DOCSLIB.ORG

Istoria României În Texte

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Istoria României În Texte Bogdan Murgescu (coordonator) ISTORIA ROMÂNIEI ~N TEXTE Redactori: Radu Badale, Gelu Diaconu Coperta: Walter Riess Tehnoredactare computerizat\: Lili Gaib\r, Corina Roncea Toate drepturile asupra acestei lucr\ri sunt rezervate Editurii CORINT ISBN: 973-653-201-1 ISTORIA ROMÂNIEI ~N TEXTE Selec]ia [i comentariul textelor au fost realizate de: Bogdan Murgescu (coordonator), Alexandru Barnea, Ion Bucur, Simion Câl]ia, Ioan Cârj\, Adrian Cioroianu, Alin Ciupal\, Antal Lukacs, Ecaterina Lung, Mirela–Lumini]a Murgescu, Constantin Petolescu, Bogdan Popovici, Florin }urcanu CORINT Bucure[ti, 2001 Selec]ia [i comentariul textelor au fost realizate de: Alexandru Barnea (A.B.) Profesor universitar, decan al Facult\]ii de Istorie a Universit\]ii din Bucure[ti Ion Bucur (I.B.) Lector universitar, Facultatea de Istorie a Universit\]ii din Bucure[ti Simion Câl]ia (S.C.) Asistent universitar, Facultatea de Istorie a Universit\]ii din Bucure[ti Ioan Cârj\ (I.C.) Asistent universitar, Facultatea de Istorie–Filozofie a Universit\]ii ,,Babe[–Bolyai“ din Cluj-Napoca Adrian Cioroianu (Ad.C.) Lector universitar, Facultatea de Istorie a Universit\]ii din Bucure[ti Alin Ciupal\ (Al.C.) Asistent universitar, Facultatea de Istorie a Universit\]ii din Bucure[ti Antal Lukacs (A.L.) Conferen]iar universitar, secretar [tiin]ific al Facult\]ii de Istorie a Universit\]ii din Bucure[ti Ecaterina Lung (E.L.) Lector universitar, Facultatea de Istorie a Universit\]ii din Bucure[ti Bogdan Murgescu (coordonator) (B.M.) Profesor universitar, Facultatea de Istorie a Universit\]ii din Bucure[ti Mirela–Lumini]a Murgescu (M.L.M.) Conferen]iar universitar, Facultatea de Istorie a Universit\]ii din Bucure[ti Constantin Petolescu (C.P.) Profesor universitar, Facultatea de Istorie a Universit\]ii din Bucure[ti Bogdan Popovici (B.P.) Arhivist, Direc]ia Jude]ean\ a Arhivelor Na]ionale Bra[ov Florin }urcanu (F.}.) Lector universitar, Facultatea de {tiin]e Politice [i Administrative a Universit\]ii din Bucure[ti CUPRINS Cuvânt înainte ............................................................................................................27 Abrevieri .....................................................................................................................29 I. DACIA PÂN| LA CUCERIREA ROMAN| Zamolxis — Herodot, Istorii, IV, 96 (A.B.) ....................................................................31 Credin]a în nemurire a ge]ilor — Herodot, Istorii, IV, 93–94, V, 3–4 (C.P.) ..................31 Religia getic\ în raport cu celelalte religii antice — Diodor din Sicilia, Biblioteca istoric\, I, 94, 2 (C.P.) ............................................................................32 Neamul [i limba geto-dacilor — Strabo, Geographia, VII, 3, 12–13 (C.P.) ....................32 Limba ge]ilor, total diferit\ de limba latin\ — Publius Ovidius Naso, Tristele, V, 10, 35–39 [i Scrisori din Pont, III, 2, 40, IV, 13, 17–24, 33–40 (A.B.) ...............32 Dacii [i vecinii lor — Cassius Dio, Istoria roman\, LI, 22, 6 (C.P.) .................................33 Histrianorum rex — relatarea lui Trogus Pompeius (C.P.) .............................................33 Dromichaites — Diodor din Sicilia, Biblioteca istoric\, XXI, 11–12 (C.P.) ......................34 Dromichaites — Pausanias, Descrierea Greciei, I, 9, 7 (C.P.) ........................................35 Zalmodegikos — inscrip]ie de la Histria (sec. III î.Hr.) (C.P.) .........................................35 Rhemaxos — inscrip]ie de la Histria (sec. II î.Hr.) (C.P.) ................................................36 Oroles — relatarea lui Trogus Pompeius, IX, 2, 1–2 (C.P.) ...........................................37 Burebista — Strabon, Geographia, VII, 3, 11, XVI, 2, 39 (C.P.) ....................................37 Burebista — Inscrip]ia de la Dionysopolis (C.P.) ...........................................................38 Burebista — Iordanes, Getica, 67 (C.P.) .......................................................................39 Urma[ii lui Burebista — Iordanes, Getica, 71, 73 (C.P.) ...............................................39 Rholes, Dapyx [i Zyraxes — Cassius Dio, Istoria roman\, 51, 24, 5–7, 51, 26, 1–6 (C.P.) ..............................................................................39 Cotiso — Florus, R\zboiul cu dacii, II, 28 (C.P.) ............................................................40 Dicomes — Plutarh, Vie]i paralele. Antonius, 63 (C.P.) .................................................41 Scorylo — Frontinus, Stratagemele, I, 10, 4 (C.P.)........................................................41 Diurpaneus — Orosius, Istorii `mpotriva p\gânilor `n [apte c\r]i, VII, 10, 3–4 (C.P.).....41 Diurpaneus — Iordanes, Getica, 76–78 (C.P.)...............................................................41 R\zboiul dacilor cu Domi]ian — Cassius Dio, Istoria roman\, LXVII, 6–7, 10 (C.P.).......42 Solia lui Diegis la Roma (89 e.n.) — Mar]ial, Epigrame, V, 3, 1–6 (C.P.).......................43 Primul r\zboi dacic al lui Traian — Cassius Dio, Istoria roman\, LXVIII, 6–10 (C.P.) ......43 Leg\turile lui Decebal cu Pacorus, regele par]ilor — Scrisoarea lui Plinius cel Tân\r c\tre Traian (C.P.)...................................................................................................44 Al doilea r\zboi dacic al lui Traian — Cassius Dio, Istoria roman\, LXVIII, 11–15 (C.P.)......45 Însemn\tatea victoriei lui Traian asupra lui Decebal, reliefat\ de Plinius cel Tân\r (C.P.) ............................................................................................47 5 Bog\]ia Daciei [i a pr\zilor luate de Traian în memoria urma[ilor — relatarea lui Ioannes Lydus, Despre magistraturile statului roman, II, 26 (C.P.) ..........................47 II. DACIA ROMAN| Colonizarea de veterani în Dacia — diploma lui Marcus Herennius Polymita (109 e.n.) (C.P.)......................................................................................................48 Începuturile provinciei Dacia — Eutropius, Scurt\ istorie de la întemeierea Romei, VIII, 2 [i 6 (A.B.)......................................................................49 Descrierea provinciei Dacia — Ptolemeu, Îndreptarul geografic, III, 8,1, 2–4 (A.B.)......49 Descrierea provinciei Moesia Inferior — Ptolemeu, Îndreptarul geografic, III, 10, 1–9 (A.B.) ...................................................................................................49 Armata în provinciile Dacia si Moesia Inferior — Cassius Dio, Istoria roman\, LV, 23–24 (A.B.).....................................................................................................50 „Capitalist“ roman care controleaz\ v\mile din provinciile dun\rene — inscrip]ia de la Oescus în cinstea lui T. Iulius Capito (C.P.) ......................................50 Comer]ul cu barbarii — Cassius Dio, Istoria Roman\, LXXI, 19, 1 (A.B.) ......................51 Barbari coloniza]i în provincia Dacia — Cassius Dio, Istoria roman\, LXXII, 3, 3 (A.B.) ....................................................................................................51 Nimicirea dacilor — patriarhul Arethas, Scolii la Icaromenipus de Lucian, 16 (C.P.) ......51 Recenzarea popula]iei dacice din ordinul lui Traian — Lactantius, Despre cum au murit prigonitorii, XXXIII, 5 (C.P.) ......................................................................51 Ora[ele Daciei si Moesiei — Geograful din Ravenna, Descrierea lumii, IV, 5–7 [i 14 (A.B.) ................................................................................................................52 Piatra de funda]ie a unei conducte de ap\ din Ulpia Traiana Sarmizegetusa (A.B.).........................................................................52 Inscrip]ie greceasc\ pentru caesar-ul Marcus Aurelius Verus la Tomis (A.B.) ................53 Inscrip]ie dedicat\ zeilor s\n\t\]ii (A.B.)......................................................................53 Inscrip]ie dedicat\ zeilor de c\tre P. Aelius Hammonius, procurator al Daciei Apulensis (238 d.Hr.) (C.P.) ..........................................................................53 Inscrip]ia s\tenilor din Petra (A.B.) ..............................................................................53 Inscrip]ia funerar\ pentru Zia, so]ia lui Pieporus (C.P.).................................................53 Participarea costobocilor la alian]a antiroman\ din timpul r\zboaielor marcomanice ale lui Marcus Aurelius — Istoria August\, 22, 1 (C.P.)......................54 Inscrip]ia în memoria lui Lucius Fufidius Lucianus (A.B.) ..............................................54 Incursiunea costobocilor în Grecia (170 d.Hr.) — Pausanias, Descrierea Greciei, X, 35, 4 (C.P.).........................................................................................................54 Romanii refuz\ s\ le pl\teasc\ subsidii carpilor — Petrus Patricius, Istorii, 8 (C.P.)........54 R\zboiul împ\ratului Filip Arabul cu carpii — Zosimos, Istoria contemporan\, I, 20 (C.P.).................................................................................................................55 Mutarea carpilor în Pannonia de c\tre Diocle]ian — Ammianus Marcellinus, Istoria roman\, XXVIII, 1, 5 (C.P.)...........................................................................55 6 Abandonarea Daciei de c\tre Imperiul Roman (C.P.) A. Sextus Aurelius Victor, Despre împ\ra]i, 33, 3 ........................................................55 B. Eutropius, Scurt\ istorie de la întemeierea Romei, X, 8, 2.......................................55
Load more

Recommended publications
  • Programul Întreruperilor În Regiunea Muntenia Martie 23, 2020 Martie 29, 2020
    Programul întreruperilor în regiunea Muntenia Martie 23, 2020 Martie 29, 2020 Pentru lucrările anuale de reparaţii şi întreţinere instalaţii şi reţele electrice, precum şi posturi de transformare, E - Distribuţie Muntenia anunţă întreruperea furnizării energiei electrice în timpul lucrărilor după programul indicat mai jos. Zona Mt Jt Reţea Bucureşti - judetul Bucureşti Ziua / Data Localitatea, strada afectata Orar •Bucuresti, Intreupere de aprox.10 minute in perimetrul: Bd.Mircea Voda- Bd. Unirii-Str.Nerva Traian-str. Papazoglu, str. Foisorului- 00:00 - 07:00 Cal.Vitan-str. Lucian Blaga-Bd. Unirii-str. Traian-str. Matei Basarab. •Bucuresti, Str.Ziduri intre vii nr.1 bloc 6 ITB 09:00 - 15:00 Luni , 23 Martie 2020 •Bucuresti, str. Putul cu Plopi 09:00 - 17:00 •Bucuresti, Intreupere de aprox.10 minute in perimetrul: Bd.Mircea Voda-Bd.Unirii-Str.Nerva Traian-Str.Papazoglu-Str.Foisorul- 22:00 - 23:59 i-Cal.Vitan-Str.Lucian Blaga-Bd.Unirii-Str.Traian-Str.Matei Basarab. 08:30 - 15:30 •Bucuresti, str. Luica de la Nr.2 -> 42 (aprox. 4 ore in Marţi , 24 Martie intervalul orar) 2020 •Bucuresti, Str.Bulgaru Ion, Str.Slt.Fagarasanu, Str.Turnului si 09:00 - 16:00 Str.Revolutia 1848 intre Str.Maior Bacila si Str.Fagarasanu •Bucuresti, Perimetrul cuprins intre Str. Tunari, Sos. Stefan cel 08:00 - 16:00 Mare, Str. Vasile Lascar, Str. Icoanei, Str. Dogarilor. •Bucuresti, Str. Domnita Anastasia (intre nr. 3 si Str. Ion Brezoianu) 09:00 - 17:00 Miercuri, 25 Martie •Bucuresti, str. Barbu Delavrancea (intre str. Ion Mincu si str. 2020 09:00 - 17:00 Nicolae Ionescu), str. Ion Mincu nr.
    [Show full text]
  • Archäologie Und Politik
    1 CHRISTIAN WITSCHEL Römische Außenpolitik Kaiser Trajan, die Dakerkriege und die Donauprovinzen Politica externă romană Împăratul Traian, războaiele dacice și provinciile dunărene Roman Foreign Policy Emperor Trajan, the Dacian Wars and the Danube Provinces 28 CHRISTIAN WITSCHEL Im Zentrum dieses Bandes steht ein În centrul acestui volum se află un At the centre of this volume stands an imposantes Monument, das der römi- monument impunător, înălțat de imposing monument built by the Roman sche Kaiser Trajan (reg. 98–117 n. Chr.) împăratul roman Traian (domnie: emperor Trajan (r. 98–117 CE) to com- zur Erinnerung an seine Siege über 98–117 d. Hr.) pentru a comemora vic- memorate his victories over the Dacian das Volk der Daker errichten ließ: das toriile sale asupra poporului dacilor: people: The Tro paeum Traiani at Adam- Tro paeum Traiani bei Adam klissi [4]. Tro paeum Traiani, de la Adam clisi [4]. clisi [4]. It is located south of the Danube, Es befindet sich südlich der Donau, Acesta este situat la sud de Dunăre, în in the Dobruja landscape in southeast in der Landschaft Dobrudscha ganz peisajul Dobrogei, în sud-estul Româ- Romania. Given the location of the Tro- im Süd osten des heutigen Rumänien. niei de astăzi. Având în vedere locația paeum, one question immediately arises: Angesichts des Standortes des Tro- monumentului, survine nemijlocit între- Why was it not built in the heartland of paeum stellt sich unmittelbar eine barea: de ce nu a fost edificat în inte- the Dacian Empire conquered by Trajan, Frage: Warum wurde dieses nicht im riorul Regatului Dac, cucerit de Traian, i.
    [Show full text]
  • Reflections of Roman Imperialisms
    Reflections of Roman Imperialisms Reflections of Roman Imperialisms Edited by Marko A. Janković and Vladimir D. Mihajlović Reflections of Roman Imperialisms Edited by Marko A. Janković and Vladimir D. Mihajlović This book first published 2018 Cambridge Scholars Publishing Lady Stephenson Library, Newcastle upon Tyne, NE6 2PA, UK British Library Cataloguing in Publication Data A catalogue record for this book is available from the British Library Copyright © 2018 by Marko A. Janković, Vladimir D. Mihajlović and contributors All rights for this book reserved. No part of this book may be reproduced, stored in a retrieval system, or transmitted, in any form or by any means, electronic, mechanical, photocopying, recording or otherwise, without the prior permission of the copyright owner. ISBN (10): 1-5275-0625-8 ISBN (13): 978-1-5275-0625-1 TABLE OF CONTENTS List of Illustrations .................................................................................... vii List of Tables ............................................................................................... x Reflecting Roman Imperialisms .................................................................. 1 Vladimir D. Mihajlović & Marko A. Janković Lost and (re)found? The Biography of Some Apparently Roman Artefacts in Ireland .................................................................................... 30 Michael Ann Bevivino Rural Society on the Edge of Empire: Copper Alloy Vessels in Roman Britain Reported through the Portable Antiquities Scheme ......................
    [Show full text]
  • Commagenorum
    CASTELUL DE LA CAPUT STENARUM ŞI COHORS I FLAVIA COMMAGENORUM Cristian SCHUSTER* Fortificaţia de la Boiţa/Caput Stenarum Înainte de a părăsi Transilvania, Oltul face un unghi de aproape 90 de grade, pornind apoi spre sud, prin Carpaţii Meridionali, devenind ulterior „graniţa” dintre Oltenia şi Muntenia. Chiar în dreptul respectivului cot, pe malul drept al râului, investigaţiile arheologice au permis descoperirea resturilor unei fortificaţii romane. Acestea, aflate în punctul cunoscut sub denumirea În Rude (fig. 1), se găsesc astăzi pe teritoriul satului Boiţa (oraşul Tălmaciu, judeţul Sibiu)1. Aşa cum se ştie, cei mai mulţi dintre specialişti consideră că în acest sat trebuie localizat ceea ce Tabula Peutingeriana indică a fi Caput Stenarum2. Prezenţa urmelor romane a fost semnalată încă de la sfârşitul veacului al XIX-lea - începutul celui următor3. Primele cercetări arheologice s-au derulat în 19574, fiind continuate în 19585, 19736, 19797 şi, în cadrul practicii arheologice a studenţilor de la Facultatea de Filologie-Istorie din Sibiu, în vara anului 19818. Fortificaţiei, prin dimensiunile sale reduse – „de 46 x 47 m, fiind, deci, aproape pătrată”9, i se potriveşte mai degrabă termenul de castellum decât cel de castrum. Cu privire la momentul ridicării fortificaţiei din piatră, dar şi a „termelor cu palestrele, tabulariului vămii şi construcţiile cu caracter gospodăresc” s-a emis ipoteza că ele au fost realizate „după anii 167-169 e.n., când s-a operat reorganizarea administrativă şi militară de către Marcus Aurelius”10. Spre această concluzie * Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” - Centrul de Tracologie, Bucureşti; e-mail: [email protected]. 1 Ghinea 1998. Despre denumirea În Rude a punctului, vezi: Albescu 1938, p.
    [Show full text]
  • The Extreme Right in Contemporary Romania
    INTERNATIONAL POLICY ANALYSIS The Extreme Right in Contemporary Romania RADU CINPOEª October 2012 n In contrast to the recent past of the country, there is a low presence of extreme right groups in the electoral competition of today’s Romania. A visible surge in the politi- cal success of such parties in the upcoming parliamentary elections of December 2012 seems to be unlikely. This signals a difference from the current trend in other European countries, but there is still potential for the growth of extremism in Roma- nia aligning it with the general direction in Europe. n Racist, discriminatory and intolerant attitudes are present within society. Casual intol- erance is widespread and racist or discriminatory statements often go unpunished. In the absence of a desire by politicians to lead by example, it is left to civil society organisations to pursue an educative agenda without much state-driven support. n Several prominent members of extreme right parties found refuge in other political forces in the last years. These cases of party migration make it hard to believe that the extreme views held by some of these ex-leaders of right-wing extremism have not found support in the political parties where they currently operate. The fact that some of these individuals manage to rally electoral support may in fact suggest that this happens precisely because of their original views and attitudes, rather than in spite of them. RADU CINPOEª | THE EXTREME RIGHT IN CONTEMPORARY ROMANIA Contents 1. Introduction. 3 2. Extreme Right Actors ...................................................4 2.1 The Greater Romania Party ..............................................4 2.2 The New Generation Party – Christian Democratic (PNG-CD) .....................6 2.3 The Party »Everything for the Country« (TPŢ) ................................7 2.4 The New Right (ND) Movement and the Nationalist Party .......................8 2.5 The Influence of the Romanian Orthodox Church on the Extreme Right Discourse .....8 3.
    [Show full text]
  • BUREBISTA ŞI DOBROGEA Potrivit Unei Opinii
    HADRIAN DAICOVICiU BUREBISTA ŞI DOBROGEA Potrivit unei opinii destul de răspîndite, raporturile dintre Bure­ bista şi cetăţile din Pontul Stîng au cunoscut o evoluţie c urioasă şi, am zice, contradictorie. în adevăr, se afirmă în mod curent că tatăl lui Burebista îş i extindea, din reşedinţa lui de la Argedava, protecţia asu­ pra oraşului Dionysopolis J.. Se mai afirmă apoi că Burebista însuş i ar fi condus oştile geti ce la victorie împotriva lui C. Antonius Hybrida în primăvara anului 61 î.e.n. '. In sfîrşit, se admite de către toţ i isto­ ricii români şi străini că Burebista cucereşte, la un moment dat, lito­ ~.alu 1 pontic de la Olbia la Apollonia 3. Cu alte cuvinte, cunoşt inţele noastre ne-ar lăsa să întrevedem trei etape în istoria relaţiilor statu­ lui dac din prima jumătate a veacului 1 Le.n. cu ţinutu l dintre Dunăre şi Mare. Acceptarea ca realităţi istorice a celor trei n1on1ente lnenţi ona te mai sus impli c ă însă existenţa unor perioade de recul în stăp înirea geto -d a cică (sau măcar în protectoratul geto-dacic) asupra coloniilor greceşti din Dobrogea. Protectoratul tatălui lui Burebista asupra cetăţii Dionysopolis se împacă greu cti includer ea întregului Pont Stîng în vasta coaliţ ie condusă de Mithridates 4, iar biruinţa lui Burebista asu­ pra lui Hybrida nu se potriveşte cîtuşi de puţin cu campania mai tîr­ zie de cucerire a litoral ului dobrogean. Tocmai de aceea am afirmat mai sus că evoluţia raporturilor dintre Burebista şi cetăţile pontice pare contradictorie. Credem Însă că acest caracter contradictoriu este numai aparent: Cucerirea de către Burebista a ţărmului pontic de la Olbia pînă la 1 R.
    [Show full text]
  • Romani CRISS E-Mail: [email protected] Roma Center for Social Intervention and Studies
    19, Buzesti street, Sector 1 Bucharest – Romania Tel: 004 021 / 310 70 60 Fax: 004 021/ 310 70 70 Romani CRISS E-mail: [email protected] Roma Center for Social Intervention and Studies www.romanicriss.org Bucharest, 27th of August 2007 To: Mr. Jose Manuel Durao Barroso, President of the European Commission Mr. Hans-Gert Poettering, President of the European Parliament Mr. Terry Davis, Secretary General of the Council of Europe Mr. Miguel Angel Moratinos, President in office of the OSCE Mr. Ban Ki-moon, Secretary General of the United Nations In attention of: Mr. Romano Prodi, President of Council of Ministers of Italy Mr. Calin Popescu-Tariceanu, Prim-Minister of Romania Mr. Adrian Cioroianu- Minister of External Affairs of Romania Mr. Cristian David-Minister of Interior and Administrative Reform of Romania YOUR EXCELLENCIES, On the night of 10th to 11th of August, in a camp near Livorno, Italy, a fire occurred and four Romanian children of Roma ethnicity – age between 4 and 10) died. During the investigation, the Italian authorities arrested the parents of the minors under the accusation of negligence and non-provision of assistance in emergency situations. The parents denied the accusations and reported they had been attacked by unidentified persons and that the fire has been started intentionally. On 17th of August, an extremist group, GAPE – Armed group for ethnic cleansing, claimed responsibility for fire, including for the death of the four children and gave an ultimatum to the Roma in Italy: “We give the Roma 20 days, starting with August 25, to leave the Italian soil and evacuate the nomad camps all over the country.
    [Show full text]
  • Evenimente Dedicate Marcării a 25 De Ani De La
    Evenimente dedicate marcării a 25 de ani de la căderea comunismului în România Argentina În cadrul evenimentelor dedicate marcării a 25 de ani de la căderea comunismului în România, Ambasada României în Argentina a organizat, în colaborare cu unul dintre cele mai prestigioase centre academice din Argentina, CARI, seminarul intitulat „A 25-a aniversare a restaurării democrației în România. Tranziţie, artă şi memorie după dictaturile din Europa de Est şi Conul Sudic”. Prezentările principale au fost susţinute de însărcinatul cu afaceri a.i. al României în Argentina şi de lect. univ. dr. Caterina Preda, Universitatea Bucureşti. Evenimentul a fost moderat de directorul Comitetului Afaceri Europene din cadrul CARI Alberto Daverede şi de către Horacio Chalian, fost ambasador al Argentinei în Ungaria. Au participat ambasadori argentinieni şi străini, alţi diplomaţi acreditaţi la Buenos Aires, reprezentanţi ai mediului academic şi cultural şi ai comunităţii de români. În introducerea evenimentului, reprezentanţii CARI au prezentat semnificaţia evenimentelor din 1989 şi situaţia concretă din România la acel moment, precum şi câteva aspecte legate de dezvoltarea ţării şi locul actual pe scena mondială. Însărcinatul cu afaceri a.i. al României a prezentat aspectele principale legate de procesul de tranziţie, pornind de la momentul 1989, cu detalii despre măsurile esenţiale adoptate la nivel intern – politice, economice, sociale etc. – precum şi etapele principale pe plan extern. A detaliat astfel procesele de accedere la UE şi NATO şi priorităţile urmărite de România în cadrul acestor organizaţii, precum şi în cadrul Consiliului Europei, ONU, OSCE şi al altor structuri regionale, subliniind totodată proiectele iiţiate de România ca membru sau preşedinte-în-exerciţiu al acestor foruri.
    [Show full text]
  • Download and Make Copies of an SMS Dictionary from the Internet (Web-Search: ‗SMS Dictionary‘)
    ASOCIAŢIA BIBLIOTECA CULTURALĂ JUDEŢEANĂ ARGEDAVA DINICU GOLESCU OMUL ŞI SOCIETATEA MAN AND SOCIETY ANUL II Nr. 3 Octombrie 2011 ISSN: 2069-2196 COLECTIV DE REDACŢIE Director – Prof. dr. Stan I. Florea Redactor Şef – Prof. Emil Oprescu Redactor Şef adjunct – George Rotaru Secretar general de redacţie - Prof. Corina Oprescu Secretar general adjunct de redacţie – Lector dr. Viorel Crăciuneanu Redactori: Ph. D. Masafumi Fukumori, Kyoto, Japan Prof. drd. Iuliana Roman Prof. drd. Marius Cîrjan Medic Elena Rotaru Medic Laura Florea Prof. Lavinia Rizoiu Prof. Narcisa Şuţan Prof. Carmen Negescu Asist. univ. Doina Stanojevic Redactor de carte şi procesare: Georgeta GIUREA Coperta – concepţie şi grafică: George ROTARU Descriere CIP a Bibliotecii Naţionale Colectiv autori Omul şi societatea/ Colectiv autori: Rottarymond& Rotarexim, 2011 ISSN 2068-5963 240195 – Râmnicu Vâlcea - RO Copyright – Asociaţia Culturală Argedava, ROTTARYMOND & ROTAREXIM Reproducerea parţială sau totală este interzisă Tipar ROTAREXIM SA Rm. Vâlcea str. Al.I. Cuza Nr. 5 Tel: 0250-730353, site: www.drapele.ro, email: [email protected] 2 CONSILIUL ŞTIINŢIFIC 1. Prof. univ. dr. Ion Tudosescu, Universitatea Spiru Haret Bucureşti 2. Prof. univ dr. Tomohiro Moriyama, Kinki University, (Faculty of Law), Osaka, Japan 3. Prof. Naoya NYUGAKU, Fukui University of Technology (Faculty of Engineering), Master of Arts (Linguistics), Fukui, Japan 4. Prof.univ. dr. Paula Stoleru-Constantinescu, Universitatea Spiru Haret Bucureşti 5. Prof. univ. dr. Virgil Constantinescu, Universitatea Spiru Haret Bucureşti 6. Prof. univ. dr. Maria Constantinescu, Universitatea Piteşti 7. Prof. univ. dr. Nicolae Barbu, Universitatea Piteşti 8. Prof. univ. dr. Radu Preda, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca 9. Prof. univ. dr. Constantinescu Ţibrian, Universitatea Piteşti 10.
    [Show full text]
  • Acta Centri Lucusiensis
    ACTA CENTRI LUCUSIENSIS nr. 2B/2014 Centrul de studii DacoRomanistice LUCUS Timişoara ISSN 2343-8266 ISSN-L 2343-8266 http://www.laurlucus.ro Colegiul ştiinţific coordonator: prof. univ. dr. Dan Negrescu secretar: prof. univ. dr. Sergiu Drincu membri: prof. univ. dr. Ştefan Buzărnescu lect. univ. dr. Valy-Geta Ceia lect. univ. dr. Călin Timoc membru de onoare: cerc. şt. dr. Leonard Velcescu (Perpignan, Franţa) Colegiul de redacţie director: Laurenţiu Nistorescu secretar de redacţie: Daniel Haiduc redactori: Cătălin Borangic Antuza Genescu Daniela Damian Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în mod exclusiv autorilor 3 Cuprins Argument Laurenţiu Nistorescu _6 Ficţiunea retragerii aureliene şi destructurarea sa conceptuală Studii şi însemnări V.D. Călărăşanu 18 Însemnări privind relaţia regalităţii geto-dacice cu sacerdoţiul dionisiac Bogdan Muscalu 23 Tradiţii romane în istoria serviciilor de intelligence Constantin Elen 37 Din nou despre termenul limigantes Dan Negrescu 39 Despre o menţiune ieronimiană Remus Mihai Feraru 42 Relațiile dintre Biserică și stat în viziunea Sfântului Maxim Mărturisitorul Convergenţe Sergiu Enache 57 Două topoare de luptă din fier descoperite la Gătaia Sorin Damian 62 Repere evenimenţiale în evoluţiile de la Dunăre din secolele VIII-IX Lecturi critice Claudia S. Popescu 67 Chestiunea celţilor intracarpatici şi câteva prezumţii de relativizat 4 Daniela Damian 71 Semnal: Peuce XII/2014 Basarab Constantin 73 Kallatida, prefigurarea unei monografii Dosar DakkHabbit Daniel Haiduc 76 DakHabbit: Investigaţii cartodinamice ale habitatului Daciei preromane Cătălin Borangic, Alexandru Berzovan 82 Concepte despre cetatea dacică (I) 5 Argument 6 Laurenţiu Nistorescu Ficţiunea retragerii aureliene şi destructurarea sa conceptuală1 The fictionality of the Aurelian withdrawal and its conceptual dismantle Abstract: The “Aurelian withdrawal” phrase appeared as a result of misreading the literary sources and a simplistic – and sometimes tendentious – perception of the historical processes.
    [Show full text]
  • VASILE LICA, the Coming of Rome (Translation by C. Paţac and M. Neagu, Revised by A.R. Birley), Xenia. Konstanzer Althistoris
    RECENZII VASILE LICA, The Coming of Rome (Translation by C. Paţac and M. Neagu, revised by A.R. Birley), Xenia. Konstanzer Althistorische Vorträge und Forschungen 44, Konstanz, 2000, 300 p. Studiul lui Vasile Lica reprezintă forma ale lui E. Cizek, sunt în chip repetat discutate pe prelucrată şi tradusă în engleză, în 1996, a tezei larg. Este, în schimb, de înţeles faptul că, adesea, sale de doctorat, redactatĂ la Bonn şi susţinută Lica se confruntă cu opiniile celor doi la Bucureşti, în anul 1992. Spre deosebire de Daicoviciu, având în vedere rolul scrierilor şi al prezentarea tradiţională a relaţiilor daco-romane şcolii lor în România. în cercetarea românească, Lica vrea să pună în Ca fundal al studiului lui Lica trebuie să prim plan aspectele formal-juridice ale politicii vedem încremenirea naţionalistă şi credinţa în Romei faţă de geţi şi daci („Roman imperialism autorităţile ştiinţifice, caracteristice cercetării and Völkerrecht”). Prin aceasta, el doreşte să româneşti de istorie antică; o cercetare în care corecteze optica tradiţională a cercetării româneşti generaţia mijlocie şi mai veche este în şi supraevaluarea dacilor în rolul lor istoric şi în continuare marcată de epoca naţional-comunistă raportul lor de forţe faţă de Roma. (p. 34 urm.). şi care, din păcate, nu are decât rar nivelul După Lica, abordarea juridică, precum şi o ştiinţific de la sine înţeles în alte părţi. De metodologie adecvată a istoriei antice au lipsit în această stare doreşte Lica, în chip conştient, să cercetarea românească anterioară, în condiţiile se distanţeze. Fără îndoială, scopul autorului este regimului totalitar. În prezentarea sa însă această acela de a recupera şi de a transmite didactic abordare se manifestă adesea doar prin discuţii cititorilor săi stadiul general al cunoaşterii; abundente, nu mereu cu totul satisfăcătoare, în pentru aceasta el nu ar fi avut însă nevoie de o care el se referă la evoluţia generală a relaţiilor traducere în limba engleză.
    [Show full text]
  • Histoire Rou:\%Ìains Et De La Romanité Orientale Par N
    HISTOIRE ROU:\%ÌAINS ET DE LA ROMANITÉ ORIENTALE PAR N. IORGA PUBLIÉE SOUS LES AUSPICES DE SA MAJESTE LE ROI CHARLES II PAR L'ACADÉMIE ROUMAINE VOL.I,PARTIE II _ LE SCEAU DE ROME BUCAREST x 9 3 7 PARTIE II LE SCEAU DE ROME LIVRE I LES CONQUERANTS CHAPITRE I PREMIER ACTE DE LA ROMANISATION Une nouvelle période dans l'histoire de ce monde, riche en mélanges, qui s'érige peu h peu en grandes synthèses dont se détachera une solide nation millénaire, s'ouvre par l'apparition de ceux qui rendent ainsi la visite, pendant quel- que temps si menafante, de Pyrrhus. La Macédoine n'eftait pas tombée, mais Rome était entrée dans le rae de celle-ci, qui n'était que celui d' Alexandre-le-Grand. Nous avons vu comment la pénétration de Rome dans les Balcans a commencé par les deux guerres d'Illyrie (229-228 et 219 avant J. Chr.), dont nous avons parléplushaut, en rapport avec les races aborigènes dans la Péninsule du Sud-Est Européen. Jusqu'au II-e siècle, Narona, Lissus, Salona, certaines iles avaient, sous le rapport romain, le méme caractère que, plus tard, h l'époque de la domination véni- tienne, ces localités eurent sous le rapport italien 1 Les guerres de Macédoine ont fait connaitre ensuite aux Romains tous les coins des vallées de l'Ouest de la Péninsule Balcanique, pendant la première moitié du II-e siècle. Bientôt, comme autrefois Athénes faisait venir ses servi- teurs de la Thrace 2, comme aujourd'hui les Vénitiens du Frioul ou les Roumains de Bucarest les font venir du pays des Szekler en Transylvanie ou ceux de Jassy de la Bucovine 'Voy.
    [Show full text]