Histoire Rou:\%Ìains Et De La Romanité Orientale Par N

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Histoire Rou:\%Ìains Et De La Romanité Orientale Par N HISTOIRE ROU:\%ÌAINS ET DE LA ROMANITÉ ORIENTALE PAR N. IORGA PUBLIÉE SOUS LES AUSPICES DE SA MAJESTE LE ROI CHARLES II PAR L'ACADÉMIE ROUMAINE VOL.I,PARTIE II _ LE SCEAU DE ROME BUCAREST x 9 3 7 PARTIE II LE SCEAU DE ROME LIVRE I LES CONQUERANTS CHAPITRE I PREMIER ACTE DE LA ROMANISATION Une nouvelle période dans l'histoire de ce monde, riche en mélanges, qui s'érige peu h peu en grandes synthèses dont se détachera une solide nation millénaire, s'ouvre par l'apparition de ceux qui rendent ainsi la visite, pendant quel- que temps si menafante, de Pyrrhus. La Macédoine n'eftait pas tombée, mais Rome était entrée dans le rae de celle-ci, qui n'était que celui d' Alexandre-le-Grand. Nous avons vu comment la pénétration de Rome dans les Balcans a commencé par les deux guerres d'Illyrie (229-228 et 219 avant J. Chr.), dont nous avons parléplushaut, en rapport avec les races aborigènes dans la Péninsule du Sud-Est Européen. Jusqu'au II-e siècle, Narona, Lissus, Salona, certaines iles avaient, sous le rapport romain, le méme caractère que, plus tard, h l'époque de la domination véni- tienne, ces localités eurent sous le rapport italien 1 Les guerres de Macédoine ont fait connaitre ensuite aux Romains tous les coins des vallées de l'Ouest de la Péninsule Balcanique, pendant la première moitié du II-e siècle. Bientôt, comme autrefois Athénes faisait venir ses servi- teurs de la Thrace 2, comme aujourd'hui les Vénitiens du Frioul ou les Roumains de Bucarest les font venir du pays des Szekler en Transylvanie ou ceux de Jassy de la Bucovine 'Voy. C. Daicoviciu, Gli Italici nella provincia dalmata, dans l'Ephemeris dacoromana, IV, p. 63 et suiv. (l'explication la plus récente de cate péné- tration, appuyée sur toute la bibliographie antérieure). La pénétration la plus profonde, de Narona vers l'Est; ihid., p. 87. 2 Voy. Tomaschek, ouvr. cité, I, p. x27. 8 LES CONQUÉRANTS voisine, Rome \Terra dans les luttes de gladiateurs, d'abord, les Thraces vendus « pour du sel >>,si rare dans les Balcans, où il est extrait h certains endroits, de l'eau de mer, et elle a tremblé devant ceSpartacus, empereur des esclaves ré- voltés, dont le nom thrace rappelle celui des royaux Sparto- cides sur le Bosphore. Pendant trois ans il put s'opposer aux légions 1 Plus tard Auguste, intitulé dans une inscription: « vain- queur de toutes les nations barbares » 2,représentera non seulement, ainsi qu'on l'a dit avec raison 3, - en dépit de son séjour prolongé en Orient, la romaniter ou, ainsi que nous ledisions ailleurs 4,l'occidentalisme,maisaussi la romanisation. Chez Sénèque il apparait menant « vers les guerres étrangères les armées fatiguées par le massacre ro- main » et allant jusqu'au Rhin, l'Euphrate et le Danube 5. Cette romanisation sera, du reste, en rapport avec Fat- mosphère mystique de cette époque, après les grands sacri- fices de sang des guerres civiles, atmosphère que, attendant « l'enfant », le sauveur, ne rend pas seulement Virgile, dans un passage si connu et depuis longtemps discuté, mais aussi une quantité de monnaies du temps, A. partir de César, mon- trant combien était désirée, jusqu'au Pont, non pas la monarchie d'un « roi », impossible d'après la légende royale, déjà acct.& ditée, du passé romain, mais celle d'un jeune « aion », d'un derni-dieu, d'un dieu présent, qui aurait commencé une 1 Les sources (Appien, Florus, Plutarque, Orose) sur son origine thrace chez Mateescu, dans l'Ephemeris dacoromana, I, p. 70, note 2. Cf. aussi Ka- tzarov, dans la Blgarska Sbirska, IX, 1902. Un célèbre gladiateur Bithus est mentionné par Horace (Satyrae, I, 7, zo); voy. aussi Mateescu, loc. cit., p. 77. Des prisonniers daces, ibid., p. 78, note 2. Pour le nom de Spartacus, Mateescu, loc. cit., p. zzo, note 4. Pour la popularisation, probablement par la même voie, du nom de Dace, voy. ibid., p. 208, note 6. Mane aussi celui d'Agathyrse, 4 Agatursus )),iba., p. 231 et note 3. 2 Omnium barbararum gentium debellator;Rev. Arch., XX (1924), p. 392, n° 70. 3 Voy. R. Heinze, Kaiser Augustus, dans Hermes, LXV (1930), p. 385 et suiv. 4 Cf. Iorga, Essai de syntlase de l'histoire de l'humanité, I, p. 305. 5 De brevitate vitae, 5. PREMIER ACTE DE LA ROMANISATION 9 nouvelle religion, un pacificateur, un harmonisateur, dans des formes de primitivisme italique, tel qu'il est présenté dans les Ge'orgiques, et par la glorification de répoque purement latine d'un Saturne 1. Une langue latine artificielle se formera aussi, comme le montre tel philologue, et cherchera h se populariser par les inscriptions des soldats. Mais, par suite des guerres contre les IIlyres et les rois de Macédoine, et d'une « délivrance » qui signifiait la puis- sance de pénétration pacifique de l'élément romain jusqu'à une annexion qui ne devait pas étre trop lointaine, cet éle'ment romain commenra de par lui-même, sous différentes formes, a pe'ne'trer dans les Bakans. Y étaient attirés non seulement les marchands que nous pouvons suivre par les inscriptions, mais aussi les p Atres et les agriculteurs. Les premiers trouvaient dans le Pinde des conditions de transhumance comme dans les Apennins, où leurs pèlerinages étaient de moins en moins acceptables pour une civilisation de grande exploitation entre les mains des riches. Les autres se voyaient chassés ou « achetés » sur leurs terres ancestrales, par les mémes capitalistes qui construi- saientleurs villes, décrites par un Cicéron, plus tard par Pline le Jeune, se servant d'esclaves trés nombreux pour toutes leurs affaires et tous les goíits. Le travail fécond des paysans libres n'était plus nécessaire lorsque Rome et le reste de l'Italie se nourrissaient des provisions envoyées par la Sicile, les îles de la Méditerranée, l'Egypte. L'attrait d'une émigration se produisait donc de la faqon la plus naturelle, et elle a dil avoir lieu, bien que de pareilles migrations lentes 1 Voy.Weinrich, Antikes Gottmenschtum, dans les Neue yahrbficher, 1926, p. 633 et suiv.; Alföldi, Der neue Weltherrscher der IV. Ekloge Vergils, dans Hermes, LXV (x93o), p. 269 et suiv. Le brutal Antoine lui-mérne avait été traité en dieu et comme un« nouveau Dionysos *,'Andmog 066g, vio; Az6vvaog; Jeanmarie, dans la Rev. Arch., XIX (1924), p. 245. César aussi apparalt sur une monnaie portant le diadème; Zeitschrift f. Num., IV (1877), p. 140. Un beau type, p. 143. Sur une autre monnaie, ibid., V (1878), p.245. ics LES CONQUERANTS ne puissent pas &re signalées dans les documents, ni mention- nées dans les ceuvres des historiens, les récits locaux n'existant pas, du reste, dans la civilisation gréco-romaine. L'achat en masse par l'Etat pour des distributions au peuple a contribué lui aussi A faire chercher ailleurs le blé. « L'agriculture italienne s'était dédiée presque exclusivement A la culture de la vigne et de l'olivier », la production dé- mesurée du vin devant amener une crise A l'époque de Do- mitien 1 Méme les mesures qui ont clii &re prises par l'em- pereur Nerva et continuées par Trajan pour aider, a force d'emprunts, le travail des terrains abandonnés et donner des bourses aux enfants des agriculteurs montrent à quel point était réduite la population rurale en Italie 2 Les marchands romains qui se fixent dans des pays ennemis, comme chez Marbod le Germain, prouvent aussi comment, sous l'Empire méme, qui s'enfermait, strictement, entre ses frontières, cette pénétration se produisait s. Appien 4 témoigne que les « riches », chassant les pauvres paysans, font travailler des terrains étendus par des hommes payés et méme des pâtres, qu'on faisait échapper au recrute- ment 5. 1 Paribeni, Optimus princeps, I, p. 778. Cf. Mommsen, Die italische Bodentheilung und die Alimentartafeln, dans Hertnes, 1884, et,aussi,De Pachtere, La table hypothicaire de Veleia, Paris, 1920. 2 Voy. De la Berge, Essai sur k rggne de Trajan, p. 1 io et suiv. Peu h peu elle devient o seulement le jardin de l'Empire Romain »; Jung, Romanische Landschaften, p. Ix. 3 Tacite, Annales, II, 62. Mais, pour la possibilité d'une romanisation rapide, voy, les cas d'Espagne et de Pannonie, chez Xénopol, Teoria lui R6sler, PP. 40-41. TtIV7reayparevdp.evot `Pcopaiot, pres de Monastir; Rev. Arch., 1934, p. 285. A Antigonéia on voit d'une partie la ville, de l'autre les marchands qui s'y trouvent (ol xectyparevolzévot 1-v avre) ; Bull, de corr. hell., XX (1896), p. 125. 4 Bell. civ., I, 7. Des l'époque d'Auguste, les legions ont un caractère local; L. M. Hartmann, dans les Arch.-epigr. Mitt., XVII, p. 127. Il rapproche le témoignage d'Appien de celui de Dion, sur l'utilité des soldats de pro- fession dans les garnisons de frontières. Il est question aussi des fils de sol- dats (Hartmann, loc. cit., p. 129, note 9). Des 332, ainsi que le montre la constitution dans le Cod. Theod., V, &, 1, des colons aussi pour la terre. 5 eilarearsta; Appien, loc. cit. Fig. r. Jules César. Zeitschrift fiir Numismatik, IV, p. 143. Fig. z. Jules César. Mionnet, ouvr. cité,I, p. 81. PREMIER ACTE DE LA ROMANISATION II Il faut accepter cette hypothèse, car sans elle on ne pour- rait pas expliquer la dénationalisation rapide des Thraces, les dénationalisés de la première heure devenant eux-mémes un facteur de dénationalisation ultérieure, pour que l'ava- lanche, une fois déchainée, porte méme en deçà du Danube la langue, les coutumes et le nom des Romains.
Recommended publications
  • Dacă Pentru Cetăţile Histria Şi Capidava S-Au Putut Aniversa 90 Şi
    ULMETUM 2004 – DUPĂ 90 DE ANIX Zaharia COVACEF Dacă pentru cetăţile Histria şi Capidava s-au putut aniversa 90 şi, respectiv, 80 ani de cercetări arheologice neîntrerupte, pentru Ulmetum trebuie să evidenţiem reluarea de către noi a săpăturilor după 90 de ani de la încheierea lor, subliniind în acelaşi timp alegerea de către Pârvan a acestui sit. Vasile Pârvan a dorit să deschidă un şantier într-o cetate încă necercetată1, care să servească şi drept şantier-şcoală pentru tinerii arheologi. Pentru aceasta dorea un castru de graniţă fie din Oltenia, fie din Dobrogea. În urma perieghezelor făcute două astfel de centre i se păreau potrivite scopului urmărit: castrul de la Celei – Romanaţi, situat pe malul Dunării şi cel aflat în comuna Pantelimonul de Sus (astăzi com. Pantelimon), judeţul Constanţa. Ambele situri ofereau condiţii favorabile pentru a deveni şantiere-şcoală, şi – prin ştirile antice asupra lor – ridicau probleme interesante cu privire la viaţa daco-romană. Cetatea de la Celei stătea în legătură cu organizarea rurală desemnată într-o inscripţie territorium Sucidavense, iar cea de la Pantelimonul de Sus, cu o organizare analoagă, territorium Capidavense. A fost preferată cetatea de la Pantelimonul de Sus deoarece toate instrumentele şi materialul rulant necesare cercetării se aflau la Tropaeum Traiani, deci mai uşor (şi mai ieftin) de adus aici. Astfel că, după ce în primăvara anului 1911 a ridicat planul de situaţie al cetăţii şi a făcut intervenţiile necesare la autorităţile competente pentru trecerea întregului teritoriu ocupat de ruine şi a împrejurimilor lor imediate în proprietatea Muzeului Naţional de Antichităţi din Bucureşti2 (astăzi Institutul de Arheologie al Academiei), la sfârşitul lunii august a început săpăturile.
    [Show full text]
  • Mihai Irimia
    CENTRE DE PUTERE GETICE PREROMANE ÎN SUD-VESTUL DOBROGEI. REALITĂŢI ARHEOLOGICE ŞI UNELE CONSIDERAŢII ISTORICE (I) Mihai Irimia Cuvinte cheie: centre de putere; Dobrogea; geţi; greci; sciţi; odrisi; romani; dava; Adâncata; Satu Nou; Izvoarele; Durostorum; Sborjanovo-Sveštari; Rholes; Dapyx; M. Licinius Crassus; zone carstice. Mots-clé: centre de pouvoir; Dobroudja; Gètes; Grecs; Scythes; Odryses; Romains; dava; Adâncata; Satu Nou; Izvoarele; Durostorum; Sborjanovo-Sveštari; Rholès; Dapyx; M. Licinius Crassus; zone karstique. I. Schiţă istorică a regiunii pe baza izvoarelor scrise. Informaţiile generale privind situaţia Dobrogei după mijlocul secolului al VII-lea a. Chr., respectiv după încetarea culturii Babadag- faza a III-a, sunt, după cum se ştie, lacunare. O prezentare detaliată a istoriei politice a regiunii, pe baza izvoarelor literare este în acest context superfluă, deoarece ea a făcut obiectul a numeroase studii de specialitate, e drept, cu referiri mai amănunţite asupra zonei litorale şi oraşelor greceşti. Dacă oraşele greceşti vest-pontice au fost afectate de campania scitică a lui Darius1, Histria suferind o importantă distrugere la sfârşitul secolului al VI-lea2, nu ştim în ce măsură aceasta a afectat interiorul şi 1 Din bogata bibliografie consacrată acestor evenimente amintim doar câteva lucrări: BLAVATSKAJA 1948, p. 206-213; ALEXANDRESCU 1956, p. 319-342; ALEXANDRESCU 1965, p. 406-408; SCHELOW 1971, p. 31-48; VINOGRADOV 1981, p. 9-37; WOLSKA 1980-1981, p. 99-115; DIMITRIU 1964, p. 133-144; GARDINER-GARDEN 1987, p. 326-330; BUZOIANU 2001, p. 31-39; RUSCU 2002, p. 37-58 etc. 2 Pusă cel mai adesea pe seama represaliilor scitice ulterioare evenimentelor, datorate atitudinii binevoitoare a Histriei faţă de expediţia persană, în concordanţă cu atitudinea ionienilor participanţi la campania lui Darius; vezi în acest sens DIMITRIU 1964, p.
    [Show full text]
  • Programul Întreruperilor În Regiunea Muntenia Martie 23, 2020 Martie 29, 2020
    Programul întreruperilor în regiunea Muntenia Martie 23, 2020 Martie 29, 2020 Pentru lucrările anuale de reparaţii şi întreţinere instalaţii şi reţele electrice, precum şi posturi de transformare, E - Distribuţie Muntenia anunţă întreruperea furnizării energiei electrice în timpul lucrărilor după programul indicat mai jos. Zona Mt Jt Reţea Bucureşti - judetul Bucureşti Ziua / Data Localitatea, strada afectata Orar •Bucuresti, Intreupere de aprox.10 minute in perimetrul: Bd.Mircea Voda- Bd. Unirii-Str.Nerva Traian-str. Papazoglu, str. Foisorului- 00:00 - 07:00 Cal.Vitan-str. Lucian Blaga-Bd. Unirii-str. Traian-str. Matei Basarab. •Bucuresti, Str.Ziduri intre vii nr.1 bloc 6 ITB 09:00 - 15:00 Luni , 23 Martie 2020 •Bucuresti, str. Putul cu Plopi 09:00 - 17:00 •Bucuresti, Intreupere de aprox.10 minute in perimetrul: Bd.Mircea Voda-Bd.Unirii-Str.Nerva Traian-Str.Papazoglu-Str.Foisorul- 22:00 - 23:59 i-Cal.Vitan-Str.Lucian Blaga-Bd.Unirii-Str.Traian-Str.Matei Basarab. 08:30 - 15:30 •Bucuresti, str. Luica de la Nr.2 -> 42 (aprox. 4 ore in Marţi , 24 Martie intervalul orar) 2020 •Bucuresti, Str.Bulgaru Ion, Str.Slt.Fagarasanu, Str.Turnului si 09:00 - 16:00 Str.Revolutia 1848 intre Str.Maior Bacila si Str.Fagarasanu •Bucuresti, Perimetrul cuprins intre Str. Tunari, Sos. Stefan cel 08:00 - 16:00 Mare, Str. Vasile Lascar, Str. Icoanei, Str. Dogarilor. •Bucuresti, Str. Domnita Anastasia (intre nr. 3 si Str. Ion Brezoianu) 09:00 - 17:00 Miercuri, 25 Martie •Bucuresti, str. Barbu Delavrancea (intre str. Ion Mincu si str. 2020 09:00 - 17:00 Nicolae Ionescu), str. Ion Mincu nr.
    [Show full text]
  • Archäologie Und Politik
    1 CHRISTIAN WITSCHEL Römische Außenpolitik Kaiser Trajan, die Dakerkriege und die Donauprovinzen Politica externă romană Împăratul Traian, războaiele dacice și provinciile dunărene Roman Foreign Policy Emperor Trajan, the Dacian Wars and the Danube Provinces 28 CHRISTIAN WITSCHEL Im Zentrum dieses Bandes steht ein În centrul acestui volum se află un At the centre of this volume stands an imposantes Monument, das der römi- monument impunător, înălțat de imposing monument built by the Roman sche Kaiser Trajan (reg. 98–117 n. Chr.) împăratul roman Traian (domnie: emperor Trajan (r. 98–117 CE) to com- zur Erinnerung an seine Siege über 98–117 d. Hr.) pentru a comemora vic- memorate his victories over the Dacian das Volk der Daker errichten ließ: das toriile sale asupra poporului dacilor: people: The Tro paeum Traiani at Adam- Tro paeum Traiani bei Adam klissi [4]. Tro paeum Traiani, de la Adam clisi [4]. clisi [4]. It is located south of the Danube, Es befindet sich südlich der Donau, Acesta este situat la sud de Dunăre, în in the Dobruja landscape in southeast in der Landschaft Dobrudscha ganz peisajul Dobrogei, în sud-estul Româ- Romania. Given the location of the Tro- im Süd osten des heutigen Rumänien. niei de astăzi. Având în vedere locația paeum, one question immediately arises: Angesichts des Standortes des Tro- monumentului, survine nemijlocit între- Why was it not built in the heartland of paeum stellt sich unmittelbar eine barea: de ce nu a fost edificat în inte- the Dacian Empire conquered by Trajan, Frage: Warum wurde dieses nicht im riorul Regatului Dac, cucerit de Traian, i.
    [Show full text]
  • Domitian's Dacian War Domitian'in Daçya Savaşi
    2020, Yıl 4, Sayı 13, 75 - 102 DOMITIAN’S DACIAN WAR DOMITIAN’IN DAÇYA SAVAŞI DOI: 10.33404/anasay.714329 Çalışma Türü: Araştırma Makalesi / Research Article1 Gökhan TEKİR* ABSTRACT Domitian, who was one of the most vilified Roman emperors, had suf- fered damnatio memoriae by the senate after his assassination in 96. Senator historians Tacitus and Cassius Dio ignored and criticized many of Domitian’s accomplishments, including the Dacian campaign. Despite initial setbacks in 86 and 87, Domitian managed to push the invading Dacians into the Dacian terri- tory and even approached to the Dacian capital in 88. However, the Saturninus revolt and instability in the Chatti and Pannonia in 89 prevented Domitian from concluding the campaign. The peace treaty stopped the Dacian incursions and made Dacia a dependent state. It is consistent with Domitian’s non-expansionist imperial policy. This peace treaty stabilized a hostile area and turned Dacia a client kingdom. After dealing with various threats, he strengthened the auxiliary forces in Dacia, stabilizing the Dacian frontier. Domitian’s these new endeavors opened the way of the area’s total subjugation by Trajan in 106. Keywords: Domitian, Roman Empire, Dacia, Decebalus, security 1- Makale Geliş Tarihi: 03. 04. 2020 Makale Kabül Tarihi: 15. 08. 2020 * Doktor, Email: [email protected] ORCID ID https://orcid.org/0000-0003-3985-7442 75 DomItIan’s DacIan War ÖZ Domitian 96 yılında düzenlenen suikast sonucunda hakkında senato tarafından ‘hatırası lanetlenen’ ve hakkında en çok karalama yapılan Roma imparatorlarından birisidir. Senatör tarihçilerden olan Tacitus ve Cassius Dio, Domitian’ın bir çok başarısını görmezden gelmiş ve eleştirmiştir.
    [Show full text]
  • The Herodotos Project (OSU-Ugent): Studies in Ancient Ethnography
    Faculty of Literature and Philosophy Julie Boeten The Herodotos Project (OSU-UGent): Studies in Ancient Ethnography Barbarians in Strabo’s ‘Geography’ (Abii-Ionians) With a case-study: the Cappadocians Master thesis submitted in fulfilment of the requirements for the degree of Master in Linguistics and Literature, Greek and Latin. 2015 Promotor: Prof. Dr. Mark Janse UGent Department of Greek Linguistics Co-Promotores: Prof. Brian Joseph Ohio State University Dr. Christopher Brown Ohio State University ACKNOWLEDGMENT In this acknowledgment I would like to thank everybody who has in some way been a part of this master thesis. First and foremost I want to thank my promotor Prof. Janse for giving me the opportunity to write my thesis in the context of the Herodotos Project, and for giving me suggestions and answering my questions. I am also grateful to Prof. Joseph and Dr. Brown, who have given Anke and me the chance to be a part of the Herodotos Project and who have consented into being our co- promotores. On a whole other level I wish to express my thanks to my parents, without whom I would not have been able to study at all. They have also supported me throughout the writing process and have read parts of the draft. Finally, I would also like to thank Kenneth, for being there for me and for correcting some passages of the thesis. Julie Boeten NEDERLANDSE SAMENVATTING Deze scriptie is geschreven in het kader van het Herodotos Project, een onderneming van de Ohio State University in samenwerking met UGent. De doelstelling van het project is het aanleggen van een databank met alle volkeren die gekend waren in de oudheid.
    [Show full text]
  • Vama Romană De La Capidava
    VAMA ROMANĂ DE LA CAPIDAVA 1 AUTORI: Două inscripții cunoscute de mai multă vreme Cunoaștem însă alte câteva stationes atestate unui nou birou de vamă la vărsarea râului Axios în cetății, pe latura de N-V, deasupra temeliei, reutilizată menționează un birou vamal (statio portorii) și implicit expressis verbis pe cale epigrafică pentru Moesia Dunăre. În sfârșit, un birou vamal a funcționat cu ca material de construcție într-o epocă mai târzie. Ioan Carol Opriș Universitatea din București un important punct comercial la Capidava pentru sec. Inferior, în afara celei de la Capidava. Urcând pe cursul siguranță la Tyras, iar relațiile cu locuitorii cetății nu IMAGINEA 2 . Monumentul a fost ridicat cândva în ultima Alexandru Raţiu II-III p.Chr. Acest birou se afla în responsabilitatea unui Dunării, existența lor este asigurată în vecinătatea au fost dintre cele mai fericite în secolul al II-lea, parte a domniei împăratului Antoninus Pius (cca 155- Muzeul Național de Istorie conductor, iar mai apoi cea a unui procurator, pentru lagărului legionar la Durostorum și, iarăși, la Dimum, necesitând intervenția repetată a legaților provinciali 161). Personajul în cinstea căruia se ridică monumentul a României ultimii ani de domnie ai lui Antoninus Pius, respectiv Oescus, Ostrovo. Foarte probabil unul funcționa și la ai Moesiei Inferior. este unul de mare notorietate în întreaga regiune, T. din timpul sau chiar după Marcus Aurelius (ISM V 10; 12 Novae, iar în interiorul provinciei alte câteva epigrafe Iulius Saturninus. El ocupă în această vreme poziția = Capidava I, 12; 8). Ambele piese au fost descoperite pot indica birouri vamale și la Nicopolis ad Istrum, ori Prima epigrafă este un altar onorific din calcar (ISM conductor al unei părți din marele district vamal, pe de către Grigore Florescu, la începutul cercetărilor Montana IMAGINEA 1 .
    [Show full text]
  • Heritage for Sale!
    Heritage for sale! The role of museums in promoting metal detecting and looting in Romania Iulian Ganciu Iulian Ganciu Address: Langebrug 40, 2311TM, Leiden Email: [email protected] Mobile: +40755279259 2 Heritage for sale! The role of museums in promoting metal detecting and looting in Romania Iulian Ganciu: s1586262 Supervisor: Profesor J.C.A. Kolen and Professor I. Lilley Research Master’s Thesis Specialization: Archaeological Heritage Management in a Globalizing World Course code:ARCH 1046WTY University of Leiden, Faculty of Archaeology Leiden, 13.06.2016, Final Version 3 How can we live without our lives? How will we know it's us without our past? John Steinbeck, Grapes of Wrath 4 Table of Content 1. Chapter: Introduction ....................................................................................... 9 1.1. Problem statement .................................................................................................... 10 1.2. Opinion of the author and research question ........................................................... 13 1.3. Methods of collecting data ........................................................................................ 14 1.4. Theoretical framework .............................................................................................. 15 1.5. Thesis structure ......................................................................................................... 16 2. Chapter: Analysis of crucial documents ........................................................... 18
    [Show full text]
  • Epigraphic Bulletin for Greek Religion 1996
    Kernos Revue internationale et pluridisciplinaire de religion grecque antique 12 | 1999 Varia Epigraphic Bulletin for Greek Religion 1996 Angelos Chaniotis, Joannis Mylonopoulos and Eftychia Stavrianopoulou Electronic version URL: http://journals.openedition.org/kernos/724 DOI: 10.4000/kernos.724 ISSN: 2034-7871 Publisher Centre international d'étude de la religion grecque antique Printed version Date of publication: 1 January 1999 Number of pages: 207-292 ISSN: 0776-3824 Electronic reference Angelos Chaniotis, Joannis Mylonopoulos and Eftychia Stavrianopoulou, « Epigraphic Bulletin for Greek Religion 1996 », Kernos [Online], 12 | 1999, Online since 13 April 2011, connection on 15 September 2020. URL : http://journals.openedition.org/kernos/724 Kernos Kemos, 12 (1999), p. 207-292. Epigtoaphic Bulletin for Greek Religion 1996 (EBGR 1996) The ninth issue of the BEGR contains only part of the epigraphie harvest of 1996; unforeseen circumstances have prevented me and my collaborators from covering all the publications of 1996, but we hope to close the gaps next year. We have also made several additions to previous issues. In the past years the BEGR had often summarized publications which were not primarily of epigraphie nature, thus tending to expand into an unavoidably incomplete bibliography of Greek religion. From this issue on we return to the original scope of this bulletin, whieh is to provide information on new epigraphie finds, new interpretations of inscriptions, epigraphieal corpora, and studies based p;imarily on the epigraphie material. Only if we focus on these types of books and articles, will we be able to present the newpublications without delays and, hopefully, without too many omissions.
    [Show full text]
  • 388 in Ancient Times, on the Territory Found Southwest of Dacia After
    In ancient times, on the territory found southwest of Dacia after the conquest A. Caecina Severus was endowed by the governor of Macedonia, as Μυσιας were formed two military ground alignments Lederata–Tibiscum and Dierna– άρχων and in this quality he defeated the barbarians from Pannonia at Sirmium, Tibiscum, along with two other along the Danube between Banatska Palanka– but because Dacians and Sarmaths attacked, he had to leave the battlefield – as Dio Dierna and Drobeta on Mureş river, far less conclusive currently, the one from Casssius (LV, 30) relates. He turned to the territories where the new invasion Bulci–Micia. The fortifications have attracted the attention of specialists further- occurred in order to reject the attack. At that moment, the legatus of Macedonia more as they were backed by earth walls marking the boundaries and thus protected province was identified as Sex. Aelius Catus. At the beginning of the following the province. year, in 7 A.D, Caecina Severus found on the territory of future Moesia province The most majority of the studies have emerged in postwar period through the will follow the attackers in barbaricum and will find himself caught in the Volceene establishment of new museums in Reşiţa and Caransebeş alongside Timişoara and marshes where he settled camp. This place was not specified so far, but it could be Arad, thus increasing the number of archaeologists concerned with research in the related with the marshes found around Tisza River. With some military efforts, area. The most important researches have been conducted by Professor M. Macrea, Caecina Severus, managed to get out of this situation.
    [Show full text]
  • Considerations Regarding the Emergence, Evolution and Development of Daco-Roman Law and the Law of the Romanian Countries Until the 19Th Century
    Journal of Law and Administrative Sciences No.13/2020 CONSIDERATIONS REGARDING THE EMERGENCE, EVOLUTION AND DEVELOPMENT OF DACO-ROMAN LAW AND THE LAW OF THE ROMANIAN COUNTRIES UNTIL THE 19TH CENTURY Associate Professor Mihail NIEMESCH, PhD. ”Titu Maiorescu” University, Romania [email protected] Abstract Romanian law is part of the family of Romano-Germanic law, right from the beginning of its appearance, motivated by a first circumstance according to which the Daco-Roman populations, after the conquest of Dacia by the Roman Empire, applied in parallel both the local legal customs and general principles of Roman law. During the Roman conquest, an important dimension of public administration in Dacia, a Roman province, was concerned with the legal norms of Roman and local law. Roman law appears in this province in the form of civil law and gentile law, the law applied in Roman Dacia having a statutory character, in the sense that each category of persons had a well-defined legal status. In the Wallachia, Moldova and Muntenia, a new stage of codification of legal norms appears, the sources of inspiration being especially the French, Italian, Swiss legislations, etc. Keywords: Roman Law, The law of the land, Ordinary law Introduction We can definitely speak of a Romanian law, in the classical sense of the notion, once with the formation of the Romanian Principalities. Equally valid is the fact that until the historical moment of great significance for the Romanian nation, the Union of 1859, there were three "Romanian Countries", mostly populated by Romanians and where Romanian traditions and customary rules influenced the evolution and development of these state formations.
    [Show full text]
  • BUREBISTA ŞI DOBROGEA Potrivit Unei Opinii
    HADRIAN DAICOVICiU BUREBISTA ŞI DOBROGEA Potrivit unei opinii destul de răspîndite, raporturile dintre Bure­ bista şi cetăţile din Pontul Stîng au cunoscut o evoluţie c urioasă şi, am zice, contradictorie. în adevăr, se afirmă în mod curent că tatăl lui Burebista îş i extindea, din reşedinţa lui de la Argedava, protecţia asu­ pra oraşului Dionysopolis J.. Se mai afirmă apoi că Burebista însuş i ar fi condus oştile geti ce la victorie împotriva lui C. Antonius Hybrida în primăvara anului 61 î.e.n. '. In sfîrşit, se admite de către toţ i isto­ ricii români şi străini că Burebista cucereşte, la un moment dat, lito­ ~.alu 1 pontic de la Olbia la Apollonia 3. Cu alte cuvinte, cunoşt inţele noastre ne-ar lăsa să întrevedem trei etape în istoria relaţiilor statu­ lui dac din prima jumătate a veacului 1 Le.n. cu ţinutu l dintre Dunăre şi Mare. Acceptarea ca realităţi istorice a celor trei n1on1ente lnenţi ona te mai sus impli c ă însă existenţa unor perioade de recul în stăp înirea geto -d a cică (sau măcar în protectoratul geto-dacic) asupra coloniilor greceşti din Dobrogea. Protectoratul tatălui lui Burebista asupra cetăţii Dionysopolis se împacă greu cti includer ea întregului Pont Stîng în vasta coaliţ ie condusă de Mithridates 4, iar biruinţa lui Burebista asu­ pra lui Hybrida nu se potriveşte cîtuşi de puţin cu campania mai tîr­ zie de cucerire a litoral ului dobrogean. Tocmai de aceea am afirmat mai sus că evoluţia raporturilor dintre Burebista şi cetăţile pontice pare contradictorie. Credem Însă că acest caracter contradictoriu este numai aparent: Cucerirea de către Burebista a ţărmului pontic de la Olbia pînă la 1 R.
    [Show full text]