Arta Contemporană
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Arta contemporană Victoria ROCACIUC Noi tendinţe în arta cărţii moldovenești din perioada anilor 1970–1980 Rezumat Noi tendinţe în arta cărţii moldovenești din perioada anilor 1970–1980 Între anii 1970–1980, în RSSM s-au lansat noi sarcini în domeniul prezentării artistice a cărților, în care construcția cărții treptat va deveni una prioritară. Schimbаrea tendințelor specifice în evoluţia desenului a fost demonstrată în anul 1972, în cadrul „Primei expoziţii de desen din Federația Rusă” (I-ая всероссийская выставка рисунка) în incinta Muzeului Rus din Leningrad. Dacă până la mijlocul anilor 1960 arta grafică trecea printr-o pe- rioadă marcată de perceperea epică a artei sovietice, atunci către anii 1970, ca şi în perioada anilor 1920, în cadrul artei sovietice se va pune în evidență latura lirică şi iarăşi va apărea latura individuală de percepere şi de reflectare a vieţii. Deşi până la începutul anilor 1960 tonurile de negru şi alb se utilizau doar în sensul lor direct, tonal, după anii 1970 „albul” şi „negrul” vor căpăta un sens aproape simbolic, indirect sau tratat la figurativ. Contrastele tonale, factura şi textura foii, încărcătura grafică vor căpăta o nouă conotaţie semantică şi artistică. Aceste aspecte se vor observa în creația lui Gheorghe Vrabie, Leonid Nikitin, Isai Cârmu, Alexei Colîbneac, Alexandr Hmelnițki, Arca- die Antoseac, Anna Evtuşenco, Lică Sainciuc şi mai multor artişti formați în condițiile anilor 1970. Cuvinte-cheie: grafică, construcție, design, carte, ilustrație, gen, compoziție, procedeu, tonalitate, manieră, stil, tendință. Summary New trends in Moldavian book art from the period of 1970–1980 In the period 1970–1980 in the Moldavian SSR, new tasks were issued in the field of artistic presentation of books, in which the construction of the book will gradually become a priority. The change of trends specific in the evolution of the design was demonstrated in 1972, within “The First Exhibition of Drawing in the Russian Fede- ration” (I всероссийская выставка рисунка) on the premises of the Russian Museum in Leningrad. If by the mid of 1960s, the graphic art was going through a period marked by the perception of the epic of the Soviet art, then by the 1970s, like in the 1920s, the lyrical side increases in the context of Soviet art and again the individual side of perception and reflection of life appears. Although until early 1960s the tones of black and white were used only in their direct, tonal meaning, after the 1970’s the “white” and “black” gain almost a symbolic, indirect or figurative sense. The tonal contrasts, the invoice and the texture of the sheet, the graphics load gain a new semantic and artistic connotation. These aspects can be seen in the creation of Gheorghe Vrabie, Leonid Nikitin, Isai Carmu, Alexei Colibneac, Alexandr Hmelnitki, Arcadie Antoseac, Anna Evtusenco, Lica Sainciuc and several artists trained in the conditions of the 1970s. Keywords: graphics, construction, design, book, illustration, genre, composition, technique, tone, manner, style, trend. În anii 1970, în întreaga artă sovietică, va extinde litografia şi gravura. Dacă pe la începutul deveni palpabilă o nouă atitudine față de pro- anilor 1960 desenul a fost în totalitate deprimat cedee şi tehnici grafice, precum cea a turnării de stampă, atunci către anii 1970 el treptat se va de la linogravură neagră (отлив от черной elibera, se va descătuşa de constrângerile plastice линогравюры) şi, totodată, se va înregistra creş- ale acesteia. Din sfârşitul anilor 1960, spectatorii terea interesului faţă de alte tehnici ale stampei. se vor întâlni faţă în faţă cu adevărata schimbare Se va confirma importanţa stampelor color, iar în masă a direcţiei înspre desen, care de atunci va odată cu gravură în lenoleum tot mai pe larg se va ocupa un loc destul de proeminent în arta grafică [14, p. 237]. E-ISSN 2537 – 6136 ARTA 2018 95 Arta contemporană Dacă până la mijlocul anilor 1960 arta grafică creația artiştilor moldoveni (acvafortele lui Ghe- trecea printr-o perioadă marcată de tratarea epi- orghe Vrabie la versurile de Paul Valery, 1979). că a artei sovietice, atunci către anii 1970, ca şi în În anii 1960, pe paginile ziarelor şi reviste- perioada anilor 1920, în cadrul artei sovietice se lor, în atelierele de creaţie şi în edituri, în cadrul va mări latura lirică. Drept schimbare a viziunii discuţiilor pe marginea expoziţiilor s-a desfăşurat colective, predominante în operele lui Şmarinov, o polemică despre soarta şi supraviețuirea ilustra- Kibrik, Pimenov, iarăşi va apărea aspectul indi- ţiei de carte. Interesul sporit, specific pentru acea vudual de percepere şi de reflectare a vieţii. Se va perioadă, faţă de „construirea” cărţii, de proiec- accentua caracterul metaforic al imaginilor, se va tarea ei artistică în baza funcţionalităţii proprii lărgi sensul asociativ al mijloacelor grafice de ex- construcţiilor clădirilor, fără „înfrumuseţări” in- presie, se va pune accentul pe fantezie şi se va evi- utile, a influenţat părerea că ilustraţia de carte, cu denţia partea poetică a imaginaţiei artistice. Dacă excepţia celei pentru copii, este depăşită şi îşi fina- până la începutul anilor 1960 tonurile de negru lizează existenţa. Se lansau diverse argumentări: şi alb se utilizau doar în sensul lor direct, tonal, sociale (nivelul cultural al cititorului a crescut şi atunci după anii 1970 „albul” şi „negrul” vor că- nu are nevoie de „suporturi”) şi economice (poli- păta un sens aproape simbolic, indirect. Contras- grafia nu poate satisface piaţa cu cărţile necesare tele tonale vor căpăta o nouă conotaţie semantică cititorilor şi despre ce fel de „înfrumuseţări” poa- şi artistică. Imagini stricte, ca şi cum preparate în te fi vorba) şi multe altele. Ca şi în toate asemenea stilul lui Mitrohin, când obiectelor şi formelor se discuţii drept cel mai bun arbitru a devenit tim- pare că li se scoate primul strat sau pielea de dea- pul. În anii următori, designul cărţilor sovietice supra, vor ceda locul celor ce creau impresia de a atins succese foarte mari şi a ieşit la nivel inter- fluctuaţie, dinamism şi descoperire a atmosferei naţional, iar arta ilustraţiilor de carte nu a dispă- fantastice a amurgurilor lirice, de contemplare şi rut, ci şi-a lărgit auditoriul de cititori [13, p. 7]. În emoţii de diferit gen [14, p. 241]. RSSM acest lucru s-a reflectat mai ales în creația Este perioada de apariție a lucrărilor lui Ilia artiştilor absolvenți ai facultății de poligrafie Bo- Bogdesco Lauda prostiei de Erasmus din Rotter- ris Brânzei şi Isai Cârmu (Institutul Poligrafic din dam (1975/1976) cu caligrafii textuale în tehnica Moscova), Leonid Nikitin şi Arii Svetcenko (In- tuşului cu peniță; ilustrarea acestei cărți artistul stitutul Poligrafic „I. Fiodorov” din Lvov). Creaţia o va repeta ulterior în gravură pe aramă; Călăto- lui Isai Cârmu se evidenţiază şi prin experimente- riile lui Gulliver de Jonathan Swift (1978–1979), le îndrăzneţe în tendinţa de a subordona materia- gravură pe aramă, înalt apreciate la nivel unional. lul plastic tipului ediţiei. El utiliza tehnica acva- Căutarea unei filosofii proprii atât la nivel execu- fortelui, xilografiei, mixtă, precum şi tuşul, guaşa, tiv şi la cel de tratare a ideilor autorilor cărților acuarela, colajul. În toate cărţile ilustrate de Isai ilustrate îl va marca pe Ilia Bogdesco pe tot par- Cârmu sunt dominante „arhitectonica”, compo- cursul activității de creație. Stilul lui se baza, în ziţia generală a cărţii. Creaţia lui Isai Cârmu con- mare parte, pe tradițiile clasice ale gravurii atât la stituia un model de prezentare grafică şi ilustrare nivel tehnic, cât şi la nivel de prezentare convin- a cărţii în spiritul celui mai original design con- gătoare a desenului. temporan [7, p. 8]. Laconismul imaginilor de afiş Una dintre tendinţele specifice în evoluţia de- sau metafora umoristică şi grotescul proprii cari- senului a fost demonstrată în cadrul Primei expo- caturilor, au pătruns şi în ilustrațiile cărților pre- ziţii de desen din Federația Rusă (I всероссийская zentate artistic de Isai Cârmu, în metodele şi pro- выставка рисунка), care a avut loc în vara anu- cedeele specifice manierei sale de creație. Lucru ce lui 1972, în incinta Muzeului Rus din Leningrad. poate fi observat în ilustrațiile sale pentru cărțile Atunci va fi atestată dispariția seriilor grafice, arta lui Arkadi Gaidar Malciș-Kibalciș (1973) şi Pia- desenului va trece spre un laconism, ascetism al tră caldă (1975); Anecdote gabrovene în versiu- manierelor artistice. Dacă până atunci, în cadrul nea lui Ştefan Fartunov şi Petru Prodanov (1978, seriilor de ilustraţii, mişcarea se exprima prin 1984), dar şi alte lucrări originale. În prima şi ul- schimbarea cadrelor ce alcătuiau seria, în această tima dintre ele, autorul foloseşte tehnicile şi prin- perioadă mişcarea se putea exprima prin schim- cipiile genului caricaturist pentru a reda sensul fi- barea direcţiilor de haşurare în cadrul unuia şi gurativ al imaginii artistice din esența textului, în acelaşi desen [14, p. 242, 243], lucru sesizabil şi în cea de a doua recurge la metodele picturii de gen. 96 ARTA 2018 E-ISSN 2537 – 6136 Arta contemporană Cu principiile proprii picturii de şevalet, scene Alexei Grabco, Leonid Domnin. În contextul stu- de gen, se aseamănă soluţiile plastice utilizate în dierii tratării convenţionalului avem posibilitatea prezentarea artistică a cărţii Ministrul bunelului să comparăm diverse abordări ale spaţiului com- (1972) de Spiridon Vangheli ş. a. Subordonând poziţional şi perspectivei, plăsmuirii formelor şi materialul plastic tipului de ediție, artistul expe- volumelor în grafica satirică şi în afişul politic. rimenta liber, conştient, cu pasiune şi se baza pe Literatura clasică a început să fie ilustrată prin accentuarea planului emotiv. Emoțiile pozitive modalități noi. Mihail Vakarciuk şi Natalia Tara- a reuşit să le transmită şi personajelor din dese- senko au ilustrat în tehnică mixtă Iliada lui Ho- nele pentru cartea lui Dumitru Matcovschi Hora mer (1978). Vladimir Bulba combina materialele Mare (1979), unde insectele şi animalele stilizate tehnice, ilustrând Povești populare moldovenești iscusit şi vesel se percep conform viziunilor unui (1980), Oleg Zemțov – Drame de Goethe (1978) şi copil.