Elemente De Istori'a Romaniloru

- -- Y (5*-imbfk***Sta,4024StS,Wzt, 4.46) (1) . 1 (40.1 g)d) CA (i) ELEMENTE 1)

($) AI DE . Qit e($) HOMAN11011,1 so);ISTORIA- ..,. PENTRU CLASSELE PRIMARIE 4)

°l) -. V (46) DE cf) ' )' TREB. LAURIANLT . ) 1 '

3 f) 44, EDITIUNEA A VECEA J

4. . BUCURESCI IMPRIMERIA STATULUI, HOTELUL SERBAN-VODA , 1871

edlitti.Atvvito,AL,4,swAss.%*itvAs ELEMENTE

IST01111 ROMANILORE PENTRU CLASSILE PRIMARIE

DE A. TREB LAURIANU

EDITIUNEA A DECEA

BUCURESCI.

4, IMPRIMERIA STATULUI, HOTELU SERBAN-VODA 4, 1871.

INSTRUCTIUNE

PENTRU PROPUNEREA ISTORIEI La propunerea IstorieY, profesorii voru narra mai antaiu ei insi§i bucat'a istorica despre care au se tracteclie, cu cuvinte catu voru pute mai sim- ple Si mai potrivite cu intellegerea scolariloru, le voru descepta luarea aminte asupra locului in care s'au petrecutu evenimentele, §i asupra timpului candu s'au inteMplatu acestea. EY voru repeti acesta de dOue, §i uncle cere trebuint'a, §i de trei on ; apoi voru incerca mai antaiu pe scolarii cei buni se reproduce celle narrate de din§ii, dupe acea-a voru provoca pre cei mai tarclii la la minte. Ganda Profecorii se voru fi convinsu ca scolarii au coprinsu deplinu obiectulu, voru pune se citesch testulu din carte, facundu-i se lee a minte la frasile §i la termenii intrebuintati. Ganda aru veni la nisce termini necunoscuti, Profesorii i voru esolica cu tote esactitatea, §i nu voru Pase pre scolari se i intrebuintieclie, pino ce nu voru fi incrudintiati Ca i au intellesu deplinu. In fine, dupe doue seu trei recitiri, Professorii voru provoca pre scolari se recitecle bucat'a istorica in fraci correcte. Dera se voru pacli de a rasa pre scolari se memoreclie, in modu mecanicu, frasi mOrte seu neintellese de din§ii, cari nu facu alt'a de catu obosescu mintea scolariloru Si i descerageclirt de la invetiaturh.

1STORI'A ROMANILORU A

STAREA DACIEI INAINTE DE VENIREA ROMANILORU I Scirilecelle mai vechi dcspre locurtorii terriloru de la Dunciric't 4. Riulu cellu mal mare allu Europei care cur- ge de la appusu spre reseritu§i se versa in Marea-Negra, se numia in vechirne /.9&-u, mai pre urma Dundria. Din celle d'antaiu timpuri de cari avemu cunnoscintie istorice, terrile de a drep- t'a acestui riu era locuite de GO; acelle de a star).- g'a din tinutulu Mure§ului§i allu Tissei. de Aga- tursi; §i celle din tinutulu Oltului, Prutului, Dunas- trului, Dunaprului §i Dunului, de Scuti. 2. Gecii era unu poporu curagiosu, credea intr'unu D cleu §i in nemurirea suffletului, care invetiatura 'la primissera de la unu filosofu allu loru, a nume Zalamosse. Agatursii era applecati la luxu, §i purta scule de auru. 8cutii ducea uh vieta nomadica, §i prin incursele loru in A si'a, interitara pre Persi asupra loru.

6 3. Dariu iiiulu lui Ustaspe, regele Persiloru, pleca din Asi'a cu ud armata numerosa, si veni piny la Bosporulu Tracicu, preste care Men unu podu de vase si trecu in Europa. Inaintandu prin Tracia, dede preste Geti, cari creclindu-se a fi destuli de tari, redicard armele asupra Per siloru; inse" ei full invinsi siindatorati a merge cu Dariu in contra Scutiloru. 4. Din terr'a Getiloru, Persi trecura Dunaria preste unu podu de len-mu, si purcesera asupra Scutiloru Acestia se re,trasera prin locurile loru celle dqerte, si tramisera soli la Grecii de la Dunaria, ca sa arch podulusi se lasse pre Persi in mainile loru. Candu intellesse Dariu de acesta, se intOrse inderettu catu putn mai curandu ; lassa pre Geti se traesea in pace dupo legile si dati- nele loru, si eilu se dusse in Asia*), an. Inainte de Chr. 510. 5. Dupo acesta intimplare, Getii remassera, in terr'a loru, si se luptara adese on cu Tracii §i cu Macedonii pino pre timpurile lui Filipu, candu furl re/pinsi de Macedoni cOtra Dunaria. Attunci ei trecu[ a de a stang'a Dunarii si copi insera locurile Scutiloru. Dupa mOrtea lui Filipu, se scull fiiulu seu Alessandru, si turbura popOrele de la Dunaria. Sirmu, repele Tribaliloru, fugi in insu- la Peuce, dintre gurile Dunarii; Getii se apperara cu armele, ins6 neputundu-se mesura cu falangea macedonica, se retrassera in desertele loru. Atun- ci venira deputati la Alessandru, cari fiindu intre- bati de cOtra dinsulu, Ca de cine se temu ei mai multu ? repunsera :ca nuse temu de altulu, numai de ceru se nu ca0a pre ei.**) 6. Dupo mOrtea lui Alessandru se scula. Lisi- i, Herodotus histonat um, libro IV, 48, 93, 100, 194 et seqy ** Arianus Expedit Alexandri libro 14. 7 machu, regele Traciei, asupra lui Dromichete, care domnia attunci preste Geti. Dromichete, trasse pre Lisimachu in nisce locuri sterpe§i neamblate, apoi lu incongiura Si lu prinse cu tots Ostea lui. Dupo acea-a lu duse la cetatea Elia, §i lu tracts catu se puta mai omenesce, apoi i dede drumulu Mil se i °era pretiu de rescum- parare*), annulu Inainte de Chr. 318. Pucinu dup'acesta, venir5. la Dunaria Galliicari, dupo mai multe aventure,Intern eiara.ceta.tile Taurunulu (Semlinu), Singidunulu (Beligradu), No- viodunulu §i altele. Din partile de cotra meclia-nopte venird Bastarnii, in contra carora se luptarsa. Getii suptu conducerea lui Orole I. In una din bataile acestea, Getii se purtara fOrte reu,Orole i ossendi ca se se culce cu capulu In loculu pitiO- reloru §i se servesch ei pre femei, Aceste mesuri umilitOre remasera in lucrare pin° candu Getii prin uh nOua fapta barbatesch §tersera ru- §inea Alta"), annulu Inainte de Chr. 170.

II. Contactulu Romaniloru cu Dacii 1. Dupo ce Romanii §i intemeiara statulu suptu §epte, regi in cursu de 244 de anni, prefacura domni'a in republica. §i coprinsera totsItall'a,apoi se intinsera preste cele-l-alte te'ri alle Europei, Asiei §i Africei, Multa resistentia le fb." curd Mace- donii, fuse mai pre urma &Jura §i ei. Attunci Romanii se appropiara de Dui:arl', §i facura cunnoscintia cu Getii. Dera la Romani numai *) Rolyaenus VII, 25 Diodrrus Sieulus de virt et vitas I XX. **) Justinus historiarum, lib. XXXII, 3

8 locuitorii din giosu de cataractele Dunarii se nu- mescu Geti,cei din susu de cataracte, din tinutulu Tisseisi alluMuresului, ,seclialDad. Mai pre urma numele acestea iea ua intindere totu mai mare, si tOta terr'a de a stang'a Dunarii, incependu de la riulu Margu (Morava) pino la Borusten (Dunapru) se chiama Dacia *) 2. COtra annulu 50 inainte de Christu, domnia preste Daci regele Boirebiste, care avea Tonga sene pre invetatulu Cineu, in calitate de profetu si de archiereu. Acestu invetatu svatui pre Daci se sterpesch viile, si ei ascultard fork oppunere. Boirebiste deprinse pre Daci la arme si suppuse nu numai pre popOrele vecine de a stang'a Dunarii, ci trecusl preste apa dincolo de batu pe Gallii din vecinatate,§istinse cu totulu pre Boii din Pannonia :ellu coprinse si cetatile gre- cesci de pre lOnga Marea-Negr." pint; la Duna- pru. ** 3. Incursele celle dese alle lui Boirebiste in Tracia, Iluria si celle-l-alte provincie alle Roma- niloru de prin pregiuru, supperara asa de tare pre Juliu Cesare, in catu acesta, dupa ce se in- tOrse la Roma de la bataile in contra lni Pom- peiu si a Pompeianiloru, si propuse se pornesca in contra Daciloru si apoi se treed in Asia in contra Partiloru. Insm6rtea lui Cesare mantui pre Caci si pre Pali de perirea cu care era amenintati.*") 4. Dupo mOrtea lui Cesare, se tramise la Duna- riaCaiu fratele lui Marcu Antoniu. A cesfa fu batutu

). Caesar de bello Gallico lib. VI, 25 Strabo Geogr. lib. VII cap. 3 .1, 12, et 13, Mims nat. histor. Jib. VI. 25 **) Strabo Geogr Iib. VII. cap. 3 § 11. * *)Appianus de belis Illyricis III. Suetonius In Julio 44. Vdlejus Paterculus It, 59.

9 de Daci si de Bastarni, la cetatea Istrianiloru ; semnele militarie luate de la Antoniu se addussera la Genucla. care era ua cetate a Daciloru, Boire- biste, auclindu de certele ce se nascusera intre Antoniu si Octavianu, tramise deputati la acest'a, si-i promise ajutoriu in contra lui Antoniu, dech si Octavianu va voi se i implinesca cererile selle. Dera Octacvianu nu primi,si asa Boirebiste se dechiard pentru Antoniu ;inscurrendu dupa acea-a peri inteuaresc011a ce se nascu intre Daci. 5. Murindu Boirebiste, imperiulu Daciloru se des facu in mai multe parti si se redusse aria de tare, in catu Dacii nu putea inarma in contra Romanilorn mai multu de 40,000 pino la 50,000 de omeni. Unulu dintre capii Daciloru a nume Orole II, fu indemnatu de compatriotii sei se se stole in contra Romaniloru, cari era atunci desbinati intre Antoniu si Octavianu. Orole addusse inainte doi cani cari se incherara intre sene, del% candu se manca ei mai tare, le area unu lupu; capii indata ce lu veclura, se lassara de a se manca intre sene, si se luara dupo dinsulu. Attunci clisse cOtra Daci :asia potu se fad.' si Romanii candu ne voru vede pre noi; deci mai bine se-i lasa- mu se se frece ei intre densii.*) 6. In adeveru, la annulu Romei 722 (31. inainte de Chr.), se facA bataia decissiva la promontoriulu Actiu (in Epiru), si Octavianu prefacii republica in imperiu, si lua numele de Augustu (adeca allessu de Deu). Liciniu Crassu care comanda in Macedonia, chiamatu de Orole in contra celloru alti Daci, trecii Dunaria si in cea d'antaiu lovitura imprastia pre Daci, apoi incungiura cetatea in care se trassessera dupa bataid. Unu militaru * Strabo Geogr. lib. VII, cap. 3§ 11. Frontiuus cap11

40 grecu baga nOptea pre Romani in cetate. Dacii veclindu-se venduti, se uccissera unii pre altii ca se nu cacla in manile Romaniloru. De acollo Cra- su dusse Ostrea la ua pescer5 mare §i intarita fOrte, numita".Cira, la care seclicea cal aru fi fugitu Titanii candu furs invin§i de clei. Acollo §i dussera Dacii tOte lucrurile loru celle pretiOse, Si se inchissera intr'insa. Crassu astupa tOte intra- rile §i e irile Si constrinsse pre Omeni prin. Mine a se suppune. 7. Dupo acea-a Crassu purcesse in contra cel- lorualti Daci, Si ajunse la cetatea Genucla, care era cea mai tare dintre tOte cetatile ce sta. subtu comandulu lui Zurasse (altu capu allu Da- ciloru). Acollo se tinea semnele militare luate de la Antoniu. Dupo multa lupta, Romanii luara ce tatea ;dell. pre Zurasse nu lu putura prinde, fiindu eh' acest'a se dussesse la Scuti dupo ajutoru.Liciniu Crassu se intOrse in Tracia, era de aci se dusse la Roma, si triumfil despre Traci §i despre Daci*), an. inainte de Chr. 26. 8. Pre candu Liciniu Crassu triumfa la Roma Dacii lassandu desbinarile §i certele dintre d'in- §li, se adunara §i-§i allessera rege pre Cotusone- subtu care incepura era.,5i a trece Dunaria preste, ghiaca Si a preda provinciele Roinane. Octavianu, tramisse la Dunaria superiOre pre fiii sei vitrici, Drusu Si Tiberiu, era la Dunaria inferiOre pre Cneiu Lentulu. Acesta respinse pre Daci preste Dunaria, construi castre stative pre lough rip'a Dundrii, §i le intari cu militia. Dacii attacara castrele mai de multe ori, insLentulu-i bata infrico§atu, uccise trei dud dintre ai loru, intre a- cestia §1 pre regele Cotusone. *) Acesta. perdere *) Dio Cassius, libro LI. 26 Suetonius in Auguste. XXI,

1i nu desanima pre Daci ; dupo cinci anni de cline ei conspirara cu Panonii si cu Sarrnatii in contra Romaniloru, si abia se domolira de armele lui Tiberiu*), annulu inainte de Chr. 10. Elia Catu stramuta la 50,000 de Daci presto Dunaria in Moesia**), anulu de la Chr. 3. 8. Cu toteaceste-a, Dacii nu perdea nici ud occasiune spre a turhura provincieile Romane de a drept'a Dunarii, mai allessu suptu urmatorn cei desfr6nati ai iui Augustu, pino la domnia lui Vespasianu, annulu de la Chr.69. M Platiu, guvernatoriulu Moesiei, &Anse pre Dacisi pre cei-l-aiti barbari cari se versassera asupra pro- vincieloru romane, si stramuta la 100,000 de 6- meni in Moesia, si-i Men iributari Romaniloru.***) 10. Pre timpulu lui Domrtianu se scullara eriisi Dacii asupra Romaniloru. Domitianu le dechiara resbellu si tramise in contra loru pre Oppiu Sa- binu Dacii avea attunci in fruntea loru pre Dura; ruse acesta nesimtindu-se destulu de tare, se las - sa de domnia si investi cu dinsa pre Decebalu, omulu cellu mai ageru si mai curagiosu dintre DaciDecebalu se intellesse cu Pacoru regele Partrloru,si se uni cu Sarrnatii sr cu Catii in contra romaniloru, Ellu batu pre Oppiu Sabina de lu nimici d'impreuna cu armat'a sa Attunci Domitianu tramisse pre Fuscu, prefectulu pretoriului, care avu totu acea-a si sOrte. Interritatu prin atatea perderi, Domitianu pleca insusi asupra ferosileru dusmani; dera abia ajunse in Moesia sr se arrunca in bracele placeriloru si alle des- fanariloru; ellu tramisse cu ostile pre ,Jutianu se se bath cu Dacii. Acest'a trecundu Dunaria,

Dio Cassius libro LIV, 36 **) Strabo Ceogi. lib. VII cap3§ 11 **) urn terns Inseiiptionum Nro CCCCLIII

1.2 intelni pre Daci la Tape §i i freed de i stinse. Decebalu se retrasse la re§edint'a sa, thia arborii pin6 in trunchiu §i le impuse arme. Romanii veclindu-i din departare creclura ca suntu multime de militari §i nu cutechard a se appropia, ci se retrasera. Domitianu fu strimtoratu in Pa- noni'a de cotra. Marcomani, §i asia se grabi a face pace numai de catu cu Dacii. El lu invita pre Decebalu la conferinta ; inse acest'a temindu- se ca se nu lu princla, trhmise pre frateseu Diege. Dacii cerea se le dea fabricatori de arme §i de castelle, §i unu stipendiu annuale fOrte insemnatu. Domitianu se invoi la tote acestea, ba dede lui Decebalu §1 tiä diadema, ca cumu l'aru incorona ellu, §i i ar da terr'a din grati'a sa. Pupa acea-a se intOrse la Roma §itriumfa. despre Daci §i despre Cati, pentru care lu risera toti omenii priceputi*). Ellu se uccise la annulu de la Chr. 96.

STAREA DACIEI SU PTU TRAIANU:.5I URMATORII LUI

I. Beita'ile lui Traianu cu Dacii. 1.Illarcu Ulpiu Traianu se nascu in Ispania, in cetatea Italicii, in annulu Chr. 53, §i se destinse prin agerimea mintii §i prin tari'a animei in dre- gatoriele ce purta, de la cellu mai de giosu gradu

*) Dm Cassius LXVI. Tacitus hist. III, 4 et 22 Suetonius in Do- mitiano 6. Plinius lib X, epist. 16 Panegyr XVII 1, Statius Theb. I. Martialis V. 3, VI, 10, 76 VII, 83, VII 15, 50, 65 13 pin6 la cea mai inalta demnitate. Imperatoriu- lu Nerva, petrunsu de mirare pentru virtutile lui, lu adopta de fiiu §i de urmatoriu in imperiu. Indata ce Traianu se numi imperatoriu, incepu a cugeta la micilOcele de a sterge Bat'a cea push' pre numele Romanu prin tributulu dacicu, promisu de cOtra Domitianu, §i pre la annulu100 de la Christu, pleca in contra Daciloru') 2. Decebalu, auclindu de acesta intreprindere, se speria fOrte, sciindu pre bine ca mai inainte n'a invinsu pre Romani ci pre Domitianu, era acuma are a face cu" poporulu romanu §icu imperatoriulu Traianu, pre care lu respecta Inca de pre timpulu candu guverna Germania. Traianu petrecu ierna- in Moesia, apoi in primaver'a annului 101, trecu Dunaria. Candu ajunse la Tape militarii i addussera unu burete mare pe care era scrisu cu litere latine :5Burii cu totii socii loru spunu lui Traianu se se intOrca inapoi, Si se ilia paceaTraianu nu se turbura de acesta ame- nintare. ci purcese inainte,§i in cea d'antaiu lovire batu pre Daci. Decebalu tramise la dinsulu deputati de rangulu de giosu, comati, ca se cera pace.Traianu nu primi, ci purcese mai departe, §i batu a doua Ora pe Daci §i pre Sar- mati Acumu Decebalu tramise alti deputati mai insemnati de cata cei d'antaiu, insnici acestora nu se dede pacea. Batai'a a treia se incheia prin greutatile iernei. 3. In primaver'a annului 102, se Cam cea mai cruntri bataia intre ostile romane §i daciane. Romanii invinsera,inse nurne'rulu plagiloru fu aria de mare in catu nu ajungea materia de a le face legaturi. Dupa acesta, Romanii coprinser6 *). Dio Cassius, LXVIII. 5 -15; qi scenele sculmte pre column'a lui Traianu cu commentaiiele lui Ciaconi si Fabretti.

14 castrele Daciloru celle facute prin munti si se arrettarAdinaintea resedintei lui Decebalu. In aceste imprejurari, Decebalu desperatu tramisse ud numerOsd deputatiune de bhrbati, femei §icopii, ca se rOge pre Traianu de ertare, Si se faca pace cu on -ce pretu. Traianu primi cererea loru, inse cu conditiunile ca se dee inapoi pre toti fabricantii tramisi de Domitianu, pre toti fugarii, si tote machinele de resbelu ; se strice tote castellele, §i se recunnOsa de amici §i de neamici pre aceia cari suntu Si ai poporului romanu." Decebalu se suppusse la tote, Si tramise deputati la Roma, spre a marturisi §i inaintea senatului suppunerea sa§i a terei so- le. Traianu triunfa,5i luanumele de Dacicu (ade- ehinvingatoriualuDaciloru, annulu de la Chr. 403). 4. Dera nu trecu multn timpu §i vine scire la Roma eh Decebalu nu se tine de conditiunile pacii, ci face arme, reparecla castrelle, primesce fugari, invita pre popOrele vecine la pesbellu si turbura pre cei ce tinu cu Romanii. Traianu incunosciitatu despre acesta, se suppera fOrte, §i plecciintai in contra Daciloru, cu scope de a prefece terra loru in provinci4 romana. Ve- nindu la Dunarik insarcinecla pre architectulu Apollodoru Damascenulu se faca podu de IA- tra preste acestu fluviu, din giosu de catarate intre Tierna5iEgeta, era ellu se tine in Moesia cu ostile selle. Decebalu veclendu periclulu, chidma la arme pre tote popOrele vecine §i tramise la Traianu pre nice fugari prefacuti, ca se lu uccia. ;inse acestia se descoperirg, §i pla- tira cu viet'a attentatulu lOru. 5. la annulu 405, se fini podulu si Traianu trecu cu tOta armat'a sa pre pamentulu Daciei

15 Acumu se incepu ressbellulu in tota furorea sa. Longinu, prefectulu unei legiuni, fu chiamatu de Decebalu laconferinta. Romanulu cu deplina Incredere, se dusse la dinsulu. Decebalu lu intreba despre planurile lui Traianu, Si neprimindu respunsu lu puse la inchisore, apoi tramise pre unulu dintre ai sei la Traianu, ca se-i spunk oh lu va da inapoi, deca imperatoriulu se va retrage din Dacia, §i va plati spesele resbelului. Longinu incunosciintia preTraianu prin unu libertu alluseu,ca ellu are de cugetu se §i scurtede viet'a prin veninu, prin urmare se nu primesca propunerile Dacului. Traianu nu perdu timpulu, ci in ainta cu armat'a assupra re§e- dentei lui Decebalu. Romanii se infuriara candu vedural capululu lui Loginu §i alle altoru Romani nfipte in pregini pre valurile catatii, ei se hip- tard ca niscelei, §i infine luara cetatea, §i i dedera." focu de tote partile. Dacii parte se uccisera ei intre sene, parte se adapard cu veninu, parte aqui% in manile Romaniloru. Decebalu. vedundu ca totu e perdutu, §i temundu-se ca se nu cada de viu in manile invingatoriloru, se a- daph cu veninu, capulu lui se addusse la Roma. an Ch. 406. 6. Traianu pretacu Dacia in provincia romana as§edia spre padi'a ei doue legiuni :a cincia macedonica. §i a trei-spre-decea gemina. §i addusse nenumerata multime de Omeni din totu imperiulu romanu*) inse mai vertosu din Italia, spre a im- popora acesta terra mare §i frumOsa, care se intindea de la Dunaria spre media-nopte, pine la marea Negra §i la Dunastru, §i care e cunoscu- ta astadi subtu numirea de Romania, Moldavia

*)Entropius, lib. Vii, 6.

Basarabia, Bucovina. Marmorosulu, Cri§iana,§i Temi§iana. 7. In memori'a victoriei repurtate de Traianu asupra Daciloru, se redica la Roma columna lui Traianu pre care se sculptard tote luptele cu Dacii din amendoue" resbellele, care se vede OA in cliva de astacli*).In Dacia se restaura Sar- mizegetusa, re§edlnfia lui Decebalu, §i se numi Llpia Traiana Augusta, care urma §i de aci Ina- inte a fi capitala Daciei, apoi se clidi Apululu Si Salinele in Dacia centrale (Transilvania); Tivi- siculu in Temi§iana : Romula in Romania; Paloda Sucidava, Petrova, Carsidava, §i Petridava in Moldavia, §i altele mai multe * *). Se facura drumuri asternute cu Ora, se construird apeducte, se redicara temple, teatre, amfiteatre, se lucrartt sarinele §i minerile de auru §i de argintu,§i in scurtu timpu terea deveni una dintre celle mai frumOse provincie alle imperiului romanu. 8. Traianu, Dupa ce cuceri Dacia,§i intOrse armele asupra resa'ritului, Si prefacu Armenia, Mesopotamia, Assuria§iparte din Arabia in provincie romane, Ellu muri la Salinutu in Cilicia la annuli] Chr. 147, lassandu urmatorin in impe- ril] pre adoptivuln seu Adrianu. Bunetatea lui remase de essemplu, in catu senatulu romanu candu felicita pre imperatori, clicea; se flu mai fericitu de catu Augustu, §i mai bunu de catu Traianu.

*) Columna Traiani cum eommentariis Ciaeconii et Fabretti **) Ptolemaei (i.og nil hia libIII. cae. 8. Tabula Feting el iann In Dacia

II. Dacia suptu domni' a Romaniloru. 1. Duph mortea lui Traianu, urmil in imperiu Eliu Adrianu. Acest'a, gelosu de glori'a lui'Ira- ianu, indata parasi trei provincie cucerite de dmsulu, rechiamAndu legiumle din Armeni'a, Meopotarni'ai Assuri'a, Si determine ca riulu Eufratu se fia marginea Imperiului romanu de cotra re-saritu.Assemenea voi se fliedsi cu 1)aci'a,inse amicii nu lu lassara, arretAndu-i ca aru fi ud pre mare necuviinta de a lassa in milnile barbariloru atatia cetritiani romani. Cu tote acestea, pentru ca se micu,5iore4le glori'a lui Traianu, strica podulu cellu de preste Du- naria,suptu pretestu ca servesce numai de a inlesni Barbariloru trecerea in Aloesia, pre candu datoria lui aru fr fostu de a-lu appera. 2. La inceputu Adrianu puse numai unu pre- §edinte preste llaci'a Si Panoni'a pre Alarm Tur- bine, apoi numai preste Dacia puse propreto- riu pre Papiriu Elianu care guverrri terra forte intelleptesce Si fried multe lucruri folositorie, intre altele redicri apeductele de la Sarmizege- tusa ;suptu Plautiu Cesianu, care comand4 militi'a din daci'a de giosu, se as?e,liarii mai multi militari cari servissera 25 Si mai bine de anni. Adrianu inshrcintl pre Salvia Julianu se cull& galegile civile din edictele pretoriloru, Si apoi publica acesta cullegere suptu numele de edic- tu perj etuu.Ellu fu mare amatoriu dearclii- tectura, infrumuselia Roma §i cetatile capitale 18 din provincie ; redid. Elia Capilona pre ruinele Jerusalpului, (Tara prin acesta-a atata O. re- scold infrico§ata intre Judani §i abia putu se ua demollesca dupa trei anni de OW). 3. Pupa ce Adrianu imperati 25 de anni, muri la Baia, in an. Chr. 438.. lasand urmatoriu in imperiu pe adoptivulu seu Titu Eliu Antoniu, cu supranumele Piulu, care fu §i mai mare amatoriu de pace de catu Adrianu; elluse occupa tota vieti'a sa cu indreptarea starii din intru a imperiului;dreptatea lui fu de modellu, in calu chiaru barbarii din terrile celle mai depar- tate depunea armele Si se adresa la dinsulu ca se le judece causele. Antoninu merita numele cellu mai gloriosu de parinte allu genului umanu. Ellu domni 24- de anni §i muri la Lori in Etru- ria, betranu de 75 de anni, lassandu urmatoriu in imperiu pre genere seu Marcu Aureliu, an. Chr. 161. P. illarcu Aureliu prin intellepciunea sa merita numele de ,filosofu,§i prin faptele selle cello mari numele de erou. Ellu domni 19 anni pu- rurea occupatu cu sciintele, cu administratiunea Statului §i cu apperarea lui in contra barbariloru, mai allessu a Marcomaniloru Si a Sarma- tiloru cari neincetatu trecea Dunaria de susu ,Si de micllocu, Si devasta provinciele romane. Pupa multe lupte crunte, chiaru in momentulu candu era se puia -capetu resbelului, Marcu Au- reliu muri la Carnuntu in Panonia de susu, in etate de 59 de anni, lassandu urmatoriu in

*) Dio Cassius LXIX. Eutropins VII, 6. Inscriptiones in Dacia reperate

19 imperiu pre 'filu seu Marcu Aureliu Commodu, -an. Chr. 180. 5. Commodu Incheid pace cu Marcomanii, era cu Burii se invoi ca ace§ti-a se dee inapoi pre cei prin§i in resbellu,se dee §iostatici, §i se jure ca nu voru calca nici O. data in tinuturile Daciei, §i nu se voru apropia de mar- ginele ei mai multu de cinci miliarie. Ducii lui Commodu batura apoi pre Sarmati §i ellu lua titlu de Sarmaticu. Intorcundu-se la Roma, lasso.' guvernulu in manile prefectului pretoriului §i ellu §i petreca timpulu luptandu-se In amfi- teatru,§i Med multime de cruclimi, in urm'a carora fu uccisu la annulu Chr. 192. 6. Cu Antoninginceta periodulu cellu fericitu allu imperiului Romanu. De' aci inainte incepe despotismulu militariu. Pretorianii vindu tronulu imperiale la cei ce le dau mai multu, §i scamba pre imperatori dupa capritiu. Rani 6meni se afla cari se le puia freu. Septimiu Severu con- stringe pre senatu ca se lu recun6sca de imperatoriu; la resaritu insuffla respectu natiu- niloru barbare, a casa lumuresce legile cu ajutoriulu jurisconsultiloru Papinianu, Paulu §i Ul- pianu,i more la Erboracu in Britania la an. Chr. 211. 7. Antoniu Caracalla, fiiulu lui Septimiu Severu, da la toti locuitoriidin provinciele romane dreptulu de cetatiani romani. Trecundu prin Dacia, bate pre Goti §i-i respinge din terra. Acqti barbari se arretard attunci pentru an- taia§i data la Dunaria. Caracalla peri la annulu Chr. 217. Eliogabalu domni ca unu copillu

20 desfrenatu §i ticrillosu. .Allesandru Severu, june viKuosu §i plinu de curagiu, se uccisse de militari,annulu de la Chr. 235. Filippo serba milleniulu Romei la annulu Chr. 247; dede Bo- mimiloru din Dacia dreptulu de a batte moneta ; inse Gotii incepura acumu a inunda terea de tote partile. 8. Aurelianu, nascutu in terrile de la Dunarili, §i crescutu suptu acme, batil cu legiunile sell& in mai multe ronduri pre barbari, §i-i respinse preste marginile imperiului. La annulu Chr. 270, se ficu imperatoriu si lua mesurele cello mai intellepteSi mai severe spre a restabili des- ciplin'amilitard;ellu curati Dacia de Goti, §i Italia de Alemani, intari Roma prin unu muru nou impregiurulu ei; apoi purcesse la resaritu Si batu pre Zenobia, regin aSuriei,suppuse Egiptulu, se intorce la appusu, §i desarma pre Tetricu in Gallia. 9. Dupii ce restaura totu imperiulu rotnanu, §i propuse se piece a doua órä la resaritu, §i se bata si pre Persi; veclundu eh barbarii de la marea NOgra nu incetecia de a infesta Dacia, §i eh' prin multe batai s'au deprtatu Illuriculu de omeni, otari se pariissesca Dacia lui Traianu, Si se striimute legiunile in Moesia de a drept'a Dunari. Multi dintre locuitori trecurd cu militia in Moesia §i se apcliarii. acollo. 't'err'a acea-a se numui Daci'a vdueibise imparti in Daci'a rIpiand, de pre longs. ripa Dundrii, de la Margo (Morava) pino la Escamu (Osmu), cu capital'a Eatiaria, §i in Daci'a meditteravea de pre longs muntii Macedon:ei i aiTraciei, cu capital'a

21 Sardica, annulu Chr. 274. Dera cea mai mare parte de Romanii din Daci'a lui Traianu, fiindu legati del familiele §i de parnentula nascerii care era acumu patrfa loru, voira mai bine a suferi domni'a Gotiloru, de Mu espatriarea ; din care causa ei nu urmara legiuniloru lui Aurelianu, cu fratii loru eel mai pucinu legati de vechi'a loru terra. Inse nisi domni'a Gotiloru nu fu atatu de aspra; caci acestia, ca nisce barbari cari traia din pradele bellice de astacli pino mane, veclimdu-se in stapanirea terrei, nu numai eh nu turbura pre acqti locuitori pacified, ci ,ned iSiappera in contra tutoru incurseloru,si -i anima ca se lucrecle pamentulu, ca se §i pOth avesiei nutritur'a pentru pradele ce castiga cu armele 'din alte terri. Romanii din Daci'a se invetiassera in cursu de doue-Oeci de aril, a -trai cu din§ii;ei cunnoscea de alth parte pre ,bine- starea lumii de atunci, pentru ca se -keWuplede a ,sir samba patri'a cu sperantra ide na ser,uritate mai mare, candu vedea ca tote 'textile de prin pregiuru suntu assemenea espuse, -§i ea cu pucinu timpu mai inainte Al- t c'calCasera chiaru Italia centruluimps- riului;afara de acestea, d,espotismulu militariu dip .prqvkeie era mai pucinu de sufferitu de 16fttli kuveVnulu )barbariloru.Nici nu se putea kigeia, prey long 4 tt6t6 seteritate-dui Aurelianu, 'et'OW& se 'va 'tine in descipliAb., lucru ce se §i la-deiteri; caci imperatorialu mergundu cotta resarAtu se iuccisg in Tracia, anpulu Chr.271*)- Tacztu, Allortanuirfi,Probu, caclura,wietime bune- ")Gibon's the' history of the Roman Empire. dap: XI

22 loru selle intentiuni suptu armele militarilaru desfrenati. 10. .Diocletianu restabili desciplinamilitariar §i bath de multe on pre barbari la Dunaria. Constantinu funda. Roma-n(51a longs Bosporu, care mai in urma lua numele de Constantinopole, §i spre assecurarea partiloru de la mods-nopte, Mai unu podu preste Dunaria, din susu de gur'a Oltului,§i trecundu cu armat'a in Dacia lui Traianu, batti pre Goti, §i-i alunga preste Du- nastru. Dacia veni 6110 suptu puterea impe- ratoriloru (*). Constantinu Midi mai multe cetati intr'insa; intre altele :Constantiola §i Recidua in Temi§iana, Sicibida (astacli Cellei), §i Dafne (mai in urma Constantia,la gura Arge§iului in Romania. Religiunea crestind care se seminasse in Dacia de pre timpulu Autoniniloru, se recunosch acumu ca religiune a statului.Barbarii lnsi§i cari remassera in provinciele romane fur& nevoid a se bapteza *) Constantinu muri la annulu Chr. 327, in etate de 65 de anni, lassanduu in urma sa trei fiii : pre Constantnu, Constangu §i Constante, intre cari impartisse imperiului romanu. Acestia se sfa.§iara ca tigrii intre d'en§ii. 11. Dintre urmatorii luiConstantinu merits aducere aminte, Valentinianu §i frate-seii Valen- te. Pre timpulu acestora venirii alti barbari din Asi'a, numiti Hunni, cari impinsera pre Goti de la Dunastru in Daci'a §i apoi preste Dunaria In Moesi'a. Valente caclu in batai'a de la Adria-

*)Zosimus lib II, In Constantinum. Theophane. Chronogr. ad annum 24 Constantini. Julianus In Satyris. Eusebius lib. IV, 6.- "*) Tertulianus contra Jud. cap. 7. Socrates hist, lib 1, ,33

nopoli la annulu Chr. 378 Teodosiu venindu cu ostile din Ispani'a bath pre barbari, curati imperiulu de usurpatori si lu appera cu multh vitedia. Ellu sthrpi paganismulu din totu imperiulu romanu, si se sili multu ca se introduch ordineainadministratiune ;insedregatorii lui nu se sciura purta totu-de-una cu cumpa- tarea cuvenita. Locuitorii de laTessalonic'a se revoltara siuccissera pe guvernatorulu si pre mai multi dregatori imperiali. Teodosiu se apprinse aria de tare de mania, in catu macellari la 7000 de Tesalonicani ; macellada acest'a descepta terrore in totu imperiulu. Candu Teo- dosiu veni la Milanu, episcopulu Ambrosiu lu oppri la usi'abisericei ca pre unu nedemnu. Teodosiu si recunnosch gresella, si se puse ca se se impace cu D-cleu si cu omenii. Intorcerea acest'a i castiga animile omeniloru. Inca inainte de a essi din vietia, ellu imparti imperiulu intre fiii sei Arcadiu si Onoriu. suptu dinsii si succesorii loru merse imperiulu totu spre cadere ; annulu Chr. 395. 12. In terrile de la Dunaria se puse Attila In capuu Hunniloru, derima Sirmiulu, coprinse Viminafiulu, stria. Singidunulu si Naissulu cu mai multe alte cetati; dupe acea-a preda Mace- doni'a si Traci'a, lua cu assaltu cetatea Ratiari'a capital'a Daciei ripiane. si cuceri OM Dada lui Aurelianu pino la riuluIatrului.Barbarulu se asseclia cu castrele sale la Tiss'a, fi de acollo ameninta atatu imperiulu de la resaritu catu si cellu de la appusu. La annulu Chr. 450, pleca Cu Hunii sei pins in Galli'a ; ins6 acollo fu batutu

24 de ducele Romanu .Aetiu. Attila nu se despera, ci intorcundu-se in tinuturile selle, strinse oste noun §i purcesse asuprca prefach Aqui lea in Tuine, Si preda totaoRali'a pinola Rom'a unde fu intimpinatu de ponteficele Leone, care lu indupleca prin rugiminte se crutieacesta capitale. Attila predandu totu, se intorse era§i la 'fissa, unde Si avea re5edint'a sa, Simuri innecatu in singe, §i a5i'a s'capa lumea de bi- ciulu luiD-deu,ca -ci acestu mime5idedesse barbarulu : annulu Chr. 453.--1-llupa mortea lui Attila,flui lui incepura a se -disputa intre sene, Si acesfa caguna caderea lora. Ei furh batuti in Dacia appussi-nd de Gep11i §i in cea resh- ritend de Gsrogoli, Roma cap In mnnile barbariloru la annulu Chr. 476, dapa ce stetesse 4229 de anni de la fundarea ti prin Romulu, 982 anni de la infiintarea republicei,§i505 anni de la prefacerearin Tnonarchia suptu Octa- vianu Augustu. Prin unu foe)1 allu sortii, cellu din urma imperatoriu fiLfRomaltt) Augustulu.

STAREA DACIEI SI TTU IMP FR ATOP!! B T7 ANTINI SI SUPTU INCURSELE BARBARILORU.

Justinianui urnza'torii lui in imperiulu bizantinu. cl. Justinianu se sui pre tronulu lui Constan- tinu la annulu de la Chr. 527. Ellu avusse ua crescere destulu de ingrigita, Si inv6tassesci- intelecu mare tragere ce anima, mai allessu jurisprudenti'a ; pentru care 'Astra unu gustu distinsu in tota vieca sa. Condussu de ide'a lui Cesare §i a lui Constantinu de a forma una corpu `din totelegileromane, convoca urt commis- egidne, de lece barbatisuptu pre§edintla lui 1'ribonianu, cari se cullega legile §ise le dOe tia( form4 ststematia Acesti'a prelucrara codi- cele Justinianeui lu publicjara la annulu de la Cllr. M20 Inosdui% fosse anm de clille, codi- cele se supnuse ja 011:6. 'lona misiune. La ace- S'e'adausdh -"aoielement'lereptului suptu %time de institzteiuni,,§iuj'a cl> e(Tere de tractate 1 'et eh 13 dpi 0'mai Milleb e jurisconsulati, %1(.436 dim pre'fler an eyesea ,qe.ste ; fine, I. I Milli egi nout acute fie Tu,Onpanusup- V riumetedeAtI)elle.,4thacesta lucrate.cjipe-

26 to numele de Corpulu dreptului dude,§ieste pino astdcli fundamentulu tutoru legiloru civili in tote State le civilisate. 2. Justinianu avea longa sene unu omu mare, cu numele Bellisariu,care prin talentele selle si vitecli'a sa ilustra seclulu acella Bel- lisariu batii la resaritu pre Persi si-i constrinse a face pace cu Romanii ; apoi trecii in Africa, UM pre Vandali, rebid Cartaginea, si prefaca Africa erasi in prefecturd romand. Dupd acea- a trecii in Itali'a, coprinse Neapoli'a, apoi Ro- m'a. Insfiindu-ca la resdrituPersii rupsera pacea si incepussera a prada erdsi provinciele romane, Belliariu fti nevoitu a se intorce in contra -a loru. Bragiulu lui cellu tare respinse pre Persi din tinutulu imperiului, si-i assecura marginile. Dora in restimpulu acesta-a, Gotii turburara 6.10 Itali'a. Bellisariu incunnoscintiatu despre acest'a, ldssa pre Martinu la resdritu si allerga la appusu, smulse Roma din manile Gatiloru, inse lips'a de calldrime lu facu se se retraga in Sicili'a. Romanii trebuird de nou se bath. pre Goti spre a libera Itali'a de dinsii, annulu Chr. 522. 3. In totu timpulu acest'a, nu incetard luptele nici la Dundrid; ca -ci din cei d'antai anni se gramadissera in patile acellea multime de barbari: Huni, Bulgari §i Sclovani, §i facura multe stricatiuni Romaniloru. Mai pre urma venire §i Avarii, cari intemeiara ua suprematia preste cei-l-alii barbari ; inse Justinianu i &Anse in mai multe ronduri, §ilua din manile loru mare parte a Dacieicellei vechi,coprinse cetati-

27 le Lederata §i Recidua in Temiiana, Sicibida §i Dafnea in Daci'a australe; dera lgssa in manile barbariloru Turnulu,cetatea cea vehirt fundata de Traianu de a stAng'a Dunarii (care se pare a fi fostu aprope de Galati, unde i se mai veciu Inca ruinele) Justinianu funds summa de castelle, §i repara mare numeru de ce- tali pre long). amendoue ripele Dunarii, Ince- piindu de la Singidunu pino la versarea Duna- rii in marea Negra. Assemenea funds mai multe cetati in intrulu imperiului, §i dede la multe numele de Justiniana. La Constantinopuli reedifid biseric'a santei Sofie care sta §i pins astacli. In Daci'a nourt, loculu nascerii selle, funds Prima Justiniana ;inaltia pre episcopulu de acollo la rangulu de archiepiscopu, drui-a i suppuse pre toti mitropolitii§iepiscopii din amedoue Daciele, Pannoni'a secunda, din Mace- doni'a prima §i din Dardani'a. 4. Domni'a lui Justinianu fu turburata §i din Intru prin mai multe conjuratiuni in contra-a lui. In celle din urma eaclii sub prepusu §i marele Bellisariu, ca unulu ce ar fi luatu parte la dinsa,§i fu lipsitu de tote dregetoriile selle. Dell preste doi anni se recunosch intregritatea mare - lui erou ;ellu fu restabilitu in tote demnitatile selle, inse nu multu dupa acea-a muri de betra- neti6, dupa dinsulu urma §i Justinianu, annulu Chr. 565 *). 5. Imperatorii cari urmara dupa Justinianu pre tronulu bizantinu (seu Constantinopolitanu). avura multe lupte cu barbarii de la DunAria, ._ Procopius de belle Gothic*. Historia arcane.. De aodificiis.

mai allesu cu Avarli cari se intariserii forte, coprinclindu tote terrile de la marea INegra pino laconlinele Germaniei. Romanii din Dacia sus- pinarlisuptu jugulu loru,ins6sperandu in D-cieu, nu si parasira patri'a. Ei vNusera pino a- cumu multime de barbari striicurandu-se prin Dacia fora de a se intemeia in acesta terra, §i credea tare, diai. cei de acumu se voru duce la rondulu lora.

II.

Venirea Bulgariloru. 4. Pre timpulu imperatorulul Eracliu (care domni de la annulu Chr. 620, pino la Gil) in- cepa illachomede in Arabi'a a predica ua noua religiune, si a ua propaga cu sabfa ;era la Dunn Cubratu ducele Bulgariloru, forma ua domnia torte insemnata. Ellu muri la annulu Chr. 666, §i lassa cinci Iii : pre Butaia, pre Contragu, pre 'Asparucu, pre Reanu §i pre Alsecu, svatuindu-i parintesce, se nu se desparta, ci se§eclia. Si se domnesca impreund. Der% abia inchise be- tranulu ochii, §i fiii inch ura a se desbina. NumaT Butaia remase in loculu unde murisse tata-seu; -Contiagli i treat EDunulu ;linAsia,cei-l-alti trei plecartixotra liptrusn: tAsparnen se as§eclia intre Dunastru Si intre Dunaria (in Dada orientale ,sau Easarabia), Real ut tre& in Pannonia §i se Opptige Avtirfiloru, Alsecu inainta pino in Italia tthde- a slippise LOfig4barcjilorn. --)1 In annulu Chr. rft8D, iBulgarii, idintre Dunastru §i Duntiria.

29 trecura suptu Asparucu in Moesia. De acumu inainte se rumpe tots legatur'a Romaniloru din amendoue Daciele cu imperiulu bizantinu (seu Constantinopohtanu). Acumu incetechi de a mai fi imperiu romanu, coci toti Romhnii cAti mai vorbescu limba parintiloru, nu mai suntu suptd sceptrulu imperialu, ci suptu potestatea barbariloru:cei din drept'a Dundrii§i din Daci'a inferiord suptu a Bulgariloru, cei din Daci'a superiore suptu a Avariloru pino la annulu Chr. 797, candu acestia se batu de cotra Carlu cellu Mare §i se retragu la muntele Caucasu pentru totu-de-una. La Sava se stabilescu Serbii §i Co rb atii (*). 2. Romanii din drept'a Duna'rii intriindu in bund intellegerecu Bulgarii,seminary intre dm0ireligiunea cretina. CAndu se nascd ua pestilentia mare interra,Si se speriase totu poporulu, RomAnii svatuira pre regele Bogoru se chiame intr'ajutoriu pre D-cleulu crestiniloru. Regele asculta, Si poporulu se mantui de bon. Chllugrulu romanu Metodiu, care seafla,la curtea lui Bogoru, insarcinatu de a zugravi in cas'a lui totu ce va sci mai infricoptu, facii judecat'a cea mai de pre urma, care lucra a5ia de tare asupra fantasiei lui, in catu indata se bapteza Si lua numele crqtinescu de Michailu. FratiiMetodiu§i Curillu propagarti cu mare successu crestiniFmulu intre Bulgari, dupii acea-a niiscOndu-se dispute intre biseric'a (le la Roma §i cea de la Constantinopoli,ei,trecurd in Patio- ma, Si baptezard pre Slovani. Ace; tifrati se Katona in Synorsi chronologia.

30 4icu a fi inventorii alfabetului curilicu cellu corn- pusu din littere grece Si latine pentru limbele sclavone. La Constantinopoli se intempla de se scosse din scaunu patriarchulu Ignatiu,§i se puse unu laicu, omu invetatu, cu numele Fotiu. Noulu imperatoriu,Basiliu Macedone, strinse in annulu Chr. 869 allu optule sinodu ecu- menicu Si scose pre,,Fotiu din patriarchia§i restabili pre Ignatiu. In sinodulu acesta se determina cb. Moesia (Bulgaria) se stee suptu patriarchulu Constantinopolitanu. Deci Ignatiuchi- rotoni episcopu pentru terrile de la Dunaria. La annulu 877, muri patriarchulu Ignatiu; atunci imperatorulu cu sinodulu pusera patriarchu pre Fotiu,in contra vointei appusaniloru, dinteace- sta se nascu desbinarea (schism'a) intre amindoue bisericile crestine cea appusena §i cea resa- ritena(*) Imperitoriulu Basiliu,intrealte lucrari insemnate, incepu se prefaca corpulu legiloru,inse muri la annulu 886,§i lassa de succesoriu pre fiiulu seu Leon cu supranumele Intelleptulu, care complini oper'a inceputa de tata-seu, §i uh publica in 60 de carti, suptu numele de Basitice.

III

Venirea Unguriloru. 1. Pre timpulu lui Leon inteleptulu, Pacinatii allungara pre Unguri din tinutulu de la Dunu cotra apusu. Acesti-a se as§ecliara lough apele (*) Baronius in Annalibus ecelessinsticis. 3! Dunaprului, Prutuluigi Seretului. Michailu, regele Bulgariloru gi allu RomAniloru, murisse gi lassasse de succesoriu pe fiiulu-seu Simeonu, care ava multe lupte cu Leon Imperatoriulu. Leon, neputundu frange puterea Bulgariloru, invita pre Unguri asupra lora. Simeonu, invergunatu pre Unguri, tramise deputati la Pacinaci, gi facu lega- mIntu cu dingii se se scole arupra acestoru vecini periculogi, gi se-isterga de pre fag'a pamintului. Candu Ungurii se affla la resbellu intr'alte terri, Pacinatii de uh parte gi Bulgarii de alta incursera in tinutulu loru, uccisera tote familiele gi alungara de acollo pre cei ce rema- sessera spre paga locului. A cesti din urma fugira preste munti, gi se asgeclara la originea Oltului gi a Muregnlui suptu numele de Secui. Cei-l-alti Unguri intorcundu-se de la resbelu, gi aflandu terea degerta gi devestata, trecura pre longa Prutu in susu gi se dussera in Galitia. Domnulu Rusniaciloru i primi omenesce, ins6 i svalui su treed preste Carpati in tinutuluTisseigi allu Dunarii de miclilocu, uncle locuescu acumu Vla- thii (Romilnii), Bulgarii,Sclovanii,gi pastorii Romaniloru, int'ua terra forte bunk gi in care au domnitu ore-candu Attila.Ungurii trecura la Muncaciu (annulu Chr. 889), era in loculu loru in Dacia orientale se asgecliara Pacinatii(*). 2. Pre timpulu cAndu trecura Ungurii la Tisa gi la Dunarra de miclilocu, domnia in Dacia centrale (Transilvania) ducele Romaniloru Ge- Iliu; era in tinutulu Crigiului,intre Samegiulu (*) Constantitus Port hyrogenitus de adm. imp.cap 40. Leo. Gram- maticus in sua Chronograllia.

32 de giosu, Tissa de miclilocu §i Mure§iulu de giosu, domnia altu duce allu Romaniloru, a nume Ma- riotu care mostenise acesta terra din timpurile celle mai vechi, §i pre allu ciiruia strabu- nu lu uccisesse Attila, dupd spunerea Unguriloru; in tinutulu 7 enai§iului, intre Mure§iu §iissa de giosu, §i intre Dundria dino la Tierna (care pre atunci ce numia Rus§iava), domnia allu treilea duce allu Romaniloru, Claudiu. 'tinutulu dintre Tissa Si Dunari'a de micllocu (fassugi a) so guverna de Salanu stranepotulu lui Reanu, dom- nnlu Bulgariloru ; Pannonia era suptu potestatea lui Svatopolcu, care formase regatulu Moraviei mari. Aceste popore locuindu in pace de la resipirea Avariloru, nu se afla preparate spre a intempina unu attacu din partea unei puteri mari §i orgarisate militaresce. Ungurii in cursR de cleee anni de Mille coprinse tinutulu dintre Tissa de susu pino la Sieu §i la porta Alesse- siului. 3. La annulu Chr. 904, unulu dintre ducii Ungu- riloru, a nume Tuhutu, auclindu de la locuitori ca pamintulu dincollo de Ochre, undo domnesce Romanulu Gelliu, este bunu, cera void. de la Arpadu, capulu Unguriloru, setreed in acea terra, Si se ua ocupe pentru sene. Gelliu indata ce simti de venirea Unguriloru,aduna ostea sa,§i purcese in contra loru. La riulu Alma§itilui se incinse ua cruntathitaidintro Romani Si Unguri, inse Romani' perdura. Gelliu fa thiatu in fuga longa riuluCapu§iului. Atunci Romani' vkolundu mortea domuului loru, dedera man'a de buna voi'a toru, gi Si allessera dom.- 33 nu pre Tuhutu, Inecheindu tractatu cu juramen- tuin loculu care se clice pino astacli Esculeu. Cu modulu acest'a, Ungurii coprinsera tinutulu Same§iului ;Instinutulu Mure§iului §i allu Oltu- lui remasera inch lungu timpu in manile Roma niloru, unde acesti-a §i avea ducii sei (numiti voevocli, §i chinecii, dupd datin'a de atunci). Totu in acestu timpu, Ungurii coprinsera tinutulu lui Salanu dintre Dunaria SiTissa,apo dechiarara resbellu lui Marriottu, care se appera cu multa viteclia in contra-a loru, era ma pre urma veymdu ea acesti-a au coprinsu tote tinuturile de prin pregiuru, incheid tractatu cu Arpadu, dede pre fiiasa incasatoria lui Zoltanu fiiulu lui Arpadu §i murindu fora fiiu de seminta barbatesch, lassa ducatnlu seu lui Zoltanu ginere seu Claudiu inch fu supperatu de Unguri in Temi§ian'a, cu tote acestea ellu §i tinu ducatulu seu pino pre timpulu regelui Stefanu Ungurii trecuraapoi Dunada,§i desfiintara Moravi'a mare,i prefacura Panno- ni'a cu tinutulu de a stang a Dunarii, in terra unguresca( *). 3. Simeonu, regele Romaniloru §i allu Bulga- riloru, muri la annulu Chr. 927, fiiulu seu Pe- tru domni pino la anulu Chr. 963. Atunci se ridicara patru frati Romani :David, Aron §i Samuel, §i se fa.' cura domni preste terrile din drept'a Dunarii. Bizantinii invitard pre Ru§ii de la Dunapru se via asupra-a Bulgariloru. Rus§i primira cu bucuria acesta invitare,inse dup

(*)AnotiymusBelae regis notariusin histotia septem Ducum Hun. cab. 9etseqq. cap 19 seqq. cap, 44 etseqq. 3

34 ce pradata terrile de la Dunaria, nu voird a le mai de§erta, ci din contra ei se unirh cu Bulgarii, §i chiamara intr'ajutoriu pre Pacinati Si pre Unguri, formarh impreuna uh putere de 300,000 de armati, §i trecura Emu lu, (Balcanii), cu scopu de a resturna imperiulu bizantinu. Trei anni de chile predara acesti-a terrile de la Dunaria; mai pre urma Bizantinii i desbinara, §i fiictIndu pace cu Rus§ii, constrinserh pe cei 1-alti a se retrage. In nouele incurchri ce se es- card,perira trei d'intre fratii Romani: David, Moise §i Aron. Atunci Samuel se fa.'rege preste to- tsterea,ba trecu chiaru §i Emu lu, coprinse Traci'a, Macedoni'a, Tessali'a, §i Peloponnesulu ; lua pre locuitorii ceatii Larissa,§iitramise in Moesra ; acollo forma din trIn§ii un corpu de militia, cu care seserviapoi incontra Bizantiniloru. In cursu de 37 de anni, Samuel se lupta neincetatu cu imperatoriulu Basiliu II §i cu ducii lui,§i fu mai pretindene invinge- toriu. D6ra Basiliu §i propuse sedesfiinteclie regatulu bulgaro-romanu din drept'a Dunarii, spre acestu scopu strinse unu mare Inirntru de oste, §i tat essercita la lupta pino candu ajunse a intrece pre bulgari. Duph muIte batai crunte, Samuelu muri de durere de anima la annulu Chr. 1013. Dintre urmatorii lui, unii se mai tinura Vino la annulu Chr. 1019. Basiliu coprinse capital'a Aehrida unde afla mare tesaure de bani §i de sculle, §i lua numele de Bulgaroctonu, adech sterpitoriu allu Bulgariloru, §ilassa cu testamentu, ca de s'aru sculle. candu va Roma-

35 nile, se fach cu dinsii cumu a facutuellu cu Bulgarii(*).

IV.

Crucelerii, ;si Romeinii din illoesia. 1. Dupa ce caduse imperiulu rornanu de la appusu, se ridica en incetulu alta autoritate la Roma adeca cea eclesiastied,si incursu de sesse centennie, ponteficii romani ajunsera a fi in adeveru domnii lumii crestine. Gregoriu VII nu se sfii a escommunica pre Enricu IV, imperatoriulu Germaniei, si a lu desbraca de autori- tatea imperiale. Enricu fu nevoitu a se duce in mecliulu iernei annulu Chr. 1077, la Canossa unde petrecea Gregoriu, spre a se ruga de iertare, §i abia fu primitu, dupa ce facu trei dine pe- nitentia d'inaintea usei in sacu si descultiu. A- cestu pontefice proiecta scularea appusului cre- stinu asupra resaritului paganu, spre a libera Ierusalimulu si celle-l-alto locuri sante de servi- tutea Turciloru; insellu muri la annulu Chr. 4086. Dupa dinsulu, Victoriu III abia seclu doi anni pre scaunulu apostolicu. Suptu pontefica- tulu lui Urbanu II, se intorse din Palestina ere- mitulu Petru de Amianu,§i princuvintelesi descrierile selle, despre sufferintele crestiniloru de la resaritu, atitia tote animile asupra paganiloru. Urbanu II strinse sinodu in annulu Chr. 1096, la Clarmonte in Francia, unite se adunara ') Georgius Gedrenus in eimrendio Instonee, eF. N'eefas Chomale List lib. 1,6.

36 mai multe mii de omeni din tote terrile appusului, in cari se vorbia limba roman5., §i provoca pre crestini la arme, promitindu-le iertare de pe'cate Si resplabre in ceru. Mii de omeni se declarard voio§i a se inscrie in &tea cea sacra; ei Si cusura ua cruce de pannura ros§ia pre umerulu cellu dreptu, §i se numira cruceferi. 2. Inprime'vara annului 1096, plecarala 300,000 de omeni cotra resaritu, suptu conducerea calugerului Petru de Amianu §i a calla- riului Valteru fork-de-avere, treclindu prin Ger- mania Si Pannonia; candu ajunsera la Singiduu impresurara cetatea, Si se pusera a prada. Mo- esia. Niceta prefectulu cetatii,i respinse §ii bat' ca pre nisce latroni, imprestiandu-i prin paduri, locuitorii terii i macellarira cu miile ; cei-l-alti cat; scaparh, ajunsera piny la Constan- tinopoli. Be acollo trecura in Asia, insse" la Nicea perira de armele Turciloru; de abia remasera la 3000.Alti cruceferi plecara mai in urma cu popa Godescalcu Si cu comitele Euricu de Lei- ningen ;acestia incepura expeditiunea loru cu ucciderea Judaniloru din Germania, apoi patira §i ei ca cei d'antaiu, In fine pled. Godofredu de Bullion cu fratii sei Balduinu si Eustatiu, Si cu MU mare numeru de dllari bine inarmati trecura prin Panonia Si Moesia cotra Constan tinopoli, era comitele Ugon, fratele regelui Fran-. ciei, purcesse pre mare, precumu §i Boemundu, fiiulu lui Robertu Guiscardu, §i verulti seu Tan credu din Sicilia. Chndu ajunsera laConstan- tinopoli, jurara credintia imperatorului §i-i promisera tote terrile imperiului orientale cari le

37 voru lua de la Turci. Dupd acea-a trecura in Asia (annulu Chr. 1087), batura Nicea, care se inching imperatorului;apoi luardAntiochia (1098), duph ua impresurare de noire luni de Mille,si in fine coprinserli Jerusalimulu (1099). Godofredu de Bulion se proclarna rege de cotra cruceferi; insellu abia guverna Jerusalimulu unu annu de cline si muri. Frate-seu Baldoinu urma in loculu lui (1100). 3. Numerulu cellu mien allu cruceferiloru nu putu appera multu timpu precrestinii de la reshritu in contra Turciloru. Lnu calugeru, re- numitu pentru pietatea si invetifhtur'a sa, predica uh." noua inarmare asupra phganiloru ce ocuph locurile sante. Imperatoriulu Condradu III,si regele Franciei Ludovicu VII se puserii in fruntea cruceferiloru, (1143) si si indreptara callea prin Pannonia. Germania lui Conradu se purta- r6 ca nisce predatori si dedera causa la ne- multumiri din partea locuitoriloru.In Asia ei flub macelariti de Turci, forte pucini ajunsera la Jerusalimu in starea cea mai miserabilh, Pre timpulu acesta venira si Sassii in transilvania.Din contra Manuel imperatoriulu Con- stantinodolii indrepta armele selle sere appusu, §i se batu necurmatu cu Ungurii, cu scopu de a desfiin(a regtulu acestora; elhi inarrna si pre Romani in contra loru, si-i trAmise la annulu 1166, suptu conducerea lui Batace prin Molda- via, de irrupsera in Transilvania,apoi suptu comandulu lui Joanne Duca pradara Marmoro- sulu(*). (') Joannes Cinamus libro V. 38

it. anuel imperatoriulu muri la annulu Chr.. 1180 §i, dupa cate-va scene sangerose, se sui pre tronu Isaciu Angelu. Fiindu ca soei'a sa murisse, Isaciu peti pre uh" copill'a de 1.0 anni a regelui ungurescu Bela, §i pentru accoperirea speseloru de nunta, impuse tributu pre cetiti si pre sate. Asuprirea acesta atita pre locuitori in contra lui,§i mai vertosu pre Romanii din Moesia si din muntele Emului. Doi frati Romani, Petru §i Asan, cari se tragea din familia regelui Samuel, mergundu la imperatoriulu, cerura se se primesd in militia, §i pentru serviciulu loru se li se dea pamintu in tinutulu Emului. Dera cererea loru nu se lua in consideratiune; ei se intorser6 batjocoriti de bizantini, si su- perati, re'cularb.' totu tinnutulu dintre Dunara §i muntele Emului. Isaciu Angelu deschise in fine ochii §i tramise oste in contra Romaniloru; ins" in locu de a frange ellu pre Romani, remase a§ia de tare batutu, in catu de abia scapa cu fug'a. Spre a atitia si mai tare la arme pre Romani §i pre Bulgari, fratii Petru si Asanu fun- dard ua biserid in on6rea santului Demetriu §i bagara intr'insa omeni turburati la mine (demo- niaci) cari profeticla strigandu:(i ea lui D-cleu i a placutu ca natiunea Romaniloru si a Bulgariloru se scuture jugulu Greciloru §i se §i cerce libertatea, pentru acea-a marele martiru Demetriu a parasitu Tesalonica si biseric'a Greciloru §i a venitu la din§ii se le ajute;deci se appuce armele cu totii,§i se uccicla pre Greci fora de nici uh crutare». Prin aceste maiestrie se interritara Romanii §i Bulgarii §i mai tare;ei chilimard

39 intr'ajutoru §i pre locuitorii de a stang'a Dunarii, si batura de stinserd &tea bizantina.Angelu se despoia de domnia de cotra frateseu Alesiu care i scosse ochii, annulu Chr. 1195 (*). 5. Fratii Petru §i Asanu cari castigassera libertatea Romaniloru, nu se putura bucura multu timpu de fructele loru, caci Asanu fu uccisu de verulu seu Iancu, era Petru caclu prin mana altui vindetoriu totu din famili'a sa, annulu Chr. 1.197. Atunci se puse in fruntea Romaniloru allu treile frate, Ionitiu care lug titlu de imperatoriu allu Romaniloru §i allu Bulgariloru. Allessiu, batutu de tote partile, fa cu pace cu dinsulu la annulu Chr. 1200.Scularea Romaniloru §i successele loru asupra imperiului bizantinu facura scorn- motu in tota.' Europa, Sentimentulu loru de libertate §i de nationalitate descepta attentiunea generale, Si fa.' cu impresiune chiaru asupra cur- tii de la Roma. Ponteficele romanu, Innocentiu III, desceptatu prin atatea fapte gloriose, tramise lui Joanitiu corona §i sceptru, unu stegu insemnatu cu cheile santului apostolu Petru, suptu care se se lupte pentru biseric'a cresting §i lu recunoscu de rege allu Romaniloru §i allu Bulgariloru, annulu Chr. 1203 (**). 6. Francii carii plecassera cotra resdritu sere a curati Palestina de pagani, coprinsera Cons- tantinopolia, in annulu Chr. 1204,§ipusserd imperatoriu pre Balduin Flandrulu. Joan',ill tea mise deputati ca se se Intellegai cu dln§ii; Ins

(*) Nicetas Ghoniates lib. I. de imp. Alexio Angelo, cap. 5.-et. seqq (") Gesta Inocentii III N. 2018, Vedi Magaz istor. Tomulu 1 pag. 51 et seqq.

40 ei respunsera cu superbia, Ca Joanitiu se de- §erte Moesia care se tine de imperiulubizan- Linn,Si se ua lasse loru. Din aceste cause se nascu resbellu intre Romani §iCruceferi;in batai'a de la Adrianopoli (annulu Chr.1205), Joanitiu franse pre cruceferi, §i omori pre Bal- duin, era Francii din Constantinopoli allessera imperatoriu pre Enricu fratele lui. Joanitiu prada tota Tracia §i Macedonia ca se resbune stricatiunile facutede. Basiliu Bulgaroctonulu, apoi muri la annulu Chr. 1207; nepotulu seu Florila iurma in domniapino la annulu Chr. 1222 candu fuscossu de Joanne, fiiulu lui Assanu.

Venirea Teitariloru. 1. Pre timpurile Cruceferiloru se arreta la marea Negra unu nou genu de barbari, adeca Tatarii cari, dupa ce predara Russi'a §i Polo- ni'a, irrupsera in terrile de la Tissa suptu conducerea lui Batu-chanu in numeru de 500,000, War% omeni, copii. betrani, femei, fora distin- gere, arsera sate §i cetati, pradard viteSia- nimali de totu genulu,§iprefacura regatulu Ungariei intr'unu de§ertu, in timpu de trei anni, annulu Chr. 1240. Era dupa ce devastara totu, trecura Duna'ri'a, §i continuandu predatiunile prin Moeria, seintorse la marea Negra,ducandu cu sene multime de omeni prin§i. 2. Regele Unguriloru, Bela care fugise dina- ntea Tatariloru in Dalmati'a, se intorse acumu

41. In terea sa cu ajutorulu callariloru Jerosolimi- tani, §i atatu spre recunossintili pentru acestu ajutoru catu §i spre impopararea terrii §i ape- rarea ei in contra incursiuniloru viitore, dede acestora la annulu Chr. 1247, tinutulu Severinului, afara de ducatulu lui Linoiu, care remane in potestatea Romaniloru, t5i din collo de 011tu tota Comani'a, afara de terr'a lui Senescu ducele Ro- maniloru, cere remane assemene in possesiunea loru :(tRornanii se fia datori a sta callariloru intr'ajutoriu spre apperarea terrii cu totu appa- ratulu loru de resbellu; asemene §i callarii se fia datori a appard pre Romani cu tota puterea loru »(*). Proiectulu acesta nu se puse nici uh data in lacrare :callarii nu intrara nici usa data in possesiunea Daciei transalpine. Tiara din diplom'a prin care se stipuleOiaconclitiunele acestui proiectu, se vede claru §i luminatu ca Romanii din Daci'a avea ducatele loru proprie: ei avea §i militi'aloru cu tote aparatele de resbellu. 3. De aici inainte numele de Romani figure- cla totu mai multu §i mai multu in Istoria"; appel- latiunile de Comani §i de Pacinati, suptu cari se confussera ei pino acumu, disparu cu incetulu :istori'a devine cu totulu nationale. Daci'a tansalpina se curatia cu incetulu de straini, §i lucesce suptu numele de Romani' a: cea australe de Romani' a mica, §i cea orientale de Romania mare seu Basarabi a, Irish' mai pre urma se latesce numele de 111Oldavi' a preste totu (inutu- hi de la Carpati pino la Dunastru; Daci'a au- (*) Diploma Belae IV. anno 1247, quarto nonas Junias fratri Rem- boldo dom. hosp. Jerosolym, datum, 42 strale reline numele de Terr'a Romeinescei, in Daci'a cisalpina figureclia Inca ducatele romane din terr'a Oltului, a Sargetiului, a Temi§iului, a Cri§iului, a Marmorosului, Si altele suptu suprematiea Uuguriloru De a drept'a Dunarii infloresce imperiulu romano-bulgaru suptu Mi- chailu Asanu. Dera la annulu Chr 4.277, Tatarii de la marea Mgt% se reverse era§i asupra Mo- esiei, Si producu celle mai mari stricatiuni. In impregiurarile acestea,se scold unu Romanu a nume Curcubetei, care fusse porcariu, stringe pre terrani §i bate pre 'Mari, apoi cu armele in mar& se declare imperatoriu §i coprinde tote cetaple. Intre aceste-a, Michail Paleologuht iea Constantinopoli'a din manile Franciloru, §i tramite in Moesi'a pre ginere-seu Joanne III Asanu spre a coprinde terr'a. Atunci Corcubeta delas- satu de ai sei, se determine a fugi chiaru la 'Mari §i a cere ajutoriu de la din§ii; Insellu se in§ella in planulu seu, ca-ci Tatarii, in locu de a-i da ajutoru, i luara viera ( *).

(*) GeOrgill PaChhaler h?stor hb. VI, 299.

434

STAREA DACIEI SLPTU DOMNI INDEPENDENT!.

I. Starea Daciei suptu Radu Regru ri Michail Basaraba. I. Duce1e Romaniloru din terea Oltului, Radu Negru, trece la annulu Chr. 1290 in Daci'a australe,i-§i as§eclia scaunulu la Campu-lungu, de acollo se muth"apoi laArge§iu,clidesce ua re§edinta §i ua biserica. Suptu dinsplu se unescu diversele ducate in unu principatu Romdnu. Radu Negru organisaclia *ea §i domnesce cu multh gloria 24 de anni. Dupa dinsulu urmeclia Mihail Basaraba (*). 2. InUngari'asestingeviti'a arpadiana, §iCarlu RobertuNapolitanulu,chiamatu la tronulu regalu, se desface cu incetulu de toti competitorii sei, §i se coroneclia la .nnulu Chr. 4310. Acest'a fn unu omu ambitiosu tiforte intreprincletoriu; ellu Mtn pre Venetiani §i le lu'a Dalmatia, Mtn pre Serbi,§i infrena pre mai multi rebelli cari se scullasserh In contra-a lui. Ellu cugeta se-§i suppuiti§i pre Romtinii din principatele transalpine, Si, fora vre-ua causa bine cuventata, declara resbellu lui Michail Rassaraba, domnulu terrei Romanesci. Ostea Unguresch se aduna in Temi§iana, de acollo trecu intinutulu Mehedintiloru,§icoprinse (*)Istoria ierei romanesei de eilndu art desealleeatu Remand, tip4.- lit& in Magaziulu Isotorieu Tomu 1IT vagina 231

44 castellulu Severinului. Car lu se afla in fruntea ostii. La Severinu veined deputati din partea lui Michail Bassaraba, rugandu-lu ca se essa din terr'a unui principe care nu l'a supperatu intru nimica, caci altmintere pote se patia reu, §i se essa cu ru§ine. Carlu nu primi aceste propuneri, ci inainta in contra Romaniloru. Romanii veclundu periclu se retrassera, Si aprinsera tote satele ca se lipsesca ostea Unguresca de provisiuni. Carlu remaindu in fine fora mipoce de a§i putetine Ostea, Si prevOindu fometea ce ameninta. pre militari,se stimpera §i tramise deputati la Michail, promitindu ca va primi tote celle propuse de dinsulu, numai se i de conduci torica seluscOra prepre callea cea ma- scurta din terra. Michail tramise conductori, inse acesti-a }Apra pre Unguri intre muntii Car- pati §i i cofundarrt inteua valle strimta. Atunci Romanii cari se afla ascun§i pre culmile muntiloru, incepura a arunca cu petre asupra Un- guriloru. §i i batura in patru cline de i stinsera. Regele ne mai sciindu ce se fach, si scamba vestimintele, Si imbraca cu dinsele pre unu Desiu, pre carelu§iucciserri. Romanii, creclendu ca ellu e regele ; era Carlu scapa cu multa nevoid, insocitu de trei patru,§i fugi la Temmi§iora, §i de acollo se dusse la Vissegradu, unde mul- tumi lui D-cleu pentru pastrarea vietii, annulu Chr. 1333; (*).MichailBassaraba muri la annulu Chr. 1333; fiiulu seu Allessandru cellu tineru se numi Banu allu Severinului, era domnu allu

(') Thurotius Chronica Hung j al to11, cap 97

45 terii se allesse Dann I Car lu Robertu Inca muri la annulu 1342, lassandu in urma sa doi fii: pre Andrei regele Neapolii, si pre Ludovicu regeleUngariei.Cellud'antaiu se uccise de sogi'a sa. regin'a Rena, din care causa se nascu forte mare resbellu in Italia. II. Starea Moldaviei suptu Stefanu I ;si fiii lui. 1. In Dacia orientale, care de la riulu Mol- dova ce se varsa in Seretu, se numi Moldavia, se concentrara cu incetulu diversele ducate, si seunira, subtu unu domnu. Stefanu I,§i intinse principatulu pino la Dunastru si la marea Negra,si linu in respectu pre veciniisei cei tari si superbi. Dupa WO domnire lunga si gloriOsa, ellu muri la annulu Chr. 1359. lassandu doifii in urm'a sa; pre Stefanu II §i pre Petru I, intre cari se nascu mare disputa pentru domnia. Petru, de si mai tineru, fiindu omu ageru la minte si plinu de anima, castiga pre cei mai multi boiari ai terii in partea sa, si cu ajutorulu loru allunga pre frate-seu Stefanu si pre cei ce tinea cu dinsulu.Stefanu II fugi la Casemiru regele Poloniei, de la care ceru ajutoru, promitendu-i ca decd -si va castiga tronulu, va inchina lui 01'1°a Moldaviei. Casemiru chiama la consiliu pre mai marii Poloniei. si cu Invoirea loru strinse ostea din Cracovia, Sandomiria si din Rusia, si ua trimise cu Ste- fanu in Moldavia. Armata 'acesta ajunse dupa San-Petru la marginile terrii, si incepu a se ba-

46 to cu Romanii, era ace§tia se retrassera in padurile d'in Pocutia, §i taiara pre longa drumu arborii de anAndoue laturile, inse aria in catu remasera in pitiOre. Candu intrara apoi Polo; nii ca se gonesch pre Romani, acesti-a impinsera arborii cei din derettu, §i arborii caclundu unii preste altii, Implura callea, Si omorira nu numai pre omeni, ci §i pre cai ;celloru mai multi le fransera membrele, cei-l-alti se dedera prin- §i. Prad'a care uk castigara Romanii le fu cu atata mai placuth cu catu le caclu lntrega in mani, ca-ci de Si caii cei mai multi era strun- citi de arbori, Insarmele, instrumentele, ves- timenteleSisarcinele se coprinsera tote de Romani, fiindu ca nici unu Polonu nu putu scapa sell lua ceva cu sene. Auclindu Casemiru de perderea acesta-a, tramise pre unii dintre ai sei se rescumpere pre cei prin§i, cari cu pucinu pretu rescumpe'rara Si pre militari §i pre cea- l-alta multimede omeni.Inacestabataia tristapentruPoloni,seprinse SiSbigneu strabunulu cardinalului .i episcopului Cracovei, care schiopeta pino la morte de vetemarea ce i se ca§unase la fluere. Navogiu, fiiulu palatinulu Cracoviei, scapandu cu fug'a de mainile Ro- maniloru, se ru§ina de a mai da facia cu tata- seu §i cu amicii,§i de acollo se dusse dreptu la Roma, §i se Men preotu, era mai pre urma intorcundu-se in patria, capeta decanatulu Cra- covei. Padurile acellea se taiard mai in urma §i se preracura in campuri. Unu-sera -clece ste-

47 guri se luara atunci de la Poloni (*). La a- costa memorabile bataia a Romaniloru din Mol- davia cu Polonii Mara parte §i Transilvanii Gi Marmoro§ianii. Dragoiu, ducele de Marmaro- su, se distinsepritivitediasa ( * *). Preste cinci anni de chile trecii in Moldavia Bogdanu din Marmarosu, Si se alesse domnu cn voi'a Molda- viloru ("*); era Balcu, fiiulu lui Sassu, cufra- pisei Dracu, Stefanu si Dragomiru, se intorse in Marmarosu ("").

Venirea Turciloru in EuropaMireea I,-D0171- nuluRonigniei 1. loanne Cantacozenu, epitropulu imperatoriului bizantinu Joane Paleologulu, pentru ca se pots usurpa tronulu imperiale, chiama intr'ajutoru pe Turcii din Asia. Acesti-a venirdlaan- nulu Chr. 1342, ajutara pre usurpatoriu, Inscau- sara celle mai mari stricatium tutoru crestim- loru; eioccupara Adrianopolia la annulu Chr. 1361,sinäprefa." curdin re§edintaturces- ca. De aciinainte incepu luptele celle mari intreTurci§i intre cre§tinii de la Dunaria Ludovicu regele Uugariei fu provocatu de doi pontefici a se sculla in contrarfurciloru; im- ( *) J Dlugosius Inst. Polon lib IX, de anno 1359 Martinus Cro merus de origine et reb gest: Polonor lib. 1V do anno 1359' (**) Diploma regis Ludovici de anno1360, mind Fejer, cod. diplom Hung Tomo IV, vol 2 72, pag. 159 ("*) ThurotinsCronica Hung. parte 11cap. 98 (***) Carosul Waguer in dissertations de Cumania Num. 4 La. Gorgiuincannu se afla tradusa acessA diplom6 la annuli' 1395 p. 326

peratoriulu Joanne §i fiiulu seu Manole Paleologu lu invitarase se unesca cu din§ii in contra neamiciloru communi; rose Ludovicu §i perdu tim- pt.& frecandudu-se cu vecinii sei ce'i crestini, forh se-i pese de Turci, Cali se affla departe dedinsulu.Ellu Incerca in doue ronduri se scotia pre Alessandru Basarabei din terea Ro- manesca,§i inalte done se bath pre Vladu, fiiulu §i urmatoriulu lui Alessandru in domnia, Ins ellu pati ca Sitatalu seu Car lu, ca -ci In Insu§i batutu de Romani. In fine, Ludovicu muri la annulu Chr. 1382, lassandu doue fete: pre Edviga care se rnarita dupd Vladislavu regele Poloniei, §i pre Maria care se marita dup5. Sigismundu de Lusemburgu, §i faca rege pre barbatulu seu. Sigismundu ajunse mai pre urma §i imperatoriu allu Germaniei. 2. In Romania se facti domnu Mircea Bassa- rabd, la annulu Chr. 1383. Acesta indata coprinse tote cetatile de a drept'a Dunarii pino la marea Negra, impreuna cu Dobrogia. La annulu 1389, Mircea in cheia cu Petru, domnulu Mol- daviei,§i cu Vladislavu, regele Poloniei, unu tractatuoffensivu§i defensivuin contra lui Sigismundu regelui Ungariei (*). Intre ncestea Turcii facea mari progresse in Europa. Mircea facu unu legamantu defensivu cu despotulu Ser- biloru, cu domnulu Albaniei §i cu regele Bos- niei §i se inarmara cu totii in contra Sultanului Amuratu, neamiculu comune. Unguri inch ye- nira Intr'ajutoriu subtu Nicola Gara. Batafa se Men in campulu Merlei (Cossova) longa Margu (4) Dogiel codex diplomat regni Polouiae Tomo pag. 568 et seqq

4-9 (Morava). La 25 funie 1389, crestinii perdura, de Si Milosiu Cobiloci, nobilu Serbu, uccise pre sultanulu. Baiazetu, fiiulu lui Amuratu, coprinse ten. Moesia, puse man'a pre Sismanu cellu d'in urrna rege allu Bulgariei, §i lu OA. la Filippopoli. Sigismundu, regele Ungariei, supperatu pre Mir- cea prentru tractatulu incheiatu cu Polonia, se scula cu armele asupra lui. Candu intrara Un- gurii in terra, Mircea se retrase d'inaintea loru. Ei inaintara pino la Turnulu, Si lu luara cu assaltu;apoi creclundu Ca au finitu totu, se intorsera cotra casa; ins6 candu era se treca preste muntele Paserea, Romanii se aruncard preste Sigismundu §i lu batura, ca §i pre Carlu §i pre Ludovicu, de unde regele abia scapa cu ajutorulu lui Gara, perclundu ua nenumerata multime dintre ai sei.Cu tote acestea Mircea ye- ijundu-se impressuratu ,Si de cotra Turci, cari luassera tote cetatile de pre rip'a drepta a Du- narii §i coprinsera Serbia pino la Singidunu (Beli- gradu), se indupleca a incheia cu Sigismundu unu tractatu de apperare commune in contra paganiloru, annulu Chr. 1395 (*). 3. Sigismundu cern ajutoriu de la ponteficele romanu §i de la regele Franciei, §i determine ca cu puteri unite se face ua lovitura decisive asupra Turciloru. La 28 Septembre 1396, se concentra la Nicopoli in Moesia ua armata de 60,000 de Unguri, Romani, Boemi, Germani, Belgi Si Franci; din contra le sta la 200,000 de Turci. Crestinii perdura, Sigismundu scapa pre IA barca, §i fugi pre Dunaril in giosula. ( *) Diploma hi Mircea la Fejer eod. diplom. Tomo X. Tol. 2 4 50 Constantinopoli, de acollo trecil in Dalmati'a §i mai pre urma in Ungarfa. $aizetu,infuriatu asupra lui Mircea pentru ajutorplu datu crestiniloru, trecn in terra Romanesca. La Rovine se fa.'cii O. mare versare de sange intre Turci §i Romani; der% in fine Romanii invinsera, §i Turcii fura nevoiti a se retrage in Moesi'a. Cu tote acestea, Mircea considerandu starea terrii, ambitiunea cea ticallosa a lui Sigismundu,si puterea cea mare a Turciloru, determine se incheie unu tractatu catu se va puto mai favo- ritoriu pentru terra, recunosandu supremati'a portii ottomane. Baizetu garanta autonomfa terrei suptu domnulu ei,§i legile ei,§i pretinse dreptu recunoscintia numai summ'a de 300 de arginti pre annu (*). 4. La annulu chr. 11402, Baizetu incurcandu-se in resbellu cu Tamerlanu, chanulu Tatariloru din Asi'a, cap in manile acestui-a ;fiii lui venire la arta pentru occuparea tronului. Musa, fugaritu de frate-seu Solimanu, allerga la Mircea §i lu ruga de ajutoriu, Mircea lu lua suptu scu- tulu seu, stranse ua armata numerosb.'§iua tramise in Turci'a suptu viteclulu seu nepotu Danu. Dupe mai multe batal cu diversu suc- cesu,Musa invinse pre Solimanu, §i se sui pre tronulu sultaniloru. Acumu Mircea, veclendu pre amiculu seu imperatoriu turcescu, se creciu asse- curatu incontra Unguriloru, §i incheie unu nou tractatu cu Vladislavuincontralui Sigis- munduC) Dera Mus'a fu resturnatu de crate- (*) Atovudou cDoTstvoii 'Icrropfaf4 nfAczt Actx(ct; Top.. y, cra. 369. (*) Dogiel cod diplom regni Polonme Tomo I, pag. 600 et seqq.

51 seu Machomede is annulu Chr. 1413. Acestu-a infuri,atu asupr'a lui Mircea, coprinse Giurgiulu la annulu 1416,§i luinthri cu valluri §icu ilitia turcesca. Mirceaincerch inde§ertu ce respinga pre barbari. Pupa acestacatastrofa, ellu abia mai domni trei anni §i muri, annulu Chr. 1419. Mircea fu unu omu mare in tote respectele, inse imprejurarile celle grelle, §i mai allesu perfidi'a lui Sigismundu, nu lu ertard se §i inchicla ochii multiamitu. Ellu introduse multe Si mari reforme in administratiunea terrei, organish ua armata regulata pentru antai-a ors in tots Europ'a;edificamonasterielede la Col; li'a §i de la Codmen'a ; muta re§edinti'a de la Arge§iu la Bucuresci, impartinduli timpulu a§ia, in catu ver'a §edea in Tirguvestei, §i iern'a in Bucuresci. I V Allessandru I. Domnutu Moldaviei ysiviii sei. 1. In Moldavi'a, dupa, mortea lui Petru urma in domnia StefanuIII,care avu multe valluri cu Sigismundu regeleUngariei,§icu Romanu fiiulu reposatului Petru, pino la annulu 1497. Atunci Stefanu III, es§indu din vietia, lassa domni'a fiiului seu Petru III. Ma acestu-a abia domni trei anni §i Men loru lui Alles- sandru I. In inpregiurarile acestea terr'a de giosu se occupasse de Juga, barbatu intreprincle"- toriu §i cu multa capacitate, care Oidiforth.- retie pre longs Dunh'ria Si marea Mgr& §i forma uh calarime ce remase de modelu ;inse chclu in

mhnile lui Mircea §i fu dussu la Arge§iu C). Alessandru remase a§ia der& singuru domnitoriu in Moldavi'a la annulu Chr. 1401. Ellu se lega cu Vadislou regele Poloniei, §i i dede unu imprumutu de 1000 ruble de argintu, pentru care lug ipotech. Senatinulu, Colomei'a, §i -Lo- th Pocuti'a. Inse Vladislavu lu vindu lui Sigis- mundu, incheiandu cu acestu-a unu tractatu secretu pentru impartirea MoldaTiei. Alessandru se uni cu Mircea, domnulu Romaniei, inse acestu-a inchise ochii la annulu Chr.441.9.Atunci se intOrse 61%0 cotra Vladislavu, §i incheia cu d'ensulu unu tractatu in contr'a lui Sigismundu. La annulu 1421, murindu-i soei'a cea d'antaiu, Ales- sandu se casatori cu Ringala sor'a luiVladisla- vu, §i la annulu 1423, tramise acestui-a intr'aju- toriii 400 callari Moldavi incontr'a Prusiani- loru. La Marienburgu, Romanii frecara pre Pru- siani aia de tare, in catu fapt'a acesta-a se in- semna in Annalile Poloniloru ca unu raru essemplu de viteclia ( *). La annulu Chr. 1426, Alessan- dru, cu unu corpu de Romani §i cu 5000 de callari tramis§i de la Vladislavu, se as§eclia la Braila §i astepta pre Sigismundu se viia cu Un- gurii, precumu promisesse, ca sese bata in contra Turciloru; inse Sigismundu nu veni. Cu tote acestea ellu ineulpa pre domnulu Moldavi- ei la regele Poloniei, ca pre unu adversariu allu loru, §i sthrui pentru scoterea lui din scaunu. Alessandru simtindu aceste intrige, se uni cu Suidrigillu,ducele Lituaniei,incontra Poloni-

(*)Miron Costinu fn Cronie'a Moldayiei §t Peyssonel paging 229. (*) Mart: Cromertt s libio XLY, pag. 280

53 ei,la annulu 1450. Vladislavu scula pre Tatari asupra Lituaniloru si a Romaniloru. Alesandru lua castelleleGalitiu si Camenitia, inse candu era se se intorch cu prad'a a cash, lu impresurara Tatariisi Poloniisilu despoiara de tote. Allessandru scapa cu mare nevoid preste Dunastru in Moldavia, si dupa acea-a muri de supperare, la annulu Chr. 1432. 2. Allessandru fu unulu dintre cei mai buni domni ai Romaniloru, intelleptu,dreptu, animosu, amatoriu de sciinte; inse ava de vecinu si de amicu pre Vladislavu care lu vindit lui Sigismundu. Acesta fapta descoperind'uh ellu mai in urma, lu Mai se se unesch cu Suidrigillu; era regele Poloniei lu incurca cu Tatarii, si-i amari vietfa.Posteritatea-i dede numele. de Allessandru cellu Bunu. Ellu fa cu mai multe insti- tute folositore si pietose, infiiMia scole si uh academia de sciintie, clidi monastiriele de la Bistrita si Moldavitia, episcopiele de la Romanu si de la Radauti, si mitropoli'a de la Suciava. Imperatoriulu Joanne Paleologulu i dede numele de Baollsig; ponteficele romanu intitula terra luiRegnum Ilfoldaviae.Suptu dinsulu venira Armenii si Tiganii In terra. Amendoi acesti domni mari ai Romaniloru, Mircea si Allessandru, avura mai multi fii, parte legitimi, parte naturali,cari incurcard terrile prin aspirarile loru la domnia : In Romani'a, dupa mai multe resturnari, se puse pre scaunu Vladu cu supranumele Draculu: in Moldavia, duph mai multe lupte,se Invoira fratii Elia§iStefanu

54. IV, se imparta terea intre sene, §i se domne- sea impreuna. to Transilvani'a pre timpurile acestea se attitia nä revolutiune In contra feudalismului, care se Meuse nesufferitu pentru ferrani, §i abia se stinse dupa mortea lui Sigismundu, care se intim- pla in annulu Chr. 1437. Atunci se unira Nobili, Secui §i Sassii, mai special contra Romaniloru. La annulu Chr. 1439, se tinn sinodu mare la Florentia pentru unirea bisericei appusane §i ressaritane, la care merse §i Damianu mitropolitulu Moldaviei. Dera in terra callugarulu Te- octistu produse ua reactiune a§ia de mare in contra Latiniloru, in catu Romanii arsera tote cartile cu littere latine *).

V. Joanne Corvinu de Unniade. 1. Pre timpulu sinodului de la Florentia se aflain Ungari'a unu Romanu estraordinarin, Joane Corvinu, alu caruia tata.Voicu,fiiulu lui Serbanu,capetase de laSigismundu, pentni meritile selle, castellulu Unniade, §i cu acesta supranumele de Unniade, ( annulu Chr. 1409). Prin faptele selle celle eroice, Joainie Corvinu se inal- tasse de la militariu simplU pino la duce sup- premu. De aci inainte istori'a omulul acestui-a face. parte din istoda universale. Laannulu Chi. 1438, Amuratu purcesse Castileselle asupra (*) Le Quien In Oriente Christiano Tomo I pag. 1253 Cantemira fn deseriereaMoldamei.

55 Singidunului, §i tramise pre Megetu pas§ia cu altu cbrpu prin Romania de irrupse in Trasilva- nia. Joanne Corvinu appera Singidunulu cu viteclia; Inse In Trasilvania Turcii facura mari pradatiuni, §i candu veni in contra loru prefectulu terrei, Lo§ontiu, ei se retrassera, ducandu cu sene la 70,000 de prin§i. Pupa aceste intimplari, Joanne Corvinu se numi prefectu Tra- silvanieY §i banu Severinului,§i dupd mortea lui Albertu, chihma la tronulu Ungariei pre Vladislavu II regele Poloniei, annulu Chr. 1440. Turcii venirh cu mare putere la Singidunu; Ins ei Curd franti de cotra. Corvinu, annulu Chr. 1441. In cellu-altu annu veni din nou Megetu pasia cu nenumerata multime de Turci :in cea d'antaiulovirela sant-Imbru in Trasilvania, Corvinu fu batutu, Inse ellu nu perdit curagiulu, ci strInse oste noud§i &ed.' pre Turci a§ia. de tare, in catu Ma dintre din§ii la 15,000 0. I pre Insu0 Megetu pas§ia. Sultanulu Amuratur turbatu de resbUnare, tramise atunci pre S, a... batinu eV 80,000 de Turd. In Trasilvania; Insd Cdivinu &Anse §i pre acesti-a la Porta de feru, §i i tespinse din terra". Duph atatea perderi, Ainhratu se puse se faca apparate gigantice in contra cfestiiiilotu, der% Corvinu nu le decle tinipu. Ellu 'Acta cu 'Vladislavu prin Moesia, lug. 8ardica §.1 Naissulu, repurta mai multe lie- -Olio strhhicite, §i prinsd pre Cainbeiu, dnnulti Cfir. WS. Appropiarda iernei fata §e se ietragrt in rrelliiidria. .in annulu Chi. 4444,e fact's liace du Tilf8ii Dke 10 aniii. lase impehioriulu bizantlinl

Joane II Paleologulu, principele Epirului Georgiu Castriotu Scanderbei, ponteficele romanu §i magnatii ce se strinsessera in adunare generale la Segedinu, induplecara pre Vladislavu se rumpa pacea. Regele pleca cu armat'a din Temi§iana prin Moesia; Corvinu trecu prin Romania fora de nici uh disciplina, care suppera fOrte pre Vladu. Amendoue corpurile se unira la Nicopoli. Vladu domnulu Romaniei, veclundu ostea cea mica a Unguriloru,desvatui pre rege de la acesta intreprindere temeraria; inse neputundu- lu indupleca, i dede 4,000 de callari roman suptu conducerea fiiului seu Vladu cellu tineru. Armat'a inainta pino la Varna. Auclindu Amuratu care se afla pre atunci in Asia, le es§i inainte cu tiä putere multu mai mare : batala se incepu la 10 Noembre 1444, Si firth pino sera, ba se continua §i a &ma ch. In cea d'antaiu ci surrise sort'a armeloru crescine, dera in a &ma, de §i Corvinu fad' totu ce 'Dote mintea, anim'a Si bratiulu omenescu, fu pentru din§ii fatale : Vla- dislavu cap, Corvinu cu Romani fugi spre Dunaria ; candu acestu-a ajunse in Romania, Vladu in despera(iunea sa, ca nu scia ce sefa cusse cu fiiulu seu, lu prinse, dera pucinu dupd acea-a sosindu §i Vladu cellu tineru, lu demisse §i lu petrecu cu onore pino la Bra§iovu. Candu se arreta Corvinu in Ungaria, affia terra in cea mai mare consternatiune :presenti'a lui insuffla anima omeniloru. Dera ellu insqi supperatu pe Vladu pentru ru§inea patita, irrupse in Romania, si.puse domnu pre cumnatu-seu Danu IV. La annulu 1446, Corvinu se allesse guvernatoriu

57 regatului pino candu va cresce copillulu Vla- dislavu IV Postumulu. Vladu inse alunga pre Danu, §i petrunse cu armele in Transilvania. Atunci Corvinu se intellesse cu Stefanu domnulu Moldaviei, Si lua pre Vladu intre doue armate. Acest'a cap in manile lui Danu,ti peri de sabia ( *). Pentru resbunarea perderii de laVarna, Corvinu ajutatu de Danu, se sculla asupra Tur- ciloru la annulu Chr. 1448; in campulu Merlei se incinse batai'a cea sangerosa cu Turcii, care es§i trista pentru crestini. Corvinu cap in manile lui Georgiu Vucovici despotulu Serbiei, §i abia castiga libertatea,dupa ce dedese osta- ticu pre fiiulu seu Vladu. 3. In aceste timpuri se turburara lucrurile §i in Moldavia. Stefanu IV fu uccisu de Romanu, §i acestu-a de Petru, care peri la annulu Chr. 1449. Atunci se sculla Bogdanu, Iiinnaturale allu lui Alessandru cellu Bunu, §i se fad]. domnu. Casemiru, regele Poloniei, voi se as§eclie pre tronu pre Alessandru II fiiulu lui Ella §i tramise pre acestu-a in terra in fruntea unei armate, compuse de Poloni, Rus§i Si Romani. Bogdanu se retrase spre Barladu in giosu,Si Incepu se tracteclie cu Polonii. Acesti-a i promisera epi- tropi'a asupra lui Alessandru §i guvernulu terrei pino candu copillulu va ajunge la maturitate, (ca -ci Alessandru era numai de 14 anni). Bog- danu se invoi, §i Polonii incepura a se intOrce spre cash. Atunci Bogdanu se repecli iute cu (*) Chalcocondylas libro V Joanes Vitez de Ziedna apud Engel Geschichte der Walachei, ITheil pag. 171.

58 ai sei, §i inchise passulu la satulu Crassina, §i b5tu de stinse pre Poloni, uccise pre conductori §i multime de militari; cei ce sch'para multumira lui D-cleu (*). 4. La Constantinopli murise Joane IV Pale- ologulu (annulu Chr. 1448), lassandu pre frate- seu Constantinu XI de succesoriu in imperiulu bizantinu, care se marginia acumu numai la cetatea Constantinopoli Si teritoriulu ei de prin pregiuru ; tote celle-l-alte parti era coprinse de Turci. Amuratu II,care se lassasse in &me ronduri de domnia in favorea fiiului seu, Inca muri la annulu Chr. 1451, lassandu tronulu sultaniloru lui _Machomede II. Acest'a determine se puia capetu imperiului bizantinu, Si se §i a§eclie scaunulu in cetatea lui Constantinu. Cu unu en- ragiu demnu de Romanii cei vechi, Constantinu provoca pre cetatiani la arme, §i ajutatu de Ge- noVesi comandati de Justinianu, appera cetatea 52 de chile in contra puterei cellei gigantice a Turciloru. In fine, veclundu eh puterea ome- nesch nu mai este in stare de a mantui ultimulu monumentu allu imperiului romanu, se dusse noktea cu amicii sei de se communich la sAnt'a- Sofii6, determinatu a muri pre ruinele imperiului. In 29 Main, Machomede commAnda Eissaltu. Apioeratorii de pre clidurile cetatii se luptara cu glotid. Multe mii caclura dintre bdrbari as- salthtori. inse numerillu decisse. Ostenitii ceta- path' furs. franti. Justinianu illagitu fugi in eetdtd prin IA stirbiturti de cliduri. Tureii stiabatura dupe dinstilu.Constantinu, dupd uh apparare ( *) Dlugossius libro XIII. Cronierus libro XXII.

59 eroica, cadii suptu armele loru,§i cu dinsulu d'impreuna se ingropa imperiulu bizantinu, annulu Chr. 1453. 5. Pupa acesta catastrofb, Machomede tramise la Dunaria ua armata numerosa spre a petrunde in Intrulu Europei; ins6 Corvinu uä sferima la Crusolati, annulu Chr. 1454. In annulu urmatoriu, pleca insusi Machomede cu uN.armata de 150,000 de Turci pre uscatu, §i cu unu mare numeru de vase pre Dunaria, §i impre- surd Singidunulu. Corvinu cu pucini cruceferi addus§i de minisionariulu Joane Capistranulu, §i cu 24,000 de militaridomestici, attach puterea cea infrico§iata a Turciloru, §i uh sparse cu totulu. La 20,000 de Turci remasera pre campulu MOE;cei- l -alIiimpreuna cu Macho- mede luara fuga in cea mai mare desordine. Eroulu acesteichile memorabile nu se putt) bucura multu de successele selle,ca-cipucine chile duph acesta-a muri de friguri la Taurunu, 11 Augustu 1466 ( *).

Thurotius, Bonfinius, et Pary historia regnm hung Tomo 11.

STAREA DACIEI DUPA CADEREA CONSTANTINOPOLLI.

Vladu V, cu supranumcle Tepe)siu, ors anise0 terr' a militaresce. 1. Principatele romane, dupa caderea Cons- tantinopolii, se afla turburate de partitele preten- dentiloru la domnia. In Romania se sculla Vladu V, fiiulu lui Vladu Draculu. §i cu sabi'a in mana §i deschise drumulu la tronu. Acestu domnu tirranu §i forma 0, armata numerosa, taia la 500 de boiari cari iera incontra, ucci§e in scurtu timpu la 20,000 de omeni din terra suptu diverse preteste, arse in unu magasinu la 4,000 de unguri §i de sassi cari petrecea in principatu; apoi trech. In Trasilvani'a,aprinse Bra§ovulu §i intepa multime de sassi d'inaintea bisericii santului Jacobu (anriulu Chr. 1457). Pentru atari fapte i se dede numele de Tepe- §iu. Ellu domni cu uh rigore necunoscuta pino atunci in terrile romane, insuffla terrore la toti locuitorii, in catu acesti-a se temea inai tare de d'ensulu de catu de morte. Despotu In anim'a §i purtarea sa cotra altii, gelosu inse de libertatea terrii §i curagiosu pino la teme- ritate, Vladu otari se sacrifice totu spre a mantui terra de jugulu strainu. Spre acestu scopu, ellu organisa totustatulu militaresce, pedepsi fora misericordia on -ce fapta rea, §i cu modulu

6! acestu-a introduse in terra ua securitate publich mai pino la necredute. 2. In Moldavia,Stefanu,fiulu lui Bogdanu i nepotulu lui Alessandru cellu bunu, luandu ajutoriu de la Vladu, domnulu Romaniei, MAU pre Petru usurpatorulu in doue ronduri (annulu Chr. 1458), Si lu sonstrinse a fugi in Polonia. Pupa acea-a ceru de la Casemiru regele Polo- niei se i lu dee in maim; inse Casemiru nu se invoi laud fapth a§ia de umilitore pentru dinsulu. Atunci Stefanu tecu inarmatu in tinuturile regelui, Si facu multh:stricatiune Poloniloru. Case- miru se vedU nevoitu a impaca lucrulu prin unu tractatu, ce se incheia intre din§ii la annulu 1459. Prin acestu tractatu se asklia pace intre Polonia §i Moldavia, commerciu neimpede- catu intre locuitorii respectivi, trecere§i pluti- re liberh pre ap'a Dunastrului;causele intre Poloni §i Moldavi se se decidb." prin comisari numiti de ambe partile; Petru fugitulu se mt via mai aprope de Smotritiu; domnii se se ajute unulu pre altulu incontra neamiciloru *). 3. In Ungaria, duph mOrtea tichlosului de Ladislavu, se allesse -rege Mathia Corvinu, fiiulu lui Joane Romanulu, la annulu Chr. 1458; inse ua partita de Unguri se scullarh indath incontra lui, §i proclamarh rege pre Fridericu III de Au- stria. Din acesta caush se nascu unu resbelu care tinu cinci anni de dille. 4. La annulu Chr. 1460, Vladu, domnulu Roma , niei, inchieia unu tractatu cu Turcii, prin care assecura autonomi'a terrii pre ionga unu tributu ff(*)1Dogiel eodex diplomi regni Poloniao Tomo I, mina 602.

62 de 1000 bani rosii C). inse in annulu urmatoriu 1461, neincreclandu-se in cuvintele Tur- ciloru, faca legamintu cu Mathia in contra neamiciloru communi. Sultanulu Machomede II, infuriatu asupra lui, tramise ordine lui Hamza passia de la Vidinu, se intre cu este in terrasi se lu saga din domnia via seu mortu. Vladu puse Yana pe passia si lu trase in tepa in micl- loculu celloru alti Turci, inse" pre dinsulu inteua tepa mai inalta. in annulu Chr. 1462, Vladu tre- cuDunadacu ua putere numerosa, devasta. Mo- esia de giosu, si uccise la 15,000 de omeni. Machomede turbatu de mania pentru aceste fapte audaciose, strinse ua armata de 250,000 de Turci, si purcese in contra luiVladu,cu scopu de a lu stinge cu totulu. Candu intellesse Vladu ca Turcii au arsu Braila, ordina omeniloru de la sessuri se se retraga la munti cu tota averea loru, era ellu se puse la apperare. Inteua nopte candu Turcii era asseclati fu castre, Vladu se imbraca in vestminte turcesci, si spio- na tota pusetiunea loru, apoi intordindu-se la ai sei, se repecli cu armele asupra Turciloru, si i puse in cea mai mare incurcatura; dera in intunericulu noptii gressi postulu unde era Sultanulu, si in locu de a se repecli asupra lui, dede preste corpulu altoru doi passi cu care se lupta pina dimanetia, apoi se retrasse factindu mare stricatiune in Turci; inse si ellu perdu la 1000 de omeni, cari &Jura in manile Tur- ciloru; sultanulu comanda de i taiara d'inaintea ochilori sei. (*) i. (Poutvoii Icrroplcc4r4 cc'Acct Acacia; T, III, pag. 370.

63 5. Vladu se retrasse la Tirguvestei, de acolo lua pre locuitori cu sene de i dusse la cetatea Poienari cea Oidith de dinsulu. Machomede veni in urm'a lui,§i aflandu cetatea Tirguvestei deschisa, se pusse la cugete ca nu cum-va se tia vre-uh in§elatiune la miclilocu Si se cacla in cursh. Vladu lassa pre unu capitanu cu 6000 de callari ca se observe mersurile Turciloru, se i infesteclie neincetatu, inse se nu intre cu d'en§ii la bataih formale, era ellu purcesse in contra lui Stefanu domnulu Moldaviei care inch se scullasse asupra lui. Capitanulu chllarimei se amagi prin appucaturile Turciloru, §i se lua la bataia cu gin§ii; ellu perdu la 2000 de omen. Cu tote acestea, Machomede vechindu ca nu pote face vre-unu lucru mare, se retrasse spre Giurgiu, incredintandu corpulu d'inapoi cellui mai priceputu d'intrepas§i sei, de frich ca nu cum-ve se i attace Vladu pre neasteptate§i se i arunce pre toll in Dunaria. Turcii devas- tail terr'a cu focu §i cu sahib.", lassara la Giur- giu pe Radu cellu frumosu, fratele lui Vladu, cu ua partith de boiari contraria domnului §i cu unu coypu de militia care se lu appere la Intimplare de periclu. Radu descrisse Romani- loru faptele celle crude ale lui Vladu, §i puterea cea infrico§iath a Turciloru, pre cari nu este bine de a i mai inthrita, §i a§ia trasse pre forte multi in partea sa. Acesti-a ajutati de Tur- ci, declararh domnu pre Radu. Atunci Vladu vecliindu-se parhsitu de ai sei, se retrasse in Trasilvania, §i se duse la regele Mathia (annulu Chr. 1462). Mathia i promise ajutoriu ; Ins du-

64 pa acea-a lu lua cu sene la Buda §i lu pusse la inchisore C).

Stefanu cello mare domnulu lifoldaviei. 4. Stefanu, domnulu Moldaviei lua Chilia §i cetatea Alba, coprinse tinutulu Pudnei care pino atunci se Linea de terFa RomanOsca, apoi se repecli in Trasilvania §i fa'cil mare stricatiune secuiloru. Mathia se suppera forte, strinse armata, la annulu Chr. 1467, §i trecii in Mol- davia prin passulu Oitusului §i allu Dime§iului. Stefanu nefiindu bine preparatu la bataia, tramise deputati la Mathia, §i se prefacii ca ar voi se se intellega cu densulu. Deed Mathia, infuriatu, arse Trotu§iulu, Bacoulu §i Romanulu, si lua callea cotra Baia. Acollo i descoperi unu secuiu ca se afla in periclu, fiindu-ca Stefanu a otaritu se lu attace noptea pre intunericu. Mathia lua tote mesurile necesarie pentru apperare. Moldavii apprinsera opidulu de trei la- turi, §i la lumin'a flacarii dedera preste Unguri, i incungiura de tote partile, §i Ward pino la 10,000 de omen. Nicola Banfi se puse d'inaintea lui spre a lu appera in contra lovituriloru, §i cu periclulu vieii selle lu scapa de mode. Mathia plagitu, ru§inatu §i ammetitu, fugi preste munti la Bra§ovu, de acollo se duse apoi la Clu§iu, §i in cliu'a de santu. Stefanu, spre res- (*) Chaleocondylas libro Ig DUMB. capite 45. Bonfinius decad III Ebro 10.

65 bunare, uccise pre unu capitanu romanu, cu numele Michu, pre care lu prinsesse in batai a de la Baia. bera nici Stefanu nu putd da uithrii reolu facutu de Mathia; ellu intra a doua órä in 1 rasilvania Si devasta tinutulu secuiloru. Ma- thia affla atunci de cuviintri a face pace cu dinsulu,§i idona treicastellein1 rasilvania : Ciceulu longa Samqiu, Cetatea de 13alta longa 1 irnava, §i Balvanulu in tinutulu secuiloru, annulu Chr. 1468 (*). 2. Tofu in acestu annu Wad Stefanu in trei rr'nduri pre Tiitari longa ap'aliunastrului,§i prinse pre Carzicu fiiulu chanului Maniacu. Cha- nulu tramise la d'nsulu 100 de callari ca se ce- rd pre Carzicu, amenintiandu-la cu arrnele, deca nu lu va Lissa indata.Era.Stefanu, ca se arre' e '1 atariloru ea ellu nu se teme de amenin- Wile chanului, taia pre Carzicu d'inaintea ochi- loru deputatiloru, Si apoitrasse intepa pre toti acei deputati `Mari, lissandu nurnai' pre unulu cu nassulu Si cu urechile taiate, ca se se duca se spuia chanului celle ce anveilutu. Dupa ce insuffla respectu I atariloru, Stefanu Si intorse armele asupra I rasivan loru,ca -ci acesti'a dedesera ajutoriu fugitului Petru Aron care nu crutianici unu michlocu sere a se restabili in domnia. Ste anu bate pre acestu rival, ininrastia Ostea ce ven sse cu dinsuld. apoi treed in Trasilvania,i pede Isi aspru pre secui pentru ajutlriulu datu lui Petru: in annulu Chr. 1470, Stefanu forma planulu (*I PlogoRios libro XII. Cromerus libio XXVII' Katona TLIne XV. par. 240 et seqq. 5 C3 de a scate pre Radu din Romania, §i de a uni amendouprincipatele suptu domni'a sa. Dis- de prTabiiverh, ellu §istrinse armat'a §i intra In terra Romanesch. Dera Radu inch se pusse la apperare cu tats diligentia, §i cumpani puterea lui Stefanu. Acest'a arse Braila. Radu petrunse in Moldavia pino la Soci, unde se fact uh crunta bataid intre amendoue ostde. Mai pre urmh invinse Stefanu, era Radu lua fug'a, lhs- sandu tote stegurile In mhnile Moldaviloru. Du- pa trei anni de chile, Stefanu se appuch de nou de planulu seu cello mare de a uni principatele, §i, cotra tomn'a annului 1474, plech in Roma- nia. La Romniculu Shratu se intelni cu Radu, §i lu brio a§,i'a de tare in Mu acesta lassa totu §i fugi la Bucurescii. Stefanu se lua dupe din- sula, ,i incungiura Bucuresci, candu Radu abia ajunsesse a cash. Acest'a esi din capitale §i fugi dreptu la Turci. Stefanu pusse mhna pre tote averile lui. Domn'a Maria §i fii'a ei Vochi- IA remasera a cash, §i se bucurara de cea mai bunk primire din partea domnului Molda- viei. Inse lui Stefanu i veni scire de la margini, ca Blasiu, prefectulu Trasilvaniei, a intratu in terra cu 6000 de armati ;deci ellulassala Bucuresci pre donan'a Maria §i fii'a ei, §i se intorse in Moldavia. In cea d'antaiu loviturh bath pre Blqiu, §i apoi trecu insqi in Trasilvani'a, coprinse scaunele secuiloru, §i forma unu coypu de militari unguri cu cari se bath apoi in- contea Turciloru. 4. Radu, domnulu Rnmaniei, se intOrse de preste Dunaria cu oste turcesch, §i allunga pre

67 Laiotu Bassarabli din Ilucuresci; era Solimanu pasia inainta cu armata cea mare pino in val- lea Racovii, apr6pe de Barladu. Aci lu intimnina Stefanu cu 40,000 de Romani, cu 2000 de Po- Joni, §i cu 5 0 0 0 de Secui. In 17 Januariu, se Idea acea hataid memorabile in care Stefanu frame pre Turci cu totulu,uccise 'idnenu- merata multime de pagani, si le lua pino la 100 de steguri si mai bine. Patru pasi caclura, pucini Turci scaparii cu fug'a preste Dundria, prinsii flit% tra0 in tepa. Dupa acesta victoria strhfucita, Stefanu tramisepre veru-seu Ales- -sandru incontra lui Radu laCratiuna ; inse acest'a cacIU in Junta. Atunci pleca ellu insu0 cu ai sei, §i respinse pre Radu pino la Rom- nicu. I3oiarii din Romani'a se pusera la micllocu, i facura pace cu Stefanu, aspclandu ca Milco vulu se fia marginea despartitore intre amendoue principatele, (ca-ci pino atunci fussesse Trotqiuulu). Dupa acestu triumfu, Stefanu tramise 36 steguri la Casemiru, §i cate-va la Mathia. Dera nu trecu multu timpu, §i venira Casacii In Moldavia; inse incercarea acest'a le es,si forte reu,caci ei remasera hatuti la satulu Gnu- maqesci; capitanulu loru Lohoda se prinse; Jora cu mai multi altii se inneca in ap'a Dunas- `trill ui. 5.Sultanulu Machomede voindu se se resbune asupra lui Stefanu, tramise uh flota pre marea Negra care coprinse Cara, cetate in Cri- meria,Si taia pre toti negutetorii romani de acollo, apoi lua cetatea Alba (Achermanu) de la gur'a Dunastrului, ellu insu§i inainta pre us-

68 catu cu ua arrnatii infricoOath spre Moldavia. Stefanu recuperil cetatea Alba. §itreed prig ascutitulu sabiei pre toti Turcii de acollo ;inse, temiindtise de puterea cea mare a Turciloru, scrisse lui Casemiru si luiNlathia, Si ichiama la apperare comune. Casemiru abia se induple- cA a tramite unu solu de pace lasultanulu, Mathia se scusa ca are se appere Dundria de mii,lilocu in contra Turciloru. Machomede appro- r iindu e de Moldavia, la annulu 4476, arruncti cinci poduri preste llunaria. De cotra marea Negri nu se cre,10.in stare de a se mesura cuurcii, deci dna de cuviinta a devast). in- susiterrade giosu,sia se retrage spre munti, repejindu-se din candif in clinch' asunra Turci- loru,i prin lupte mici le uccise la 30,000 de orneni- In 27 huhu, Steam' incerch u4bi- taia formale la Valea-Alba. Acollo se Neu ui. mare versare de sAnge, si Stefanu se veju ne- vo:tu a se retrage lamunti. Spre mantuirea cre5tiniloru, ua Fortuna ce se redicasse pre marea Negra, risipi flota turcesca care addu- cea provisiune; in &tea turcesca se escA pestilentia si fomete; de alta parte Machomede se temea ca nu cumu-va Stefanu se luattace itt rniOiloculu confusiunii, Si se i spargii armat'a. Apia ellu Milli de cuviintia a desface castrele §i a trece preste Dunaria indreptu. In ade 'era, Stefanu indata ce simti ca'1 urcii seretragir, incepu a i freed Si a i fugari pino ce i arruncet pre toti preste Dunaria. La Valea-Alba adunfi .corpurile celoru cacluti in bataido facu ua movi-

69 lii mare, si Midi IA bisericii intru aducere aminte. De atunci loculu acella se numi Resboiani ( *). 6. Radu. domnulu RomAniei, nu se astimpera nici de astadata, ci turbura Moldavia grin Incurseie selle. Stefanu, supperatu pre dinsulu, se desparti de Voichitia, si inintellegere cu Stefanu Batori din Trasilvania, incungiura pre Radu de doue Orli, si la constrinse a lua fu- g a. Ellu trecii la Brasiovu. Dera sassii lu de- derii in natinile lui Stefanu, care la taiA numai de cAtu. Atunci se restabili Vl'idu V l'epesu In domni'a terrei Romanesci, annulu Chr. 11-76 Dupti aesta prefacere a lucruriloru, principatele romAne se bucurarti de pace in cursu de trei nnni de chile, si Stefanu fac,:i mulle indreptari In terra spre mantuirea si fericirea poporului.

lirmare.

I. Derri in termnla annului Chr. 1479, Turcii in numeru de 160,000, cu Alibegu in frurt-aloru, trecura Dunaria, predara Romania, (Vladu V. fu nevoitu a si cauta sctiparea in Trasilvania), si apoi trecura muntii in Trasil-ania si devastara totu cu focu si cu sabia. Stefanu Batori, prefectulu terrei, aduna oste de RomAni, de Sassi, de Unguri si de Secui,totu de WI data in- Aunnoscintili si pre comitele Temisianei, Pauli' ( *) Dlugossius libro XIX. el ornerus libro XXXVI Tliron Costinu ()Fp ,2F. 70 Chinezu (Romanu de vitia), §i lu chiama intr'- adjutoriu. Intro acestea, Alibeguinainth cu Turcii pino la Alba-Julia predandu tofu cei i esia inainte, apoi se intorse cotra Orestia. La apa Vinerii se arreta Stefanu Batori cu Trasilvanii§i se as§eclia in campulu de bataid; pre Sas§i si pro Romhni i pusse in arip'a drepta de cotra Mure- iu, pre Unguri §i pre Seca inarip'a stanga de cotra munti, era ellu cu loricatii se puse in centru. Alibegu din facia attilca cu mare curia amendoue aripele, arrunch mai pre toti Sassii in Murqiu, infranse pre Secui ; Romhnii §i Un- gurii se tinura viteclesce, ins6 caclura suptu sabi'a cea cruda. a Turciloru, Atunci Stefanu pas0 inainte cu loricatii; ua bataid shngerosii se incinse de amendoue partile, insusi Stefanu Ca- peth §asse plage, callulu caclu suptu dinsulu, candu deed ajunge Paulu Chinezu cu TemiOanii, se arrunca in spatele Turciloru Ca unu leu,;4. i uccide fora crutiare. Turcii, vechindu-se intro &me focuri, se appera cu cerbicia, inse mai pre urma ieau fug'a cotra munti: crestinii dup6. ei,i macebirescu fora misericordia. Alibegu scapa cu mare nevoid in munti, §i stravestitu, in vestminte pacuraresci, trece in Turcia. Cres- tinii coprindu castrele, intindu mese in micii- loculu campului de bataia, incepe musica, ducii si militarii salty de bucuria. Insusi Chinezu ap- pucii cu dintii cadavrulu unui turcu,si,fora se lu attinga cu mAnile, salty cu ellu impregiurulu mesei. A doua cli ame'ndoi ducii intrara in triundu in Alba-Julia, apoi luara mesuri pentru immormintarea mortiloru. Multi crestini Peen 71 pre campulu Wail, multi se innecasera in Mu- resiu, ap'a acestui riu se inrossisse de singe; dera si turcii caclusera aprope la MAO; pucini se prinsera si mai allesu dintre cei mai de frunte (*), 2. Machomede II muri la annulu 1481, si in loculu lui urma Baiazetu II. Acesta se ridica cu tota puterea in contra Moldaviei,si treciindu Dunaria in annulu 1484, coppriwe Chiliasi cetatea Alba, dupa acea-a preda terra paganesce pino ce lu ajunse ierna. Stefanu se retrasse cotra munti,si de acollo se repeclia adese-ori asupra turciloru. Ellu tramise dupa adjutoriu la Unguri si la Poloni. Der% Mathia era occupatu cu resbellulu austriacu :Casemiru promisse adjutoriu, deal Stefanu, care batusse pre Unguri, pre Turci, pre Tatari, si pre Poloni, se va inchina lui. Stefanu, veclunduse strimtoratu de Turci, se indupleca a face uh ceremonia spre multiamirea desertatiunii Poloniloru. Dupe ce se intelnira in Columeia, unde se vorbia despre apperarea commune, Casemiru abia dede lui Stefanu 3000 de callari. Cu acestu micu ad- toriu, Stefanu curati terea de rebelli, inse nu fu in stare de a scote pre Turci din Chilia si din cetatea Alba. 3. Mathia muri in annulu Chr.1490. Case- miru in annulu 1492; in Ungaria se allesse rege Vladislavu,in Polonia Albertu, am6ndoi fii ai lui Casemiru. Inimosulu Stefanu forma planulu de ud sculare generale a principiloru crestini in contra Turciloru ;ellu strinse ua armata de (*) Ponfinius deead. libra Q. 72 20,000 spre acestu scopu §i invita pre amendoi regii la a cesta intreprindere commune; inse secii de regi incheiara intre sene unu tractatu secrete, ca se scota pre Stefanu din domni'a Moldaviei Si se puid pre fratele loru Sigismun- du. Turcii suptu Bajazetu se baturii neince:atu la Dunarla de miOlocu cu Romanii §i cu Un- gurii. Albertu se prefacu ca are de scopu se purcedd in contra loru, inse Stefanu i petrunse cugetulu. Cu inceputulu annului 1487, Albertu invita pre Stefann se Si string-a ostillespre a lucrit in commune in contra Turciloru, ca se §i recupere Chilia §icetatea Alba, Stefanu respunse ca nu i lipsesce nimica. Cotra fiinitulu lui Juniu, pled. Albertu cu armat'a sa prin Pocu- tia, era nu prin Camenitia pre unde-i era cane& Stefanu tramise la dinsulu se-lu intrebe, ca de ce nu purcede prin Camenitia, caci pre acollo e drumulu cotra Chillia §i cetatea Alba ?sell dory vine ca neamicu in Moldavia ? Albertu respunse cu vorbe lucii. Stefanu nu se mul`sifimi; ci tramise a &ma Ord la dinsulu, ca se-i spuia curatu se nu intre in terra, ca-i va pare reu; atunci regele puse pre deputati inTerre, Si i tramisse la Lembergu, era ellu purcesse cu armat'a de a dreptulu la Sueiava, impresura cetatea §i ua bate trei lani de Mille, ford de a ua.

pute lua. Stefanu puse omeni de spionara pu-, terea Poloniloru,§i affla ca suntu la 80,000, ins giumetate sarcinari: ellu tramise 1 1 Tatari dupa ajutoriu, aspcliti dmeni de occuparil pas- surile, impedeca aducerea de provisiuni si de munitiune, Atunci Polonii incepura a murmura

73 in contra regelui, care i addusse asupra Roma- niloru, in locu de a i duce in contra Turciloru. Regele, turbatu de mdniii si de stmperare, cd- petd friguri, atunci incept"! a §i deschide ochii §i a vede pericolulu in care se arruncasse,de- ciincheia armistitiu cu Steranu,sidede ordine de a se retrage ost le. Retragerea se Ned in adeviru, irisnu pre callea pre unde venisserd, ci mai spre mun`i.Steranu,care cunnoscea spiritulu RomAniloru, arreth lui Albertu cd se pune in periclu prin acelle locuri, unde RomAnii cari ardu de resbunare, potu se-lu nimicesca cu totulu. Dern Albertu nu ascultd, ci purees- se spre padurea Cosminei: corpulu d inainte trect ford vre ud impedicare ;inse centrulu in care se afla regele cu socii sei, fu attacatu de RomAni in micli-loculu phdurii. Currindu veni cu armatii sei5icu ajutoriulu de la Tatari, §i ari.unca pre Poloni din dereptulu carreloru unde se facia ua hicurcaturd infrico5iatd. Albertu scapa cu mare nevoid la corpulu d'inainte ;cei-l-alti Poloni luard fug'a dupd dinsulu in cea mai mare desordine. Ronahnii si Tatarii taiara ua multime uenumeratii, si prinserd mare parte dintre cei mai de frunte. La trecerile preste Prutu Si preste Dunastru, se fac) asseminea multi versare de stmge. CAndu Albertu ajunse cu remditiele in Polonia, i se Wird ca a inviatu din morti: ellu desfacti &tea cea demoralisatii, Si se dusse la Cracovia spre a se arrunca in bracele desfri- ndriloru, Si a Si uita de ruinea patita C). (*) Carpus Annal. Silpciae pag. 217. Miecovins libro IV, cap. 'T. Ciomerus libro XXX.

74 4. Acosta build lectiune inv4ia pre Albertu a cunosce mai bine pre Romani; Stefanu v'ecla ca cu secii de Poloni nu face nimica in contra Turciloru, neamicii communi ai crestiniloru. Ellu se impaca cu acestia,i spre a umili mai tare pre Poloni, strinse unu corpu de Turci Si de- Tatari in primaver'a annului 1498, ,i devasta tinutulu pino la ap'a Vislova. In tomn'a acellui annu, lassa pre Albertu de treat prin Moldavia in tinutulu Galitiului. Derti appropiandu-se u6 iernii grea, degerard la 40,000 de Turci, cei- l-alti cari se intorcea prin Moldavia, full batuti de RomAnii stravestiti in vesminte polonesci, ia.i.a.din 80,000 de Turci, abia scapara la 10,000 preste Dunariii. In urm'a acestoru de- munstratiuni, seincheitilegamintu de pace eterna intro Moldavia Si Polonia; apoi se legara domnii :Moldaviei, Poloniei §i Ungariei, de a se appera in commune in contra Turciloru:

in.fine se legara de a appera §i pre Radu V,, domnulu Romaniei care se allessesse la annuli! Chr. 1493, dupa ucciderea lui Vladu V. Albertu.. miplulu muri in annulu 1501; frate-seu Ales- sandru se puse rege in loculu lui. Stefanu occupy Pocutia care era atunci in manile Poloniloru. Alessandru raga pre (rate sea Vladislavu se miclilocesca ca Stefanu se §i retraga trupele din acestu tinutu. Dupa mai multe incercari deprte, Vladislavu dede svatu fratelui seu, se lasse pre Stefanu in pace, ca §i ellu se dee pace Poloniloru Si Unguriloru. Marele Stefanu murk in 2 Juliu 1504,Si se immorminta la monasteriulu do la Pudua cellu cliditu de din- 75 sulu. El lu lassa cu testamentu fiiului seu Bogdanu, ca se nu-si pun sperantia nici in Unguri can suntu inghititi de I urci,nici in Poloni cari suntu fora constantia,nici in Germani cari suntu desbinati si incurcati intro sene, ci mai bine se se intellega cu Turcii, cari suntu vi mai tari si mai constanti; insaria, ca tore& se si pastrer,lie libertatea politica sireligiosa. Derii dechurcii aru core alte condi(iuni, print cari Romhnii si aru perde libertateasi religiunea, atunci mai bine se morn cu totii*).

VI.

Bogdanu, domnuluMoldariei.Radzs cello mare)Si Negu domnii Romdniei. 1. Bogdanu fiiulu lui Stefanu cellu Mare, era. Inca ttrAru chndu se sui pre tronulu Moldaviei. Voindu se se casatoresca, ellu peti pre Elisa, sor'a !ui Alessandru regelui Poloniei, inse mam'a regina precumu si principess'a, nu se invoira la acesta casatoria, mai virtosu din caus'a ea Bog- danu era luscu la unu ochiu (se uita crucisu). Dera regin'a muri in scurtu timpu dupd acesta; atunci Bogdanu care scia ca betrhna fusse cau- s'a cea mai mare de i se refusasse mAn'a prin. cipessei, ceru de non pre Elissa, gi nepr;mindu respunsu multamitoru, intra cu ostile in Galitia. Polonii tramisera 4,000 de Russi in Moldavia, de unde urrnara stricatiuni si de uh parte si (*) Mu on CeMinn eat u SO. Canlemiruistoiraimreriului ott4 mane lib. I eupu 6 Num 2. 76 de alta; cu t6te acestea,Polonii nu putura se ieaPocutia,si aria veni lucrulu la tractate. Regele Poloniei se invoesce la casatori'a laisei cu Bogdanu, decd se va invoi si pontefiicele romanu, inse se i cunune unu preotu catolicu, si Bogdanu se primesca in terra preoti cato- lici si biserici catolice, si se tlifi cu Polonia si cu cell-l-alte puteri crestine in contra Turci- loru.. In annuli' 1506, muri Alessandru,si frate-seu Sigismundu i urrMi pre tronulu Polo- niei. Bogdanu starui numai de ctitu ca se im- plinescii celle promisse de frate-seu Alessandru; derysi Sigismundu cauta motive de a ammema cbsatorfa.In annulu 1507, Sigismundu se in- curcii inresbellu cu ducele de Moscua. Fra- te-seu Vladislavuintiirita pre Radii, domnulu Romaniei,asupra lui Bogdanu , pentru ca a- cesta liindu occupatu a cassa,se nu se nota sculla in contra lui Sigismundu. Dera Bogdanu strinse iute &tea sa, siallergy intru intimpi- narea lui Radu. Acest'a dupa ce pre'dasse tinutulu Pudnei, se retrasse ;Bogdanu preda marginile Romaniei pinglaMoville.Atunci Radu, cunnoscundu-si gresel'a, try mise pre mitropolitulu Alassimu se fats pace, si se invoira ca marginile terrilora se remaid precumu se ase(jasserii suptu Stefanu C). 2. Bogdanu, dupii ce se impicasse cu Radu, tramise erfisi la Sigismundu in Polonia, se ce- rä ca contractulu de casatoria se se puid in lucrare; inse nu primi respunsu definitivu,si as is ellu trecu cu Este in liusia, coprinse Gal- (* Mion Comin capu XXXIV,

77 litiulu,Si impresuril Lembergulu, preda Roha- tinulu ;.i prinse multime de nobilipoloni. Si- gismandu ve)undu atata stricatiune, srinse u5. amestecatura de 60,000 de omeni, §i purcesse cu dinii spre Moldavia; dory appucandu-lu ud bond, insarcina pre Cameniski se intre in terra. Acest'a preda .i arse Cernautii, Dorohoiulu, Bo- topnii, Steranescii, Ilotinulu ;ialtele, devasta tinutulu fOrte urritu, in cursu de 20 Mille. Bog- danu se retrasse d'inaintea puterii celei nume- rOse, §i aste;'1A piny la intorcerea Poloniloru. Atunci facu unu attacu asupra loru la ap'a Du- nastrului unde se incinse uh Witold sangerosi Ura fora resultatu. Amendoue °stile se intorsera cu mari perderi. Dupd acested',sastre, se pune la miOlocu Viadislavu regele Ungariei, §i,in annuli" 1510,se awcliarti celle urmi- tore: dIogdanu, domnula Moldaviei, se intorcrt Poloniloru pre file luate de la dinii; se se lasso de casatori'a cu Elisa, Si se rectituesca actele relative; prin5ii sese libere)e de am6ndoue partile; daunele flicutese se uite ; pentru Po - cu`ja se se numesca lid cornisiune; domnii se se ajute unulu pre altulu, mai virtosu in co-i- tra lurciloru; nici unulu dintre eise nu dee ajjutoriu rivaliloru;commerciula se fia libel-it intre Romani §i Poloni., ( "). 3. In RomAnia, Radu V facu multe lucruri folositore,addase interra pre rostulupatri- archu Niron, inse mai pre urmi se desbiaa de d'ensdla,tiilatramise hi Mantel?,Ato.i. Ulu (4)Dobiol cod. diplomat regni Poloniate, Ti inJ 1, 1 ag. 606.

sO flinch episcopiele de la Romnicu §i de la Bu- clea; Midi monasteriulu din Deallu lough.Tir- guvestei, §i facu mai multe asmlieminte demne de lauda, pentru cari fapte Romiinii i dedera nnmele de Radu cellu mare. Ulu rnuri la annulu Chr. 1508, §i in loculu lui urma pre tronu Michail HI cu supranumelecellu Reu.Acesta abia ge tinu unu annu de chile, Si se scose din dorn- nia de cotra fratii Parvulesci. Ellu fugi la SI- biiu unde lu ucise unu serbu cu numele Deme- triu laxici. Dupa cate-va scambari crunte, boia- riidin Romania allesserri domnu pre _Negu Bassaraba,fiiuluspiritualu allu patriarchului Mon, omu cu mari calita4i, animosu, generosu, religiosu, amicu allu pacii §i allu artiloru frumose. 4. In imperiulu turcescu langqindu Baja- zetu II,numi succesoriu pre Iiiulu seu Ach- mede. Selimu, fratele acestuia, fugi in Crimeria §i, dupa ce se casatori cu fii'a chanului tatarescu, se intorse cu mare putere de 'I atari prin Moldavia. Bogdanu speriatu, tramise la Poloni §i la Unguri dupa ajutoriu.Selimu coprinse cetatea Alba (care era apperata de Turci), §i apoi trecu Dundria Si batu pre Prate -sea Ach- mede. Bogdan veclundu ca Selimu nu arreta cugetulu de a i face vre ua stricatitine, tramise de salutary pre noulu Sultanu din partea sa; era mai pre urma convingundu-se de cuvintele parintelui seu, ca cu Polonii §i cu Ungurii nu mai este nimica de facutu pentru assecurarea viitorului, tramise pre logofetulu1eutu, la annulu 4511, de incheid unu tractatu. cu Turcii,cu conditiunile urmatore: a)a Porta se indatorecla

se apere 4err'a Moldaviei in contra tutoru neamiciloru; b) terr'a se va stapdni de domnulu ti,legile §i veniturile ei voru remane neattinse ; ,c) domnulu terrii se va allege de cotraboiarii terrii; sultanulu nu va pune nici ud data domnu fora de allegere; d) terr a nu se va intellege cu nici unu dqmanu allu portii, e) ci va da cite 2000 de omeni ajutoriu arida port'a va aye resbellu; 0 ea va da de Nina void portii pre totu annulu unu pesche§iu de 4000 galbeni, 40 cai §i 24 falconi(soimi).. 4. Dupa acestu tractatu, Bogdanu avu pace din partea Turciloru; inse terr'a fu turburata in &me rinduri de cotra Ttitari, pre cari i batu, §i de cotra unu Trifaila care plati cu viet'a temeritatea sa. Dera la annulu 1517, sultanulu Sell- mu publics in principate, .ca ellu va ertalocui- torilorudarea de giumetate §i ua parte din tote sarcinile, deed ei se voru lasa de domnii loru¢ise voru uni cu dinsulu.. Negu, domnu- fu Romaniei, se invoi se platesch portii otto- inane 3000 de bani rossi pre annu, §i se dee 600 de copii in corpulu ianiciariloru. Bogdanu, domnulu Moldaviei, scapa eu ua sums mai mica: inse ellu muri de superare in IS Augustu 1517. Lui urmii in domnia fiiu-seu Stefann VI, caruia, Hindu ca era inch tineru, i se dede epitropu unchiu-seu Petru( fiiunaturaluallluiSte- fanu cella Mare). Tatarii invitati de Turci, tur- lurara terr'a, fuse viteclii Moldavi i batura de i stinsera; insu§i chanulu tatarescu capetauti pla- za,§i abia scaph cu fug'a. 6. La annulu 1520, muri Selimu. Urmatoriulu -seu, Solimanu, indata redica armele in contra

80 terriloru de la Dun'iriii, mai allessu in contra Ungariei cellei turburate prin anarhia nobili- loru si serv;tutea teranilor:i. Pre chndu Solimanu batea cetateaSinga ltnalui,muri Negu domnulu Romhniei,silashmutflit',a mime'I eodo- siu, in etate de 7 anni. suptu e;)itropi'a frate -sea Freda. In Ungaria, 11Io1davia si Romania domnia trei copii, pre chndu in Turcia imperatia Solimanti cellu in(ricosatii, ageru laminte, si tare la braciu. Afara de aces el, crestinii erti toti desbinVi si mcurcafi nitre sere. In Romh- nia se turburara lucrurde pre,te m-sura. Tine- ruin Teodosiu se tramise la Constantinopolt, si muri acollo.Boiariiallessera d-mnit pre Radu de la_Affuma(i, ginerelelui Mgt], omit cu unu curagiu nespusu de mire care batiti in cinci ronduri preurci, si mai pre urma se recunosca de cotra SoFmanii. 6. Stefan t VI. domnulu Mold zv.ei, ajunguridu lamaturitateincepu a sepurta tiranesce si uccisse pre mai multi oineni insemnati asupra ciirora aver prepusuri. Sniritulu rivalitatii care agitasse pre rnarele Ste 'arta, se deste Art In peptulu acestui nepotu. Steranu VI, voindu se imitecle pre acellu erou chiaru in partea cea mai pucinu de laudatu, se sculpt in contra lui Radu domnului Romhniei, si devas:a terra pi- nä la Tirgu-Vesti. Radu se supera forte de ace- gra necuvinVia, inse, in locu de a tramitte oste asupra lui sere a lu adduce It in'elhgere prin puterea armeioru, ellu tramise demtai ca se i arete reulu ce face predAndu terra romhne- sca, in locu de a se uni cu dinsulu in contra

Turciloru, neamiciloru comuni. Acosta remustra- tiunefolosi.Intre am6ndoi principii se restabili pacea, si am6ndoi se pusserii la apperare in contra lui Solimanu, care plecasse assupra tngurilora cu ua armatrt de 100,000 de turci, In 29 Augustu 1526, Solimanu batd pre Unguri la Mohaci de istinse.Tinerulu rege Ludovicu lua fug'a pre callu §i se cufunda intr'unu limosu, uncle §i peri. In 10 Septembre, Solimanu coprinse Buda, preda si devasta O- M Ungaria, si se intorse la Adrianopoli incarcatu de spolie. Stefanu VI muri in 14 Januariu 1537, inveninatu de insesi soci'a sa. Moldavii allesserb.' in loculu lui pre Petru Rarecu, fiiiu naturalu anti. lui Stefann cellu Mare.

Petru Rare;qu, domnuluMoldaviei, Acme Zapo- lia, domnulu Trasilvaniei. 1. Duprt ce Solimanu devastasse Ungaria si na lassasse fora domnu si fora guvernu, Joan- ne Zapolia, prefectulu Trasilvaniei,se declara rege. Dora alta partita chiama la tronulu Un- gariei pre Ferdinandu archiducele Austrieisi cumnatulu lui Ludovicu. Ferdinadu tramise la Petru, domnulu Moldaviei, pre unu aginte diplo- maticu ca se se intellega cu dinsulu asupraUn- gariei. Dora Petru forma planulu de a coprinde Transilvania pentru sene. Singismundu, regele Poloniei inse, cerca se si asseclie trebile cu Pe- tru ca se nil patia si ellu ca nepotulu seu Lu- 6 82 dovicu, regele Ungariei; ellu inchieti cu Petru unu tractatu de apperare cummune in contra tutoru neamiciloru. Cotra incepululu annului 1528, Petru intra cu armele in Trasilvania §i sparse armat'a lui Ferdinandu. Zapolia care fugisse dinaintea armatei lui Ferdinandu in Polonia, multiami lui Petru pentru acesta demustratiune, §i tramise unu deputatu la Solimanu care inching terea Turciloru. Solimanu pleca a dOua Ora in Ungaria, era Petru Mtn la FeldiOra armat'a lui Ferdinandu de uh desfacit cu totulu, i lug tunurile cu munitiunea 5i cu tote provisiunile §i se intorse in triumfu cu aceste trofee in Molda- via. Solimanu batea Vienna. Petru strinse pre boiari Si se consults cu din§ii, ce ar fi de facutu in aceste impregiurari critice, candu principii crestini suntu a§ia de tare cricluti §i turcii au ajunsu la atata putere. Cu intellegerea tutoru se tramissera deputati la sultanulu,§i reinnoird tractatulu incheiatu cu porVa pre timpulu lui Bogdanu, era ellu instO cu ostea trecu in Trasilvania, inmpressura Bra§iovulu, coprinse castellulu, Si, incarcatu cu provisiuni, pie- ca cotra Bistertia, §i lug cu puterea acesta cetate. Ellu determine acumu se remain in Tra- silvania, Zapolia tramise la dinsulu ca se lu ró- ge se lasse Bistertia Si se incetecle de a preda terr'a. Petru respunse cu superbi'a unui invin- getoru eh ataricereri nu se unescu nici cu pusetiunealui,nici cu intereseleMoldaviei. Bistertia care jace intre Moldavia §i castellulu seii Cicei4, trebue, in interesulu Moldaviei, se re- maia in stapanirea sa. Zapolia lu amenitia atun-

83 ci ca lu va accusa la Solimanu. Petru neqfiandu cu calle de a se strica cu turculu, cu care in- cheiasse chiaru intr' acelle cline tractatulu mai susu mentionatu, §i scamb'a propusulu, amanandu punerea lui in lucrare pentru alta occasiune, bi se intorse in Moldavia. 2. In primaver'a annului 1534, Petru intra in Pocutia :lua Senatinulu, Colomeia, Tismenetiu- hi coprinse tota terr'a pino la Galitiu. Sigis- mundu strinse pre bani la 6000 de soldati §i tramise cu din§ii pre Tarnovu palatinulu Craco- viei in contra Moldaviloru. La satulu Gosdieti, Polonii se incaierard cu veghia dinainte a Mol- daviloru, Si acesti-a perdura. Candu ajunsera doi capitani la Petru Cu acesta scire trista, elhi i arrunca la inchisore §i se puse in mi§care cu armat'a sa care sp suia la 25,000 de omeni. La Obertinu intani pre Tarnovu care se inchisesse intr' unu castramentu de carre. Petru as§eclia tunurile pre ua collina §iincepa se bombardecle pre Poloni; Insfiindu ca tunarii lui n'avea deprinderea cuvenita la aceste arme, §i indreptasera tunurile pre susu, nu le facea nici ua stricatiune,din contra Polonii carii avea tunari mai deprin§i, causara mare confusiune in 6stea moldava. Tarnovu veclundu cu Mol- davii s'au turburatu, commanda callarimii po- lone q essa din castramente, in fine es§i ellu insu§i cu tota militi'a sa, §i se inpinse ua lupta sangerosa intre amendoue ostile, care tinu pino ser'a. Mai pre urma se retraserb. Moldavii.. Petru perdu 2 steguri §i 50 de tunuri cari le- luasse de la Germani la batai'a de la Feldiora.

84-

Polonii insuperbiti, incursera In Moldavia si predara terra, insla Tirasoviti Petru appuca unu corpude 1000 de callari poloni, si-i freed aria de tare in catu preste 100 de insi picarti morti; cei- l-alti abia scapara cu fug'a. Zapolia se puse la miillocu si se incheia armistetiu intre Moldavi si Poloni pre 6 lulu de cline, era mai pre urma se prelangi pre unu annu. 3. En Romania se scambasse starea lucruriloru. Radu de la Affumata se uccise de cotrrt ua partita de boiari, si dupa trei alte scambari, se allesse Radu de la Argesiu. Port'a, nemultia- mita cu purtarea lui Zapolia, tramisse in Tra- silvania pre Ludovicu Gritti cu unu corpu de 7000 de turci si de unguri, suptu pretestu de a impaca certele intre Ferdinandu si Zapolia; inse: in faptil cu scopu du a coprinde terra, si de a tfii lua suptu stapanirea sa. Candu Intel- lessera Traslvanii scopulu lui Gritti,appucara armele suptu comandulu lui Stefanu Mailatu(Ro- manu de la Fagarasiu). Ei clfiamarri inteajutoriu si pre Petru din Moldavia si pre Radii d'in Romania, siinchisera preGritti inMediesi. Gritti incerca uh irruptiune din cetate, si caclu in manile lui Mailatu care lu uccisse indata; turcii se macellarira ; copuii lui Gritti fora dussi in Moldavia, unde si perira la annulu 1534. Du- pa acesta, Petal intra orasi in Pocutia si devasta tote tinutulu de controversy intre Moldavia si Polonia, annulu 1535. Sigismundu medita doi anni de clille, in fine, plea in 6 Juliu 1537 de la Cracovia spre a merge in contra Moldaviloru, Ins la Lembergu castrele se prefacura indieta.

SJ senatulu si regele se incarcara de imputa(iuni ; resultatulu fu, ca in luna lui Septembre se des- racura castrele si se resipi militi'a.Regele se multiami a adauge numerulu soldatiloru condu- si pre bani inPodolia. Urmara apoi freari §ipredari de ud parte si de alt'a: Polonii pre- dard Cernautii,Botosianii Sialtele, llom nit, Pocutia Si locurile vecine. 4. Pre candu curgea aceste ostilitati intro Po- loni§iMoldavi, Ferdinandu se imphca cu Za- polia. Si, in 24- Februariu, incheia tractatu secretu cu conditiuni, ca Zapolia, cutitlulu de rege,' se lina. Trasilivania si ore cari comitate vecine din Ungaria pino la morte, era dupa mortea lui, tote aceste tern se vino in sth' pa- nirea lui Ferdinandu. Acestu tractatu, de si nu se public& inst tote *rise la urechile lui Soli- manu, care se suppera forte. Purtarea lui Petru din Moldavia inch interrita pre sultanulu. Ellu nu putea se uite ucciderea lui Gritti, nici arderea Chiliei Si macellarirea turciloru de acollo care se facusse prin uh appucatura a lui Petru; de si ellu negh ca s'aru fi intimplatu cu scirea lui. La acestea mai Yenia accusarile Po- loniloru si plangerile boiariloru Moldavi cotra cari Petru se purtase forte aspru, in catu chiaru frate-seu Stefanu fusse nevoitu a §i scapa viat'a cu fug'a la Constantinopoli. Tote acestea contribuira spre a sculla pre turci asupra crestiniloru. Solimanu purcesse la Dunaria cu ua armath numerosa. Petru veclendu-se in periclu, incheia tractatu cu Polonii, dandu-le Pocutia, §i se inarmil in contra Turciloru ;scrisse lui SG

Zapolia in Trasilvania §ilui Radu in Romania, Si incheia cu dinOi unu tractatu de apperare commune. Dera boiarii din Moldavia, desgus- tap de domnulu loru, incepura a se arreta ne- ascultatori, Si mai pre urrna a conspira in contra lui. Petru, spre a nu cade prinsu in manile conjuratiloru, se vecld nevoitu a §i cauta. mantuirea in fuga. Dupd ce §i tramise domn'a §i Co- pii la Ciceu in Trasilvania, pleca ellu insu§i pre ascunsu de laSuciava,Sitreciindu printre munti cu mari difficulati, ajunse, in 20 Septembre, la Ciceu. Solimanu inainta cu armat'a sa pino la Suciava, Si pusse domnu pre Stefanu,'rate de rnuma allu lui Petru, dechiara cetatea Alba de fortaretia turcesca, §i tinutulu de prin pregiuru de raja, apoi uni acesta cu tinutulu din pregiurulu Chiliei. 5. Zapolia, gentru ca se faca placere sultanului, impressura pre Petru in castellulu Ciceu- lui. Petru se appera patru luni de cline, dera in fine capitula. Solimanu cerii ca Zapolia se lu dee afora din terra. Duph mai multe scam'- bari de scrisori, se invoi chiaru Petru ca se merga la Constantinopoli, ins6 nu ca prinsu, ci in calitate de solo, ca se §i appere ellu insu§i caus'a. In adev6ru, Petru scin qi.a de bine' se, Si appere caus'a inaintea sultanului, in catu pre la inceputulu annului 154-1, Solimanu lu resta- bill in domnia. In 22 Februariu, Petru infra In Suciava in micliloculu applauseloru poporului care i dede in math 'pre toti resbelii. 6. Findti-ca Zapolia murisse, SoliManu pre- fecn Ungaria in pasialicu, era Trasilvania ua

87 lassa Isabel lei bifiiuluiei Sigismundu (care abia era de 14 chile candu murisse tats -seu Zapolia).Mailatu, nemutamitu cu aceste mesuri, se revolts. Petru din Moldavia§i Radu din Romania lu impresurara in Faghra§iu. Mailatu se appera cu multh viteclia. Petru ve'clfindu ca perde pre mutu timpu batandu castelulu, in- §ella pre Mailatu se essa laconferintia. Sera candu Petru Si Mailatu se afla la cina, se 'Ascii earth intre omenii loru. Ai lui Mailatu se uccisera de omenii lui Petru, Mailatu insu§ise lua prinsu Si se espedi la Constantinopoli, unde Si muri. Petru mai trai dupa acest'a inch 5 anni de cline, purure ocupatu cu armele in contra Unguriloru Si a Poloniloru ; in lun'a lui Augustu 154-6, §i dede suffletulu,lassandu de urmatoriu in domnia prefiiuluseucellu mai mare Elia.Acest'a se purth forte neintellep- tesce,§i duph ce trecu la machometanismu, perdu, la annulu 1552, domni'a §i vieti'a. Frate- seu Stefanu III nu se putii tine nici unu annu de cline, §i se uccise de cotra uh factiune de boiari

STAREA PACIEI DE LA MOARTEA LUI PETRU RARESIU PANA LA MOARTEA LUI MICHAIL VITEpULU

I. illirce a III ;Si fiiilui. I. In annulu 154-6 in care es§i din yield. Petru Rare5iu §i i urma in domni'a Moldaviei fiiu-seu Elia, se scosse Radu din Romania, §i in loculu lui se numi Mircea III, fiiulu luiMichail cellu Reu. Acesta Incept indatd a imitit pre tata-seu, §i uccise unu mare numeru de boiari grin care interrita terea asupra sa, Si perdu domni'a la annulu 1554. Atunci se sui pre tronulu Roma- Mei Petrascu,tatalu lulMichail Vitedulu. In Moldavia, dupa ucciderea lui Stefanu VIII, ajunse la domnia Alessandru Leipupenu. Acqti doi domni facura ud espeditiune commune in Ln- garia §i reintrodussera pre regin'a Isabella §i pre fiiuluei Sigismundu inTrasilvania. Dera Petrascu muri in annulu 1557,§i Mircea III recapeta domni'a. Moldavia fu turburatd de unu aventurariu, Eraclide Despotulu, care luandu adjutoriu de la Ferdinandu, allunga pre Ales- sandru, Si se face pre sene domnu (1561); inse nu se puttine doi anni de cline §i se uccise de cotra Moldavi, in capulu carora se pusesse Stefanu Tomfia. Atunci Alessandru se intorse de la Constantinopoli §i-§i relua tronulu. A cest domnu muta re§edintia de la Suciava la Jas§i, §i se purta forte tiranesce cotra." boiari;ellu

89 muri adhpatu cu veninu la annulu 1566. Fiiulu seu Bogdanu IV i urma in dorunih. 2. In Romania murindu Mircea 111, la annulu 1550, fiiulu seu Petru, cu supranumele Schiop2du, occupy tronulu pino la annulu 1567, era atunci fu scambatu de cotra porta spre a face locu fratelui seu Alessandru. Bogdanu inch perdu' domm'a Moldaviei pre laannulu 1572. Unn aventurariu, IonaKu, care se clicea afifiiu natural allu lui StefanuIII, se puse in local lui. Alessandru din Romania, voindu se puia pre frate-seu Petru pre tronulu Moldaviei, promise portii tributu indoitu. Sultanulu despoiatu de bani prin resbellulu en Venetianii, se plech forte tiioru la assemeni propuneri. In lun'a lui Februariu 1574-, veni la Jassi unu ceausiu cu ordinc ca in locu de 60,000 galbeni, tributulu annual de pino acumu, Ionascu se platesca 1'20,000. lonascu strinse pre boiari §i i intreba ce ar fi de facutu. Toti jurarh impreund cu donmulu se mot% mai bine de catu se se suppuia la atari niesuri appesatOre. Ceauplui se dede drumulu cu respunsulu, eh terr'a nu pote se platesca atata. Ionascu incepn se faca preparative la arme si cern adjutoriu de la Poloni; inse Polonii respunsera ca nu potu se se strice cu Turcii cu cari traescu in pace de 100 de anni. Ionascu se adressa eotra Casaci de la cari capeth mai bunu respunsu §iadjutoriu effectivu. Selimu puse m miscare ua armata de 50,000 de Turei. Alessandru din Romania cu frate-seu Petru inarmara uh putere assemene de mare; Stefanu Baton din Trasilvania tramise

90 2000 de secui. Vorniculu Dumbrava bath pre Alessandru si pre Petru la Capatiani, era Ionascu impresura pre turci de trei parti si-i macellari infricosiatu, dupa acea-a intorse armele in contra secuilorusi-i fugari pino la Brasiovu. De acollo se intorse cotrii Braila uncle fugisse Petru, si arse cetatea, apoi auclindu ca vine unu corpu de 18,000 Turci de la Tighina, essi inaintea acestorasi-i bath aria de tare, in catu abia scapara la 1000 de callari. Dupd acea-a, auclindu ca la Tighina se strInge altu corpu mai mare de Turci tsi de 'Mari, purcesse Intr'acollo si franse si pre acestia. Totu in acestu timpu, 3600 de Romani batura pre Turcii can essisera din cetatea Alba spre a da adjutoriu celloru de la Tighina. 3. Ionascu ostenitu de atatea lupte sangerose, se intorse spre Hussi ca se si restaureOie pa- terile, si tramise la Dunaria pe Jeremia Cer- neschi ca se observe miscarile Turciloru. Se- rachierulu turcescu venia cu 20,000 de omen asupra lui. Cerneschi vendu caus'a Romani lora pentru ua summa de 30,000 galbeni,tsi lash pre Turci se treca Dunaria. Hatmanulu Casa- ciloru care veniseMoldaviloru intr'ajutoriu, descoperi vencliatoria. Ionascu chiama pre Cer- neschi la respundere; acesta respunse ca nu pote veni, fiindu ca.Turcii stau se lu attace. In adeveru, ellu purcesse inainte cu 13,000 de callari cari-i avea suptu commAndulu seu; inse candu era se se appropie de Turci, commands se piece stegurile, si se puia caciullele in sullite. Atunci Turcii le commandara se intorca armele 91 in contra lui Ionascu. Ionascu indrepta tunurile asupra loru.Chllarii Romani constran§i din- dereptu §i dinainte, stetera pre locu intre &Sue focuri, si perird pino la unulu. Turcii trecura preste cadaverile loru in contra ui Ionascu. Romanii i respinsera de trei ori, insseTatarii venird Turciloru inteajutoriu, §iatthcara pre Romani cu tote puterile. Ionascu neputandu trage tunurile cu sene, le incarca preste mesura si le lassa pre locu.Turcii pusera mana pre dinsele si le intorsera in contra Romaniloru, instunurile se sparsera §i uccisera pre Turci (10 Juniu a. Chr. 1567). Ionascu cu 7000 de omen secircumvalla in ruinele unui satu in care se appe'rh trei cline. Dell omenii incepurri a peri de sete ; Ionascu veclandu eh nu se mai pote tine, se incluplech a capitala cu onore. Serachierulu jura de §epte ori, eh' nu i va face nimica reu, nici lui, nici Romaniloru, nici Casa- ciloru, si ca pre ellu lu va tramitte la Constan- tinopoli dupa dorint'a lui. In 14 Juniu, Ionascu depuse armele §i se dede in manile Turciloru. Capegi-pas§ia vorbi cu cl,insulu 4 ore,apoi prefgcandu-se ca acest'a l'arufi vatematu cu, unu cuvintu, lu lovi cu sabi'a in facia; ian,iciarii i Mara capulu, §i macellarira pre tog Romanii §i Casacii. Duph acest'a, Turcii§iTatarii se versard preste terra,Si uh devastara cu focu §i cu sabia,in unu modu aria de barbaru precumu nu s'a mai intimplatu din vechime. Toti boiariicari mai pestra unu simtimintu nationalu se macellarira. Din aceste cause se nasal ud fornete neauclita. 92 4. Petru Mircianu (Schiopulu) se sui pre scaunu in 25 Juniu, uitandu-se cu ochii sei cumu barbarii cari l'au introdusu, prada, despoia §i nimicescu terr'a. La annulu 1575, ellu fu allun- gatu din terra de cotra Joanne Potcova (Ere- ticulu), §i fugi la frate-seu Alessandru in Ro- mania, care isi dede adjutoriu spre a se res- stabili in domnia. Inse Alessandru murl preste pucinu. Acest'a a introdusu in terra tributulu numitu Oi'a secs. Fiiulu seu lllichailu IV introdusse in terra tributulu numitu Galletei. Petru fu chiamatu la Constantinopoli in annulu 1550; era preste 4 anni de cline (in care domni Joanne Sassu) se restaura pre tronulu Moldaviei. Ellu incepu acumu se domnesca mai crestinesce ; ernigratii se intorsera in patria §i fura bine pri- miti. La annulu 1591, porra cern de la Petru 45,000degalbeni prestetributuluannual. Petru care cumperasse domni'a Moldaviei promitindu tributu indoitu, apoi devestase terea cu Turcii §i cu Tatarii, dupd acea-a despoiasse prin dari grelle, convoca acumu pe boiari, si ledeclara, ca de catu se incarce terea cu acesta summa, §i se traga asupr'a sa blestemulu ei, mai bine se lasa de domnia. Ellu pleca din Moldavi'a cu cati-va boiari, treca in Polonia, i se dusse in Germania unde petreca pino la finitulu vietii. Atunci port'a numi domnu pre unu omu de vitia de giosu a nume _Aronu.

II. Starea terriloru pre timpulu lui llliclaailu Vitqulu. 1. Romania sufferi marl nevoi suptu domni'a cea interruptk a lui Mihailu IV, Si suptu a ti- chlo5iloru sei successori. Turcii se 15.tird in terra Si ua preda barbaresce. Din fericire la annulu 1393 se allesse domnu lllichailu V cu supranumele Viteclulu.Acestu omu mare, venitu la tempulu seu, concepU ide'a de a forma ua le- gatura cu Aronu domnulu MoldaveiSicu Si- gisinundu domnulu Trasilvaniei ca se" se ridice, Si,cu puteri unite, a rumpe jugulu Turciloru. Dupa ce se intellessera Intre sene acesti trei, tramisera deputati in Germani'a 5i in Poloni'a poftindu Si pre aceste puteri de a lua parte la caus'a commune a crestiniloru. Rudolfu, Im- peratoriulu Germaniei, promise ajutoriu.Ins Polonii nu se unird cudin§ii. In 5 Noembre 1394,se facil juramintulu la 13ucuresci Intre Michailu Si Intre deputatii Trasilvaniei 5i ai Vol- daviei de a se sculls cu totii in contra Tur- ciloru. Sigismundu tramise pre IND Corbatu cu 2000 de omeni in Romani'a. In 13 Noembre, Michailu arse Giurgiulu, inse nu putU lua§i castellulu care era bine intaritu Si apperatu de Turci. Cotra finitulu acestei luni, veni la Bucu- resci unu pas5iti cu 2000 de Turci,Si cerch tote modurile se in5elle pre Michailu Si se lu princlia;inse Michailu lu attach noptea Si lu macellari cu toti Turcii lui d'impreuna.

94_ 2. in Januariu 1595, Michailu treca Dundria §i bath cetatea Rusciucului. Turcii lu attacara (le pre ghiaci'a Dundrii, cu 7000 de in§i. Dera. Michailu i sfarima,§i se intorse la Rusciucu, preda cetatea,i purcese cotra Durostoru(Sili- stra),bath pre sangiaculu de acollo §istrica fortifi- catiunile cetatii. Porfa remase hhmarmurita do victoriele lui Michailu; ea §i lua acumu callea la intriga se bath pre Romani prin Romani, numi domnu pre Bogdanu, fiiulu lui Iancu Sas- su,care fusse domnu in Moldavia, Si lu tramise in terra cu unu corpu de Turci, comman- dati de Mustafa-pas§ia Si totu de LA.' data scrisse chanului tatarescu se irrumpa prin Moldavia cu 30,000 de 'Mari. Michailu pleca in contra lui Mustafa, era pre fratii Buclesci i tramise in contra Tatarilora.Buclescii i ba.'turain doue ronduri,§i uccisera chiaru si pre fiiulu cha- ntilui. Banulu Manta bath, in 24 Januariu la §erpatesci, unu corpu de Turci Si de 'Mari, §i i arrunca preste Dunaria. Michailu trecii Du- nada in 26 Januariu, §i bath pre Mustafa-pas- §ia a§ia de tare, in catu desfacii tota armat'a turcesca. Mustafa insu§i cacIA in bataid. Ba- nulu Michaild Callofirescu bombard. Char$iova, §i devasta tote oppidele de pre longa Duna- ria.Chirali,capitanulu trupeloru traSilvane, trecii in Dobrogia, bath Istrova, Baba, Oblu- cintia, apoi Smeillulu; capitanulu Gheti cu unu corpu de Romani inainta prin Bulgaria in strhn- torile muntelui Emu, attach pre Sinan-pas0a care se intorcea din Ungari'a intarcatu de precli, OA. tots escort'a lui §i i lua tote aye-

95 rile; apoi petrunse in Tracia, coprinse tote cetatile de pre drumulu seu,si respandi ter- rare pin° la Constantinopoli.Aronu domnulu Moldaviei devasta Tighina, arse cetatea Alba Si impreunandu-se cu Chiralli, occupa mai multe locuri de pre lough Dundria. Dera capitanulu Farcasu, treciindu Dunaria la Vidinu, perdu. Michailu bath pre Mari si respinse pre Fer- hat-passia care veniii cu armat'a cea mare. 3. Dupa atatea perderi ce patimira Turcii, Machomede si propuse se redice u`d armata catu se va pute mai mare in contra Romani- loru si se puia capetu lupteloru;ellu tramise pre Sinan-passia cu 200,000 de Turci asupra lui Michailu. Acesta, insciintiatu despre veni- res puteriicelleigigantice, tramise la Sigi- smundu, domnulu Trasilvaniei, ca se propere cu adjutoriulu promissu; din terra strinse la 8000 de armati cu cad oppri pre Turci de a trece Dundria u1 cursu de ua lima de cline. Sinan-passia tramise unu corpu de Turci pre la Calafatu, ca se appuce pre Michailu de la spate; &tea romans fa nevoita a se retrage de la Dunaria. Atunci Sinan-passia arunca unu podu preste Dunaria intre Rusciucu si Giurgiu, si treca cu armat'a cea mare pre pamintulu romanu. in 1.3 Augustu,se incinse batai'a la Callugariani.Michailu cu 16,000 de Romani batit pre Sinan-passi'a care avea 200,000 de Turci; Michailu taia cu insusi man'a sa pre Ca- raimanu si pre alti passi; Sinan *la de pre podu de si rupse dentii, si abia. schpa de mode. Ostea turcesch appuca fug'a, noptea impedeca

niinicirea ei.---In noptea spre 14 Augustu, se fricu consiliu belicuRomani afIlara cu calle se se retraga spre munti pino ce va veni ad- jiutoriulu din Trasilvani'a si din Moldavi'a, ca aria cu puteri unite se scotia pre Turcii cei numerosi din terra.Michailu cu ai sei se retrasse la cetatea lui'Negru.Turcii occupara tota terea, si construirti castelle de apperare la Brailla,la Bucuresci si la Tirgu -\ estei. 4. In Moldavia Aronu si fticusse multi neamici prin purtarea sea de mai inainte. Acestia intfua incellegere cu Stefanu Resvanu si cu ad- jiutoriulu lui Sigismundu, prinsera pre domnu, §i luespedird in Trasilvaniaera in locului se redica Wsvanu. Noulu domnu asseclia la Chotinu 200 de pedestri; tramiselaTighina unu corpu de observatiune incontra 'Mari- toru; liissa la Jassi 900 de Trasilvani, era ellu purcesse pre la Oitusu in Trasilvania cu 2400 de pedestri, 800 de callari, si tunuri spre a se uni cu Sigismundu,si a trece in Romania. Sigismundu strinse la 32,000 de pedestri, 5000 de callari, si lug cu sene 53 de tunuri ; la Bra- siovu se uni cu Re'svanu, si treat muntii pre la Rucaru. Mihailu iastepta longa Dambovita cu 890 de militari, si cu 22 de tunuri. Aci se unira ostile celloru trei principi ; in 15 Octom- bre tinura. consiliu belccu. Sinan-passia se retrasse spre a amagi armat'acresting,ca se essa mai la largu, si apoi se uri attace de tote partile. Armafa unity lug fortaretia cea de lemnu de la Tirguvestei in18 Octobre ;Ali- passia each). in manile crestiniloru, si se espe-

97 di la C1u5iu. Sinan-pas§ia auclindu de acesfa, se retrasse la Ciurgiu,lassandu la Busuresci ua minera care se arrunce in aeru ostea cresting candu se va apropia. Dera armat'a unite. lassa Bucurescii la ua parte Si purcesse de a dreptulu spre Giurgiu, unde macellari mai tota puterea turcesca; pucini scapara, in 25 Octom- bre, cu Sinan-pas§ia preste Dundria. In 27 Octom- bre, crestinii luard cu assaltu castellulu de la Giurgiu. Sinan-pasia se dusse ruOnatu la Con- stantinopoli, §i muri de supperare. Sigismundu se Intorse in Trasilvania, §i cu dinsulu d'impreund merse §i Stefanu Ilsvanu. 5. Inse in Moldavia, prin intrigle Poloniloru, se formasse ua partita contraria planului cellui mare allu Romaniloru. Acest'a allesse domnu pre Jeremici Movilei, boiariu incuscritu cPo- lonii. Candu intellesse Re'svanu de incurcaturile acestea, compuse in Trasilvania unu corpu de 4000 de pedestri Si de 1000 de callari Romani §i Secui, §i purcesse dreptu la Suciava. Acollo se fach ua bataid sangerosa intre ostille lui §i alle lui Jeremia Movilla, care avea §i ua bung artileria. Stefanu perdu, §i voindu se alga, se prinse de terrani, §i se dede pre manile lui Jeremia care lu trasseapoi in tepa. Aceste mesuri relle, produsse de ambitiunea domniloru crestini. stricara forte causei commune. In Romania, politica turcesch attitia complo- te in contra lui Mihail, inse domnulu descoperi aceste machine, thia capetele conjuratiloru, in- timpina cu armele in mane. pre Turci§i pre Mari cari se appropia spre a secunda pre 7 98

conjuratis Ella treca in mai multe ronduri Duna- ria si insuffia terore Turciloru.

Michail se faceDOM2221prestetdtcc Duda.

1.In luna lui Decembre1586,Michail se dusse in Trasilvania spre a se consulta cu Sigis- mundu despre operatiunile bellice; acollo descoperi planulu cellu curiosu allu lui Sigismundu de a se lassa de domnia Si de a cede terea Trasil- vaniei lui Rudolfu imperatoriulu. Veclindu Mi- chail ca Sigismundu este determinatu a tracta. cu iMperatoriulu, se detemina se iee parte §i ellu ITISU§i la aceste tractate. CAndu pled. Si- gismundu la Praga, cotra inceputulu annului 1597,Michail i dede de sociu pre banulu Mi- chalcea. Sigismundu in adeveru se invoi cu Ru- dolfu se i dee Trasilvauia pentru ducatele de Opol §i Ratibor din Sillesia, dera dupa ce se intorse In Trasilvania, §i samba cugetulu, §I imbia cu domtii'a pre mai multi dintre nobili, intre altii §i pre romanulu Stefanu Io§ica. Comis- sarii imperiali cari venissera se primesca principatulu, lu induplecard a se duce in Sillesia. Stefanu Io§ica fu prinsu §i dussu la Stau-mare (Maiu in1598). In lun'a lui Apgustu1597,se respandi faim'a in Trasilvania ca vinu Turcii ; In 15 Augusta, ecca Sigismundu ca sossesce 1-,. clu§iu,stringe pre nobili la Turda, §i se proclamh domnu a &ma órd, §i tramite la Mi- chail ca se reinnoesca vechia amicitia cu din-

99 .sulu. Acest'a primi, inse cu oonditiunea, ca pino candu Sigismundu va fi domnu in Trasilvania, se nu lasse pre Turci seintre interra, Si i promise, la intimplare de nevoia, ca ellu lu va ajuta cu 35,000 de omeni. Rudolfu, supperatu pre Sigismundu, ordina de uccisera pre Stefanu Io§ica la Satu-mare. In timpulu asest'a, se scullard in contra lui Michail doi pas§i de la Dunaria. Halin-pas§ia de la Vidinu §i Mechmed pasia de la Durostoru. Michail i biitn pre amendoui, apoi trecn lnsug Dunaria, Si filen mari predatiuni intinuturile turcesci. 2. In annulu 1599, Sigismundu chiama pre veru-seu Andreiu Batori, cardinariulu din Polo- nia, Si lu puse domnu in loculu seu, Hindu -§i sie-§i dreptulu la ua prnsiune de 24,000 de florinti pe annusicastellele de la Veciu Si §ieu, era ellu plea. in Polonia (21 Martiu). Tra- silvanii jurara credintialuiAndreiu Batori, sultanulu lu primi suptu protectiunea sa,§i spre semnu de Intarire, i tramise unu stegu, ua sabia §i unu busduganu. Cardinarulu tramise deputati la domnii romani spre a leggy. cu dln§ii amicitia. Michail primi, suptu cobcbtiunea de a nu se desface de caus'a crestiniloru §i de a purta resbelu cu puteri unite in contr'a Tur- ciloru. Acest'a uu planu cardinariului;ellu se lega cu Jeremia Movilla in contr'a lui Michail, §i se lucuscri cu domnulu Moldaviei, Michail wectindu acesta stare a lucruriloru, preiecta gi- ganticulu planu, se scota pre Andreiu Batori din Trasilvanla §i pre Jeremia Movila din Molda-

400 vi'a, §i se unesca tote provinciele Daeiei suptui unu capu. Cu scopulu acest'a se prepara la arme,§i, in 31. Octombre 1599, strinse ostea la Ploesci, §i Then se i jure credintia nemiscata on unde i va duce.De aci pleca in fruntea ostei,cu tota famili'acare voia se lee parte la tote periclele domnului. Candu adjunse la pollele muntiloru, declard publicu:A rm at'a are se merga in Ungari'a,intr'ajutoriulu lui Ro- dolfu, §i va trece prin Trasilvani'a cu voi'a cardinariului.nPre candu cardinariulu strinsesse ua adunare generale la Alb'a- Juli'a,Si se de- desse cu totulu in manile placeriloru, eccaMi- chail infra in Trasilvani'a,declara liberi pre secui, §i i invita se Si insocesca §i ei armele. Sassiloru cari tinea cu Rudolfu, le spuse eh' a venitu se appere pre credintio§ii imperatoriului,. Si se scotia din scaunu pe cardinariulu cellu in- chinatu Turciloru. 3. Cardinariulu auclindu ca Michailu vine cu putere armata,tramise deputati inaintea lui cu propuneri de pace. Michailu tina pre deputati la sene, §i pled. spre Sabiiu. Cardinariulu veclundu periclulu, strinse ostile sene la Sebe§iu. Michailu mergea incetu, fiindu-ca astepta pre Radu Buiiliescu §i pre banulu Adrianu cu ostea din parte'a Craiovei care avea se intre pre la Turnulu-ros§iu. Cardinariulu incerca tote micl- locele se se impace cu Michailu,Insin de- §ertu. Michailu declara in fine:Andreiu Batori, ca ph."rtinitoriu allu Turciloru §i desertoriu allu crestiniloru, se se lasse de domni'a Trasilvaniei, §i se imbrace era§i ras'a callugeresca;s'e' se

101 duch in Poloni'a, de uncle a venitu, §i se face locu lui Sigismundu, sou puterea armeloru se decide resultatuluL.Cardinariulu mai incerca inch uh data de a differi ruptur'a,§i trh"mise la Michailu pre nungiulu apostolicu Malaspina, Inse era§,i fora successu; ca -ci Malaspina fu retinutu in castre pino la finitulu bataii. In 27 Octombre, se deschise batai'a intre Shbiiu §i elimberu. Cardinariulu n'avea de catu 9000 de militari, inse uh buna artillhrih. Michailu, din contra, ave la 30,000 de omeni, dera numai 18 tunuri. Lupla thin de la 10 ore de dimineth pinh la 8 oreser'a.Victori'a remase multu timpu nedecissa.". Prin impu,scaturile tunuriloru, Romanii venire in desordine;Ungurii i impinsera pino in tu4inlu Cisnhdiei, §i le luara Ca- teva tunuri. Atunci Michailu se repecli furiosu duph din§ii, lovi cu sabi'a pre unii dintreofi- ciariisei, i facu se stee pre locu, §i se attace inch la data pre Trasilvanii osteniti. Atunci se Incinse ua lupta infuriath intro celle &me armate. Romanii Invingu. Polonii cari combatea =cn Trasilvanii se pled. §i trecu in partea Ro- maniloru. Cardinariulu desperatu iea fug.a, In- socitu de unu micu numeru de militari plagiti §i osteniti de bataia.Trasilvanii veclundu ca .commandatii loru s'au prinsu,§i ca domnulu loru a fugitu, Incepu a se retrage. Inainte de a insera., Romanii occupa totu campulu de ha- taih,preste nopte fugu toti Ungurii. Romanii koprindu teth munitiunea §i 32 tunuri. De fia- ,care parte chclusserh la 2000 de militari. 4.Aces-th victoria a Romaniloru fhca pre

102

Michailu domnu preste Trasilvani'a. In 1 Nouem- bre, ellu intra in triumfu in Alb'a-Juli'a. Cardi- nariulu voindu se fuga prin Moldavi'a in Polo- ni'a,fu ommoritu de unu secuiu in padurile dintre Moldavi'a .i Trasilvani'a.Capulu lui se adduse la Michailu care se intrista forte de acesta sorta funesta a cardinariului;ellu tramise de i cautara corpulu §i lu immormenta la Alb'a-Julia, era pre ommoritoriu lu pedepsi cu morte. Intre acestea venire commisari de la Rudolfu cu multe vorbe frumose §i cu ua diploma prin care imperatoriulu facea pre Mi- chailu domnu ereditariu preste Romani'a, dera §i cu ordine se essa din Trasilvani'a §i se se intorca in terea Romanesc6 spre a occupy pre Turci in partile Dunarii, pentru care imperatoriulu i va tramite bani §i osti, Michailu aduna pre boiari §i se consulta cu din5ii,§i in fine respunse commissariloru :use spuia imperatoriului ca ellu crede eh a meritatu deplinu principatulu Trasilvaniei, §ich.' nu va es,51 de locu dinteinsulu; urmarea ajutoriului in baniva astepta cu MO. securantfa, ca decd nu va urrna, ellu Si va intorce armele in contra immpera- toriului si i va arreth eh nu i lipsescu omenii 0. 5. Scdmhatiosulu de Sigismundu, indemnatu de Turci, de Poloni §i de Ungurii refugiti, se determine se viia era§i in Trasilvani'a. Ellu intra mai antaiu in Moldavi'a §i se uni cu Jeremia Movila, creatur'a PoloniIorfi .5i neamiculu lui Mi- chailu. flupa consilifflu Poloniloru. Jeremia Mut la incurga in Romani'a, si introdusse pre frate-seu Simeonu Illovild domnu in terra. Indatd

103 ce Michailu aucli de acesta, (6 Maiu 1600) pleca de la Alb'a- Juli'a cu ua armata allessa,trech in Romanfa, allunga pre Simeonu. purcesse in Moldavi'a,§i constrinse pre Jeremia a fugi in Polonia. De acumu Inainte Michailu lua titlulu de oPrincipe allu Romaniei, Moldaviei §i T r a - s i l v a n i e i, lu compuse la Jas§i unu guvernu provisoriu din patru bgiari mari renumiti pentru vitedi'a loru, §i se intorse la re§edent'a sa Alba- Julia in Trasilvani'a. Aci venira commissari de la Rudolfu, cari i addussera ajutoriu in bani, diverse alte daruri, titlulu de consiliariu imperial Si de guvernatoriu allu Trasilvaniei. De la Constantinopoli Inca veni unu Aga care i addusse din partea sultanului .diverse semne de destingere. Primirea acestora nu multiami pre commissarii imperiali, inse Michail le respunse ca a§ia cere diplomatic'a se se porte, Acest'a fu punctulu de culminatiune pentru Michailu Vitedulu;ellu avea suptu sceptrulu seu celle trei provincie principale alle Daciei, partile oc- cidentale i Iipsia Inca.Ellu cera Si aceste de la Rudolfu cu cetatile llustu. Baia-mare, Urbea- mare, presteacestea,Sititlulude principe allu imperiului Romano pentru sene §i pentru Hula seu. Bard fortun'a IncepU a lu Lassa de aici inainte.

104

IV.

Adversiteitile lui MichailuVitgclulu,recuperarea Trasilvaniei,;31, mortea lui. 1. Ungurii tessura intrigi asupra lui Michail, '§i espedira pre ascunsu soli la regele Poloniei ca se tramitia pre Sigismundu, §i se ajute pre Jeremia Movilla de a infra in Moldavia §i de a lucra in contra lui Michailu. Asceptandu venirea lui Sigismundu, ci se strinsera la Turda .§i cautara miclloce de a se oppune principelui Bomanu; veclundu inse ca Sigismundu intarclia, cercara se tragainpartea loru pre Basta generariulu trupelorti austriace. Ei offerird lui Basta guvernulu terrei §i promisera ca se voru suppune lui Rudolfu, deca i va scapa de Michailu. In fine deplinu incredintiati ca Basta le va da ajutoru, determinara a se revolts. Candi]. Michailu intellesse de intrigileloru,tramise la dinii pre doi boiari, spuindu-le se se astimpere. Un- gurii insuperbiti, scossera cu larma pre deputatii Romani din adunare. Acest'a fu semnariulu de resbellu. Michailu ,osistrinse ostilei se asmlia in campulu Mureului din susu de Aiudu. Basta cu Germanii §i cu Ungurii se puse la satulu Mirislou. In 18 Noembre 1600, se facU bataia cea crunta, in care caclura la 11,000 din partea Romaniloru, Michailu veclundu ca fortun'a i a intorsu spatele, allerga laAlba-Julia, scambh callulu, lua cu sene tesaureleselle,§i pleat' cotra Brqiovu, era de acollo trecU in terfa flomanescA.

1.03 2. Candu ajunse in terra, i veni scire ca Si in Moldavia suntu mi§cari in contra sa; generariulu Zamoiski intrasse cu uh numerosa armath' polona, Michail luaostile cari le afflase la fiiulu seu Petrascu §i allergy in Moldavia in contra Poloniloru. Dera acesti-a ingros§iati cu Casaci, intrecea cu multu puterile Romaniloru. Romanii fury invin§i la Telle§inu longa Seretu. Michail se intorse inapoi spre terfa Romanesch ca se §i restaureclie puterile ;ins6 fiindu-ca i se inchisesse drumulu, treca preste munti prin Trasilvania. Candu ajunse la Tirgu-vestii, lassa acollo pre fiiu-seuNicola,si pre fratii Buchesci, cu &tea carese afla in locu, era elluplea_ la Craiova ca se stringa ua noua armath. Pe candu se afla ellu la Craiova, fratii Buclesci lu vindura Poloniloru, §i in intellegere ce acesti-a redicara domnu pre Simeon fratele lui Jeremih Movilla. Moldavii §i Polonii incepura a preda .§i a devasta terr'a a§ia de urritu, in catu chiaru Bucliescii ajunserh a se rus§ina de fapt'a loru; ei trecurd preste Oltu la Michail, aci adunara nä armata Si se intorserh in contra ospetiloru celloru predatori; bataia se Ma. in 25 Noembre longh Arge§iu; inse Romanii perdura. Michail -nesciindu acumu ce se mai fach, determine se se arrunce in bracele lui Rudolfu. Ellu lua cu sene pre banulu Michalcea, treca prin Trasil- -vania §i Ungaria, Si in 2, Decembre ajunse la Vienna. 3. Intre acestea se incurcara lucrurile §i in 'Trasilvania, ca -ci Ungurii indemnati de Turci 4;i de Poloni, chihmara erhi la domnia pre

'106 Sigismundu. Basta abia scapa din terra cu vietia §,i trecU la Ilustu, de acollo insciinta pre imperatoriulu de tote celle intimplate. Acumu Rudoifu scrisse la Vienna ca Michailu se merga la Praga, unde §i ajunse in 23 Martiu 1601, Michailu prin buneleselle maniere sciuse convinga pre imperatoriulu despresinceritatea lucrariloru selle. Ministrii se consultara multu, ce mesuri se iee in privinti'a noueloru impregiurari, deed candu veni faim'a ch. Sigismundu a intratu. in Trasilvania, incepura a lingu§i pre Michail, i racura mai multe daruri,i dedera ud summa de 100,000 de galbeni,§i lu numirdgayer- natoriu allu Trasilvaniei, inse totu de tra data micllocird ca se lu impace cu Basta. La mas'a lui Gonzaga i dedera manile Michailu Si Basta spre semnu de uitare de tote celletrecute. Basta cu tote acestea remase scarbitu in anim'a sa, pentru Ca nu lu facussera pre dinsulu guvernatoriu Trasilvaniei. Armat'a imperiale, compusa din10,000 de pedestri Si din 8000 de callari. Germani, unguri, romani§i casaci, purcesse in &ore co- lumne prin Tocai §i Tarcani cotra Trasilvania, suptu conducerea lui Michailu §i a lui Basta, Armat'a Trasilvand se afla la Goroslou, tare de 55,000 de militari suptu commandulu lu Noise Secheli. Turcii inch purcessera de la Singidunu intr'ajutoriulu Trasilvaniloru. Michail in§cla pre Turci pri scrissori false in numele luiSigis- mundu, care i oppri de a veni. Batai'a se Mcir in 3 Augustu 4601. Duph cate va invingeri §i perderi alternative, Trasilvanii luard fug'a. 141i-

107 chail persecuth pe Turci a.O.a de tare, in catu picarh la 10,000 dintredInsii, §i perdurh. 45 de tunuri. Sigismundu fugi in Moldavia la Je- remia Movilh. De acollo tramise pre Stefanu Ciacchi la chanulu tatarescu dupe ajutoriu, §i dede ordine ca domn'a ti copiii lui Michailu se se adduch de la l'agara§iu la Jas0, pre cari apoi i espedi la chanulu tatarescu. 4. Militarii invingutori se purtara ford corn- petu cotra locuitori §i pradarh thea forh.' mesura.Caus'a plangerilorucari venia de tote partite, IA arrunce. Michailu pre militarii germani, Basta pre romani Be aici se nhscura dispute asupra commandului supremu. Basta pretindea eh luiis'a datu de cotra imperatoriulu.Mi- chailu i se oppuse, in fine i declarh : ca ellu a suppusu Trasilvania mai antaiu singuru,§i acumu a ajutatu ca se uh suppuia a &ma Ord, §i Ca_ prin urmare ellu are mai multu dreptu asupra ei de catu Basta, ba mai multu chiaru si de catu imperatoriulu". In urmarea acestoru discordie, Basta determine se perp pre Mi- chailu. In 19 Augustu 4601, candu Michailu se afla in castre longa Turda, occupatu cu ide'a de a stringe ua adunare generale §i de a purcede in Moldavia spre a-§i libera familli'a, se veclii des-de-dimanetia incungiuratu de lid Ma de Valloni §i de Germani. Capitanulu vallon, Jacobu Beauri, infra in cortulu lui Michail §i i deehihrh, In numele imperatorului, ca.' e prinsu. Michail trasse sabi'a, §i plagi pe ,unu officiariu Ormanu. Beauri lu lovi cu securea in peptu, §i caclii mortu. Duph acea-a Vallonii ithiara

108 capulu,si spre batjocura lu pussera pre unu cadavru de callu. Abia a treia cli se lua corpulu lui,si se addusse la catredral'a Romani cea clidita de Michailu, la Alba-Julia, mai pre urma se strapurta in terra Romanesch si se Immorminta la monasteriulu din De llu de longa Tlrguvestei. 5. Asia se fini prin manile uccicletoriloru a cestu erou care nu puta se se finesch prin armele nici unuia din dusmanii sei cei multi, care inaltia puterea si numele Romaniloru, insuffla respectu chiaru si Turciloru pre cari ellu, an- taiasi data dupa Joanne Corvinu, i faccusse se tremure dinaintea armeloru crestine. Deca Mi- chail n'ar fi avutu a face cu omeni ca Basta, ca Sigismundu Batorisi ca Jeremia Movilla, Turcii era se deserte Europa; provinciele Da- ciei era se iee alta facia ; Romanii era se se ridice de atunci, si statulu loru se infloresch. Duph acestu ommoru abrbari, militia romans veni in confusiune :in cea d'antaiu miscare se prinsc banulu Michalcea. sociulu cellu nedes- partitu allu lui Michail, si se arrunca la inchisore, unde se si uccise; uti parte dintre militari Romdni remase fora commandu, appu- cal% armele spre a resbuna mortea domnului loru, der% multimea Germaniloru i intreca ;ei se retrassera interr'a Romanesch .Basta si justified fapt'a inaintea lui Rudolfu, mintindu ca Michail ar fi avutu de scopu se suppuia a ceste ternerasi Turciloru. Rudolfu in adeveru nu approba crim'a, inse la trecii suptu tacere, si lassa guvernulu Trasilvaniei in manile lui Ba- sta uc cicl etoriulu. 109

F. STAREA DACIEI DE LA MORTEA LUI MIHAIL VITEDULU PINO LA MORTEA LUI CONSTANTINU BRANCOENU

Starea terriloru Romdne pre timpulu lui ;Sfer- banu Basarabd. 1. Duph mortea lui Michailu Viteclulu, ostile Romdne se retrassera interr'a Romanesch ; caudu ajunsera la Cristesci, venira i fratiiBu- diescicari scossessera pre Simeonu Movilla, §i inteuh intellegere cutotii, allessessra domnu pre Radu ;Serbanu Bassarabd. Serbanu restabili pacea in terra §i ordinea cea turburath prin atatea calamitkti, Si se puse in bung Intellegere atatu cu Rudolfu,catu §i cu Sultanulu ; inse nu i fu prin putinta a se intellege nici cu Moise Secheli, nici cu Jeremia Movilla vecinii sei. Je- remia facia ua incercare se intre in Romania, Serbanu lu respinse, §i in lun'a lui Juniu 1604-, trech in Trasilvania cu 4-000 de callari, cu 6000 de pedestri §i cu 4 tunuri in contra lui Moise Secheli. Ajungfindu in terr'a Birsei, attach indata armat'a acestui-a, §i urt puse In cea mai mare incurcare. Secheli cacln In bataia Impre- unb." cu 4000 de Unguri. erbanu tramise lui Rudolfu 23 de steguri luate de la Unguri, Tatari §i turci. Rudolfu din partea sa tramise lui Serbanu portretulu seu cu unu lanciu de auru, §i cu ua diploma prin care lu recunosce de principe ereditariu allu Romaniei. Dupo a

110 cesta victoria, Serbanu lassa in Trasilvania pre capitanulu Georgiu cu 2000 de Romani §i de Serbi, era ellu se intorse in terra. 2. Jeremia Movilla fa.' ea mai multe incercari se scotia. pre Serbanu din domnia §i se ,puia pre frate-seu Simeon, inse tote esira." des§erte. Jeremia muri laannulu 1607, atunci Simeon se faen domnu in Moldavia, dera nu ua dusse unu annu de plinu, §i muri §i ellu (1608, Mol- davii allessera pretiiulu luicellu mai mare, Constantinu Movilla In Trasilvania, dupd done scambari de domnia, se sui pre tronulu Gabriel Batori care, supperatu pre Romani pentru in- timplarile annilou trecuti, irrupse pre neasteptate cu ostea in terr'a Romanesca, cotra finitulu annului 1610. Serbanu fiindu nepreparatu da bataia, fugi in Moldavia la Constantinu Mo- villa, Batori devasta terr'a ca unu barbaru in cursu de trei ei11e, apoi scrisse la sultanulu ca se lu intaresca pre dinsulu in domni'a terrei. Insesultanulu. in locu de respunsu, i tramise ordine ca se essa din terra,apoi espedi unu corpu de Turci cu Radul _Mama. Batori turburatu de mania asupra Turciloru, se retrasse in 11 Martiu 1611. Serbanu strinse ostea in Moldavia, si, cu ajutoriulu lui Constantinu Mo- vila,intra in Romania, alunga pre Radu, §i sculla tota terr'a incontra lui Batori.Sassii, suptu conducerea lui Michail Albu, judele Bra- §iovului, se unira cu Romaniii n contra tiranu- lui de Batori. Dera acest'a sculla pre secui §i pre haiduci in contra Sas§ilAru §i a Romani- loru. En 12 Juliu,intra ,Serbanu cu 7000 de

111 callariSicu 1500 de pedestri inTrasilvania pre la Bra§iovu. Batori se puse la Petresci cu 13,000 de callarisicu 3000 de pedestri. Co- tra sera, se arreta. &tea Romans impartita in trei divisiuni, §i indata se incepii ua bataia aspra intre amendoue ostile. Antaiu se 'Area ca se pleca Romanii, pedestrimea incepusse a se retrace, dera candu Serbanu observa Ca calla- rimiCa unguresch a luatu fug'a, atunci strinse pre aisei,pedestri Si callAri, attach cu tots puterea centrulu lui Batori, lu frinse, §i acco- periunu miliariu de pamentu cu cadavre. Acollo caclura la 6000 de Unguri.cei-l-alti se pritisera; pucini scapara cu fug'a. Serbanu lua 120 de steguri; der% §i pre dinsuln lu costa acesta victoria la 4000 de militari. 3. Inse pre candu Serbauu repurta victori a in Trasilvania in contra lui Batori, Radii, corn- petitoriulu seu, care fugisse preste Dunaria, a- duna Turcisi 'Mari §i ocupa scaunulu. Ganda Serbanu voi se reintre in terra, Radu i es0. inainteSi iuconstrinse a fugiinMoldavia. Acollo veclundu ca Turci suntu apprin§i in contra sa, perdu sperantla de a mai recapaa domni'a;ellusilua domn'a §icopillelecari se dia. la Suciava, trecii prin Polonia §i se dusse la Vienna, §i petrech acollo pino la morte Constantinu Movilla Inca fu accusatu de Batori la OAS., ca tine cu Serbanusicu Polonii in contra Tuciloru, de unde urma apoi scoterea luid'in domnia, In loculu lui se puse ;S'tefanu Tom- ria domnu Moldaviei, Dera Gabrielu Batori inch se scose din domnia laannulu 1613. In

112 loculu lui port'a numi pre GabrieluBeclianu. Domnii Romani lu introdusera in principatulu Trasilvaniei. 4. Radu Michail domni 5 anni in Romania apoi fu stramutatu in Moldavia, inse capeta durere de ochi, Si se lassa de blind void de dom- nid,atunci pOrt'a tramise in Moldavia pre unu dragomanu allu seu, a nume Casparu Gratianu, care se uni cu Polonii Si redica armele in contra Turciloru, inse plati cu vieti'atemeritatea sa (1620). §tefanu Tom§ia se restabili in Mol- davia, §i Radu Michail in Romania; apoi la annulu 1623, trecu a cloud Ord in Moldavia, unde muri de podragra la annulu 1626. Acestu dom- hu ava mari necasuri in Romania din caus'a Greciloru cu cari se incungiurasse ;inse in Moldavia domni cu multi intelleptiune, §i cd- peta de la Moldavi numele de Radu cello mare! Ellu se immOrminta laTirgu-vestei de cotra fiiu-seu Allessandru. caruia i ldssasse -ad avere de 1,000,000 de galbeni, din care summa Turcii pretinserd 100,000, de unde se intellege, catu de tare trebuie se fla despoiatu ellu terrile.

11.

Basiliu Lupu domnulu Moldaviei,Iv!ateiu Bas. sarabei domnulu Romdniei. 1. Radu Michail despoiasse Romania cu ministrii seigreci ; Allessandru Elia se purtasse §i mai ticallosu, din care causa ud pati forte urritu alatu in Romania catu §i in Moldavia.

113 La annulu 1630, porfa numi in Romania domnu pre Leonu Stefanu care stOrse terea si mai tare. Romanii de preste Oltu se revoltard in contra lui, si puserd domnu pre Mateiu BassarciVi (:2 Augustu 1633). Moldavii Incaallungard pre Allessandru Elia, si puserd domnu pre _Basdiu Lupu. Ame'ndoi acesti domni (Basi liu si Mateiu) fury omeni cu mari talente si ea anime inalte; ei se pusera pre Indreptarea starii din intru a principateloru, facura multe assechammte folositore si traird in armonia trei anni decline. Insla annulu 1637, Basiliu rediert armele asupra lui Mateiu, si Romanii se battled intre serve ca nisce straini de singe si de interese. Basi liu per&t; inseacesti incercare deserta nu lu descuragid. El lu Lien mai mari preparative si chidma pre Tatari inteadjutoru,siin annulu 1639, irrupse de non in Romania. Mateiu lu attach la Nenisoru longa riuiu Galbim is (Ialo- mita), si lu Mtn asi). de tare, in eatu Basiliu abia sedpd. en fug'a la Braila; la 8000 de fatari eticlurrt suet'sabi'a Romaniloru.kuclindu sultanulu de aceste intimplari, chirtma pre Basiliu laConstantinopolisi lutrase la respundere. Basiliu arreta ordinea Caimacanului dupe care luera. Amuratu stringura pre Caimacanu, pueinu lipsi de nu uccise si pre Pasilliu. 2 In 2 Februariu 1640, muri Amuratu IV, si in loculu lui urma Ibraltimu. Ame'ndoi domnii lu complimentara,iris Cu acesti occasiune Basiliu calomnirt la porta. pre Mateiu, in urm'a earora sultanulu decisse scoterea lui,si tramise in terra pre unu sehimni-aga; insc Mateiu stm- 8 114 tisse lucrulu §iprinse pre turcu. Es§indu reu §i acesta incercare, sultanulu tramise pre Sinan- pas§ia cu putere armata se prin0a pre domnu. Mateiu se puse la apperare cu armele in mans, si Turcii nu cutecliara se lu attace, ci se intorsera" preste Dunaria in apoi. In annulu 16M, se fa." planulu se incungiure pre Mateiu la cetatea Alba, §i se lu princla. Spre acestu scopu se dede ordine la arandoi domnii se purceda cu ostile loru la cetatea Alba, unde au a se uni cu Turcii. §i a merge in contra Muscaliloru. Mateiu preveclii lucrulu Si tramise corpulu seu de militia, era ellu se scusa ca, fiindu nesane- tosu, nu pote merge in persona; asemine se scusa §i la espeditiunea din annulu 1642. Dupo aceste espeditiuni; domnii terriloru Ro- mane, Mateiu §i Basilliu,fa" cued multe lucruri demne de memori'a principilorucelloru mai. intellepti; ei fundara stole pentru limb'a romanesca, grecesca §i latinesca; redicara biserie' spitale, biblioteci, tipografie, compusera codiui de legi, regulara finantele,§i contribuird la inflorirea agriculturei §i a commerciului, incatu terrileacestea incepura a prospera in tote respectele. 3. In Trasilvania muri Georgiu I Racoti, la annulu 1648, §i lassa de successoriu pre fiiu- seu Georgiu II,in etate de 17 de anni, omu cu magi talente,inse"forte ambitiosu,si d'in acesta causa temerariu pino la nebunia. In Romania, Mateiu perdu amorea poporului prin doi ministri reu alles§i, vestiariulu Ghinea, grecu de origine,Si arma§iulu Radu Vercliariu, cari

115 abusandu de increderea domnului,storsera terra si maltrattard pre poporu--In Moldavia Basilliu, faimosu pentru averilecelle mari si pentru fetele lui celle frumose, marita pre un'a dupo Joanne Badzivil maresialulu Lituaniei, era pre a doua i ua ceru Timusiu, fiiulu hatmanului casacescu. Basiliu i ua refusa,si din acesta causa se nascu unu resbellu intre moldavi si casaci, care tine doi anni de (pe, si se fini cu nunt'a tineriloru, in lun'a lui Juniu 1632. 4- Dupa ce se impach Basiliu cu Casacii, facu planu, ca cu adjutoriulu acestora, se scotiN pre Mateiu din Romania,si se iee ellu insusi domni'a acestei terri, era pre ginere-seu Timusiu se lu puid domnu in Moldavia. Planulu acest'a se descoperi si se preveni. La curtea lui Basiliu se dna unu ministru a nume Georgiu Stefanu din Racaciani; vechiu neamicu allului Basiliu, care cauta de multu se lu restorne; acesta se puse in intellegere cu Georgiu II Racoti si cu Mateiu Bassaraba si impreund formarh." planulu de a resturna pre Basiliu. In primaver'a annului 1653, irriupsera de ud parte Romanii si de alta Trasilvanii, si in dumineca Floriloru intrara in Jassi. Basiliu abia scapa cu fug'a la ginere- seu TimusiuArmat'aunita proclgma domnu pre Georgiu- Stefanu. Ins6 pucinu dupd acea-a se intorse Basiliu cu Casacii si ba."t6 pre Trasil- vani la satulu Popricani,aria de tare in catu acesti-a curd nevoili a se retrage preste munti, apoi intorse armele in contra Romaniloru si i franse in doue batai un'a dupii alt'a, la Foxiani si la Sioplea. Atunci Mateiu se redid' in persona'. 1.16 cu unu coypu de 6000 de omeni, si -cutedia a dapeptu cu Basil.' care aea 20,000 de - litari. In 17 Maiu 1653, se facu ua crunta bataia la Finta, longa riulu Galbinitia. Ostea cea mica a lui Mateiu se pleca la inceputu, Ins domnulu ua intorse erasi in focu si se lupta cu cea mai mare cerbicia pino sera, candu se versa ua plouia infricosiata preste armat'a luiBasiliu, fora de a uda pre a lui Mateiu. Atunci acesta comanda se attace cu puteri indoite, si adjutatu fiindusi de elemente, franse cu totulu pre neamicu. Basiliu si Timusiu d'abia scb.'para cu cati-va callari la Gallati, si de acollo la Jassi. La 3000 de omeni caclura in acea di de amindoue ptirtile.Mateiu seintorse victoriosu la Tirguvestei in 18 Maiu, Inssi ellu capetasse ua plaga la picioru care i caush multi durere pino ce se vindec5. 5. Pupa acesta victoria,Meteiu dede Oste lui Gheorghiu Stefanu ca se intre in Moldavia, de alta parte purcessera Trasilvanii, si cu totii inchisera pre domn'a si pre Timusiu in Suciava, ca -ci Basiliu se dusse dupa ajutoriu la Casaci si apoi la Tatari. Inse, inainte de sosirea acestora, peri Timusiu; cetatea Suciava si domn'a cu tote averile ei cadura in manile lui Georgiu Stefanu. Basiliu, auOindu de celle ce se intim- plassera in terra, se intorse in Crimeria. Cha- nulu tatarescu lupusse lainchisOre, apoi lu espedi la Constantinopoli unde fu aruncatu in Edicula.Intre acestea Mateiu Bassaraba pa- timea forte de plag'a capetata in batai'a de la Finta. Militia pretoriana, compusa mai tot5. din

117 straini (seimeni), incepn a se superbi §i a cere stipendie intreite. Candu domnulu, dupa resta- bilirea sanetatii, se intorse de la Arge§iu, affla portileTirguvesteiinchise. Pretorianii declarard ca. loru nu le place domnu betranu, deci se se duch se se callughresca. Mateiu se yelp nevoitu a tracta cu rebelii de pretoriani, promitindu-le immultirea stipendiului. Acestu des- potismu militariuammart ciilleleluiMateiu Bassaraba;ellu muri, in 8 Aprilie 1654, la Tirguvestei unde se ingroph cu mare pomph.

Constantinu Basaraba domnulu Romeiniei. 1. Dupo mortea luiMateiu Bassaraba se stranse adunare generale de toti boiariiSi dregatorii terrii Romanesci suptu pre§edinti'a mitropolitului Ignatiu,§i allessera domnu pre Constantinu, fiiulu lui erbanu Bassaraba. A cest'a se puse indath in bung intellegere cu Racoti din Trasilvania, cu Stefanu din Moldavia, §i cu chanulu Tathrescu, §i luh mesuri spre a disciplina militi'a cea desfre'nata; ellu darui militariloru decim'a, le Mai uniforma bunh, si mhri stipendiele officiariloru. Cu tote acestea, nu putfi stimpera dispotismulu militariu. In urma cugeth se i desbine §i se frangh O. parte prin cea-l- alta. Ellu chihma pre capitanii dorobantiloru (cari era din terra),§i lespuse ca are de scopu se desfach pre seimeni (cari era straini mai alesu Serbi) §i cu stipendiele loru se im-

118 multesca p'alle dorobantiloru. Officiarii se invoira, dera militarii cari era incuscriti cu seimenii §i aceia cu din§ii prin multe alte reldtiuni, Intel- legundu de acestu proiectu, se revoltara d'impreuna cu seimenii,Siuccisera multime de boiari, predara case §i biserici, insultara pre domnu,5i incepura adicta eitote in terra. Unii dintre boiari fugira in Trasilvania. In fine, chiaru sultanulu Machomede IV, vedundu ce urmari pate seaiba ua assemenea revolth militaria,scrisse lui Stefanu din Moldavia Si lui Racoti din Trasilvania se intre cu osti in terra §i se nimicesca acea militia periculosa. Domnulu affla occasiune se scape preste Du- naria. Armat'a unita intra in terra suptu conducerea lui Stefanu Gi a lui Racoti. Rebelii allessera sie§i domnu pre spatariulu Chrisea, §i se pusera la aperare la satulu :8ioplea longa Tell& §inu, unde se fad''la bataia terribilein 17 Juniu 1655, in care perdurd rebellii §i se des- facura cu totulu. Constantinu Bassaraba se intorse in terra Si se pose cu tote puterile spre a restabili ordinea, inse pacea se turbura in mai multe ronduri de rema§itele rebelliloru. 2. La annulu 1656, Racoti se legti cu Carlu Gustavu, regele Suediei, in contra Poloniloru, §i, pre la Inceputulu annului urmatoriu, treca cu 50,000 in Polonia. Domnii Romani Inca i dedera adjutoriu cate 2000 de militari.Dera acest'a es§i re'u pentru Racoti; ellu perdu aprope la 20,000 de omen. Sultanulu Inca se supera pentru acesta intreprindere facuta in contra vointei lui,§i decreta se scotia pre Stefanu.

119 Racoti de abia adjunse in Trasilvania din espeditiunea sa,§i commisarii turcesci sossird cu decretulu de scotere. El lu fu constrinsu a abdica ;inse pre la inceputulu annului 1658. se puse 6110 in domnia cu putere de sere. Constantinu §i Stefanu fugira amindoi la dinsulu in Trasilvania. Port'a tramise in Romania pre Radu Michailu,era in Moldavia pre Georgiu Ghica. 3. Radu Michailu se as§eclia in scaunu cu cugetulu de a frange jugulu Turciloru ; spre acestu scopu ellu se puse in corespondentia cu Geor- bainRacoti §i cu Georgiu Ghica, inse boiarii din terra nu se invoira, ci descoperird Turci- loru planulu domnului loru. Radii Michail sciii a§ia de bine se intorch lucrulu, in catu boiarii proditori fury dati pre manile lui, era ellu d'impreund cu Georgiu Ghica din Moldavi'a mersera in Trasilvania spre a pacifica acea terra.Racoti se retrasse in paduri.Vezirulu turcescu puse domnu pre Acajiu Barcianu,Si urea tributulu Trasilvaniei de la 15,000 la 40,000 de galbeni.Dupo ce se intorse in terra, Radu Michailu taia pre toti boiarii contearii lui, preda averile Si maltrata femeile loru, Si respandi terore preste tOta terr'a;apoi uccise pre toti Turcii de la Tirgu-vestii, arse Brail'a Si Giur- giulu,Si se puse pre pitioru de apperare in contra Turciloru. Dupo acea-a se dusse in terra Birsei spre a se intellege cu Racoti, care allungasse pre Barcianu §i se pusesse era§i in domnia. Ei facura planulu se scotia pre Ghica din Moldavi'a §i se puny pre Constantinu Has-

120 sarabh, si asia cu totii se §i assecureclie inde- pedinti'a terriloru. In urm'a acestora se organisa ud armata de 10,000 Romani §i de 10,000 Trasilvani, care intra in Moldavia §i, in 15 Sep- tembre, adjunse la Jas§i. Ghica fugi la Tighina, unde se intelni cu chanulu tatarescu, §i, cu ud armata de 20,000 de 'Mari, se intorse la Jaqi Si bate. &tea cresting a§ia de tare in catu uccise la 2000 de omeni. Intre acestea, Turcii intrara in Romania pre la Giurgiu,§i in Tra- silvani'a pre la porra de ferru. Michailu respinse pre Turci preste Dunaria ;rose la Giurviu i veni scire despre perderea din Moldavi'a;ellu se retrasse la Tirgu-vestii unde i veni alta scire trista ca §i Racoti fu batutu la Ulpia-Traiana; a treia faima trista annuntia venirea Turciloru cu mai mare putere in terra. Militarii perdura curagiulu, §i incepura a deserta; altii amble. cu planulu se princla pre domnu ca se scape ei de furi'a Turciloru. Mihailu, vecliindupericlulu, se retrasse in Trasilvani'a la Racoti, §i cu Costan- tinu Bassaraba strinsera rema§itiele ostiloru §i plecara incontra Turciloru §i i bautra apa de infricoiatu, in catu ace§ti-a fura constrin§i a se retrage in Ungari'a. 4. Dupo trecerea lui Michailu in Trasilvani'a, porVa numi domnu in loculu lui pre Stefanu fiiulu lui Basiliu Lupu, (Noembre 1659). Dell in lun'a lui Aprile 1660, intra Constantinu Bas- saraba cu &tea Trasilvana pre la Turnu-ro§iu. Ghica fugi la Giurgiu. La 1 Maiu, Constantinu intra in Bncuresci unde lu primira toti boiarii cu tote. militi'a, "clupa acea-a purcesse la Giur-

121 i allunga pre Ghica preste Dunaria. Sultanulu Incunosciintatu despre aceste fapte audaci alle Romaniloru, comanda Turciloru§iTatariloru se trech in terr'a Romanesca §i s'ua prefaca Intr'unu de§ertu, se taia seu se princla pre toti locuitorii§i se i duca in servituta; mai pre urma se prefacn ca se pleca la rugaciunile lui Ghica,§i ordina numai scoterea lui Constan- tinu. Acest'a auclindu ca ce armata mare vine asupra lui, nu se crep destulu de tare spre a li se oppune, ci se retrasse in Trasilvani'a, era de acollo se dusse la Casaci. Racoti Inca fu batutu la Clu§iu,uncle capeta ua plaga grea, fugi la Urbea-mare, §i muri acollo in 8 Juniu 1660. Pucinu duph acea-a muri Si Radu Mi- chailu, fostulu domnu allu Romaniei, George Ghica se scosse din domnia,§ifacn locufiiului seuGregoriu (1 Septembre 1660).In Trasil- vani'a Turcii pusera domnu pre iWichail Apafi (12 Septembre 1661), §i sun% tributulu la 60,000 galbeni. In Moldavi'a muri Stefanu Lupu (1662), §i in loculu lui se allesse Eustratiu Dabipw. 5. In annulu 1663,port'a declara resbellu imperatoriuluiLeopoldu;chanulu tatarescu, domnulu Moldaviei Eustratiu Dabi§ia, allu Ilo- maniei Gregoriu Ghica §i allu Trasilvaniei Mi- chail Apafi,capetara ordine se se redice cu ostile lorui se merga in Ungari'a. In annulu 1664, se fad' alta espeditiune la Leova, in care perdura Turcii; la 7000 de Romani se prinsera de cotra Germani. In lun'a lui Septembre 1664, se incheia pace pre 20 anni intre Leo- poldu Ii Machomede IV. Era la annulu

122 1672, port'a declard resbellu poloniloru : domnii terriloru RomAnesci fura invitati a da adjutoriu. In annulu urmatoriu (1673), se Mai a doua espeditiune in contra Roloniloru la care _Roma- nii Mara assemine parte. Georgiu Ghica, prin purtarea sa cea ambigua, perdu domni'a, §i in loculu lni se numi Duca care, dupd mortea lui Dabi§a, purtasse domni'a Moldaviei catu- va timpu. Duca facii done espeditiuni cu Tur- cii, un'a in contra Poloniloru (1676) §i alt'a in contra Ru§iloru (1677), inse cotra finitulu annului 1677, se stramuta era§i. in Moldavi'a; ellu capeta §i terra Casaciloru (Ucraina),in care puse locu-tiitoriu pre Doroteiu cu titlulu de hatmanu, §i lu installa in Niemirovu (1679).

IV.

Serbanu Cantacuzenu, domnulu Romeiniel. 1. Dupa stramutarea lui Duca la Moldavi'a in annulu 1677, urra. pre tronulu Romaniei 1,S'erbanst Caatacuzenu, care domni in pace pino la annulu 1683, Si contribui multu prin mesurile lui cele intellepte la redicarea Si inflorirea terrei. Inse la annulu 1683, port'a declard resbellu formal imperatoriului Leopolclu,Si tea- mise pre Viziriulu Cara Mustafa cu ua armata infricopta cotra Vienna ;chanulutatarescu, Duca domnulu MoldaveY, Serbanu allu Roma- niei, Michail Apafi allu Trasilvaniei §i Emericu Tocoli capulu malcotentiloru din Ungaria, pri- mien ordirie se merga cu ostile loru intr'aju-

1.23 toriu. Tiitarii trecurit prin principatele romane, Duca pleea dupd dep§ii cu 2000 de Moldavi prin Romani'a, trecu pre la Meadi'a,Sebesu, Logo§u, Temi§or'a, Cerbu, Salinicu, Buda, §i se uni acollo cu Serbanu care mersesse Inainte cu 4000 de Romani. Armat'a cea mare, corn- push din 200,000 de orneni, impressura Vienn'a in 12 Juliu,i WI bath doue luni de cline. Ro- manii furyinsarcinati cu facerea poduriloru preste Dunaria ;ei redicara unulu d'in susu, §i altuludin giosu de Vienn'a,Inscotra Ger- mani se purtara cu tota crutiarea,ca cotra nisce frati crestini.Serbanu, spre a §i arreta sentimentele selle celle crestine cotra Germani, redica d'inaintea cortului seu ua truce de lemnu cu inscriptiune latina, prin care decIara cu cuvintele scripturei, ca ellu tine cu crestinii. Apafi remase cu ostea sa la Radu spre a impedeca escursiunile Germaniloru,§i a appera podulu cellu facutu aci preste Dunaria. In 12 Septem- bre, veni Joanne Sobieski regele Poloniei,§i despresura Vienn'a. Cara-Mustafa fu constrinsu a se retrage en perderi de 40,000 de omeni, Si plati cu strengulu reulu suodessu allu aces- steiespeditiunigigantice care, decd es.i.a in favorea Turciloru, era se scambe fati'a Europei. Domnii terriloru Romane Inca se intorsera in principatele loru. 2. Insin lips'a lui Duca, se scullasse Cuni- ski hatmanulu Casaciloru, §i allungasse pre Do- roteiu(locu-tiitoriului Duca) din Niemirovu - ellu se uni. cu generariulu polonu Potoski, §i cu fostulu domnu Stefanu Petriceiu, i irrupse

124 in Moldavi'a. Petriceiu trasse in partea sa pre boiarii §i terranii cei nemultamiti cu Duca, bate §i pre Tatarii cari voia se li se oppuia, §i pre Turciicari incercara se fach escursiuni din Cameniti'a. Candu ajunse Duca in Moldavi'a la satulu Domnesci, unde cugeta se petrech serba- torile nascerii Domnului, fu impresuratu de 500 de callari comandati de Bainski, verulu lui Pe- triceiu, care lu prinse §i lu dusse in Poloni'a. Duca muri adapatu de veninu. Port'a tramise pre Demetriu Cantacuzenu care mai fosse intr'- unu rondu domnu in incurcaturile anniloru trecuti.Petriceiu cu Polonii §i cu Casacii se retrase ;ellu muri apoi in Poloni'a. W' nici Demetriu Cantacuzenu n'urt dusse multu in Mol- davi'a, ca-ci Turcii In espeditiunea ce facura, In annulu1684,in contra Polaniloru, nu se multumira cu purtarea lui,ci lu tramisera la Constantinopole,§i redicara domnu preCon- ananu Cantemiru. 3. Leopoldu, imperatoriulu Germaniei, se in- telesse cu Joanne Sobieski regele Poloniei, ca ellu se coprin0 Ungari'a, era acesta principatele Romane. In annulu1686,Sobieski intra in Bucovin'a, §i provoca pre Cantemiru ca se se suppuid lui; ins6 acest'a se retrasse la Barladu unde se affla §i §erbanu Cantacuzenu cu ai sei. Sobieski inainta pino la Tutior'a, era in16Au- gustu, °coupe Jassii;ellu avea de scopu se merga cotra Gallati §i se curatie Bassarabi'a de Tatari, inset, veclundu eh nu i vinu osti austriace intr'ajutoriu cumu i se promisessera, lasa Jassii in17Septembre, §i se intorse in Polo-

125 ni'a. La plecarea sa,Casacii arses capital'a MoIdaviei. Pre calle, armat'a lui Sobieski fu fre- cath de Romani §i de Tlitari. Intre acestea, Germanii coprinsera Buda (2 Sept. 1636) Si apoi Singidunulu (BelligraduIu),luara Trasil- vani'a suptu protectiunea loru,Siintrara in corespondentia cu Serbanu Cantacuzenu pentru terr'a Romanesca. Generariuln Veterani treat pre la Rus§iava cu unu coypu de Germani §i intra In Romani'a ;ins6 Serbanu affla passulu acest'a contrariu intentiuniloru selle;ellu trhmise la Veterani se i supuirt se se retragh, ca n'a venitu timpulu de a se sculla in contra Tur- ciloru.Veterani asculta, Si se retrase inTra- silvani'a.Turcii luara retragerea lui Veterani in nume de bine, Si uh attribuira mesuriloru eel loru intelepte alle lu §erbanu Cantacuzenu. 4.S, erbanu trh mise uh deputatiune formale la Vienna sere a seintellegecu curtea im- perials despre sortea principatului. WM' multi dintre boiari nu se invoirh cu planulu lui Ser- banu, de a se strica cu Turcii §i de a suppune terr'a imperrttoriului germanu ;chiaru nici fra- tiiluiCantacuzenii nu se invoirh la aceste mesuri erbanu muri dupo uh scurta bolla, in 19 Octombre 1688,inetate de 55 de anni. Inca pino a nu se immorminta Serbanu, se strinservs boiarii la metropoliia §i allessera pre Constantinu Brancovenu,fiiulu lui Preda Bran- covenu, §i nepotu de sord lui Serbanu Can- tacuzenu.Allegerea setacit in 20 Octobre, Si preste trei chile se inmmorminta corpulu lui Serbanu cu ,mare pomph. Indata duph ceremonia,

126 Constantinu Brancovenu tramise deputatila porta, cari mergundu se §iintorsera cu in- trairea in 2 Noembre. Totu de uh data tramise Si pre spatarulu Preda Brancovenu la Vienna, carele ajunpundu in calle pre dep.utati, le spuse celle intimplatein terra,§i le comunica ordinea noului domnu de a nu intra in relalluni cu guvernulu imperial. Dupa ce adjunsera a- eestia la Vienua, se nasca discordia intre din- §ii :BaIlacenu se arreta nemul(iamitu cu allegerea noului domnu,§i propuse guvernului imperial, ca se tramita osti se coprinp principatulu cu armele. Din acestea se nascura forte maxi incurckturi.

Constantinu Breincovenu dornnulu 1?omeiniei.

1. Domni'a lui Constantinu Brancovenu fuin- data turburata prin venireaostiloru straine ; ca-ci prin intrigile lui Constantinu Ballaceanu, intra generariulu Haisler cu osti germane in Romania (cotra tomna annului1689) ;ins candu aucli eh vinu Tatarii incontra lui, se retrasse de la Tirguvesti la Campu-Lungu Si de acollotrecii inTrasilvania. Domnii terriloru Romane, cu MOTH d'impreund§icu seras- chieriulu trupeloru turcesci, introdusera pre E- mericu Tocoli in Trasilvania, batura pre Ger- mani la Zernesci de i stinsera, §i prinsera pre generariulu Haisler. De acollo purcesera prin Bra§iovu, Fagara§iu §i Sabilu cotra Alba-Julta; 127 inse, fiindu ca se respandise faima oh vine ua mare putere de germani din Ungaria, installara pre Tocoli indomni'a Trasilvaniei lasatulu Cristianu, §i se retrasserh 61%0 in terr'a Ro- manesch. Turcii trecura la Vidinu. 2. In annnlu 1691,Sobiesci intra erh§i in Moldavia, Si preda terr'a de susu, inse cu ap- propiatulu iernii se retrasse din lips'a de provisiuni, fiindu ca pre lough celle-laltecalami- tati, locustele devastasserh Moldavia in cursu de 7 anni, §i chusassera uh fomete forte mare. Constantinu Cantemiru muri in 17 Martiu 1693, dupa ce recommandasse boiariloru de domnu pre fiiu-seu Demetriu. Acest'a se§,i allesse §i se unse de domnu cu mare cermonia; inse port'a nu aproba allegerea, ci numi ea insh§i domnu pre Constantinu fiiulu lui Duca §i ginerele lui Brancoveanu. Inse Constantinu Duca de abia domni trei anni §i fad" locu lui Anti- ochu Cantemiru, fiiulu lui Constantinu sifratele lui Demetriu.Pre timpulu acest'a,Transilva- nia veni cu totulu suptu Austria. Sultanulu Mustafa intreprinse treiespeditiuni in contra Germaniloru, dell tote fora sucessu bunu pentru Turci; in cea d'in urma bataia, la Zenda (longh Tissa), perclii 20,000 de omen §i tote tunurile Si corturile (1 Septembre 1697). Dupa atatea predari, se deschisera conferinte de pace laCarloviciti Germanii cerea Trasilvaniasi Temi§iana; Polonii cerea principatele Romane, apoi se lhssarh la Moldavia, §i pe urma la partile terrei de susu cucetatilleCernhutii, Su- ciava, Chotinulu, Soroca. in 14 (26) Januariu 128 1699, se inchiea tractatulu de pace cu conditiunile: «ca imderatoriulu se tiny locurile deja 0.e/ilia-Le umitemipana,. tota Ungaria Si Trasil- vania; Polonii se §i capete inapoi Camenitia, era principatele Romane se remand suptu protectiunea portii;refugitii Unguri se se stabi- lesch in Turcia, dera departe de la margini : commerciulu se fid liberuintre locuitorii sta- teloru respective, 3. Antiochu Cantemiru, domnulu Moldaviei, chsatori pre frate-seu Demetriu en Cassandra fiia lui Serbanu Catacuzenu, in contra vointei lui Constantinu Brancovenu, §i forma planulu de a scOte pre acest'a din domnia Si de a pune pre frate-seu Demetriu in Romania. Inse Bran- covenu descoperi intrig'ar §i restabili ellu pre ginere-seu Constantinu Duca in Moldavia 1700). Cu tote acestea, nu lu puth tine mai multu de catu ping la annulu 1704 ;boiarii allessera a- tunci pre Jlichailu RacoviN, care de abia domni unu annu in Moldavia.Sifu resturnatu de Antiochu Cantemiru.In timpulu acesta, curgea revolutiunea inTrasilvania§iUngaria suptu condu.cerea lui Francescu Racoti,era in Rus- sia curgea resbellulu intre Petru I Si Carolu XII, regele Suedei. In 24 Januariu, Carla MI perdu batai'a la Pultava, §i fugi la Tighina. Be acollo Carolu XII accusa pre Michail Racovitid ca tine cu Rus§ii. Port'a lu scosse din domnia, §i trhmise in loculu lui pre dragomanulu Nicola Mavrocordatu, omu cruntu, avaru §i neamicu mare allu Romaniloru, care spre fericircaloru nu domni mai multu de unu annu. Deschiclunduse

129 ostiltatile intre Turci §i Rus§i, port'a numi domnu pre DemetriuCantemiru cu planulu de a prinde pre Brancoveanu Si de a lu espedi la Constantinopoli, atunci Demetriu se treca in Romania, era frate-seu Antiochu se se resta- bilesch in Moldavia. Lucrulu selimit secretu, cu tote acestea,ajunse la urechile lui Bran- coveanu, §i produsse mare sensrttiune in inim'a lui,§i mare influentia asupra evenimenteloru ce urmard.Lui Demetriu seertardspesele de installatiune, ba inch i se dedera Si 20 de pungi de bani pre calle, Inse de abia ajunse la Jas§i,§ii veni ordine se tramitta indata la porta tributulu §i calle -l-altetasse de investi- tura, se stringa magazine, se proviclioneclie pre Suecli §i pre Casaci, se face podu preste Du- nk.% pentru trecerea armatei Turcesci, §i se se prepare cu tote puterile pentru resbellu la primaver'a annului viitoriu, candu este se villa veziruhi cu armat'a cea mare laTighina. Ace- ste pretensiuni din partea Turciloru scambard cugetarea lui Cantemiru, la care mai adausse §i greculu Pollicalla,tramissu din partea lui Petru spre a lu indupleca de a se desface de Turci. Cantemiru determine se ua mph cu Tur- cii.Rus§ii incercara se lu impace §i cu Bran- coveanu, Si se traga §i pre acest'ain partea Ioru. Dera BrAncoveanu nu cuteclia a se pro- nunta. 4. in 13 Aprilie1711, Petru subscrisse la Luscu urmatOrele puncte pentruMoldavia : «Moldavia se se restaureclie in marginile ei celle vechi suptu projectiunea Russiei ; indata ce va 9 130 intra armat'a russesca in terra, domnulu §i boiarii se jure credintia imperatorilui, §i se Si une- sea armele loru cualleRus§iloru incontra Turciloru; domnulu terrei Sisuccessoriilui se fib. independenti suptu protectoratulu Rus- siei;Demetriu Cantemiru§ifamilli'a luise domnesca cu dreptu eriditariu in Moldavia, §i d'in alta famillia se nu se puid domnu pino la stingerea acesteia9. Cantemiru tinn in secretu aceste punte, §i ammana catu putn facerea podului preste Dunaria. Brancoveanu, care era initiatu in lucrulu acest'a, tramanda cu declararea sa, mai allessu din neincrederea in Cantemiru. In 3 (14) Maiu, Gantemiru Then passulu decisivu, publicandu unu manifestu prin care arreta, 9ch ellu s'a ruptu de cotra Turci, §i s'a unitu cu Russia; calellu va se adune ua armata de 10,000 de Romani, care se va tine cu spesele imperatoriului,foraingreuiarea terrrei ;ellu provoca pre toti boiarii se sestringa la dinsulu pino la 15 Juniu spre a lua parte].) mantuirea terrei; cei ce nu se voru affla de facia pino atuuci, voru perde averea §i vieti'a 9.Ins manifestulu acest'a nu produsse effectulu spe- ratu; cea mai mare parte de boiari nu se invoira cu planulu luiCantemiru; ei presimtia ore cumu ca passuluacest'a nu pote se alba resultatu bunu. Candu veni generariulu russescu Seremetevu, sestrinsera forte pucini omeni spre a se uni cu armat'a russesca :in lun'a lui Juniu, candu intra Petru in Jas§i, se arretara f6rte pugini boiari §i preoti spre a depine juramintulu. Din Romania nu se misca nimene,

131 afara de spatariulu Toma Cantacuzenu care trecii nt5p0a cu callarimea laRus§i. Brancoveanu din contra despproba acest'a §i se retrase la Tlrguvestei. In 19 Juniu, Turcii trecura Duna- *. Armat'a Russesch Inca venisse la Prutu. La Stellinesci se incinse Wald Intre amendoue ostile, §i tinn trei Mille fora interrupere. A patr'adi, Rus§ii incepura tare a simti lips'a de provisiuni; rnortea de focu Si de fome i ammenmtia ase- name. IMperatess'a Caterina cumpard pacea cu bard de la vezirulu. Cantemiru seascunse in carruluimperatessei.Seremetevusubscrisse ractatu1u de pace in 12 Tulin. Ostea russesca se retrasse. Toma Cantacuzenu si Demetriu Can- tentiru trecura in Russia cu ua miia de Romani, aii toti bpiari. Dera sultanulu indemnatu de Cprlu XII, nu voi se Intaresca tractatulu in- obeiatu de vezirulu pino la annulu 1712 Aprile 0. In restimpulu acest'a, Moldavia sufferi forte iultu de totepartile; acumu se restaura in donnia tiranulu cellu crudu Nicola lifavrocordatu. a. pprtarealpi Constantinu Brancovenu descepta mari preptisuri la porta.Mavrocordatu neamiqu persopalu allu lui,§i competitoriu la plincipatplu Romaniei, cauta tote modurile se I Inpegresca §i mai tare. A casa se Immul- va naptellegerile Intre dinsulu §i intre Canta- cmzeui. Acesti-a determinard se lu restorne. Li se folosird de Demetriu Racovitia, care se afla ifugitu in Trasilvani'a, spre a se pane in cor- respondenti,a cg Micbailu Racovitia, care era la cplistptiuopoli,§iprin mic119cubi acest'a ac- fosar4 pre Br4pcoNean,u la porta, ca pre -11.pu proditoriu, ocare tine correspond:4ac F- 432 tile de la Vienn'a §i de la Petresburgu, cu re- public'a Venetiei; care a cumparatu proprietati in Trasilvani'a, a depusu bani la Vienn'a Si la Venetia, a facutu moneda pe numele sell, etc. In urmarea acestora Si cu speranti'a de a pune man'a pre nestimatele tesaure alle Brancovenu- lui, sultanulu decreta stingerea lui.Brancovenu simtisse mai multe semne despre apropiarea caderii selle,Ilse totu nu i venia se crecla a fi dinaintea u§iei. In annulu 1714-,Brancovenu cern voia de la sultanulu ca se insore pre fiiulu seu Radu cufd'alui Antiochu Cantemiru care se affla la Constantinopoli, §i, dupd ce i se in- cuviintia incuscrirea cu ua famillia notata la porta, tramise pre fiia-sa §i pre ginere-seu se adduch pre nor'a de la Constantinopoli. Vezi- rulu se preface' pino in fine amicu lui Bran- covenu, inse acumu socoti ca a venitu timpulu dea-lusacrifica.Inajunulu paressimiloru, Turculu tramise pre Mustafa-aga la Bucuresci, cu ordine se lu redice §i se lu clued la Con- stantinopoli. Acestu vechiu amicu allu lui Bran- coveanu veni pre neasteptate la Bucuresci in 23 Martiu.In data ce Brancovenu aucli,tramise sh-lu chiame la curte, Turculu respunse ca e ostenitu, §i are lipsa de repausu. In noptea spre 24, ellu tine' conferinte cu Cantacuzenii cumu se princla pre domnu. Mercuri in 24, veni Tur- culu la curte cu 12 ciohodari armati pre suptu vestiminte,Si dupo ce se sui in palatu, unde lu primi domnulu cu tote semnele de distinc- tiune, scosse unu petecu nepru §i lu puse pre umerii domnului, strigandu 4mazilu». Branco- veanu speriatu cache' giosu. 133 6. Turculu aduna indata pre boiarii primari §i le citi firmanulu de scotere din domnia, declara boiariloru ca ei suntu respundetori pentru Brancoveanu, pre negutiatori i fad' respuncle- tori pentru boiari, in casulu de a lasa pre Bran- coveanu se fuga,le spuse ea unu corpu de 12,000 de Turci stalaDunaria asteptandu semnulu de a trece §i a devasta totu cu focu Si sabia. Dupa acea-a sigilla visteri'a publica si cea privata a lui Brancoveanu,§i dede scire imbrichorului care venisse dupd dinsulu cu uh turma de Turci, se intre in Bucuresci. Musta- fa-aga convoca pre boiari §i conferi domni'a luiStefanu Cantacuzenu, nepotu de frate allu lui Serbanu Cantacuzenu. In Vineri-a mare (25 Martiu), Brancoveanu fu redicatu din Bucuresci cu donan'a, cu 4- fii, cu 4- nurori, cu ginerele Va- carescu Si cu unu nepotellu. Duminica in diu'a de pasci (28 Martiu),adjunsera la Rusciucu, In acesta di se prinsera la Constantinopoli ginerele §i fii'a lui Constantinu Brancoveanu. call.' mersessera dupo mires'a lui Radu. In cursu de trei septemani, Brancoveanu cu familli'a sa adjunse la Constantinopoli, Si fu aruncatu in Edi- cula. In Bucuresci imbrihorulu confisca tote averile lui Brancoveanu. Stefanu Cantacuzenu sculla pre omeni se ridice plangeri in contra lui, ca i-a storsu §i i-a despuiatu. Sultanulu credundu eä Brancoveanu are mai multi avere, de catu s'a aflatu la Bucuresci,lu puse la tortura ca se lu faca se marturisOsca. Dupa ce nu folosi nimica cu tortur'a, lu scose afara in 26 Augustu, d'impreuna cu Ora familia. Unu capegiu pu-

134 Mica culpa; Brancoveanu se intorse tetra fiii sei §i la clisse;Fiti cu inima, fiii mei, not amu perdutu totu pe acesta lume, incai se ne man- tuimu suffletele, Si se ne spallamu pecatele in sangele nostru.D Antaiu caclu capulu ginerelui Vacarescu, apoi a11u cellui mai tineru Mateiu, dupa acea-a allu lui Radu, allu lui Stefanu, allu lui Constantinu, in fine allu nefericitului parinte. Domn'a, nor'a, nepotellulu §i gineriicei-l-alti, dupa multe rugaliuni, se rescumparara cu 40,000 de taleri, imprumutati la Constantinopoli cu 30 procentu. InseCantacuzenii dedera vezirului 40,000 de talere ca se nu i lasse se se intorca in terra. Deci se internara iu Chiutaia in Asia mica unde petrecura trei anni de 011ie, pino la mortea vechrului Ali passia.

STAREA DACIEI DE LA MQRTEA LUI CONSTANTINU BRANCOVEANU (1714) PINA LA SCULAREA LUI TEO- DORU (1821) PERIODULU FANARIOTILORU

Nicola Mavrocordatu. 1. Stefanu Cantacuzenu se installs. in Bucu- resci cu mare pompa in chua de Santu-Geor- giu (23 Aprile). Spre a se reconcilia cu Dum- necleu §i cu 6menii, ellu desfiintia contributiunea pussa pre cleru Si vacaritulu; ins6 preda mo§i- ele familliei Brancoveanu spre a satura pre Turci. Cu tote acestea, de abia se tine unu annu §i

135 none luni, §i fu resturnatu prinNicolaMavro- cordatu. In 9 Januariu 1716, veni unu capegiu cu ordinea de a luardica si a lu duce la Constantinopoli.Stefanu sesperiasi voi se fuga; dera iern'a cea grea §i strimtorarea din partea boiariloru cari se temea ca, (tech lu voru lassa se fuga, Turcii voru devasta terea, lu op- prira de la acestu cugetu. Stefanu cu tata.seu Constantinu, si cu fiii sei Radu §i Stefanu Pura dussi la Constantinopoli,§i aruncati la inchisore. In 26 Maiu, se taia capulu lui Stefanu §i allu lui Constantinu. Dormia Pauna cu fiii sei, dupo ce ajunsera se cersesch in pietiele Con- stantinopolii, scapara pre uh nave venetiana in Sicilia,de acollo trecura la Neapoli,apoi la Roma, la Florentia,la Bolonia, la Venetia, la Vienna, la Sabiiu, §i in fine la Petresburgu, unde domn'a Patina §i fini viega. 2. Dupa redicarea luiStefan-i Canfacti7enu din scaunu, porfa stramuta. pre 1VicOlci Mavro- cordatu la Bucuresci, era in Moldavia tramise pre Michailu Racovita. Nicola Mavrocordatu, care luasse parte la caderea lui Constantinu Brancoveanu, §i acumu la a lui Stefanu Canta- cuzenu, intra, in 10 Februariu 1716, in Bucu- resci cu multime de greci carora le dede celle d'antaiu dregatorii in principatu; incepit a per- secute pre boiarii Romani; reintrodusse vacaritulu si darea clerului;confisch averile Can- tacuzeniloru, §i starui d'in tote puterile pentru ucciderpa lui Stefanu §i a lui Constantinu, prinse pre Michailu Cantacuzenu §i pre Radu Dudescu, si i tramise la Constantinopoli unde perira §i

136 acesti-a de manile carneficelui. Multi boiari fugird in Trasilvania. In annulu acest'a se deschise resbellu intre Germani §,i Turci. In 5 Augustu, ducele Eugeniu de Savoia bath. pre Turci la Petruvaradinu de i stinse, apoi trecn in Temi- §iana §i incepn a bombarde. Temi§ora. Gene- rariulu Steinville intra in Romania; in 25 Nou- embre, veni la Bucuresci pre neasteptate vice- tribunulu Dettin cu 1.200 de Serviani, de alta parte intra Ra du Gollescu cu callarimea romana §i prinse pre Mavrocordatu, dupa acea-a lu es- pidia la Sabiiu. Grecii fugira, altii se prinsera. §i se taiarb." de Romanii cei infuriati, altii fura dus§i la Sabiiu cu domnulu loru d'impreuna. In loculu luiNicola port'a tramise pre frate- seu Joanne Mavrocordatu. 3. Assemenea incercare se faca §i in Molda- via asupra lui Michailu Racovitia. Boiarii mal- contenti cari fugissera in Trasilvania, venira cu capitanulu Ernau si Ferenti cu 3000 de ussari, §i coprinsera Jas§ii. Michailu Racovitia se inchise in cetatuia, Mtn allarm'a §i tramise dupa putere armata. In scurtu timpu, ussarii fura incongiurati, aspru frecati §i macellariti; capitanulu Ferenti se prinse§i se uccise ;era Ernau scapa cu fug'a in Trasilvania. Dupa acesta demustratiune de ostilitate, Racovitia invita pre chanulu tatarescu Si pre pas§ii de la Chotinu se i dee ajutoriu;in lun'a lui Augustu 1717, intra cu 15,000 de 'Mari Si de Romani in Trasilvania, strica barricatele de la Rodna, inainta pino la Bistertia, Si rapecli mai multe despartituri de militari prin terra, cari predara pino la Secu,

137 Turda, Jernutu, Reginu; uccisera §i prinsera multime de omeni. Dupa acea-a Michailu se intorse cu spoliele in Moldavia, era Tatarii trecurd pre la cetatea de Petra in Marmorosu, unde, scullandu-se Romanii, uccisera pre toti Tatarii, §i le luara pred'a. 4. In 21 Juliu 1718, se incheia pace la Passa- roviciu intre Turci §i Germani. Temi§ianai banatulu Craiovei, precumu §i ua parte a Serbiei cu Singidunulu (Belgradu) §i cu alte castelle de Tonga Dunaria §i :Sava, remasera'. in manile impe- rialiloru. Tutoru Romaniloru se dede amnestia, prin§ii se scambara. Nicola Mavrocordatu se intorse la Constantinopoli, §i in annulu 1719, veni a dou'a Ora domnu in Romania. Ellu dede void Turciloru se §i faca case §i se se as§ede in terra; spre modificarea §i demoralisarea Ro- maniloru de cari scia ca este urgisitu, §i spre assecurarea despotismului seu, desfiintia militi'a, Si baniidestinati pentru intretinereaostii,i versa in fiisculu seu. Acestu pas§ia baptezatu tirrannish terr'a Romanesca pino la annulu 1730. In annulu 1724, se isca resbellu intre Russia §iTurcia din caus'aGeorgiei. Dragomanulu Gregoriu Ghica midiloci pentru compunerea pacii Si ca.'peta mari daruri de la pOrta, ba Inca i se promise §i domni'a in unulu din principatele Romane. Gregoriu Ghica era §i nepotu de sora luiN. Mavrocordatu, era acest'a nu traia in armonia.' cu M. Racovitia. Tote aceste cause contribuira spre resturnarea lui M. Ra- covitia,carese §iintimpla la annulu 4727. Dragomanulu Gregoriu Ghica se numi domnu

438 Moldaviei, era frate-seu Alessandru capeta postulu de dragomanu.

II.

Constantinu Mavrocordatu. 1. Murindu Nicola Mavrocordatu, flagelulu lui Dumnecleu pentru Principatele Romane (Sep- tembre 1730) se consultara boiarii intre sene, §i creclundu Ca fiiulu acestuia, Constantinu, care remase ereditariu averiloru celloru maxi rapite de tata-seu, va despoia terea mai pueinu de catualtu grecu flamandu, recomandarh pre acest'a portii de domnu. POrt'a Incuviinta, .5i Constantinu capeta domni'a, insadversariulu casei loru, Michailu Racovitia, dede vezirului ud suma mai mare de bani,§i lu arrunch dupo ,seapreste 4. lunidecline.Atunci Constan- tinu versa tesaurele celle rapite de tata-seu, in manile Turciloru, §i recapeta scaunulu terrii in acellu annu chiaru (1731), As§ecliandu-se in domnia Constantinu, cugeta mai inainte de tote se §iscotia de laterra banii cu ctri §i a cumperatu postulu;ellu intodusse contributiunea pe capu (capitatio),§i dede finantiele in arrenda. Terranii despoiati de averea loru prin storcerile arrenda§iloru, adressard plangeri la porta, in urm'a carora Constantinu fu stramutatu In Moldavia (1733),era Gregoriu Ghica, ca omu cu mai multi capacitate Si domnu de unu principatu mai bunu,trecii in loculu lui in Romania. Constantinu Mavrocordatu dusse

139 cu sene in Moldavia sistem'a de contributiune pre capu si arrendarea finantieloru prin care storse si acestu principatu. Port'a lu scosse la annulu 1735, si puse erasi pre Gregoriu Ghica. Atunci Constantinu cumpera domni'a terrii Ro- manesci cu unu milionu de lei. Cu acesta oca- siune se stabili sistem'a ca la fie care investiture noud in principatu se se platesca portii giumetate de millionu, afard de tributulu annual. 2. Ferbindu neintellegerileintre Russia si Turcia, imperatoriulu Carlu VI se intrepuse la porta spre a O. impach cu Russia, cerindu principatele Romane pentru Austria, era tinutulu de la marea Negra pentru Russia. Porta nu primi, ci tramise ue armata la Tiglaina. Grego- riu Ghica ca diplomatu juca rollulu de amicu intre amindoue puterile.Austria fiindu legate cu Russia,si neputundu induplech pre porta la pace, determine a lua parte la resbellu, (1737). Ducele de Lotaringia infra in Serbia, comitele de Vallis intra in Romania, si tribunulu Ursetti in Moldavia. Acest'a fu batutu de Grego- riu Ghica, si uccisu in lupta. Constantinu Mavro- cordatu batil corpulu lui Vallis, si lu respinse preste munti in Trasilvania. Vallis muri de supperare la Sabiu. In Serbia Ausriacii perdurk Naisulu. In 28 Maiu 1738, Turcii Mara Meadi'a, batml pe ducele de Lotaringia, si in lun'a lui Augustu, allungara pre Germani din Romania. Asia deraAustriacii perclindupretutindena, fa'cura pace cu Turcii la Singidunu, in 18 Sep- tembre 1739, renuntiandu si la banatulu Craio- vei. Atunci si Russii incheiara pace cu port'a,

140

§i se retrassera d'in Moldavia. Cu modulu aces- t'a, principatele romane se restabilira in integritatea loru. 3. Intre acestea, Constantinu Mavrocordatu Introdusse in Romania faimos'a Reformer, care porta numele lui. Ellu scuti pre cleru de contributiune, institui unu consistoriu de 10 preoti pentru administrarea venituriloru; puse in lucrare Basilicele (celle introduse Inca de tata- seu); desfiintia Si -militi'a care mai remase duper reductiunea fa.' cute. de tata-seu Nicola, retiindu numai 2000 de armati pentru veghiele publice §i pentru poste ; introduse scutelnicii, clasifica pre boiariiceimici ingentili(nemuri),Si maziti;fissasalarieledregatoriloru,as§eclia contributiunea la 10 lei de famillia, §i defipse clillelede lucru alleterraniloru pentru pos- sessori la 8, la 10 §i la 12 pre annu. Inse ellu nu avu timpu ca se puid in lucrare acesta reformer,fiindu ca inannulu 1741, Gregoriu Ghica fu chiamatu la Constantinopoli,Si Con- stantinu Mavrocordatu fu stramutatu in Molda- via era in loculu lui veni ik[ichailu Racovitici de a dou'a Ora. Constantinu Mavrocordatu dusse cu sene in Moldavia reform'a seu mai bine proiectulu facutu in principatulu Romaniei, fOra de a considera ca necurmateleseambari de domnu nimicescu mane ce s'a facutu astacli, §i eh dora nici ellu insu§i nu va fi in stare de a ud tine din caus'a aviditatii cellei nesaturate a Turciloru cari nu cauta norme,ci constringu chiaru precellu mai bunu domnu a storee terr'a tirranesee. Ellu

141 ar fi pututu se veclia unu essemplu viu in suc- cesoriulu seu, Michailu Racovitia, care restaura tote sarcinele de mai inainte, puse dare pre cleru, §i la cei 10 lei de famillia, cari trebuia se se respunclih in 4 patrarie pe annu, mai adausse unu patrariu, adich. 2 119 lei. Cu aceste greutati se unird §irellele mesuri finantiarie, prin cari poporulu se redusse la sapa de lemnu. Se nascurh plangeri in contra impilatoriloru, Insport'a promisse lui Michailu Racovitia ca lu va linetrei anni in domnia, in fine treed §i acestu timpu nefericitu Michail Racovitia se relegh in insul'a Mitilene (1744) §i Constantinu Mavrocordatu treca de la Jas§i la Bucuresci, lasandd inloculu seu in Moldavia pre frate- seu Joanne Mavrocordatu. 4. Prin mesurile celle impilatOre alle lui Mi- cailu Racovitia, se impucinasera in Romania terranii contribuenti. Conctantin se vecld constrinsu a mai adauge insu§iallu§essele ph- trariu de contributiune (adeca a uh suila 1.5 lei de famillia), Si a pune 4 patrarie pre cleru. Inse in annulu 1749, redusse clillele teraniloru de lucru la 12 pre annu, desfiintia servi' a terraniloru prin unu actu supscrissu de boiari §i de cleru: Acesta reforma umana face onore nu- melui lui Constantin Mavrocordatu. Deed intrigile §i banii lni Gregoriu Ghica causard stramutarea luiMoldavia spre a face locu acestui-a in Romania. Constantinu Mavrocordatu eman- nicipa, in annulu 1749, §i pre teranii din Mol- davia, defipse clillele de lucru §i celle alte pre- statiuni, §i regula sistem'a fiinantiaria. Inse pre-

142 ste trei luni de cline perdu domni'a prin banii lui Constantin Racovitia, fiiulu lui Michailu, care fu tramisu in loculu lui. Cu tote acestea, eman- ciparea terraniloru, jurata de cleru §i de b,o- iari, remase in vigore. Murindu Grigoriu Gihica la annulu 1752, Con- stantinu Racovitia se stramuta in Romania, §i storse terr'a fora misericordia. Dupd neprecur- mate plangeri din partea locuitoriloru, port'a lu stramuta era§i. in Moldavia la annulu 1756. Atunci veni Constantinu Mavrocordatu de a cinci-a Ord in Romania, incarcatu de datorie. spre a carora acoperire sui contriuutiunea la 12 patrarie Si acestea Inca indoite, adeca la 60 lei de famlilia. La annulu 1757, ordina cp. sum- m'a de 60 lei se se stringa in 4 patrarie(s- care de 15 lei) §i se se puidregalesicure pentru stringerea contributiunii ca §e nu se mai faca abusuri; inse ellu nu put4 se §i ppia sis- tema in lucrare flindu ca inannulu 17;57 se scosse d'in domnia, §i se arunqa. in Edicula. 5. Constantinu Mavrocordatu §i rescumpera vieti'a Cu 300 de pungi de bani §i se dusse in essiliu la Mitilene. Aeons° of la Incacreditori, §i prese trei anni curnp4ra dcanni'a cu 4,QQO de pungi de bani, preqteciri mai promise veziriului 250 de pungi, §imidveni a ksse-a Ord domuu. in Romania la annulu 170, §i adduse cu sene pre toll cfeditorii sei greci c-- mum le dede celle dUtaiu dregatgriiterra, era neajungundu postai* celle 4q pIno p.curnu, mai 4da,usse, §i Men dpi yorinici, yn* de terv'a -de susu §iattulu dietófeadegipu, §i pain

143 acesti-a storse terr'a Romanescb. indoitu. NM storcerile celle mari trassera asupra lui blestemulu poporului, de alta parte intrigile §i ba- niiluiRacovitiaprecipitard caderea luiin annului1763. Dupd acestacatastrofai,Con- stantinu Mavrocordatu trai ca privatu la Con- stantinopoli ping la annulu 1797.In Moldavia se numi domnu Gregoriu Ghica fiiulu lu Ales- sandru, care, dupa mortea lui Const. Racovitia §i alte cate-va scambari, se stamuta in Roma- nia. Pre timpurile acestea se turburara re- latiunile intre Russia §i Turcia. La annulu 1779, se incepii resbellulu. Gregoriu Calimachu domnulu Moldaviei, se tramise prinsu la Constanti- nopoli,§i iseCalacapulu. Atunci se numi Constantinu Mavrocordatu de a patr'a óra". domnu Moldavei. Dora Rus§ii occupard terr'a. Con- stantinu voindu se fugh cotra Gallati, fu ajunsu de vice tribunulu Fabricius, §i dussu la Jas§i. Ellu muri in 4 Decembre, dupa ce domnisse in Romania 16 anni in §esse randuri, §i in Mol- davia 6 anni in patru ronduri. Omu mai jucatu de sorta de catu dinsulu nu se pomeni in terrile romane Gregoriu Ghica Inca fu prinsu la Bu- curesci, §i tramissu la Petresburgu.

Igessandru ksilante. 1. Pre timpitrileacestea domnia in Russia Catering II (1702-179g §i in Austria Maria Teresia (1740 1780), aMIndoue muieri cu mare

144 capacitate.Principatele romanese Ala in starea cea mai trista,date precla Greciloru din Fanaru, cari se scamba mai pre totu annulu, pentru ca se le stoma mai tare. Deci candu se deschise resbellulu intre Russia §i Tur- cia, Romanii in starea loru cea desperate, se adresara la Russia, ca la uh puterecresting, cerundu ajutoriu de ladinsa. Caterina le dede promisiuni, era terrile se preflicura in teatru de resbellu. In fine la 12 Juliu se inchiea tractatulu de pace laCuciucu-Cainargi.In ar- ticulu XVI allu acestui tractatu se pusera pun- tele urmatore:Russia da portii inapoi principatele Moldaviei si Romaniei cu aceste conditiuni: 1) amnestia completa pentru toti, res- tituirea averiloru celloru compromis0 prin resbellu; 2) libertatea religiunii crestine inprin- cipate; 3)restituireaaveriloru bisericesci §i private cari se occupasera de Turci §i se a- daussera la regiunea (raia) Braillei, Chotinului, Tighinei, etc., 4) tractare umana a clerului; 5) libera es§ire din terra cu tote averile in cursu de unu annu de chile; 6) dari vechi se nu se cera din principate ;7) cidin contra se se erte tributulu pre doi anni din caus'a daune- loru causate prin resbellu; 8) dupe termenulu acest'a, porfga se fie moderate in punerea tri- butului, carese va da totu la doi anni, §i se observe privilegiele principateloru garantate de Machomede IV; 9) principatele se alba agentii loru la porta, care se fie respectati dupo dreptulu gintiloru; 1.0)ministrulu russescu de la porta se alba dreptulu de a intercede pentru

14.5 principate, Si Port'a se fia datore a lua in consideratiune arretarile lui.In urma acestui tractatu, sultanulu dede unu hati§erifu prin care assecura drepturile principateloru. 2. Dupo aceste intimplari grelle, .Romanii, re- dimati pre drepturileassecurate, se adunara la Bucuresci spre a Siallege domnu. Aci se forma &me partide, dintre cari un'a voia pre Manuilu Rossetu,eracea-l-altapre Stefanu Prescovanu de laCraiova. Neputundu-se uni intre sene, se dusser5 la mare§ialulu russescu Romantiovu spre a lu consulth pentru allegerea dintre acesti doi candidati. Romantiovu le respunse, se se adressedie la Porta, suveran'a loru. Intreacestea, Port'a, fora de a mai intreba priacipatele,destiny pre dragomanulu Alessandrzt Ipsilantepentru Romania,§i pre Griyoriu Ghica pentru Moldavia, (28 Septem- bre 1774). Amindoi acesti domni guvernara terrile intelleptesce, infiintardscole,redicard fabrice, facura biserice, Si introdussera reforme bune pentru administrareadreptatii. Intre acestea, ostile austriace §i prusiane occupara Polonia, §i celle trei puteri (Russia, Austria §i Prussia) imparttira Polonia intre sene. Austria capeta Gallitia, §i candu es§ird ostile russesci din Moldavia (1774), Austria tramise, cu voi'a acestora, trupe in Bucovina, suptu pretestu de a apperh Gallitia de partea espusa incurse oru Tatariloru, §i occupy acestu tinutuallu Mol- daviei, apoi intra in conferintie diplomaticicul Porta, cerindu se i se dOe eiBucovina. ca unu tinutu necessariu pentru apperarea pro- 10 14-6 vincieloru selle. Port'a fora de a intreba terfa, Irina Austriei Bucovina in 25 Februariu 1777. In 8 Juniu se scambard docomentele pentru a- §ecliarea marginiloru intre Austria §i Moldavia. Gregoriu Ghica protests in contra acestui actu vatematoriu de integritatea Moldaviei, ,Si se oppuse essecutiunii lui. Din acesta causa, Port'a supperata pre dinsulu, decreta scoterea lui din domnia, §i tr5mise pre unu chihaiala Jas§i, ca se lu clued seu viu seu mortu laCostan- tinopoli. Candu adjunse Turculu la Jas§i (0c- tombre), se preface morbosu §i invita pre Ghica se villa pino In dinsulu.Ghica sedusse fora de a cugeta ca pote se fia vre unu laciu la miOilocu. Ianiciari pusera mana pre dinsulu §i lu ucisera. Capulu lui se tramise la Constantinopoli spre a con- vinge pre tiranu despre laqitatea commisa ; era in loculu lui se numi domnu Constantinu Muruzu. 3. In annulu 1780, muri Maria Teresia,§i fiiulu ei Josefii II, omu cu mari calitati §i cu principieliberali(care domnisse 15 anni cu mums -sa impreuna), remase singuru domnitoriu, cu titlulu de imperatoriu §i incepu a face mari reforme In staturile austriace. Fiii lui Ales- sandruIpsilante,scarbitide guvernulu turcescu, fugira la Vienn'a,Si prin acestu passu compromisers pre tatalu loru. Domnulu Ales- sandru, spre a preveni periclulu, ca se nu ua patia ca Gregoriu Ghica,se lassa insu0 de domnia, §i se dusse la Constantinopoli spre a se scusa (1784). Dupo doi anni de cline,ellu fu trb.misu In Moldavi'a.--Imperatoriulu Josefu II ordina, In annulu 4784, a se face conscrip- tiune generale in Ungari'a i Trasilvani'a.Ito- 1.47 manii din muntii aurari, creclundu cä acest'a se face ou scopu de a i militarisa §i de a i seal* cu acestu modu, de feudalismulu cellu greu allu Unguriloru, se bucurara; inse veclundu-se in§ellati, se adunar5, in 31 Octombre, la Mes- tecanu in tinutulu Cri§iului, suntu pre§edentfa lui N. Urssu Choria, care amblasse pre la Vi- enna in mai multe cause alle loru.In 7 No- uembre, ei se strinsera la satulu Cuteiu se Ora alth adunare; doi suptu-administratori cu cati- va militari incercara se impedece adunarea, insplatira cu viera temeritatea loru. Mili- tarii se allungara. Atunci Chori'a, Clo§c'a,§i Cri§ianu se pusera iu fruntea poporului, §i ju- raraintrustingerea nerneOloru. In scurtu timpu se strinsera la 20,000 de omeni, dechiarard mortea assupritoriloru, §i purcesser4 in contra loru, devastara la 390 de sate neme§esci, de- rimara la 237 de case domnesci, 23 biserice ungure§iuccisera la 140 de neme§i. Gu- vernulu de atunci, suptu Samuel Bruckenthalu, incerca mai antaiu micliloce pacifice, se astimpere revolutiunea, ins nu folosi nimica; dupo acea-a ,strinse osti §i le tramise in contra Ro- maniloru. In 7 Decembre, se Men uh bataia sangerosa in care aclurti la 4000 de terrani, cei-l-alti se resipira. Conductorii se trassera la munti; Insei fura vinduti chiaru de MI% socii loru (27 Decembre). Cri§ianu se uccise cuma- nile selle inse§i in prinsore; era Choria §i Clwa se Wm% cu rora, la Atha-Julia, in 28 Februa- riu 1780. Acesta rescola care es§i atatu de tragicu pentru autorii ei, avu cu tote acestea,

1.48 urmari salutarie pentru poporu in genere. Ochii cei ageri a i impera."torinlui Josefu II, veclura causele ei in feudalisimulu cellu tiranicu allu Un- guriloru,§i ellu determine stirpirea loru.In adeveru in 22 Augustu, imperdtoriulu Josefu II desfiintia servia tutoru terraniloru. §i dede void la totu omulu de a se mute Uncle i va place. 4. In annulu 4788, prorupse resbellulu. intre Russi'a §i Turci'a.Austri'a se uni cu Russi'a, §1 tramise in Moldavi'a 20,000 de armati suptu principele de Coburgu. Alessandru Ipsilante se prinse Si se espedi la Cernauti; ellu se uni apoi cu Austriacii in contra Turciloru. Der'd Nicola Mavrogheni, domnulu Romaniei, se inarmd in contra Austriaciloru, §i i Mtn in mai multe rola- duri. Mai pre urina fu constrinsu a se retrage preste Dunarih. In 20 Februariu 1790, muri imperdtoriulu Josefu II:frate-seu Leopoldu II Mon indath Turciloru propuneri de pace. Ma- vrogeni se oppune, insvezirulu care era cum- Watu, lu uccise in castre.In fine se incheia pace la Sistovu in 4- Augustu 1791, cu condi- tiunea ca tote lucrurile se remand cumu au fostu lnainte de resbellu. (Atat'a versare de sange in de§ertu!). Russi'a inch Men pace cu Turci'a la Jas§i, 29 Decembre, intincIfinduli possesiu- nele selle pino la Dunastru. Dupo e§irea trupeloru austro-russesci din principate, se numird domni Michailu Constantinu Sui:iu in Romanfa, §i Alessandru Muruzu in Moldavi'a. Acesti-a se stramutar>£ la annulu 1762; era la annulu 1796 se tramise in Romard'a Alessandru Ipsilante, care se tinusse prinsu de extra. Austriaci pino

149 la pacea de la Sistovu.fuse in annulu 1797, se depusera domnii din amindoue principatele; in Moldavi'a se numi Constantinu Ipsilante, era in Romanra Constantinu Angiarliu. Prin aceste scambari fatali se ruinara principatele cu totulu in annulu acest'a mai venira §i alte fa- talitati.

IV. &area (erriloru Romcine de la annulu 1787 pino la annulu 1821. 1. Pre timpulu acest'a se redica unu Aianu turcescu de la Vidinu, cu numele Pasvantoglu, scosse pre pas§i'a de a acolle §i se puse pre sene in loculu lui,apoi se revolta in contra Portii,§i turbura terrile de a drepra §i de a stang'a Duna rii. Constantinu Angiarliu fu denun- tiatu ca face causa commune cu dinsulu, si se taia la Bucuresci de cotra unu Turcu tramisu a nume pentru acestu scopu (15 Februariu). Alessandru _Ilicruzu se tramise in loculu lui,§i MAU in mai multe ronduri pre insurgentii lui Pasvantoglu. InsTurcii cari venisera intr'ajutoriu din partea Sultanului, facura mari desor- dini in terra. Dupo acestea urmard noue scambari de domni, pino ce, in annulu 1802, se as- §ecliara Constantinu Ipsilante, fiiulu lui Alessandra, in Romani'a §,i Alessandru Illuruzu in Moldavi'a. Cu occasiunea instalarii acestor'a se publica unu hatti§erifu prin care se defipse domnirea loru

150 pre 7 anni, se regula sistem'a contributiunii, se. restitui Moldaviei tinutulu Chotinului, §i §e re- lasa tributulu pre unu anu; trupele turcesci se. retrasera din terra §i boiariloru se impuse datori'a se caute de tinerea scoleloru, a spitale- loru §i a drumuriloru. In annulu 1804,se scullara Serbii suptu Cara-George pentru libertatea loru,§i purtara unu resbellu desperatu in cursu de 12 anni in contra Turciloru. Con- stantinu Ipsilante adjuta pre suptu mane pre Serbi cu bani §i cu bucate. Port'a Incunnosciintan- du-se desspre purtarea lui Constantinu, determine se lu scotia.Alessandru care se afla la Constantinopoli,Intellegundu de mesurile ce cugeta Port'a se iee, scrissefiiu-seu Constan- tinu se §i dee demisiunea §i se se duch la Con- stantinopoli spre a se spela, cu modulu acest'a, de propusulu cu care era ingreuiatu. Constan- tinu, reclimatu pre hati§erifulu de domnia pre 7 anni, nu se misca,ci din contra continua a adjuta pre Serbi, cu speranti'a de a fi adjutatu§i ellu la assemine intreprindere. Port'a descoperindu acestu planu allu lui,determine se i taie capulu. Inse Constantinu fu Insciintiatu la timpulu seu de ambasadoriulu russecu,§i fugi la BrasOovu. De acollo se duse dreptu la Petersburgu (1806). 2. Dupo ce veni scire la Constantinopoli despre fug'a lui Constantinu Ipsilante, Sultanulu uccise pre Alessandru tatalu lui.liusi'a dechiara resbellu Turciei, si infra cu ostile in principatele romane ;ea numi pre Constantinu Ipsilante domnu preste amindoue terrile. Acest'a forma

151 iii puginu timpu unu corpu de Casaci §i de Ro- mani din amindoue principatele, pentru apera- rea loru ;inse Russia care avea alte planuri, nu se multiami cu purtarea lui, ea lu scose din domnia,§i tramise guvernatoriu cu titllu de preedinte pre unu russu a nume Cosnicovu (1808). =dile curgu la Dunaria, terrile sufferu de amindoue partile. Se facu propuneri de pace : Russi'a cere Moldavi'a si Romani'a, Port'a nu se invoesce ;se incepuerb."§i bataile. In fine, Russi'a auclindu ca Napoleonu a plecatu in contra ei cu ua armata de 300,000 de orneni, se multami cu Bassarabi'a §i, in 28 Maiti 1812, incheia pace la Bucuresci, in urm'a &aria Prutulu devine margine Intre possessiunile russesci Si intre principatele romane ciontite. Port'a promise eh va lasa pre domni 7 anni in posturile loru; ea numi, in 4 Augustu, pre Scarlatu Ca- limachu pentru Aloldavi'a, 5i pre loan Caragea pentru Romani'a. 3.Noii domni ai principateloru, pu§i pre 7 anni, cautard mai Inainte de tote se §i faca cite unu capitalu ca se nu essa cu manile de§erte din domnia; inse fiindu ca acumu si locuitorii terriloru se mai desceptassera, §i pretindea ud administrare de dreptate mai pucinu arbitraria, se numird comisiuni care se cerceteclie legile §i se prelucreclie codici. Pino la annulu 1816, se finirdlucrarile §i se publicara lafia-care principatu suptu alta forma. Port'a nu astepta ca se se Implinesca cei 7 anni,Si revoca pre domni. Caragea neincrechindu-se Turciloru, lua cu sene tesaurele selle, si fugi la Brasiovu, de

152 acollo sedusse. la Viennaapoi in Elveti'a §i in fine in Itali'a /11 12 Octombre 1818,se adunara boiarii la Bucuresci,si cu mitropolitulu d'impreuna facura ua petitiune cotra Porta ca se le dee void de a §i allege domnu din terra. POrt'a tramanda cu respunsulu, §i in pri maver'a annului 1819, ford se se iee in consideratiune cererea Romaniloru, tramise domni in Illoldavi'a pre lilichailu Sutiu, era in Romanfa pre AlessandruSutiu. 4. Pre timpulu acest'a se latisse eteria greciloru preste VitaTurcia,chiaru§i in Con- stantinopoli; cei mai multi greci cari petrecea in diversele cetati alle Europei se initiara lute- insa. In annulu 1820, eteristii allesera de capu allu loru pre Alessandru Ipsilante, fratele lui Constantinu§ifiiululuiAlessandru care se thiase la Constantinopoli. Alessandru eraofi- ciariu in arrnat'a rusesca, ellu primi allegerea cu intusiasmu,Si proiectd.' planulu resscularii generale. Intre acestea, Romanii nemultiamiti cu guvernulu domniloru straini, ferbea in principate. Alessandru Sutiu muri pre neasteptate in 28 Decembre 1820. Indata ce se publica mortea grecului, se scull Teodoru Vladimi- rescu ,provoca pre Romani la arme pentru reca§tigarea drepturiloru vechi, de a -§i alege domnu Romanu. In midloculu acestora, adjunse la Constantinopoli scirea despre mortea lui Sutiu,§1 Porfa numesce indata domnu pre Calimachu. Acesta tramise locu-ttitorii sei la Bucuresci, pino candu va veni ellu insu5i. Dera pino atunci, Teodoru formasse ua militia de

153 una mild de in§i §i mai bine. Locu-tiitorii de domnu tramittu incontra lui pre armatii domnesci, inse acesti-a in locu de a se bate,se unescu cu dinsulu. 5. Alessandru Ipsilante, capulu eteristiloru, trece Prutulu, in 7 Martiu, cu fratii sei Dumitru §i Nicola,§i cu ua turma de Greci Si de Ar- nauti. Ajungundu la Iassi declara; c'a venitu timpulu de a scote pre Turci din Europa,Si a restaura irnperiulu grecescu, Si eh Paqii stau gata spre a le da adjutoriu". Inse imperatoriulu Alessandru care tracta cu Francescu la Lai- bachu, desaprobedid intreprinderea loru. Ipsi- lante thia pre toti Turcii din Iasi Si strinse in Moldavia la 5000 de Creci,Serbi, Arnauti, apoi plea. spre Bucuresci. Capitanulu Caravia cu Arnautii uccise pre toti negutiatorii turci de laGalati.In 9Aprilie,Ipsilanteadjunse la Collintina,§i invita pre Teodoru se §i unesca armele cu alleselle,§i se purceda incontra Turciloru. Caminariulu Sava cu Arnautii trecn in partea lui Ipsilante, inse Teodoru i dechiaral :" ca aviandu scopuri diverse nu potu se faca causa commune; era.' Ipsilante, deed voesce se libere pre Greci, se treed preste Dunaria §i se merga in contra Constantinopolii, ca ellu (Teo- doru) n'are se se stole in contra Turciloru, ci numai se Si mantuie terr'a de straini.Sulta- nulu auclindu de scullarea lui Ipsilante, tramrse ordine pas§iloru de la Dunaria ca se se redice §i sestinga foculu revolutiunii in principate. Teodoru tramise uddeclaratiunela Porta, arretandu scopulu inarmarii Romaniloru, care

154 e numai sca.'parea terrii de despotismulu Fana- riotiloru,inse nu primi respunsu. Se vede ea Port'a lua scullarea luide identica cu a lui Ipsilante. Acestu din urma neputundu castiga pre Teodoru,se retrase cu Grecii la Tirgu- vestei (26 Aprilie).Teodoru neprimindu respunsu de la Porta Si veglindu ca Turcii vinu cu uh mare putere spre Bucuresci, se retrasse tetra Pitesci. IntrecapitaniiluiTeodoru se afla multi straini; unulu dintre ace§tia, a nume Jordache, lu vindu lui Ipsilante. Acestu revolu- tionariu grecu, attribuinduli inteua terra straina unu dreptu care nu lu avea de la nimene, taia capulu eroului romanu. Turcii intra in Bucu- resci in 28 Maiu. Multime de omeni, mai allesu boiarii, fugird din aintea loru §i trecura in Tra- silvania. Ipsilante se retrasse cu ostea sa spre Oltu, impreunandu§i pre cea remasa de la Teodoru, care trecea preste totu la 10,000 de Omeni.Turcii devastard terr'a paganesce §i cotra midiloculu lui Juniu, purcessera in contra lui Ipsilante. Caminariulu Sava deserta la Turci; Romanii cei vinduti de capitanulu Jordache se imprastiara. Jordache cu legiunea greca se puse in ordine de batail in campulu Dragat5ia- niloru. Incingimdu-se bataia, Grecii caclura mai toti; pugini sclipara la Ipsilante care §edea in monasteriulu Codia. Ipsilante fugi cu rema§itele in Trasilvania, unde se prinse indata de cotra autoritatile austriace, Si se espedi la Muncastru. In fine, Port'a deschise ochii,§i determina se numai puia domni greci in principatele Ro- mane. Ea cern ca fill -care principatu se tramitri

155 la Constantinopoli ate 7 candidati, spre a allege domni dintre dinsii, §i in 20 Juliu 1822, numi pre Gregoriu Ghica domnu in Romania, §i pre Joanne Sturclia domnu in Moldavia,

STAREA DACIEI DE LA SCULAREA LUI TEODORU 1821, SI VINO IN pILF.LE NOASTRE 1871.

II.

Gregoriu Ghica domnulu Ronaniei ;q Joanne Sturdia domnulu Illoldaviei. 1. De la intrarea Turciloru in principate pentru stingerea revolutiunii lui Ipsilante, se comisera crudelitati preste crudelitati. Inca in 18 Junin 1822, cera ambassadoriulu russescu ca trupele turcesci se se retraga din principate.Port'a promise, inse nu leretrasse. La 10 Aprilie 1824, ambasatoriulu britanicu se vede constrinsu a da ua nota prin care provoca pre Porta a deserta principatele de &tea turcesca. In urm'a acestei note, nä parte de turci esse din principate,inse"totu mai remanu destui spre a storce terr'a. Intreacestea grecii continua resbellulu in contra turciloru pre apa §i pre uscatu.Imperatoriulu Alessandru tramise la Constantinopoli preconsiliarulu Mintiachi cu propuneri de pace, Insfora resultatu.Alles- sandru more in 1 Decembre 1825, §i i urmecla

(56 pre tronu frate-seu Nic P avlovici. Diferintele intre Porta si Russia se terminecla prin uä conventiune subscrisa la cetatea Alba, in 6 Octombre 1826. Prin articlulu III allu acestei conventiuni,Port'a se indatoreclaa observe privilegiele, tractatele si actele relative la principatele romane, celle confirmate prin articlulu V allu tractatului de la Bucuresci; a reinnoi hattiserifele de la annulu 1802 prin cari sespecificssi se garanteda aceste privilegie, si a le complecta in urmarea allegerii de domni pamenteni. In puterea acestui articlu se subscrisse dreptu complementu unu actu separatu pentru principate. 3. InsPOrt'a nu cugeta seriosu la implinirea celloru promisse prin acestu tractatu, asia der% Russia i dechiara resbellu in 14 Aprilie 1828. In 7 Maiu Russii trecura. Prutulu. Joanne Stur- dia fu appucatu inJassi pre neasteptate si dechiaratu prinsu ; era Gregoriu Ghica se retrase in Trasilvania.In 1 Juniu, Russii ieau Brailla, dupo acea-a coprindu tote cetatile de pre lough Dundria. Victoriele acestea costars pre Russia la 60,000 omen. ROMarlii luard parte activa la espeditiunea acest'a. Maghieru si Solomonu se desfinsera prin vitediele loru. Afars de acestea, greutatile celle mari alle espeditiunii, incor- telarea (imbracamintea,) provisionarea, caratu- rele,ospitalelesi altele,cacluratote asupra romanilora cari suferira de tote partile. Preste acestea, se lati pestilentia in terra.. Mai adauge abusurile ordinarie alle militariloru. Mitropolitulu Gregoriu se planse asupra loru si fu relegatu in Bassarabia.

157 3. In primaver'a annului 1829, generariulu Diebici luh Durostorulu; in 21-23 Juliu treed muntele Emului,Siin 20 Augustu coprinse Adrianopoli. In 24. Septembre, se incheid tractatulu de pace la Adrianopoli. Prinarticlulu II, Russia dä Turciei inapoi tote locurile occupate in Europa, inse forthretile de pre lOngh rip'a stingy a Dunarii se' se racia,Si impreunh cu regiunile loru se se restituesch principateloru romane; prin articluluIII,Prutuluse defige §i pre viitoriu dreptu margine intre celle done imperie, inse braciulu Sulinei §i insulele de la gur'a Dunhrii se treed la Russia; prin articlulu V se asseOia :Fiindu ch. principatele Romaniei §i Moldaviei s'au pusu prin capitulatiuni suptu protectiunea inaltei Porti, §i Russia a garantatu prosperitatea loru, se intellege ca elle §i pas- trecla tote privilegiile Si immunita tile carii le au chstigatu in puterea capitulatiuniloru,seu prin tractate incheiate intrecelle &me curti imperiali, seu prin hatti§erife cari s'au datu in diverse timpuri. Prin urmare se voru bucura de libertatea religiunii, de uh perfecta securitate, de ua administratiune nationale neatternata §i de ud complecta libertate de commerciu". D6ra dup. not'a de la articlulu IX. elle voru remane occupate de truppele russesci pino candu Port'ava respunde summ'a de 115,000,000 galbeni, dreptu desdaunarea de spesele resbelului". 4.. Prin actulu separatu asupra principateloru se definesce:ca domnii se se intaresch pre vietiO, afara de casulu candu s'aru lassa ei de

I58 bung yolk seu s'aru scote pentru vr0 ua calcare de lege. Domnii voru regula cu deplina libertate tote trebile din Intru alle terrii in intellegere cu divanele respective,§i nu se voru turbura. In administratiunea interna prin nici ua ordine contraria drepturiloru garantate prin tractate.Firulu apei Dunarii pino la confluinti'a ei cu Prutulu va forma marginea intre provinciele turcesci§iintreprincipatele Romane. Tote cetatile de longa rip'a stanga a Dunarii se voru restitui principateloru ;Turcia nu va putea se posseda niciunua locu pre rip'a stangh a Dunarii ;nici unu musulmanu nu va aye dreptu de a se aspclia in prncipate.Guvernele Romane voru pute se puid cordone sanitare Si carantine pre lough' rip'a Dunarii ; pentru serviciulu necessariu, elle voru tine O. militia na- tionals. Principatele, afard de tributulu annuale, voru mai respunde inaltei Porti ua summa care se va determina mai in urma, dreptu compensare pentru stergerea tutoru sarcineloru estraordinarie,i la fia-care punere de domnu, principatulu respectivu va da lid summa de ua mesura cu tributulu annualeallu terrei. DOI% preste acestea nu se va mai cere de la terra sell de la domnu nici unu altu tributu sell dare suptu nici unu pretestu.Fiindu ca principatele au patimitu multu in cursulu resbellului acestui-a, Port'a le erta tributulu pre doi anni, incepundu d'in cliu'a in care principatele se voru desserta cu totulu de ostile rusesci. Infine,Port'a promite ca va confirma regulamentele admi- nistrativecari s'au lucratu de cote', commi-

159 siunele compuse de omenii cei mai Insemnati din principate in decursulu anniloru acestor'a, intellegunduse de sene, ca dissele regulamente nu voru vatema drepturile inaltei porti". 5.Commisunile pentru redigerea regula- menteloru organice se adunasserh inch in 29 Juliu suptu preiedinti'aconsiliariului russescu Mintiachi, Inse din caus'a multoru modificari ce se cerea de cotra Rus0, nu se puturh ter- mina pino ce veni generariulu. Kisselevu (in No- embre) in calitate de pre§edente pelnipotentiariu pentru amindeme principatele. Se convocara adunari estraordinarie de episcopi §i de boiari, un'a la Ias0 §i alt'a laBucuresci. Regu- lamentele se suppusera la desbateri seriose ;in fine, se subscrissera 0 se tramiserhlaPetresburgu spre a se suppune connoscintei §iincuviintArii imperatoriului. Intre acestea se pusera in lucrare reformeleadministrative In 16 Janu- ariu 1834, se Inchieia altutractatu la Petre- sburgu intre Russia §i Turcia, prin care Port'a se invoesce a recunosce constitutiunea principateloru romAne, §i se indatoredh a publica unu fermanu pentru acest'a. Totu de uh dath curtile se invoira, ce de acesta data, inse numai de acesta data,se numesch elle domni in principate. Allegerea celoru d6ue curti caclu pre Michailu Sturclia pentru Moldavia,§i pre Alessandru Ghica pentru Romania.Generariulu Kisselevu lassa guvernulu provisoriu in manile consulelui generaluebaronu de Ruckman, §i se dusse in Russia. Candidatii de domni plecarh la Constantinopoli nude primirh investitur'a din

460 manile Sultanului. Russii dessertard principatele, si noii domni intorcunduse de la Constantinopoli in patri'a loru, se primird cu aplause din partea Romaniloru, in ver'a annului Chr. 1834.

II.

Michailu Sturclia, Alessandru Ghica, Georgiu Bi- bescu, Gregoriu Ghica, Barbu Stirbeiu, 1. In timpulu acest'a, spirtitulu romanu care jacuse appesatu suptu greutatea imprregiurari- loru, IncepU a se descepta si a inainta cu passi rapecli, mai virtosu in Trasilvania. Revolutiunea lui Choria electrisa pre Romani, si sangele lui fecunda terrenulu nationalu. Mai allesu cultur'a intellectuale, istori'a si literatur'a se desvoltard in tote vigorea. Samuelu Micu (Claine) tradusse din nou sacr'a scripture dupe testulu originale, compuse istoria politica a Romamloru din principatele Transalpine. Georgiu §incanu compuse, dupd docomenie autenice, chronic'a tutoru Ro- maniloru din Dacia, de la Decebalu pino la annulu 1807, inse muri inainte de a 114 publica. Petru Maioru publica, la annulu 1812,istori'a despre inceputulu Romaniloru, apoi, la annulu 1812, essi de suptu tiparu la Buda Dictionariulu romanu, latinu, unguru si germanu cu intro- ducerea critica. despre limb'a romand, de Petru Maioru. La annulu 1826 to publica la Vienna grammatic'a limbei daco-romane de J.Alessi, cu testu latinu, In restimpulu acest'a, Georgia

161 Lazaru trecu in Romania §ideschise la Bu- curesci cursulu de sciinte essacte. Suptu domni'a lui A. Ghica se infiintara stole in urbele districtuali, si mai in urma se deschisera stole comunali intote sateledin principatu. Irj Moldavia se facura asemine ince- puturi, inse cu restringere, lacapitale§i la cateva oppide. Domni'a lui Alessandru Ghica nu tinu mai multu de optu anni; ellu se destitui pre Intel- legere commune a Russiei §i a Turciei, in 7 Octombre 4842. Adunarea generaledin 20 Decembre 1842,allesse pre Georgia Bibescu domnu Romaniei. Prin evenimentele de la 1848 Si 1849 caclurh amindoi domnii din principatele Romane. Turcii §i Rus§ii ocupara principatele. In 30 Maiu 4849, se supscrise la Balta-Liman lid conventiune intre Russia §i Turcia, prin care se invoira aceste puteri a numi domni pre 7 anni, in Moldavia preGregoriuGhica, §i in Romania pre Barbu Stirbeiu. In annulu 1853, sedeschise resbellu intre Rusia §i Turcia; principatele romane fury occupate mai antaiuderus§i, apoi de austriaci§i turci. Tractatulu de la Parisu din 18 (30) Maiu 1856, asecura autonomi'a principateloru suptu garanti'a puteriloru Europeane ;septenniulu se implini, §i domnii provisorii se retrassera din functiunea loru. Adunarile generali de la 1857 se dechia- rail pentru unirea principateloru. In 7 (19) Au- gustu 1857, se supscrisse laParisu, de celle §6pte puteri mari alleEuropei, conventiunea 41 162 pentru principatele Romane, prin care li se deschise callea spre unire.

Atessandru Joanne 1 Cusa.- In 5 Ianuariu 1859, adunarea din Moldavia allesse domnu pre Alessandru Joanne Cuza ; In 24 Januariu, adunarea din Romania allesse pre acea-a§i persona; dorintia Romaniloru, de a aye tin singuru domnu preste amindoue principatele, se implini. Puterile Europeane recunnoscura pre Alessandru Joanne I de domnu allu Romanloru; inse ministeriele precumu §iadunarilie generali rem asera separate, Si numai in aparentia legate prin comisiunea centrale pino la finitulu annului 1862. La 24 Januariu 1862, se intrunira Si adunarile generarli la Bucuresci §i se compuse unu singuru ministeriu, §i a§ia Romani §i veclura, in fine, realisatedorintiele loru celle mai sacre. In loculu commisiunei centrale se inffintia unu consiliu de statu cu insarcinarea principalede a prepara proiectele de legi. Cestiunea cea spinosa a possessiuniloru mona- sterieloru, ijisse inchinate, se deslega cu dorinti'a generale a terrei prin secularisareaaveriloru ecclesiastice ; cu tote acestea, neintellegerea intre guvernu Si adunarea generale crescu: din cli in cli,§i adusse cu sene dissolverea adunarii In 2 Maiu 1864, Sisuppunerea lasuffi-agiulu universale a unui statutu, prin care se da ua

1.63 autoritate mai larga domnului, §i uh putere mai marginith corpului legislativu, care se irn- 0.1.0 acumu in done camere, adech a deputatiloru §i a senatoriloru. Uh legeelectorale intinse dreptulu de allegere la toticetatianii, in proport:une cu averea. Totu de uh data se public& O. lege rurala prin care se emanicipara terranii de servitiurile impuse prin regulamen- tulu organicu §i se improprietarira pre Omen- tulu ce posseda. Consiliulu de statu prelucra in scurtu timpu codicicivili,penali Si de pro- ceduri, uh lege asupra instructiunii publice, §i altele.- Unu conflictu tristualle carui cause nu se potu intellege, intre guvernu Sipoporulu din Bucuresci, in 3 Augustu 1865, produsse rup- turh intre Domnu §i poporulu romanu, §i in- straina animile acestui-a de tetra Principe. La deschiderea corpului legislativu, in luna lui De- cembre, Domnulu attinse cu amaritiune acestu punctu, §i declara pre facia ca ellu nu va fi pedech la realisarea votului Romaniloru de a aye unu domniloriu strainu.

IV. Carolu I. In 11 Februariu 1866, Alessandro Joanne I Cusa addica. Unu guvernu provisoriu lua in mana frenele guvernului §i publica suffragiulu universale. Poporulu romanu, in 8 Aprile, allesse Dom nitoriu pre Principele Carolu I de llohen-

161 zollern. Camer'a constituanth proclama allegerea in 1 Maiu 1866, §i noulu Domnitoriu intra in Bucuresci in 10 Maiu intre applause generali. Inscurtu timpu,camer'a prelucrauh nouh constitutiune dupo principiele celle mai liberali, §i ua noua lege electorale incolltunantia cu acelle principie. Domnitoriulu sanctions acestu pactu funda- mentale allu Romaniei §i iu promulga. Puterile europeane recunnoscura transformarile urmate in Romania, Principe le Caro lu I, prin purtarea sa cea Inte llepta §i umana, scin in scurtu timpu se castige animile tutoru Romaniloru pentru sene. Suptu densulu se luara mesurile celle mai eficaci spre propagarea instructiunei, amme- liorarea agriculturei,facilitarea commerciului prin construirea cailoru ordinarie §i ferrate, Si spre inarmarea generale. Poporulu deschise ochii ca printr'unu farmecu :ellu §i vecla in- teresele selle, se curati de rugin'a cea vechia, §i suptu conducerea capului seri,incungiuratu de barbatii cei mai intelligenti §i mai devotati natiunii, pas§esce rapede cotra implinirea des- tineloru selle: desvoltarea intellectuale, morale §i materiale;speed in Dumnecleu, §i§i impli- nsce datori'a cu tots energi'a.

FINE.

TABELLA CRONOLOGICA

SERIA DOMNITORILORU DIN PRINCIPATELE ROMANE DE LA ANNULU 1247 PINO IN DILLELE NOSTRE

DOMNITORII

ROMANIEI. MOLDAVIEI

Limiu de a drepta Oltulm1247. Senescu de a sIng'a 01- tului. .... 1247. Barbatu, fratele lui Linomi 272.Dormanu 1282. Radu Negru... .1290. Michail Bassarabk.. .1314 Danu I .. . . .1333 Alessandro Bassaraba. 1353.

Vladu I domnu terrei Ro- Stefanu I more la. . 1349. mhnesci, banu de Se- Stefanu II .. .. 1350. verinu si duce de Fa- Petru I 1359 gara§iu .. .. 1360Bogdanu I .. . .1365. Lascu. 1370. Dana II . ... .1374.Petru II 1374 Mircea I cello Mare.1383.Stefanu III... 1390. Petru III ... 1398 Mireea. II 1419Alessandro I cello Bunu 1401. Dana III ..... 1420.Elia si Stefanu IV, . 1432. Vladu III Dracula..1430.Petru IV... ..1447 Danu IV 1445Bogdanu II... .1419. Vladu IV fratele lui Danu 1452.Allessandru. II. . .1450. Vladu V Tepcsu . .1455.Petru V Aron.. . 1452. Radii IV cello frumosu 1 46 2.Stefanu V cello Mare. 1458. Vladu V de a dOu'a Ott. 1476. Radu V cello Mare. .1493. Michailu cella W,U. .1508.Bogdanu III. . .. 1504. Vradutiu 1510 Negu Bassaraba . . 1512. 166

Stefanu VI ....1517. Teodosiu. .. . .1521 Radu Cdllugrulu .1521 Radu de la Afumay.1521. Petru VI Rarqru . .1526. Moise Bassaraba . . 1529. Vladu Refugitulu . 1530. Ventdd .. .1532 Radu de la Argesp .1534. Petru Stanyu . . .1535. Radu de a dou'a ord1536.Stefanu VII . .. . 1538. Radu Dracula . . , 1540Petra Rare§ru de a 2-a 1 Ora . . . . .1541 Mircea III 1546 IElia II Biala lut Petru 1546. Stefanu VIII. . . .1552. AlessandroIIILupus- Petrascu 1554 manu . ...1552 Mircea II de a 2-a ord 1558 Petra Schiopulu. .. 1559Eraclide Despotu . .1561. Stefanu TomFa. ..1562. Alessandro Lepusmanu de a 2-a Ord. .1564. Bogdanu IV. . ..1566. Ales. II fr. P. Sclnop.1567. Jonascu 1571 Petra Schiopulu ..1574. Michail IV Crtilletta .1577.Joanne Eretrculu ..1580. Petru Cercellu. . . 1583.PetruSchiopulu d e a Stefanu Surdulu . .1590 2-a Ora . . .1586. Alessandro III .. .1591.Aron tiranulu . . . 1591. Michail V Vitegulu. .1593 Stefanu Resvanu. .1595. Serbanu Bassaraba. .1601. Ierenua Movilld. . .1596. Simeonu Movilld . .1607. Radu Michail . . . 1611. Constantinu Movilld .16(18. Alessandro Elia. . . 1616.Stefanu Tom§ia . . 1612. Radu Michail . . . 1616. Gavriel Movilla. ..1618Casparu Crayanu. .1618. Radu Michail de a 2-a Ord 1620Alessandro IV. . .1620. Slefanu 'romp de a 2-a 1621.

41 A.....a.. 1..4 Dnell, I Agq Radii Michail de a 2-a Or6.1623. 167

Alessandru Elia de a 2-a 1628.Mironu Bernovescu..1626. Leon Stefanu.. . 1630Moise Movilla .. . 1630. Alessandru Radu . .1631. Alessandu Elia...1632. Moise Movila de a 2-a.1633. Mateiu Bassaraba . . 1633.Basihu Lupu. . . . 1634. Georgia Stefanu ..1653. Constantinu Bassaraba .1654.Georgia Ghica . . .1658. Michailu Radu . . .1648.Stefanu Lupu . . .1659. Georgia Ghica . . 1659.Eustatiu Dabisia.. .1662. Gregoriu Ghica . . 1660.Duca...... 1666 Radu Leon. . . . 1665.Eha fiiulului Alessandro 1667. Duca de a 2-a Ora..1669. Antoniu 1669.Stefanu Petricem..1672. Gregoriu Ghica de a 2-a 1672.Demetriu Cantacuzenu. 1676. Duca...... 1672.Antoniu Rosettu. ..1679. Duca de a 3-a Ora..1683. §erbanu Cantacuzenu .1679.Demetriu Cantacuzenu. de a 2-a Ora. . . 1684. Const. Cantemiru.. .1686. Constantinu Duca . .1693. Constantinu BrancovOnu 1688.ntiochu C antemiru..1696. Constantinu Duca de a 2-a Ora .. . .1700. Michailu Racovitia .1704. Ant io chu C antemiru..1705. Michailu Racovitia de a 2-aOra. . . ..1707. Nic615. Mavrocordatu.1709. Demetriu Cantemiru..1710. NicOla Mavrocordat a 2-al 712.

Stefanu Cantacuzenu .1714.Michailu Racovitia. .1716. IsTicOla Mavrocordatu .1716. Joanne Mavrocordatu .1717. Nic615. Mavrocor. a 2-a. 1719.Gregoriu Ghica..1727.

Constantin Mavrocordat. 1730.Constantin Mavrocordat 1733. Gregoriu Ghica. ..1733.Gregoriu Ghica ..1735. Const. Mavrocordatu..1735.Const. Mavrocordatu.1741. Michailu Racovitia. . 1742. 168

Const. Mavrocordatu. 1744.Joanne Mavrocordatu1744. Gregoriu Ghica .. 1747. Gregoriu Ghica . . . 1748Const. Mavrocordatu .1748. Matem Ghica. . . . 1752.Constantinu Racoviti. 1749. Const. Racovita.Y .1753.Matem Ghica .. .1753. Const. Mavrogordata. 1756.Constantinu Racoviy5..1756. Scarlatu Ghica . .. 1757. Scarlatu Ghica. . .1758Joanne Callimachu. .1758. Cnost. Mavrocordatu. 1761.Gregoriu Callimachu .1761. Const Racovill a. . . 1763 Stefanu. Racoviy.5.. .1764Gregoriu Ghica . . .1764. Scarlatu Ghica J. . .1765. Gregoriu Callimachu de Alessandru Ghica. 1766. a 2-a orrt . . . 1766. Gregoriu Crimea.. .1768,Codstan. Mavrocordatu 1769. Manuelu Rosettu . .1777. Alessandru Ipsilante.1779.Gregoriu Ghica . . 1774. Constantinu Murusu ..1777. Nic615. Caragea . . .1782.Alessandru Mavrocordat 1782. Michailu Sutiu. . .1783.Alessandru Ipsilante..1785. Nic615. Mavrogene . .1786.Alessandru Mavrocordat 1787.

Michailu C. Sutiu. .1792. AlessandruMurusu ..1792. Alessandru Murusu. .1793.MichallC Suttu . .1793. Alessandru Ipsilante .1796.Alessandru J. 6alimachu 1795. Const. Adgearlin. . .1796.Con.st. Ipsilante ..1797. Alessandru Murusu. .1797. AlessandruSutiu. .1800. Michailu Supu. ..1801. Const. Ipsilante . ..1803.Alesandru Murusu .1803. Alessandru Suyu ..1806.Scarlatu Calanachu. .1806. Const. Ipsilante domnu presto amIndOue prmcipatele .1806. Joanne Caragea. ..1810Scarlatu Calimachu. .1812. Alessandru Suyu..1819.Michailu Sutiu. . .1716. Gregoriu &Inca . .1822.Joanne Sturipa . .1822. Alessandru Ghica..1834Michailu Sturqta.. .1833. Gregoriu Bibescu..1842. Barbu Stirbeiu . ..1849.Gregoriu ghica . ..1849. Alessandru Joanne Cuza domnu preste ambe Principatele romame unite 1859. Carol I. Domnitorulu Itomaniei ...... 18 5 6..

169

TABELL'A DE MATERTE

Pagin'a ISTORPA ROMANILORU A. Starea Daciei 'inainte de venirea Pomaniloru.5 I. Sciriele celle mai vechi despre locuitorii terriloru de la Dunaria ...... 5 II. Contactulu Romamloru cu Dacu .. . . 7 B. Starea Daciei suptu Traianu pi urmatorii lui.12 I. Made luiTraianu cu Dacii. 49 II. Daci'asup' domnra Romaniloru . ... 17 C. Starea Daciei suptu imperatorii bizantini fi suptu incursele barbariloru...... 25 I. Justinianu §i urmatorii lui In imperiulu hizantinu. 25 II. Venirea Bulgariloru...... 28 IV. Venirea Unguriioru 30 IV Cruceferd §i Romani din Moesia 35 V. Venirea Tatariloru ...... 40 D. Starea Daciei suptu domnii independenp, 43 I. Starea Romaniei suptu Radu Negru si Michailu Bassaraba...... 43 iI. Starea Moldaviei suptu Stefanu I §i Iiii lui . .45 III. Venirea Turciloru In Europa.Mircea I domnulu Romaniei ...... 47 IV. Alessandru I domnulu Moldaviei §i fin sei . .51 V. Joanne Corvinu de Unniade . . ...54 E. Starea Daciei dupes cciderea Constantinopolii..60 I Vladu V, cu supranumele Tepe§tu, organise terra militaresce 60 II. Stefanu cellu Mare, domnulu Moldaviei. .. .64 III. trrnare 69 IV Bogdanu, domnulu Moldaviei ; Radu cellu Mare si Negu Bassaraba, domnii Romaniei ...... 75 I70

V. Petru Rare§iu domnulu Moldaviei, §i Joanne Zapolia domnulu Trasilvaniei ...... 81 F. Starca Daciei dapo ntortea lui Petru Bareqiu pino la 222,62-tea lui Miatailu Vitecliulu 88 I. Mircea III cu flu lui...... 88 II. Starea Ierriloru Romane pre timpulu lui Michailu Vitediulu 93 III. Michailu se face domnu presto -Vita Daci'a . 98 IV. Adversitapile lui Michailu Vitedu lu, recuperarea Transilvamei, §i mOrtea lui ...... 104 &area Daciei duly° ntortea lui MichailuVitdcliulu pino la 272,62-tealui Constantinu Brancoveanu. .. 109 I. Starea terriloru Romane pre timpulu lin .erba nu Bassaraba ...... 109 II. Basiliu Lupu domnulu Moldaviei i Mateiu Bas- saraba domnulu Romaniei...... 112 W. Constantinu Bassaraba domnulu Roliamei ..117 IV. §erbanu Cantacuzinu domnulu Romamei . . 122 V. Constantmu Brancoveanu domnulu Romaniei. 126 II. Starea Daciei de la mortea lui Constantinu Bran- coveanu 1714 pino la 72262-tea lui Teodoru 1821 Periodulu Fanariociloru 134 I. Nicola Mavrocordatu 134 II. Constantinu Mavrocordatu...... 138 III. Allessandru Ipsilante. 143 Starea terriloru Romane de la annum 1787 pino la annum1821 ...... 149 1, Starea Daciei de la scullarea lui Teodoru 1821, pino in- clillele 226stre 1871 ...... 155 I. Gregoriu Ghica domnulu Romaniei §i Joanne Sturdia domnulu Moldaviei...... 155 II. Michailu Sturdia, Alessadru Ghica, Gregoriu Bibegcu, Gregoriu Gina, Barbu Stirbeiu ...... 160 III. Alessandro Joanne I Cuza .. . - .. .162 IV. Carol I ...... 163 Tabella cronologica a domniloru din ambe principatele romane . 165

Pretul unul esemplar este 45 haul.