MONVMENTELE EPIGRAFICEISCYLPTYRAL1 ALE -AryzEviNT NATIONAL DE ANTICHITATI DIN BVCVRETI PVBLICATE SVI3 AVSPICIILE ACADEMIEI ROMANE DE GR.G. TOCILESCV Membru al Academiei Romano, al Institutelor archeologice din Roma si Viena, al Sccietiltilor archeologice din Paris, Orleans, Bruxelles, Roma, Atena, Odesa gi Moscova, al Societatii geografice, numismaticei istorice din Bucuresti, al Societatii istorice din Moscova, al Societatii de etnograflesiantropologie din Paris, etc., Vice-preseclinte al Ateneului Roman, Prof..la Universitatea din Bucuresti, Director al Muzeului national de antichitati, etc. 1 PARTEA II COLECTIVNEA SCVLPTVRALA. A MVZEVLVI PA.N.A. IN ANVL 1881. IBUCURETI NOIJA TIPOGRAFIE PROFESIONALA DIM. C. IONESCIT io.-STRADA SELARE. Jo. r 1908 a ..NicoLAe BALCESCU" PARTEA II MONVMENTELE SCVLPTVRALI I RELIEFURI ANTICE N.. 1 Capul in relief al unui rege al Assyriei, (pate Aur- nasir-pal), sail al until resbornic assyrian. Relieful oblu neinfatiseza,intr'omarime superiors Desoriptinnea. naturel, capul until rege al Assyriel, pate al lul Aur- nasir- pal, sail al unui resboinic assyrian. Perul capulul este acoperit pang la frunte§icefa de o legatura fa'cuta in chip de tichie §i fixata cu o curea latti pe dupa, urechY. Barba cea lungs, ca ipletele lasate pe spate, sunt frisate in carliontl. Monumentul provine din ruinele anticuluY ora§ Niniveh,Proveninta unde a fost gasit de d. Cocio Cohen impreuna cu fragmentul din inscriptiunea analelor lul A§ur-nasir-pal, regale Assyriel, publicat inacesta opera sub nr. 97 (pag. 479)§i avand aceia§1 proveninta 1). Faptul acesta al unel proveninteco- 1) Proveninta dela Niniveh a ambelor monumente se atesti prin raportul nr. 13 din 12 Maiti 1869 adresat Ministerukil instructiunki publice de clitre con- servatorul Musgulul de AntichitAtI. 492 GR. G. TOCILESCU mune e singurul ce ne-ar putea indritui sa atribuim capul in cestiune primului din nutria cuceritori assyrieni, lul Asur- nasir-pal, fiul lul Tuklati-Nindar al II, *i care a domnit de la a. 884-861 a. Chr. Fig. 1. Capnl until rage Raft rdebolnie asayrian. Natura. Monumentul nu figurezti in vechTul inventar general al Musoului. Petrti de var. Conservare buns. Lipsesce varful nasulul, ca si extremittitile gurei si btirbiel. Ina 0,48m ;hit. 0.39m ; gros. 0,04'. Epees. Cam a doua jumetate a secolului al IX a. Chr. RELIEFURI ANTICE 493 No. 2 Stela sau relief funerar attic al unul efeb jucand arcice. Stela este incadrata la stanga §i la drepta de cats unDescripfiunea. pilastru cu capitel sustinand epistylul, din care ese, cu un kyme inainte §i spre laturi, frontonul incoronat de acroterii. Marginea de jos a stelei a fost lasata nelucrata,, in grosimea primitive a petrel, spre a fi medata in postament. In acest tabloii, ast-fel incadrat*iforteadancit, se infatiOza inalto-relief un finer svelt, pa§ind cu vioiclune spre drepta. El este gol, avend numal o chlamys,care, aruncata pe umarul §i pe bratul stang, Wide la spatele efe- bului. Bratul drept e ridicat, ca cum ar voi sa lovesca cu o arms, sail se arunce un obiect ore -care; in mana stanga tine un pumn de midi obiecte cars se desinezd cu aman- done marginile incovoiate. Aceste obiecte, remase nepricepute d-lor Otto Benndorf i Efiebnlitti:e In niftna Al. Conze, earl ail vorbit despre monumentul nostru, ni se &Dike. par a fi cu siguranta ni§te ar§ice. In acest cas, in mana drepta (din nefericire rupta) e de presupus ca tinerul Linea un ichiii (ar§ic plumbuit), pe care '1 strangea intre primele done degete §i-1 Mesa vent, ca o pregatire inainte de a lovi cu densul aqi- eels in§irate jos ;sail, 1)&0 mai sigur ca el, jucandu-se d'a gro- pita cu ar§ice in loc de nuci (rpoica), arunch cu mana drepta ar§icele, pe cand cele din liana stanga II served de reserve. D. Engelmann, intr'o§edinta a SocietatiI Archeologice 494 OR. G. TOCILESCU din Berlin (in a. 1896), examinand reproductiunea ingyps, precumi fotografia monumentulul, a admis, impreunii cu multY alt1 archeology acolo presentl, parerea nostrA ca efe- ra t. = tut . " ,1 1'1.1211 Fig. 2.Relief attic al until efeb jueand melee. bul tine arice in mama stanga;in mana dreptainsa, d-sa presupune ca ar fi fost la inceput un biciil de bronz sail de alt metal, din care ar fi remas Incaurme pe fondul relie- fulul, sailcd 'ite numaY coda biciuluT era de metal, iar RELIEFURI ANTICE 495 restul pictat. Dar o atare p.rere nu se justified prin nimica, de ore -ce mal intaiii, jocul cu arsice nu shl, in niel-o lega- tura cu bicIul ;§i apoY, in realitate acele urme de pe relief, la earl se raportd d. Engelmann, nu sunt de cat ni§te zga- rieturi intampldtore de curend fdcute, iar zugrEiveld pe mo- nument, nicderi nu se constata. Joaurile on Prin urmare este de sigur vorba in acestd represen- arknoe la tare de unul din jocurile cele mai phicute tinerimel grecescl,Greal antial acela cu ar§ice (act paiceXot. tali). El se ad inentionat inca la Homer, care in Iliada XXIII,88 narezd cum Patroklos a ucis pe fiul luI Amphidamos &v.?' &atpxydaotot zoXo)&elg. Se juts cu ar§ice (dozpaya.Xots raicety sail accpxV.Cetv) in felurite felurl; cele mal obicinuite insd eraii: 6Sp.EXXasitp6rx. Primul joc consists in aruncare de obiecte rdtunde, nucl, ar§ice, in a§a chip cd, trebuiati sa nu trees peste cercul tras sail indicat mai din- nainte, ci si remand in cuprinsul acelul cerc.1) Cel de al douilea era jocul cu nuci sail cu ar§ice, ce se aruncad in gropa sail gropitd, intocmaY cum copiil obicI- nuesc la nol pand astit-di a se juca cu nucile. Se obicInuIa, §i un joc de noroc cu aruncare de ar§ice, fie-care din cele patru fete ale ar§icului avend o valore numerics.: muchia scobitd, cea din afard, numitd Tb X6Dv, o pretula, 1 ; muchia opusd, cea din Iduntru, Tb K(00, o pretua 6 ; din cele cloud lature mai late, cea convexd sail scosd afard,Tb rprxv6c (la Romani planus), valora 4, iar cea concavd sail cu gaunt, Tb C;ICTC011, (la Romani suppus),3.Astfel fie-care din fetele opuse insumd la ol'altdcifra de 7. Arsicul putea cadea :a) Mpg, sail lio(014, canis, volturius=1; b) Kcpc,EEETI1S,senio= 6 ;c)6irrLoc = 3 i d) xpctv-ilq = 4. Se kick cu patru arsice, fiind posibile treideci-si-cinci corn- binatiuni cu diferite numirl, luate dupl. del, erol, personalitati cu- noscute, sail dupd diverse consideratiuni. Jocul eel mai norocos era atunci cand catell-patru arsicele c.deil pe lature deose- 1) Pollux IX, 102; Hesych s. v. 6FXXcc.Suidas a. v. 61LEXXce; Schol. Plat. p. 520: ittXXdc tartyTWO reptypii)xyrec xt.nclov imp() 7rscoacv Etat payiXoo; aXXo 'CC, 6.1Vi)IthY tYTOS pokfi youlwrcov,rfi5' ixTbc ficTolthvaw. 496 GR. G. TOCILESCU bite ; acesta se numia 'A?poSirq, Venus 1) si dedea fericitului ju- calor demnitatea unul symposiarch, pacaXotac sail rex bibendil la ospete. Femeilor, mai ales fetelor, le placea jocul cu arsice. Fetele se jucail cu cinci arsice, pe earl le aruncall cu palma in sus si indata intorcend maim.,le prindeti apoi cu dosul palmel 5) ; data nu eraii prinse tote,cele cadute jos se ri- dicail indenAnatec cu degetele.In be de arsice se intre- buintati adesea cinci petricele, de undosi numele de jocul cu cinci petricele(revi$EXci$ECecv, rewraXiCecv).Btietiimai ju- caii si sot-ori-fAr'do" (Ecintocattoc,«p.m 2r) neptrth naECetv ludere par impar), unul din jucatori avond in 'Mutt un numer de arsice si eel -alt trebuind sa ghicescEi, dacit este cu sot sail Mr-de-sot.Arsiceleserviaiisi la oracole (aarpaTaXopttangx), aruncandu-se ate cinci arsice cu numerele 1, 2, 4, 6 si &Ind cincideci-si-seSe combinatiuni, inchinate fie-care unel divinitati; duptt numeledivinite.tiloracululI§I indrepta respunsul in bine sail in rail. Imitatinnl de Arsicul (numit si acrrpcs, iarptxo;) nu era numal de os de ournaZigstraii.caprA, saii de miel,dar se imita si in fildes 4),in our 5) si in alts metals, in petre pretiose,in lut,etc., cum resultil, din autorisail din exemplarele ce s'ad pastratin diferite musee ale Europe1.5) Arsicele se'Astral' deordinar intr'unfel de punga, careera darul cebaetii sari tinerii capatati mai adesea de la parintil sail rudele lor.7) 1) Martial XIV 14. Lucian. amor. 16. 2) Plaut. Cure. 359; Horatius od. I 4, 18. II 7, 25 de exemplu. 3) Yell representat acest jot la Heydemann, Die Knochelspielerin im Pa- lazzo Colonna, Halle 1877, tab. 2, 2 si la Gull und goner, Leben der Griechen und Romer°, 449. 4) Propertius III 24,13; Martial XIV 14. 5) Suetonius, Tiberius 14. 6) A se vede Ficoroni, I tali, Roma 1734, tab. la p. 88. Heydemann, op. cit., tab. 14.Arsice de lut are se aflii si In colectiunile Mus5ului nostril national. 7) Asupra jocului ea aruncare de arsice a se veal) Sauppe Philologus XI 36. Voemel, Philologus XIII 302; Hermann, Griech. Privatalter., 263; Marquardt Pri- vatleben' 850; Becker-Goll, Gallus III 457; Grasberger, Erziehung und Unter- richt im klassischen Alterthum I, 1 seq. 65, 68, 158; Guhl mid Bonner op. cit. 450-452 ; Pauly-Wissowa, Real-Encyclophdie. s. v.'AcrrpiTaX0c. RELIEFURI ANTICE 497 Din operele statuare ale antichitatil se citeza o grupit Astragalizon- de dol baeti jucatori cu arsice (astragalizontes), datorita lultee' Polyklet si socotita de care Plinius eel Betran1)ca cea maY desavarsita opera de arta a Greciei. Unit au voit sa vada o replic a sau o copie a acestul cap-de-opera in fragmentul unei grupa de astragalizontes, ce se pastreza in Museul britanic 2) ; dar ori-cat de nemerita si caracteristica ar fi figura pastrata in intregime din acesta grupa, ea nu corespunde caracterului artistic al marelui maestru.