Grigore Vieru.....3 Raisa Ţâbârnă

CUPRINS akademos Acad. Gheorghe Duca, preşedintele A.Ş.M. Cuvânt de adio pentru Grigore Vieru.....3 Raisa Ţâbârnă. Ruga pentru poet ...... 3 Grigore Vieru – un mare poet şi o mare conştiinţă ...... 4 Revistă de Ştiinţă, Acad. Gheorghe Duca, preşedintele A.Ş.M. Ştiinţa şi inovarea – baza dezvoltării Inovare, Cultură şi Artă societăţii ...... 5 Înregistrată la Ministerul Justiţiei la Dr. hab. Ion Guceac. Constatări despre activitatea comunităţii ştiinţifi ce din Republica 25.05.2005, nr. 189. Moldova ...... 10 Acad. Teodor Furdui, prim-vicepreşedinte al A.Ş.M.; Vitalie Boian, şeful Direcţiei fi nanţe şi contabilitate a CSŞDT al A.Ş.M. Finanţarea şi valorifi carea alocaţiilor bugetare în sfera ştiinţei şi inovării ...... 15 Ana Zavalistîi, şefa Secţiei “Intellectus” şi mass-media, AGEPI. Evoluţiile sistemului naţional de proprietate intelectuală ...... 20 Dr. Nicolae Stratan. Instruirea potenţialului de cadre ştiinţifi ce ...... 23 Laureaţii Concursului Naţional de Susţinere a Ştiinţei Savantul anului – 2008 - „ECONOM” ...... 25 Acad. Constantin Popovici. Mihail Dolgan sau harul ales de a tălmăci metafora poeziei ...... 27 Mihail Dolgan, spirit analitic înfrăţit cu spirit didactic ...... 33 Din creaţia scriitorului academician Dumitru Matcovschi ...... 34 Elena Severin, şefa Secţiei Integrare Europeană; Ghenadie Slobodeniuc, consultant, Direcţia Integrare Europeană şi Cooperare Internaţională, A.Ş.M. Iniţiativa Moldovei pentru excelenţă în cunoaştere ...... 35 Dr. hab. Anatol Rotaru. Unele consideraţii privind oportunităţile integrării ştiinţei moderne ...... 38 Acad. al Academiei Române Gleb Drăgan. Despre cercetarea ştiinţifi că în Fondator: universităţi ...... 41 Academia de Ştiinţe a Moldovei Membru corespondent al A.Ş.M. Maria Duca, rector al Universităţii Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Clusterul educaţional-ştiinţifi c UnivER SCIENCE. Aspecte Colegiu de redacţie: strategice de dezvoltare ...... 44 Acad. Gheorghe DUCA EXPERTIZA A.Ş.M.: DEZVOLTAREA REPUBLICII MOLDOVA Acad. Teodor FURDUI (starea de lucruri, problemele şi căile de soluţionare) ...... 48 Acad. Ion BOSTAN Acad. Valeriu Canţer. Sectorul energetic al Republicii Moldova ...... 49 Acad. Valeriu CANŢER M. cor. al A.Ş.M. Grigore Belostecinic. Dezvoltarea economică a Republicii Acad. Boris GAINA Moldova ...... 52 Acad. Andrei EŞANU Dr. Ghenadie Cernei. Inovarea şi transferul tehnologic ...... 55 M.cor. Ion TIGHINEANU M.cor. Dumitru MOLDOVAN Igor Cojocaru, director al Î.S. Institutul de Dezvoltare a Societăţii Informaţionale. M.cor. Stanislav GROPPA Tehnologiile informaţionale şi de comunicaţii ...... 56 Dr. hab. Mariana ŞLAPAC Dr. Gheorghe Gaberi. Sectorul agroindustrial şi perspectivele asigurării unei Dr. hab. Ion GUCEAC dezvoltări durabile în zona rurală ...... 59 Dr. hab. Vasile MARINA Acad. Gheorghe Duca; Diana Porubin, cercetătoare. Managementul apelor ...... 61 Dr. Ghenadie CERNEI Dr. Ion Bahnarel. Sănătatea publică ...... 63 Dr. hab. Valeriu Cuşnir. Reintegrarea Republicii Moldova: abordări conceptuale ....65 M. cor. Dumitru Moldovan. Oportunităţile pierdute şi costurile integrării Republicii Redactor-şef: Moldova în Uniunea Europeană ...... 67 Viorica CUCEREANU Dr. hab. Mariana Şlapac. Domeniul socio-uman ...... 68 Foto: Acad. Gheorghe Paladi; dr. conf. Olga Gagauz; Olga Penina, cercetător, IFSŞP, Vladimir Colos A.Ş.M. Prognoza evoluţiei populaţiei Republicii Moldova în prima jumătate a secolului XXI ...... 71 Acest număr este ilustrat cu lucrări ale Dr. hab. Constantin Spînu; dr.hab. Petru Iarovoi; Angela Vrânceanu-Beneş, medic; dr. Marina Isac, Centrul Naţional Ştiinţifi co-Practic de Medicină artiştilor plastici consacrate lui Grigore Preventivă. Programul naţional de combatere a hepatitelor virale b, c şi d în Vieru sau inspirate din creaţia lui Republica Moldova ...... 76 Dr. Pintilie Pârvan, şef al Direcţiei Generale Tehnologii Agroindustriale, MAIA; Adresa Redacţiei: Viorel Leahu, expert Proiectul Dezvoltării Businessului Agricol; Alexandru MD 2001 Zubatîi, preşedinte al Asociaţiei Naţionale Refrigerare. Casa de ambalare va asigura mun. Chişinău, legătura permanentă între piaţă şi fermier ...... 81 bd. Ştefan cel Mare 1 Ion Marin, doctorand. Obţinerea hidrogenului în celule solare pe bază de pigmenţi.86 et. 4, birou 432 Dr. Aurelia Hanganu. Şi iarăşi despre… limba noastră ...... 89 Tel.: (+373 22) 212381 Acad. Mihail Dolgan. Fenomenul artistic Ion Druţă în date necunoscute. Partea II. ....93 Acad. Andrei Eşanu, Valentina Eşanu, cercetător ştiinţifi c la IISD, A.Ş.M. www.akademos.asm.md Considerente privind data naşterii lui Antioh Cantemir ...... 99 e-mail: [email protected] [email protected] Dr. Elena Postolachi-Iarovoi. Covoarele moldoveneşti – perle din zestrea etnică, astăzi ţin calea spre dispariţie ...... 101 ISSN 1857-0461 Dr. Varvara Buzilă. Covoarele în contextul patrimoniului cultural al Republicii Moldova ...... 104 Editat la Tipografi a A.Ş.M. Dr. Silviu Andrieş-Tabac. Simboluri heraldice academice noi (II) ...... 110 Redacţia nu-şi asumă răspunderea pentru Un nume de rezonanţă în medicina autohtonă, acad. Constantin Ţâbârnă – octogenar .113 opiniile exprimate de autori Folcloristul Grigore Botezatu, 80 de ani de la naştere şi 55 de ani de activitate ...... 115 Distribuire gratuită Academicianul Iuri Reabuhin la 70 de ani ...... 116nr. 1(12), februarie 2009 - 1

Akademos

GRIGORE VIERU 14.II.1935-18.I.2009

Igor Vieru. Portretul poetului Grigore Vieru. 1968, u/p Grigore Vieru: O, neamule, tu, adunat grămăjoară, ai putea să încapi într-o singură icoană

2 - nr. 1(12), februarie 2009 In memoriam

CUVÂNT DE ADIO Una dintre cugetările lui Grigore Vieru sună în felul următor: „Acesta e soarele, - spunem copiilor PENTRU GRIGORE VIERU şi nimeni nu întreabă: „De ce?”. Parafrazând, vom spune: „Acesta e Grigore Vieru şi nimeni nu se va Acad. Gheorghe DUCA, întreba: „Cine-i?” preşedintele A.Ş.M. Marele nostru Poet Naţional, Grigore Vieru, este un fenomen, care emană veşnic lumină spiri- Îndoliată familie VIERU! Dragi compatrioţi! tuală, simplu ca sufl etul la suprafaţă şi complex în Fraţi creştini! profunzime. Sunt sigur, creaţia lui va dăinui în veci. Mă închin în faţa memoriei lui şi-l rog să mă ierte, De trei zile-ncoace... jalea şi durerea a cuprins dacă i-am greşit cu ceva... acest pământ. Găsim greu cuvintele ca să exprimăm Adio, Grigore Vieru! Vă veţi revedea în sfârşit dramatica şi irecuperabila pierdere a poetului atins cu prietenii dumneavoastră de sufl et – Doina şi Ion de geniu – Grigore VIERU. Cuvintele parcă nu ne Aldea-Teodorovici, Nicolae Sulac, Emil Loteanu, mai ascultă, plâng şi ele după maestrul Vieru, intuind Ion Vatamanu, Gheorghe Vodă, Mihai Dolgan şi alţi faptul că au pierdut un rafi nat şi aristocrat mânuitor fraţi scumpi şi nouă. Acolo, maestre, vă aşteaptă şi de verbe, rime şi sensuri adânci. Milioane de oameni Mihai EMINESCU, atât de venerat de dumneavoas- din Moldova, România şi de pretutindeni, pentru tră, deasupra cărţilor căruia vi s-au stins ochii... care poetul Grigore Vieru a fost ca un Apostol al Cu- De-acum înainte, cu trecerea în lumea celor vântului şi Adevărului, se afl ă astăzi în doliu. Plânge Drepţi, a început „mişcarea în infi nit” a lui Grigore iarba din curtea de la Pererâta, plânge piatra de pe Vieru, ca să mai folosesc o metaforă a poetului. mormântul Mamei, plâng albinuţele de la grădiniţele Dumnezeu să-l odihnească în pace. de copii, plâng doinele şi baladele străbune... Rostit la mitingul de doliu din Personalitatea lui nu poate fi concepută altfel Cimitirul Central din Chişinău, decât ca un Dar Ceresc, pe care ni l-a dat Dumnezeu 20 ianuarie 2009 anume nouă şi anume la timpul potrivit. Dumnezeu l-a născut printre noi ca să ne putem vedea sufl etul, arătându-ne prin opera Poetului ce izvor curat şi pu- Raisa ŢÂBÂRNĂ ternic este Cuvântul, atunci când este scris cu talent RUGA PENTRU POET şi iubire. Grigore Vieru a fost şi Rege, şi slugă a Pentru Grigore Vieru la 70 ani Cuvântului, de aceea şi-a pus toată viaţa, tot sufl e- Doamne, nu usca lacrima pe faţa Poetului, tul în slujba limbii. Or, anume acesta a fost Crezul Ci las-o să curgă curăţătoare, lui suprem. Ţin să amintesc aici Testamentul său Să ne pătrundem de măreţia Profetului Limba română – oastea noastră naţională, pe care Şi de taina simţurilor înălţătoare. Grigore Vieru l-a dat citirii la 30 august 2007, cu prilejul conferirii titlului de Doctor Honoris Causa Doamne, nu şterge culorile acestui al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Frumos Curcubeu, Devenind clasic în timpul vieţii, Grigore Vie- Ci lasă-l aşa proptit în ceruri, ru este o fi gură emblematică a neamului nostru, dar Să ne pătrundem de strălucirea Poetului-zeu şi a literaturii secolului XX. Rar se întâmplă ca un Şi a slovelor pline de adevăruri. scriitor să devină, în timpul vieţii, atât de popular, Doamne, nu arunca pe umerii mamei atât de iubit de la ţăran până la academician, precum cămaşa uitării, a fost distinsul poet Grigore Vieru! Poporul nostru Ci las-o să stea lângă noi iubitoare, l-a NEMURIT în viaţă, considerându-l la propriu şi Să-nvăţăm de la ea rugăciunea-nchinării la fi gurat Scriitorul Poporului. În faţa a tot, ce trăieşte sub Soare. În semn de aleasă preţuire pentru opera Poetu- Doamne, nu-nchide cartea Poetului cu nepăsare, lui, Academia de Ştiinţe a decis instituirea Premiului Ci las-o deschisă pentru Copiii mei, nominal Grigore Vieru, pe care-l va acorda în fi ece Să se pătrundă de-nţelepciunea atotştiutoare an pentru cele mai valoroase cercetări în domeniul Şi de Iubirea din ochii tăi. fi lologiei şi literaturii. Ţin să aduc la cunoştinţă că în aceste clipe şi în aula Academiei Române se des- făşoară o ceremonie consacrată trecerii la Domnul a (Raisa Ţâbârnă, medic-psiholog, autoare de poezii. Cartea Nostalgie. Chişinău 2007) academicianului Grigore Vieru.

nr. 1(12), februarie 2009 - 3 Akademos

GRIGORE VIERU – ră au avut-o asupra popoarelor”, conştienţi că au o misiune istorică. Izbânda lor a fost miraculoasă şi UN MARE POET ŞI O Grigore Vieru spunea că cine nu şi-a scris istoria cu MARE CONŞTIINŢĂ sânge, acela nu a avut-o nicicând sau crede că poate trăi pe contul istoriei altora. Acad. Florin Constan-

tiniu l-a înfăţişat pe Grigore Vieru prin sistemul de Plecat dintre noi atât de dureros, Grigore Vieru valori care îl defi nea – limba, doina, datina şi drep- a fost evocat în cadrul unei ceremonii desfăşurată turile constituţionale. Explicaţia a fost dată prin în aula Academiei Române chiar la ora când poe- raportarea la contextul istoric, Grigore Vieru fi ind tul era condus pe ultimul său drum. În deschidere, „martorul încercării autorităţilor sovietice de a alte- acad. Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Româ- ra etnicitatea românească a românilor basarabeni”. ne, l-a caracterizat pe Grigore Vieru ca „un mare În poezia „Acasă” scria: „O, neamule, / tu, adunat poet, un om de carte, un patriot din Republica Mol- grămăjoară, ai putea să încapi într-o singură icoa- dova, un autor care înseamnă mult în literatura de nă.” Distinsul istoric consideră că „această icoană e dincolo şi dincoace de Prut”. Despre însemnătatea neamul românesc care tinde să reînvie icoana de la celui care rămâne un mare poet şi o mare conştiinţă 1 Decembrie 1918, când România a avut cele mai au vorbit acad. Eugen Simion, preşedintele Secţiei legitime frontiere din întreaga ei istorie”. Pentru de fi lologie şi literatură, Emil Constantinescu, fost aceasta, viitorul va înscrie numele lui Grigore Vieru preşedinte al României, acad. Florin Constantiniu, „nu doar în manualele de istorie a literaturii dar şi în acad. Gheorghe Mihăilă şi Dan Hăulică, membru manualul de istorie al poporului român”. corespondent al Academiei Române. În rest, vorba poetului, „Eminescu să ne judece…” „Vin ca poet din suferinţă” mărturisea Grigore Vieru şi acad. Eugen Simion afi rma că „prin sen- Academia Română, 20 ianuarie 2009 sibilitate şi credinţă, e un poet mesianic, un poet al tribului său, cum zice o vorbă veche,… un poet care încearcă să comu- nice prin violoncelul său liric, nu numai doine jălalnice, dar şi versuri aspre şi pedepsitoare în buna tradiţie a lui Eminescu, Goga şi Arghezi”. Poet al „la- crimii care mărturiseşte, a avut „trei sfi nte teme” – mama, limba română şi dragostea. În 1990 a fost ales membru de onoare al Academiei Române şi, în 1993, membru corespondent. „În afa- ră de a fi poet, Grigore Vieru a devenit un simbol al Basarabi- ei, o expresie a conştiinţei neamului său. De aceea îi suntem recunoscători şi datori.” Emil Constantinescu l-a înfăţişat pe Grigore Vieru ca tribun, ca „un personaj emblematic al momentului în care s-a prăbuşit Imperiul Sovietic, care nu a fost doborât de for- ţa militară sau economică a vestului, nici de alte armate… ci prin extraordinara infl uenţă pe care nişte oameni de cultu- Grigore Vieru. Desen de Sabin Bălaşa

4 - nr. 1(12), februarie 2009 Realizări şi perspective

ŞTIINŢA ŞI INOVAREA – de cercetare-inovare, or A.Ş.M. trebuie să fi e prin defi niţie promotoarea tehnicilor inovatoare de ma- BAZA DEZVOLTĂRII nagement efi cient. În acest context, au fost efectuate modifi cări esenţiale în structura academică de cer- SOCIETĂŢII cetare şi cea subordonată Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare. Au fost create structuri noi Acad. Gheorghe DUCA, preşedintele A.Ş.M. de cercetare, care corespund necesităţilor societăţii şi economiei naţionale – Institutul Dezvoltării So- SCIENCE AND INNOVATION – THE cietăţii Informaţionale, Institutul Integrării Europe- FOUNDATION OF SOCIETY DEVELOPMENT ne şi Ştiinţe Politice, Întreprinderea de Stat „Enci- In 2008, Moldovan science not only provided clopedia Moldovei”, în agricultură au fost fondate clear evidence of reinvigoration after recording a Institutul de Horticultură şi Tehnologii Alimentare recession period up to 2004, it also continues to build stronger links with the society, by getting involved in şi Institutul de Fitotehnie, alte trei institute – în do- solving some of its important problems. The attention meniul pedologiei, mecanizării şi zootehniei au fost given today to strengthening the human capital in the încadrate în forme noi de organizare a cercetărilor. Republic of Moldova corresponds to the principles of Totodată, în vederea asigurării transferului tehnolo- a modern knowledge-based society. Namely these are gic şi procesului de inovare, în subordinea lor au the guiding principles that the Academy of Sciences of fost constituite 5 staţiuni ştiinţifi ce. Moldova follows when building its relationship with Consolidarea şi stimularea personalului de cer- the society, assuming with responsibility its duties as cetare şi al celui auxiliar a continuat prin ameliora- the main scientifi c consultant of the country. rea remunerării, fi ind excluse un şir de restricţii în ceea ce priveşte retribuirea muncii, mărită salariza- Această afi rmaţie axiomatică este confi rmarea categoriilor cu salarii mici, au sporit indemniza- tă deja nu numai de studiile de specialitate, dar şi ţiile membrilor titulari, membrilor corespondenţi şi de experienţa statelor avansate din punct de vedere ale doctorilor în ştiinţe. economic. Considerăm că acest deziderat trebuie să În acest context, în perioada de referinţă sala- devină profetic şi pentru dezvoltarea de mai depar- riile directe din cercetare (fără cele plătite din pro- te a Republicii Moldova. Faptul că ţara noastră nu iecte de cercetare) au crescut de 5 ori, bursele s-au dispune de resurse naturale nu înseamnă nici pe de- majorat de 2 ori, iar cele de excelenţă şi nominative parte că nu există premise pentru o dezvoltare dura- au atins cifrele de 2000 şi 2500 lei. Cu implicarea bilă. Atenţia acordată astăzi în Republica Moldova nemijlocită a autorităţilor centrale ale ţării, au sporit consolidării capitalului uman corespunde principii- îndemnizaţiile pentru doctori în ştiinţe până la 300 lor unei societăţi moderne bazate pe cunoaştere. Pe lei, pentru doctori habilitaţi – până la 700 lei, mem- aceste principii ne-am propus să construim relaţiile brii corespondenţi vor primi îndemnizaţie viageră noastre cu societatea în calitatea noastră de consul- de 2000 lei, iar membrii titulari – 3000 lei. Eforturi tant ştiinţifi c principal al autorităţilor publice. substanţiale au fost orientate spre dezvoltarea in- Succesul conlucrării cu Guvernul s-a datorat în frastructurii de cercetare, înzestrarea laboratoarelor mare parte existenţei Acordului de parteneriat dintre cu echipament nou, crearea condiţiilor decente de acesta din urmă şi Academia de Ştiinţe a Moldovei, muncă şi creaţie pentru cercetători. prevederile căruia au fost practic îndeplinite integral Organizarea cercetării sub forma programelor pentru perioada 2005-2008. În acelaşi timp, ţinând de stat a permis soluţionarea unor probleme com- cont de rezultatele obţinute şi imperativul timpului, plexe, cu implicarea specialiştilor din diverse dome- la fi nele anului trecut a fost elaborat un nou Acord nii. Activitatea în cadrul clusterelor corespunde exi- de parteneriat pentru perioada 2009-2012, care va genţelor moderne în ştiinţă, fi ind propice dezvoltării corespunde necesităţilor evoluţiei societăţii în ur- cercetărilor de frontieră. mătorii ani. În condiţiile lipsei unei pregătiri universitare Ce am reuşit în perioada de referinţă? Obiecti- vele realizate în 2008 ne-au permis să accedem la o riguroase în domeniul ştiinţelor fundamentale, pre- etapă calitativ nouă. Ştiinţa autohtonă nu numai că a cum şi în contextul asigurării fl uxului continuu de dat semne vădite de revigorare după perioada de re- cadre de înaltă califi care în ştiinţa autohtonă, a fost cesiune înregistrată până în 2004, ci şi şi-a consoli- lansată activitatea Liceului Academic pentru copiii dat prezenţa în societate. Graţie abordării sistemice dotaţi şi a Universităţii Academice, care în ajun de utilizate până în prezent, au fost depăşite un şir de an nou în comun cu instituţiile de cercetare şi au- neajunsuri caracteristice unui proces de reformare, xiliare ale Academiei de Ştiinţe au fondat clusterul fi ind extinse eforturile pe dimensiunea institut-labo- educaţional. rator-cercetător. Universitatea AŞM şi-a început activitatea prin Mai mult decât atât, suntem mereu în căutarea înmatricularea a 72 de tineri absolvenţi din diverse unor noi modele performante de gestionare a sferei universităţi ale republicii pentru studii la ciclul II

nr. 1(12), februarie 2009 - 5 Akademos

în cadrul a patru Programe de masterat – Biologie, 25 de cereri de proiecte, 10 dintre care au fost se- Ştiinţe ale naturii, Fizică, Chimie. lectate spre fi nanţare. Recent am anunţat concursul Obiectivul major al UnAŞM este implementarea de proiecte bilaterale cu Ministerul educaţiei şi cer- standardelor internaţionale în pregătirea cadrelor cetării din Ucraina, urmare a Protocolului semnat competitive. La scurt timp de la creare, Universita- în acest sens în decembrie 2008. La 23 octombrie tea a încheiat 2 acorduri de colaborare internaţională 2008, a fost semnat Programul de colaborare bila- şi a obţinut un proiect Tempus care prevede dezvol- terală în domeniul cercetării ştiinţifi ce, dezvoltării tarea UnAŞM într-o universitate antreprenorială. tehnologice şi inovării între Autoritatea Naţională În vederea extinderii şi dezvoltării infrastructu- pentru Cercetare Ştiinţifi că din România şi A.Ş.M., rii de inovare, în 2008 au fost create două structuri în baza căruia va fi lansat un program bilateral de de inovare: Parcul ştiinţifi co-tehnologic „Academi- proiecte moldo-române de cercetare. ca” şi Incubatorul de inovare „Inovatorul”. În urma De asemenea, au fost încheiate Acorduri de coo- concursului, din cei 73 de pretendenţi au fost selec- perare tehnico-ştiinţifi că cu Academia Agricolă din taţi şi aprobaţi 30 de rezidenţi ai Parcului ştiinţifi co- Bulgaria, semnat la 22 mai 2008, şi cu Academia de tehnologic „Academica” şi 4 rezidenţi ai Incubato- Ştiinţe din Republica Cehă, semnat la 20 septembrie rului de inovare „Inovatorul”. Despre randamentul 2008. acestor structuri ne vorbeşte şi faptul că în decursul În ceea ce priveşte recunoaşterea internaţională anului de referinţă, în urma realizării proiectelor de a reformei în sfera de cercetare-inovare, considerăm inovare şi transfer tehnologic s-au obţinut produse că am intrat într-o etapă calitativ nouă, în cadrul inovative în sumă de peste 51 mil. lei. căreia sunt evaluate pe plan internaţional nu doar Pentru prima dată s-a efectuat o analiză a ino- procesul de reformare a ştiinţei autohtone, dar şi re- vaţiilor obţinute de savanţii noştri care s-a soldat zultatele acestuia. cu nominalizarea a 10 cele mai valoroase inovaţii Cel mai semnifi cativ eveniment cu impact inter- ale anului 2008. Printre acestea menţionăm: tratarea naţional, ce-a avut loc în sfera ştiinţei şi inovării în biochimică efectivă a borhotului vinicol cu obţine- 2008, a fost Conferinţa internaţională cu genericul rea biometanului şi sedimentelor vitaminizate pen- Politici în domeniul ştiinţei şi educaţiei, organizată tru furajarea animalelor; dispozitivul Erozimetru în perioada 18-21 septembrie 2008, la care au parti- pliant; folia pentru sere RASADA; implementarea cipat miniştrii educaţiei şi ştiinţei, preşedinţii Aca- tehnologiei de obţinere a fungicidului pe bază de demiilor de Ştiinţe din statele Europei Centrale şi de cupru; implementarea tehnologiei de laborator pen- Sud-Est, din Caucaz, Balcani, CSI şi Ţările Baltice. tru evaluarea randamentului reagentului pirotehnic, La reuniune au fost prezenţi 74 de reprezentanţi ai folosit în lucrările de infl uenţă activă asupra proce- 24 de ţări din aceste regiuni, din 9 organizaţii inter- selor hidrometeorologice. naţionale şi 120 de participanţi din Republica Mol- Promovarea personalităţilor emblematice ale dova. Forul a constituit efortul comun al A.Ş.M., ştiinţei autohtone de asemenea fi gurează pe agenda Ministerului Educaţiei şi Tineretului al Republicii preocupărilor noastre. De exemplu, în 2008 a fost Moldova, Ofi ciului UNESCO din Moscova, Fon- marcat solemn Anul academicianului Ion DRUŢĂ, dului SUA pentru Cercetări Civile, Iniţiativei Cen- manifestările omagiale fi nalizând cu o conferinţă tral Europene şi Fondului pentru Cercetări Globale. ştiinţifi că în cadrul căreia a fost prezentat în plenitu- Pentru prima dată s-a reuşit întrunirea în cadrul ace- dinea sa fenomenul artistic al protagonistului. luiaşi format a factorilor decizionali şi experţilor din Activitatea internă de cercetare şi-a regăsit re- domeniile educaţiei şi ştiinţei reprezentând aceste fl ectarea şi pe plan internaţional, fi ind extinse consi- regiuni distincte. derabil relaţiile de cooperare tehnico-ştiinţifi ce. La 24 octombrie 2008, Academia de Ştiinţe a În acest sens sunt elocvente programele bilatera- Moldovei a organizat prima reuniune a punctelor le de proiecte. Astfel, în cadrul Acordului de colabo- de contact în domeniul ştiinţei şi tehnologiilor din rare între Academia de Ştiinţe a Moldovei şi Fondul cadrul Iniţiativei Central Europene (ICE), cu gene- de Cercetări Fundamentale din Rusia, pe lângă cele ricul Consolidarea cooperării spre o societate ba- 44 de proiecte de cercetare susţinute fi nanciar pen- zată pe cunoaştere în regiunea Iniţiativei Central tru perioada 2006-2007 au mai fost selectate pentru Europene. fi nanţare încă 45 de proiecte pentru 2008-2009. Un Sunt sugestive şi conferinţele organizate sub acord similar a fost semnat şi cu Fondul de Cerce- egida CSI. În perioada 29-31 octombrie 2008, la tări Fundamentale din Belarus, în baza căruia au fost Chişinău s-a desfăşurat Congresul II internaţional al acceptate spre fi nanţare 16 proiecte de cercetare. În fi ziologilor din ţările CSI cu genericul Fiziologia şi urma semnării Memorandumului de intenţii privind sănătatea omului. Manifestarea a fost organizata de cooperarea ştiinţifi că şi tehnologică între Ministerul Institutul de Fiziologie şi Sanocreatologie al A.Ş.M., Federal al Cercetării din Germania şi A.Ş.M., a fost Academia de Ştiinţe a Rusiei (A.Ş.R.), Institutul de lansat un program bilateral de proiecte pentru anul Imunofi ziologie al A.Ş.R., Asociaţia Societăţilor de 2009. În cadrul concursului anunţat, au fost depuse Fiziologie ale Ţărilor CSI.

6 - nr. 1(12), februarie 2009 Realizări şi perspective

Institutul de Istorie, Stat şi Drept al A.Ş.M., In- şi lucrarea „Cetăţi din Ţara Moldovei. Mica enci- stitutul de Istorie Universală al Academiei de Şti- clopedie ilustrată”. inţe a Rusiei şi Asociaţia internaţională a institute- Tânărul savant al anului - Econom-2008 au lor de istorie ale statelor CSI au organizat la 9-10 fost nominalizaţi dr. hab. în fi lologie Dragoş Vicol iunie 2008, la Chişinău, reuniunea directorilor de la ULIM, şi doctorul în ştiinţe fi zico-matematice institutelor de istorie din CSI cu genericul Istoria Denis Nica, cadru didactic al Universităţii de Stat şi problemele formării societăţii civile în statele din Moldova. postsovietice. Participarea comunităţii ştiinţifi ce la Programul Cele realizate ne-au arătat ce mai avem de fă- NATO Ştiinţa pentru Pace şi Securitate a rezultat cu cut. Activitatea comunităţii ştiinţifi ce trebuie să fi e găzduirea a 2 evenimente ştiinţifi ce importante: Ar- în strânsă corelaţie cu necesităţile societăţii. Partici- monizarea hazardurilor seismice şi reducerea ris- parea noastră la activităţile prilejuite de jubileul de curilor în ţările sub infl uenţa focarului de cutremur 650 ani de la formarea Statului medieval Moldova, Vrancea, organizat de către Institutul de Geologie marcat în 2009, se va realiza prin cercetările de pro- şi Seismologie şi Rolul chimiei ecologice în cerce- fi l, cărţi editate, conferinţe, simpozioane, expoziţii tarea poluării şi dezvoltarea durabilă, organizat de şi alte activităţi planifi cate cu ocazia evenimentului, Universitatea Tehnică din Braunschweig, Germa- plasând astfel în circulaţie largă rezultatele investi- nia, Academia de Ştiinţe a Moldovei, Asociaţia pen- gaţiilor comunităţii ştiinţifi ce din ţară. tru Cercetare şi Dezvoltare din Moldova, Catedra de Obiectivul nostru strategic este asocierea la Industrie Chimică şi Ecologică a USM. PC7. Statutul de ţară asociată va oferi cercetători- Anul de referinţă este unul important în istoria lor noştri drepturi şi obligaţii similare cu a colegilor relaţiilor în domeniul cercetării şi inovării dintre din spaţiul comunitar. Procesul de asociere nu este Republica Moldova şi Uniunea Europeană. La 10 numai unul de procedură, fi ind necesare eforturile septembrie 2008, în cadrul întrevederii cu Janez noastre comune în vederea creşterii participării la Potočnik, Comisarul european pentru ştiinţă şi cer- proiectele PC7. cetare, am reiterat aspiraţia comunităţii ştiinţifi ce De asemenea, în conformitate cu calendarul Pre- de asociere la PC7. La rândul său, Janez Potočnik şedinţiei Republicii Moldova la CSI, în octombrie a exprimat susţinerea din partea comisiei a acestui 2009 vom organiza la Chişinău Forul Intelectuali- proces, sugerând demararea în perioada imediat tăţii din CSI cu participarea preşedinţilor Academi- următoare a discuţiilor privind detaliile tehnice ale ilor, miniştrilor educaţiei şi ştiinţei, conducătorilor asocierii. La 14 noiembrie a avut loc prima şedinţă organelor naţionale de acreditare şi de protecţie a tehnică la nivel de experţi, fi ind discutate aspectele proprietăţii intelectuale, preşedinţilor consiliilor rec- practice ale procesului de asociere. torilor, altor persoane pentru a examina problemele Popularizarea ştiinţei în societate urmează să fi e dezvoltării potenţialului uman din CSI. Cu această un proces permanent, care nu trebuie să se bazeze pe ocazie preconizăm să desfăşurăm la Chişinău şi o principiul pragmatic de responsabilitate în faţa con- şedinţa a Asociaţiei Internaţionale a Academiilor de tribuabililor, ci pe faptul că progresul şi dezvoltarea Ştiinţe cu privire la pregătirea şi gestionarea cadre- este rezultatul exclusiv al ştiinţei. În acest sens se lor de cercetători. înscrie şi refl ectarea adecvată a tematicii ştiinţifi ce Contribuţia efi cientă a A.Ş.M. la realizarea Pre- în mass-media. În contextul evaluării rezultatelor şedinţiei Republicii Moldova la Iniţiativa Central ştiinţifi ce remarcabile se înscriu: Europeană a determinat decizia de a susţine orga- - Acordarea Premiului de stat în mărime de 1 nizarea de către A.Ş.M. în 2009 a unei Conferinţe milion de lei academicienilor Eugen DOGA şi Ion regionale în domeniul energiei regenerabile. DRUŢĂ, precum şi colectivului de cercetători în Consider că trebuie de continuat procesul de frunte cu academicianul Gheorghe ŢÎBÎRNĂ. reutilare a laboratoarelor cu echipament de perfor- - Desfăşurarea Concursului Naţional anual de manţă capabil de a face cercetări competitive la ni- Susţinere a Ştiinţei, ajuns la a 5-a ediţie „Econom”. vel internaţional. În acest sens este necesar de ţinut Savantul anului în domeniul ştiinţelor reale - Eco- cont de cheltuirea judicioasă a mijloacelor bugetare, nom-2008 a devenit profesorul, dr. hab. în medicină de mizat pe exploatarea utilajului în comun de către Constantin Spînu, vicedirector al Centrului Naţio- mai multe laboratoare şi institute. nal de Medicină Preventivă, pentru ciclul de lucrări O sarcină deosebită în cadrul sistemului naţional ştiinţifi ce “Realizări în profi laxia şi tratamentul inde cercetare îi revine Consiliului de Expertiză, care fecţiilor virale”. este obligat să asigure procesul de evaluare a proiec- Savantul anului în domeniul ştiinţelor umanisti- telor de cercetare de la anunţarea concursului şi până ce - Econom-2008 a fost desemnată dr. hab. în stu- la fi nalizarea lor. Acest lucru trebuie să se realizeze diul artelor Mariana Şlapac, vicepreşedinte al Aca- transparent, utilizând sistemul electronic Expert on- demiei de Ştiinţe, pentru monografi a „Arta urbanis- line. Totodată, în procesul de expertizare a proiectelor mului în Republica Moldova. Privire în ansamblu” naţionale urmează să fi e implicaţi experţi din afară.

nr. 1(12), februarie 2009 - 7 Akademos

Tot în acest context este imperios necesară ale- moderne; convertizoarelor şi surselor continue de gerea directorilor de institute din sfera ştiinţei şi energie pentru nodurile de distribuire a canalelor inovării care trebuie să întrunească înalte calităţi informaţionale, dispozitivelor pentru diagnostica- manageriale şi pregătire profesională ireproşabilă re şi terapie bazate pe sisteme laser şi diodeoptice, în domeniul profesat. În condiţiile procesului de microconductoarelor turnate în izolaţie de sticlă; descentralizare pe care-l promovăm, de competen- difuzoarelor de înaltă tensiune; convertoarelor de ţa directorilor institutelor depinde în mare măsură măsură a mărimilor neelectrice; aparatelor pentru gestionarea procesului de cercetare şi valorifi carea complexul agroindustrial; aparatelor pentru protec- resurselor fi nanciare alocate din bugetul de stat. Că- ţia echipamentului electrotehnic ş.a. tre sfârşitul anului, ţinând cont de vârsta medie a În vederea atragerii întreprinderilor mici şi mij- corpului academic, consider că urmează să-l com- locii în activitatea de inovare, în cadrul parcurilor pletăm cu noi membri corespondenţi la specialităţi- ştiinţifi co-tehnologice se preconizează crearea în tele de care are nevoie ţara. ritoriu a clusterelor ştiinţifi co-tehnologice care vor Nu mai puţin important pentru reuşita procesu- reuni producătorii de produse agricole, prelucrăto- lui de cercetare, stimularea rezultatelor de excelen- rii, întreprinderile infrastructurii de piaţă şi de pro- ţă, dar şi pentru analiza impactului cercetării asupra ducţie, în scopul creării ciclului complet de creştere, sferelor societăţii, este elaborarea şi implementarea procesare, depozitare şi comercializare a produselor indicilor de performanţă. Anume prin lipsa indica- ecologic pure care să corespundă standardelor eu- torilor în sfera de cercetare-inovare compatibili cu ropene. În acest context, în oraşul Cahul, în baza cei utilizaţi la nivel european şi internaţional, se Complexului ştiinţifi c de producţie va fi creată Plat- explică lipsa noastră din clasamentele internaţiona- forma ştiinţifi co-tehnologică de creştere, prelucra- le. Începând cu 2007 deja am introdus noile forme re, comercializare a produselor ecologic pure. de dări de seamă ajustate la indicii Eurostat. Acum, În conformitate cu legislaţia, la Universitatea utilizând evaluarea de performanţă, vom obţine ca Academică vor fi 3 facultăţi conform nomenclato- salarizarea în anul următor să se calculeze diferenţi- rului specialităţilor: Ştiinţe ale naturii, Ştiinţe exacte at, în funcţie de rezultativitatea cercetărilor la toate şi Ştiinţe socio-umanitare. nivelele: de la cercetătorul de rând până la Institut. Instituţia va avea structura unei universităţi eu- La fi nele anului trecut am elaborat şi am apro- ropene şi va include facultăţi, catedre, etc. Se pre- bat un Regulament funcţional, după părerea mea, de conizează că vor fi înmatriculaţi la ciclul I – cca clasifi care a revistelor ştiinţifi ce – indicator impor- 500 studenţi, ciclul II – 200 studenţi, capacitatea tant şi primordial pentru acreditarea organizaţiilor deplină a UnAŞM fi ind în jur de 600-700 studenţi. din sfera ştiinţei şi inovării şi atestarea cercetătorilor Selectarea studenţilor se va efectua în conformitate în particular. De aceea, urmează un lucru foarte mi- cu legislaţia în vigoare şi prevederile Ministerului nuţios şi de o responsabilitate sporită pentru a face Educaţiei şi Tineretului. Universitatea are misiunea ordine în acest domeniu. de a pregăti specialişti califi caţi pentru cercetări- Un examen serios continuă să fi e asigurarea le ştiinţifi ce, studenţii fi ind de asemenea implicaţi transferului tehnologic. În conformitate cu Hotărâ- în activităţile de transfer inovaţional, desfăşurarea rea Consiliului Suprem nr.155 din 17 iulie a.2008 bussinessului inovaţional. a fost aprobată crearea Parcului ştiinţifi co-tehnolo- Statul pe parcursul ultimelor 4 ani a făcut in- gic „INAGRO” în baza Complexului tehnologic de vestiţii capitale serioase în sfera ştiinţei şi inovării. producţie, care aparţinea Institutului de Protecţie a Dinamica pozitivă va fi păstrată, conform Acordu- Plantelor şi Agricultură Ecologică al AŞM. În cadrul lui, şi în anii următori. De la bugetul de stat va fi Parcului, în 2009, se preconizează realizarea pro- încheiată construcţia tranşei a doua a Bibliotecii, se iectelor de inovare şi transfer tehnologic conform va fi naliza construcţia campusului liceal, va demara următoarelor domenii de activitate: implementarea construcţia campusului universitar, inclusiv a cămi- tehnologiilor noi de producţie agricole, de depozi- nelor pentru studenţi şi doctoranzi, dar şi a spaţiului tare a legumelor şi fructelor în stare proaspătă, de locativ pentru tinerii cercetători. congelare, de uscare şi sublimare; implementarea O piatră de încercare pentru comunitatea ştiinţi- tehnologiei de conservare. fi că din ţară, dar mai ales pentru cea din Academie, Tot în 2009 urmează să fi e lansat Parcul ştiinţi- va fi participarea în modul cel mai activ la imple- fi co-tehnologic „Nanotehnopolis” în baza Institu- mentarea Codului învăţământului. În opinia mea, tului de Cercetări Ştiinţifi ce ELIRI. Vor fi selectaţi Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Teh- rezidenţii în domeniul nanotehnologiilor şi micro- nologică trebuie să elaboreze un plan de activităţi electronicii pentru a realiza proiecte de inovare şi menite să asigure implementarea acestui document transfer tehnologic în producerea aparatelor în baza strategic pentru ţară prin prisma armonizării cu nanoparticulelor A4 B6 pentru bateriile solare, utila- prevederile Codului cu privire la ştiinţă şi inovare jului electronic pentru măsurarea vidului, presiunii, şi obţinerea unui efect sinergetic dinamic. Intrarea temperaturii în procesele tehnologice de producţie în vigoare a noului Cod Educaţional va îmbunătă-

8 - nr. 1(12), februarie 2009 Realizări şi perspective

ţi calitatea procesului educaţional, delimitând rolul Lupta existentă la nivel internaţional privind entităţilor antrenate în acesta. Menirea principală atragerea forţei de muncă de înaltă califi care, ne a ştiinţei a fost în toate timpurile să creeze noi cu- obligă să elaborăm o serie de măsuri în vederea noştinţe, care la rândul lor, corect asimilate de către creşterii atractivităţii carierei de cercetare în educaţie, se răsfrâng din nou asupra ştiinţei prin in- rândul tinerilor. termediul cadrelor noi furnizate de către învăţămân- Consolidarea relaţiei ştiinţei cu sectorul real tul superior. al economiei se va produce nu doar prin interme- O preocupare majoră trebuie s-o constituie pro- diul infrastructurii de inovare, dar şi prin oferirea movarea imaginii favorabile a cercetătorului în soci- soluţiilor pentru problemele stringente cu care se etate, ca exemplu demn de urmat pentru tânăra gene- confruntă economia naţională. Atragerea surselor raţie în primul rând. Pe lângă activităţile devenite tra- investiţiilor din sfera afacerilor demonstrează viabi- diţionale – omagierea academicienilor şi a savanţilor litatea cercetărilor ştiinţifi ce şi caracterul lor aplica- notorii, desfăşurarea unor conferinţe, simpozioane, tiv. Totodată, creşterea volumului resurselor fi nan- şedinţe speciale, editarea colecţiei de carte „Acade- ciare extrabugetare este una din condiţiile pentru mica”, decernarea burselor nominale şi a premiilor la mărirea volumului fi nanţării bugetare. scară naţională (Premiul de Stat, premiul „Econom”), Creşterea rolului cercetării-inovării în proce- biroul Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvol- sul general de dezvoltare a ţării. Semnarea Acor- tare Tehnologică vine cu propunerea către Asamblee dului de parteneriat cu Guvernul a oferit A.Ş.M. de a ne susţine să instituim premii nominative ale unele drepturi, dar şi unele obligaţiuni. In condiţiile A.Ş.M. pentru seniori şi juniori în memoria celor modernizării tuturor sectoarelor economico-sociale, mai valoroşi savanţi ai noştri. Suntem de părerea că a fi unicul consultant ştiinţifi c al organelor adminis- ele ar putea fi acordate o dată la 5 ani (perioadă în traţiei publice centrale nu este deloc o sarcină uşoa- care rezultatele obţinute sunt evidente şi comparabi- ră. Calamităţile şi intemperiile înfruntate de către le), fi ind decernate în cadrul lecturilor sau conferinţe- ţara noastră au supus la grele încercări atât Guver- lor comemorative, convocate cu acest prilej. nul, cât şi ştiinţa, care este chemată de fi ecare dată nu numai să remedieze unele procese produse deja, De la deziderate îndrăzneţe – la realizări dar şi să anticipeze anumite evoluţii. Participarea de valoare. După cum s-a observat din cele menţi- reprezentanţilor comunităţii ştiinţifi ce la elaborarea onate mai sus, ştiinţa autohtonă se dezvoltă în baza documentelor strategice în sectoarele agroindustri- triadei cunoaşterii educaţie-cercetare-inovare, care al, energetic, informaţional, protecţiei mediului etc., stă la baza cercetării europene. În cei patru ani care sunt recunoscute la justa valoare. În continuare este au trecut de la adoptarea Codului cu privire la ştiin- necesar suportul ştiinţifi c pentru promovarea libera- ţă şi inovare, am depus eforturi în vederea consoli- lizării economiei, reîntregirii ţării, integrării în UE, dării sferei de cercetare şi creării sectoarelor, care ar creşterii coeziunii sociale şi consolidării statalităţii asigura pregătirea cadrelor ştiinţifi ce şi implementa- Republicii Moldova. rea practică a rezultatelor ştiinţifi ce – două condiţii Totuşi vizitele la institutele de cercetare ne pre- esenţiale pentru un proces modern de cercetare. In- zintă tot mai multe laboratoare performante, creşte tegrarea graduală a comunităţii ştiinţifi ce în spaţiul numărul publicaţiilor în revistele internaţionale, european de cercetare se va realiza în primul rând creşte şi numărul elaborărilor ştiinţei autohtone printr-un proces intern de ajustare la standardele co- care stârnesc interesul societăţii. Insă indicatorul munitare în domeniu, investind astfel în competiti- cel mai sugestiv, cred eu, care confi rmă revitali- vitatea ştiinţei autohtone. zarea ştiinţei în Republica Moldova, este numărul În următoarea perioadă trebuie să stimulăm tot mai mare de tineri care aleg cariera ştiinţifi că. cercetarea de excelenţă, investind în toate com- Modelul de gestionare a ştiinţei autohtone, bazat ponentele ei: cercetători califi caţi, publicaţii cotate pe principiile competitivităţii, transparenţei şi ex- ISI, echipament performant de cercetare, brevete, celenţei insufl ă tot mai multă încredere tinerei ge- invenţii etc. O atenţie deosebită necesită a fi acorda- neraţii. tă promovării ştiinţei autohtone în străinătate – Cunoaştem faptul că activitatea ştiinţifi că în cele prin participări în cadrul proiectelor internaţionale, mai multe dintre cazuri nu produce efecte imediate, promovarea savanţilor cu renume şi a şcolilor şti- astfel încât rezultatele reformelor întreprinse astăzi inţifi ce autohtone la nivel internaţional. Se impune îşi vor spune cuvântul în viitor. Cu toate acestea, necesitatea constituirii unui sistem integrat de eva- dacă efectul economic se lasă aşteptat, cunoştinţele luare şi expertizare – expertizarea proiectelor na- obţinute în procesul de cercetare sunt necesare mai ţionale cu implicarea tehnologiilor informaţionale mult ca oricând pentru a fi promovate în educaţie, şi a savanţilor din diasporă, elaborarea indicatorilor în vederea instruirii unor generaţii viitoare bine pre- individuali şi instituţionali de performanţă, clasifi - gătite, capabile să facă faţă provocărilor societăţii carea revistelor ştiinţifi ce etc. moderne.

nr. 1(12), februarie 2009 - 9 Akademos

CONSTATĂRI respondenţi, membri de onoare, cercetători ştiin- ţifi ci, precum şi membri instituţionali, membri de DESPRE ACTIVITATEA profi l şi membri afi liaţi ai Academiei de Ştiinţe sunt responsabile de nivelul de dezvoltare a ştiinţei în COMUNITĂŢII domeniul coordonat. În această ordine de idei, ac- ŞTIINŢIFICE tivitatea Secţiilor a fost centrată, în special, pe realizarea prevederilor Codului cu privire la ştiinţă DIN REPUBLICA şi inovare, Acordului de parteneriat între Guvernul Republicii Moldova şi Academia de Ştiinţe a Mol- MOLDOVA dovei, fi ind trasate în calitate de obiective majore: organizarea şi monitorizarea executării planurilor Dr. hab. Ion GUCEAC, de cercetări ştiinţifi ce în cadrul direcţiilor strategice secretar ştiinţifi c general al A.Ş.M. în vederea obţinerii unor rezultate semnifi cative pe plan fundamental şi aplicativ în scopul dezvoltării MOLDOVAN SCIENTIFIC COMMUNITY – şcolilor ştiinţifi ce naţionale; efi cientizarea activită- A RETROSPECTIVE OF ACTIVITIES ţii de cercetare şi inovare a instituţiilor coordonate The article highlights the main activities during de Secţie şi edifi carea suportului lor ştiinţifi c în so- the year 2008 within the scientifi c community of the luţionarea necesităţilor statului; revitalizarea bazei Republic of Moldova, of which: reorganisation of the tehnico-materiale, organizarea în fi ecare institut şi structure of the Academy of Sciences of Moldova – 6 scientifi c divisions were reorganized in 3 divisions and dotarea cu utilaj modern a laboratoarelor (centrelor) 2 subdivisions (division of natural and life sciences, de performanţă; pregătirea şi instruirea continuă. which includes 2 subdivisions on medical sciences and În luna decembrie a anului de referinţă, în toate agricultural sciences; division of exact and economic cele 6 Secţii de ştiinţe au fost audiate şi aprobate sciences; division of humanities and social sciences); rapoartele de activitate ştiinţifi că a membrilor Aca- approval of fi ve new state programs with a duration of four years and continuation of other seven, through demiei de Ştiinţe, au avut loc Adunările generale de which 96 projects will be fi nanced in 2009; enhance- totalizare ale Secţiilor, la care au fost audiate, exa- ment of international cooperation activities and par- minate şi aprobate rapoartele conducătorilor insti- ticipation of Moldovan scientists in international pro- tuţiilor din sfera ştiinţei şi inovării, coordonate de jects, mainly in the framework of STCU, NATO, EU fi ecare Secţie, privind activitatea ştiinţifi co-organi- Seventh Framework Programme, MRDA / U.S. CRDF zatorică, inovaţională şi fi nanciară în anul 2008. and within bilateral grant programs with the Russian Federation, Belarus, Germany, Romania and Ukrai- S-a menţionat că instituţiile din cadrul Secţiilor ne. The article also focuses on the main achievements au obţinut rezultate importante în cercetarea fun- of the scientifi c community in 2008, as well as on the damentală şi cea aplicativă, care s-au manifestat în efforts towards the enrichment of the innovation infra- extinderea publicaţiilor ştiinţifi ce în reviste interna- structure and potential of the Republic of Moldova. ţionale cu înalt factor de impact, în sporirea volumului de cofi nanţare a cercetărilor ştiinţifi ce. S-au Fiind recunoscută demult drept un motor al intensifi cat colaborările cu prestigioase centre şti- schimbărilor, dezvoltarea ştiinţei reprezintă facto- inţifi ce internaţionale prin stagiile doctoranzilor şi rul decisiv al creşterii economice. Nu în zadar în cercetătorilor ştiinţifi ci peste hotare, prin obţinerea ultimele decenii asistăm la succesul economiilor şi de noi granturi în cadrul STCU, NATO, amplifi ca- societăţilor care au redus, în volumul produselor şi rea eforturilor în vederea participării în proiectele serviciilor, ponderea materiilor prime, a energiei şi din cadrul Programului PC7 al Uniunii Europene. manoperei directe, mărind în schimb ponderea re- S-a constatat că s-au extins faţă de anul precedent zultatelor activităţii ştiinţifi ce. elaborările aplicative ce s-au fi nalizat cu mostre de Societăţile şi economiile care nu au sesizat şi laborator şi experimentale de materiale noi, dispozi- nu au înţeles această schimbare şi, prin urmare, nu tive şi echipamente, urmând să fi e executate mostre au creat condiţii pentru realizarea ei rapidă şi efi ci- pilot pentru implementări industriale în serii mici. entă, sunt condamnate la stagnare, sărăcie, şomaj, Au fost identifi cate priorităţile de activitate ale in- migraţie masivă a forţei de muncă, la subdezvoltare stituţiilor şi secţiilor pentru anul 2009 şi trasate căile şi instabilitate socială. de realizare a acestora. În conformitate cu articolul 78 al Codului cu La fi nele anului 2008, în cadrul reorganizării privire la ştiinţă şi inovare, secţiile Academiei de A.Ş.M. în conformitate cu Legea pentru modifi ca- Ştiinţe, constituite din membri titulari, membri co- rea şi completarea Codului cu privire la ştiinţă şi

10 - nr. 1(12), februarie 2009 Bilanţ 2008 inovare al Republicii Moldova nr. 185-XVI din hab. Gheorghe Ciocanu. În urma realizării acestui 10.07.2008 şi în scopul optimizării structurii, cele Program va fi fondat Centrul Inovaţional, creată 6 Secţii de ştiinţe au fost reorganizate în 3 secţii: biblioteca specializată, formate grupurile mixte de ştiinţe naturale şi ale vieţii, cu 2 subsecţii – ştiinţe cercetători şi agenţi economici şi consolidat lanţul medicale şi ştiinţe agricole; ştiinţe exacte şi econo- educaţie-cercetare-inovare-implementare în cadrul mice; ştiinţe socio-umaniste. USM, creat Clusterul educaţional al Academiei de Una din consecinţele reformei din sfera ştiinţei Ştiinţe a Moldovei. şi inovării desfăşurată în Republica Moldova este Programul de stat în derulare: Dinastia Can- fi nanţarea proiectelor de cercetare şi transfer tehno- temir: polifonismul preocupărilor ştiinţifi co-artisti- logic în urma concursului. Din această perspectivă, ce – coordonator academician Andrei Eşanu. Rea- Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Teh- lizarea acestui program s-a soldat deja cu editarea nologică, în conformitate cu prevederile Codului cu unei lucrări fundamentale despre patrimoniul poli- privire la ştiinţă şi inovare şi cu Acordul de partene- tic şi cultural al Cantemireştilor. În cadrul acestei riat între Guvern şi Academia de Ştiinţe a Moldovei Direcţii, în anul 2009 va demara Programul de stat a organizat în anul 2008 concursuri privind selecta- Istoria Moldovei. Studiu de cercetare şi sinteză – rea şi aprobarea proiectelor de cercetare-dezvoltare coordonator dr. Ion Jarcuţchi. Se prevede editarea pe anul 2009 fi nanţate de la bugetul de stat. Astfel, a cinci volume ce vor cuprinde epoca preistorică şi au fost anunţate următoarele concursuri: antică a evoluţiei populaţiei şi a culturilor în spa- • concepţii ale programelor de stat în sfera şti- ţiul carpato-nistrean; epoca medievală, unde va fi inţei şi inovării pe anii 2009-2012 şi proiectelor din tratată constituirea statului moldovenesc şi dezvol- cadrul lor; tarea social-economică, politică şi culturală a Ţării • proiecte independente pentru tineri cercetă- Moldovei; epoca modernă, unde va fi refl ectată dez- tori, precum şi pentru procurarea echipamentului voltarea istorică a Basarabiei şi spaţiului din stân- ştiinţifi c; ga Nistrului în componenţa Imperiului Rus; epoca • proiecte independente pentru procurarea de contemporană, unde va fi elucidată evoluţia istorică echipament ştiinţifi c, preponderent de utilizare co- a Basarabiei şi a teritoriului din stânga Nistrului în mună şi destinat realizării activităţii de cercetare perioada interbelică şi a R.S.S.M în cadrul Uniunii a organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării pe anii Sovietice. Volumul V va fi întitulat „Republica Mol- 2008-2011 (cu excepţia tehnicii de calcul); dova”, şi va elucida constituirea Republicii Moldo- • proiecte de transfer tehnologic; va ca stat independent, dezvoltarea ei în condiţiile • proiecte ştiinţifi ce internaţionale. democratizării societăţii, afi rmării statului de drept În urma organizării şi desfăşurării Concursului şi tranziţiei la economia de piaţă. concepţiilor programelor de stat, din cele 23 con- În Direcţia strategică 2: Valorifi carea resurse- cepţii de program de stat, prin Hotărârea CSŞDT nr. lor umane, naturale şi informaţionale pentru dez- 252 din 25 decembrie 2008, au fost aprobate pentru voltarea durabilă, urmează a fi realizate un Program fi nanţare în anul curent 12 programe de stat, include stat nou, ce demarează în 2009 cu titlul Cerce- siv 7 în derulare şi încă 5 vor demara în anul 2009 tări ştiinţifi ce şi de management ale calităţii ape- cu un volum total de fi nanţare de 18600,0 mii lei, lor – coordonator academician Gheorghe Duca. În suma de 1200,0 mii lei fi ind prevăzută pentru cer- cadrul acestui Program vor fi efectuate cercetări în cetări fundamentale. În cadrul acestor programe vor domeniul structurii şi calităţii apei, precum şi apelor fi fi nanţate 96 proiecte, inclusiv 20 de proiecte ce subterane şi de suprafaţă, vor fi elaborate tehnologii au demarat în anul 2008 şi 76 ce vor demara în anul de tratare a apelor şi de irigare. În aceeaşi Direcţie 2009. La realizarea lor în anul 2009 vor participa va continua Programul de stat în derulare Elabora- 17 organizaţii instituţionale şi 10 organizaţii de pro- rea mecanismelor şi metodelor de stimulare a creş- fi l din sfera ştiinţei şi inovării. terii economice, de reducere a sărăciei şi de îmbu- Pe direcţii strategice aceste programe sunt re- nătăţire a calităţii vieţii - coordonator dr. Alexandr partizate după cum urmează: Muravschi, unde vor fi elaborate mecanismele de Direcţia strategică 1: Edifi carea statului de stimulare a creşterii economice pe baza reformelor drept şi punerea în valoare a patrimoniului cultural structurale şi mecanismele de dezvoltare regională a şi istoric al Moldovei în contextul integrării euro- Republicii Moldova prin prisma integrării în spaţiul pene. European şi Programul de stat Elaborarea supor- Programe de stat în derulare: Integrarea şti- tului ştiinţifi c şi tehnologic în edifi carea societăţii inţei şi învăţământului superior – coordonator dr. informaţionale în Republica Moldova - coordona-

nr. 1(12), februarie 2009 - 11 Akademos tor m. cor. Constantin Gaindric, unde va fi elabo- teriale – coordonator m. cor. Ion Tighineanu, unde rat suportul ştiinţifi c şi tehnologic informaţional în vor fi elaborate tehnologii de obţinere a straturilor domeniul afacerilor, artei muzicale, învăţământului subţiri şi păturilor multistrat pentru aplicaţii în con- deschis la distanţă, ultrasonografi ei. strucţia de maşini şi micro- şi optoelectronică, crea- În Direcţia strategică 3: Biomedicina, farma- te materiale nanocompozite, inclusiv ordonate, pen- ceutica, menţinerea şi fortifi carea sănătăţii urmează tru aplicaţii optoelectronice şi fotonice, precum şi a fi realizate două programe: Programul de stat în materiale pentru conversia energiei. Continuă reali- derulare Elaborarea şi implementarea noilor prepa- zarea Programului de stat Ingineria şi tehnologiile rate farmaceutice în baza utilizării materiei prime electronice în relansarea economiei – coordonato- locale – coordonator dr. hab. Victor Ghicavîi, unde tor dr. hab. Anatolie Sidorenco, în cadrul căruia vor vor fi elaborate şi testate noi forme farmaceutice a fi obţinute şi testate structuri şi dispozitive electro- preparatelor Aterobior, Izohidrafural cu documen- nice pentru industrie, dispozitive şi utilaj electronic taţia necesară. Va fi determinat gradul de compati- pentru medicină, precum şi examinat impactul ira- bilitate a unor tulpini autohtone, obligatorii pentru dierii electromagnetice de intensitate joasă atermică tubul digestiv. Concomitent va fi determinată ino- (UEMA) asupra organismelor vii cu recomandările fensivitatea, efi cacitatea farmacoterapeutică şi po- de rigoare. sibilitatea efectuării profi laxiei unor stări imunode- În Direcţia strategică 6: Efi cientizarea şi asi- fi citare dobândite de etiologie virală prin utilizarea gurarea complexului energetic şi securităţii energe- preparatului nou autohton de origine entomologică tice, inclusiv prin promulgarea resurselor renovabi- – Imupurin. Cel deal doilea Program, Hepatitele şi le, este lansat Programul nou, Valorifi carea resurse- cirozele, profi lactica şi metode avansate de trata- lor regenerabile de energie în condiţiile Republicii ment – coordonator academician Gheorghe Ghi- Moldova şi elaborarea Satelitului Moldovenesc dirim, va demara în 2009. Cercetările realizate în – coordonator academician Ion Bostan. În program cadrul programului vor contribui la elaborarea şi vor fi elaborate sisteme de conversie a energiilor perfecţionarea metodelor endoscopice şi chirurgi- eoliană, hidraulică şi termică, biotehnologii pentru cale ale complicaţiilor cirozei hepatice, metodelor obţinerea biocombustibilului şi va fi elaborat Sateli- de profi laxie a hepatitelor cronice şi cirozei hepatice tul Moldovenesc. postvirale, precum şi la aprecierea particularităţilor În cadrul concursului Proiecte independente proceselor regenerării microcirculaţiei în hepatitele (granturi) în sfera ştiinţei şi inovării pentru tineri cronice şi ciroza hepatică. cercetători, au fost prezentate 60 de proiecte în sumă În Direcţia strategică 4: Biotehnologii agri- de 8678,3 mii lei. În urma examinării rezultatelor cole, fertilitatea solului şi securitatea alimentară expertizei vor fi fi nanţate corespunzător 21 proiecte continuă realizarea Programului de stat Tehnologii (35 la sută din numărul proiectelor prezentate) de la de prelucrare a materiei prime agricole şi de păs- 11 organizaţii - membri instituţionali şi 6 organizaţii trare a producţiei agroalimentare cu consum redus – membri de profi l, cu suma totală de 2565 mii lei de energie – coordonator dr. hab. Andrei Lupaşco. (82 la sută din bugetul solicitat în cele 21 de proiec- În cadrul acestui program va fi elaborată tehnologia te propuse pentru fi nanţare pentru anul 2008). ecologic inofensivă în reglarea densităţii populaţii- La concursul proiectelor independente pentru lor dăunătorilor în depozitele de cereale, noi tehno- procurarea echipamentului ştiinţifi c au fost depuse logii avansate de uscare a strugurilor şi a merelor 37 de proiecte din partea a 20 de organizaţii din sfe- depilate, precum şi optimizat procesul de uscare a ra ştiinţei şi inovării, inclusiv 10 membri instituţio- seminţelor de bostan în scopul păstrării substanţe- nali şi 10 de profi l, în valoare de 18070,0 mii lei. În lor biologic active din ulei. Vor fi evaluate metodele urma concursului au fost acceptate 11 proiecte. de determinare a umidităţii, regimurile şi parametrii În urma organizării şi desfăşurării concursului, pentru aplicarea analizatorilor şi propus un regim în anul 2009 vor fi fi nanţate 10 proiecte indepen- de obţinere a produselor vegetale deshidratate cu dente internaţionale de cercetare ale oamenilor de ajutorul curenţilor supraînalţi în baza datelor despre ştiinţă din ţară, cu un volum total de 1500,0 mii lei. labilitatea şi activitatea moleculelor de apă în sis- Printre problemele cu care se confruntă ştiinţa teme eterogene se vor propune modele matematice din Republica Moldova este şi cea ce ţine de creşte- pentru prognozarea calităţii produsului fi nit. rea şi consolidarea potenţialului ştiinţifi c. La 1 ianu- În Direcţia strategică 5: Nanotehnologii, in- arie 2009 în organizaţiile din sfera ştiinţei şi inovării ginerie industrială, produse şi materiale noi este cu fi nanţare preponderent de la bugetul de stat acti- lansat un program nou, Nanotehnologii şi nanoma- vau 2993 de persoane, inclusiv 1818 de cercetători

12 - nr. 1(12), februarie 2009 Bilanţ 2008

ştiinţifi ci, dintre care 255 de doctori habilitaţi şi 777 bertate a unui sistem pătratic la fi xarea confi guraţiei de doctori în ştiinţe. Adiţional la acest contingent, de singularităţi fi nite şi infi nite (reale şi/sau imagi- în activităţile de cercetare-inovare sunt antrenate nare, simple şi/sau multiple), şi anume: gradul de 2568 de persoane, inclusiv 150 de doctori habilitaţi libertate = 4 minus numărul de singularităţi fi nite şi 579 de doctori în ştiinţe, încadraţi în instituţiile distincte. În cadrul Institutului de Economie, Finan- ramurale şi universităţi, care se fi nanţează parţial de ţe şi Statistică (autor dr. Galina Savelieva) a fost la buget. elaborat şi argumentat ştiinţifi c un set din 10 indi- Repartizarea conform instituţiilor A.Ş.M., uni- catori agregaţi relevanţi de monitorizare şi evaluare versităţilor şi instituţiilor ministerelor a doctorilor a securităţii demografi ce, racordaţi la standardele habilitaţi şi doctorilor în ştiinţe mărturiseşte că ma- europene şi adaptaţi la situaţia concretă a Republi- joritatea savanţilor activează în instituţiile A.Ş.M. cii Moldova, care va fi inclus în Strategia Naţională Repartizarea cercetătorilor conform sectoarelor de în domeniul Securităţii Demografi ce a Republicii ştiinţe demonstrează că 47 la sută din aceştia au ac- Moldova. tivat în sectorul academic, 29 la sută - în sectorul Secţia de Ştiinţe Biologice, Chimice şi Ecolo- universitar, iar 24 la sută - în sectorul ramural. gice, Institutul de Genetică şi Fiziologie a Plante- Repartizarea doctorilor habilitaţi şi doctorilor în lor, Centrul Naţional Ştiinţifi co-Practic de Medicină ştiinţe pe secţii de ştiinţe şi după grupele de vârstă se Preventivă a elaborat şi a organizat producerea unei prezintă în felul următor. Din totalul cercetătorilor noi variante de medicament „Pacovirină”, valoarea ştiinţifi ci cu grad ştiinţifi c, 8,8 la sută activează în produsului realizat al căruia în 2008 a atins cota de cadrul Secţiei de Ştiinţe Economice şi Matematice, 1 mil. de lei, autori ai acestei realizări fi ind dr. hab. 23,3 la sută în cadrul Secţiei de Ştiinţe Biologice, P.Chintea, dr.hab. C.Spînu. Costul preparatului este Chimice şi Ecologice, 15,9 la sută în cadrul Secţiei de cca 37 de ori mai mic decât remediul analogic de Ştiinţe Fizice şi Inginereşti, 17,8 la sută în cadrul de import. Secţiei de Ştiinţe Medicale, 13,6 la sută în cadrul În scopul dezvoltării sanocreatologiei, la Insti- Secţiei de Ştiinţe Agricole şi 20,6 la sută în cadrul tutul de Fiziologie şi Sanocreatologie a fost elaborat Secţiei de Ştiinţe Umanistice şi Arte. un Concept principial nou de alimentaţie sanogenă, Cea mai complicată situaţie privind cadrele şti- care prevede organizarea raţiilor alimentare întru inţifi ce, din punct de vedere al componenţei de vâr- menţinerea metabolismului bazal, fenomenului de stă, s-a creat în domeniile ştiinţelor naturale, tehnice sănătate, activităţii fi zice şi intelectuale, statusului şi agricole. hidroelectrolitic în funcţie de vârsta organismului, Distribuirea cercetătorilor ştiinţifi ci cu grad şti- tipul de activitate, condiţiile climato-geografi ce. inţifi c după grupele de vârstă conform situaţiei din 1 Cu contribuţia Institutului de Chimie, Univer- ianuarie 2009 se prezintă astfel: 25-34 ani – 7,9 pro- sităţii de Stat, Universităţii de Stat de Medicină şi cente, 35-44 ani – 16,5 procente, 45-54 ani – 23,9 Farmacie „N. Testemiţanu”, Institutului de Genetică procente, 55-64 ani – 26,5 procente, peste 65 ani şi Fiziologie a Plantelor, Institutului de Microbiolo- – 25,2 procente. gie a fost elaborată o nouă tehnologie de obţinere a Este de menţionat că în procesul de realizare a substanţelor biologic active ”Enoxil M” şi „Enoxil proiectelor de cercetare toate organizaţiile din sfera A”, primul dintre care poate fi utilizat pentru trata- ştiinţei şi inovării au înregistrat rezultate demne de rea maladiilor provocate de bacterii sau fungi, iar al menţionat. Însă printre cele mai valoroase realizări doilea - pentru sporirea rezistenţei plantelor la pu- obţinute spre fi nele anului 2008 de către secţiile de tregaiul de rădăcină, în special, a sfeclei de zahăr. ştiinţe ale A.Ş.M., care merită a fi scoase în eviden- Este îmbucurător faptul că la la S.A. „Farmaco”a ţă, ar putea fi menţionate următoarele: fost deja produsă o partidă experimentală a prepa- Astfel, Institutul de Matematică şi Informatică ratului „Enoxil -M”. Printre realizările obţinute în din cadrul Secţiei de Ştiinţe Economice şi Matema- cadrul Secţiei de Ştiinţe Biologice, Chimice şi Eco- tice a reuşit clasifi carea completă a singularităţilor logice se înscrie şi crearea la Institutul de Genetică pentru familia de sisteme pătratice (autor dr.hab. şi Fiziologie a Plantelor a unor soiuri noi de grâu de N.Vulpe). În acest context, a fost efectuată stratifi - toamnă şi de primăvară, primului soi autohton de carea afi n invariantă a spaţiului de dimensiune 12 al secară, soiului de triticale Ingen-38. coefi cienţilor familiei de sisteme pătratice în raport În cadrul Secţiei de Ştiinţe Fizice şi Inginereşti cu toate confi guraţiile posibile de singularităţi fi nite. au fost propuse şi realizate materiale noi nanocom- Totodată, pentru această familie de sisteme a fost pozite, constituite din reţele nanotubulare metalo- depistată formula de determinare a gradului de li- dielectrice şi metalo-semiconductoare, fabricate în

nr. 1(12), februarie 2009 - 13 Akademos baza templatelor nanostructurate dielectrice şi semi- rari şi oameni politici din perioada de tranziţie de la conductoare. epoca medievală la cea modernă. Sub conducerea dr. hab. V. Alcaz, în cadrul In- O altă lucrare colectivă, întocmită, coordonată stitutului de Geologie şi Seismologie a fost elaborată şi redactată de academicianul Mihail Dolgan, este metodă numerică pentru simulări teoretice 3D (3-di- volumul Fenomenul artistic Ion Druţă, impunător mensionale) ale răspunsului seismic în medii geolo- prin mulţimea judecăţilor de valoare, emise în legă- gice neomogene (multi-strate), ţinând cont de sursa tură cu operele scriitorului, prin substanţa lor ştiinţi- seismică, calea de răspândire a undelor seismice şi fi că autentică şi solidă. Ea propune cititorului de toa- condiţiile geologice locale. Această metodă va con- te gradele cele mai pertinente exegeze despre creaţia tribui la cercetarea detaliată a infl uenţei neregularită- polifonică a lui Ion Druţă, înglobând texte de o mare ţilor mediului geologic în formarea efectului seismic varietate de genuri şi specii, de formule şi modalităţi la suprafaţă. De asemenea, metoda va fi aplicată în – de la studii şi articole de problemă până la portrete lucrări practice de zonare şi microzonare seismică. şi eseuri, de la polemici şi scrisori particulare până la Drept realizări ştiinţifi ce valoroase atestate în dedicaţii poetice, de la poeme personale până la dis- cadrul Secţiei de Ştiinţe Fizice şi Inginereşti pot fi cursuri aproape necunoscute publicului cititor. menţionate şi următoarele: elaborarea turbinei eoli- Pentru comunitatea ştiinţifi că din Republica ene cu servomotor, elaborarea laserului cu excimer, Moldova anul 2008 a decurs sub semnul extinderii elaborarea modelului numeric al apelor subterane a şi dezvoltării infrastructurii de inovare din ţară. Pro- Republicii Moldova. iectele aprobate pentru realizare în cadrul parcului şi În Secţia de Ştiinţe Medicale (Institutul Onco- incubatorului ţin de domeniul energiei regenerabile, logic), cu contribuţia acad. Gh. Ţîbîrnă, m.c. I. Cor- nanotehnologii, electronică, agricultură ecologică, cimaru, prof. D. Sofroni, prof. N. Ghidirim, prof. etc. Concomitent au fost soluţionate problemele or- N. Ciornîi au fost elaborate tehnologii noi de comba- ganizatorice de creare, funcţionare şi dezvoltare a tere a cancerului în baza metodelor de criodistrucţie, structurilor de inovare, inclusiv elaborarea actelor microchirurgie, laserodistrucţie, radioterapie şi de normative necesare şi a documentaţiei metodice. tratament conservativ (chimioterapie) al pacienţilor În scopul realizări, susţinerii şi monitorizării oncologici şi hematologici, care au fost apreciate cu proiectelor de inovare şi transfer tehnologic, pe par- Premiul de Stat al Republicii Moldova. Sub conduce- cursul anului 2008, Agenţia de Inovare şi Transfer rea dr.hab. A.Ciubotaru în cadrul Centrului de Chirur- tehnologic a monitorizat implementarea a 37 de pro- gie a Inimii a fost creată şi aplicată în practică o nouă iecte de inovare şi transfer tehnologic cu fi nanţare tehnologie pentru decelularizarea alogrefelor umane bugetară şi cofi nanţate de către agenţi economici. in vitro, cu implantarea ulterioară la pacienţii cu vicii Evoluţia sectorului de cercetare-inovare, în- cardiace valvulare, ce prezintă o alternativă efectivă registrată în anul 2008, a contribuit la o mai bună şi durabilă în corecţia valvulopatiilor cardiace. participare a comunităţii ştiinţifi ce din Republica Sub conducerea dr.hab. V. Cerbari, în cadrul In- Moldova în cadrul cooperării ştiinţifi ce internaţi- stitutului de Pedologie şi Agrochimie „N. Dimo”, onale. În 2008, au fost depuse eforturi în vederea Secţia de Ştiinţe Agricole, pentru prima dată au dezvoltării domeniilor tradiţionale de cooperare, fost evidenţiaţi, descrişi şi evaluaţi parametrii şi dar şi în vederea identifi cării noilor direcţii şi forme pretabilitatea unui sol nou pe teritoriul Moldovei ale relaţiilor ştiinţifi ce internaţionale. –cernoziomul stagnic gleizat. La Institutul de Cer- Cu titlu de concluzie putem constata că prin cetări pentru Culturile de Câmp „Selecţia” a fost eforturile depuse de comunitatea ştiinţifi că din Re- creat un soi nou de grâu de toamnă Bţ-28/08, care publica Moldova are loc revitalizarea sferei ştiinţei depăşeşte soiul martor Odeskaia 267 prin conţinu- autohtone pe principii raportate la standardele euro- tul de proteine în boabe (14,5 la sută) şi conţinutul pene de dezvoltare a sferei ştiinţei şi inovării. de gluten (31,5 la sută), care va fi transmis la Co- Totodată, trebuie să conştientizăm că comunita- misia de Stat pentru Încercarea Soiurilor şi Hibri- tea ştiinţifi că din ţara noastră urmează să desfăşoare zilor de Plante. o ofensivă de proporţii pe două planuri: În cadrul Secţiei de Ştiinţe Umanistice şi Arte - în primul rând, pe plan naţional, pentru a con- a fost elaborat şi editat volumul Dinastia Cante- vinge factorii de decizie politică în necesitatea susţi- mireştilor (sec. XVII-XVIII). Acest volum, al cărui nerii şi promovării potenţialului ştiinţifi c din ţară de coordonator şi redactor ştiinţifi c este acad. Andrei al cărui succese depinde progresul societăţii; Eşanu, a fost conceput de colectivul de autori ca un - în al doilea rând, în spaţiul european, pentru studiu monografi c în care este prezentată de la obâr- a determina Uniunea Europeană să ne accepte ca şie şi până la ultimii descendenţi una dintre cele mai partener egal, graţie capacităţilor şi potenţialului de interesante şi mai reprezentative dinastii de cărtu- cercetare de care dispunem.

14 - nr. 1(12), februarie 2009 Bilanţ 2008

FINANŢAREA gestionare a acestora de către Academia de Ştiinţe a Moldovei în anii 2006-2007, n-au fost depistate ŞI VALORIFICAREA abateri esenţiale de la prevederile legislaţiei. Aceas- ta se datorează intensifi cării monitorizării mijloace- ALOCAŢIILOR lor fi nanciare publice de către CSŞDT şi institutele A.Ş.M. în scopul neadmiterii utilizării mijloacelor BUGETARE ÎN SFERA fi xe şi circulante contrar destinaţiei, perfectării actelor privind legalizarea drepturilor patrimoniale asu- ŞTIINŢEI ŞI INOVĂRII pra imobilelor afl ate în folosinţă. E necesar de menţionat, că volumul fi nanţării Acad. Teodor FURDUI, sferei ştiinţei şi inovării în anul 2008 corespunde pe prim-vicepreşedinte al A.Ş.M. deplin prevederilor Codului cu privire la ştiinţă şi inovare şi Acordului de parteneriat între Guvern şi Vitalie BOIAN, A.Ş.M. Plafonul fi nanţării, ca şi în anii precedenţi, a şeful Direcţiei fi nanţe şi contabilitate avut un caracter ascendent (tab.1). a CSŞDT al A.Ş.M. Tabelul 1 Repartizarea alocaţiilor în anul 2008 pentru sfera PUBLIC INVESTMENTS IN SCIENCE AND ştiinţei şi inovării comparativ cu anul 2007 INNOVATION AND THEIR VALORIFICATION (mii lei) In 2008, for science and innovation were allocated Tipurile de cercetare Plan Plan % com- 340,4 mil. MDL, education – 6,5 mil. MDL, capital precizat precizat parativ cu investments – 53,7 mil. MDL, which totals – 400,6 2007 2008 anul 2007 mil. MDL or 0,7% of the country’s GDP, including mil. lei mil. lei 25,5 mil. MDL income from special means and the Cercetări ştiinţifi ce 67411,0 86727,1 127,6 National Fund for Science Support. 99,3% of the total fundamentale (7.01) budget was utilized in 2008. Proiecte instituţionale 61274,0 80547,1 131,4 In comparison to 2007, fi nancing of science Programe de stat 760,0 760,0 100,0 and innovation in 2008 had an ascendant character, Proiecte independente 985,0 2290,0 232,4 corresponds entirely to the provisions of the Code on Science and Innovation and the Partnership Proiecte internaţionale 4392,0 3130,0 71.3 Agreement between the Government and the Academy Cercetări ştiinţifi ce aplicative 138170,9 169933,1 122,9 of Sciences of Moldova and contributed substantially (7.02) to the renovation of the technical and material base, Proiecte instituţionale 108043,4 133484,0 123,5 increase of the effi ciency of scientifi c researches, Programe de stat 19216,5 17140,0 89,2 improvement of work conditions and ensured the raise Proiecte independente 1015,0 2010,0 198,0 of salaries. Proiecte internaţionale 663,9 3399,1 511,9 Finanţarea ştiinţei şi inovării Proiecte de transfer tehnologic 8310,8 12300,0 148,0 Fondul de rezervă pentru 921,3 1600,0 173,6 În conformitate cu Legea bugetului de stat nr. cercetări ştiinţifi ce 258-XVI din 23.11.2007, fi nanţarea prevăzută pen- Pregătirea cadrelor (7.03) 11,9 14305,1 120,1 tru anul 2008 la compartimentul Ştiinţă şi inovare a Instituţii şi acţiuni pentru 17465,4 29207,0 167,2 fost în valoare de 340,4 mil. lei, la compartimentul ştiinţă şi inovare neatribuite la Învăţământ - 6,5 mil. lei şi la compartimentul In- alte grupuri (7.04) vestiţii capitale - 53,7 mil. lei, în total - 400,6 mil. Organele administrative (7.10) 10,9 8578,2 78,8 lei, ceea ce constituie 0,7 la sută din produsul intern Total cheltuieli de bază 223070,1 301289,9 135,0 brut al ţării, inclusiv 25,5 mil. lei venituri din mij- Investiţii capitale, inclusiv: 38264,7 53178,0 138,9 loacele speciale şi din Fondul naţional pentru susţi- Cercetări ştiinţifi ce 0,253 ---- nerea ştiinţei. fundamentale (7.01) Realizarea prevederilor Codului cu privire la şti- cercetări ştiinţifi ce aplicate --- 1292,6 (7.02) inţă şi inovare, Legii bugetului de stat şi Acordului de instituţii şi acţiuni pentru 37811,7 51885,4 137,2 parteneriat între Guvern şi A.Ş.M. a permis perfecţio- cercetări ştiinţifi ce neatribuite la narea în continuare a bazei tehnico-materiale a ştiin- alte grupuri (7.04) ţei, efi cientizarea procesului de investigaţii ştiinţifi ce, Total cercetare-inovare 261334,8 361928,5 138,5 pregătirii cadrelor de înaltă califi care, dezvoltării re- laţiilor de colaborare internaţională etc. Finanţarea totală a ştiinţei şi inovării a sporit O atenţie deosebită în anul 2008 a fost acordată comparativ cu anul 2007 cu 38,5 la sută, inclusiv: valorifi cării efi ciente a mijloacelor fi nanciare aloca- cercetări ştiinţifi ce fundamentale – cu 27,6 la sută, te pentru dezvoltarea ştiinţei fundamentale şi apli- cercetări ştiinţifi ce aplicative – cu 22,9 la sută, pregă- cative. În urma controlului efectuat de către Curtea tirea cadrelor – cu 20,1 la sută, investiţii capitale – cu de Conturi privind utilizarea resurselor fi nanciare 38,9 la sută. Concomitent, au fost reduse cheltuielile publice, executarea bugetului de stat şi modul de privind întreţinerea aparatului administrativ.

nr. 1(12), februarie 2009 - 15 Akademos

Tabelul 2 Concomitent a fost majorată fi nanţarea proiec- Dinamica unor cheltuieli bugetare pentru sfera telor ştiinţifi ce realizate în universităţile din ţară pe ştiinţei şi inovării bază de concurs până la 30,4 mil. lei, sau cu 2,6 mil. Total lei mai mult comparativ cu 2007. Plan Plan (%) În anul de referinţă, pentru realizarea progra- precizat precizat faţă Indicii melor instituţionale au fost alocate 290,6 mil. lei, 2007 2008 de din care pentru cercetări ştiinţifi ce aplicative au fost mil. lei mil. lei 2007 prevăzute 171,2 mil. lei şi pentru cercetări ştiinţifi - Volumul alocaţiilor 284,1 368,6 129,7 ce fundamentale – 86,7 mil. lei, înregistrându-se o bugetare, inclusiv creştere cu 27,6 şi 22,9 procente respectiv, faţă de Cercetări ştiinţifi ce 67,9 86,7 127,6 anul 2007. fundamentale Ca şi în anii precedenţi, s-a acordat o atenţie Cercetări ştiinţifi ce 138,1 171,2 123.9 mare procesului de pregătire a cadrelor prin majo- aplicate rarea alocaţiilor până la 14,3 mil. lei, sau cu 20,1 la Pregătirea 11,9 14,3 120,1 sută mai mult decât în anul 2007. În scopul asigură- cadrelor rii întreţinerii instituţiilor ce deservesc procesul şti- Instituţii şi acţiuni 55,3 85,6 154,7 inţifi c au fost alocate 85,6 mil. lei cu ritmul sporirii pentru cercetare de 54,7 la sută. Organe 10,9 10,7 98,1 administrative Pentru asigurarea cercetărilor ştiinţifi ce cu măr- Remunerarea furi şi materiale consumabile şi servicii în anul 2008 muncii şi 112,2 139,7 124,1 au fost alocate 121,4 mil. lei. contribuţiile Valorifi carea a cel puţin 20 la sută din volumul Plata mărfurilor şi total de alocaţii fi nanciare pentru achiziţionarea 88,7 121,4 136,8 serviciilor echipamentului ştiinţifi c, acoperirea cheltuielilor Procurarea pentru perfecţionare şi instruire, cooperare tehnico- 24,8 32,1 129,4 utilajului ştiinţifi că, participări la simpozioane, conferinţe şi Investiţii capitale 38,3 53,2 138,9 expoziţii etc. a avut un impact pozitiv asupra proce- Reparaţii capitale 16,3 17,3 106,1 sului de cercetare şi inovare. Notă: salariul Respectarea cu stricteţe a disciplinei fi nanciare, mediu lunar al 2433, 2965,9 121,9 responsabilitatea înaltă în realizarea prevederilor unui colaborator Legii cu privire la bugetul de stat a favorizat în mare ştiinţifi c măsură activitatea ştiinţifi că a organizaţiilor din sfe- A crescut până la 24,1 procentul mijloacelor ra ştiinţei şi inovării. alocate pentru remunerarea muncii colaboratorilor În a.2008 veniturile mijloacelor speciale au spo- instituţiilor ştiinţifi ce, determinat prin Hotărârea Gu- rit, constituind 25,3 mil. lei (tab.3). vernului privind majorarea salariilor din sfera ştiinţei Tabelul 3 şi inovării. Salariul mediu lunar în 2008 a sporit cu Repartizarea veniturilor mijloacelor speciale şi ale 21,9 procente şi alcătuia 2965,9 lei. Au fost majorate Fondului naţional pentru susţinerea ştiinţei pe anul 2008 cu 29,4 la sută sursele fi nanciare pentru renovarea şi Tipurile de cercetare Total Academia Consiliul dezvoltarea bazei tehnico-materiale (tab.2). mii lei de Ştiinţe Naţional Pentru construcţia şi amenajarea Liceului Aca- a pentru demic de tip internat pentru copii dotaţi, construc- Moldovei Acredi- tare şi ţia tranşei a doua a Bibliotecii Ştiinţifi ce Centrale Atestare „A. Lupan” a A.Ş.M. şi a blocului Universităţii Aca- Cercetări ştiinţifi ce funda- 5862,0 5862,0 demice au fost preconizate 53,2 mil. lei. În legătură mentale (7.01) cu deschiderea în 2008 a Liceului şi a Universităţii Cercetări ştiinţifi ce aplicate 11258,0 11258,0 A.Ş.M., cu înmatricularea a 44 de elevi la Liceu şi (7.02) 72 de masteranzi la Universitate, în acest scop au Pregătirea cadrelor (7.02) 3680,0 3680,0 fost alocate 6,5 mil. lei. Instituţii şi acţiuni pentru 550,0 550,0 Fondul de rezervă al Consiliului Suprem pen- ştiinţă şi inovare neatribuite la alte grupuri (7.04) tru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică a fost creat în Organele administrative 3650,0 3409,0 241,0 concordanţă cu stipulările din Codul pentru ştiinţă (7.10) şi inovare în mărime de 1,6 mil. lei sau cu 0,7 mil. Total mijloace speciale 25000,0 24759,0 241,0 lei mai mult decât în anul 2007, şi utilizat în confor- Fondul naţional pentru 577,0 577,0 mitate cu Hotărârile CSŞDT în scopurile prevăzute susţinerea ştiinţei (7.04) de legislaţie. Total general 25577,0 25336,0 241,0

16 - nr. 1(12), februarie 2009 Bilanţ 2008

Finanţarea bugetară a proiectelor de transfer Tabelul 5 tehnologic, selectate prin concurs, a constituit 12,3 Distribuirea alocaţiilor bugetare pe direcţii strategice în sfera ştiinţei şi inovării în anul 2008 mil. lei (tab.4). În conformitate cu art. 48 al „Re- gulamentului privind fi nanţarea activităţilor în sfera Denumirea Total Denumirea programelor ştiinţei şi inovării” cofi nanţarea acestora a constitu- direcţiei mii lei Instituţionale de stat de trans- inde- interna- strategice fer teh- pen - ţionale it 5,0 mil. lei, surse extrabugetare în mărime de nu funda- aplicate nologic dente mentale mai puţin de 40 la sută din costul total al proiectului. Edifi carea 29380,1 23507,8 3952,3 1400,0 -- 520,0 -- Majoritatea proiectelor de transfer tehnologic ţin de statului de drept direcţiile strategice „Biotehnologii agricole, fertili- şi punerea în valoare a patri- tatea solului şi securitatea alimentară” şi „Nanoteh- moniului cul- nologii, inginerie industrială, produse şi materiale tural şi istoric al Moldovei în noi”. contextul inte- grării europene Tabelul 4 (cod 16.07) Repartizarea alocaţiilor de proiecte de transfer Valorifi carea 64422,5 17256,8 40160,7 2800,0 860,0 1260,0 2085,0 tehnologic pe anul 2008 pe programe de stat resurselor umane, naturale şi Programul, direcţia strategică Finanţa r e informaţionale pe anul pentru dezvol- 2008 tarea durabilă a economiei ţării Programul 1608 (direcţia strategică): 860,0 (cod 16.08) Valorifi carea resurselor umane şi Biomedicina, 48003,4 8326.5 35696,9 1000,0 1600,0 1015,0 365,0 farmaceutica, informaţionale pentru dezvoltarea menţinerea durabilă a economiei ţării şi fortifi carea sănătăţii (cod Programul 1609 (direcţia strategică): 1600,0 16.09) Biomedicina, farmaceutica, menţinerea Biotehnologii 77911,4 12651,0 53818,9 5600,0 4259,0 465,0 1117,5 agricole, ferti- şi fortifi carea sănătăţii litatea solului şi securitatea Programul 1604 (direcţia strategică): 4259,0 alimentară (cod Biotehnologii agricole, fertilitatea 16.04) solului şi securitatea alimentară Nanotehnolo- 66650,7 22933,0 30561,7 5800,0 3941,0 865,0 2550,0 gii, inginerie Programul 1605 (direcţia strategică): 3941,0 industrială, Nanotehnologii, inginerie industrială, produse şi materiale noi produse şi materiale noi (cod 16.05) Efi cientizarea 9784,9 1871,9 4366,4 1300,0 1640,0 175,0 432,5 Programul 1606 (direcţia strategică): 1640,0 şi asigurarea Efi cientizarea şi asigurarea securităţii complexului complexului energetic şi asigurarea energetic şi securităţii ener- securităţii energetice, inclusiv prin getice, inclusiv folosirea energiei regenerabile prin folosirea resurselor TOTAL 12300,0 renovabile (cod 16.06) TOTAL 296153,9 86547,0 168556,9 17900,0 12300,0 4300,0 6550,0 Referitor la distribuirea fi nanţelor pe direcţii strategice, aprobate de Parlament, trebuie de men- Cea mai mare pondere din volumul total al fi - ţionat că cea mai înaltă cotă îi revine următoare- nanţării programelor de stat îi revine direcţiilor lor direcţii: „Biotehnologii agricole, fertilitatea strategice: „Nanotehnologii, inginerie industrială, solului şi securitatea alimentară” – 77,9 mil. lei, produse şi materiale noi” (5800 mil. lei), „Bioteh- „Nanotehnologii, inginerie industrială, produse şi nologii agricole, fertilitatea solului şi securitatea materiale noi” – 66,5 mil. lei şi „Valorifi carea re- alimentară” (4600 mil.lei) şi „Valorifi carea resur- surselor umane, naturale şi informaţionale pentru selor umane, naturale şi informaţionale pentru dez- dezvoltarea durabilă a economiei ţării”– 64,4 mil. voltarea durabilă a economiei ţării” (2800 mil.lei) lei (tab.5). (tab.6).

nr. 1(12), februarie 2009 - 17 Akademos

Tabelul 6 În a.2008, ca şi în cei precedenţi, o atenţie deo- Repartizarea alocaţiilor prevăzute în bugetul de stat sebită a fost acordată implementării rezultatelor şti- pe anul 2008 pentru programele de stat inţifi ce prin transfer tehnologic. În acest scop volu- Programul de stat, direcţia strategică Finanţare pe anul mul de fi nanţare a proiectelor de transfer tehnologic 2008 (mii din bugetul de stat a alcătuit 8 mil. 205 mii lei, iar lei) volumul de cofi nanţare – 5 mil. 189 mii lei. Programul 1607 (direcţia strategică). Edifi carea statului de drept şi punerea în valoare a patrimoniului În acest an pentru prima dată a început să funcţi- 1400,0 cultural şi istoric al Moldovei în contextul integrării oneze Parcul ştiinţifi co-tehnologic “Academica” şi europene: Incubatorul “Inovatorul”, volumul de producţie al Programul de stat. Integrarea ştiinţei şi învăţământu- 700,0 lui superior rezidenţilor cărora constituie, respectiv, 49,7 mil. lei Programul de stat. Dinastia Cantemir: polifonismul şi 1,5 mil. lei. 700,0 preocupărilor ştiinţifi co-artistice O atenţie deosebită în anul 2008, ca şi în anii Programul 1608 (direcţia strategică). Valorifi carea precedenţi, a fost acordată valorifi cării mijloacelor resurselor umane, naturale şi informaţionale pentru 2800,0 dezvoltarea durabilă: fi nanciare alocate sferei ştiinţei şi inovării prin mo- Programul de stat. Prelucrarea şi utilizarea deşeurilor nitorizarea continuă. Informaţia despre executarea din industria vinicolă, precum şi obţinerea produselor 1200,0 noi bugetului pe compartimentul „Ştiinţă şi inovare” Programul de stat. Elaborarea mecanismelor şi meto- este prezentată în tabelul 7. delor de stimulare a creşterii economice, de reducere a În general, bugetul pe anul 2008 a fost valori- sărăciei şi de îmbunătăţire a calităţii vieţii în contextul SCERS, Programului Naţional “Satul Moldovenesc” 1000,0 fi cat în proporţie de 99,3 procente. Cele mai multe şi Planului de acţiuni Republica Moldova – Uniunea mijloace fi nanciare n-au fost valorifi cate pe progra- Europeană mele „Efi cientizarea complexului energetic şi asi- Programul de stat. Elaborarea suportului ştiinţifi c şi tehnologic în edifi carea societăţii informaţionale în Re- 600,0 gurarea securităţii energetice, inclusiv prin folosirea publica Moldova resurselor renovabile” şi „Elaborarea politicii şi ma- Programul 1609 (direcţia strategică). Biomedicina, 1000,0 nagementul în domeniul ştiinţei şi inovării”. farmaceutica, menţinerea şi fortifi carea sănătăţii: Tabelul 7 Programul de stat. Elaborarea şi implementarea noilor Nivelul executării alocaţiilor bugetare fundamentate preparate farmaceutice în baza utilizării materiei prime 1000,0 locale pe programe şi performanţă pe anul 2008 Programul 1604 (direcţia strategică). Biotehnologii Denumirea Program Subpro- Plan Executat Executat 5600,0 gram precizat % agricole, fertilitatea solului şi securitatea alimentară: mii lei mii lei Programul de stat. Principii şi procedee tehnologice de diminuare a consecinţelor calamităţilor naturale (se- 1275,0 Elaborarea politicii şi 16 01 8578,2 8361,4 97,5 cetă, îngheţuri etc.) asupra plantelor de cultură managementului în domeniul ştiinţei şi inovării Programul de stat. Crearea, multiplicarea şi imple- Pregătirea cadrelor şti- 16 03 14305,1 14190,4 99,2 mentarea soiurilor şi hibrizilor de plante cu productivi- 1925,0 inţifi ce tate şi rezistenţă sporită Biotehnologii agricole, 16 04 66470,7 65489,5 98,5 Programul de stat. Tehnologii de prelucrare a materiei fertilitatea solului şi se- prime agricole şi de păstrare a producţiei agroalimenta- 800,0 curitatea alimentară re cu consum redus de energie Nanotehnologii, ingine- 16 05 53495,6 53671,8 100.3 Programul de stat. Elaborarea şi implementarea siste- rie industrială, produse şi mului de agricultură ecologică în Republica Moldova 1600,0 materiale noi Efi cientizarea complexu- 16 06 6238,3 5914,7 94,8 Programul 1605 (direcţia strategică). Nanotehnologii, 5800,0 lui energetic şi asigura- inginerie industrială, produse şi materiale noi: rea securităţii energetice, Programul de stat. Asigurarea competitivităţii produ- inclusiv prin folosirea selor industriale în construcţia de maşini în baza inova- resurselor renovabile 1600,0 ţiilor, know-how-ului, materialelor noi şi a tehnologii- Edifi carea statului de 16 07 27460,1 27416,8 99,8 lor avansate drept şi punerea în valoa- Programul de stat. Nanotehnologii, materiale noi re a patrimoniului cultu- 1100,0 ral şi istoric al Moldovei multifuncţionale şi microsisteme electronice în contextul integrării Programul de stat. Cercetări fundamentale şi elaborări europene de materiale şi dispozitive pentru aplicaţii fotonice şi 1100,0 Valorifi carea resurselor 16 08 57417,5 57648,1 100,0 optoelectronice umane, naturale şi infor- Programul de stat. Ingineria şi tehnologiile electroni- maţionale pentru dezvol- 2000,0 ce în relansarea economiei tarea durabilă a economiei ţării Programul 1606 (direcţia strategică). Efi cientizarea şi Biomedicina, farmaceu- 16 09 44023,4 43727,8 99,3 asigurarea complexului energetic şi securităţii energe- 1300,0 tica, menţinerea şi forti- tice, inclusiv prin folosirea resurselor renovabile: fi carea sănătăţii Programul de stat. Elaborarea tehnologiei de produce- Servicii de suport în do- 16 10 78833,5 77865,6 98,8 re şi utilizare a surselor energetice regenerabile în baza 1300,0 meniul ştiinţei şi inovării materiei prime şi a deşeurilor agricole Enciclopedia Moldovei 16 12 5100,0 5100,0 100 TOTAL 17900,0 Total, mii lei 16 00 361928,5 359392,0 99,3

18 - nr. 1(12), februarie 2009 Bilanţ 2008

Din suma totală bugetară pe anul 2008 – efi cientizarea cercetărilor ştiinţifi ce, îmbunătăţirea 361928,5 mii lei au fost valorifi cate 359392,0 mii condiţiilor de muncă şi asigurarea sporirii retribuirii lei. Din motive obiective au rămas nevalorifi cate muncii. 2536,5 mii lei. În conformitate cu Legea bugetului de stat pe anul Aşadar, fi nanţarea ştiinţei şi inovării în anul 2009, volumul de fi nanţe la compartimentul Ştiinţă 2008, comparativ cu anul 2007, a avut un caracter şi inovare este de 427,0 mil. lei, la compartimentul ascendent, corespunde pe deplin prevederilor Codu- lui cu privire la ştiinţă şi inovare şi Acordului de Învăţământ – 17,0 mil. lei şi la compartimentul parteneriat între Guvern şi A.Ş.M. şi a contribuit Investiţii capitale – 84 mil. lei, în total – 528,0 mil. substanţial la renovarea bazei tehnico-materiale, lei, ceea ce constituie 0,8 procente din PIB.

Valentina Rusu-Ciobanu. Grigore Vieru. 1972, tempera pe pânză

nr. 1(12), februarie 2009 - 19 Akademos

EVOLUŢIILE vin de la solicitanţi naţionali, iar 5570 (73%) – de la solicitanţi străini. Cele mai solicitate OPI rămân SISTEMULUI NAŢIONAL a fi mărcile – 6808 cereri, dintre care 1581 de la so- licitanţi naţionali şi 5227 de la cei străini, urmează DE PROPRIETATE desenele şi modelele industriale ale căror indicatori constituie, corespunzător, 380 de cereri – 72 de la INTELECTUALĂ solicitanţi naţionali şi 308 de la cei străini, denumirile de origine – 7 cereri de la solicitanţi străini, in- Ana ZAVALISTÎI, venţiile – 292 cereri (272 de la solicitanţi naţionali, şefa Secţiei “Intellectus” şi mass-media, AGEPI 20 de la cei străini), brevete de scurtă durată – 45 de cereri, modele de utilitate – 23 de cereri şi soiuri de plante – 32 de cereri (majoritatea absolută de la EVOLUTIONS OF THE NATIONAL INTEL- solicitanţi naţionali). LECTUAL PROPERTY SYSTEM Numărul cererilor de brevet de invenţie depuse This concise balance sheet of the evolutions re- de solicitanţii naţionali a crescut în cei 16 ani de la gistered by the national intellectual property system (IP) and of the role of the staff of the State Agency fondarea Agenţiei (1993-2008) în mod constant şi on Intellectual Property (AGEPI) in the given activity constituie la ora actuală cumulat 5136 de cereri. has for an object information of the public opinion În urma examinării cererilor, în anul 2008 au and its participation appreciation of the most impor- fost eliberate 2478 de titluri de protecţie. 1774 din tant achievements in the fi eld of intellectual property ele se referă la mărci, 250 – la brevete, 12 – la soiuri obtained in the Republic of Moldova for the space of de plante, 24 – la modele de utilitate, 88 – la dese- the year 2008. Being an extremely specialized fi eld, ne/modele industriale, 330 – la opere protejate prin the intellectual property occupies, gradually, that im- drepturile de autor şi conexe. portant place in the limelight of the public opinion of La 1 ianuarie 2009 pe teritoriul Republicii Mol- our country, it enjoys world-wide. dova erau valabile 45000 de mărci internaţionale înregistrate prin procedura Aranjamentului de la Madrid, circa 3400 de înregistrări ale modelelor şi Este binevenit să menţionăm din start că propri- desenelor industriale prin procedura Aranjamen- etatea intelectuală reprezintă instrumentul cel mai tului de la Haga, circa 800 de denumiri de origi- efi cient pentru stimularea şi propagarea inventivi- ne înregistrate prin procedura Aranjamentului de la tăţii şi creativităţii, de care societatea modernă de- Lisabona, 952 de brevete naţionale şi 2313 brevete vine tot mai dependentă, în special prin brevete de eurasiatice. invenţie, design industrial, drept de autor şi drepturi Ca şi în anii precedenţi, cele mai active institu- conexe, mărci, indicaţii geografi ce etc. Aceasta este ţii universitare în domeniul brevetării invenţiilor au calea cea mai sigură pentru a preveni şi combate fost: USM, UTM, USMF „N. Testemiţanu” etc. Din concurenţa neloială, a ordona piaţa de produse şi cadrul Academiei de Ştiinţe a Moldovei s-au evi- servicii şi a obţine rezultate pozitive în lupta pentru denţiat: Institutul de Genetică şi Fiziologie a Plan- respectarea unor drepturi exclusive, împotriva con- telor (19 cereri şi 14 brevete), Institutul de Fizică trafacerii şi pirateriei. Aplicată (18 cereri şi 18 brevete); Institutul de Chi- În diapazonul impunător al activităţilor AGEPI, mie (13 cereri şi 10 brevete), Institutul de Inginerie pe primul plan s-au înscris procedurile de examina- Electronică şi Tehnologii Industriale (12 cereri şi 6 re a cererilor şi cele de acordare a protecţiei juridice brevete), Institutul de Energetică (9 cereri şi 1 bre- pentru obiectele de proprietate intelectuală (OPI), vet), Institutul de Microbiologie şi Biotehnologie (7 consolidarea cadrului normativ-legislativ, exami- cereri şi 7 brevete). narea şi înregistrarea contractelor de transmitere a În anul de bilanţ, în vederea realizării efi ciente a drepturilor de proprietate intelectuală, actualizarea prevederilor legislaţiei din domeniul drepturilor de statutului juridic al obiectelor protejate, examinarea autor şi conexe, AGEPI a continuat cu perseverenţă litigiilor apărute în procesul examinării şi valorifi că- controalele privind legalitatea valorifi cării exempla- rii OPI, efectuarea controalelor în scopul aprecierii relor de opere sau fonograme pe teritoriul Republicii legalităţii în procesul de valorifi care a operelor pro- Moldova. Ca urmare a acestor controale, au fost în- tejate de dreptul de autor şi drepturile conexe etc. tocmite şi transmise instanţelor judecătoreşti 138 de Astfel, în anul 2008 la AGEPI au fost depuse rapoarte de expertiză (105 – pe cauze administrative 7918 cereri de înregistrare a OPI, dintre care 331 de şi 33 – penale) şi transmise instanţelor judecătoreşti cereri de înregistrare a obiectelor ocrotite de dreptul 94 de procese-verbale. Concomitent, au fost ridicate de autor şi drepturile conexe şi 7587 de cereri de 3016 exemplare de opere sau fonograme presupuse înregistrare a obiectelor de proprietate industrială. a fi contrafăcute, inclusiv DVD-uri, CD-uri, VCD- Dintre acestea de pe urmă, 2017 (27%) cereri pro- uri, VHS-uri, MC-uri şi HDD-uri.

20 - nr. 1(12), februarie 2009 Bilanţ 2008

În scopul asigurării unei comercializări legale a noastră este parte, AGEPI supraveghează şi respec- operelor audiovizuale şi a fonogramelor înregistrate tarea drepturilor autorilor şi titularilor de drepturi pe compact discuri, casete audio-video, au fost eli- din străinătate atunci când operele lor sunt valorifi - berate 936684 marcaje de control. cate pe teritoriul RM, colaborând cu un şir de asoci- Anul 2008 se caracterizează prin schimbări im- aţii ale titularilor de drepturi: Federaţia internaţio- portante în domeniul legislaţiei de proprietate inte- nală a industriei de fonograme (IFPI), Coaliţia pen- lectuală. Necesitatea ajustării normelor de protecţie tru protecţia drepturilor de proprietate intelectuală a proprietăţii intelectuale la standardele Uniunii Eu- (CIPR), Asociaţia europeană a titularilor de drepturi ropene, prevăzută în Planul de Acţiuni RM-UE, şi a REACT Network, reprezentanţii BSA (Business lichidării decalajului dintre prevederile legilor vechi Software Alliance), Microsoft ş.a. şi starea de lucruri care s-a format în perioada apli- În conformitate cu prevederile articolului 108 cării acestor acte legislative a condus la elaborarea lit. g) al Codului cu privire la ştiinţă şi inovare al de către AGEPI şi adoptarea în ultimii doi ani a 6 Republicii Moldova, care se referă la înregistrarea proiecte noi de legi în domeniul PI: Legea privind rezultatelor cercetărilor ştiinţifi ce ale organizaţiilor protecţia desenelor şi modelelor industriale, Legea din sfera ştiinţei şi inovării, în anul de bilanţ Grupul privind protecţia mărcilor, Legea privind protecţia comun de lucru AGEPI-AŞM a defi nitivat proiectul indicaţiilor geografi ce, denumirilor de origine şi a Regulamentului cu privire la modul de înregistrare a specialităţilor tradiţionale garantate, Legea privind lucrărilor din sfera ştiinţei şi inovării şi a rezultatelor protecţia invenţiilor, Legea privind protecţia soiu- cercetărilor ştiinţifi ce. Recepţionarea şi examinarea rilor de plante. Legea privind drepturile de autor şi fi şelor informative ale rapoartelor ştiinţifi ce în con- conexe urmează să fi e adoptată în anul curent. formitate cu Lista programelor/proiectelor din sfera Legea privind protecţia indicaţiilor geografi ce, ştiinţei şi inovării, fi nanţate de la bugetul de stat, denumirilor de origine şi a specialităţilor tradiţiona- a condus la examinarea şi înregistrarea pe parcur- le garantate este inedită pentru Republica Moldova. sul anului 2008 la AGEPI a 54 de fi şe informative Punerea ei în aplicare va crea condiţiile pentru ac- ale rapoartelor ştiinţifi ce. Totodată, AGEPI a editat cesul produselor autohtone marcate cu aceste OPI Indexul „Rapoarte de cercetare din sfera ştiinţei şi pe piaţa comunitară, va contribui la realizarea unei inovării. Culegere de rezumate” (2005-2007), vol. serii de strategii adoptate de Guvernul Republicii 1, precum şi completează în permanenţă BD „Re- Moldova. zultate Ştiinţifi ce”. Pentru prima dată în legislaţia naţională sunt În plan internaţional, în anul 2008 AGEPI a formulate prevederi referitoare la protecţia invenţiei asigurat monitorizarea tratatelor şi convenţiilor în prin brevet de scurtă durată. Principalele avantaje domeniul proprietăţii intelectuale la care Republica ale protecţiei prin acest brevet constau în examina- Moldova este parte (raportul privind implementarea simplifi cată şi rapidă, cerinţe mai mici faţă de rea acestora fi ind prezentat semestrial Ministerului activitatea inventivă (comparativ cu brevetele tra- Afacerilor Externe şi Integrării Europene), precum diţionale), cheltuieli mai mici pentru obţinerea pro- şi participarea ţării noastre la lucrările Comitetelor tecţiei. Şi, deşi protecţia se acordă pe un termen mai şi Grupurilor de lucru ale OMPI. redus (6 ani), acesta este sufi cient ca invenţia să fi e Colaborarea regională în domeniul PI s-a axat valorifi cată pe deplin, iar valabilitatea brevetului de în anul 2008 pe negocierile privind semnarea unui scurtă durată poate fi prelungită până la 10 ani. Program de colaborare bilaterală în domeniul PI în- AGEPI a efectuat monitorizarea activităţii orga- tre Ofi ciul European de Brevete (OEB) şi AGEPI. nizaţiilor de gestiune colectivă a drepturilor patrimo- În cooperare cu Comisia de Stat pentru Testarea niale de autor în ceea ce priveşte modul de colectare Soiurilor de Plante a MAIA şi cu participarea Uni- şi repartizare a remuneraţiei de autor acumulată în unii Internaţionale pentru Protecţia Soiurilor Noi baza licenţelor eliberate benefi ciarilor, supraveghe- de Plante (UPOV), AGEPI a organizat în septem- rea respectării legislaţiei de către aceste organisme, brie 2008 Seminarul naţional „Protecţia soiurilor acordarea consultanţei în vederea valorifi cării ope- de plante în Republica Moldova”. Reuniunea a fost relor în ţară sau în străinătate, întocmirea contracte- consacrată Jubileului de 10 ani de la aderarea Repu- lor la solicitarea autorilor, titularilor de drepturi sau blicii Moldova la UPOV. utilizatorilor. Colaborarea cu Uniunile de creaţie din Reprezentantul AGEPI a participat, de aseme- Republica Moldova în baza unor acorduri de cola- nea, la lucrările sesiunilor anuale ale Echipei de borare, cu Uniunea Producătorilor de Fonograme şi Specialişti în domeniul Proprietăţii Intelectuale Videograme, Asociaţia «Drepturi de Autor şi Cone- (TOS-IP) din cadrul Comisiei Economice a Naţiu- xe» din Republica Moldova (AsDAC) aduce deja nilor Unite pentru Europa (UNECE). rezultate. La cea de-a 20-a şedinţă a Consiliului Adminis- În baza convenţiilor internaţionale la care ţara trativ al Organizaţiei Eurasiatice de Brevete (OEAB)

nr. 1(12), februarie 2009 - 21 Akademos la care Republica Moldova este parte, ţara noastră a în vederea familiarizării lor cu potenţialul proprie- preluat de la Republica Armenia preşedinţia Consi- tăţii intelectuale; liului pentru anii 2009-2010. diseminarea informaţiei privind activitatea În noiembrie 2008 AGEPI, în comun cu Ofi ciul în domeniul protecţiei proprietăţii intelectuale şi Eurasiatic de Brevete (OEAB) şi Agenţia pentru invenţiile pasibile de implementare prin interme- Inovare şi Transfer Tehnologic (AITT), a organi- diul publicaţiei periodice „AGEPI Info (Bursa in- zat la Chişinău Conferinţa internaţională ştiinţifi - venţiilor)”, al emisiunilor radio şi TV, mass-media co-practică cu genericul ”Inovarea în susţinerea etc. IMM”. Acordarea asistenţei necesare activităţilor de În anul de referinţă a avut loc extinderea relaţi- inovare a IMM de către AGEPI s-a materializat în ilor de colaborare cu mai multe ofi cii de proprietate industrială şi drept de autor din lume, inclusiv cu anul de bilanţ prin propagarea modelului inovaţio- Ofi ciul de Stat pentru Invenţii şi Mărci din România nal de creştere economică şi lansarea serviciilor de (OSIM) şi Ofi ciul Român pentru Dreptul de Autor prediagnoză a proprietăţii intelectuale la întreprin- (ORDA). deri. Susţinerea inventatorilor şi inovatorilor consti- Trebuie să menţionăm faptul că actualmente în tuie un alt aspect important al activităţii AGEPI. lume se cheltuiesc anual o mie de miliarde de do- Astfel, pe parcursul anului 2008, graţie asistenţei lari pentru cercetare şi dezvoltare. În acest context, acordate de către AGEPI, inventatorii din Republica AGEPI s-a încadrat activ în Agenda de dezvoltare a Moldova au participat la următoarele expoziţii in- OMPI care urmăreşte construirea unei infrastructuri ternaţionale de inventică, tehnici şi produse noi: mondiale a cunoaşterii, ce va cuprinde baze de date • Salonul Internaţional de Proprietate Industrială ale informaţiei tehnologice, ştiinţifi ce şi publice cu „Arhimede” (ediţia IX), Moscova; accesare gratuită, funcţionabile la standarde comu- • Salonul Internaţional de Invenţii, Procedee şi ne pentru un schimb universal de informaţii cu toate Produse noi, Geneva; ţările membre. • Salonul de inventică „Proinvent”, Cluj, România; În vederea realizării dezideratelor privind in- • Salonul Internaţional de Inventică, Iaşi, Româ- struirea în domeniul PI, AGEPI a organizat în anul nia; de referinţă o serie de seminare tematice la USMF, • Salonul internaţional de Invenţii „Novoe Vre- mea”, Sevastopol, Ucraina; UCCM, UTM, ASEM, la diverse institute ale AŞM, • Salonul de inventică de la Bucureşti, România; MAIIE şi MDI etc. • Salonul Internaţional de Invenţii şi Noi tehnolo- Pe parcursul anului 2008 au fost actualizate gii, Bruxelles, Belgia. programele de studii ale cursurilor organizate de Participarea la aceste saloane s-a soldat cu în- AGEPI, 24 de persoane obţinând califi carea „Con- scrierea în palmaresul inventatorilor moldoveni a silier în Proprietate Intelectuală”. La solicitarea 42 de medalii de aur, 45 de argint şi 11 de bronz. AGEPI, Ministerul Educaţiei şi Tineretului a ac- În vederea promovării celor mai valoroase şi ceptat includerea, cu titlu opţional, a cursului „In- necesare invenţii, AGEPI a prezentat listele temati- troducere în proprietatea intelectuală” în Curricula ce a circa 100 de invenţii brevetate în ultimii 5 ani universitară. pentru promovarea lor în cadrul Clubului de afaceri Din priorităţile activităţii AGEPI pentru anul „Ştiinţa & Business”, organizat de MRDA şi AŞM. 2009 le vom menţionăm aici pe cele mai impor- Încurajarea şi susţinerea activităţii IMM se afl ă tante: perfecţionarea cadrului normativ în vederea pe parcursul ultimilor ani pe agenda structurilor gu- implementării actelor legislative, armonizate cu vernamentale şi nonguvernamentale din majoritatea acquis-ul comunitar, prin elaborarea şi aprobarea ţărilor lumii. În contextul dat, menţionăm că AGEPI regulamentelor de aplicare a noilor legi; realizarea a sprijinit şi în anul de bilanţ în mod expres aspiraţi- prevederilor Agendei de cooperare RM-UE pentru ile inovatoare ale IMM. Cele mai importante acţiuni au fost: anul 2009 în domeniul PI; crearea serviciului de acordarea unor facilităţi la taxele pentru în- gestionare a PI şi transfer tehnologic la instituţii registrarea şi protecţia obiectelor de proprietate in- şi întreprinderi; prediagnoza PI la întreprinderi; telectuală. Astfel, la capitolul inovaţii reducerile de intensifi carea colaborării cu instituţiile de învăţă- taxe constituie 15 la sută din cele stabilite, la desene mânt superior din republică în domeniul instrui- şi modele industriale – 35 la sută, iar la mărci de rii cadrelor; amplifi carea colaborării cu instituţiile produse şi servicii – 50 la sută; administraţiei publice centrale în domeniul respec- susţinerea IMM pentru participare la expo- tării drepturilor de PI, luptei cu contrafacerea şi ziţiile şi saloanele internaţionale de inventică; pirateria; organizarea unui concurs privind valori- organizarea diverselor seminare, conferinţe, fi carea de către IMM a potenţialului lor intelectual mese rotunde pentru managerii şi specialiştii IMM prin implementarea în producţie a OPI etc.

22 - nr. 1(12), februarie 2009 Bilanţ 2008

Numărul total de doctoranzi, competitori şi INSTRUIREA postdoctoranzi pe domenii de ştiinţă POTENŢIALULUI din cadrul A.Ş.M. Nr./ Domeniul şti- Total Doctoranzi Post- Com- o. inţifi c per- doc. pet. DE CADRE ŞTIINŢIFICE Program soane total la zi fr/red 1. Ştiinţe fi zico- 22 20 15 5 1 1 Dr. Nicolae STRATAN, matematice director general al Centrului de Instruire 2. Ştiinţe chimice 13 13 12 1 - - 3. Ştiinţe 66 59 41 18 3 4 Universitară, Postuniversitară şi biologice Perfecţionare, A.Ş.M. 4. Ştiinţe 33 3 - - - geologice TRAINING OF SCIENTIFIC 5. Ştiinţe tehnice 9 9 3 6 - - PERSONNEL POTENTIAL 6. Ştiinţe agricole 5 4 2 2 - 1 7. Ştiinţe 32 24 7 17 3 5 In 44 institution from our country with economice PhD activities, 1164 students. Most of them 8. Ştiinţe 189 128 61 67 11 46 are studying social, lower, biological and umanistice economical sciences. The PhD students are guided Total 335 260 144 116 18 57 by more the 900 advisers. In 2008 were matriculated Activitatea de cercetare a doctoranzilor şi competito- 492 persons, with a fi nance of 14305.1 thousands lei. rilor din instituţiile cu activitate de doctorat din ţară este The scholarship grow up with 100 lei, the excellence îndrumată de peste 900 conducători de doctorat, dintre scholarship of government with 500 lei and the nomi- care 500 sunt doctori habilitaţi. În cadrul AŞM, doctoran- nal scholarship wit 800 lei. Our collaborators and zii şi competitorii sunt îndrumaţi de 123 conducători de professors published a guide “E bine să ştii”, “Pro- doctorat. Dintre aceştia: 11 academicieni, 5 membri co- gramming language in C” and other normative acts. respondenţi, 49 doctori habilitaţi şi 58 doctori în ştiinţe.

În anul 2008, pregătirea cadrelor ştiinţifi ce prin docto- Numărul conducătorilor de doctorat în rat şi postdoctorat s-a desfăşurat la peste 130 specialităţi, instituĠiile útiinĠifice ale A.ù.M. în 44 instituţii cu activitate de doctorat, din care 29 insti- tuţii de cercetări ştiinţifi ce şi 15 de învăţământ superior. În 11 instituţiile respective îşi fac studiile 1664 de doctoranzi. 5 Dintre aceştia: 489 persoane în învăţământul la zi, 1175 Academicieni persoane la frecvenţa redusă; la postdoctorat sunt înmatri- Membri corespondenĠi culate 52 persoane; competitori – 270 persoane. 58 Doctori habilitat Doctori în útiinĠe La Centrul de Instruire Universitară, Postuniversitară 49 şi Perfecţionare, căruia îi revine funcţia de organizare şi pregătire generală a cadrelor ştiinţifi ce din cadrul institu- ţiilor Academiei de Ştiinţe a Moldovei, îşi fac studiile 260 În conformitate cu Planul de admitere la doctorat de doctoranzi: cu învăţământ la zi – 144 persoane, cu frec- şi postdoctorat (cu fi nanţare bugetară şi în bază de con- venţa redusă – 116 persoane, competitori –57 persoane, tract), în anul 2008 urmau să fi e înmatriculaţi la studii de postdoctoranzi – 18. doctorat 579 persoane (respectiv 322 şi 257), la postdoctorat – 30 persoane. Studii doctorale Realizarea planului de admitere la doctorat 1800 1664 700 1600 579 Conform planului 600 1400 Realizat 1175 492 1200 Total doctoranzi 500 Au rămas 1000 Doctoranzi la zi 400 322 nesolicitate - Doctoranzi la f/r 282 800 300 257 87 locuri: 40 - la buget 600 489 Postdoctoranzi 210 200 47 - la contract 400 270 Competitori 100 200 52 0 0 Total Buge t Contract În anul de referinţă, au absolvit studiile de doctorat Ca şi în anii precedenţi, cei mai mulţi doctoranzi se din cadrul instituţiilor cu activitate de doctorat din ţară îndreaptă spre domeniul ştiinţelor umanistice (185), după 571 persoane: doctoranzi – 473 ( cu fi nanţare bugetară care urmează specialităţile drept, biologie (66) şi econo- – 328 şi la contract – 145); competitori – 98; postdoc- mie (32). toranzi – 17.

nr. 1(12), februarie 2009 - 23 Akademos

Conform datelor Consiliului Naţional pentru Acredi- peste hotare, exponenţi de vază ai ştiinţei contemporane, tare şi Atestare, la 1 noiembrie 2008 au fost elaborate 195 care să ţină cursuri de lecţii pentru colaboratorii ştiinţiﬁ ci teze: 173 – teze de doctorat şi 22 – teze de dr. habilitat. din ţară. Modalitatea aceasta de organizare a cursurilor de SusĠinerea tezei de doctor perfecţionare s-a dovedit eﬁ cientă, contribuind la o mai

195 bună informare a specialiştilor noştri şi la stabilirea unor 200 173 legături de colaborare între savanţii din diferite ţări şi

150 centre de cercetare. În scopul realizării Programului de pregătire a ca- 100 drelor ştiinţifi ce, pentru anul 2008 au fost alocate 14305,1 50 22 mii lei, ceea ce este mai mult decât în anul 2007 cu 298,2 mii lei şi cu 4887,3 mii lei mai mult faţă de anul 2006. 0 Total Doctor habilitat Doctor în útiinĠe Mijloaceplanificatepentrurealizareaprogramuluide În perioada studiilor doctorandul este obligat să rea- pregĉtireacadrelorƔtiinƜifice lizeze un program de pregătire generală şi un program de cercetare ştiinţifi că, care se bazează pe creaţie şi cerce- 15000 10000 tare ştiinţifi că avansată. Studiile de doctorat urmează să 5000 se încheie cu susţinerea tezei de doctor. Deşi statul face 0 investiţii fi nanciare considerabile în pregătirea cadrelor Anul2006 Anul2007 Anul2008 ştiinţifi ce (majorarea cuantumului bursei doctoranzilor, Pentru bursa doctoranzilor şi postdoctoranzilor au fost sporirea salariului conducătorilor de doctorat, asigurarea prevăzute 4716,8 mii lei, ceea ce a constituit 33 la sută din bazei materiale pentru efectuarea cercetărilor), ca şi în totalul cheltuielilor. În conformitate cu Hotărârea Guver- anii precedenţi, numărul persoanelor care susţin teza în nului nr.1287 din 18 noiembrie 2008, cuantumul burselor termen este foarte mic. de studii acordate doctoranzilor, începând cu 1 octombrie Procentul mic de susţinere a tezelor este cauzat de 2008, a fost majorat cu 15 la sută şi constituie pentru doc- neglijenţa doctoranzilor faţă de obligaţiunile lor, atitudi- toranzii an. I – 700 lei, an.II – 750 lei, an. III – 850 lei. De nea formală a unor conducători şi iresponsabilitatea unor asemenea, a fost majorată Bursa de excelenţă a Guvernu- instituţii cu activitate de doctorat. Astfel, unele consilii lui de la 2000 lei la 2500 lei şi bursa nominală de la 1200 ştiinţifi ce organizează de mântuială dările de seamă ale lei la 2000 lei, începând cu 1 noiembrie 2008. doctoranzilor/postdoctoranzilor. Prin hotărârea consiliu- În scopul sporirii nivelului de mobilitate instituţională lui se promovează dintr-un an de studii în altul persoa- (atât în interiorul ţării, cât şi în exterior) a tinerilor cercetă- ne care nu realizează programul de cercetare sau cel de tori, în anul 2008 au fost utilizate 436,3 mii lei. Aceasta a pregătire generală. Mai mult decât atât, sunt cazuri când făcut posibilă achitarea cheltuielilor pentru deplasări de do- conducătorul de doctorat pe parcursul anului n-a discutat cumentare a doctoranzilor şi postdoctoranzilor, participarea măcar o dată cu doctorandul asupra tezei, deşi salariul l-a la seminare şi conferinţe internaţionale, efectuarea studiilor primit sistematic. de cercetare în domeniul practicat. În anul de referinţă doc- Centrul de Instruire Universitară, Postuniversita- toranzii şi postdoctoranzii din cadrul AŞM au benefi ciat de ră şi Perfecţionare al A.Ş.M. acordă o atenţie deosebită 70 deplasări în teritoriu şi peste hotarele ţării. calităţii pregătirii generale a doctoranzilor. În acest scop În anul 2008 s-au înregistrat anumite schimbări pozi- este orientată şi activitatea metodico-ştiinţifi că a celor tive în domeniul pregătirii cadrelor ştiinţifi ce. Se impune, trei catedre din cadrul Centrului, care perfecţionează atât însă, şi în continuare promovarea unor acţiuni menite să metodele clasice de predare-învăţare, cât şi implemen- îmbunătăţească acest sistem. Odată cu adoptarea Codu- tează metode noi. A fost revăzut curriculumul la disci- lui învăţământului şi în scopul implementării prevederi- plinele de pregătire generală. Se utilizează efi cient baza lor Codului cu privire la ştiinţă şi inovare urmează să se tehnico-didactică a Centrului. Doctoranzii participă activ realizeze: la manifestările organizate de catedre, inclusiv la mese - corelarea sistemului de pregătire a cadrelor ştiinţifi ce rotunde ştiinţifi ce consacrate Anului Tineretului, întâlniri din ţară cu practicele europene; cu savanţii renumiţi din domeniu etc. - efectuarea modifi cărilor de rigoare în actele normative Pentru familiarizarea doctoranzilor şi postdoctoran- privind organizarea şi desfăşurarea doctoratului şi post- zilor cu actele normative privind studiile de doctorat şi doctoratului; postdoctorat, a fost elaborat ghidul E bine să ştii... - elaborarea noilor curriculumuri la toate disciplinele de În sprijinul doctoranzilor, specialiştii de la Catedra pregătire generală a doctoranzilor; de informatică şi tehnică de calcul au publicat lucrarea - includerea obligatorie a doctoranzilor în proiectele atât metodică Programa în limbajul C, autori dr. Ştefan Bu- din cadrul programelor de stat, cât şi în cele internaţio- zurniuc, dr. Grigore Secrieru. nale, ceea ce va stimula elaborarea şi susţinerea în termen Un rol important în pregătirea cadrelor ştiinţifi ce are a tezei de doctorat; şi formarea profesională continuă. În anul 2008 a fost - încheierea contractelor de studii doctorale între docto- adoptată o modalitate nouă de organizare a cursurilor de rand, conducătorul de doctorat şi instituţia cu activitate perfecţionare a colaboratorilor de la instituţiile Academi- de doctorat, cu specifi carea drepturilor şi obligaţiunilor ei de Ştiinţe a Moldovei. La propunerea administraţiei infi ecărei părţi implicate în procesul de pregătire a cadrelor stituţiilor, a fost elaborat un plan de formare profesională ştiinţifi ce, contribuind astfel la realizarea cerinţelor pri- continuă, cu participarea unor personalităţi notorii de vind asigurarea calităţii.

24 - nr. 1(12), februarie 2009 Bilanţ 2008

Laureaţii Concursului Naţional de Susţinere a Ştiinţei Savantul anului – 2008 - „ECONOM”

SAVANTUL ANULUI ÎN DOMENIUL SAVANTUL ANULUI ÎN DOMENIUL ŞTIINŢELOR UMANISTICE ŞTIINŢELOR REALE

Dr. hab. Mariana ŞLAPAC, Prof., dr. hab. Constantin SPÎNU, vicedirector al vicepreşedinte al A.Ş.M. Centrului Naţional de Medicină Preventivă În anul 2008 dr.hab.Mariana Şlapac a publicat lucra- Titlul de laureat i-a fost acordat pentru ciclul de lu- rea Cetăţi din Ţara Moldovei. Mica enciclopedie ilustra- crări ştiinţifi ce Realizări în profi laxia şi tratamentul in- tă care, într-un mod captivant şi original, prezintă cetă- fecţiilor virale. Cercetările se referă la combaterea inci- ţile moldoveneşti, începând cu cele de pământ şi lemn denţei prin viroze şi optimizarea sistemului de suprave- şi terminând cu cele bastionate. Toate-s plasate într-un ghere în sănătatea publică prin elaborarea metodelor noi context istoric concret, cartea inserând informaţii despre de profi laxie şi tratament în baza obţinerii unor remedii domnii-fondatori ai sistemului defensiv, despre armată şi antivirale cu efi cacitate sporită, economic avantajoase şi armament, echipament de protecţie, constructori de ce- accesibile pentru populaţie. Savantul şi managerul Con- tăţi, elemente şi metode defensive, materiale şi tehnici stantin Spînu a organizat reînregistrarea şi fabricarea de construcţie ş.a. Mai mult decât atât, autoarea propune cititorului în premieră absolută variante de reconstituire în cadrul S.A. „Farmaco” a produsului medicamentos a fortăreţelor dispărute, bazate pe documente de epocă şi Pacovirina, a modernizat obţinerea substanţei biologic vestigii arheologice. active, componenta de bază a produsului nominalizat Tot în 2008, Mariana Şlapac editează monografi a prin realizarea transferului tehnologic, circumstanţe Arta urbanismului în Republica Moldova. Privire în an- care au permis producerea unei variante noi de medi- samblu. Această carte de sinteză reconstituie, pentru pri- cament. Valoarea produsului realizat de Pacovirina în ma dată, situaţia urbană a unui stat independent din cele 2008 a atins cota de circa 1 milion de lei moldoveneşti. mai vechi timpuri până în prezent şi prezintă un tablou Dacă ţinem cont de faptul că tratamentul de consens al general al morfologiei urbane, însoţit de cele mai ilustra- unui bolnav cu hepatita virală cronică C cu remedii de tive studii de caz ale oraşelor moldoveneşti. Autoarea, de import costă circa 15 mii euro, iar tratamentul în baza asemenea, pune în discuţie formele, ţesutul şi compozi- Pacovirinei – 400 de euro, este evident impactul socio- ţia urbană, determinantele contextului urban. economic al acestui preparat, care se cifrează la zeci de Prin aceste şi alte câteva lucrări publicate în 2008 milioane de lei. autoarea s-a remarcat drept promotor al unei noi disci- Rezultatele obţinute au fost publilcate în 44 de lu- pline comparate – castelologia comparată, al cărei obiect crări ştiinţifi ce, inclusiv în monografi a Hepatita virală B. de studiu îl constituie evoluţia arhitecturii militare. Dna În anul 2008 profesorul Constantin Spînu a participat la Mariana Şlapac este membru al Asociaţiei Arhitecţilor 5 manifestări ştiinţifi ce internaţionale, în cadrul cărora din Moldova, al Societăţii de heraldică, genealogie şi ar- a fost menţionat cu medalii de aur, argint şi bronz, pre- hivistică „Paul Gore” din Moldova, al Comisiei de Istoria Oraşelor din România etc. mii speciale şi diplome de excelenţă pentru activitatea În anul de referinţă cercetătoarea a participat la 8 fo- sa prodigioasă în domeniul inovării. Proaspătul laureat ruri ştiinţifi ce naţionale şi internaţionale, desfăşurate în s-a afi rmat plenar şi în calitate de virusolog principal al Republica Moldova, România, Ucraina şu Belgia, a avut 4 Ministerului Sănătăţii, membru al Asambleei A.Ş.M., la lansări de carte – 2 în Republica Moldova şi 2 – în Româ- realizarea Programului Naţional de combatere a hepati- nia. Lucrarea Cetăţi din Ţara Moldovei. Mica enciclopedie telor virale B, C şi D în Republica Moldova pentru anii ilustrată a fost apreciată cu 2 premii „Ethosul românesc”. 2007-2011.

nr. 1(12), februarie 2009 - 25 Akademos

TÂNĂRUL SAVANT AL ANULUI TÂNĂRUL SAVANT AL ANULUI ÎN DOMENIUL ÎN DOMENIUL ŞTIINŢELOR UMANISTICE ŞTIINŢELOR REALE

Dr. hab. în fi lologie Dragoş VICOL, profesor Denis NICA, doctor în ştiinţe fi zico-matematice, şeful universitar interimar, şeful catedrei fi lologie română a laboratorului „Fizica structurilor multistratifi cate cu Universităţii Libere Internaţionale din Moldova magnetici moleculari”, facultatea de fi zică a USM

Pe parcursul anului 2008 cercetătorul şi criticul Interesele ştiinţifi ce ale dr. Denis Nica ţin de literar Dragoş Vicol a dat dovadă de o prestanţă şti- domeniul nanofi zicii. S-a manifestat ca fi zician-teoretician, studiază diferite proprietăţi ale structurilor inţifi că prodigioasă, concretizată într-un nou studiu nanodimensionale – obiectelor fi zice cu dimensiuni monografi c Sadoveniană. Sinteze critice, în alte 33 spaţiale nanometrice. În anul 2008 a obţinut rezulta- de studii şi articole ştiinţifi ce, publicate în reviste te interesante şi importante în aspect teoretic şi apli- naţionale şi internaţionale, precum şi cu participări cativ, care ar permite de a majora viteza de funcţi- la circa 20 de simpozioane şi conferinţe ştiinţifi ce onare a dispozitivelor electronice (calculatoarelor, internaţionale de referinţă. telefoanelor mobile, audio- şi video-playerelor), desigur pe bază de nanostructuri. Potrivit exegetului Mihail Dolgan, atractivita- În baza rezultatelor obţinute în 2008 a publicat tea formulei ştiinţifi co-critice a doctorului habilitat 3 articole în reviste ştiinţifi ce internaţionale de pre- Dragoş Vicol provine din împletirea iscusită a trei stigiu: 2 articole – în Applied Physics Letters şi unul stiluri: stilul de investigaţie ştiinţifi că propriu-zisă, – în Physical Review B, 2 articole - în revista şti- stilul creator-artistic şi stilul cu nerv pamfl etar. De- inţifi că naţională Studia Universitatis. A prezentat scrierea analitică, pe orizontală şi verticală, a operei 20 de rapoarte la conferinţe ştiinţifi ce internaţiona- lui Mihail Sadoveanu e efectuată cu abilitate şi chiar le, care şi-au ţinut lucrările în Republica Moldova, SUA, Rusia, Italia, Japonia, Brazilia, Ucraina, Bela- cu dezinvoltură nativă anume prin intermediul aces- rus. Ca executant principal a participat la realizarea tui „aliaj”, precum şi pe calea unei fructifi cări opti- a trei proiecte internaţionale de cercetare, fi nanţate me a bogatelor şi variatelor surse critico-ştiinţifi ce, de fondurile INTAS, CRDF, Fondul de Cercetări lecturate cu mare atenţie. Fundamentale din Rusia

Învingătorii Concursului Naţional de Susţinere a Ştiinţei Savantul anului – 2008 - „ECONOM” au fost desemnaţi prin decizia Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al A.Ş.M. din 22 decembrie 2008. La cele patru nominalizări: Savantul anului în domeniul ştiinţelor reale, Savantul anului în domeniul ştiinţelor umanistice, Tânărul savant al anului în domeniul ştiinţelor umanistice, Tânărul savant al anului în domeniul ştiinţelor reale au pretins 25 de cercetători. Membrii CSŞDT au selectat şi examinat 10 dosare. Conform condiţiilor Concursului Naţional de Susţinere a Ştiinţei Savantul anului „ECONOM”, laureaţii primelor două nominalizări sunt remuneraţi cu 50 de mii de lei, tinerii savanţi – cu 30 de mii de lei. Concursul Naţional de Susţinere a Ştiinţei Savantul anului – 2008 – „ECONOM” a fost al 5-lea la număr organizat de Academia de Ştiinţe a Moldovei şi Banca de Economii S.A. în scopul impulsionării activităţii de cercetare-inovare în Republica Moldova şi atragerii de investiţii străine şi autohtone pentru implementarea celor mai valoroase realizări ştiinţiﬁ ce.

26 - nr. 1(12), februarie 2009 Portret omagial

MIHAIL DOLGAN SAU HARUL ALES DE A TĂLMĂCI METAFORA POEZIEI

Acad. Constantin POPOVICI

MIHAIL DOLGAN OR THE TALENT TO NARRATE THE POETRY’S METAPHORS It is an homage offered to the academician Mihail Dolgan, an eminent literary critic, professor, and a poet with the occasion of the 70 anniversary. Mihail Dolgan is the author of at least 50 books – individual monographs, collective exegeses, historical treaties of literature, collection of scientiﬁ cally articles, school books, methodical-didactical guidelines, scientiﬁ cally-popular works, anthologies, dictionaries, encyclopedias etc. and more than 900 studies, articles, and literal chronics. His interests and vocation are focused on the fundamental themes and problems, as well as on integration, revaluation, of the post- war literature from the Republic of Moldova and Romania; development trends of the main literary genre; artistic-stylistic orientation of the literary process in the post-war period; civic conscience and ars poetica; the evolution and methodology of the current literary critics; technique of teaching of the Acad. Mihail Dolgan literature in schools etc.

Bătrânul Cronos vine să măsoare şi să pună preţ întruna examen la aceeaşi altitudine de gravă res- pe tot ce respiră şi cugetă, să rânduiască evenimen- ponsabilitate, punând la contribuţie harul de poet şi tele şi să adulmece rolul şi rostul celor ce le pun în fi lozof, de profund analist şi stilist de forţă, căci aria mişcare, să numească zilele de popas întru evidenţi- de investigare îmbrăţişată reclamă anume aceste ap- erea, aprecierea şi blagoslovirea lor. titudini alese. Una din aceste zile vine să consemneze frumo- După ce absolveşte cu eminenţă Universitatea sul jubileu de 70 de ani al marcantei personalităţi de Stat din Chişinău, Facultatea de Istorie şi Filo- din lumea literelor noastre – maestrul MIHAIL logie (1963), se angajează cu promptitudine şi de- DOLGAN. voţiune în cele mai necesare şi complexe sfere ale L-am cunoscut pe acest harnic şi talentat savant, ştiinţei şi culturii din republică. profesor, poet şi cărturar de largă anvergură într-un Trece prin toate treptele de ascensiune: de la început de primăvară, şi de atunci încoace făptura-i laborant inferior la cercetător ştiinţifi c principal şi şi vocaţia-i de literat le-am asociat mereu cu acest profesor universitar, apoi ajunge să conducă Secţia mănos anotimp – simbol al avântului, visurilor su- de Literatură Contemporană a Institutului de Istorie blime şi înfăptuirilor pline de sens. şi Teorie Literară al Academiei de Ştiinţe a Moldo- Coborâtor dintr-o familie de ţărani vrednici şi vei (din 1983 până în prezent; astăzi: Institutul de frumoşi, Mihail Dolgan, un tânăr chipeş şi visător, Filologie) şi Catedra de Literatură Română şi Teorie ne-a venit ca din poveste din acel colţ pitoresc de Literară a Universităţii de Stat din Moldova (prin ţară, din părţile de nord ale Moldovei, pentru a ne cumul, din 1995). În 1970 devine doctor în fi lolo- aduce mirozna fl orilor de câmp şi tainele codrilor gie, în 1991 – doctor habilitat în fi lologie, în 1994 bătuţi de gânduri. – profesor universitar, în 2000 – membru corespon- Născut la 5 februarie 1939 în satul Rediul Mare, dent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi în 2007 comuna Donduşeni, judeţul Soroca, trecut cu emi- – academician al aceleiaşi academii. nenţă prin toate cursurile de învăţământ, el ţine Încă de pe băncile şcolare, apoi în anii de stu-

nr. 1(12), februarie 2009 - 27 Akademos denţie se înfrăţeşte pentru totdeauna cu scrisul, cu să meargă în fruntea ţelinarilor, care nu are alte mij- creaţia, publicând reportaje, articole, versuri, nuve- loace de explorare decât focul inimii, înţelepciunea le. În ultimii ani de universitate se consacră în între- cugetului şi buna-cuviinţă. gime criticii literare, precizându-şi totodată şi genul Mereu setos de cunoştinţe şi fascinat de necu- preferat de investigare. Mărturie stau cele două stu- noscut, mereu în ascensiune, Mihail Dolgan ştie să dii serioase de teorie şi stilistică literară publicate dozeze şi să proporţioneze sentimentul şi raţiunea în 1963: Oximoronul în poezia moldovenească şi atunci când vine să cerceteze şi să aprecieze proce- Culorile în poezie (în săptămânalul „Cultura Mol- sul literar pe viu, nebenefi ciind de acea distanţare în dovei”). timp care i-ar facilita formularea la rece a judecăţi- Editorial debutează cu volumul Idee şi imagine lor de valoare. Pentru astfel de angajări, care impun poetică (1971), care cuprinde analize şi interpretări inerent momentul social, atitudinea subiectivă şi, estetice-stilistice ale poeziei contemporane din per- desigur, simţul valorii pur estetice se cer destul de spectiva fi guraţiei. Acest început promiţător, trecut multe. Cercetătorul însă deţine din plin aceste cali- sub semnul frumosului dicton popular „Ziua bună se tăţi. Le confi rmă cele mai valoroase lucrări ale lui cunoaşte de dimineaţă”, i-a fost într-adevăr de bun din primele două decenii de activitate hermeneutică augur. De atunci încoace au venit rând pe rând cele marcate demult de opinia literară: Idee şi imagine 50 de cărţi (monografi i individuale, exegeze colec- poetică (1971), Marginalii critice (1973), Metafo- tive, tratate de istorie a literaturii, culegeri de artico- ra poetică şi semnifi caţiile ei în poezia sovietică le, manuale şcolare, materiale metodico-didactice, moldovenească (1974), Conştiinţa civică a poeziei lucrări ştiinţifi ce-populare, antologii, dicţionare, contemporane (1976), Crez şi măiestrie artistică enciclopedii etc.) şi peste 900 de studii, articole, (1982), Poezia moldovenească de azi şi problemele cronici literare. vieţii (1987), Poezia: adevăr artistic şi angajare so- Sunt cifre impunătoare care vorbesc de la sine cială (1988) ş.a. despre hărnicia exemplară, ieşită din comun, a au- Angajat preponderent în studierea problemelor torului şi despre angajarea lui plenară în actualitatea de teorie şi analiză concretă a genului poetic con- ştiinţifi că, critică, pedagogică, culturală a republi- temporan, M. Dolgan e prezent şi în alte domenii cii. Totodată, până în prezent savantul a înregistrat de largă respiraţie literară. Astfel, fi ind critic literar peste 400 de participări cu referate şi comunicări prin chemare, dânsul vine cu lucrări de sintetizare a ştiinţifi ce la diferite conferinţe şi simpozioane re- evoluţiei genului respectiv, valorifi cându-l profesio- publicane şi internaţionale (la Bucureşti şi Suceava, nist şi dând recomandări de perspectivă din interior. la Iaşi şi Botoşani, la Riga şi Moscova, la Kiev şi Aceste opere de metodologie şi de îndrumare etică Cernăuţi...), el însuşi dovedindu-se a fi un împătimit şi estetică privesc critica literară în ansamblu (vezi organizator de foruri ştiinţifi ce în cadrul Academiei volumul Responsabilitatea cuvântului critic, 1987), de Ştiinţe a Moldovei şi al Universităţii de Stat din vizează literatura pentru copii (vezi manualul pen- Moldova. tru şcolile pedagogice – Literatura moldovenească Vom enumera doar unele teme, probleme şi as- pentru copii, în colaborare, 1985 şi 1990), şi, în pecte capitale în jurul cărora gravitează interesele sfârşit, antrenează metodica predării literaturii artis- şi vocaţia savantului estetician Mihail Dolgan: in- tice (Literatura sovietică moldovenească în clasa X. tegrarea, valorifi carea şi reconsiderarea literaturii Materiale în ajutorul învăţământului. În colaborare postbelice din R. Moldova şi România; legităţile şi cu S. Bolduratu (1985). tendinţele de dezvoltare a principalelor genuri li- Profesorul Mihail Dolgan este, de fapt, unul terare; orientările artistico-stilistice ale procesului dintre puţinii critici literari din Moldova, care a ma- literar postbelic; conştiinţa civică şi arta poetică a nifestat fi delitate şi o consecvenţă demnă de invidi- unor scriitori concreţi; individualitatea creatoare şi at în ceea ce priveşte devotamentul slujirii genului. diversitatea de formule şi stiluri poetice; adevărul Decenii în şir el a practicat sistematic şi cu respon- vieţii şi adevărul artistic; statutul estetic al imaginii sabilitate critica poeziei curente, scriind aproape poetice şi al imaginarului artistic în genere (metafo- despre toţi poeţii contemporani de la noi şi aplicând, ra, simbolul, mitul personal, parabola, oximoronul, cu exigenţă şi fără excepţie, criteriul estetic în actul paradoxul, poanta); actual şi general-uman în poe- de discernere a valorilor de pseudo- sau nonvalori. zie; rolul „autoexprimării” în actul liric şi măiestria Pregătirea teoretică susţinută, vasta competenţă în literară; evoluţia şi metodologia criticii literare cu- domeniul esteticii, facultatea de a trăi şi de a explica rente; metodica predării literaturii în şcoală ş.a. fenomenul poetic complex – cu toate conotaţiile lui Chemat să răstoarne brazdă rară, criticul tinde – i-au permis să teoretizeze în adâncime metafora

28 - nr. 1(12), februarie 2009 Portret omagial poetică şi mitul personal şi să le analizeze la concret principali ai căruia este şi el. Sub conducerea lui în mod nuanţat şi cu subtilitate. Savantul a proiectat au fost întocmite, redactate şi editate multe lucrări metafora pe un larg fundal literar contemporan, i-a colective de prim rang: Critica şi procesul literar găsit noi faţete, noi mutaţii, noi interpretări şi sem- contemporan (1979), Literatura contemporană nifi caţii. moldovenească în contextul procesului literar unio- Pornind de la observaţiile asupra metaforei ale nal (1984), Căutări artistice în literatura moldove- lui Tudor Vianu şi asimilându-le în mod creator, nească din anii ’70-’80 (1987), Aspecte ale creaţiei M. Dolgan le-a dezvoltat şi aprofundat, a descoperit lui I. Druţă (1990) ş.a. În acest amplu context al în poezia contemporană o evoluţie a acesteia de la preocupărilor savantului se înscriu şi numeroasele parţial la global, de la local – la universal, de la me- contribuţii aduse la elaborarea unor ediţii auxilia- tafora tradiţională bazată pe asemănări la metafora re, inclusiv enciclopedia Literatura şi arta Moldo- modernă obsedantă, întemeiată pe deosebiri şi diso- vei (în două volume, vol. I – 1985, vol. II – 1986), nanţe, pe paradoxal şi absurd, iar de la ea – la mitul Dicţionarul enciclopedic moldovenesc (1989), Dic- personal, deseori de factură răsturnată. ţionarul General al Literaturii Române, în 7 vo- Spirit critic lucid, M. Dolgan dezaprobă extre- lume (Bucureşti, 2004-2007). Împreună cu poetul mele şi prejudecăţile, axându-şi opiniile şi judecă- G. Vodă a întocmit una din cele mai cuprinzătoare ţile de valoare pe noţiuni de estetic, etic şi metafo- şi mai consistente antologii de poezie contemporană ric (deşi, în virtutea unor circumstanţe cunoscute, (Poezia Moldovei Sovietice, 1984). a semnat şi articole preponderent „problematice-te- În perioada de după 1989 şi până în prezent Mi- matice”). Imparţial şi principial (conduita lui etico- hail Dolgan a acordat şi acordă o atenţie covârşitoa- profesionistă diriguitoare este a fi drept cu sine şi, în re traducerii în viaţă a unor proiecte de cercetare de acelaşi timp, a fi drept cu scriitorul şi cu cititorul), interes naţional, cu angajarea masivă a zeci şi zeci M. Dolgan are la activul său numeroase intervenţii de oameni de ştiinţă, critici şi istorici literari, profe- polemice sau chiar polemici propriu-zise, în care, sori şi lectori universitari (consacraţi sau mai tineri), prin argumente probante, a luat apărarea a mai mul- ştiind să găsească cu fi ecare dintre ei un corespun- tor cărţi de poezie ostracizate de către critica obtuză zător limbaj comun – caz nemaiîntâlnit în ştiinţa sau chiar arestate de „paznicii literari” ai vechiului literară de la noi (m-aş încumeta să afi rm chiar că regim (cartea Polemici literare, 2005, este elocventă savantul a întemeiat un nou tip de exegeze colecti- în acest sens). Între acestea notăm: volumele Dea- ve). Mai întâi, el îşi închină toate forţele şi capacită- luri de N. Esinencu, Ornic de P. Boţu, Mitul tranda- ţile creatoare procesului complicat de reevaluare şi fi rului de L. Lari, Inima şi tunetul de L. Damian, reconsiderare a literaturii postbelice din Moldova, Temerea de obişnuinţă de M. I. Ciubotaru, Săgeţi de estimare şi integrare a valorilor literare româneşti de P. Cărare ş.a. Studiile de referinţă ale exegetului de pretutindeni. Drept rezultat, în anul 1998 vede pun în valoare diagnosticările şi intuiţiile lui critice lumina tiparului, în 5000 de exemplare (caz unic!) sigure, puterea de penetraţie estetică şi interpretare şi în baza unei enorme sume de bani împrumutate a inefabilului poetic, vocaţia sintezelor şi capaci- (cu întoarcere deplină) de la Rectoratul Universităţii tatea ierarhizării axiologice, comprehensibilitatea de Stat din Moldova, solidul şi înalt apreciatul vo- şi atractivitatea stilului bine articulat. Criticul este lum (în republică şi în România), Literatura româ- receptiv atât la formulele lirice tradiţionale, cât şi nă postbelică. Integrări, valorifi cări, reconsiderări, la cele moderne sau postmoderne; susţine căutările de 815 pagini, la care şi-au dat concursul ... 31 de şi experimentele îndrăzneţe, mutaţiile estetice no- autori! (20 de capitole sunt scrise de M. Dolgan). vatoare. Concepţia şi întocmirea, coordonarea şi redactarea În plină stagnare, el a ştiut să intuiască criza po- ştiinţifi că şi stilistică, punerea la punct a bibliogra- eziei tradiţional-folclorice, inerţia gândirii poetice fi ei critice selective, grija pentru cele aproape 120 şi clişeizarea modalităţilor ei de expresie, bătând de poze, pentru structura şi ţinuta cărţii în genere alarma în astfel de articole cu titluri mai mult decât – toate aceste munci le-a înfăptuit Mihail Dolgan. grăitoare: Poezia tânără între afi rmare şi baterea De la 1998 încoace acest erudit şi bine gândit volum pasului pe loc (1981), Nivelul mediu al poeziei sau ţine locul şi de manual efi cace de literatură pentru al creatorilor de poezie (1984), Refl ecţii asupra ni- şcolile noastre de toate gradele. velului mediu al poeziei contemporane (1984) ş.a. Exegeza s-a învrednicit de o Diplomă de Me- M. Dolgan a dirijat munca de elaborare şi re- rit a Uniunii Scriitorilor din Moldova (1998) şi de dactare a tratatului colectiv Istoria literaturii mol- Premiul Prezidiului Academiei de Ştiinţe a Moldo- doveneşti (vol. 3, partea I, 1989), unul din coautorii vei (1999), e citată frecvent în majoritatea studiilor

nr. 1(12), februarie 2009 - 29 Akademos apărute după 1998 încoace. E considerat de către damentale ale esteticii druţiene; Ion Druţă – pro- specialişti un nou şi superior „model integraţionist” motor al marilor valori ale neamului; Polifonismul în plan european, bazat pe „demonstrarea asemănă- creativităţii druţiene: chei moderne de interpretare; rilor literare” (dr. prof. Dan Mănucă). Biblicul şi sacrul în opera lui Ion Druţă; Tradiţie „În România încă nu s-a realizat o lucrare de ase- şi modernitate în opera lui Ion Druţă: afi nităţi, con- menea proporţii şi seriozitate, deşi o tot aşteptăm din fl uenţe, infl uenţe; Tipologia eroilor, arta sugestiei nouăzeci încoace”, constată profesorul Gheorghe Tă- psihologice, surse de lirism; Probleme de poetică şi nase de la Centrul de studii „Ştefan cel Mare şi Sfânt arhitectonică; Gândirea tropologică a scriitorului. - România” de la Botoşani în articolul O prestigioasă Simbolul şi mitul ş.a. Coordonatorul lucrării şi-a pus istorie a literaturii postbelice („Moldova Suverană” semnătura sub mai multe capitole, dezbătând pro- din 22 aprilie 2001). bleme încă neabordate la noi sau abia atinse, cum Peste 5 ani, adică în 2003, criticul M. Dolgan a ar fi : Poeticul – principiu artistic capital al esteticii tipărit o altă monografi e colectivă de toată importan- druţiene; Ion Druţă din perspectiva „operei deschi- ţa, actualitatea şi utilitatea, de astă dată în 2 volume: se”; Umorul druţian: între umorul crengian şi cel Orientări artistice şi stilistice în literatura contem- cehovian; Sursele lirismului druţian: stilistica dis- porană (43,0 c.a., cu participarea a 27 de autori, din- cursului; Refuzul canoanelor: refl ecţii despre plăs- tre care 2 din România – E. Simion şi Th. Codrea- muirea eroilor druţieni ş.a. nu). Aceleaşi munci, concretizate mai sus, şi de astă La lansarea cărţii despre Druţă, dr. habilitat Dra- dată le-a împlinit M. Dolgan. Prezenta lucrare vine goş Vicol, şeful Catedrei Filologie Română, ULIM, să propună cititorului o amplă şi polifonică sinteză avea să mărturisească cu dreptate: ştiinţifi că a evoluţiei sinuoase a principalelor genuri „Avem în faţă o contribuţie unică, singulară, literare (poezie, proză, critică literară) din ultimele monumentală, de pionierat în arealul critic şi al decenii, cu mutaţiile lor estetice caracterizante, evo- istoriei literare de la noi... Nici un alt scriitor, nici luţie raportată permanent atât la principalele curente o altă operă literară nu a benefi ciat de o rezonan- tradiţionaliste (inclusiv „semănătorismul” şi „popo- ţă analitică atât de profundă, in nuce, de o in- ranismul”), cât şi la orientările moderniste şi post- strumentare atât de lucidă şi exhaustivă, sonda- moderniste, la anumite direcţii stilistice mai mult sau tă pe verticală şi orizontală, de o radiografi ere a mai puţin constituite, precum şi la noile metode de chintesenţelor până în străfunduri. Şi e fi resc să cercetare şi interpretare a textului artistic. fi e aşa, prezentul volum antologic se doreşte a fi Iar în anul 2004 Mihail Dolgan a surprins plăcut pe potriva dimensiunii ciclopice a marelui proza- pe cititori şi, în primul rând, pe studenţi şi profesori, tor, a valorilor etice şi estetice pe care le degajă şi, inclusiv pe scriitorul în discuţie, printr-o nouă şi fără trebuie să recunosc, reuşeşte fulminant să atingă precedent exegeză colectivă: monografi a în 2 volu- acele culmi pe care nici nu le bănuiam în primă me Opera lui Ion Druţă: univers artistic, spiritual, instanţă. Să le atingă într-o manieră academică, fi lozofi c (885 p.,51 c. e., cu un bogat set de fotografi i dar şi accesibilă în acelaşi timp, să reţină miezul color). Aceasta în urma unei imense munci de mulţi de foc al operei druţiene, să cristalizeze elemen- ani, a unor deplasări în străinătate, muncă de căutare tele-cheie, să concluzioneze totalizator, fără a şi descoperire, de selectare şi redactare, de compar- pronunţa verdicte sentenţioase. Este, indiscuta- timentare şi traducere (acolo unde a fost cazul). La bil, meritul incontestabil al prof. univ., m.cor. al constituirea lucrării sus-numite şi-au dat concursul A. Ş. M., dr. hab. Mihail Dolgan, care a ştiut şi cei mai redutabili critici şi istorici literari, folclo- de această dată să orchestreze un material cri- rişti şi oameni de artă, lingvişti şi lexicografi , eseişti tic oneros de vast, să articuleze şi să structureze şi publicişti din 4 ţări: Republica Moldova, Româ- omogen materia pansivă, să evidenţieze compar- nia, Federaţia Rusă, Germania (peste 50 de autori!), timentele şi să contureze o panoramă autentică unde creaţia druţiană s-a bucurat şi continuă să se asupra operei druţiene predilecte. Este, pe bună bucure de o popularitate ieşită din comun. Şi de astă dreptate, acest Mihail Dolgan, un Veritabil Ar- dată animatorul, autorul concepţiei şi întocmirii, hitect al Sufl etului Druţian, eu i-aş zice Ctitorul coordonatorul coautorul, prefaţatorul şi redactorul acestei unice literaturi. Căci opera lui Druţă este ştiinţifi c s-a dovedit a fi acelaşi Mihail Dolgan. în esenţă o literatură, o întreagă literatură des- Monografi a ar putea fi supranumită: Totul despre rosturile fi inţării noastre ca etnie, ca sufl et pre Druţă. Ea examinează scriitorul din perspecti- solar pe acest pământ inundat de tragism şi isto- ve teoretico-estetice şi spiritual-fi lozofi ce multiple rie clocotindă” (Dragoş Vicol, Izvorul vindecării // şi foarte variate (tot atâtea capitole): Principii fun- „Literatura şi arta”, 2004, 2 decembrie, p.5).

30 - nr. 1(12), februarie 2009 Portret omagial

Paralel cu lucrările colective, în care autorul joa- criteriile probităţii morale şi ale moderaţiei, e fasci- că rolul de vioara întâi, Mihail Dolgan trudeşte cu nat de confruntările de idei, nu de confruntarea cu sârguinţă şi la elaborarea de monografi i individuale, persoane critice concrete. cum ar fi : Grigore Vieru, adevăratul (2003), Polemici În polemicile sale exegetul vine întotdeauna să literare sau pledoarii întru apărarea poeziei autenti- dezvăluie, să sprijine şi să apere adevărul ştiinţifi c ce (2005), Poezia contemporană, mod de existenţă în şi artistic prin argumente judicioase şi prin probe Metaforă şi Idee (2007), Poezia moldovenească de poetice concludente, prin dovezi care nu pot fi răs- opoziţie în perioda de stagnare (2007) ş.a. turnate. Impresionează mai ales luările pozitive răs- De un sporit interes critic, estetic şi chiar artis- picate, curajoase, bine argumentate şi făcute la timp tic este, după noi, micromonografi a „Grigore Vieru, întru susţinerea unor destine poetice şi a unor cărţi adevăratul”, care se pronunţă în apărarea origina- de poezie căzute la grea strâmtoare – din cauza criti- lităţii poeziei vierene. Criticul polemizează aici cu cii subiectiviste şi de conjunctură. Aceasta într-o pe- mai mulţi autori români care, în virtutea inerţiei, rioadă când restul criticilor prefera să ia apă în gură s-au deprins să trateze diferite aspecte ale creaţiei şi să stea deoparte, ca simpli „spectatori”. Faptul că şi poeticii lui Vieru în mod neadecvat sau chiar cli- la Salonul Internaţional de Carte Românească de la şeizat. Astfel, sunt dezminţite prin argumente con- Iaşi (2006) Polemicilor lui M. Dolgan li s-a conferit vingătoare afi rmaţiile superfi ciale ale unora cum Premiul Academica pentru cea mai bună carte ştiin- că modelul poetic vierean ar putea fi „dedus” din ţifi că vorbeşte de la sine despre actualitatea, impor- toate „modelele poetice” româneşti existente (in- tanţa şi valoarea intrinsecă a acestei lucrări unice. diferent de curentele promovate): V. Alecsandri, Pe linia contribuţiilor reale reclamate de proce- M. Eminescu, G. Coşbuc, O. Goga, A. Mateevici, sul instructiv-educativ se înscriu şi preţioasele an- L. Blaga, I. Barbu, G. Bacovia, T. Arghezi, N. tologii, cu viu răsunet în presa republicană: Iubire Stănescu, I. Alexandru, M. Sorescu, A. Păunescu. de Metaforă, în 2 volume, antologie a poeţilor-ab- „Dacă Grigore Vieru s-ar fi „inspirat” în adevăr solvenţi ai Universităţii de Stat din Moldova (2001) din atâţia şi atâţia poeţi cu totul diferiţi, dacă poe- şi cele 6 antologii de versuri ale studenţilor univer- zia lui n-ar fi altceva decât „o colecţie de infl uenţe” sitari Nu e om să nu fi scris o poezie (2000-2006) (M. Ungheanu), ce-ar mai putea rămâne atunci din – alcătuirea, coordonarea, selecţia, redactarea, pre- individualitatea expresă a poeziei lui, din eul liric faţarea şi notele bibliografi ce de M. Dolgan. irepetabil?” – se întreabă îndreptăţit Mihail Dol- Profesorul universitar Mihail Dolgan este un gan. adevărat mentor şi animator al tinerilor şi mai puţin De asemenea, deosebit de aproximative, impro- tinerilor specialişti în domeniul ştiinţei literare. El a prii chiar, sunt şi încercările unor critici de a „re- condus şi continuă să îndrumeze cu succes zeci de li- duce” întreaga poezie a lui Vieru doar la două-trei cenţiaţi, de masteranzi şi doctoranzi. Cei 15 oameni teme „casnice”, punând-o sub semnul „semănăto- de ştiinţă care şi-au scris şi şi-au susţinut tezele de rismului” şi al „poporanismului”, sau de a identifi ca doctor şi doctor habilitat în fi lologie (respectiv: 9 şi hazardat mama lui Vieru cu Madonna Sixtină a lui 6) sub îndrumarea ştiinţifi că a prof. Mihail Dolgan Rafael (Stelian Gruia). confi gurează prin probe elocvente şcoala estetico- Lucrarea a avut un ecou favorabil în presa lite- critică şi poetico-stilistică, fondată de neobositul şi rară din România: criticii de aici (Gheorghe Grigur- generosul critic literar (a se vedea: Profesorii Uni- cu, Alex. Ştefănescu ş.a.) au început să scrie altfel versităţii de Stat din Moldova. Dicţionar. Chişinău: despre poezia viereană, într-un mod mai adecvat şi CEP USM, 2001, p. 262-263). Dacă ar trebui să-i mai din interiorul poeticii autorului. nominalizăm, aceştia ar fi : doctori în fi lologie – Substanţiala şi originala monografi e individuală A. Burlacu, A. Langa, M. Postu, Vl. Vlas, L. Arma- Polemici literare s-a constituit pe parcursul a câtor- şu, O. Irimciuc ş.a.; doctori habilitaţi – S. Pânzaru, va decenii, fi ind, într-un fel, o carte de-o viaţă. Ea se Ion Ciocanu, Timotei Melnic, Andrei Ţurcanu, Ale- prezintă singulară în contextul criticii literare post- xandru Burlacu, Dragoş Vicol. belice: până în prezent încă nimeni dintre criticii şi Un alt aspect important al activităţii ştiinţifi ce istoricii literari din perioada respectivă n-a reuşit să a lui M. Dolgan este acordarea (în permanenţă) de scrie şi să dea la lumină o întreagă carte de po- ajutor şcolii preuniversitare şi celei universitare. lemici propriu-zise. Patruzecioptist prin structură Timp îndelungat el a fost şi este coautorul şi redac- sufl etească şi prin aspiraţii, Mihail Dolgan nu ata- torul ştiinţifi c al mai multor manuale: Literatura că persoanele cu care polemizează, ci se pronunţă moldovenească pentru cl.X (toate ediţiile din anii asupra operei luate în discuţie, caută să promoveze 1966 – 1988; o variantă prelucrată a acestui manu-

nr. 1(12), februarie 2009 - 31 Akademos al a apărut în anii 1975-1985 şi la Kiev – Cernăuţi Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru şcolile româneşti din Bucovina), Literatura (din 1972), Membru de Onoare al Centrului de Stu- moldovenească pentru copii (manual pentru şcolile dii „Ştefan cel Mare şi Sfânt – România”, Botoşani pedagogice, 1983, 1990), Literatura română post- (2001), cavaler al distincţiei guvernamentale Mihai belică (1998) ş.a. În cunoscuta colecţie Scriitori Eminescu (1996) şi al Medaliei academice Dimitrie moldoveni în şcoală Mihail Dolgan a editat, între Cantemir (2004), Mihail Dolgan vine să rotunjeas- anii 1981 – 1990, 9 (nouă) micromonografi i despre că între timp vârsta de zenit social şi profesional, poeţii N. Costenco, L. Deleanu, Em. Bucov, A. Bu- încărcat doldora cu bunele sale daruri de savant şi suioc, P. Zadnipru, G. Vieru, L. Damian ş.a. Dânsu- scriitor şi mai puţin cu onoruri ofi ciale de rigoare, lui îi revine meritul de a fi introdus în programa şco- pe care le merită cu vârf şi îndesat. lară opera lui N. Costenco, G. Vieru şi V. Teleucă, Să-i dorim, deci, spor şi belşug în tot ce are, în despre care a şi scris capitolele respective (în lipsă tot ce va reuşi să creeze în anii viitori şi să găsească de „doritori”). buna înţelegere la cei ce se vor bucura de darul inimii Lucrările ştiinţifi ce şi critice ale acad. M. Dol- şi minţii sale. gan s-au bucurat şi se bucură de numeroase recen- Mulţi ani şi toţi buni, iubite maestre Mihai! zii favorabile în presa de la noi şi în cea de peste Acad. Grigore VIERU, hotare, sunt frecvent citate de către specialiştii în Scriitor al Poporului materie. De asemenea, ele sunt de real folos pentru profesori şi învăţători, pentru stu- denţi şi elevi, pentru oamenii de cultură în genere. Mihail Dolgan este un activ şi nezgo- motos participant la procesul de renaştere naţională din Moldova, la viaţa ştiinţifi că, literar-artistică şi culturală a republicii. El îmbină în mod fericit cercetarea cu anga- jamentul public, munca de organizare a ştiinţei academice cu cea a procesului de învăţământ superior (este şef de Sector al Literaturii Contemporane la Academie şi, prin cumul, şef al catedrei de Literatură Română şi Teorie Literară la Universitatea de Stat din Moldova)… Acesta este, în linii mari, portretul de creaţie al criticului şi istoricului literar, doctor habilitat în fi lologie, profesor universitar, academician Mihail Dolgan. Venind cu cei şapte ani de acasă, în care au încăput înţe- lepciunea şi demnitatea moştenirii din moşi- strămoşi, el a ştiut să le păstreze, să le cultive şi să le îmbogăţească cu noi şi frumoase cali- tăţi, care l-au ajutat să îngemăneze principia- litatea cu buna-cuviinţă, exigenţa cu demnitatea, imparţialitatea cu nobleţea. Depozitar al unei vaste şi variate culturi, ancorate în lumea esteticului, fi lozofi - cului şi bonomiei, fecund şi exigent faţă de obiectivele puse în discuţie şi, în primul rând, faţă de sine, Mihail Dolgan întot- deauna a purtat drept consemn şi fl amură de credinţă simţul frumosului şi angajarea civico-socială (în cel mai nobil sens al cu- vântului) – două dominante constante în tot ce cugetă şi realizează savantul. Acad. Mihail Dolgan cu nepoţeii Mihăiţă şi Alexandrel

32 - nr. 1(12), februarie 2009 Portret omagial

MIHAIL DOLGAN, SPIRIT ANALITIC ÎNFRĂŢIT CU SPIRIT DIDACTIC

“Poate că există şi prin părţile noastre generaţii de Mihail Dolgan este unul dintre puţinii, foarte puţinii poeţi şi prozatori. Cu siguranţă, însă, că nu există gene- critici literari care îşi asumă riscul să mai vorbească azi, raţii de critici. Ei au fost întotdeauna şi sunt şi azi prea în presă, şi de conţinutul operei literare, dar şi de formă, puţini pentru a forma nişte generaţii. Iar printre cei puţini de curăţenia ei, de profesie adică, de harul raţiunii, nu de întâmplare...” şi adevăraţi Mihail Dolgan ocupă un loc de frunte. Ca şi Mihai Cimpoi, el şi-a luat pe umeri o povară foarte grea: aceea de a sluji – în articolele, studiile, monografi ile şi Nicolae DABIJA, manualele sale – întregul proces postbelic de dezvoltare membru de onoare al Academiei Române a literaturii noastre. Foarte exact a defi nit personalitatea “Dacă vorbim de critica literară ca ştiinţă din Repu- sa Eliza Botezatu: „Mihail Dolgan este exemplul omu- blica Moldova, am putea vorbi lesne de Şcoala critică a lui devotat şi stabil”. Devotat cauzei profesiei sale, deloc lui Mihail Dolgan. uşoară, şi stabil în aprecieri critice, neabsorbit de nazul Acest savant de vocaţie a crescut generaţii de tineri vremurilor sau de haosul modelelor literare. El nu şi-a cercetători, de tineri cărturari, de tineri profesori, îmbo- modifi cat, spre deosebire de unii colegi de breaslă, nota găţind şi asigurând o continuitate în procesul de cercetare valorică pe care o acordase acum 30 de ani celui mai im- a procesului literar autohton. L-aş compara cu o călăuză, portant prozator şi dramaturg de la noi, Ion Druţă. Stabil cu un deschizător de drumuri, cu un descoperitor de ori- a rămas şi în aprecierile critice referitoare la osteneala zonturi culturale. poetică a lui Andrei Lupan, punând accentul pe lucrările Onestitatea şi curajul cu care a apărat dintotdeauna inspirate şi neuitând să aleagă grâul de neghină din cărţi- valorile spirituale: limba română, literatura română ş.a., le poetului scrise în vremuri extrem de complicate, când îl fac să se bucure de respectul colegilor, dar şi al celora chiar răzvrătitul Nicolai Costenco a trebuit să plătească pentru care munceşte de o viaţă – cititorii. acelor vremuri tribut ideologic”. E un savant care ştie să scrie accesibil pentru cei mulţi (inclusiv pe „înţelesul” autorilor analizaţi), fi ind unul dintre puţinii critici de la noi care ştie să citească Acad. Haralambie CORBU (să pătrundă) Poezia. Mihail Dolgan îşi are un loc al său, “Dl prof. univ. Mihail Dolgan e o personalitate şti- obţinut prin muncă şi studiu, în istoria literaturii basara- inţifi că şi didactică larg şi bine cunoscută în mediile de bene”. specialitate, dar şi în cele ale oamenilor de creaţie şi de cultură. Şi nu numai a celor din ţară, dar şi multora din Acad. Ion DRUŢĂ, afara ei. Timp de peste patru decenii m.c. Mihail Dolgan Scriitor al Poporului osteneşte fără intermitenţe la valorifi carea procesului literar contemporan, la readucerea în actualitate a unor fi guri “În linii mari aş fi vrut să menţionez doar două ca- şi nume uitate sau necunoscute, la crearea unor viziuni de lităţi deosebite ale domnului Mihail Dolgan. Prima ar fi sinteză noi asupra trecutului şi prezentului nostru literar- analiza echilibrată, tonul constructiv, vocea oarecum îm- artistic şi cultural-spiritual. păciuitoare. Din păcate, mulţi ani la rând am plătit tribut Istoric şi critic literar de vocaţie, teoretician şi meto- replicilor caustice, denigratoare, toate nefi ind altceva de- cât răfuiala grafomanilor cu talentele consacrate. dolog de largă respiraţie ideatico-estetică, Mihail Dolgan Un al doilea merit este aria acoperirii intereselor sale îmbină în mod armonios analiza concretă a fenomenului literare. După cum se ştie, un deceniu şi ceva în urmă, artistic cu amplasarea acestuia într-un context valoric na- în Moldova a fost dată peste cap scara valorilor. Totul ţional şi universal, deschizător de cuprinzătoare perspec- ce-a fost creat până la suveranitate, a fost aruncat la coş, tive şi valenţe”. totul urmând să înceapă din nou. Astăzi, aşa-zisa noua li- teratură seamănă cu un jalnic tablou al câmpului de după Acad. Dumitru MATCOVSCHI, lupte. Scriitor al Poporului Ce facem mai departe? Ne întoarcem să vedem de nu cumva am aruncat şi copilul împreună cu scăldătoa- “Mihail Dolgan este un om al cărţii, este un rob rea. Nu e un lucru uşor. Avem prea puţini cunoscători ai al cuvântului scris. Ţinem să evidenţiem această rară fenomenului literar integral, cel de până la piaţa Marii calitate pentru că lumea nouă a început a se rătăci, uită Adunări Naţionale şi cel de după. Or, neştiind bine de să fi e înţeleaptă, anarhia ca şi cum ar stăpâni destinele celor mulţi. Există, în Europa, temeri că mâine-poi- unde venim, cu ce venim, nu vom putea stabili unde ne mâine aici şi acum se va da cu barda în Dumnezeu, ca ducem. şi în anii de rea pomină. Oracoli falşi – atunci, oracoli Sper să ieşim odată şi odată la liman. Printre cei falşi – acum. Avem nevoie de oameni dăruiţi cu har, puţini, dar obiectivi şi harnici gospodari ai fenomenului de oameni cu multă carte, de specialişti, de luptători, literar din Moldova, luat în toată complexitatea sa, se nu- de bărbaţi. mără, fi reşte, şi domnul Mihail Dolgan”.

nr. 1(12), februarie 2009 - 33 Akademos

DIN CREAŢIA SCRIITORULUI ACADEMICIAN

Dumitru MATCOVSCHI

DRAMA Viaţa lumii ca o dramă, un scenariu. Piere fără aer, omul piere, şters. Piere fără aer peştele-n acvariu. Şi luceferii nu-ncap în univers. Nu încape gândul, mare, în cuvânt. Nu încape gândul, mare, nici în gând. Rând, un rând, este un rând fără de rând. naşte copilul din durere, Şi nu încap sicriile-n pământ. îndureraţi bătrânii mor... Şi anii trec, veacul ne trece, ne-mplinit. scapără blând, în nopţi de vară, Vid înainte şi în urmă vid. pulberea, diamantele, Ne amăgim că dăinuim cu dramul, picul. Veşnic, etern... pustiul mort, nimicul. luceferii, seară de seară, 1996 se-aprind ca nişte candele. Întotdeauna sfântă raza, CONTEMPORAN CU MORŢII lumina sfântă, cea din vechi, Contemporan cu morţii poetul, nu Orfeu. şi casa noastră de acasă, Ca-ntr-un blestem, al sorţii, ca şi tăcerea de priveghi; crucea mi-o port şi eu. întotdeauna nepătată Albă mi-e noaptea ce pleacă şi vine. Maica Maria, Precista, Albă-i femeia de lângă mine. osânda-şi face lăcrimată, Albu-i văzduhul pe care-l respir. miercurea, joia, vinerea. Albă hârtia pe care înşir albe silabe, mărgele pe salbă. Omul cu omul de alături, Cerneala mi-e albă şi vorba mi-e albă. omul din oameni, ani şi ani, Sprijinu-mi fruntea în palmă şi tac. aşteaptă ploi, dar vin omături, Masa de lemn se preface-n copac. aşteaptă oaspeţi, vin duşmani; Sloboade copacul vlăstari, ca-n pădure. munceşte omul, ţine rândul Şi-aud în pădure zvon de secure, şi crede-ntr-unul Dumnezeu aud în pădure glas de izvoare de când pământul şi cuvântul, şi cântec de pasăre, şi văz cum răsare omul şi Domnul, tu şi eu... fi rul de iarbă plăpând din pământ – Har Domnului! unde sânt? Ziua de-odată se-ntunecă greu 14 mai 2008 şi cade ca piatra peste creştetul meu, femeia din pat are-obraz de tăciune, MITITEI CU PLINUL sărut de minciune, oftat de minciune. Nu-i o întâmplare: ca la sărbătoare. Negru-i văzduhul pe care-l respir, a venit soldatul Până hăt în vale, neagră hârtia pe care înşir şi cu patul armei până unde-i podul versuri mai negre ca negrul de corb, ne-a luat oftatul; răsunau urale, poate sunt orb şi nu ştiu că sunt orb? 1968 nu-i o întâmplare: chefuia norodul. a venit străinul, Niciodată Nistru, OMUL ŞI DOMNUL i-am ieşit în cale, mărgioara, vadul Ca pâinea bun, ca cea mai bună, mititei, cu plinul. n-a fost mai sinistru blagoslovit în veac şi-n rost, A făcut aievea, şi mai blestematu. omul, cu Domnul împreună, pe cruce răstignit a fost; a făcut acolo, Nu vă pasă, oameni, povara-şi poartă, omu-şi poartă, Kain, fi ul Evei, că pierim de-a valma? parcă ar fi la primul pas, cu plocoane, solo. Una rugăciunea, şi arde-n vatră, focu-n vatră, Ruda şi neruda, una cu sudalma. cu zi de ieri, cu zi de azi; nu-i o întâmplare, durerea ca o mângâiere au dansat bătuta, 29 decembrie 2008 şi plânsul purifi cator,

34 - nr. 1(12), februarie 2009 Programul Cadru 7 (PC7)

INIŢIATIVA MOLDOVEI donarea eforturilor, creând un Spaţiu European de Cercetare, în care cunoştinţele şi produsele cerce- PENTRU EXCELENŢĂ tării şi tehnologiei ar circula liber, într-o piaţă in- ternă a cercetării. PC7 are drept scop şi realizarea ÎN CUNOAŞTERE obiectivului stabilit în 2000 la Lisabona, prin care Uniunea Europeană îşi propune să devină până în Elena SEVERIN, şefa Secţiei Integrare 2010 „cea mai dinamică şi competitivă economie Europeană, Direcţia Integrare Europeană bazată pe cunoaştere”. şi Cooperare Internaţională, A.Ş.M. La 29 mai 2008, a fost expediat demersul oﬁ cial Ghenadie SLOBODENIUC, consultant, adresat Comisarului european pentru ştiinţă şi cer- Direcţia Integrare Europeană cetare, dl. Janez Potočnik, în vederea asocierii Re- şi Cooperare Internaţională, A.Ş.M. publicii Moldova la PC7. La 10 septembrie 2008,

academicianul Gheorghe Duca, preşedintele Aca- MOLDOVA KNOWLEDGE demiei de Ştiinţe a Moldovei, împreună cu Andrei EXCELLENCE INITIATIVE Stratan, viceprim-ministru, ministru al Afacerilor In the context of the recent developments of EU- Externe şi Integrării Europene, au avut o întreve- MD scientifi c and technologic cooperation, followed the offi cial request of the Republic of Moldova to as- dere cu Janez Potočnik, Comisarul european pentru sociate to the Seventh Framework Programme of the ştiinţă şi cercetare. Subiectul discuţiilor dintre părţi European Community was launched Moldova Knowl- a constituit asocierea Republicii Moldova la Progra- edge Excellence Initiative, a short term action plan mul Cadru 7 al Uniunii Europene pentru cerceta- aimed at strengthening the role of research and innovation in the general process of the country’s develop- re şi dezvoltare tehnologică. În cadrul întrevederii, ment. The main measures of the plan are: development preşedintele AŞM Gheorghe Duca a reiterat aspiraţia of the institutional framework for the Association, comunităţii ştiinţifi ce de asociere la PC7. La rândul enhancing the international visibility of the organisa- său, Janez Potočnik a exprimat susţinerea din par- tions from the research-innovation fi eld of Moldova, tea Comisiei a acestui proces, sugerând începerea dissemination on a national level of information on FP7 and other European programmes, fostering par- în perioada imediat următoare a discuţiilor privind ticipation of organisations from the research-innova- detaliile tehnice ale asocierii. Prima şedinţă tehnică tion fi eld in FP7 with a special focus on SMEs, the privind pregătirea asocierii RM la PC7 a avut loc fi nal activity planned is the Association to FP7. în data de 14 noiembrie 2008, la Bruxelles. În cadrul şedinţei au participat experţi din Directoratul Este recunoscut faptul că realizarea unei socie- General Cercetare, Directoratul General Relaţii Ex- tăţi bazate pe cunoaştere depinde de nivelul de dez- terne, delegaţi ai Academiei de Ştiinţe a Moldovei voltare a celor trei poli ai triunghiului cunoaşterii şi reprezentanţi ai Misiunii Republicii Moldova pe - educaţia, cercetarea şi inovarea - în calitate de in- lângă Comunităţile Europene. Discuţiile dintre părţi strumente strategice majore pentru a spori competi- s-au purtat asupra conţinutului Memorandumului de tivitatea într-o lume a globalizării. Astfel, excelenţa Înţelegere privind asocierea, drepturile şi obligaţiile în cunoaştere devine un imperativ al dezvoltării şi unui stat asociat la PC7. consolidării unei economii şi societăţi moderne. Dorinţa de a deveni ţară asociată la PC7 (la mo- În acest context, aspiraţia Republicii Moldova ment această calitate este deţinută de 12 ţări, printre de asociere la Programul Cadrul 7 (PC7) al Uniunii care Israel, Turcia, Islanda, Norvegia, Liechtenstein Europene pentru cercetare şi dezvoltare tehnologică şi toate ţările vest-balcanice, excepţie Kosovo) este deschide noi perspective de dezvoltare a sferei de una ambiţioasă pentru Republica Moldova în con- cercetare-dezvoltare autohtone, dar şi creează noi diţiile în care organizaţiile din sfera ştiinţei şi ino- competenţe necesare pentru a face faţă competiţiei vării vor concura la nivel european pentru obţinerea în domeniu la nivel mondial. fi nanţării propunerilor de proiecte, benefi ciind de Programul Cadrul 7 (PC7) este cel mai impor- aceleaşi drepturi dar şi obligaţii ca şi entităţile de tant instrument de fi nanţare a cercetării în Europa, cercetare situate în statele membre ale UE. Astfel, având o durată de şapte ani (2007-2013) şi un buget odată cu semnarea Memorandumului de Înţelege- de peste 50 miliarde euro. Acest program este răs- re, Moldova îşi va asuma obligaţia de a contribui punsul statelor-membre în faţa provocărilor globale anual la bugetul Programului Cadru 7, iar în schimb ce pot fi rezolvate doar prin consolidarea şi coor- va benefi cia de un acces nerestricţionat la toate

nr. 1(12), februarie 2009 - 35 Akademos elementele PC7. Spre deosebire de o ţară terţă, un telor PC7, dar şi creşterea vizibilităţii internaţionale stat asociat dispune de dreptul de a iniţia proiecte a comunităţii ştiinţifi ce din Moldova, promovarea de cercetare şi de a crea consorţiumuri europene, competenţelor organizaţiilor de cercetare autohtone de a face parte din toate ofertele de fi nanţare, de a la nivel internaţional, organizarea de activităţi de delega observatori la toate comitetele de adminis- sprijin pentru încurajarea participării în proiecte eu- trare şi grupurile de lucru ale PC7, benefi ciază de ropene, contribuind astfel la integrarea comunităţii suportul Comisiei în consolidarea reţelei de Puncte ştiinţifi ce din Republica Moldova în Spaţiul Euro- Naţionale de Contact, poate participa la iniţiativele pean de Cercetare. de cercetare ce cad sub incidenţa articolelor 169 şi Planul, aprobat prin Hotărârea nr. 230 al Consi- 171 din Tratatul de instituire a Comunităţii Europe- liului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnolo- ne (cum ar fi Programul „Eurostar” sau Iniţiativele gică (CSŞDT) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei Tehnologice Comune ce promovează parteneriate- din 27 noiembrie 2008 şi implementat de către Di- le public-privat) dispunând de aceleaşi drepturi şi recţia Integrare Europeană şi Cooperare Internaţi- obligaţii în materie de proprietate intelectuală ca şi onală a AŞM de comun acord cu organizaţiile din statele membre participante, etc. sfera ştiinţei şi inovării, include următoarele prio- În acelaşi timp, accesul nelimitat la Spaţiul Eu- rităţi: ropean de Cercetare presupune pentru ştiinţa din 1. Crearea cadrului instituţional, şi anume a Republica Moldova acces la infrastructura perfor- unui Comitet Naţional pentru Asociere la PC7, or- mantă de cercetare, atragerea surselor adiţionale de fi - nanţare a cercetă- rilor interdisciplinare, benefi cierea de expertiză în domeniile în care nu dispunem de o masă critică sufi - cientă, mobilita- tea cercetătorilor. În contextul continuării dialo- gului cu Uniunea Europeană privind avansarea cooperării tehnico-ştiinţifi ce, a fost elaborat un plan de acţiuni întitulat Iniţiativa Moldovei pentru Excelenţă în Cunoaştere (vezi www.international.asm.md), ce are drept obiectiv general creşterea nivelului de participare a cercetă- torilor moldoveni în cadrul proiec- Grigore Vieru, Lică Sainciuc. Abecedar Albinuţa. Ediţia a şasea, ed. Litera Internaţional, Bucureşti, 2007

36 - nr. 1(12), februarie 2009 Programul Cadru 7 (PC7) gan principal de coordonare a eforturilor naţionale re ştiinţifi că internaţională în sfera ştiinţei şi ino- privind asocierea Republicii Moldova la PC7. În vării. acelaşi timp, această acţiune prevede reorganizarea 4. Intensifi carea participării organizaţiilor şi consolidarea capacităţilor instituţionale a reţelei din sfera ştiinţei şi inovării în PC7 prin crearea Punctelor Naţionale de Contact (NCP-uri) pe tema- unor mecanisme de stimulare a participării: elabo- tici prioritare şi programe specifi ce ale PC7, reţea rarea şi depunerea proiectelor la PC7 în calitate de recunoscută de Comisia Europeană drept sistemul precondiţie pentru participarea la programele bila- principal de informare şi comunicare cu privire la terale de granturi, premierea cercetătorilor şi insti- PC7, atât pe plan intern cât şi pe cel extern. tuţiilor care atestă o participare calitativă în cadrul În urma unui concurs anunţat de CSŞDT, din PC7. În acelaşi timp, este prevăzută implementarea mijlocul tinerilor cercetători au fost selectaţi NCP- unui proiect TAIEX privind racordarea legislaţiei uri pe următoarele domenii tematice: sănătate, ali- autohtone la condiţiile de asociere la PC7. mentaţie, agricultură şi biotehnologie, tehnologii 5. Intensifi carea participării sferei de afa- de informare şi comunicare, nanoştiinţe şi nano- ceri în PC7 reprezintă o acţiune importantă, PC7 tehnologii, materiale şi noi tehnologii de producţie, oferind suport fi nanciar pentru creşterea capacităţii mediu şi energie, ştiinţe socio-economice şi uma- de inovare şi a competitivităţii întreprinderilor mici nistice. Pe lângă aceştia, au fost numiţi NCP-uri pe şi mijlocii. Astfel, se va continua implementarea domeniul mobilitate din cadrul Centrului Proiecte măsurilor de fortifi care a legăturii dintre ştiinţă şi Internaţionale al AŞM, şi NCP pentru întreprinderi antreprenoriat şi implicarea sectorului de afaceri în mici şi mijlocii, din cadrul Agenţiei pentru Inovare proiecte de transfer tehnologic. În acest sens este şi Transfer Tehnologic. planifi cat un program complex de informare despre 2. Creşterea vizibilităţii internaţionale a or- oportunităţile pentru antreprenoriatul autohton în ganizaţiilor din sfera cercetării-inovării din RM, cadrul PC7, inclusiv prin intermediul clubului „Şti- reclamă antrenarea organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inţă & Business”. În mai 2009, Academia de Ştiin- inovării într-un proces activ de promovare a imagi- ţe a Moldovei, Agenţia pentru Inovare şi Transfer nii pozitive a cercetătorilor autohtoni şi rezultatelor Tehnologic, de comun acord cu Comisia Europea- ştiinţifi ce obţinute în ţară şi peste hotare, inclusiv nă, prin intermediul instrumentului TAIEX, vor or- prin organizarea de evenimente ştiinţifi ce cu im- ganiza seminarul de informare „PC7 - oportunităţi pact naţional şi european, pregătirea materialelor pentru întreprinderile mici şi mijlocii”. La care vor promoţionale ale entităţilor de cercetare interesate fi invitaţi şi reprezentanţi ai ÎMM-urilor din statele în cooperare internaţională, actualizarea continuă a membre UE cu experienţă de participare în cadrul versiunii engleze a paginilor web. Un alt domeniu proiectelor europene ale Programelor Cadru. important este racordarea indicatorilor statistici uti- 6. Asocierea propriu-zisă la PC7, de aseme- lizaţi de Biroul Naţional la standardele EUROSTAT nea stipulată în Plan, se va realiza prin semnarea în domeniul cercetării-inovării. Memorandumului de Înţelegere privind Asocierea 3. Diseminarea informaţiei privind PC7 şi RM la PC7. alte programe europene la nivel naţional, ce con- Experienţa statelor recent asociate la Programul stă, prioritar, în dezvoltarea sistemului de informare Cadru 7 încurajează prin multitudinea de iniţiative a comunităţii ştiinţifi ce autohtone privind oportu- şi oportunităţi apărute pentru cercetarea autohtonă nităţile PC7, prin intermediul portalului www.fp7. în vederea dezvoltării sistemului de cercetare-dez- asm.md, care este în etapa de elaborare. Mecanis- voltare-inovare a ţării, astfel contribuind la reali- mul de diseminare a informaţiei va include: zarea priorităţilor naţionale de dezvoltare, însă în pregătirea unui buletin electronic „Noutăţi acelaşi timp atenţionează asupra riscurilor, cum ar fi PC7”, care va conţine informaţii de la Comisia Eu- capacitatea redusă de absorbţie a fondurilor europe- ropeană şi NCP-urile din toate ţările cu privire la ne. În acest context, este oportun ca în procesul de PC7; pregătire a terenului pentru asociere să se implice editarea şi distribuirea prin e-mail a buleti- proactiv toţi actorii vizaţi: universităţi, instituţii şi nului trimestrial „FP7 News from Moldova” (în centre de cercetare, întreprinderile mici şi mijlocii, engleză) adresat comunităţii ştiinţifi ce europene. administraţii publice, persoane fi zice care, într-un Buletinul va conţine informaţii despre realizările mod sau altul, au tangenţe cu cercetarea şi dezvolta- cercetătorilor autohtoni şi oportunităţi de cooperarea tehnologică autohtonă.

nr. 1(12), februarie 2009 - 37 Akademos

UNELE CONSIDERAŢII ştiinţei: universităţi, laboratoare de cercetare guvernamentale şi organizaţii nonuniversitare [4]. În acest PRIVIND context un rol primordial le revine universităţilor, în care este concentrat volumul esenţial al tuturor cer- OPORTUNITĂŢILE cetărilor. Dinamica sistemului de cercetare universi- tară este descrisă în lucrarea [5]. În urma studiului INTEGRĂRII ŞTIINŢEI despre impactul universităţilor asupra industriei din MODERNE SUA, Morgan R.P. [6] estimează plasamentul ştiinţei universitare şi interrelaţiile dintre universităţi şi industrie. În baza principiului unităţii dintre cercetare Dr. hab. Anatol ROTARU, şi educaţie sunt evidenţiate trei modele ale investiga- profesor universitar ţiilor realizate în cadrul universităţilor: modelul pre- SOME ASPECTS OF THE INTEGRATION Humbold, Humboldt şi postHumbold. Modelul uni- OPORTUNITY OF THE MODERN SCIENCE versitar postHumbold se realizează, mai cu seamă, în It is present an analysis of the current tendencies aşa ţări ca Marea Britanie, Finlanda, Norvegia, Olan- of the science development, connection between sci- da şi se caracterizează prin expansiunea cercetării şi ence and society, problems of science fi nancing. Its educaţiei. În Franţa, Irlanda, Spania, Ungaria, pentru evaluate the problems of inovative system in condition care este specifi c modelul preHumboldt, se remarcă of globalization and science specify. The defi nition o diferenţiere cardinală între instituţii de învăţământ of priorities in the state policy concerning research şi de cercetare. and development; the use of indirect stimulation me- Reducerea alocaţiilor pentru cercetarea ştiinţi- thods in scientifi c and technical policy, the internati- fi că din partea statului cere elaborarea de noi me- onal scientifi c and technical cooperation are the key canisme de fi nanţare şi de selectare a domeniilor objectives. prioritare [7]. În acest proces un loc special îl deţin partenerii din industrie. Această dependenţă este Societatea modernă în procesul său de dezvolta- infl uenţată direct de către personalul ştiinţifi c de re se confruntă cu multiple probleme. Etapa actuală înaltă califi care, gradul de autonomie a instituţiilor se caracterizează nu doar prin reevaluarea întregii de cercetare, practicile de administrare publică. Pa- metodologii de cunoaştere, ci şi printr-o continuă vitt K. [8] argumentează că fi nanţarea insufi cientă investigare a noilor paradigme ale cercetării şi ino- a investigaţiilor universitare în unele ţări europene vării în vederea accelerării procesului de dezvoltare este determinată de concepţiile preexistente eronate a societăţii. Ştiinţa, ca un sistem autoorganizat, tre- privitor la contribuţia ştiinţei universitare asupra în- ce continuu printr-un şir de reorganizări succesive tregului progres social. cu caracter neliniar menite să asigure ascensiunea Analiza fi nanţării cercetării universitare de că- cunoaşterii, competitivitatea procesului de inovare. tre stat în SUA denotă existenţa unui pluralism bine Problemele ce se referă la politicile în ştiinţă conturat. Profesorul Richard Lester [9], evaluând sunt destul de complicate, cu precădere pentru ţările performanţele sferei ştiinţei şi dezvoltării în cadrul mici. Thorsteindottir [1] menţionează că ţările mari universităţilor mai multor ţări, evidenţiază rolul sunt lipsite de oportunităţile ţărilor mici. Limitarea determinant al clusterelor în acest proces. Autorul resurselor fi nanciare dictează noi legităţi ale siste- constată varietatea grupărilor dependente direct de mului investiţional. De asemenea, pentru ţările mici nivelul economic. Bazându-se pe indicatorii scien- este caracteristic un sistem informaţional simplist, tometrici, Denys Cooper [10] prezintă o analiză de- dar sufi cient de coordonat. taliată a Universităţilor din Canada. Pentru societă- În baza analizei dezvoltării ştiinţei, în unele ţări ţile moderne bazate pe cunoaştere este caracteristic, europene poate fi constatat un şir de trăsături spe- după părerea autorului, fundamentalismul sistemu- cifi ce, cum ar fi interrelaţiile directe dintre ştiinţă lui universitar [11]. Universităţile sunt privite drept şi autorităţi, implicarea statului în predilecţia te- un factor vital al societăţii. maticilor ştiinţifi ce, coerenţa cercetărilor [2]. Date Evaluarea datelor statistice pentru unele ţări ale ample privitor la sistemul cercetare-dezvoltare în Europei Centrale şi de Est, precum şi pentru Rusia, Germania sunt prezentate de către Wolfrum R. [3]. afl ate în etapa de tranziţie la economia de piaţă, este Conexiunea cercetării cu sectorul public din Unga- prezentată în lucrările [12, 13]. În baza delimită- ria, Islanda şi Irlanda sunt analizate de către Thor- rii dinamicii cercetărilor şi a costurilor producţiei, steindottir [1]. structurii costurilor din diferite domenii ale econo- Pentru majoritatea ţărilor, îndeosebi cele europe- miei sunt deduse sursele de fi nanţare a ştiinţei şi ne, pot fi identifi cate trei sectoare determinante ale evaluat impactul lor. Trecerea la economia de piaţă

38 - nr. 1(12), februarie 2009 Paradigmele scientologiei cere adaptarea instituţiilor din sfera ştiinţei la noi noi care este infl uenţată de multipli factori externi. oportunităţi cardinale. În aceste condiţii este im- Un element important în determinarea activităţii ino- portant ca vectorul dezvoltării întregii sisteme să vative îl constituie relaţiile dintre sectorul privat şi fi e direcţionat spre asigurarea unei creşteri stabile a cel public [22]. Studiul conexiunii dintre sectorul şti- societăţii, ceea ce necesită determinarea direcţiilor inţifi c şi cel privat dovedeşte că piaţa cunoştinţelor se prioritare, stimularea politicilor inovaţionale, stabi- caracterizează printr-o asimetrie informaţională înal- lirea unor relaţii internaţionale cu integrarea într-un tă, o transparenţă redusă şi un cost ridicat al tranzacţi- spaţiu unic [14]. ilor. În realizarea procesului de producere a cunoştin- Determinarea direcţiilor prioritare este funcţi- ţelor există redirecţionări ale investiţiilor cauzate de onală şi pentru statele mari şi dezvoltate aşa cum riscurile înalte ale acestui proces. Interacţiunea ştiin- ar fi SUA sau Canada [15, 16,17]. Makeig K. [15] ţei şi industriei este defi nită de diverşi parametri, ca- susţine că fi nanţarea ştiinţei derivă din interrelaţiile racterizaţi prin trăsături specifi ce fi ecărei ţări, ceea ce existente între ştiinţă, inovare şi societate, iar în for- determină necesitatea studierii specifi cului naţional. marea sistemului inovaţional rolul de bază îi revine Examinarea diferitelor modele de susţinere a ştiinţei sectorului privat [16]. Creşterea volumului fi nanţă- denotă că succesul inovaţional este determinat nu nu- rii oferit de acest sector al economiei în comparaţie mai de volumul investiţiilor, ci şi de modul de apli- cu cel bugetar trebuie să fi e reglementat de politi- care şi orientarea lor [23]. În baza exemplului unor cile statale. Pe parcursul stabilizării acestor relaţii state precum India, Brazilia, Coreea de Sud s-a stabi- elementul coordonator trebuie să fi e reprezentat de lit că determinanţi pentru implementarea efi cientă a către stat. rezultatelor ştiinţifi ce în business sunt următorii fac- Pentru Canada sfera cercetării şi inovării se catori: plasamentul ramurii de cercetare în context na- racterizează printr-un istoric bine conturat şi stabi- ţional; conexiunea dintre cunoştinţe şi produsul fi nal, lizat [17]. În vederea susţinerii ştiinţei şi inovării relaţiile dintre diferite ramuri ale industriei, nivelul sunt mobilizate diverse programe şi acţiuni. Astfel, de dezvoltare a laboratoarelor de cercetare şi a uni- în 2006, de exemplu, a fost aprobat şi se realizează versităţilor regionale locale. Pentru estimarea sferei planul economic federal Advantage Canada care ştiinţei şi inovării se propune aplicarea metodologiei urmăreşte să pună în aplicare realizările ştiinţei din Foresight [24] ce prevede analiza unui spectru vast domeniile protecţiei mediului, sănătăţii, precum şi al problemelor publice precum: estimarea riscurilor; a domeniilor cu impact direct asupra calităţii vieţii. prospecţiunea resurselor şi pronosticul evoluărilor; Întregul set de acţiuni denumit Mobilizing Science protecţia socială a populaţiei, şcolarizarea populaţiei and Technology to Canada’s Advantage prevede şi altele. măsuri concrete de elevare a competenţelor [18]. Succesul inovării este asigurat de companiile de Estimarea comparativă a sistemelor de cercetare- investiţie ce trebuie să asigure efi cienţa convertirii dezvoltare în diferite ţări serveşte drept un instrument know how în valoare reală. Paradoxul acestui pro- real de perfecţionare a politicilor administrative. ces este determinat de faptul că deseori procesul de Edler J. şi Boekholt P. [19], studiind strategiile şi me- transformare a cunoştinţelor în produs fi nal nu are todologia dezvoltării ştiinţei şi inovării, accentuează loc. Soluţionarea aşa numitului Innovation Paradox caracterul internaţional al acestor sisteme, estimând ar permite efi cientizarea inovării şi majorarea vitali- trei tendinţe fundamentale ale procesului dat: coope- tăţii acestui proces [25]. Distribuţia inovaţiilor oferă rarea internaţională în realizarea cercetărilor; interna- companiilor două benefi cii majore: companiile îşi ţionalizarea aplicării cunoştinţelor şi generarea de noi pot majora venitul prin utilizarea licenţelor şi vân- cunoştinţe în plan naţional, dar la nivel internaţional. zarea inovaţiilor, precum şi din obţinerea unui high În baza exemplului SUA, Japoniei, Olandei, Marii impact din aplicarea know how. Britanii, Franţei, Suediei, Coreei de Sud, autorii con- Ştiinţa şi inovarea sunt factori cheie în asigu- stată lipsa unei strategii a internaţionalizării. Proble- rarea succesului economic, fi nanciar şi politic atât mele tipice ale acestui proces sunt legate de exodul pentru ţările dezvoltate, cât şi pentru cele mici cu o cercetătorilor. Mirskii E.M. [20], examinând interre- economie în curs de dezvoltare. Starea acestui sis- laţiile dintre procesele globalizării, remarcă necesita- tem în ţările ex-sovietice urmează a fi evaluată în tea formării unui spaţiu ştiinţifi c unic. egală măsură sub aspect politic şi economic. Dese- Cu toate că nu există o formulă perfectă ce ar de- ori aceste studii sunt sofi sticate de diverse discre- scrie efi cienţa dezvoltării ştiinţei, pretabilitatea inter- panţe dintre declaraţiile ofi ciale şi starea reală [26]. relaţiilor dintre cercetare şi nivelul dezvoltării econo- Remanierile ce au fost realizate în aceste state au mice este cert [21]. Nivelul de aplicabilitate a ştiinţei indus la primele etape descreşterea potenţialului depinde nu doar de starea anumitei ramuri concrete a ştiinţifi c şi tehnologic, generând repercusiuni sem- economiei, ci şi de însuşirea de a genera cunoştinţe nifi cative pentru economiile acestor ţări [27]. Pen-

nr. 1(12), februarie 2009 - 39 Akademos tru Rusia tranziţia societăţii la etapa postindustrială Regional Development and Cluster Formation “in Creat- este caracterizată prin procese globale cu caracter ing Knowledge, Strengthening Nations, Eds Glen Jones, Patricia McCarney and Michael Skolnick (Toronto: Uni- neliniar, dar care asigură modifi cări calitative [28]. versity of Toronto Press), 2004. Analiza sferei ştiinţei a relevat schimbări pozitive 12. Gohberg L.M. Financing of science in the coun- generate de noile politici chiar la începutul anilor tries with transitive economy. Moscow, 1998, p.99; 2000 [29, 30]. 13. Gohberg L.M. et al. Organizational structure of the Russian science, Moscow, 2000, p.317. La etapa actuală societatea se confruntă nu doar 14. Management of the science in the countries of cu reevaluarea metodologiei de cercetare, ci şi cu EU. Volume 1-4. Moscow, “Science/Interperiodicals”, aplicarea de noi paradigme organizaţional-adminis- 1999, 230 p. trative ce pot asigura creşterea efi cienţei manage- 15. Makeig K. Funding the future: Seffi ng our S&T priorities. Technology in soc., 2002, Vol.24, N1/2, p.41- mentului ştiinţei, accelerarea diseminării cunoştin- 47. ţelor. Transducţia directă a cunoştinţelor în produse 16. Munari F. The effects of the privatization on cor- în corespundere cu necesităţile societăţii este im- porate R&D units: Evidence from Italy and France. R&D pulsionată de specifi cul de autoorganizare a sferei management. Oxford, 2002, Vol.32, N.3, p.223-232. 17. http://www.ic.gc.ca/epublications. Mobilizing ştiinţei. Science and Technology to Canada’s Advantage: Sum- Pentru Republica Moldova perioada de rema- mary, 2007. nieri structurale a demarat după 2004 prin crearea 18. http://www.economic.md/eng/noutati/00253. unui cadru juridico-normativ naţional al sferei cer- php. Center for Strategic Territorial Development. 19. Edler J., Boekholt P. Benchmarking national pub- cetării-dezvoltării şi al sistemului organizatorico-in- lic policies to exploit international science and industrial stituţional de dirijare a ştiinţei. research: a synopsis of current developments. Science Dezvoltarea sistemului de cercetare-dezvoltare and public policy. Guildford, 2001, V.28, N4, p.313-321. şi inovare în Republica Moldova necesită o analiză 20. Mirskii E.M., Baribotco L.M., Borisov V.V. Sci- ences political in XXI century. Tendencies, bearings and profundă bazată pe noile paradigme ale scientolo- mechanisms (in Russian), Naucovedenie, 2003, 1(13), giei ce vor fi prezentate pe parcurs în articolele ul- p.8-33. terioare. 21. Tsipori L. Can we benchmark the contribution of the research and development investment to growth and Bibliografi e: competitiveness. Science and public policy. Guildford, 1. Thorsteindottir H. Public sector research in small 2001, V.28, N4, p.295-302. countries: does size matter. Science and public policy. 22. Polt W., Rammer Ch., Gassler H., Schibany A., Guildford, 2000, V.27, N6, p.295-302. Schartinger D. Benchmarking industry - science rela- 2. Funtowicy S., Shepherd I., Wilkinson D., Ravets tions: the role of the framework condition., Science and S. Science and governance in the European Union. A public policy. Guildford, 2001, V.28, N4, p.247-258. contribution to the debate. Science and public policy. 23. Forbes N., Wield D., What is R&D? Why does it Guildford, 2000, V.27, N5, p.327 - 336. matter? Science and public policy. Guildford, 2004, V.31, 3. Wolfrum R., Forschung in Deutschland - woran N4, p.267-277. es fehlt und was wir tun muessen. Universitas, Stuttgart, 24. Lyall C., Tait J. Foresight in a multilevel gover- 2002, V.57, Nr 668, p.136-138. nance structure. Policy integration and communication. 4. Senker J. Introduction to a specila issue on chang- Science and public policy. Guildford, 2004, V.31, N1, ing organization and structure of European public sector p.27 - 37. in research system. Science and public policy. Guildford, 25. Haour Georges. Resolving the innovation para- 2000, V.27, N6, p.394-396. dox: enhancing growth in technology companies, Pal- 5. Schimank U., Winnes M., Beyond Humboldt, The grave MacMillan, Basingstoke and New York, 2004, p. relationship between teaching and research in European 153. university system. Science and public policy. Guildford, 26. Kytova G.A., Kuznetsova T.E. About effectivity 2000, V.27, N6, p.397-408. in sciences political: rate of the theory and practice (in 6. Morgan, R.P. and Strickland, D.E. US university Russian). Naucovedenie, 2003, 3(19), p.63-75. research contributions to industry: Findings and conjec- 27. Calughin A.S., Varshavschii L.E., Dubina M.G., tures. Science and Public Policy. Guildford, 28(2), 2001, Petrova N.L. Study of the forms and mechanisms of the 113-121. diversifi cation methods in the scientifi c organisations 7. Senker J., Changing organization of public-sector from high technological branchs (in Russian), Naucove- research in Europe-implication for benchmarking human denie, 2003, 1(17), p.35-55. resources in RTD. Science and public policy. Guildford, 28. Cozlov B.N. Sciences of sciences policy. (in Rus- 2001, V.28, N4, p.277-284. sian), Naucovedenie, 2003, 3(19), p.76-89. 8. Pavitt, K. 2000. Academic Research in Europe, 29. Dejina N.G. The prospects trends and tools of SPRU Working paper, no. 43. the national scientifi cally politics in Russia (in Russian), 9. Richard K. Lester, “Universities, Innovation, and Naucovedenie, 2003, 3(19), с.48-62. the Competitiveness of Local Economies”, Industrial 30. The Science in Russia: The modern condition Performance Center Working Paper 05-010, Massachu- and the strategy of revival (in Russian), Moscow, Logos, setts Institute of Technology, December 2005. 2004, p.376. 10. Cooper Denys. Spin Off Firms and Gazelles - High Growth Firms from Universities and NRC. Presen- tation to FPTT, Ottawa, 2005. Studiile au fost realizate în cadrul proiectului 11. David A. Wolfe, “The Role of Universities in 4082 cu suportul fi nanciar al STCU.

40 - nr. 1(12), februarie 2009 Paradigmele scientologiei

DESPRE CERCETAREA sifi ca controlul activităţii ştiinţifi ce şi de a-şi asuma unele responsabilităţi. Din aceasta cauză cercetarea ŞTIINŢIFICĂ ştiinţifi că nu poate fi complet liberă. Ştiinţa nu este nici democratică, nici antidemocratică. Rolul ştiin- ÎN UNIVERSITĂŢI ţei este să descopere adevărul, iar responsabilitatea omului de ştiinţă este să apere integritatea ei. Acad. al Academiei Române Cunoaşterea şi dezvoltarea acestei cunoaşteri Gleb DRĂGAN (epistemiologie) reprezintă o componentă a cerce- tării. Dar, aşa cum au afi rmat Prigogine şi Stengers, ABOUT SCIENTIFIC RESEARCH calea spre soluţionarea unei probleme are o structură IN UNIVERSITIES disipativă, un punct de bifurcaţie care oferă posibili- Universities, especially those focusing on exact tăţi. În orice cercetare există mai multe metodologii, sciences, encompass valuable specialist which care depind de motivaţii şi intenţii diferite, în modul represent knowledge in their fi eld of activity and, in the în care cercetătorii sesizează realitatea, cu alte cu- same time, have the role of delivering this knowledge, vinte componenta ontologică a cercetării. which has an impact on the development of culture. În consecinţă se pot evidenţia componentele It is well-known that universities are independent unei cercetării ştiinţifi ce: entities, therefore when talking about university - ontologie, teoria existentei; punct de vedere reforms, concerning scientifi c research, we should al lucrurilor aşa cum sunt; analyse the mode university employees work within a - epistemiologie, teoria cunoaşterii, inclusiv a team, their perception of scientifi c research. modului cum a fost obţinută; - metodologie, teoria despre metodele cunoaş- Universităţile, îndeosebi cele privind ştiinţele terii ştiinţifi ce. exacte, cuprind specialişti de valoare care reprezin- Ştiinţa este într-o permanentă dezvoltare, deoa- tă cunoaşterea în domeniul lor de activitate şi, tot- rece cunoaşterea noastră despre lume evoluează. În odată, au rolul transmiterii acestei cunoaşteri, ceea asta rezidă profunzimea cunoaşterii, corespunzător ce are un impact în dezvoltarea culturii. Se ştie că unei etape date, precum şi farmecul cercetării ştiin- universităţile sunt entităţi de sine stătătoare. Pentru ţifi ce. a vorbi de reforma universitară, legată de cercetarea Prima revoluţie ştiinţifi că asociată cu Isaac ştiinţifi că, trebuie să analizăm modul cum universi- Newton şi cu Renée Descartes a efectuat un salt im- tarii lucrează în cadrul unei echipe, modul cum con- portant în legătură cu întrebările pe care omenirea le cep cercetarea ştiinţifi că. pune. Departe de vechea acceptare a ideii că lumea În realitate conceptul de cercetare teoretică, refl ectă glorifi carea lui Dumnezeu, care a înfăp- specifi că universitarilor, creează o dilemă. Pe de o tuit-o. S-a ajuns la ideea că omul poate deveni ase- parte, epistemiologic, referindu-se la cea teoretică, menea lui Dumnezeu. Şi aceasta pentru că, în urma dominantă în cazul domeniului tehnologic, obligă cunoaşterii proceselor ce au loc în natură, se poate cadrele didactice să elaboreze teorii abstracte. Cu- ajunge la un control al acestor procese. noaşterea ştiinţifi că, drept anticipare şi explicare a Pe baza descoperirilor lui Copernicus, Galileo stărilor şi transformărilor reale, se obţine prin struc- şi Kepler, Newton a ajuns la concluzia că lumea turi matematice. De fapt, dezvoltarea ştiinţelor şi poate fi imaginată ca fi ind asemenea unui mecanism substratul lor logic se bazează pe abstractizare. enorm de ceas, iar Dumnezeu este asemenea unui Pe de altă parte, cei ce elaborează teorii abstrac- ceasornicar care a realizat-o şi are grijă, în continu- te, pentru a rezolva unele probleme tehnologice, are, să funcţioneze. trebuie să transmită rezultatele cercetării teoreti- Acest mod de percepere cosmologică s-a rece, recurgând la un limbaj adecvat, clar şi simplu, fl ectat şi în punctul de vedere fi lozofi c. Descartes a ceea ce poate crea adesea difi cultăţi. N. Chomsky plecat de la ideea că adevărul ştiinţifi c poate exista consideră că rolul unui cercetător este să spună indiferent de părerea noastră, a oamenilor. Această adevărul referitor la problema studiată. Universita- concepţie a lui Descartes a creat o dihotomie între rii, prin preocupările lor didactice şi de cercetare, modul cum noi gândim şi obiectul gândirii, între sunt consideraţi de marele public ca fi ind cei care gânditorul raţional şi lumea materială. Deoare- deţin adevărul privind cunoaşterea în domeniul spe- ce corpul omenesc este o parte a lumii materiale, cialităţii lor. Din păcate, extraordinara dezvoltare gândirea şi corpul uman se separă. În viziunea lui a cercetărilor ştiinţifi ce, cu numeroase aplicaţii în Descartes, ştiinţa, progresul, raţiunea, certitudinea domeniul tehnologic, face ca politica să se iniţieze epistemiologică şi identitatea umană sunt – toate – tot mai mult în rolul ştiinţei cu tendinţa de a inten- în mod indiscutabil legate una de alta; totodată, con-

nr. 1(12), februarie 2009 - 41 Akademos sideră existenţa unui univers obiectiv. Acest univers Mărimea care trebuie luată în considerare este există şi noi, cu gândirea noastră, putem afl a legile entropia care dă posibilitatea de a explica unicitatea care îl guvernează. În acest mod, ştiinţa, în rolul ei proceselor fi zice. Din punct de vedere termodina- de a descoperi fenomenele care guvernează lumea, mic clasic, entropia caracterizează starea sisteme- a devenit o valoare independentă. lor izolate şi dă posibilitatea de a determina sisteme Punctul de vedere al lui Newton şi al lui Des- care se transformă în alte sisteme. Cu alte cuvinte, cartes despre ştiinţă a devenit, cu timpul, ceea ce entropia permite să se explice evoluţia tuturor siste- este cunoscut ca fi ind paradigma ştiinţei. Aceasta melor izolate. presupune că cercetarea se realizează utilizând me- Bertrand Russell a introdus teoria solitonilor care tode ştiinţifi ce. Metoda ştiinţifi că de cercetare poate permite analiza şi soluţii pentru ecuaţiile neliniare şi fi interpretată în mai multe feluri, deoarece ştiinţa care acceptă soluţii de undă localizată (soliton). nu este o rezultantă a descoperirii şi a verifi cării Am prezentat unele tendinţe noi în cercetarea adevărului. Ea reprezintă, totodată, o modalitate de ştiinţifi că care diferă de legile deterministe şi care împărţire a cunoaşterii. tind să extindă preocupările dincolo de domeniul Se poate face şi o remarcă asupra teoriei new- tehnologic. În viitor preocupările inginerului vor fi toniene; această teorie oferă o prezentare total demult mai complexe. terministă a lumii, neacordând nicio atenţie terme- Noua revoluţie ştiinţifi că este asociată cu dez- nului şansă. Interpretarea termenului şansă începe voltarea deosebită a tehnologiei şi a sistemului in- prin recurgerea la probabilitate. Starea iniţială a formaţional. În paralel a evoluat modul cum noi pri- unui sistem având o repartiţie aleatoare a unei mă- vim universul şi locul nostru în acest univers. rimi, sistemul va fi aleatoriu la un moment dat. O Odată cu dezvoltarea ştiinţei, comprehensibilita- problemă importantă constă în infl uenţa condiţiilor tea Universului a căpătat noi semnifi caţii. Conform iniţiale. Henry Poincaré a demonstrat în 1908 rolul concepţiilor metafi zice, pentru a înţelege universul nonpredictibilităţii unor decizii din cauza unor con- şi legile sale, este necesar să se recurgă la credinţă, diţii iniţiale aparent puţin importante. la credinţa existenţei unei forţe superioare, care a Sensibilitatea iniţială este caracteristică îndeo- creat şi care domină existenţa de orice formă ar fi sebi la nivel microscopic. Ea se observă şi la nivel aceasta. Comprehensibilitatea Universului trebuie macroscopic la o clasă largă de sisteme numite sis- să fi e, de fapt, un atribut al cunoaşterii şi nu poate teme haotice. avea loc dacă nu înţelegem acest univers. Astăzi, din Fiecare sistem deschis conţine în mod simultan fericire, cunoaştem legile care descriu Universul. un element de ordine şi un element de ordine gene- Sunt legi din domeniul fi zicii, fi e că este vorba de rativ care, de regulă, învinge. undele electromagnetice sau de mişcarea planetelor. În realitate, ordinea şi dezordinea, hazardul şi Cu alte cuvinte, dispunem de cunoştinţele necesare necesitatea sunt legate în mod indiscutabil. ca să înţelegem şi să interpretăm legile care domi- Nu se poate concepe autonomie fără depen- nă lumea înconjurătoare. Cunoaşterea ştiinţifi că şi denţă. revoluţia tehnologică au devenit indicatorii semni- Se ştie că, conform principiului lui Heisenberg, fi cativi ai progresului. Cunoaşterea determină, în nu se poate determina cunoaşterea simultană pentru mare parte, în ce mod umanitatea interacţionează poziţia şi viteza particulei. cu o tehnologie. În orice moment al dezvoltării unei În acest sens se recurge la termenul funcţie de tehnologii există din partea unei societăţi o limită a undă care diferă mult de undele fi zicii clasice. cunoaşterii referitoare la modalitatea în care această Limitarea legilor deterministe înseamnă că se tre- tehnologie sau cercetare poate fi integrată în cadrul ce de la un univers închis într-unul în care totul este cunoaşterii existente. Sub acest aspect, rolul învăţă- dat, un univers deschis fl uctuaţiilor şi inovaţiilor. mântului tehnic superior de receptare şi de transmi- Se poate ajunge la concluzia că la nivel micro- tere a unor tehnologii este determinant. scopic diferenţa dintre trecut şi viitor persistă chiar Evoluţia deosebită a ştiinţei şi tehnologiei impu- într-un sistem în echilibru. Nu non-echilibru care ne necesitatea de a asigura o pregătire corespunză- creează săgeata timpului, dar acest echilibru care toare a inginerilor, necesitatea reorganizării învăţă- împiedică ca săgeata timpului, totdeauna prezentă mântului tehnic superior. Este adevărat că există mai la nivel microscopic, să aibă efecte microscopice. multe impedimente în colaborarea dintre industrie Starea de echilibru se impune ca fi ind o stare şi învăţământul tehnic superior, în parte din cauza singulară, mai mult văzută din punct de vedere mi- presiunii politice care evită o reorganizare rapidă a croscopic decât macroscopic. învăţământului, reorganizare ce devine inevitabilă. Legea a doua a termodinamicii arată că orice Viitorii ingineri, odată cu cunoaşterea domeniu- sistem închis tinde spre dezordine. lui în care s-au pregătit, trebuie să dispună de cu-

42 - nr. 1(12), februarie 2009 Paradigmele scientologiei noştinţe de comunicare în soluţionarea sistemelor implică unitatea limbajului. Limbajul reprezintă o complexe, conform noilor dezvoltări ale ştiinţei şi modalitate fundamentală prin care omul izbuteşte să tehnologiei, precum şi cunoaşterea unei limbi stră- cunoască un domeniu şi să-l stăpânească, ceea ce ine, de utilizare largă. În viitor, inginerii vor fi în este fundamental în ştiinţă. Această problemă pre- egală măsură şi oameni de cultură, deoarece realiză- zintă importanţă în cadrul unui institut de învăţă- rile lor vor fi cuprinse între real şi imaginaţie. mânt superior, îndeosebi cel tehnic, unde limbajul Un rol important în implementarea noilor teh- formal, ştiinţifi c, trebuie bine stăpânit ca să exprime nologii în societate îl are utilizarea unui limbaj co- corect transmiterea cunoaşterii. După M. Foucault, respunzător. Diferite modalităţi de exprimare a unui cunoaşterea rezidă în limbaj; limbajul este modali- proces tehnologic pot crea confuzii şi neînţelegeri. tatea prin care omul dă o semnifi caţie cuvintelor; este cea mai importantă cale simbolică de a exprima De altfel, abilitatea de selectare a esenţialului unei gândirea. Exprimarea gândirii prin intermediul lim- teorii ştiinţifi ce sau a criteriilor de funcţionare a bajului nu înseamnă numai cuvinte; important este unui echipament depinde de utilizarea unui limbaj ce exprimă aceste cuvinte. adecvat, care se bazează pe o terminologie corectă. Cum în limbajul tehnologic intervin concepte Considerarea riguroasă a componentelor unei cerce- derivate dintr-o limbă străină, cunoaşterea acestei tări ştiinţifi ce nu epuizează îndatoririle unui cerce- limbi (sursă) permite exprimarea corectă în propria tător. Pentru a codifi ca şi a înregistra rezultatele cer- limbă (numită limbă ţintă) a conceptelor, respectiv cetării avem nevoie de o defi niţie clară a valorilor, a termenilor tehnici. În acest mod, cunoaşterea su- mărimilor şi relaţiilor. Cu alte cuvinte, recurgem la fi cient de bună a unei limbi străine, în care docu- un limbaj al termenilor care constă într-o structură mentaţia ştiinţifi că este bogată, permite inginerului, conceptuală cu relaţii prestabilite între concepte şi respectiv cercetătorului, să exprime termenii ştiinţi- care, prin defi niţii, este legată de un sistem de ter- fi ci aşa încât să respecte specifi cul limbii sale şi să meni. Defi niţiile se referă la termeni la care recur- contribuie, în acest mod, la îmbogăţirea ei. ge limbajul pentru a exprima ceea ce este necesar. Bibliografi e Pentru o comunicare neambiguă este de o impor- 1. Quality Assurance Agency for Higher Education: tanţă deosebită să existe un acord, în sens ştiinţifi c, Higher Quality, buletin nr.4/1998 2. Quality Assurance Agency for Higher Education: asupra interpretării conceptelor dintr-un domeniu Guide lines for preparing programme specifi cations, Oc- dat. Prin funcţia sa referenţială, un termen este, în tober 1998 acelaşi timp, şi un semn lingvistic, şi un indiciu al 3. M.Dodzige, Learning outcomes and their assess- cunoaşterii. De fapt, în terminologie se apelează la ment in higher education, Eng Sci and Ed Juornal, nr.4, 1999 două sisteme: cel lingvistic şi cel conceptual. 4. American Association for Higher Learning Asse- Fundamentul legii cunoaşterii într-un domeniu sement Froum: principles of good practice for assessing dat constă în unitatea ei. Teza unităţii cunoaşterii student learning, december 1992.

Lică Sainciuc, ilustraţie la Abecedar Albinuţa de Grigore Vieru şi Lică Sainciuc. Ediţia a şasea, ed. Litera Internaţional, Bucureşti, 2007

nr. 1(12), februarie 2009 - 43 Akademos

CLUSTERUL Contextul social, politic şi economic al ultimelor două decenii a favorizat o serie de intervenţii EDUCAŢIONAL-ŞTIINŢIFIC majore, focusate pe obţinerea performanţelor în în- văţământ – element relevant în dezvoltarea unei so- UNIVER SCIENCE. cietăţi moderne cu o economie bazată pe cunoaşte- ASPECTE STRATEGICE re. În calitate de sursă a cunoştinţelor noi, cercetarea devine un instrument din ce în ce mai important de DE DEZVOLTARE ameliorare şi valorifi care a sistemelor de educaţie şi formare profesională. În aceste condiţii, armonizarea eforturilor uni- Membru corespondent al A.Ş.M. versităţilor şi instituţiilor de cercetare pentru obţi- Maria DUCA, nerea rezultatelor de anvergură şi de durată trebuie rector al Universităţii AŞM să constituie o prerogativă prioritară în activitate. Educaţia bazată pe cercetare atribuie o nouă dimen- EDUCATIONAL SCIENTIFIC CLUS- siune înţelegerii conceptuale, formării abilităţilor de TER UNIVER SCIENCE. STRATEGICAL sinteză, analiză şi sistematizare a informaţiei. Stu- ASPECTS OF DEVELOPMENT denţilor trebuie să li se ofere oportunităţi curriculare Social, economic and politic environments during de a însuşi ştiinţele şi tehnologiile prin activităţi de last two decencies had favoured major interventions participare, în special de laborator, urmărind două enhancing the performance of the education as the aspecte de bază: ce se cunoaşte şi cum s-a cunoscut. Instruirea prin cercetare antrenează studenţii în basic element of knowledge-based society. Republic investigaţii, stimulându-i să integreze şi să aplice of Moldova must bear up to these challenges through cunoştinţele asimilate în elaborarea unor ipoteze şi the junction of such pillars as Education – Research proiecte de cercetare proprii. – Innovation – Technologic transfer. Un astfel de obiectiv educaţional poate fi atins Thus, it is pertinent creation of the educational prin joncţiunea funcţională a principalilor piloni scientifi c cluster “UnivER SCIENCE” on the base of în cunoaştere Educaţie – Cercetare – Inovare – University of Academy of Science of Moldova, Lyce- Transfer tehnologic, care prevede asocierea liberă um of Academy of Science of Moldova and different a diferitelor structuri instituţionale independente din educational and research institutions from ASM. Due punct de vedere juridic şi fi nanciar, dar cu dome- to the association of all these structures and de facto nii prioritare de activitate în instruire şi cercetare în integration of research and education, UnivER SCI- scopul complementării sau cumulului de competen- ENCE gains its role of development and implementa- ţe pentru sporirea avantajelor competitive. Din această perspectivă se impune înfi inţarea tion of agreeable strategies for performance compas- clusterului educaţional-ştiinţifi c UnivER SCI- sion and international acknowledgement. ENCE (University of Education and Research SCI-

Figura 1. Structura Clusterului educaĠional-útiinĠific UnivER SCIENCE

44 - nr. 1(12), februarie 2009 Ştiinţă şi educaţie

ENCE) în baza Universităţii Academiei de Ştiinţe a nal-antreprenorial cu mediul educaţional în pregăti- Moldovei (UnAŞM), Liceului Academiei de Ştiinţe rea profesională a viitorilor cercetători. a Moldovei (LAŞM) şi diferitelor organizaţii din sfe- Începând cu 1 ianuarie 2009, clusterul educaţio- ra ştiinţei şi inovării din cadrul AŞM (fi g. 1), având nal-ştiinţifi c devine funcţional prin activitatea Liceu- drept scop concentrarea resurselor materiale şi inte- lui academic, Universităţii şi institutelor de cercetare lectuale disponibile pentru desfăşurarea activităţii de şi inovare ale AŞM, reprezentând nucleul clusterului pregătire şi perfecţionare a cadrelor ştiinţifi ce. şi verigile verticale de performanţă, în cadrul cărora Structurile de tip cluster se întâlnesc tot mai se vor realiza etapele interconectate ale procesului de frecvent în diverse domenii socio-economice şi au instruire prin cercetare-inovare. Activitatea clusteru- la bază diverse strategii funcţionale: lui se va dezvolta în baza următoarelor criterii: asocierea geografi că (asocierea spaţială a în- continuitatea procesului de instruire şi compe- treprinderilor începând de la nivel local până la cel titivitatea pregătirii cercetătorilor ştiinţifi ci la nivel regional sau de stat); european şi mondial asocierea pe orizontală (diverse ramuri, sec- coordonarea planurilor de învăţământ, progra- toare, etc. ale unor întreprinderi adiacente constituie melor curriculare, specialităţilor cu necesităţile de subiecte în cadrul unor clustere mai largi); cadre ştiinţifi ce ale organizaţiilor din sfera ştiinţei asocierea pe verticală (etapele procesului de şi inovării producţie comune/ interconectare în clustere); integrarea procesului de învăţământ superior asocierea laterală (diferite sectoare industria- cu cercetarea ştiinţifi că în cadrul UnAŞM şi a insti- le de profi l cooperează, asigurând un impact global tutelor subordonate AŞM asupra economiei); valorifi carea efi cientă a potenţialului uman asocierea tehnologică (compatibilitatea ra- (ştiinţifi co-didactic, ştiinţifi c, administrativ şi auxi- murilor asigurată de utilizarea aceleiaşi tehnologii); liar), a edifi ciilor, bibliotecilor, utilajului ştiinţifi c şi asocierea de fi rme (concentrarea în jurul unui altor dotări. centru tehnologic sau institute de învăţământ); În cadrul acestui cluster UnAŞM îşi propune sa asocierea calitativă (impactul se referă la co- devină puntea de legătură între LAŞM, institutele şi operare). centrele ştiinţifi ce ale AŞM (fi g.2.) prin instruirea Prin constituirea Clusterului educaţional-şti- şi promovarea tinerilor dotaţi sub toate aspectele inţifi c UnivER SCIENCE şe urmăreşte consolida- dezvoltării şi integrării acestora într-o societate mo- rea unei punţi de legătură între procesul de instruire, dernă, asigurarea excelenţei în predare şi educaţie, mediul academic şi cel de afaceri în scopul valori- prin aplicarea strategiilor şi tehnologiilor educaţio- fi cării activităţilor de educaţie, cercetare, dezvoltare nale avansate, adaptarea obiectivelor, conţinuturilor şi inovare cu un impact de creştere a atractivităţii şi şi strategiilor didactice la aptitudinile şi cerinţele competitivităţii acestor domenii. Clusterul va servi studenţilor, dimensionarea şi creativitatea proce- drept fundament pentru dialogul constructiv între sului didactic prin organizarea instruirii în module, reprezentanţii mediului de cercetare şi cel inovaţio- diversifi carea ofertei curriculare din contul orelor

LABORATOARE

Figura 2. Structura UniversităĠii Academiei de ùtiinĠe a Moldovei

nr. 1(12), februarie 2009 - 45 Akademos opţionale şi al disciplinelor speciale, instruirea stu- teranzilor şi a doctoranzilor în câmpul muncii (prin denţilor, doctoranzilor şi postdoctoranzilor în cadrul cumul); antrenarea cadrelor ştiinţifi ce performante catedrelor comune ale UnAŞM şi LAŞM, predarea în procesul didactic din Liceul Academiei de Ştiinţe disciplinelor în limbi de circulaţie internaţională, in- a Moldovei şi UnAŞM. struirea continuă şi instruirea la distanţă, activitatea Liceenii, studenţii, masteranzii şi doctoranzii în managerială (contabilitate, fi nanţe, administraţie de procesul de instruire vor benefi cia de o valoroasă gospodărire etc.) centralizată din cadrul UnAŞM şi bază informaţională – manuale, cărţi, reviste etc. LAŞM, oferirea serviciilor educaţionale – cursuri a Bibliotecii Ştiinţifi ce Centrale „A. Lupan” a serale, de scurtă durată, interdisciplinare de obţine- AŞM. Această instituţie va oferi împrumut de publi- re a unei specialităţi complementare, aplicarea unui caţii la domiciliu, consultare de documente în sala sistem adecvat şi fl exibil de salarizare în care este de lectură, împrumut interbibliotecar, va susţine or- stimulată calitatea şi excelenţa în predare. ganizarea şi desfăşurarea conferinţelor, unor şcoli LAŞM are drept scop depistarea, promovarea duminicale şi de vară, etc. şi instruirea elevilor dotaţi, rezidenţi ai Republicii În scopul asigurării unei calităţi înalte a vieţii ti- Moldova, potenţiali studenţi şi ulterior cercetători în nerilor Întreprinderea de Stat de Alimentaţie Pu- AŞM. Activităţile educaţionale includ identifi carea blică Crizantema va asigura pregătirea şi servirea a şi valorifi carea capacităţilor individuale ale elevilor două mese, zilnic (prânzul şi cina) în limita alocaţi- prin procesul de instruire fl exibil şi diferenţiat, prin ei de hrană prevăzute de reglementările legale. De stimularea creativităţii elevilor, cultivarea spiritului asemenea, va susţine organizarea şi desfăşurarea în de descoperire şi inovaţie etc. incinta cantinei a unor manifestări şi sărbători (Re- Institutele de cercetare din sfera ştiinţei şi ino- velion, Ziua UnAŞM etc.). vării subordonate AŞM vor contribui, prin asigurarea Întreprinderea de Stat Preventoriul AŞM va unei baze tehnico-materiale performante, la pregăti- facilita şi efectua controlul medical periodic al lirea şi iniţierea elevilor, studenţilor, masteranzilor şi ceenilor, studenţilor, masteranzilor, doctoranzilor şi doctoranzilor în cercetări ştiinţifi ce fundamentale şi cadrelor didactice, acordarea ajutorului medical de aplicative, susţinerea tinerilor în realizarea proiecte- urgenţă, dispensarizarea liceenilor, studenţilor, mas- lor ştiinţifi ce de interes naţional prin angajarea masteranzilor şi a doctoranzilor după grupele de risc.

Figura 3. Avantajele competitiv-integrative ale asocierii în clusterul educaĠional útiinĠific UnivER SCIENCE

46 - nr. 1(12), februarie 2009 Ştiinţă şi educaţie

Terenurile şi patrimoniul clusterului educaţional- gramelor curriculare conform cerinţelor convenţiei de la ştiinţifi c se constituie din aportul de participaţie al Bologna. partenerilor şi va fi gestionat în baza contractului cu 2. Dezvoltarea cercetării ştiinţifi ce prin: Academia de Ştiinţe a Moldovei. Partenerii îşi vor utilizarea bazei tehnico-materiale din laboratoarele păstra dreptul de proprietate asupra bunurilor şi valo- institutelor de cercetare ale AŞM; rilor care reprezintă contribuţia în patrimoniul cluste- extinderea colaborării intercatedrale şi cu labora- rului educaţional-ştiinţifi c. Clusterul va fi condus de toarele altor instituţii de stat sau private pentru a realiza Directorul executiv al Consiliului de directori format periodic schimb de idei, exemple de bună practică; din câte un reprezentant al fi ecărui partener. creşterea exigenţei şi încurajarea calităţii cerce- Prin asocierea acestor structuri înalt competitive, tărilor desfăşurate prin elaborarea unei metodologii de specializate în cercetare şi instruire, ne propunem să stimulare, motivare şi recompensare a rezultatelor nota- creăm premisele unei integrări de facto a proceselor bile; de cercetare cu cele de pregătire a cadrelor, dintre sprijinirea valorifi cării rezultatelor cercetării şti- instituţiile de cercetare si educaţionale, sectorul de inţifi ce prin publicarea de monografi i, culegeri de studii stat, privat, asociaţii comerciale (fi g.3) etc. (teze de doctorat, comunicări prezentate la seminare şti- Obiectivul general al clusterului constă în inţifi ce studenţeşti) etc.; pregătirea profesională fundamentală şi specială a dezvoltarea resurselor umane antrenate în cerceta- unor cercetători competitivi, cu aptitudini de mana- rea ştiinţifi că prin încadrarea în colectivele de cercetare gement şi marketing în transferul inovaţional, prin a cadrelor didactice tinere, a masteranzilor şi doctoran- dezvoltarea activităţilor: zilor. • didactice, ştiinţifi ce şi a managementului 3. Adaptarea ofertei educaţionale la nivelul instituţional în scopul integrării Universităţii AŞM european al cercetărilor şi dinamica pieţei mun- şi Liceului AŞM în cadrul celor mai performante cii prin: instituţii educaţionale din Republica Moldova; • extinderea ofertei educaţionale în funcţie de • de marketing al cercetărilor şi pieţei necesităţile de pe piaţa muncii şi de strategia de dez- muncii pentru adaptarea şi perfectarea planurilor de voltare economică şi socială a RM; studii în conformitate cu cerinţele zilei şi asigurarea • organizarea studiilor de licenţă pe domenii de calităţii activităţilor curriculare, extracurriculare; studii care să ducă la califi cări largi şi la adaptarea • de integrare a cercetării cu procesul edu- conţinutului pentru formarea de abilităţi profesio- caţional şi de consolidare a cadrelor performante în nale practice, menite să asigure absolvenţilor com- scopul formării unui colectiv de excelenţă de nivel naţional şi chiar internaţional. petenţele necesare pentru continuarea studiilor prin masterat şi doctorat sau pentru integrarea acestora în OBIECTIVE SPECIFICE institutele de cercetare şi pe piaţa forţei de muncă; 1. Creşterea efi cienţei şi competitivităţii • atragerea companiilor şi fi rmelor în dezvolta- procesului didactic prin: rea studiilor de masterat prin promovarea de activi- restructurarea programelor analitice şi demararea tăţi comune (aplicaţii, practică, dezvoltare de labo- unui program de reînnoire a ofertei de carte educaţională ratoare, teme de doctorat etc.). pentru studenţi: tipărirea de manuale universitare în care să se regăsească noutăţile din domeniul respectiv, spriji- Pentru a face faţă provocărilor generate de cerin- nirea elaborării de materiale didactice tradiţionale şi în ţele dezvoltării lumii contemporane căutăm perma- format electronic; nent strategii de intensifi care şi susţinere a competi- promovarea activităţilor care să asigure o legătură tivităţii prin cercetare şi inovare (know-how), rolul mai strânsă între cadrele didactice şi studenţi – sistemul primordial în atingerea performanţei şi recunoştin- de tutoriat, cercuri ştiinţifi ce, seminare, stimularea parti- ţei internaţionale revenind Clusterului educaţio- cipării la concursuri şi la alte activităţi educaţionale; nal-ştiinţifi c UnivER SCIENCE, care prin eforturi organizarea de conferinţe cu participare internaţio- sinergice poate fi o forţă motrice în dezvoltarea şi nală şi antrenarea doctoranzilor, masteranzilor, studenţi- valorifi carea resurselor umane de înaltă specializa- lor şi liceenilor în activităţile de cercetare; dezvoltarea şi stimularea unui sistem de predare în re, capabile să elaboreze produse cu impact asupra limbi de circulaţie internaţională; vieţii economice şi sociale, marele benefi ciu fi ind mărirea gradului de informatizare prin dezvoltarea cel educaţional. unei infrastructuri IT (reţele de calculatoare, conexiune internet) pentru studenţi în clusterul educaţional; Clusterul a fost creat cu suportul Proiectului implementarea instruirii asistate la calculator AEL (A.S.M., 2008): Organizarea structural ă şi prin asigurarea unei săli cu calculatoare unite la reţea funcţională a Clusterului educaţional al A.Ş.M. pentru uzul studenţilor; în contextul integrării cercetării cu educaţia din cursuri de perfecţionare de scurtă durată la catedre- cadrul Programul de Stat „Integrarea ştiinţei şi le de profi l din alte instituţii din ţară şi străinătate; învăţământului superior”, Numărul de înregistrare: perfecţionarea continuă a planurilor de studii, pro- 109.PA; Codul proiectului: 08.811.07.01A

nr. 1(12), februarie 2009 - 47 Akademos

EXPERTIZA A.Ş.M.: DEZVOLTAREA REPUBLICII MOLDOVA (starea de lucruri, problemele şi căile de soluţionare) Academia de Ştiinţe a Moldovei, în calitate ASM EXPERTISE: THE DEVELOPMENT de consultant al autorităţilor publice centrale, OF THE REPUBLIC OF MOLDOVA (STATE-OF- a cercetat şi analizat starea de lucruri şi pro- THE-ART, PROBLEMS AND SOLUTIONS) blemele cu care se confruntă Republica Mol- The Academy of Sciences of Moldova, in its role dova, formulând o serie de concluzii, sugestii of scientifi c consultant of the central public authorities şi propuneri pentru impulsionarea procesului has researched and analyzed the state of things and de dezvoltare a ţării pe diverse planuri: problems the Republic of Moldova is facing, and has • sectorul energetic formulated some conclusions, suggestions and propo- • dezvoltarea economică sals to boost the development process of the country in • inovarea şi transferul tehnologic different fi elds: • Energy fi led • tehnologiile informaţionale • Economic development şi de comunicaţii • Innovation and technology transfer • sectorul agroindustrial şi perspectivele • Informational technologies and computer sciencies asigurării unei dezvoltări durabile • Agro-industrial fi eld and the prospects for providing în zona rurală a sustainable development in rural areas • managementul apelor • Water management • sănătatea publică • Public health • reintegrarea Republicii Moldova • Country’s reintegration • oportunităţile pierdute şi costurile • Lost opportunities and costs of the Republic of Moldova integration into EU integrării Republicii Moldova în UE • Social fi eld and humanities • domeniul socio-uman

Lică Sainciuc, ilustraţie la Abecedar Albinuţa de Grigore Vieru şi Lică Sainciuc. Ediţia a şasea, ed. Litera Internaţional, Bucureşti, 2007

48 - nr. 1(12), februarie 2009 A.Ş.M., consultant al autorităţilor publice centrale

SECTORUL ENERGETIC 2. Oportunităţile şi ameninţările pentru dezvoltarea domeniului, inclusiv infl uenţa AL REPUBLICII MOLDOVA factorilor externi Oportunităţi de dezvoltare: fortifi carea inter- Acad. Valeriu CANŢER conexiunilor energetice cu Ucraina şi România pentru consolidarea rolului Republicii Moldova ca ţară 1. Starea actuală importantă de tranzit al energiei electrice (direcţiile Punctele forte ale complexului energetic: Est-Vest şi Nord-Sud), inclusiv şi al gazelor natu- funcţionarea pieţei libere a produselor petroliere rale; majorarea capacităţilor economic competitive şi capacitatea sufi cientă de stocare a lor (cca. 600 de producere a energiei electrice în măsura posibi- mii t.); acţiuni concrete de transpunere a acquis-ului lităţilor, inclusiv generarea distribuită; majorarea energetic în conformitate cu prevederile Tratatului efi cienţei energetice la producerea, transportul, dis- Comunităţii Energetice, inclusiv în domeniul ener- tribuţia şi furnizarea energiei şi combustibililor prin giei regenerabile; legături puternice ale sistemului implementarea unor tehnologii energetice efi ciente electroenergetic cu cel din Ucraina; capacitatea de care au un impact redus asupra mediului (ciclul ter- a tranzita 4-5 milrd. kWh/an energie electrică spre modinamic combinat şi cogenerarea energiei elec- Vest (Bulgaria, România, LEA 400 kV) şi pe axa trice şi termice, respectând principiul cost-benefi - Nord-Sud cca. 450-500 MW; asigurarea tranzitului ciu); implicarea în balanţa de consum a resurselor 3 de cca. 20 milrd m de gaze naturale prin teritoriu; energetice proprii de petrol, gaze naturale din sudul diversifi carea căilor de import al resurselor energe- ţării şi a celor regenerabile; promovarea unei politice prin construirea terminalului Giurgiuleşti şi a tici consecvente de conservare şi utilizare efi cientă infrastructurii respective; tendinţa de micşorare a a energiei la nivelul consumatorilor; aderarea siste- pierderilor de energie electrică şi termică; gazifi ca- mului naţional electroenergetic şi de gaze naturale rea ţării; potenţialul energetic satisfăcător al bioma- la Tratatul Comunităţii Energetice, inclusiv UCTE; sei pentru utilizare în scopuri energetice; diminuarea armonizarea legislaţiei naţionale cu prevederile le- impactului asupra mediului al sectorului energetic. gislaţiei UE în domeniul energeticii.

Punctele slabe ale complexului energetic: Ameninţările pentru dezvoltarea domeniu- efi cienţa energetică redusă (este de 2,6 ori mai joa- lui: lipsa de resurse energetice autohtone apte pen- să decât în Uniunea Europeană, ceea ce echivalea- tru valorifi care în volumele necesare; gradul ridicat ză cu pierderea a cca. 600 milioane dolari anual); de uzură fi zică şi morală a infrastructurii sistemului lipsa de resurse energetice primare autohtone (gaze energetic; structura deformată a mixului de energie naturale, petrol, cărbune) şi importul lor; importul şi acoperirea necesarului de resurse energetice pri- de energie electrică; nivelul mai mult decât redus mare practic numai dintr-o unică sursă; caracterul de utilizare a surselor de energie regenerabilă; de- nematur al pieţei energetice naţionale, al cadrului vierea mixului de combustibil spre dominarea ga- juridic şi regulatoriu, inclusiv de stabilire a tarife- zelor naturale importate; amplasarea neuniformă lor; cota foarte redusă a investiţiilor în energetică, a capacităţilor de generare a energiei electrice pe creşterea preţurilor la resursele energetice primare teritoriul Republicii Moldova şi lipsa capacităţilor şi utilizarea insufi cientă a capacităţilor proprii de necesare de generare a energiei electrice în partea generare din ţară, neutilizarea conceptului de so- dreaptă a Nistrului pentru acoperirea propriului lidaritate a jucătorilor ce activează în energetică consum; operarea separată a componentelor siste- pentru asigurarea efi cienţei funcţionării complexu- mului energetic al Republicii Moldova amplasate lui energetic pe plan naţional; receptivitatea redusă pe malul drept şi pe malul stâng al râului Nistru; de implementare a inovaţiilor şi majorării efi cienţei uzura avansată a echipamentelor energetice (circa energetice privind sistemele moderne de monitori- 60-70 la sută) la centrale electrice, linii de tensiune zare, supraveghere, diagnosticare, contorizare, ges- înaltă şi reţele de distribuţie; capacitatea redusă a tionare în timp real şi de ridicare continuă a com- liniilor electrice de conexiune cu Europa de Sud- ponentei de „inteligenţă” pentru a asigura balanţa Est şi de Vest; cota redusă a echipamentului ener- dinamică dintre cerere şi ofertă; nivelul diminuat getic efi cient şi topologia neoptimală a circuitelor al coordonării dezvoltării şi funcţionării sistemului liniilor electrice; ritmuri de modernizare slabă, de energetic cu orientare spre satisfacerea necesităţilor exemplu renovarea reţelelor electrice nu depăşeşte consumatorilor; caracterul dezmembrat al sistemu- 1 procent pe an. lui electroenergetic al ţării.

nr. 1(12), februarie 2009 - 49 Akademos

3. Scenarii posibile de evoluţie a situaţiei în f) diversifi carea genurilor de combustibil utili- sectorul energetic zate pe teritoriul ţării, a căilor de import a resurse- Se va păstra tendinţa de dominare în balanţa lor energetice şi implicarea în balanţa de consum a energetică a gazelor naturale, chiar şi cu creşterea energiei regenerabile; cotei de utilizare nu numai în energetică, dar şi în g) atragerea investiţiilor private în reabilitarea şi alte sectoare ale economiei. Starea tehnică a siste- construcţia obiectivelor energetice. mului electroenergetic nu se va schimba radical, inclusiv şi a capacităţilor proprii de generare, a gra- 5. Recomandări şi soluţii posibile de dezvoltare dului de conectare cu sistemele energetice ale ţă- pe termen mediu (5-6 ani) rilor vecine. Fiabilitatea asigurării cu energie va fi 1. Creşterea efi cienţei energetice în R. Moldo- sub pericol condiţionat de posibilitatea refuzurilor va la nivel aproape de UE ar permite de a realiza în LEA 330 kV din nordul ţării. Realizarea Progra- PIB-ul prognozat pentru 2015 cu numai 65 la sută mului de gazifi care va permite asigurarea accesu- din consumul actual de energie. Ca direcţii de bază lui la gazele naturale a majorităţii populaţiei ţării. în creşterea efi cienţei sunt: optimizarea termică a Acoperirea cererii de energie electrică se va face clădirilor; optimizarea şi modernizarea energetică a prin import, preponderent din Ucraina. Ca rezultat proceselor de producţie; optimizarea şi moderniza- al creşterii preţurilor pe piaţa internaţională la rerea reţelelor de termofi care; optimizarea transportu- sursele energetice va avea loc o creştere a cotei uti- lui; optimizarea consumului casnic. lizării resurselor energetice locale, preponderent a 2. Reconsiderarea şi adaptarea standardelor de biomasei şi utilizării energiei solare. Infl uenţa altor performanţă energetice pentru echipamente, insta- tipuri de resurse energetice asupra balanţei ener- laţii în vederea alinierii acestora la nivelul standar- getice pe termen mediu va fi mică. Nematuritatea delor UE. cadrului juridic şi regulatoriu, calcularea tarifelor 3. Introducerea unor sisteme moderne şi perfor- la energia livrată numai din conceptul acoperi- mante pentru urmărirea şi gestiunea consumului de rii cheltuielilor producătorului şi distribuitorului, energie, pentru automatizarea proceselor industriale rambursării investiţiilor fără angajarea obligato- şi altor procese din diferite ramuri ale economiei. rie de obţinere a indicilor de efi cienţă energetică 4. Reorientarea industriei materialelor de con- determinaţi de organele de administrare centrală strucţii în a produce materiale cu rezistenţă termică şi locală va conduce şi pe viitor la o creştere mult ridicată. mai rapidă a tarifelor în comparaţie cu indicii de 5. Dezvoltarea unor mecanisme stimulative creştere a PIB-ului. Neimpunerea pe cale legală a pentru acţiuni de creştere a efi cienţei energetice şi a agenţilor economici ca să producă şi să utilizeze o conservării energiei. cotă prescrisă anuală de energie verde va crea di- 6. Crearea de servicii de consultanţă care să profi cultăţi în atingerea obiectivelor privind utilizarea pună soluţii optime de consum al energiei, să ofere energiei regenerabile nu numai până în anul 2010, analize energetice consumatorilor. dar şi pe viitor. 7. Instituirea şi asigurarea funcţionării Fondului pentru efi cienţă energetică, elaborarea şi adoptarea 4. Obiective pentru Republica Moldova pe cadrului regulatoriu. termen mediu (5-6 ani): 8. Relansarea şi extinderea activităţii Agenţiei a)armonizarea cadrului legislativ şi regulatoriu pentru Efi cienţă Energetică şi energie regenerabi- naţional cu acqui-ul UE în domeniul energetic; lă. b) extinderea pieţelor liberalizate a energiei 9. Elaborarea unor noi programe educaţionale electrice, inclusiv şi pentru energia obţinută din sur- pentru inginerii energetici şi elaborarea unor pro- se regenerabile; grame de cultură energetică pentru grupuri specifi ce c) dezvoltarea capacităţilor de generare, prepon- şi societate în ansamblu. derent cogenerarea distribuită; d) fortifi carea interco- 10. Implementarea Legii energiei regenerabile nexiunilor energetice cu Ucraina şi România şi întări- şi a Programului Naţional de utilizare a resurselor rea rolului Republicii Moldova ca stat important pen- regenerabile de energie. tru tranzitarea energiei electrice şi gazelor naturale; 11. Elaborarea şi aprobarea Metodologiei de e) sporirea efi cienţei energetice atât la produce- calculare a tarifelor la energia produsă din surse rea, transportul, distribuţia şi furnizarea energiei regenerabile, a legislaţiei secundare şi a cadrului şi combustibililor, cât şi la utilizarea efi cientă prin regulatoriu. retehnologizarea sectorului real şi promovarea acţi- 12. Crearea infrastructurii de utilizare a biocom- unilor de conservare;

50 - nr. 1(12), februarie 2009 A.Ş.M., consultant al autorităţilor publice centrale bustibililor, inclusiv: a laboratoarelor de certifi care rarea recomandărilor de majorare a acestor capaci- a biocombustibililor, staţiilor de pregătire a ameste- tăţi (2008-2010). curilor de biocombustibil, de alimentare şi instalare 5.Elaborarea de tehnologii şi echipamente de a echipamentelor de evidenţă a producerii şi consu- sporire a efi cienţei energetice. murilor de energie şi combustibil (2009-2015). 6. Efectuarea proiectelor de dezvoltare a surse- 13. Fortifi carea interconexiunilor electrice in- lor regenerabile de energie (2008-2015). ternaţionale şi locale: LEA 110kV Fălciu-Goteşti Anexa 1. Informaţie de ordin general (2009); LEA 330 kV (a doua linie) Novodnestrovsk Complexul energetic al RM include 3 Centrale – Bălţi (2009-2011); LEA 400 kV Bălţi-Suceava Electrice cu Termofi care (puterea sumară electrică (proiectare-2009; construcţie: 2010-2012); LEA instalată 334,5 MW), o centrală electrică cu conden- 330 kV Bălţi-Străşeni (proiectare-2012) etc. saţie cu puterea electrică de 2520 MW (malul stâng 14. Sporirea capacităţilor de generare proprii al Nistrului), două centrale hidroelectrice (P=64 (distribuită): 50 MW(a.2010), 108 MW (2015), in- MW) şi 10 CET-uri ale fabricilor de producere a za- clusiv şi grupuri pe cărbune care să funcţioneze pe hărului (P=98 MW), centrale termice cu o producere gaz şi păcură. anuală de cca. 3000-3500 mii Gcal în ultimii 7 ani, 15. Distribuţia de energie electrică: Implemen- inclusiv în mun. Chişinău cca. 2000 mii Gcal pe an. tarea Proiectului energetic II (modernizarea staţiilor Reţelele electrice au o lungime totală de cca. 63,4 electrice – 4 unităţi, sistemului de dispecerat cen- mii km, inclusiv de tensiune înaltă 110-400 kV pes- tral SCADA – a.2009). te 3,9 mii km, 35 кВ – 1921 km, 6-10 кВ – 24499 16. Implementarea Programului Naţional de re- km, 0,4 кВ – 33066 км. Puterea instalată totală a novare şi descentralizare a sistemelor de alimentare transformatoarelor staţiilor şi punctelor de transfor- cu căldură a localităţilor RM (2009-2010). Reabili- mare e de 5712 MVA. Magistralele de transport a tarea şi modernizarea reţelelor termice magistrale şi energiei termice au lungimea de 214 şi intercartiere de distribuţie. 265,0 km (mun. Chişinău), 195,2 km (mun. Bălţi). 17. Construcţia gazoductului magistral: Lungimea totală a gazoductelor este de cca. 15,8 Bălţi-Ungheni, paşi spre participare la proiectul mii km, inclusiv magistrale şi branşamente cca. 1,4 NABUCO. mii km, patru staţii de compresoare şi 74 de staţii de 18. Promovarea proiectelor investiţionale şi distribuire a gazului natural. Capacitatea de stoca- atragerea investiţiilor în domeniu (2008-2015). re a produselor petroliere în ţară constituie 600 000 tone. Personalul din Complexul energetic este de 26 6. Posibilităţile de participare a comunităţii şti- mii de angajaţi. inţifi ce la implementarea soluţiilor propuse Funcţionarea complexului energetic se bazează 1. Cercetări ştiinţifi ce teoretice şi aplicative pe resurse energetice de import. Astfel, în anul 2007 pe baza conceptului Smart Grid pentru asigurarea importul a constituit: benzină – 231 mii t., gaz lam- dezvoltării durabile a sectorului energetic (2008- pant – 22 mii t., motorină – 386 mii t., păcură – 22 2015), inclusiv prognoza începerii construcţiei de mii t., gaz lichefi at – 57 mii t., cărbune – 256 mii t., centrale proprii în funcţie de situaţia pe piaţa ener- gaz natural – 1323 mil.m3, alte tipuri de resurse – giei, prognoza indicilor de securitate energetică, 11 mii t. Resurse energetice locale (lemne, deşeuri noi soluţii de majorare a capacităţii de transport lemnoase, deşeuri din agricultură) – 111, 88 tcc. şi a liniilor şi redistribuire optimizată a fl uxurilor de cca. 4,9 mii tep produse petroliere şi gaz extras în putere. republică. Gazul natural domină în structura balan- 2. Cercetări şi elaborări de modernizare a mij- ţei resurselor energetice utilizate în ţară (cca. 53 la loacelor tehnice ale sistemului energetic şi structurii sută), iar în sectorul energetic în 2007 s-au utilizat acestuia în corespundere cu cerinţele de funcţionare 1313 mil m3, inclusiv pentru producerea energiei în sistemul energetic unifi cat UСТЕ (2008-2010). electrice – 269 mil. m3, energiei termice – 351 mil. 3. Cercetarea rolului sistemului energetic al RM m3 şi 590 mil. m3 de către ramurile economiei naţi- şi cerinţelor către acesta la realizarea proiectului onale în scopuri energetice. În importul de produ- energetic Vest - Est (2010-2015). se petroliere cota dominantă o deţine România, în 4. Cercetarea proceselor de tranzitare a energiei importul de gaze – Rusia şi în importul de energie electrice de către sistemul energetic al RM şi elabo- electrică – Ucraina.

nr. 1(12), februarie 2009 - 51 Akademos

DEZVOLTAREA ve, a potenţialului de generare a proiectelor eligibile pentru fi nanţare din punctul de vedere al efi cienţei ECONOMICĂ social-economice prin studiile de fezabilitate. A REPUBLICII MOLDOVA • Efi cienţa limitată a politicilor monetare orientate spre continuarea procesului de dezinfl aţie, Membru corespondent al A.Ş.M. ceea ce poate avea o infl uenţă nefavorabilă asupra Grigore BELOSTECINIC creşterii economice sustenabile. • Continuarea tendinţelor de creştere exagerată Pe termen mediu, realizarea obiectivelor Stra- a consumului privat şi a importurilor pentru consu- tegiei naţionale de dezvoltare pe anii 2008–2011 mul curent în baza remitenţelor externe. poate fi infl uenţată de apariţia şi amplifi carea unor • Creşterea veniturilor în neconcordanţă cu perturbări generate de factori interni sau externi. În evoluţia productivităţii muncii în condiţiile defi ci- prezent, unii dintre aceşti factori pot fi prevăzuţi, tului de angajaţi cu experienţă în anumite sectoare dar impactul lor este difi cil de evaluat şi progno- productive. zat, cantitativ sau ca eşalonare în timp. Obiectivele • Amânarea implementării politicilor adecvate economice propuse pe termen mediu sunt unele po- reducerii intensităţii energetice şi a măsurilor orien- tenţiale, dinamica dezvoltării fi ind dependentă într- tate spre diminuarea impactului factorului energetic o mare măsură de disponibilitatea resurselor şi de pentru o mai bună funcţionare a sectorului real al conjuncturile mondiale şi regionale. economiei. Printre principalii factori endogeni de risc • Alocarea insufi cientă a fondurilor publice pentru dezvoltarea economică pot fi evidenţiaţi: destinate formării iniţiale şi continue a resurselor • Ajustarea conjucturală a politicilor economi- umane şi stimulării activităţilor de cercetare-dez- ce ca urmare a crizei mondiale fi nanciare în funcţie voltare-inovare, care formează domeniile de im- de impactul negativ al crizei în statele partenere, portanţă strategică pentru o dezvoltare economică care ar limita cererea externă la produsele autohtone sustenabilă. destinate exportului. Printre multitudinea de factori de risc exogeni • Întârzierea implementării unui sistem de acţi- se pot număra: uni şi măsuri anticriză de către administraţia publică • Amplifi carea tendinţelor de criză în sistemul centrală, la elaborarea unor studii profunde de eva- fi nanciar mondial, fl uctuaţiilor preţurilor mondiale luare a consecinţelor potenţialului impact şi utiliză- la produsele petroliere, gaze naturale, materie pri- rii tehnicilor de monitorizare sistematica şi activă a mă, ceea ce poate genera efecte majore asupra infl a- fenomenelor de criză în context regional. ţiei şi securităţii energetice naţionale; • Accentuarea fenomenului migraţiei externe • Accentuarea elementelor de criză economică având nu numai o dimensiune economică, impusă în statele din care provin majoritatea remitenţelor de defi citul forţei de muncă în anumite sectoare, ci externe ale lucrătorilor moldoveni, care ar avea im- şi o dimensiune socio-demografi că pentru corecta- pact negativ asupra nivelului de trai al populaţiei şi rea efectelor unei natalităţi scăzute şi a procesului gradului de acoperire din această sursă a defi citului de îmbătrânire a populaţiei. de cont curent, implicit asupra ratei de schimb a mo- • Continuarea actualelor tendinţe demografi ce nedei naţionale; negative, accentuarea declinului demografi c şi pro- • Incertitudinile cu privire la atitudinile inves- ducerea unor dezechilibre structurale cu profunde titorilor străini faţă de pieţele statelor emergente, implicaţii de natură economică şi sociala. inclusiv şi a Republicii Moldova, care ar putea fi ca- • Cooperarea limitată a administraţiei publice uzate, în principal, de creşterea defi citului extern, cu centrale cu sectorul privat (patronatele), partenerii efecte negative asupra volumului şi calităţii investi- sociali, mediul academic în elaborarea şi imple- ţiilor străine directe în sectorul real al economiei; mentarea politicilor publice şi a măsurilor pentru • Creşterea costurilor fi nanţării externe ca ur- creşterea competitivităţii bazate pe sporirea produc- mare a turbulenţelor fi nanciare internaţionale şi a tivităţii resurselor materiale consumate şi a muncii, scăderii posibile a rating-ului de ţară, ceea ce poate precum şi pe promovarea prioritară a exportului şi cauza un impact negativ asupra cursului monedei asigurarea stabilităţii macroeconomice. naţionale şi asupra ratei infl aţiei pe termen mediu. • Întârzierea descentralizării şi a măsurilor pen- Obiectivul economic strategic al Republicii tru creşterea substanţiala a capacităţii administrati- Moldova pe termen mediu reprezintă reducerea

52 - nr. 1(12), februarie 2009 A.Ş.M., consultant al autorităţilor publice centrale treptată, într-o perioadă de timp cât mai scurtă, a titivităţii sectoarelor productive şi de servicii, pre- decalajelor care separă încă Republica Moldova de cum şi a infrastructurilor, califi carea si perfecţiona- nivelul mediu al UE referitor la valoarea PIB-ului rea continuă a forţei de muncă în acord cu cerinţele per locuitor şi la calitatea vieţii populaţiei. Dinami- progresului tehnic şi tehnologic. Din aceste consi- ca evoluţiei economice a Republicii Moldova din derente, fără substituirea programelor existente de ultimii ani (2001-2007), cu o rată medie anuală de dezvoltare a Republicii Moldova, este necesară o creştere a PIB-ului de peste 5,8 la sută faţă de un abordare complementară a problemelor economice ritm mai scăzut în UE, demonstrează că realizarea prin elaborarea Strategiei Naţionale de dezvoltare acestui obiectiv este posibilă. În condiţiile accen- durabilă a Republicii Moldova pe termen mediu, tuării unor elemente esenţiale ale crizei fi nanciare care ar propune o viziune strategică prin prisma mondiale este evident că procesul se va solda cu o criteriilor de sustenabilitate stipulate în Directivele recesiune economică mondială, care se va resimţi Uniunii Europene şi a tendinţelor principale care se de fi ecare stat indiferent de nivelul naţional de dez- conturează pe plan mondial. voltare economică. În condiţii specifi ce de recesiu- Tendinţele globale de dezvoltare economică ne ne economică mondială competitivitatea şi efi cienţa demonstrează că economia modernă devine tot mai vor reprezenta factorii determinanţi ai sustenabili- mult o economie bazată pe cunoaştere şi informaţie, tăţii creşterii economice în orice stat, inclusiv şi în aceasta din urmă devenind, de fapt, o resursă stra- Republica Moldova. De aceea asigurarea menţinerii tegică şi fundamentală, asemănătoare capitalului unui ritm de creştere de 4,0-5,0 la sută pe termen în societatea industrială, şi cu un impact hotărâtor mediu a economiei naţionale impune, prin urmare, asupra dezvoltării şi prosperităţii oricărei naţiuni. În adoptarea de instrumente efi ciente de politică eco- societăţile cele mai dezvoltate din punct de vedere nomică, care să permită gestionarea şi valorifi carea economic folosirea intensivă a cunoaşterii este re- substanţial îmbunătăţită a potenţialului existent în cunoscută ca principal factor de progres şi de creş- sectoare-cheie ce determină dezvoltarea durabila în- tere economică sustenabilă. În Republica Moldova tr-un cadru concurenţial. generarea de cunoştinţe trebuie să fi e considerată ca În contextul conjuncturii mondiale, pentru domeniu (subdomeniu) prioritar de activitate care, Republica Moldova pot fi formulate următoarele fi ind rezultatul unei activităţi umane, de cercetare obiective principale pe termen mediu: şi inovare, şi având o valoare de piaţă, ca orice bun • Menţinerea stabilităţii macroeconomice, a economic poate fi comercializat în cadrul pieţei. proceselor infl aţioniste în limite acceptate şi dimi- Menţionăm aici că noua economie acordă o im- nuarea defi citului de cont curent; portanţă deosebită lucrătorilor competitivi, iar edu- • Îmbunătăţirea mediului de afaceri, promova- caţia şi instruirea devin o sursă certă a avantajului rea culturii antreprenoriale, creşterea fl exibilităţii şi competitiv pentru orice persoană. Iată de ce, con- participării pe piaţa muncii şi asigurarea unei dez- stituirea unei societăţi bazate pe cunoaştere impune voltări regionale armonioase; formarea de noi aptitudini, competenţe, capacităţi. • Asigurarea sustenabilităţii fi nanţelor publice Evident că această abordare solicită modifi cări con- pe termen mediu şi lung; siderabile ale dreptului proprietăţii intelectuale şi • Continuarea reformelor structurale şi asigu- modului de fi nanţare a cercetării: de la fi nanţarea rarea unor condiţii favorabile procesului cercetare- intenţiilor de cercetare spre procurarea (vânzarea) dezvoltare-inovare, dezvoltării serviciilor îmbună- rezultatelor cercetării. În acest context se poate con- tăţite de educaţie şi formare profesionala, precum cluziona următoarele: şi continuarea reformelor necesare pentru a spori • Construirea societăţii bazate pe cunoaştere a nivelul de efi cienţă; devenit un scop raţional pentru toate statele lumii, • Continuarea şi adâncirea reformei adminis- inclusiv pentru Republica Moldova. Aceasta repre- traţiei publice. zintă astăzi unica cale spre competitivitate şi pros- O condiţie esenţiala pentru îndeplinirea obiecti- peritate economică. velor dezvoltării durabile este implementarea unei • Republica Moldova are nevoie de constituirea combinaţii adecvate de politici macroeconomice unui mediu de afaceri favorabil inovării şi o politică coerente, prin care să se asigure sustenabilitatea clară şi realistă în domeniu, care să pornească de la resurselor materiale şi energetice folosite pentru stimularea activităţilor de cercetare-dezvoltare-ino- creşterea economică, fi nanţarea investiţiilor strict vare. Este nevoie de o abordare sistemică a inovării, necesare pentru modernizarea si creşterea compe- în contextul relaţiilor şi intereselor tuturor actorilor

nr. 1(12), februarie 2009 - 53 Akademos participanţi la acest proces: universităţi, instituţii de investiţiilor de capital autohton şi străin destinate cercetare, fi nanţatori şi, nu în ultimul rând, statul. modernizării şi dezvoltării durabile a ţării. • În ceea ce priveşte cercetarea şi dezvoltarea, Pe termen mediu, menţinerea unei rate de inves- este necesară deplasarea accentelor spre inovare şi tiţii mai mari decât în statele vecine este absolut ne- transfer tehnologic, din nevoia de a valorifi ca cât cesară pentru realizarea unei convergenţe în termeni mai rapid rezultatele cercetării. La fel, probabil că, reali. Modernizarea infrastructurii energetice, de în termen scurt, pentru Republica Moldova este mai transport şi edilitare, învăţământului şi sănătăţii pu- importantă preluarea de tehnologii în raport cu cre- blice, dezvoltarea regională şi reducerea decalajului area de tehnologie, din perspectiva de creştere acce- tehnologic şi informaţional necesită un mare efort lerată a productivităţii. investiţional. Pentru creşterea ratei de investiţii pe • Procesul de inovare va avea succes în Repu- termen mediu şi lung va trebui continuată politica blica Moldova numai în cazul în care cunoştinţele noi de atragere a investiţiilor străine directe, în special vor fi asimilate de întreprinderi. Din această perspec- ale celor care pot contribui substanţial la creşterea tivă, drept motiv pentru susţinerea cercetării-dezvol- exportului, astfel ca exportul să devină determinan- tării-inovării trebuie să fi e efectul economic stabilit tul principal al creşterii economice. Evoluţia inves- în baza unor analize de efi cienţă şi rentabilitate. tiţiilor străine directe din ultimii ani (2001-2007), În prezent contribuţia insufi cientă a activităţilor preponderent în domeniul serviciilor, justifi că nece- proprii de cercetare-dezvoltare-inovare, reînnoirea sitatea atragerii prioritare a investiţiilor de tip gre- lentă a bazei tehnologice, calitatea inferioară a in- enfi eld în sectoarele productive. frastructurilor, performanţele competitive scăzute ale produselor şi serviciilor oferite pe piaţă, capacitatea insufi cientă de adaptare la cerinţele pieţei globalizate rămân principalele cauze care infl u- enţează negativ atât productivitatea muncii, cât şi randamentul folosirii resurselor. Dat fi ind faptul că randamentul utilizării resurselor materiale şi productivitatea muncii reprezintă determinanţii principali ai efi cienţei şi competitivităţii pe termen mediu sunt necesare eforturi considerabile investiţionale şi de management pentru remedierea situaţiei. Pentru asigurarea sustenabilităţii consumului total de resurse materiale se impune o preocupare prioritară la nivel naţional pentru ameliorarea semnifi cativă a productivităţii resurselor şi efi cienţei energetice. Nivelul productivităţii muncii pe ansamblul economiei (PIB pe persoană ocupată), cât şi la nivel sec- torial este încă mult inferior în Republica Moldova comparativ cu nivelul mediu al UE. Pe termen mediu este necesară o creştere con- siderabilă a calităţii managementului economic la toate nivelurile, de la cel naţional sau regional până la nivel de întreprindere, pentru utilizarea efi cien- tă şi completă a resurselor de capital disponibile şi atragerea unor surse de fi nanţare suplimentare pentru investiţii atât în dotarea cu tehnologie modernă, în cercetarea ştiinţifi că, dezvoltarea tehnologică şi inovare, cât şi în formarea şi perfecţionarea forţei de muncă. Necesităţile investiţionale de dezvoltare a Re- publicii Moldova solicită implicarea activă a ad- ministraţiei publice centrale şi locale, a sectorului Isai Cârmu. Ilustraţie la cartea Aproape de Grigore privat în menţinerea unui mediu de afaceri favorabil Vieru. Chişinău, ed. Cartea moldovenească, 1974

54 - nr. 1(12), februarie 2009 A.Ş.M., consultant al autorităţilor publice centrale

accent pe inovarea economiei, stimularea apariţiei IMM- INOVAREA ŞI TRANSFERUL urilor inovaţionale, acelaşi lucru fi ind posibil de a-l lansa şi în Republica Moldova. TEHNOLOGIC C. Formularea obiectivelor pentru Republica Mol- dova pe termen mediu (5-6 ani) Dr. Ghenadie CERNEI 9. Dezvoltarea continuă a infrastructurii inovaţionale. 10. Sporirea numărului de IMM inovaţionale – dublare în A. Evaluarea stării actuale de lucruri fi ecare an din următorii 5 ani. Situaţia în domeniul inovării şi transferului tehnolo- 11. Implementarea statisticilor inovaţionale. gic se caracterizează prin faptul că atât punctele forte, cât 12. Creşterea indicatorilor de statistică inovaţională a Re- si neajunsurile sunt moştenite de la mediul de cercetare, publicii Moldova până la nivelul minim al statelor UE. fi ind amplifi cate de către societate (inclusiv componenta 13. Asigurarea în continuare a implementării rezultatelor economică). cercetării şi a transferului tehnologic. Punctele forte: D. Elaborarea recomandărilor şi a posibilelor soluţii de 1. Ultimii 2 ani s-au făcut eforturi impunătoare pentru dezvoltare pe termen mediu (5-6 ani) a creşte încrederea faţă de cercetarea în Republica Moldo- Printre masurile de evoluţie pozitivă a situaţiei pot fi men- va şi rezultatele obţinute. ţionate următoarele: 2. Mediatizarea cazurilor de succes trezeşte interesul 1. Instruirea continuă a persoanelor responsabile de I&TT societăţii faţă de inovaţii. din institute; 3. Procesul de inovare şi transfer tehnologic lansat în 2. Comunicarea continuă şi evaluarea în funcţie de numă- 2005 începe a da rezultate, inclusiv prin faptul că mulţi rul şi calitatea proiectelor de TT; dintre cercetători conştientizează faptul că rezultatele obţi- 3. Evaluarea şi descoperirea celor mai puternice direcţii de nute pot fi comercializate, iar unii dintre ei pătrund în esen- cercetare a sistemului A.Ş.M.; ţa metodelor şi mecanismelor de comercializare. 4. Elaborarea propunerilor de prioritizare a acestor direcţii 4. Crearea infrastructurii inovaţionale PST Academica în cadrul A.Ş.M., inclusiv prin fi nanţare specială; şi Incubatorul inovaţional Inovatorul conditionează posi- 5. Dezvoltarea prioritară a proiectelor de TT cu potenţial de: bilităţi de lansare şi creştere a afacerilor inovaţionale atât • produceri orientate spre export în baza cercetărilor efectuate de savanţii Republicii Mol- • tirajare pe teritoriul RM şi în afara ţării dova, cât şi a celor aduse de peste hotare. 6. Obţinerea unor efecte economice rapide pentru a asigura 5. Agenţia de Inovare si Transfer Tehnologic pune ac- evidentierea cazurilor de succes; cente pe implementarea rezultatelor cercetării care pot fi 7. Defi nirea de direcţii principale (în baza evaluării care ulterior comercializate, fi ind susţinută în acest proces de se va efectua): către conducerea AŞM. • cele mai “tari” direcţii de cercetare 6. Dezvoltarea parteneriatelor de cercetare creează • direcţii de cercetare importante pentru economia RM condiţii de apariţie a parteneriatelor în domeniul I&TT. • altele 7. Numirea persoanelor responsabile de I&TT în in- 8. Monitorizarea programelor de cercetare aplicată; stitutele de cercetare şi instruirea lor va permite petrecerea 9. Evidenţa cercetătorilor şi a rezultatelor obţinute de ei; auditului tehnologic în bază regulată, dar şi selectarea rezul- 10. Diagnostica proiectelor cu potenţial de TT; tatelor cu potenţial de comercializare la o etapă incipientă. 11. Monitorizarea proiectelor de TT timp de 5 ani după 8. Altele. fi nisarea lor; Neajunsuri: 12. Dezvoltarea proiectelor de TT prin intermediul incuba- 1. Infrastructura dezvoltată a inovaţiei şi a transferului toarelor inovaţionale şi a parcurilor ştiinţifi ce, creând mase tehnologic slab dezvoltată. critice de activitate inovaţională; 2. Nivelul jos al pregătirii rezultatelor cercetărilor pentru 13. Stabilirea parteneriatelor cu parcuri industriale, incu- implementare. batoare de afaceri din alte ţări; 3. Nivelul jos de încredere faţă de rezultatele ştiinţei au- 14. Munca continuă cu cercetătorii în vederea selectării tohtone. proiectelor pentru TT; 4. Legătura nesatisfăcătoare între ştiinţă şi mediul de afa- 15. Suportul şi pregătirea pentru spin-off; ceri. 16. Stimularea creării de IMM inovative; 5. Mediatizarea insufi cientă a rezultatelor cercetărilor. 17. Atragerea reprezentanţilor businessului real în evalua- 6. Relaţia nesatisfăcătoare între cercetarea din Republica rea potenţialului economic al proiectelor de TT; Moldova şi cercetarea mondială. 18. Crearea condiţiilor de îmbunătăţire a accesului la teh- 7. Înţelegerea slabă a esenţei afacerilor în mediul de cer- nologiile de transfer tehnologic prin fondarea unui Centru cetare. de instruire continuă, unde vor fi antrenaţi masteranzii şi 8. Orientarea spre fi nanţări bugetare, dar nu spre dezvol- doctoranzii Universităţii academice; tarea afacerilor inovaţionale. 19. Dezvoltarea programelor de colaborare cu organismele 9. Lipsa stimulenţilor în implementarea afacerilor inova- internaţionale în domeniul inovaţiilor şi transferului teh- ţionale. nologic; 10. Lipsa mecanismelor de monitorizare a dinamicii re- 20. Programe de dezvoltare instituţională şi transfer teh- zultatelor cercetărilor, inclusiv la nivel de institute, cerce- nologic; tători. 21. Preluarea experienţelor altor ţări în domeniul I&TT; B. Oportunităţile şi ameninţările pentru dezvolta- 22. Implementarea statisticilor inovaţionale (împreună cu rea domeniului, inclusiv infl uenţa factorilor externi IEFS), inclusiv a indexului de implementare orientat spre Principala ameninţare este lipsa rezultatelor pe perioa- măsurarea rezultatului practic al cercetării; da unui timp îndelungat. Aceasta poate duce la pierderea 23. Implementare de proiecte de I&TT. încrederii societăţii faţă de capacitatea de cercetare-inova- E. Identifi carea posibilităţilor de participare a re, ce ar conduce la micşorarea fi nanţării, precum şi a altor comunităţii ştiinţifi ce la implementarea soluţiilor pro- forme de susţinere a acestui proces. puse În ce priveşte oportunităţile, este de menţionat faptul că, în condiţiile crizei economice globale, toate ţările pun 14.Implicare în toate activităţile preconizate.

nr. 1(12), februarie 2009 - 55 Akademos

TEHNOLOGIILE 18,5 utilizatori la 100 de locuitori. La 1 iulie 2008 în republică funcţionau aproape 4500 de locaţii Web, INFORMAŢIONALE estimându-se o creştere semnifi cativă în continuare a acestui indicator. ŞI DE COMUNICAŢII Cu toate acestea, cheltuielile Republicii Mol- dova, raportate la cap de locuitor, pentru domeniul Igor COJOCARU, TIC sunt foarte mici (aproape de 50 ori mai mici director al Î.S. Institutul de decât media UE25). Acest sector în UE are la bază Dezvoltare a Societăţii Informaţionale principiul diversităţii şi constă în prezent din 25 de 1. Evaluarea stării actuale de lucruri subsectoare naţionale, orientate spre standarde co- Sectorul Tehnologia Informaţiei şi de Comuni- mune de convergenţă şi interoperabilitate. Pentru caţii (TIC) reprezintă, la ora actuală, un domeniu ca Republica Moldova să se poată alinia acestor prioritar în dezvoltarea economică a Republicii Mol- standarde europene, a fost nevoie de o strategie de dova. Astfel, dacă în perioada anilor 1990–2007, acţiuni privind formarea şi dezvoltarea organică a ponderea anumitor servicii TI prestate a scăzut mai sectorului TIC naţional. Un asemenea document îl mult de 9 ori (este vorba de comunicaţiile poştale, constituie Strategia de dezvoltare a sectorului Teh- telegrafi e, telefonia fi xă, difuzarea radio şi TV), în nologia Informaţiei şi de Comunicaţii pe anii 2009– perioada anilor 2001–2005 ritmul de dezvoltare a 2011 (deocamdată în fază de proiect). sectorului depăşeşte semnifi cativ media pe econo- Pe termen mediu, realizarea obiectivelor Strate- mie, ponderea acestuia în produsul intern brut (PIB) giei de dezvoltare a sectorului TIC va duce la trans- mărindu-se de peste 1,8 ori: de la 5,8 la sută în 2001 formarea sectorului TIC într-un sector economic până la 10,5 la sută în 2005. bine conturat, efi cient şi competitiv, care să asigure Indicatorii economici de bază la 1 iulie 2008. furnizarea serviciilor societăţii informaţionale la un În domeniul telecomunicaţiilor şi informaticii sunt nivel sporit de accesibilitate pentru diverse categorii autorizaţi să presteze servicii 1214 agenţi economici, de utilizatori şi va stimula competitivitatea econo- dintre care 61 sunt întreprinderi mixte şi întreprin- miei naţionale. deri cu capital străin. În anul 2007, comunicaţiile Implementarea TIC moderne în toate ramurile economiei naţionale (economie, guvernare, educa- electronice şi serviciile de informare s-au menţinut ţie şi învăţământ, ştiinţă, cultură, sănătate etc.), me- în topul celor mai dinamice sectoare ale economiei diatizarea benefi ciilor de pe urma dezvoltării tehno- naţionale. Volumul total de vânzări pe piaţa servi- logice va genera noi servicii informatice şi va spori ciilor de comunicaţii electronice a depăşit, în anul cererea pentru aceste servicii. 2007, cifra de 5,4 miliarde de lei, ceea ce constituie Evaluarea stării actuale de lucruri (punctele 10,1 procente din valoarea PIB. Structura pieţei era: slabe): telefonia mobilă – 44,0 la sută, telefonia fi xă – 43,4 1. Lipsa unei culturi digitale în republică şi utila sută, transport de date – 4,2 la sută, serviciile au- lizarea efi cientă a serviciilor informatice şi a unui diovizuale – 2,8 la sută şi alte servicii – 5,5 la sută. cadru legal şi efi cient în domeniul TIC. Astfel, în mai puţin de 9 ani de la lansare, domeniul 2. Numărul foarte mic sau chiar lipsa serviciilor telecomunicaţiilor şi informaticii s-a situat, după informatice publice pentru toate dimensiunile unei volumul vânzărilor, pe primul loc. societăţi informaţionale: socială (telemedicină, te- Sectorul de produse şi servicii de informare. La leactivităţi, teleserviciu, telealegeri, teleasigurare 1 ianuarie 2008 în acest sector erau autorizate să ac- etc.), educaţională (educaţie şi învăţământ la dis- tiveze 914 companii, inclusiv 325 – transmisiuni de tanţă, biblioteci virtuale, e-Teaching, e-Learning), date, dintre care 25 de companii au furnizat servicii ambientală – care are impact asupra utilizării resur- de acces la Internet; 505 – servicii Internet în lo- selor şi protecţiei mediului înconjurător, culturală caluri publice, dintre care 214 companii au activat (muzee, galerii de artă pe internet, digitizarea infor- în localităţi rurale şi centre raionale. În anul 2007 maţiei: manuale digitizate, digitizarea patrimoniului au fost prestate servicii în valoare de 459,2 mil. lei, national si international), economică. comercializate produse informatice în valoare de 3. Administraţiile publice locale nu au imple- 596,5 mil. lei. Cel mai mare volum de afaceri pe mentat elemente ale culturii digitale în vederea ma- piaţa de transmitere de date au înregistrat compa- jorării nivelului de transparenţă a activităţii lor, nu niile: Moldtelecom (49 la sută din piaţă), Teleme- au fost luate măsuri sufi ciente pentru a implemen- dia Group (10,7 la sută) şi StarNet (9,6 la sută). La ta mecanismele e-guvernării conform prevederilor 1 ianuarie 2008 numărul de utilizatori de Internet Strategiei Naţionale de Edifi care a Societăţii Infor- a constituit impunătoarea cifră de 700 de mii sau maţionale „Moldova electronică”.

56 - nr. 1(12), februarie 2009 A.Ş.M., consultant al autorităţilor publice centrale

4. Lipsa personalului califi cat în domeniul 18. Companiile nou-create nu pot benefi cia de TIC, care constituie un factor de risc sporit pentru facilităţi fi scale, deoarece ele se oferă doar la pre- majoritatea afacerilor din domeniul dat, în special zentarea rapoartelor pentru anul trecut. pentru managementul de proiecte, elaborarea şi in- 19. Facilităţile fi scale nu au fost sufi cient me- tegrarea sistemelor informatice. diatizate, inclusiv în afara ţării, pentru a atrage in- 5. Lipsa specialiştilor în securitatea informa- vestiţii importante în domeniul TIC, iar cele care au ţională şi reţele, dezvoltarea arhitecturală, testarea fost atrase nu au avut un impact de ordin sistemic şi controlul calităţii, specialişti TI cu abilităţi în ad- asupra economiei naţionale, nu au asigurat o dina- ministrarea afacerilor. mică vizibilă în ultimii ani. 6. Industria TI este fragmentată, neexistând 20. În domeniul pirateriei software Republi- capacităţi pentru realizarea unor proiecte de anver- ca Moldova ocupă locul patru în lume; pierderile gură şi atragerea unor investiţii considerabile în do- cauzate industriei de acest segment au ajuns la 43 meniu. milioane de dolari. 7. Dezvoltarea redusă a pieţei software locale Evaluarea stării actuale de lucruri (punctele (produse şi servicii limitate, necalitative, lipsa unor forte): politici publice de sprijinire a exporturilor de TI 1. Comunicaţiile şi serviciile transport date se etc.). dezvoltă rapid, asigurând o calitate relativ bună. Ast- 8. Lipsa concurenţei pentru comenzile de stat fel, se atestă o tendinţă de creştere mai pronunţată a în domeniul TIC. cheltuielilor pentru produse program, mentenanţă şi 9. Lipsa unor indicatori de monitorizare a sec- pentru proiectări, ceea ce înseamnă creşterea capa- torului TIC drept un sector industrial integrat, care cităţii pieţei locale pentru producătorii soft. ar permite ajustarea politicilor din sector. 2. Cererea de specialişti TI este în continuă 10. Dezvoltarea vertiginoasă a subsectorului creştere. Companiile sunt în căutare de specialişti in comunicaţiilor mobile a impulsionat comunicarea, TIC, cărora sunt dispuse să le ofere condiţii de mun- însă celelalte subsectoare ale sectorului TIC rămân că atractive şi posibilităţi de promovare. încă dezvoltate insufi cient. 3. Există tradiţii de elaborare de softuri dez- 11. Operatorul principal de telefonie fi xă Mold- voltate de către companiile de programare off-shore telecom nu oferă acces la canalizările sale, limitând care activează în ţară. astfel capacitatea competitivă a celorlalţi actori de 4. Există un nivel relativ ridicat şi un grad pe piaţă. sporit de accesibilitate la servicii de telecomunicaţii 12. Relaţiile limitate ale mediului de afaceri în mobile. domeniul TIC cu sistemul de educaţie şi de cerce- 5. Guvernul este interesat în promovarea unei politici orientate spre soluţionarea problemelor tare. existente în domeniul TIC. 13. În prezent se înregistrează un nivel scăzut al 6. În sectorul comunicaţiilor mobile există cheltuielilor destinate pentru cercetare şi dezvoltare competitivitate, care trebuie şi mai mult încurajată tehnologică (doar 0,7 la sută din PIB în 2008). şi susţinută. 14. Nu există cercetări profunde de ultimă oră 2. Oportunităţile şi ameninţările pentru dez- pentru Republica Moldova privind situaţia sectoru- voltarea domeniului, inclusiv infl uenţa factorilor lui TIC, în mod special cu referire la producere, im- externi port/export de produse software şi hardware. Schiţarea posibilelor scenarii de evoluţie 15. Lipsa unor cursuri din programe recunos- 1. În cazul implicării statului, ca actor activ, s-ar cute pe plan internaţional de genul Cisco Netorking putea crea o cerere internă care ar stimula piaţa să Academy etc. în curriculumul pentru învăţământul răspundă la aceasta ofertă. Aceasta nu numai că ar preuniversitar şi universitar pentru obţinerea unor conduce la crearea de echipe de proiectare/progra- abilităţi profesionale şi certifi care internaţională în mare noi, dar şi ar stimula cererea de cadre în acest domeniu. domeniu, care ulterior ar forma un potenţial şi pen- 16. Programul SALT, pe lângă instalarea calcu- tru export. latoarelor în şcoli şi conectarea lor la Internet, trebuie 2. Cu sprijinul autorităţilor legislative, va fi per- să promoveze şi să asigure continuu servicii informa- fecţionat cadrul de reglementare în domeniul TIC, tice şi programe efi ciente de instruire pentru elevi. care va fi armonizat tot mai mult cu actele normati- 17. Costul ridicat al serviciilor şi puterea de ve ale UE. cumpărare scăzută a populaţiei a produselor şi ser- 3. Se va modifi ca poziţia pe piaţă a Moldtele- viciilor TIC. com-ului.

nr. 1(12), februarie 2009 - 57 Akademos

4. Va spori cererea de produse şi servicii şi vor Posibilităţi de participare a comunităţii ştiin- deveni mult mai mobile posibilităţile de satisfacere. ţifi ce la implementarea soluţiilor propuse 5. Vor creşte şi mai mult diferenţele dintre po- 1. Identifi carea actorilor-cheie în domeniul cer- sibilităţile de dezvoltare a sectorului TIC în mediul cetării TIC (din sfera academică, sectorul TIC privat urban şi cel rural. şi organizaţiile non-profi t) şi antrenarea acestora în 6. Din cauza crizei economice şi fi nanciare in- proiecte comune de cercetare, fortifi când coopera- ternaţionale, atragerea investiţiilor pentru dezvoltarea public-privat prin stimularea transferului de teh- rea acestui sector va fi tot mai difi cilă. nologii. Formularea obiectivelor pentru Republica 2. Promovarea parteneriatelor în domeniul TIC Moldova pe termen mediu (5-6 ani) în cadrul grupurilor de ţări din care Moldova face 1. Extinderea gradului de acces la servicii de te- parte, în special: Europa de Est şi Caucazul de Sud, lecomunicaţii în bandă largă. Bazinul Mării Negre, Europa de Sud-Est, pentru so- 2. Reducerea decalajului digital în mediul rural luţionarea unor provocări comune şi sporirea opor- 3. Elaborarea standardelor educaţionale, de pre- tunităţilor de participare în programele europene de gătire profesională şi ocupaţionale în domeniul TIC cercetare. 4. Implementarea serviciilor publice on-line 3. Elaborarea recomandărilor privind priorităţi- 5. Implementarea serviciilor multimedia digitale de cercetare în domeniul TIC în cadrul cooperării le la nivel naţional. dintre Moldova şi UE, pentru perioada 2010-2015. 6. Majorarea cererii de servicii informatice pe 4. Informarea şi instruirea actorilor identifi caţi piaţa internă de cel puţin 10 ori. Aceasta ar crea o privind oportunităţile şi procedurile de participare masă critică de cerere. în cadrul domeniilor relevante, TIC, Securitate, In- 7. Majorarea capacităţii de producţie (locuri noi frastructuri de cercetare ale Programului Cadru 7 de muncă) în domeniul TIC de cel puţin 5 ori. al Uniunii Europene pentru cercetare şi dezvoltare 8. Crearea instrumentelor de monitorizare şi tehnologică, precum şi familiarizarea acestora cu evaluare a nivelului de dezvoltare a sectorului TIC cultura europeană în domeniul R&D. în republică. 5. Facilitarea dezvoltării reţelelor de colaborare Elaborarea recomandărilor şi a posibilelor între actorii din sectorul TIC al Repiblicii Moldova şi ţările UE pentru a face schimb de idei şi experi- soluţii de dezvoltare pe termen mediu (5-6 ani) enţă şi a colabora în sfera cercetărilor în contextul 1. Acordarea facilităţilor pentru crearea şi acti- programelor TIC din cadrul PC 7. vitatea ulterioară a IMM în domeniul TIC. 6. Crearea oportunităţilor de dezvoltare a sec- 2. Crearea condiţiilor de creare şi atragere în torului prin înaintarea cererilor de elaborare pentru activitatea IMM în domeniul TIC şi al serviciilor mediul academic, de cercetare şi educaţie prin inter- aferente. mediul Î.S. IDSI şi IMI. 3. Facilitarea accesului la credite pentru indus- 7. Realizarea unui studiu privind situaţia secto- tria TIC. rului TIC cu referire la producere, import/export de 4. Actualizarea „Nomenclatorului domeniilor produse software şi hardware şi mediatizarea aces- de formare profesională şi al specialităţilor pentru tor rezultate pregătirea cadrelor în instituţiile de învăţământ su- 8. Consultarea IMM din TIC în privinţa promo- perior”. vării pe piaţă. 5. Motivarea colaborării instituţiilor de învăţă- 9. Lansarea unui serviciu de brokeraj al proiec- mânt superior cu instituţiile statului şi sectorul pri- telor TIC. vat în domeniul pregătirii specialiştilor TIC. 10. Îmbunătăţirea procesului de educaţie şi cer- 6. Crearea unui parc în domeniul TIC şi a servi- cetare în domeniul TIC, dezvoltarea învăţământului ciilor conexe. şi colaborării tehnico-ştiinţifi ce la distanţă, actuali- 7. Mediatizarea înlesnirilor acordate companii- zarea programelor educaţionale prin prisma învăţă- lor din acest domeniu. mântului axat pe cererea pe piaţa TIC, organizarea 8. Crearea oportunităţilor pentru a opri exodul studiilor universitare din ciclul II (studii de maste- specialiştilor TIC peste hotare (fi ecare al doilea spe- rat) şi doctorat. cialist TIC are asemenea intenţii după absolvire). 11. Ajustarea programelor de studiu din învă- 9. Majorarea alocaţiilor pentru realizarea Strate- ţământul universitar la necesităţile sectorului TIC giei Naţionale de edifi care a societăţii informaţiona- şi antrenarea businessului în procesul de pregătire le „Moldova electronică” şi repartizarea lor în baza a specialiştilor. unui concurs de proiecte orientate spre realizarea 12. Coordonarea activităţilor de analiză, moni- obiectivelor Strategiei, propunerile de proiecte fi ind torizare şi evaluare a unor proiecte, programe, legi, expertizate de experţi independenţi atât din ţară cât strategii, materiale didactice, tehnologii etc. care vi- şi din străinătate. zează probleme din domeniul TIC.

58 - nr. 1(12), februarie 2009 A.Ş.M., consultant al autorităţilor publice centrale

SECTORUL în sectorul agricol au fost stopate şi nu au fost înlo- cuite cu altele (într-un cuvânt, sectorul agricol s-a AGROINDUSTRIAL pomenit lipsit de resurse investiţionale, fără de care ŞI PERSPECTIVELE nu se poate imagina dezvoltarea în continuare); • a fost deteriorat sistemul de perfecţionare con- ASIGURĂRII UNEI tinuă a nivelului de pregătire profesională a cadrelor, şi în primul rând a tehnicienilor şi muncitorilor DEZVOLTĂRI DURABILE din ramură. Proprietarii de parcele de teren agricol, ÎN ZONA RURALĂ segmente de vii şi livezi, altădată de înaltă produc- tivitate, s-au pomenit într-o situaţie când nu ştiau ce Dr. Gheorghe GABERI să facă cu ele şi cum să asigure o efi cienţă măcar la nivel minim; Republica Moldova dispune de o îmbinare uni- • numărul de producători agricoli s-a mărit de că a factorilor pedo-climaterici favorabili dezvoltă- sute şi mii de ori, fapt ce a creat o situaţie complica- rii agriculturii şi industriei alimentare, fapt care de-a tă în asigurarea unui management efi cient din partea lungul istoriei sale a înaintat pe prim plan această organelor statale. Calitatea suportului acordat lor preocupaţie a populaţiei din zona rurală şi a condus din partea organelor de stat s-a dovedit a fi extrem la dezvoltarea unor tradiţii de prelucrare a pământu- de joasă şi neefi cientă, în mare măsură datorită fap- lui transmise din generaţie în generaţie. tului că şi până în prezent aceste organe nu şi-au gă- Importanţa majoră a acestui segment din eco- sit locul şi funcţiile în condiţiile noi ale economiei nomia naţională mai este cauzată şi de faptul că în de piaţă; rândul problemelor globale, cu care s-a ciocnit ome- • principiul repartizării mijloacelor de produc- nirea la începutul secolului XXI, printre primele se ţie şi a terenurilor agricole utilizate în procesul de înscrie şi problema asigurării cu alimente de înaltă privatizare (conform stagiului de activitate în aceas- calitate. tă ramură) a condus la faptul că la fi nele anilor no- Bazându-se pe experienţa acumulată şi tehno- uăzeci majoritatea covârşitoare a terenurilor agrico- logiile avansate, Republica Moldova va trebui să le şi a cotelor valorice s-au transmis în proprietate dezvolte în continuare sectorul agricol, fapt care va persoanelor de vârstă pensionară ori afl ate în prag asigura securitatea alimentară a ţării, va contribui la de pensionare. Generaţia tânără de la sate s-a pome- consolidarea complexului economic şi la soluţiona- nit fără mijloace de producţie, terenuri etc., fapt ce rea problemelor sociale la sate. a cauzat un proces de migraţie masivă a celor mai Din păcate, procesul de denaţionalizare şi îm- califi cate braţe de muncă peste hotarele ţării şi în proprietărire a ţăranilor, derulat în ţara noastră în oraşe în căutarea surselor de existenţă. Ca rezultat, perioada de tranziţie la economia de piaţă, a provo- în sectorul agricol au rămas proprietarii de vârstă cat apariţia unei situaţii extraordinar de complicate înaintată cu capacităţi fi zice şi profesionale reduse; şi anume: • lipsa de experienţă a guvernărilor şi dorinţa • au fost parcelate câmpurile în loturi extrem funcţionarilor publici de a utiliza şi în continuare de mici, exploatarea cărora nu permite utilizarea instrumentele din perioada de până la privatizare, tehnologiilor efi ciente şi asigurarea unui randament imperfecţiunea legislaţiei funciare, adoptarea cu înalt de producere; mare întârziere a Codului Civil şi a altor acte legis- • au fost supuse unui proces de distrugere plan- lative ce asigură şi protejează dreptul la proprietate taţiile multianuale (viile şi livezile, costul cărora nu au creat nici până în prezent un mecanism simplu se estimează în preţurile curente la cifra de peste 6 şi funcţional de schimbare a dreptului de proprieta- mlrd. dolari SUA), complexele zootehnice şi fabri- te asupra terenurilor agricole şi a altor mijloace de cile de păsări, care luate la un loc constituiau tezau- producţie din ramură. rul sectorului agricol al ţării; Ca urmare a acestor şi altor probleme de ordin • s-a irosit infrastructura de deservire a secto- obiectiv şi subiectiv satul moldovenesc s-a pomenit rului agricol care asigura utilizarea tehnologiilor într-o criză profundă cauzată de scăderea bruscă a avansate cu randament înalt de producere; volumelor de producţie, a veniturilor populaţiei, a • s-a produs o ruptură dintre ştiinţă şi tehnologii defalcărilor la bugetele locale. S-a învechit şi irosit pe de o parte, şi sectorul de producţie agricolă pe de pe alocuri total infrastructura de producţie şi cea so- altă parte; cială, fapt ce a transformat satul într-o zonă neatrac- • resursele investiţionale alocate cândva de stat tivă pentru tineret şi investitori.

nr. 1(12), februarie 2009 - 59 Akademos

Analiza obiectivă a proceselor ce au avut loc în stimulatorii orientate spre crearea unor unităţi agri- sectorul rural al ţării denotă o stare, din care va fi cole performante. greu de ieşit fără o intervenţie masivă a statului. În Tot în scopul realizării procesului de consolida- caz contrar calitatea joasă a producătorilor agricoli re a producătorilor agricoli se impune crearea Agen- din ţară nu le va permite să concureze la egal cu ţiei de dezvoltare rurală şi a Fondului de dezvoltare omologii săi din piaţa agricolă globală şi cea din rurală, care trebuie să dispună pentru început de Europa. resurse fi nanciare de cel puţin 100 mil. euro. Aceste Se impune luarea unor măsuri adecvate situaţiei resurse fi nanciare pot fi atrase de către guvern de din partea organelor publice centrale, şi în primul la instituţiile fi nanciare internaţionale sub formă de rând derularea cu o întârziere de aproape zece ani a credite concesionale pe o durată de 30-40 ani, va- unui Program de dezvoltare a agriculturii la etapa canţă de cel puţin 10 ani şi rata dobânzilor ce nu de postprivatizare. depăşeşte 1 procent. Un asemenea Program a fost elaborat la înce- Agenţia de dezvoltare rurală va crea în terito- putul anilor două mii împreună cu Banca Mondială rii structuri cu capital integral de stat, care se vor şi urma să fi e fi nanţat de cea din urmă în cadrul aşa preocupa de procurarea terenurilor agricole de la zisului Proiect agricol doi (volumul de fi nanţări se persoanele care nu le pot prelucra ori sunt plecate estima la 500 mil. dolari SUA). în străinătate, le vor consolida şi vor crea în baza Scopul suprem al tuturor acţiunilor întreprinse lor ferme agricole performante. Pentru fi nanţarea trebuie să fi e orientat spre consolidarea terenurilor acestui proces vor fi utilizate resursele din Fondul agricole şi ca urmare la crearea unor producători de dezvoltare rurală. agricoli capabili să utilizeze tehnologiile avansate. După formarea defi nitivă, aceste ferme agricole În domeniul modernizării cadrului legal şi ce- vor putea fi vândute potenţialilor investitori, inclu- lui instituţional se impune necesitatea elaborării şi siv celor ce vor să revină în patrie de la muncile de adoptării unei Legi organice cu privire la consoli- peste hotare. În condiţiile de comercializare trebuie darea terenurilor agricole. să fi e stipulate o serie de obligaţiuni pe care urmea- Acest proces trebuie să se realizeze prin utiliza- ză să şi le preia cumpărătorul (păstrarea integrităţii, rea instrumentelor de bază ale economiei de piaţă dezvoltarea domeniului respectiv, extinderea volu- (vânzare-cumpărare, asociere, acţionare etc.), dar şi melor de producţie, utilizarea tehnologiilor moder- cu unele elemente reglementatorii cauzate de fap- ne etc.). Sursele fi nanciare obţinute în urma comer- tul că în niciunul din statele ce au parcurs tranziţia cializării vor fi rambursate Fondului şi incluse din spre economia de piaţă nu s-a produs o divizare atât nou în acest proces. În fi nal ele vor constitui baza de de profundă a terenurilor agricole ca în Republica rambursare a creditelor atrase de către Guvern. Moldova. Atunci când în cadrul acestor ferme agricole se Pornind de la faptul că pământul reprezintă prin- for înfi inţa plantaţii multianuale (livezi, vii) persoa- cipala resursă naturală a ţării, proprietarii urmează nele de la sate care dispun de surse fi nanciare de să fi e obligaţi prin Lege să-1 folosească în scopuri 20-30 mii euro şi mai mult, ar putea să-şi procure agricole (fi e direct, ori prin transmitere în arendă). 2-3 hectare de plantaţie modernă devenind membri Impozitul funciar pentru terenurile neprelucrate ai unei cooperative de pomicultori ori viticultori. În trebuie să fi e stabilit la nivelul costului producţiei cadrul cooperativei toţi membrii vor fi obligaţi să agricole medii în cadrul extravilanului organului pu- respecte strict tehnologiile, iar conducerea ei le va blic local unde se afl ă terenul. La rândul său, impo- asigură soluţionarea problemelor de marketing, de zitul funciar şi alte defalcări percepute de la agenţii ordin tehnologic şi de pregătire profesională. agricoli trebuie să fi e în descreştere pentru cei care Prin aceste instrumente ar putea fi creată o pă- mereu îşi măresc suprafaţa de terenuri prelucrate. tură de proprietari medii, s-ar atrage în circuitul Prin Lege trebuie să se stabilească scoaterea la economic sursele câştigate de populaţia de la sate licitaţia de vânzare, de către un organ special creat la muncile de peste hotare, paralel s-ar redresa şi pe lângă Consiliul local ori Primăria localităţii unde situaţia socială din zona rurală. Conform estimărilor este amplasat terenul, a terenurilor agricole care doi făcute pe parcursul ultimilor cinci ani, în fi ecare sat şi mai mulţi ani nu se prelucrează, prevăzându-se din Moldova există cel puţin 20-30 de persoane care totodată restituirea sumelor încasate foştilor propri- dispun de asemenea sume de bani, sunt în căutarea etari. Legea respectivă, la elaborarea căreia trebu- posibilităţilor de a investi într-un proiect agricol ie să fi e luată în consideraţie experienţa statelor cu viabil, dar din păcate sunt nevoite să iniţieze de la agricultură modernă, va conţine şi alte instrumente zero aceste proiecte, ciocnindu-se de o mulţime de

60 - nr. 1(12), februarie 2009 A.Ş.M., consultant al autorităţilor publice centrale probleme. Chiar şi cei care reuşesc până la urmă, MANAGEMENTUL creează unităţi agricole mici cu o efi cienţă scăzută. În varianta propusă, la nivel de ţară ar fi posibil de APELOR atras în sectorul agricol sursele acumulate de popu- laţie , care se cifrează astăzi la sute de milioane de Acad.Gheorghe DUCA, euro şi care la moment se păstrează acasă ori, în cel Diana PORUBIN, cercetătoare mai bun caz, sunt depozitate la băncile comerciale şi aduc proprietarilor venituri minimale. 1. Evaluarea stării actuale de lucruri În paralel cu aceste măsuri practice, statul tre- În prezent, cantitatea totală de apă potabilă ce buie sa promoveze o politică agricolă orientată spre se consumă zilnic în republică e de circa 850 mii m3, asigurarea populaţiei cu produse alimentare autoh- principalele surse de aprovizionare fi ind râurile Nis- tone de înaltă calitate, substituirea la maximum po- tru – 83,6 procente şi Prut – 1 procent, alte surse de sibil a importului lor, promovarea pe piaţa de export apă de suprafaţă – 0,2 procente, circa 600 izvoare, a unor grupuri de mărfuri provenite din agricultură 6600 fântâni arteziene şi circa 123000 fântâni obiş- şi industria alimentară, care în condiţiile ecoclima- nuite. Unui locuitor din Republica Moldova îi revin terice ale Republicii Moldova asigură o efi cienţă circa 330 m3 de apă pe an, reieşind din resursele lo- economică sporită. cale şi 1700 m3 pe an când se ia în calcul volumul Organele de promovare a politicii statului în cotei parte de apă din râurile transfrontaliere, ceea dezvoltarea rurală, de comun cu organele publice ce este aproape de 2,5 ori mai puţin decât media locale, trebuie de asemenea să-şi direcţioneze acti- europeană (circa 4800 m3/locuitor/an). vitatea sa spre soluţionarea următoarelor probleme Puncte slabe care ţin exclusiv de competenţa lor: După cantitatea resurselor acvatice, calculate − dezvoltarea infrastructurii sociale la sate, pe cap de locuitor, Moldova ocupă unul din ultimele fără de care nu va fi posibilă implicarea generaţiei locuri în Europa. tinere în viaţa rurală; Calitatea apelor subterane şi de suprafaţă − elaborarea şi implementarea unui sistem in- din ţară, în majoritatea cazurilor, nu corespunde formaţional la nivel naţional de evidenţă şi evaluare standardelor naţionale, europene şi internaţionale în dinamică a terenurilor agricole, a producătorilor (UNESCO, Organizaţia Mondială a Sănătăţii etc.). din ramură şi a potenţialului lor de producţie (func- Starea apelor din fântâni pe întreg teritoriul ţionează în toate statele UE). ţării nu corespunde standardului Apa potabilă: în − asigurarea ştiinţifi că şi metodologică a pro- medie, 87 la sută din apele freatice sunt supuse unei cesului de planifi care la nivel naţional a producerii poluări antropogene, în special cu nitraţi. şi promovării mărfurilor agricole în pieţele de ex- La multe întreprinderi şi localităţi rurale nu port, perfecţionarea statisticii agricole ca bază pen- există staţii de epurare, sau dacă există, acestea sunt tru procesul de evidenţă şi planifi care; într-o stare nesatisfăcătoare. − stimularea fl uxurilor investiţionale în zona Republica Moldova nu dispune de o bază le- rurală şi în fi nanţarea proiectelor agricole; gislativă adecvată privind valorifi carea durabilă şi − planifi carea, fi nanţarea şi realizarea progra- managementul resurselor acvatice, aprovizionarea melor de pregătire a cadrelor de specialişti la toa- cu apă potabilă, implementarea tehnologiilor mo- te nivelele, implicarea şcolii de cultură generală în derne de tratare, epurare, reutilizare a apelor rezi- pregătirea profesională a absolvenţilor pentru acti- duale şi irigare. vitate în zona rurală; Tehnica de irigare şi reţelele de canale practic − dezvoltarea agriculturii organice şi ale altor lipsesc sau sunt dezasamblate, iar încercările de a domenii ce asigură obţinerea unor mărfuri cu va- asigura fermierii cu tehnică specială poartă, de cele loare adăugată şi cu o pondere ridicată a muncii în mai multe ori, un caracter de urgenţă, haotic. preţul lor de cost. Poluarea apelor transfrontaliere are un impact Sugestiile expuse mai sus reprezintă nişte punc- negativ atât la nivel local, cât şi regional. te de reper pentru elaborarea unor politici de dez- Puncte forte voltare rurală şi sunt bazate pe experienţa acumulată Pentru redresarea situaţiei în domeniul dat, de autor în domeniul respectiv. Guvernul Republicii Moldova a introdus ca obiec- Ele pot fi de folos pentru specialiştii şi insti- tiv implementarea programelor de aprovizionare cu tuţiile preocupate de elaborarea politicii statale în apă şi canalizare care includ diferite aspecte ale pro- domeniul dezvoltării durabile a sectorului agrar din blemei în cauză. Republica Moldova. În Republica Moldova există specialişti califi -

nr. 1(12), februarie 2009 - 61 Akademos caţi care pot contribui substanţial la soluţionarea com- 5. Elaborarea recomandărilor şi a posibilelor plexă a problemelor legate de starea apelor în ţară. soluţii de dezvoltare pe termen mediu (5-6 ani) Există posibilităţi reale de implementare a În scopul realizării obiectivelor propuse se re- proiectelor de canalizare, salubrizare, construcţie comandă: a staţiilor moderne de purifi care a apelor reziduale, • A pregăti specialişti în diverse domenii cone- fi nanţate sau cofi nanţate din exterior. xe studierii şi utilizării resurselor acvatice. 2. Oportunităţile şi ameninţările pentru dez- • A perfecţiona şi armoniza baza legislativ-nor- voltarea domeniului, inclusiv infl uenţa factorilor mativă pentru managementul integrat al resurselor externi acvatice în condiţiile Republicii Moldova. Oportunităţi de dezvoltare • A realiza un monitoring complex al stării resurselor acvatice care va include: Din cauza situaţiei economice în care se afl ă Aprecierea stării ecologice a resurselor acvatice de Republica Moldova la etapa actuală, oportunităţile suprafaţă inclusiv evoluţia calităţii apei, echilibrul dintre de dezvoltare a domeniului apei vin preponderent procesele producţional-destrucţionale, evoluţia diversită- din exterior, prin diferite programe şi proiecte in- ţii comunităţilor principale de hidrobionţi din ecosiste- ternaţionale: Comisia Europeană, Banca Mondia- mele fl uviale şi lacustre. lă, Comitetul Ştiinţifi c pentru Pace şi Securitate al Stabilirea atât a efectului substanţelor chimice, NATO. cât şi a altor factori exogeni asupra calităţii apei, comu- 3. Schiţarea posibilelor scenarii de evoluţie nităţilor dominante de hidrobionţi şi estimarea rolului lor În cazul realizării direcţiilor strategice ale dezvol- în procesele de poluare, autoepurare a apei şi celui de tării social-economice a Republicii Moldova, până în migraţie a elementelor chimice în ecosistemele acvatice. anul 2015 vor fi soluţionate problemele ce ţin de ali- Evidenţierea sectoarelor favorabile pentru extra- mentarea cu apă a 43 de localităţi urbane (municipii gerea şi exploatarea apelor de suprafaţă şi subterane în şi oraşe) cu o populaţie totală de cca 1,5 mil. de locu- diverse scopuri, argumentarea şi calcularea potenţialului calităţii apelor de suprafaţă, subterane în scopul utiliză- itori şi a 556 de localităţi rurale (sate şi comune) cu o rii acestora ca sursă de apă potabilă, pentru asigurarea populaţie totală de cca 2,1 mil. locuitori. necesităţilor agriculturii (irigaţie) şi a altor sectoare ale Însă alimentarea cu apă potabilă de calitate economiei naţionale. a populaţiei nu poate fi concepută fără acţiuni de Inventarierea surselor de poluare şi a sistemelor supraveghere, de aproximare a cadrului legislativ de epurare a apelor uzate. existent, de cercetări ştiinţifi ce, metodologii şi de Dezvoltarea sistemului geoinformaţional şi ela- colaborare internaţională în acest domeniu. borarea modelelor cartografi ce digitale ale calităţii apelor 4. Formularea obiectivelor pentru Republi- de suprafaţă şi subterane pentru managementul surselor ca Moldova pe termen mediu (5-6 ani) acvatice, planifi carea şi dezvoltarea sistemului de aprovi- Elaborarea şi implementarea planurilor de se- zionare cu apă potabilă. curitate şi măsurilor de protecţie a surselor de apă Elaborarea complexului de măsuri ştiinţifi ce, teh- în strictă conformitate cu cerinţele normativelor şi nice şi manageriale în scopul gestionării plurivalente a legislaţiei în vigoare de către toţi utilizatorii de re- bazinelor râurilor transfrontaliere – Nistru, Dunăre (Prut) surse acvatice şi supravegherea respectării lor. şi cel al Mării Negre. • A adapta tehnologiile existente şi a elabora Reconstruirea sistemelor existente şi constru- tehnologii noi pentru tratarea apelor naturale şi epu- irea de noi reţele de colectare şi epurare a apelor rarea apelor uzate în scopul utilizării economicoase uzate. a resurselor energetice şi acvatice. Dezvoltarea capacităţilor umane şi instituţionale • A actualiza bazele ştiinţifi co-metodologice de raionale în ce priveşte supravegherea calităţii apei. irigare modernă, inclusiv prin reutilizarea apelor Crearea unui cadru naţional de planifi care, tratate. protecţie şi reglementare a surselor de aproviziona- 6. Identifi carea posibilităţilor de participare cu apă, ţinând cont de durabilitatea acestora. re a comunităţii ştiinţifi ce la implementarea so- Elaborarea modelelor de echilibrare a necesi- luţiilor propuse tăţilor în apă pentru diferite categorii de consumatori Investigaţiile ştiinţifi ce vor permite redresarea care depind de aceeaşi sursă de apă, şi cercetarea po- situaţiei vis-a-vis de aprovizionarea cu apă potabilă, sibilităţilor de satisfacere concomitentă a acestora. utilizarea şi reutilizarea raţională a resurselor acva- Elaborarea metodologiilor (1) de estimare a tice, ceea ce va contribui enorm atât la gestionarea necesităţilor sanitaro-ecologice de resurse acvatice în durabilă a mediului ambiant, cât şi la sporirea nive- bazinul râurilor, (2) de determinare a valorilor mini- lului de viaţă a populaţiei şi la dezvoltarea durabilă me ale debitului ecologic şi regimului hidrologic al a ţării, în ansamblu. apelor, testarea acestora pe cursurile de apă-pilot.

62 - nr. 1(12), februarie 2009 A.Ş.M., consultant al autorităţilor publice centrale

SĂNĂTATEA PUBLICĂ până la 93 procente în programul de imunizări, ceea ce constituie o medie a fi nanţării doar de cca 18,5 Dr. Ion BAHNAREL la sută. Din cauza că nu sunt fi nanţate programele existente, a fost stopată promovarea de noi progra- 1. Evaluarea stării actuale de lucruri me foarte necesare, cum ar fi programele de comba- Sănătatea populaţiei a devenit una din priorităţi- tere a bolilor cardiace şi oncologice – maladii care le de bază în politica statului. Au fost elaborate: constituie cca 68 la sută din toate cauzele de deces. - Politica Naţională de Sănătate, care trasează Nu este stabilită o politică clară de repartizare a fi - priorităţile de fortifi care, menţinere şi recupera- nanţelor conform priorităţilor în sănătatea publică. re a sănătăţii pentru următorii 15 ani şi stabileşte Impactul şi gravitatea unor maladii este inadecvată mecanismele şi responsabilităţile intersectoriale cu fi nanţarea lor. ale sănătăţii publice: asigurarea securităţii sociale, Se atestă un exod al cadrelor medicale din sis- economice, ecologice, alimentare, promovarea unui temul ocrotirii sănătăţii (în special asistentele medi- stil sănătos de viaţă şi accesul echitabil la servicii cale, medicii de familie, specialiştii de sănătate pu- medicale de calitate. blică), fapt ce creează mari difi cultăţi în organizarea - Strategia de dezvoltare a sistemului de sănătate şi efectuarea măsurilor profi lactice şi antiepidemice în perioada 2008-2017, care presupune ameliorarea în teritoriu. Profi laxia rămâne mai mult declara- sănătăţii populaţiei, sporirea nivelului de protecţie tivă, fondul de profi laxie a asigurărilor obligatorii fi nanciară, precum şi a nivelului de satisfacere a de sănătate se utilizează în alte scopuri. Fondul an- benefi ciarilor datorită performanţelor sistemului de tiepidemic republican este extrem de modest şi nu sănătate. acoperă nici pe departe necesităţile în cazurile de - Planul abordării sectoriale şi instrumentelor Po- situaţii excepţionale şi agravări epidemiologice. In- liticii Europene de Vecinătate (UE şi Moldova), Pla- stituţiile de sănătate publică sunt dotate insufi cient nul privind implementarea Regulilor medico-sanitare cu utilaj medical. Starea sanitaro-igienică şi sanita- internaţionale, Planul Strategic al Sistemului Naţio- ro-tehnică a unor instituţii medicale este nesatisfă- nal Informaţional în Sănătate în perioada 2008-2017, cătoare, condiţiile de muncă improprii, ce conduc la Planul de Acţiuni privind politicile şi programele de boli profesionale şi la un nivel înalt al maladiilor cu sănătate a reproducerii, Planul Naţional de Sănătate pierderea temporară a capacităţii de muncă la per- în relaţie cu Mediul, Programul unic al asigurărilor sonalul medical. Speranţa la viaţă a personalului de obligatorii de asistenţă medicală, etc. profi l chirurgical este una din cele mai joase (condi- Se realizează Programe Naţionale de combatere ţii inadecvate, stresul, lipsa uneori a condiţiilor ele- a maladiilor infecţioase, ce permit menţinerea situ- mentare pentru diminuarea efectelor nocive ale stre- aţiei epidemiologice stabile. S-a obţinut stabilizarea sului). Se procură cantităţi extrem de insufi ciente de şi îmbunătăţirea unui şir de indicatori ai sănătăţii dezinfectanţi şi produse de menaj pentru instituţiile publice. Este adoptată decizia preşedintelui Repu- medicale, ceea ce conduce la agravarea situaţiei blicii Moldova de fondare a serviciului de suprave- epidemiologice şi apariţia maladiilor nosocomiale ghere a sănătăţii publice. în spitale. Nu se rezolvă de lung timp o problemă 2. Evaluarea stării actuale de lucruri extrem de importantă pentru sănătatea publică – co- (punctele slabe ale Sănătăţii Publice) lectarea, prelucrarea şi utilizarea deşeurilor medica- Se atestă o tendinţă nefavorabilă a indicatorilor le care pot prezenta risc pentru mediu ambiant şi demografi ci, care infl uenţează nefast sănătatea pu- sănătatea publică. Lipsa unui organ coordonator al blică (micşorarea numărului de locuitori, reducerea instituţiilor medicale în rural (la nivel raional) cre- natalităţii, descreşterea ratei fertilităţii, majorarea ează mari difi cultăţi în organizarea şi efectuarea mă- ratei mortalităţii, mortalitatea infantilă se menţine surilor profi lactice şi antiepidemice, implementarea la un nivel ridicat, speranţa de viaţă la naştere este programelor naţionale şi locale de sănătate publică. joasă). Cei mai importanţi factori de risc care con- Există divergenţe şi dublări între sistemele interne diţionează morbiditatea, invaliditatea şi mortalita- (naţionale) de acreditare a instituţiilor de sănătate tea sunt abuzul de alcool, hipertensiunea arterială, publică. colesterolul, tutunul şi supraponderabilitatea, care 3. Oportunităţi şi ameninţări pentru dezvol- infl uenţează esenţial intensitatea maladiilor necon- tarea Sănătăţii Publice, inclusiv infl uenţa facto- tagioase. A crescut numărul de cazuri noi HIV înre- rilor externi gistrate în rândul donatorilor de sânge. Oportunitatea dezvoltării unui sistem de sănăta- Procentul din PIB pentru Sănătatea Publică te publică este dictată de recomandările OMS, UE, este destul de redus, de asemenea este insufi cient experienţa ţărilor, de probleme majore de sănătate procentul pentru asigurările obligatorii de sănătate. publică şi ameninţări legate de fenomenele şi cata- Alocaţiile pentru realizarea programelor de sănătate clismele naturale, terorism, epidemii, apariţia unor variază de la 1,8 procente în medicina de urgenţă noi maladii etc.

nr. 1(12), februarie 2009 - 63 Akademos

4. Posibile scenarii de evoluţie a Sănătăţii Posibilităţi de participare a comunităţii ştiin- Publice ţifi ce la implementarea soluţiilor propuse Vârsta medie a populaţiei este în creştere. Si- Problemele majore de sănătate publică la care tuaţia va deveni una şi mai complicată către anii este necesară participarea comunităţii ştiinţifi ce ar 2009-2010, când în vârsta de pensionare vor intra putea fi : generaţiile născute în 1948-1950, care numeric sunt • Evaluarea calităţii vieţii populaţiei de 2,7 ori mai mari decât cele anterioare. Popula- • Cercetarea aspectelor de sănătate publică a schim- ţia vârstnică în continuă creştere va avea nevoie de bării climei sprijin din partea statului, dar capacitatea economică • Efectuarea studiilor de skreening pentru aprecierea şi instituţională, estimată pe termen scurt, limitea- obiectivă a stării de sănătate a populaţiei • Stabilirea mecanismelor de apreciere a efi cienţei şi ză posibilitatea satisfacerii acestor nevoi. Problema efi cacităţii politicilor şi strategiilor în sănătatea publică se va acutiza, dacă politicile ocupaţionale şi sociale • Continuarea studiilor privind impactul mediului nu vor fi revizuite pentru a se potrivi longevităţii în asupra sănătăţii creştere şi dacă productivitatea muncii nu va spori • Studierea impactului asupra sănătăţii a câmpurilor progresiv. Structurarea de vârstă a populaţiei este electromagnetice (radiaţiilor neionizante) caracteristică unui proces de îmbătrânire demogra- • Continuarea studiilor efectelor tardive a radiaţiilor fi că, datorat scăderii natalităţii, care a determinat ionizante asupra populaţiei reducerea absolută şi relativă a populaţiei tinere. • Importanţa pentru sănătate a produselor fortifi cate 5. Formularea obiectivelor Sănătăţii Publice • Impactul substanţelor chimice noi asupra sănătă- ţii, mercurul şi sănătatea pentru Republica Moldova • Managementul deşeurilor medicale Reorganizarea şi fortifi carea Sistemului de • Participarea la realizarea unor proiecte comune cu Sănătate Publică, aderarea la Asociaţia Internaţio- instituţiile din UE(F-7) nală a Institutelor de Sănătate Publică (IANPHI); elaborarea Strategiei de Promovare a Sănătăţii şi Prevenire a Maladiilor, Strategiei de comunicare în sănătate; fortifi carea sănătăţii mamei şi copilului şi sănătăţii reproducerii; fortifi carea supravegherii şi controlului maladiilor contagioase; prevenirea şi controlul maladiilor necontagioase majore; securitatea mediului ambiant şi pregătirea pentru dezas- tre, cataclisme naturale; fortifi carea monitoringului socio-igienic; implementarea sistemului informa- ţional medical integrat; educaţia pentru sănătate şi promovarea modului sănătos de viaţă; colaborarea internaţională şi europeană. 6. Elaborarea recomandărilor şi a posibilelor soluţii de dezvoltare a Sănătăţii Publice Priorităţile de bază în domeniul sănătăţii publice sunt expuse în Programul de activitate a Guver- nului pe anii 2005-2009 Modernizarea ţării – bu- năstarea poporului, în Programul Naţional Satul Moldovenesc, în Planul de Acţiuni Republica Mol- dova – Uniunea Europeană, în Strategia Naţională de Dezvoltare şi alte politici guvernamentale şi sectoriale care prevăd continuarea elaborării şi imple- mentării politicilor de sănătate publică şi de planifi - care strategică; realizarea monitorizării şi evaluării sistemului de sănătate publică; continuarea cola- borării cu Organele Administraţiei Publice Locale, cu instituţiile internaţionale, europene şi regionale; prioritizarea problemelor de sănătate publică cu ar- gumentare medico-economică; implicarea efectivă a populaţiei, a societăţii civile şi profesionale în luarea deciziilor de sănătate; ridicarea nivelului de transparenţă în dirijarea resurselor fi nanciare; reabilitarea şi asigurarea cu echipament medical şi trans- Isai Cârmu. Ilustraţie la cartea Aproape de Grigore port sanitar a instituţiilor de sănătate publică etc. Vieru. Chişinău, ed. Cartea moldovenească, 1974

64 - nr. 1(12), februarie 2009 A.Ş.M., consultant al autorităţilor publice centrale

REINTEGRAREA ţuit locuitorii de pe ambele maluri, trecând împreună prin grele încercări istorice precum colectivizarea, represiu- REPUBLICII nea stalinistă, cel de-al doilea război mondial, foametea dezlănţuită şi supravieţuind neafectaţi de ură, naţionalism MOLDOVA: ABORDĂRI şi violenţe, denotă prezenţă unui suport social-psihologic CONCEPTUALE şi istoric favorabil reintegrării ţării. Raporturile sociale intra-personale în rândul popula- Dr.hab. Valeriu CUŞNIR ţiei de pe ambele maluri se caracterizează prin multiple relaţii de rudenie, de prietenie, de afaceri etc., prin pre- Evoluţiile care s-au produs la sfârşit de mileniu sunt zenţa unui număr impunător de familii formate din cetă- marcate prin schimbări şi transformări fundamentale, pe ţeni din stânga şi din dreapta Nistrului. Comunicarea în- de o parte destrămarea lagărului socialist, dezmembra- tre persoane, vizitele reciproce, afacerile private au avut rea URSS şi a blocului militaro-politic sovietic şi dis- loc practic încontinuu, relaţiile intra-personale păstrân- pariţia bipolarismului, iar pe de altă parte apariţia unor du-şi caracterul de respect şi bunăvoinţă până în prezent, noi state, prin desprinderea lor din statele federale, fi e pe nefi ind afectate nici de confl ictul armat, fapt care la fel cale armată şi secesiune (Iugoslavia), fi e pe cale paşnică prezumă favorizarea reintegrării. (Cehoslovacia), şi reintegrarea statului german. În urma Un argument forte privind existenţa unei ambianţe evenimentelor care au precedat şi însoţit dezmembrarea sociale stabile lipsite de tensiuni interetnice se desprinde Uniunii Sovietice, concomitent cu acţiunile de consolida- şi din faptul că majoritatea vorbitorilor de limbă rusă lo- re a independenţei şi suveranităţii statului moldovenesc, cuiesc nu în Transnistria, ci în raioanele din dreapta ale pe teritoriul ţării, în raioanele de est, prin secesiune sus- Republicii Moldova şi nimeni nu semnalează cazuri de ţinută de forţa armată, a fost creat un regim separatist, discriminare, intimidare sau alte ilegalităţi care ar aduce existent în formula autoproclamatei republici nistrene. atingere demnităţii naţionale. Soluţionarea acestui diferend şi reintegrarea statului Actualmente, în lume practic nu există ţară în care Republica Moldova este nu numai un imperativ al timpu- toată populaţia să fi e omogenă după criteriul rasei, culo- lui, dar şi un test pentru elitele naţionale şi internaţionale rii, etniei, limbii, culturii, religiei, nefăcând excepţie în privind instrumentarea normelor şi mijloacelor de drept acest sens şi Republica Moldova. Este important ca statul internaţional vis-a-vis de rezolvarea unor asemenea pro- şi societatea să garanteze (prin Constituţie şi mecanisme bleme. funcţionale) şi să asigure convieţuirea paşnică şi dezvol- În şirul eforturilor întreprinse este plauzibilă şi contu- tarea tuturor locuitorilor potrivit apartenenţei lor naţiona- rarea premiselor sociale, economice şi juridice de nale, culturale, lingvistice, religioase etc. tură să fundamenteze suportul reintegrării statului, să Cu toate că edifi carea unei societăţi democratice în pună în evidenţă aspectele comune ale colectivităţilor Republica Moldova, a statului de drept este un proces de pe ambele maluri ale Nistrului, în special abordarea anevoios, tendinţa generală în domeniul respectării drep- acelei dominante care ar lăsa în umbră şi minimaliza turilor şi libertăţilor omului, după cum constată structurile divergenţele şi ar înfăţişa reunifi carea ca un fapt nece- internaţionale şi comunitare, este spre progres, iar drept sar şi real. fundament juridic pentru consolidarea coeziunii interet- Premise sociale. Populaţia de pe ambele maluri are nice în ţară servesc convenţiile, pactele şi alte acte inter- o experienţă de convieţuire paşnică, acumulată de-a lun- naţionale consacrate drepturilor şi libertăţilor omului. gul timpurilor. Pe teritoriul ţării, nici până la confl ict, nici Premise economice. Sub imperiul schimbărilor după, ba chiar nici în perioada confl ictului, n-au fost în- complexe produse, colectivităţile de pe ambele maluri registrate fapte de discriminare din motive de apartenenţă ale Nistrului sunt în tranziţie de la un mod de organi- naţională, religioasă sau de altă natură, precum nu s-au zare social-economic – economia centralizată, spre al- constatat nici limitări în ce priveşte dezvoltarea culturală, tul – economia de piaţă. Iar tranziţia spre o economie de lingvistică, libertatea confesiunii. Incertitudinile lingvis- piaţă impune asigurarea liberalismului economic, care se tice care fuseseră invocate, de rând cu altele, la secesiunea întemeiază pe proprietatea privată şi care în mod obiectiv regiunii, au fost depăşite. Sistemul de valori umane, cul- determină privatizarea economiei, abordându-se, astfel, tura şi credinţa urmate de locuitorii de pe ambele maluri regimul proprietăţii. în esenţă este de aceeaşi origine, lipsite de antagonisme Reîntorcându-ne la sistemul socialist şi cadrul legal şi idei extremiste, ceea ce constituie un factor favorabil în care a existat R.S.S.M. trebuie să constatăm că în acea pentru reunifi care şi convieţuire într-o colectivitate. Mai perioadă baza sistemului economic o constituia proprie- mult decât atât, printre trăsăturile istorice ale populaţiei tatea socialistă asupra mijloacelor de producţie sub forma băştinaşe s-au remarcat toleranţa, bunăvoinţa, ospitalita- de proprietate de stat (a întregului popor) şi de proprietatea etc. – trăsături manifestate pe deplin şi astăzi. te cooperatist-colhoznică (art.10 al Constituţiei R.S.S.M. Spaţiul comun – politic, economic, social, cultural, din 1978); în proprietatea exclusivă a statului erau pă- educaţional, lingvistic etc. – în care zeci de ani au convie- mântul, subsolul, apele, pădurile; statului aparţineau prin-

nr. 1(12), februarie 2009 - 65 Akademos cipalele mijloace de producţie în industrie, în construcţii lui din 29.07.2005, care pe bună dreptate deschide noi şi în agricultură, mijloacele de transport şi de telecomu- posibilităţi de natură să favorizeze reintegrarea. nicaţie, băncile, bunurile întreprinderilor comerciale, co- Aceste deschideri, în viziunea noastră, se referă la munale şi ale altor întreprinderi organizate de stat, fondul stabilirea şi promovarea unor garanţii sociale, economi- locativ de bază al oraşelor, precum şi celelalte bunuri ce şi juridice locuitorilor din stânga Nistrului, fapt iniţiat necesare pentru îndeplinirea sarcinilor statului (art.11 al prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.814 Constituţiei R.S.S.M. din 1978), iar după dezmembrarea din 2 august 2005 privind acordarea garanţiilor princi- URSS, au trecut în proprietatea şi respectiv sub incidenţa pale pentru populaţia Transnistriei - garanţii care evident dreptului exclusiv al poporului Republicii Moldova, ca pot fi dezvoltate şi susţinute prin proiectarea unor meca- stat succesor recunoscut de ONU. nisme juridice de asigurare. Privită prin prisma succesiunii, privatizarea în raioa- Un important instrumentariu juridic internaţional nele de est invocă implicaţii majore atât în materia dreptu- menit să susţină şi să promoveze soluţii conceptuale pri- lui naţional, cât şi a celui internaţional, dar şi în raport cu vind rezolvarea diferendului transnistrean constituie for- precedentele avute la acest capitol. matul „5+2”(Chişinăul şi Tiraspolul ca părţi implicate în Potrivit normativului naţional privatizarea se efectu- confl ict; OSCE, Rusia, Ucraina ca mediatori; UE şi SUA ează doar în condiţiile legii organice şi conform progra- ca observatori), bazat pe principiile dreptului internaţio- melor de privatizare, incluzând listele obiectivelor supu- nal şi principiile respectării independenţei şi integrităţii se privatizării, adoptate la fel prin lege, fapt ce detaşează teritoriale a Republicii Moldova. conversiunea proprietăţii în regiunea transnistreană de De o semnifi caţie majoră se arată proiectul UE Po- albia cadrului legal. litici Europene de Vecinătate (PEV), derulat în cadrul Reglementările internaţionale abordează problema Acordului de Parteneriat şi Cooperare (valid până la privatizării în funcţie de statutul regimului care exercită 1 iulie 2008), prin care în Planul de Acţiuni Republica controlul efectiv asupra teritoriului; administraţia actuală Moldova – Uniunea Europeană a fost prevăzută susţi- a regiunii transnistrene fi ind determinată ca un regim de nerea Moldovei în soluţionarea confl ictului de pe Nistru facto. În acest context, Convenţia umanitară de la Haga şi în perimetrul căruia se înscrie şi instituirea controlu- din 1907 (art.55) tratează un regim de facto doar în ca- lui comun pe sectorul transnistrean al frontierei moldo- litate de administrator sau uzufructuar vizavi de proprie- ucrainene. tatea de stat, fără dreptul de a vinde sau de a o înstrăina. Următorul document politic ce va viza perspectivele Astfel, pentru noii proprietari şi investitori din regiune de aderare a statului moldovenesc la Uniunea Europeană legalitatea tranzacţiilor de privatizare nu se prezumă, or va stimula şi procesul de soluţionare a diferendului trans- acestea devin susceptibile de a fi desfăcute. nistrean sub imperiul evenimentelor produse în Georgia Prevederile normative naţionale şi internaţionale la şi Osetia de Sud. acest capitol ar putea crea blocaje în calea soluţionării În şirul factorilor externi de natură să contribuie la diferendului transnistrean. O idee ce se impune în acest unifi carea Republicii Moldova se înscrie şi Planul Indi- sens şi care parţial şi-a găsit aplicare în procesul uni- vidual de Acţiuni al Parteneriatului (IPAP) care prevede fi cării Republicii Federale Germania rezidă în vali- cooperarea statului moldovenesc cu Alianţa Nord-Atlan- darea acelor acte juridice care corespund în aparenţă tică. principiilor generale ale dreptului; aceasta ar servi şi Abordarea unor premise social-economice şi juridi- drept o premisă esenţială în ansamblul măsurilor de rein- ce fără a lua în calcul factorul politic este, bineînţeles, o tegrare a statului moldovenesc. evaluare marginalizată, ruptă de realitate. De fapt, pro- Printre premisele economice care ar stimula procesul blema reintegrării Republicii Moldova este mai mult una reintegrării este extinderea preferinţelor comerciale acor- politică decât de drept. Dar, nu mai puţin adevărat este că date Moldovei şi asupra agenţilor economici din Transnis- soluţionarea confl ictului implică masiv şi în profunzime tria înregistraţi în condiţiile legii. normele dreptului, atât naţional cât şi internaţional. Deşi Premise juridice. În calitate de premise juridice pri- la nivel mondial există reglementări de drept şi experien- vind reintegrarea ţării servesc atât actele şi instrumentele ţe privind soluţionarea diferendelor, încadrarea juridică internaţionale privind soluţionarea paşnică a diferende- corectă în dispoziţiile unor sau altor convenţii, acte in- lor, precum şi cele naţionale, adoptate şi promovate în ternaţionale a confl ictului armat de la Nistru este difi cilă, vederea reunifi cării statului moldovenesc. dat fi ind timpul, împrejurările, motivaţia, părţile implica- Astfel, potrivit prevederilor Constituţiei Republicii te şi alte particularităţi, care îl plasează în rând cu altele, Moldova (art.110 alin.2), localităţilor din stânga Nistru- dar şi îl identifi că ca unic. lui le pot fi atribuite forme şi condiţii speciale de au- În concluzie, şi formulele politico-juridice potrivite tonomie în conformitate cu statutul special adoptat prin pentru soluţionarea acestui confl ict ar putea să nu se re- lege organică. Această premisă constituţională şi-a găsit găsească printre cele deja aplicate, necesare fi ind unele realizare în Legea cu privire la prevederile de bază ale deosebite şi originale. statutului juridic special al localităţilor din stânga Nistru-

66 - nr. 1(12), februarie 2009 A.Ş.M., consultant al autorităţilor publice centrale

OPORTUNITĂŢILE cont de situaţia geopolitică a Moldovei în prezent, în cazul ei putem vorbi nu doar de anumite pier- PIERDUTE ŞI COSTURILE deri fi nanciare, ci şi de un şir de riscuri ce vizează INTEGRĂRII REPUBLICII perspectiva pierderii independenţei politice şi economice, izolării pe plan mondial şi regional, depo- MOLDOVA ÎN UNIUNEA pulării ţării. EUROPEANĂ În opinia noastră, riscurile şi oportunităţile pierdute în cazul dacă Moldova nu se asociază şi apoi aderă la UE, sunt următoarele: Membru corespondent al A.Ş.M. a) Neobţinerea unui important ajutor fi nanciar Dumitru MOLDOVAN nerambursabil, acordat de UE ţărilor asociate şi ţă- rilor membre din Europa Centrală şi de Est. Evaluarea stării actuale de lucruri Comparând asistenţa obţinută de Moldova Integrarea Moldovei în UE a început odată cu (7 euro pe cap loc.) şi de Ţările Baltice (în medie semnarea Acordului de Parteneriat şi Coopera- 54 euro) din partea UE în anii 2000-2006 şi făcând re (1994) şi Declararea integrării europene drept nişte calcule aproximative, constatăm că din cauza obiectiv strategic prioritar al ţării (2003). După că în anul 1999 Moldova n-a obţinut, cum se aştep- implementarea Planului de Acţiuni RM–UE (2005- ta, statutul de ţară asociată, ea n-a primit (adică a 2007) şi obţinerea Preferinţelor Comerciale Auto- pierdut) în aceşti ani aproape 2 miliarde de euro. Iar nome (2008), Moldova este pregătită, în linii gene- deoarece Moldova n-a semnat un Acord de Asocie- rale, pentru a trece de la „integrarea europeană” la re la UE în anul 1995, după cum au făcut-o Ţările instituţionalizarea „aderării” la UE. Baltice, ea a mai „pierdut” încă aproximativ peste Comunitatea ştiinţifi că din Moldova a cercetat un miliard de euro. toate aspectele integrării europene, dar fără coerenţă Deşi oportunităţile ratate, generate de neprimi- şi coordonare efi cientă în această privinţă, fapt ce rea asistenţei fi nanciare nerambursabile, destinate n-a permis elaborarea unui document (tratat) ştiin- doar ţărilor candidate la aderare la UE, sunt foarte ţifi c ce-ar fi servit drept bază pentru organizarea de mari, acestea nu sunt unicele pierderi, şi poate nici dezbateri publice şi drept ghid obligatoriu în activi- cele mai importante. Există şi alte oportunităţi (sau tatea parlamentului şi guvernului. şanse) pierdute, nevalorifi cate, şi anume: b) Oportunităţile pierdute condiţionate de ne- Oportunităţi pierdute şi posibile scenarii de participarea Republicii Moldova la Piaţa Internă a evoluţie UE şi de nevenirea unui stoc însemnat de investiţii Fără a fi obţinut măcar statut de ţară asociată, străine directe (ISD), aşa cum s-a întâmplat în cazul Moldova a „plătit” deja cea mai mare parte a costu- ţărilor deja asociate la Uniunea Europeană. rilor aderării la UE, şi anume: Este evident că accesul limitat al mărfurilor a) profi tând de un regim comercial moldove- moldoveneşti pe piaţa UE, precum şi stocul foar- nesc supraliberal, capitalul european are acces lite modest de ISD (comparativ cu ţările asociate la ber la piaţa internă şi în toate sectoarele economiei, UE) au generat nişte ritmuri de creştere economi- strâmtorând din plin pe piaţa internă atât capitalul, că mult mai mici decât în cazul în care Moldova cât şi produsele moldoveneşti, mai puţin competi- s-ar fi afl at în aceeaşi situaţie ca şi celelalte state tive; din ECE, candidate la aderare. Studiile efectuate b) preţurile, în cea mai mare parte, s-au egalat în mai multe ţări demonstrează că integrarea euro- cu cele din UE; peană asigură o creştere economică suplimentară a c) forţa de muncă califi cată a emigrat masiv în PIB-ului echivalentă cu 1,7-3 procente anual. Ast- ţările UE; fel, o altă oportunitate pierdută, generată de o creş- d) importurile din UE depăşesc de mai bine de tere economică mai modestă, decât în cazul când două ori exporturile. avea statutul de ţară asociată la UE, se echilibrează Deoarece Moldova este puternic angajată în recu o pierdere medie anuală (în anii 2000-2008) de formele ce ţin de integrarea europeană, tergiversa- circa 100-120 milioane euro. rea aderării la UE generează zilnic riscuri şi pierderi Pe lângă oportunităţile ratate, care în cazul Mol- enorme. dovei, deşi cu aproximaţie, pot fi totuşi evaluate la Care ar fi oportunităţile pierdute în cazul tă- o pierdere anuală de circa 300-350 milioane euro, răgănării sau neaderării Moldovei la UE? Ţinând neasocierea, apoi neaderarea la UE este însoţită de

nr. 1(12), februarie 2009 - 67 Akademos o mulţime de riscuri, mult mai greu de evaluat în DOMENIUL bani, şi anume: a) Riscul depopulării ţării în urma continuării SOCIO-UMAN exodului masiv al populaţiei peste hotare. Gastar- baiterii din Europa Occidentală nu vor reveni acasă Dr. hab. Mariana ŞLAPAC dacă în Moldova nu vor fi create locuri de muncă bine remunerate, dacă nivelul de trai nu se va apro- O dimensiune importantă a dezvoltării pia de cel din UE. Republicii Moldova vizează edifi carea statului de b) Riscul aprofundării în continuare a decala- drept, punerea în valoare a patrimoniului cultural jelor în nivelul de dezvoltare faţă de ţările din regi- şi istoric, precum şi valorifi carea resurselor umane une (România, Ungaria, Bulgaria). pentru dezvoltarea durabilă a societăţii. c) Riscul creşterii dependenţei politice şi eco- În prezent starea de lucruri în acest domeniu se nomice faţă de Rusia, izolării de restul lumii şi a caracterizează printr-un şir de realizări practice ce rămânerii în zona gri, zona instabilităţii şi subdez- ţin de afi rmarea şi consolidarea statalităţii, recu- voltării. noaşterea ţării noastre ca subiect de drept al rela- ţiilor internaţionale, reformarea sistemului politic, Obiectivele şi căile de soluţionare a proble- modernizarea societăţii, normalizarea relaţiilor in- melor. teretnice, protecţia drepturilor omului, prezentarea Obiectivul principal al RM este în prezent sem- şi punerea în circuit a valorilor cultural-spirituale, narea Acordului de Asociere la UE. Pentru ca asoci- îndeosebi ale naţiunii majoritare, evocarea trecu- erea să se facă cu costuri mai mici şi să corespundă tului istoric în scopul certifi cării identităţii naţio- interesului naţional, este necesar: nale. a) Informarea (şi instruirea) populaţiei cu privire Toate acestea constituie doar primii paşi pe la necesitatea, benefi ciile şi costurile aderării la UE, calea dezvoltării independente a Republicii Mol- inclusiv prin organizarea unor dezbateri publice şi dova în noile condiţii geo-politice şi în concordan- mese rotunde mediatizate, prin emisiuni speciale la ţă cu imperativele timpului. Deşi problemele cele radio şi TV, prin predarea unor cursuri dedicate inte- mai difi cile care au marcat momentul important în grării europene în şcoli şi în universităţi, etc. destinul poporului nostru ar părea să fi e depăşite, b) Urgentarea trecerii la standardele europene totuşi problemele curente şi cele din perspectiva ale produselor şi serviciilor. O atare grabă este con- apropiată ar putea să nu fi e atât de simple. diţionată şi de faptul că, odată cu semnarea Acordu- Un exemplu elocvent este problema lingvisti- lui de Asociere, Moldova va obţine anumite cote la că. Situaţia difi cilă în acest domeniu s-a creat într-o export pe piaţa internă a Uniunii în funcţie de vo- perioadă anterioară, când o altă limbă (în cazul de lumul exporturilor în ultimii trei ani, volum care, faţă limba rusă) a infl uenţat masiv limba naţională, din cauza necorespunderii standardelor, rămâne a fi care şi-a sărăcit treptat repertoriul găsindu-şi utili- foarte modest. zarea mai des în plan local, rural. Repercusiunile c) Elaborarea unui Program de Stat de respeciali- acestui fapt se resimt şi astăzi, cu toate că după zare a economiei moldoveneşti în funcţie de cererea 1991 s-au depus eforturi considerabile din partea de pe piaţa UE. Aceasta presupune respecializarea, cercetătorilor ştiinţifi ci, mass-media, instituţiilor la prima etapă, în confecţionarea anumitor detalii şi de învăţământ ş.a. Totuşi, pentru evoluţia şi ocroti- părţi componente pentru societăţile transnaţionale rea limbii de stat este necesară infl uenţa atitudinii europene prin atragerea direcţionată a acestora în constructive „de sus”, sprijinită de resursele mate- economia moldovenească. riale şi fi nanciare. d) Atragerea investiţiilor străine directe în sec- Susţinerea prestigiului limbii naţionale (lim- toarele de specializare a ţării. ba moldovenească, acceptată ca ofi cială/de stat e) Pentru negocierea Acordului de Asociere, tre- în Republica Moldova, conform Constituţiei Re- buie pregătită din timp o echipă de experţi-patrioţi, publicii Moldova, art.13; limba română, conform buni cunoscători atât ai economiei RM, cât şi ai ex- Declaraţiei Academiei de Ştiinţe a Moldovei din perienţei altor ţări. În caz contrar riscăm să semnăm 1996, valabilă până în prezent) în Republica Mol- un Acord ce n-ar corespunde interesului naţional şi dova presupune aplicarea şi utilizarea ei intensă ar mări în mod artifi cial costurile aderării la UE. în toate domeniile de activitate, dar mai întâi la

68 - nr. 1(12), februarie 2009 A.Ş.M., consultant al autorităţilor publice centrale nivel statal şi administrativ, cu propagarea ei prin tranziţie spre statul de drept, perioadă marcată de literatură artistică şi ştiinţifi că, prin predarea mi- un şir de reforme menite să dezvolte şi să conso- nuţios gândită, fi ind utilizate metode şi tehnologii lideze instituţiile puterii de stat – legislative, exe- moderne. Acest principiu urmează a fi respectat în cutive şi judecătoreşti, democraţia, pluralismul instituţiile şi organizaţiile de toate nivelele, înce- politic, drepturile şi libertăţile omului, economia pând de la şcoli, licee, universităţi şi terminând cu de piaţă ş.a. Cu toate că edifi carea unei societăţi Academia de Ştiinţe a Moldovei, Guvernul ş.a. Ar democratice în ţara noastră este un proces anevo- fi oportună facilitarea comunicării dintre public ios, tendinţa generală în promovarea reformelor şi profesionişti prin promovarea unor limbaje cât social-economice, instituţionale, judiciare, precum mai riguroase, inclusiv prin intermediul diverselor şi armonizarea legislaţiei la standardele europene tipuri de lucrări terminologice, electronice, care este progresivă. Dar suveranitatea relativă (pro- sunt un instrument indispensabil pentru transferul blema transnistreană) afectează întregul proces de de cunoştinţe în societate. Se propune, de aseme- construcţie a statului de drept. Avansarea decala- nea, dezvoltarea unor mecanisme stipulative de jului dintre diferite pături sociale şi lipsa unei co- implementare a terminologiei în diverse domenii lectivităţi medii alimentează tensiunea în relaţiile de activitate umană în scopul de a contribui la re- social-politice din ţară. Intervenţia statului în sfera alizarea programului complex privind promovarea relaţiilor economice nu este în corelaţie cu spiri- limbii ofi ciale a Republicii Moldova. Prestigiul tul principiilor economiei de piaţă. Justiţia naţio- limbii va creşte în urma realizării unor lucrări se- nală implică restanţe (cazurile pierdute la CEDO). rioase din domeniul istoriei literare, dialectologiei, Lipseşte o politică managerială în domeniul re- terminologiei ş.a., în urma încurajării spiritului de surselor umane, fi ind delimitate vag competenţele iniţiativă a cercetătorilor din Republica Moldova dintre administraţia publică centrală şi cea locală. şi a celor din centrele europene de cercetare. Mai există restanţe privind accesul la informaţie „Cine suntem? Care ne este istoria?” – sunt în- şi libertatea mass-media. În condiţiile continuă- trebările care frământă şi astăzi cetăţenii Republi- rii şi amplifi cării integrării europene a Republicii cii Moldova. O serie de probleme apar şi în legătu- Moldova, ar fi oportună căutarea unor formule ră cu divizarea societăţii, cauzată de politizarea ei politico-juridice deosebite, potrivite pentru solu- excesivă şi interpretarea diferită a aceloraşi eve- ţionarea diferendului transnistrean, consolidarea nimente sau fapte istorice. Cu toate că în ultimul capacităţilor instituţionale ale statului, fortifi carea timp a fost lărgită considerabil aria cercetătorilor în sistemului de justiţie prin asigurarea funcţionali- domeniul istoriei, fi ind abordate diverse subiecte, tăţii legilor şi protejarea drepturilor şi libertăţilor printre care: rolul, importanţa şi evoluţia factorilor omului. S-ar putea propune elaborarea conceptului naţionali în istoria şi cultura statului moldovenesc, de regionalizare în condiţiile Republicii Moldova, istoria mentalităţilor colective, istoria cotidianului, precum şi elaborarea şi implementarea principiului istoria gender ş.a., problema cea mare rămâne lipsa autoreglementării în activitatea de antreprenoriat. unor lucrări valoroase de sinteză şi, în mod deose- Este necesară, de asemenea, aducerea legislaţiei bit, a unui studiu fundamental al istoriei Republicii ţării în conformitate cu standardele internaţiona- Moldova. O cale de soluţionare a acestei probleme le, fi ind aplicată practica statelor europene privind ar fi deplasarea savanţilor moldoveni peste hota- introducerea dreptului internaţional în ordinea ju- re (Polonia, Germania, România, Turcia, Rusia, ridică internă. Actualitatea direcţiei ştiinţifi ce în Ucraina, Ungaria, Franţa) pentru a investiga şi a acest domeniu este determinată de faptul că im- analiza cele mai vechi surse narative, astfel fi ind plementarea normelor de drept internaţional în Re- aduse dovezi concludente referitoare la identitatea publica Moldova în contextul integrării europene naţională a cetăţenilor Republicii Moldova. Este serveşte scopului asigurării securităţii naţionale şi necesară, de asemenea, extinderea posibilităţilor consolidării statalităţii moldoveneşti. de valorifi care a izvoarelor scrise ce ţin de istoria Printre problemele majore în domeniul social- ţării, depozitate în fondurile arhivelor, biblioteci- politic se numără integrarea europeană a ţării noas- lor şi muzeelor din străinătate, precum şi crearea tre în condiţiile trecerii de la Politica Europeană unei subdiviziuni ştiinţifi ce pentru valorifi carea şi de Vecinătate la o etapă mai avansată, reintegrarea editarea suportului documentar. statului moldovenesc, realizarea coeziunii sociale Statul şi dreptul Republicii Moldova sunt în în societatea integrată, migrarea ilegală de mun-

nr. 1(12), februarie 2009 - 69 Akademos că şi crearea unui nivel decent de trai în Patrie. mentare şi realizare a strategiei naţionale Educaţie Cercetarea proceselor de integrare europeană a pentru toţi, dezvoltarea unei baze material-tehni- Republicii Moldova, pornind de la eventualitatea ce a cercetărilor prin asigurarea tehnicii de calcul, iniţierii negocierilor asupra acquis-ului comunitar elaborarea şi dezvoltarea softurilor educaţionale şi şi racordarea legislaţiei moldoveneşti la standarde- asigurarea cercetărilor psihologice, psiholingvis- le Uniunii Europene, presupune antrenarea speci- tice, pedagogice cu echipament specifi c de cerce- aliştilor în dreptul public, politologie, sociologie, tare, mărirea cotelor pentru studiile de doctorat şi demografi e, relaţii economice internaţionale ş.a. studiile superioare de masterat, susţinerea proce- Numai în asemenea manieră rezultatele obţinute sului de editare şi diseminare a rezultatelor ştiin- vor fi ştiinţifi c fundamentale şi vor alcătui surse ţifi ce în practica educaţională, precum şi obţinerea pentru elaborarea politicilor concrete pe domenii sondajelor de diagnosticare pentru fundamentarea înguste. mecanismelor de implementare a Codului învăţă- O altă problemă stringentă a societăţii este mântului. problema păstrării şi ocrotirii patrimoniului cultu- Soluţionarea problemelor sus-menţionate ral. Lipsa unei legi, cât de cât adecvată realităţilor necesită o interacţiune politică, economică, şti- existente, provoacă pierderi materiale şi spirituale inţifi că între autorităţile centrale ale Republicii irecuperabile (distrugerea monumentelor de istorie Moldova care va facilita intensifi carea proce- şi arhitectură, „cercetări” arheologice clandesti- sului de democratizare a societăţii şi integrare ne, practicarea unor activităţi ilegale cu piese de europeană a ţării noastre. artă şi anticariat, comercializarea unor obiecte de patrimoniu în străinătate ş.a. Este evidentă şi diminuarea treptată a nivelului ştiinţifi c profesionist (teoretic, metodologic, general-cultural) al cerce- tătorilor, cauzat de insufi cienţa nivelului de pregă- tire din ţară. Rămâne neacoperită tematica studierii aprofundate a monumentelor de cult, totalmente neglijată în trecut, însă de o importanţă deosebi- tă pentru studierea culturii materiale a unui popor. Pornind de la interesele societăţii, ar fi oportună elaborarea unor lucrări fundamentale–conceptuale descriptive şi ştiinţifi co-populare, precum şi relu- area cercetărilor de teren în domeniul arheologiei, etnografi ei, artei, arhitecturii, etnoculturii şi etno- demografi ei. Se propune perfectarea legislaţiei şi aprobarea noii Legi privind ocrotirea patrimoniului cultural. În vederea cercetării, valorifi cării şi restaurării monumentelor de valoare este oportună crearea unui Centru naţional de protecţie şi resta- urare a monumentelor. Rămâne actuală pregătirea cadrelor specializate în problematica respectivă, precum şi perfecţionarea nivelului profesional şi acumularea unei experienţe, inclusiv în afara Re- publicii Moldova. Există de asemenea probleme în domeniul şti- inţifi co-educaţional, condiţionate de volumul insufi cient al cercetărilor fundamentale în domeniul educaţiei, sunt limitate proiectele instituţionale direcţionate spre cercetarea problemelor actuale şi urgente ale învăţământului. Ar fi necesară realizarea cercetărilor pedagogice conform unui program Isai Cârmu. Ilustraţie la cartea Aproape de Grigore naţional, fundamentarea mecanismelor de imple- Vieru. Chişinău, ed. Cartea moldovenească, 1974

70 - nr. 1(12), februarie 2009 Demograﬁ e

PROGNOZA EVOLUŢIEI populaţiei ţării peste un an-doi, peste 10, 20 şi chiar 50 de ani. Statistica demografi că pentru guverne POPULAŢIEI REPUBLICII este sursa de informaţie ce le permite să cunoască MOLDOVA ÎN PRIMA situaţia la zi şi să planifi ce direcţiile de activitate, cheltuielile de mâine în diferite domenii (învăţă- JUMĂTATE A mânt, sănătate, asigurări sociale publice, asistenţă socială). Un succes important în elaborarea progno- SECOLULUI XXI zelor demografi ce şi evaluarea consecinţelor declinului demografi c care s-a instalat ferm în majori- Acad. Gheorghe PALADI, tatea ţărilor europene au obţinut savanţii din unele dr. conf. Olga GAGAUZ, ţări ale CSI (Rusia, Ucraina, Belarus), precum şi din Olga PENINA, cercetător, România[1]. IFSŞP, A.Ş.M. În Republica Moldova n-au fost întocmite şi publicate proiectări demografi ce realizate în baza metodei componentelor, care prezintă cel mai modern POPULATION PROJECTION FOR THE instrument de prognozare demografi că în lume. FIRST PART OF THE XXI CENTURY IN THE Informaţiile privind evoluţia numărului şi struc- REPUBLIC OF MOLDOVA turii populaţiei Republicii Moldova putem găsi în In the article, based on the middle term populati- proiectările demografi ce elaborate de ONU până în on projections for the Republic of Moldova three sce- narios of the evolution of the population according to anul 2050 pentru toată populaţia globului, inclusiv the possible changes of the natality are shown. The pentru toate regiunile lumii şi ţări aparte. Fiind re- evolution of the natality, the major age groups (chil- alizate după o metodologie unică şi revăzute odată dren, adults, old population), the age dependency în doi ani, acestea oferă posibilitatea de comparare ratio, population aging characteristics are analyzed. interregională a dinamicii populaţiei [2]. Institutul The recommendations about the improvement of the de Demografi e din Viena a elaborat prognoza demo- demographic situation in the Republic of Moldova grafi că pentru ţările europene (anii 2007-2030), ofe- are formulated. rind informaţii generale privind evoluţia numărului total al populaţiei, ponderii copiilor şi vârstnicilor în În studiul tendinţelor viitoare de evoluţie a pro- structura generală a populaţiei [3]. ceselor demografi ce un rol important au obţinut În anul 2008, specialiştii Secţiei Cercetări Socio- prognozele (proiectările) analitice care facilitează Demografi ce ale Familiei a Institutului de Filozofi e, cunoaşterea structurii populaţiei pe vârste la diferi- Sociologie şi Ştiinţe Politice a AŞM pentru prima te orizonturi de timp: scurt, mediu şi lung. Acestea dată în Republica Moldova au elaborat prognoza se bazează pe analiza tendinţelor de lungă durată în demografi că a populaţiei până în anul 2051 prin ceea ce priveşte natalitatea, mortalitatea, migraţia aplicarea metodei componentelor, ceea ce a permis populaţiei şi extrapolarea unor asemenea tendinţe în de a analiza evoluţia structurii de vârstă a populaţiei perioada de perspectivă pentru populaţia observată şi a obţine informaţii ample în acest domeniu. Un la un moment dat. punct de plecare a fost anul 2006, întrucât pentru Datorită dezvoltării tehnologiilor informaţiona- acest an specialiştii au avut la dispoziţie toate datele le au crescut mult posibilităţile de prelucrare a date- statistice necesare pentru întocmirea prognozei delor statistice şi de modelare a proceselor demografi - mografi ce. ce, ceea ce contribuie la diversifi carea proiectărilor Au fost realizate trei scenarii ale evoluţiei popu- demografi ce, întocmite în mai multe variante în laţiei: pesimist, optimist şi dezirabil, fi ind înaintate funcţie de ipotezele înaintate cu privire la evoluţia diferite ipoteze privind fertilitatea care vor acţiona factorilor de creştere şi a dinamicii demografi ce, ca- în perioada de perspectivă. În ceea ce priveşte regi- racterizându-se printr-un grad înalt de credibilitate mul mortalităţii, s-a pornit de la supoziţia că morta- în urma reducerii erorilor specifi ce. litatea, deci şi speranţa de viaţă la naştere, va rămâ- În prezent, guvernele multor state, în special ce- nea la nivelul anului 2006: 64,6 ani pentru bărbaţi şi lor economic dezvoltate, acordă o importanţă ma- 72,3 ani pentru femei pentru toate trei scenarii. De joră prognozelor demografi ce, acestea fi ind luate în menţionat că mortalitatea prezintă o anumită stabi- calcul la adoptarea diferitor programe în domeniul litate în timp, mai ales în perioade scurte, ca urmare, economic şi social. În procesul decizional, autorită- s-au folosit probabilităţile de mortalitate/supravie- ţile publice trebuie să cunoască care va fi structura ţuire din tabelul de mortalitate elaborat pentru anul

nr. 1(12), februarie 2009 - 71 Akademos

2006. Proiectarea numărului populaţiei a fost rea- naţionale. Însă ceea ce este astăzi avantaj, în timp, lizată pentru o populaţie de tip închis, adică fără a devine un mare dezavantaj şi chiar un pericol din se lua în calcul migraţia populaţiei pe sexe şi grupe cauza unor perturbări şi dezechilibre ce se produc în de vârstă. structura populaţiei. Scenariu I, pesimist: rata totală a fertilităţii se Generaţiile puţin numeroase născute după anul majorează de la 1,229 (anul 2006) la 1,3 în anul 1990 încep să intre în perioada reproductivă şi anu- 2026 şi 1,4 în 2051; repartizarea natalităţii pe grupe me acest fapt va infl uenţa în mod hotărâtor evoluţia de vârstă este stabilă. numărului populaţiei în perioada următoare. Aceste Scenariu II, optimist: rata totală a fertilităţii se generaţii vor determina efectivul populaţiei femi- majorează de la 1,229 (anul 2006) la 1,5 în anul nine de vârstă fertilă şi, implicit, numărul de copii 2026 şi 1,8 în 2051; repartizarea natalităţii pe grupe născuţi în următoarele decenii. de vârstă este stabilă. În anii 2006-2021 în vârstă fertilă vor fi gene- Scenariu III, dezirabil: rata totală a fertilităţii raţiile afl ate astăzi în viaţă, de aceea numărul lor creşte de la 1,229 (anul 2006) la 1,6 în anul 2026 poate fi calculat cu cea mai înaltă precizie, dat fi ind şi 2,1 în 2051; repartizarea natalităţii pe grupe de faptul că mortalitatea la aceste vârste este scăzută şi vârstă este stabilă. stabilă. În anul 2006, de la care s-a pornit proiecta- Proiectarea demografi că realizată permite de a rea demografi că, populaţia feminină de vârstă fertilă evalua contribuţia natalităţii în dinamica efectivului (15-49 ani) constituia circa un milion de persoane şi populaţiei Republicii Moldova. va ajunge la 923 mii în anul 2021. După anul 2021 După cum rezultă, în perioada de proiecţie nu- în vârsta reproductivă vor intra generaţiile născute mărul populaţiei Republicii Moldova va fi în scăde- după anul 2005, iar dacă fertilitatea nu va cunoaşte re continuă, chiar dacă rata fertilităţii va fi în creşte- o redresare, deci va rămâne la nivelul 1,3-1,4 copii re şi către anul 2051 va atinge valoarea de 2,1 copii per femeie de vârstă fertilă, efectivul femeilor de per femeie de vârstă fertilă (tabelul 1). vârstă reproductivă va ajunge la 882,5 mii în anul Tabelul 1 2026, apoi la 739,6 mii în anul 2036 şi 538 mii în Evoluţia proiectată a numărului populaţiei anul 2051. Republicii Moldova, trei scenarii Reducerea numărului de femei de vârstă fertilă 2006 2011 2016 2021 2026 2031 2036 2041 2046 2051 va determina evoluţia ratei natalităţii şi a numărului I 3585523 3557658 3518746 3451891 3350504 3222337 3075582 2918230 2752908 2580822 de copii născuţi în perioada de prognozare. Con- II 3585523 3564526 3538967 3489754 3408496 3303794 3186138 3064387 2940029 2812841 form proiecţiei de tip pesimist (scenariul I) după

III 3585523 3569677 3554132 3518151 3452035 3365263 3270494 3177618 3087471 2998973 anul 2016 se va începe reducerea drastică a natalită- ţii, ajungând în anul 2026 la 29,6 mii de născuţi vii, Conform scenariului I (pesimist) efectivul po- iar către anul 2051 la 20,6 mii, ceea ce este aproape pulaţiei ţării poate să se micşoreze cu un milion de de 1,5 ori mai puţin, decât în anul 2007 (ﬁ g.4.12 şi locuitori, constituind la sfârşitul perioadei de pro- tab.4.13). iecţie 2580822. A se observa că scăderea drastică 50000 a numărului populaţiei se va înregistra după anul 45000 2026. 40000 35000

Chiar dacă examinăm proiectările ţinând cont 30000 de ipotezele optimiste (scenariile II şi III) privind 25000 evoluţia natalităţii, descreşterea populaţiei la fel va 20000 cunoaşte proporţii impresionante. Nu trebuie omis 15000 10000 faptul că menţinerea unei migraţii externe negative, 5000 cel puţin pentru următorii 10-15 ani, nu ar face de- 0 2006 2011 2016 2021 2026 2031 2036 2041 2046 2051 cât să agraveze dimensiunile acestei perspective. Scenariul I Scenariul II Scenariul III De menţionat că scăderea populaţiei după anul Fig.1. Evoluţia proiectată a numărului total de 1989 nu a avut, până acum, efecte economice nega- născuţi, trei scenarii tive, ci invers, scăderea natalităţii în perioada crizei socio-economice a fost un avantaj, în primul rând, Calculul numărului de născuţi vii în toate trei economic, care a permis de a reduce cheltuielile scenarii ale proiectărilor demograﬁ ce depinde de statului pentru diferite sectoare (învăţământ, sănă- două variabile: numărul de femei în vârstă fertilă şi tate, protecţia socială) şi a făcut posibilă utilizarea rata fertilităţii acestora. Modiﬁ carea uneia sau alteia acestor resurse pentru alte sectoare ale economiei dintre cele două variabile duce la schimbarea nu-

72 - nr. 1(12), februarie 2009 Demografi e mărului de copii născuţi. Conform scenariilor II şi Apoi va începe reducerea efectivului populaţiei în III, dacă în anii apropiaţi natalitatea va cunoaşte o vârstă aptă de muncă, în special după anul 2030, redresare (creştere până la 1,5-1,6 către anul 2026), odată cu pătrunderea generaţiilor mici născute după până în anul 2016 numărul de copii va fi în creşte- anul 1990, ceea ce va avea anumite consecinţe asu- re datorită efectului de cohortă, adică generaţiilor pra structurii populaţiei apte de muncă: se va mic- feminine numeroase născute înainte de anul 1990, şora considerabil populaţia activă de 15-24 şi 25-39 apoi după 2016 se observă o tendinţă descendentă, ani şi se vor majora grupele de vârstă de 40-60 ani întreaga evoluţie a natalităţii fi ind determinată de (tab.3). creşterea ponderii generaţiilor mici în populaţia fe- Tabelul 3 minină de vârstă fertilă. Numai creşterea fertilităţii Populaţia în vârstă aptă de muncă, 2006-2051. până la 2,1copii per femeie de vârstă fertilă (scena- Numărul, rata, structura pe vârste riul III) va permite de a atinge în anul 2051 valoa- Populaţia, Populaţia în Grupa de vârstă, în mii Structura populaţiei apte total vârstă aptă de muncă, în % rea numărului de născuţi vii la nivelul anului 2007 de muncă 15-59 ani (tab.2). în mii % faţă 15-24 25-39 40-59 Total 15-24 25-39 40-59 Tabelul 2 de po- ani ani ani ani ani ani Evoluţia proiectată a numărului total de născuţi vii, pulaţia trei scenarii (mii) totală Scenariul I 2007 2011 2016 2021 2026 2031 2036 2041 2046 2051 2006 3585523 2448277 68,3 691044 780397 976836 100 28,2 31,9 39,9

S I 37,9 38,9 38,5 34,5 29,6 26,3 24,9 23,9 22,5 20,6 2011 3557658 2469684 69,4 613449 894870 961365 100 24,8 36,2 38,9

S II 37,9 40,2 41,2 38,0 33,7 31,1 30,8 31,2 30,9 29,9 2016 3518746 2384144 67,8 468044 974048 942052 100 19,6 40,9 39,5

S III 37,9 41 ,2 43,2 40, 36 ,7 34 ,7 35,5 37,1 37,9 37,9 2021 3451891 2260768 65,5 380825 941876 938067 100 16,8 41,7 41,5 2026 3350504 2184777 65,2 371168 797539 1016070 100 17 36,5 46,5 Odată cu scăderea natalităţii se va aprofunda 2031 3222337 2131488 66,1 378481 636835 1116173 100 17,8 29,9 52,4 procesul de îmbătrânire demografi că a populaţiei, 2036 3075582 2028936 66 357238 560818 1110880 100 17,6 27,6 54,8 iar declinul demografi c capătă proporţii catastrofale, 2041 2918230 1875555 64,3 313790 549820 1011944 100 16,7 29,3 54 toată construcţia demografi că fi ind dezechilibrată. 2046 2752908 1675549 60,9 273863 537545 864140 100 16,3 32,1 51,6 Dacă fertilitatea se va menţine la nivelul de 1,3-1,4 80.0 2051 2580822 1478063 57,3 250851 492922 734289 100 17 33,3 49,7 (scenariul I) către anul 2051 (sfârşitul perioadei de 70.0 Scenariul II prognozare), raportul între cele trei grupe mari de vârst60.0 ă (copii, adulţi şi vârstnici) se va modifi ca sem- 2006 Total 2448277 68,3 691044 780397 976836 100 28,2 31,9 39,9 ni50.0fi cativ, ponderea persoanelor în etate ajungând la 2011 3585523 2469684 69,3 613449 894870 961365 100 24,8 36,2 38,9 valoare40.0 de 30 la sută în structura generală a popula- 2016 3564526 2384144 67,4 468044 974048 942052 100 19,6 40,9 39,5 30.0 ţiei, totodată se va reduce drastic ponderea copiilor 2021 3538967 2260768 64,8 380825 941876 938067 100 16,8 41,7 41,5 20.0 în structura populaţiei, până la 12,8% (fi g.2). 2026 3489754 2191561 64,3 377951 797539 1016070 100 17,2 36,4 46,4 10.0 2031 3408496 2151491 65,1 398484 636835 1116173 100 18,5 29,6 51,9 0.0 1990 1995 2000 2006 2011 2016 2021 2026 2031 2036 2041 2046 2051 2036 3303794 2066401 64,9 387979 567542 1110880 100 18,8 27,5 53,8 0-14 ani 15-59 ani 60+ ani 2041 3186138 1932893 63,1 351336 569612 1011944 100 18,2 29,5 52,4 Fig.2. Structura populaţiei pe grupe mari de vârstă, ambele sexe, 1990-2051, în %, scenariul I. 2046 3064387 1755938 59,7 317281 574517 864140 100 18,1 32,7 49,2 2051 2940029 1586867 56,4 303285 542873 740709 100 19,1 34,2 46,7 În ceea ce priveşte efectivul, structura pe vârste Scenariul III şi sexe a populaţiei în vârstă aptă de muncă poten- 2006 3585523 2448277 68,3 691044 780397 976836 100 28,2 31,9 39,9

ţialele schimbări ale natalităţii nu pot afecta aceşti 2011 3569677 2469684 69,2 613449 894870 961365 100 24,8 36,2 38,9 parametri în următorii 20 de ani, infl uenţând numai 2016 3554132 2384144 67,1 200150 974048 942052 100 8,4 40,9 39,5 ponderea populaţiei în vârstă aptă de muncă în an- 2021 3518151 2260768 64,3 380825 941876 938067 100 16,8 41,7 41,5 samblul populaţiei şi raportul de dependenţă. 2026 3452035 2196649 63,6 383039 797539 1016070 100 17,4 36,3 46,3 Până în anul 2011 ponderea populaţiei în vârstă aptă de muncă va fi în creştere lentă, datorită efec- 2031 3365263 2166493 64,4 413486 636835 1116173 100 19,1 29,4 51,5 tului de cohortă, fi ind o expresie a unui anumit dez- 2036 3177618 2094500 65,9 411035 572585 1110880 100 19,6 27,3 53 echilibru conjunctural între ieşiri şi intrări din sau 2041 3177618 1975941 62,2 379541 584456 1011944 100 19,2 29,6 51,2 în populaţia activă: vor ieşi generaţiile puţin nume- 2046 3087471 1816603 58,8 350217 602246 864140 100 19,3 33,2 47,6 roase din anii celui de-al doilea război şi vor intra 2051 2998973 1669894 55,7 343989 580380 745525 100 20,6 34,8 44,6 generaţiile mai mari născute între anii 1985-1990.

nr. 1(12), februarie 2009 - 73 Akademos

Pentru previziunea consecinţelor socio-econo- ani a generaţiilor puţin numeroase din anii celui demice provocate de scăderea natalităţii este necesară al doilea război mondial (tab. 4.6) o analiză a dezvoltării proceselor socio-demografi ce Tabelul 5 pe termen lung, cel puţin până la mijlocul secolului Evoluţia proiectată a raportului de dependenţă, actual, dat fi ind faptul că evoluţiile fertilităţii, cele 2006-2051 de până acum şi cele ce vor urma, îşi vor pune am- 1990 1995 2000 2006 2011 2016 2021 2026 2031 2036 2041 2046 2051 prenta pe întreaga construcţie demografi că până în Scenariul I anul 2050 şi după această perioadă. RTD 68,7 66,4 59,7 46,5 44,1 47,6 52,7 53,4 51,2 51,6 55,6 64,3 74,6

Chiar dacă proiectarea este elaborată cu o ipo- RDC 47,2 44,7 37,9 26,7 23,3 23,7 24,4 23,2 20,9 19,7 19,8 21,0 22,4 teză foarte optimistă asupra fertilităţii, fără a lua în considerare creşterea speranţei de viaţă la naştere şi RDV 21,5 21,8 21,7 19,7 20,7 23,9 28,3 30,2 30,2 31,9 35,8 43,3 52,2 migraţia externă, fenomenul îmbătrânirii demogra- Scenariul II fi ce în toate trei scenarii realizate capătă proporţii RTD 68,7 66,4 59,7 46,5 44,3 48,4 54,4 55,5 53,6 54,2 58,5 67,4 77,3 impresionante. Dat fi ind faptul că viitorii bătrâni RDC 47,2 44,7 37,9 26,7 23,6 24,5 26,1 25,4 23,6 22,8 23,8 26,1 28,6 vor reprezenta generaţiile care sunt acum în viaţă, numărul lor absolut în toate trei proiecţii realizate nu RDV 21,5 21,8 21,7 19,7 20,7 23,9 28,3 30,1 30,0 31,3 34,7 41,3 48,6 se modifi că, datorită ipotezei înaintate de menţinere Scenariul III a mortalităţii la nivelul anului 2006. Datele prezentate în tabelul de mai jos demonstrează schimbări RDT 68,7 66,4 59,7 46,5 44,5 49,1 55,6 57,2 55,3 56,1 60,8 70,0 79,6 importante în numărul populaţiei vârstnice, precum RDC 47,2 44,7 37,9 26,7 23,8 25,1 27,3 27,1 25,6 25,2 26,8 30,0 33,4 şi ale ponderii lor în structura populaţiei. RDV 21,5 21,8 21,7 19,7 20,7 23,9 28,3 30,0 29,8 30,9 34,0 39,9 46,2 Tabelul 4 *RDT – raportul total de dependenţă, RDC – raportul de Evoluţia proiectată a numărului şi ponderii dependenţă copii, RDV – raportul de dependenţă vârstnici populaţiei în vârstă de 60 ani +, anii 2006-2051 Majorarea sarcinii economice se va instala Numărul % faţă de total ferm după anul 2016, „forţa motrice” fi ind creşte- absolut rea continuă a populaţiei vârstnice, provenită din Anii (scenariul I) Scenariul I Scenariul II Scenariul III generaţiile numeroase, născute în perioada anilor 2006 483116 13,5 13,5 13,5 1960-1990. O redresare a natalităţii nu va avea alt 2011 512378 14,4 14,4 14,4 efect decât amplifi carea raportului de dependenţă, 2016 570469 16,2 16,1 16,1 2021 639410 18,5 18,3 18,2 prin creşterea numărului de copii, deci a populaţiei 2026 659629 19,7 19,4 19,1 inactive economic. 2031 644649 20,0 19,5 19,2 Scenariile proiecţiilor demografi ce prezentate 2036 647710 21,1 20,3 19,8 au fost realizate pentru populaţie închisă, fără in- 2041 671516 23,0 21,9 21,1 trări şi ieşiri datorate migraţiei. Migraţia internă, 2046 725057 26,3 24,7 23,5 dar şi externă, aceasta din urmă accentuându-se în 2051 771624 29,9 27,4 25,7 ultimul timp, infl uenţează în continuare cu siguran- ţă în sens negativ populaţia Republicii Moldova. Dacă în anii viitori nivelul fertilităţii se va Comparând proiectările realizate cu alte prognoze menţine egal cu cel actual sau va marca o creştere efectuate de ONU şi Institutul de Demografi e din neesenţială (până la 1,4 copii per femeie de vârstă Viena, program ce are la bază de asemenea meto- fertilă), ponderea populaţiei cu vârsta de 60 ani+ în da componentelor, se constată clar acelaşi fenomen totalul populaţiei va atinge valoarea de 29,9 la sută, de scădere continuă a populaţiei şi de accentuare a deci vârstnicii vor constitui aproape o treime din po- fenomenului de îmbătrânire demografi că a popu- pulaţie. Creşterea treptată a fertilităţii, până la 2,1 în laţiei. Republica Moldova, spre deosebire de alte anul 2051, şi ca rezultat majorarea ponderii copiilor ţări europene, are din start o pondere mai ridicată în structura populaţiei va însemna micşorarea pon- a populaţiei tinere în total, rata de dependenţă mai derii vârstnicilor până la 25,7 la sută. mică, o vârstă medie mai mică (35,9 ani), fi ind con- Îmbătrânirea populaţiei ridică probleme extrem siderată o ţară europeană cu o populaţie tânără. Cu de complexe pentru sistemul de asigurare socială şi toate acestea, datorită factorilor esenţiali care infl u- ocrotire a sănătăţii, având implicaţii importante asu- enţează evoluţiile demografi ce, în viitor procesul de pra evoluţiei raportului de dependenţă. îmbătrânire a populaţiei se va desfăşura cu ritmuri Diminuarea raportului total de dependenţă eco- rapide, chiar dacă evoluţia natalităţii va marca ten- nomică până în anii 2011-2016 provine din prelun- dinţe pozitive. girea reducerii raportului de dependenţă al copiilor, Concluziile proiectărilor demografi ce realizate pe fondul scăderii natalităţii după anii 1990, şi o nu vor suferi modifi cări semnifi cative dacă s-ar intro- stagnare până aproape de anul 2016 a raportului la duce şi migraţia, acest fenomen accentuând în sens populaţia vârstnică, prin atingerea vârstei de 60 de negativ ratele de dependenţă economică şi dezechi-

74 - nr. 1(12), februarie 2009 Demografi e librele ce deja se manifestă între grupele de vârstă. se schimbă foarte lent. După cum ne demonstrează Având în vedere faptul că migraţia externă s-a accen- experienţa altor ţări, pentru obţinerea creşterii în do- tuat în ultimii ani cu precădere la grupele de vârstă meniul natalităţii politicile demografi ce trebuie să ale populaţiei adulte (apte de muncă), dacă ar fi inclu- includă o gamă largă de măsuri: educaţie, diferite să în modelul de proiecţie, ar accentua cu siguranţă facilităţi pentru familii şi copii, dezvoltarea servici- decalajele dintre cele trei grupe mari de populaţie şi ilor de creştere şi educare a copiilor, crearea condi- ar mări puţin ratele de dependenţă economică. ţiilor favorabile de îmbinare a rolurilor profesionale Prognoza demografi că prezentată, în special sce- şi părinteşti etc. Numai aplicarea consecutivă şi de nariul I, poate fi privită ca o prognoză-avertizare, o lungă durată a acestora poate contribui la creşterea posibilitate potenţială care poate deveni o realitate natalităţii, ca, de exemplu, în Suedia şi Franţa. dacă în evoluţia populaţiei se va păstra dinamica nega- În ceea ce priveşte mortalitatea populaţiei, rezul- tivă. În mod fundamental deteriorarea situaţiei demo- tate pozitive pot fi obţinute într-un un timp mai scurt grafi ce a Republicii Moldova provine de la scăderea decât în domeniul natalităţii, prin aplicarea politicilor drastică a natalităţii. Şi, după cum ne demonstrează coerente ce ţin de propagarea modului de viaţă sănă- prognoza, ar fi o mare eroare să credem că redresarea tos, prevenirea comportamentului deviant (fumatul, natalităţii poate aduce schimbări rapide în perspecti- abuzul de alcool, drogurile), în special în rândul tine- va apropiată în ceea ce priveşte dinamica numerică a rilor. O problemă deosebită prezintă reducerea morta- populaţiei şi structura ei. Există legităţi demografi ce lităţii la populaţia de vârsta aptă de muncă. Profi laxia care determină caracterul evoluţiei populaţiei (inerţia traumatismului şi intoxicaţiilor, depistarea precoce şi proceselor demografi ce). Populaţia încetează să se tratamentul adecvat al maladiilor cardio-vasculare, reproducă când rata netă de reproducere coboară mai oncologice şi infecţioase (tuberculoză) sunt direcţiile jos de unu (numărul mediu de fete pe care le-ar naşte prioritare în acest domeniu. În prezent, nivelul mor- o femeie dacă s-ar conforma ratelor specifi ce de fer- talităţii tot mai mult este determinat de dezvoltarea tilitate şi de mortalitate dintr-un anumit an). Hotarul infrastructurii, igiena socială, ecologia, asigurarea înlocuirii simple a generaţiilor Republica Moldova cu produse alimentare, apă potabilă, medicamente, l-a trecut în anul 1993. De atunci acest indicator s-a energie etc., ceea ce nu a fost anterior. Dezvoltarea coborât până la 0,59 (în 2007), ceea ce dovedeşte socio-economică durabilă şi creşterea calităţii vieţii că înlocuirea generaţiilor se asigură numai cu 59 la populaţiei sunt căile principale de majorare a valori- sută. Legătura relativ slabă a tendinţelor generale lor speranţei de viaţă la naştere. ale natalităţii cu conjunctura economică şi politică, Evident şi volumul emigraţiei populaţiei trebu- determinarea lor evoluţionistă nu permite de a conta ie să fi e redus la dimensiuni fi reşti, în primul rând, pe modifi carea lor rapidă şi creşterea natalităţii care prin reducerea migraţiei temporare de muncă care în ar asigura reproducerea simplă a generaţiilor. În con- multe cazuri devine o migraţie defi nitivă. formitate cu tendinţele globale, rezultate pozitive, În activităţile strategice ce ţin de politica de- mai degrabă, pot fi obţinute în domeniul reducerii mografi că, dezvoltare şi populaţie trebuie luat în mortalităţii. Însă chiar dacă se va obţine o astfel de considerare faptul că problemele populaţiei au un reducere, ea nu poate schimba radical indicatorii re- caracter intersectorial, fi ind în interdependenţă cu producerii populaţiei, care în continuare vor rămâne toate sferele societăţii: politică, economie, educaţie la un nivel redus. şi informare, ocrotire a sănătăţii, protecţie socială În acest context, obiectivul principal al politici- etc. Activitatea sau lipsa activităţii în una din sferele lor în domeniul demografi c constă în acomodarea numite are implicaţii importante (de scurtă şi lungă societăţii la un nou profi l al structurii de vârstă a po- durată) asupra dinamicii populaţiei, iar schimbările pulaţiei. Redresarea situaţiei demografi ce actuale nu în numărul, structura şi calitatea populaţiei infl uen- poate însemna altceva decât o diminuare a dimensi- ţează dezvoltarea acestor sfere. unilor de descreştere a populaţiei şi a ritmului de Bibliografi e îmbătrânire demografi că. Realizarea unei redresări 1. Gheţău V. Declinul demografi c şi viitorul Ro- de substanţă ar însemna crearea premiselor pentru mâniei. Bucureşti, 2007, 73 p.; Андреев Е., Харькова oprirea declinului demografi c şi stabilizarea popula- Т. Демографические сценарии для России // ţiei la un număr care va fi , mai mult ca posibil, mai Рос. демогр. журн. – 1998/1998, №2(4). – С.5-19; Пирожков С.И., Сафарова Г.Л., Щербов С.Я. Россия- mic decât cel actual. Украина: демографические перспективы// Пирожков Dinamica pozitivă în domeniul populaţiei poate С.I. Демографiчний i трудовий потенцiал. Kиiв, fi obţinută numai prin aplicarea politicilor demogra- 2008. C.874-915; Шахотько Л.П. Гипотетический fi ce multisectoriale, complexe şi de lungă durată. долгосрочный прогноз численности населения Unele obiective ale acestora, precum creşterea nata- Беларуси //Демографiя та соцiальна економiка. Киiв, 2007, № 1, с.74-85. lităţii, vor fi greu de obţinut în perspectiva apropia- 2. World Population Prospects. The 2006 Revision – tă, dat fi ind faptul că naşterea copiilor într-o măsură UN, New York // http://esa.un.org/unpp. semnifi cativă depinde de orientările valorice ale cu- 3. European Demographic Data Sheet, 2008. // www. plurilor conjugale, necesitatea de e avea copii, care populationeurope.org.

nr. 1(12), februarie 2009 - 75 Akademos

PROGRAMUL NAŢIONAL Sănătăţii (OMS), la o treime din populaţia globului s-au evidenţiat markerii asociaţi infecţiei cu VHB DE COMBATERE A suportate în prezent sau trecut. Aceasta înseamnă HEPATITELOR VIRALE că circa 400 milioane sunt purtători cronici cu riscul de a se infecta cu virusul hepatitei D (VHD) şi B, C ŞI D ÎN REPUBLICA prezintă o sursă potenţială de infecţie pentru restul populaţiei. MOLDOVA Circa 170 milioane persoane sunt infectate cu virusul hepatitei C şi mai mult de 10 milioane – cu Dr.hab. Constantin SPÎNU, virusul hepatic D (VHD). În fi ecare an, în diferite profesor universitar arii geografi ce, se înregistrează peste 100 mii cazuri dr.hab. Petru IAROVOI, de hepatită fulminantă, 400 mii hepatite cronice conferenţiar cercetător (HC), 700 mii ciroze hepatice (CH) şi aproximativ Angela VRÂNCEANU-BENEŞ, medic 300 mii cazuri de carcinom hepatic primar (CPH). dr. Marina ISAC; Astfel, numai hepatita virală B (HVB) determină anual 500 mii–1,2 milioane decese, reprezentând a Centrul Naţional Ştiinţifi co-Practic 9-a cauză de deces în lume şi a 2-a cauză de morta- de Medicina Preventivă litate prin cancer după tutun. Prevalenţa infecţiei cu VHB în populaţia gene- THE NATIONAL PROGRAM OF VIRAL HE- rală variază considerabil în diferite teritorii şi evi- PATITIS B, C AND D CONTROL IN THE REPU- denţiază 3 zone de endemicitate. Aproape 45% din BLIC OF MOLDOVA – ACHIEVEMENTS AND populaţia lumii locuieşte în regiuni cu endemicita- PERSPECTIVES te înaltă prin HVB (frecvenţa decelării marcherului The acute Viral Hepatitis, especially hepatitis superfi cial al VHB(AgHBs) ajunge ori depăşeşte B, C and D, remain to be a global social and medi- 8%, riscul de infectare pe parcursul vieţii depăşeşte cal problem, including for the Republic of Moldova, 60% şi există un risc major de contaminare în copilă- where the morbidity by these infections is higher in rie): Africa Subsahariană, Asia de Sud-Est, Bazinul comparison with other countries from the European Amazonian. Alte 43% locuiesc în regiuni cu ende- region. The results of implementation of the National Program of viral hepatitis B, C and D control in the micitate medie (frecvenţa decelării AgHBs variază Republic of Moldova are presented article. în jur de 2-7%, riscul de infectare pe parcursul vieţii este de 20-60% pentru toate grupele de populaţie): Orientul Mijlociu, America de Sud şi Centrală, Asia Actualitatea Centrală, Europa de Sud-Est. Hepatitele virale acute şi cronice au fost, sunt şi Restul populaţiei (12%) locuieşte în teritorii cu vor fi pentru umanitate în anii ce urmează una dintre endemicitate redusă (frecvenţa decelării AgHBs problemele de sănătate extrem de serioase. Cerce- este sub 2%, iar riscul de infectare pe parcursul tările efectuate şi evaluarea rezultatelor obţinute în vieţii ajunge la 20%): America de Nord, Europa de domeniul epidemiologiei si combaterii hepatitelor Nord-Vest, Australia, America de Sud, Canada. virale din ultimele decenii ale secolului XX au adus În Europa anual se infectează de la 900 mii până o contribuţie remarcabilă la evaluarea semnifi caţiei la 1 mil. de persoane, fi ecare a patra din ele făcând mondiale a infecţiei hepatice şi defi nirii ei ca pro- o formă manifestă. blemă majoră de sănătate publică. Deşi incidenţa Din datele epidemiologice ale OMS se aprecia- hepatitei virale acute în lume a scăzut, inclusiv în ză că la scară mondială, cu virusul hepatitei C sunt ţările în curs de dezvoltare, datorită măsurilor de afectate 3% din populaţie. Din punctul de vedere al prevenţie şi a siguranţei intervenţiilor chirurgicale, repartiţiei geografi ce se individualizează 4 arii de precum şi a implementării în Programele Naţiona- prevalenţă: cu prevalenţă foarte joasă – Anglia, ţări- le de Imunizări a vaccinării contra hepatitei virale le Scandinave; cu prevalenţă joasă (0,2-1%) – ţările B, totuşi hepatita cu virusul C determină creşterea din vestul Europei, America de Nord, Australia; cu globală a morbidităţii şi a mortalităţii cauzate de prevalenţă intermediară (1,1-5%) – ţările din estul sechelele acestei maladii. Prin urmare, problema Europei, bazinul Mediteranean, Asia, Egiptul. În ţă- hepatitelor virale rămâne a fi prioritară atât în plan rile din Europa de Vest aproximativ 5 milioane de mondial, cât şi pentru majoritatea ţărilor europene, oameni au infecţia cronică cu virusul hepatic C, din inclusiv pentru Republica Moldova. care 40% în stadiul fi nal de ciroză hepatică şi 30% Potrivit estimărilor Organizaţiei Mondiale a

76 - nr. 1(12), februarie 2009 Ştiinţe medicale

fi ind candidaţi la transplant hepatic. În SUA se apre- HVB în următorii ani până la circa 30 la 100 mii ciază că aproximativ 3,5 milioane de persoane au populaţie în anul 1996. Dar acest indice era exage- infecţie cronică cu virus hepatic C, înregistrându-se rat de înalt comparativ cu indicii analogici înregis- peste 150.000 de cazuri noi anual. Rata de cronici- traţi în majoritatea ţărilor europene. Această situaţie zare foarte înaltă 70-80%, din care 20-30% evolu- epidemiologică, precum şi creşterea în continuare ează spre ciroză. a numărului bolnavilor cu hepatită cronică, ciroză Virusul delta are o răspândire geografi că gene- hepatică (circa 53 mii persoane) şi cancer hepatic rală, cu predominanţă în unele zone geografi ce unde primar (circa 300 cazuri) a servit ca motiv pentru poate fi endemic (bazinul Mării Mediterane, Europa elaborarea Programului naţional de combatere a de Est, probabil şi România, teritoriile Amazonu- hepatitelor virale B, C şi D aprobat prin HGRM nr. lui şi în unele zone subtropicale ale Africii). Aceste 507 din 2 iunie 1997 Cu privire la Programul naţi- zone nu corespund perfect zonelor de endemicitate onal de combatere a hepatitelor virale B, C şi D pe ale virusului hepatic B. Rata de cronicizare a infec- anii 1997-2006. ţiilor virale hepatice provocate de Virusul B repre- Scopul Programului a constat în reducerea mor- zintă 15-20%, a Virusului C – 85%. bidităţii prin HVB şi HVD cu circa 50%, prin HVC – cu 25-30% şi prin hepatite cronice – cu circa 15- Tabelul 1 20%, întru ameliorarea sănătăţii publice. Spectrul serologic al diferitelor hepatite virale acute Pentru realizarea acestui scop major a fost pre- în diverse zone geografi ce: văzut un complex de măsuri preventive specifi ce şi Ţara Tipuri de hepatite virale % nespecifi ce, organizatorice, cercetări ştiinţifi ce în ABC domeniu, informarea populaţiei şi alte activităţi. 39 55 6 Danemarca În cadrul profi laxiei specifi ce pe parcursul ul- Italia 52 30 18 timilor ani concomitent cu vaccinarea nou născuţi- Suedia 62 25 13 lor, au fost supuse vaccinării contra HVB mai mul- Grecia 70 14 16 te grupuri de risc, cum ar fi bolnavii din secţiile de Marea 59 28 13 hemodializă şi din instituţiile de tuberculoză, copii Britanie din familiile cu bolnavi de hepatită acută, cronică, Republica 46 34 14 ciroză hepatică, lucrători medicali, studenţii medici, Moldova copiii de vârsta 13-17 ani şi alte persoane cu risc sporit de infectare. Ca urmare, pe parcursul anilor Din tabelul 1 reiese că ponderea hepatitelor 1997-2005 au fost vaccinaţi circa 98% din copiii în virale B şi C în numărul total de hepatite acute în vârsta de 0-17 ani, 96% din personalul medical şi Republica Moldova constituie 34 şi 14% respectiv pacienţi din secţiile de hemodializă şi pneumoftizi- şi practic nu diferă semnifi cativ de indicii altor ţări ologie, în total circa 650 mii persoane. Europene (Italia, Suedia, Marea Britanie) (tab. 1). În cadrul profi laxiei nespecifi ce în activitatea În republica noastră alte 6% revin hepatitei virale D, instituţiilor medicale au fost implementate: testa- a cărei evidenţă nu se duce în ţările europene. rea sângelui donat la AgHBs şi anti-HCV cu test În perioada prevaccinală Republica Moldova a sisteme înalt sensibile şi înalt specifi ce; reducerea fost considerată de OMS o regiune cu endemicitate transfuziilor de sânge integru şi a derivatelor san- înaltă datorită prevalenţei înalte a AgHBs în popu- guine, administrarea preparatelor medicamentoase laţie (8-12%) şi a marcherilor asociaţi infecţiei cu preponderent pe cale enterală; utilizarea seringilor VHB, care se depistau la circa 60% din populaţie. şi instrumentarului medical de unică folosinţă, spo- Nivelul morbidităţii în Republica Moldova creştea rirea calităţii sterilizării instrumentarului medical, an de an, ajungând în anul 1987 la cifra de 3221 popularizarea măsurilor de prevenţie specifi că şi cazuri de hepatită virală B acută ori 76,6 la 100 mii nespecifi că în rândul populaţiei. populaţie, inclusiv 1022 cazuri în rândul copiilor în În ultimii ani se efectuează pe larg metode per- vârstă de până la 14 ani, fi ind cel mai înalt nivel formante de diagnostic pentru determinarea marke- de incidenţă prin HVB din Europa. Ţinând cont de rilor asociaţi HVB, HVC şi HVD. această situaţie epidemiologică nefavorabilă, a fost Astfel, în urma implementării în practica medi- întreprins un complex de măsuri preventive, inclu- cală a măsurilor de prevenţie specifi că şi nespecifi - siv profi laxia specifi că, ce a contribuit în mare mă- că incidenţa prin hepatite virale, şi în special prin sură la reducerea semnifi cativă a morbidităţii prin HVB, a cunoscut un declin semnifi cativ (fi g.1).

nr. 1(12), februarie 2009 - 77 Akademos

o/oooo 1000 90 Începutul vaccinării selective a nou-născuĠilor 900 80 76,6 800 71,6 70 66,4 Începutul vaccinării universale a 700 63,2 60 61,1 57,3 nou-născuĠilor 600 53,3 50 47,4 49,9 500 48,7 Campania de vaccinare a 40 40,8 Nr cazuri 400 copiilor de 13-17 ani 300 30 25,5 29,6 200 18,2 20 15,9 100 10 14,4 7,5 4,7 0 10,6 9,5 0 6,6

1 3 5 7 9 1 3 7 9 1 3 7 1988 1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 98 99 198 198 198 1 198 199 199 1995 1 199 200 200 2005 200 0-2 ani 3-6 ani 7-14 ani Figura 1. Dinamica incidenţei hepatitei virale B Figura 2. Ponderea anuală a cazurilor de hepatită acute în Republica Moldova în perioada virală B acută în Republica Moldova 1979-2008 pe grupe de vârstă

În perioada 1995-2000 rata medie de incidenţă Rata medie totală de incidenţă prin hepatite vi- înregistrată în populaţia generală descreşte până la rale B acute s-a redus de la 61,6 la 100 mii în perioa- 25,9 la 100 mii, ceea ce a constituit o reducere cu da prevaccinală (1980-1989) până la 10,8 la 100 mii 58% în comparaţie cu perioada prevaccinală (1980- în perioada vaccinării universale (2001-2008), ceea 1989). Rata totală de incidenţă înregistrată în aceas- ce a constituit o reducere cu 82%. tă perioadă denotă o reducere a cazurilor de boală În grupul de vârstă 0-2 ani rata medie de inci- acută de la 40,7 în a.1995 până la 17,5 în a.2000 la denţă a scăzut spectaculos de la 140,5 la 100 mii în perioada prevaccinală (1980-1989) la 2,1 la 100 mii 100 mii populaţie. în perioada vaccinării universale (2001-2008), va- Concomitent cu creşterea acoperirii vaccinale, lorile maxime înregistrându-se în a.1986 – 163,03, incidenţa prin HVB acută a înregistrat o reducere iar valorile minime în a.2008 – 0,01 la 100 mii. În mai exprimată în grupul de vârstă 0-2 ani, atingând . acest grup de vârstă s-a atestat o reducere a inciden- respectiv 16,0 la 100 mii (o reducere cu 72%) şi în ţei prin HVB acută cu 98%. grupul de vârstă 3-6 ani – 24,8 la 100 mii (reducere În grupul copiilor de vârsta 3-6 ani rata medie cu 68%) faţă de perioada prevaccinală (1990-1994). de incidenţă s-a redus de la 68,8 la 100 mii în peri- În grupurile de vârstă 7-14 şi ≥15 ani şi adulţi la fel oada prevaccinală (1980-1989) la 1,2 la 100 mii în a avut loc reducerea incidenţei, însă a fost mai puţin perioada vaccinării universale (2001-2008) înregis- evidenţiată, constituind 23,3 şi 26,8 la 100 mii re- trând o reducere cu 98%, urmaţi de copii de 7-14 spectiv. În totalul cazurilor de boală scade ponderea ani – de la 39,7 la 5,4 la 100 mii (reducere cu 86%) copiilor de 0-2 ani (2,3%) şi 3-6 ani (6%) şi creşte şi copii ≥15 ani şi adulţii – de la 58,6 la 10,9 la 100 ponderea copiilor ≥15 ani şi a adulţilor (77,4%), iar mii (reducere cu 81%) respectiv. grupul de vârstă 7-14 ani nu suferă schimbări sem- Analiza datelor pe parcursul a 40 de ani ne de- nifi cative. monstrează că incidenţa prin HVB acută e mult mai Perioada 2001-2008 este marcată prin imunizări înaltă în localităţile urbane în raport cu cea din ariile suplimentare ale copiilor de vârstă şcolară, adoles- rurale (1968-2007). Pe parcursul acestei perioade de cenţilor şi unor grupuri cu risc sporit de infectare timp s-au constatat indici ai morbidităţii de 1,2-2,4 printre adulţi. În perioada respectivă rata medie ori mai înalţi în populaţia urbană. În localităţile ur- de incidenţă a HVB acută în populaţia generală a bane incidenţa acestei patologii, începând cu anul scăzut până la 10,0 la 100 mii, valorile maxime şi 1989 (anul iniţierii vaccinării nou născuţilor din , minime constituind 15,9 în 2001 şi 4,7 în 2008 la mame AgHBs pozitive), a scăzut de la 89,7 la 100 mii până la 6,6 la 100 mii în 2007, o scădere de 10,4 100 mii populaţie. Reduceri substanţiale ale ratelor ori, iar în localităţile rurale – de la 51,9 la 100 mii în medii de incidenţă s-au observat şi pe grupuri de 1989 până la 5,42 la 100 mii, sau de 7,4 ori. Aşadar, vârstă: 0-2 ani – 2,1; 3-6 ani – 1,2; 7-14 ani – 5,4 indicii morbidităţii prin HVB au diminuat practic şi ≥15 ani –10,9 la 100 mii. În totalul cazurilor de uniform în ambele medii, cum în cel urban, aşa şi boală scade ponderea tuturor copiilor – respectiv în cel rural. 0-2 ani (0,7%), 3-6 ani (0,4%) şi 7-14 ani (8.5%) şi In urma implementării măsurilor de prevenţie în acelaşi timp creşte ponderea copiilor ≥15 ani şi a specifi că şi nespecifi că stipulate în Programul Na- adulţilor (90,4%). ţional de combatere a hepatitelor virale B, C şi D

78 - nr. 1(12), februarie 2009 Ştiinţe medicale pentru anii 1997-2006 s-au obţinut rezultate sem- Hepatita virală D nifi cative în reducerea nivelului de morbiditate prin Particularităţile epidemiologice ale hepatitei vi- maladiile menţionate. Astfel, incidenţa HVB acută rale D sunt în mare măsură similare cu cele ale in- a scăzut de la 1304 cazuri (29,6 la 100 mii) în anul fecţiei cu VHB, agentul patogen al hepatitei D fi ind 1996 până la 169 cazuri (4,7 la 100 mii) în 2008, un virus defect care poate produce o coinfecţie sau fapt ce dovedeşte o reducere cu circa 84%, HVD o suprainfecţie numai în prezenţa virusului hepati- acută – de la 82 cazuri (1,9 la 100 mii) până la 15 tei B. Morbiditatea prin hepatita virală D (HVD) în cazuri (0,4 la 100 mii) sau o reducere cu circa 78% republică se înregistrează ofi cial începând cu anul şi HVC acută – de la 336 cazuri (7,6 la 100 mii) 1991. Dinamica morbidităţii pe parcursul anilor până la 89 (2,5 la 100 mii) sau cu 67%, indici ce 1991-2006 este prezentată în fi gura 3. depăşesc semnifi cativ sarcinile ce au fost prevăzute 8 7,6 de Program. 7 6,2 6 6 6 6,1 În pofi da rezultatelor obţinute, indicii morbi- 5 4,3 4 3,4 dităţii prin aceste maladii depăşesc cu mult indicii 3,7 2,8 3 2,8 3 3,6 3,1 1,6 2,9 2,9 înregistraţi în majoritatea ţărilor europene (Luxem- 2 1,9 2,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1 1,2 1 1,2 0,9 0,9 0,7 0,9 0,7 burg – 0,2 la 100 mii populaţie, Danemarca – 0,62, 0,6 0,6 0,6 0,4 0 0,1

Malta – 0,5, Portugalia – 1,2, Italia – 1,5, Germania 6 7 8 8 992 993 994 995 99 99 99 999 000 004 005 006 007 00 şi Ungaria – 1,5, Olanda – 1,8) şi contribuie la spori- 1991 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2001 2002 2003 2 2 2 2 2 HVC HVD rea numărului de bolnavi cu hepatită cronică, ciroză hepatică şi cancer primar hepatic. Dacă în anul 1996 Figura 3. Dinamica incidenţei prin HVC şi HVD au fost înregistrate 52680 cazuri de hepatită cronică acute în Republica Moldova, anii 1991-2008 şi ciroză hepatică, în anul 2005 numărul lor a crescut până la 61028 cazuri. De menţionat că sporeşte Analizând indicii de incidenţă a HVD, observăm şi nivelul mortalităţii în urma acestor maladii – de la o tendinţă generală de creştere, de la 0,14 la 100 mii 3032 în anul 2000 până la 3669 cazuri în anul 2005 în 1991 până la 0,4 la 100 mii în 2008. Pe parcursul acestei perioade curba incidenţei a avut un caracter şi în urma cancerului primar hepatic respectiv de la 259 până la 379 cazuri. ondulat, cu oscilări de la valoarea minimă de 0,14 la 100 mii în 1991 până la 1,9 la 100 mii în 1997, după Hepatita virală C care revine perioada de descreştere a morbidităţii Până în 1989 hepatita virală C (HVC) era una până la 0,4 la 100 mii în anul 2008 sau o reducere de din hepatitele virale NANB cu mecanism parenteral circa 2,5 ori în comparaţie cu anul 2000. de infectare. Astăzi sunt cunoscute caracteristicele În scopul reducerii în continuare a morbidităţii principale ale virusului hepatitei C, unele legităţi ale prin hepatite virale acute până la indicii înregistraţi procesului epidemic al infecţiei, există teste speci- în majoritatea ţărilor europene şi a incidenţei prin fi ce pentru diagnosticul ei, însă sunt întrebări fără hepatitele cronice, ciroze hepatice şi cancer primar răspuns în ce priveşte controlul hepatitei virale C. hepatic, pentru ameliorarea situaţiei epidemiologice Datele prezentate în fi gura 3 ne demonstrează şi a stării de sănătate a populaţiei Republicii Moldo- că morbiditatea prin această infecţie a crescut trep- va, a fost elaborat Programul naţional de combate- tat până în 1996 – de la 1,62 la 100 mii în anul 1992 re a hepatitelor virale B, C şi D pentru anii 2007 – la 7,6 la 100 mii (a.1996), o creştere de circa 3 ori. 2011, aprobat prin hotărârea Guvernului Republicii Începând cu anul ulterior, 1997, incidenţa prin HVC Moldova nr. 1143 din 19 octombrie 2007 Cu privire este în descreştere, atingând în 2008 indicele de 2,5 la Programul naţional de combatere a hepatitelor la 100 mii populaţie. Cei mai avansaţi indici se înre- virale B, C şi D pentru anii 2007-2011. gistrează în localităţile urbane. Creşterea nivelului În Program este prevăzut un complex de acţiuni morbidităţii prin HVC în anii 90 în mare măsură ştiinţifi co-practice, inclusiv măsurile de prevenţie. se datorează implementării metodelor specifi ce de În compartimentul profi laxiei specifi ce e prevăzută diagnostic de performanţă, precum şi creşterii nive- vaccinarea contra hepatitei virale B a nou-născuţi- lului informativ al specialiştilor în cauză. Scăderea lor, personalului medical, rezidenţilor şi studenţilor incidenţei prin HVC începând cu anul 1997 poate USMF „N. Testemiţanu” şi Colegiilor de Medicină, fi datorată şi implementării în creştere a metodelor bolnavilor din secţiile de hemodializă şi transplan- imuno-enzimatice de ultimă generaţie în testarea tare, contacţilor din focarele cu hepatită virală B donatorilor de sânge. Această constatare se bazează acută, hepatită B cronică, ciroză hepatică, purtători pe cunoscutul fapt că HVC este o infecţie preponde- cronici ai AgHBs, utilizatorilor de droguri intrave- rent post-transfuzională. noase.

nr. 1(12), februarie 2009 - 79 Akademos

Pentru prima dată printre persoanele din grupul este estimat în valoare de milioane lei. Evident că în de risc care necesită a fi vaccinate au fost incluse fe- urma valorifi cării acestui produs în practica medica- meile de vârstă fertilă, care frecvent devin purtătoare lă nu numai pentru tratamentul şi profi laxia hepatitei a virusului HVB şi în continuare pot servi ca sursă de virale C, dar şi altor infecţii (hepatita virală B, gripa, infecţie a copiilor născuţi de ele. În compartimentul paragripa, infecţia cu herpes, infecţia HIV) rezultă un profi laxiei nespecifi ce sunt prevăzute 14 acţiuni „me- efect economic extrem de semnifi cativ pentru siste- dicale şi paramedicale” menite să contribuie în mare mul de sănătate publică. măsură la prevenirea nu numai a HVB, dar şi a HVD. În concluzie e necesar de menţionat că realiza- De asemenea, a fost prevăzută realizarea temelor de rea scopului principal al Programului - reducerea cercetare-dezvoltare pentru elaborarea, studierea şi morbidităţii, invalidităţii şi mortalităţii prin HVB, evaluarea produselor medicamentoase autohtone de HVC şi HVD până la indicii ţărilor europene, în origine vegetală cu activităţi antivirale, imunomodu- mare măsură depinde de atitudinea, responsabilita- latorii, hepatoprotectoare şi interferonogene. În acest tea profesională şi competenţa angajaţilor instituţii- context deja este valorifi cat în practica medicală lor medicale şi paramedicale. pentru sporirea efi cacităţii măsurilor de prevenţie şi Bibliografi e tratament preparatul Pacovirină. De menţionat faptul 1. WHO Hepatitis B vaccine, Weekly epidemiologi- că acest medicament, elaborat de savanţii moldoveni cal record, no. 28, 2004,79, 253-264. (prof. C.Spînu şi prof. P. Chintea) în colaborare cu alţi 2. Jia-Horng Kao and Ding-Shinn Chen. Global control of hepatitis B virus inffection, Lancet, July 2002, v.2, specialişti din domeniu, este introdus în Protocoalele issue 7, p. 395-403. clinice naţionale de tratament a hepatitei virale B şi C 3. WHO, Hepatitis C, Disease Burden, acute şi cronice. Concomitent cu benefi ciul clinico- 4. http://www.who.int/vaccine_research/diseases/vi- epidemiologic obţinut prin reducerea semnifi cativă a ral_cancers/, accesat la 8.05.2008. 6. Spânu C., Iarovoi P., Holban T., Cojuhari L. Hepa- morbidităţii prin hepatite virale B şi C, a fost obţinut tita virală, Chişinău 2008, p.10-26, 37-43. un impact socio-economic extrem de valoros pen- 7. Iarovoi P., Rîmiş C., Isac M., Magdei M., Spâ- tru economia naţională a Republicii Moldova. Acest nu C., Andriuţă V., Iarovoi L. Morbiditatea prin hepatite aport poate fi explicat prin următorul exemplu: în Re- acute parenterale în Republica Moldova şi rezultatele obţinute în combaterea lor, Materialele conferinţei a 2-a publica Moldova sunt înregistrate circa 55 000 cazuri Republicane. Actualităţi în gastrohepatologie, aspecte te- de hepatită cronică şi ciroză hepatică, preponderent rapeutice şi chirurgicale, Chişinău, 2003, p.203-207. de geneză virală, inclusiv 3825 cu hepatită virală C. 8. Iarovoi P., Isac M., Rîmiş C. The infl uence of vac- Impactul social privind valorifi carea Pacovirinei în cination agains viral hepatitis B on the morbidity of the diasease, Book of abstracts, 4 th world congress of the practica medicală este incontestabil prin reducerea world society for pediatrics infections cliseases – WSPID semnifi cativă a procentului de cronicizare şi recupe- Warsaw, Poland, 2005, p.132. rarea sănătăţii pierdute la peste 65% din pacienţi. Impactul economic este şi el incomparabil. Trata- mentul antiviral combinat existent în baza „standardului de aur” interferon Pegylat plus Ribavirină în hepatita virală C acută necesită o durată de până la 12 luni. Costul acestor remedii pentru o lună constituie 35 000 lei, timp de 3 luni – 105 000, 6 luni – 210 000 lei, 12 luni – 420 000 lei. Tratamentul lunar cu Pacovirină constituie 600 lei, 3 luni – 1800 lei, 6 luni – 3600 lei, 12 luni – 7200 lei. Produ- sul Pacovirină fabricat şi livrat de S.A. Farmaco pe Alexandru Hmelniţchi, ilustraţie la cartea lui Grigore Vieru Numele tău. parcursul ultimilor 5 ani Ed. Cartea moldovenească, Chişinău, 1968

80 - nr. 1(12), februarie 2009 Strategii agroindustriale

CASA DE AMBALARE tivitatea redusă a producţiei agricole moldoveneşti pe pieţele interne şi externe de desfacere, datorită VA ASIGURA LEGĂTURA calităţii şi siguranţei necorespunzătoare cerinţelor mereu crescânde ale acestor pieţe. PERMANENTĂ ÎNTRE Consumatorii de astăzi, mai cu seamă de pe pie- PIAŢĂ ŞI FERMIER ţele Uniunii Europene, nu numai că cer garanţii ca produsele pe care le cumpără să fi e de calitate, ci so- licită confi rmări suplimentare ale calităţii, precum Dr. în ştiinţe agricole Pintilie PÂRVAN, şi asigurări ca produsele pe care ei le consumă să şef al Direcţiei Generale Tehnologii corespundă standardelor ecologice, să nu fi e modi- Agroindustriale, MAIA fi cate genetic. Iar, dacă se aplică produsele de uz fi tosanitar în procesul de producţie, să se respecte Viorel LEAHU, expert Proiectul strict standardele ţării importatoare. Dezvoltării Businessului Agricol Aceste şi alte cerinţe ne obligă să aducem la cu- Alexandru ZUBATÎI, preşedinte al noştinţa producătorilor agricoli informaţia necesară pentru a aplica reguli universale la creşterea fructe- Asociaţiei Naţionale Refrigerare lor şi legumelor proaspete în scopul extinderii pie- ţelor de export, aplicând standardul Global GAP şi THE WRAPPING HOUSE WILL ENSURE alte standarde internaţionale. Nivelul actual scăzut THE PERMANENT LINK BETWEEN THE MAR- al califi cării producătorilor şi antreprenorilor agri- KET AND THE FARMER coli, în special, în domeniul marketingului, necesită The stimulation of the market infrastructure ob- perfecţionarea şi intensifi carea pregătirii profesi- jects’ development; the creation of modern enterpri- onale, a serviciilor de consultanţă şi acţiunilor de ses for prime production processing, in rural areas; informare permanentă. the establishment of acquisition, sorting, packing Dezvoltarea infrastructurii de piaţă şi stabilirea and refrigeration centers for agricultural producti- canalelor de distribuţie adecvată în reţelele de co- on; improvement of agricultural risks management mercializare nu poate fi asigurată fără o dezvoltare instruments, as well as the implementation of quality bună a lanţului valoric producere – achiziţie - co- operating systems are more than primordial, taking mercializare a produselor agricole. Toate segmen- into consideration the exceptionally good natural re- tele lanţului valoric sunt destul de importante, iar sources of the Republic of Moldova . amplifi carea lui este condiţionată de necesitatea asi- Nowadays, Moldova’s agricultural sector repre- gurării dezvoltării sincronizate şi de utilizarea efec- sents a major potential which is yet unexplored and tului de sinergie pentru implementarea cu succes a unused at its maximum extent. So, the strong efforts altor activităţi strategice. În primul rând, a Progra- undertaken for Moldovan agricultural products’ melor de stat pentru dezvoltarea pomiculturii, legu- competitiveness increase would lead to Moldova’s miculturii şi a Programului de reabilitare şi extinde- agriculture transformation into a highly productive re a reţelelor de irigare în Republica Moldova. Dacă and profi table business. pe segmentul producţie al lanţului valoric nominalizat se observă o revigorare însemnată, datorată Republica Moldova este situată într-o zonă ge- şi unor intervenţii din partea statului, pe segmentul ografi că cu condiţii climaterice favorabile şi soluri achiziţie – comercializare situaţia lasă multe de foarte fertile – factori care reprezintă o oportunitate dorit. Lucrurile pot fi ameliorate prin crearea în Re- enormă pentru sectorul agricol al economiei naţio- publica Moldova a unei reţele de case de ambalare, nale şi care permit obţinerea unor recolte bogate de obiectiv prevăzut în mod expres de Programul Na- o înaltă calitate fără aplicarea intensivă a diferitelor ţional Satul Moldovenesc şi Strategia Naţională de produse de uz fi tosanitar şi fertilizanţi sau cu apli- Dezvoltare Durabilă a Complexului Agroindustrial carea lor, însă respectându-se cerinţele standardelor al Republicii Moldova. internaţionale de calitate. Pentru crearea reţelei de case de ambalare, Mi- Exportul produselor agricole din Republica nisterul Agriculturii şi Industriei Alimentare, în co- Moldova este orientat preponderent spre pieţele tra- mun cu consultanţii PDBA şi experţii ANF au efec- diţionale de desfacere din CSI, pieţe în dezvoltare, tuat un studiu privind starea actuală a frigiderelor dar, din păcate, nestabile în prezent, fapt ce presu- pentru fructe şi legume, în baza căruia a fost elabo- pune riscuri mari pentru exporturi. Balanţa comer- rat programul de revitalizare a sistemului frigorifi c cială în comerţul exterior al Republicii Moldova din Republica Moldova. Scopul studiului a fost ob- înregistrează în ultimul timp un uşor trend negativ. ţinerea unor răspunsuri la următoarele întrebări: Diminuarea exportului produselor agricole este de- 1. Câte frigidere există în prezent în ţară? terminată de un şir de factori, inclusiv de competi- 2. Care este distribuţia lor geografi că? 3. Care este starea frigiderelor existente?

nr. 1(12), februarie 2009 - 81 Akademos

4. Care este dotarea frigiderelor? Câte dintre ele pot tatorilor din ţările UE şi, totodată, pune în pericol fi clasifi cate drept segment al casei de ambalare? exportul producţiei în ţările de est. 5. Cum sunt utilizate frigiderele existente? Pentru Analizând utilizarea capacităţilor existente, s-a care produse? constatat că principalul produs pentru sector sunt 6. Care sunt planurile de renovare pentru următorii merele (63 procente), urmate de struguri (22 pro- cinci ani? cente). Foarte puţine frigidere (< 10 procente) au Un aspect important al studiului a fost defi nirea procesat două sau mai multe produse. Gradul de uti- frigiderului ca fi ind nu numai o încăpere ce posedă lizare a capacităţilor este de 32 la sută, cauza fi ind refrigerare artifi cială, dar şi care dispune de condi- orientarea la un singur produs, cuplată cu situaţia ţii pentru respectarea tuturor cerinţelor legislaţiei în care unele frigidere nu dispun de materia primă Republicii Moldova, a standardelor internaţionale în zona în care se afl ă. Gradul redus de utilizare a în domeniul calităţii şi siguranţei alimentare. Ca capacităţilor nu înseamnă neapărat lipsa produselor. rezultat, din lista frigiderelor au fost excluse unele Astfel, pentru struguri se estimează că cel mult 55 obiecte ce nu satisfac criteriile de mai sus (de exem- la sută din volumul exportat a fost încadrat în lan- plu, beciuri cu capacitate de 20-40 tone situate în ţul frigorifi c, iar pentru mere acest indicator se esti- apropierea imediată a caselor de locuit). mează la cel mult 27 procente. Dacă luăm în consi- În urma studiului au fost identifi cate 187 frigi- deraţie faptul că unele produse sunt comercializate dere cu capacitatea totală de 178 740 tone convenţi- din frigider pe piaţa locală, ponderea produselor ce onale. În prezent, frigiderele funcţionale totalizează trec prin lanţul frigorifi c se reduce la 13 la sută şi, 75 780 tone, ceea ce reprezintă 42 la sută din totalul respectiv, 16 la sută. Pentru celelalte produse, cum capacităţilor de depozitare. ar fi fructe speciale (sâmburoase), pomuşoarele şi Analiza distribuţiei geografi ce indică asupra legumele situaţia este şi mai nefavorabilă. Deseori unei concentrări semnifi cative a frigiderelor în zona unii exportatori, mai cu seamă cei începători, se centrală a ţării, care dispune de 47 la sută din totalul plâng că lotul de legume sau fructe a ajuns la punc- capacităţilor pe ţară, iar 76 la sută din ele sunt clasi- tul de destinaţie de o calitate proastă. Oare te poţi fi cate drept „funcţionale” sau „parţial funcţionale”. aştepta la o calitate bună, recoltând lotul de fructe Este necesar de menţionat un aspect foarte negativ sau legume la o temperatură de 30-35 grade, trans- depistat chiar şi la frigiderele noi sau renovate – ten- portându-le direct la destinaţie fără a le trece prin dinţa nejustifi cată de a „economisi” pe seama cos- lanţul frigorifi c? turilor investiţiilor. Drept rezultat, izolarea termică Este necesar ca toţi agricultorii din Republica şi hidroizolarea sunt insufi ciente, uşile nu asigură Moldova să conştientizeze că funcţia frigiderelor etanşeitatea camerelor, lipsesc sisteme de umidifi - este nu numai păstrarea producţiei pe o perioadă care, iar uneori sistemele de refrigerare nu dispun anumită, dar şi răcirea loturilor pomi-legumicole de capacitatea de răcire necesară. În aceste condiţii înainte de comercializare fi e în piaţa internă, fi e la devine imposibilă menţinerea regimului optim de export. În prezent, un rol destul de important îl are temperatură şi umiditate relativă, fapt ce conduce la funcţia de consolidare a volumelor şi cea de creare cheltuieli sporite de energie electrică şi, ca rezultat, a unor loturi uniforme de producţie. Aceasta implică la scumpirea exploatării frigiderelor. necesitatea dotării frigiderelor cu echipamente spe- Se observă clar o tendinţă generală de trecere cializate pentru transformarea lor în case de amba- la sisteme de răcire ce folosesc freon, iar ponderea lare. sistemelor cu amoniac a scăzut dramatic. În acelaşi Din păcate, acest aspect lasă mult de dorit, o timp, direcţiile UE stabilesc clar necesitatea trecerii cauză fi ind lipsa experienţei şi cunoştinţelor în do- la agenţi de răcire ecologici (amoniac, apă, bioxid meniu. Situaţia la moment se prezintă astfel: de carbon, propan, etc.). Este evident riscul pierderii • există doar două frigidere care dispun de linii de specialiştilor în domeniul instalaţiilor cu agenţi de sortare (al treilea este în proces de instalare); răcire ecologici şi care va avea drept consecinţă cos- • există doar trei frigidere care dispun de instalaţii turi mari de conversie peste o perioadă de timp. Un de răcire rapidă (precoler); număr important de frigidere nu dispune de căi de • există doar trei frigidere care dispun de linii de for- acces calitative, lipsesc sistemele de aprovizionare mare a cutiilor de carton conform standardelor internaţi- cu apă şi canalizare. Aceasta va îngreuna semnifi ca- onale (trey farmer); tiv procesul de implementare a calităţii şi siguranţei • există doar trei frigidere care dispun de sisteme de alimentare. control al atmosferei CA/ULO (altele două sunt în proces Doar 5 frigidere dispun de sisteme certifi cate de construcţie). de gestiune a siguranţei alimentare (HACPP sau Analizând rezultatele studiului şi luând în con- ISO 22000) şi cinci companii – de certifi cate Glo- sideraţie creşterea ratei de înfi inţare a plantaţiilor bal GAP. Aceasta dovedeşte capacitatea redusă a multianuale (livezi, vii) şi eforturile de restabilire a sectorului de a satisface cerinţele stricte ale impor- sistemelor de irigare, pe de o parte, şi înăsprirea ce- rinţelor pieţelor de export faţă de calitatea produse-

82 - nr. 1(12), februarie 2009 Strategii agroindustriale lor, pe de altă parte, şi conştientizând că necesitatea inclusiv din CSI (exprimate prin creşterea ponderii de frigidere/case de ambalare se va mări conside- reţelelor de magazine), impun producătorii şi expor- rabil în viitorul apropiat, grupul de lucru a elaborat tatorii din Republica Moldova să formeze organi- Programul de revitalizare a sectorului frigorifi c, zaţii comerciale care să poată negocia de la egal la în vederea defi nirii exacte a rolului sectorului privat egal cu marii comercianţi. Aceste activităţi pot lua şi al instituţiilor statului. Ţinând cont de complexi- forma unor asociaţii non-profi t a cooperativelor de tatea relaţiilor producător – frigider – exportator întreprinzători sau alte forme legale sau prevăzute – importator pentru producţia de fructe şi legume de legislaţia în vigoare. în stare proaspătă şi cerinţele consumatorilor mereu Rolul de forţă motrice în implementarea acestei crescânde faţă de calitatea producţiei, Ministerul viziuni îi revine sectorului privat care îşi va stabili Agriculturii şi Industriei Alimentare, în comun cu nişte strategii concrete de marketing şi va efectua conducătorul companiei SGS, au elaborat un ghid investiţiile necesare. Susţinut de partenerii de dez- Global GAP pentru agricultori, care va fi publicat în voltare (donatorii), statul va contribui la crearea viitorul apropiat. unui mediu favorabil pentru producători/exportatori Programul de revitalizare a sistemului de mani- şi la soluţionarea următoarelor probleme: pulare post-recoltare şi de valorifi care în stare proas- - Lipsa unor cunoştinţe practice privind imple- pătă a fructelor, legumelor şi strugurilor de masă re- mentarea tehnologiilor post-recoltare moderne va fi prezintă un document de coordonare la nivel naţio- compensată de lansarea unor proiecte-pilot pentru nal a principalelor acţiuni pentru dezvoltarea reţelei diferite game de culturi şi susţinerea activităţilor de de frigidere şi case de ambalare, elementele-cheie cercetare – dezvoltare în sector. ale sectorului fructelor şi legumelor proaspete. Pro- - Accesul la resursele fi nanciare va fi îmbunătă- gramul cuprinde evaluările actualizate ale gradului ţit prin continuarea şi lansarea unor linii de creditare de adaptare a sectorului, în general, şi a frigiderelor, pe termen lung (IFAD, RISP etc.), prin acordarea în particular, la condiţiile economiei de piaţă, di- unor înlesniri la plata TVA aferente investiţiilor în recţiile şi mecanismele principale de modernizare a spaţiul rural şi prin prelungirea subvenţionării unei sectorului, determinarea rolului statului, al agenţilor părţi a investiţiilor efectuate în renovarea şi constru- economici şi al partenerilor de dezvoltare în imple- irea unor noi frigidere şi case de ambalare. mentarea conceptului pe termen lung. Ca rezultat al implementării prezentului pro- Obiectivul general al Programului îl constituie gram, vor fi atinse următoarele obiective: asigurarea creşterii durabile a sectorului producţiei - crearea unui sector viabil de producere a fruc- horticole proaspete şi îmbunătăţirea consecventă a telor şi legumelor, competitiv în ceea ce priveşte calităţii vieţii în mediul rural prin sporirea compe- costurile şi calitatea; titivităţii produselor în ceea ce priveşte costurile şi - creşterea exporturilor de producţie în stare calitatea. Principalul obiectiv al programului este proaspătă la 400 mii tone, în valoare de peste 160 crearea unei reţele de case de ambalare. mil. dolari; Pentru menţinerea şi sporirea competitivităţii - sporirea profi tului sectorului agrar şi, prin ur- sectorului pe pieţele de export, dezvoltarea sectoru- mare, crearea unor locuri noi de muncă; lui se va baza pe următorii trei piloni: - sporirea salariului mediu al angajaţilor din 1. Implementarea principiilor lanţului continuu sectorul agricol. de refrigerare pentru a asigura menţinerea calităţii Un rol destul de important în program îi aparţine produselor de la producător la consumator atât pe compartimentului Conceptul de casă de ambalare. piaţa locală, cât şi pe cea de export. Principalele recomandări pentru menţinerea 2. Crearea unei reţele de case de ambalare - post-recoltare a calităţii unui anumit produs sunt unităţi fi zice compuse dintr-un frigider şi facilităţi aceleaşi, indiferent de sistemul de distribuire (mar- adiţionale pentru sortarea şi ambalarea producţiei keting direct, vânzări pe piaţa locală sau la export). conform standardelor internaţionale va rezolva nu Totuşi, nivelul tehnologic necesar implementării numai problemele existente în domeniul manipulă- condiţiilor recomandate variază în funcţie de dis- rii post-recoltare, dar va asigura şi legătura perma- tanţa dintre locul de producţie şi de consum şi în nentă dintre piaţă şi fermier prin formularea clară a funcţie de cerinţele specifi ce ale segmentului de pia- exigenţelor pieţei faţă de calitatea şi de cantitatea ţă. Odată ce sectorul horticol al Republicii Moldova produselor solicitate. este puternic orientat spre o piaţă de export care în- 3. Dacă ţinem cont de complexitatea sectorului, aintează cerinţe din ce în ce mai aspre, exportatorii aprecierea şi cooperarea producătorilor, a expor- trebuie să implementeze, pe lângă recoltarea griju- tatorilor şi altor părţi interesate trebuie să fi e con- lie, răcirea prealabilă, transportul refrigerat, metode cepută drept o necesitate. Tendinţele clare de con- adecvate de sortare, calibrare şi ambalare. O soluţie centrare a puterii comerciale pe pieţele de export, este crearea unui lot de case de ambalare.

nr. 1(12), februarie 2009 - 83 Akademos

Locul casei de ambalare în lanţul de distribuţie Moldovei, implementarea tehnologiilor moderne de a produselor horticole: manipulare post-recoltare implică mai cu seamă un efort managerial decât nişte resurse ﬁ nanciare.

Fermier Comerciant De exemplu, estimările proiectului-pilot pentru piaĠă locală struguri şi piersici demonstrează că principala in-

Fermier Casa de vestiţie este construirea frigiderului (60 la sută din ambalare costuri), urmată de construcţia halei de sortare (20 Importator la sută) şi 15 la sută din costuri ﬁ ind necesare pentru Fermier echipament şi instalaţii ce facilitează sortarea, calibrarea şi ambalarea. Plecând de la aceste calcule,

se propune crearea caselor de ambalare mai ales în baza frigiderelor existente. Astfel, utilitatea concep- Fluxul de produse tului de casă de ambalare va putea fi demonstrată şi implementată pe scară largă în cel mai scurt timp. Fluxul financiar úi de informare Implementarea lanţului continuu de refrigera- În cadrul unei case de ambalare au loc mai mul- re şi a caselor de ambalare va fi foarte difi cilă fără te operaţii tehnologice, principalele fi ind: implicarea tuturor participanţilor din sector (produ- 1. calibrarea produselor după diametru şi for- cători, frigidere, exportatori, furnizori de resurse, mă; structurile statale, instituţiile de cercetare – dezvol- 2. curăţirea şi/sau spălarea produselor cu usca- tare, etc.), mai ales în condiţiile fărâmiţării existente rea ulterioară; a activităţii din ramură. Pentru soluţionarea acestei 3. sortarea produselor pe grupe de calitate, con- probleme, Republica Moldova deja a preluat o parte form unor parametri prestabiliţi (soi, dimensiune, importantă din experienţa UE, în ţară fi ind elaborat formă, culoare etc.); un cadru legal, reprezentat prin: 4. ambalarea produselor, aplicarea etichetelor şi • Legea nr. 257 din 27.07.2006, privind organi- a codului de bare, etc; zarea şi funcţionarea pieţelor produselor agricole şi 5. paletizarea produselor şi ambalarea grupată; agroalimentare; 6. păstrarea temporară sau îndelungată în frigi- • Legea nr. 837 din 17.05.1996, cu privire la der şi livrarea produselor către clienţi. asociaţiile obşteşti; • Legea nr. 73 din 12.04.2001, privind coopera- Experienţa ţărilor dezvoltate şi a ţărilor care au tivele de întreprinzător; aderat recent la UE demonstrează că buna organiza- • Legislaţia privind cooperativele agricole de re a funcţionării caselor de ambalare aduce o serie producţie; întreagă de avantaje, cum ar fi sporirea calităţii pro- • Legea cu privire la parteneriatul public – pri- duselor, reducerea costurilor de producţie, sporirea vat (urmează să fi e aprobată de către Parlament). capacităţii de negociere şi conectarea efi cientă a fer- În baza legilor nr.257 şi nr.837, cu implicarea ac- mierilor la piaţă. tivă a Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimen- Datorită activităţilor de consolidare a volume- tare, au fost create o serie de asociaţii care întrunesc lor, se estimează că o casă de ambalare este cel mai participanţii sectorului, cum ar fi Asociaţia Produ- real mecanism de implicare a fermierilor mici în cir- cătorilor şi Exportatorilor de Fructe Moldova Fruct, cuitul comercial, inclusiv în cel de export. Asociaţia Producătorilor şi Exportatorilor de Struguri Ţinând cont de fragmentarea exploataţiilor agri- de Masă şi Asociaţia Naţională de Refrigerare. cole şi de accesul difi cil la resursele fi nanciare, im- În continuare, urmează a fi create Consilii pe fi - plementarea conceptului de case de ambalare poate liera fructelor şi strugurilor care, conform legii nr. fi realizată prin mecanismele cooperativelor de în- 257, vor avea următoarele obiective: treprinzători. Asemenea cooperative (staţiuni tehno- • stimularea, promovarea şi dezvoltarea ac- logice şi frigorifi ce) pot fi create după modelul celor tivităţii pe fi ecare fi lieră în benefi ciul partenerilor peste 200 staţii tehnologice de maşini, înfi inţate în fi lierei; ţară. Prin crearea caselor de ambalare se vor con- • analiza pieţei, pe baza informaţiilor de pe solida volume mai mari de produse, suplimentând fi lierele produsului, privind crearea şi aprecierea procesele de consolidare a terenurilor agricole ce au anuală a potenţialului de producţie la principalele loc în prezent. Astfel, costurile fi nale ale produselor produse agricole şi agroalimentare, cuantifi carea vor fi şi mai mici, sporind competitivitatea produse- ofertei, estimarea costurilor şi a preţurilor; lor moldoveneşti. • propunerile de măsuri legislative de regle- O piedică însemnată pentru implementarea mentare a pieţei pe fi liera produsului; acestui concept este opinia greşită, potrivit căreia • propunere de scheme de sprijin fi nanciar şi crearea unei case de ambalare reclamă, în mod obli- de avizare a benefi ciarilor acestor scheme; gatoriu, resurse fi nanciare sporite. Din contra, pen- • monitorizarea rezultatelor măsurilor adopta- tru multe din produsele tradiţionale ale agriculturii te, bilanţul acordului interprofesional pe produs;

84 - nr. 1(12), februarie 2009 Strategii agroindustriale

• dezvoltarea activităţilor de promovare şi in- renovarea frigiderelor existente nefuncţionale cu o formare a partenerilor pe fi lieră asupra acţiunilor, capacitate de cca 100 mii tone şi construirea unor programelor şi măsurilor adoptate ş.a.m.d. frigidere noi cu o capacitate adiţională de minim La rândul lor, mecanismele cooperativelor agri- 200 mii tone. cole de producţie şi a celor de întreprinzători vor Statul susţine, la moment, şi va susţine moder- fi utilizate activ la crearea caselor de ambalare, nizarea frigiderelor existente, crearea unor noi frigi- deoarece vor reduce cheltuielile suportate de fi eca- dere şi case de ambalare prin subvenţionarea inves- re membru în parte şi vor permite obţinerea unor tiţiilor respective conform prevederilor Concepţiei efecte de sinergie. Prin intermediul Ministerului sistemului de subvenţionare a producătorilor agri- Agriculturii şi Industriei Alimentare şi asociaţiilor coli pentru anii 2008-2015, adoptată de Guvern prin de produse urmează a fi analizată activitatea coo- Hotărârea nr. 1305 din 28.11.2007. În anul 2008, în perativelor deja existente pentru a se identifi ca şi a baza acestei concepţii şi a Regulamentului privind se comunica cele mai bune practici de cooperare în modul de utilizare a mijloacelor fondului pentru comercializarea produselor. Ministerul Agriculturii subvenţionarea producătorilor agricoli, statul a şi Industriei Alimentare şi alte instituţii de stat vor acordat subvenţii în mărime de 20 la sută din costul apela la partenerii de dezvoltare (donatori) pentru echipamentului şi utilajelor folosite la construcţie în familiarizarea cu procesul de creare a cooperative- spaţiul rural a întreprinderilor de procesare, frigide- lor la nivel internaţional, în special, în ţările care au relor şi altor segmente ale caselor de ambalare. aderat recent la Uniunea Europeană. Deja s-a studi- Dacă suma anuală de 20 mil. lei va fi menţinută at practica Poloniei şi Ungariei în baza căreia vor fi pe parcursul întregii perioade de îndeplinire a Pro- ţinute un şir de seminare. gramului, subvenţiile de la Bugetul de Stat vor con- Intervenţiile planifi cate au drept scop eliminarea stitui 160 mil. lei. Adiţional, Ministerul Agriculturii principalelor obstacole din calea realizării concepţi- şi Industriei Alimentare va analiza experienţa ţărilor ei. Rolul de forţă motrice îi revine sectorului privat. membre ale UE în domeniul susţinerii organizaţiilor Statul, în dialog cu sectorul privat şi cu donatorii, ur- de marketing ale producătorilor şi va examina po- mează să creeze un mediu de afaceri favorabil produ- sibilitatea aplicării unei rate sporite (30 – 40 la sută) cătorilor şi exportatorilor de produse horticole prin: în cazul efectuării investiţiilor de către cooperative- • Stabilirea unui mediu favorabil agro-busine- le de marketing. ssului; facilitarea accesului la resurse fi nanciare; În baza experienţei acumulate în anul 2008, în perfecţionarea infrastructurii de marketing; Regulamentul privind modul de utilizare a mijloa- • Fondarea unei reţele naţionale de case de am- celor fondului pentru subvenţionarea producători- balare care ar juca rolul de lider ai lanţului valoric; lor agricoli vor fi operate modifi cări pentru creşte- • Asigurarea asistenţei tehnice pentru procesul rea transparenţei procesului şi înlăturării unor ba- de implementare a sistemelor moderne de manage- riere existente. Totodată, va fi implementat meca- ment al calităţii (ISO 9001; HACCP, Global GAP) nismul de depunere preliminară a cererilor pentru în cadrul întreprinderilor din sector; anul viitor în scopul unei planifi cări bugetare mai • Crearea unei reţele de laboratoare moderne de realiste. În baza neajunsurilor depistate de grupul control al calităţii producţiei agricole şi acreditarea de experţi la efectuarea studiului şi în scopul evi- acestora pe lângă structurile UE de specialitate; tării utilizării resurselor bugetare pentru fi nanţarea • Promovarea activă a exporturilor de produse unor activităţi ce conţin erori grave în faza de pro- horticole, inclusiv prin elaborarea şi promovarea iectare, amplasare şi construire, MAIA va preve- brandurilor autohtone, participarea la expoziţii şi dea un buget separat pentru acordarea asistenţei târguri internaţionale şi aplicarea tehnicilor de mar- tehnice din partea experţilor Asociaţiei Naţionale keting orientate spre conectarea cumpărătorilor inde Refrigerare. ternaţionali cu producătorii locali; • Identifi carea şi promovarea celor mai bune Notă: practici de stabilire a relaţiilor comerciale echitabile În viitorul apropiat vor fi publicate alte comparti- şi durabile între producători, procesatori şi expor- mente ale Programului: tatori. 1. Implementarea modelelor pilot ale caselor de ambalare Crearea lanţului continuu de refrigerare (LCR) 2. Dezvoltarea industriei de congelare este componenta Programului ce necesită cele mai 3. Îmbunătăţirea accesului la informare mari investiţii, ele fi ind canalizate, în special, spre 4. Creşterea gradului de pregătire profesională creşterea capacităţilor funcţionale ale frigiderelor. 5. Modele de case de ambalare: Unul dintre indicatorii-cheie ai performanţei din - modelul casei de ambalare pentru piersici şi stru- acest Program este includerea în LCR a cel puţin 50 guri de masă; la sută din produsele destinate consumului în stare - modelul casei de ambalare pentru fructe „tari” proaspătă (pe piaţa locală şi pe cea de export). Pen- (mere, pere); tru a atinge acest nivel în anul 2015, este necesară - alte modele – pilot.

nr. 1(12), februarie 2009 - 85 Akademos

propusă sistema de ataşare a moleculelor cromofore OBŢINEREA 7 la particulele de TiO2, reducerea fotochimică a so- HIDROGENULUI luţiilor de HBr8 şi scindarea apei folosind comple- ÎN CELULE SOLARE xul cromofor acetilură terpiridil platina (II).9 În mod fi resc, celulele solare cu coloranţi sensi- PE BAZĂ DE PIGMENŢI bilizatori (CSCS) conţin un substrat nanoparticulat semiconductor funcţionând cu materia colorată ce Ion MARIN, doctorand, posedă o zonă interzisă mai îngustă ca la semicon- Laboratorul Chimie Cuantică ductor.10 În tipul obişnuit de CSCS, numite celule şi Cinetică Chimică, Grätzel, ca parte componentă fi gurează semicon- Institutul de Chimie, A.Ş.M. ductorul cu proprietăţi asemănătoare TiO2 şi materialele colorate asemănătoare complecşilor ruteniu- HYDROGEN OBTAINING WITH DYE- lui-oligopiridine.11,12 Al treilea component al celulei SENSITIZED SOLAR CELLS. este electrolitul.13 The article is an overview of M. Grätzel’s work La iluminarea cu lumină vizibilă, colorantul ex- towards the conversion of solar energy into electri- citat poate injecta electroni în banda de conducţie a city. The paper briefl y describes the work of several scientifi c teams in the area of hydrogen obtaining semiconductorilor, iniţiind reacţii catalitice aşa cum from the photocatalytic splitting of water using Ru(II) este ilustrat în Fig.1.

polypyridyl complexes and TiO2.

Dependenţa economiei de carburanţii fosili a adus ţările la o situaţie economică grea. Dezvolta- rea surselor regenerabile de energie, ca o resursă energetică semnifi cativă şi nepoluantă, este unul din principalele obiective ale politicilor energetice mondiale care, în contextul dezvoltării durabile, are ca scop creşterea siguranţei în alimentarea cu energie, protejarea mediului înconjurător şi dezvoltarea Fig. 1. Mecanismul producerii hidrogenului fotocatalitic cu coloranţi sensibilizaţi sub iradierea la scară comercială a tehnologiilor energetice via- luminii vizibile. CB – banda de conducţie; BV – bile. banda de valenţă; S - sensibilizatorul Una dintre aceste surse este lumina solară. Mul- Descrierea proceselor în celulă te grupuri de savanţi şi-au focusat cercetările pe În calitate de fotoanod pot fi utilizaţi diferiţi se- procesele fotosintetice naturale, care unesc împre- miconductori: WO , CuI etc. În calitate de pigmenţi 1 3 ună două reacţii fotochimice separate : fotosistemul utili pentru celula Grätzel pot fi utilizaţi diferiţi co- I (FS I) responsabil de fi xarea şi reducerea oxidului loranţi cu banda de absorbţie care apare în domeniul de carbon (IV) în carbohidrat; fotosistemul II (FS luminii vizibile (λ = 380 ÷ 780 nm). Pigmentul deja II), responsabil de foto-oxidarea apei în O . De la 2 clasic ce dispune de proprietăţi necesare fotolizei bun început s-a ajuns la concluzia că carbohidratul apei este complexul ruteniului(II) cu structura pre- nu este un combustibil viabil, şi astfel H a fost pro- 2 zentată în fi g.2. pus ca un combustibil alternativ viabil2. Cercetările efectuate în această direcţie, în special mecanismul reacţiilor în FS I, au pus în evidenţă principiile fundamentale ale proiectării sistemului chimic ce poate genera H2. Însă, la moment, producerea efi cientă a hidrogenului pe cale fotochimică nu a fost soluţio- nată defi nitiv. Deşi există numeroase metode moderne de generare a hidrogenului, precum procesul Kvaerner,3 fermentarea biomasei4 şi electroliza apei la presiune înaltă, 5 totuşi problema scindării fotochimice a apei se bucură de noi cercetări promiţătoare. 6 Studiile anterioare cuprinse între anii 1970 şi 1980 pe aceas- Fig. 2. Complexul Ru(II) cu proprietăţi tă temă s-au soldat cu următoarele realizări: a fost fotocatalitice înalte

86 - nr. 1(12), februarie 2009 Tribuna tânărului savant

Din substanţele naturale ale acestei clase este necesar de a menţiona clorofi la, antocian (din mure), dar care au o durată de viaţă foarte redusă, beta-ca- rotina, fi coeritrina şi fi cocianina. Cercetările efectuate au permis elaborarea unei scheme de absorbţie efi cientă a luminii vizibile, transferul efi cient al electronilor de la colorantul excitat la banda de conducţie a TiO2 şi ca urmare regenerarea colorantului. Banda de conducţie a electronilor din electrodul respectiv (TiO2) realizea- ză transferarea electronilor la metalele nobile (Pt) pe suprafaţa căreia are loc iniţierea reducerii apei. Fig.3 Structura moleculară a C104 - - 14 În ordinea regenerării, coloranţi precum I3 /I şi sensibilizatorului. EDTA15, pot fi adiţionaţi la soluţie pentru susţinerea ciclului reacţiei. Excitarea colorantului, injectarea Pentru a forma compuşi stabili care pot fi în le- electronului şi regenerarea colorantului pot fi pre- gătură cu TiO , liganzii trebuie (i) să posede sub- zentate schematic astfel16: 2 stituenţi ai acidului carboxilic sau fosfonic care în- lănţuie suprafaţa şi (ii) substituenţi în poziţiile 6- şi 6`- care stabilizează starea de oxidare a metalului. Benzile transferului sarcinii de la metal la li- gand (TSML) ale acestor complecşi sunt largi şi roş-deplasat de 140 nm. Energia minimă a tranziţi- Gurunathan17 a investigat efectele diferitor co- ilor TSML în aceste serii a fost deplasată de la 486 loranţi în producerea hidrogenului fotocatalitic de la 608 nm, nivelul orbitalilor moleculari superiori oxidul de staniu (IV) SnO2 cu şi fără, astfel ca EDTA. ocupaţi variază în jur de 0.45V al electrodului de Banda de excitare a SnO2 este 3.5 eV şi, prin urma- calomel saturat. Energia tranziţiei TSML în aceşti re, el nu poate fi excitat în lumina vizibilă. La oxidul complecşi descreşte odată cu descreşterea în forţa de staniu (IV), sensibilizat de coloranţi, s-a observat π- acceptor a ligandului auxiliar, CN-, NCS-, H O producerea hidrogenului la iluminarea cu lumină vi- 2 sau Cl- . zibilă. Calitativ, s-a constatat că rangul coloranţilor în condiţiile de mărire a ratei de producere a hidro- Un alt aspect important al sensibilizatorilor co- genului este în ordinea următoare: albastru eosina> loranţi în celulele solare este desorbţia indusă a apei 2+ a sensibilizatorului de la suprafaţa TiO . S-au depus roz Bengal> Ru(bpy)3 > rodamina B ≈ acrifl avina 2 > fl uoresceina. Cu toate că, în baza structurilor şi eforturi extensive în laboratoare de a depăşi această proprietăţilor acestor coloranţi, concluzia generală problemă prin introducerea proprietăţilor hidrofobi- nu poate fi trasă. De exemplu, rodamina B având cea ce în liganzi (3-7, Fig.4). Spectrul de absorbţie al mai mare lungime de undă maximă a absorbţiei, îm- acestor complecşi arată un peak larg în regiunea vi- preună cu alţi reducători ce posedă potenţiali nega- zibilă şi arată maxima în jur de 530 nm. Performanţa tivi (-0.545V) faţă de nivelul benzii de conducţie a acestor complecşi hidrofobi prin transferul sarcinii SnO (-0.34V), n-a sporit semnifi cativ rata produce- 2 fotosensibilizatorului în baza TiO nanocristalin al rii hidrogenului. Aşadar, diferenţa în caracteristicile 2 celulelor solare arată o stabilitate excelentă faţă de injectării electronului poate infl uenţa varierea ratei 19 producerii hidrogenului. Se cer cercetări noi pentru desorbţia indusă a apei. a compara dinamicele excitării sarcinii, recombinării şi injectării electronului la diferiţi coloranţi pentru a înţelege mecanismele dintre fenomene. În lucrarea [18] s-a demonstrat că complexul ruteniului(II) cis-Ru(4,4’- bis(5-octiltieno[3,2-b] tiofen-2-il)-2,2′-bipiridine)(4,4-dicarboxil-2,2-bipiridine)(NCS)2 (compusul 2, Fig.3) posedă un coefi - cient de extincţie înalt 20.5 x 103 M-1 cm-1la 553 nm şi ca rezultat poate fi considerat un pigment efi cient în celulele fotovoltaice cu un coefi cient de conversie de 10.53% măsurat la o iradiere în aer de 1.5 G lumină solară. Fig.4. Complecşi ai (RuII) cu radicali hidrofobi.

nr. 1(12), februarie 2009 - 87 Akademos

Complexul 1 devenise un model în aria fi lmelor 5. K. Onda, T. Kyakuno, K. Hattori and K. Ito, J. 20 Power Sources,2004, 132, 64. sensibilizatorilor coloranţi nanocristalini TiO2. Cu toate acestea, principalul neajuns al sensibilizato- 6. (a) M. Ni, M. K. H. Leung, D. Y. C. Leung and K. rilor constă în lipsa absorbţiei în regiunea roşie a Sumathy,Renew. Sust. Energ. Rev., 2007, 11, 401; (b) O. spectrului vizibil şi, de asemenea, coefi cientul mo- Kruse, J. Rupprecht,J. R. Mussgnug, G. C. Dismukes and lar de extincţie relativ mic. De aceea, o serie nouă B. Hankamer, Photochem. Photobiol. S., 2005, 4, 957. de sensibilizatori cu coefi cient molar de extincţie 7. M. Ni, M. K. H. Leung, D. C. Leung and K. Su- înalt (8-11) prezintă grupele oxialchil care au fost mathy, Renew. Sust. Energ. Rev., 2007, 11, 401. sintetizate şi utilizate în celulele solare ca sensibili- 8. M. Aihara, M. Sakurai, A. Tsutsumi and K. Yos- zatori coloranţi. hida, Int. J.Hydrogen Energ., 1992, 17, 719. 9. P. Du, J. Schneider, P. Jarosz and R. Eisenberg, J. Am. Chem. Soc.,2006, 128, 7726. 10. (2.F. O. Lenzmann and J. M. Kroon, Advances in OptoElectronics, 2007, DOI:10.1155/2007/65073) 11. B. O Regan and M. Grätzel, Nature, 1991, 353, 737; 12. N. R. Neale, N. Kopidakis, J. van de Lagemaat, M. Grätzel and A. J. Frank, J. Phys. Chem. B, 2005, 109, 23183). Fig. 5. Complecşi ai Ru(II) cu coefi cientul de 13. A.Luzzi (ed.) Photoelectrolytic Production of extincţie mare Hydrogen, Final Report of Annex 14, International Ener- În paralel cu studierea intensă a pigmenţilor fo- fy Agency, Hydrogen Implementing Agreement (www. tovoltaici ai ruteniului, o atenţie pe măsură se acor- ieahia.org), 2004.} dă complecşilor altor metale mai puţin costisitoare. 14. Abe R, Sayama K, Arakawa H. Effi cient hydro- Unul din aceste metale este cuprul. gen evolution from aqueous mixture of I_ and acetoni- trile using a merocyanine dye-sensitized Pt=TiO photo- Takeru Bessho21 a demonstrat că complexul 2 Cu(I) cu 6,6 -R- 2,2 - dipy, adsorbit pe suprafaţa catalyst under visible light irradiation. Chem Phys Lett oxidului de titan(IV), posedă proprietăţi de sensibi- 2002;362:441–4. 15. Gurunathan K. Photobiocatalytic production of lizator efective cu maximul peak-ului de absorbţie hydrogen using sensitized TiO -MV2ю system coupled în domeniul vizibil şi poate fi considerat o substanţă 2 Rhodopseudomonas Capsulata. J Mol Catal A: Chem alternativă mai ieftină (de cca 4 ori) în procesul fo- 2000;156:59–67. tolizei apei. 16. Regan BO, Gratzel M. A low-cost, high effi ci- Investigarea acestor materiale ştiinţifi ce dove- ency solar cell based on dye-sensitized colloidal TiO2 deşte că în urma modifi cării unui număr mare de fi lms. Nature 1991;353:737–40. aditivi chimici, precum complecşi ai Ru(II) şi Cu(I) 17. Gurunathan K, Maruthamuthu P, Sastri VC. cu derivaţii polipiridinei, este valabilă ideea utiliză- Photocatalytic hydrogen production by dye-sensitized rii activităţii fotocatalitice a TiO de descompunere 2 Pt=SnO2 and Pt=SnO2=RuO2 in aqueous methyl violo- a apei în hidrogen la iluminare cu lumină vizibilă. gen solution. Int J Hydrogen Energy 1997;22(1):57–62. 18. FeifeiGao, YuanWang, JingZhang, DongShi, Bibliografi e MingkuiWang, RobinHumphry-Baker, PengWang, Shai- 1. (a) M. Wasielewski, Chem. Rev., 1992, 92, 435; kM.Zakeeruddin and Michael Grätzel * Chem.Commun., (b) T. Meyer, Acc.Chem. Res., 1989, 22, 163; (c) D. 2008,2635–2637. Gust, T. A. Moore and A. L.Moore, Acc. Chem. Res., 19. NazeeruddinMK,Pe’chy P, Renouard T, Zakeeru- 2001, 34, 40. ddin SM,Humphry-Baker R,Comte P,Liska P, Le C,Costa 2. (a) J. R. Darwent, P. Douglas, A. Harriman, G. Por- E, Shklover V, Spiccia L,Deacon GB, Bignozzi CA, Grät- ter and M.-C.Richoux, Coord. Chem. Rev., 1982, 1, 83; zel M(2001) J AmChemSoc 123:1613 (b) E. Amouyal, Sol.Energ. Mater. Sol. Cell., 1995, 38, 20. Nazeeruddin MK, De Angelis F, Fantacci S, Sel- 249; (c) M. GraЁ tzel, Acc. Chem.Res., 1981, 14, 376. loni A, Viscardi G, Liska P, Ito S,Bessho T, Grätzel M 3. U. Wagner and S. Richter, Renewable Energy, (2005) J Am Chem Soc 127:16835 Springer, 2006, p.483. 21. Takeru Bessho, Edwin C. Constable, Michael 4. (a) E. Palazzi, B. Fabiano and P. Perego, Biopro- Graetzel, Ana Hernandez Redondo, Catherine E. Hou- cess. Eng., 2000,22, 205; (b) S. A. Markov, E. R. Eiva- secroft, William Kylberg, Md. K. Nazeeruddin, Markus zova and J. Greenwood, Int.J. Hydrogen Energ., 2006, Neuburger and Silvia Schaffner Chem. Commun., 2008, 31, 1314. DOI: 10.1039/b808491b]

88 - nr. 1(12), februarie 2009 Lingvistică

ŞI IARĂŞI DESPRE… opinia ştiinţifi că a specialiştilor fi lologi din republi- că şi de peste hotare (aprobată prin Hotărârea Prezi- LIMBA NOASTRĂ diului AŞM din 09.09.1994). Se ştie bine că, de-a lungul timpului, limba vor- Dr. Aurelia HANGANU bită (!) în Principatele Româneşti a fost numită în mod diferit, făcând trimitere la diferite ramifi caţii OUR LANGUAGE… AGAIN ABOUT ale aceleiaşi rădăcini: moldovenească, valahă / vo- The controversies about offi cial language of lohă, muntenească sau românească, tot aşa circu- Republic of Moldova are still a reason to reconfi rm lând şi denumirile pentru graiurile folosite în diferi- different attitudes towards this subject. Scientifi cally, te zone ale ţărilor. things are simple, or, all academic society recogni- Prin secolele XIV–XV, odată cu formarea statu- zes the equivalence between Romanian and „Molda- lui medieval moldovenesc, califi cativul „moldove- vian” languages. As repeating an idea is a way to convince people – Repetitio est mater studiorum – we nesc”, format pe teren romanic (la fel ca şi „munte- proceed as consequence. nesc”, de altfel) a început să fi e utilizat cu referire la limba vorbită în Ţara Moldovei; glotonimul ad-

jectival „moldovenesc”, având la bază substantivul O veche zicere latinească, dar care se poate să fi „moldovean” / „moldovan”, folosit ca etnonim pen- aparţinut şi altor popoare, spune: Gutta cavat lapi- tru noua formaţiune statală. El a fost pus în circula- dem non vi sed saepe cadendo sau, într-o traducere ţie anume ca semn distinctiv, în calitate de denumire românească, Picătura găureşte piatra nu prin forţă, locală a uneia dintre cele două varietăţi ale masi- ci prin căderea-i continuă. Am preluat-o de la vechii vului glotic romanic nord-dunărean, refl ectând te- latini tot aşa cum ne-am asumat şi multe alte lucruri, ritoriul de răspândire a ramurii corespunzătoare (în cu voie sau fără voie, deşi, în cazul dat, gândul, re- Muntenia fi ind folosit în continuare termenul mai formulat sau văzut cu propria-ne simţire, a perceput vechi „român” / „românesc”), susţine redutabilul că expresia este potrivită şi, dacă e aşa… nu mai lingvist Silviu Berejan [Berejan: 2007, p. 72]. avuse nevoie de dovezi şi convingeri suplimentare Cele mai vechi mărturii, acte ale cancelariei ca s-o încetăţenească în propriul fond paremiologic. domneşti, relatări ale cronicarilor şi călătorilor stră- Acelaşi neam al nostru a avut însă nevoie de veacuri ini, vorbesc despre limba valahă, volohă, în unele multe şi lupte aprige ca să-şi recunoască originea, din ele subliniindu-se identitatea etnică comună iar odată cu ea – şi identitatea-i de limbă. Dar nu şi comunitatea de limbă a locuitorilor Ţării Mun- întru totul. A rămas o parte de ţară în care bătăliile teneşti, Moldovei şi Ardealului. Printre acestea, se continuă ca şi intrigile de la palatele franţuzeşti. Ca menţionează că jurământul lui Ştefan cel Mare de să revenim însă la zicala pe care o pomenisem da la Kolomeea, din 1485, a fost tradus „ex valachico cappo: în cazul nostru, „Gutta cavat lapidem…” ar in latinum” (din valahă în latină). Notarul Simeon fi egal cu o repetitio care, se ştie, este mater studio- Swierowski a tradus, la 25 iunie 1595, la Kracowia rum, adică „mamă învăţăturii”. un răvaş al lui Petru Şchiopu „ex lingua valachi- Spunem aceasta pentru că, pe de o parte, s-ar ca” (din limba valahă). În 1574, un călător francez, putea să pară banală o repunere în discuţie a lucruri- Pierre Lescalopier, observa că locuitorii Moldovei, lor atât de cunoscute şi afi rmate de la tribunele aca- Valahiei şi Transilvaniei constituie o unitate etno- demice sau nonacademice, dar de personalităţi ale lingvistică ce îşi numeşte graiul său „românesc”. timpurilor, care, fără îndoială, vorbeau prin probe La rândul lor, cronicarii moldoveni au încercat grele. Pe de altă parte, dat fi ind că multe au rămas în să argumenteze caracterul şi originea latină a lim- starea iniţială, ne permitem să mai scuturăm o dată bii noastre: Grigore Ureche vorbeşte despre „limba în plus colbul de pe coperţile învechite ale cronici- noastră moldovenească”, dar susţine că: „Rumânii, lor şi… „Gutta cavat lapidem…”. câţi se afl ă lăcuitori la Ţara ungurească şi la Ardeal, Este vorba despre aceeaşi „revoltă a faptelor şi la Maramoroşu, de la un loc sîntu cu moldove- împotriva dreptului”, în termenii juriştilor fi losofi ai nii şi toţi de la Râm să trag…” [Gr. Ureche: 1997, secolului XIX: limba ofi cială (de stat) în Republica p. 79], dar totodată cronicarul aminteşte de „limba Moldova, conform Constituţiei Republicii Moldo- românească, care, şi înainte de a se declara de Va- va (art. 13), este limba moldovenească, atunci când silie vv limbă a statului prin izgonirea acei slavone, Declaraţia Adunării Generale Anuale a Academiei tot se întrebuinţa în scrierile literare şi private” [Gr. de Ştiinţe a Moldovei din 28.02.1996 stabileşte că Ureche: 1997, p. 182], iar M. Costin afi rmă: „... mă- „denumirea corectă a limbii de stat (ofi ciale) a Re- cară că ne răspundem acum moldoveni, iar nu în- publicii Moldova este limba română”, confi rmând trebăm „ştii moldoveneşte?”, ce „ştii râmleneşte?”

nr. 1(12), februarie 2009 - 89 Akademos

[M. Costin: 1998, p. 262 ]. Şi asta fără a mai detalia dovenească” va reapărea abia spre sfârşitul secolului zicerile lui Varlaam, care tipăreşte renumita „Carte XIX şi la începutul secolului XX, fi ind amintită în românească de învăţătură”, şi fără a insista asupra titlurile câtorva dicţionare bilingve şi desemnând, ia- memorabilelor versuri ale mitropolitului Dosoftei, răşi, vorbirea (orală) a populaţiei basarabene. care vorbesc de la sine: „Descalecat-au ţara domnul Referitor la identitatea limbii moldoveneşti cu Dragoş-vodă, / Fericită, buiacă, cu tot felul de rodă, limba română, în timpul Imperiului rus n-au exis- / Când au adus într-însa româneasca limbă, / De bun tat îndoieli: chiar dacă se utiliza califi cativul „limbă neam şi ferită de la calea strâmbă… ” [Dosoftei: moldoveneasca”, n-a fost interzisă publicarea unei 1998, p. 10] etc. etc. serii de cărţi şi manuale în care să se folosească no- Originea latină (romanică) a limbilor vorbite pe ţiunea „limba română” cu referinţă la limba popula- teritoriul ţărilor româneşti a fost acceptată, după o ţiei din Moldova. De exemplu, la Sankt-Petersburg, lungă evoluţie şi controverse, atât de elitele timpu- în 1827, Ştefan Margela publică „Gramatica rusască lui, cât şi de masele populare. Lucrarea lui Dimitrie şi românească”; I. Hâncu (Ghinkulov) vorbeşte în Cantemir „Hronicul Vechimei romano-moldo-vlahi- gramatica sa, publicată la Peterburg în 1840, despre lor” (1716) confi gurează tocmai această construcţie: limba „valaho-moldavă” menţionând totodată că romanicii – baza, moldovenii şi valahii – cei care preferă termenul „românească” pentru faptul că este s-au constituit ulterior pe aceste temelii romanice mai cuprinzător; I. Doncev îşi întitulează manualul comune. Totodată, Dimitrie Cantemir vorbeşte de- bilingv publicat la Chişinău în 1865 (cu litere latine) opotrivă despre „limba moldovenească ce se potri- şi destinat şcolilor din Basarabia „Cursulu primitivu veşte mai mult decât oricare altă limbă cu cea roma- de limba rumână” etc. nă”, despre „graiul moldovenesc” şi despre „limba Cât priveşte funcţionarea limbii / limbilor pe teri- româniască” pe care a fost „izvodit” „Hronicul ...”. toriul Moldovei în această perioadă, ţarul, promiţând Amintim („Gutta cavat lapidem…”) că aceste califi - să păstreze limba şi obiceiurile populaţiei autohtone, cative încă nu se stabiliseră ca termeni şi că secolul a introdus bilingvismul în organele de justiţie – legea lui Dimitrie Cantemir este unul al marilor începu- din 1812 prevedea că dosarele vor fi soluţionate în turi în cultura românească. limbile rusă şi moldovenească; în 1813 a fost con- Glotonimul „moldovenesc” a continuat să fi e stituit Guvernul Basarabiei, structurat în 2 departa- utilizat, neterminologizat, si de către localnicii din mente, fi ecare având 2 cancelarii: una emitea acte în zona Moldovei de est anexată de către Imperiul limba rusă, iar cealaltă – în limba moldovenească. Ţarist, redenumită tot atunci „provincia Basarabia”. Doar că această situaţie nu a durat prea mult: în scurt Această denumire a fost acceptată şi în dreapta Pru- timp, bilingvismul „ruso-moldovenesc” se va trans- tului, atât de moldovenii de acolo, cât şi de munteni. forma în monolingvism rusesc, limba maternă fi ind Noua denumire însă nu conţinea nimic din ceea ce interzisă chiar şi în şcolile primare. ar fi indicat sau sugerat elemente ori esenţe referi- Pe de altă parte, în Moldova afl ată în compo- toare la glotonimul, etnonimul, istoria şi tradiţiile nenţa Regatului Unit, secolul XIX este marcat de culturale ale populaţiei noii provincii, care, poate lupta condeierilor împotriva infl uenţelor latinizante mai mult intuitiv, îşi ziceau „moldoveni”, păstrân- şi de natură străină asupra limbii. Atunci Alecu Rus- du-şi vechile tradiţii şi glotonimul „limba moldo- so nega că „limba noastră ar fi săracă”, susţinând venească”, afi rmă academicianul Haralambie Corbu că, deşi există deosebiri între „provincialismurile [Corbu: 2006]. Ofi cialităţile ţariste operau cu noţiu- moldo-ardeleano-române, am avut şi mai avem încă nile „basarabean” şi „basarabeni”. o limbă mai presus, o limbă cu care ne putem în- În acelaşi timp, glotonimul „moldovenesc” în- ţelege delaolaltă, moldovanul cu tisanul, ardeleanul cepe să fi e perceput ca fi ind legat de procesul de cu craioveanul” [A. Russo: 1998, p. 87 ]. Tot atunci rusifi care a provinciei. Or, legea semnată la 2 august apar renumitele scrieri ale lui Vasile Alecsandri per- 1812 de ţarul Alexandru I, împăratul Rusiei (art. 19) sifl ând aceleaşi „stricături de limbă”. Scriitorul va prevedea pentru populaţia Basarabiei că toate aface- menţiona în mod deosebit: „Limba este tezaurul cel rile litigioase (pricinile de judecată) vor fi soluţiona- mai preţios pe care-l moştenesc copiii de la părinţi, te în limbile rusă şi moldovenească. depozitul cel mai sacru lăsat de generaţiile trecute... În 1818, prin „Regulamentul organizării admi- Ea este cartea de nobleţe, testimoniul de naţionali- nistrative a Basarabiei”, limba moldovenească este tate a unui neam... A se atinge fără respect de acest declarată limbă ofi cială, alături de cea rusă. Situaţia altar e o profanare, a cerca de a-i schimba forma sa s-a păstrat numai până în 1828, când drept limbă ofi - originală spre a-i da o aparenţă străină este un act cială este legiferată doar rusa, limba localnicilor fi ind de pedantism şi chiar de nebunie” [V. Alecsandri: scoasă din uzul la nivel de stat. Sintagma „limbă mol- 1997, p. 129].

90 - nr. 1(12), februarie 2009 Lingvistică

Glotonimele „limba moldovenească” şi „lim- portugheza, inclusiv limba vorbită în Republica ba română”, etnonimele „moldovean” şi „român” Moldova şi România, acesta este un proces îndelun- obţin conotaţie polemică mai ales în anii puterii gat, al cărui rezultat fi nal îl reprezintă standardizarea sovietice, etnonimul „moldovan” fi ind utilizat cu limbii respective. De exemplu, pentru limba română deosebită insistenţă (şi iarăşi despre „Gutta cavat procesul de normare şi standardizare se întinde pe o lapidem…”): întâi în RASSM, iar apoi, din 1940, perioadă de aproape 5 secole: din secolul al XVI-lea şi în RSSM este legiferată cu titlul de limbă ofi cială şi până în secolul al XXI-lea inclusiv. limba moldovenească, particularizată prin scrierea Deci, ajunşi astăzi la capătul unui lung şi une- cu alfabet chirilic. Cu toate acestea, glotonimul dat ori anevoios proces de constituire a normelor unice nu a fost afi liat şi unei culturi, unei spiritualităţi, or, supradialectale, este fi resc să ne punem următoare- încă în anii imediat postbelici (1947–1955), odată le întrebări: cine şi-a adus contribuţia la realizarea cu recunoaşterea şi valorifi carea scriitorilor clasici procesului de standardizare a limbii? când şi, mai comuni (chiar dacă selectaţi în funcţie de princi- ales, cum a avut loc acest proces? Or, limba litera- pii ideologice) – Ion Creangă, Costache Negruzzi, ră, ca expresie a procesului conştient de selectare Vasile Alecsandri, Alexandru Donici, Mihai Emi- şi de normare a fenomenelor de limbă, nu apare pe nescu, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Constantin Ste- loc gol. După cum demonstrează studiile de speci- re, Alexei Mateevici etc. – s-a recunoscut, implicit, alitate, limba literară, de regulă, este expresia unui comunitatea culturii, inclusiv a literaturii şi a lim- dialect acceptat drept bază a unifi cării lingvistice şi, bii. Mai mult, s-a afi rmat că etalonul de cultură şi totodată, reprezintă rezultatul integrării unor ele- de limbă literară pentru majoritatea intelectualilor mente specifi ce celorlalte dialecte sau graiuri. Ast- din Basarabia (apoi RSSM şi, mai târziu, Republica fel, având la baza ei un anumit dialect, care datorită Moldova) a fost (şi rămâne!) forma de limbă funcţi- unor factori de ordin istorico-geografi c se impune onală pe restul teritoriului românesc, normele lite- ca variantă generalizată pe un anumit teritoriu, lim- rare ale limbii „moldoveneşti” (în anii 1945-1989) ba literară este, într-un anumit sens, şi rezultatul cofi ind identice cu cele ale limbii române. Astfel, chiar laborării dintre dialectele sale. dacă varianta de limbă cultă folosită în Moldova a Pentru limba română, dialectele cu cea mai mare prezentat totdeauna şi particularităţi regionale mol- pondere în procesul de constituire a normei literare doveneşti, totuşi, mai întâi de toate, ea relevă trăsă- au fost varianta muntenească şi cea moldovenească. turi caracteristice românei literare comune. Specifi că pentru aceste două variante teritoriale ale Deşi am arătat mai sus felul în care glotonimele limbii române este noncoincidenţa ariei de răspân- în discuţie apar pe parcursul anilor, amintim că este dire cu frontiera formaţiunilor statale în care fi ecare absolut imperioasă o distincţie clară între evoluţia în dintre ele a funcţionat: atât dialectul muntenesc, cât istorie a unei limbi şi organizarea statală a popula- şi cel moldovenesc au semnifi cative prelungiri în ţiei care vorbeşte această limbă. Nu poate fi ignorat Ardeal, ceea ce este o dovadă în plus că variantele faptul că limba nu este un element al suprastructurii teritoriale ale unei limbi nu pot fi separate prin ho- politice şi, prin urmare, nu poate fi admisă ideea că tare politice. evoluţia limbii şi istoria statalităţii s-ar suprapune Până la mijlocul secolului al XVIII-lea cele întru totul. Cu atât mai neacceptabilă este confun- două variante regionale – muntenească şi moldove- darea – poate şi neintenţionată uneori – a unor ca- nească – au existat ca variante care au tins să se afi r- tegorii care nu se pot suprapune: limbă, identitate me ca limbi literare. După această dată, ca urmare naţională, statalitate. a răspândirii cărţilor bisericeşti tipărite la Bucureşti Din momentul în care reuşim să facem o dis- şi Râmnic, are loc expansiunea variantei literare tincţie netă între varianta literară a limbii naţionale munteneşti şi impunerea ei ca normă literară unică. şi variantele ei uzuale care funcţionează pe anumi- Procesul de normare a limbii naţionale s-a încheiat te teritorii, atunci, în plan structural, raportul dintre în secolul a XIX-lea prin activitatea cărturărească a idiomul utilizat în Republica Moldova şi limba ro- lui I. Heliade Rădulescu, considerat, pe bună drep- mână vorbită la vest de Prut reprezintă o problemă tate, „părintele limbii literare”, care creează bazele care, din punct de vedere ştiinţifi c, este defi nitiv pentru o gramatică şi o ortografi e având un caracter rezolvată, în sensul că cele două reprezintă „una şi supraregional. aceeaşi limbă”. S-a demonstrat că în procesul de stabilire a nor- Constituirea variantei literare a limbii naţionale mei literare în secolul al XIX-lea principalul factor presupune, după cum relevă specialiştii, consolida- l-a constituit modelul latin. Prin aceasta se explică şi rea unei norme supradialectale unice. În cazul lim- faptul că norma unică propusă de I. Heliade Rădules- bilor mari, precum sunt franceza, spaniola, italiana, cu era apropiată de dialectul muntenesc, considerat

nr. 1(12), februarie 2009 - 91 Akademos cel mai conservator dintre dialectele limbii române, de ortografi e sunt dezbătute aproape de un secol şi mai ales în ceea ce priveşte aspectul fonetic. Aşadar, jumătate (din 1860, dată la care alfabetul latin a luat evoluţia limbii literare în spaţiul carpato-danubian locul celui chirilic, sistemul ortografi c al limbii ro- din secolul al XVI-lea şi până în secolul al XX-lea mâne s-a schimbat de mai multe ori: 1881, 1904, ar putea fi prezentată într-o formă succintă astfel: a) 1932, 1953, 1965, 1993), apoi la Chişinău aceste constituirea a două variante locale ale limbii literare probleme au început să constituie obiect de cerce- şi unifi carea lor în jurul centrelor de cultură; b) impu- tare de circa două decenii (după 1989, anul introdu- nerea uneia dintre variante (muntenească) drept limbă cerii alfabetului latin). Deci, noi suntem, de facto, comună, introducându-se elemente din celelalte vari- cei care am moştenit o tradiţie stabilită pe parcursul ante (mai ales din cea moldovenească, dar şi din gra- a câteva secole şi e de datoria noastră să învăţăm a iurile nord-ardelene şi cele bănăţene). În felul acesta, respecta tradiţiile, căci, după cum se ştie, respecta- limba literară, deşi are la bază un anumit dialect, nu rea tradiţiei este unul dintre criteriile de bază atunci ajunge să coincidă niciodată cu acesta, deoarece se când e vorba de aprecierea gradului de civilizaţie a acceptă nu toate trăsăturile specifi ce dialectului de unui popor. bază şi, în acelaşi timp, se adaugă anumite trăsături În încheiere, ţinem să menţionăm că e dreptul proprii celorlalte dialecte. nostru să numim cum dorim limba pe care o vor- Dat fi ind că după 1812 limba vorbită în Basara- bim – nimeni nu ne poate dicta alegerea. Totuşi, e bia a fost exclusă din procesul general de constituire bine să ştim că noi nu suntem nici primii şi nici cei şi consolidare a limbii literare în ipostaza ei moder- de la urmă care avem dreptul asupra ei. Credem că nă, în stânga Prutului, mai ales în a doua jumătate e dreptul celor care au depus eforturi enorme pen- a secolului al XIX-lea, limba continua să degradeze tru creşterea şi îngrijirea ei să-şi spună cuvântul în ca urmare a reducerii sferei de funcţionare şi a con- ce priveşte denumirea limbii, iar noi ar trebui, cel curenţei masive din partea limbii ruse, în timp ce în puţin, să cunoaştem lucrurile aşa cum au fost. Mai dreapta acestui râu limba era supusă unei evoluţii mult, recunoscând în adevăr lucrurile aşa cum stau, continue, în sensul impus de legile ei interne şi de suntem bogaţi de două ori: o dată prin limba româ- evoluţia socială şi istorică a comunităţii a cărei co- nească „oastea noastră naţională”, cum i-a zis cu municare o asigură. dragoste şi durere reputatul Grigore Vieru, şi altă Spre deosebire de variantele ei regionale, limba dată prin „graiul basarabean cu moliciunile şi sfă- literară are un caracter unic şi reprezintă rezultatul toşeniile lui, cu ritmurile lui tărăgănate şi cu râsu- unui proces conştient care se opune procesului de plânsul din vocabulele lui late ca o stepă şi colorate diversifi care dialectală. Normarea conştientizată a ca dimineaţa unei coline de vară… [care] are far- limbii este realizată de instituţii recunoscute social, mecul, are graţia şi are înţelepciunea lui” [Simion: cum sunt Academiile, de exemplu, Accademia della 1994]. Crusca (Italia), Acadèmie Française, Real Acade- P.S.: Gutta cavat lapidem non vi sed saepe ca- mia Española etc. În etapa iniţială a existenţei lor, dendo: „Limba română este numele corect şi adevă- acestea au avut tocmai menirea de a elabora norma rat al limbii noastre şi ea trebuie să ne unească, să limbii literare. Cu această normare a fost însărcinată devină un izvor de bucurii pentru contemporani şi chiar din anul fondării sale (1866) Societatea Aca- pentru cei ce vor veni după noi” [Corlăteanu: 2005, demică Română, devenită mai târziu Academia Ro- p. 6]. mână, care a avut drept scop primordial elaborarea dicţionarului, a gramaticii şi a ortografi ei. Astfel, Referinţe bibliografi ce: din anul 1867 ortografi a trece din domeniul învăţă- 1. Silviu Berejan. Itinerar sociolingvistic. Chişinău, mântului în sfera academică. 2007 Stabilirea defi nitivă a normelor limbii literare, 2. Grigore Ureche. Letopiseţul Ţării Moldovei. Chi- prin lucrări normative elaborate de un for ştiinţifi c şinău, Litera, 1997 suprem, s-a făcut între anii 1953 şi 1960 când Aca- 3. Miron Costin. Viaţa lumii. Chişinău, Litera, 1998 4. Dosoftei. Versuri. Chişinău, Litera, 1998 demia de la Bucureşti iniţiază publicarea gramaticii, 5. Haralambie Corbu. Elitele intelectuale şi oamenii a dicţionarului şi a ortografi ei, care vor fi xa normele simpli. // Săptămâna, 24 noiembrie 2006 limbii literare. Astfel, referindu-ne la Academia de 6. Alecu Russo. Cântarea României. Chişinău, Li- la Chişinău, trebuie să recunoaştem că aceasta a fost tera, 1998 creată spre sfârşitul procesului de normare institu- 7. Vasile Alecsandri. Dridri. Chişinău, Litera, 1997 ţionalizată a limbii române. În plus, există şi alte 8. Nicolae Corlăteanu. Las vouă moştenire… // Lim- ba română, nr. 4, Chişinău, 2005 lucruri care nu pot fi trecute cu vederea în acest con- 9. Eugen Simion. Unitatea limbii române. // Acade- text: dacă în Academia de la Bucureşti problemele mica, 1994, noiembrie.

92 - nr. 1(12), februarie 2009 Critică literară

FENOMENUL ARTISTIC Institutul de Filologie Ion Ciocanu, Anatol Gavrilov, subsemnatul ş.a. ION DRUŢĂ Dar nu trebuie să uităm faptul că tot un reprezen- ÎN DATE NECUNOSCUTE. tant al Academiei, dr. în fi lozofi e Dumitru Tăbăcaru a semnat în „Moldova socialistă” cel mai ponegritor PARTEA II* material la adresa lui Ion Druţă: „O ciutură de bă- utură amară” (din 12 martie 1970, vizând romanul Acad. Mihail DOLGAN „Povara bunătăţii noastre”). Reţinem câteva din învinuirile grave ale recenzentului, care niciodată ARTISTIC PHENOMENON ION DRUTA. nu s-a „amestecat” în problemele literaturii curente II. Part. nici până atunci, nici după: autorul săvârşeşte „lip- Speech by academician Mihai Dolgan at the suri de ordin ideologic”; are o „concepţie eronată” ASM General Assemble, with the occasion of 80 despre viaţă, învederând o „îngustime de vederi” years anniversary of academican Ion Druta. asupra-i; „trece cu vederea lupta de clasă”; iar „po- ziţiile lui de clasă sânt încurcate, căci „face concili- În ceea ce priveşte în mod direct Academia noas- eri de clasă”; „contactul cu viaţa” al autorului este tră, ea aproape întotdeauna s-a manifestat întru sus- cu totul „insufi cient”, din care cauză „greşeşte mult ţinerea şi „descifrarea” talentului lui Ion Druţă. Şi în faţa adevărului”, „denaturează vădit realitatea”, pe vremea lui Vasile Coroban, cel mai doct interpret „îngrămădeşte culori sumbre”, „tratează în mod al operei druţiene (a se vedea şi cele două teritorii negativ multe probleme majore”, „ironizează obice- inedite ale criticului către autor incluse în prezenta iurile şi datinile noi”, „repetă afi rmaţiile nebuloase monografi e); dar şi în timpurile mai aproape de noi. ale teologilor”, „turnând apă la moara religiei” şi De exemplu, acad. Mihai Cimpoi a întocmit un sin- „zugrăvind în culorile cele mai atrăgătoare concep- tetic portret de creaţie al scriitorului în a sa „O istorie ţiile religioase ale eroilor săi”. Ar mai fi de adăugat deschisă a literaturii române din Basarabia” (1996; „artifi ciile artistice” pe care „recenzentul” le găseş- p. 174-179); apoi, pe baza acestuia, a scris un profi l, te la orice pas şi „comportările atât de neverosimile nelipsit de obiecţii, pentru „Dicţionarul General al ale eroilor săi”. Ne întrebăm: ce-a mai rămas din Scriitorilor Români” în 7 volume de la Bucureşti (vol. capodopera lui Ion Druţă „Povara bunătăţii noas- 2, C/D, 2004); apoi îşi multiplică, mereu completân- tre”?! Se vede, aşa se întâmplă întotdeauna când ne- du-l, studiul reprezentativ „Spaţiul sacru” (inclus ca specialistul îşi bagă nasul unde nu-i fi erbe oala! prefaţă şi la ediţia de la Bucureşti din 1992 a „Poverii E drept, tot Academia de Ştiinţe a Moldovei a bunătăţii noastre”), de altfel una din cele mai pene- fost aceea care s-a opus categoric ca materialul lui trante exegeze la temă. Iar academicianul Haralambie Tăbăcaru să fi e tipărit – lucrul acesta îl afl ăm abia Corbu a înglobat în volumul apărut în 2004 „Dincolo acum de sub pana prozatorului şi publicistului Mi- de mituri şi legende” o serie de studii pertinente scri- hail Gheorghe Cibotaru (pe atunci şef de secţie la se în ultimii ani despre opera lui Ion Druţă, cum ar fi : „Moldova socialistă”) dintr-un material inclus în „Focul din vatra părintească”; „Osânda şi răsplata „Fenomenul artistic Ion Druţă”; tot aşa cum inclusă cuvântului”; „Ion Druţă: supremaţia demnităţii şi a fost – la stăruinţa lui Druţă – şi recenzia umilitoare istoria”; „Paradigma vieţii în creaţia lui I. Druţă”. şi defăimătoare a lui D. Tăbăcaru. Aici pot fi alăturate şi articolele de ultimă oră: „Epo- În două-trei cuvinte iată care e „istoria” recen- peea Furnicii lui Ion Druţă” şi „Scriitorul Ion Druţă ziei cu pricina. Scrisă la comandă, ea urma să apară în mediul academic al oamenilor de ştiinţă”. Mem- cu un an înainte de cum a apărut. S-au opus însă cu brul corespondent al A.Ş.M. Nicolae Bileţchi, în ul- dârzenie doi critici şi istorici literari cu autoritate timul său volum din 2007 „Analize şi sinteze critice” de la Academie: Vasile Coroban şi Simion Cibo- inserează un mănunchi de articole, cu anumite repro- taru, care au fost consultaţi în secret asupra calităţii şuri şi atitudini critice, despre Ion Druţă. E vorba de materialului. Vasile Coroban ar fi spus chiar direct, „Romanul basarabean între imperativele afi rmării luând în derâdere pe lucrătorii de la ziar: „Tovarăşi, şi restricţiile integrării”, „Timpul şi spaţiul în viziu- vă faceţi de râs în toată republica, dacă publicaţi nea artistică a lui Ion Druţă”, „Socialul în literatu- inepţiile acestea. Un elev din clasa a opta ar fi scris ră: avataruri şi adevăruri”, „De unde vine Druţă”, mai inteligent, mai califi cat”. Materialul a fost sto- „Resurecţia unui model demodat”. Acelaşi lucru se pat. Temporar. Căci a trecut un an de zile, între timp poate spune şi despre criticii şi istoricii literari de la varianta romanului de la „Nistru” a apărut la editură în carte aparte, şi comanda „de sus”, a fost repetată. * Partea I citiţi în revista Akademos nr. 4 (11), 2008 În ciuda faptului că din cei peste şaizeci de co-

nr. 1(12), februarie 2009 - 93 Akademos laboratori ai gazetei în frunte cu M. Gh. Cibota- ne batem în zadar capul, Ion Druţă cunoaşte prea ru, care era convins că se comite „o mare greşeală”, bine mitul grec al lui Anteu, ştie cum şi unde să numai patru sau cinci erau de partea redactorului calce cu siguranţă pentru a căpăta vigoarea vitală Macar Şleahtici, hotărât s-o încredinţeze tiparului, maximă şi de nebiruit. recenzia totuşi a fost publicată. Reacţiile negative Ceva mai târziu, în 2006, s-a găsit o poetă, de ale intelectualităţii şi ale cititorilor de rând sunt bine altfel o poetă bună, care, odată ajunsă la Paris (iar cunoscute (şi la moment şi mai târziu). Specialiştii e vorba de Paris, căci mai înainte a fost acolo şi au- în materie trebuie să fi e la curent cu aceste date de- torul piesei „Frumos şi sfânt”!), a început să-l atace loc secundare. publicistic pe Ion Druţă din marea capitală a capi- Acelaşi roman „Povara bunătăţii noastre”, fi ind talelor, crezând că „săgeţile” trimise de acolo vor fi susţinut la Premiul de Stat al URSS de către criticul mai „curajoase” şi mai zdrobitoare. Chipurile, Druţă Ion Ciocanu într-o recenzie laudativă, publicată în ar fi „emblema moldovenismului”, chipurile, Druţă gazeta Universităţii de Stat din Moldova (din 1970), ar fi un „Mare Bucătar”, care nu ştie să prepare de- i-a traumat acestuia destinul de profesor universi- cât „un singur fel de mâncare” ce se cheamă „me- tar de mai departe: a fost îndepărtat din învăţământ lanj mioritic”, de care, zice publicista, s-a săturat pentru totdeauna. până peste cap (bine, dragă, Druţă propune doar, nu Nu e pentru prima dată când Ion Druţă a găsit impune!); chipurile, în fi ne, Druţă nu se pricepe să sprijin, un fel de scut în persoana Academiei. Şi mai scrie pe înţelesul tuturora barem o povestioară des- târziu, când nourii au început să se cam îngroaşe pre o furnică (s-a chinuit, biata de ea, vreo patru ani deasupra capului maestrului, mai ales în legătură cu la universitate, predând această poveste, şi n-a înţe- acele emisiuni televizate din preajma Crăciunului, les nicio iotă nici ea, intelectuala, nici studenţii pe academicienii noştri i-au sărit solidari întru aju- care-i dăscălea: „mă străduiam să conving auditoriul tor, publicând în presă acel categoric apel: „Opriţi că la fi nele nuvelei prozatorul ne întinde o cursă(?!), defăimarea scriitorului Ion Druţă!” (1994). Scri- că urma să fi fost undeva un semn de întrebare, care soarea colectivă a fost semnată de academicienii s-o fi pierdut din editare în editare, că...”). Bravo V. Andrunachievici, A. Andrieş, H. Corbu ş.a. Nu profesoară! Căci elevii din clasa a cincia, unde, de vom spune adevărul până la capăt dacă nu vom arăta fapt, se predă această lucrare, o înţeleg de minune. că, între timp, s-a găsit şi un alt grup de academici- Dacă ar fi numai atât! În continuare publicista îşi eni „selecţi”, care, tot pe calea unei scrisori colecti- permite să interpreteze pidosnic mesajul sugestiv ve, şi-a permis să-l mustre pe autorul „Frunzelor de al bucăţii, considerând minunata poveste din lumea dor” pentru nu ştiu care păcate închipuite sau reale. necuvântătoarelor (să nu ştim oare în adevăr ce în- Şi în acest început de mileniu Ion Druţă nu este seamnă apologul, alegoria şi personifi carea?!), cum lăsat în pace, este mereu subminat şi atacat cu sau că ar fi contaminată de morbul politicii comuniste, fără motiv – principalul e să fi e huiduit! De parcă autorul fi ind „un subtil agent de infl uenţă al KGB- înjosindu-l şi făcându-l mai „mic” pe El, am lucra, ului rusesc” (?!). Cum putea să fi e, dragă interpretă, chipurile, la propria „înălţare”. Ne înşelăm amarnic dacă el a scris „Povestea furnicii” încă în ... 1957?! în micimea noastră de sufl et! Mai mult chiar, în această furnică neînduplecată, De astă dată iniţiativa au luat-o unii negatori care ducea spre furnicar o coajă de răsărită sub to- postmodernişti, care, după cum se ştie, au o atitu- rentul unei ploi, „subtila” publicistă vede – nici mai dine dispreţuitoare şi faţă de Eminescu, şi faţă de mult, nici mai puţin – „îndobitocirea prin muncă tot ce e valoare de până la ei. De exemplu, Iulian a basarabeanului”, a „Basarabiei afl ată sub cizma Ciocan îşi intitulează nişte refl ecţii despre proza lui comunismului rusesc”!!! De parcă furnica ar fi de Ion Druţă după o relectură „Colosul cu picioare de naţionalitate rusă! Şi toate acestea se scriu în anul lut”. Un oximoron nici că se poate mai depreciativ 2006!!! Doamne, până unde pot fi împinse „politi- şi peiorativ. Dacă miturile naţionale „Mioriţa” şi zările” samovolnice şi voit răutăcioase?! Până unde „Meşterul Manole” au „picioare de lut”, dacă isto- pot ajunge comentariile sociologist – vulgare ale ria, tradiţiile şi obiceiurile moldovenilor de secole unui text artistic de netăgăduită valoare?! Artico- au „picioare de lut”, dacă pământul, Nistrul şi co- lul acad. Haralambie Corbu „Epopeea Furnicii lui drii, oamenii şi limba lor, care stau la baza creaţiei Druţă”, publicat recent în hebdomadarul „Săptămâ- lui Druţă, au „picioare de lut”, atunci mai degrabă na” şi inclus în lucrarea noastră, vine ca o polemică sunt de lut cugetul şi gura criticului care drămălu- în surdină cu astfel de „tălmăciri” deşănţate. ieşte strâmb lucrurile, îndemnându-i şi pe alţii să-i Adversarii lui Druţă continuă să se înmulţească urmeze dezechilibrata „cumpănă a gândirii”. Să nu şi pe seama unor reprezentanţi zeloşi din alte gene-

94 - nr. 1(12), februarie 2009 Critică literară raţii – din simplul motiv că nu ştiu nici să cinstească de pe urmă, de care ar trebui să ne conducem noi, pe înaintemergători, nici să le ierte creştineşte anu- contemporanii, în problema „delicată” Druţă... În mite rătăciri, căci şi marile talente sunt oameni şi caz contrar, am lăsa să aibă perfectă dreptate marele au dreptul la eroare („Errare humanum est”, ziceau creator francez de aforisme La Rochefoucauld, care latinii). De astă dată i se pun în vină unele slăbiciuni remarca: „Dacă n-am fi orgolioşi nu ne-am plânge pur omeneşti, obiective sau născocite. Încă Dimitrie de orgoliul altora” … Cantemir vorbea de faptul că moldovenii nu prea S-ar putea spune că Ion Druţă se afl ă în posesiu- stau bine la capitolul „obraz”. Astăzi însă lucrurile nea unei „lămpi” fi lozofi ce, pe care o deţinea în an- au evoluat aici în mod catastrofal. Să ajungi să terfe- tichitatea greacă excentricul Diogen (acela care ar fi leşti obrazul unui simplu scriitor (nu neapărat al lui trăit în poloboc). Cu această miraculoasă „lampă” el Ion Druţă!) în chiar anul în care acesta împlineşte luminează şi străluminează teme şi probleme, idei 80 de ani (cu două, trei luni înainte de eveniment), şi lucruri înceţoşate. Le luminează, nu le întunecă! ba să-i mai implici, asmuţându-i contra scriitorului Dar principiul diriguitor al scriitorului nostru este îndrăgit, pe nevinovaţii elevi care au crescut şi cresc de a lumina în aşa fel cutare sau cutare problemă, spiritualiceşte şi artisticeşte prin opera preferată a încât să reuşească a-i împăca pe toţi, a-i satisface acestuia, înseamnă nu numai a fi gros de obraz, ci pe toţi. Lucrul acesta este extrem de difi cil, dacă nu a nu avea niciun obraz. Nu mai vorbim de faptul chiar imposibil (uneori). De unde şi unde afi rmaţii că gestul e absolut antipedagogic. A avea senti- în doi pieri, unele soluţii unilaterale sau chiar dis- mentul propriei valori şi a propriei demnităţi, oare cutabile. „orgoliu”, „vanitate” să se numească aceasta?! A În acelaşi interviu inedit publicat în 1973 în Ro- fi nestrămutat în credinţă şi a-ţi urma neclintit pro- mânia („Pentru mine a face literatură sau a face pria-ţi cale în ale scrisului – oare trufi e să se cheme teatru este un fel de a trăi”; cititorul îl poate găsi calităţile numite?! E singura „armă” a lui Druţă de doar în monografi a noastră colectivă „Opera lui Ion a pedepsi pe alţii şi de a se apăra pe sine! De ce Druţă: univers artistic, spiritual, fi lozofi c”, vol.2, ne „jucăm” cu substituirea termenilor?! Vrem să-l p.261-267), Ion Druţă se confesează cu nonşalanţă „schimbăm”, să-l „corectăm” pe Druţă ca Om, ca că primii săi paşi în ale scrisului ţin de copilărie şi Artist? Vrem să-i înaintăm „pretenţiile” şi „condiţii- că i-a făcut cu ajutorul poeziei: a compus un caiet le” meschine ale noastre? Vrem să-l înfricoşăm prin de versuri, a scris apoi două poezii umoristice – „la ameninţări nesăbuite şi să-l pângărim prin cuvinte comandă”, prin care a înveselit noul sat în care în- ocărâtoare? Când omul scriitor şi scriitorul om de- tre timp s-a transferat. De atunci şi până în prezent vine octogenar? Zadarnice „opinteli”! – „Timp de ideea ademenitoare de a scrie şi versuri propriu-zi- peste o jumătate de veac şi mai bine, nu am scris se nu l-a părăsit niciodată. Scriitorul şi-a modelat un rând, o pagină, nu am publicat o carte, nu am o formulă şi un stil poetic foarte adecvate structu- montat o piesă care să nu fi corespuns concepţiilor, rii sale psihologico-artistice, vizionară în esenţă şi viziunilor mele despre lume, despre viaţă. Faptul născătoare de atmosferă încordată, o turnură fără că, ajuns la optzeci de ani, un angajat al Academiei rimă şi sacadată a frazei, de respiraţie modernă, dar (e vorba de directorul editurii „Ştiinţa” – n.n.), îmi fără a renunţa la mijloacele de seducţie ale poeziei propune să scot o carte cu masiva mea participare, clasice. Când îşi pune semnătura sub un amplu şi să pun pe copertă numele meu, dar nu e treaba mea zbuciumat poem, înseamnă că autorul lui e dominat ce va include ea acolo, consider o insultă groso- de stări totale şi de clipe de vârf, se lasă cutreierat lană şi refuz de-a participa la volumul planifi cat”, de idei existenţiale acute şi obsedante, îndurerându- notează academicianul Ion Druţă într-un mesaj că- se de „rănile” prezentului descumpănit. Aşa au luat tre subsemnat. Nu „orgoliu” degajă aceste rânduri naştere răscolitoarele poeme „Rugă slavo-latină”, vibratile, ci ocrotirea propriei valori, a conştiinţei „Polunoşniţa” (Rugă de Miez de Noapte), „Păstori propriei demnităţi. Pe de altă parte, însuşi scriitorul ai cuvintelor frumoase” (Din povaţa lui Onache Că- recunoaşte, într-un interviu încă din 1973, transmis răbuş către nepotul său Tudorică), „Rugă la sfârşit la telefon pentru Cluj – Napoca, că „un anumit or- de veac, la sfârşit de mileniu”, „Rugă albă”, „Ruga goliu nu-i este străin” când vine vorba de propria-i fi ilor rătăcitori” ş.a. În toate aceste poeme de o cu- creaţie de calitate în cazul concret, de nuvela „Ul- cernicie aparte şi cu dese invocări ale Divinităţii, tima lună de toamnă”. Atunci care ar fi problema?! sunt zugrăvite – pe calea unui limbaj religios şi plin Să-l acceptăm, aşadar, pe Ion Druţă aşa cum este de „rugi” înţelepte – crâmpeie sângerânde din des- şi aşa cum vrea să fi e el în realitate – la venerabila tinul neamului nostru la răscruce de milenii, ca în vârstă de 80 de ani! Aceasta ar fi înţelepciunea cea acest început al „Polunoşniţei”: „Stoluri de corbi,

nr. 1(12), februarie 2009 - 95 Akademos

/ Doamne, / Au împânzit / Cerul / Patriei mele.../ acum e în repetiţii în mai multe teatre din ţară). To- Şi tot rotesc, / Rotesc ... / Nici soare, / Nici lună, / tul este, ce înţelegem noi prin acest cuvânt sfânt pe Nici stele.../ Beznă, / Miez de noapte, / Tăcere de care-l poartă ca nume pământul nostru. Dacă, zi- mormânt / Şi numai aripile / Corbilor / Vâslesc, / când Moldova, se are în vedere cunoscuta formulă Tăcute, / Prin întuneric. / Mi se face / Greu pe sufl et, – la mai mult şi la mai mare, eu niciodată nu am fost / Doamne...”. Sau acest cumul de metafore plastici- un adept înfl ăcărat al ei. Dacă se au în vedere ban- zante din „Păstori ai cuvintelor frumoase”: „Patria curile din Chişinău, ce se făceau cândva de alţii, le noastră, / Fiule, / A fost / Şi rămâne / Bunătatea. / făceam, pe semne, şi eu, de bancuri de-acelea nu mi Hotarele / Patriei noastre, / Dinspre nord / Şi din- se mai face dor. Dacă, zicând Moldova, se au în ve- spre sud, / Dinspre est, Şi dinspre vest, / Se numesc / dere şcolarii şi lumea ce munceşte acum, în această Credinţă, / Răbdare, / Tăcere, / Iubire”. iarnă răutăcioasă, la strânsul sfeclei, sufl etul meu Când monografi a de faţă era aproape încheiată, răspunde din plin – da, aceasta e ţara mea, şi toată Ion Druţă mi-a mai făcut o surpriză plăcută: mi-a toamna m-am simţit trist, şi am suferit, ştiind bine expediat un nou poem, intitulat „Răscoala unui unde mi-s cititorii …”. petic de pământ”, pe care, desigur, l-am inclus în Ion Druţă a elucidat mai multe aspecte ale bala- cuprinsul viitoarei cărţi. Maestru al personifi cări- dei „Mioriţa” (consideră că a fost creată de un autor lor desfăşurate, cu rază globală, aici autorul a ex- concret şi nu este rezultatul al mai mulţi „anonimi”) celat în crearea de imagini de tip dantesc, cum ar şi ale istoriei noastre naţionale, diverse momente ce fi aceasta ce încununează poemul despre apusul ţă- rănimii printr-o poantă paradoxal de tragică: rămas ţin de gândirea artistică şi ştiinţifi că a înaintaşilor, fără plugarii dintotdeauna, risipiţi care şi unde prin probleme referitoare la limba literară şi graiul po- străinătăţi, Pământul tânjeşte împărăginit, ca o fi inţă pular, la ecologia naturii şi a spiritului ş.a.m.d. Prin- fabuloasă a neamului, după negrul brazdei netrase cipalul e ca noi să-l citim cu atenţie şi nu pe sărite, de nimeni, pentru ca, într-un târziu, să se răzbune pe superfi cial, răsfoindu-l doar, căci el este foarte con- ţăranii înstrăinaţi, care l-au trădat – secvent în gândirea lui şi în ideile propulsate. „Totul s-a întunecat, Veţi putea zice, probabil, că Ion Druţă, totuşi, nu A înţepenit, ne-a oferit până în prezent un răspuns desluşit la pro- A amuţit, blema denumirii limbii literare. Aşa este şi nu este Şi numai pe cupola cerului, aşa. Druţă este un om al tactului, al înţelepciunii, al Pe sus, Pe sus de tot, unei diplomaţii chiar. Lui nu-i place zarva deschisă, Aleargă o pereche de cai, nu-i plac nici trâmbiţările, nu-i plac nici zâzaniile. Târând printre nori Lucruri absolut fi reşti în cazul unui artist dublat de Un plug răsturnat”. un înţelept. Acei care s-au grăbit să-l eticheteze cu Neîndoios, e un adevărat apocalips pentru trud- peiorativul „moldovenism” fi e că au exagerat cu nicul Plug, rămas în afara oricărei întrebuinţări, voia sau fără voia lor, fi e că pun în acest cuvânt alte care, nemaiavând pe nimeni să-l ţină de coarne aici, conotaţii. Să poposim ceva mai mult asupra denumi- pe pământ, se avântă, supărat înspre câmpia cerului, rii limbii noastre (desigur, cu argumente în mână!). pentru a-şi înfi ge măcar acolo lama de oţel fl ămândă Încă în octombrie 1963, la cel de-al treilea Congres de brazde (fi e şi albastre!) … al Scriitorilor din Moldova, Ion Druţă a avut cura- Mulţi au fost criticii literari (şi nu numai criticii jul cetăţenesc să ridice problema alfabetului latin, propriu-zişi!) care l-au învinuit pe Druţă de atâtea să susţină oportunitatea răspândirii cărţii româneşti ori, cum că, afl ându-se cu traiul la Moscova, nu prea în republică („România e doar o ţară rudă cu noi cunoaşte în detalii realităţile din Moldova. La care ca limbă, ca istorie, e ţară socialistă ca şi republica autorul „Poverii bunătăţii noastre”, într-un interviu noastră, şi să nu ne grăbim a ridica zid chinezesc din 1 ianuarie 1977, le-a răspuns acestor netoţi în de-a lungul Prutului” – Aplauze îndelungate), să de- mod categoric şi pentru totdeauna: plângă starea jalnică a funcţionării limbii materne „Deşi trăiesc de-aproape o viaţă de om la Mos- („Limba vorbită, acel rezervor de mii de ani a rămas cova, dor de Moldova nu mi se face mai niciodată. azi împărăgenit, înăbuşit de elemente parazitare … Moldova este zilnic cu mine – împreună ne sculăm, La fi ecare cuvânt moldovenesc se adaugă cel puţin împreună colindăm oraşul, despre ea şi pentru ea şapte cuvinte ruseşti … E o epidemie în satele noas- curg litere pe masa mea de scris, despre ea vorbim tre”), să pună semnul egalităţii între limba literară în familie, despre ea răspund la telefon (noaptea din republică şi limba română (vezi articolul din trecută mi s-a telefonat de la un teatru din Siberia, manuscris „Ion Druţă despre destinul limbii litera- ca să fi u întrebat – de la cine a născut cei doi copii re” semnat de publicistul Alexandru Donos). Maria, eroina piesei „Sfânta sfi ntelor”, care tocmai Mult mai târziu, la 6 septembrie 1994, Ion Dru-

96 - nr. 1(12), februarie 2009 Critică literară

ţă publică eseul de răsunet (nu numai pozitiv!) „La foarte mult cu convingerea lui Eminescu în legătu- răscrucea celor proşti”, unde se referă în mod di- ră cu pronunţarea repetată a cuvântului „patrie” ca rect şi clar la glotonimul „limba moldovenească”. indiciu al „patriotismului”: „Nu devine cineva scri- Dacă „nuanţările” răspunsului pot nedumeri pe unii itor naţional prin aceea că repetă cuvintele patrie, oponenţi, concluzia scriitorului este una răspicată şi libertate, glorie, naţiune în fi ecare şir al scrierilor corectă: „Şi, totuşi, simt cum insistă năuciţi săr- sale, precum, pe de altă parte, poate cineva să nu po- manii mei cititori. Cum o numim până la urmă? menească deloc vorbele de mai sus şi să fi e cu toate – Fireşte, limba română”. acestea un scriitor naţional. (…) Ceea ce se simte şi După care are grijă să adauge aceste comentarii se respectă adânc se pronunţă arareori …”. lămuritoare: „Adevărul e că noi suntem o parte din Spre sfârşitul discursului nostru academic ar fi Moldova voievodală, rămasă, datorită cunoscutelor cu cale să ne întrebăm şi să răspundem în acelaşi destine, din Moldova veche, dar noi nu putem su- timp: care sunt pilonii de rezistenţă şi sursele de pravieţui cu limba de pe vremea lui Papură Vodă. atractivitate ale operei lui Ion Druţă, ce o face să fi e Limba este un organism viu ce fi erbe mereu în caza- mereu îndrăgită nu numai la noi, acasă, ci şi dincolo nele spirituale ale neamului, asimilând noţiuni noi, de hotarele Moldovei?! alimentând şi îmbrăcând în veşmintele respective În primul rând, e talentul nativ al autorului, ta- anumite curente sociale, politice, culturale. Aşa se lent de mare raritate, după cum o recunosc cu toţii face că noi azi, după ce-am călătorit prin alte im- şi oriunde; perii, ne folosim de limba fi artă şi cizelată de fra- în rândul al doilea, este principiul defi nitoriu al ţii de peste Prut în cazanele naţiunii. E legitimă poeticităţii, cu lirismul lui molipsitor, pe care Druţă această stare de lucruri, le datorăm ceva pentru asta îl aplică cu o consecvenţă demnă de invidiat în tot fraţilor de peste Prut? Nu, pentru că temelia limbii ce a scris: nuvelă, roman, dramă, eseu (ce reprezintă române o constituie limba lui Eminescu, Creangă, acest principiu, vezi studiul nostru din monografi e: Alecsandri, iar fi erberea acelor cazane lingvistice de Poeticul – principiu artistic fundamental al esteticii pe malul Dâmboviţei a fost în mare parte asigurată druţiene); de suferinţele prin care a trecut şi bucata de pământ în rândul al treilea, este arta miraculoasă a lui pe care astăzi trăim şi care se numeşte Statul Moldo- Druţă de a împleti actualul cu general-umanul (în venesc … Dar, pentru Dumnezeu … Dacă ţineţi la favoarea acestuia), proiectându-le în imagini arhe- casele voastre, la copiii voştri, la neamul vostru, nu tipale, în metafore, simboluri şi mituri abisale; vă mai opriţi la blestemate răscruci de proşti şi nu în rândul al patrulea, este bunătatea creştină a mai intraţi în discuţie – e una sau sunt două, e mol- personajelor, religiozitatea sufl etului lor, într-un cu- dovenească sau română. Nu vreţi să-i ziceţi limbă vânt, „spaţiul sacru” al universului druţian de teme, română, ziceţi-i limbă moldovenească, nu vă vine eroi şi idei; să-i ziceţi moldovenească, ziceţi-i limba maternă, şi în rândul al cincilea, este învăluirea realităţilor mai mult nu discutaţi cu nimeni niciodată această evocate în mister şi poezie, în nostalgie şi înţelep- chestiune (subl. noastră – M. D.). Limba maternă ciune, în meditaţii fi lozofi co-existenţiale; este maica spiritului nostru, iar maicile nu se discută în rândul al şaselea, este dragostea nemăsurată pe la răscruci cu toţi proştii. Ceea ce e sfânt, sau se a scriitorului faţă de tot şi de toate cele autohtone şi ţine în sfi nţenie, sau nu mai e sfânt” (n.n.). cele omeneşti, dragoste echivalentă cu cea a Cre- E un răspuns cam stufos şi voit complicat, pe atorului acestei lumi, care ştie a mângâia şi un fi r potriva problemei complicate, dacă ne gândim la de iarbă, dar şi un fi r de stea, şi de care se bucură faptul că în spatele lui Druţă stau mii şi sute de mii deopotrivă ca un copil; de simpli cititori care, până una alta, încă mai con- în fi ne, în rândul al şaptelea, este acea plăma- tinuă să aibă alergie faţă de denumirea corectă a dă fericită de stil polifonic, cu puternice ecouri din limbii literare; iar pentru autorul „Bisericii albe” ci- Biblie, din mitologia naţională, din baladele şi cân- titorul este totul, de dragul lui el trăieşte şi creează; tecele populare, din letopiseţele străvechi, din marii când însă se întâmplă ca „gândurile şi zbuciumările povestitori Creangă, Sadoveanu, Cehov. mele” „să nu ajungă în toată plinătatea la inima fi - Pe când lucram la anterioara monografi e colec- ecărui cititor”, atunci „nici presa, nici tirajele, nici tivă în 2 volume „Opera lui Ion Druţă: univers ar- nimic altceva nu mă aranjează” (dintr-un interviu). tistic, spiritual, fi lozofi c”, în cadrul unei întrevederi, În ceea ce priveşte aforismul fi nal din consideraţiile scriitorul m-a rugat mult să-i găsesc un interviu de mai sus ale lui I. Druţă – „Ceea ce e sfânt, sau se transmis prin telefon pentru o publicaţie din Cluj- ţine în sfi nţenie, sau nu mai e sfânt”, acesta consună Napoca („Tribuna” din 1973, după cum am afl at mai

nr. 1(12), februarie 2009 - 97 Akademos târziu). După mai multe căutări am descoperit acel care ar fi , în linii mari, diapazonul conţinutistic al amplu şi important interviu, special publicat fără ni- neordinarei monografi i colective. cio intervenţie redacţională (ca să se vadă, chipuri- În prefaţa la capodopera lui George Călinescu le, cum vorbesc şi scriu moldovenii!). L-am adus la „Istoria literaturii române de la origini până în pre- condiţie (doar era o convorbire telefonică!) şi l-am zent”, Alexandru Piru scria: o atare sinteză monu- publicat în sus-numita lucrare (în vol. 2). Interviul mentală ca cea a lui George Călinescu „apare odată poartă un titlu foarte frumos şi plin de semnifi caţie: pe secol şi poate o singură dată într-o cultură”. M-aş „Pentru mine a face literatură sau a face teatru este încumeta să rostesc şi eu aceeaşi formulă în legătură un fel de a trăi”. Mi-am zis atunci, îmi zic şi acum: cu talentul lui Ion Druţă: un talent nativ ca cel al lui iată cheia secretului / succesului de ce Druţă este Ion Druţă „apare odată pe secol şi poate o singură Druţă – şi la noi, şi în alte părţi. Pentru că îşi trăieşte dată într-o cultură”. Să-l preţuim! Să-l iubim! Să-l propriile opere artistice ca pe o viaţă, iar viaţa – ca admirăm. Cât mai este în viaţă. Şi nu numai! pe o operă artistică. Discurs academic ţinut la 12 iunie 2008 Toate aceste însuşiri capitale ale dăinuirii în în faţa Adunării Generale a A. Ş. M. timp, spaţiu şi istorie a operei lui Ion Dru- ţă le-am desprins din majoritatea studiilor semnate de specialişti consacraţi din Mol- dova şi România, din Federaţia Rusă, din Franţa şi Germania, din Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii, care constituie miezul de foc al monografi ei „Fenomenul artistic Ion Druţă”. Încă o concluzie principală „izvorâtă” din viitoarea carte despre Druţă: metodele tradiţionale se dovedesc, până la un punct, incapabile să investigheze opera druţia- nă în adâncime, cu multiplele ei conotaţii conştiente şi inconştiente. În scopul acesta rezultate de mare efi cienţă hermeneutică ne făgăduiesc noile, modernele metode de cercetare a literaturii, cum ar fi teoria psiho- critică a „mitului personal” după francezul Charles Mauron (cartea „Des métaphores obsedant au mythe personnel”), în această privinţă imaginea „Păstorului” se pretează cum nu se poate mai bine, teoria „poeti- cităţii” după criticul structuralist francez Mikel Dufrene (cartea lui „Poeticul”), teoria „operei deschise” după cunoscutul semiotician italian Umberto Eco, în lumina căreia scrierile lui Druţă se pretează la infi nite şi inepuizabile interpretări, precum şi intertextualitatea, semiotica ş.a. Monografi a „Fenomenul artistic Ion Druţă” încearcă să aplice cu subtilitate aceste metode de perspectivă. De o mare bogăţie hermeneutică şi sti- listică, de o mare varietate de genuri şi specii, de formule şi modalităţi – de la studii şi articole până la portrete şi eseuri, de la atitudini critice şi scrisori particulare până la dedicaţii poetice, de la poeme personale Gheorghe Vrabie. Ilustraţie la cartea Taina care mă apără de şi discursuri aproape necunoscute, – iată Grigore Vieru. Chişinău, ed. Literatura artistică, 1983

98 - nr. 1(12), februarie 2009 Istorie

CONSIDERENTE grafului de însuşi Antioh Cantemir3. Incertitudinile privind data naşterii lui Antioh s-au răsfrânt şi asu- PRIVIND DATA NAŞTERII pra unor repere cronologice din biografi a principe- lui, căci aceeaşi diversitate de păreri o constatăm în LUI ANTIOH CANTEMIR privinţa vârstei pe care o atinsese Antioh la sfârşitul anului 1731 – începutul anului 1732, când pleca în Acad. Andrei EŞANU, misiunea sa diplomatică la Londra. Dacă unii isto- Valentina EŞANU, rici arată că ar fi împlinit pe atunci 224, apoi alţii – cercetător ştiinţifi c la IISD, A.Ş.M. 235 sau chiar 24 ani6, de unde se trage concluzia că s-ar fi stins din viaţă pe la 35 sau 36 de ani. Trebuie să arătăm că de fapt nu se cunoaşte data A NEW POINT OF VIEW CONCERNING exactă a naşterii nici a unui copil al lui Dimitrie THE BIRTH DATE OF ANTIOH CANTEMIR. Cantemir şi Antioh nu este o excepţie în această pri- Based on written historical sources from the epo- vinţă. De aceea, în lipsa unor informaţii incontesta- ch, the authors are bringing arguments that Antioh bile, istoricii sau alţi specialişti şi biografi ai aces- Cantemir birth date was not, as previously conside- tora sunt nevoiţi să recurgă la calcule aproximative. red, in 1708-1709 period, but in 1710. Primul copil în familia lui Dimitrie şi a Casandrei – Maria – se consideră, de exemplu, că s-ar fi născut Antioh Cantemir, fi ul lui Dimitrie Cantemir din prin 1700, după unii cercetători la 29 aprilie, fără căsătoria cu Casandra Cantacuzino, era la o vârstă temei documentar7. Drept reper în această privinţă cu totul fragedă, când după cunoscutele evenimente este luată căsătoria părinţilor ei care a avut loc prin din vara anului 1711 părinţii săi cu întreaga lor fa- 1699 „după Ispas”8. milie s-au stabilit în Rusia. Se cunoaşte că ulterior, În stabilirea anului naşterii lui Şerban (Serghei) ajuns la maturitate, Antioh a devenit o personalitate Cantemir, unul din fraţii mai mari ai lui Antioh, de prim rang în viaţa politică şi culturală a Imperiu- drept punct de orientare poate servi, după noi, Pa- lui Rusiei din prima jumătate a sec. al XVIII-lea. negiricul dedicat lui Petru cel Mare, scris de tatăl Viaţa şi activitatea sa ca diplomat, scriitor şi gândi- său Dimitrie Cantemir, pentru ca odrasla să-l recite tor fi losof, s-a bucurat de ample cercetări în multe la serbarea de Paşti (14/25 martie 1714) în faţa unui ţări europene, fapt ce a adus la o cunoaştere destul distins public în frunte cu ţarul. În titlul acestei scri- de bună a biografi ei şi activităţii sale pe diverse pla- eri se arată că recitatorul „în curând urma să împli- nuri. Cu toate acestea, până astăzi mai ridică semne nească şapte ani”9, de unde rezultă că el s-a născut de întrebare unele aspecte ale biografi ei sale. Ast- fel, pentru simplu motiv că nu s-a păstrat sau nu a prin 1708, şi nicidecum prin 1706, precum se arată fost descoperit vreun document autentic în care să în eseul citat al lui N.N. Bantâş-Kamenski. fi e arătată data exactă a naşterii sale, se mai poar- Revenind la data naşterii lui Antioh Cantemir, tă discuţii pe această temă. Unii specialişti, precum 3 Александренко В.Н., К биографии князя А.Д. Кантемира, şi unele surse de referinţă (enciclopedii, dicţionare Варшава, 1896, с. 10-13. ş. a.), arată că Antioh Cantemir s-ar fi născut la 8 4 Mihordea V., Note cu privire la Antioh Cantemir, Bucureşti, septembrie 17081, alţii afi rmă că prin 1709. În unele 1946, p. 9. lucrări este prezentată chiar data exactă – 10/21 sep- 5 Кумок М.В., Pоссийский посланник в Англии А.Д. tembrie 1708 sau 1709, dar fără să se aducă repere Кантемир, в Вопросы истории, Москва, 1987, № 2, с. 178. 6 documentare2. De fapt, această din urmă dată apare Руссева Л., Поэт-дипломат [А. Д. Кантемир], в Смена, Москва, 2000, № 1, с. 45; Наумова О., «Пишу по должности în cea mai timpurie biografi e a sa, întocmită pe la гражданина» 300 лет Антиоху Кантемиру, в Человек без mijlocul sec. al XVIII-lea de Octavian Guasco şi границ, Москва, 2008, № 9, с. 42. se crede că informaţia a fost pusă la dispoziţia bio- 7 [Бантыш-Каменский Н.Н.], Родословие князей Кантемиров, в кн. Беер [Феофил Сигфрид]. История 1 Майков Л.Н., Материалы для биографии князя о жизни и делах молдавскаго государя Константина А.Д. Кантемира. С введением и примeчаниями проф. Кантемира, с российским переводом и с приложением В.Н. Александренко. Санкт-Петербург, 1903, c. V. родословия кнезей Кантемиров, Моcква, 1783, с. 306-310. 2 Discuţia şi spectrul de opinii exprimate vezi: Елеонская 8 Dinastia Cantemireştilor. Secolele XVII-XVIII, p. 447 А.С., Панегирик 1719 г. Из литературного наследия 9 Петру Первому пресветлейшему и державнейшему семьи Кантемиров, в кн.: Памятники культуры. благочестивейшему. победителъ, и всемилотивейшему Новые открытия. Письменность. Искусство. самодержцу, Царю и Покровителю своему Панегири- ческое всесожжение смиреннеще творитъ и приноситъ, Археология. Ежегодник, 1990 г., Москва, 1992, с. Преславнаго и богом хранимаго полка Святаго Пре- 28-33. Bobână, Gheorghe. Antioh Cantemir, poet, ображения салдатъ Священнешаго Российскаго Госу- gânditor şi om politic, Chişinău, Ed. Civitas, 2006, p.15, дарства Князь и Волошский господаревичь, нижайший nota 22 şi în compartimentul semnat de acelaşi autor în рабъ, Сербанъ Кантемир. В Санктъпетербурхе, в лето vol.: Dinastia Cantemireştilor. Secolele XVII-XVIII. рождения девы 1714, марта грядущу седмому возраста Coord. şi red. şt. acad. Andrei Eşanu, Chişinău, 2008, p. своего лету. На еллинском диалекте реченное. 494, nota 1.

nr. 1(12), februarie 2009 - 99 Akademos trebuie să arătăm că în sfârşit, se pare, a fost identi- aduce chiar tatăl copilului, este cel mai apropiat de fi cată o sursă istorică care varsă mai multă lumină data naşterii lui Antioh din câte se cunosc până în asupra chestiunii dezbătute. Este vorba de un alt prezent, ceea ce ne-a determinat să dăm prioritate Panegiric, rostit de astă dată de Antioh Cantemir celor scrise de Dimitrie Cantemir şi să considerăm în limba greacă cu ocazia sărbătorii Sfântului Du- că Antioh Dimitrievici Cantemir s-a născut, proba- mitru la 26 octombrie 1719 în incinta Academiei bil, la hotarul anilor 1709-1710. Slavo-greco-latine din Moscova, unde învăţa pe În fi nal, vom încerca să răspundem la întreba- atunci, în faţa profesorilor şi colegilor săi de stu- rea – cum au apărut în tradiţia familiei lui Dimitrie dii şi a unor înalţi demnitari invitaţi. După desco- Cantemir, fi xată de N.N. Bantâş-Kamenski12, anii perirea acestei scrieri, în literatura de specialitate 1706 şi respectiv 1708, drept date ale naşterii lui au apărut opinii diferite în privinţa prezenţei sau Şerban şi, respectiv, Antioh Cantemir. Fostul domn lipsei ţarului la respectiva festivitate, precum şi în al Moldovei, cu toate că ţinea minte data naşterii privinţa paternităţii acestui Panegiric. Dacă primul copiilor săi (aceasta se vede clar din Panegirici- aspect a fost rezolvat, demonstrându-se că la acea le sale), s-a lăsat silit de împrejurări să-i arate pe dată Petru I era cu totul în altă parte şi nu a asistat Şerban şi Antioh mai în vârstă cu circa doi ani. Se la această serbare, apoi, cât priveşte paternitatea, pare că el a făcut conştient acest lucru pentru ca discuţia mai continuă. fi ii săi să fi e trimişi la studii în instituţiile de învă- După unii istorici, Panegiricul ar fi fost scris ţământ din Rusia sau chiar în străinătate13. Căci, în chiar de Antioh Cantemir, un copil, precum se corespundere cu ucazurile ţarului, emise între anii ştie, deosebit de înzestrat, iar după alţii – de Ivan 1701-1721, copii de nobili erau daţi la învăţătură Ilinski, unul dintre profesorii săi, sau de Dimitrie în diferite şcoli de la 10-12 ani14. De aceea Dimi- 10 Cantemir. Noi atribuim această lucrare celui din trie Cantemir, pentru a-şi vedea date odraslele cât urmă, deoarece scrierea în cauză nu numai că se mai curând la studii, în mod intenţionat i-a prezen- aseamănă după formă foarte mult cu Panegiricul tat mai în vârstă pe cei doi fi i ai săi. Până la urmă, din 1714, dar şi prin faptul că în cuprinsul discur- această manevră i-a reuşit doar parţial, căci deja sului sunt făcute unele aluzii fi ne la suferinţele prin prin 1718 Antioh studia la înalta şcoală moscovită care a trecut principele moldovean în 1711, compa- arătată mai sus. Cât priveşte rugăminţile sale de rabile cu cele ale Sfântului Dimitrie de Solun. Cum a-şi trimite fi ii la studii în Europa, Petru I le-a lăsat acest martir a închinat de bună voie „coroana” lui fără atenţie. Iisus, Dimitrie Cantemir a închinat-o ţarului Petru Un ultim considerent care ne-a determinat să cel Mare. credem că Antioh s-a născut la sfârşitul lui 1709 Din punctul de vedere al problemei abordate sau în primele luni ale lui 1710 este şi faptul că în- lucrarea la care ne referim este importantă prin săşi Antioh, când pleca în misiunea sa la Londra la faptul că ne aduce un punct de sprijin mai sigur începutul anului 173215, spunea că avea 22 de ani. în privinţa datei naşterii lui Antioh Cantemir. Or, Ceea ce ar însemna că el s-a născut prin 1710. chiar în titlul desfăşurat al Panegiricului se arată 12 că era rostit de tânărul principe la 26 octombrie [Бантыш-Каменский Н.Н.], Родословие князей Кантемиров. 1719, pe când acesta era în al zecelea an de viaţă 13 Precum se ştie, Dimitrie Cantemir a făcut în repetate „… грядущу десятому возраста его лету … лета rânduri demersuri către ţar ca să i se permită acest lucru. господня 1719 октября в 26 день …”11, de unde O aluzie la dorinţa sa de a-şi trimite copiii săi în străinătate şi concluzia că acest fi u al lui Dimitrie s-a născut se conţine în documentul din februarie 1721 (Ciobanu fi e după 26 octombrie 1709, fi e în primele luni ale Ştefan, Dimitrie Cantemir în Rusia, Bucureşti, 1924, lui 1710. Cu alte cuvinte, în scurtă vreme după fes- doc. XXXV, p. 107-109), iar în testament această rugăminte este formulată într-un punct aparte ( Цвиркун tivitatea arătată mai sus Antioh trebuia să împli- В., Эпистолярное наследие Дмитрия Кантемира. nească zece ani. Acest indiciu cronologic, care îl Жизнь и судьба в письмах и бумагах, Chişinău, 10 Originalul acestui opuscul, se pare nu s-a păstrat, fi ind 2008, p.280-283, punctul 4). 14 Константинов Н.А., Струминский В.Я., Очерки по descoperit relativ recent traducerea acestuia în limba rusă în истории начального образования в России. Второе Muzeul Istoric din Moscova. Discuţia care s-a iscat în privinţa издание, Москва, 1953, с. 39-41 acestei descoperiri vezi: Елеонская А.С., Панегирик 1719 г. 15 Bobână, Gheorghe, Antioh Cantemir, poet, gânditor şi om Из литературного наследия семьи Кантемиров, с. 28-33. politic. Chişinău, 2006, p.54. 11 Ibidem, c.29.

100 - nr. 1(12), februarie 2009 Etnograﬁ e

şi satisfacă anumite necesităţi vitale, estetice, sociale COVOARELE – de a-şi împodobi casa, aşterne patul, acoperi corpul, MOLDOVENEŞTI – PERLE înfrumuseţa şi organiza sărbătorile, petrece anumite ritualuri etc. DIN ZESTREA ETNICĂ, Prin urmare, ţesutul şi alesul covoarelor a fost ASTĂZI ŢIN CALEA una din cele mai răspândite şi dezvoltate îndeletniciri casnice ale femeilor, meşteşuguri artistice. El expri- SPRE DISPARIŢIE mă în piesele ţesute opinia colectivă, tradiţiile satului, se bazează pe rădăcini seculare, pe tradiţiile multor Doctor în etnologie Elena POSTOLACHI- generaţii. IAROVOI Domeniul de creaţie populară a valorilor textile, a ţesăturilor, a covoarelor este fantastic de bogat prin MOLDOVAN CARPETS - PEARLS OF înţelepciune, prin cunoştinţe şi formele tehnologice, ETHNIC LEGACY prin intersectarea ţesutului cu broderia, a alesului cu The actuality of these popular treasures arises fi re colorate pe pânzele curate, a programării struc- despite an indifferent attitude, of a social negligence turii facturale, cu formule matematice şi programare towards the most representative and rich type of popular computerizată a urzelii la ţesături. În tehnologiile şi art – carpeting. The author pleads for the research and decorul textilelor populare, îndeosebi în covoristică, valorifi cation of the traditions of popular art which represents the basis of the national heritage. putem citi istoria culturii neamului, lumea lui înconju- rătoare, mediul natural cu plante şi fl ori care i-a oferit Actualitatea acestor nestemate populare apare în alfabetul frumuseţii cu cei peste 130 de coloranţi eco- virtutea unei atitudini nepăsătoare, unei neglijenţe logici curaţi (din cercetările dr. M.Bodrug). Aceştia, sociale faţă de cel mai reprezentativ şi bogat domeniu de artă populară care ne-a încălzit, ne-a purtat demnitatea, ne-a reprezentat în- ţelepciunea şi statutul social, ne-a înzestrat copiii, ne-a creat confortul spiritual în casă, ne-a însoţit strămoşii în ultimul drum. După tradiţia moldovenilor, dacă ai fost om gos- podar, o gospodină sârguincioasă e frumos, e bine, e o onoare să-ţi fi e aşternut din faţa casei până la poartă în ultimul tău drum un covor, un lăicer sau diferite ţoluri lucrate manual. Fiecare cunoaşte tradiţia noastră că fete- le, căsătorindu-se, trebuiau să aibă de acasă zestre, de obicei ţesături de tot felul, dar locul principal îl ocupau cele 2-3 covoare, va- luri de pânză, ţoluri, păretare, iorgane, perne ş.a.m.d. Toate acestea se pregăteau din timp, cu mulţi ani înainte şi se păstrau stivuite în casa mare, fi ind aerisite, înnoite, completând „teancul de zestre” sau „comând” cu noi piese manuale. Obiectele lucrate cu multă migală şi is- cusinţă, îndeosebi covoarele nu se vindeau, nu se îndepărtau din familie, ele rămâneau relicve ale familiei, în unele cazuri se dăruiau rudelor apropiate. Covorul în casă, asemenea unei cărţi de economii, mângâia sufl etul familiei, încălzindu-i casa şi creându-i un spaţiu estetic, frumos, care vorbea de la sine despre spiritualitatea membrilor săi. Acasă, are loc un proces de comunicare a omului cu obiectele, care îi creează o anumită dispoziţie în funcţie dacă ele îi plac sau nu. Prin urmare, covoarele, ţesăturile de casă sunt acele forme Covor, sf. sec. al XIX-lea. Din colecţia Muzeului Naţional intermediare în viaţa omului, care îl ajută să- de Etnografi e şi Istorie Naturală

nr. 1(12), februarie 2009 - 101 Akademos de altfel, sunt mai puţini la număr decât la azeri, care epoca tripoliană târzie - a doua jumătate a mileniului au reuşit să evidenţieze peste 190 de plante tinctoriale III p.e.n. Despre confecţionarea ţesăturilor groase la şi să obţină peste 1180 nuanţe cromatice. (Informaţii diferite popoare aminteşte Homer (Гамер, 1967). De de la simpozionul Internaţional pe covorul oriental prin sec. XV-XVI sunt unele documente (Boga, Ghi- Bacu, 1985). bănescu şi a.) ce menţionează prezenţa covoarelor în Privind pe verticală istoria dezvoltării ţesăturilor, componenţa actelor de dăruire, registrului de zestre, îndeosebi a covoarelor, vei găsi etape de înfl orire, de actelor juridice ş.a. (Boga, Ghibănescu). Însă aceste stagnare, de revenire prin împrumuturi de motive şi atestări nu conţin descrieri despre aspectul tehnico- compoziţii, de migrare în altă lume, de înlocuire a lor decorativ al covoarelor, ele numai permit să afl ăm şi scoatere din casă, de neglijare a zestrei seculare. despre existenţa lor cu mult mai înainte. Astfel, fi ecare pas al covoristicii moldoveneşti nece- Mărturii preţioase despre covoarele moldove- sită o refl ectare obiectivă, interdisciplinară, o atenţie neşti survin de la sf. sec. XVIII – încep. sec. XIX, din partea ştiinţei etnografi ce în primul rând pentru ele fi ind menţionate cu diferiţi termeni: „scoarţe”, a-i aprecia etnicitatea pe detalii în complex. „covoare”, „cergi”, “poloage”, “lăicere”, ş.a.m.d. Covorul moldovenesc prezintă un izvor documen- Despre ele au scris mulţi călători străini, care tar, un tezaur naţional de valoare excepţională, care au vizitat Moldova în sec. XVIII (Paul de Alepo, conţine în sine multiple funcţii comunicative şi de ex- M.Bandini, M.Kappa). primare a amprentei perioadei în care este creat. Prezintă interes scrierile lui A.Afanasii-Ciujbin- Ajuns la un nivel înalt de desăvârşire în schii în sec. XIX despre decorul unei case ţărăneşti: sec. XVIII – prima jumătate a sec. XIX, covorul mol- „... la pereţii casei se întind laiţe, acoperite neapărat cu dovenesc a atras atenţia multor oameni îndrăgostiţi de covoare... Covoare atârnă pe pereţi. Deasupra aşternu- artă. Unii foloseau motivele din arta covoarelor drept turilor, pe care se afl ă un clid de perne cu feţe brodate... izvor de inspiraţie, alţii le admirau şi le fi xau frumu- La sobă pe toate muchiile sunt covoraşe. Eu nu vor- seţea, însă puţini au lăsat argumente scrise referitoare besc de casa unui ţăran înstărit, în care el singur nici la trăsăturile specifi ce ale covorului moldovenesc. nu trăieşte, dar o ţine pentru oaspeţi. Acolo nimic nu Astăzi, când în practica culturii artistice con- se vede de după covoare” (Афанасьев-Чужбинский, temporane arta decorativă ocupă un loc însemnat, 1863, C. 272). când s-a lărgit interesul faţă de creaţia populară O atenţie nemijlocită cercetării covoarelor moldo- (Convenţia, 2005), arta covorului moldovenesc ca- veneşti a fost atribuită la începutul sec. XX, fi ind pu- pătă o actualitate deosebită, fi indcă anume covorul blicate două albume (Арбузов, 1902; Реммер, 1912). este obiectul de bază care lasă amprenta etnicită- Până în prezent unele din cele mai preţioase lucrări la ţii în decorul locuinţei populare. Anume covorul a tema dată rămân a fi cărţile-albume ale specialistului atras atenţia multor cercetători ai artei. în studiul artelor D.Goberman, unde autorul generali- Făcând o incursiune scurtă în istoria acestui gen zează motivele ornamentale, aspectul cromatic. bogat al creaţiei populare, am putea constata că mo- Cercetările etnografi ce ale covoarelor moldove- numentele arheologice atestă răspândirea ţesutului în neşti (Zelenciuc, Postolachi, 1990; Postolachi, 1987)

Covor, a doua jumătate a sec. XIX. Reproducerea lui a fost prezentată în Casa Mare a Moldovei, Expo 2000 Hanovra, Germania

102 - nr. 1(12), februarie 2009 Etnografi e au luat în dezbatere particularităţile specifi ce refl ecta- multiple variante ale ţesutului ales (ales neted, ales te în tehnologia confecţionării lor, grupele tipologice cu miţe, ales ridicat cu andrica, ales în găurele, ales şi deosebirile zonale, schimbările care au avut loc în cu noduri prin broderie, ş.a.m.d.), cu nenumărate gru- timp în arta covoristicii. pe tipologice (scoarţă, chilim, covor, război, cergă, Cercetarea ţesăturilor groase de lână, a trăsătu- niţurcă, polog, pătari, lăicere alese, ungherari, pocro- rilor comune şi particulare ale covoarelor în contex- văţ, păretare alese, brodate (rumbă şi a.) să monu- tul culturii naţionale româneşti a fost efectuată prin mentalizeze aceste bogăţii într-un Muzeu Naţional conlucrarea cercetătorilor români de la Muzeul Sa- al Covorului, aşa cum sunt în alte republici. Şi dacă tului din Bucureşti (coordonator G.Stoica) şi cei din avem Sărbătoarea şi Festivalul vinului, poate fi şi Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova (coord. „Ruta covorului” susţinută de Organizaţia Internaţio- E.Postolachi). nală (ETN) a rutelor de textil cu sediul în Hanovra, cu Rezultatele acestui studiu în comun au fost publicare Republica Moldova în 1998 a organizat I simpo- cate în monografi a colectivă „De la fi bră la covor”, zion internaţional pe textile şi modă „Dialog – 98”, Bucureşti 1998, tipărită cu sprijinul fi nanciar al Mi- dar care nu şi-a mai găsit continuare. nisterului Cercetării şi Tehnologiei din România. Lu- Din păcate, dacă în 1990 a fost lansată comanda de crarea cuprinde pagini din istoria cercetării, tehnicii stat în cercetare-dezvoltare a artei populare, a meşteşu- de ţesut şi ornamentare, procedee tehnice şi reţete de gurilor artistice, astăzi acest domeniu foarte important vopsire cu coloranţi naturali, aspecte ale decorului, pentru imaginea ţării, destinul şi viitorul culturii po- terminologie, urme de interferenţe culturale, tradiţii pulare a acestui neam, este lăsat la voia întâmplării. şi inovaţii, imagini. Or, domeniile culturii populare materiale necesită o Apreciind importanţa covoarelor manuale mol- atenţie sporită asemenea culturii spirituale – muzicii, doveneşti, cunoscute în lume ca fi ind „covoare basa- folclorului, dansului etc. Cultura populară este piatra rabene”, care constituie una din valorile de bază din de fundament în defi nirea etnicităţii şi de aceea merită patrimoniul mobil al ţării, al familiei, recunoscând să fi e educate cadre specializate de etnologi. importanţa cunoştinţelor tradiţionale, contribuţia lor Dar aceste probleme trebuie puse în dezbatere în dezvoltarea durabilă a economiei naţionale şi bu- specială, aici vin doar cu îndemnul ca ştiinţa etno- getului familiei, necesitatea promovării lor în sistemul grafi că să se întoarcă la cercetarea artei populare, de instruire, în protecţia şi valorifi carea lor actuală, a etnosului autohton. Pentru argumentarea acestei ţin să-mi exprim părerea că arta populară a ţesăturilor poziţii ţin să amintesc că astăzi multe minţi lumina- şi covoarelor, a portului popular, de rând cu celelalte te au înţeles importanţa cunoştinţelor tradiţionale, domenii de creaţie populară: arta lemnului, cerami- tehnologiilor populare în lume, de aceea este lansat cii, împletiturilor etc., alături de produsele bucătăriei apelul „Păstraţi cunoştinţele tradiţionale”. Acest apel naţionale, merită şi necesită să fi e studiate de ştiinţa nu este auzit însă în Republica Moldova. Puţin sunt etnografi că fundamental-aplicativă. Rezultatele cerce- cunoscute obiectivele Convenţiei privind protecţia şi tărilor trebuie implementate în vederea susţinerii pro- promovarea diversităţii de expresii culturale adopta- gramelor naţionale legate de dezvoltarea turismului tă la Paris, la 20 octombrie 2005. Aceasta consideră rural, renaşterea satului moldovenesc etc. Doar aceste necesară „Recunoaşterea diversităţii culturale, ceea îndeletniciri artizanale care sunt circa 60 la număr din ce creează o lume bogată şi variată, lărgeşte posibi- cele peste 200 meşteşuguri ne reprezintă imaginea et- lităţile de alegere, alimentează capacităţile şi valori- nică, gusturile estetice, cultura, înţelepciunea. le umane constituindu-se, astfel, într-o forţă motrice În scopul valorifi cării unor genuri de artă popula- fundamentală a dezvoltării durabile a comunităţilor, ră, arta ţesăturilor, a alesului de covoare a fost accep- popoarelor şi naţiunilor.” Convenţia impune promo- tată în curriculumul şcolii generale şi celor speciale varea respectului faţă de diversitatea expresiilor cul- la lecţiile de educaţie tehnologică şi respectiv au fost turale şi conştientizarea valorii acestei diversităţi la pregătite programe şi îndrumare metodice (Danii, nivel local, naţional şi internaţional. Postolachi, Bălteanu, 2002, ş.a.). Referinţe bibliografi ce Făcând de data aceasta o trecere în revistă foarte 1. Stoica G., Postolachi E.. De la fi bră la covor. Bucureşti, 1998. 2. Danii A., Postolachi E., Bălteanu I. Educaţia tehnologică în şcoala succintă a zestrei covoarelor moldoveneşti, consider că culturală. Chişinău, 2008. merită să se organizeze un Centru Naţional de Cerce- 3. Danii A., Postolachi E. Meşteşugurile artistice. Chişinău, 2006. Ghid pentru cadrele didactice. tare-Dezvoltare a valorilor materiale, a artei populare 4. Colac T., Gîsca A., Postolachi E. Manual pentru cl. VII-VIII la educaţie tehnologică. Chişinău, 2007. cu bază de date pe fi ece domeniu, cu lucrul ştiinţifi co- 5. Convenţia privind protecţia şi promovarea diversităţii de expresii metodic, cu revenirea la valorile naţionale prin diferi- culturale. Paris, 20 octombrie, 2005. 6. Землянухина Л.В. Эстетика, этнография, быт. Москва, 1994. te forme de instruire, organizare de mici întreprinderi, 7. Гомер. Илиада и Одиссея. М., 1967. muzee, fi indcă aceste valori artizanale sunt pe cale de 8. Афанасьев-Чужбинский А. Поездка в Южную Россию. ч. II: Очерки Днестра. Спб, 1861. dispariţie. Aproape sunt ratate şansele covorului mol- 9. Гоберман Д.Н. Молдавские ковры. Альбом, Кишинев, 1959: Ibidem. Ковры Молдавии. Кишинев, 1960. dovenesc, aportului naţional, ceramicii ş.a.m.d. 10. Зеленчук В., Постолаки Е. Коворул молдовенеск, Кишинэу, Merită ca Republica Moldova, având o zestre 1990. 11. Постолаки Е.А. Молдавское народное ткачество XIX – нач. originală precum arta covoarelor moldoveneşti cu XX вв. Кишинев, 1987.

nr. 1(12), februarie 2009 - 103 Akademos

COVOARELE cializarea covoarelor. Utilizatorii Internet-ului vor rămâne surprinşi de mulţimea covoarelor ţesute la ÎN CONTEXTUL noi şi afl ate în afara hotarelor republicii. Iar cunos- PATRIMONIULUI cătorii tradiţiei covoarelor basarabene - impresio- naţi de multitudinea şi diversitatea pieselor incluse CULTURAL AL sub acest generic. Era şi de aşteptat ca mai devreme REPUBLICII MOLDOVA sau mai târziu problema apartenenţei acestor creaţii artistice să fi e formulată în termeni ştiinţifi ci. Printre primii au reacţionat la problemă gesti- Dr. Varvara BUZILĂ onarii acestui patrimoniu galeriştii şi colecţionarii. Au început să întreprindă călătorii în patria covoare- THE CARPETS IN THE CONTEXT OF THE lor, ca să le argumenteze mai bine originea. În anul CULTURAL HERITAGE OF THE REPUBLIC OF MOLDOVA 2008 la Muzeul Naţional de Etnografi e şi Istorie The author approach the problem of making Naturală a Moldovei au fost în vizite de documen- collections of Moldavian carpets out of the borders of tare galerişti din Marea Britanie, colecţionari din Republic of Moldova. He reveals the importance of the SUA şi din Cehia pentru a solicita contribuţia cerce- carpets in the value system of the traditional society. tătorilor-muzeografi la identifi carea şi documenta- In the research from the semiotic perspective they were “texts of fi gurative symbols” important to ensure the rea ştiinţifi că a colecţiilor de covoare originare din social communication, synchronic and diachronic. estul Europei. Cu această ocazie s-a putut observa The arguments demonstrate that the social-political diversitatea tipurilor de covoare afl ate peste hotare, events from the last two centuries had as a result the tendinţe preferenţiale faţă de anumite tipuri şi lipsa movement of some important groups of population, totală a altora. that took out of country many valuable carpets. In Europe and USA they were re-united in big carpet Multe dintre imaginile de covoare aduse pentru collections called Bassarabian (Bassarabian Rugs, apreciere se înscriau în tipicul celor mai răspândite Bassarabian Carpets, Bassarabian Kilims) included ţesături. Erau covoare moldoveneşti cu decor fl oral in the international circuit of the valuable things from tinzând către reprezentări naturaliste. Datau prepon- different epochs. Just one category of carpets keeps derent de la sfârşitul secolului al XIX-lea, din prima it’s cultural identity – the one that represents a late tradition. The oldest and most valuable as an artistic şi din a doua jumătate a secolul XX. Fiind într-un image are continuously assimilated by other cultural număr mare şi reprezentând o infl uenţă al începutu- traditions. We have the necessity of a researching in lui modernităţii europene, aceste lucrări îşi păstrea- complex of these cultural goods, to determine their ză în bună parte identitatea culturală, încât putem cultural belonging. constata prealabil că anume prin ele peste hotare se încearcă construirea imaginii despre covorul mol- 1. Periplul covoarelor moldoveneşti dovenesc tradiţional. pe mapamond O altă parte de ţesături, intrate în circuitul in- În ultimii ani în ţările Occidentului şi în Statele ternaţional în secolul al XIX-lea şi tot atunci atri- Unite ale Americii, prin intermediul galeriilor, mu- buite tradiţiei basarabene, se deosebeau evident de zeelor şi colecţiilor personale, a fost inclus în cir- grupurile de covoare cercetate în literatura de spe- cuitul social un număr impunător de covoare mol- cialitate de la noi. Este un grup de covoare destul doveneşti. Cele de o vechime respectabilă ţesute în de reprezentativ sub raport numeric şi artistic, re- spaţiul de la est de Prut sunt numite covoare basa- alizate în cele mai bune tradiţii ale genului, având rabene (Bessarabian Carpets, Bessarabian Rugs, la baza constituirii decorului un foarte mic modul Bessarabian Kilims) pentru a fi identifi cate mai uşor artistic, iar în defi nitiv - o stilistică apropiată de cea din ansamblul covoarelor specifi ce Moldovei isto- a goblenului. Reprezentantul cunoscutei reviste de rice cu care se aseamănă. Vom respecta, după caz, specialitate editate în Londra Hali: Carpet, Textile această sintagmă, ca să rămânem în cadrul interna- and Islamic Art Aaron Nejad şi-a axat investigaţia ţional de referinţă, urmând ca pe parcursul exegezei pe covoarele basarabene, tocmai pentru că ele ridică să precizăm acest, dar şi alţi termeni, prin care sunt mai multe probleme privind perpetuarea artei covo- desemnate covoarele produse în spaţiul nostru cul- rului atât în Basarabia secolului al XIX-lea cât şi în tural de-a lungul mai multor veacuri. O bună parte ţările de est ale Europei. din aceste bunuri culturale pot fi vizualizate cu aju- Procesul verifi cării paternităţii culturale a co- torul Internet-ului, accesându-se paginile web ale voarelor catalogate ca moldoveneşti şi incluse în expoziţiilor şi magazinelor specializate în comer- circuitul social peste hotarele republicii a suscitat

104 - nr. 1(12), februarie 2009 Etnografi e reevaluarea din perspectivă social-ştiinţifi că a în- Europa. „În acelaşi timp, numeroasele războaie din tregului domeniu reprezentat de covoare în tradiţia secolele XVIII-XX au determinat dislocarea unui artistică. Înţelegerea acestui grup de obiecte de artă, număr mare de persoane care s-au refugiat cu ceea în particular, dar şi a interesului sporit al străinilor ce au avut mai de preţ – respectiv covoarele – în mai faţă de toate covoarele moldoveneşti ca fenomen de toată Europa şi chiar America. Pe această cale, mul- actualitate, în general, devin relevante într-un cadru te covoare au intrat în circuitul mondial de valori mult mai larg ce vizează circuitul acestor bunuri artistice, fi ind prezente adesea printre obiectele pro- culturale în secolele XIX-XXI. puse de marile case de licitaţie”. Mai multe covoare Este util să precizăm când şi în ce condiţii aces- vechi, păstrate ca moştenire în familii, au fost luate te textile cu valoare de patrimoniu puteau fi scoase ca trofee în timpul celui de-al doilea război mondial peste hotare. Până în prezent această problemă n-a sau au fost schimbate pe alimente în anii următori, fost luată în discuţie. Cercetările anterioare privind în timpul foametei în diferite regiuni ale Ucrainei . patrimoniul cultural mobil, destul de puţine la nu- Dar marele exod al covoarelor a început de cu- măr comparativ cu ponderea domeniului în viaţa societăţii, abia dacă au punctat formularea acestei probleme în toată cuprinderea sa. Cert este că ea a fost şi rămâne a fi destul de complexă, necesitând abor- dări pe măsură. Analizând procesele ce au stimulat structurarea patrimoniului cultural mobil în spaţiul nostru şi în ţările din apropiere, trebuie să avansăm ideea că ori de câte ori s-au produs mişcări importante de populaţie (de exemplu ca urmare a evenimentelor din anii 1812, 1918, 1940, 1946, 1980, 1991), ele au avut ca impact deplasări masive ale bunurilor culturale. Cercetă- toarea Elena Ploşniţă a vorbit despre condiţia patrimoniului cultural în secolele preceden- te şi chiar dacă nu s-a referit în particular la această categorie de bunuri, a adus în discuţie sufi ciente argumente pentru a observa relaţia dintre evenimentele istorice şi pere- grinarea valorilor artistice. Autorii unui studiu remarcabil privind statutul covoarelor în ierarhia valorică a culturii tradiţionale – Valen- tin Zelenciuc şi Elena Posto- lachi – au relevat şi aportul expoziţiilor internaţionale din secolul al XIX-lea la popularizarea acestor creaţii în Scoarţă, începutul sec. al XIX-lea

nr. 1(12), februarie 2009 - 105 Akademos rând, după 1991, când s-au deschis hotarele, şi, cum diţia covoarelor moldoveneşti se ştie prea puţin. Şi se întâmplă întotdeauna în asemenea situaţii, au nu în ultimul rând, s-a scris extrem de puţin pentru venit imediat şi căutătorii (cumpărătorii) de valori a le pune cu adevărat în valoare. În plus, lucrările patrimoniale. Cum era de aşteptat s-au orientat, în- tipărite în republică nu au fost adresate cititorului tâi de toate, în satele cu tradiţii în ale ţesutului şi la străin. În acest mod are loc un trafi c voalat de valori covoarele vechi, valoroase. culturale naţionale, organizat pe mai multe nivele Actualmente n-a rămas niciun sat în care să nu fi ale palierului dezmoştenirii. lucrat o echipă sau mai multe de agenţi pentru achi- 2. Este mai difi cil pentru întreprinzători să asi- ziţionarea covoarelor. Au fost scoase zeci, uneori mileze (să acapareze) scoarţele moldoveneşti cu sute de covoare din acelaşi sat. La început cele mai motive vegetal stilizate, cele care formează de fapt vechi şi cele mai valoroase ca realizare artistică, vârful piramidei valorice în tradiţia noastră cultu- apoi şi cele mai târzii, infl uenţate de decadenţă. Din rală. Ele sunt tăiate în bucăţi de mărimi diferite, relatările informatorilor de teren cu care am discu- conform unor citate plastice, pentru a fi utilizate la tat pe parcursul ultimilor ani problema înstrăinării capitonarea pieselor de mobilier, la decorarea poşe- covoarelor am afl at că primii colecţionari au fost telor femeieşti sau ca faţă de pernă. Obiectele gata italienii, apoi turcii, francezii, americanii etc. sunt realizate pe piaţa din Turcia şi pe cea internaţi- În ultimii ani, am întreprins cercetări de teren onală având mărci turceşti. prin multe sate considerate centre ale ţesutului: 3. Covoarelor fl orale de inspiraţie naturalistă, Ţâra, Roşieticii Noi, Frunzeni, Climăuţi (raionul intrate în practica artistică a Basarabiei din a doua Floreşti), Bădiceni, Rudi, Racovăţ (raionul So- jumătate a secolului al XIX-lea, li se respectă mai roca), Baraboi, Plopi (raionul Donduşeni), Sofi a, frecvent provenienţa. Posibil pentru că sunt foarte Şuri, Drochia (raionul Drochia), Sălcuţa, dar şi multe pe piaţa internaţională şi nu creează o concu- vechiul Căuşeni (raionul Căuşeni) şi de fi ece dată renţă evidentă covoarelor din alte ţări. În comparaţie ni s-a spus că sătenii aproape nu mai deţin covoa- cu cele autentice, ele au fost considerate de unii cer- re, le-au vândut sau le-au schimbat. În unele case cetători ca având o prestanţă artistică mai neînsem- mari, golite de ţesăturile tradiţionale, femeile nici nată. Nemţii au promovat în spaţiul european acest nu reuşiseră ori nu s-au grăbit să desfacă rulourile tip de decor. Ca să comercializeze mai lesne vopse- de covoare primite în schimb. Stăteau asemănă- lele produse pe cale industrială, le ambalau cu hârtie toare unor tuburi mari de hârtie colorată rezemate pe care erau imprimate modele de covoare fl orale. într-un depozit: producţie industrială din materiale Ţesătoarele au făcut un efort continuu pentru a de- sintetice, foarte ieftină. prinde această gramatică a ţesutului, deosebită de S-ar putea ca deschiderile internaţionale din ulti- cea veche, ce respecta principiul geometric la crea- mele decenii au făcut să se întâlnească în străinătate rea motivului. Au materializat acest efort artistic în covoarele moldoveneşti înstrăinate în diferite peri- câteva generaţii de covoare ce formează segmentul oade istorice şi regrupate în virtutea operativităţii cu tranzitoriu de la o categorie la cealaltă. care circulă actualmente valorile cultural-artistice. Mai mult chiar, după ce cele două categorii de La acest moment al desfăşurării exegezei este fi - covoare colportoare ale gândirii plastice autentice rească întrebarea, unde sunt dirijate aceste bunuri şi moldoveneşti sunt scoase din discursul internaţional dacă în ţările destinatare li se păstrează paternitatea fi ind promovate ca bunuri ce aparţin turcilor, se în- culturală? Confruntând şi analizând mai multe date cearcă să se facă o generalizare imagistică a covoa- culese de la oamenii informaţi ai satului, pentru că relor noastre doar în baza covoarelor din acest ultim altele - ofi ciale sau neofi ciale - nu există, din per- grup. Ceea ce diminuează vădit fondul de valori al spectivă funcţională se conturează trei destinaţii pe genului în raport cu realitatea cultural-istorică. care le vom preciza în continuare. 1. Majoritatea covoarelor sunt expediate în Tur- 2. Covorul tradiţional – valoare reprezentativă a cia, unde sunt selectate conform unor criterii valo- patrimoniului cultural rice. Cele mai preţioase din perspectivă artistică şi Pentru un cercetător cu viziune modernă asupra istorică, cu decor constituit din motive geometrice, culturii tradiţionale, toate covoarele produse în spa- având lâna vopsită cu coloranţi naturali, datând de ţiul nostru cultural au o valoare intrinsecă. Ele sunt la sfârşitul sec. XVIII-XIX sunt canalizate spre surse de referinţă pentru cunoaşterea unui segment galerii, magazine specializate, colecţionari, dar de istoric sărac în documente scrise. Alături de docu- data aceasta sub marcă turcească. Pentru că seamă- mentele oralităţii, deja recunoscute în virtutea pri- nă cu cele din regiunea Anatolia. Apoi, despre tra- mării limbajului verbal din care aceasta face parte,

106 - nr. 1(12), februarie 2009 Etnografi e ele reprezintă texte culturale deocamdată insufi cient te de întreaga comunitate. Mai mult, graţie limba- explicate în virtutea specifi cităţii semnelor colporta- jului simbolic de mare capacitate reprezentativă cu te, dar şi a metodologiilor aplicate în cercetare. care au operat ţesătoarele, covoarele asigură o co- Se cunoaşte în linii generale sorgintea acestei municare între diferite generaţii peste secole. Fap- clase de bunuri culturale ca fi ind un produs sincre- tul că prin această artă au fost perpetuate simboluri tic rezultat dintr-o colaborare tripartită între tradi- universale: arborele lumii, arborele cosmic (pomul ţia locală ţărănească, tradiţia elitelor sociale şi cea vieţii, pomul cunoaşterii), motivele romboidale a culturilor orientale. Însă până în prezent a fost (clasa motivelor numite prescura), spiralele de tot cercetată prioritar numai o parte a acestei conlu- felul (cârligul ciobanului, zăluţele, călea ocolită), crări - creaţia ţărănească. Merită o abordare aparte inclusiv înlănţuirea lor (şănătău, şirlătău, urma covoarele mănăstireşti, covoarele care au circulat în boului), dar şi antropomorfe, zoomorfe, dominant mediul boieresc, pentru că actualmente şi ele au re- – fi tomorfe, facilitează perceperea acestui limbaj intrat în circuitul intens al valorilor din străinătate, de către reprezentanţii altor culturi. Din aceste revendicându-şi dreptul la dialogul cultural. Foarte considerente, credem noi, covoarele moldoveneşti curând s-ar putea ca alţi cercetători să rezolve pro- sunt apreciate pe mapamond. Ele transmit mesa- blema paternităţii lor culturale. je benefi ce, agreate de către vorbitorii diferitelor Pe parcursul mai multor secole ţesutul artistic limbi. Sunt mesagerii idealurilor noastre seculare a fost un mijloc de a reprezenta lumea în limbaj concepute, generalizate la nivel de comunitate, plastic, fi gurativ. Covorul, după forma lui drept- ţară, perfecţionate din generaţie în generaţie până unghiulară, trimite la simbolismul pământului şi, la cristalizarea unor tipuri inconfundabile ca nivel ca orice alt fapt cultural de mare vechime, a fost artistic şi apoi incluse în marele dialog intercultu- circumscris în permanenţă criteriilor cosmice, re- ral al lumii. Asta pentru cei care ştiu să descifreze ligioase, sociale, etice, estetice. Încât, judecând respectivele mesaje, pentru cei care doresc să le după exemplarele cele mai vechi – din sec. XVII- ia în seamă, ori pur şi simplu se simt bine fi ind în XVIII – ajunse până la noi se poate deduce că ele preajma covoarelor moldoveneşti. Deoarece acest se înscriu în modelul lumii (imago mundi) specifi c patrimoniu e dincolo de hotare, e de datoria noastră culturii noastre. Motivele ornamentale dominante să-i ajutăm pe benefi ciarii eventuali să le perceapă care au dat caracter şi expresivitate acestui gen de în plinătatea valorilor ce le colportă. Să publicăm artă, dar şi stilistica încorporării lor în compoziţii şi lucrări în limbi de circulaţie internaţională, pen- în ansamblul decorativ al întregului, sunt o dovadă tru a pune în valoare acest patrimoniu. Este sin- că tind să reprezinte universul (cosmosul, natura, gura şansă pentru a-l reactualiza, reînscriindu-l în societatea) perceput şi codifi cat în semne cunoscu- coordonatele noastre culturale. Îi putem delega şi

Covor, sf. sec. al XIX-lea

nr. 1(12), februarie 2009 - 107 Akademos anumite funcţii de a promova imaginea Republicii Publică Teleradio-Moldova, a reuşit să salveze prin Moldova în lume. Limbajul lor este înţeles de toţi, includere în lista patrimoniului naţional peste 3000 rămâne să-i autentifi căm apartenenţa. de bunuri culturale, între care mai mult de 50 de Este destul de difi cil să refaci traseul istoric al covoare, unele dintre ele cu valoare de unicitate. unui covor moldovenesc afl at actualmente în colec- Actualmente muzeul deţine cea mai numeroasă ţii muzeale sau chiar personale din Ucraina, Rusia, colecţie de covoare moldoveneşti din republică – România, Polonia, Turcia, Italia, Franţa, Belgia, în jur de 1500. Între acestea se regăsesc cele din SUA, ca să ne limităm la principalele deţinătoare colecţia Muzeului Naţional de Artă a Moldovei de patrimoniu. Dar nu este imposibil să identifi ci, să (intrate în 1999) şi cele din patrimoniul fostului documentezi şi să protejezi în spiritul convenţiilor Muzeu de Arheologie şi Etnografi e al Academiei UNESCO bogatul patrimoniu reprezentat de covoa- de Ştiinţe a Moldovei (2008). Muzeul Naţional de rele noastre. Este imperativ necesar. Arheologie şi Istorie a Moldovei are în patrimoniu peste 200 de piese, iar pe locul trei se situează 4. În loc de concluzii, formulări de probleme Complexul Muzeal Orheiul Vechi, gestionând mai Relaţiile internaţionale realizate de societatea bine de 60 de covoare. La toate acestea trebuie să moldovenească în ultimele două decenii pe toată mai plusăm în jur de 500 de piese conservate de înălţimea palierului social a descoperit părţi mai celelalte muzee din reţeaua republicană. Obţinem puţin apărate ale patrimoniului nostru cultural. un total de aproximativ 2 260 piese de patrimoniu. La momentul declarării independenţei Republicii În mare, cam tot atâtea covoare au fost scoase anu- Moldova eram un stat foarte atractiv pentru consu- al peste hotare. Nu vom discuta aici dacă numărul matorii de folclor. Şi la nivel european, şi la nivel de covoare deţinute de aceste muzee este reprezen- mondial eram identifi caţi ca o societate a tradiţii- tativ în raport cu realitatea cultural-istorică. Deşi lor folclorice trăite încă pe viu. Concomitent, moş- cercetarea acestui raport este de importanţă majo- teneam în fondul activ şi pasiv al culturii noastre ră. La fel nu ne propunem scopul să analizăm din obiecte de mare interes artistic şi cultural. Valorile perspectivă valorică cele trei mari componente ale artei ţărăneşti, dar şi ale culturii ţărăneşti erau şi patrimoniului vizat: colecţiile gestionate de mu- sunt destul de populare peste hotare, unde are loc zee, covoarele păstrate încă de cetăţenii republicii revigorarea interesului pentru etnicitatea reprezen- şi cele răzleţe, din străinătate. Pentru elucidarea tată de simbolurile culturale. Ceea ce nouă ni se acestor probleme majore sunt necesare investigaţii părea obişnuit, uneori apreciat ca depăşit de vreme suplimentare, axate pe reorientări conceptuale şi şi, deci, mai puţin util, căpăta importanţă sporită metodologice, în măsură să pună mai pregnant în în viziunea occidentalilor afectaţi mai îndelung de valoare dimensiunea culturală a acestei moşteniri. problema modernizării. Atunci, ca şi acum, trecem O altă direcţie a cercetărilor are ca scop do- examenul de rezistenţă în faţa căutătorilor de co- cumentarea cât mai fi delă a covoarelor cu ajuto- mori folclorice. În aceste circumstanţe a fost în- rul diferitelor mijloace tehnice, pentru a salva cel străinat un număr impresionant de covoare, impo- puţin imaginile acestor lucrări artistice, plăsmu- sibil de estimat ca valoare. ite în spaţiul nostru cultural. Trăim în imperiul Dar e util să încercăm a elucida câte covoare au imaginilor, operăm preferenţial cu ele (pentru că mai rămas în Republica Moldova, pentru că e tim- sunt efi ciente) şi, cel puţin, în cazul salvgardării pul să luăm la evidenţă fi ece piesă. Cercetările în- acestei bogăţii naţionale (afl ată sub incidenţa vir- treprinse demonstrează că deţinem extrem de puţine tualităţii), este justifi cat să recurgem la dobândirea mostre, comparativ cu câte au fost şi ce au însemnat imaginii înţelese ca reprezentant al semnifi catului ele pentru cultura noastră. său. Atunci când nu se reuşeşte achiziţionarea co- În ultimii ani Muzeul Naţional de Etnografi e şi voarelor, este important ca ele să fi e fotografi ate Istorie Naturală şi-a intensifi cat activitatea de salv- şi documentate din perspectivă etnografi că. Ca re- gardare a covoarelor din Republica Moldova sub zultat al cercetărilor de teren, aceste imagini sunt trei aspecte. Întâi de toate, şi-a propus să complete- stocate în fototeca muzeului, completând baza de ze colecţia de covoare cu piese cât mai reprezentati- date. Analiza şi interpretarea lor în cadrul studiilor ve. A sensibilizat concetăţenii prin organizarea acţi- viitoare va facilita stabilirea tipurilor de covoare unii naţionale „Intră în istorie dăruind Muzeului un reprezentative pentru tradiţia Republicii Moldova, obiect” (2004-2008), mizând pe sentimentul patrio- relevarea unor particularităţi decorative zonale şi tismului şi pe cel al proverbialei generozităţi a po- recuperarea ştiinţifi că a unor segmente mai puţin porului nostru. Având ca partener logistic Compania cunoscute din istoria acestei arte.

108 - nr. 1(12), februarie 2009 Etnograﬁ e

Tot în programul salvgardării se înscrie şi co- nicipiul Chişinău, ambele învăţătoare de educaţie pierea covoarelor afl ate în posesia cetăţenilor. Cu tehnologică. Sunt enorm de puţine comparativ cu ajutorul studenţilor de la Facultatea Arte Plastice, câte lucrau în domeniu acum 20-30 de ani. Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, în- În aceste circumstanţe putem să apreciem de cadraţi în activitatea de salvgardare a covoarelor pe acum ţesutul covoarelor moldoveneşti ca pe o tradiţionale în timpul practicii, muzeul continuă să îndeletnicire rămasă în istorie. Cu atât mai mult îmbogăţească o altă colecţie adiacentă – cea con- sporeşte valoarea covoarelor ţesute cândva în spa- stituită din cópii ale covoarelor (realizate pe hârtie ţiul nostru cultural. Şi tot din acest unghi de vedere cartonată, în culori). Actualmente colecţia numără se proiectează mai clar datoria statului de-a asigu- peste 220 de imagini şi a fost începută prin anii ’60 ra repetarea etnografi că, în materiale noi, a celor ai secolului XX de către cunoscutul critic de artă mai reprezentative covoare moldoveneşti. Să poată D. Goberman. fi păstrate peste veacuri. Sau, poate prin executa- Îmbunătăţirea cadrului legislativ al Republicii rea acestei comenzi se va putea proba relansarea Moldova vizând protecţia patrimoniului cultural acestei arte. rămâne o sarcină prioritară a tuturor structurilor ce vin în atingere cu problematica patrimoniului, in- Note şi referinţe: clusiv a celor ştiinţifi ce. Existenţa unui cadru legis- 1. Elena Ploşniţă, Protejarea patrimoniului cultural lativ adecvat proceselor sociale în care este antre- în Basarabia, Editura Cartier, Chişinău, 2003, p. 28-30, nat patrimoniul cultural mobil este o oportunitate. 36-43. Elaborarea, perfecţionarea şi ajustarea lui continuă 2. Valentin Zelenciuc, Elena Postolachi, Covorul la convenţiile UNESCO din acelaşi domeniu se moldovenesc, Editura Timpul, Chişinău, 1990, p. 9. conturează într-un program cu sarcini imediate. 3. De la fi bră la covor (coordonatori ştiinţifi ci dr. Este instructiv să comparăm situaţia din Repu- Georgeta Stoica şi dr. Elena Postolachi), Editura Fun- daţiei Culturale Române, Bucureşti, 1998, p.123. blica Moldova în domeniul covoarelor (sub toate 4. Eugen Bâzgu, Varvara Buzilă, Identifi carea, cu- aspectele ce le implică), cu cea din Azerbaidjan, un noaşterea, salvgardarea, conservarea şi promovarea alt stat cu o artă distinctă a covoarelor. Azerbaidja- patrimoniului cultural // Patrimoniul cultural al judeţu- nul a adoptat legea privind protecţia covorului, prin lui Tighina, Chişinău, 2003, p. 19. care vizează trecutul, prezentul şi viitorul acestei 5. Interferenţele culturale în domeniul covoarelor arte. Actualmente cercetătorii azeri dezvoltă un au fost mai cuprinzător tratate în: De la fi bră la covor, program de identifi care în marile muzee ale lumii a p. 129-132. covoarelor produse în Azerbaidjan, pentru a le ofi - 6. Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dicţionar de cia paternitatea culturală, a le promova în circuitul simboluri, vol.3, Editura Artemis, Bucureşti, 1995, internaţional ca parte a patrimoniului artistic naţi- p.50. onal. Deocamdată în Republica Moldova nu se ob- 7. Datele rezultă din documentările realizate în ul- servă implicarea statului în promovarea producţiei timul deceniu de către Muzeul Naţional de Etnogra- de covoare moldoveneşti, aşa cum s-a întâmplat fi e şi Istorie Naturală care a implementat două proiecte imediat după cel de-al doilea război mondial până importante privind cunoaşterea patrimoniului cultural pe la sfârşitul anilor ’80, când tehnologiile (aduse mobil: Proiectul Muzeele Republicii Moldovei (1999- iarăşi de germani în spaţiul nostru!) au redus la net 2001) şi Enciclopedia muzeelor şi muzeografi lor (2002- continuitatea acestei tradiţii seculare. 2005). La fi nalul expunerii situaţiei trebuie să ne în- 8. Este o deducţie ca urmare a stocării informaţiilor trebăm care este prezentul şi viitorul acestei re- din diverse surse. marcabile arte? Răspunsul este simplu. Prezentul 9. Între acestea sunt şi imaginile publicate de au- este minor. Viitorul este sumbru. Câteva ateliere tor în lucrările: Д.Н. Гоберман, Молдавские ковры: mici amplasate în s. Tabăra, or. Orhei şi or. Comrat Альбом. Кишинев, 1959; Idem, Ковры Молдавии, ţes actualmente covoare din materie primă adusă Кишинев, 1960. Însă o bună parte dintre copiile execu- din Turcia, după modele turceşti. Foarte rar executate acum jumătate de veac n-au fost tipărite, deşi repre- tă comenzi primite de la cetăţeni, pentru că acestea zintă lucrări interesante ca realizare artistică. sunt foarte puţine. Continuă cele mai bune tradiţii 10. Varvara Buzilă, Covoarele în sistemul industriale covoarelor noastre numai două meşteriţe po- al // Buletin ştiinţifi c. Revistă de Etnografi e, Ştiinţe- pulare: Ecaterina Popescu din satul Clişova Nouă, le Naturii şi Muzeologie, serie nouă, 3 (16), Chişinău, raionul Orhei şi Elena Spinei din Maximovca, mu- 2005, p. 18.

nr. 1(12), februarie 2009 - 109 Akademos

SIMBOLURI HERALDICE Stema reprezintă: În scut oval, pe albastru, o cetate heraldică pentagonală cu vârful în jos, de aur, ACADEMICE NOI (II) din mijlocul căreia creşte un copac de măslin, de Dr. Silviu ANDRIEŞ-TABAC argint (fi g. 1). Drapelul reprezintă o pânză dreptunghiulară THE NEW ACADEMICAL HERALDIC SYMBOLS (II) The process of elaboration of the coats of arms (2:3), albastră, având în mijloc o cetate heraldică and the fl ags of academic institutes is continuing. pentagonală cu vârful în jos, galbenă, din mijlocul After the others Institutes, two institutes of the Division of Humanities and Arts Sciences approved căreia creşte un copac de măslin, alb (fi g. 2). their symbols in 2008. The principal emblem of the symbols of the Institute of Philosophy, Sociology and Political Fig. 2 Science, created by the author, Svetlana Ciumac, and the painter Vitalie Ichim, is the image of the olive tree of Greek goddess Athena, which is the symbol of philosophical wisdom and of capacity to peaceable organization of the ideal state. The olive tree grows out of a heraldic fortress, the mark of the political science and of the ideal state. The principal emblem of the symbols of Institute of Philology, created by Aurelia Hanganu, the author, and the painter Vitalie Ichim, is the image of Callioppe – the Greek muse of epic poetry and elocution. In the fl ag of that Institute we also fi nd a crown of willow’s branches, a Rumanian romantic literature’s tree-symbol.

I. Stema şi drapelul Institutului de Filozofi e, Sociologie şi Ştiinţe Politice Simbolurile Institutului de Filozofi e, Sociologie şi Ştiinţe Politice, elaborate de subsemnatul în colaborare Explicaţia mobilelor este următoarea. Scutul cu dr. Svetlana Ciumac şi desenate de pictorul Vitalie oval şi culoarea albastră a câmpului au aceeaşi Ichim, au fost aprobate de Consiliul ştiinţifi c al Insti- semnifi caţie ca şi în simbolurile Academiei de Şti- tutului la 20 noiembrie 2007 (proces-verbal nr. 8) şi de inţe a Moldovei şi altor institute. Comisia Naţională de Heraldică a Republicii Moldova Cetatea heraldică simbolizează în această ste- la 17 iulie 2008 (proces-verbal nr. 185–III). mă ştiinţele sociale şi politice, cuvântul „politică” Fig. 1 provenind de la grecescul polis – „cetate”. În ace- laşi timp, cetatea invocă teoriile fi lozofi ce antice referitoare la „cetatea ideală”, „cetatea reală” şi „cetatea posibilă”, dezvoltate de Platon, Aristotel şi alţi autori greci. Simbol universal al „refugiului interior al omului, al adâncului inimii”, al locului „unde se produce comunicarea privilegiată între sufl etul omului şi Divinitate, sau cu Absolutul”, cetatea pentagonală poate fi citită ca pentagramă – „una din cheile Ştiinţei celei Mari”, care „deschide calea către taine”. Culoarea de aur a cetăţii accen- tuează idealitatea, dar şi inteligenţa, prestigiul, virtutea şi grandoarea. Măslinul apare în această stemă în calitate de copac sfânt al Atenei, zeiţa înţelepciunii. El simbo- lizează aici în primul rând înţelepciunea fi lozofi că, dar şi capacitatea de organizare practică şi paşnică a Cetăţii ideale. Măslinii Atenei erau consideraţi „arbori ai sorţii”. Măslinul este un simbol recunoscut al păcii (fi g. 3).

110 - nr. 1(12), februarie 2009 Heraldică

Fig. 3 Argintul măslinului, smalt şi al zeiţei caste Ate- na, simbolizează în heraldică curăţenia, virginitatea şi puritatea, dar şi înţelepciunea. Argintul, fi ind asociat cu albul fi lei de hârtie, este o culoare preferată a savanţilor. Astfel, această stemă poate fi citită ca o cetate umană ideală care îşi desfăşoară viaţa liber şi paşnic într-un cadru natural (marcat prin albastrul câmpu- lui – culoarea cerului), la umbra măslinului înţelep- ciunii fi lozofi ce. Iar cercetătorii Institutului de Fi- lozofi e, Sociologie şi Ştiinţe Politice se pot asocia cu gânditorii antici care discutau în livezile sfi nte de măslini, dar şi cu grădinarii care gândesc la bu- năstarea cetăţii. Apelul la antici denotă ataşamentul fi losofi lor moldoveni faţă de tradiţia şi continuitatea fi lozofi ei contemporane europene. Drapelul a fost elaborat prin metoda desfacerii câmpului heraldic în câmp vexilar, la fel ca în cazul drapelului Academiei de Ştiinţe a Moldovei. II. Stema şi drapelul Institutului de Filologie Simbolurile Institutului de Filologie, elaborate de dr. Aurelia Hanganu în colaborare cu subsemnatul şi desenate de pictorul Vitalie Ichim, au fost aprobate de Consiliul ştiinţifi c al Institutului la 7 Asocierea măslinului cu zeiţa este urmarea dis- februarie 2008 (proces-verbal nr. 1) şi de Comisia putei pe care Atena a avut-o cu Poseidon pentru po- Naţională de Heraldică a Republicii Moldova la 17 sesiunea asupra Aticii în timpurile regelui Cecrops. iulie 2008 (proces-verbal nr. 186–III). Poseidon, pentru a-şi afi rma drepturile, ar fi lovit cu Stema reprezintă: În scut oval, pe albastru, tridentul, făcând să izvorască din rocile de la Acro- muza Calliope, în picioare, văzută din faţă, privind pole o sursă de apă sărată (după altă tradiţie, de sub spre stânga, purtând chiton lung şi sandale, totul tridentul lui Poseidon ar fi apărut un cal). La rândul de argint, încoronată cu diademă de aur şi ţinând său, Atena a făcut să crească pe Acropole un arbore în mâna dreaptă un stil, iar în cea stângă o tăbliţă de măslin, care a supravieţuit tuturor intemperiilor cerată, ambele de acelaşi metal (fi g. 5). vremurilor (fi g. 4). Regele Cecrops a oferit întâieta- Fig. 5 tea Atenei, care astfel şi-a confi rmat patronajul asupra oraşului Atena.

Fig. 4

nr. 1(12), februarie 2009 - 111 Akademos

Drapelul reprezintă o pânză dreptunghiulară lalte muze. Alteori poartă pe cap o cunună de laur. (2:3), albastră, având în mijloc, în interiorul unei Adesea este împodobită şi cu ghirlande. Atributele cunune ovale din două ramuri de salcie albe, ima- ei obişnuite sunt stilul – unealtă antică de scris – ginea muzei Calliope, în picioare, văzută din faţă, şi tăbliţele cerate, dar în imaginile medievale putea privind spre stânga, purtând chiton lung şi sandale, avea uneori în mână un sul de pergament (cu un totul de asemenea alb, încoronată cu diademă gal- poem epic), sau o carte, sau o trompetă. benă şi ţinând în mâna dreaptă un stil, iar în cea Argintul (alb în drapel), ca smalt preponderent stângă o tăbliţă cerată, ambele de aceeaşi culoare al mobilei heraldice, a fost ales din considerentul (fi g. 6). că simbolizează în heraldică curăţenia, virginitatea, Fig. 6 puritatea şi înţelepciunea, iar aurul atributelor clasice, în calitate de metal superior, este menit să accen- tueze individualitatea muzei. Drapelul institutului a fost elaborat prin metoda desfacerii câmpului heraldic în câmp vexilar, la fel ca în cazul drapelului Academiei de Ştiinţe a Mol- dovei, imaginea muzei protectoare fi ind încadrată de o cunună ovală sugerând ovalul scutului, alcătu- ită din două ramuri de salcie. Salcia plângătoare sau pletoasă (Salix babylo- nica) a fost aleasă mai ales pentru simbolismul ei literar românesc. Ea ne apare ca simbol al supleţei, al creativităţii spiritului uman care se modelează în funcţie de diferite condiţii. Ramura de salcie, pentru Semnifi caţia scutului oval şi a culorii albastre că este mlădioasă, nu se rupe sub greutatea zăpe- a câmpului este aceeaşi ca şi în cazul stemei prece- zii, simbol al curăţeniei şi începuturilor. Creaţia lui dente. Mihai Eminescu, în care mama-natura a constituit Mobila principală a stemei este chipul muzei izvorul sufl etesc de inspiraţie al luceafărului poeziei Calliope (greacă: Καλλιόπη sau Καλλιόπεία – „voce româneşti, a fost sensibilizată de mioriticul spaţiu frumoasă”, conform etimologiei lui Diodor din Si- geografi c romanesc – de stele si lună, de păduri si cilia) – muza poeziei epice (rapsodia, epopeea) şi lunci, de ape şi izvoare asupra cărora stă plecată sal- a elocvenţei (puterea de convingere prin cuvânt) în cia plângătoare, umbrind călătorul, dar şi oferin du-i mitologia greacă. Era fi ica lui Zeus şi a Mnemo- un spaţiu de meditaţie, de contemplare şi visare. synei, cea mai mare, cea mai înţeleaptă şi cea mai Salcia pentru Eminescu este unul dintre arborii ai asertivă dintre muze. După Hesiod („Theogonia”), căror freamăt a animat profund sentimentul patrio- Calliope se diferenţia între muze, inspira regii buni, tic, romantic si nostalgia poetului nepereche, la tre- care ştiau să aplaneze confl ictele. Ea ar fi fost ar- cerea timpului. Astfel, invocând sentimentele lirice bitrul disputei dintre Afrodita şi Persefona referitor şi tristeţea poetică, salcia marchează în acest blazon la Adonis, oferindu-le acestora timp egal pentru el. cercetarea ştiinţifi că legată de retrăirea sentimentu- Conform unei tradiţii a pitagoreicilor, Calliope era lui programat de autorii operelor literare. şi Muza fi lozofi ei. Grecii o considerau cea mai emi- nentă dintre muze. Lista fi gurilor: Calliope este cunoscută drept muza lui Homer, 1. Stema Institutului de Filozofi e, Sociologie şi Şti- inspirându-l pentru „Iliada” şi „Odiseea”; după altă inţe Politice; variantă, ea ar fi fost chiar mama lui Homer pe care 2. Drapelul Institutului de Filozofi e, Sociologie şi Ştiinţe Politice; l-ar fi născut de la Apolo. Este amintită de Alcman, 3. Măslinul, simbol al păcii. Gravură în aramă, W. Stesihor; i se adresează Vergilius, iar Dionisius nu- H. Cavaler von Hohberg, 1675 (apud Hans Biedermann, mea poezia, în elegii, drept strigăt al Calliopei. A Dicţionar de simboluri, vol. I, Bucureşti, Ed. Saeculum avut doi fi i, pe Orfeu şi Linus, al caror tată este, I. O., 2002, p. 252); conform tradiţiei, Apolo (conform altor surse, rege- 4. Disputa Atenei cu Poseidon. Gemă antică romană (apud Л. С. Баешко, А. Н. Гордиенко, А. Н. Гордиенко, le trac Oiagros). Энциклопедия символов, Москва, Смоленск, 2007, с. Era reprezentată de obicei ca o tânără cu aer ma- 104); iestos, cu o coroană de aur pe frunte care, conform 5. Stema Institutului de Filologie; lui Hesiod, vorbeşte despre supremaţia ei între cele- 6. Drapelul Institutului de Filologie.

112 - nr. 1(12), februarie 2009 Jubileu

UN NUME DE REZONANŢĂ ÎN MEDICINA AUTOHTONĂ, ACAD. CONSTANTIN ŢÂBÂRNĂ – OCTOGENAR

Chirurg de excepţie, pedagog de vocaţie, savant cu mare reputaţie – sunt epitete ce-l cuprind plenar pe dl acad. Constantin Ţâbârnă, profesor universitar, doctor habilitat în medicină, şef de clinică la Spitalul Municipal „ Sf. Treime”. Dincolo de acestea, mai e de accentuat că Domnia Sa e omul care a participat în modul cel mai activ la zidirea şi dezvoltarea istoriei Universităţii noastre (face parte din prima promoţie), e omul care şi-a pus (îşi pune) în- desat umărul la propăşirea culturii medicale din Re- Doctor habilitat în medicină, publica Moldova. Deci, e lesne de înţeles că a-i face prof. univ. Constantin Ţâbârnă portretul profesional şi social doar în câteva fraze fi gurile de primă mărime, să constituie şi să consoli- e un lucru anevoios, poate chiar prea ambiţios: o deze în jurul său o echipă de talentaţi învăţăcei. atare personalitate abia de ar încăpea într-o carte! A avut noroc de dascăli excelenţi la liceu, dar şi Aniversarea onorabilă şi fi gura-i incontestabilă de la facultate. Îi păreau nişte zei acei minunaţi corifei, specialist notoriu al epocii sale ne obligă totuşi să toţi de o cultură aleasă, specialişti de mare clasă, venim cu unele caracteristici lapidare ale acestui care l-au îndrumat în activitatea practică şi ştiinţifi - nume de mare rezonanţă în domeniul medicinei. că, vestiţii chirurgi, profesorii Alexei Lvov, Dmitrii S-a născut la 1 ianuarie 1929 în comuna Sânge- Sklipcenko, Armaz Grigorean, Nicolae Anestiadi... rei, judeţul Bălţi, într-o familie de ţărani gospodari. Ultimul i-a propus, în 1963, candidatura la funcţia A demonstrat permanent calităţi deosebite la carte: de şef de catedră, post pe care l-a deţinut prin con- după cinci ani de liceu, a absolvit în 1945 Şcoala curs aproape patru decenii. Actualmente este profe- Medie Nr.1 din or. Bălţi cu menţiune, apoi faculta- sor la Catedra de Chirurgie nr. 2 şi şef al clinicii cu tea - cu diplomă de merit. Aceleaşi calităţi le repre- patru secţii la spitalul Municipal „ Sfânta Treime”, zintă şi în muncă: de 58 de ani îşi face datoria de muncind, fenomenal, cu aceeaşi consacrare de tot- chirurg la masa de operaţie, de 57 de ani ţine prele- deauna. „Fac totul ce făceam pe când eram şef de geri în faţa studenţilor, a rezidenţilor şi a medicilor. catedră!” – îi place să precizeze uneori în glumă. Aproape patru decenii a condus Catedra de Chi- Cu adevărat, dumnealui face parte din acea cohortă rurgie nr.3, zece ani a fost decan la Pediatrie. Este de medici consacraţi totalmente profesiei, formaţi şi membru al Asociaţiei Mondiale a Chirurgilor ISS- educaţi în timpuri complicate care, chiar de-ar primi SIC( din 1988), membru al Academiei de Ştiinţe din un salariu minim, simbolic – totuna ar sta de strajă New-York (din 1955). Are titlul de Savant Emerit al sănătăţii oamenilor! Republicii Moldova, de cinci ani este membru de E un om modest şi muncitor nepereche, e com- onoare al A.Ş.M. plet în apele sale doar atunci când vede o schiţă de Colegii şi discipolii îl consideră, pe bună drep- zâmbet pe faţa celor operaţi şi apoi întremaţi, când tate, unul dintre patriarhii medicinei din republică. îşi cunoaşte fi nisată munca la un manual, când co- Şi e fi rească această titulatură, deoarece dl profesor piii, nepoţii îi sunt sănătoşi şi bine plasaţi pe unda cu adevărat a crescut şi s-a afi rmat dimpreună cu vieţii. Acum trei ani i-a decedat soţia, Eugenia, de atâţia chirurgi de talie mare din medicina autohtonă asemenea medic. A fost o lovitură grea, dar nu a (Natalia Gheorghiu, Vasile Lapuşanschi, Ana Axel- cedat. Cicatricea din sufl etul său simbolizează şi azi rod, Ana Aptecareva, Eugen Maloman, Pavel Bâtcă, durerea de pe urma acestei pierderi irecuperabile. Anton Spânu, Zoia Gorbuşin, Gheorghe Ghidirim, „Ştiţi, durerea mi-o simt puţin alinată atunci când Vladimir Hotineanu, Nicolae Gladun, Eustapie Ci- mă văd furat în discuţii cu nepoţeii ori când întâl- cală etc., etc.), a reuşit să devină în chirurgie una din nesc foşti absolvenţi din diferiţi ani, unora le-am

nr. 1(12), februarie 2009 - 113 Akademos predat acum o jumate de secol. Şi, să vedeţi, toţi colaborat cu multă efi cienţă până la decesul prema- mă cunosc, îmi răscolesc amintiri din acele vre- tur al minunatului chirurg şi excepţionalului Om! muri apuse, emoţiile şi sincerităţile lor fi ind supra- Dintotdeauna în teoria şi practica medicală dl puse destinului meu. Sunt bucuros că Dumnezeu profesor Constantin Ţâbârnă s-a ocupat nemijlocit îmi păstrează fi rea şi puterea, că mai pot fi de folos de: a) chistul hidatic –hepatic, pulmonar şi polior- oamenilor!” – îi place să mediteze uneori. Aproape ganic. A inaugurat, cu ani în urmă, prima secţie de că nu există medic care să nu-i fi ascultat odinioară chirurgie toracică din republică; b) chirurgia fi ca- prelegerile, a fost şi este omul care îşi pune umărul tului, a căilor biliare, inclusiv multitudinea proble- la perfectarea şi modernizarea programelor şi a melor legate de ciroză. Are minunaţi chirurgi lângă planurilor de studii. el, cu ei împreună împuţinează durerea atâtor paci- E aidoma argintului-viu: se străduieşte să ab- enţi, implementează speranţa vieţii în atâtea inimi soarbă tot ce e nou în domeniul de referinţă, să ale semenilor! Mereu îl are alături pe experimen- susţină iniţiativele şi pornirile bune ale colegilor tatul chirurg Gheorghe Anghelici (care în anul ce tineri. Chiar recent s-a întors de la o reuniune a s-a scurs a susţinut cu succes a doua teză – de doc- chirurgilor din România, unde a prezentat un rator habilitat), dar şi alţi tineri colegi, discipoli. Se port şi, spre surprinderea şi mulţumirea sa, colegii mândreşte că i-a sprijinit la elaborarea tezelor de de acolo alegându-l membru al Societăţii Chirurgi- doctor habilitat pe colegii săi Eugen Seminiuc, Va- lor din această ţară. Cunoaşte somităţi din chirur- sile Pavliuc. Cel de al doilea, regretatul V. Pavliuc, gie de pe multe meridiane, prin acţiunile sale este a activat zece ani în calitate de chirurg principal al demult integrat în Europa. republicii. Aici, în clinică, lucrează şi nepotul său Ajuns pe acest pisc aniversar, îşi trimite invo- Sergiu, decis să păşească ferm pe urmele bunicului luntar deseori gândurile înapoi pe spirala vieţii, său. În genere e cazul de menţionat că dl profesor purtând pe ecranul memoriei acei colegi de promo- C. Ţâbârnă este fondatorul unei frumoase dinastii ţie universitară; îl vede parcă aievea pe acel prim de medici: i-au păşit pe urme fratele Gheorghe, ac- rector, Ipatie Sorocean, un om dintr-o bucată, care tualmente academician, chirurg vestit la Institutul a făcut extrem de mult pentru tinerii moldoveni Oncologic, sora lui Olga, coferenţiar universitar, porniţi la carte. Ce timpuri, prin câte circumstanţe cele două fi ice ale dlui profesor – Ecaterina şi Na- a trecut! Venise la Chişinău de la Cernăuţi, unde, dejda, ambele doctori în medicină, un nepot de la fi ind eminent, fusese admis fără examene la Medi- fratele tatei, Ion Ţâbârnă, actualmente şef de cate- cină. După o lună afl ă că şi la Chişinău s-a deschis dră etc. A fost primul din neamul ţâbârnean care în 1945, chiar în acele zile de octombrie, un Insti- s-a îndreptat de la glie spre carte, primul cu studii tut de Medicină. A urcat noaptea în tren şi a purces superioare medicale fi ind chiar din Sângerei, vatra spre Chişinău cu gândul să sondeze transferul spre sa de dor... Este interesant şi semnifi cativ să te naşti pe ISMC. La Cernăuţi obiectele se predau în rusă şi 1 ianuarie: păşeşti cu dreptul într-un an nou tu, dar ucraineană, el necunoscând la acea oră niciuna din şi toţi ceilalţi, întreaga ţară, întreaga planetă. La aceste limbi. În capitala republicii avea de înfrun- contabilizarea vârstei sunt luate în calcul absolut tat doar o singură barieră lingvistică – cea a limbii toate zilele anului, adică te poţi considera împli- ruse. Aici l-a găsit norocul: chiar din primele cli- nit, aproape cu toate orele ce-ţi sunt hărăzite. Apoi pe ale sosirii l-a întâlnit prin curtea institutului pe cei născuţi în această zi vor auzi colindători, ură- I. Sorocean, povestindu-i păsul şi doleanţa. „Rămâi, tori vor primi semănători. Aici şi acum comuni- tinere, şi învaţă aici, documentele o să le aduci pe tatea universitară vine să ureze, dragă şi stimate urmă!” – l-a bucurat rectorul. După prima sesiune profesor Constantin Ţâbârnă, ani rodnici de viaţă, a primit bursă de merit guvernamentală (stalinis- bucurii de la copii, nepoţi şi nepoţele, succese în tă), în curând uitând de acea barieră lingvistică. nobila de fi ecare dată misiune pe care o aveţi în ...Timpurile s-au succedat, aşa că primul rec- faţa societăţii! tor a fost denigrat pe nedrept şi pedepsit, scos din partid şi din funcţie. El însă a rămas pentru acei Vivat, vivat medicina primi studenţi moldoveni ca un adevărat părinte, Şi-ale ei victorii! i-a protejat cum a putut în anii de foamete, aceştia Fruntea noastră ei se-închină, numindu-l şi astăzi „Papaşa (Tata) Sorocean”. Ul- Vivat profesorii! terior, peste ani, fostul combatant şi rector a venit Acad. Ion ABABII, rector al USMF la tânărul şef de catedră C.Ţâbârnă şi l-a rugat să-l „Nicolae Testemiţanu”, profesor universitar angajeze în cadrul catedrei pe care o conduce. Au

114 - nr. 1(12), februarie 2009 Jubileu

FOLCLORISTUL GRIGORE BOTEZATU, 80 DE ANI DE LA NAŞTERE ŞI 55 DE ANI DE ACTIVITATE

Grigore Botezatu este o personalitate marcantă în domeniul cercetării culturii populare. Datorită Dumnealui, în mare parte, tezaurul folcloric existent în Basarabia şi în satele româneşti din Ucraina este cunoscut în multe ţări nu numai din Europa. S-a născut la 14 ianuarie 1929 într-o familie de ţărani răzeşi din nordul Moldovei, s. Baraboi Dr. Grigore Botezatu jud. Bălţi. În anul 1949 a absolvit şcoala medie din satul natal, iar în 1954 – Facultatea de Istorie şi Fi- la număr. 11 cărţi de folclor ale Dumnealui au lologie (Secţia de limbă şi literatură numită atunci fost traduse şi editate, în tiraje fabuloase, în multe „moldovenească”) a Universităţii de Stat din Chi- limbi ale lumii: engleză, franceză, germană, spani- şinău. După absolvire a fost angajat în calitate de olă, japoneză, bulgară, slovacă, rusă, ucraineană, cercetător ştiinţifi c la Institutul de Istorie, Limbă şi belorusă, georgiană ş.a. Pe de altă parte, distinsul Literatură al Filialei Moldoveneşti a Academiei de nostru folclorist a transliterat în graiul românesc şi Ştiinţe a Uniunii Sovietice. De atunci şi până as- a editat la Chişinău peste 30 de culegeri folclori- tăzi, timp de 55 ani, Grigore Botezatu este prezent ce ale diferitelor popoare. Pentru munca uimitoare în activitatea de valorifi care a bogatei şi variatei de culegere şi publicare a nestematelor populare, a noastre creaţii populare. fost primit în Uniunea Scriitorilor în 1957. Este diversă şi îndeletnicirea folcloristică a Grigore Botezatu a luat parte activă la întoc- Dumnealui, unde putem distinge câteva aspecte: mirea, redactarea celor trei serii de culegeri fol- culegerea creaţiilor populare pe teren, publicarea clorice ale românilor moldoveni: Creaţia populară lor, traducerea din folclorul literar al altor diferite moldovenească (16 volume); publicarea creaţiilor etnii, studierea operelor artistice anonime. populare conform zonelor etno-folclorice (8 vo- De-a lungul zecilor de ani, pasionatul folclo- lume); Mărgăritare (15 culegeri). A contribuit la rist a fi xat – pe numeroase pagini de hârtie sau pe evaluarea moştenirii lucrărilor în sfera folcloristicii kilometri de bandă magnetică – multe mii de texte româneşti. A publicat articole despre preocupările populare orale, pe care le-a depozitat în Arhiva de etno-folcloristice ale lui D. Cantemir, I. Neculce, Folclor a AŞM, unde se păstrează materiale înre- I. Creangă, M. Eminescu, A. Mateevici, T. Pamfi - gistrate începând cu anul postbelic 1945. Grigore le, P. Ştefănucă, Gh. V. Madan, T. Găluşcă. Botezata a cules creaţii etno-folclorice în majorita- Grigore Botezatu şi-a dat concursul la scrierea tea localităţilor din R. Moldova şi în sate româneşti unor manuale pentru instituţiile de învăţământ su- (unele de acum deznaţionalizate) din Ucraina (reg. perior şi cel mediu: Schiţe de folclor moldovenesc Odesa, Nicolaev, Chirovograd, Cernăuţi, nordul (1965), Creaţia populară (Curs teoretic de folclor Maramureşului, numit astăzi Transcarpatia), din românesc din Basarabia, Transnistria şi Bucovi- Rusia (ţin. Crasnodar) ş.a. na) (1991) ş.a. Grigore Botezatu s-a consacrat culegerii tex- Cărţile lui G. Botezatu sunt o întreagă biblio- telor de proză populară: poveşti, parabole, legen- tecă, utilă pentru mii de cititori din ţară şi de peste de, snoave ş.a. Prima colecţie de poveşti populare hotare. a editat-o încă în 1955, la un an după absolvirea Dr. hab. Nicolae BĂIEŞU, Universităţii, după care au urmat altele peste 40 Institutul de Filologie al A.Ş.M.

nr. 1(12), februarie 2009 - 115 Akademos

ACADEMICIANUL IURI REABUHIN LA 70 DE ANI

Acad. Iuri Reabuhin s-a născut la 8 februarie 1939 în oraşul Moscova. A absolvit şcoala medie nr.4 din Chişinău în 1956. După absolvirea cu menţiune a facultăţii de fi zică şi matematică a Uni- versităţii de Stat din Moldova (Chişinău), în 1961 a fost angajat în statele Institutului de Fizică şi Ma- tematică al A.Ş.M.. În perioada 1961-1963 a lucrat în calitate de Acad. Iuri Reabuhin laborant la Institutul de Fizică şi Matematică al Academicianul Iuri Reabuhin a contribuit A.Ş.M., 1963-1967 colaborator ştiinţifi c inferior, mult la organizarea şi dezvoltarea cercetărilor în 1967-1970 colaborator ştiinţifi c superior, 1970- domeniul matematicii, precum şi la pregătirea ca- 1993 şef al laboratorului „Algebră şi logică ma- drelor de înaltă califi care. Pe parcursul multor ani tematică” al Institutului de Matematică al A.Ş.M., dl. Reabuhin a ţinut cursuri opţionale pentru stu- 1993-2006 colaborator ştiinţifi c principal, din 2006 denţii anilor 4-5 la Universitatea de Stat din Mol- până în prezent - consultant ştiinţifi c al laboratoru- dova. În prezent dumnealui este şef de catedră la lui „Algebră şi logică matematică” de la Institutul Universitatea „Taras Şevcenco” din Tiraspol, unde de Matematică şi Informatică al A.Ş.M. ţine cursuri şi conduce teze de licenţă şi de docto- Domeniul principal al cercetărilor ştiinţifi ce rat. Sub conducerea ştiinţifi că a domniei sale au ale academicianului Iuri Reabuhin este algebra fost susţinute 14 teze de doctor şi doctor habilitat modernă. În anul 1965 a susţinut teza de doctor în în ştiinţe fi zico-matematice. ştiinţe fi zico-matematice (Moscova, Rusia,), care Academicianul Iuri Reabuhin este preşedinte al demonstrează rezultate importante în teoria radica- Consiliului Ştiinţifi c Specializat DH 01-01.01.06 lilor şi categoriilor apropiate categoriilor inelelor „Logică matematică, algebră şi teoria numerelor”. şi grupurilor. Din 1967 dl Reabuhin, continuând Este membru al colegiului de redacţie al revistei cercetările în teoria radicalilor şi teoria aditivă a „Buletinul A.Ş.M., Matematica”. idealelor, obţine un şir de rezultate marcante în te- Pentru succese remarcabile în ştiinţă şi contri- oria structurală a algebrelor fără elemente nilpo- buţii semnifi cative în pregătirea specialiştilor de tente. Au fost obţinute teoreme noi de structură, califi care înaltă dumnealui i s-au conferit distinc- cazuri particulare ale cărora sunt teoremele clasice ţii valoroase: 1972 – Premiul de Stat al Republicii de structură. Ciclul de rezultate, obţinute în teoria Moldova în domeniul ştiinţei şi tehnicii, 1984 - in- structurală a algebrelor fără elemente nilpotente signa „Eminent al învăţământului public”, 1989 - şi în alte domenii apropriate, au constituit teza de Om Emerit în ştiinţă, 1997 – ordinul „Gloria Mun- doctor habilitat pe care o susţine în anul 1970 (No- cii”, 1999 – Diploma de Recunoştinţă a A.Ş.M. vosibirsk, Rusia). În anul 1968 i s-a conferit titlul Academicianul Iuri Reabuhin este devotat total de cercetător ştiinţifi c superior (Moscova, Rusia) matematicii şi propagă ideile, frumuseţea şi impor- şi în anul 1978 – de profesor universitar (Moscova, tanţa ei, ceea ce i-a adus respectul profund şi recu- Rusia). noştinţa comunităţii ştiinţifi ce. El este autor a peste 130 de lucrări ştiinţifi ce. Monografi a Радикалы алгебр и структурная Dr. Vladimir IZBAŞ, теория, scrisă în comun cu academicianul V.A. şeful laboratorului „Algebră şi topologie”, Andrunachievici, pe merit şi-a cucerit statutul de Institutul de Matematică şi Informatică, tratat fundamental în teoria radicalilor. A.Ş.M.

116 - nr. 1(12), februarie 2009