Cercetările arheologice in Dava de la Răcătău-Tamasidava, intre anii 19.92-1996 de Viorel Căpitanu În anul 1992 au fost reluate cercetările arheologice în staţiunea de la Răcătău, pe acropolă, trasându-se o nouă secţiune, S XXXV, cu lungimea de 26 m, şi lăţimea de 6 m , amplasată în partea de E faţă de S 1/1968, într-o zonă intens locuită în secolele 1 î.d.H. - 1 d.H. Începând de la -0,30 m şi-au făcut apariţia locuintele de suprafaţă, în carou riie 1 ,3,7,8,9 şi 10, cu care ocazie au fost identificate un număr de 14 1ocuinţe din care 12 aparţin civilizaţiei geto-dacice şi 2 epocii bronzului, cultura Monteoru. Mai menţionăm o locuinţă adâncită, care se datează în secolul li î.de.H. Din punct de vedere stratigrafic situaţia este identică cu cea întâlnită în celelalte sectiuni. Astfel primul nivel de locuire aparţine epocii bronzului, cultura Monteoru cu cele două faze, lc2 şi lc3. Al doilea nivel de locuire aparţine civilizaţiei geto-dacice şi aparţine secolelor IV-III î.de H-şi până la începutul sec. li d.H. Şi în această sectiune au fost surprinse un mare număr de gropi, începând de la - 0,60 m, cu adâncimile cuprinse între 1,80 - 2, 00 m şi chiar până la 3 m. Stratul de cultură dacic este foarte bogat în material arheologic cu o mare cantitate de ceramică geto - dacică şi de import, lucrată cu mâna şi la roată, din pastă fină, dar şi de aspect poros, simplă sau ornamentată cu decor alveolar, incizat sau lustruit la vasele borcan sau ceştile dacice, cu pe cu două torţi, fructiere, urcioare, chiupuri, vase de provizii etc. În majoritatea locuinţelor, dar şi în gropi, au fost descoperite şi obiecte de fier: cosoare, cuţite, seceri, scoabe, verigi, precum şi dălţi, piroane, vârfuri de suliţă şi vârfuri de săgeţi, două fibule de bronz de tip Nauheim, în stare fragmentară şi un obiect de bronz, se pare un mâner cu protomă de berbec. Ceramica descoperită în această secţiune, în proporţie de 90 % aparţine populaţiei autohtone şi cea 10 % diA import - elenistică şi romană, ajunsă aici în cadrul schimburilor comerciale. Se remarcă câteva vase de tip borcan şi chiupuri decorate cu proeminente sau cu apucători sau butoni cilindrici, amplasaţi la nivelul umărului sau pe corpul vasului. Urmează apoi ceştile dacice c� una sau două torţi, simple sau ornamentata, în majoritate folosite ca opaiţe. Se cunosc şi câteva miniaturi care nu depăşesc înălţimea de 30-40 mm şi diametru! de 20-60 mm. Ceramica fină lucrată la roată este bogat reprezentată prin vase mari de provizii, chiupuri, căni de lux , cu una şi două torţi; cupe de tip cantharos în http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro Cercetările arheologice in Dava de la Răcătău-Tamasidava, 51 intre anii 1992-1996 majoritatea decorate sub buză dar şi pe corp cu grupuri de linii in poziţie oblică sau linii profilate sub buză sau la baza vasului. Menţionăm o cană de lux din pastă fină de culoare brun-cenuşie cu buza distinctă şi gura sub formă de manşon. Cana pe toată suprafaţa este decorată cu un ornament foarte fin, sub formă de brăduţ, incadrat de linii grupate pe mai multe rânduri, in poziţie verticală sau oblică. La alte vase se întâlneşte şi decorul in reţea realizat in tehnica lustruirii. Urmează apoi fructierele in număr foarte mare, unele decorate şi in interiorul cupei. Castroanele cu gura largă simple sau cu două, trei sau patru torţi apar in număr destul de mare fiind executate dintr-o pastă fină cenuşie. Menţionăm apoi străchinile , balurile precum şi cupe cu gura largă şi un căzănel cu torţi laterale. Ceramica pictată dacică este prezentă şi in această secţiune cu vase din categoria ceşti cu două torţi, cupe care imită pe cele elenistice sau romane având ca ornament viţa de vie şi cel geometrJc. Mai menţionăm căni, fructiere, farfurii, străchini pictate in interior sau pe pereţii exteriori, dar acestea se găsesc in stare� fragmentară. Ceramica de import este prezentă la Răcătău in cantităţi destul de mari şi ne referim în primul rând la amforele elenistice şi romane. Menţionăm descoperirea in această secţiune a mai multor amfore de capacitate mare, cea. 50-60 1, din care două exemplare întregi şi mai multe întregibile precum şi căni, farfurii, baluri etc. Între piesele valoroase alături de protoma de berbec, menţionăm o tortiţă de la un vas de lut, de culoare cărămizie din pastă fină, care reprezintă un ursuleţ realizat cu multă măiestrie de către meşterul ceramist. Dar cea mai importantă piesă care a fost descoperită in campania din anul 1992 este vasul de lut ars de culoare neagră-cenuşie ţn formă de butoi cu dimensiunile: înălţimea 11 cm , diametru! 11,5 cm. La prima vedere cele două siluete - umană şi animalieră interferează o formă de vas cu aspect de butoi, folosit in mod sigur ca recipient pentru libaţie. Vasul luat in ansamblu fără a intra în detalii reprezintă o sinteză a concepţiei despre ceramică la geto-daci, in modalitatea de ornamentare prin tehnica lustruirii, cu atât mai mult cu cât vasul este modelat cu mâna. Se cuvine să subliniem simplitatea detaliilor şi acurateţea in aceste detalii pentru ornament: punctul de ac pentru ochi care dă o mare expresivitate figurii umane şi "calul" in sine, realizat foarte schematic. Avem de-a face cu un vas uman (capul şi braţele) şi in acelaşi timp un vas animalier (calul), care accentuează ideea a două forme care se întrepătrund. Şi la toate acestea se adaugă ornamentul foarte bine redat prin decorul lustruit care constă din frunze de viţă de vie, grupate atât in faţă cât şi la spatele călăreţului, precum şi a liniilor din haşuri fine, prin care se delimitează coama calului. Dar ceea ce impresionează la meşterul de atunci şi care merită subliniat, sunt cele două vase care formează un tot unitar: oala propriu-zisă şi vasul mic (capul) redat http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro 52 Viorel Căpitanu intr-un pătrat şi realizat cu vârful acului şi care ne dă aşa cum arată mai sus o sinteză despre ceramica dacică. Fără îndoială că ne aflăm in faţa unei piese cu seminificaţie cultuală şi poate chiar reprezentarea lui Dyonisos. in campania din anul 1993 au fost reluate săpăturile arheologice în dava de la Răcătău tot pe acropolă in secţiunile XXXIV şi XXXV săpate parţial in anul 1992 până la primul nivel de locuire, care aparţine epocii bronzului cultura Monteoru, fazele lc2 şi lc3, nivel deranjat in proprorţie de cea. 75-80 %, de gropile săpate in sec. 1 d.H de către geto-daci. in S XXXV au fost identificate un număr de 15 locuinţe din care 13 aparţinând La Teme-ului şi 2 epocii Bronzului, cultura Monteoru. Din punct de vedere stratigrafic situaţia este identică cu cea intâlnită în celelalte secţiuni. Astfel primul nivel de locuire aparţineepocii bronzului, cultura Monteoru, cu cele două faze lc2 şi 1 c3, marcat de un strat gros cenuşiu, - compact şi intercalat cu lut galben bătătorit. - Al doilea nivel de locuire aparţine La Te ne-ului dacic bogat in material arheologic specific sec. 11-1 i.d.H., 1-11 d.H. Au fost descoperite şi câteva fragmente ceramice aparţinând Ha. timpuriu specifice culturii Cozia-Brad precum şi pentru sec. IV-III i.d.H. În această secţiune au fost descoperite un număr de 30 de gropi cu -0,60 - 1,00 m cu adâncimea de 1,80-2 m, de formă cilindrică, bitronconică sau chiar in formă de sac. Câteva ajungând până la 2,60 m-3 m adâncime şi diametru! de la 1,50 - 2,0. Majoritatea din ele au fost folosite drept gropi menajere, dar şi pentru depozitarea alimentelor - ne referim la cel cu pereţii arşi până la roşu. Stratul de cultură dacic din această secţiune este foarte bogat in materiale arheologice, in majoritate vase ceramice dacice lucrate cu mâna şi la roată, dar nu lipsesc nici cele de importcum ar fi: amforele, cupele, farfurii, boluri etc. Menţionăm şi prezenţa ceramicii pictate prin forme tipice: cupe, fructiere, căni, vase cu corpul globular. in strat şi în gropi, sau cu ocazia demontării locuinţelor, alături de ce­ ramică au apărut şi obicete de fier, bronz şi piatră. Menţionăm in treacăt unelte şi obiecte din fier: cosoare, cuţite, seceri, scoabe, verigi de coasă precum şi dălţi, piroane şi câteva vârfuri de săgeţi şi de suliţă, la care se mai adaugă 2 fibule fragmentare de tip linguriţă şi un mâner de bronz se pare de la un pumn al în formă de protomă de berbec, ce reprezintă al doilea exemplar descoperit în dava de la Răcătău. La toate acestea mai adăugăm şi un vas de cult în formă de butoi, cu reprezentarea lui Dyonisos-Bachlls, executate in manieră locală, vas care se datează in sec. 1 i.d.H, fiind executat dintr-o argilă fină de culoare negricoasă, cu decor realizat în tehnica lustruirii. O dată încheiate săpăturile în secţiunile amintite a fost trasată o nouă secţiune (XXXVI, cu lungimea de 24 m x 6 r:n.secţi une ce se află la este de S 1 pe acropolă. Sub stratul vegetal, au inceput să apară materiale ceramice, oase de animale şi http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro Cercetările arheologice în Dava de la Răcătău-Tamasidava, 53 între anii 1992-1 996 chiar urme de locuinţe. Prima locuinţă de suprafaţă a apărut între carourile 9 şi 1 O, în partea de est la - 0,30 m, iar a 2-a între carorurile 8 şi 9. În partea de nord, au apărut trei locuinţe suprapuse începând cu -0,30m; a 2-a la - 0,60m şi a treia locuinţă la -0,80 - 1 ,00 m.