DOCSLIB.ORG

Alexandru Berzovan CURRICULUM VITAE

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Alexandru Berzovan CURRICULUM VITAE Alexandru Berzovan Status: phd. candidate Research interests: - Late Iron Age. - Dacian Kingdom. - Dacian ceramics. - The archaeology of fortifications and GIS . - Dacian-roman wars. Email: [email protected] CURRICULUM VITAE PERSONAL INFORMATIONS Surname: Alexandru Emil Name: Berzovan Date and place of birth: 23.03.1986, Caransebeș, jud. Caraș Severin. Adress: str. Miron Costin, bl. 8, ap. 10, et. 2, Arad, jud. Arad. Telephone: 0722233550 Email: [email protected] EDUCATION 2012- present. Phd candidate, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iași (supervisor, prof. univ. dr. N. Ursulescu). Thesis Title: The Dacian Kingdoms period on the south-western Apuseni Mountains (IInd century BC – Ist century AD) 2010-2012: Archaeology and classical studies, masters degree, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj- Napoca (supervisor. conf. univ. dr. Gelu Florea). Thesis title: The Dacian Kingdoms period in the Zarand Mountains; 2007-2010: Istorie, Facultatea de Litere, Istorie și Teologie, Universitatea de Vest, Timișoara (supervisor. lect. univ. dr. Liviu Măruia). Thesis title: The Dacian Civilisation on the territory of the Arad County. 2001-2005:”Sabin Drăgoi” Art Highschool, Arad. PUBLICATIONS BOOKS 2012 1. Măruia, L., Micle, D., Floca, C., Stavilă, A., Berzovan, A., Bolcu, L., Borlea, O., Rogozea, O., Forţiu, S., Magina, A., Pîrpîliță, E., Vedrilă, I., Horak, P., Vidra, L., Gogoșanu, A., Geografia istorică a zonei Moșnița Veche. Rezultatele cercetărilor arheologice de teren [The Historical Geography of Moșnița Veche area. Archaeological Survey results], Editura Bioflux, Cluj- Napoca, 2012. EDITED VOLUMES 2011 1. Arheologie şi studii clasice, eds. Pețan A., Berzovan A., Editura Dacica, Bucureşti 2011, ISBN 978-606-92296-7-5. STUDIES AND ARTICLES 2014 1. Berzovan A., Preliminary considerations regarding the Dacian settlement from Vărădia de Mureș – „La Cetate” (Arad county), in Ziridava, XXVII/1, 2014 (under press). 2. Berzovan A., Borangic C., Contribuția colecțiilor particulare la îmbogățirea patrimoniului arheologic. Un nou pumnal sica, Arheovest II. Interdisciplinaritate în arheologie. In honorem Gheorghe Lazarovici, JATEPress, Szeged, 2014, p. 409-414. 3. Berzovan A., Pădurean E., Fortificația dacică de la Botfei - „Cetățeaua Înaltă”, comuna Hășmaș, jud. Arad (sec. I î.Hr. - I d.Hr.) în Arheovest II. Interdisciplinaritate în arheologie. In honorem Gheorghe Lazarovici, JATEPress, Szeged, 2014, p. 387-480. 4. Berzovan A., Micle D., Stavilă A., Floca C., Rogozea O., The Dacian ritual pits from Unip – „Dealu Cetățuica”, în Residential Centres (dava, emporium,oppidum,hilfort, polis) and Cult Places in the Second Iron Age of Europe. Proceedings of the International Colloquium, Buzău (Romania), 23-26 October 2014, Mousaios, XIX, 2014 (under press) 2013 5. Teodor E. S., Pețan A., Berzovan A., Cercetări perieghetice pe Platforma Luncani. I. Târsa și Poiana Omului, în ESTuar, nr. 1, aprilie, 2013, p. 1-34. 6. Berzovan A., Un istoric al cercetării celei de-a doua epoci a fierului pe teritoriul arădean, în Acta Centri Lucusiensis, nr. IA, 2013, p. 73-89. 7. Săcărin C., Berzovan A., Borangic C., A fort at the edge of the Empire. Observations enabled by the discovery of two curved weapons at the Dacian fortress of Divici, în Annales d’Université Valahia Targoviste, Section d’Archeologie et d’Histoire, Tome XIV, Nr. 1, 2013, p. 55- 75. 8. Berzovan A., Observations regarding the Dacian silver hoard found at Gura Văii (Pleșcuța town, Arad County), în REDIVA, I, 2013, p. 9 – 28. 9. Berzovan A., Considerations regarding the „Troianul” dyke from Zarandului Basin, în Ziridava, XXVII/1, 2013, p. 161-183. 10. Berzovan A., Considerații privind gropile rituale dacice de la Unip – „Dealu Cetățuica”, comuna Sacoșu Turcesc, jud. Timiș (sec. I î.Hr. – sec. I d.Hr.), în Arheovest I. Interdisciplinaritate în istorie și arheologie. In memoriam Liviu Măruia, JATEPress, Szeged, 2013, p. 309-341. 11. Teodor E. S., Pețan A., Berzovan A., Cercetări perieghetice pe Platforma Luncani. II. Ponorici, în ESTuar, nr. 2, decembrie, 2013, p. 1-98. 2012 12. Bejan, A.; Măruia, L.; Micle, D.; Berzovan, A.; Stavilă, A.; Floca, C.; Bolcu, L.; Borlea O., Unip, com. Sacoșu Turcesc, jud. Timiș. Punct: Dealu Cetățuica, în CCA – campania 2011, București, 2012, p. 156-164. 13. Beldiman C., Cârciumaru M., Măruia L., Berzovan A., Sztancs D. M., Iamandi D., Microscopia tehnologiei antice. Prelucrarea cornului de cerb în epoca regatului dac: o piesă unică descoperită în situl de la Unip, jud. Timiș, Simpozionul Naţional de Arheometrie, 2012, Bucureşti, 22-23 Martie 2012. 14. Berzovan A., Artefacte din a doua epocă a fierului păstrate în muzee şcolare arădene, în Arheologie şi Studii Clasice (ed. Pețan A., Bătrânoiu R.), vol. II, Editura Dacica, Bucureşti 2012, p. 72-83. 15. Berzovan A., Toma C., 3D reconstruction of ancient pottery using drawn profiles. A case study: reconstructing a Dacian fruit bowl, în Annales d’Université Valahia Targoviste, Section d’Archeologie et d’Histoire,Tome XIV, Nr. 2, 2012, p. 87-92. 2011 16. Pădurean E., Berzovan A., Aşezarea dacică de la Agrişu Mare, pârâul Valea Mare (jud. Arad) în Istoricul Dan Demşea la a 70-a aniversare (ed. P. Hügel, F. Oarcea), Editura Gutenberg Univers, Arad, 2011, p. 31-45. 17. Berzovan A., Coatu C., Descoperiri din a doua epocă a fierului la pătrunderea Mureşului în Câmpia Aradului în Arheologie şi Studii Clasice, vol. I, (ed. Pețan A., Berzovan A.), Editura Dacica, Bucureşti 2011, p. 148-210. 2010 18. Berzovan A., Pădurean E., A clay pot with tamga signs discovered at Şiria (Arad county), în Annales d’Université “Valahia” Târgovişte. Section d’Archéologie et d’Histoire, Tome XII, nr. 2, 2010, p. 57-66. 19. Berzovan A., Imagini şi însemnări incizate pe blocuri de piatră din cetăţile dacice din Munţii Şureanului în Ziridava, XXV/1, 2010, p. 83-103. 20. Pădurean E., Berzovan A., Contribuţii la repertoriul arheologic al comunei Frumuşeni, jud. Arad, în Studii de Istorie a Banatului, nr. XXXIV, 2010, p. 179-184. 2009 21. Berzovan A., Olteanu S., Pădurean E., O inscripţie incizată pe un vas dacic de lut descoperit la Pecica – Şanţul Mare (jud. Arad) în Studii de Istorie a Banatului, nr. XXXII-XXXIII, 2009, p. 274-284. 2007 22. Olteanu S., Berzovan A., Decebalus per Scorilo, (Aspecte arheologice), 2007. REVIEWS 2013 1. Berzovan A., Gelu Florea, Dava et Oppidum. Débuts de la genèse urbaine en Europe au deuxième âge du Fer, Académie Roumaine, Centre d’Études Transylvaines, Cluj-Napoca, 2011, în Classica et Christiana, VIII, 2, 2013, p. 631-635. 2009 2. Berzovan A., Dan Dana, Zalmoxis de la Herodot la Mircea Eliade. Istorii despre un zeu al pretextului, Editura Polirom, Iaşi, 2008, în Terra Sebus, I, 2009, p. 403-407. ARTICLES FOR THE LARGER PUBLIC 2013 1. Berzovan A., Ce se mai aude despre daci ?, în Singur, 31, octombrie, 2013, p. 45. 2. Berzovan A., Arheologia. Ce este și la ce folosește, în Singur, 32, noiembrie 2013, p. 8- 9. 3. Berzovan A., Arheologia dacilor, între adevăr și impostură, în Singur, 34, decembrie 2013, p. 28-29. 4. Berzovan A., Despre romanizarea dacilor, pe înțelesul tuturor, în Singur, 34, ianuarie 2014 (under press). 5. Berzovan A., Agatârșii și Siginii. Populații iraniene pe teritoriul României, în Singur, (under press). PRESENTATIONS AT NATIONAL AND INTERNATIONAL SYMPOSIUMS 2013 1. Honcu S., Berzovan A., Putere și control în secolele V-II î.Hr. Un studiu de caz: fortificația getică de la Poiana Mănăstirii – „Între Șanțuri” (jud. Iași), la Simpozionul „Institutul de Arheologie din Iași între prezent și viitor. Rezultate ale cercetării arheologice ieșene”, Institutul de Arheologie al Academiei Române - Filiala Iași, 28.06.2013. 2. Berzovan A., Honcu S., Putere și control în secolele V-II î.Hr. Un studiu de caz: fortificația getică de la Poiana Mănăstirii – „Între Șanțuri” (jud. Iași), la Third Arheoinvest Congress. Interdisciplinary Research in Archaeology, Iași, 06.06.2013-08.06.2013. 3. Berzovan A., Drumuri de plai și fortificații dacice în zona munților Codru-Moma, la Al IV- lea Simpozion Arheoinvest. Transportul in Preistorie, Iași, 25.IV.2013-26.IV.2013. 4. Berzovan A., Considerații privind „Troianul” din Țara Zarandului, Sesiunea Naţională Anuala de Comunicări Ştiinţifice, Grup Şcolar de Industrie Uşoară, Mediaş, 20 mai 2013. 5. Berzovan A., Considerații privind „Troianul” din Țara Zarandului, Școala de Toamnă în Arheologie, Valea Alunului, 6 – 13 octombrie 2013. 6. Berzovan A., Considerații privind gropile rituale dacice de la Unip – „Dealu Cetățuica”, comuna Sacoșu Turcesc, jud. Timiș (sec. I î.Hr. – sec. I d.Hr.), Arheovest I. Interdisciplinaritate în arheologie și istorie. In memoriam Liviu Măruia, Timișoara, 7 decembrie 2013. 2012 7. Beldiman C., Cârciumaru M., Măruia L., Berzovan A., Sztancs D. M., Iamandi D., Microscopy of Ancient Technology. Red Deer Antler Manufacture In The Age Of The Dacian Kingdom: A Unique Piece Discovered At Unip Site, Timiş County, la Simpozion Arheomet 2012, MNIR, Bucureşti, 22. 03. 2012. 8. Bejan A., Măruia L., Micle D., Berzovan A., Bolcu L., Stavilă A., Floca C., Borlea O., Şantierul arheologic de la Unip (Dealul “Cetăţuia”), com. Sacoşul Turcesc, jud. Timiş. Rezultatele preliminare ale campaniilor 2007-2011, la Simpozion „In memoriam Constantin Daicoviciu”, Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş, Caransebeş, 29.02.2012-3.03.2012. 9. Berzovan A., Măruia L., Stavilă A., Putere şi control în epoca regatului dac (sec. î.Hr.–sec. I d.Hr.). Studiu de caz: utilizarea programelor GIS în analiza relaţiilor dintre fortificaţiile şi aşezările situate la pătrunderea Mureşului în Câmpia Aradului, la Second Arheoinvest Congress. Interdisciplinary Research in Archaeology, Iași, 06.06.2012-08.06.2012. 2011 10. Pădurean E., Berzovan A., Aşezarea dacică de la Agrişu Mare – Mălăişte, la Simpozionul Naţional Cultură şi civilizaţie în Banatul istoric, Universitatea de Vest, Timişoara, 25-26 mai 2011. 2010 11. Pădurean E., Berzovan A., Despre două aşezări dacice (sec. I î.Hr.-sec. I d.Hr.) descoperite la Măderat, jud. Arad, la Simpozionul Naţional Cultură şi civilizaţie în Banatul istoric, Universitatea de Vest, Timişoara, 26-27 noiembrie 2010.
Load more

Recommended publications
  • Book of Abstracts
    BOOK OF ABSTRACTS 1 Institute of Archaeology Belgrade, Serbia 24. LIMES CONGRESS Serbia 02-09 September 2018 Belgrade - Viminacium BOOK OF ABSTRACTS Belgrade 2018 PUBLISHER Institute of Archaeology Kneza Mihaila 35/IV 11000 Belgrade http://www.ai.ac.rs [email protected] Tel. +381 11 2637-191 EDITOR IN CHIEF Miomir Korać Institute of Archaeology, Belgrade EDITORS Snežana Golubović Institute of Archaeology, Belgrade Nemanja Mrđić Institute of Archaeology, Belgrade GRAPHIC DESIGN Nemanja Mrđić PRINTED BY DigitalArt Beograd PRINTED IN 500 copies ISBN 979-86-6439-039-2 4 CONGRESS COMMITTEES Scientific committee Miomir Korać, Institute of Archaeology (director) Snežana Golubović, Institute of Archaeology Miroslav Vujović, Faculty of Philosophy, Department of Archaeology Stefan Pop-Lazić, Institute of Archaeology Gordana Jeremić, Institute of Archaeology Nemanja Mrđić, Institute of Archaeology International Advisory Committee David Breeze, Durham University, Historic Scotland Rebecca Jones, Historic Environment Scotland Andreas Thiel, Regierungspräsidium Stuttgart, Landesamt für Denkmalpflege, Esslingen Nigel Mills, Heritage Consultant, Interpretation, Strategic Planning, Sustainable Development Sebastian Sommer, Bayerisches Landesamt für Denkmalpflege Lydmil Vagalinski, National Archaeological Institute with Museum – Bulgarian Academy of Sciences Mirjana Sanader, Odsjek za arheologiju Filozofskog fakulteta Sveučilišta u Zagrebu Organization committee Miomir Korać, Institute of Archaeology (director) Snežana Golubović, Institute of Archaeology
    [Show full text]
  • P. Serafimov ETYMOLOGICAL ANALYSIS of THRACIAN TOPONYMS and HYDRONYMS
    134 P. Serafimov ETYMOLOGICAL ANALYSIS OF THRACIAN TOPONYMS AND HYDRONYMS Abstract This paper offers an etymological analysis of more than 60 Thracian toponyms, hydronyms and oronyms. It presents the evidence that the Slavs were the indigenous population in the region, in agreement to the testimony of Simokatta, who equated Thracians (called Getae) with the Old Slavs: «Sclavos sive Getas hoc enim nomine antiquitus appellati sunt” – “Slavs or Getae, because this is the way they were called in the antiquity”. Introduction The toponyms, hydronyms and oronyms can provide very valuable information about the inhabitants of certain lands, because every ethnic group has their own names for moun- tain, valley, lake, and village more or less different from these of the other people. Slavic Bela Gora (White mountain) corresponds to German Weiss Berg, the Greek Λέύκος Oρος and Latin Albus Mons. Judging by these differences and peculiarities we can determine the ethnic affiliation of people who lived a long time ago in a certain geographical area. In this paper the attention is given to the Old Thracian lands: from the Carpathian Mountains to Asia Minor and from Black Sea till Dardania (Serbia). But I have to clarify that these regions do not represent the totality of the Thracian domain, in reality it continued to the Hercynian forest (Schwarzwald in Germany), Map 1, where according to Strabo the country of the Getae began [1], VII-2-III-1. Facts and discussion The terms for different types of settlements in the Thracian lands were: DABA (DAVA), PARA (PHARA), BRIA, DIZA, MIDNE, OSS (VIS), and DAMA.
    [Show full text]
  • Elements of Specificity Regarding the Technical State of Historical Constructions with Defense Role
    BULETINUL INSTITUTULUI POLITEHNIC DIN IAŞI Publicat de Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi Volumul 65 (69), Numărul 2, 2019 Secţia CONSTRUCŢII. ARHITECTURĂ ELEMENTS OF SPECIFICITY REGARDING THE TECHNICAL STATE OF HISTORICAL CONSTRUCTIONS WITH DEFENSE ROLE BY ANDREI-VICTOR ANDREI* and LIVIA INGRID DIACONU Technical University “Gh. Asachi” of Iasi, Faculty of Civil Engineering and Building Services, Received: May 17, 2019 Accepted for publication: June 27, 2019 Abstract. Historical defensive construction is a term that defines a construction designed to provide protection, capable of serving military action and having implications for local, national and universal history, culture and civilization. The construction of the fortifications, their type and strategic positioning required a special architecture, special siege weapons, the choice and adoption of a strategy and tactics appropriate for conquest or defense. For a proper assessment of the technical state of a historic building with a defense role, particular attention should be paid to specific architectural elements such as: defense walls built of earth or stone, defense towers that can have shapes, ramparts, firing holes, guard roads, water supply, cellars, the reserve of building materials, made up for the reconstruction of the enemy's destruction, not least, these elements with a strategic, technical and tactical role are added to the living quarters, the care of the wounded, the preparation of the food and the rest. Keywords: historical defensive construction; fortifications; technical state; degradation, stone. *Corresponding author: e-mail: [email protected] 102 Andrei-Victor Andrei and Livia Ingrid Diaconu 1. Introduction In particular, in the case of historical constructions, knowledge and assessment of constructive features is an important source of information for establishing the course of the rehabilitation.
    [Show full text]
  • Epigraficeiscylptyral1
    MONVMENTELE EPIGRAFICEISCYLPTYRAL1 ALE -AryzEviNT NATIONAL DE ANTICHITATI DIN BVCVRETI PVBLICATE SVI3 AVSPICIILE ACADEMIEI ROMANE DE GR.G. TOCILESCV Membru al Academiei Romano, al Institutelor archeologice din Roma si Viena, al Sccietiltilor archeologice din Paris, Orleans, Bruxelles, Roma, Atena, Odesa gi Moscova, al Societatii geografice, numismaticei istorice din Bucuresti, al Societatii istorice din Moscova, al Societatii de etnograflesiantropologie din Paris, etc., Vice-preseclinte al Ateneului Roman, Prof..la Universitatea din Bucuresti, Director al Muzeului national de antichitati, etc. 1 PARTEA II COLECTIVNEA SCVLPTVRALA. A MVZEVLVI PA.N.A. IN ANVL 1881. IBUCURETI NOIJA TIPOGRAFIE PROFESIONALA DIM. C. IONESCIT io.-STRADA SELARE. Jo. r 1908 a ..NicoLAe BALCESCU" PARTEA II MONVMENTELE SCVLPTVRALI I RELIEFURI ANTICE N.. 1 Capul in relief al unui rege al Assyriei, (pate Aur- nasir-pal), sail al until resbornic assyrian. Relieful oblu neinfatiseza,intr'omarime superiors Desoriptinnea. naturel, capul until rege al Assyriel, pate al lul Aur- nasir- pal, sail al unui resboinic assyrian. Perul capulul este acoperit pang la frunte§icefa de o legatura fa'cuta in chip de tichie §i fixata cu o curea latti pe dupa, urechY. Barba cea lungs, ca ipletele lasate pe spate, sunt frisate in carliontl. Monumentul provine din ruinele anticuluY ora§ Niniveh,Proveninta unde a fost gasit de d. Cocio Cohen impreuna cu fragmentul din inscriptiunea analelor lul A§ur-nasir-pal, regale Assyriel, publicat inacesta opera sub nr. 97 (pag. 479)§i avand aceia§1 proveninta 1). Faptul acesta al unel proveninteco- 1) Proveninta dela Niniveh a ambelor monumente se atesti prin raportul nr. 13 din 12 Maiti 1869 adresat Ministerukil instructiunki publice de clitre con- servatorul Musgulul de AntichitAtI.
    [Show full text]
  • Cercetările Arheologice in Dava De La Răcătău-Tamasidava, Intre Anii 19.92-1996 De Viorel Căpitanu
    Cercetările arheologice in Dava de la Răcătău-Tamasidava, intre anii 19.92-1996 de Viorel Căpitanu În anul 1992 au fost reluate cercetările arheologice în staţiunea de la Răcătău, pe acropolă, trasându-se o nouă secţiune, S XXXV, cu lungimea de 26 m, şi lăţimea de 6 m , amplasată în partea de E faţă de S 1/1968, într-o zonă intens locuită în secolele 1 î.d.H. - 1 d.H. Începând de la -0,30 m şi-au făcut apariţia locuintele de suprafaţă, în carou riie 1 ,3,7,8,9 şi 10, cu care ocazie au fost identificate un număr de 14 1ocuinţe din care 12 aparţin civilizaţiei geto-dacice şi 2 epocii bronzului, cultura Monteoru. Mai menţionăm o locuinţă adâncită, care se datează în secolul li î.de.H. Din punct de vedere stratigrafic situaţia este identică cu cea întâlnită în celelalte sectiuni. Astfel primul nivel de locuire aparţine epocii bronzului, cultura Monteoru cu cele două faze, lc2 şi lc3. Al doilea nivel de locuire aparţine civilizaţiei geto-dacice şi aparţine secolelor IV-III î.de H-şi până la începutul sec. li d.H. Şi în această sectiune au fost surprinse un mare număr de gropi, începând de la - 0,60 m, cu adâncimile cuprinse între 1,80 - 2, 00 m şi chiar până la 3 m. Stratul de cultură dacic este foarte bogat în material arheologic cu o mare cantitate de ceramică geto - dacică şi de import, lucrată cu mâna şi la roată, din pastă fină, dar şi de aspect poros, simplă sau ornamentată cu decor alveolar, incizat sau lustruit la vasele borcan sau ceştile dacice, cu pe cu două torţi, fructiere, urcioare, chiupuri, vase de provizii etc.
    [Show full text]
  • CHAPTER THREE Ptolemaic Poleis and Places in Dacia and In
    CHAPTER THREE Ptolemaic Poleis and Places in Dacia and in Adjacent Areas. What We Know Some of the reference places mentioned for Dacia and the neighboring regions are well known, others not as much. Considering what we know must be the first step. Any identification of some poleis in Dacia and in the neighboring areas that could help the identification of the others constitutes main information. This is why I will begin any analysis from the data given below, from various editions of Ptolemy’s Geography, from manuscripts to printed editions. Once I will mention the Greek and Latin parallel names that appeared in various editions of Ptolemy, to simplify, I may work further mainly with only one of the names referred to a particular polis or place. The chapter for Δακίας ϑέσις / Daciae situs / The arrangement of Dacia (Εὐρώπης πίναξ ϑ′./ Europae tabula nona) in Ptolemy is book 3, chapter 8. He begins by defining the borders: Dacia is bordered on the north by the European part of Sarmatia, which is from the Carpathian mountain up to the end, where the mentioned inflexion of the river Tyras, is placed, as we said, at 53° 48°30′80; at west, (it is bordered by) the Resettled Iazyges [Ἰάζυγες οἱ Μετανάσται/ Iazyges Metanastæ], on the river Tibiscum [Τιβίσκον ποταμόν/ T. fluvium]; and at south by a part of the Danube river [ὁ Δανούβιος ποταμόν/ Danubium fluvium], from the mouth 80 Always longitude first, then latitude, in Ptolemy’s manner. The same in the Ξ- recesnion’s mss. X, represented by Ptolemaeus, “Geographia,” in Codex Vaticanus Palatinus Graecus 191.
    [Show full text]
  • Papers of the British School at Rome the Historical
    Papers of the British School at Rome http://journals.cambridge.org/ROM Additional services for Papers of the British School at Rome: Email alerts: Click here Subscriptions: Click here Commercial reprints: Click here Terms of use : Click here The Historical Interpretation of the Reliefs of Trajan's Column H. Stuart Jones Papers of the British School at Rome / Volume 5 / January 1910, pp 434 - 459 DOI: 10.1017/S0068246200005353, Published online: 09 August 2013 Link to this article: http://journals.cambridge.org/abstract_S0068246200005353 How to cite this article: H. Stuart Jones (1910). The Historical Interpretation of the Reliefs of Trajan's Column. Papers of the British School at Rome, 5, pp 434-459 doi:10.1017/S0068246200005353 Request Permissions : Click here Downloaded from http://journals.cambridge.org/ROM, IP address: 169.230.243.252 on 03 Apr 2015 PAPERS OF THE BRITISH SCHOOL AT ROME VOL. V. No. 7 THE HISTORICAL INTERPRETATION OF THE RELIEFS OF TRAJAN'S COLUMN BY H. STUART JONES, M.A. Formerly Director of the British School af Rome; Member of the German Imperial Archaeological Institute LONDON: 1910 F F THE HISTORICAL INTERPRETATION OF THE RELIEFS OF TRAJAN'S COLUMN. THE object of this paper is neither to discuss the artistic significance of the reliefs which adorn the Column of Trajan, nor to solve the problem raised by the inscription on its base, but solely to treat the sculptures as embodying an historical narrative in stone, and to present certain conclusions differing from those of earlier interpreters. These conclusions were originally formed during my residence in Rome as Director of the British school; they were first tentatively expressed at a meeting of the School held on April 4, 1906 (when I had ceased to hold the office of Director) and developed with greater detail in a paper read before the Oxford Philological Society on March 15, 1907 (see Class.
    [Show full text]
  • 0 College De Redaction Corectat Beldiman
    Ministère de l’Education, de la Recherche, de la Jeunesse et du Sport L’Université Valahia Târgovi şte Faculté de Sciences Humaines D’UNIVERSITÉ VALAHIA TARGOVISTE SECTION d’Archéologie et d’Histoire TOME XIII Numéro 2 2011 Valahia University Press Târgovi şte Annales d’Université Valahia Targoviste Section d’Archéologie et d’Histoire publie des mémoires originaux, des nouvelles et des comptes-rendus dans le domaine de l’archéologie préhistorique, de l’histoire du moyen âge, de l’environnement de l’homme fossile, de l’archéologie interdisciplinaire et de patrimoine culturel. Rédacteur en chef: Prof. dr. Marin Cârciumaru Secrétaire général de rédaction: Conf. dr. Corneliu Beldiman Secrétariat de rédaction: Prof. Ioan Opri ş, dr. Denis C ăpr ăroiu, dr. Radu Cârciumaru, dr. Marian Cosac, dr. Monica M ărg ărit, dr. Roxana Dobrescu, dr. Ovidiu Cîrstina, dr. Elena-Cristina Ni ţu, dr. Daniela Iamandi, dr. Adina Elena Boronean ţ Comité de rédaction: Prof. Eric Boëda, prof. Marcel Otte, prof. R ăzvan Theodorescu, prof. Alexandru Vulpe, prof. Victor Spinei, prof. Sabin Adrian Luca, prof. Gheorghe Lazarovici, Dr Marylène Patou-Mathis, Dr Marie- Hélène Moncel, dr. Alexandru Suceveanu, dr. Cristian Schuster, dr. Dragomir Nicolae Popovici, dr. Adrian B ălăş escu, dr. Radu Ştef ănescu Correspondants: Prof. Jacques Jaubert, prof. Jean-Philippe Rigaud, prof. Árpád Ringer, prof. Alain Tuffreau, dr. Aline Averbouh, dr. Alain Turq, prof. Ivor Iancovi č, prof. Ivor Karavani č, prof. Ştefan Trâmbaciu, dr. Eugen Nicolae, dr. Emilian Alexandrescu, dr. Sergiu Iosipescu Technorédacteurs: Dr. Elena-Cristina Ni ţu, Marius Alexandru Floric ă Revue indexée B+ par CNCSIS/CNCS - Roumanie Indexée dans: AWOL, FRANTIQ, LAMPEA, SCRIBD, DAPHNE Tout ce qui concerne la Rédaction des Annales d’Université Valahia Targoviste Section d’Archéologie et d’Histoire doit être envoyé à: [email protected], www.annalesfsu.ro ISSN: 1584-1855 Annales d’Université Valahia Targoviste, Section d’Archéologie et d’Histoire, Tome XIII, Numéro 2, 2011, p.
    [Show full text]
  • Itor !W..] Oman 1 Lo R
    ITOR !W..]OMAN 1 LO R Impäratul Traian. Bazo-relief de pe Columna lui Traian. ' oo r .. .. 1.i.....6 ' c '''' r , °-.4' ' e, . ; , A 4 ,.,., .., .:o V X, 4t f, ii;Ske o") 'e - ,.,- =Fr o 1 Decebal se sinucide pe mormantul lard sale. Bazo-rellef de pe Columna ILA Traian. TONIA thUIIL'I EuH h A. b. XENOFOL PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN IAI, MEMBRU AOADEMIEI ROMANE. MEMBRU TITULAR AL INSTITUTULUI DIN FRANTIA EDITIA III-a, ingrijità de I. VLADESCU DOCTOR IN LITERE ASISTENT LA UNIVERSiTATEA DIN DUCUREVI IYu surd vremile sub càrma omulul, ci bietul om sub vreml". ti/RON COSTIN. VOLUMUL I DACIA ANTE-ROMANA SI DACIA ROMANA 513 innainte de Hr. 270 durdi Hr. BI TCUREz;l'I EL) [TURA ((CARTEA ROMÄNEA SC Ä» II STOW PIP Lttilb:10e ,_ _ XENOPOL VOL.I PREFATA LA EDITIA III-a Poate pärea indreizneald incercarea de aliza asupra-mi ingrijirea unei noui editii a Istoriei Romdpilor din Dacia Tra- iancl" a lui Xenopol. Este o muncei de ditiva ani, de multä reibdare idein- delungatä familiaritate cu materialul. Ceiteva cuvinte despre aceea ce am socolit cei trebuie fäcut. Autorul 112C6 din 1913 reveizuse toate volumele, in numeir de 14, cari duc povestirea trecutului nostru Oa la 1866, utili- zeind toate scrierile qi documentele publicate dela 1893 incoace"1. Revederea aceasta a tost socotitei ca o initiare fulgerätoare care inspirti respectur (N. Iorga) 2. Prime le 5 volume, peintila 1600, au apärut ubingrijirea sa Mai din 1913-1914 in -editura C. Sfetea". Restul n'a mai putut fi continual, din cauza boalei autorului qi apoi a eveni- mentelor, aduse de marele rtisboiu.
    [Show full text]
  • Ziridava În Context Ptolemeic
    ATENŢIONARE Pe data de 30.12.2014 am trimis următorul e-mail: Către: [email protected], [email protected] Personal - Prof. univ. dr. Nelu ZUGRAVU (drept la replică) Bună ziua, domnule prof. univ. dr. Nelu ZUGRAVU, Am citit în ultimul număr al Classica et Christiana (9/2, 2014, pp. 537-540) materialul semnat de dl Sorin Nemeti ("Banatul în context ptolemaic. 1. Ziri- dava"). În virtutea dreptului la replică, vă rog frumos să publicaţi în următorul număr al Classica et Christiana (10/2015) textul pe care vi-l trimit cu această ocazie (în atașament există o variantă WORD 2010 și una PDF; ambele respectă paginaţia și normele de publicare ale Classica et Christiana; dacă trebuiește o altă formatare vă rog frumos să-mi specificaţi care să fie aceasta). De asemenea, vă rog frumos să-mi comunicaţi în cel mai scurt timp, în scris, dacă veţi da curs solicitării mele. Dacă nu doriţi să daţi curs cerinţei mele, vă rog frumos să-mi menţionaţi în scris motivul/motivele refuzului. Vă mulţumesc pentru atenţie, Sorin FORŢIU ... Fără vreun feed-back, în data de 19.02.2015 (13oo), am purtat o conver- saţie telefonică, de circa șapte minute, cu dl Nelu ZUGRAVU, director responsabil/redactor-șef al revistei Classica et Christiana, care mi-a comunicat că nu este obligat să-mi confirme nici măcar primirea drep- tului meu la replică ... și nici să-mi spună dacă îl publică sau nu ... și dacă, într-un final, se hotărește să-l publice, nici când va fi publicat ... toate acestea pentru ca nicio revistă din lume nu comunică (sic!) auto- rului astfel de informaţii ..
    [Show full text]
  • Namenforschung Name Studies Les Noms Propres
    Namenforschung Name Studies Les noms propres Ein internationales Handbuch zur Onomastik Ап International Handbook of Onomastics Manuel international d'onomastique Herausgegeben von / Edited Ьу / Edite par Ernst Eichler · Gerold Hilty · Heinrich Lбfflеr Hugo Steger · Ladislav Zgusta 1. Teilband / Volume 1 / Тоте 1 Offprint Walter de Gruyter · Berlin · New York 1995 820 VIII. Historische Entwicklung der Namen 120. Thrakische und dakische Namen 821 120. Thrakische und dakische Namen Werk "Die ehema1ige Spracheinheit der In­ ternamen BEbU (1923; spater von ihm a1s та­ dogermanen Europas" (1873, 417 ff.) die Ste1­ kedonisch betrachtet, 1928); Liden (1916) 1ung des T11rakischen richtig bestimmt hat. uber -bria in thrak. Ortsnamen (ON), Kaza­ 1. Die Begriffe "Thrakisch" llnd "Dakisch" 2. Forschungsgeschichte Zehn lahre spater hat Tomaschek (1883, row (1874-1958) - iiber den Beinamen des 2. Forschungsgeschichte 402 - 41 О) wieder eine Samm1ung dakischer thrak. Heros OU'tacr1tlO<; (1912) und uber den 3. Die tl1rakischen N атеп 2.1. Die erste Periode (1848 -1957) und thrakischer Eigennamen (etwa 130) zu­ ON L\aoucrbaua (1928); Graur (1927) - uber 4. Die dakischen Namen Die Erforschung der thrakischen und daki­ sammengestellt, denen er knappe Deutungen das Suffix -isk- in thrak. und dak. EN, Воп­ 5. Literatur (in Auswah1) schen Namen begann mit der Entdeckung der beigegeben hat, die gr6IЗtеl1tеi1s bereits ver­ fante (1939/1944) - uber den G6tternamen thrakischen bzw. dakischen Sprache a1s eines gessen sind. Erwahnenswert ist ein Samme1­ Sabadios /Sabazios/, и. а. т. Mit den Ethnika band mit Beitragen des franz6sischen Ar­ -ауо<;, 1. Die Begriffe "Thrakisch" und indogermanischen Idioms. Den ersten Ver­ auf -llvo<; von Ortsnamen im Thraki­ such in dieser Richtung verdanken wir dem cha010gen А.
    [Show full text]
  • Arheovest Iii1
    ASOCIAŢIA ARHEO VEST TIMIŞOARA ARHEOVEST III1 -IN MEMORIAM FLORIN MEDELEȚ- Interdisciplinaritate în Arheologie și Istorie Timişoara, 28 noiembrie 2015 JATEPress Kiadó Szeged 2015 Editori: Sorin FORŢIU Andrei STAVILĂ Consilier științific: Dorel MICLE Coperta: Aurelian SCOROBETE, http://www.reinhart.ro/ Foto copertă: Aurelian SCOROBETE Această lucrarea a apărut sub egida: © ArheoVest, Timișoara, 2015 Președinte Lorena VLAD www.arheovest.com referință bibliografică ISBN 978-963-315-264-5 Avertisment Responsabilitatea pentru conţinutul materialelor revine în totalitate autorilor. DVD-ROMul conține contribuțiile în varianta color precum și imaginile la rezoluția maximă trimisă de autor. OBSERVAȚII PRIVIND O SERIE DE MATERIALE ARHEOLOGICE DIN PERIOADĂ DACICĂ PROVENITE DIN STAȚIUNEA DE LA PECICA-ȘANȚUL MARE (JUD. ARAD) Alexandru Berzovan* * Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Iași; [email protected] Abstract. Observations regarding a number of Dacian period archaeological materials coming from the Pecica-Șanțul Mare site (Arad County, RO). The most important Dacian archaeological site discovered so far on the Lower Mureș Valley is the one from Pecica-Șanțul Mare. Unfortunately, despite the dedicated monograph of 1978, many archaeological materials remained unpublished in the museum collections of Arad and Cluj-Napoca. In this article we present a number of various materials; of special interests are two Roman imports, an unguen- tarium type Isings 82 and a Dressel 6A type amphorae fragment. The local materials, in their turn, help us gain a better understanding of the material culture of the Dacians inhabiting the Lower Mureș Valley. Keywords: Dacian pottery, Pecica-Șanțul Mare, Roman glass, Roman amphorae, Celtic imports. 1. Introducere În ce privește civilizația dacică de pe valea Mureșului Inferior, cele mai impor- tante repere ne sunt oferite de stațiunea de la Pecica-Șanțul Mare1.
    [Show full text]