- -- Y (5*-imbfk***Sta,4024StS,Wzt, 4.46) (1) . 1 (40.1 g)d) CA (i) ELEMENTE 1) ($) AI DE . Qit e($) HOMAN11011,1 so);ISTORIA- ..,. PENTRU CLASSELE PRIMARIE 4) °l) -. V (46) DE cf) ' )' TREB. LAURIANLT . ) 1 ' 3 f) 44, EDITIUNEA A VECEA J 4. BUCURESCI IMPRIMERIA STATULUI, HOTELUL SERBAN-VODA , 1871 edlitti.Atvvito,AL,4,swAss.%*itvAs ELEMENTE DE IST01111 ROMANILORE PENTRU CLASSILE PRIMARIE DE A. TREB LAURIANU EDITIUNEA A DECEA BUCURESCI. 4, IMPRIMERIA STATULUI, HOTELU SERBAN-VODA 4, 1871. 3 INSTRUCTIUNE PENTRU PROPUNEREA ISTORIEI La propunerea IstorieY, profesorii voru narra mai antaiu ei insi§i bucat'a istorica despre care au se tracteclie, cu cuvinte catu voru pute mai sim- ple Si mai potrivite cu intellegerea scolariloru, le voru descepta luarea aminte asupra locului in care s'au petrecutu evenimentele, §i asupra timpului candu s'au inteMplatu acestea. EY voru repeti acesta de dOue, §i uncle cere trebuint'a, §i de trei on ; apoi voru incerca mai antaiu pe sco- larii cei buni se reproduce celle narrate de din§ii, dupe acea-a voru provoca pre cei mai tarclii la la minte. Ganda Profecorii se voru fi convinsu ca scolarii au coprinsu deplinu obiectulu, voru pune se citesch testulu din carte, facundu-i se lee a minte la frasile §i la termenii intrebuintati. Ganda aru veni la nisce termini necunoscuti, Profesorii i voru esolica cu tote esactitatea, §i nu voru Pase pre scolari se i intrebuintieclie, pino ce nu voru fi incrudintiati Ca i au intellesu deplinu. In fine, dupe doue seu trei recitiri, Professorii voru provoca pre scolari se recitecle bucat'a is- torica in fraci correcte. Dera se voru pacli de a rasa pre scolari se memoreclie, in modu mecanicu, frasi mOrte seu neintellese de din§ii, cari nu facu alt'a de catu obosescu mintea scolariloru Si i descerageclirt de la invetiaturh. 1STORI'A ROMANILORU A STAREA DACIEI INAINTE DE VENIREA ROMANILORU I Scirilecelle mai vechi dcspre locurtorii terriloru de la Dunciric't 4. Riulu cellu mal mare allu Europei care cur- ge de la appusu spre reseritu§i se versa in Marea-Negra, se numia in vechirne /.9&-u, mai pre urma Dundria. Din celle d'antaiu timpuri de cari avemu cunnoscintie istorice, terrile de a drep- t'a acestui riu era locuite de GO; acelle de a star).- g'a din tinutulu Mure§ului§i allu Tissei. de Aga- tursi; §i celle din tinutulu Oltului, Prutului, Dunas- trului, Dunaprului §i Dunului, de Scuti. 2. Gecii era unu poporu curagiosu, credea intr'unu D cleu §i in nemurirea suffletului, care invetiatura 'la primissera de la unu filosofu allu loru, a nume Zalamosse. Agatursii era applecati la luxu, §i purta scule de auru. 8cutii ducea uh vieta nomadica, §i prin incursele loru in A si'a, interitara pre Persi asupra loru. 6 3. Dariu iiiulu lui Ustaspe, regele Persiloru, pleca din Asi'a cu ud armata numerosa, si veni piny la Bosporulu Tracicu, preste care Men unu podu de vase si trecu in Europa. Inaintandu prin Tracia, dede preste Geti, cari creclindu-se a fi destuli de tari, redicard armele asupra Per siloru; inse" ei full invinsi siindatorati a merge cu Dariu in contra Scutiloru. 4. Din terr'a Getiloru, Persi trecura Dunaria preste unu podu de len-mu, si purcesera asupra Scutiloru Acestia se re,trasera prin locurile loru celle dqerte, si tramisera soli la Grecii de la Dunaria, ca sa arch podulusi se lasse pre Persi in mainile loru. Candu intellesse Dariu de acesta, se intOrse inderettu catu putn mai curandu ; lassa pre Geti se traesea in pace dupo legile si dati- nele loru, si eilu se dusse in Asia*), an. Inainte de Chr. 510. 5. Dupo acesta intimplare, Getii remassera, in terr'a loru, si se luptara adese on cu Tracii §i cu Macedonii pino pre timpurile lui Filipu, candu furl re/pinsi de Macedoni cOtra Dunaria. Attunci ei trecu[ a de a stang'a Dunarii si copi insera locu- rile Scutiloru. Dupa mOrtea lui Filipu, se scull fiiulu seu Alessandru, si turbura popOrele de la Dunaria. Sirmu, repele Tribaliloru, fugi in insu- la Peuce, dintre gurile Dunarii; Getii se apperara cu armele, ins6 neputundu-se mesura cu falangea macedonica, se retrassera in desertele loru. Atun- ci venira deputati la Alessandru, cari fiindu intre- bati de cOtra dinsulu, Ca de cine se temu ei mai multu ? repunsera :ca nuse temu de altulu, numai de ceru se nu ca0a pre ei.**) 6. Dupo mOrtea lui Alessandru se scula. Lisi- i, Herodotus histonat um, libro IV, 48, 93, 100, 194 et seqy ** Arianus Expedit Alexandri libro 14. 7 machu, regele Traciei, asupra lui Dromichete, care domnia attunci preste Geti. Dromichete, trasse pre Lisimachu in nisce locuri sterpe§i neamblate, apoi lu incongiura Si lu prinse cu tots Ostea lui. Dupo acea-a lu duse la cetatea Elia, §i lu tracts catu se puta mai omenesce, apoi i dede drumulu Mil se i °era pretiu de rescum- parare*), annulu Inainte de Chr. 318. Pucinu dup'acesta, venir5. la Dunaria Galliicari, dupo mai multe aventure,Intern eiara.ceta.tile Taurunulu (Semlinu), Singidunulu (Beligradu), No- viodunulu §i altele. Din partile de cotra meclia-nop- te venird Bastarnii, in contra carora se luptarsa. Getii suptu conducerea lui Orole I. In una din bataile acestea, Getii se purtara fOrte reu,Orole i ossendi ca se se culce cu capulu In loculu pitiO- reloru §i se servesch ei pre femei, Aceste me- suri umilitOre remasera in lucrare pin° candu Getii prin uh nOua fapta barbatesch §tersera ru- §inea Alta"), annulu Inainte de Chr. 170. II. Contactulu Romaniloru cu Dacii 1. Dupo ce Romanii §i intemeiara statulu suptu §epte, regi in cursu de 244 de anni, prefacura dom- ni'a in republica. §i coprinsera totsItall'a,apoi se intinsera preste cele-l-alte te'ri alle Europei, Asiei §i Africei, Multa resistentia le fb." curd Mace- donii, fuse mai pre urma &Jura §i ei. Attunci Romanii se appropiara de Dui:arl', §i facura cunnoscintia cu Getii. Dera la Romani numai *) Rolyaenus VII, 25 Diodrrus Sieulus de virt et vitas I XX. **) Justinus historiarum, lib. XXXII, 3 8 locuitorii din giosu de cataractele Dunarii se nu- mescu Geti,cei din susu de cataracte, din ti- nutulu Tisseisi alluMuresului, ,seclialDad. Mai pre urma numele acestea iea ua intindere totu mai mare, si tOta terr'a de a stang'a Dunarii, incependu de la riulu Margu (Morava) pino la Borusten (Dunapru) se chiama Dacia *) 2. COtra annulu 50 inainte de Christu, domnia preste Daci regele Boirebiste, care avea Tonga sene pre invetatulu Cineu, in calitate de profetu si de archiereu. Acestu invetatu svatui pre Daci se sterpesch viile, si ei ascultard fork oppunere. Boirebiste deprinse pre Daci la arme si suppu- se nu numai pre popOrele vecine de a stang'a Dunarii, ci trecusl preste apa dincolo de batu pe Gallii din vecinatate,§istinse cu totulu pre Boii din Pannonia :ellu coprinse si cetatile gre- cesci de pre lOnga Marea-Negr." pint; la Duna- pru. ** 3. Incursele celle dese alle lui Boirebiste in Tracia, Iluria si celle-l-alte provincie alle Roma- niloru de prin pregiuru, supperara asa de tare pre Juliu Cesare, in catu acesta, dupa ce se in- tOrse la Roma de la bataile in contra lni Pom- peiu si a Pompeianiloru, si propuse se pornesca in contra Daciloru si apoi se treed in Asia in contra Partiloru. Insm6rtea lui Cesare mantui pre Caci si pre Pali de perirea cu care era amenintati.*") 4. Dupo mOrtea lui Cesare, se tramise la Duna- riaCaiu fratele lui Marcu Antoniu. A cesfa fu batutu ). Caesar de bello Gallico lib. VI, 25 Strabo Geogr. lib. VII cap. 3 .1, 12, et 13, Mims nat. histor. Jib. VI. 25 **) Strabo Geogr Iib. VII. cap. 3 § 11. * *)Appianus de belis Illyricis III. Suetonius In Julio 44. Vdlejus Paterculus It, 59. 9 de Daci si de Bastarni, la cetatea Istrianiloru ; sem- nele militarie luate de la Antoniu se addussera la Genucla. care era ua cetate a Daciloru, Boire- biste, auclindu de certele ce se nascusera intre Antoniu si Octavianu, tramise deputati la acest'a, si-i promise ajutoriu in contra lui Antoniu, dech si Octavianu va voi se i implinesca cererile selle. Dera Octacvianu nu primi,si asa Boirebiste se dechiard pentru Antoniu ;inscurrendu dupa acea-a peri inteuaresc011a ce se nascu intre Daci. 5. Murindu Boirebiste, imperiulu Daciloru se des facu in mai multe parti si se redusse aria de tare, in catu Dacii nu putea inarma in contra Romanilorn mai multu de 40,000 pino la 50,000 de omeni. Unulu dintre capii Daciloru a nume Orole II, fu indemnatu de compatriotii sei se se stole in contra Romaniloru, cari era atunci des- binati intre Antoniu si Octavianu. Orole addusse inainte doi cani cari se incherara intre sene, del% candu se manca ei mai tare, le area unu lupu; capii indata ce lu veclura, se lassara de a se manca intre sene, si se luara dupo dinsulu. Attunci clisse cOtra Daci :asia potu se fad.' si Romanii candu ne voru vede pre noi; deci mai bine se-i lasa- mu se se frece ei intre densii.*) 6. In adeveru, la annulu Romei 722 (31. inainte de Chr.), se facA bataia decissiva la promontoriulu Actiu (in Epiru), si Octavianu prefacii republica in imperiu, si lua numele de Augustu (adeca al- lessu de Deu). Liciniu Crassu care comanda in Macedonia, chiamatu de Orole in contra celloru alti Daci, trecii Dunaria si in cea d'antaiu lovi- tura imprastia pre Daci, apoi incungiura cetatea in care se trassessera dupa bataid. Unu militaru * Strabo Geogr. lib. VII, cap. 3§ 11.