). Dintre vAmile situate la periferia Ora, cele mal im- portante sunt spre Austro-Ungaria: Burdujeni, Predél si Vêrciorova, adicA tocrnai spre Ora cu care avern cel maT activ schimb de márfurl. Ghimesul-si vin in rândulal doilea, In viitor Insä vor deveni ele vAmi fórte importante, &And Bucurescii vor fi le- gap direct de Sibiùi când Blajul si Clujul vor fi legate direct cu BrAila si Galati prin Ciuc-Sereda si Ghimes. Spre Sud, pe malul Durarii sunt iarAsi un sir de yam! importante: Severin, Calafat, Corabia, Turnu-Mágu- r ele, Ginrgiu, CAlArasl, etc. pe uncle ies cele mai multe din cerealele ce se produc pe cámpia Româniel. Spre Rusia, peste Prut, mai tóte vAmile sunt putin im- portante, din causa slabelor afacerI comerciale ce facem ca acéstA térA, totusl mal importante sunt: Ind& u ti, Sculeni, Ungheni, Fálciù, Reni, Ismail siChilia. . In fine Constanta este dintre vAmile situate pe térmul mArii cea mal important& din tóte, iimportanta el va merge din ce In ce crescênd, &Ad, dup& cum vom vedeà, acest oras este destinat a devenì primul centru comercial al tell!. Regimul yamal. Pânä, la1886, mArfurile ce venTait din strAinAtate, pentru a fi vIndute la noi In Or* nu plá- tiaùdecât o taxA micAi uniformA la trecerea lor prin

www.digibuc.ro 225 vamá. România a fost deci pânä atunci o Ora lib er schimbistá. De la 1886 Insä, România dorinda-§T ore& Intocmai ca §i térile din apusul Europei o industrie proprie a sa, §i-a schimbat regimul varnal, devenind prote ctio ni sta. Acésta Insemnézá cá produsele industriale de acela§ fel cu cele ce se produc In térä la noI, sa fie supuse la taxe marl când intrá In térá, incât sa nu OM face concurentá produselor nostre, chiar In Ora la noi.

Cäile de comunicOune. Vedi harta cailor de eomunicatiune.

CAI fe.rate. De-abià de vre-o 30 de ani Incóce România a inceput sA-§1 construiascá o reteà de &AT ferate, pánä atunci tot transportul märfurilor se Mee& numai pe §osele §i pe Dunáre. De la 1869, când s'a construit prima linie ferata, intre Bucuresci §i Giurgi5, lungimea cAilor nóstre ferate a mers tot crescênd, a§à eh' astac,11- avem In exploatare mai bine de 3.300 km., ceea-cear veni cam 21/2 km. lungime de fie-care 100 km. 0. Tótá acéstä retea este acum proprietatea Statulul; cea mai mare parte din aceste linii aù fost construite de el, numai primele aù fost con- cedate strainilor §i apoi réscumpárate. Dispositiunea cäilor mistre ferate este cam urmAtórea: 0 linie lungä de ma:I bine de 800 de km. strábate Ora dealungul, incepênd de la Tdreiorova §i continuându-se prin Craiova, Slatina, Piteset, BueuresOt Ploesd, Buz841, R.-Sdrat, Foepni, Mdrdpsd, Baceill, Roman, PapaniiBurdujeni pe unde infra in Bucovina. In Muntenia acéstá linie merge aproximativ pe lángá regiunea délurilor, iar In Moldova urméza malul drept al Siretului pâná la confluenta lui cu Sucéva §i apol malul stâng alacestui rid, pAná ce linia iese din térá pe la Burdujeni. Din acést4 arterá principalá se Clesfac ramuri,_ atât spre munti, urcând valea ate Until' rîü ce iese din. eT, cat §i spre Dunäre. G. M.-Murgod, L P. Burea.Romdnia i prile locuite de Romdelf. 15

www.digibuc.ro 26

Ramficatiunile ce apucä spre muntl aunt,: 1)FiliaØ T.- Jul; cu ramura Hitt- reni Ocnele-Mati ; 3) PitesdCurtea-de-Argeq; 4) Golesd G.-Lung; 5) Titu-- TeirgovtePuciósa; 6) PloesciSinaia Brapv, cu ramurile: Buda Sldnic §i CeimpinaDoftana ; 7) FocmaOdobesd ;8) Adjud T.-Ocna-- Ghimq eu ra- mura: Comanesd ; 9)Bacdit Piatra-N. ;10) DolhascaFeatweni. Ramurile ce plóc5, spre Dunare sunt: 1) CraiovaCa- lafat ; 2) Piatra- O. Caracal Corabia ; 3) C'ostesci Turnu- Meigurele, cu ramura: Rosior4 de VedeAlexandriaZim- nicea; 4) BucuresdGiurgiu ; 5) Bucuresd--FeteM Con- stanta cu ramurile Dadra 0,Ciulni(a-Slobozia Saligny Cerna- V oda ;6) Buzat cu ramura: FaureiFetesd. In Moldova, afará de linia Siretului, mai existä o linie feratá, tot dealungul ei, aprópe paralela cu cea d'intâiù si care urmézá valea JijieT si a BArladuluT; acéstälinie incepe de la Dorohoi, trece prin iaTi se terrniná la G-alati; ea este legatä cu linia Siretulni prin trei ramuri transversale: 1) V eresdDorohol, cu ramura _LeordaBo- tofani ; 2) P4can'iIa0 §i 3) IlidrdpsdTecuciet. Tot din acéstä linie plécá spre Prut doué ramficatiuni: 1) IGO Unghenii 2) CrasnaHusL Pentru a terminâ, mai adäogärn Incä: linia BrailaBarboqiGolap §i linia GalapB-erlad (in curs de executare). Sosele. Paralel cu desVoltarea retelei dec5,1ferate desvoltati oselele,cáciola 1866 nu eraii decât 1095 km de drumuri viabile,pe când la 1887 (mail 12.900 km.; iar la 1897 ere' 24.000 km. Restul sosele- lor de pe atuncl nu erà alt-cev5,, decât urma ce o lä- sase pe pämint trecerea multor carute, adic5, dru- muff in teren natural. Nu tOte dintre soselele ce existä actualmente sunt deo- potrivá de bune; pe când soselele numite nationale (2.800 km.) sunt bine impetrite, cu poduri bune si bineintretinute; restul celorlalte sosele; judefene, vicinale i comunale sunt unele din ele intr'o stare care lasá mult de dorit, mai cu sam5, in judetele de yes, unde lipsa materialelor

www.digibuc.ro 227 de tntretinere este mat simtita deck in judetele de munte. De aceea transporturile pc) timpurile de plcie sunt ane- voióse pe unele din aceste sosele. Importanta soselelor nu a scklut, precum se vede, de loc din pricinaintinderit cäilorferate, ci dincontra a crescut odat4 cu desvoltarea acestora; insa ele nu mat ser- vesc astädidecal pentru transporturi la distante mici, nu ca maiInainte când dânsele erail singurelecat de comunicatiunei transporturile cele mat lungi tot pe ele se faceail CAI navigabile. Pe lânga retéua de ca,T ferate i o- sele, Romania mai dispune si de o admirabila cale na- vigabilk Dundrea. Prin positiunea sa Infasurând ca un brâú, marea câmpie a României precum siprin eftinkatea ilibertatea transporturilor, Dunärea a fost din timpurile cele mat vechisi este si all drumul cel mai eautat,pe undo setransportä majoritateamärfurilor ce aleätuesc comertul nostru. ceia-ce privesce navigatiunea comercialg pe Dunäre, ea este libel% pentru ori-ce Stat. Dungrea este deci din acest punct de vedere, un fluvia international. Vasele de rAsboia a diverselor State mu pot circula cleat numal atat cat tine teritoriul Statulul cal apartin. Dreptul de proprietate a Statelor riverane se Intinde numal pa.nä in mijlocul apel, unde-I ctirentul mal puternic, 9.01 pentru pescuit cati pentru insulele.din albia el. Pentru Ingrijirea gurilor Dunaril, asa ca ele s'à fie tot-deauna navigabile, Congre,sul din Berlin de la 1879 a instituit Comisiunece Dundrind, compual din câte un representant- al urmAtárelor State: Anglia, Austro-Ungaria, Germania, Romania, Rusiai Turcia. Sediul acestel Comisiuni este la Sulina. Importanta acestel cal de comunicatiune pentru agri- cultura Româniel este nespus de mare; &Act numal de când Dunarea a fost curkita de nisipurile ce Ingreuiail intrarea vaselor in ea devenind ast-fel mat apta pentru trans- porturl -- de atund agricultura a luat o extensiune mat mare, transformându-se in lanuri mäneise, Intinsele sesurt ale Ialomitet,Buzkiluii Braila Un moment ilumai sä. ne Inchipuim cá ar lipsì Dunärea si numal decal Intreg edificiul nostru economic s'ar darámà, Mot cerealele, cart formézá temelia acestut edificiìt devenind prin acésta mal scumpe, concurentastraina le-artndepärtà de pe tóte

www.digibuc.ro 228 pietele, dacá ar fi vindute, agricultorul n'ar mai aye& nici un profit.Libertateanavigatiunii pe Dunäre este, dupá cum se vede, o conditiune esentiala pentru progresul nostru economic si ori-ce Incercare, care ar aye& de scop räpirea acestel libertáti, trebuesce consideratá ca un pe- ricol national. A doua cale navigabilá a României, este :Prutul pâná la Scul en i,ins&numai pentruvasele In fine, pentru transportul lemnelor sunt Intrebuintate cursurile: Bistritii, Siretului, Lotrului iOltului. Este evident cá cu cât cAile de comunicatiune dintr'o tea vor fi mai desei maT bine Intretinute, cu atât si schim- bul de productecomertulintre locuitorii aceleiasiëri sag locuitorii a 2 téri vecine, va fi mai activ. Ca prob.& avem Ora mistra, care inainte de a posedà o reteh de cái feratei sosele bune, Moe& un comert exterior relativ mic (85.000.000 lei anual),pe când ac,li face un cornert exterior de 7 ori mal mare. Agriculturai industria adev6ratele ocupatiuni pro- ductive cAstigá de asemenea Mrte mult prin extinderea chilor de comunicatiunet &Ad atât agricultorul câtiin- dustriasul pot sà.-sl transporte repede productele lor cu un pret mal redus, la timpul i locul nemerit pentru des- facerea bor. Din acest punct de vederecAile navigabile sunt superióre prin eftinätatea lor celor de uscat, ar fio fericire pentru intréga economie a téril, dacä Aurae mistre cele marl ar fi rectificatei adaptate pentru navigatiune. Ca o probá mai mult de avantajele unei retele de GAT de comunicatiune, avemi pretul pämintului,care este mult mai mare in vecinátatea unel &AT ferate, decât când se afra situat departe de ori-ce drum principal. Legâturile cu strèlratatea. Cu scopul de a usurà. transactiunile comerciale cu térilesträine, a fost nevoe de a se pune In legaturá cAilenóstre de comunicatiune cu cele ale térilor vecine. Ast-fel, fiind-cá c'omertul nostru cu Austro-Ungaria a fosti este Mrte activ, natural cä cu cäile el de comunicatiune se vor lega mai mult ale nóstre,

www.digibuc.ro 229 desì de ea ne desparte, In mare parte, zidul Inalt al Car- patilor; Insa unde acest sir de muntl presintá curmäturi mai adânci, putut Unì usor soselele idrumurile nOstre ferate cu ale ei. Celemaiprincipalelegâturi cu acésta térásunt: 1) La Wrciorova unde se unesc, linia feratä principalá a nósträ ce vinede la Craiova sioseaua ce o inso- tesce, cu linia feratá i oséua ungará ce vin dinspre Temisórai Mehadia. 2) La Buliga (PAiusI) se unesce soséua nósträ ce urca albia Jiului, cu cea ungarä ce vine, dinspre Petroseni Hateg. 3) La Riul-Vaduldr. (Pasul Turnu Rosu) se unesce ca- lea feratä româna i oséua a) vine de la Piatra-Olt prin R.-Vâlcei, cu linia feratá unguréscä i oséua ce vine de la Sibiù. 4) La Giuv al a (PasulBran) se unescesoséua co merge de la C.-Lung la Ruck., cu sosétia ce vine de la -Brasov. 5) La Predél se unesce calea feratá i oséua ce urc5, In sus valea Prahovel, trecênd prin Câmpina iSinaia, cu cal-ea feratá ce vine de la Brasov, urcând valea Tö- mösului. 6) La Bratocea se unesce soséua ce merge la dél pe Teléjen, cu cea care vine de la Brasov prin SAcele. 7) La Oituz se unesce soséua ce vine de la Adjud Onesci, cu cea care vine dinspre Kezdi-Osorheiú. 8) La Ghimes se unesce calea feratá si -soséua ce merge pe valea Trotusului, pe la Tirgu-Ocnei, cu cea care vine din Transilvania de la Ciuc-Sereda. 9) La Prisacani se unesce soséua ce vine de la Bacäil prin Piatra-N.,, cu soséua unguréscá ce vine de la Tulghes. 10) La Dorna se unesce soseua ce vine de laFAIti- ceni peste Stânisóra, pe la Brosceni, cuos el eIe Buco- vina 11) La Cornu-luncil de asemenea se unesce soséua na- tionalá ce merge pe malul SiretuluIi Moldovel, cu so- selele Bucovinel. 12) La Burdujeni este de asemenea o leghturá impor-

www.digibuc.ro 230 tang., Intre calea ferath ce merge prin mijlocul Mo- ve." i calea ferat'ä austriach ce vine de la Cernhuti. 13) La Mihcilen se unesce soséua yornânésch ce vine dela Botosani, cu cea austriach ce vine dinspre Sirete. 14) La Diamornifa de asemenea se Ineidä o sosea ju- detén5, din Romania, cu o sosea austriach ce merge spre Cernhutl. Cu terile de la S Românieï, de carl ne desparte Du- närea, nu avem nici o legáturá directh, adich un pod peste Dunáre, lnsh se peite comunich, fórte usor cu aceste OH, prin ajutorul vapórelor ce fac curse regulate Intro porturile românescii cele sêrbesci saú bulgáresci. Aà este de j3i1d5. Intre: GiurqiuRusciun; Turnu-Mdgurele Somovicl ; Turnu-SeverinCladova, Incht Dunärea nu e de loc o piedich a comunicatiunilor cu aceste Cu imperiul rusesc, desi nicT un obstacol fisic nu se o- pune, totusi leghturile sunt mal .rari, din pricinh ehi tran- sactifie comerciale sunt mai putin numeróse. Numal o singurh cale ferath rornánésch se légh cu chile ferate ru- seed, anume linia lapUnghenï, care se unesce cu linia ce vine de la Odesa prin Bender si Chiinàú.Afará de acésta, leghturide sosele mai principalesunt: la 1en4 laugh Galai, unde se unesce soséua ce vine de la Galati, ,cu cea care vine de la Cahul; apol la Fcacitl; la Leova; la Seulerg; la Baclauti, etc. Mal tóte aceste sosele tree Prutul pe poduri umblátóre, afarh de cea d'intal ce-1 trece pe un pod fix. Dar drurnul cel mai mult Intrebuintat pentru transpor- turile din sail In stráinätate este Dunarea. Pe dînsa se transporth 4/6 din totalitatea marfurilor ce alchtupsc co- mertul exterior al Românieii ne légh atát cu centrul Europei, de unde îT iea nascere, cat si cu Orientul, prin Marea Négrá. Singurile defecte ale acestel chi stint: a) o parte a a- nului este improprie transporturilor din causa Inghetului; si b) Ungurii percep taxe prea mari pentru trecerea va- selor prin canalul Portilor de fer, scumpind cu chipul acesta cheltuiala transportului. Pentru corectarea primului defect s'a legat retéua neisträ de &AT ferate direct cu

www.digibuc.ro 231 portul maritim Constant a, printr'o linie ce trece Dunarea peste maretul pod de la Fetes ci-Cernavo da. Cu chipul acesta comertul nostru exterior care se servesce, dupa, cum am vèlut, aprópe numai de Dunare, nu va mai fi stân- jenit In timpul iernel ca pâna acurna, ci va putea sa se desvolte In tot cursul anului. Importanta liniei ferate ce duce la Constanta este deci fOrte mare, Insá päna când nu va fi märit si portul Con- stanta, ca sa OVA adaposti multe vase In el, Oda atuner linia acésta nu-0 va puteà da ródele dorite,adica sa inlocuiasca Dpnarea, In cursul ierneT. Tot In scopul de a usurà transactiunile comerciale cu Vérile departate, ea: Turcia, Grecia, Anglia, Belgia, Ger- mania, Olanda, etc., Statul roman a inffintat si 3 linil ma- ritime: a) ConstantaConstantinopol, b) ConstantaConstan- tinopol Archipelag ic) Brctila Galati ,Salina Con- stanfaBotterdam deservite de vapóre românesci. Acestea transporta marfurile nóstre: cereale, Mina, lemne si petrol In acele tell, de unde se Intorcpline cu carbunii nece- sari cailor ferate ifabricilor din Ora.

INSTITUTIUNILE DE CREDIT.

Institutiunile de creditsailbäneile sunt de eel mai mare folos comertului, prib Imprumuturile de ban! pe car! le fac comerciantilor. Gael acestia, putêndu-si procurà usor ban!, pot s5-si cumpere marfuri. In timpul cel mai fa- vorabili cu preturile cele mai reduse, pe cari apoi \Tin- çlôndu-le la timpul oportun, pot realisá câstigurile cele maI bune. Cea mai importantä, dintre tóte institutiunile de credit de la no'l din Ora este Banca Nationala a României cu resedinta In Bucuresci, avênd Insäi sueursale In mai tóte capitalele de" judet. Ea dispune de un capital fOrte mare si oferä 'Dann' cu dobânda cea mai mica. Pe lânga, ea mai sunt si alte institutiuni de credit si anume: Banca României cu un capital de 25.000.000 de lei, Banca generalä eu un capital de 10.000.000 de

www.digibuc.ro 232 lei; Banc.a. de Scompt cu un capital de 5.000.000 de lei; Cr e d it ul Belgo-Român, precum si o multime de Maid particulare, earl din nenorocire sunt mai tóte proprieta- tea sträinilor.

PO TA Pânä la Inceputul domnieT principelui Carol (1867), ser- viciul postal era In máinile Rusilor. El se race& pe atunci cu ajutorul di ligentelor, renumite prin repec,liciunea lor, earl legaú intre ale cele vre-o 40 de oficii telegrafo-postale ce existail atunci In tad Ora. De la 1867 Insä, Posta a trecut sub ingrijireaStatului român, care a adus imbunhatiri mari acestui servicM, Imultind numërul oficiilor telegrafo- postalei eftenind costul corespondentelor. Cu desvolta- rea reteleI de al feratei diligentele aù lost Inlocuite ou trenurile, ne mai rëmând diligente decât Intre oficiile ce 1111's legate prin cale feratà. AIT existä In Vita Ora vre-o 312 oficiltelegrafo-pos- tale, afar& de cele 308 ale dilor ferate (earl fac aseme- nea si serviciul de postä), transportând aproximativ vre-o 70.000.000 de corespodente anual.

TELEGRAFUL Telegraful a fost introdus In térä la noi pe timpul dom- nieilui Cuza sierà la Inceput tot In mâinile Rusilor, Ins5, a trecut odatä cu Posta sub administratiunea StatuluT român. Lungimea totalä a liniilor telegrafice de la noi din tér5., este mai bine de vre-o 7.000 de km. Pe acestelinii se transmit anual peste 2.000.000 de telegrame.

TELEFONUL Telefonul a luat In ultimai timp o desvoltare fórte mare din causaeftinätätia iavantajelor cepresinta el. Ac,11

www.digibuc.ro 233 existä aprópe 3.000 de posturI telefonice In tótá, téra, iar firele telefonice aú o lungime de maI bine do 12.000 de- km. si160, Intre ele orasele maI apropiate, precum diferitele localuri din acelas oras. Aceste institutiunlposta, telegrafulsi telefonullm- preurrá cu institutiunile de credit si chile de comunica- tiune sunt auxiliaril ceI maI pretiosl ai comertuluT; &ad ele fäcênd ca comunicarile lntre un ora ialtul sá se. 00% face cu cea rnaI mare repediciunei eftinatate, usu- rézá fOrte mult transactiunile cornerciale.

ORA§ELE ROMANIEI. Orasele RomânieI le putern Impárti In 3 categoril prin- cipale, dupá conditiunile economice In earl näscut earl aü determinat pozitiunile pe care le ocupä astädT. Prima categorie de orasei anume cele mai marl, s'aii format in regiunea sesului Munteniel saù platoulut Mol- dovel pe trajectul si la IntretAerea drumurilor color maI frequentate, as& sunt de pildá: Buourescri,asedat la Intretäierea drumuluI ce duceá din Transilvania pe la T.-Ros, CAineni, C.-de-Arges spre Con- stantinopol, cu drumul ce ducea spre apusul Europei, _pe la Portile de fer. Actualmente west oras este capitala re- gatulul rornân si cel mai populat din Vote orasele Româ- niel, are vre-o 282.000 de locuitori. Se aflá situat tn câmpia. MuntenieL pe ambele rnaluri ale. riuluI Dâmbovita, la o depärtare de vre-o 60 de km. spre N de Dunärea, Intr'o pozitiune ce lasá totul de dorit. Imprejurimile frumóse ce fac podóba unuI oras, lipsese cu totul; iar clima conti- nentalá excesivá pe care o posedá Bucurescil, face ca In timpul veril sä fie lipsitI de ori-ce animatie. De la 1862, de .când a deVenit capitala Principatelor-Unite, a fácut progrese uimitóre, asà, 6, de unde pânä atuncl era un oras cu aspect oriental, astadi este un oral cu totul oc- cidental. Actualmente este cel d'Intâiú centru culturalal térii nóstre; ale se gasesce cea mai bunä universitate a Ro-

www.digibuc.ro 234 mâniel, cele mai numeróse soon speciale, bibliotecile cele waif bogate, teatrele cele mai bune si cele mal numerOse asezárninte culturale, In fruntea cärbra, dupä cum am vèlut, sta Academia românä. De asemenea este si primul centru industrial al OM, cáci posed5, aprópe 100 de fabrici marl' de tot felul. Din punct de vedere comercial tusk Bucurescii este al 2-lea centru important al tèrii, judecând dupä canti- tatea de marfä% prima&i expediatá de fiecare oras. Impor- tanta comercialá a Bucurescilor consta In aceea, cá fiind un centru Insemnat de populatiune, acésta pentru satisfacerea nevoilor ei Intrebuintézá cantitäti maxi de märfuri §i prin faptul cá fiind primul centru indultrial al térff, se expediazá de alcea In -VA& Ora, cantitäti marl' de produse fabricate. situat pe drumul ce täià Moldova de-a curmezisul duceà de la Sucéva la Tighina (Bender). A fost capitala principatului Moldovei pâra la 1862, când dui:4 unirea celor 2 principate române, capitala lor comuna s'a stabilit la Bucuresci. Este wzat Intr'o positiune din cele mai pitoresci, pe ultima terminatiune a délulul Copal, Intro albia Bahlu- iului si al unui mic afluent aI sèù, Calcaina; Incunjurat de jur imprejur de neintrerupte siruri de diluri pe cari prosperá vil numeróse, cum sunt délurile :Galata, Socola, orogarI, Repedea etc. Populatiunea Ia0lor se ridicá la cifra de 78.000 de lo- cuitori, cifrá 'Mg, care este In descrescere, de I5re-ce multi din locuitorii Iailor sunt atrasi spre Capitalá. Incá din timpurile cele mai vechii pânä, acum tu tim- purile din urmä, 141 aü fost cel &MORA centru cultural, nu numaT al Moldovel, ci al intregii Româniii nu-si aveä, pereche Innicl un alt oral. Adi Insä a rémas al doilaa centru cultural al tèril; posedá o universitate cu 4 facul- tap, biblioteck teatru, muz66, etc, si este resedinta Mitro politului Moldoveii Sucevei. Din punct de vedere comercial, Iasii este un centru de mâna a douai datoresce acésta mal mult faptului cà e un Insemnat centru de populatiune. In privinta indus- trialá, Iaiì jóca un rol neInsemnat.

www.digibuc.ro 235

Craiova, situatä. la Incrucisarea drumului ce vine dinspre N pe valea Jiului, cu drumul ce merge spre V Europei trecênd pe la Portile de fer. Ea se aflä situatá pe partea stângsi a Jiuluï, la o depártare de Cati-vh km. de albia putin mai la S de värsarea Amaradiei. Este cel mask populat oras din Oltenia, are 45.00Q de locuitori este unul din principalele orase ale Intregil WI. In adevér, din punctul de vedere cultural, urrnézá Indatá dup5, cáci posedä: 1 teatru, i licea, 1 gimnaziti, 1 scólä nor- malä, 1 scólä comercialá, 1 externat de fete, o scólä pro- fesionalá, soon de meserii, etc. Din punctul de vedere comercial, Craiova are aceeasi importantà cai IaiT, adia, e un centru comercial de mama a doua. In ceea-ce privesce industria, singura ramurá mai des- voltatä este moraria, iar Mina este eel mai principal articol de comert. Boto§ani, asedat pe drumul ce duce& din Polonia la Iai sila Constantinopol, este actualmente un oras im- portant In Nordul Moldovei, cu o populatiune de 32.000 de locuitorl din cari jumätate sunt Evrei. Important centru pen- tru industria moräriei iin acelas timpi piatä Insemnatà pentru comertul cereale".or. Slatina, 8.000 locuitori, situatá pe térmul stâng al 01- tului, la Incrucisarea drumului ce vine de pe valea Oltului, cu drumul ce duce spre Apus trecênd pe la Portile de fer. Caracal, 12.000 locuitorï. RoOoriT de Vede 8.000 locuitori. Tot In categoria asta de orase mai avem: TArgu-frumos 4.600 locuitori, Vasluia, 9.000 locuitorl; Warlad, 24.000 locuitori; Tecuciii, 13.000 locnitori, dispuse tOte pe dru mul ce mergeà din N Moldovei, de la Iasi, spre Galati prin valea Earladului si spre Ora Muntenéacá. In acéstá regiune mai gäsim Dorohoi, 13.000 locuitorii H4f, 15.000 locuitori. Atât e de adevérat ca drumurile influentéz5, asupra sitiunii oraselori desvoltärii lor, *Moat se observä,i feno- menul invers, adia când un drum nu mai trece printr'un oras, atunci orasul regresézá si se transformä, in sat, cum e de pildá: Cernet I, lângä, T.-Severini Gherghit a, In

www.digibuc.ro 236

Prahova. Ambele aceste localitäti aü fost orasei acuma bunt pe cale de a se transform& In sate, de când drumu- rile principale le ocolesc. A doua categorie de orase se gAsesce dealungul Du- n&rii, care a fost tot-deauna cea mal important& Gale comer- cialä a României. In acéstä categorie gäsim: Turnu-Severin, 18.600 locuitorT, asedat Intr'o positiune- Incântátóre, pe termul stâng al Dunaril, putin mai la vale de esireael din Portile de fer. Are dispositiunea unu amfiteatru cu fata spre Sud si dominéz& asupra termului serbesc, unde gAsim cevA, mal la Vest orasul Cladova, Severinul este un oras cu aspectul occidentalcum de alt-fel sunt mai Vote orasele din acést& categorie. Posed6 un santier naval, unde se pot face vase si este o statiune important& pentru oprirea vapórelor ce merg pe Dun Are.. Ceea-ce a mai contribuit Inca la desvoltarea orasului Se- verin, mai este si faptul cá pe acolo trece unul din cele mai vechii frequentate drumuri ce merg spre Apus. Calafat, '7.000 locuitori, situat pe termul stâng al Du- aril, care In acel loc e mai Iriani predomina asupra ce- lui drept, unde se gasesce orasul bulg&resc Vidin. Calafatul e un insemnat centru pentru comertul cerea- lelor,aicea se vinde cea mai mare parte din cerealele produse In jud. Do lj. Corabia, 6.000 locuitori, este singurul dintre orasele asedate In lunca Dunáril si care se aflä chiar Mugs& albia ei, din caus5, cá acolo solul luncii e putin mal inalt. Acést& positiune favorabil& ne explice tot-odatá, de ce acest port a luat Intr'un timp fórte scurt o desvoltare mai mare decât celelalte, earl' sunt situate ceva maila oparte de albia. fluviului, cum sunt: T.-Magurele, Zimnicea, Oltenita, CA- lárasl, etc. Ca si Calafatul, Corabia e un important centru pentru comertul cerealelor. Turnu-MAgurele, 8.000 locuitori, este asedat In lunca. Dunärii la o distant& buff& spre N de albia ei, imediat la resArit de versarea Oltuluisi avend In fat& orasul bulgäresc Nicopoli. Depártarea de albia fluviului e nece- sitatá de faptul, ca lunca mai tot-deaupa In timpul vii-

www.digibuc.ro 237 turilor marl se acopere de apá. Este capitala jud. Te- leormani un important centru pentru comertul cerealelor. Zimnicea, 6.000 locuitori, situatá In fata oráseluluI bul- gArescitov, cel mal meridional punct pe care It atinge Du- narea in tot cursul séri. Ca si T.-Magurele e un important cen- -tru pentru comertul cerealelori e situat departe de albia Dunáril. Putin mal la N de aceste doué orases'a fondat la inceputul sec. XIX un alt oras, care a impedicat crescerea -orasulul T.-Mägurele inici el n'a putut deveni un oras mare. Acesta este, Alexandria, situata In valea rIulul Vedea -cu o populatiune de 13.000 locuitorl din earl fórte multi sunt Bulgari. Adi este orasul eel mai populat din jud. Tele- ormani un important centru pentru comertul de cereale. Giurgiu, 14 000 locuitori, asedat In fata orasului bul- gáresc Rusciuc. Ca si celelalte orase din lunca Dunárii, Criurgiul e departe de albia eii pentru ca vapórele sä póta ajunge pâná la el, a fost nevoe sà% se sape un canal, -ce duce de la Dunáre pânä In oras. In apropierea ce-vA mai spre E, se gásesce Smârda, situatä chiar pe marginea Dunäril. Ea e ca o intregire a Giurgiului, cad poseda un bun port comercial pe uncle se face traficul de márfuri, pe când portul din Giurgiil servesce numal pen- tru traficul de cálétori. Apropierea de Bucuresd ar fi tre- buit sä, favoriseze mai mult acest ora isa-1 facä a fi ginul din porturile insemnate ale tèril; -lug din causa po- sitiunil sale rele pentru navigatiune, cäci când apele scad -chiar vasele mici pâtrund cu greil "Ara la el, acest port rémas aprópe stationar ca importantä comercialä, lu vreme ce alte porturl intrecut. Oltenita, 5.800 locuitorI, situatá tot In lunca Dunáril, tevA, mai la rèsárit de vérsarea ArgesuluI, In fata orasului bulgäresc Turtucaia. CA15r4f, 11 000 locuitori, situat pe un brat al Dunäril, _Borcea, acésta 1-a fäcut piardä mult din importanta ,sa cornercialä, cáci vasele mari nu pot merge pânä lael, sunt silitessa, rémânä laSilistra oras bulgáresc si- Auat In fata lul i de acolo sä-SI transporte márfurile pe -vase mai mici.

www.digibuc.ro 238

Cerna-Voda, 2.250 locuitorI, situata,pe térmul drept al DunariI In punctul unde liniile ferate ale tëril se uneso prin ajutorul poduluT «Regele Carol», cu linia din Dobro- gea ce duce la Constanta. E un port care a fäcut un pro- gres Insemnat In timpul din urena. Macin, 4.000 locuitorr, situat in NV Dobrogei. BrAila, 58.000 locuitorlsi cuIslazuce esteca a continuare a ei, are aprópe 70.000 loc. Situata acolo uncle Dunarea notia, se unesce cu Dunarea veche. Ea e dispusä In forma de amfiteatru pe 'térmul .stâng al fluviului, care e mult mai Inalt ca cel drept dominând tótä regiunea . josa cuprinsä intre cele 2 brate, regiune cunoscutä sub numele de «balta», Braila este dintre tóte porturile nóstre cel mai vizitat de vase siInacela . timp si cel mai impor- tant centru comercial al Orii In ceea-ce pri- vesce exportul. Aicea. se vinde cea mai xnare . parte din cerealele produse In t era, cump6- ratorilorsträini, can apoT le Incarca pe va- Ore si le transport:1 In Vérile din apusul Eu- ropei, ca: Belgia, An- glia etc. Celelalte ar- ticole mai principale, ce alimentéza comertut E. d. M. Brailel sunt: cime n- Fig. 52. Flanul oraplui Braila. tuli faina produse la numerósele fabricii mori ce se gäsesc acolo, apoI cárbqn it de pamInt ialte materii brute ce vin de prin alto térL Braila îi datoresce importanta sa tomercialä urmatóre- lor Imprejurari: a) fiind-ca acolu este punctul pâna unde- vasele marl comerciale pot pätrunde pe Dunare, mai la dél nu pot merge de Ore-ce Dunarea se Imparte in dou& 0,41 i apa nu mai este adânca; b) pentru cä esteIrk

www.digibuc.ro 239 apropierea unei regiuni dintre cele mai bogate In cereale din tóta Ora si anume: jud. Braila, jud. R.-Sarat si jud. Buziiii. Dup.& cum am vëc,lut, Braila este si un important centru industrial, posecla vre-o 20 de fabrici marl dintre call cele mai insemnate sunt morile si fabricile de lumI- narl si sapun. GalatiT, 62.000 locuitori,situat la vre-o 15 kilometri mal la N de Braila, tot pe tërmul stângal Dunarii, a- colo uncle ea cotesce pentru ultima órä spre E lnainte de a se varsà In mare. Orasul este dispus In amfiteatru cu fata spre rësärit ca si Braila, avênd la S gura Sire- tului si la N Bratesul. Galatii prin positiunea lor la Dunare si find In acelas timp si punctul unde converg bite drumurile principale ce strabat Moldova dealungul, ail fost destinati sä fie cel mai impor- tant centru comercial pentru desfacerea produselor acesteI regiuni. In adevër pe aicea s'ail scurs si se scurg Inca cea mai mare parte din cerealelesi lemnele Moldovel, Incât cu drept cuvInt i s'a dis In vechime de &are scri- itorii straini «Venetia Marii Negre». Multä vreme Galatii ail fost primul port si primul cen- tru comercial al intregii Oil ; de când Insä cultura cere- alelor a luat o desvoltare mai mare In Muntenia, ail fost Intrecuti de Braila, mai ales In ceea-ce privesce exportul si de Bucuresci de când acesta a devenit capitala. Actu- almente Galata sunt al 3-lea centru important de comert din Ora românésca. Articolele cele mai principale ce a- limentéza comertul sail stInt:. l em n el e de c onstr u c- tiune si cerealele. Din pullet de vedere industrial, Galatii sunt un centru important ca si Braila, fabricile cele mai numeróse sunt: fabricile de lumlnari sisapunuri, herestrae,fabricido cue de sirmä, mori etc. Din punct de vedere cultural, Galatii sunt de aserne- nea un centru insemnat, acolo e resedinta EpiscoPului Dunarii de jos, acola se afla o biblioteeä publica, 1 liceil, 1 scóla normala,2scollcomerciale,1externat de fete, etc. Si din punct de vedere strategicGalatiT sunt un

www.digibuc.ro 240 punct important, de Ore-ce predomina Dun Area si ar puteA opri ori-ce invaziune ce ar veni pe ea. Tulcea,18.800 locuitorT,situatintr'o positiune ce dominA asupra unel bune 041 din delta Dun Aril; cevâ mal la vale de punctul uncle fluviul se desface In doué brate. Orasul este dispus in formA de amfiteatru,pe main! drept al bratului ce apucA spre E-SE oIntre doué déluri uscate ipietróse, pe spinarea cArora morile de vint, puse la rând, se aratA inzarea albastrA a cerului ca niece cersetori garboviti cu bratele Intinse.» Din punct de vedere comercial, Tulcea jócA un rol nu toomai in- 6emnat, Insäactivitateasa comercialA face necontenit. progrese. Aceste orase «duncirenen aùfost Infiintate, cele mai multe dintrInsele, de cAtre comerciantii Venetieni iGe- novezi ce aù fäcut In Evul media un comert activ pc Dun Area. Se intelege usor cA aceste orase noué de pe- Ormul stâng, trebuiati asezate in fata celor vechi de pe -térmul drept, cAci In adevér acele orase bulgAresci, sunt continuarea unor orase vechi de pe timpul Romanilor. Aceste orase n'aa fAcut progrese Insemnate decât acum in timpul din urmA, când s'aa curAtit gurile Dun Aril de nisipurile ce Impedicail intrarea vaselor In ea, precum de când a luat o desvoltare mar mare retéua nóstrA de càT ferate. Aceste orase aù un caracter deosebit de cele- lalte oraSe ale térii, anume: sunt locuite de o populatiune alcAtuitá dintr'o multime de nationalitAti si aù un aspect .occidental, cu strkli regulata, clAdiri aliniate, etc. In special Bräila (Fig. 52), Galata si Turnu-Severin sunt cote d'intai dintre aceste orase. Acésta se datoresce faptultif cá aceste ()rase aù venit In contact cu strAinii un timp Indelungat. A treia categorie de orasede o importantA mat mica- -aunt asezate: sail la pólele muntilor, saü In regiunea dé- iurilor, sag la limita Intre câmpie si regiunea délurilor: In -tot-deauna la deschiderea vre-unel vAI mai importante. A- ceste orase ail serviti servesc ca centre de schimb Intro produsele regiunil sesuluisia regiunildélurilorsat' muntilor, de undei numele de at Ar g» ce se dA multora din aceste orase. CA in adevér lucrul este asa, mai avem

www.digibuc.ro 241 dovada, cä cele mai princip:3le bâlciuri ale teril se tineall si se mai tin Inca In unele orase din acésta categorie, cum sunt: Riureni, C.:Lung, Buz65, Roman, Fälticeni etc. Din acésta categorie de orase, citäm urmätórele: Baia de arama, 1.000 loc. Thrgu-Jiti, 6.600 loc., situat In valea Jiului pe malul stâng al ridui cu acelas nume, mai la Sud de esirea lui din munti, Râmnicu-VAlcea, 7.300 locuitorl, situat pe malul drept al Oltu lui, putin mai la S de esirea lui definitiva dintre munti. Este resedinta episcopului Noului Severin. Acest ,oras va 1u7L Inviitor o desvoltare fórte mare, când se vor uni direct Bucurescii cu Sibiu],printr'o linie feratä ce ar dute de la Curtea de Arges Inteun punct óre-care de pe valea OltuluT. Se va IntImp là atunci acelas lucru cu R.-ralcea, care s'a Intâmplat cu Ploesca, cad Intocmai ea si acestia se gäsesc In o regiune bogatä In tot felul de resurse si pe un drum catre Europa centrala care er fi cel mai frequentat. Drägäsani, 4.300 locuitori, un insemnat centru viticol. Curtea-de-Arges, 4.200 locuitori, a fost un timp ca- pitala Munteniei, adi e resedintaEpiscopuldi de Arges. Posedä o prea frumeisa catedralä episcopalä. Pitesci, 15.500 locuitori, situat pe malul drept al Ar- gesulul. Câmpu-lung, 13.000. locuitori,situat chiar la pólele muntilor Iezerulul. TArgoviqte, 9.300 locuitori, situatä pe drépta Ialomitei. PloescT, 42.000 locuitori, este situat la vre-o 60 de km. spre N de Bucuresci, In cámpia cuprinsä, Intro valea Te- léjenului si a Prahovei,putin mai la dél de confluenta lor si In apropiere de regiunea délurilor. El este cel mai principal din -biteorasele din acéstä. categoric). Importanta sa datézä Insä de curánd si se da- toresce atât faptului &A estesituat la deschidereaváll Prahovel una din cele mai bogate regiuni ale téril cat si faptuluT cá se gäsesce pe trajectul uneia din cele mai principale 061 de comunicatiune linia Bucuresci Brasov. - Ploescilsunt un important centru industrial al OHL G. M.-Murgoc1, L P. BurciLRonscinia çi &de loeuite de Romdni 16 www.digibuc.ro 242 cam de aceeasi important& ca Bräilai Galatii, posedând apröpe acelas numér de fabrici, dintre cari cele mai prin- cipale sunt :morile, distileriile de petrol, fabricile de ci- ment etc. In ceea ce privesce comertul, Ploescil aù óre- care important& pentru fáini cereale, sunt Ins& departe de-a aye& importanta Bräilei saú Galatilor. In valea Prahovei mai ghsim urmätórele orase, ce desvoltat acum In urniä, de când bogátiile ei aü fost puse In valOre. Acestea sunt: Azuga, un important centru industrial. Sinaia, 2.200 locuitori, situatá Intr'o positiune splendidk la picióreleBucegilor; este resedinta de var& a Curtii Regale, Câmpina, 3.700 locuitori este una din cele mai prin- cipale schele de petrol din Vita térai centrulcel mai important pentru comertul petrolului. Sldnic, 4.800 locuitori, situat pe valea SlAniculuI un afluent al Prahovei posed& cea mal mare saliná. Mizil, 5.300 locuitori. Buzal, 21.000 locuitori, situat pe térmul drept al rill- lui Cu acelas nume, la limita chiar dintre regiunea délu- rilori câmpia Munteniei; este resedinta Episcopului de Centru important pentru fabricarea brânzeturilor In general. Râmnicul-Sarat, 13.000 locuitori. Focprif, 23.000 locuitori,situat In valea riuluiMil- Gov,este un important centrumilitarsi unul din ca- petelelinieiintarite F. N. G.,care e menitä s& apere Muntenia de ori-ce invaziune ce-ar veni dinspre Est sail Nord. ObobescI, 4.600 locuitori, important centru viticol. Panciu, 2.700locuitori, de asemenea un important centru viticol. TArgu-Ocna, 8.000 locuitori, situat pe valea Trotusului, este important pentru salinele sale. Moinesa 4.000 locuitori este cea mai bogatä schel& de petrol din tót& Moldova; tot acolo se gäsesci cele mai principale distileril de petrol.

www.digibuc.ro 243

Bacaü, 16.000 locuitori, situat pe tërmul drept al Bis- tritei, aprópe de confluenta aceSteia cu Siretul. Piatra-N., 17.000 locuitorï, situat tot pe valea Bistritei, Insá chiar la pólele muntilor.Este -un Insemnat centru industrial pentru fasonarea lemnelor de constructiune pentru cornertul acestul articol. Roman, 14.000 locuitori, situat pe tsérmul stâng al rlulul Moldova aprópe de vársarea lui In Siret,este un im- portant centru comercial pentru cereale. Thrgu-Némt, 8.500 locuitori. FälticenT, 9.600 locuitorl. Niel unul dintre orasele din acéstá categorie afará de Ploescinu a putut luà o desvoltare mai mare, din pri- Gina cä drumurile ce léga aceste diferite orase Intro ele sunt accidentate, Incât s'ail format mai multe orase mici, In loc de a se form& câte-vb, mai In fine, pe ttirmul Märii Negre gäsim Inch' câte-va orase (portnri) dintre earl' eel mai important este: Constanta, cu 13.900locuitorl,asedatá pe un pro- montoria stâncos, ce seridicä cu 20-30 de metri de- asupra nivelului márii. Acest oras este allal patrulea centru comercial al ëriisi e menit sä jóce In .vitor un rol fórte Insemnat In viata nóstra economicá,cäcsiel find legat direct cu reteaua de &al ferate din interiorul tèrii, comertul nostru de cereale nu va mai aveà, a suferi In cursul iernii din causa Inghetului Dunärii. Dacá pânä acuma n'a jucat un rol mai Insemnat In comertul general al tern', acésta se datoresce faptului c5, nu posed& un port bun siIncápètor pentru multe vase. Acuma însá când se construesce un port cât se póte bun, putem fi siguri cá Constanta va devenì In curând primul centru comercial al ttirii Intregi. Mangalia, 1.500 locuitori, este situatá mai la S de Con- stanta, pe marginea lacului cu acelas nume. Ar fi un ex- celent port natural, elm& s'ar unì acel lac cu marea, In- cât vasele sA pótä intr.& In el la vreme de nevoe. Sulina, 5.600 locuitori, situata In delta Dunarii, la gura

www.digibuc.ro 244 bratului cu acela4 nume §isingurul dintre ate bratele fluviului care e navigabil pentru vasele marl.

PRIVIRE GENERALA ASUPRA GEOGRAFIEI ECONOMICE A ROMANIEI.

Daeä privim In general, modul cum sunt distribuite di- versele bogätii pe teritoriul llomâniel, vedem oâ celor 3 regiunT orografice, corespund isvóre de bogatie speciale fie-c&reia. Ast-fel :In regiunea muntilor gösim : pAdurI In cea mai mare parte neexploatate Inca, p4uni excelente ce nutresc un mare numör de vite, cariere de piatrà, §i o multime de mineraleutile. In regiunea délurilor gäsim ascunse In pamint, colosale masive de Bare ineseeate isvóre de petrol, ea a0épt& s& fie exploatate; iar deasupra solulul prosper& live4ile de arborl fructiferI§i vita de vie gäsesce aiceaconditiunile cele mai bune pentru des- voltarea ei. In fine, podi§ul Moldoveii câmpia MuntenieI sunt caracterisate prin cultura extensivA a cerealelor §i .in special a porumbului §i grâulul. Dintre tóte aceste isvóre de boghtie, cultura cerealelor jóeä rolul cel mai principal, Intrecênd In important& pe tóte celelalte la un loc ; de pe urma acestui isvor de bogAtie trAesce cea mai mare parte din poporul roman. Insá numal acest singur isvor de bogátie este departe de a fi suficient, pentru un popor care vreâ sä se pre- numere Intre popórele civilisatei s& se mentin& acolo. Va trebui negre0t, ca intr'un viitor apropiat §icele- lalte isvóre de bogätie (páduri, mine, etc.) sö, fie puse In exploatare ; mai ales cá cultura cerealelor In chipul cum se face ast541, a dat tóte ródele ce puteâ sä deà, can- titatea de cereale ce exportAm anual, a römas stationarh de 641-vb. ani Incerce. Daeä, cAutärn acuma s& vedem ee parte iea elementul românesc In Intréga activitate economic& a teal, vedem ea numai In agricultur& el predominá cu mult asupra tuturor celorlalte elemente str&ine. In industria mare, de0 legea pentru ineurajarea el vreâ

www.digibuc.ro 245 s5, asigure preponderenta elementulul românesc In fabrici, totusl el este redus a juch, rolul de salahor, pe când per- sonalul technic, este compus din strainI. Chiar In meseriI, elementul str&M, daa, nu e predominat, este 'Mg maI numeros decAt ar trebuii, actualmente sunt 320/esträinI dintre meseriasI, pe când In mod normal War trebui sa fie decat 10-12%. In comert acelasI lucru se observA : comertul mare, de export, este In mare parte In mâna sträinilor, sichiar Intre cornerciantiI miei, sträinil sunt fórte numerosI. In special EvreiI, dupà cum s'a maI.spus, sunt eel carI se ocupà maI mult cu comertul, formánd prin orasele io- r4elele din N MoldoveI aprópe totalitatea comerciantilor.

www.digibuc.ro MILE LOCUITE DE ROMANI

DE SUB DOMINATIUNI STRAINE

BASARABIA 45.630 km. 0

Starea politia. De la 1812 Basarabia a fost ruptä din trupul MoldoveT gidata Rugilor de catre Turd stapanitorif terff nOstre de pe acele vrernuri pentru a le Implini nesatiósa lor pofta de cucerire. De atund numaI o singura data, la 1856, In urma Invingeril pe care a su- ferit-o Rusia la Sevastopol, ea ne-a cedat o mica parte V, din S.-Vestul BasarabieI, pe care Insa s'a grabit sä ne-o ieä Indérát la cea d'Intaiil ocasiune. In adever, la 1878 cu OM promisiunea ea teritoriul nostru va römanea ne- gtirbit, Rusia calcandu-gI cuvIntul de on6re cere Congre- suluI de la Berlin retrocedarea pärtii din Basarabia ce-I fusese luata la 1856, ceea-ce Congresul a admis Astgi Basarabia formézä din punctul de vedere politic o gubonze din vagtul imperiA rusesc, In fruntea careia se aflä un guvernator numit de tar, gi In mainile caruia e concentrata Vita puterea executiva. Degi exista óre-carl consilif spre a da sfaturi guvernatoruluI, Insa acele con- siliI n'ail nicI o putere reala. Pentru ugurinta administratiuniI, Basarabia este Impar- titä In 8 judete: H o ti n, cu capitala Hotin; Soroca cu capitala Soroca; BaltI (140 ou capitala Bälti; Orhei6 cu capitala Orheig; Chigin66 cu capitala Chisinëii; B e n- d e r cu capitala Bender; A k-k erm an cu capitala Ak- kerman; gi Is mail cu capitala Ismail. Populatiunea Basarabiel In anul 1891 se ridicà la cifra

www.digibuc.ro 247 de 1.641.000 locuitori, avênd o desime mijlocie de aprópe 40 loc. la km. D. Prin câmpia de S a Basarabieiprin Bug& locuitorii sunt rari de tot; pe cand lnspre Nord sunt cu mult mai desi. Nationa1itäti1e ce locuese pe teritoriul Basarabiei sunt urmätórele : 1) Romeinii In numér de 1.100.000, adicá 2/3 din to- talul intregii populatiuni, formézä elernentul etnic cel mai principal si sunt in acelasi limp autochtonii acestei téri. De aprópe un secol, de când aù trecut sub stapânirea Rusilor In care limp noil stäpânitori cu gândul de a-T rusificà, le-a interdis Intrebuintarea limbii lor materne In scólá ibiserica Românii si-a6 pAstrat nationalitatea lor intactä, afará de clasa de sus a societätii (aristocratii), care In mare parte s'a rusificat. meritul de a-sI pástrá tneä limba si obiceiurile este cu atât mai mare la acéstá ramurá a Românilor, cu cât elailtraitInconditiuni incomparabil mai rele decât celelalte ramuri ale Românilor. 2) Slav& In Basarabia locuesc mai multe popóre de ném slavic, tóteIns& aü venit In urma de s'ail asedat printre Români. Aceste popóre sunt: a) Rut enii saú R u- sinii In numér de mal bine de 200.000, eel mat numeros popor dupá Români, locuesc spre Nord si Sud. b) Rusii In nu- mér 35.000 fugiti din RuSia din causa persecutiunilor religi- Ose si a serviciuldi militar. Bulg ari Iemigrati din téra lor din causa persecutiunilor turcescipe la finelesec. XVIII siinceputul sec.XIX,s'ail asedatla S.Basa- rabiel, unde gásirá o ocrotirei Ore-cari privilegii, nu- mèrul lor trece peste 80.000. 3) Evreil, in numér de aprópe 150.000 se aflä Imprás- tiati In WA Basarabiaf locuind mai cu sama orasele ocupându-se ca si in Ora la noi cu comertul. 4) Germanil sunt veniti In Basarabia din Apusul Eu- ropei prin sec. al XVIII, find siliti päräsipatria Ior pentru cá nu mai gásiaù cu usurintä acoloaunser tag- liChes Brot». Ei Insä, venit la voia Intâmplärii, ci dupä ce s'aü asigurat formal, ca venind In acéstá vor gag pämintul necesar pentru agricultura, precumsi

www.digibuc.ro 248 libertatea complectä a cultuluT, a industriel icomertulul. Aceste coloniT germane ce instalat mal cu sama In Sudul Basarabiel, sunt astädT modele de coloniT agricole si sunt satele cele mal Infloritóre din tit& Ora. Pe l'angä aceste nationalitati mai exist& In Basarabia TigaW, Armeni, Greei etc., Ins& In numér mic.1 Din acestea se póte vede& cá Basarabia, cu -bite incercárile Rusilor de a o rusifick a rémas totusl o térà românésc& din punct de vedere etnografic;celelalte nationalitAtl ce le gäsim alaturi de Romani, si earl kite la un too nu fac decat 1/8 din totalul populatiuniT, sunt venite mult maT tarc,liú de prinaltetérI, in'atiprin urmare nicT un dreptasupraparnintului ce de secolT a foststApanit de Romani si apärat de hórdele barbare cu pretulsân- gelul. Stárea culturard. In ceea-ce privesce gradul de instruc- tiune, poporul roman din Basarabia este cu totul inapoiat deosebindu-se In privinta ,acésta fórte mult de RomâniT supuslimperiuluI Austro-Ungar. Pe cândacestia pu- teail s& se adape lcultura germana; ceT din Basarabia, pe Mg& cá sunt supusT unui popor färá nicl o cultura, sari cu una prea rudimentark putut sä aib5, 1a Inde- man& nidcultura popórelor din Apus, cáci Rusia opresce de a circul& pe teritoriul ei ori-ce scriere a areT conti- nut nu-T place. i este bine de inteles GA numaT cu un ast-fel de regim se 'Dote mentine autoritatea TaruluT. Seólele. Rusii dorind a face din Basarabia cat mai re- pede o gubernie curat muscalésok aü cautat In primul loc s5,se servéscä de scóle pe cari le-aa organisat In vederea acestuT scop. EI a5, avut In vedere ca absolventil §cólelor sä fie mal mntâiù Rusii pe urm& ómen1 culti, reusit cu chipul acesta ea ,princolile secundare s& rusifice maT tót& jAtura bogatä românéscä din Basa- rabia. Poporul de jos ins& nu a putut fi atras spre acele putine scoff In care totul se pred& Intr'o limbà pe care el n-o Intelege; Incât desi a rémas Intr'o stare cultural& fórteInapoiata, prin acésta Ins& sT-a pästrat nationalitay tea sa. Nu tot a$ & este si cu celelaltenationalitätI cum sunt

www.digibuc.ro 249 de pan' :Ûerrnanií, Evreii Bulgarit cart aticólele lor proprii, uncle, In mod exceptional, se predail cursurile In limba lor Centre culturale. Cel mat de sama centru cultural al Basarabiei este capitala sa, orasul Rqi,ncrzi; acesta posedá: 1 seminariil menits'dscótá preoti pentru Basarabia asupra cáruia Sinodul rusesc 1st are Indreptatá tOta aten- tiunea, ca din el sä iasä bunt Rusl; 2 licee clasice de baett; 1 gimnasiti real ; 1 gimnasiti de fete; 1 scólä de hirurgi; scólä de orfanl; azilul «Bals» si mai multe scoff private si pri- mare, Alte centre culturalesunt: Bolgrad unde se aflá: 1 lioeù de bAeti; 1 gimnasiil de fete si mat multe scoff pri- mare; Ak-kerman: 1 pro-gimnasiù de baeti si1 pro-gim- naziù de fete si câte-vh soon primare; 1 pro-gim- naziù de Meg si 1 pro,gimnaziù de fete; Bender: 1 pro.- gimnaziil de fete. In total numèrul soólelor este de vre-o 662 din care 13 sunt scbli secundare, iar restul scoll primare; trebue de notat c'd Inpärtile locuite de Români nurnèrul scó- lelor e fórte mic, pe când la Sud, unde se gasesc aer- mani, numèrul lor este mai mare. Biserica. Locuitorit Basarabiei sunt aprópe toti ortodox (pravoSlavnicI), iar Basarabia din punct de vedere religios forméza o Eparhie a Kilinctulzdi Hotinulut dependentá de Mitropolia Kievului. Ne-aMfiasteptat ca Rusiace se pretinde in ori ce ocaziune a fi protectórea Bisericii orto- doxe chiar In afará de teritoriul et, sh se fi ocupat ou tot dinadinsul sa imbunátätéscä starea Bisericii, Indard ce a luat in stapânire Basarabiai sa facá din ea un adevèrat focar de credintá si luming. Insa ea a abätut Biserica de la roluleiin'a privit-o decât ca un mijloc de-a ru- sifica, poporul roman, cautând mai Intâiil sá gonésc5, limba românä din Bisesrick iar in loc de preoti care sh propage locuitorilor credinta In Dumned.eil, In limba pe care o In- teleget,a trimes nisce preoti earl propaga mai mult dragoste catre Tari Rusia, Inat nu e de mirare c'd in bisericile unde slulba religiósá se face in rusesce, locui- toriI nu mergi biserica rèmâne desartà.

www.digibuc.ro 250

Agricultura

Solul Basarabiei nu presinta pretutindeni acelea§ica- litäti din punct de vedere agricol, desi constitutiunea sa geologicá este aceea§i peste tot §i asemënätóre In acela§ timp cu a solului Moldovei. Inadevèr, pe când la N stratul de humus este mai gros qi constitue un sol agri- col excelent pentru cereale, päduri etc; In Bug& stratul de humus pe lâng6 cà este hrte subtire, apot se mai spri- jinä pe un alt strat de nisip§ipetris, Incat vara solul acesta ce nu p6te retine multà apä In el, se usucâ imediat. Divicliunea solulut Din punctul de vedere al Intrebu- int.-arilce sed5.solului Basarabiei, avem de observat cá cea ma:I mare parte, peste 50% este ocupat cu artí- turi, peste 200/0 este ocupat de finete §i pà§uni ; 16% e ocupat de grAdini §i vii ;8°/0 de páduri §i numai 370 este neproductiv. Plantele cultivate.Plantele -ce se cultiva pe solul Basa- rabiel sunt acelea§1 ce se cultiva §i In Rornânia; tot cerea- lele, In special grâul si porumbul, sunt cele cari se cultivA pe suprafete mai Intinse spre Nordul Basarabiei §i mai pu- tin spre Sud. Celelalte cereale: orz, ovès, secara §i meiù ocupá suprafete mai mici Dintre plantele oleaginóse: inul se cultiv5, In cantitäti mai mari, pe când cânepa §i rapita mai putin. Celelalte culturi :cartoM, mazerea, gradinile de zarzavat sunt mai putin rèspândite. Ca plante industriale avem tutunul, ce se cultiva mai Inainte pe suprafete mai marl In Basarabia, acuma Ins& cultura sa a dechglut. LiVe4ile. In acésta privintä Basarabia stà ma:I bine decM Ora nóstrá, cad aoolo existä förte multe livegli, mat bine de 27.000, alcAtuite din acelea§i soiuri de arbori ca §i la nol §i earl produe cantitati insemnate de fructe ce In mare parte sunt trimise In interiorul Rusiei. Ins& tot ea §i la noi acele livec,11 sur6r mult din causa relel Ingrijiri ce li se dà. Viile sunt in Basarabia una din Gelb mai principale culturi, §i acésta mai mult din cauz5, c5, Rusia fiind In mare parte o térä unde vita de vie nu p6te sä prospere, e natural &A In

www.digibuc.ro 251 acele putine pärti ale imperiului unde acéstä plant& se póte cultivà, sä se cultive pe suprafete cât se póte mai marl'. Din acéstä cauzA viile ocupá o parte Insemnatä din Basarabia, 16% din tot teritoriul ei Impreunä cu live- One. Vinurile procluse sunt de calitate fOrte bunä; dupä vinurile din Crimea, cad sunt cele mai bune vinuri ce se fac in Rusia, vin cele din Basarabia. In timpul din urmá a Inceput sä se ivéscá ffloxera In podgoriile Basarabieli sä le distrugá, de aceea can- titatea de vin ce se recoltézä acuma e mai micA decât triainte. Pe când acum 20 de ani, Basarabia produce& pänä la 7.000.000 vedre de vin anual, astall de-abià produce vre-o 4.000.000. Pädurilesunt astägli fórte rare In Basarabia, nu ocupá decât o suprafatä micä, abià 8°/0 din WA suprafata, pe când Intimpurile mai vechi, dupá constatärile istorice, existail codri Intinsi cum eratt «codriT Bâculul», «codrii Orheiului» etc. El dädeail acestei ten un aspect mult mai pläcut decât astklii constituiail o bogätie mal mult pentru locuitori. Din pricina exploatärii primiti ve la care ail fost supuse aceste päduri, cele mai multeimal frumóse ailfost distruse cu totul, iar In locul lor intins ogórele finetele. Mai cu samä In Bugéc, mai rémas cleat fórte putine rëmäsite din vechile pädurl, totul a fost pre- facut Intr'o câmpie aridä, cu o ohm& din cele mai uscate. Pädurile de prin centru si Nord ail fost mai mult crutate de sórtà,i putine din ele mai persistäi astäli desi. In tr'o stare rea, neproducênd de cât lemne pentru foc mangal; cât privesce lemnele de constructiune, acele mai tóte se aduc pe Nistrui Prut din Austria (Bucovina). Pädurile Basarabiei stint formate In mare parte din Oejar, care In unele locuri e amestecat cu ulmi, fagi, ear- peni, frasira; iar prin luncile riurilor se gäsesc plop, arinì sdlcil- Crescerea viteloreste una din ramurile agriculturii care este practicatá fórte inult de cätre locuitorii Basa- rabiel. Anirnalele ce cresc In Basarabia sunt aceleasi ca si In România.

www.digibuc.ro 252 Cail, in num6r de vre-o 350.000, sunt de-o calitate mai bunä cleat eel din Romania, Moat chiar Austria im- portá In fie-care an un num'ér insemnat de cai din Ba- sarabia. Vitele cornute, In numèr de vre-o 800.000, sunt de asemenea de calitate buna, ; multe din ele se \rind In Austria §i. interiorul Rusiei. Offe. Animale de acest fel eraii in timpurile mai vechr mult mai numeróse decat ast541, §i Basarabia furniza mai pentru OVA Rusia. In timpul din urmá Insa numèrul acestor animale a mai scklut, Gael multi cultivator! de- oi aü trecut in Dobrogea; totu0 numéral oilor e destul de mare, ajungênd aprópe la 1.700.000. Porcii se gäsesc In numèr relativ mic. Pescuitul, constitue un isvor principal de bogatie pentru tinuturile dinS.Basarabiei,car! sunt udate de lima-- -nurile Márii Negrei bratul Chilia. Acolo träesce o In- trógá populatiune de pescarl, ce se ocupä cu prinderea urmätórelor specii de pescl: chefalu, nisetru, scrumbiea etc. Apicultura( ln timpurile mai vechi era o ramurá a- gricolä destul de importantä, Insä cu timpuI a decOut, aà cá astäli nu se mai produce decât putiná miere §i córá. In general agricultura ce seface In Basarabia lasä. fórte mult de dorit In ceea ce privesce metódele de cul- turä; afará de unele ramuri, cum sunt: viticulturai pomi- cultura, cari aü fäcut óre-care progrese. Dacä n'ar flcali- tatea excelentä a soluluT agricol care sacompenseze lipsurile clime! §i ale ingrijiril,atunci agricultura ar fi iii adevér- Intr'o stare cu totul inferiórä.

Industria.

Acest felde activitate se gäsesce In Basarabia Intr'o stare cu totul rudimentará, aprópe de Inceputul desvol- -LAMY sale; numérul fabricilor este restrans, aprópe vre-o 200 §i care nu sunt suficiente nici pentru trebuintele in- terióre ale tèrii. Totu§1 stint unele ramuri industriale earl ail óre-care importantái anume, acele co sunt In strânsä

www.digibuc.ro 253

leghtura cu agricultura, cum stint de pildä :distileriile de spirt, tdbdcariile, fabricile de tutun etc. Comertul. Comertul ce-1 face Basarabia constA din urmatórele pro- ducte agricole brute; vite, spifrt, pesce sdrat, tutun, piele crudd, vin, prune uscate, lind etc.pe carï le schimbá la nume- rósele balciuri ca se fac In Basarabia saù prin guberniile vecine, cu produse fabricate rusescl, cum suntobiecte de fer, tucift, aramd ; oldrit ; zahdr, precumi cu ce'ia §i bldnurL Cane de comunigatiune. CAT ferate. Din acest punct de vedere Basarabia nu este tocmal bine inzestrata, &Act nu are decât vre-o 850 de km. de cal ferate, cea-ce vine maT putin de 2 km de cale feratá la 100 km O. Disposi- tiunea lor este urmátórea In partea de N avem o linie ce se légä ou cAile ferate bucovi- nene, linia: Noua SulipLipcaniOcnitaMohilev pe unde trece In Rusia ; de la Ocnita se ramifica inspre S o ramura ce merge la Bdtp §i de acolo la Biseni pe Nistru, unde trece iarasi in Rusias A doua linie merge de-a curmezisul BasarabieT, pe la Unghen1CornesdK4indit Bender ise continua maT departe pânä la Odesa. In fine,a treia linie merge spre S, de la Bender la Bent. Acéstä linie a fost construitä cu ocasiunea rèsbo- iuluT din urmA cu Turcil, la 1877. Afará din micile drumurT vicinale,soselele in Basarabia aü o intindere de aprópe 3.000 de km. Din acestea insá nurnaT vre-o 1.000 de km. sunt sosele prin- cipale §i se afla intr'o stare maT bunk restul lasa mult de dorit. Soselele BasarabieT converg catre 2 centreprin- cipale, Bag la Ni KisinAti spre S. CAT navigabile. In privinta acésta Basarabia este bine situata, cad atat Prutul spre V cati Nistrul spre E sunt navigabile. Prutul e navigabil numal pentru vasele mid si nurnaI pana la SculenT; pe când Nistrul e navigabilEtlipentru vasele marl, mal pe tot parcursul séti prin Basarabia; numaT la N de orasul Soroca se gäsesc nisce stand in albia sa, cari Ingreuiaza navigatiunea.

www.digibuc.ro 254

Orasele BasarabieT

Kisinga, 125.000locuitori, din earl aprópe jumátate sunt Români, restul e format din Evreii Rusi. Orasul este asedat pe malul drept al riului Bâcu si e impresu- rat din Vote pärtile cu déluri acoperite de vii Aici e resedinta guvernatorului acestei provincil si a Ar- chiepiscopului Basarabiel, Este primul centru cultural, co- mercial si industrial al provinciei. .Ak-kerman, 60 000 locuitori. Acest oras e situatpi) malul drept al limanului Nistruluï, intr'o regiune fórte bo- gatä In podgorii earl produc aicea un vin de-o calitate fórte bunä. El este si un important centru pentru comer- tul pescelui, ce se prinde In cantitäti marl In liman. Din punct de vedere industrial are de asemenea óre-care im- portantä. Bender (Tighina), 40.000 locuitori, din cari aprópeju- mätate sunt Evrei. Orasul e asedat pe malul Nistrulultn- tr'o avantagiósá positiune comercialä, la Intretäerea a 3 drumuri principale. Ismail, 35.000 locuitori, situat in partea de S a Basa- rabiei, pe malul Dun6rii. A fost In vremuri o renumitá cetate Intäritä. Hotinul, 22.000 locuitori, din earl' mai mult de jumé- tate sunt Evrei. Este cel mai de N oras al Basarabiei, situat fOrte aprópe de granita austriacä, Soroca, 14.000 locuitori. Situat pe malul drept al Nis- trului. Este un important centru pentru comertul cerea- lelori fabricarea tutunuluï produs In Basarabia, care odatä ajunsese saiba mare renume pe pietele rusesci. B5.1IT, 12.000 locuitori. Asedat pe malul drept al riului Réutu care In acel punct e fórte mlástinos, de unde chiar vine si numele orasulul. Este important pentru Intinsul co- mert de vite ce se face la numerósele bAlciuri ce se tin Orheia, 10.000 locuitori. Situat pe malul stâng al Mu- tului nu departe de vérsarea lui in Nistru. Alta orase mai putin importante sunt: Chilia 9.000 lo-

www.digibuc.ro 255 cuitori, situatä pe bratul Dunärii cu acelas nurne. Bolgracl 12.000 locuitori In cea me mare parte Bulgari. Beni 7.000 locuitori, aprópe de gura Prutului, Cahul 7.000 locuitori etc.

BUCOVINA. 40.450 km.C.

Frantua de raiö, scump-5, inimel nóstre, grading, cântat 5. de poetT, t4rAn5. dint& In care se odihnesc dosele celui mal glorios Voevod al Moldovei, nes- pus de duios frórn'at5, isvórele tale si ce dulce e umbra codrulul oal ..tu WI In adevör una din cele mai frumóse OH de pe p5,mintdar numele Oa ne dóre sTI'l rostim si strAbátêndu-0 fermeatórele drumurl, ochil nostril nu-V pot privi podóbele decat printr'o perdea de lacrinii. A. VLAanTA. Starea politia.De la 1775 de când ne-a fost rapit& si Incorporatä la Austria, Bucovina fost când autonomá când alipitá la Galitia, 'Ana la 1860 când pentru ultima órä a fost recunoscutá ca o provincie deosebitä a imperiului Austro-Uungar. Atunci i s'a dat autonomia, titlul de ducat si dreptul de a avea, ca tóte celelalte provincil din imperiil, representanta ei proprie, o dietá compusá din 31 de re- presentantl aI tuturor claselor sociale. Acésta delégä din sinul ei 5 membri, earl In frunte cu guvernatorul provin- ciei numit de Impèrat sunt InsárcinatI cu administra- tiunea OHL Pentru usurinta administratiuniI, Bucovina este Impèr- titä in opt districte (capitänate) si anume: Cernautl cu cap. Cernäuti; C otzm an cu cap. Cotzman; Storojinet cu cap.Storojinet; V is nita cu cap.Visnita; Sire te cu cap. Sirete; RA d A u ti cu cap. Rädäuti; S ucév a cu cap. Sucéva si Câmp u-L u n g cu cap. Câmpu-Lung. Populatiunea.Dupa recensárnintul de la 1890, popu- latiunea Bucovinel se ridica lacifra de 650.000 de lo- cuitori; avénd o desime medie de 62 loc, la km. El. In ti- nuturiledeluróse de la E populatiuneaeste fórte désá, trece cu mult peste 100 la km. 0, acéstä regiuneeste una din cele mai des populate din -MCA Europa; pe când In tinuturile de munte locuitorff sunt mai rari.

www.digibuc.ro 256 NationalitgiIe. In putine locuri pe o intindere asa mica de pamint, locuesc atâtea nérnuri de OrnenT pa in Bucovina,in cat nu pe nedrept ea a fost supranumitä «Austria 11 In adevèr, gäsim aid urmatórele némuri: Rometnit ET locuesc In mase compacte in S §i SE Bu- covinei, numérul lor este de vre-o 208.000, formând V, din totalul populatiunii. Slavii: a) Rutenii in num.& de 268.000, ocupa N §i V Bucovinei; ei forméza elementul etnic eel mai numeros, .sail 420/0 din totalul populatiunii.

Dintre acestia, cel cari locuesc la munte formezA un tip deosebit, Hu1anii sad Huzulii ce se indeletnicesc cu pästoritul si.cu täierea lemnelor. Se crede cä acestia s'ar trage dintr'un popor Inrudit cu Hunil, ce s'a stabilit in Carpatii apoI s'a amestecat cu Slavd. b) Potonii,in numér de vre-o 125.000, adia, 3°/0 din totalul populatiunii, sunt Impr4tiati In töte partile Buco- vinei, fie ea marl proprietari, fie ea functionari, industria,§1, negustori, servitori etc. e) Rui, ca la 5-6.000, raspanditi prin judetele Rädä.uti Visnita. Israelifft sunt réspânditi peste tot teritoriul Bucovinel, ocupându-se top cu negotul. Nurnèrul lor trece de 80.000, adica forméza 13% din totalul populatiunii. Germanii, a aror numër trece de 50.000sunt veniti In urmä in Bucovina, pe la inceputul secolului XIX, ca poloniOT adu0 din centrul Europel. Maghiarii, In nurnér de vre-o 8.000, locuesc In cate-vb, -sate de pe lânga Rädauti. Afarä de aceste popóre se mai gäsesc. In Bucovina putiniArmerd, Ti,qatiti Turd. La alipireaBucovinei cátre Austria, populatiunea el era alcatuitä In cea mai mare parte din BomdnÌ; numaT In partea de NV locuiail prea putini Ruteni, iar Evreil Germanil era5 qi mai putinl. In tot timpul de când Austria stapânesce Bucovina, sub cuvintul de a o civiliza nu a avut all& tendinta decât sa germaniseze acéstä provincie, colonizând-o mai întâiù ou Germani, apoi acordandu-le acestora tóte avantajele posibile, introducênd limba lor

www.digibuc.ro 257

In Vote partile, punêndu-I In fruntea tuturor institutiunilor Inläturând sistematic pe Romani si lirnba românescä. In politica acésta de germanizare, care erà, Indreptata numaT contra Românilor, Austria s'a sprijinit pe Ruteni pe care a cautat sa-I favoriseze, iar el profitând de acésta situatiune aù imigrat fórte multi din Rusia, asa ca resul tatul acestelpolitici a fost nu ge,rmanizarea Bucovinel ci rutenisarea el. Niparea populatinuil. Populatiunea Bucovinel este intr'o continua si insernnatl crescere, cicl la fie-care 1.000 de locuitori se adaugl anual câte 13. Acésta se datoresce mal cu sam'a natalitätil celei marl, aci in mijlociii se nasc anual 42 de copil la fle-care 1000 de locuitori; pe cAnd mortalitatea este numal de 290/. Emigratiunea este cu totul neinsemnat5, abià daca 370 de persóne pAräsesc anual Wm. Starea culturald.Din acest punctul de vedere exista o deosebire fórte pronuntatä, Intro. Romani si Ruteni, Intre popórele ce aù venit mai tardilldes'at aselat in Bucovina ca: Germant Eyre!, Po loni etc. In adevér, ceI staildin acest punct de vedeve pe o scara fórte jósá, al:of& 6% sciù scrie si ceti.i vre-o 9% numai a ceti. Acest lucru trebue explicat prin pornirea ce aù aceste popóre contra scólelor, pornire provenitá din sirntul de con- servare a nationalitatii si a religiunii stramosescl, de óre-ce multa vreme prin scóle se fâcea propaganda catolicä se vorbia altá limba, ceea-ce speriase In special pe Romani si i-a fäcut a nu mal frequenta scOlele. A trebuit multa lupta dinpartea Românilor ca sa obpna de la Viena, .ca In localitatile unde sunt mai numerosi Românii scólele sä fie românesci,i de-abià pe la 1855 ail obtinut acésta. Dar acest principid a suferit fórte mult in aplicarea lui,cad' din causa influentei politice a Germanilor, In multe localitati unde Românii sunt In numér destul de mare, limba Intrebuinlata In scolleste tot cea germana. In timpurile din urrnä insa scólele aü luat un avint mai mare si acum se observa óre-care aplicare catre ele. Pe langa acestea se mai observa la Romani! din Bu- -covibaacelas Pacat ca si la cei din Begat, ca dupä ce ispravesc scóla, nu mai citesci scriú nimica, ashc5, G. M.-MurgocT, I. P.-Baca. Romania fi prile loeuite de Románi. 17 www.digibuc.ro 258

cu Incetul putinul ce Invätat 11 uitä. In timpul din urmä insä a inceput a se remediài acest 1.66 prin infiin- tarea a o multime de societät1 de lectura. Centrul cultural cel mat important al acestei provincil eke orasul Cernau0 capitala sa, care posedä o univer- sitate (germanh) cu 3 facultäff,1. Merl, 1 gimnasiti, 1 seed& normalä de InvétAtori, 1 §córá de meserii,1 scólä de agriculturài mal multe scóle primare. Alt centru cul- tural este orasul Bäddup ce posedá un gimnasiti scólá de meserg. In fine mat existä un gimnasiù In Su- céva, in care cursurile se predatí in românesce. In celelalte orase, tärgurt si sate nu existä decât scóle primare, a caror numér trece peste 300 in WA Ora, cu mat bine de 800 de Invätätorl. Biserica. Din punctul de vedere confesional, popula- tiunea Bucovinel este ImpArtitá dupä, cum urrnéza: 451.000 sail 69% ortodoxi; 92.000 sail 14% catolid; 82.000 sat.' 13°/e mosaid ;si 16.000 sail 2.504 protestantl. OrtodoxiI (RomâniI iRuteniI), eari sunt ceI me nu- merosT, sunt supus1, in ceea-ce privesce administratiunea. suprema bisericéscä, Mitropolitulul ortodox din CerrautT, care e ajutat de un consistoriii compUs si din clerid !.si din laid. Românit tin top de Mitropolia din Cernautl, care Om& la räpirea BucovineI form& un Episcopat dependent de mitropoiia MoldoveI, cu sediul in Rädämti.; iar de atunci s'a deslipit de trupul BisericiI românesci sicâti-va ant mat târcliiia lost trecutä sub dependenta Mitropoliet sérbesci din Carlovät. In acest limp Biserica Bucovinei 'fost organisatá alt-fel de cum erài acéstä organisare are si ast641. Abia, dupä aprópe un véc de stäruinte continue Româ- nit reusirä, sä capete la 1873 ridicarea Episcopiel buco- vinene la rangul de Mitropolie independentk pästrându-st Insä organisarea cea nouè. Odatá cu räpirea Bucovinéli averile bisericesel ati fost luate de Stat spre a fi administrate de el, cu conditiunea ea veniturile acelor avert 85, constitue o «cash a fondultfl religionarn, din care Sä se Intretie bisericilei clerul, iar

www.digibuc.ro 259 prisosul sa se intrebuinteze In scopuri culturale románesci. AcéstA, dispositiune n'a fost Ins&aplicata decât numai pentru Intretinerea bisericilor, earl Intrebuintéza insä nu- mai o parte din fondul religionar, pe când restul ce 1.6- mâne la dispositiunea Statului 11 Intrebuintkä la scopuri straine si adese-orl contrare aspiratiunilor nationa1e ro- mânesci. Ast-tel biserica, care ar fi putut sa fie un in- semnat factor culturalgratie averilor de care dispunea, nu numai ca nu §i-a Implinit acésta misiune, dar tocmaI de averile el sail servit duvnanil poporului roman, pentru a-i stânjeni mersul sail cultural.

Agricultura.

De sigur eh In privinta constitutiunii geologice si a ca- litatilor agricole, solul Bucovinel se asémana In totul cu cel al Moldovel. Nu tot a0, este Ins&i eu intrebuintarea ce se cla solului,caci pe când In Romania numai 7504 din suprafata totalá era, productiva, aici solul productiv ocupa 97%, iar eel neproductiv numai no Diviliunea solului agricolal Bucovinel este urmató- rea: paduri 43°[0; ogóre 27.°A ;finete 12.6°/0; p4une 12°/0; viii liveli 0.70/0. Aicea din caus6, ca téra e mai muntósa, vedem c6, pädicrile ocupa partea cea mai mare din tot teritoriul, si numai In al doilea rand vin ogórele, pe când In Romania lucrurile se petrec invers. Plantele cultivate. Dintre plantele cultivate, tot cerea- lele sunt acele earl ocupa suprafata cea mai mare In ra- port cu celelalte culturi, Insa nu In acee4 proportiune ca In Romania; cad aicl din tóte cele 288.000 hectare, de aráturi ce se fac anual, numai 187.000 se séména cu cereale, ceea-ce ar venì cam 65°/0 din bite araturile, pe când In Romania am véçlut ca acéstä proportiune se ri- dicä la 950/0. Cerealele ce se cultiva sunt: porumbu 1, care ocupa aproximativ 70.000 de hectare anual saii V, din supra- fata ocupata de araturi; apol vine o v 6 s u1, ce ocupa peste

www.digibuc.ro 260 40.000 de hectare anual; or zu 1si se c ar a ocupá su- prafete aprópe egale, cafe 28.000 de hectare fie-care; In fine g r â ul ocupä, cea mai restransa suprafatá dintre tóte cerealele, contrar de ceea ce se petrece In Romania, uncle grâul ocupé, dupá pbrumb, suprafata cea mal Intinsä. Productiunea tuturorcerealelor Bucovinel seridicA la aproximativ 3.000.000 de hectolitri anual, din cari: 1.350.000 hectolitri porumb; 610.000hectolitriov6s; 376.000 hectolitri secará; 335.000 hectolitri orz si 250.000 hectolitri grail. Finetele artificiale sunt, dupä cereale, culturile ce ocupá suprafata cea mai Intinsä; mai bine de 30.000 de hectare sunt acoperite de livedi de trifol, 1uoerni mohor, venind ast-fel fórte mult In ajutorul finetelor naturale. Cartofii ocupá o suprafatá de aprópe 25.000 de hectare saù 8°/0 din totalul aráturilor, producênd anual mai mult de 3.000.000 de kintale metrice (1). El forméza dupá cum se vede una din culturile caracteristice acestel Legumele: fasolea, mazerea, bobul, etc.ocup5, cam 9-10.000 hectare anual producênd aproximativ 100.000 150.000 hectolitri. Plantele oleaginóse 0 textile: rapita,i n nl io â- nepa ocupá anual vre-o 10.000 de hectare, adic5, mai mult de 3°/0 din totalul aräturilor. Dintre acestea cânepa ocupá suprafata cea mai mare, adic5, tocmai contrar de ceea-ce se petrece In Romania, unde rapita ocupä supra- fata cea mai Intinsä. Plantele industriale: sfecla de zahär, anisonul etc. ocupä suprafete cu totul nelnsemnate. Tutunul nici nu se cultivä In Bucovina. Viile ocupà, o suprafatá prea micà din teritoriul agricol al Bucovina Livegile de arbori fructifeer sunt destul de numeróse ; cele mai renumite regiuni Bunt: sesul Rádáutilor,valea Ceremusulul; regiunea Sucevel etc. Pädurile acopér 447.000 de hectaresail aprópe din suprafata Bucovinel. Majoritatea acestor páduri sunt

(1) Un kintal metric = 100 kgr

www.digibuc.ro 261 formate din br ad I, dar In regiunea delurósä de la E sä gásesei pádurl de f agi si s tej ari. Tot eai la noi, pádurile de-acolo aú fost devastate de exploatatori pam'a in timpurile din urmá, &and s'a pus §i acclo capét acelei exploatári barbare, a§a cá astadi Vote pádurile Bucovinel sunt täete In mod sistematie. Animalele domesticedin Bucovina sunt ace1ea0 ca cele ce se g&sesc In Romania. Caii In numér de vre-o 50.000 sunt calitativ aseménätori cu eel din Moldova. V i t el e c or nut e sunt relativ §i mal numeróse (242.000) decbj In Romania §i de-o calitate mai bunk csáci Incà de mult& vreme aú fost 1nerue4ate cu rase pretióse, tiroleze §i elvetiene. Poreil sunt de asemenea crescuti In mod sistematie §i numérul lor (130.000) este relativ mai mare de cat al porcilor din Romania. Oile sunt In numér fOrte mie çi de calitate inferiórá din tóte punctele de vedere. In comparatiune cu agricultura României, agricultura Bucovinei este mult mai Inaintatá si a inceput sä fac& pa§i, repedI spre progres de când acéstä provincie a fost coloni§at& cu Germani. Ea intrece In acésta privintä multe provincii din apusul Austriei. Solul ei este atat de rodnie Inekt produce mai rnultdecat trebue pentru consuma- tiunea interiórk restul se exportéza.

Minele.

Singurile exploatatiuni miniere din Bucovina, afar& de cariere, sunt: salinele de la Cadea, de unde se scóte anual vre-o 60.000 de kintale metrice de sare; minele de man- gan de la lacobeni care's cele mal bogate mine de acest fel din OM Austria; §i o mina de cupru putin important& de la Louisenthal. In afar& de acestea exist& pan& mai acum eati-va ani mine fórte bogate de fer la P oj or I t a, unde erail insta- late chiar câte-va furnale einalte, earl acuma Ins& nu mai functionézä, &Ad mina s'a epuisat.

www.digibuc.ro 262

Mai sunt semnalate färä a #1 insä exploatate: minereurt de Ph. Ag.i Au. la Cârl i bab a, unde a fost chiar un Inceput de exploatare; nisipurt aurifere InBistrita;sulf la Iacobeni; lignit la Straj a; petrol la C.-Lung etc. Ape minerale. Doué isvóreinsemnate exista In tótä Bucovina: cel de la D or n a-Vatra care are ape acidulate cel de la Ia c ob en I care are ape sulfuróse. Ca statiuni climaterice niai importante avem: Solca çi LA p u n a.

Industria. De0 Bucovina este o provincie agricolá, nu industrialá, totu0 numérul fabricilor sale merge necontenit crescênd. Numérul locuitorilorce se ocupá cu industriaeste de vre-o 25.000 In tea, Bucovina. Cele mai principaleindustriice se practicá In Buco- vina sunt: Herctstraele.Acestea alcátuescruimérul cel trialmare dintre tóte stabilimentele industriale. Unele dintre ele sunt m4cate cu aburi çisunt fórte perfectionate, producênd pe lângá divem lemne fasonate çi lemne de resonantá te se exporth in tóte partile. Moraria este a doua ramurá industriala mai importanta. Eabricile de spirt sunt de asemenea Mae numeróse. Pe lângá acestea mai gäsim: fabrict de bere,sticldrzi, fabrict de obiecte metalice, etc. Produsele acestor fabriciInsä nu ajung ca sä indes- tuleze consumatiunea interiórá a provincii. Industria micä 0 Inspecialoea casnicäesteIntr'o stare infloritóre. resëtoria este cea mai desvoltatä dintre tóte industriile mici, stofele de Imbräcáminte, scórtele co- lorate cu culori ce 0 le fabricá singurl locuitorii, precum çi diferite alte tesäturi, atrag atentiunea tuturora pentru gustul cu care sunt fâcute..

Comertul. In afará de schimbul de márfuri ce are loc intre el',Bucovina mai face comerçi cu celelalte

www.digibuc.ro 263 provincii din imperiti precumi cu altetori deosebite. Comertul ei constä din produsele agricole brute, ce se vind In provinciileindustriale din V monarchiei,pre- -cum sunt: vitace se trimit mai cu sama la Viena ;ce- reale §i fin ce se expediaza In provinciile de la V ;lemne ce se expediéza In Levant (Orient), la Alexandria, trecênd prin téra pe la noi, etc. In schimbul acestor märfuri vin din Apus diferite o- biecte fabricate,cari nu se fabricä In Bucovina In can- Wag suficiente, cum sunt de pilda: stofe, masini etc. Din nefericire acésta ramura de activitate este aprópe tótá In mama Evreilor si a Armenilor. Cdile de comunicatiune. Din acest punct de vedere Bucovina este destulde bine inzestrata. Ea poseda 480 km. decettferate,ceea cear reveni cam 5 km. la 100 de km. 0, adica sunt relativ mai dese decat In Ro- mania. Dispositiunea cailor ferate este urmatórea: o linie lunga parcurge partea de E a Bucovinei de la S la N, Incepênd de la Itcani, unde se articuIégt cu linia ce merge dealungul Moldovei, pâna la Oraseni de unde se continua cu linia galitiana ce merge la Lemberg si Cracovia. De pe acésta linie principala se desprind o multime de ra- mificatiuni secundare:unele,mai lungi, mergemd spre inima muntilor,. cum sunt: HatnaG.-HumordC.-Lung -- Dorna;Hadikfalva RetdctutiValcov; Hdlboca Storo- jinef BerhometeLapuma;§i Nepolocctuti, Viqnifa. Alte ramificatiuni, mai scurte, merg spre Ei spre N, cum sunt: HdlbocaSirete; CernauffNoua-Suli(diCerndup,Cotz- manZalescic. oselele, In lungime de vre-o 2.500 de km. sunt Intr'o stare fórte buna; ele sunt mai dese In partea de E, ca si caile ferate. Cänavigabile riu posed& Bucovina decât numai mica portiune din Nistru ce o delimitéza pe la N. Orasele Bucovinei. In Bucovina nu putut desvoltà orase mal marl, din pricina ca ac6stä provincie nu si-a capatat autonomia

www.digibuc.ro 264 sa de cat de un timp fOrte scurt, de vre-o 40 de ani. Pan& atunci ea a fost saü alipitá la Galitia sail a fäcut parte integrantä din Moldova. Pe urmá nidconditiunilegeografice nu sunt favora- bile la acésta, de óre-ce Bucovina nu forméza o indivi- dualitate geografick ea este cu totul o dependenth a Mol- dovei, cu care forméza impreunä una §i aceea§I regiune naturalä In care ora§ele principale sunt: Ia§ii §i Ora Ise mai principale in Bucovina sunt : Cernauti, 60.000 locuitori, situat In apropiere de malul drept al rlului Prut, incunjurat mai din tótepártile de dOuri. Importanta acestul ora§ provine din faptul GA a fost situat pe unul din drumurile cele mai frequentate In vechime, drumul ce duce& din Sucéva In Polonia. Ac,11 .ecapitalaacesteiprovincii§iprimul ei centru cultural. Este re§edinta MitropolituluI bucovinén §i locul unde se aduna Dieta Bucovinei. De asemenea e §i primul centru industrial §i comercial al provinciei. Retdcluri, 15.000 locuitori, a§edat In mijlocul until camp cu- prins intre rlurile Sucéva §i Sucevita.Este al doilea ora§ al Bucovinei atât din punct de vedere cultural cât §i economic. Sucéva, 12.000 locuitori, situatá fórte apr:5pe de granita MoldoveT, pe malul drept alrIuldi cu acela§i nume In vecinátatea Burdujenilor. A fost multá vreme capitala Moldovei. Sirete, 9.000 locuitori, situat chiar lângä granita Mol- doveI, pe malul drept al rIului eu acela§ nume. Ceimpu-Lung, 7.000 locuitorl, a§edat pe valea Moldovei putin In interiorul zonel muntóse, Inteo regiune bogatä In päduri §i substante minerale utile. Vatra-Dornd, 5.000 locuitori,situatchiar Ininima muntilor intr'o positiune fórte frumósá, Intro Dorna §i Bis- trita chiar la confluenta lor, de unde §i numele de aTargul intre ape» ce i se dä. Statiune balneará renumitá pentru apele sale acidulate §i clima sa placutá. Alte ora§e mai putin importante aunt: Colman, situat Intre Nistru §i Prut; Storojinef, a§edat pe rîul Siret; Virdta, situatá In partea de V pe malul drept al Ceremu§ului. Gura- Humorel, situatä spre S, pe partea stang5, a Moldovei; etc.

www.digibuc.ro TRANSILVANIA. 57.250 km.0.

0 térä mândr 6. si binecuvintatâ intre töte Orile semènate de Domnul pe pämint. Ea sémänä a fi un máret si intins palat, capo-d'opera de architectura, unde sunt adunatei aseçlate cu mandrie t6te frumusetile naturale, ce hn- podobese töte celelalte tnuturl ale Europel, pe care ea cu plâcere ni le aduce aminte... OrI Incotro te-f uità vecrf colori felurite ca unIntins curcubed tabloul cel mai incântâtor farmecä vederea: stânci präpästióse, multi uriasT, ale cAror vArfurf mängaie norff, paduri intunecóse, luncl sinverd.ite, livedf mirositóre, vAI rècoróse, garle a cáror limpede ap5, curge printre câmplile lnflorite, pârae repe41, cari mugind gróznic se prävälesc in cataracte printre acele amenintätóre stânci de piaträ, ce plac vederiii o inspäimintä tot de-odatä. BXLCESCII. Starea politicA.Astacti Transilvania nu mai este, ea maI Inainte, o unitate politica, adich o provincie cu legile sale specialesi cu administratiunea sa proprie, ci face parte integrant& din monarchia vecina, Austro-Ungaria anume din regatul ungar.Constitutiunea§ilegile Sta- tuluI ungar se aplicä §i aid de-o potriva ca In tot restul monarhiel. In acésta stare se gäsesce Transilvania numaI de la 1867, când s'a Inchegat Impërätia Austro-UngarieI In forma sa actuala. Pana atuncI ea a fost fara lntrerupere o provincie antonoma supusa când Ungurilor, când Turcilor, când Austriei, §i multa vreme a avut chiar Voevoçlii sal speciall. Acésta provincie, daruita de Impèratul Traian coloni- tilor din Dacia, earl apArasera multa vreme lntinsul im- periil roman, a fost cucerita de la urma§iI acestora de catre regele Ungurilor, Stefan cel stint, prin sec.al XI d. H. Sub dân§ir a stat in Transilvania ca o Ora autonoma, avênd legile §i Voevodfl sè, pâna la 1526, când a caçlut lntreg Statul ungiresc In mâinile Turcilor. Acestia aù stapânit Ungaria §i 'Transilvania pânä la 1699 când, prin tratatul de la Karlowitz, Transilvania a fost cedatä AustrieI. Cat timp a stat sub Turci, Transilvania de fapt erà ea §i

www.digibuc.ro 266 independent& numal ct plAtià tribut Turcilor, alt-fel ii pästrase neschimbate leguei Voevolif sAi. De la 1699 pAnA la 1867, cât a stat sub Austria, Transilvanias'a bucurat asemenea de cea mai IntinsA autonomie. Din punctul de vedere administrativ Transilvania e Im- pärtitA In 15 comitate (districte). Urmätorul tabloil ne aratA: numele, Intinderea, popu- latiunea, capitala si populatiunea capitalei fie-cArul comitat.

41- .4. Populati- Populati- NO. COMITATELE V. d unea in CAPITALA unea 1890 CapitaleI r.2

I 1. C. DäbâcM(Szinok-Doboka).4.760217 760Desitl. .. 10.000 2» Bistrita-Isläs4ud (Beszte-

recze-Naszód) .. . . . 4.165106.120Bistrita . . 12.000 3» Cojocna (Kolozs) . . 4.970227.350Cluj . . . 50.000 4» Mures (Maros-Torda) ..4.190 178.980T. Mures.. . 20.000 5» Turda (Torda-Aranyos) .3.500150.600Turda . . . 12.200 6» Ciucul (Csik). . . .4.860114.300Ciuc Sereda. 3.000 7» Odorheiti (Udvarhely).. 2.940110.510Odorheiti. . 7.700 8» Tarnava-micA (Kis-Kü- külö) 1.715101.330Dic. san Mart. 3.000 9» Alba infer. (Alsó-Fehér) .3.580195.200Aiud . . . 7.500 10» Hunedóra (Hunyad)... 7.790268.880Deva , .. 7.000 11» Siblii (Szeben) . . . . 3.600152.390Sibitt . ... 30.000 12» Tarnava-mare (Nagy Kii- külö) ...... 3.340135.940Sighisóra. 11.000 13» Fägarasul (Fogaras). . 2.44088.830Fagtras. . 6.500 14» Brasovul (I3rassó). . . 1.50089.460Brasov. .. , 37.000 15» Trel Scaune (Haromszék)3.900 130 290Sep. sân Gior. 7.000 Populatiunea.Transilvania e locuitä de aprópe 2.500.000 de suflete, avênd o desime mijlocie de 43 locuitori la 1 km. O. Desimea e mai mare prinvAile si câmpiile din centru, pe când prin muntii de pe la margine e mai micA. NationalitAtile. Populatiunea Transilvaniei e formatA din urmAtórele popóre: Roman& El forrnézä elementul, etnic predominant si sunt si autochtoniI acester provincii, cAci sunt urmasii di- recti a colonistilor romani. Numèrul lor este aproximativ

www.digibuc.ro 267

de 1.500.000. El se gasesc réspanditi mat pe tótá supratata Transilvaniel, numal tn partea résäriténa sunt rart de tot.ln schimb insa, prin tinutul Fagaraulut, HunedóreT, Albet in- ferióre, Násäudului pe Intréga campie se gäsesc In mase compacte, neamestecatl, decit fórte putin, cu alte nationalitatl. Ocupatiunea principalä a Românilor de aid este ca §i a celor din regat, tot agricultura. RomâniT pórta diferite numirt, dupa locurile pe unde träesc, ast-fel celor din muntil Apusent li se çlice M o ti ; celor din câmpie, Câ mpencelor de prin tinatul ra- garasulut, Olten T;celor de pe la Brawvi Sibiü li se (=pee Mar gineAT; etc. Unguril. Numèrul lor trece de 650.000. Partea cea mat mare din Ungurit ce locuesc In Transilvania, o forméza o ramura a poporulut ungar, numitä S cu I.Acestia lo- cuesc in masa compacta In tinuturile rkaritene ale Tran- silvaniel, anume: Ciucul, Tret Scaunei Odorheiul. El s'ail despartit de restul Ungurilor Inca din primele timpuri ale stabilirii acestora In Europa, as& ca all et presinta óre- cart deosebirl fatá de masa principal& a Ungurilor din basinul panonic. In afar& de regiunea résáriténa, Unguril maI locuesc prin partea de Ni NV a Transilvaniet, Ins& sunt iso- laI réspanditt printre Romani. .Regiunile unde eT se gä- sesc cevâ mat numerosi sunt: regiunea Turdei DesiuluT, Aiudulut, Targu-Mure§uluT, etc. Numérul lor se ridica la vre-o 220.000. EI se gäsesc réspânditt In Transilvania prin urmatórele regiuni: In comitatul ThrnaveT-marTi T.-micT, unde sunt cot mal numero§T, apoi prin jurul SibiuluT, a Brarvulut si la N Transilvaniei In comitatul Bistritel-Näsaud. Ei sunt un popor de ném germanic, veniti aid Inca de prin sec. al XII dupä Hr. din tinuturile Rinulutsi ale FlandreI. Regit Ungariet aù favorisat acésta populatiune acordându-I privilegil Insemnate, la umbra chrora eT aü progresat putut mentine nationalitatea. In afara de aceste populatiuni mai gäsim: Evr ei In numér de vre-o 50.000, réspanditT mat cu sama prin co-

www.digibuc.ro 268 mitatele de la Ei N TransilvanieT. de obiceiù prin par- tile locuite de Unguri; apol Armen ï, Tiga ni eta. Desì din cele ce preced, se vede cäRomânii sunt poporul cel maï numeros din acéstä, Ora precumi acei ce sute de apärat-o contranävälitorilor barbari,totusi In conducerea ei jucat nici odatä un rol important. Ei aìi fost Inläturati In mod sistematic, din causa deosebi- rilorreligióse, de la conducerea afacerilor Statului de chtre Celelalte pop:5re venite mai In urmä, Unguril Sa4ii, earl forrnézA elementul conducétor In afacerile politice. De pela inceputulsec.al XIX Unguril observând cá numérul lor se micsorkä si aunt amenintati a pierde suprematia politic:a, ail cantat sa maghiariseze prin mijloc pe celelalte nationalitati de sub stäpânirea lor, cu gândul de a forma un mare Stat national maghiar. Cel popor care prin numéruli dreptul sëù istoric erà o piedica pentru idealul poporului maghiar, aù fost Ro- mânil; asupra lor indreptat Unguriï VIM activitatea lor, cAutând prin tot felul de prigonirï sä-1 desnationa- liseze. Românii Insä aú sciut sá resiste la tóte aceste in- cercari ale Ungurilor ii-ag phstrat neatinsä limba nationalitatea. iastac,11 Unguril urmärese cu maï multä energie desnationalisarea Rornânilor, dar eu cat sfortärile lor In acóstä, privintä sunt maï mari, cu atât si resistenta din partea Românilor cresce. Starea culturald.In general vorbind, starea cultural& a populatiunil din Transilvania desi este mai superiórá decât a populatiuniï din regatul roman, totusi lasá Inc& de dorit, cad numaï 350/0 din locuitorl seal sä scrie sá cetéseä, restul de 65°/0 sunt analfabetï. InSä nu t6te popórele ce locuesc In Transilvania ail a- celas grad de culturá, ci pe cánd Sasiï sunt un popor cult In adevëratul inteles al cuvIntuluï, Românil si Un- guriisuntmult mai Inapoiati. Acést& stare cultural& Inaintatá a Sasilor se explicá prin faptul eh el aú venit din Apus cu o cultura dejà superióräi prin faptul cä ei aù putut desvolte mai departe acéstä, culturá, la ad&postul privilegiilor pe cari le aveail. Româniii Un - gurii, desì aveati printre ei acest element cult, Insä din

www.digibuc.ro 269 causà ea ail fost exclusl de Sa§i de la beneficiile culturii lor, ail rémas Intr'o stare mal Inapoiata pana In timpu- rile moderne, când cultura ApusuluI s'a Intins si sprellö- sarit. Acéstä culturä Ins'ä, nu a prins rädacini adânci In po- por, ,cise mArginesce ca si In regatul roman numaI la patura culta. §cólele.In Transilvania ail fost Infiintatesoóle mai Inainte decat la nol In regat; pe la finele sec. al XVIII ,existaii dejà gimnasiul de la Brasov si cel de la Blaj. Acesta din urma a dat cele mal frumóse róde,caci Inels'a format acea pleiada de scriitori si InvKatorI cari ail con- tribuit la renascerea culturala a Românilor. In scOlele din Blaj a r6sunat odinibra glasul desteptator al apostolilor ro- manismului G. $incaT, S. Clain, si P. Maior... De pe catedrele acestor scóle s'a audit intr'un sir de ani, glasul parinteldi filologieI romane T. Ciparit. Intre paretil acestor scdle George 13aritiü a inv6t,at a râmane roman. In Blaj s'a format acea consciinta nationala in sufletul lui A. Muresanu care manifestandu-se prin «DestéptAte Romane» s'a prefacut apol" in con- sciinta until intreg popor. S. MOLDO VAN. Cele mal numeróse smile s'ariInfiintat Indata dupa re- volutiunea de la 1848, lnainte de unirea cu Ungaria si dupa stäruinta mitropolituluI An dreiú Sagun a. Acesta le-a organisat In asà, chip, Incât scólele sa fie Intretinute de biseria si autoritatea superióra bisericéscas'afieIn acelas timp si autoritatea superióra scolarä. Acésta or- ganisare este de mare folos pentru scólele românescI, &del' daca ar fi lost sä, fie Intretmute de Statul maghiar, atuncl n'ar mai fi existat nicl o scólä românésca. Cu Vote acestea Ungurii cauta sa se servéscaside .scóle pentru a desnationalisa pe Romani. In acest scop el impun ca In scólele românesci sa se invete limba ma- ghiará ma:I mult de cat ori-ce obiect si pe lânga acésta ail mal Infiintat si asa, numitele «asile de copiI», In cari co- phi mal midi de 7 anY sunt tinuti sa Invete unguresce. Astagli Rornânii din Transilvania, pe lânga vre-o 1.500 dè scoll satescl, maI dispun si de urmátórele scolIse- cundare: un liceil,o scóla realá inferiórä si o scóla co- merciala la Brasov, un liceilla Blaj, un Hoeg la1\15,- Mud si un gimnasid la Brad. TreI seminarii: unul la Sibiù

www.digibuc.ro 270

(ortodox) si doilö la Gherlai l3laj (unite). Pe lângA acestea mai exist& si 3 scóle superióre pentru fete: la Sibiú, Brasov Blaj. Biserica. Populatiunea Transilvanig din punct de ve- dere religios se imparte ast-fel : RomâniT sunt uniT ort odox (greco-orientali), altii unitT (greco-catolici); Ungurii sunt o parte catoliciialtá parte a lvi n Sasii sunt top pro testanti. Romdniii ortodoc0 sunt eel mai numerosTi ocupá mar cu samä, partea de S a Transilvaniei, Biserica lor este independentá de celelalte ramuri ale Bisericii de rèsärit. Ea formézá din punct de vedere administrativ o singurä arhidiecesä, In fruntea cäreia se gäsesce un mitropolit, insárcinat cu supravegherea credincioOlor ortodoxi nu numaï din Transilvania ci din Intréga Ungarie. El este ajutat In conducerea arhidiecesei sale de un Sinod ales de credinciosl si din care pot face parte si clericilL mirenii. Romeinft uniti, sail greco-catolici sunt mal putin nu- merosi decât 061 ortodoxii sunt rëspânditi mai cu samä prin N Transilvaniel. ET numal In ceea ce privesce admi- nistratiunea biseriascä se asaménä cu catolicil recunoseAnd ea sef suprem pe Papa, credinta lor Insä e aprópe aceeasi ca si a ortodocsilor. Biserica a jucat, din punct de vedere cultural, un rol insemnat pentru Rornânii din Transilvania. N'a chutat numaï sä propage In popor Inv'étaturile IVIântuitorulul sà-T Intárésca credinta In Dumneqeù, ci sá-1 si lumineze prin Invètáturà, Cu veniturile ei deschissi se In- tretin mai tâte scólele românesci din Transilvania si tot ea supraveghézä bunul mers al scólelor. NicAerI, In tinu- turile locuite de Români, nu se mai constatá o atât de strânsä. legáturá Intro acesti 2 factorf culturalf, ca aicea. Un merit 'MO, i mai mare are Biserica pentru némul nostru, cad ea ne-a pästrat limbai nationalitatea, atunci cánd din bite pärtile vräsmasilnostri cautaa sä o suprime. De aceea trebue sä fie datoria cea mai sfinta a Bomb, nilor, de a lucrà, Ja Intárirea Bisericii, cad ea este o che- zásie pentru propagarea culturalái mentinerea nationa- litätiT In viitor.

www.digibuc.ro 271

Agricultura.

Din acest punct de vedere solul Transilvaniei se im- parte ast-fel:38,P/0 paduri; 27% araturI; 15% finete 14% pAsuni; 2% viii livedi de arbori fructiferi iar 3,5% este neproductiv. De aicea se vede CA, In acéstä, térä, tot solul co se póte ark este arat sem6nat. Plantele cultivate.Dintre acestea cele mai rèspândite sunt cerealele,ele formézá cultura caracteristicá ca In Ora lanoi. In adevèr din cele 1.200.000 de hectare de aráturi ce se fac anual In Transilvania, aprópe 1.000.000 se sémänä eu cereale, cea-ce ar vent aprópe 1/5 din intreg teritoriul tériii850/0 din intinderea tuturor gmánatu- rilor. Cerealele ce se cultivä, mai mult sunt tot porumbul gr hill ea si la noi In térä; amândouti, aceste plante ocupá s/4 din tótä intinderea clestinatä cerealelor, ica- racterisózá mai cu samä partea centralá si de V a Tran- silvaniei. Partea de .E e caracterisatá mai mult prin cul- tura secareI,orzuluT iovësului. Aceste din urmä ce- reale se cultivä, Insá pe suprafete cu mult mai mid deeât cele d'Intâi. Productiunea totalä a cerealelor este In mijlocia de 18,000.000 hectolitri anual, eu q productiune media de 18 heetolitri la 1 hectar, adicá cu 6 hectolitri, mai mult decât se produce la noi. Acéstá rodnicie mai mare a VA- mIntuluI nu se datoresce numai calitätilor sale, ci si agri- cultorilor, earl ingrijesc mai mull de ogorul 1.01^ §i clime)", care In Transilvania e mal favorabilä agriculturii. Legumele: carton, fasole, mazare, linte etc. se cultivä, destul de mult, ele ocup5, aprópe 40/0 din WA, suprafata aratä. Inspecial cartofii se cultivá mal mult decât tóte celelalte, ei singuri ocupä 2.60/0 din tóte aräturile. Plantele oleaginóse: rapit a, chnepa i inul se cultivb", pillion In Transilvania, suprafata ocupatá de ele represintä,

numal 12°4/0din bite hráturile. Plantele industriale: sfecla de zahar, tutunul etc. ocupà suprafete si mal miei, abià 1°/0 din tóte semänäturile. Finetele artificiale: livedile de trifoiù, mäzäriche,

www.digibuc.ro 272

I ue ern A, etc. sunt, dupä cereale, plantele ce se cultivä mai mult pe teritoriul Transilvaniei, ele ocupA aprópe 70/ din tóta suprafata destinatä, araturilor. Viilei liveclile de arbori fructiferi ocupa oprópe 2°/, din suprafata Intregiltèri. Ele sunt re'spandite In tóte pArtile; InsA viile sunt dese mai cu mina prin pärtile de S ale Transilvaniei. Si In aceste podgoril s'a ivit filoxera ca ei la noi In Ora, ei a facut ravagil Insemnate distru- gênd mai bine de 1/4 din tOta suprafata oeupar, de vii. Pädurile Transilvaniei aü o intindere de 2.260.000 de hectare, ceea-ce represintä 385% din tot teritoriul Ele formézA deci una din bogAtiile caracteristice ale acestel provinci1. Distribuirea lor este cat se póte de regulatA ca relieful; de jur IrnprejurulTransilvaniei se gAsese pu- -ternice masive pAduróse ce imbraca laturile muntilor ei Inchid In interiorul lor un loc gol «Campian ce se intinde dintre Tarnave panä la Somee. Aceste pAduri sunt formate In cea mai mare parte din I a g1, mai putine sunt aleatuite din br ad Ii mo1ifi t putine de tot din st ejari; acestea din urma se gAsese mai cu sama prin partile jóse. Exploatarea lor este acuma supusA tuturor regulelor earl asigurA pAstrarea padurilor, mal inainte InsA pe langA ea se exploatati farä niei o ordine, dar numerósele turme de oii capre ce päscea5 prin paduri, aù contribuit fórte mult la miceorarea intinderii ce ocupaiA pädurile. Animalele domestice. Caft. In comparatiune cu restul Ungariei ei In special cu Pusta, Transilvania pare sAraca In animale de acest fel. Numèrul lorniel nu ajunge la 200.000 cu eel din oraee cu tot.Calitatea lor este InsA fórte buna, &AA mai tog apartin exceIentel rase de cal unguresci, una din cele rnai renumite rase din Europa. Boa Acest fel de animale e representat In Transilvania, printr'o rasa cu calitati excelente, ram u n g ar o-t ran s il- v a n â, caracterisata prin córnele sale fórte marli Intórse in forma de lirA. Nurnèrul total al acestor animale se ri- dicA la 1.200.000 pe MATà earl' trebue sA mai adaugim un nurnèr insemnat de bivoli de prin partile de S ale Transilvaniel.

www.digibuc.ro 273

Oi le.Crescerea acestor animale a fostintimpu-rile cevi mai depärtate de noi, cea mai importantä ocupatiune pentru Românii ce locuiaa prin munti.Astädi crescerea (Alör a decadut insh din ceea-ce erà mai inainte. Numérul acestor animale e de vre-o 1.800.000. Porcii. Numèrul totalalloreste aprópe 800.000. ET stint riSspänditi mai cu samä prin tinuturile locuite de Secui §si Sa0 earl manâncä, fórte mult carnea acestor a- nimale. In comparatiune cu Pusta Ungariel, unde animalele de acet soill sunt fórte numeróse, Transilvania pare sa- rack'. Calitatea acestor animale este de asemenea fórte bunä. In general animalele domestice ale Transilvanier se presintá din punct de vedere calitativ mai bine decât ale nóstre. Crescerea lor se face cu mai multä ingrijire de- cât lanol; intinderea cea mare a finetelor naturale gi artificiale e o prob5, evidenta despre acésta.

Mine le. Din acest punct de vedere Transilvania este o Or& fórte bogatä In minerale prelióse §iutile, cum nu sunt multe In Europa. Principalele bogatii miniere sunt dispuse in 3 zone prin- .cipale: o zonä ce s'ar intinde prin mijlocul Transilvaniel vi care e fórte bogatä, In sare ;a, doua zonä, spre V de acésta cuprinde muntii Apuseni §i este fórte bogata In metale; iar a treia zon5, situatä spre E TransilvanieT e fórte bogatà In ape minerale de tot felul. Dintre bogätiile miniere ale Transilvaniei cele mai im- portante Bunt : Sarea. Masivele de sare abundézA In phmIntul Tran- -silvaniei §i In multe locuri ele es la exterior ca §i cele din România. Unele din aceste masive se exploatad Inca de pe vremea Romanilor, de la cari ail rèmas semne evi- dente, cum e la Ocna Sibiuluii Uióra. Astädi, sarea se exploatézá numal In 5 locAurl :la P ar a i d pe valea de sus a Tärnavei-mici; la 0 cna DeOului aprópe de De05; la Turd a; la Ui ó r a pe valea Mure- G. M.-Murgocl, I. P.-Bura. Rornd4da iti prde boouite de Románf. 18 www.digibuc.ro 274

§ului §i la Ocna Sibiul ul (Visakna). Cea mai important& din tóte aceste ocne este cea de la Uióra. Din aceste 5 ocne se scóte anual vre-o 900.000 de kintale metrice de sare pentrualimentatiune§ivre-o 500.000 k. m. pentruin- dustrie. Aurul este a doua bogátie minier& a Transilvaniei, el se scóte In cantitáti insOmnate din muntii Apuseni, care este regiunea cea mai bogat& In mine de aur din Oa Europa. Localit&tile principale de unde se extrage aurul sunt: Ro§ia, Sec&rimb, Abrud, Zalatna, Bäita, R u d a, Criscio r, Of e nbaia etc. Oantitatea de aur ex- tras& este de vre-o 3.200 kgr. anual, In valóre de 7.500.000 koróne. Argintul se gäsesce In cantitatimarl' la R odn a In N Transilvaniei 0 la Baia de Cri § In muntii Apuseni. Cupru se extrage In cantitätimari dinminele de la Balan din E Transilvaniei (Csik). Ferul se gasesce In cantitätl fórte marlin regiunea muntósá de la S Mure§ului prin m. Poiana-Rusch, Retezati Sebe§. Localitätileprincipale 'deunde se scóteferulsunt : G helari Calan la S Mureplui, iar la N de Mure§ se scóte fer de la Trásoáú. Cantitatea ce se extrage anual din aceste regiuni, trece de 1.000.000 de kintale metrice. Carbunii de petnant se gäsesc In cantitáti insemnate In basinul superior al Jiului la Petro §a n T ila Kopecz In tinutul Trei-Scaune. Cantitatea de carbuni ce se ex- trage este de 25.000.000 kintale metrice anual. Id fine se mai g&sesce : petrol la S t, Imr e In E Tran- silvaniei, In comit. Csiki sail' la Zal a tn a. Apele minerale. Partea cea mai bogatä a Transilva- niel In isvóre de ape minerale este partea de E. Cele mai principale isvóre sunt : San. GiorgiaiBodnasituate In valea Bistritei trans. Borseo §i Bilbor situate In apropiere unul de altul pe valea Bistriciórei. Borsecul posed& o renumit& ap& acidu- latá, care se exploatéz& de mull& vreme. Este una din statiunile balneare importante din Transilvania. Tupad situat chiar In valea Oltului, nu departe de muntele Bildös, la pólele unui munte in várful cäruia se

www.digibuc.ro 275

gäsesce lacul S-ta Ana. Este una din cele mai importante statiuni balneare din Transilvania. Vdlcelele (Elöpatak), situate spre SE Transilvaniei aprópe de Sepsi-St.-Giorgiii, posedä ape bune contra bólelor de stomaci rinichï. Covasna, situatä in téra Skuilor pe un afluent al Pä- räului Negru, este renumitä pentru bäile sale de aburi de acid carbonic, ce se degajézä aicT din pámlnt. Zizin (Zaizon) unul din satele ce formézá SAcelele, (sapte sate) posedá de asemenea ape minerale.

Industria.

In Transilvania, ca si In Intréga parte de E a monar- chiei austro-ungare, activitatea industrialà este la Mee- putul desvolthrii sale ;si pana acum acéstä provincie Ii pästrézA caracterul säil de térá agricolä. Industria are ins& reservat un viitor frumos in acésta provincie atât de bine dotatá de la naturá cu materii prime de totfelul. Po- pulatiunea ce se ocupä In Transilvania cu industria atinge cifra de 85.000. Jndustriile cele mai principale ce desvoltat In Tran- silvania sunt cele In legaturá cu agricultura si anume : 'MA ea r i a este una din ramurile de industrie ce se practicá pe o scaräfOrteIntinsä.Täläcärilprincipale stint: la Brasov, Sibiù, Bistrita, T.-Muresului, etc. M oräri a este de asemenea fórte räspânditä, se gäsesc mai mult de 5000 de mori In tótá Transilvania. Distilerlil e d e sp irt sunt iaräsi numeróse. Din celelalte feluri de industrii mai importante sunt Industrifle extractive si metalurgice a feruluï, aurului, sárili cArbunilor desvoltate in regiunile unde se gäsesc zkämintele acestor minerale. Pe lângá acestea s'a mai desvoltat mult si industria st i cläri e T olärie T. Industria lemnului si anume herástraele, aù o desvoltare fOrte mare, ceea ce natural Intr'o Ora unde pädurile ocupá .suprafete atât de Intinse. In legaturá eu industria lemnului s'a desvoltat fórte mult çi c ar ut Aria.

www.digibuc.ro 276

Celelalte felurI de industrri: textile, chimice, etc. sunt maI putin desvoltate.

Cornerlul.

Pe lângä schimbul de producte ce se face Intro locui- toriI din muntIieel de pe câmpia Transilvanid, se mai face §i cu celelalte provincri ale InonarchieIi cu Regatul român un comert fórte intins.Acest comert constá mal cu sémá din lemne cu carI Transilvania furniséiá sesu- rile vecine, lipsite de acésta bogatie. Alt produs impor- tant ce alimentézá comertul Transilvaniei este sare a ce se expediazá In tóte pärtile Ungariel. In fine v it ele de- asemenea constituesc un important articol de schimb au provinciile industriale din V AustrieI. In schimbul acestor produse brute, Transilvania pri- mesce diverse obiecte fabricate, ca: stoie, masinl, etc., pe earl fabricele din acéstá provincie nu le pot produce. Caile de comunicatiune. In privinta acésta Transil- vania este maI bine Inzestratá decât Ora nóstra,das35. avem In consideratiune numaI lungimea totalä a cgilor de comunicatiune. Acóst5. rote& Irish' din causa reliefulul térilse MO, relativ In putine locurl cu drumurile tö- rilor vecine. Caile ferate In Transilvania aú o lungime totalà de 1.800 de km., adicä 3 km. si ceva pentru fie-care 100 de km. 0. Dispositiunea lor este aceeasi ca §i a rlurilor, pe vAile cdrora merg aprópe tOte liniile ferate. Cole malt' frequentatelinii sunt: linia ce merge pe la Brapv SighiOra Blaj iTövis,de undo sedes- parte In 2 ramurI: una apucá pe valea Muresului spre Aradi o alta spre N cátre Cluj §i de aid spre V cátre Oradea-Mare.Din acestelinii sedesfac o multime de ramuri, anume: Brapv Ciue-Sereda Ghinie; Copp SibiaRiu-Vaduhd ; .PiskiPetroprd; Alba-Iulia Zalatna; cu ramura De0aBistrtta ; Cióra T.-MurefultdReghin; BlajParaid, etc.

www.digibuc.ro 277

oselele. Lungimea totalä a soselelor TransilvanieT este de mai bine de 13.000 km; Ins& nu tóte sunt de o po- triva de bune pentru comunicatiune, numai soselele na- tionale si cele municipiale sunt1 masi bune, restul last', Inca de dorit. CAile navigabile lipsesc cu totul In cuprinsul Transilva- niei, singur Muresul este dintre tóte riurile apt pentru transportul plutelor si galerelor. Oraele Transilvania

Cele mai vechiF; i principaleorase aleTransilvaniei s'aildesvoltat la margineael,acolo unde sirurile de munti ce o inconjura presintä curmaturi adânci, pe unde se 'Dote prin urmare comunica mai usor cu tinuturile din jurul podisului. Cele mai lnsemnate orase ale Transilvaniel sunt: Cluj (Kolozsvár) 49.000 locuitori, sittiat In NV Transil- vaniel pc, valea Somesului mic. Este cel mai populat oras al Transilvaniei si primul centru cultural al acestei pro- vincii, posedä o universitate, singura care exista In URA Transilvania si o multime de scoll secundare si speciale, bite unguresci. Brapv (Brassó), 37.000 locuitori, cel mai frumos dintre -Vote orasele Transilvaniei, situat In -coltul de SE la pólele Carpatilor intr'o vale ingusta Incunjuratá din 3 WO cu déluri Inalte. Natura a creat trite() orá fericitä acéstá vale plácutä si a fost una din cele maI frumöse idel a dmenilor de ail Intemeià aid locuinte. Ea am v64ut si iubit multe locurI In viaa mea, dar daa, cine-và ImI vorbesce despre un ideal de oras romantic medieval, Inainlea ochilor meT se ivesce Brasovul. BERGNER. Actualmente este cel mai important centru cultural al Românilor si orasul cel mai industrial din OM Transil- v ania. ln acelatimp este si un fórte important centru comercial. Mai ales In vechime Brasovul a jucat un In- semnat rol in comertul cu Romania ; aicea veniail ceT mai multi din comerciantii din Ora de la noi si se apro-

www.digibuc.ro 278 visionail cu diferite obiecte fabricate saù lucrate de //Ana, ea: incáltaminte, pälärii, vase de lemn etc., de unde numele acestor márfuri, 4tbrasovenii». Sibiul (Nagy-Szeben), 30.000 locuitori, situat pe ambele maluri ale pâräului Cibin, la deschiderea vtii Oltuhil. El a fost Infiintat de Sasi chiar de la venirea lor prin aceste locuri. Este resedinta Mitropolitului roman din Ungaria locul unde se adunä Sinodul arhidiecesei transilvane si Congresul bisericei ortodoxe románe. In apropierea Sibi- ulul se gAsesc 2 sate românesci fórte frumóse anume: Selistea si Resinaril Telrgul lifurequlu'i (Maros-Vásárhely), 19.000 locuitorl din earl' cea mai mare parte sunt &jct.& Orasul se aflá situat pe tiSrmul stâng al Muresului, chiar In centrul Tran- silvaniet Este cel mai principal oras al Skuilor. Turda, 12.000 locuitori, situata In valea riului Aries, InSemnatä pentru oenele sale de sare. .Bistrqa (Beszterecze) 12.000 locuitori, situata in valea Bistritei transilvane,este locuit in mare parte de Sasi. Se afla asedatä In mijlocul unel regiuni bogate In minerale. In jurul sail se gasesce Ro d n a cu importante mine de argint si St.-Gi or giù cu isvóre de ape minerale. Alba-lulia (Gyula-Fehérvar), 11.000 locuitori, situata la confluenta Ampoiului cu Muresul Intr'o regiune viticolä renumitä pentru calitatea vinuluI ce produce. Sighisóra (Segesvár), 11.000 locuitori, din cari mare parte sunt Sasi, situatä Inteo positiune din cele mai pito- resci pe valea Tarnavel mall. A fost mai de mult o im- portanta cetate Intäritä. pesiú (Dées),10.000 locuitorl, situat catre N Transil- vaniel, la confluenta Somesulul mare cu Somesut mic. In apropierea sa se gasescecna-Desiu lui, renumità, pentru salinele sale. Mediaq (Medgyes), 8.000 locuitori, situat pe valea Tar- navet mari, o un renumit centru viticol. Aiud (Nagy-Enyed), 7.500 locuitori, situat pe malul drept al Muresului. In apropiere de 'dânsul se gásesce vestita ocnä de la Ui ór a, cea mai mare din UM Transilvania. Sebeml seisesc (Szász-Sebes) 7.500 locuitori, situat pe

www.digibuc.ro 279 riul Sebes aprópe de vársarea sa In Mures, este renumit pentru podgoriile sale. Odorheiul (Szekely-Udvarhely), 7.500 locuitori, situat pe valea TârnaveT mari aprópe de isvorul sä5. Este un ora§ curat skuesc. Sepsi-san-Giorgiú (Sepsi-Szt.-György), 7.000 locuitori, situat pe malul drept al Oltului. In apropierea sa se ga- sesce vestita statiune balneara VAlcele (Elöpatak). Deva 7.000 locuitori, situatä pe Mures, aprópe de esirea lui definitivä din podisul Transilvaniet Gherla (Sjamos-Ujvár), situatä pe Somes, ceva mai spre S de Desiö. Este re§edinta until episcop greco-catolic. Blaj (Balazsfalva), 4.000 locuitori, situat la impreunarea celor 2 Târnave. Este unul din cele mai importante centre de eulturá pentru Românii din Transilvania si re§edinta Mitropolitului Românilor uniti. Alte orase mal putin importante sunt: Fágär b,s, si- tuat In câmpia cu acelas nume. Násäu d, situat In N Transilvaniel pe Somesul mare. C i u c-S er ed a, situat pe valea OltuluI In Alcsik. Kezd i-0 sorhei ú, situat in tóra Sécuilor. Ha tze g, situat pe rlul Streiü. B r ad, situat In muntil Zarandului. A brud, situat chiar in interiorul mun- tilor Metalici. Hued i n (Bánffy-Hunyad), situat aprópe de isvórele Crisului repede.

BANATUL TEMIANEI. 28.400 km.D. Starea politia a Banatului e adi identicá cu a Tran- silvaniei, adia face parte integrantä din regatul ungar. Schimbärile politice pe earl le-a suferit Banatul sunt de asemenea cam tot aceleasi ea siacele a Transilvaniei. Pânä la 1526 a fost o provincie a reg. ungar ce se bu- eurà de óre-care autonoaaie. De la 1526 a fost prefäcut impreunä cu tótá Ungaria In pa§alleturcescsi a stat in starea acésta pânä la 1718, când, prin tratatul de la Pasarowitz, a fost cedat Austriei. In acest timp Banatul a fost reorganisat aprópe din noii. La 1780, din ordinul

www.digibuc.ro 280 Imperätesel Maria Teresa, Banatul fu anexat la Ungaria ast-fel a remas pânâ Din punctul de vedere administrativ, Banatul e Impitirtit In 3 comitatei anume : T or ontal cu cap. Becikerecul- mare; Times cu cap. Temisóra iCaras-Severin cu cap. Lugos. Populatiunea. Numeral locuitorilor Banatului este de aprópe 1.500.000 de suflete, avend o desime mijlocie de 53 de locuitori la 1 km. 0. Acéstä desime e mutt mai mare In câmpia din E decât In muntii de la V. Nationalitatile ce alcAtuesc populatiunea Banatului sunt Românii, In numer de vre-o 600.000, ocupä partea mun- tós5,a acestelter! si se Intind 'Ana In sesul Tisei.EI forméza elementul etniccel mai numeros, representând 40% din totalul populatiunii. Germanii alatuesc al doilea element etnic, din punct de vedere numeric, &do! in total ei Bunt aprópe 400.000. CasiSasil din Transilvania, Germanil din Banat sunt venititotdin apusulEurope! din :Bavaria,Alsacia, tinutul Rinului, etc.Insá malt mal târiù,prin sec. al XVIII, dupe. ce Banatul a fost liberat de sub jugul Tur- cilor. SerbR sunt venitT din peninsula Balcanicá Indiferite rânduri. Pentru prima &A aú venit prin sec:al XV, Ins& marea colonisare cu Serbi a Banatului a avut loc pe la Inceputul sec. al XVIII, Numeral lor este ac,11 de vre-o 265.000;alatuesc prin urmare al treilea element etnic. Ungurii desi aü stäpânit Banatuli aú venit Inainte de German! si Serbi, totusi numeral lor e mai mic, abià ajung la 150.000. Dintre celelalte nationalitAti ce se maT gásesc prin Ba nat, mai importante sunt: Sl o v aci I si Evrei T. In privinta distribuiril geografice a acestor popóre avem de observat, cá partea de E este ocupatá aprópe complect de Români, numai patine insule de German! se gäsesc amestecate printreel. Pe când in partea de V traesc amestecate tóte nationalitätile enumerate, formánd o regi- une unde populatiunea e atât de complexa, cum nu se mai gäsesce in niel o parte din tOtä Austro-Ungaria.

www.digibuc.ro 281 Starea culturalä. In general locuitoril Banatului stail mal bine decât eel din Transilvania din acest punct de vedere, cad aid proportiunea celor cari Belli scrie si ceti .este mai mare, 45%. Si aicl ca si In Transilvania se ob- serva 05, Germanil formkä poporul cel mal cult. Românil sunt 'Mg tot cam laacelas nivelcultural cu eel' din Transilvania, cu cari aù avut o FP:51.M aprópe identica In ceea-ce privescescólele, Românii din Banat afará de scólele atescl nu posedá alte institutiuni de acest fel dedt seminarul ortodox si preparandia din Caransebes. Organisarea scólelor din Banat este aceeasi ca si a ce- lor din Transilvania. Biserica. Din punct de vedere religios locuitoril Bana- tului se impart ast-fel:or,todoxi 800.000, catolial 630.000, greco-catolici 35.000, protestanti 20.000 calvi ni 30.000. Ortodoxi sunt cea mai mare parte din Români iSôrbi, ei ocupá partea de E a Banatului. Catolici stint Germanii i Ungurii, ei ocuph pp,rtea de V a Ba- natului. Uniti sunt o parte din Români; iar protestanti sunt o parte din Germani;i calvini sunt o parte din *Lingua Bise- rica ortodoxá românósch din Banat formézä din pnnct de vedere administrativ, o eparhie a bisericei ortodoxe din Ungaria, cu numele de Eparchia CaransebesulnI, dependenti de mitropolia din Sibiùi avênd In fruntea sa un episcop cu resedinta In Caransebes, ajutat de. un Sin od ce se Intrunesce Infie-care an la- resedinta episcopalá. Rolul pe care l'a avut iitare Biserica ortodoxä din Banat este identic cu eel care l'a avut Biserica din Transilvania. Agricultura. Solul Banatului se imparte din punotul de vedere al Intrebuintáril ce i se dá In chipul urmátor: paduri 2170; aráturi 50°4; pAsune 14°4; finete 7°4; vii si live4I 3°4 ; iar neproductiv 5°4. Mal inainte solul Banatului era ocu- pat In multe locuri de mlastinl, astádi Ins& prin saparea a o multime de canale, mlastinele redus. Plantele cultivate.Cerealele forméza in Banat, ca si In intréga Ungarie, baza agriculturii. Din cele 1.400.000

www.digibuc.ro 282

hectare de ar&turi ce se fac anual In tot Banatul, mai mult de 1.200.000 de hectare se sémáná numal cu cereale. Dintre cereale, cel earl' se cultiv& mai mult este g r â ul, el ocup& 1/2 din tótA intinderea destinat& cerealelor. Calitatea grA- ului produs in Banat este fórte bunk chiar se consider& a fi eel mai bun din tót& lumea. Celelalte cereale ocup& suprafete ralativ mai miel, afar& de porumb care e cultivat Inca pe suprafete destul de marI. Cerealele stint rèspAndite mai mult In partea de V a provinciei, Inesul pe cAnd in partea de E sunt fórte rari. Productiunea kr total& se ridic& la 17.000.000 kintale metrice anual. Din celelalte soiuri de plante cultivate ca : pl. oleaginóse, industriale, legume, fin* artificiale etc. singure acestea din urrnä sunt cultivate pe o suprafatä mai Intinsk repre- sentAnd 4.50/2 din tót& Intinderea sëm'én&turilor, restul sunt putin cultivate. Viile si livedile sunt dup& cereale a doua bogátie a- gricol& a Banatului. Ceea-ce face Insemnatatea podgoriilor In Banat, nu este intinderea lor,care nu e prea mare (10.000 hectare), ci calitatea vinului ce produc. Viile §i iiveile acopér ultimele déluri ce se desfac din muntii Banatului spre V. Localitäti unde se produc vinuri bone sunt: Ver§et §i Biserica alb& Pädurile ()cup& o suprafat& de 610.000 hectare, §i a- copër numai partea muntósä a Banatului; singurcomi- tatui Cara§-Severinului posed& mai mult de 500.000 hectare. Constitutiunea acestor p&duri este aceeW ca §i in Transil- vania, de asemenea §i exploatarea se face In acelachip. Animalele domestice sunt relativ mult mai numeróse In Banat decAt In Transilvania. In special regiuneae- sulul din V este fórte bogat& In cal de ras& ungurésc& porci. Oile sunt rèspAndite naal cu sémä prin partea muntósk din V; iar boil sunt Impr4tiati mat de-o potriv& peste tot teritoriul Banatula Minele. Banatul din acest punct de vedere ocup& un lac de frunte printre celelalte tinuturi miniere Ale Ungariei, cAci

www.digibuc.ro 283 muntii sàX cuprind In interiorul lor numeróse zacéminte de feri car buni. Zacémintele de fer sunt exploatate In urmatórele Dognacica,Oravita,Anina, Nadrag, etc.,unclese lucréza anual mai bine de 1.000.000 de kintale metrice de fer. Jia Steierdorf, Karansebq, Kozla, Oraviça, Ii44a etc. se exploatézä zacéminte de carbunl de pamint de-o calitate fórte buna. Cantitatea de earbuni ce se scóte din aceste mine este aprópe de 600.000 de tone anual. Afarä de acestea se mai gäsese In muntil Banatului si a r am(cupru), ce se exploatézä la Moldova veche In S Banatului. Isvórele de ape minerale cele Mal importante sunt cele de la Buzia icele de laMehaclia(Ilerculesbad). Acésta din urrna are o instalatiune balneará feirte bun& E,si este asthql cea statiune din tóta Ungaria. Dacä privim In general Banatul din punct de vedere economic, vedem ca In el gäsim doué regiuni fórte bine caracterisate idistincte una de alta. Regiunea plan& de la V este prin excelenta agricola, acolo cultura cerealelor crescerea vitelor predomina; pe &and regiunea muntósa e caracterisata prin Intinderea mare a padurilori prin nume- rósele zäcéminte miniere.

Industria. Activitatea industrialä in Banat este representata mai eu samä prin industria ex tracti vä a carbunilor si in dus tr i a m etalurgi GA a ferulul. Aceste industril stint localisate -kite In regiunea de E. Afará de acestea se mai gasesc in Banat si numertise fabrici de produse alimentare, ca: mori, distileril de spirt, fabrici de zahär etc., precum si numeróse herastr a e prin regiunea muntósá de E.

Comertul. Comertul Banatului cu celelalte provincii din Apusul Austro-ungariel, constä mai mult din produse brute ca :

www.digibuc.ro 284 cereale, animale domestice, lemne, fer brut, chrbuni etc., contra carora primesce In schimb produse fabricate. Acum In urmä de când industria Banatului a luat o desvoltare mai mare, se exporta mai cu sama In peninsula Balcanicä §i numeróse articole fabricate. CAile de comunicatiune. Din acest punct de vedere nici una din provinciile Daciel nu este atât de bine dotatá ca Banatul, cu drumuri de tot felul. Caile ferate ale Banatului aú lungimea totalä de 1.700 km., adicA 6 km. si ceva la fie-care 100 km. O. In distributiunea, lor se observä aceea§i deosebire intre partea de V, uncle ele sunt fórte dese §i alcátuesc o reta, fórte complicatà §i partea muntósá de E, unde ele sunt fórte rari. O singurä linie sträbate partea muntósá a Banatului, utilizând depresiunea Tirne§-Cerna, acésta e linia ce pléc& de la Vêrciorova, unde se lég& cu liniileferate române §i merge spre NV la Seghedin trecênd prin Lugo§ §i Temisóra. Restul tuturorcelorlalteliniisträbat§esul Banatului in tóte directiunile unind diferitele localitäti intre ele. Din acéstä retea se desprind doué ramuri ce pa- trund In munti pe valea rlurilor Caras çi Bersava, duo :una la minele de la Ré§ita sialta la minele de la Steierdorf. §oselele Banatului sunt de asemenea numerOse, lun- gimea lor ajunge aprópe la 7.000 km.,Irish bine Intro- tinute sunt numai vre-o 3.000 de krh. ce alcAtuesc §oselele nationale §i municipiale. CäT navigabile. Banatul este bogat In chi de acest-fel, cad este inconjurat din 3 pärtI cu rIurI navigabile :la N de Mure§ care este navigabil pentru vapOre pe o distant& de 120 km. de la gura sa ; la E de Tisa §i la S de Dunäre, cari Bunt navigabile In tot parcursul lor pe lâng& Banat. Afarä de aceste CAI exterióre, Banatul mai posedá prin in- teriorul ski un rîú canalisat, anume Be g a §icare e navigabil pe o lungime de 115 km., de la Temi§óra la Tisa. Afar& de acestea §i gura Time§ului e navigabil& pâra la Panciova, pe o distanta de 3 km.

www.digibuc.ro 285 Orasele Banatula In Banat gäsim urmatórele 3 categoril de orase: Prima categorie o forméza orasele din regiunea muntósá, ce desvoltat acolo din causa exploatárilor miniere. In acéstä categorie gäsim : Steierdorf 15.000 locuitori,insemnat pentru bogatele sale mine de cärbuni de pániint si fer. 1=14ifa 12.000 locuitori, situat pe valea rtului Bersava, de asemenea insemnat pentru minele sale de fer. Caransebes 7.000 locuitori, situat pe valea rtului Times. Este resedinta until episcop greco-orientali un centru de cultiirá pentru Români., Mehadia, situatá mai spre Sud, In valea Cernei, da- toresce desvoltarea sa numai isvórelor de ape minerale ce se gasesc in apropierea A doua categorie de orase s'a format la deschiderea principalelor väi ce duo catre interiorul muntilor. In acéstä categorie sunt orasele: TemiOra (Temesvár) 53 000 locuitori, in mare parteUn- gurT. Cel mai populat oras din tot Banatul, situat la deschi- derea väii Tim esului, pe malul drept al canalulul Bega. ArlIT este primul centru cultural si industrial 'al Banatulul o statiune importanta a drumului de fer, cad' acolo se intálnesc vre-o 8 linii ce vin din tOte pärtile Banatula Lugof, 16,000 locuitori,situat In interiorul regiunii délurilor, pe valea Timesului ca o avant-gardá a Temis6rei spre munti. Oras curat românesc, este resedinta unul episcop greco-catolic. Verqet, 25.000 locuitori, situat la deschiderea väli Ca- rasuluI, la pólele unor déluri acoperite cu podgorii ce daü un vin renumit. Biserica albet (Fehértemplom), 11.000 locuitori, situatä, la S Banatului la deschiderea vaii rlului Nora. Putin mai la S se aflä Bazias port insemnat la Du- axe. In fine, a treia categorie e formatä din orasele ce náscut pe câmpia Banatului, orase mai tóte marl. Intre aces- tea mai principale Bunt:

www.digibuc.ro 286

Becikerecul mare (Nagy-Beczkerek), 25.000 locuitorï, sl- tuat pe rlul Bega aprópe de v6rsarea sa In Tisa. Panciova (Pancsova), 19.000 locuitorï, aqedatá pe malul stâng al Timeqului la o depártare de 3 km. de yèrsarea lui In Dunbre. Kikinda-mare (Nagy-Kikinda), 12.000 locuitori in mare parte Germani, situatá in partea de NV a Banatuluï.

TERA CRIT.JLUI1 MARAMUREWL 48.000 Km. D. Starea politica a acestor provincii este açli identic5, cu a Banatului §i Transilvaniei, adich fac parte integrantá din regattl ungar. In starea acésta se alla aceste provinciI, chiar de Indatá duph stabilirea Ungurilor In Europa. Numal Maramure§ul §i-apástrat mai mult timpVoevoc,liïsai, earl Insa nu eraii de cât representantii regilor Ungarieï. 0 autnomie cum a avut Transilvania, n'ail avut nici odatá aceste provincii Din punct de vedere administrativ, acéstá regiune se imparte In 10 comitate. Acestea sunt:

COMITATELE SuprafataPouulatia CAPIT AL A Populatia 4n Km. 0 - Capita lei.

1 Arad (Arad). . 6.075350.000Arad .. .. 57.000 2Cenad (Csanad). 1.715132.000MUM . . . 34.000 3Bihar (Bihar).. 10.690520.000Oradea-mare 50.000

4Bichis (Békes). 3.670260.000Giula .. .. 22.500 5Haiducu (Hajdu. 3.340195.000DebreOn 75.000 6Magill (Szilágy) 3.820190.000Zalád .. . . 7.600 7Sabolc. (Sabolcs) 4.640250.000Nyiregyháza 33.000 8Sätmar (Szatm.) 6.280325.000Nagy Károly 15.500 .9Ugocea (Ugocsa) 1.20875.000Séläusul mare 6.000 10Maramures (Ma- rarnaros .. . 9.720270.000Sigetul M. 17.000

www.digibuc.ro 287 Populatiunea totalä a acestel regiuni se ridica la cifra de 2.500.000 locuitorI, a vênd o deasitate mijlocie de 52 locuitori la km. a Cea mal mare densitate se gäsesce pe sesul TiseI In apropierea MuresuluI, iar cea mai micas se gäsesce In muntiI din NE in Maramures. Nationalitatile ce alchtuesc populatiunea acesteI regi- uni Ungurii In numr de aprópe 1.200.000. Ei formézá ele- 'mentul etnic cel maY important din aceste tinuturY,o- cupä partea planä a acestel regiuni, adicá sesul cuprina intre Tisa, Mures si Somes, unde locuesc tri mase com- pacte, lndeletnicindu-se cu agriculturai crescerea vitelor. Românii, forméz5, in privinta nUmäruluf al doilea ele- ment etnic din acésta regiune, cad nu sunt decht numal vre-o 750.000. In schimb Insa e poporul cel mal vechiù din aceste tinuturY, pe earl' le-a stäpânit odatá. El locueso in mase compacte muntiIi délurile din partea de E a acesteiregiuni. Incâtlinia de separatiuneintreelsi Unguri corespunde aprópe exact cu linia ce desparte délurile de ses. Rutenii ocupä partea de NE a acesteI regiuni, anume tinutul Maramuresului, unde formézá marea majoritate locuitorilor. Numärul lor alunge la 170.000. Germanii In aceste tinuturI traesc ImprastiatI printre UngurI iRomânI. In numär cevA mai mare se gasesc prin Maramures In partea de S a lui,la N de Arad si pe malurileCrasneY. A1 aceeasl origináca si ceIlaltI Germavi din Ungaria. Numärul lore aproximativ de 120.000. Evreft trAesc In aceste regiuni In numér fórte mare, aprópe 165.000, réspânditl mai cu sérná prin Maramures comitatele din Nordul TeriI Printre celelalte nationalitati ce maI traesc In acéstá regiune maI gAsirni pe SI ovacY In numär de vre-G 80.000, ei forméz5, un grup compact intre Mures si Cris. Starea culturaläa Românilor din aceste tinuturi e aceeasi ca si a celor din Banat si Transilvania, cu cart aú impärtäsit aceeast sórtá. Ca institutiunl de culturá, deal de scolile sátesci, Ro-

www.digibuc.ro 288 mânii de aid decât seminarul i cóla superiórá de fete de la Arad si lieeul unit din Beius, restulscólelor secundare sunt Vote unguresci. Biserica. Românii din acéstá regiune sunt In cea mai mare parte de religiune grec o-o at olicá (unitä) ca sef al lor pe Mitropolitul unit de la Blaj din Transilvania. Românii or todoxi sunt mai putin numerosi si se aflá röspânditi mai cu samá In partea de S a acestei regiuni. El alcátuesc din punctul de vedere administrativ o epis- topie numita, Episcopia Aradul uT, dependenth de Mitropolia din Sibiri. In scurt, vedem cá Rornânil din Ungaria apartin la 2 religiunl deosebite: unii, cel mal numerosl, sunt oortodoxi», acel earl phstrat credinta stramoséscä, iar altiï s'ail unit cu catolicil, adoptând de la el modul de administratiune bisericescá si din acéstä causá se numesc «unitl». CeT ortodoxi ocupá mai cu soma partea de S a Transilvanieli Banatul, iar eel uniti ()cup& partea de N a Tran- silvanieii Téra Din punctul de vedere administrativ Biserica ortodoxl a Ro- mânilor din Ungaria e impärtith in 2 episcopili o arhidiecesa. Acestea sunt : Archidiecesa metropolitana a Ardélului; Ep i- s c o pia Caransebesuluil ce cuprinde Banatuli Episcopia Aradulut Autoritatea supremä a acestel biserici este Congre sul n a- tion al al bisericiI ortodox e, format din delegatii celor 3 Sinóde de la fie-care Episcopie. Biserica unità are ca sef suprem pe Papa si ca representant al acestuia aü pe mitropolitul unit din Blaj, sub ascultarea caruia se gäsesc episcopil din Gherla, Lugos si Oradea-mare.

Agricultura.

Culturile ce se fac In acésta regiune ocupá din solul ei urmátórele portiuni:padurile220/0;aráturile 490/0; pávnile130/0;ftnetele11 °/0; viile clivedile 20/0, iar sol neproductiv rëmâne 50/0. De asemenea si solul acesteI regiuni in partea sa césá era mai Inainte mult mai mläs-

www.digibuc.ro 289 tinos, ai Ing gpându-se o multime de canale, s'a redus suprafata mlaetinilor.

Plante le cultivate.

Dintre acestea,totcerealele sunt cele car! ocupá su- prafata cea mai mare, ma! mult de 3/4 din Vote aräturile ; in special gr ul este dintrecereale eel ma! rèspândit ei apoi vine poru mb u 1. Acest fel de plante ocupä aprópe Mr& 1ntrerupere partea de V a acestor tinuturi, intinsele §esurl dintre Some§ eiCri ídintre Crie ei Mure§. Productiunea totalä a cerealelor ajunge pânä la 20.000.000 hectolitri anual ei intrece cu mult nevoile consumatiunii interióre ale acestei regiuni. Dintre celelalte feluri de 'plante numai urmätórele se cultivä pe suprafete cevh, mai Intinsecartoja prin re- giunea muntilor ;sleek de zahar ; tutunuli rinerele arti- ficiale. Viile ocupà 24.000 de hectare In bite ace3te tinuturi produc vin mai putin decât ode dinBanat, deeì aù o intindere mai mare. Localitati unde se produc vinuri bune sunt: Tasnád In Diószég In Bihar, siria, M ghi er at, Mini§ etc. In Arad ;a§eçlate tóte pe délurile ce se lag spre eesul Tisei. PAdurile ocupä In total o suprafatä de 1.250.000 hec- tare. Ele sunt fórte dese ma! cu sama In Maramuree, pe care 11 acopere mai mult de jumätate ei In tinuturile mun- tóse de la E prin Bihar, Arad, Selagiù, Satrnar; pe când §esurile de la V sunt aprópe complect lipsite de päduri. Animalele domestice. Intocmal ca ei In Banat, se ob- serväi aid cáesurile din V acestei regiuni sunt fórte bogate In ea! de rag, ungarä, porci ei boi, pe când regiunile deluróse ei muntóse de la E ei N aunt relativ ma! grace in aceste feluri de animale; In schimb Ing ele nutresc un numër Insemnat de Crescerea vitelor este pentru tocuitorii acestei regiuni o ocupatiune fórte principalá. G. IL-NturgooL L P. Burcii.--Románia Ø férue locuite de Romdni 19 www.digibuc.ro 290

Minefe.

Bogatille miniere ale acestel regiunI sunt -kite concen- trate In partea sa de NE; Invalea TiseI si a Viguldi si In muntil LApusulul si Ouasuldi. Cele mai principale zácéminte minerale exploatate sunt cele de sare de la: Slatina, Sugatag, Ronasi Tecia, din earl' sescóte anual aprópe 1.000.000 de kintale metrice, in valóre de 16.000.000koreine.ApoI se mal exploatézä minele de ,aur dela Baia-mare, Baia de sus si Borsa, de undese scóte aur In valcire de vre-o 2.000.000 koróne anual. Mine le de argint de la Kap nik, Baia inare si Baia de sus sunt cele mal bogatedintótá Ungaria, dia ele se suite argint In valóre de 1.500.000 koróne anual. Alte zäcóminte minerale, mal putin importante,ce se mai exploatózá In 'acestetinuturi sunt :minele de fer de laPoianaCobilei;minele de cupru de la Kapnik; petrol la Solimos,Säcel i Körösmezö. Apele minerale. Isvóre de ape minerale sunt fórte nu- meróse, concentrate tOte In partea de NE a regiuneI de care ne ocupam. Statiuni balneare cu instalatiuni bune nu se gásesc decât la : Bicsad In partea de V a muntilor Oua sulal si la Viru trì valea TiseI.

Industria.

Industria In acóstä regiune e representat& prin nume- rósele fabricI din orasele marl de pe sesul TiseI, in cari se transform& mal cu sam5, produsele agricole brute; ast-fel sunt:-fabricile de tutun, tábacariile,fabricile de z a h ar, etc. Afar& de aceste ramurI industriale, mal gásim representate In parteade NE Inca alte 2 ramuri de industril principale, anume:i ndustriile etra cti v e, localisate In regiunea minierá sii nd ustr ia lem nului localisatA. mal cu sam& In cursul de sus al "rise si In genere In tot Maramuresul. Ins& cu tcite acestea, caracteristica economic& a acestet

www.digibuc.ro 291 regiuni este tot agricultura §i minele, industria existentä find numai un accesoriù al agriculturil.

Comertul.

Comertul acesteI regiuni este fórte activi constä mai cu sama din produsele agricole, pe earl le schimba cu produsele fabricate venite din provinciile industriale din V monarchieI.Articolele principale ce alimentéza, acest comert sunt In primul loc: cer ealele ce sO produc aid In- cantitäti fórte marl; animal el e dome st i c e ce sunt fórte numeróse In partea de V a actstei regiunI §i lemnele cari stint trimise necontenit catre câmpiile lipsite de a- césta bogatie. Caile de comunicatiune. Caile ferate ail o lungime totalä de 2.680 de km., ceea-ce ar veni vre-o 5 km. §i ceva la fie-care 100 km. 0. Ele sunt distribuite In acela* mod cai In Banat, adicä pe câmpia de la V sunt fórte dese 0 forméza o retea fórte complicata; pe camd In re- giunea muntósa de la E sunt mult mai rari.Singurile cal ferate din regiunea muntósa sunt urmatórele: linia de la Arad ce sue In sus pe cursul Mure§ului 0 infra. In Transilvania pe la .Deva ;linia ce sue pe valea Criplui alb pána la Brad; linia ce merge pe valea Criplui negru Oa, la Beiuf; linia ce merge pe valea Criplui repede pe la Oradea-mare §i trece peste munti la Cluj §i, In fine, linia ce vine dinspre N de la Samar pe valea Some§uluI pâná la Defa Inspre N din retéua acésta de &AI ferate se desfac numai 2 ramuri ce tree In Galitia: una pe la Körösmezö pe valea Tisei§i alta pe la Volovq pe valea Latoritei. oselele ail o lungime totala de vre-o 11.000 de km, Insa numal cele nationale 0 municipiale sunt bine Intreti- nute, cele comunale lash' de dorit. CO navigabile sunt urmätórele In acéstä regiune: Mu- re0il pe o distanta de 120 km; Tisa pe o distanta to- tala de 460 km., de la Szolnok Oda la Dunare; 0 Cripl

www.digibuc.ro 292 pe o distantä de 130 km pânä la Tisa. Some§ul nu este decát plutitor.

Orasele din téra Crisuluti Maramures.

In acésta regiune gäsim douá categorff de ora§e cipale, formate In conditiuni deosebite. Prima categorie o formézä ora§ele ce desvoltat Inmijlocul Pustei din causa desimei populatiunii dh acea parte. Din acéstä categorie mai principale sunt urmätórele ora§e : Debretin (Debreczen), situat chiar in centrul acestor tinu- turi pe un podi§ ceva mai Malt decât restul câmpiei. El este cel mai populat ora§ din acéstä parte, are 75.000 de lo- cuitori 0 este un important centru industrial §i comercial. De la dânsul plécä cäl ferate In tóte directiunile. Hod-lkezö-Vásárhely, 60.000 locuitori, a§ec,lataprópe de lunca Tisei, putin mai la N de Vérsarea Mure§ului. Meiceiú (Make)), 34.000 locuitorl, situat pe malul drept al Mure§ulul, nu departe de vérsarea lui in Tisa. Szentes, 31.000 de locuitorl, situat In lunca Tisei fórte aprópe de vérsarea Cri§ului. Csaba, 30.000 locuitorI, situat In apropierea Cri§ulul alb. Nyiregyháza, 33.000 locuitori, situat In N acestei regi- uni, In mijlocul Niyrseg-ulul. Giula, 22.000 locuitori, situatä pe malul drept al Cri- §ului alb. Caret marsi, (Nagy Károly), 15.000 locuitori,situat in apropierea Crasnel. Ora§ele din acéstä categorie sunt mai te)te cu o popu- latiune mare 0 presintä un caracter special, par a fi mai mult nisce sate colosale, nisce tabere a vre-unui popor nomad, decât ora§e. Acest fel de orme este caracteristic pentru Unguri. A doua categorie o formézä ora§ele ce desvoltat la periferia regiunil muntelse §i anume acolo unde muntii presintá pasuri comode pentru comunicAiunea cu podi- §ul Transilvaniel.

www.digibuc.ro 293

Aceste ora§e corespund tOte câte until alt ora§ impor- tant din Transilvania. bin acéstä categorie de ora§e, maI principale sunt ur- mátórele: Arad, 56.000 locuitori, situat pe malul drept al Mure- §uluI. Este re§edinta episcopului ortodox al EparchieI Ara- duluI. De asemenea este §i un important centru indus- trial §i comercial. Oradea-mare (Nagy-Várad), 50.000 locuitorI, situatá pe malul drept al Cri§ulul repede chiar la e§irea lui dintre deluri. Este re§edinta unuI Episcop greco-catolic. Are co- regpund6tor In Transilvania ora§ul Cluj. Scitmar (Szatmár-Németi), 27.000 locuitorl,situat pe malul drept al Some§uluI la deschiderea váil acestuia In câmpia Tisel. In fine §i In zona muntósä din spre N §i E s'aú des- voltat câte-vá ora§e, Insá cu o populatiune mica. Dintre acestea cele mai principale sunt: Sigetul Marmatiei, 20.000 locuitori, situat In valea Tisel lntre CarpatiI Maramure§ului §i muntiI Gutin-Oua§ul. Baia mare §i Baia de sus, situate una In apropierea celellalte, la pólele muntilor Gutin. (Zilah), 7.500 locuitorl, situat Intre délurile Cras- neI chiar In valea acestuI Beius, situat pe valea Cri§uluI negru, chiar la pólele muntilor Bihorulut In mijlocul uneI regiuni locuitá exclusiv de Români. Posedá un liceù românesc.

www.digibuc.ro ROMANI IN AFARA. DE DACIA.

Nu este In firea Românului de a emigrà, de a face co- lonif in alte pártf, in mijlocul popórelor streine,i dacá totusl ghsim Români rèsà,diti de jur Imprejur, departe de trunchiul daco-român, e c'à valurile vietil silit sä se Imprastie, cu atAt niai usor, cu cat erail pastori. Iar neas- tâmpärul altor popóre aú facut BA se rupâ spite din róta românéscä, sä pribegésa, in cele patru pArri ale lumfl, s5, se oprésca departe, tocmaY la Marea Adriatica, la mar- ginea Carpatilor de N, la fluviul Niprui la Marea Egee.

I. Românii din Turciai Grecia.(1) (MACEDONIA) Schitä istorica. In Secolul al VII, când aü ravalit Slavii Bulgariï peste Românii din Dacia Aureliara (BalcaniI Vestic1), o parte din némul románesc s'a retras spre S, in muntii Balcani, Rodopi Pind. Dar contactul acestora cu Românii din stânga DunAril nu s'a Intrerupt, cAci vi4a lorpAstora15, le da adesea prilejul, mai ales in timpurile linistite, de a se amestecâ unii cu aliï, as'a cä multe secole aù stat tot in strânse legAturi de viétä. Ina, din vécul XI existaii in S Balcanilor voevodate româ- nesci,.iar la finele secolului XII ail format impreunäcu 'Bulgari si ea Románil din stinga Dunäriï imperiul româno-bulgar. Toe- mai spre finele sec. XIII, dupà indepArtarea familieï ASANILOR de la tronul imperiului româno-bulgar, Românii din Sudul Dunärii retras mai spre Pind, si de atunci prin intärirea bulgarilor venirea turcilor aü r'emas separatï in acele locurï. In decursul vre- murilor limba lor a suferit óre-care forme, ce o deosibesc intru

(1) Capitolul acesta e lucrat in colaborare cu d-1 -P ERICL E PAPARIGI.

www.digibuc.ro 295 cát-và de a m5strä, la prima aulire nu o pricepem bine ;insà rAd6.cinele cuvintelor, credintele lor, religiunea, obiceiurile §i modul de vióth, arata ctS, sunt frati de a-1 no§tri. Mai mult cleat tóte insà numele lor spune origina §i apropiata inrudire cu nol; eï îï dic Arnteinl sag Rumdni. Regiunea, pe earl' ei intins, coincide cam cu vechea Macedonie, de aceea li s'ag mai dis §i Romani inacedoneM ; cu -kite acestea, nu putem bine precis& limitele lor, act de la portile Constantinopolulul §i pânä la ttirmul M. Adria- tice, din Balcanï §i panA in Tesalia §i M. Egee, se gäsesc numero§1 Aromânï. Când Tunil aü venit in Europa, ail cuprins incetul cu incetul tótä Ora locuità de Aromânï, insä numaï in secolul trecut ace§tia ag devenit cu totul supu§1 aï Portei. Când s'a restabilit statul grec §i mai ales in urma ultimului resboiti greco-turc, când s'a dat tótä Tesalia Grecie, atuncI §i o parte din Aromâni ait devenit supu§i greet Astädi ei locuesc vila- etele: Salonic, Monastir, Cosova, Ianina (Epir) §i Scodra (Albania) -din Turcia, in regiunea Pindului, Acarmania, Etolia §i Tesalia din Grecia. Starea politicä a Aromânilor din Turcia. De la ocuparea Pin- duluI §i a Tesaliei de atre Turd, pânä in secolul trecut, Aro- mânii bucurat de anumite privilegil din partea suveranilor Turciel, cari le asigurag o frumósä independentä nationalà. Din norocul lor, eI aü fost pusl subt protectiunea Sultanelor Validele, in cassa arora ei plgtiati o dare anuala, care .erà maI mult un, fel de omagiu de vasalitate decit un tribut de servitudine. Cu acest pret ei aü fost scutiti de amestecul cu Turcili r6manénd ca stat En stat, dinsil nu cunosceati nicl pe lacomil perceptorl de dä,ri, nidl pe jandarmil turcl, ci singuri ei îT repar- tizaït impositele. Guvernati in oraselei satele lor de cate un consilid de lAtranl, Aromânil triaü subt nisce legi tot asa de simple cai moravurile lor patriarhale. Liberi In avutul lor, linitii In familiile lor, dînii tt.ecur6, prin turtunile revolutiunilor cart sbuciumara de atatea ori Epirul. POUQUEVILLE. Organisatiunea lor politicá pe acest timp erâ o impärtire in mai multe cApitanate (§efii, un tel de domnii), cari cuprindeag parte din Macedonia (Veria, Servia, Alasona, Grebene, Amer sag grec. Mina); o parte din Tesalia, (Olimpul, Mavrovuni, Lachia, Agrafa, Patragic, Mäläc6§1); apoï din Acarnania §i Etolia (Voneticu, Lidorichi, Xeromeros); §i tot Epirul pânà la Rogus §i Glurnerca. Capitanatele ait fost atacate intaI de cAtre faimosul tiran ALI- PA$L din Ianina pe la 1800. Apoi, atitati §i ademeniti de agentii

www.digibuc.ro 296

Greci,iprin partea cea mare ce att luat la rèsboiul pentru independenta Grecia Aromaniï s'ai1 deochiat in fata suveranilor otomani ; intre anil 1820-1854 ail perdut Vito drepturile,earl le asigurail o mandra independenta, cadêndi el in aceeasi ca- tegorie de supusl, casi cele-lalte nationalitäti crestine din Turcia.

Românil din Grecia sunt consideraV ca GreclF{i se buCura prin urmare de tóte drepturilei iea parte la tóte sarcinele statuld. Desi consciin0 lor national& nu este desteptata in Bens pur na- Vona], totusl sentimentul de rasa îl face sa triméta in parlament numal Aromani. Tot AromâniI reusesc sa fie alesl in diferitele functiuni administrative etc. in orasele, unde el sunt in majoritate. Geografia fisicà.Partea de mijloc a peninsulei Balcanice e Mode muntósä, e un noian de culmli masive ce constitue munta Bah cani,Alpil Albaniefim. Pindulul, a caror ramfic4iuni se intind in tóte pärile pâna dail de Vérmul märii. Din acést& caus'ai cursul apelor e fórte neregulat, reducêndu-se la fluviI micI, cart' dupa multe cotiturl se varsa: unele in M. Adriatic& si lonicà, altele in M. Egee (vedl harta Macedoniei la fine.) Marea Adriatica are in acéstä parte o margine dirijata de la N la S pana la capul Glossa; Ormul e in genere inalt esit cu multe capurl imancat de golfurI, precum sioâte-và lagune ca g. Drinulul, g. AvIoneI baia Duratului, etc. De la capul Glossa marginea mariI se dirige spre SE si apar- sine Ionice ; in lungul eI la hotarul GrecieI gäsim g. Arta. In marea A driatica e o singura insula, Saseno, la deschiderea g. Avlona ;in marea Ionica insa esirul numeróselor insule Ionice: Corfu, Paxos etc. Marea Egee are marginea nordica neregulata, cácI spre SE ese renumita peninsula Calkidicä, cu ale sale trei peninsule secundare Kassandra, Longos i Hagion Oros (St. Munte). Din vestul acestei peninsule malul maril se dirige spre SV, paralel cu al M. Io- nice,p"ana la peninsula Pelion, ce inchide spre V golful Volo. Pe când Ormul acesta al máril Egee e fórte inalti regulat, eel de nord e jos, presinta multe golfurli capurl, intre earl nu- mim : Limanul Karagad cu Burughiol, g. Orphani in partea de E a peninsula Calkidicesi g. Salonic adapostit in partea de V a peninsula etc. In acésta mare sunt numeróse insule, din

www.digibuc.ro 297 care causä marea s'a numit si M. Arhipelagulul ; mal aprópe de cósta MacedonieT sunt: Taxos, Lemnos etc. Fluviile ce merg spre m. AdriaticA sunt : Drinul iea inceput din marele lac Ohrid a, din mijlocul tinu- tuluI Aromânesc, cam la jumätatea distanteI dintre g. Avlona si g. Salonic. El curge sub numele de Drinul negru spre N printr'o vale ingustä si adâncä in apusulardagulur; dupa ce se unesce cu Drinul alb, ce vine tocmaï din direetiunea opusa, din AlpiI Albanie, se cotesce spre V, face doue cotuff spre SV si se varsä in mare in golful, ce-I pórtä numele. Devoi isvoräsce din partea nordicä a m. Pind, probabil vin pe sub pämint ape din lacul Pr ésba de la SE de, I. Ohrida, curge cotit spre V, primesce pe 0 s u m din spre SE si se varsä In mare la S de laguna Kavarsta sub numele Semeni. Baiasa (Voiqa) isvoräsce din m. Pind curge spre NV, se unesce cu E r g h eri, ma! la vale cu S ut a si se varsä in coltul de N al golfuluT Avlona. Kalamas isvoräsce tot din partea vesticA a m. Pind, curge spre S, primesce pe sub pämint apele laculuI Ianina si se indréptä apoI spre SV, dând in mare in dreptul insuleI Corfu. In fine riul Artios (Arachihos), isvoräsce tot din Pind din apro- pierea 1. Ianina si se dirige spre S, trage o parte din granita dintre Albania si Grecia, värsândull apele in golf ul Arta. .MäriI Egee apartin urmktórele fluviT din tinutul Aromânilor : Mesta (Karasu) isvoräsce din zänógele sudice ale RilodaguluT, curge spre SE si se varsä in mare in dreptul insuleï Thasos. Struma isvoräsce tocmaï din Bulgaria de V, curge spre S inteo vale ingustä la V de m. Rodop, se unesce cu S tr um i ta ce vine din spre V, primesce apele luI Butcov o-G hiol 011 aduce apele in lacul Tahin o, ce se scurge printr'o Or% in golful Orphani. Tot tributar g. Orphani ei lacul Besi 0, care tae aprópe complect peninsula Calkidicä. Se spune cXerxe inainte de lupta de la Termopile, giase cu totul istmul peninsulei Calkidice, iar mal tárdig sedice, cá Macedonenil ar fi dispus sà sape in relieful acestel peninsule fata ILA Alexandru Macedon, mesa co- losalá cai persóna ce trebué sá represinte. Vardarul isvoresce din Sardag, curge spre SE inteun basin larg in care primescei dintr'o parte si din alta afluentI numerosI ca:

www.digibuc.ro 298 Tr es ca, Psenia, Bregainita, Tirna, se dirige apol spre S si se varsä in g. Salonic, dupà ce primesce apele laculul D oir a n din stânga, si ale Janitel cu M eglen ul din drépta. Bistrita isvoräsce dintre lacul Présbai Cästura (Castoria), curge spre SE in directiune opusä Drinului alb, primesce maï multi afluenti din Pind, se cotesce spre NE si apoT se varsä in g. Sa- Ionic, in apropiere de Vardar, sub numele de Ingèkarasu. In fine 1Peneios (Salambria) scobeira spre SE din Pind in câm- pia Tesaliel, se cotesce spre E, se unesce cu En ipev s ce vine dinspre SE, mai la vale primesce pe Xer i as ce vine din partea V a m. Olimp,i se aruncá in mare sub numele de Tempe. Intre lacul Présba si golful Salonic cam la jumätate distantä se mai gäsesce lacul 0 s tr o v,iar in regiunile inalte existi multe lacuri alpine (Meeraugen) in muntii Perimdag, Rilodag, Rodop, in *ardag, in Peristera, in Pind (Smolica), etc. In relieful regiuniï udatä de aceste riur'l deosebim doué dis- positiuni orografice separate prin valea Vardarule. La V de Vardar lanturile de munti ce se desfac din Alpiï Albaniei aü directiunea in general NNVSSE, imbucatAtiti fiind de riurile, ce§1 deschid drum spre Adriatica saú spre Vardar. In apusul Drinule avem m. Albaniel ca doué sirurl de muntï paralele cu cursul Drinule, unite prin o culme sudicA transver- salä :sirul din näuntru, Mali i zil, e confine' de la cotul Drinului pan& la Devol; lOirul de lângá mare e täiat de numerósele riuri ce scob6rá din prima culme spre mare. Spre S de Devol, ca o continuare a sirurilor albaneze avem: -m. Gramos, m. Tomor (2413 m.), m. Sec. eistabilesc puntea de trecere de la m. Albaniei la m. Pind. Muntiï Pind constail din- tr'o singurá culme de directiune NNVSSE presentând intre is- vórele BAiaseli Bistrita, un masiv central (cu Vf. Smolica 2575m;) mal la S insa se ramificA in trel culmi: Hi a spre E, separa apele Bistritei de ale Peneiosuluï ;celelalte doué spre S, printre riurile Artios, Aspropotamosi Peneios. La rêsärit de culmile Pindule gäsim incA o culme paralelh: m. Kerketioni Makrya Rachi, care de la Vf. Elias secotesce spre résärit constituind culmea Otryspânà la golful Volo. La rèsärit de lantul Pindule, se ridicA printre riurile Osum, Bäiasa, Ergheri, Kalamasi marea, o multime de siruri de munti, re-

www.digibuc.ro 299 masite a unu! inalt podip calcar ros de ape; acestea constituesc m. Epirului. La rèsarit de linia Drin-Bistrita, incepênd din N, intre cele 2 Dri- nur! si Vardar, se ridica Sardagul o crésta de directiune NVSE, ascutithiinalta cu virfurile Lubotin (2600 m.) iGhialice (2471 m.). Ca o continuare a acesteI creste se presinta Karadag, ce separa isvórele Morave! de ale StrumeL Din culmea *ardag se desface spre S culmea Bis tr e Ï vf. *togovo (2297) 'Ana la 1. Ohrida separând izvórele VardaruluI de afluenta DrinuluI. Ca o continuare a açesteT culmI apare maI la résarit culmea Nerecica, ce ridica ta marginea lacului Présba vf. Peristera (2859 m). Acéstä culme se opresce in cotul de S al BistriteI, insa ma.i la rèsarit de aceste sirurI se ridica al doilea sir intretaiat de Tirna Bistrita si Tempe. In acest lant se léga culmile de munti S u ha, si Sett a, legate cu m. Bistra prin m. Bab a (cu vf. Kaimak- cialan 2517) ce trimete o culme Cojuci Zama spre E; m. Doxa masivul 0 lim pulul (cu vf. 2985 m.), cel ma! inalt munte in peninsula Balcanica ce pare cu Mkt ma! inalt, cu cat e chiar lânga malul mareI; la S de Tempe gasim in continuare muntiI Pelio n dealungul t6rmuluT mare pana la golful Volo. La V de riul Vardar intre afluentil acestuI fluviü, isvórele Morava! pi StrumeI se ridica Osigova pl. anina cu o prelungire spre S, Mal e p pl. Ca o continuare a lui Mateo pl., la rèsärit de Vardar avem m. B la gusa si Be le s. MaI la S de acestea se semnaléza C s a Balcan,i B e k d a g, -kite de directiune NVSE; iar deacurmezipul peninsulel Calkidice intâlnim o culme, la a care extremiate sudestica se afla m. Athos (1935 m.), renumit prin numereisele mänästirI de calugarl. Intre valea StrumeI superióre, a isvórelor IskeruluI, MariteI MesteI se ridica un masiv imposant, m. Rodop (Mussala 2930 m.), din care se desface spre V m. Rilodag (2675 m.) spre, S Perimdag (vf. Ieltepe 2687 m.) pi spre E Despotodag (Sütke 2187 m.) ultimul sir se continua mal departe, printre afluentii MariteIï MesteI, prim Kara B al can (Perelic 2193 rn.)i Bestepe. La S de acésta cuIme se semnaléza douè piruff de muntI tot directiune VE intretäiat insä prin Struma si Mesta: Bozdag cu Kuslardag (2.177 m.); Bumardag etc. Intre culmile din Albania pi Epir se Intalnesc câmpurI mid cu numeróse dolinei ocolite de muntl präpastiopI ; deasemenea

www.digibuc.ro 300 resturi de podisuri înalte, ca M a kr y Kamp os din Epir. Cam- pii jóse nu se întâlnesc de at Mu zaki a, in Albania pe Semeni aprópe de Mare, si Arta lânga gOlful cu acelas nume. La E Vardarului mai gAsim o serie de câmpil: c. Strum4a, c. Seresului apoï C. Dramei, si Karasu la gura Mesta La S de Bistr4a avem iaräÏ câte-va câmpuri înalteGrebena §i Vurba,i cele doue cámpil jóse ale TesalieT: c. Tricoluluiic. Larissel. In relieful regiuniï locuità de Aromâni constatArn dar o depresi- une eentralà, a Vardarulul, care are douó regiuni de ses: câmpul Kiupriuliu (Veles)i câmpul SArunei (Saloniculul) cu al Meglenieï. La V acestei depresiuni avem siruri de munti cu välung)." de directiune NNVSSE, între care cea median& e tras5. de Drin OhridaBistritaPeneios; culmile dealungul acestelväT sunt continue, cele de la periferie sunt imbucatAite prin riuri tran- sversale. La E depresiunel Vardarulul culmile jean. directiunea spre SE sail E. NotA geologica. $i aci dispositiunea oro-hidrografica e In stransä legaturà cu natura geologic& a regiunii: muntii înali ca $ardag, Olimpi Rodop constad din sisturi cristalinei pietre eruptive vechi, pe and in partea de V, in Albania Epir, doming, calcare mezozoice, ale cäror cute merg ca si culmile de munti de la NNV spre SSE. Albania se caracterisä maI ales prin presentarea basinurilor scufundate, cuprinse Intre culmile calcare, a cAror fiintA ne-o tra- du ce clar presenta locurilor: Ohrida, Presba, Ostrovu etc. Podisurile inalte ale o prelungire directä a Albaniel, e continuarea stratelor de calcarl earl aü fäcut din acesta regiune un adeverat Karst. Masivul Pindulul unde se prelungesc de asemenea cutele m. Albaniei, e format-din calcar fórte cutat, täiat de chel a cgror adencime ajunge une-ori 1.000 tn. Intre Pindi Epir se intercalézA zone de flis, O depresiune larga, constituitä din mai multe basinuri scufundate, umplute de deposite tertiare nol. sepal% lanturile calcare ale Albanieli Macedoniel de masivul primar al Rodopulul; in acéstä depre- siune, ce se presint& ca o prelungire spre NV a golfului Salonic, s'a fixat cursul Vardarulul. TOM regiunea de la Sardag p.a. In Olimp e constituit& din sisturl cris- taline sträpunse de masive de granit. Partea estia a peninsulei Calikidca e constituit& tot din sisturi cristaline. Masivul Rodop e constituit me ales de gneiss sigranit, sträbä tut de un trahit tertiar in in. Osigova, Despotodagi Karabalcan ; dar dislocArile call ad näscut Balcanil si M. Négra ad modificat iaspectul masivului. rupturA de directiune EV, acompaniatá de scufundäri, ca a Maritei supe- rior& si a Sofiel, a separat m. Rodop a aror cute se dirig spre SE, de m. Balcani ce se indréptä spre E. fin basin de scufundare, al Adrianopolei, curm& cutele m. Rodop In partea de E. Data acestor rupturi ischimbäri ce ad determinat orografia ihidro-

www.digibuc.ro 301 grafia peninsulel baIcanice, e de alt-fel fOrte recent5., câcl la finele epocel tertiare, teritoriul mArii Egee apartineà continentului si era ocupat de lacurl cu apà dulce cum erat si lacurile panonic, pontic, etc. din N. Balcanilor. Scufundarea regiunii a avut de resultat pâtrunderea Märii mediterane in basinul pontic; Insâ cum denivelarea n'a fost tocmaI intensâ, virlul si cres- tele muntilor aa remas ca insule si peninsule, ce ne India inc 5. si adl mer- sul vechilor lanturi de muntl. In deosebI caracteristia e peninsula Calki- die/ eu ale sale 3 peninsule secundare si cu muntele Athos, crestele a trel sfruri de munti, iar coista de la Olimp la Pe lion ne aratá una din rupturi, ce scárta globulul a suferit eel In timpurile din urml, rupturi acusate si prin numer6sele vulcane din Archipelag. Dup5, LAFPARENT Câmpurile din Macedonia nu sunt decat fundurile lacurilor ce existed aci in timpul epocer tertiare pontice; campurile Särunei (Sa Ionic)si al Seresu- NI sunt lagune päräsite de mare In timpurile post glaciale. Ghetarii ai1 ocu- pat tOte crestele muntilor de peste 2000 m., adl Irish el nu mai exist& Fenomene karstice. Gratie naturei calcaróse a terenuluT, mat ales In partea de V a Macedonia cu straturi sfárimate prin numer6sele misari ce a suferit acest pâmint, si apol prin interventiunea apel, s'aa näscut fenomene karstice ce merità a fispuse. AO e de amintit Cheia Lupulul intro lacul Presba si riul Devol cu peretl de 800 m. adanci, in fund având 4-5 m. de lArgime. Vlahoclisura In munti Nerecica, etc. Isváre intermitente se cunosc In satul Osani (tinutul Meglenilor) etc., sute de doline se vedin camplI si nume- róse pesteri se deschid In peretii de calcar (P. SpilIu in Pind); ma:I sus am aniintit riurile subterane, ce conduc apele lacurilor Macedoniel si Albaniel Clima Albaniet §i Macedoniet e mult mai dulce ca a Daciet; vecinAtatea marilor :Adriatice, Ionica,i Egee face ca ernile 65, fie mult mat moderate (temperatura medie a lunet lanuarie e de+6°) a§à cA in aceste regiuni se póte desvolta in libertate o vegetatiunemediteranA cu arborl ca maslinul, smochinul, portocalul, rnigdalul, deasemenea orezul 0 bumbacul cart nu cresc la not Temperatura medie a veret e de 26°, iar cea a- nualA e de 160. Regimul ploilor e caracteristic regiunit medi- teraneane: iarnai primAvara ploiósA, vara secetósA. Cu tóte astea in partea centralA qi mat ales in regiunea mun- tilor calcaro0 se simte o climA de transitiune, iar aprópe de Sar- dag, Rodop §i Rumelia dominA o clima continentalA. Precipita- tiunile atmosferice sunt mat abondente in partea Mara Medite- rane unde ajunge piimA la 150 cm., in rèsAritul Vardarulut cade 60-100 cm. de apA. Numdruli Intinderea Aromânilor. Judecând dupa mArturiile scriitorilor din vécurile trecute, nu- tnérul Românilor a trebuitsA, fie cu mult mai mare 0 intins

www.digibuc.ro 302 peste teitä peninsula balcanick «din foburgurile Constantinopo- lula si Om& in. Pincla, dupa cum se exprimaun cronicar bi- zantin.

Nurnal asa se póte explica cum aa fost eI in stare O. formeze mai multe- domnil prin veacul Xl, XII, XIII, precum: Megali Vlahia (V. mare), care cu- prindea tótá Tesalia; Micra Vlahai (V. mid.) in Pind, Ano Vlahia peste Epirul de nord si Flachia Mg& Salonic, ducatul lui Calms (Crus) nepotul lui ASAN pe la pártile meridionale ale Bulgariei de vest si ale Serbiei de 4. AstädI poporul aromán nu pare a fi asa de compact; totusT el este destul de numeros si de intins, desi cam rezlet si amestecat in nord cu BulgarT si Sêrbi, in S cu Greet', in V ou Albanezi si in E cu Tura, Din causa ocupatiuneT lor de predilectie, pà-- storia, locuesc maT ales muntiT inaltI, a cAror nume pórtA, adesea. Este fórte greil de stabilit cifra la care:se ridicA nurnèrul A- românilor din Turcia si Grecia. NimenT dintre Români nu s'a ocupat pAnà acuma cu acésth insemnatà chestiune in mod des. interesat. Datele cari le avem de la scriitoriT streinI, nu pot fi de asemenea luate in consideratiune, de óre-ce, dupa scopul ur- märit si dupa cum interesul le a dictat, une-orl ail ridicat nu- mèrul lor la 2.000.000 alte orT 1-ailscAdut la 200.000. Luând. cifra medie, neexageratä, vom admite, c5, träesc in cele 7 vilaete ale TurcieT Europenesiinregatulgrecesc, cam pana la 800.000 de RomânT, call vorbesc aceeasI limbtisi cad aunt- d'un sánge srde o lege cu RomâniT din stânga DunAril. AromániT stint mal rari si. maT putinT in vilaetul Scodra (Albania), unde AromâniT trAesc maT mult in orase ca Durato, Tirana si Cavaia; devin fórte compactl insá in frumósa si mAnósa câmpie Muzachia, care se intinde intre orasele Valona (rom. Avlona) pân5,. la pólele munteluT Tomor si in Schiperia (Albania de jos). Numèrul a roniânilor din acésta imbelsugatä provincie, atinge respectabila cifra de 120.000-140.000 de miT de sufiete. ET traiese la Walt& cu Albanezil si se deosibese in Muzachiari, mândri si voinici si in Bdtu(ii, clAcasT. Orase si orasele principale sunt: Berat (rom. Vilarde) pe riul Osum 20.000 loc. 1(9 miT AromânT,. restul Albanez1). Fearica pe riul Semeni aprópe de mare. Poiana (vechia Apolonia), GrAdiste, CArbunarliT, etc. Intre si pe muntiT Tomor, Gramos §i Sec locuiesc AromâniT Firseroti §i Desaretl, in oräselele: Muscopule (sari Vuscepule),

www.digibuc.ro 303 renumita prin starea infloritóre la care ajunsese a16 data IA_ prin destinsii barbati ce i-a dat. Curciaua (Corcea) locuitä de Albanezi si aromant. Pleasa, Graba, Din muntii Gramos si de alungul Pindului, pang, in inima Tesaliel si in valea Aspropotamului, locuesce o poporatiune nu- merósä si compacta de Aromani. Printre oräselile mai insem- nate mentionam: Samarina (8.000 loc.), Ave la, Perivole, mai la S Minciu (grec Metova) 8.000 loc., Säracu, Calareti, Cornu (4-5000. loc.) Gradiste (gr. Gardichi) situate pe hotarele din Grecia si Turcia; apol in despártirea Zagore (tot Ia hotarul Turco-Grec) insemnam: Laca, Leasnita, Baiasa, Grebenit, etc. In Epir Armanii locuesc mai ales ramifictiile Pindului, avênd ca centru Ianina, MO lacul cu acelas nume, cap. Epirulul, are si un gimnasiii romanesc. De-alungul Aspropotamului si in Tesalia (N Greciel) se afla de asemenea o multime de sate si orasele, printre cari rnentionam orasuli Tric61 (gr. Tricala) pe Perineos, capitalá de judet si lo- cuit de treI parti de Aromani si una de Greci; MalacasI, Castailia, etc. In Acarnania si Etolia (Grecia de NV) sunt numeróse comune aromanesci intre call mai principale Cuciobina, Ohtu, etc. In vilaetul Monastir, dupa datele consulului italian, contele de Gaetano este o populatiune Aromanésca de 147.000 Aromani. Centre principale sunt. 1) Bitule in valea Tirna-reca cu 70.000 de loon- Roe, cea mai mare parte Albanezi musulmani si emigranti Turd; in al doilea rind vin Arornanil in numar de 15.000 si apoi Bul- garil. Greci nu exista de loc. Magarova si Tirnova, situata mai la vest de Bitule in departare 2-3 km., Parleap, Crusova, unul dintre cele mai frumóse oräsele din Turcia ; Ochrida la lacul cu acelag nume langa granita dintre Albania 0 Macedonia, Vlaho-Clisura, Grebena etc. Vilaetul Salonic cu c'apitala Salonic (arom. Saruna,) mare port la mare; din acest vilaet deosebim grupurile urmätóre: Meglenip, cari ocupa cele done cline ale muntelui Caragiova la V Vardarului, formand o poporatiune de 23.000 aromani, cm \orasele principale Narita 5.500 loc. (1), Liumnita, Osani, Livadi etc.. Grupul Olimpianilor earl locuesc muntele Sapca si Olymp, cu centre principale Caterina, Vlaco-Livade, Cochinuplò etc.

(1) Aceetra sunt turcitl; sunt singuril aromâni earl' aü trecul la islamism.

www.digibuc.ro 304

Grupul Aveliatilor din districtul Yule, cu centre Veria lo- euita de Greci, Turei Aromâni, Vodena etc. Mai sunt CA live- Badralexi (mal multe sate),Xirolivade, etc. Grupul Aromânilor din Seres, trAese lângA lacul Tahino imprejurimi ;numerul lor arfiintre 40.000 si 60.000. Orasele principale sunt Giumaia, Nigrita, etc. In vil. Cosova, insemnAm centre principale unde trAesc Aro- máni, orasul Scopia (Usküb turcesce), pe Vardar, Kiupriuliu (Ve- les) pe Vardar mai in jos, Comanova spre NV, etc. Administratiunea Turcilor lasA fórte mult de dorit. Bunul plac conruptiunea predominA toitil. Tot acelasi lucru se póte spune despre lipsa de justitiei sigurantä, ajunse proverbiale, carI sunt cauza principalA a desagregAril Turcie. Astädl, in secolul XL siguranta personalA, a voiajului si a drumurilor de fer incA nu sunt sustinutei garantate de stäpânire. Starea culturalä. Din punct de vedere cultural, Aroma:nil se pot mândri, cA intrec pe tóte cele-laltenationalitAti din Peninsula BalcanicA. Cea mai de frunte insusire caracteristicA a lor e nAsuinta de a se cultiva, pentru ca ast-fel usureze traiul. Acésta e cu atat mal surprindAtor, en cat la asà, ce-va ne asteptAm putin inèrile sAlbatice ale Turciel..E1 intrec in inteligentA pe Bulgari, Albanezi si chiar pe Grecil din Epiri Tesalia ; stint desteptii at pretentiunI fOrte modeste, FArserotii pot trece ca model de moralitate. WEIGAND. Nu existA aprópe niel un Aromân, care sA nu scie ceti, scrie socoti. La multi dintre el cultura nu se märginesce numai la primele elemente de scrierei citire, ci sunt cunoscAtorl aï literature grecescii multe din ilustrgiunile sciintifice, cu earl se mândresce elenismul, aù tosti sunt Rornâni (Poetul PHEREOS, invi5tatul PANTAZIDES, bärbatul de stat COLETTI etc). Aromanil, cari cAlétoresc, ceea-ce fac eel mal multi dintre eI, vorbesc mai multe limbii aü biblioteci destul de desvoltate cu cArti. francezei italiene. ET posed& bune editiuni de clasicil Grecii un strAin gásesce la el cárti, pe cari numal cu greutate le-ar pad purtà cu sine In cAlétorie.POUQUEVILLE. Instructiunea si-o fac Aromânii prin invètätorT plAtitl de elsi nu e mal niel o comunA care sA n'aibAcóIä. Când un sat de pAstori se mutA vara sari iérna, invätätorul insotesce populatiunea in mersul el la câmp si la munte.

www.digibuc.ro 305

In 1864, s'a infiiMat in Macedonia, prima qcólä românä intre- tinutä de guvernul RománieI libere, in orAselul curat aromânesc Tirnova. ApoI treptat, treptat, numërul acestor §colT suqinute de statul român a crescut,i aqi, pe lingà un num6r respectabil de qcoli primare din sate, sunt kii câte-v6, §colI secundare, anume : un lima complect de baeV §i o §cól 5. normal& de fete in sprawl Bitule, un gimnasiti, transformat acuma in qcólä corn ercialà, in Ianina, o §ceilä comerciala de gradul I in Salonic §i semi-girn- nasiT in Crupva §i Veria. Scopul, qcólelor române de paste Balcani este aducerea la consciinta nationalà a Românilor macedoneni. Folósele morale si materiale, ce vor rezultà din acésta vor fi imense; de aceea este de datoria poporulul român de a sustine si incuraj& prin tete chile legale cultura intelectualá si national& a fratilor nostri de acolo. Atunci, din sinul tor nu vor mai iesl, erei earl s& se sacrifice pentru cauze stráine, (eroil revolutiunei grecesci ah lost cel mal multi Aromani), si marl bine-fIchteri cari al lase averile lor pentru desvoltarea cultural& si economic& a strà- iniIer, cum ail facut.atitia. Ca A' Om un singur exemplu, vom spune, el tot ce formdz& frumusetea Atenel se datoresce Aromanilor. AO : Academia, acéstá máréth si splendit& universitate grecésck e fácut& de Arom&nul baron SINAI originar din Muscopule; Scóla Polytechnic& este Melia si inzestrath de cAtre Aromânil din Minciu (Metova): STURNARA, MIH. 0 ELENA TootTA, si GEORGE AVE- nevi; de asemenea frumósele statn1 a luT RIGA si a filologulul Konen, §cóla technici de ofiterl si altele, si de curind frumosul Stadion, ail fost Monte de atre marele bine-fäcgtor G. AVEROV. Sentimentul de binefacere al Aromânului, acést& calitate frumósá si cres- tinéscl, e recunoseutá si la Români. Nu putine aunt testamentele de bine- facere läsate de ei in WA pentru scopuri culturale. Actiunea de de§teptare nationalh a Românilor, a fost §i e corn- bgtutä, in parte contra-balansatä, de propaganda grecéscä, iar in timpul din urma de cea bulgäréscä. Si uniT §i alVio, pe basa po- pulatiunelor de aceea0 nationalitate4§I ridich drepturI asupra Mace- donia §i lupt4 prin mijlóce permise §i nepermise (ma ales Bul- gariT) pentru atingerea scopulul, anexarea Macedonia AromâniT, §i acum ca in tot-deauna, r6inân credincio§I imperiuluI otoman. _.... Ocupatiunile aromânilor. Cu crqterea vitelor (ol §i capre) in tea, Peninsula balcanich, cât este ea de mare qd intinsä, se ocupä, cu mic! exceptiunl, numaT Aromânii. AM datá existailoierT car! posedati pânä la20.000 de capete de vite ; astaçll ins6. numërul vitelora descrescut, din cauza impositelor prea mar! la car! sunt supuse. Acéstá decA- dere s'a simtit maI ales de la cedarea TesalieI regatuluIgre- G. M. Margod, I. P. &mi.Romania 0 prile locuite de Romlinf. www.digibuc.ro 20 806 cesc, pentru-c6 Arománil, cad se cobórä órna in Tesalia, spre a-s1 erna vitele, sunt supusl la indoite impozite. Cu lucrarea pämintuluï, cultura cerealelor, cu orez, in, cânepa, bumbac, cu pomiculturä, viticulturä etc., nu se oc LTA decât Arm-1'0.11h' din Muzachla asa. numitil MuzächiarIi MO, parte din A- romániI din AspropotamiMonastir, AromâniI din Meglenia, precum i Aromânil Copäciarï, din districtul Graene etc. RomâniT din Seres, Sa Ionic, Meglenia etc. se ocupäi cu cultura tutunulul albinäritul. Agricultura e considerath de Aromânil päscAtorl de vite, ca o ocupatiune inferiórä, desi calitatea produselor si can - titatea Mr constitue un isvor de avutie Turciel. CMugärii din numerósele MänästirT de la m. At lxos se ocupa insä pe lâng5, lucrul manual (icóne, cutite, linguri)i cu cultura frudelori albinäritul din cad scot veniturï bune. Una dintre ocupatiunile principale, ráspinditä printre tóte ca- tegoriile de Aromän1 stabili,este färä indoialä indeletnicirea cu de tot felul, de meseriï, precum : croitoria, césornicAria, ar- mureria, cutitäria, ferária, argintäria,lemnäria, säpunäria, olä- ritul, tesëtoria, brinzäria pieläria, aldária etc. Exportul acestor lucrär i.se face prin Salonic.Meseriasiï Români excelézä in cusutul matasärlilor cu arginti aur infireturi(laSalo- nic, Bitule etc.), caff se And al41 pe pietele orientale, ca produse turcescïele infrumusetézä muzeele de costume, si sunt sciute in Peninsula Balcanica ca produse aromânesd. Tot asà, sunt produse arománesd obiectele cutitarilor iarmurierilor(la Scopia (Caratova), argintarilor iciasornicarilor, nisce genialïartistï, ce excelézh prin gingäsiaidelicateta incrustärilor in argint aur, lucratura infiligran»sati in «gros» ce sunt adev6rate capodopere ale argintarieI aromâne. Nu trebue uitate modelele de coveire aromânestï, cu «floc» sail «linse,)) earl atât prin duritate cât si prin arta de a dispune co- lorile sunt neintrecute in tóth Peninsula Balcanica, servind de model tesätorielor din Bulgariai Serbia. Oläria in Velesi Meglenia atinge de asemenea aprópe per- fectiunea. Lemnäria in Pind, anume chiresteai scândurl, se practicit pe o scar& intinsä; totusl din lipsa cailor lesnicióse de comunica- tiune, AromânI nu pot face concurenth comerciuluT de lemne aduse din România in porturile Salonic etc. www.digibuc.ro 307

Mine le. De§ii pämintul Macedoniel e fórte bogat in minerale minereuri n legAturá cu anumite petre, totuE# putine exploa- tatiunT se fac : La Caragiova (Meglenia) se exploatézA de curind mine de aur; la Caratova IângA Kumanova e o minA de aramA, la Egripalancai Istib lângA .Veles mine §i fabrici de fer; Cariere, de marmurA sunt la Veria pe Bistrita, etc. Ape minerale sunt la Sedes §i la Ghevgheli in Meglenia etc. Comertul. Aptitudinea Aromânulul pentru comerciil este recu- noseutA färA a fi nevoie ce inregistrat; multe din casele marl' de comert din Atena, Constantinopol Alexandria, Marsilia etc. sunt tinute de Arománl. Onestitatea lor caracteristicA in afa- ceri singura armA de concurentä in contra Evreilor, earl' dispun de o multime de mijlóce de combatere in contra lor, precum bAnci evree§ef, spiritul de solidaritatei altele. Centrul cel mal mare comercial e S al on i cul (Säruna) 150.000 IocuitorI, unde cer mai marl comercianti sunt aromâni. ApoÏ vine Monastir (Bitule), Seres mal ales pentru mArfurT agricole, Drama Kavala port la mare, Veria e mezatA pe Bistrita etc. Cale de Comunieatinne lasA Ind, de dorit in Turciai ca siguranta cAlAtorieTi ca mijlóce de transport. Exist& doug liniI ferate principale prin Macedonia: una plécA de la Belgrad spre S, trace pe la Ni§ScopiaKiupriuliu la Salonic. Tot ad vine o linie de la Constantinopole de-a lungul maluluI mArii, treand prin XantiaDramaSeres la Salonic. De la Salonic o ramficatiune secundarä merge la Monastir, trecénd prin Veria, Vodena §i Ostrov.Ca animal de transport in muntiT r8I se intrebuintézA cu mult succes catâruli numal: la m. Athos asinI. Telegraf existA instalat aprópe intro tóte orkoelele mal impor- tantei mal ales intre cele de la granitA. osele, grit putine, in genere rêü intretinute; ele urmóza väile principale, duand la ora§ele principale qi punctele strategige. CArvanAritul. Acéstä ocupatiune a Aromânilor, era hide inflori- tóre altl-datAi un isvor de mare bogAtie, aställ a decOut cu- totul. Caravanele de catie, cari ajungéil altA data pânä la 500, §i ma bine de capete, astAgIT nu se maI v&I;oseleidrumu- rile de fer aù facia sA disparA. Micil cArvAnarI astAcjis-ail re- fugiat numaï in colturile Turciel, unde incA n-a pAtruns drumul de fer §i undeoselele Ind, nu s-ail isprävit. Se póte (lice insä, cA acéstä ocupatiune este in deplinä agonie.

www.digibuc.ro 308

ColoniT de Aromânise gäsesc si mal la S, in Pelopones (in pärtile Calamatei, Tripolitel, MesenieT si in afarä de peninsula Bal- canica in multe locuri, precum in insulele Ionice: Corfu, Zante- S ta Maura etc. Chiar in Asia midi aprópe de Brussa, stint maT, multe sate locuite de Vlachl (români), cam 5.000 la num6r. ET se ocupä cu 'Astoria, agricultura §i cu crescerea vermilor de mätase. Au fost dusT acolo din ordinul luT Andronic Palaeologu (pe la anul 1300); milldesi numaT vorbesc dialectul aromân, ci limba gréca, totu§1 dupà port si obiceiurl si óre-care rb'mäsite in vorbire se cunosc cà sunt aromâni.

RomâniT din Serbiai Bulgariaocupa ramificatiunile Balcanilor vesticl de rang% Dunäre (vec,IT harta etnograficä). ET trebuesc consi- deratT ea resturile acelel PoporatiunT, ce formase Dacia Aurelianä si care a stabilit in tot-deauna contactul intre Aromâni si in tre Daco-románl. Num6ruI celor ce vorbesc românesce este aprópe 300.000, insä se slavisézä, Mel scoll române, afarà de cea din Sofia, si in timpul din urml niel in bisericl nu li se mal stujesce românesce. ET se intind maI compact, eu multe ramifi- chrT §i insule, in Serbia: din valea Timocului si Tirni-Timoc 'Ana in Moravita si Morava. ET poporéza muntil MirocT, Golu- binie si Homolie apartinênd districtelor: Craina cu capitala Ne- gatin; Tirni-Timoe cu cap. Zaieciar, Kiupria, si Pojarovat cu capitale cu aceleasi nume pe Morava. Orase principale in acéstä regiune maT sunt: Paratin la S de Kiupria, Kladova in fata T.-SeverinuluT, Milanovatintre clisurile Dunärel etc. RomániT din acéstä parte se ocuptá cu agricultura, cu via si cu crescerea vitelor. Sunt renumite vinurile de Negotin, de Kladova etc. Pe teritoriul Bulgäresc se intind delungul Dunäril in distric- tul Tidin si in maT multe sate presarate pe podisul Bulgar, pe malul Dunärel, spre Dobrogea, Sumla §i spre Tirnova. AcestI românr vorbesc limba din România afarä cJe ace§tia insa atat in Serbia câti in Bulgaria de S, in jurul NisuluT si in Ri- lodag, sunt numeróse sate românesci, in earl se vorbesce dia- lectul aromânesc; ele sunt colonii venite din S. Documente vechl, ce arata cá eratt mult mal numeróse satele románesei in Serbia, si se constata acum eä multe din ele serbizat complect.

www.digibuc.ro 309

Romani ciesprino tot din trunchiul daco-roman se gäsesc rAs- departe spre rhArit, peste Nistru, Ora in tinutul Donului. ET se numesc cai cei din Basarabia, MoldoverA §i vorbesc limba moldovenéscii din regat, aü aceleasi obiceiuri § i credinte; dar cum Sunt lipsiti de contactul cu patria mumA, i mal ales din causa raspândirei lor, la care IIsilesc rusii, se imputinézA din ce in cei sunt amenintati sA se piardA in masa mare ruséscA. Regi- unile moldovenesci mai compacte, in care se socotesc cam vre-o 200.000,aunt : in Gubernia Cherson in jurul oraselor Odesa, Dubasari dealungul Nistrului apoi Baltai Ananiev ; Vosnesense Cherson si Aviopol pe 'riul Bug, in jurul oraselor Bobrinet, Elisabetograd si chiar la S de Iecaterinoslav pe Nipru. In gubernia Camenit-Podoisc (Podolia) suntcentrele românescI din NE orasului Balta, de pe malurile Bugului, si in jurul Camenitei; cu se vede aunt mai rari, dar totusi se ridicA la 40.000 Romani'. IV. Românii inGalitia aunt amintiti deja din secolulXII ; se constatA cA satele lor se intindeaü departe dealungul Carpatilor prin vAile muntilor pang in Silezia; inch' aillaceste locuri si sate Ora nume románesci sail derivate din românesce, desi acum románii sunt slavisati cu totul. Nu numai numele lot «tholoh» si numele de «voloski selo» sat românesc (de. ex. Camionca vo- losca, Tirava volosca, CobAlnita volosca, Bolohov volosca, Crolic voloski etc. alAturea de Bolohov ruski saü Crolic polski etc.) dar chiar numirl de riuri, de vAT, de munti aunt românesci. In limba lor sunt multe resturi românescl, numele de botez si de familie incA açlile sunt românesci. EI ocupat tot-deauna cu crescerea vitelor si «brânza voloska» sail «sir woloski» (cas românesc) sunt renumite in poporatia de acolo. Românil din Silezia (in apropierea orasului Teschen) aunt denumiti si astAq11 V lahl si se pórtA ca ciobanii nostriT. In Moravia (Mähren) de E, de pe clina Carpatilor pânA la riul March si Oder, e o regiune care se numesce V alahia (nemtesce Walachei) cu oras insemnat Valasca Mezirici, si cu mai multe orAsele Rasnov, Bistrita, ClAbuc,Vlahovici, si o multime de sate românesci.

www.digibuc.ro 310

Vjahil acestia la numèr peste 100.400 pierdut limba lor strâmosésch, vorbesc acum limba cehh, dar se mentin incâ se- paratï de nemtli cehi cu earl nu se incuscresc. EY sunt socotitY de geografiI nemti ca o natiune aparte in imperiul Austriel. Desi agriculturai industria e feirte desvollatä in aceste pärti, o mare parte din el aù rèmas tot pästort

V. Când cu rèspândirea nómuluI românesc, o ramura a ajuns de- parte tocmal prin Bosnia, Croatia, Istria, Carintia si Dalmatia, desvoltat acolo mentinênd in cursul secolilor încä natio- nalitatea, limba, portuli obiceiurile románesci. Naha din Vlasia (Istria) se maY numesci rumeri (rumânI), cad in limba lor existä rotacismul (n intre dou8 vocale sunä r). EI locuesc in partea de NE a peninsuld, in 'Mile muntelut Ma- jore,i de-alungul malulut märel de la valea Arsa pânä la Fiume, precumi in regiunea dintre Fiumei Triest numith de nemtY Cicenland (tam Cicilor). La N de Abatia e un oräsel Volos c a in care 01 nu se mai vorbesce románesce ;stint ins4 câte-fa sate mat insemnate: Susnievita,Jeiana, Wardo, Noselo, Ieseno- viol etc., cu un numèr cam de 5000 románl ce se ocupä cu. fa- bricarea cArbunilor. ET vorbesc inca românesce, dialectul nu- mit istrian, desi cunosc bine limba croatä. Cicenlandul apartine provincieI KarstuluIi este renumit prin fenornenele de erosiune ce presintä calcarul, care singur constitue terenul putin pro- ductiv saa chiar desert cu totul. Numeróse doline, adänci de sute de metri, rlurl subterane, pesterI,i mal ales pustiul petrelor rOsei mäncate de apä, rämase cu nisce colt1i gäuri curkíse, lapie, sunt dese in Cicenland, si de amintit este Intre altele pestera de la St. Cantian, lungä de 4 km. si parcursä In lungul eI de apa Belareca. In Dalmatia e o regiune ce se numesce Morlachia dupa lo- cuitoril numiti morlachl, samaurovlaql Azi maY toti perdut in elementu slayi italian. $i in insulele Dalmatice mal ales in I. Veglia, se gäseat români, dar contopit cu italienil. In jurul orasuluT Leibach, in Carintia (Krain), se gäsesc câte-va sate de vlahl, ce-st mentin portul, religia, datinele lor tsi multe cuvinte in In Croatia se gäsesc de asemenea colonil de români, mat ales in jurul Agramuluï, care are o suburbie numità Vlarsca-ulita.

www.digibuc.ro 311 INCHEERE Am rösbAtut cu mintea pAmintul locuit de Romani, le-am völut rostul lor prin alte Val, am cercetat trecutul lor, siam cAutat sa ne dAm sénaA de trainl lor, maI dulce sad mai amar dupa loe pi dupa vecini; s. stAm un moment si sA privim In total némul acesta roman, aruncat de sórtA In orientul EuropeI (veVI Fig. 1): ConstatAm intre DunAre, Nisfrui Tisa un cerc de o populatiune romanA compacta iì deplinA vigóre, ce intrece citra de 10 mi- lióne ;deabià jumötate din eI constitue Ora liberA, Regatul român. In exteriorul cerculul gAsim Romanimea ca niste rave ce pAtrund departe printre vecinT ; din nefericire multI din a- cestia, cotropitT de streini, ingreuiatI in lupta vietil §i lipsitY de sprijin, sunt roman! numaI cu numele. cand vedem clar, cA poporul roman avé altA datA o putere de rëspandire asa de mare, in cat radia din Ora de bastinA spite departe- peste hotare; &and constatAm cA dupa atatea frArnantArT de popóre, atatea secolei asa isolare, totusI numele de roman e pAstrati purtat cu deosebitA mandrie In tóte locurile; and ju- decAm consideratiunea ce ne-o arata celelalte natiunl convetuitóre.... atuncl ne facem o idee deplinA despre insemnAtatea némulul acesta, a cArul tará liberA e asà de redusA.i dacA multi' din romaniI earl locuese In tArI streine, perdut bunul cel maI pretios, limba strAmoséscA, topindu-se in alte`popóre de alt ném, acésta se datoresce In parte si noue din tara liberA,cAd i. i-am lAsat in mijlocul nenorocirilor necercetati, dati uitArei. Privelistea tristä a unor fratl ce perdut limba,i uniI chiar nationalitatea, perderea atator vile din némul nostru, sA nu ne facA óre a ne teme, cAi alte pArtI vil ale corpulul roma- nesc vor ajunge in aceeasi stare?... Vocea singeluI strigh, o datorie sfina ni se impune :cat mal e timp Inch, sA ne inteream de fratif nostri, sA apArAm isA ingrijim cu mal multa putere partea rémasA IncA neinghitith de océnul, ce ne inconjórA pe eIi pe se scie, cA or! ce Roman perdut, e o piétrA dArarnatA din fundamentul idealulul nostru national. Dupä T. BURADA.

www.digibuc.ro TABLA DE MATERIE

Pag. Geografia fisic5. INTRODITCERE. România . 5 Positiunea RomArdlor In Europa. Vecinfi nostri 7 Situatiunea geograficA si frontiere. Forma si hotarele DacieI. Gra- nitele Româniel. Impârtirea Romanief si a Daniel in provinciI 10 OROGRAFIE. Idee generalä despre relieful pämtntuluI. Explicatiune asupra de- senäril härtilor. Panorama Dacid 19

CarpatiI ... . & 26 I. Carpatii MaramuresuluI 27 II. Muntil triconfiniuluI moldovén 29 III. Carpatii Oriental MuntiI Buz6uldi 30 IV. CarpatiI meridionall sag AlpiI Transilvaniei. Muntfi FäggrasuluI 37 Masivul lezerul, Muntil dintre Jig si Olt, Masivul Retezat, Muntii Vulcan si M. Cernel. . 39 V. MuntiI Banatuldi sag al* Caras-Severinului 43

BalcaniI SerbescI . - 43 Muntfi Apuseni. Muntfl BihoruluI si M. Metalici 44 Zona muntilor. Caracterul diferitelor unitätt Caracter alpin. Urmele tostiIor ghetarl 47 P o dip] TransilvanleI 55 Regiunea délurilor . 56 I. Amfiteatrul Muntenie. Délurile Oltenieï. Délurile Muntenjey 67 II. Muffle Moldova Podisul Moldo-Basarabén 1. Déluriledin drépta Siretulul. 2. Muffle din stânga SiretuluI 61 III. Muffle Banatulul. Délurile din tinutul Crisulia 64 IV. Délurile DobrogeI 66 Sesurile. Bárgganul. Bugeacul. Sesul UngarieI... . , 66 Terasele s'i Luncile. Lunca si terasa Dunäril. Lunca TiseT. Muresul, Lunca JiuluI. Lunca OltuluI. Lunca Argestilui. Lunca Ialo- mite!. Lunca SiretuluI. Lunca Prutulul. Lunca Nistrulul etc. 72

www.digibuc.ro 313

Pag.

Fapte in legatura cu relieful pamintulul '79 moitoGRAFIA. Marea Négra. prmul románesc al MariI Negre. Importanta Märil Negre. Limanurile Märil Negre. -Limanul NistruluI 82 Ape subteranei Pesterl 89 Dunärea afiuentil el. Delta Dunarit Tab loa de Cursul inferior al Dunaril. Origina väil Dunäril. Insulele 95 AfluentiI Dunaril. Tisa. Mlava. Karasul-Nera. Cerna. Desnatuiul. Jiul. Oltul. VedeaI Teleormanul. Argesul. Ialomita. Siretul. Prutul. Nistrul. 111 Riurile Dobrogel . 129 Lacuri ...... 130 Fapte In legatura cu hidrografia 131. Scurta vedere geologicai paleogeografica 433 CLIMA Temperatura. Regimul ploilor. Vinturile 140 FLORA. Zona alping. Zona pädurilor. Zone stepelor 148

FAUNA 1 153 Vedere generala asupra .geografiel fisice . 155 Geografia

Resumat kiln faseie istorice a térilor románe ... 158 Populatiunea, Numèrul. Desimea. Nationalitatile. Starea culturalä . 168 Notiunl despre confesiuni. Confesiunile In Romania 174 Notiuni despre formele de guvern Forma de guvern a Romániel Puterea legiuitóre. Puterea judiciara. Puterea executivä. Armata . 178 Impärtirea administrativa 182 Geografia economicä. AGRICTILTUEA. Solul arabil si Clima. Intinderea si divisiunea solului 185 Cerealele. Gram]. Porumbul. Plante oleaginóse. Legumele. Plante in- dustriale. Viile. Livedile de arbori fructiferi. Finete. PasunI . 188 Pádurile . 194 Animalele domestice. Pescicultura 196 Vederegenerala asupra agriculturil Romániel 200 MINELE, Petrolul.. Sarea. Carbunl de pamint. Minereurl de fer si ou- pru. Nisipuri aurifere. Chihlimbarul. Puciósa. Ozocherita. Asfalt. 202 Apele minerale. Statiunile balneare. Lacurile sarate...... 209 Carierile 212 INVUSTRIA. Industriile agricole, Moraria. Industria spirtuluï. Industria beret Industria zaharulul. Industria conservelor alimentare. Industria tabacariet Industriile extractive. Industria petrolului. Industria säril. Industria materialelor de construct. Industria Industriile silvice. Herástraele. Industriile chimice. Industria sapunurilor si luminärilor Industriachibriturilor. In-

www.digibuc.ro 314

Pag. dustria textilä. Industria metalurgicl. Industriile grafice. In-

dustria hArtiel. Regiunile industriale "* 213 COMERTUL. Comertul interior . .,.,, 220 exterior, Importatiunl, Exportatiuni, VAmile 221 CAI ferate, Sosele, CAI navigabile, LegAturile cu sträinätatea . 225 Institutiunile de credit 231 Poste, teIegraful, telefonul 4 232

Orasele Romaniel, Bucurescl, etc. 4 233 Privire generall asupra geografiel economice a RomAniel . . 244 pHs locuite de RomânT de sub dominaliutiT stráine. BASARABIA. Starea politicä. Populatiunea Starea culturalA. Scólele, Biseriea.. 246 Agriculture. Dividiunea solului Plantele cultivate, LiVedile. Ville, 250 PAdurile Crescerea vitelor. . . . 251 Industria 252 Comertul. Cäl de comunicatiune. CAI ferate.oseIele. CAI navigabile 253 Orasele Basarabiel ...... 264 BIMOITINA. Starea politicä. Populatiunea. Nationalitätile. Starea culturalà. Biserica 255 Agriculture. Plantele cultivate. Livedile de arbori iructifert Pádu- rile. Animalela domestice 259 Minele. Ape minerale 261 Industria ., 262 Comertul. Mile de comunicatiune 262 Orasele Bucovinel 263 TRANSILVANIA. Starea politia. Populatiunea. NationalitAtile. Stern culturall. Biserica 4 265 Agriculture. Plantele Cultivate. Viilei livedile de arbori fructiferi. PAdurile. Animalele domestice 271 Minele. Apele minerale 273 Industria , 275 COmertul. Cäile de comunicatiune 276 Orasele Transilvaniel... 277 BANATUL TRMISANki. 279 Starea politicä, Populatiunea..Starea culturalá 281 Agriculture. Plantele cultivate. Villei livedile. "'Muffle. Animalele

domestice JI I t 281 Minele. Isvórele de ape minerale. . . . , . 282 Industria 283 Comertul. CAile de comunicatiune 283 Orasele Banatului 285 TÉRA CRISULUÌ 13IMARABIURESUL

www.digibuc.ro 315

Pag. Starea politicà. Populatiunea. Nationalitatile. Starea culturalg. Biserica. 286 Agricultura. Plantele cultivate. Vide. Pädurile. Animalele domestice. 288 Industria 290 Minele. Ape minerale .... 290. Comertul. Me de comunicatiune 291 Graaele din téra Criulul §i Maramureq c . 292

Români gall din Dacia

I ROMINII DIN TURCIA (MACEDONIA)

sphip. istoricg, Starea politicS , . = 294 Geografia fisick Mgr; FluviI, Muntl...... , 296 Clima ., .. - , A h ...... i . . I. 301 Numèrul O. 1ntinderea Aromânilor. .r , .. . , -,.. .. 301 Starea culturalä 304 Ocupatiunea aromânilor, Crescerea vitelor,Agicultura, Tesatoria, Lemraria, Minele, Comertul '. . .. -. . - . r 305 CAI de comunicate, Calvänäritul Telegral .., . ., « . 307 ColoniI de AromânI In Bithinia ., ... .. 308 II ROMA.MI DIN SERBIAI BULGARIA .. . .-- t 308 Ill D DE PESTE NISTRU 1 309

IV DIN GALITIA _. /. -. 309 V » D ISTRIA, CARINTIA DALMATIA CROATIA BOSNIA ,. 310- INCHEERE, 311

www.digibuc.ro E R A T A.

La In loc de: Sit se citésci: Pag. 7 Rindul 2 de jos ceDaciaare Europace Dacia areIn Europa 24 D 10 » » clima e fárte re-beclina e fOrte repede, and aceste se ating curbe se ating 28 » 18u sus desi nu asa e lnaltdesi nu e asâ Inalt 35 » 14 s jos Turculul Tätarultil

39 » 6 D 70 Candreluldi Cindrelulul D 41 » 14 » sus Bucova Bucura 44 » 12 D D 1321 1453 41 » 18 » »Rtaj R t ant (Mani) 46 » 18 D jos Erdelyhegyozeg Erdelyhegység 47 » 10D susdar c5 g5,sim dar s5. gäsim 49 0 16 » D Banffy-Hunyad Huedin (Banffy-Huniad) D 56 D 15 D » Sarmisegetuza Sarmisegethuza 56 » 9 D jos se in rerup se Intrerup 61 » 15 DD MäreiN. MArii Negre 62 0 9D Ka 300 400 62 » 11 » » 400 600 » 62 » 17 D D regiunea Birladululregiunea Bârladulul iBotosa- (462 in. si 431 m.) nilor (568 n.i 524 tn.) peste peste 400 500 62 » 20 D » Buceag Bugeac 107 In tabloil col. IIetagii Etiagiu D » » D III 1601 S5. se transpue la Clisura Cazan DD » D IV48f 170 Rándul 7 de sussunt pe cale de a fleste pe cale de a fi asirailatâ asimilatT

» 171 » 14» D crescerea anu-créscerea anual5, a popu- al latiunil

213 » ultim disteleriile distileriile 220 » 6 de »industrilie industriile » 232 » 17 de rämfind rémânénd » 247 » 15 de jos num5r 35.000 numér de 35.000 286 » 18 de sus autnomie autonomie

www.digibuc.ro Fig. 1. Din muntiT F6gAraeu1ui: Vf. Negoiu 2640 m. (In fund) Caracter ei Regiune de vegetatiune a1pin6.; TJrme www.digibuc.rode foetT ghetari. 2

Fig. 2. Valea Lespeclilor, din Muntii FrtgAraqulur, cu o Stanl de or.

Fig. 8. Vale din regiunea muntilor Bucovina Valea Putner la Pojorlta. www.digibuc.ro Fig. 4. Pietrele DI:Smnel deasupra BistriteI la granita Bucovinel. Limitasuperifirá a zoneI pldurilor. www.digibuc.ro 4

Fig. 6. MuntiT Bucegi (Caraimarrul), cu caracter alpin; in fat6, Castelul Pales.

Fig. 6 Gura Pesterei ialorniciórei, cuFig. 7. Cheile IalomicióreI, in sus de pegteri. schitul do aluglri la intrare. www.digibuc.ro 5

Fig. 8 ei 9. Regiune de munti tnalti; ObAr Oa Talomita

www.digibuc.ro Og.110. Valea7,Cerbu1uT, seaórA de la Omul (2510 m.) in V. Prahovel. 6

Fig. 11. Sandie lul Davila, din Bucegl.

Fig. 12. Solfatara din muntele Büdös (Puciosul) Dupg o fotografie de...LORENTHEY.

www.digibuc.ro Fig. 13. Depresiunea subcarpaticA la Bumbesd, cu lunca larga a JiuluT; in fund se vede marginea Carpatilor cu deschiderea vAeT Jiulul. www.digibuc.ro 8

Fig. 14. Regiunea délurilor la CAmpina in zona faguluif; pe terasa Pra- hove! o linie de petrol e indicata prin insirarea sondelor.

1

Fig. 15 Podul D5mbovite1, basin de scufundare in zona calcara de la Dámbovicióra; In fund margioea muntelui cu crápltura chei Dambovitei. E. d. M.

www.digibuc.ro 9

Fig. 16. Intrarea in cheia.:DAmbovitet sApatii de apA , 1-Ivertical In stratele de calcar. --

www.digibuc.ro Fig. 17. Carpatil la mán&stirea Putna din Bucovina. Caracter muntos mijlocid. www.digibuc.ro Fig. N. Vederea délurilor slpate In podisul BasarabieT. MAngsti ea Dobrusa. www.digibuc.ro 12

Fig. 19. Clisura Cazan la Prigrada.

Fig. 20. Clisura Cazan.

Fig. 21. Dun5rea In Clisurh; in stângaoséua Szecheny elpatii In stâncik.

www.digibuc.ro '13

Fig. 22. Insu1a7Ada-Kaleh,"pe Dunare, la vale de Orgova.

Fig. 23. Portile de fer, standi de granit evite de-acurmoiqui

Fig. 24. Canalul Dunäril la Portile de fer.

www.digibuc.ro 14

Fig. 25. Valea Dun Aril la Orsova, In fund se vede Valea CerneT ce se deschide In Vales DungriT.

VEDEREA RODULUi DESPRE CERNAVODA.

Fig. 26. PodulaCarol Lo peste DunAre. Calea feratA duce de la Bucuresei prin FetescT la 'Constant&

www.digibuc.ro 15

Fig. 27. Pasul Surduo pe Jid.

Fig. 28. Valea OltuluLla Turnu Rosu.

www.digibuc.ro 16

Fig. 29. Oltul la vale de confluenta cu Lotrul, in sus de CArlige; In fund se vede m. Urzica.

Fig. 30. Vedere din podiqul Debretinuldf, Nyirség-ul. www.digibuc.ro ID Fig. 81. Pusta ungurés4 ses necultivat. Ochiurile de ap 5. stAtuti sunt singura variatiune a regiuniT. www.digibuc.ro Fig. 32. Lunca Tiset Orizontul deschis, cerul plin de nor'( albi (cumuli) e caracteristio Alföldultif, www.digibuc.ro 19

Fig. 33 Bär5gan-Cu1tivat.

Fig. 34. Pe malul Prutului; in drépta se vdd malurile de loess, in stánga se intinde lunca 'guild.

www.digibuc.ro Fig. 35. Nistrul, la Manästirea Saba. Caracterul podisuluTwww.digibuc.ro se recunesce prin dunga drépt.1, aprópe orizontalg, a Muffler.; 21

Fig. 36. Vederea unul lac din podi§ul moldovén, la RuginOsa.

Fig. 37. Lacul 136neasa, In regiunea gesuluT MuntenieI aprópe de Bucuresdf.

www.digibuc.ro 22

Fig. 334 FântAna artesiana de la Cotroceni, peLmalul Dâmbovitet

www.digibuc.ro 23

Fig. 39. Culà, casa veehe boerdsckce_se_mal gäsesce prin Oltenia.

.1-41r

Fig. 40. Cetatea Némtulu'l. www.digibuc.ro 24

Fig. 41. Mänästirea Curtea de Argea.

www.digibuc.ro 1 8 9 0 21 L e3 5. 2 2 7 2 8 Th ; fafia-- PIV , ' klie,ri t ...,-' \\ ..,, i ..; , 1 sitoi( o adia -- (' ---s, HARTA V 4! ? i . i It "'" sr N i si r" , ,--.. , ' ,- ''''",,,,),. al, ; ,, -,.,;.,.,, ,,, --` \ _(--2' ; , e I 4...,:,.------er-141[11,j1A'TPe ORO-HIDROGRAFICA )et' Sp Telma.:6--:.,,, . .,k, l----1 .-....., , ------, It ; 3,k' 1 A TERITORIULUI DINTRE ,scok I ,,5/ *- ,f --- C.' _.-----, ( .,..../Zipcui .2- ,./- To k ,.. , 1- cON Ildil44,14 pC,.;-.. ''''' .`7 . - 7,, NISTRU n .I.',..,*,4'00 : 7: °,-. SITISA 4- N I V. 7,,, kiic.4' 2'4 ', ---\`'--- tt,,... 4 .s,',Y2,-_f_ci,-;s: s,,,, .: .7; OCPIlli 'c2 , ,) .-. -, sr ' n 1,' s,--,')-\. Cs/rp-ri e I7Z ,,, .,a pe \ r°deni ei., 0 'Ain , . : -=\:. ? Scara I:13.330,0m ,si 'R. -Th )"A,,,, ts , : --/ 1,k4,. I, l'e`fet,i v. o.' .\ 47-1 C-, - .4,-'14 --- .L__--,/ ----_,...--- Ciutulefa . 5 e-Izreczen ----Th7 , '' a us"-'I e AI '! ," --/-",, So -----... 0.)-._,, ,i iloiva - ,cr ,, ,v, . - ---- , ..-- /--- , , . : ' 'i -Li , P00 Z r:1' (1- A P irge ,icret'i.. xet , 0 Pa .c0, Ç , '. 0,0 .4u - .140 0 ... 5 °" igh 9' Heft osy'4\, - ,..-- ..---".. -. v) a .) cI., ''. .,_ . , ="e'Fi l''' --,-. -ritii?:tih;;' '1' -Cririft,e4 , _,... 7 ' , i & 1 ,e' \ --- 1,0,___ L -`-', - r.____... --, -.1 --<, ,..,., i ,t. u I ,110,0, <'41-.r.- I/ sr, !8., 4,. Bah* ov--.. - 4. e .-.''' 'VrIlad*-7in, \.. ,03',í - ,., GA;pa..,' /Mx 0r.gé,IY '''9,-5,,-,.&<,WA ,..., : "' i s, Me _/---)!..r ., II .,4,4 ef") ( g) At ' ift, I u , Cluj -3_._ ,' '' 5 r --:, . , enteir? 0Pa'; ' ---=\ " 7:1"--,.,::2,..---.---1, Go c,, ,,,,AP - - ...,-- R.' ':', 1 - - ,, r ,- -,-,, s, Caris'idelc ,'''.." s' _.,qi 1 6C 649 ).,-, >, ) - "Ffi'SitiWi, 0.0 a 7n -i.1' -,'1 SA 4\ r., . ' 1 'Z. yv , , i .1/4' 1 r 4, hlf ' Jiro,* Ho ' . 1 r ..,, ,,,.. 5 * (j1 A RAIL.44ra1111141 -, r`-'--,----, a,5.-ik4 ' ' , '." _ 4? I II,d-tt:,''''k bit-Julia-- -A- .,' re: z a bra u 1:1-1'-) r ir, --_,. , 4 48S è ,rasno, .--, F3get --- _31° s' 1, ri, ef. , (.,.,, , '" oi:vi .--,,, , 405 f:,:. P o i aa.i:.rikica ' I "--- 1 '') i ; - . ''''f 'elira -- N ._,,,,..*.s. v . e t '''! *° ;I) ° ` B° - lS ,irfF,..-i4 tti c.,,( ,---"ifr,...%, . , kr *, ,/ c 5 ''',-,',-'t . -.'+'-'' \ ci L 'i 04, Os ` ' -.. ,, ,' iifi 'n.'arr,, --irer 01^....-:.47.11 114X, 4' a 1 `' N. 4' - ) I - /' e T ..1 ..-4,17"--... -: - /ns-e - '.1, , ''-' \ '?'' .0 c',_, CI 1 ./or ' .....; - 417,14: ' 1. . .N. c,- arOlk, [f,g. . amo,r1 ' , r's(.0 l'AM 1 ''.' e...,_. , . 61,t, .1..Scira 2, s-, ,..,/, 0g i 4. a L, .! .31,0,ii I r, R. .614 , r''-'-' *I. , ,,,,- ...) mIstry ' hWAira t f ' / ' Anifina g* ,0 67 L./gnu/j/j/ -V,..'"C 4-' .e. % -0 ,- o0f.ach ..tra42 ,., , ' lapj, .z, tI7 I , .. -4-' e , . Ai ...,L '-, ''..PT, .. e a glibi rane-atam.,,,'-j.e- t....,, ---.. r., Z fi-il"-..., ipeNyhe Pel 'Z , ; i 1 -,, 46 e \ , o ./ OTt -.... , 4711', ?3 , , , . l,. cent\ .4 ro, , f ata 1 %. , '' .: ; 6/ e .., , . , ...... -: LAma ea, . ,73 4 ,, ,.. , ) ' -.-.6 °I .1'1. \----Sle a Pi-el ;",.,-.21:81:Ccrbu. ICA 4 Q. .,,, -, N' ..,. 06. .' ... V . EXPLICARE , % .41.:,A \ ), ,-.;4 A, s -_ - 'Is., ..,. * : f V `..%:,- PCSte 24°° rn- N .''' 'Vox Lisa!' , c. MiteliretAir : C le Auk I.,. = \'' 'A - - Thsla = .' , ''-, 4'' ,700 1.50.0 -----, - In. F4611.111 Ili #l \ V .. 'If . '' , -.--...... ,. DébirT, de la e00-700 .57uetc RicrVti t-T.)--.'-:-.,? ''" .F ,,, ..'-, -''''-' ", ' f .., - - ,- t. ,, (A ,, a r % Lucavita71. . Sesua, sub200M. -...._ .-0--- , ,. /I'rtri 1 '' .,..c.- , 4..,....-,-6-0. - ' til, ..F. . i 1 ''', , ,, 1,11ila FY ti42,__,.t.'f' . ,. ..:`. 'top I \ egos so LI '''' -4 ' Marcel. e , ..-- s , , I a 1 2 0 2 3 24 2 5 6 INsT;cAoLÖBL SQR I ST. RASIDESCU, BUCURESCI. uc)TEc MurgociiBurcit * ARCOADZ:l www.digibuc.ro rnlli..11erlrEMIMNIII.r. 2 4 '-...., , _ , EXPLICARE

1 ptorit, I S pentm -i- isDacit, Andesit, Tra- )%:.-. ,t sr 7- -- .,''. 0 ° ' '' ''''-- )18,... : ,....., ___71 Schisturl cristaline is'IS' , -1*, -- '1( , ..c.,---,) ---, ,.---r;^ ,esir(41, --9--6. * ,, -- . ; FormatinnT primare '4 . \ , Ana. -.,.. (Trias, Jura) _7 , "V -111111111W Ill '1 ',..'r7:011W ----.' Ng!rSeg tr ,,(C213taCiC) 724 7. . --,t 01111'' , i " tertiare (Paleogen) N., e,- .re _ 4411.. r- , ,x Miocen,Plioc.) 11 : c, ,..... quaternare (Loess)_ tr.; i IMP i ., , e Vr..) ---1 +,' .K. c.:; AluviunI

5..,d Dei2reezen .. .,.. t ... ,.. / \, Verw. ,_. _, L -, .0'' 7 Ng °, . .. \ bp' 7 _rAli r- -A. 0 .*LiTCAM:Iiillt ii) it.16. . 'A ' ' 9, C. MA Citi,ui At ec Jo < ,--- , Ili 1114- ,7,-u- S , .isms,,,, negr'` " "1 in 4. e a n - "A , 67. agar - / '.5 ..,..... V, , .0), ....* .`,.-. J, 1 , 1, '';' c:f ,Ì _...... ,, 0 ti : ...''' C --./ Segeiii ... , .P -I ..4.*31,;1?r e s ti 1.s..;,,,4E4----4. ;--:"..----"--.- ..; \ ,), . e r.. 6 6e- ...--..`1.k4.-* A tifV, ..;,,,r

, , gra47-.. Ott, Bu e 0. '11111.).Lr

*Term , 7 , :Ìor itis 6 ev-,-; 01 Sinclit q ff..., ii. ...v "r"\- * 13 :c Y"' ,,, ..a.,... , I 49, _:.. ,4---- .4,..,- ( 2,1 4.0"h..4cir c r 1 Alk ' .1 1.' . , mg to -..- Z..... i '4'4 ' . z.A.,... 1 : 4 AI'17 céa4 45 ,, ii ". It-°' `!.... 4,41111rr- t 66- 1 I; 4.4itt. ' , gift nif, .--fros .., jar o - ..,

\ Q ,. , ,. .<._ , ? .- .` ._ '''.';., " v HARTA d eo. L.817" ci '. ". ,,.,s'id-a,' ' 0: Ci, At C .. 7. klA k o . c. ..., k, te » :1- ' . la -, - .I."11111k-1-... , , ityltied-' GEOLOGICA , kr,' -, N ,,. A TERITORIULU1 DINTRE: A 'aprcenimini "-k Af K,' r \ , . -7 NISTRU SI USA -)_?,20,,,,,t, -..: o ., .t ...,. `4' ' 1- Scara c 3.33o.000

12 19 20 I 23 2 4 2 6 27 2 8 Margocli Burcis INSTCP.ROL GÓ.BC St 1ST. RASIDESCU, BUC(JRESCI. ;;;) www.digibuc.ro it. AC ADEMAD ROMALS . 2 5 2 6 217 _48

, / \ . Tatra ri o / ----, FIARTA / . yistra

4,, ,.. r---- 41 ! , 'e'is if' CLIMATOLOGICA 4 , 90 Szernie pf at A TERITORIULUI METRE 4o' u 4 Lscalcze BorI' f cel . .. / NISTRU SI TISA - lea& MIL . 71. Nrsag 'AIR .0 e a r . 4 ,,,'- 6. _A i Pb - -. .-"/ .V .- 1" el'. 4 i 6° ---3'-, ,+. .--,j--a --,,t OPP ..)' ) ', I 41" ::1 _,--- \ \:,,,_-- a A_ 10° 44' - s$ rj3 -=-=__---==. Delpeezen ausal \----' Ones \ --L----7---- ,À," -,.. --L---, S't 1 -1, -, ce is,orp 8411(./s.' f 01tk) ": Bahlu4"' \.....-":`-\4,1;e121dS'e:arat e 14j4,...x!. It loo M. i,/ Amp.a 6. . ic '-% 1 %Au' negrO' Cluj g) 4 8° 0 . a 0 0-- \ ''.,, GV 2 i 0% Ir. \ -.add/914 1 Lb \ c., ..t 03:31 0° T t" t ,00,0% -ID "Q d MI Jrx. . 4; ifil ...' ?..1 I of1,---- OM an.-"t* ba.fulia- lo. ii /..,9,dik to Ill '6' .o i1 o emi§ i tt :14:11»:) ffr H. cilia ,11 10°, . 5.; 11N, . 5,>, taqov C f .1. Zi _ : I 7,11te.. 11 Bc ''. Y ,'O'' Nosw. 9a , .48....,.. ,,,., .4.41'i 611 8° \ non 13'ars .4 1° '---\ ' C ...:...... - "Fin 0- Z.Sara .-- ;iut s Zdinen At cea d.,,,,.i ;'è Zeziaatente;1 IV' .-- AliOlgilltila'rath'.\*glir _ ... ^671,4iheoryne WI ca.zme, u= ,i,1-4 Deli blaf e, Bel 14'f''' , c 3 \.) .:,` ----: ''. 4' - 0, Razi . .R.i 4t,, 4 rimy ii:,/ .1 °P,1 s V 6 ape i '-).'rta ,Cralroie :1111.1(\--.."1""e 'C In :,i , I \ 10° EXPLICARE ,, e. impar¡ireaanual5. a 4':._,:j-.1 ,Arnii i...c. Sub 400 mm. ..ft kl-...N., -- / ,--. e Ityhiel-,» . L Alliweetate 1S1111&.- . A.....j.-N. lusla De la 400-600 mm. 'MVP 1 ¡Irk" 11° 2. 1 i ...' . up /remisfre44, CI\ 4 ) \... Af De la 600-800 mm. V" V \ a11 a"3 ;. Plea.,)- '''---- 1.- ---- De la 800-1000 mm. \ a), L dV qaDe II: ? jo.,..,.Nrarita10° \,7 ot,` ' Peste 1000 nun. 90 -1= \Viaturi dominsnte. ,L.3

I 0 t 2 as 2 2 7 8 INST.GAROL eÖer s.s.R 1.ST. RASIDESCU, BUCURESCI. Merged II [Wei.

www.digibuc.ro ." = 2 u . --'. . , HARTA

MINELOR

ore° <._-_, eks .. .c'0°' f u. I a ------\--- '''. 1. ----

.vdsdrAdy 44. e:: :YRti''''1. -.rd C''.41. : 1;ui Arii-L. T jf

d a i Ps 11,,.4. '`Ifa r e .ffiskif .. .L. S.. ;,. R''''"''' q k.,

www.digibuc.ro * s_._. .. ,...:-i0-1-,,..i...-, .,..._. ., EXPLICARE ,./ "N. Ntsirw

. PAdurr -.ACADEMIEI* -/- I ArAturT \ , . f PtiqunT ,L44A1\1.- A ./ FIneto ':v.. / VII ai Living \ (\ 41A \ , 12Xgo.% '...,,,-' riTeritoriu neagricol 4a% vt, . \ ------\ iiii ,.. 6, r.. 5 . r , `.4-, ? _. ) .P-1 y,,,it -,::.:-/ 4, ( ..-/ .."'? 44 _ .-..4, scone -.-.. ,,......

...... , e .. 4À A 17. t 4. , ._ ., C r. 4A, . ,,, . i k ...- 2 % 50% \,-- ---f Z ... , e g i . -$ z 7,>. Ar 7. g 4 % ,n i Ir ,Twm .., 11,' 1

.. 50% \ r---' N r-%., n\4. V I. -;i c. ' 3% u t. - P... 5% -._.- '. illriAl ,411 , NM/4. 41111k\ s , i fr. I ?ii: I , .-. ... lc f 4 r...,./ \ - . 411111V , ,i/A' .__,...... --- /' --- k 4 I I FA HARTA . , ...... \.___._., 4ti \ AGRICOLA k...... ___ _., -44it/2 ti OLl-'.Crif- A TERITORIIILIA DINTRE : _ - .... NISTRU TISA

INST.CAROL 0DBr SUR EST. RASIDESCU, 13U CU R ESCI. Murgoc1 91 Bards www.digibuc.ro 1 9 a 2 2 3 2 4 2 5 6 2 2 6 lia gv -- 847 frunerrife ' 1 Contort I exterior al Rom:nie1 in 1897 / lame . HARTA Em ,i, NisirIL ,, ,,,, C CAILOR DE COMUNICATIE / 1 rile almea a j // 0. '.1 r ancaei a .1/4.1 hike COMERT lio.Szeraie 1 i s xi - \.. 2 <6 nil/Geri:tuft ' e \ kmpo! crnto 0 CAPITALA ROMANIEI ., -,2oro"' ,1 \ es piN.a . N 4 o .. t .---: ,-- .' .:. k.... 4,, 61 48 o Orme Principale. . ei . '6:-' 2 0 Orar rallil \ ...... S , et% Orafels gi sate immolate }Yee h azci14-) ---,, Stet . 14_ o , / . \ , diem. --, a MdmIrliri -: i a , ° "'.. ,'5 Rddeire .,_ r o.4'41.111,111, --.3 I I .--- Cale ferattl ,---, ..... Oak tOf 4,ent .z.Z !ifdezepmeeiNagiX 7 ',..__ V. *osea nationall \ ,re '717, i8Bci, \ Import 5 1 V Expoll * 'fret:Atari ri, .P1/ ha ...14..:I .4 fr '. a-, Fliefci's \ - 11. ' 4 .N fa- NUM Export .--k 1 ebr czen._ Y eir eu. t, aa la I___JImport 6.1 dn: i 11 r". 2 Va ham -0, Szole r ,a13 ./..,. P.. Th,, ("edam ''.- ,... ppk- " 4We , . ., in6 dad ar , ss,' ,)vi ft;"---.....IP"' Desiu . / - ,,,,," x ... . tjuktkih. 47 111.. is'IVS. -i .. _' -.. \ .50 '.. k ,-- zii I mar h ..- ..ds,...A, ri.,,i 5 ,..., Odesa ... Wir Ill \ - \ , e -.. t;'-- af...., 4 / -It.' ° '.e A. Msp a &..., ., : 6 (I ." 4' hin./, -: ... et I itek 6 N. t \ a s 4 4 4 .....ch, hi" Ric : . N 7 &au - ,.------, 4.' --.. ,.-- '4" anrei Csongra b i i ntelr.,, ;-----1 e , axes I &an' ova "...... - . cliz s a '..."5.1s,k,,_,'--) 7 .....e ar \ . . Jric . r, , . g Ca, e .,, , 'tau I ,tr 1.' 1 f".., 4, . -.1.67Are "f , r .1....p':ad .0.4-°--egh i ieie:t4 P Ake -1. 3r '.. ''''-' d .r - a ,wilkf.... _.Ar ... ediaf iv --,...... itmz , 8 ) aeall44, k ) ..!,,f; g -0..i., , .4.1iiiia#...... ( -8riul ,-,,',MI A.. ...Av am- -0°4. ".-.;i n r'v,°:" .. 6 , att '''X' 1 1, ft.; ., x.. , ' s,66e s:r..- 4 1)...-, qir Zents Der ( IF 44. ., ...,-- ../..-. 4-dga ....:, .hdra 6' -,111001q -; 1 Lr lo ir , 00 ?..C. r- Ifunied .13°1 ..>, Bra -. -3 :,4* rad ..., ,,IF ,...., ... af T , ... II g . -C 5 I. q.. -,....., tt.1,., :., i i i ... P."21i6 1 .1 \ ' ?:. all .. . y., 6t. , ' 1 a at, D'' art - if. \ :. :.. ,- '41fiLYLa -.ui ...?,. ....-M-' -3\... ranse'..bt rjZzzpPeune.1 oer''' IV: aln.t ,..:1,,',R..1:,.t.: ii 1141e,i ---4.''I''r-.h 65P'..' P4.5.er, 'for I. ,/ ,ofilr':''' , .A.r.. (Ca*tis; ° V. iie n (' 1 . nie ,--- ( `... a ' P6zi , 0, .4 ' a .3 -V4 ,t,... Of '415 deadlier' % 45 .itik a i '4 , ,, ..41411b. .Ifti 70 a '... . nt-, ! /Rd ICAMIger71( \--._,.,_-) - 4 : , : 1 Alum. l' ASericaa,/!0)1) esao ,...... ,... c.i. ii 1.. ehadra 28 6, . 4a oirr;'va '-,---- ef, '.., ji ', Ci Colpsei i )-- - '7 ..f1 6, amt." ' 32, s q.t., 0 eNrAlliii., ei . .. - , Pp r0f7k,,._4..... Pill 1 .4'v rgid . , fag , Coslef , \ "7" ... ' ..,,, ad ..44 ...rin ".. r-. ,, inVhq 26,..., \ : -,: 1. .t -e aSi )..,k.,-,..,-.'t,.,.." li. t t, e... ,,,:, !Oa a!i.j. r i ... Mil r te Fete! e. .., ; ' "111116L...r..7nica-,. \ r_ì 4' --- : man ° ' -->-- ' r ---',.../Wm '-, .. '4 21 ."."'.N.,e..:. lign ° ... Cruza i 4 . \, ego2in ei a % .6' , .., . .... Nil a* 4',. likkh.¡Zeetal .. 403i -.eVirde ..', e , ee '-.. y L ii Av.. - .4_4... P..; r'. ' itsaiw ..... 'andria &oak \ . .- .1i taKant ' :,.1..tt ,.. , r-* 0,..- .,, ..- ...... -an,,, am ,km. ii ..-- .--- , rek \ , uto,11; ..- ..-.- . , h ,... / t 11 . 'mieeet CrItfry.r.7_ em,e...... ,..earila ,, f . ., ' I o Ì ) . o .., t \ i',/, 1

11 ee 33 INST.CAROL6630SUR L$7. RASIDESCU, BUCUR250. lgurgoct fltBumf%

7 )13MIE1 * *ACA DEW, www.digibuc.ro E i RomANE s'slign.. I II g 0 21 Q 24 1 5 2 6 27 2 II DIVISIUNILE ADMINISTRATIVE lo. Or en*, , EXPLICARE HARTA 01 7I//./ -----,\lescier, jir is i r a. 41,,1 c.an ROM:iNIA Basarabia fl POLITICA . f 1 ahited 1,==',.-Romrtnia ,, Ngi,:gfie madi Dorohoia 1) Hotin Cert .-!1---.,Austro-Ungaria ilkOAPITALA ROMANIEI - Rd -, ohista lamp./ Botosan) 2) Soroca e56f . I o ,. zCzea o °rase principale f i ...S a s Rusia ,sy' e Oroj. ': A Sucéva 3) BaltI (Iasi) oOrafe 4 ' *-, ,-, 00-4Serbia Iai 4) Orheitl * Ordfele fi sate N irelyharei 41191111% . kb ,;,, '14414 .-...--,-..;Bulgaria Neamtu insemnate , a Siget . --/-iilLiiiii e 5) Kisinag 7.,' 7liee,i 1 a Rddap 2 Mdnastiri s ...: Roman 6) Bender ,1 ., \;, .. It Limita auCetcly vechi ---, . - eniNa te Balft,.,_. ,9rpi VA ism Vasluiü 7) Ismail . , , Aire.,,ci ' 4 judetelor oCastreromans 5 R Aa , ';',I -...... , / 'Da Falcia 8) Ak-kerman aturi -A ebreeze T, ---4- vt Baca.a t I 0..< Rod,:ci kni i t I . 1 VS' 13 .0 2 Va , .hor Tecucia Szol ere- '' Wail eat Transilvania a 6: -,..fiNn ni ..- na r dsrt6Sci Cno Tutova 5 Desiu . ",..., to 1) Dobfica 4110.1r* Putna .... \,13e gt)TiTp./ .... 2) Bistrita-Nasaud ra m mar ....4,f;,,111.%. Wflik -'11 Do at Covurluia prOilltirtaw r Ce Tulcea 3) Cojocna 4' Salon& N 5, . 13' Ad il..fei Constanta 4) Mures-Turda Bike; 41 ne ro- Ghi .Manzir Czaba 'Osnhe 8 Cm, R.-Sarat 5) Turda-Aries r.... Ghat . I ,A ya '23\ Czonsra \-- Moin' 9 Cc 'C.. Braila 6) Ciuc 'N %. Ak e 7 [ions ",,7( '3 lalomita 7) Odorheift N'',,,, L tYaereda ar ..... ,i, s . ar e a 1 8) Thrnava-mica, Segece mu/I,- Moro: 1 .A rod . de". .i: I Buzèü 41i u 1_,d l. anrde 9) Alba-inferióril in, ediaf 5.2,,L \ Prahova ,Ra zo hi-ad 7 -3. 10) Hunedóra AIM 111.1111 aoffi, 22 llfov 10 PAPIIIPY r -`-zer ^ ri ul , 11) Sibiia 3' 1°1' ....: ).k Vlasca it'n ol,O;sa4,B Dent - ,, 0 beeo,.. 4 i nod 7\ 12) Tarnava-mare Zeal" k i .- , i PAW ai -, e'''''' Dâmbovita n , 11 1 j I, ,. i , 13 Ihdops . , Hip 7 Muscel 13) Fagitras . 1,-- B BO,-.. Nonso . 1671 14) Brasov 5 ter ) '''' '`_ lehii1ns. er Arges e 1-5. c..7fig ;iV.'s> la di.wi . 1 '..., Olt 15) TreI-Scaune Pelrof lm (. erek1 *K o 1 r 9,,,, .B. rat a tSzO ,x'i. a Teleorman ,..e. Cola 14 ,drel &Set ,ti .9,4Ib ,,17 ct.c c i.:boo 4: , P t' 2' C \B, I.S-nic Wes 471./Dneo _At . . I el . 47 aili an : R.-Valcea Banatul Temisórel can I rozil 'lend di. Karions ova -7 i,,' .1. Ocn-Mans '';" 1 ,4 N Oravita Romanatl .. nt 1) Torontal OZOVIC1 wir T127 T/Vai/\_. Babaas C.1 2 2 Gorj ... eiZ ,i, ' --Nei , 1 P \ SD e a 1 0 t 2) Times 0; s eenalkr. . \ ' eqi T Pan a -,,, le 41..., eThrull \, YST , 4A Dolj hija efAle . 3) Caras-Severin Basfai ( ',32 z ,' Apt ar,rozo re- ., , ikriA,..;.,T, 7 'NI 1.1fritii e Mehedintl . rim g 1).\Cost rdlda i ,, rag pli . l''a )1, - , ereiin Tara Crisului 26 Chifik. .I. ,, 8.57r T...... , l -S, \ o "On ilere,t,fte. C.. 15 T. ) nra ,r, __...A._ grnira,,e 1) Arad align_,-. Bucovina r, raiova tr lanaiynian /or ...°-.±, 21 t, ,.. 22 . ''' " 2) Cenad c,&Ingo ;COnat///7/2/ 47' I '07qa O. A- -3 1) Colman 3) Bihar at 31 . -Kittpria. Ear 7 4) Bichis -andria "u'a urn. 2) Cernauti liii ;Vita dept. 29 g PubiteiR d. 3) Visnita 5) Haiducu Tk .. ---- !f4;, ilir.941 sci acitge h:., ,,, .Mcigurele un. &,'If`; 6) Selagia , _ ..-- r et ily .? 4) Storojinet *Paratint ' ....-----, i ,-fino .. --- , 0 .. 1 r i'. 5) RadautI 7) Sabolcifi Cr..;elia! meraviln -, .. , ,F.- ",.. , 6) Sirete 8) Satinar 7) Sucéva 9) Ugocea ''.1 / 2 I 2 8) C.-Lung 10) M aramuresul INST.;CAROL 801312' ST75 IST.RASIOESCU, BUCURESCL ?;1.. E- rarr37Z",1 ElurgoclI Surat ((e` * * *ACADENAIE1 www.digibuc.ro ANS di". b4 Allifiriakii k

t 'Of, !'"jtaiprie c.) aki., 'Pr - '----.."..\-14l110(")

HARTA MACEDONIETwww.digibuc.rot TER1LOR VECINE. Scara 1:4.000.000 at) 21 Z2 P3 2 4 2 5 2 27 28 -. l Ungvar lavi? s, annenita HARTA \ -..., i \ ---- \.,4,...A., '1 .../ 1 11 tzn* le Z aI f a tan ETNOGRAFICA i\ 1 s Aan,-,' - 2 1 X :.. , ni4Cer4/ p rtti (" anrpoi B°64 Isi 1° g ) -"karat . Sorora M. RwralitT e:,,, 0' a 4 I ` 6 .. Nlaghiarl ye. :6-ria lireregyhart---; Ts'iril'Alti,z; hot r:"...I4'.' %2 SlavT de N. "-- Siget . : 7 ,t..',_ Rddiall r-.. '7s;\.<"-----,, de S. t --..\ ,----...... ''' at 8 4 . 3%\\___: Germanl , T ' \ \ ..,...*1-Crilra. e....,.. ? .. ,- lialp* TurcI ei / 5 Ir.,-.\ .....-.;,. '.:' , 6.--, _s --- >-..--1--7,. . . ri, TAtarl 6, t ebreczen) 1 ci .,01 .._:.'---- ..-- 'il.../7 ; Or-he4itt an 1 0,il'`- .). 8'- . ,---. 6 ...,, 1 ts,/, 6,.--'''', 00 .4'20, a 7 Ill ma t ..,`,..,_ 0 ..t 1 P . Pr4,41Jay Ber -'\ du 4, i'.. ..",, qola' e, f ) 3 Desiu ... ..e -. , 4',7,- '4 tr.i ..:-...... ' na ,-* 47 47 ,'-'-'1, ?) ,a0í ". e- `.-.1 ,...,` ., c r'. g:. A i_j ra la maf '1,"?' 5 t :11141 ' , , ..,... .. Rismi2 cr-h: ...9 `4ile grasp., 4' t v. 3 p,,.., ,'? Salon& -\ CI .0, /81iii,d, e .: N e, A 8 ,, \ Ca A..; 4..L.L..J \ 4 ,e, 440., ,,...,../. ,,,,,,, 4 Chissixt4t. s;;,ifitii 0,a,,,,74 fi.als ....., einif )=4-4-'.(°' , 042Ini \ Gild 7. cci4 \ , 8 \ ,, --., 5 I- re, taa, V , Qlb \---. r k..., ' / V.ca'iri441,9 ...... -:,, t,.1'-- - 7 i., \tr.,-- 0/4\ í c5 f 5 areda , L';'.'1 -Wu 1. Seged% .-' . ---'10 :'. 'N ,..-- ...ritld &1St t .,,...... Aleiktf: Ak 'a lv e rn ' .39" a ,, ,1' eghi.pky, ),..., t , . .- , u r e A `- . N ' U.' .177dna ediaf li 'r . ..> Bpaa 'th 0, 0 i ,,,,,'-',..//12% g ,7 -,, 0. lo z n , i ---7f 7: I 11 , 4 Zenta. , , Kainda e a Dee -{ .1-1, ( reci., '14tuf ''. 1. emóra e flaraf, -0 --., , 011 4s. (4 11. 1 . ...'e..,_ (1. klartiedoi-a` g Si Bis d , ij, IS Cf. .i. iiWaY 'e.... .) 71inpa 11-' P.* 9. `.?:,-..' frt.,. \ !, .arattra- F.t,2*--Rili dalu i `\-7 le Map' f-' Jai ..._ )4'''k.i 'tV 1 a k 1." In Ra, 1 18.7, ',`, kiiii ., hht ige ..--, a f otra I '413121 , Sinaia 19 ../ t2,`Ps -,,,z,t, :'. raila. , ..----,) 1. '-- ',-.0 144rel ,. ,;., r Karl (0,-,----- 1 / iamb'(' \ .6,ifd4 -, .Kil 61 '4.' t Buz 11'Ll4'.. ! i 5 alankeinenII 30 t AST , 5.4',41 ". Y r vita' . - . In .-. Q \ e ., -..A,,,icatri Beda cala at"-:- l'angitiya .... , e ladia .... 1: 28 j ' Baba C.1 g ...... --T.' i 6 tuia., ,19; -2'-(,..is .1.2. ''' 't rad Ors.," 244-.0" 1 .# r f -4?-,, 0 .6: 4..,,,,,,, a 4 1-1k'&1(L A s Serer , P a '?'s TSeverht '''''>- do:,.gi 4 v.-,_..:.,... 6 1 ).'-°., ' -6- 2 : --" `P,,.. I'''',. is t s . , .,."1 ti'''' ,;' .. .rgitzh' :, es e a -e' 4 4P '\ , ti 1 atova `.. 22 21 , ,... - %ieo. /1,6"01 "3 /. eg;fill 7. , A- , cre -7 ,,,a V' ikfonslattfa -- o .4, i - '1 e diaTi CKle '.o . ) ..4.. _rig_ - co/ ,,,- 3l ' Car ---F1, \_.---....-\ T ...._--- ,-77,

2 1 2e 2 3 24 2 2 6

INST.CAROL 0013CSiss I.57. RASIDESCU, BUCURESC1. NurocI Bura6. www.digibuc.ro www.digibuc.ro