DOCSLIB.ORG

Epigraficeiscylptyral1

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Epigraficeiscylptyral1 MONVMENTELE EPIGRAFICEISCYLPTYRAL1 ALE -AryzEviNT NATIONAL DE ANTICHITATI DIN BVCVRETI PVBLICATE SVI3 AVSPICIILE ACADEMIEI ROMANE DE GR.G. TOCILESCV Membru al Academiei Romano, al Institutelor archeologice din Roma si Viena, al Sccietiltilor archeologice din Paris, Orleans, Bruxelles, Roma, Atena, Odesa gi Moscova, al Societatii geografice, numismaticei istorice din Bucuresti, al Societatii istorice din Moscova, al Societatii de etnograflesiantropologie din Paris, etc., Vice-preseclinte al Ateneului Roman, Prof..la Universitatea din Bucuresti, Director al Muzeului national de antichitati, etc. 1 PARTEA II COLECTIVNEA SCVLPTVRALA. A MVZEVLVI PA.N.A. IN ANVL 1881. IBUCURETI NOIJA TIPOGRAFIE PROFESIONALA DIM. C. IONESCIT io.-STRADA SELARE. Jo. r 1908 a ..NicoLAe BALCESCU" PARTEA II MONVMENTELE SCVLPTVRALI I RELIEFURI ANTICE N.. 1 Capul in relief al unui rege al Assyriei, (pate Aur- nasir-pal), sail al until resbornic assyrian. Relieful oblu neinfatiseza,intr'omarime superiors Desoriptinnea. naturel, capul until rege al Assyriel, pate al lul Aur- nasir- pal, sail al unui resboinic assyrian. Perul capulul este acoperit pang la frunte§icefa de o legatura fa'cuta in chip de tichie §i fixata cu o curea latti pe dupa, urechY. Barba cea lungs, ca ipletele lasate pe spate, sunt frisate in carliontl. Monumentul provine din ruinele anticuluY ora§ Niniveh,Proveninta unde a fost gasit de d. Cocio Cohen impreuna cu fragmentul din inscriptiunea analelor lul A§ur-nasir-pal, regale Assyriel, publicat inacesta opera sub nr. 97 (pag. 479)§i avand aceia§1 proveninta 1). Faptul acesta al unel proveninteco- 1) Proveninta dela Niniveh a ambelor monumente se atesti prin raportul nr. 13 din 12 Maiti 1869 adresat Ministerukil instructiunki publice de clitre con- servatorul Musgulul de AntichitAtI. 492 GR. G. TOCILESCU mune e singurul ce ne-ar putea indritui sa atribuim capul in cestiune primului din nutria cuceritori assyrieni, lul Asur- nasir-pal, fiul lul Tuklati-Nindar al II, *i care a domnit de la a. 884-861 a. Chr. Fig. 1. Capnl until rage Raft rdebolnie asayrian. Natura. Monumentul nu figurezti in vechTul inventar general al Musoului. Petrti de var. Conservare buns. Lipsesce varful nasulul, ca si extremittitile gurei si btirbiel. Ina 0,48m ;hit. 0.39m ; gros. 0,04'. Epees. Cam a doua jumetate a secolului al IX a. Chr. RELIEFURI ANTICE 493 No. 2 Stela sau relief funerar attic al unul efeb jucand arcice. Stela este incadrata la stanga §i la drepta de cats unDescripfiunea. pilastru cu capitel sustinand epistylul, din care ese, cu un kyme inainte §i spre laturi, frontonul incoronat de acroterii. Marginea de jos a stelei a fost lasata nelucrata,, in grosimea primitive a petrel, spre a fi medata in postament. In acest tabloii, ast-fel incadrat*iforteadancit, se infatiOza inalto-relief un finer svelt, pa§ind cu vioiclune spre drepta. El este gol, avend numal o chlamys,care, aruncata pe umarul §i pe bratul stang, Wide la spatele efe- bului. Bratul drept e ridicat, ca cum ar voi sa lovesca cu o arms, sail se arunce un obiect ore -care; in mana stanga tine un pumn de midi obiecte cars se desinezd cu aman- done marginile incovoiate. Aceste obiecte, remase nepricepute d-lor Otto Benndorf i Efiebnlitti:e In niftna Al. Conze, earl ail vorbit despre monumentul nostru, ni se &Dike. par a fi cu siguranta ni§te ar§ice. In acest cas, in mana drepta (din nefericire rupta) e de presupus ca tinerul Linea un ichiii (ar§ic plumbuit), pe care '1 strangea intre primele done degete §i-1 Mesa vent, ca o pregatire inainte de a lovi cu densul aqi- eels in§irate jos ;sail, 1)&0 mai sigur ca el, jucandu-se d'a gro- pita cu ar§ice in loc de nuci (rpoica), arunch cu mana drepta ar§icele, pe cand cele din liana stanga II served de reserve. D. Engelmann, intr'o§edinta a SocietatiI Archeologice 494 OR. G. TOCILESCU din Berlin (in a. 1896), examinand reproductiunea ingyps, precumi fotografia monumentulul, a admis, impreunii cu multY alt1 archeology acolo presentl, parerea nostrA ca efe- ra t. = tut . " ,1 1'1.1211 Fig. 2.Relief attic al until efeb jueand melee. bul tine arice in mama stanga;in mana dreptainsa, d-sa presupune ca ar fi fost la inceput un biciil de bronz sail de alt metal, din care ar fi remas Incaurme pe fondul relie- fulul, sailcd 'ite numaY coda biciuluT era de metal, iar RELIEFURI ANTICE 495 restul pictat. Dar o atare p.rere nu se justified prin nimica, de ore -ce mal intaiii, jocul cu arsice nu shl, in niel-o lega- tura cu bicIul ;§i apoY, in realitate acele urme de pe relief, la earl se raportd d. Engelmann, nu sunt de cat ni§te zga- rieturi intampldtore de curend fdcute, iar zugrEiveld pe mo- nument, nicderi nu se constata. Joaurile on Prin urmare este de sigur vorba in acestd represen- arknoe la tare de unul din jocurile cele mai phicute tinerimel grecescl,Greal antial acela cu ar§ice (act paiceXot. tali). El se ad inentionat inca la Homer, care in Iliada XXIII,88 narezd cum Patroklos a ucis pe fiul luI Amphidamos &v.?' &atpxydaotot zoXo)&elg. Se juts cu ar§ice (dozpaya.Xots raicety sail accpxV.Cetv) in felurite felurl; cele mal obicinuite insd eraii: 6Sp.EXXasitp6rx. Primul joc consists in aruncare de obiecte rdtunde, nucl, ar§ice, in a§a chip cd, trebuiati sa nu trees peste cercul tras sail indicat mai din- nainte, ci si remand in cuprinsul acelul cerc.1) Cel de al douilea era jocul cu nuci sail cu ar§ice, ce se aruncad in gropa sail gropitd, intocmaY cum copiil obicI- nuesc la nol pand astit-di a se juca cu nucile. Se obicInuIa, §i un joc de noroc cu aruncare de ar§ice, fie-care din cele patru fete ale ar§icului avend o valore numerics.: muchia scobitd, cea din afard, numitd Tb X6Dv, o pretula, 1 ; muchia opusd, cea din Iduntru, Tb K(00, o pretua 6 ; din cele cloud lature mai late, cea convexd sail scosd afard,Tb rprxv6c (la Romani planus), valora 4, iar cea concavd sail cu gaunt, Tb C;ICTC011, (la Romani suppus),3.Astfel fie-care din fetele opuse insumd la ol'altdcifra de 7. Arsicul putea cadea :a) Mpg, sail lio(014, canis, volturius=1; b) Kcpc,EEETI1S,senio= 6 ;c)6irrLoc = 3 i d) xpctv-ilq = 4. Se kick cu patru arsice, fiind posibile treideci-si-cinci corn- binatiuni cu diferite numirl, luate dupl. del, erol, personalitati cu- noscute, sail dupd diverse consideratiuni. Jocul eel mai norocos era atunci cand catell-patru arsicele c.deil pe lature deose- 1) Pollux IX, 102; Hesych s. v. 6FXXcc.Suidas a. v. 61LEXXce; Schol. Plat. p. 520: ittXXdc tartyTWO reptypii)xyrec xt.nclov imp() 7rscoacv Etat payiXoo; aXXo 'CC, 6.1Vi)IthY tYTOS pokfi youlwrcov,rfi5' ixTbc ficTolthvaw. 496 GR. G. TOCILESCU bite ; acesta se numia 'A?poSirq, Venus 1) si dedea fericitului ju- calor demnitatea unul symposiarch, pacaXotac sail rex bibendil la ospete. Femeilor, mai ales fetelor, le placea jocul cu arsice. Fetele se jucail cu cinci arsice, pe earl le aruncall cu palma in sus si indata intorcend maim.,le prindeti apoi cu dosul palmel 5) ; data nu eraii prinse tote,cele cadute jos se ri- dicail indenAnatec cu degetele.In be de arsice se intre- buintati adesea cinci petricele, de undosi numele de jocul cu cinci petricele(revi$EXci$ECecv, rewraXiCecv).Btietiimai ju- caii si sot-ori-fAr'do" (Ecintocattoc,«p.m 2r) neptrth naECetv ludere par impar), unul din jucatori avond in 'Mutt un numer de arsice si eel -alt trebuind sa ghicescEi, dacit este cu sot sail Mr-de-sot.Arsiceleserviaiisi la oracole (aarpaTaXopttangx), aruncandu-se ate cinci arsice cu numerele 1, 2, 4, 6 si &Ind cincideci-si-seSe combinatiuni, inchinate fie-care unel divinitati; duptt numeledivinite.tiloracululI§I indrepta respunsul in bine sail in rail. Imitatinnl de Arsicul (numit si acrrpcs, iarptxo;) nu era numal de os de ournaZigstraii.caprA, saii de miel,dar se imita si in fildes 4),in our 5) si in alts metals, in petre pretiose,in lut,etc., cum resultil, din autorisail din exemplarele ce s'ad pastratin diferite musee ale Europe1.5) Arsicele se'Astral' deordinar intr'unfel de punga, careera darul cebaetii sari tinerii capatati mai adesea de la parintil sail rudele lor.7) 1) Martial XIV 14. Lucian. amor. 16. 2) Plaut. Cure. 359; Horatius od. I 4, 18. II 7, 25 de exemplu. 3) Yell representat acest jot la Heydemann, Die Knochelspielerin im Pa- lazzo Colonna, Halle 1877, tab. 2, 2 si la Gull und goner, Leben der Griechen und Romer°, 449. 4) Propertius III 24,13; Martial XIV 14. 5) Suetonius, Tiberius 14. 6) A se vede Ficoroni, I tali, Roma 1734, tab. la p. 88. Heydemann, op. cit., tab. 14.Arsice de lut are se aflii si In colectiunile Mus5ului nostril national. 7) Asupra jocului ea aruncare de arsice a se veal) Sauppe Philologus XI 36. Voemel, Philologus XIII 302; Hermann, Griech. Privatalter., 263; Marquardt Pri- vatleben' 850; Becker-Goll, Gallus III 457; Grasberger, Erziehung und Unter- richt im klassischen Alterthum I, 1 seq. 65, 68, 158; Guhl mid Bonner op. cit. 450-452 ; Pauly-Wissowa, Real-Encyclophdie. s. v.'AcrrpiTaX0c. RELIEFURI ANTICE 497 Din operele statuare ale antichitatil se citeza o grupit Astragalizon- de dol baeti jucatori cu arsice (astragalizontes), datorita lultee' Polyklet si socotita de care Plinius eel Betran1)ca cea maY desavarsita opera de arta a Greciei. Unit au voit sa vada o replic a sau o copie a acestul cap-de-opera in fragmentul unei grupa de astragalizontes, ce se pastreza in Museul britanic 2) ; dar ori-cat de nemerita si caracteristica ar fi figura pastrata in intregime din acesta grupa, ea nu corespunde caracterului artistic al marelui maestru.
Load more

Recommended publications
  • Archäologie Und Politik
    1 CHRISTIAN WITSCHEL Römische Außenpolitik Kaiser Trajan, die Dakerkriege und die Donauprovinzen Politica externă romană Împăratul Traian, războaiele dacice și provinciile dunărene Roman Foreign Policy Emperor Trajan, the Dacian Wars and the Danube Provinces 28 CHRISTIAN WITSCHEL Im Zentrum dieses Bandes steht ein În centrul acestui volum se află un At the centre of this volume stands an imposantes Monument, das der römi- monument impunător, înălțat de imposing monument built by the Roman sche Kaiser Trajan (reg. 98–117 n. Chr.) împăratul roman Traian (domnie: emperor Trajan (r. 98–117 CE) to com- zur Erinnerung an seine Siege über 98–117 d. Hr.) pentru a comemora vic- memorate his victories over the Dacian das Volk der Daker errichten ließ: das toriile sale asupra poporului dacilor: people: The Tro paeum Traiani at Adam- Tro paeum Traiani bei Adam klissi [4]. Tro paeum Traiani, de la Adam clisi [4]. clisi [4]. It is located south of the Danube, Es befindet sich südlich der Donau, Acesta este situat la sud de Dunăre, în in the Dobruja landscape in southeast in der Landschaft Dobrudscha ganz peisajul Dobrogei, în sud-estul Româ- Romania. Given the location of the Tro- im Süd osten des heutigen Rumänien. niei de astăzi. Având în vedere locația paeum, one question immediately arises: Angesichts des Standortes des Tro- monumentului, survine nemijlocit între- Why was it not built in the heartland of paeum stellt sich unmittelbar eine barea: de ce nu a fost edificat în inte- the Dacian Empire conquered by Trajan, Frage: Warum wurde dieses nicht im riorul Regatului Dac, cucerit de Traian, i.
    [Show full text]
  • Reflections of Roman Imperialisms
    Reflections of Roman Imperialisms Reflections of Roman Imperialisms Edited by Marko A. Janković and Vladimir D. Mihajlović Reflections of Roman Imperialisms Edited by Marko A. Janković and Vladimir D. Mihajlović This book first published 2018 Cambridge Scholars Publishing Lady Stephenson Library, Newcastle upon Tyne, NE6 2PA, UK British Library Cataloguing in Publication Data A catalogue record for this book is available from the British Library Copyright © 2018 by Marko A. Janković, Vladimir D. Mihajlović and contributors All rights for this book reserved. No part of this book may be reproduced, stored in a retrieval system, or transmitted, in any form or by any means, electronic, mechanical, photocopying, recording or otherwise, without the prior permission of the copyright owner. ISBN (10): 1-5275-0625-8 ISBN (13): 978-1-5275-0625-1 TABLE OF CONTENTS List of Illustrations .................................................................................... vii List of Tables ............................................................................................... x Reflecting Roman Imperialisms .................................................................. 1 Vladimir D. Mihajlović & Marko A. Janković Lost and (re)found? The Biography of Some Apparently Roman Artefacts in Ireland .................................................................................... 30 Michael Ann Bevivino Rural Society on the Edge of Empire: Copper Alloy Vessels in Roman Britain Reported through the Portable Antiquities Scheme ......................
    [Show full text]
  • Vama Romană De La Capidava
    VAMA ROMANĂ DE LA CAPIDAVA 1 AUTORI: Două inscripții cunoscute de mai multă vreme Cunoaștem însă alte câteva stationes atestate unui nou birou de vamă la vărsarea râului Axios în cetății, pe latura de N-V, deasupra temeliei, reutilizată menționează un birou vamal (statio portorii) și implicit expressis verbis pe cale epigrafică pentru Moesia Dunăre. În sfârșit, un birou vamal a funcționat cu ca material de construcție într-o epocă mai târzie. Ioan Carol Opriș Universitatea din București un important punct comercial la Capidava pentru sec. Inferior, în afara celei de la Capidava. Urcând pe cursul siguranță la Tyras, iar relațiile cu locuitorii cetății nu IMAGINEA 2 . Monumentul a fost ridicat cândva în ultima Alexandru Raţiu II-III p.Chr. Acest birou se afla în responsabilitatea unui Dunării, existența lor este asigurată în vecinătatea au fost dintre cele mai fericite în secolul al II-lea, parte a domniei împăratului Antoninus Pius (cca 155- Muzeul Național de Istorie conductor, iar mai apoi cea a unui procurator, pentru lagărului legionar la Durostorum și, iarăși, la Dimum, necesitând intervenția repetată a legaților provinciali 161). Personajul în cinstea căruia se ridică monumentul a României ultimii ani de domnie ai lui Antoninus Pius, respectiv Oescus, Ostrovo. Foarte probabil unul funcționa și la ai Moesiei Inferior. este unul de mare notorietate în întreaga regiune, T. din timpul sau chiar după Marcus Aurelius (ISM V 10; 12 Novae, iar în interiorul provinciei alte câteva epigrafe Iulius Saturninus. El ocupă în această vreme poziția = Capidava I, 12; 8). Ambele piese au fost descoperite pot indica birouri vamale și la Nicopolis ad Istrum, ori Prima epigrafă este un altar onorific din calcar (ISM conductor al unei părți din marele district vamal, pe de către Grigore Florescu, la începutul cercetărilor Montana IMAGINEA 1 .
    [Show full text]
  • Heritage for Sale!
    Heritage for sale! The role of museums in promoting metal detecting and looting in Romania Iulian Ganciu Iulian Ganciu Address: Langebrug 40, 2311TM, Leiden Email: [email protected] Mobile: +40755279259 2 Heritage for sale! The role of museums in promoting metal detecting and looting in Romania Iulian Ganciu: s1586262 Supervisor: Profesor J.C.A. Kolen and Professor I. Lilley Research Master’s Thesis Specialization: Archaeological Heritage Management in a Globalizing World Course code:ARCH 1046WTY University of Leiden, Faculty of Archaeology Leiden, 13.06.2016, Final Version 3 How can we live without our lives? How will we know it's us without our past? John Steinbeck, Grapes of Wrath 4 Table of Content 1. Chapter: Introduction ....................................................................................... 9 1.1. Problem statement .................................................................................................... 10 1.2. Opinion of the author and research question ........................................................... 13 1.3. Methods of collecting data ........................................................................................ 14 1.4. Theoretical framework .............................................................................................. 15 1.5. Thesis structure ......................................................................................................... 16 2. Chapter: Analysis of crucial documents ........................................................... 18
    [Show full text]
  • Commagenorum
    CASTELUL DE LA CAPUT STENARUM ŞI COHORS I FLAVIA COMMAGENORUM Cristian SCHUSTER* Fortificaţia de la Boiţa/Caput Stenarum Înainte de a părăsi Transilvania, Oltul face un unghi de aproape 90 de grade, pornind apoi spre sud, prin Carpaţii Meridionali, devenind ulterior „graniţa” dintre Oltenia şi Muntenia. Chiar în dreptul respectivului cot, pe malul drept al râului, investigaţiile arheologice au permis descoperirea resturilor unei fortificaţii romane. Acestea, aflate în punctul cunoscut sub denumirea În Rude (fig. 1), se găsesc astăzi pe teritoriul satului Boiţa (oraşul Tălmaciu, judeţul Sibiu)1. Aşa cum se ştie, cei mai mulţi dintre specialişti consideră că în acest sat trebuie localizat ceea ce Tabula Peutingeriana indică a fi Caput Stenarum2. Prezenţa urmelor romane a fost semnalată încă de la sfârşitul veacului al XIX-lea - începutul celui următor3. Primele cercetări arheologice s-au derulat în 19574, fiind continuate în 19585, 19736, 19797 şi, în cadrul practicii arheologice a studenţilor de la Facultatea de Filologie-Istorie din Sibiu, în vara anului 19818. Fortificaţiei, prin dimensiunile sale reduse – „de 46 x 47 m, fiind, deci, aproape pătrată”9, i se potriveşte mai degrabă termenul de castellum decât cel de castrum. Cu privire la momentul ridicării fortificaţiei din piatră, dar şi a „termelor cu palestrele, tabulariului vămii şi construcţiile cu caracter gospodăresc” s-a emis ipoteza că ele au fost realizate „după anii 167-169 e.n., când s-a operat reorganizarea administrativă şi militară de către Marcus Aurelius”10. Spre această concluzie * Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” - Centrul de Tracologie, Bucureşti; e-mail: [email protected]. 1 Ghinea 1998. Despre denumirea În Rude a punctului, vezi: Albescu 1938, p.
    [Show full text]
  • Book of Abstracts
    BOOK OF ABSTRACTS 1 Institute of Archaeology Belgrade, Serbia 24. LIMES CONGRESS Serbia 02-09 September 2018 Belgrade - Viminacium BOOK OF ABSTRACTS Belgrade 2018 PUBLISHER Institute of Archaeology Kneza Mihaila 35/IV 11000 Belgrade http://www.ai.ac.rs [email protected] Tel. +381 11 2637-191 EDITOR IN CHIEF Miomir Korać Institute of Archaeology, Belgrade EDITORS Snežana Golubović Institute of Archaeology, Belgrade Nemanja Mrđić Institute of Archaeology, Belgrade GRAPHIC DESIGN Nemanja Mrđić PRINTED BY DigitalArt Beograd PRINTED IN 500 copies ISBN 979-86-6439-039-2 4 CONGRESS COMMITTEES Scientific committee Miomir Korać, Institute of Archaeology (director) Snežana Golubović, Institute of Archaeology Miroslav Vujović, Faculty of Philosophy, Department of Archaeology Stefan Pop-Lazić, Institute of Archaeology Gordana Jeremić, Institute of Archaeology Nemanja Mrđić, Institute of Archaeology International Advisory Committee David Breeze, Durham University, Historic Scotland Rebecca Jones, Historic Environment Scotland Andreas Thiel, Regierungspräsidium Stuttgart, Landesamt für Denkmalpflege, Esslingen Nigel Mills, Heritage Consultant, Interpretation, Strategic Planning, Sustainable Development Sebastian Sommer, Bayerisches Landesamt für Denkmalpflege Lydmil Vagalinski, National Archaeological Institute with Museum – Bulgarian Academy of Sciences Mirjana Sanader, Odsjek za arheologiju Filozofskog fakulteta Sveučilišta u Zagrebu Organization committee Miomir Korać, Institute of Archaeology (director) Snežana Golubović, Institute of Archaeology
    [Show full text]
  • Studia Antiqua Et Archaeologica Xvii (2011)
    UNIVERSITÉ „AL. I. CUZA” I A Ş I FACULTÉ D’HISTOIRE SÉMINAIRE ET CHAIRE D’HISTOIRE ANCIENNE ET D’ARCHÉOLOGIE CENTRE INTERDISCIPLINAIRE DʹÉTUDES ARCHÉOHISTORIQUES STUDIA ANTIQUA ET ARCHAEOLOGICA XVII (2011) EDITURA UNIVERSITĂȚII „ALEXANDRU IOAN CUZA” IAŞI ‐ 2011 COMITÉ SCIENTIFIQUE: Lucrețiu Mihailescu‐Bîrliba (rédacteur en chef) (Iaşi) Acad. Prof. Mircea Petrescu‐Dîmbovița (Iaşi) Acad. Victor Spinei (Iaşi) Nicolae Ursulescu (Iaşi) Attila László (Iaşi) Svend Hansen (Berlin) Martin Hose (München) Christoph Schäfer (Trier) Wolfgang Schuller (Konstanz) Olivier Weller (Paris) Gocha R. Tsetskhladze (Melbourne) Alexader Falileyev (Aberystwyth) Ion Sandu (Iaşi) Alexander Rubel (Iaşi) Adrian Poruciuc (Iaşi) COMITÉ DE RÉDACTION Roxana‐Gabriela Curcă (secrétariat de rédaction) Marius Alexianu, Neculai Bolohan, Octavian Bounegru, Iulia Dumitrache (membres). La responsabilité du contenu scientifique et sur la forme des articles revient intégralement aux auteurs. Les manuscrits, les livres et les revues proposés en échange et pour comptes‐rendus, ainsi que toute la correspondance seront adressés à la Redaction: Universitatea “Al.I. Cuza”, Facultatea de Istorie, Catedra de Istorie Veche şi Arheologie, Bulevardul Carol I, no.11, 700506 – Iaşi, Roumanie. Tel. 032/201614; Fax. 0040.32.201201; 0040.32.201156 E‐mail: sem‐[email protected] ISSN 1224‐2284 SOMMAIRE‐CONTENTS Geophysical Prospecting Techniques Used in Archaeology. Magnetometry ANDREI ASĂNDULESEI ……………………………………………….. 5 Aşezarea din perioada bronzului târziu de la Negrileşti, jud. Galați ADRIAN ADAMESCU, COSTEL ILIE …………………………..….… 19 Documents officiels concernant les prix et les taxes des produits romains à base de poisson IULIA DUMITRACHE …………………………………………….…… 49 Building God’s Dwelling Place. Synagogues And Houses Of Prayer In Anatolia And Eastern Europe During The Roman Period IULIAN MOGA ......................................................................................... 65 La cité romaine du Haut‐Empire D’Ibida (Mésie Inférieure).
    [Show full text]
  • Roman Defence Sites on the Danube River and Environmental Changes
    Structural Studies, Repairs and Maintenance of Heritage Architecture XIII 563 Roman defence sites on the Danube River and environmental changes D. Constantinescu Faculty Material’s Science and Engineering, University Politehnica of Bucharest, Romania Abstract There are many things to learn from the past regarding ancient settlements, the ancient organization of cities, the structures of the buildings and concerning the everyday life of our ancestors. There are numerous sites along the Danube River which were once included in the economic and defensive system of the Roman Empire. Many of them are not well known today or studies are in their very early stages. Sucidava is an example of a Daco-Roman historical defence site, situated on the north bank of the Danube. The ancient heritage site covers more than two hectares; comprising the Roman-Byzantine basilica of the 4th century, the oldest place of worship north of the Danube, the building containing the hypocaust dates from the late 6th century AD, Constantine the Great portal bridge, to span the Danube river, the gates linking the bridge and city, a Roman fountain dating from the 2nd century AD. This entire defensive and communication system stands as a testimony to the complexity of an historical conception. However, how was it possible that such sophisticated structures have been partially or totally destroyed? Certainly not only economic and military aspects might be a likely explanation. The present article considers the evolution of the sites from cultural ecology point of view, as well as taking into consideration environmental and climatic changes. Doubtless, the overall evolution of this site is not singular.
    [Show full text]
  • Nr. Crt. Denumire Judet Localitate Adresa 1 PENSIUNE TURISTIA FILONUL DE AUR Alba Abrud Str. BLAGA LUCIAN 5, 515100 2 PENSIUNE TURISTICA CONFORT Alba Abrud Str
    Lista unitati afiliate: Ticket Vacanta Card Nr. Crt. Denumire Judet Localitate Adresa 1 PENSIUNE TURISTIA FILONUL DE AUR Alba Abrud Str. BLAGA LUCIAN 5, 515100 2 PENSIUNE TURISTICA CONFORT Alba Abrud Str. TRAIAN 2 , 515100 3 PAUL TOUR AGENTIE DE TURISM Alba Aiud Str. Cuza Voda nr.7, 515200 4 ALTIA TRAVEL AGENTIE TURISM Alba Alba Iulia Bd. 1 Decembrie 1918 nr.14, 510207 5 PENSIUNEA AVE, ALBA Alba Alba Iulia Bd. Horea nr.27, 510127 6 ELANA TOUR AGENTIE TURISM Alba Alba Iulia Bd. Revoluţiei 1989 bl.CF 8, ap.2, 510217 7 ARI TOUR AGENTIE DE TURISM Alba Alba Iulia Bd. Revoluţiei 1989 bl.3AB, Parter, Ap.81/C/3, 510073 8 APULUM TRAVEL AGENTIE DE TURISM Alba Alba Iulia Bd. Revoluţiei 1989 bl.A7, ap.20 B, 510039 9 COLIBRI TOUR AGENTIA DE TURISM 2 Alba Alba Iulia Bd. Revoluţiei 1989 CF 11, 510077 10 EXIMTUR AGENTIE DE TURISM ALBA IULIA Alba Alba Iulia Bd. Revoluţiei 1989 nr.14, Bl.B4, ap.44, 510077 11 AGENTIA DE TURISM SIND ROMANIA - ALBA Alba Alba Iulia Piata Eroilor nr.11 12 P45 - ALBA IULIA Alba Alba Iulia Piaţa Maniu Iuliu NR P1, 510094 13 HOTEL RESTAURANT TRANSILVANIA Alba Alba Iulia Piaţa Maniu Iuliu nr.11, 510094 14 PARALELA 45 AGENTIE ALBA Alba Alba Iulia Piaţa Maniu Iuliu Piata Iuliu Maniu, Bl. P1, Parter; 000 15 PRESTIGE CAMERE DE INCHIRIAT Alba Alba Iulia Str. Alecsandri Vasile nr.60, 510165 16 CASA BINU Alba Alba Iulia Str. Arieşului NR .17 , 510178 17 PENSIUNEA CASA TRAIANA Alba Alba Iulia Str. Arieşului NR.49 A, 510178 18 PENISUNEA MA PENSIUNE TURISTICA Alba Alba Iulia Str.
    [Show full text]
  • The North-Western Region of the Black Sea During the 6Th and Early 7Th Century Ad*
    doi: 10.2143/AWE.7.0.2033257 AWE 7 (2008) 151-187 THE NORTH-WESTERN REGION OF THE BLACK SEA 151 THE NORTH-WESTERN REGION OF THE BLACK SEA DURING THE 6TH AND EARLY 7TH CENTURY AD* Florin CURTA Abstract Early Byzantine authors knew very little about the north-western region of the Black Sea. 6th- to 7th-century archaeological assemblages display a remarkable polarity of distribution. This has often been viewed as an indication of distinct ethnic groups (Slavs in the north and nomads in the south), but a closer examination of the archaeological record suggests a different interpretation. Burial assemblages in the steppe represent the funerary monuments of individuals of prominent status from communities living in settlements on the border between the steppe and the forest-steppe belts. ‘From the city of Cherson to the mouth of the Ister river, which is also called the Danube, is a journey of ten days, and barbarians hold that whole region’ (Procopius Wars 8. 5. 29). Procopius of Caesarea’s description of the Black Sea shore between the Crimea and the Danube delta, a part of his ‘account of the distribution of the peoples who live about the Euxine Sea’ (Wars 7. 1. 7), 1 underscores the limits of his knowledge. Because of barbarians holding that entire region, not much was known to him about what was going on north of the Danube delta and the region beyond that, because of barbarians holding that entire region.2 It is not at all clear just who were the barbarians controlling the north-western coast of the Black Sea, but those ‘still’ crossing the Danube during Procopius’ lifetime were the Cutrigurs, whom Procopius otherwise placed ‘on the western side of the Maeotic Lake’ (Wars 8.
    [Show full text]
  • P. Serafimov ETYMOLOGICAL ANALYSIS of THRACIAN TOPONYMS and HYDRONYMS
    134 P. Serafimov ETYMOLOGICAL ANALYSIS OF THRACIAN TOPONYMS AND HYDRONYMS Abstract This paper offers an etymological analysis of more than 60 Thracian toponyms, hydronyms and oronyms. It presents the evidence that the Slavs were the indigenous population in the region, in agreement to the testimony of Simokatta, who equated Thracians (called Getae) with the Old Slavs: «Sclavos sive Getas hoc enim nomine antiquitus appellati sunt” – “Slavs or Getae, because this is the way they were called in the antiquity”. Introduction The toponyms, hydronyms and oronyms can provide very valuable information about the inhabitants of certain lands, because every ethnic group has their own names for moun- tain, valley, lake, and village more or less different from these of the other people. Slavic Bela Gora (White mountain) corresponds to German Weiss Berg, the Greek Λέύκος Oρος and Latin Albus Mons. Judging by these differences and peculiarities we can determine the ethnic affiliation of people who lived a long time ago in a certain geographical area. In this paper the attention is given to the Old Thracian lands: from the Carpathian Mountains to Asia Minor and from Black Sea till Dardania (Serbia). But I have to clarify that these regions do not represent the totality of the Thracian domain, in reality it continued to the Hercynian forest (Schwarzwald in Germany), Map 1, where according to Strabo the country of the Getae began [1], VII-2-III-1. Facts and discussion The terms for different types of settlements in the Thracian lands were: DABA (DAVA), PARA (PHARA), BRIA, DIZA, MIDNE, OSS (VIS), and DAMA.
    [Show full text]
  • Acta Centri Lucusiensis
    ACTA CENTRI LUCUSIENSIS nr. 2B/2014 Centrul de studii DacoRomanistice LUCUS Timişoara ISSN 2343-8266 ISSN-L 2343-8266 http://www.laurlucus.ro Colegiul ştiinţific coordonator: prof. univ. dr. Dan Negrescu secretar: prof. univ. dr. Sergiu Drincu membri: prof. univ. dr. Ştefan Buzărnescu lect. univ. dr. Valy-Geta Ceia lect. univ. dr. Călin Timoc membru de onoare: cerc. şt. dr. Leonard Velcescu (Perpignan, Franţa) Colegiul de redacţie director: Laurenţiu Nistorescu secretar de redacţie: Daniel Haiduc redactori: Cătălin Borangic Antuza Genescu Daniela Damian Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în mod exclusiv autorilor 3 Cuprins Argument Laurenţiu Nistorescu _6 Ficţiunea retragerii aureliene şi destructurarea sa conceptuală Studii şi însemnări V.D. Călărăşanu 18 Însemnări privind relaţia regalităţii geto-dacice cu sacerdoţiul dionisiac Bogdan Muscalu 23 Tradiţii romane în istoria serviciilor de intelligence Constantin Elen 37 Din nou despre termenul limigantes Dan Negrescu 39 Despre o menţiune ieronimiană Remus Mihai Feraru 42 Relațiile dintre Biserică și stat în viziunea Sfântului Maxim Mărturisitorul Convergenţe Sergiu Enache 57 Două topoare de luptă din fier descoperite la Gătaia Sorin Damian 62 Repere evenimenţiale în evoluţiile de la Dunăre din secolele VIII-IX Lecturi critice Claudia S. Popescu 67 Chestiunea celţilor intracarpatici şi câteva prezumţii de relativizat 4 Daniela Damian 71 Semnal: Peuce XII/2014 Basarab Constantin 73 Kallatida, prefigurarea unei monografii Dosar DakkHabbit Daniel Haiduc 76 DakHabbit: Investigaţii cartodinamice ale habitatului Daciei preromane Cătălin Borangic, Alexandru Berzovan 82 Concepte despre cetatea dacică (I) 5 Argument 6 Laurenţiu Nistorescu Ficţiunea retragerii aureliene şi destructurarea sa conceptuală1 The fictionality of the Aurelian withdrawal and its conceptual dismantle Abstract: The “Aurelian withdrawal” phrase appeared as a result of misreading the literary sources and a simplistic – and sometimes tendentious – perception of the historical processes.
    [Show full text]