Sintagmele Iunie-Iulie Definitiv 2014
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Cea de-a V-a ediţie a Congresului Forumului Interna- „Ne cunoșteam și Mircea Dinescu îmi trmitea versurile „În actorie trebuie să te bazezi mai mult pe impulsuri. ţional al Jurnaliștilor Români. Desfășurată la Bălţi, lui cu grafi e latină, noi le redactilografi am cu grafi e La baza actoriei stă credinţa: a crede în condiţiile în incinta Universităţii „Alecu Russo” și salutată de chirilică și le publicam. Ana Blandiana a apărut atunci propuse. În condiţiile piesei, în condiţiile situaţiei. A premierii Victor Ponta și Iurie Leancă (p. 2) când era interzisă. Am început, între primii, a vorbi crede că ești rege, că ești cerșetor. Trebuie să crezi!” despre Paul Goma” (pp. 4-8) (pp. 16-14-15) sintagmeleRevistă a Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi - Anul V, iunie 2014 Redactor-șef, Ghenadie Nicu FOTO: C. Pirogan Brunea-Fox nu va renaşte degrabă Discuţie, zilele trecute, cu cineva din presa de la măcar, ca să poată bifa pe urmă istoricii tranziţiei fi e și s-a diversifi cat, presiunile iau chipuri surprinzătoare noi. Nu-i dau numele deocamdată, să apară mai întâi un vag elan evolutiv. Căci domeniul, nici vorbă, e cruci- uneori. În fond, dacă nu ne îmbătăm cu apă chioară, interviul (pentru care l-am solicitat). O idee între altele al, vedem la tot pasul (sau, cel puţin, simţim; că derivă cu rapoartele nu știu căror neni din UE cu privire la însă aș semnala-o aici, cu toată indiscreţia. Presă, trans- adesea cu iureș din interstiţiile aparenţelor) cum se bat libertatea de exprimare sau libertatea presei, dacă formări sociale, noi raporturi cu puterea, cu cei care potentaţii să și-l adjudece. Ce ironie, de altfel! N-am reușim să spargem (nu pe la microfoane, ajunge forul dau cu banul, într-o ţară aiurită de tranziţie și în care scăpat bine de PCUS, ca patron general, dacă pot spune interior: aici se dau marile bătălii) crusta poncifelor care cam totul e într-un proces când mai lent (cu aparenţele așa (și ale cărui jocuri le făceai până și în relatările stric- ne alimenteată iluziile, trebuie să consimţim la rânjetul onorabilităţii), când de-a dreptul frenetic, de disoluţie. te: o să fi e un vis rău, întrerupt de accese de râs isteric, istoriei: am rămas la fel de nevolnici. Ziaristica, hic et Vorbeam despre condiţia actuală a presarului de la noi. să recitim colecţiile perioadei), că independenţa – de nunc, în formele ei curente (aș zice și endemice, dar Ce-am observat, în cele peste două decenii de parcă opinie, de expresie etc. – s-a dovedit din nou un fel de teamă-mi-i că lucrurile stau principial la fel și aiurea) e o democraţie și libertate: aceleași nume, de numărat pe Fata Morgana. Nu te mai cheamă nimeni, ca odinioară, sclavie fardată complex, înlănţuită de butaforii menite degetele de la o mână, și ele, ce prindeau contur încă în la comisia de partid (profi lată pe monitorizarea presei: să întreţină aparenţele profesionismului liberal. Mare epoca lui glasnost. Nimic estimp proeminent, cât de cât cine a apucat vremurile știe la ce mă refer), controlul deosebire între zilierii pe plantaţiile cutărui lider agri- Continuare din p. a 9-a Punct şi de la capăt Sondaj Interviu p. 2 p. 3 pp. 4-8; 10-16 Desfășurat sub genericul Noile media - Jurnalism - Comunitate, congresul FIJR a dezbătut, în prinicipal, fe- lul în care noile mijloace de informare în masă coabitează cu presa zisă tradițională și metodele prin intermediul Revistă a Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi cărora noile media pot con- Sintagmele tribui la dezvoltarea jurna- Punct și de la capăt lismului în limba română din 2 afara granițelor țării. Cea de-a V-a ediţie a Forumului Internaţional al Jurnaliştilor Români Jurnaliști de limba română din Ucraina, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Spania, Grecia, Italia, Sintagmele Albania, România și Republica Moldova s-au reunit în perioada revistă 13-15 iunie a. c., la Bălţi, în ca- a Universităţii de Stat Şefi de promoţie şi profesori. drul unui congres al Forumului Internaţional al Jurnaliștilor „Alecu Russo” din Bălţi Români, ajuns la cea de-a V-a ediţie. Evenimentul a fost USARB organizat cu sprijinul Departa- mentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, în cele- parteneriat cu Universitatea de Redacţia: Stat „Alecu Russo” din Bălţi. Ghenadie Nicu Desfășurat sub genericul Noile brează (redactor-şef) media - Jurnalism - Comunitate, congresul FIJR a dezbătut, în pri- Ana Şuşu perfor- nicipal, felul în care noile mijloace Constantin Pirogan de informare în masă coabitează cu presa zisă tradiţională și meto- manţa dele prin intermediul cărora noile media pot contribui la dezvoltarea Emoţii, diplome și fl ori jurnalismului în limba română din pentru cei mai buni absol- afara graniţelor ţării. Delegaţii au venţi de la USARB, șefi i de discutat, de asemenea, posibilita- promoţie 2014 Alina Cojo- tea racordării presei românești de pretutindeni la spaţiul jurnalistic caru (Facultatea de Litere), din România și perspectivele Irina Pleșco (Facultatea de elaborării unor proiecte care să Știinţe Reale, Economice aibă în vedere profesionalizarea și ale Mediului), Iulia Za- presei respective, dar și o mai harco (Facultatea de Știinţe atentă monitorizare a autorităţilor ale Educaţiei, Psihologie și în ţările unde jurnaliștii români Arte), Vlada Porcescu (Fa- suportă diverse constrângeri și presiuni. Congresul FIJR a avut în cultatea de Drept și Știinţe vedere și crearea unor condiţii care Sociale) și Ludmila Donţu să asigure un schimb permanent (Colegiul Pedagogic „Ion de practici între jurnalismul din Creangă”). România și cel din diasporă. Festivitatea a avut loc la Lucrările Congresului au fost 20 iunie, în Sala Polivalentă. inaugurate de președintele FIJR Prim-prorectorul Alexandru Romeo Couţi și rectorul USARB, Balanici a dat citire mesa- prof. univ., dr. hab. Gheorghe Secvenţe de la Congresul Forumului Internaţional al Jurnaliştilor Români, Popa. Au participat, de asemenea, ediţia a V-a, Bălţi, 13-15 iunie 2014 jului de felicitare din partea istoricul Stejărel Olaru, secretar de rectoratului, iar prorectorul stat la MAE al României, Adrian și constant pentru promovarea din Chișinău în 1980, până la Gheorghe Neagu a comu- Usatîi, viceprimarul municipiului culturii, a limbii române și a iden- această publicaţie – Sud-vest, care nicat asistenţei ordinele de Bălţi. tităţii naţionale din această ţară. În rămâne poate singurul argument conferire a titlurilor de Șef acest moment, aderarea Moldovei Evenimentul, potrivit comu- mediatic demn de luat în seamă. la UE este un obiectiv important, de promoţie și, prespectiv, de nicatului FIJR, a atras atenţia Vadim Bacinschi are ceva din aura iar presa va avea un rol major în premiere. mediului politic din România și și tragismul martirilor – și nu este acest proces”. din Moldova”, premierii celor două o vorbă în vânt! A adunat scrierile În calitate de sponsori state și unii europarlamentari „Sunt personalităţi dedicate românilor din sudul Basarabiei, pentru cei mai buni absol- români adresând mesaje de salut. patriei și neamului care ar merita ajuns sub altă stăpânire, și le-a așe- venţi ai promoţiei 2014 s-au Astfel, primul ministru al Republicii o maximă recunoaștere în timpul zat sub coperţile a două antologii. oferit cu plăcere: Moldova A făcut-o sub ochii autorităţilor Moldova, Iurie Leancă, a subliniat, vieţii. Apelul lor la solidaritate și Agroindbank, S.R.L.Lido- între altele: „În mod special aș ajutor este din ce în ce mai rar locale care, cu siguranţă „au apre- auzit de cei care ar trebui să-i ciat” gestul. Cine știe cât a avut de Lux, Fundaţia Hyperion din vrea să salut prezența la Congres România, Agenţia pentru a jurnaliștilor de limbă rusă din aprecieze ca pe un model, într-o suferit poetul și jurnalistul Vadim Republica Moldova. Sunt convins perioadă în care avem mai mult ca Bacinschi și familia sa, mutată la Dezvoltare Regională Nord, că asemenea platforme comune niciodată nevoie de repere morale Odessa, și cum a supravieţuit el Asociaţia Pedagogilor din de dialog vor contribui la iden- și etice. Acolo, în sudul Ucrainei, într-o zonă, în care, deznaţionaliza- mun. Bălţi etc. Atmosfera a tifi carea unor interese comune un român se încăpăţânează să rea era cuvântul de ordine ofi cial”, fost completată de numerele pentru noi toți, iar în defi nitiv se ofere o gură de oxigen comunităţii se arată în documentul care sus- muzicale în interpretarea vor sintetiza într-o viziune comună românești, din ce în ce mai hârţu- ţine distincţia acordată lui Vadim ită și divizată. O face așa cum știe Bacinschi, pentru aportul substan- studenţilor de la Facultatea în ceea ce privește viitorul țării”. de Știinţe ale Educaţiei, Premierul român, Victor Ponta, a și poate, așa cum a făcut-o de la ţial la susţinerea presei de limba apreciat că „FIJR militează intens absolvirea Facultăţii de Jurnalism română din regiunea Odesa. Psihologie și Arte. Revistă a Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi - Anul V, iunie 2014 Fiecare an academic poate însemna un pas uriaș spre realizarea lui. După fi ecare experiență, indiferent cât de dramatică s-a dovedit, alegi cine vrei să fi i: un om care și-a lăsat mâinile în jos sau un om care merge mai depar- te, perseverează, căci, cum Revistă a Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi spunea Napoleon, „Orice eșec Sintagmele aduce cu el germenele unui Sondaj eventual succes”. 3 „Aleargă după visele tale. Chiar dacă nu le atingi, măcar slăbeşti...” mai trecut un an de studii și e rezultate ne putem chiar mândri, altele tenacitate. Fiecare an academic poate fi resc să privim îndărăt pentru ne motivează să perseverăm, să înfrun- însemna un pas uriaș spre realizarea A a încerca să înţelegem cum a tăm și în continuare provocările. Ba lui. După fi ecare experiență, indiferent fost, ce ne-a adus, de fapt, ce n-a izbutit chiar, de ce nu?, să ne luăm de piept cu cât de dramatică s-a dovedit, alegi cine să ne aducă, din vina lui sau poate din morile de vând, aidoma celebrului Don vrei să fi i: un om care și-a lăsat mâi- vina noastră.