Cercetările arheologice in Dava de la Răcătău-Tamasidava, intre anii 19.92-1996 de Viorel Căpitanu

În anul 1992 au fost reluate cercetările arheologice în staţiunea de la Răcătău, pe acropolă, trasându-se o nouă secţiune, S XXXV, cu lungimea de 26 m, şi lăţimea de 6 m , amplasată în partea de E faţă de S 1/1968, într-o zonă intens locuită în secolele 1 î.d.H. - 1 d.H. Începând de la -0,30 m şi-au făcut apariţia locuintele de suprafaţă, în carou riie 1 ,3,7,8,9 şi 10, cu care ocazie au fost identificate un număr de 14 1ocuinţe din care 12 aparţin civilizaţiei geto-dacice şi 2 epocii bronzului, cultura Monteoru. Mai menţionăm o locuinţă adâncită, care se datează în secolul li î.de.H. Din punct de vedere stratigrafic situaţia este identică cu cea întâlnită în celelalte sectiuni. Astfel primul nivel de locuire aparţine epocii bronzului, cultura Monteoru cu cele două faze, lc2 şi lc3. Al doilea nivel de locuire aparţine civilizaţiei geto-dacice şi aparţine secolelor IV-III î.de H-şi până la începutul sec. li d.H. Şi în această sectiune au fost surprinse un mare număr de gropi, începând de la - 0,60 m, cu adâncimile cuprinse între 1,80 - 2, 00 m şi chiar până la 3 m. Stratul de cultură dacic este foarte bogat în material arheologic cu o mare cantitate de ceramică geto - dacică şi de import, lucrată cu mâna şi la roată, din pastă fină, dar şi de aspect poros, simplă sau ornamentată cu decor alveolar, incizat sau lustruit la vasele borcan sau ceştile dacice, cu pe cu două torţi, fructiere, urcioare, chiupuri, vase de provizii etc. În majoritatea locuinţelor, dar şi în gropi, au fost descoperite şi obiecte de fier: cosoare, cuţite, seceri, scoabe, verigi, precum şi dălţi, piroane, vârfuri de suliţă şi vârfuri de săgeţi, două fibule de bronz de tip Nauheim, în stare fragmentară şi un obiect de bronz, se pare un mâner cu protomă de berbec. Ceramica descoperită în această secţiune, în proporţie de 90 % aparţine populaţiei autohtone şi cea 10 % diA import - elenistică şi romană, ajunsă aici în cadrul schimburilor comerciale. Se remarcă câteva vase de tip borcan şi chiupuri decorate cu proeminente sau cu apucători sau butoni cilindrici, amplasaţi la nivelul umărului sau pe corpul vasului. Urmează apoi ceştile dacice c� una sau două torţi, simple sau ornamentata, în majoritate folosite ca opaiţe. Se cunosc şi câteva miniaturi care nu depăşesc înălţimea de 30-40 mm şi diametru! de 20-60 mm. Ceramica fină lucrată la roată este bogat reprezentată prin vase mari de provizii, chiupuri, căni de lux , cu una şi două torţi; cupe de tip cantharos în http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro Cercetările arheologice in Dava de la Răcătău-Tamasidava, 51 intre anii 1992-1996 majoritatea decorate sub buză dar şi pe corp cu grupuri de linii in poziţie oblică sau linii profilate sub buză sau la baza vasului. Menţionăm o cană de lux din pastă fină de culoare brun-cenuşie cu buza distinctă şi gura sub formă de manşon. Cana pe toată suprafaţa este decorată cu un ornament foarte fin, sub formă de brăduţ, incadrat de linii grupate pe mai multe rânduri, in poziţie verticală sau oblică. La alte vase se întâlneşte şi decorul in reţea realizat in tehnica lustruirii. . Urmează apoi fructierele in număr foarte mare, unele decorate şi in interiorul cupei. Castroanele cu gura largă simple sau cu două, trei sau patru torţi apar in număr destul de mare fiind executate dintr-o pastă fină cenuşie. Menţionăm apoi străchinile , balurile precum şi cupe cu gura largă şi un căzănel cu torţi laterale. Ceramica pictată dacică este prezentă şi in această secţiune cu vase din categoria ceşti cu două torţi, cupe care imită pe cele elenistice sau romane având ca ornament viţa de vie şi cel geometrJc. Mai menţionăm căni, fructiere, farfurii, străchini pictate in interior sau pe pereţii exteriori, dar acestea se găsesc in stare� fragmentară. Ceramica de import este prezentă la Răcătău in cantităţi destul de mari şi ne referim în primul rând la amforele elenistice şi romane. Menţionăm descoperirea in această secţiune a mai multor amfore de capacitate mare, cea. 50-60 1, din care două exemplare întregi şi mai multe întregibile precum şi căni, farfurii, baluri etc. Între piesele valoroase alături de protoma de berbec, menţionăm o tortiţă de la un vas de lut, de culoare cărămizie din pastă fină, care reprezintă un ursuleţ realizat cu multă măiestrie de către meşterul ceramist. Dar cea mai importantă piesă care a fost descoperită in campania din anul 1992 este vasul de lut ars de culoare neagră-cenuşie ţn formă de butoi cu dimensiunile: înălţimea 11 cm , diametru! 11,5 cm. La prima vedere cele două siluete - umană şi animalieră interferează o formă de vas cu aspect de butoi, folosit in mod sigur ca recipient pentru libaţie. Vasul luat in ansamblu fără a intra în detalii reprezintă o sinteză a concepţiei despre ceramică la geto-daci, in modalitatea de ornamentare prin tehnica lustruirii, cu atât mai mult cu cât vasul este modelat cu mâna. Se cuvine să subliniem simplitatea detaliilor şi acurateţea in aceste detalii pentru ornament: punctul de ac pentru ochi care dă o mare expresivitate figurii umane şi "calul" in sine, realizat foarte schematic. Avem de-a face cu un vas uman (capul şi braţele) şi in acelaşi timp un vas animalier (calul), care accentuează ideea a două forme care se întrepătrund. Şi la toate acestea se adaugă ornamentul foarte bine redat prin decorul lustruit care constă din frunze de viţă de vie, grupate atât in faţă cât şi la spatele călăreţului, precum şi a liniilor din haşuri fine, prin care se delimitează coama calului. Dar ceea ce impresionează la meşterul de atunci şi care merită subliniat, sunt cele două vase care formează un tot unitar: oala propriu-zisă şi vasul mic (capul) redat

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro 52 Viorel Căpitanu

intr-un pătrat şi realizat cu vârful acului şi care ne dă aşa cum arată mai sus o sinteză despre ceramica dacică. Fără îndoială că ne aflăm in faţa unei piese cu seminificaţie cultuală şi poate chiar reprezentarea lui Dyonisos. in campania din anul 1993 au fost reluate săpăturile arheologice în dava de la Răcătău tot pe acropolă in secţiunile XXXIV şi XXXV săpate parţial in anul 1992 până la primul nivel de locuire, care aparţine epocii bronzului cultura Monteoru, fazele lc2 şi lc3, nivel deranjat in proprorţie de cea. 75-80 %, de gropile săpate in sec. 1 d.H de către geto-daci. in S XXXV au fost identificate un număr de 15 locuinţe din care 13 aparţinând La Teme-ului şi 2 epocii Bronzului, cultura Monteoru. Din punct de vedere stratigrafic situaţia este identică cu cea intâlnită în celelalte secţiuni. Astfel primul nivel de locuire aparţineepocii bronzului, cultura Monteoru, cu cele două faze lc2 şi 1 c3, marcat de un strat gros cenuşiu, - compact şi intercalat cu lut galben bătătorit. - Al doilea nivel de locuire aparţine La Te ne-ului dacic bogat in material arheologic specific sec. 11-1 i.d.H., 1-11 d.H. Au fost descoperite şi câteva fragmente ceramice aparţinând Ha. timpuriu specifice culturii Cozia-Brad precum şi pentru sec. IV-III i.d.H. În această secţiune au fost descoperite un număr de 30 de gropi cu -0,60 - 1,00 m cu adâncimea de 1,80-2 m, de formă cilindrică, bitronconică sau chiar in formă de sac. Câteva ajungând până la 2,60 m-3 m adâncime şi diametru! de la 1,50 - 2,0. Majoritatea din ele au fost folosite drept gropi menajere, dar şi pentru depozitarea alimentelor - ne referim la cel cu pereţii arşi până la roşu. Stratul de cultură dacic din această secţiune este foarte bogat in materiale arheologice, in majoritate vase ceramice dacice lucrate cu mâna şi la roată, dar nu lipsesc nici cele de importcum ar fi: amforele, cupele, farfurii, boluri etc. Menţionăm şi prezenţa ceramicii pictate prin forme tipice: cupe, fructiere, căni, vase cu corpul globular. in strat şi în gropi, sau cu ocazia demontării locuinţelor, alături de ce­ ramică au apărut şi obicete de fier, bronz şi piatră. Menţionăm in treacăt unelte şi obiecte din fier: cosoare, cuţite, seceri, scoabe, verigi de coasă precum şi dălţi, piroane şi câteva vârfuri de săgeţi şi de suliţă, la care se mai adaugă 2 fibule fragmentare de tip linguriţă şi un mâner de bronz se pare de la un pumn al în formă de protomă de berbec, ce reprezintă al doilea exemplar descoperit în dava de la Răcătău. La toate acestea mai adăugăm şi un vas de cult în formă de butoi, cu reprezentarea lui Dyonisos-Bachlls, executate in manieră locală, vas care se datează in sec. 1 i.d.H, fiind executat dintr-o argilă fină de culoare negricoasă, cu decor realizat în tehnica lustruirii. O dată încheiate săpăturile în secţiunile amintite a fost trasată o nouă secţiune (XXXVI, cu lungimea de 24 m x 6 r:n.secţi une ce se află la este de S 1 pe acropolă. Sub stratul vegetal, au inceput să apară materiale ceramice, oase de animale şi

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro Cercetările arheologice în Dava de la Răcătău-Tamasidava, 53 între anii 1992-1 996 chiar urme de locuinţe. Prima locuinţă de suprafaţă a apărut între carourile 9 şi 1 O, în partea de est la - 0,30 m, iar a 2-a între carorurile 8 şi 9. În partea de nord, au apărut trei locuinţe suprapuse începând cu -0,30m; a 2-a la - 0,60m şi a treia locuinţă la -0,80 - 1 ,00 m. Avem de-a face cu suprapuneri de locuinţe pentru secolele 1 î.d.H - 1 d.H., care constau din urme de lutuială bătătorită de culoare galbenă şi tot atâtea vetre de foc. Această situaţie continuă şi în partea de sud aşa cum se observă în profil. Situaţia fiind doar semnalată, urmează ca în campania viitoare să dezvelim pe toată suprafata cele trei locuinţe. Începând cu adâncimea de -1 ,40 - 1 ,50 ma apărut pe toată secţiunea stratul compact cenuşar pe unele porţiuni, dar deranjat în mare parte de gropile dacice aparţinând culturii Monteoru. Altă locuinţă de suprafaţă a apărut în caroul 1 la mijlocul secţiunii, la cea. 3 m de mal, în partea de nord, cu urme compacte de arsură de la chirpici şi cărbuni arşi. Sub această locuinţă a apărut un strat de prundiş sarmaţian drept fundaţie. Precizăm că asemenea situaţii au mai apărut şi în alte secţiuni în campaniile anterioare acolo unde au fost amplasat� locuinţele aparţinând ultimului nivel de locuire. Între piesele de valoare menţionăm matriţa cavalerului descoperit în c.4 la - 0,80 m în plin strat dacic confecţionată din argilă locală. Cea de a 2-a secţiune S XXXVII, cu lungimea de 20 mx6 m lăţime a fost trasată în partea de vest, faţă de S XXXVI la numai 2 m depărtare fiind separată doar de S 1/68. Şi în această secţiune stratul de cultură dacic apare sub humusul vegetal, care are o grosime de cea 0,20 m. Începând de la - 0,40 m apar urme de arsură şi resturi de chirpici arşi, de la locuinţele de suprafaţă, care aparţin utlimului nivel de locuire. Stratul de cultură dacic are şi aici o grosime de cea. 1,20-1 ,40 m, dar sunt porţiuni, în partea de vest care depăşesc această grosime, iar în S XXXVI unde locuirea a fost mai intensă cu cea. 0,40-0,60 m ajungând la cea 2 m grosime. in această secţiune a fost descoperită o mare cantitate de ceramică dacică şi de import precum şi foarte multe oase de animale atât în strat .cât şiîn gropi. Au fost descoperite în S XXXVI un număr de 25 gropi, iar în S XXXVII un număr de 21 de gropi, deci în total au fost săpate în cele trei secţiuni un număr de 46 de gropi majoritatea fiind surprinse la -1-1,1 O m şi cu adâncimea de -2,15 m iar diam. de la 0,90 şi ţfână la 1 ,50 - 1 ,60m. Materialul ceramic rezultat din capania anului 1993, la care se adaugă şi ultimele piese restaurate din campania anului 1992, reprezintă o bogăţie inestimabilă de valori muzeistice începând cu ceramica lucrată cu mâna specifică sec. 11 î.H sau pentru secolele următoare sec. 1 î.H - 1 d.H. şi la roată ca şi alte obiecte din fier, bronz şi piatră. A fost descoperită o mare cantitate de ceramică lucrată. cu mâna • din pastă fină sau poroasă de culoare roşie-cărămizie sau cenuşie fragmentară, sau întregibilă de la vase-borcan, ceşti dacice, fructiere, chiupuri mari simple sau decorate. Pen�ru sec. 11 î. H mentionăm ca tipuri chiupurile în formă de pepene sau cele

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro 54 Viorel Căpitanu

cu proeminente sau cele cu butoni, ancore şi cu bucranii mult stilizate. Majoritatea au buza dreaptă sau uşor îngroşată şi trasă in afară. Se întâlnesc şi cănile cu corpul inalt de formă bitronconică cu tortile simple sau şănţuite ori profilate, castroane de formă tronconică cu buza uşor răsfrântă şi fundul plat, inalte de 9-12 cm. La acestea se adaugă şi fructierele cu cupa mare şi piciorul scund de formă cilindrică, din pastă fină de culoare cărămizie sau cenuşie. Pentru sec. 1. i.d.H. s-au descoperit un număr impresionant de vase-borcan, in majoritate simple dar şi decorate ..Avem de-a face cu borcane miniaturi şi cele care ating înălţimea de 0,60m decorate sub buză cu linii vălurite incizate şi mai jos pe umăr fiind compartimentate prin linii profilate in poziţie orizontală sau simple. Urmează apoi vasele care in general au înălţimea de 0,30 m fiind decorate cu un brâu ţ�lveolarpe umăr. Altele sunt decorate cu câte două rânduri de brâie alveolare crestate, primul fiind intrerupt de butoni cilindirci. Merită să evidenţiem ·un fragment de la un vas borcan decbrat pe buză cu linii paralele la distanţe egale executate prin impunsături. Acelaşi decor se realizează mai jos de buză, printr-o succesiune de linii in poz�ie oblică pe două rânduri. Pe lângă vasele borcan din pastă cărămizie decorate cu brâie simple alveolare sau crestate intercalate uneori cu linii vălurite incizate mai jos de buză sau pe umăr se întâlnesc şi vase borcan sau in �ormă de pepene dintr-o pastă de culoare brun-cenuşie cu i. de 21 cm şi d.g. de 14 cm. la care de asemeni se întâlneşte ca decor brâul alveolar &au bastonaşe cu protome de şarpe. Vasele cu înălţime de 1 0-16 cm decorate cu brâu alveolar simplu sau crestat şi cu butoni se întâlnesc in număr destul de mare. Uneori la aceste vase li se adaugă şi o toartă (decorată in spic de grâu sau alte motive). in afară de decorul arhicunoscut pe toată ceramica geto-dacică brâul alveo­ lar - in diverse variante, pe unele fragmente din campania recentă au apărut ca elemente de decor brăduţii incizaţi şi cercuri cu semnul crucii incizată la mijloc sau in formă de X-uri. Uneori butonii rotunzi sunt incizati in formă de cruce. Sigur că ornamentica de pe vasele borcan nu se opreşte numai la motivele luate in discuţie. in treacăt aminti;n şi alveolele folosite atât pe buza vasului, in interiorul lui, la bază sau pe corpul vasului. o categorie aparte de ceramică o reprezintă căţuile dacice descoperite în număr foarte mare şi în această campanie. În majoritate aceste vase nu sunt ornamentate, fiind folosite cu predilecţie drept opaiţe, buza acestora fiind afumată la majoritatea dar sunt unele care au fost folosite pentru băut. În general ele nu depăşesac 5-6 cm, dar câteva exemplare se abat de la această regulă fiindfoarte înalte faţă de celelalte ajungând până la 15 cm înălţime şi folosite în alte scopuri. 1 Alături de ceştile obişnuite menţionăm şi câteva exemplare ornamentate cu brâu alveolar simplu sau crestat sub buză sau pe corpul vasului. Altele au şi toarta decoratăcu alveole sau linii profilate în relief. Menţionăm totuşi câteva exemplare care au un decor aparte şi care constă din: bucranii, şerpi, brăduţi etc. Aceste vase au aşa cum precizam şi cu altă ocazie o semnificaţie cultuală, fiind descoperite in

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro Cercetările arheologice în Dava de la Răcătău-Tamasidava, 55 între anii 1992-1 996

număr destul de mare în această staţiune. Acestor vase le urmează altele mai mici care imită vasele borcan, opaiţele de tip sfeşnic sau ceştile propriu-zise. Şi în această campanie au fost descoperite asemenea recipiente în număr destul de mare. ·

Ceramica lucrată la roată S-a descoperit un mare număr de vase din pastă fină de culoare cenuşie şi mai puţine din pastă cărămizie. Ca tipuri menţionăm: a) vase mari de provizii de formă cilindrică, unele decorate cu linii profilate, incizate sau vălurite; vasele - chiup cu gura largă, corpul bitronconic, fundul inelar, unele ornamentate cu linii profilate sau în tehnica lustruirii care constau din grupuri de linii în poziţie verticală sau oblice, sub buza vasului sau la nivelul umărului. b) vasele de tip crpter sunt executate din pastă foarte fină de culoate cenuşie, gura largă, cmpul globular şi pereţii aproape drepţi şi un singur exemplar de culoare cărămizie, în stare fragmentară. O parte din aceste vase au la nivelul umărului un fel de torţi false în forma literei "V" sau de "potcoavă" cu rol decorativ. c) vase cu corpul globular d) vase mari bitronconice e) vase cu corpul cilindric f) vase - căzănel cu două torţi.

Căni. cănite. cupe Din pastă fină de culoare cenuşie, corpul bitronconic, cu torţile simple sau ' profilate. Altele în formă de torsadă sau din mai mulţi segmenţi. La unele exemplare decorul realizat în tehnica lustruirii. Altele au corpul globular şi gâtui cilindric, parcă imită vasele de sticlă, iar un exemplar în loc de torţi are două proeminente conice. Alături de cănile obişnuite mai menţionăm cănile cu 1-2 torţi, corpul globular sau bitronconic, precum şi cupele cu două torţi care imită pe cele de tip cantharos în majoritate de culoare cenuşie, dar in proporţie redusă şi cărămizie. Se·detaşează cupele cu picior înalt sau scund precum şi cele cu fundul inelar simple satJdec orate cu linii profilate sub buză sau pe corp precum şi decorul lustruit repartizat în "casete" dreptunghiulare care încadrează forme geometrice sau brăduţi. Majoritatea au torţile şănţuite sau profilate.

Strecurători

Au fost descoperite un număr foarte mare în cele două secţiuni, fiindexecut ate din pastă fină de culoare cenuşie şi foarte puţine din pastă cărămizie. Majoritatea sunt ornate cu linii profilate sub buză sau la nivelul torţii, dar şi cu decor lustruit din benzi late verticale sau orizontale şi alte motive tipice pentru lumea dacică având.. ca dimensiuni între 5-10-15 cm, iar diametru! gurii de cea. 10-14 şi 16 cm.

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro 56 Viorel Căpitanu

Fructiere Sunt executate din pastă fină de culoare cenuşie şi mai rar cu nuante maronii sau gălbui şi mult mai rar culoarea neagră. Deşi se întâlnesc in număr foarte mare, la majoritatea le lipsesc picioarele, ele descoperindu-se izolat, sunt decorate in interiorul cupei cu ornamente lustruite care constau din cercuri concentrice, linii meandrice, grupuri de linii încadrate de cercuri sau unghiuri suprapuse etc.

Străchini, castroane si farfurii Executate tot din pastă fină de culoare cenuşie, unele decorate prin lustruire cu benzi şi linii orizontale, verticale, oblice, pe buză sau in interiorul vasului ca la fructiere. Aceste vase se impart in mai multe tipuri: cu corpul tronconic, buza ·îngroşată şi uneori profilată. Castroanele de formă tronconică, buza lată şi uşor îngroşată, fundul inelar. Acestea pot fi împărţite in mai multe tipuri: a) castroane cu gura largă şi marginea uşor îngroşată; b) castroane cu 2 sau mai multe torţi sau inalte şi cu gura largă şi buza lată şi decorată.

Capace Sunt executate <;lin lutar s, pastă fină de culoare cenuşie cu buton de prindere de formă conică-discoidală. O parte din ele sunt decorate cu cercuri concentrice realizate in pasta crudă sau după ardere in tehnica lustruirii.

Ceramica pictată Au fost descoperite foarte multe fragmete ceramice pictate de la cupe cu două torţi, care imită pe cele greceşti, picioare de fructiere, cupe de fructiere pictate pe buză şi in interior precum şi câteva vase intregibile din categoria: vase cu tub, capace şi vase cu corpul globular.

Ceramica de import Majoritatea obiectelor de import o constituie amforele dar nu lipsesc nici celelalte tipuri cum ar fi: căni, cupe cu una-două torţi, unguentarii, străchini, farfurii şi platouri aparţinând grupului terra siqillata, decorată pe fund şi in interiorul lor. Ca tipuri de amfore mentionăm pe cele de Cos şi Pseudo-Cos şi intreaga gamă de amfore de tip provincial roman cu corpul piriform şi globular. Fiind vorba de prezenta lorin număr foarte mare, acestea probează intensitatea şi volumul comerţului cu uleiuri şi vinuri din zona sud-tracică pentru locuitorii de la est de Carpati in schimbul produselor locale . . Fusaiole Au fost descoperite un număr foarte mare de .fusaiole tronconice şi bitronconice, unele decorate prin impunsături sau linii incizate in pozitie oblică. Mai mentionăm şi prezenta unor fragmente ceramice finisate şi jetoane folosite .probabil pentru anumite jocuri. La acestea adăugăm şi 4 greutăti din lut ars de

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro Cercetările arheologice in Dava de la Răcătău-Tamasidava, 57 intre anii 1992-1996 formă piramidală cu o perforaţie la mijloc pentru introducerea lor in sobă. Obiecte din fier Şi in campania trecută au fost descoperite obiecte din fier, in majoritate oxidate destul de puternic, totuşi o parte din aceste piese sunt caracteristice lumii dacice. Ne referim in primul rând la obiecte folosite in agricultură şi la cultivarea viţei de vie: seceri, coase, cosoare, la care adăugăm şi obicete pentru treburile gospodăreşti: dălţi, cuie, scoabe, chei, cârlige, piroane, ţinte cu floare şi bare de metal in curs de prelucrare. Obiecte de podoabă Avem de-a face cu brăţări, cercei, verigi din bronz şi argint şi câteva mărgele din sticlă. Brăţările din bronz şi argint sunt executate in atelierele locale fapt dovedit de prezenţa tiparelor din piatră şi a creuzetelor descoperite în număr destul de mare.

Obiecte din os Au fost descoperite obiecte din os in curs de prelucrare, dar şi în stare bună de funcţionare cum ar fi: străpungătoarele, sau suvacele, mânere de cuţite şi suie, coaste perforate la un capăt, colţi de mistreţ sau urs cu perforaţii, ar:nulete, ace, unelte din os etc. Foarte importante ni se par cele patru ace pentru veşminte frumos decorate şi bine executate. Asemenea piese erau folosite în special de bărbaţi pentru tunici şi sumane, in zilele de sărbătoare.

Obiecte cu semnificatie cultuală Menţionăm in primul rând prezenţa a două figurine antropomorfe din lut ars, una de sex masculin şi cealalta de sex feminin, a unui mistret folosit drept toartă la un vas de cult, un cap de cal, tot de la un vas de cult, toate din lut, precum şi un mâner cu protomă de berbec de la un pumnal sau o unealtă tipică pentru lumea dacică. Avem de-a face cu al 2-lea exemplar descoperit la Răcătău. La toate acestea mai adăugăm matrita "cavalerului erou" executată din lut ars cu diam. de 6x6 cm, de culoare cenuşie, dintr-o argilă locală. Scena cu eroul cavaler şi divinitatea supremă care primeşte omagiu, acoperă intreaga suprafaţă a medalionului, intr-un cerc periat. intreaga scenă este redată cu multă acuratete şi cu mare simţ artistic. Fără îndoială că avem de-a face cu imagini sacre, care conduc la cunoaşterea nemijlocită a religiei dacilor, iar in cazul de faţă la reprezentarea personajului masculin în două ipostaze: in majestate, aşezat pe tron, sau a "cavalerului erou", cu mâna ridicată in semn de omagiu şi cu halamida-i flutwând la spate. În personajul in majestate, din matrita de la Răcătău, trebuie să vedem pe marele zeu, şezând pe tron, iar la brâu cu arma specifică geto-dacilor, sica. Din analiza celor două personaje care apar pe matrita de la Răcătău, se pare că vin să confirme ipoteza lui Radu Florescu în legătură cu cavalerul de ·la Polovragi

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro 58 Viorel Căpitanu

"considerându-1 ca cea mai veche reprezentare a "cavalerului trac", la care adăugăm noi, că descoperirea de la Răcătău aduce ceva nou: avem de-a face pentru prima dată cu redarea pe o matriţă a cavalerului erou in mediul dacic clasic şi reprezentarea in majestate pe un tron a divinităţii supreme, care nu întâmplător poartă la şold, sabia curbă sica, specifică poporului geto-dac. La inceputul lunii iunie 1995 au fost reluate săpăturile arheologice pe acropolă şi in zona plantaţiei de nuci, dincolo de şanţul mare de apărare, in partea de est. S-a dorit mai întâi continuarea cercetărilor in S XXXVIII şi in S XXXIX, cercetări începute cu un an in urmă, ultima fiind extinsă cu încă 4 metri, in partea de vest către râul Siret. Concomitent cu cercetările din cele două secţiuni a mai fost trasată o nouă secţiune, respectiv S XL, tot pe acropolă, in partea de sud, pe direcţia şanţului de apărare din epoca bronzului, cu dimensiunile: lungimea de 16 m X 6 metri lăţime, pentru a urmări extinderea zonei sacre. in S XXXIX, imediatsub stratul vegetal, in carou riie 6,8 şi 10 au fost descoperite resturile de la 3 locuinţe de suprafaţă având drept fundaţii pământ galben bătătorit şi prundiş din apropiere. Aceste locuinţe au fost surprinse la adâncimea de - 0,65m. Alte urme de locuire au mai apărut in carourile 11-14 şi acestea constau din pământ ars, cărbuni, chirpic, multă ceramică şi oase de animale. Cele 3 1ocuinţe sunt încadrate de gropi de par, 10 la număr, aliniate pe direcţia E-V, permiţând şi de data aceasta reconstituirea unei construcţii de formă dreptunghiulară, asemănătoare celei descoperite in imediata vecinătate din S.XXXVIII. in noua secţiune au mai fost descoperite încă 26 de gropi de formă rotundă cu diametru! cuprins intre 0,50 m-1,75 m. in aceste gropi s-au descoperit foarte multe fragmente ceramice, bucăţi de chirpic, bucăţi de vatră, cenuşă şi oase de animale. in gropi, respectiv cele inregistrare la numerele 15,17 şi 26 n-au fost descoperite materiale arheologice ele fiind umplute cu pământ galben. in schimb gropile 3,4 şi 7 conţineau pe lângă fragmente ceramice şi bucăţi de vatră. Secţiunea XL din parteade vest, pe malul Siretului este foarte bogatăin materiale arheologice, in special --:eramicălu crată cu mâna la roată din pastă fi nă, dar şi poroasă, pictată şi de import. Menţionăm şi prezenţa a câtorvapiese din fier: cuţite, piroane, cuie, o furculiţă, 2 seceri fragmentare şi o coasă. Deşi ne-am aflat la extremitateavestică a acropolei de la Răcătău, urmele de locuire sunt destul de dense. Astfel au fost descoperite 5 vetre. Prezenţa lor in număr mare·şi la aceeaşi adâncime in zona sanctuarului demonstrează folosirea acestora in scopuri rituale. in această secţiune au fost descoperite 4 gropi cu diametru! ce variază intre 1,20 - 2,00 m, bogate in materiale ceramice şi resturi faunistice. Menţionăm şi prezenţa unei pietre de râşniţă precum şi a altora, fragmentare. Datorită condiţiilor favorabile pentru cercetare şi a fondurilor alocate pentru

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro Cercetările arheologice in Dava de la Răcătău-Ta masidava, 59 intre anii 1992-1996 săpături, am mai deschis încă 5 secţiuni in zona plantaţiei de nuci, in partea de est a acropolei, dincolo de şanţul de apărare dacic, unde mai fusese trasate in anii din urmă încă două secţiuni: S XXIV/1981-1982 şi XXVII/1984 - 1985, cu care prilej au fost descoperite materiale arheologice aparţinând epocilor: bronzului şi geto-dacă. Secţiunea nr. 1, cu lungimea de 80 m x 1 ,50, lăţime, traversează plantatia pe directia E-V şi se opreşte în aşezarea deschisă. În carourile 1-2, imediat sub stratul vegetal au inceput să apară urme de locuire care coboară până la adâncimea de 1,45 m, fiind vorba de mai multe complexe de locuire cu mult material dacic şi faunistic, ce se datează in secolele 1 i.d.H. - 1 d.H. Avem de-a face cu vase borcan, cupe cu două torţi, vase de provizii, fragmente de amfore romane de culoare roşie etc. La adâncimea de 1 ,45 mafost descoperit un mormânt de inhumaţie de copil, in poziţie chircită, orientat V- E, cu faţa la nord. În zona gâtului s-a descoperit o mărgică dintr-o pastă sticloasă, care la dezvelire s-a fragmentat în mai multe bucăţi. Menţionăm că in zona craniului, in partea de sud a fost depus ca ofrandă un maxilar de cal, foarte bine conservat. Pe măsură ce am continuat săpătura in această sectiune, au fost descoperite 5 vetre geto-dacice, din care 2 suprapuse du diametrele cuprinse între 0,60 - 0,80m; 7 gropi obişnuite du diam. de 1,50 x 3,00 m, la care se adaugă în carourile 12-16 o depunere de cea. 6 m lăţime, la partea superioară şi 3,75 m-4,00 m la bază. Avem de-a face cu depuneri succesive, care constau din pământ ars, cenuşă, resturi de vetre şi foarte multă ceramică. A doua sectiune din această zonă, cu lungimea de 60 m x 1, 50 m a fost trasată la nord de S XXIV/1980 şi se află în prezent în apropiere de drumul de acces care duce pe· acropolă. Şi aici urmele de locuire apar imediat sub stratul vegetal. În carou riie 1 şi 3 a fost descoperită o groapă din care s-a recuperat foarte " mult material dacic. Alte 3 gropi au apărut în carourile următoare având şi ele multă ceramică şi faună de animale. În carourile 14-17 s-a săpat până la adâncimea de 2,50 m cu care ocazie s-a recoltat foarte multă ceramică şi oase de animale, pietre de râşniţă şi pietre obişnuite care au folosit la diferite constructii. În continuare pe toată secţiunea săpată au fost identificate şi alte locuinte şi vetre, care urmează să fie săpate în campania anului 1996. În caroul 7 remarcăm prezenta celui de al 3-lea mormânt de inhumatie, primul fusese descoperit în S XXIV/1 981, tot in pozitiei chircită, la -1,20 m cu orientare V­ E, şi care aparţinea tot epocii bronzului, cultura Monteoru. Cea de a treia sectiune cu lungime de 50 x 1 ,50 m a fost trasată în partea de N şi a fost săpată parţial, până la adâncimea de 1 ,20 m. Au fost descoperite mai multe gropi cu material eera mic dacic şi .resturi faunistice. A patra sectiune cu lungimea de 50 m x1 ,50 m lăţime este destul de bogat in materiale ceramice, iar stratul de cultură aparţine inexclusiv itate epocii geto-dacice. Pe peretii şantului se profilează mai multe gropi cu material dacic.

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro 60 Viorel Căpitanu

Secţiunea a V-a a fost trasată pe aceeaşi direcţie E-V şi săpată până la adâncimea de 0,60 m cu care ocazie s-a descoperit material ceramic dacic aparţinând ultimului nivel de locuire, de la începutul secolului 11 d.H. in timpul săpăturilor s-a descoperit foarte multă ceramică tipică pentru secolele 1 î.d.H. - l.d.H., în proporţie de 90 % dacică şi restul de import. Se remarcă în primul rând ceramica lucrată cu mâna din categoria vaselor borcan de mici dimensiuni, apoi cele mijlocii precum şi vase - chiupuri, în majoritate bitronconice sau cele în formă de pepene. Acestea, în majoritate sunt decorate cu brâie simple sau alveolate, unele crestate, pe un rând sau pe mai multe rânduri sub buză, pe umăr sau pe corp, în poziţie verticală sau orizontală. Într-o groapă au fost descoperite mai multe vase cu înălţimea cuprinsă între 9-11 cm, din pastă de aspect poros de culoare brun-cenuşie sau cărămizie. Decorul la aceste vase constă din aşa-zişii butoni în relief, simplu sau grupaţi, precum şi proeminente conice cu baza aplatizată. La vasele folosite ritual se întâlnesc câte două linii arcuite realizate în pastă crudă prin incizii, care pornesc de sub buză şi ' coboară mai jos de butoni. La un vas borcan, buton ii sunt încadrati de o linie incizată în formă de bastonaş, cu partea superioară arcuită. La un alt exemplar decorul constă din linii vălurite din bucla cărora pornesc alte grupuri de câte trei pe două rânduri, în poziţie oblică şi care coboară până aproape de bază, care este uşor alveo!ată. În categoria vaselor mijlocii menţionăm două vase întregi de tip borcan, din care un exemplar cu î.de 22,5 cm, decorat cu 4 butoni de formă cilindrică, la nivelul umărului. Sub b.u:za vasului, între cei doi butoni se observă un ornament realizat din triunghi uri cu vârfulascuţit şi care pornesc de sub buza vasului. La acest vas buza este uşor evazată şi îngroşată. Partea superioară a vasului este afumată destul de puternic şi dovedeşte folosirea lui în scop ritual. Un alt vas borcan cu î. de cea. 18 cm a fost executat dintr-o pastă de aspect poros de culoare gălbuie-roşiatică. La nivelul umerilor acest vas este decorat cu patru butoni cilindrici. Buza interioară este parţial puternic afumată. În groapa în care au apărut vasele mai sus menţionate a mai fost descoperită o cană cu corpul bitronconic şi toarta uşor arcuită. Pasta brun-cărămizie evazată având ca 1r.grediente nisipuri fine. Dimensiuni: î.18,5 cm., d. gurii = 1 O cm, iar d. fund = 8 cm. Tot din această groapă au mai fost recuperate încă două. vase din pastă cenuşie fină, lucrate la roată din care o oală de tipul cu două torţi - una ruptă din vechime cu î. de 18,6 cm, d.g. 13,3 cm şi d.baza gurii de 7 cm. Mai amintim o altă cană uşor deteriorată la buză, de formă bitronconică cu toarta arcuită, care porneşte de sub buză şi se opreşte pe umăr. Fundul inelar. Dim. în. 10.8 cm., d.g. 6,2 cm., d.b. 4,5 cm. O altă categorie de vase o formează chiupurile de formă bitronconică cu înălţimea ce variază între 0,40 m-0,60' m, unele chiar depăşind această înălţime,

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro Cercetările arheologice in Dava de la Răcătău-Ta masidava, 61 intre anii 1992-1996 din pastă de aspect poros, lucioasă şi fină. Majoritatea sunt simple, neornamentate, dar au fost descoperite şi vase ornamentale cu brâuri alveolate, butoni, proeminente conice şi cilindrice, cu baza aplatizată sau cu linii vălurite-incizate. Au mai fost descoperite şi foarte multe vase lucrate la roată din categoria: căni, oale, cupe, urcioare, vase de provizii - unele ornamentate in tehnica lustruirii la exterior de la câteva linii in poziţie orizontală sau verticală, cu diferite forme geometrice. Destul de des este folosit motivul brăduţului in poziţie verticală. Pe câteva exemplare se întâlnesc nişte linii in relief cu protome de şarpe încadrate de linii simple profilate sau ornamentale cu brâie alveolare. Un exemplar cu toarta ruptă din vechime prezintă un asemenea decor de o parte şi de alta a torţii incadrând alte patru linii profilate, care pornesc de la bază şi urcă până la jumătatea vasului. Dimensiuni: i.18 cm, d.g.12 cm, d.b. 5 cm. Ceaşca amintită mai sus cu diam. de 18 cm. este de tipul cu două torţi, din pastă fină de culoare gălbuie fiindorn amentată pe toată suprafata cu brâie alveo­ late crestate in poziţie orizontală şi verticală realizând nişte suprafete geometrice. Pe un alt exemplar, care se păstrează tot in stare fragmentară, se ol:iservă . mai multe protome de şarpe încadrate de linii profilate simple şi de alte brâie simple crestate atât lateral cât şi la bază. Mai amintim şi alte exemplare la care ornamentul constă din linii profilate sau incizate, simple sau încadrate de brâie simple crestate sau alveolate. Pe alte exemplare, care se găsec tot in starea fragmentară, ornamentele constau din linii excizate, brâie simple, crestate sub buză, dar şi pe corp sub forma unor impunsături pe două rânduri încadrate de linii profilate sau linii incizate. Pe buza altor ceşti se întâlnesc linii oblice executate atât din interiorul vasului cât şi de la exterior. Majoritatea ceştilor prezintă urme de fum mai mult in interiorul vasului şi parţial la exterior dând impresia că au fost folosite un timp mai indelungat decât cele întrebuinţate la iluminatul locuinţelor. Acelaşi lucru l-am observat şi la vasele - borcan, descoperite in această zonă, încât câteva exemplare sunt edificatoare. Un prim vas borcan cu înălţimea de 12,8 cm ornamentat cu brâu aleveolar, apoi un alt exemplar decorat cu brâu alveolar crestat cu i. de cca.1 O cm şi buza evazată. Pasta la ambele vase este puternic inegrită de fum. Un alt vas borcan decorat cu pcoeminenţe are forma bitronconică şi buza dreaptă. Este complet acoperit cu fum negru. Un alt vas de tip borcan dar cu toartă, este acoperit doar parţial şi este decorat cu patru proeminente sub buză şi brâu alveolat crestat la nivelul umărului. Dim. i.cca. 11 cm. d.g. 7 cm, d.b. 5,8 cm. Cât priveşte ceramica fină lucrată la roată, aceasta constă din vase de tip cantharos. cu torţile ovale, in unghi sau dintr-o placă in poziţie orizontală sprjlnită pe toarta propriu-zisă in unghi sau arcuit ca la vasele elenistice. A fost descoperit şi un vas intreg de tip cu două torţi, buza distinctă având ca decor o linie profilată la nivelul torţilor şi o altă linie excizată la nivelul torţilor in partea de jos. La acest

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro 62 Viorel Căpitanu

vas piciorul este scund, iar fundul inelar şi scobit. Pe corpul vasului, intre cele două linii profilate se observăniş te benzi paralele in poziţie verticală, iar sub terţi nişte linii oblice executate in tehnica lustruirii. Pe lângă cupele obişnuite, care imită pe cele elenistice, menţionăm o cupă de dimensiuni mari, in stare fragmentară, cu corpul cilindric, fundul inelar, din pastă fină de culoare cenuşie ornamentat pe pereţii exteriori cu brăduti. Cupe de tipul celor prezentate au fost descoperite in număr mare in S XL, secţiune care se află in partea de sud faţă de S XXXIX, din apropierea zonei sacre, unde au mai fost descoperite şi alte tipuri de vase decorate cu linii profilate, benzi orizontale şi verticale, linii văiurite etc., in tehnica inciziei sau a lustruirii. Prezenta lor se justifică descoperindu-se in număr foarte mare din incinta zonei sacre. in acelaşi context au apărut şi materialele ceramice de import, in special amfore, dar nu lipsesc nici cupele sau balurile din pastă finăfie de factură elenistică sau italică. O trecere in revistă a tuturor tipurilor de vase cu descrierea ornamentaţiei şi prezentarea lor n-o putem face acum, deoarece nu s-a incheiat încă săpătura, de aceea ne rezumăm la a vă aminti doar tipurile de vase mai importante descoperite până in prezent. S\.lntprezente ceştile-opait simple sau ornamentale , după care urmează vasele borcan de toate tipurile de la forme mici, mijlocii la cele mari, la fel ca şi ceştile simple sau ornamentate, cu brâie alveolare simple sau crestate pe corp, umăr sau sub buză. La vasele borcan de tip zis urnă se întâlneşte destul de des ornamentul incizat, care apare sub formă de linii vălurite pe 3-5 rânduri, uneori încadrate de linii paralele sau in poziţie oblică, sub buză sau pe umăr. Ca dimensiuni acestea se încadrează intre O, 1 0-0,20m şi până la O,70 - 0,80 m înălţime, iar diametru! gurii dela 6-10 cm până la 25-30 cm la vasele mari de provizii . . Cât priveşte ceramica dacică pictată, aceasta ne apre in stare fragmentară· şi aparţine următoarelor tipuri de vase: fructiere, căni, cupe cu două terţi, vasele tronconice, urcioare etc. Subliniem faptul că fructierele sunt pictate mai ales in interiorul cupei �. : mai rar la exterior sau pe picior. in interior cupa este pictată pe toată suprafata şi aceasta constă din benzi late de culoare roşie - maronie pe fondul gălbui al vasului. Uneori fondul vasului are o culoare gălbuie sau maronie pe care se aştern benzi albe circulare sau verticale începând cu buza vasului acoperind intreaga cupă. La exterior apare câte o bandă sau chiar mai multe, trase cu multă discreţie, in schimb piciorul este pictat in toate cazurile cu benzi in spirală folosindu-se culoare albă sau roşie. Pictura de la vasele tronconice de tip elenistic este realizată la exterior şi eonstă din benzi late destul de mari fiind încadrate uneori de benzi verticale. Menţionăm şi un fragment ceramic de tip elenistic târziu de la un vas mare dintr-o pastă finăpictat doar la exterior, care constă din benzi late maronii şi care încadrează o linie vălurită de aceeaşi culoare pe fondul alb pictat. in interior, pasta este de culoare brun cărămizie închisă. Menţionăm prezenta şi a altor tipuri de vase cum

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro Cercetările arheologice în Dava de la Răcătău-Ta masidava, 63 între anii 1992-1996 ar fi : boluri, urcioare, străchini, cupe, farfurii, dar mai ales a unei căni, care după bucata păstrată de la parteasuperioară ar trebui să depăşească înălţimea de 0,50 m. Diametru! gurii este de 16 cm, deci destul de mare. în comparaţie cu cele descoperite până în prezent. Aşadar cana a fost executată dintr-o pastă fină de culoare cărămizie dar cu pictură maroniu închis. La exterior pe fondul vasului, un fel de angobă de culoare gălbuie, s-a aplicat o pictură maronie, care constă din grupuri de"triunghiuri cu vârful ascuţit, dar destul de neglijent executate. Cele care pornesc de sub cea de a treia linie profilată sunt cu vârful în jos, iar cele care pornesc de pe gât au ca suport cele două linii profilate. Probabil că vasul a fost pictat pe toată suprafaţa, după cum se prezintă urmele de pictură rămase pe această cană fragmentară. Ar mai fi de adăugat aici un fragment de toartăcu o protomă de pasăre (Buha­ Buha) care provine de la un vas - ploscă cu tub de culoare cărămizie, ars neomogen. Pe acest fragment de toartă se observă un decor pictat la exterior prin acoperirea completă cu vopsea ro�ie. Un alt fragment, care provine probabil de la o cană, de tipul cu două torţi şi corpul cilindric prezintă pe fund un umbo şi este din pastă fină de culoare cărămizie. Prezintă la exterior o pictură roşie-cărămizie cu motive geometrice. Între piesele valoroase în acestă campanie în S XL au fost descoperite încă două protome zoomorfe, ambele în gropi cu mult material dacic. Esta vorba de un fragment de vas cu tub din pastă fină de culoare cenuşie arsă uniform şi prezintă la baza torţii din apropierea tubului o protomă zoomorfă probabil tot un Berbec la fel ca în cazul anterior. A doua piesă reprezintă tot o protomă de Cal de la un vas de cult dintr-o pastă foarte fină de culoare cenuşie. Gâtui calului este finisat prin 8 faţete lustruite. Urechile şi gura sunt parţial deteriorate. După pastă şi formă această piesă îşi găseşte analogii la Popeşti - Bucureşti fiind descoperită de Radu Vulpe, cu mulţi ani în urmă. În ceea ce priveşte ceramica de import şi aceasta este dest�l de numeroasă. Se detaşează fragmentele de amfore de tip Pseudo-Cos cu torţile bifide şi gâtui cilindric şi cele de tip provincial cu analogii în toată Dobrogea, iar la Est de Carpaţii răsăritehi în aşezările de la Barboşi, Poiana, Cândeşti, Răcătău şi Brad. Din ultimele au fost recoltate mari cantităţi de amfore începând cu sec. 11 î.H şi pânâ la încetarea locuirii în aceste dave. Din cea de a doua categorie întâlnim amfore din pastă galben-albicioasă cu torţile profilate sau simplesau cele de culoare roşie- cărămizie de format mic sau cu corpul mare sferoidal, conic sau tronconic cu gâtui mare cilindric, de cea. 60-70 1 cu inscripţii sau fără inscripţii. Au fost descoperite şi vase mici cum ar fi cupele - cantharos, balurile, unguentarii, platouri şi mai multe fragmente de la vase de tip terra sigilata. Între obiectele de podoabă menţionăm câteva fibule de tip dacic, perioada clasică, o rozetă foarte fină cu perforaţii marginale, o verigă din bronz cu diam. de

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro 64 Viorel Căpitanu

4 cm şi mai multe mărgele din sticlă în stare fragmentară. Cele câteva obiecte din fier:cuţite, seceri, o coasă fragmentară, cuie, piroane, cârlige, o furculiţă şi o cheie de tip dacic care confirmă încă odată că aici la Răcătău a fost o locui rede durată, începând cu epoca bronzului şi până la începutul secolului 11 d.H. Săpăturile arheologicedin campania anului 1996 au început în luna iunie şi au fost continuate până în luna decembrie. Mai întâi s-a procedat la reluarea cercetărilor în secţiunile 11, III, IV şi V din zona fortificaţiei dacice, care nu fuseseră terminate în campania anului 1995 din cauza timpului nefavorabil, cu care ocazie s-a recoltat o mare cantitate de ce­ ramică pentru epocageto-dacică , sec. l.i.d.H-I.d.H aj ungîndu-se până la adâncimea de 2,50-3,00 m. Pe acropolă, acolo unde se află cetăţuia propriu-zisă, au fost deschise încă două secţiuni care au fost notate cu S XLI şi XLII. Prima secţiune S XLI cu lungimea de 22 m x 6 m se află în parteade sud-est a acropolei şi este perpendiculară pe S 1./1968. in această secţiune, începând cu caroul 1 şi până in caroul 11, imediat sub stratul vegetal au apărut urme de la locuinţele de suprafaţă aparţinând ultimului nivel de locuire·ce se datează la începutul sec. 11. d.H. Astfel, s-au conturat două locuinţe de suprafaţă care cuprind carourile 1-2 la -0,20 m, iar cea de-a treia locuinţă a fost descoperită la - 0,30 m in caroul 3 in parteade sud, din care s-a păstrat şi un fragment de podină şi resturi dintr-o vatră. Alte două locuinţe au mai fost descoperite în carourile 7 şi 81a -0,20 m dar tot pe suprafeţe mici. Urmează încă două locuinţe care au fost descoperite în carouri le 9 şi 1 O la - 0,20 şi respectiv -0,30 m. Ultima locuinţă a fost descoperită în caroul 12 la - 0,20 m împreună cu o vatră circulară cu diametru! de 0,60 m. În car6urile 6-7 la adâncimea de -1,35 m s-a conturat o locuinţă cu o vatră de formă ovală şi care aparţine epocii bronzului, cultura Monteoru, faza lc3. in această secţiune au mai fost descoperite încă 13 vetre de foc din care 5 aparţin epocii geto-dacice, sec. l.î.d.H şi 8 epocii bronzului cultura Monteoru. Pe măsură ce am înaintat cu săpăturile până la adâncimea de 1,80-2 m, în plin strat de cultură s-a descoperit o mare cantitate de ceramică, in majoritate geto-dacă specifică sec. l.î.d.H şi l.d. H. ' Menţionăm alături de fragmente ceramice şi câteva vase întregi şi intregi bile din categoria: vase-borcan. fructiere, ceşti-opaiţ, strecurători, cupe, creuzete, etc., precum şi unelte din fier, obiecte din bronz şi câteva monede din argint şi bronz. Cea de-a doua secţiune S XLII cu lungimea de 16 m x 6 m lăţime se află în partea de vest a acropolei în prelungirea S XLI despărţite doar de S 1/1968. Cele două secţiuni au fost săpate în întregime în campania din 1996 până la stratul aparţinând epocii bronzului. Din punct de vedere arheologic stratul de cultură geto-dacică nu a depăşit în

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro Cercetările arheologice in Dava de la Răcătău-Tamasidava, 65 intre anii 1992-1 996 această secţiune 1 ,60 m adâncime, iar cel monteorean de 0,40-0,60 m. Zona de vest a acropolei a fost locuită pe toată suprafaţa mai intens începând cu sfârşitul sec. 1. i.H. şi in tot sec. 1. d. H. Cu această ocazie au fost descoperite materiale arheologice specifice epocii geto-dacice, dar şi elenistice şi romane. Menţionăm câteva vase-borcan intregi, ceşti-opaiţ, străchini, cupe cu două terţi de tip cantharos, vase de provizii, amfore elenistice şi romane in stare fragmentară. in S XLI au fost descoperite un număr de 18 gropi cu resturi menajere de formă rotundă cu diamterul cuprins intre 0,80-2 m. Aceste gropi au fost surprinse la -1.70 - 1 ,85m, iar adâncimea lor variază intre 1,80-2,60 m. Deoarece ceramica de importapare in cantitate destul de mare, ne oprim in treacăt la tipurile de vase mai importante, fără a neglija şi fragmentele din epoca elenistică şi romană. Astfel distingem următoarele categorii de vase: cu pe de tip cantharos cu firnis de culoare neagră cu toarta inunghi şi uşor arcuită; farfurii şi platorui din pastă fină de culoare brun-cenuşie, cu luciu metalic. in interiorul unui vas se află un orna­ ment foarte fin incadrat de cercuri concentrice. Urmează apoi cantharoi din pastă fină de culoare roşie cu angobă la exterior peste care s-au pictat mai multe dungi albe in poziţie verticală. Un bol cu înălţime de cea. 3 cm din pastă fină de culoare roşie - cărămizie cu luciu metalic, terţi de la cupe de tip cantharoi de culoare roşie­ cărămizie, amfore cu terţi bifide de tip Pseudo-Cos de mari dimensiuni cu dia metrul gurii de 14,5 cm. Mai apar şi amfore cu fundul conic in formă de manşon şi amfore de tip zis provincial-roman cu diametru! gurii de 7 cm şi d.b. de 4,6 cm cu mare răspândire in sec. 1. i.d.H - 1 d.H. in davele de la Poiana şi Brad. Întâlnim şi alte vase cum ar fi : farfurii, străchini, platouri, cupe cu picior, precum şi fragmente de chiupuri dintr-o pastă fină de culoare gălbuie, dar cu un firnis de culoare neagră cu aspect lucios de factură elenistică. Amintim in treacăt şi un vas-chiup din ce­ ramică de culoare cărămizie cu angobă atât la interior cât şi la partea exterioară cu o pastă negricioasă. Ceramica dacică pictată Este prezentă intr-o gamă variată de vase începând cu aşa-zisele cupe cu două terţi, care imită pe cele de tip elenistic şi provincial-roman şi se intinde cu fructierele, farfuriile, străchinile, balurile, care se găsesc in număr destul de mare. Între vasele mai importante menţionăm un vas tronconic, care imită intru totul vasele de acelaşi tip din lumea elenistică. Acest vas de culoare gălbuie este pictat la exterior pe toată suprafaţa cu nişte benzi late circulare in număr de 5 sub buză şi una chiar pe buza vasului care este uşor evazată şi are înălţimea de 25 cm, diametru! buzei 31,5 cm şi d.b. 14 cm. Vasul a fost descoperit intr-o groapă cu foarte multă ceramică lucrată cu mâna şi la roată aparţinând sec. 1. i.d.H. Urmează apoi cupele cu două terţi pictate la

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro 66 Viorel Căpitanu

partea exterioară, pe fondul gălbui al vaselor care constă din 3 benzi încadrate de altele mai late sub buză şi la nivelul umărului din apropierea bazei cupei cu benzi in zig-zag sub buză; cupe pictate cu culoare maronie; farfurii pictate in interior, iar la exterior doar stropite cu o culoare roşie; căni şi oale fragmentare cu benzi late la distanţe egale încadrate prin stropire; chiu puri şi vase tronconice, ultimele cu buza teşită şi pictate cu benzi late de culoare roşie, uneori şi albe; fructiere pictate atât in interor cât şi la exterior cu benzi late, dar şi inguste. Pe buza vasului, peste culoarea roşiatică, s-au realizat nişte "fierăstruici" de formă dreptunghiulară, iar la altele care au buza faţetată se întâlnesc grupuri de câte trei linii paralele. Unele fructiere au piciorul vopsit in spirală cu o culoare roşie iar pe altele se întâlnesc cercuri concentrice. O cană este vopsită in galben deschis, iar un alt fragment prezintă un ornament in reţea pe fondul galben-maroniu inchis. Mai cunoaştem şi fructiere vopsite in interiorul cupei cu o culoare maron­ inchis sau roşiatică, iar la exterior o bandă circulară sub buza vasului. Au mai fost descoperite şi câteva capace cu butonul de prindere vopsit tot cu o culoare roşie. in ceea ce priveşte ceramica geto-dacică obişnuită, aceasta se află intr-o cantitate foarte mare şi cunoaşte cele două tipuri reprezentative: ceramica lucrată cu mâna şi ceramica lucrată la roată. În cadrul ceramicii lucrate cu mâna aceleaşi, vase specifice: ceşti-opaiţ, vase-borcan, începând cu miniaturi şi până la vasele de provizii, unele ornamentale cu o motivistică foarte largă cu linii simple, alveo­ late sau brâie simple şi alveolate şi crestate pe umărul vasului sau acoperind intreaga suprafaţă a vasului. Vasele lucrate la roata olarului apar şi ele intr-o cantitate foartemare, ponderea având-o cele de culoare cenuşie, dar şi cărămizie in număr mai redus. Ca tipuri menţionăm: cupe cu două torţi, căni, oale, farfurii, urcioare, chiupuri, vase-crater, vase de provizii etc. , multe decorate cu linii profilate sau incizate precum şi cu decor in tehnica lustruirii. Au fost descoperite şi unelte din fier, dar şi podoabe din bronz şi sticlă, precum şi monede, denari romani republicani in săpătură, dar şi recuperate dintr-un tezaur descoperit in apropierea cetăţuii. Din cele prezentate rezultă, aşa cum am mai spus-o şi altădată, că ne aflăm intr-un centru economic foarte important cu relaţii puternice cu lumea greacă şi romană.

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro Cercetările arheologice în Dava de la Răcătău-Tamasidava, 67 între anii 1992-1 996

RESUME

On presente les resultats des fouilles archeologiques des annees 1992- 1996, des sections XXXV-XLII, de l'acropole a insi que dans la zone d'entree vers est, ou actuellement il y a la plantation des noix et ou il a ete decouvert le premier fosse geto-daque d'une ouverture de 4,5 m et la profondeur de 3,5 - 4 m. Le deuxieme fosse se trouve dans la zone d' acces vers l'acropole, environ 40-50 ni pres du premier. Le tracement de cinques sections dans la zone, de la plantation des noix appartenant a l'epoque du bronze et a la culture Monteoru ont mis au jour quatre tombes d'inhumation dans une position recroquevillee. Les decouvertes archeologiques de ces cinques sections de la plantation et de l'acropole sont tres impressionantes par les objets de l'epoque geto-dacque datant du 11-1 av. Ch. et jusqu'au 11-e siecle a Ch. 11 est impressionant. d'abord, la gr�nde richese en ceramique par tous les types de vases faits a la ma in et a la roue du potier, d'une diversite et d'une variete qu'on ne trouve qu'aux dacques. On a decouvert des vases d'import elenestiques et romans, prioritaires etant les anfores, puis les ornements importes et autochtones, outils et objets en fer, pierres de moulin et quelques monedes - denares romans, republicains. Les plus importants objects de ceux -la ont une significations culturelle etils sant: le vase-tonneau avec des homes et des animaux et la matrice du chevalier. La matrice du chevalier represente un unicat dans le monde dacque au moment de l'epanouissement de la civilisation geto-dacque. On mentionne deux manches avec des figures de belier en bronze, les premieres commes jusqu'au present dans les daves situees sur Siret, des supports du foyer avec une figure de belier et d'autres objets representants des oiseaux et des animaux (le cheval). Les decouvertes presentees prouvent l'intensite d'habitation et le râie joue dans cet environnement (Tamasidava dans la Geographie du Ptolemaios) est situee pres de Piroboridava et Zargidava - Brad du point de vue economique et social dans les relations avec le monde elenistique et romane dans 1-er siecle av. Ch.- 1 a Ch.

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro 68 Viorel Căpitanu

Fig. 1. Răcătău, vase de cult cu reprezentări umane şi animaliere (sec. 1 î.d.H. - 1 d.H.) http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro Cercetările arheologice in Dava de la Răcătău-Tamasidava, 69 intre anii 1992-1996

1

2

3

Fig.2. Răcătău, reprezentarea cavalerului erou, de pe matrita din lut ars (sec. 1 i . d.H. - 1 d.H.). http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro 70 Viorel Căpitanu

•

2

3

4

6

Fig. 3. Răcătău, opaiţe geto-dacice

(sec. 1 î.d.H. - 1 d.H.).

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro Cercetările arheologice în Dava de la Răcătău-Tamasidava, 71 între anii 1992-1996

2

7

Fig. 4. Răcătău, ceşti dacice miniaturale şi vas borcan (sec. 1 i.d.H. - 1 d.H.).

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro 72 Viorel Căpitanu

1

· . ·__ . ·.. ·

.. · . . ·. , . l3'; ; , 1 "f -�-... i'l 5 · . : 4 ' ,: . : 0:: ;

Fig. 5. Răcătău, ceramică dacică, (sec. 11 - 1 i.d.H.).

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro Cercetările arheologice in Dava de la Răcătău-Ta masidava, 73 intre anii 1992-1996

,.------' ' ' 1 1 1 ( 1 1 1 1

\ 1

2

1

Fig. 6. Răcătău, ceramică dacică (sec. 11 - 1 i.d.H.). http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro 74 Viorel Căpitanu

3

Fig. 7. Răcătău, vase-borcan dacice (sec. 1 î.d.H. - 1 d.H.).

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro Cercetările arheologice în Dava de la Răcătău-Ta masidava, 75 între anii 1992-1996

1

"

Fig. 8. Răcătău, chiupuri dacice (sec. Jl - 1 î.d.H.). http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro 76 Viorel Căpitanu

)' · 1 · .

· . . , .. . : . : . · . . :. : :··.:. . :: · . . : • . ·· . . .. ' · . . . . · . . . . : . . . .. 1 • •• ••• ·... . •• -.. • - . '•. ·_ < ·-.;-.>-�- ' / 7

.. Fig. 9. Răcătău, ceramită dacică ornamentată, vase-borcan (sec. 1 i.d.H. - 1 d.H. ). http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro Cercetările arheologice in Dava de la Răcătău-Tamasidava, 77 intre anii 1992-1996

2

4

6 7

Fig. 10. Răcătău, ceramică dacică fină la roată (sec. l î.d.H. - 1 d.H.). http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro 78 Viorel Căpitanu

5

Fig. 11. Răcătău, ceramică dacică ornamentată cu brăduti şi cruci in cerc

(sec. 1 i. d.H. - 1 d.H.).

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro Cercetările arheologice în Dava de la Răcătău-Tamasidava, 79 între anii 1992-1996

Fig. 12. Răcătău, ceşti dacice ornamentate (sec. 1 î.d.H. - 1 d.H.). http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro 80 Viorel Căpitanu

2

{" (· .1 1 . )

. . " . ' •� .· .\ ',

\, "\� . ·...... : ""-�· ... -==r....;;....::....e.�

7

• ·.·.. · · ... : :::·· :. . . ..·. - ' . � . •.. .',. • J ' ..· :_,· ',(

9

Fig. 13. Răcătău, ceşti dacice simple şi ornamentate

(sec . 1 î.d.H. - 1 d.H.). http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro Cercetările arheologice în Dava de la Răcătău-Ta masidava, 81 între anii 1992-1996

1

6

5

7 8

Fig. 14. Răcătău, ceramică dacică, vas de cult, fusaiolă şi creuzete (sec. 1 î.d.H. - 1 d.H.).

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro 82 Viorel Căpitanu

il'?\ � 1 1 e

4

3

1 2

6 0---- -o 7 1: '' .• 8 9

10

Fig. 15. Răcătău, fusaiole şi obiecte de podoabă, creuzet, amuletă, jeton (sec. 1 i.d.H. - 1 d.H.). http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro Cercetările arheologice in Dava de la Răcătău-Tamasidava, 83 intre anii 1992-1996

------

2

3

·Fig. 16. Răcătău, ceramică dacică cu reprezentări zoomorfe (sec. 1 i.d.H. - 1 d.H.). http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro 84 Viorel Căpitanu

1

6

Fig. 17. Răcătău - Cetăţuia, ceramică dacică ornamentată (sec. 1 i.d.H. - 1 d.H.).

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro Cercetările arheologice in Dava de la Răcătău-Tamasidava, 85 intre anii 1992-1996

2

------

Fig. 18. Răcătău, ceramică dacică orna�entată (sec. 1 i.d.H. - 1 d.H.). http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro 86 Viorel Căpitanu

1

2 �6p 5

�-©)8

9

Fig. 19. Răcătău, ceramică de import şi mărgele de sticlă (sec. 1 i.d.H. - 1 d.H.). http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro Cercetările arheologice in Dava de la Răcătău-Ta masidava, 87 intre anii 1992-1996

1 2

5

8

.

. . . &. ------10 9

Fig. 20. Răcătău, ceramică dacică şi de import (sec. 1 i.d.H. - 1 d.H.). http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro 88 Viorel Căpitanu

' ' \ 1 1 : 1 1 1 1 1 j/ 11

1 / 2

Fig. 21. Răcătău, amfore de import (sec. 1 T.d.H. - 1 d.H.). http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro Cercetările arheologice in Dava de la Răcătău-Ta masidava, 89 intre anii 1992-1996

Fig. 22. Răcătău, ceramică de import (sec. 1 i.d.H.). http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro 90 Viorel Căpitanu

Fig. 23. Răcătău, ceramică dacică şi de import

(sec. 1 i.d.H. - 1 d.H.). http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro Cercetările arheologice in Dava de la Răcătău-Ta masidava, 91 intre anii 1992-1 996

�sssssss�1 1

3

5

6

Fig. 24. Răcătău, ceramică dacică pictată (sec. 1 i.d.H. - 1 d.H.). http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro 92 Viorel Căpitanu

3 �------5 -

Fig. 25. Răcătău, �eramică dacică pictată (sec. 1 î.d.H. - 1 d.H.). http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro Cercetările arheologice în Dava de la Răcătău-Ta masidava, 93 între anii 1992-1 996

1

3

26. Fig. Răcătău, ceramică dacică pic· tată (sec. 1 î.d.H. - 1 d.H.). http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro 94 Viorel Căpitanu

2

o . /. :' ,; : :� .. := ;

.;p1

;•_:.

'/

9 8

17 21 18

Fig. 27. Răcătău, obiecte de podoabă din argint, bronz, sticlă şi os (sec. 1 i.d.H. - 1 d.H.). http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro Cercetările arheologice în Dava de la Răcătău-Tamasidava, 95 între anii 1992-1996

2 ·- 1 0, 1 i

4

� : : :··.·.

... .. ··:. · ' ;.: .

�j 8 �10

Fig. 28. Răcătău, unelte din os finite şi în stare de prelucrare · · (sec. 1 î.d.H. - 1 d.H.). http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro 96 Viorel Căpitanu

1

6

Fig. 29. Răcătău, unelte din os (sec. 1 î.d.H. - 1 d.H.). http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro Cercetările arheologice în Dava de la Răcătău-Tamasidava, 97 între anii 1992-1 996

4

i 11 16

10 13

Fig. 30. Răcătău, podoabe dacice şi de import din argint, bronz şi sticlă (sec. 1 î.d.H. - 1 d.H.). http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro 98 Viorel Căpitanu

2 f l __

5 3 [�] =6

7 9

Fig. 31. Răcătău, fibuleşi podoabe din bronz din zona sacră (sec. 1 î.d.H. - 1 d.H.). http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro Cercetările arheologice in Dava de la Răcătău-Ta masidava, 99 intre anii 1992-1996

),

'

1 1 .4 :C�:)

:::� .1: . ·:..

· � : Jj 10 11

Fig. 32. Răcătău, obiecte din fierge to-dacice (sec. 1 i.d.H. - 1 d.H.). http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro 100 Viorel Căpitanu

7

1

Fig. 33. Răcătău, obiecte din fier geto-dacice (sec. 1 î.d.H. - 1 d.H.). http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro Cercetările arheologice în Dava de la Răcătău-Ta masidava, 101 între anii 1992-1996

3

1

9

6� .� 1 \:111 � 10

Fig. 34. Răcătău, obiecte din fier şi bronz. Monede romane din argint ... http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro 102 Viorel Căpitanu

1

' \ ---·. 1 - 1 (

/ / 1 1 1 ' 1 ' / '

16 15

Fig. 35. Răcătău, vase-borcan, obiecte de cult, opaiţe (sec. 1 i.d.H. - 1 d.H.). http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro Cercetările arheologice în Dava de la Răcătău-Tamasidava, 103 între anii 1992-1996

Fig. 36. Răcătău, ceramică dacică finălucrată la roată

(sec. 1 î.d.H. - 1 d.H.). http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro 104 Viorel Căpitanu

1 1 1 1 1 1 1 1 1 � ...... ""-".L _ __J'.L) 3

Fig. 37. Răcătău, ceramică fină dacică lucrată la roată (sec. 1 î.d.H. - 1 d.H.). http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro Cercetările arheologice în Dava de la Răcătău-Tamasidava, 105 între anii 1992-1996

.

. •. 1

Fig. 38. Răcătău, fusaiole din lut dacice (sec. 1 î.d.H. - 1 d.H.). http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro 106 Viorel Căpitanu

g 2 � :. ·, 5 �"'::::] 9

10� ts�r:::m 11 f??it:t:�: >:}] � 15

Fig. 39. Răcătău, fusaiole din lut (sec. 1 i.d.H. - 1 d.H.). http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro Cercetările arheologice in Dava de la Răcătău-Tamasidava, 107 intre anii 1992-1996

Fig. 40. Răcătău, fusaiole, greutăţi şi fragmente ceramice (sec. 1 i.d.H. - 1 d.H.). http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro 108 Viorel Căpitanu

�i

. o' 8

14 13

Fig. 41. Răcătău, fusaiole 1 1 (sec. î.d.H. - d.H.). http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro Cercetările arheologice in Dava de la Răcătău-Tamasidava, 109 intre anii 1992-1996

'

Fig. 42. Răcătău, creuzete dacice (sec. 1 i.d.H. - 1 d.H.). http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro 110 Viorel Căpitanu

Fig.43. Răcătău, ceramică dacică pictată şi obiecte cu semnificatie cultuală (sec. 1 i.d.H. - 1 d.H.). http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro Cercetările arheologice în Dava de la Răcătău-Ta masidava, 111 între anii 1992-1996

Fig.44. Răcătău, ceramică dacică (sec. 11 - 1 î.d.H.). http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro 112 Viorel Căpitanu

3

Fig.45. Răcătău, ceramică dacică (sec. 1 i.d.H. - 1 d.H.). http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro Cercetările arheologice în Dava de la Răcătău-Tamasidava, 113 între anii 1992-1996

1 3

12

Fig.46. Răcătău, ceramică dacică şi obiecte de cult (sec. 1 î.d.H. - 1 d.H.). http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro 114 Viorel Căpitanu

Fig.47. Răcătău, ceramică dacică-şi de import (sec. 11 - 1 i.d.H. - 1 d.H.). Amforă romană (sec. 1 d.H.) http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro Cercetările arheologice in Dava de la Răcătău-Tamasidava, 115 intre anii 1992-1996

Fig.48. Răcătău, ceramică dacică fină lucrată la roată

(sec. 1 i.d.H. - 1 d.H.). http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro 116 Viorel Căpitanu

Fig.49. Răcătău. De la 1 - 7 ceramică fină dacică, 8. platou elenistic.

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro Cercetările arheologice in Dava de la Răcătău-Ta masidava, 117 intre anii 1992-1996

Fig.SO. Răcătău, ceramică finădacică 1 1 (sec. i.d.H. - d.H.). http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro 118 Viorel Căpitanu

5

Fig.51. Răcătău, ceramică dacică cu aspect poros, fusaiole şi greutăţi din lut ars.

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro