6 Literatura şi arta Nr. 36 (3444), 8 septembrie 2011 INTERNAŢIONALIZAREA LA ULIM PAS CU PAS În numărul precedent al săptămânalului „Literatura şi arta” (Nr.35, din 1 septembrie 2011), Mesaj de salut adresat studenţilor anului I, admişi la studii la ciclul Licenţă rectorul ULIM, academician Andrei Galben, a publicat articolul „Globalizarea învăţămân- tului superior contemporan: exemplul ULIM din Republica ”. Astăzi, în continuare şi comunităţii academice, la 1 septembrie 2011, în incinta Palatului Naţional aceastei ideei, unele mesaje de peste hotare vin să confirme această activitate. Excelenţă, Domnule Ambasador întâlnit în China, Coreea de Sud, Japonia, s-a întâmplat nimic, a avut loc un transfer binele societăţii, poporului şi ţării Repu- Extraordinar şi Plenipotenţiar al Repu- Malaysia şi chiar Indonezia. Dvs. sunteţi de valori economice, materiale, spirituale blica Moldova. Pentru mine personal, blicii Populare Chineze, Fang Li, contemporanii unor mişcări migraţioniste şi juridice. Lumea Romană a evaluat. Aşa şi colegii profesori, ca şi pentru părinţii Mult stimaţi studenţi, profesori, pă- masive şi demografice profunde. Mulţi şi în cazul contemporan nouă, celor pre- voştri, este cea mai mare fericire pentru rinţi, colegi, onorată asistenţă! dintre cetăţenii Republicii Moldova plea- zenţi aici în sală sau care au preferat să-şi ca Dvs. să ne depăşiţi şi să preluaţi torţa Onorat prezidiu! că în căutare unui loc de muncă sau un facă studiile în alte instituţii de învăţământ ţării noastre şi să o purtaţi cu dibăcie şi Vin către Domniile Voastre cu un salariu mai bun în special în ţările latine din Europa. Nu se întâmplă nimic deose- destoinicie în Europa şi lume. De Dvs mesaj de felicitare prilejuit de începu- – Italia, Spania, Portugalia, alte ţări euro- bit. Are loc o deplasare de valori, o trans- şi numai de Dvs depinde succesul şi in- August 23, 2011 23 August 2011 tul anului de studii 2011-2012. Şi o fac pene, cât şi departe de hotarele Europei, în formare de realităţi a unei societăţi noi, în succesul apropiat al Republicii Moldova. Free International University of Moldova Universitatea Liberă Internaţională din Mol- aceasta cu o plăcere deosebită, cu atât timp ce mulţi din băştinaşii Italiei , Spa- condiţiile când modul de viaţă precedent De Dvs şi numai de Dvs., împreună cu dova mai mult, că sunt delegat de a transmite niei, Portugaliei migrează spre ţările din nu a cedat poziţiile, nu a dispărut, iar noul viitori absolvenţi ai centrelor universitare Dear Mr. Andrei Galben, Stimate Domnule Andrei GALBEN, acest mesaj în numele Rectoratului şi Se- nordul Europei în speranţa căutării unui nu s-a afirmat de-a binelea. din ţară, depinde succesul neamului Dvs. It is our pleasure to extend our gratitude for your Prin prezenta, dorim să ne exprimăm gratitudinea natului ULIM. loc şi mai bun de muncă şi un salariu mai Iată de ce, mă adresez Domniilor al poporului nostru şi Republicii Moldo- participating World University Presidents Forum (Shen- pentru participarea Dumneavoastră la Forumul Inter- Dumneavoastră, cei admişi la studii la majorat, pe când cei din Nordul Europei, Voastre, generaţiei de adolescenţi, deve- va în ansamblu. zhen), which just concluded successfully one week ago naţional al Rectorilor, care a fost organizat la Shenzhen ULIM, în anul curent, reprezentaţi socie- emigrează peste ocean. Paradoxul constă niţi studenţi la anul I, de a vă îndemna Să Vă aibă Bunul Dumnezeu în pază, in Shenzhen, on the special occasion of the 26th Sum- cu ocazia celei de-a 26-a universiade de vară şi care tatea noastră contrariată, care până astăzi în faptul că mulţi din specialiştii americani să pătrundeţi în esenţa fenomenului, să să fiţi capabili să generaţi şi să creaţi mer Universiade. şi-a încheiat lucrările cu succes acum o săptămână. nu se poate determina în ce limbă vorbesc, au luat calea emigrării spre China, Coreea nu deveniţi jertfă a fenomenelor negati- pentru sine, ţară şi popor, să înlăturaţi Our organization, China Education Association for Organizaţia noastră, Asociaţia Chineză a Mobilităţii reprezentanţii cărei civilizaţii sunt. Con- de Sud, şi alte ţări din Asia Orientală. Între ve, dar să preluaţi şi să multiplicaţi tot ce sindromul inferiorităţii, să nu Vă fie frică International Exchange (CEAIE) is proud of being in- Academice Internaţionale, se bucură mult de faptul că comitent sunteţi bulversaţi de problemele timp, mulţi chinezi din ţara mult prospe- este pozitiv. Chiar în condiţiile societăţii de a Vă autoevalua şi automanifesta Vă volved with the organizing work of World University este implicată în activitatea organizatorică a Forumului. prin care trece Republica Moldova. Mulţi ră – Republica Populară Chineză, ţară cu în perioada de trecere de la o societate la îndemn să reţineţi, căci noi, toţi împre- Presidents Forum (Shenzhen). We cherish your presence Apreciem foarte mult prezenţa şi contribuţia Dvs. la dintre Dvs., stimaţi studenţi, aţi făcut stu- 10% din populaţie care trăieşte în condi- alta, Dvs. sunteţi foarte privilegiaţi, prin ună cu Dvs., suntem reprezentanţii unui and contribution to the Forum very much. We are look- acest Forum. Sperăm la un schimb de experienţă mai diile în unităţile educaţionale preuniversi- ţiile unei sărăcii, caută fericirea peste ho- faptul că aveţi posibilitatea de a gândi şi popor tot atât de ingenios şi producător ing forward to conducting more and deeper exchange profund, la o cooperare şi mai fructuoasă cu instituţia tare, în condiţiile lipsei unui sau ambelor tarele ţării de origine. În felul acesta, con- sorbi din cupa cunoştinţelor într-o soci- de valori, după cum sunt popoarele tra- and cooperation with your esteemed organization for the Dvs. părinţi care se află la muncă peste hotare. statăm un circuit închis la nivel global de etate democratică. Devenind studenţi la diţional recunoscute ca avansate. Dar, days to come. Pentru mai multe detalii despre CEAIE, consultaţi Nu aţi avut o copilărie plină de fericire migraţie a popoarelor lumii. Este un feno- ULIM, veţi avea posibilitatea nu numai aceasta rămâne să o afirmăm prin acţiuni For more details about CEAIE, please check with at- pagina web www.ceaie.edu.cn şi împliniri, fiind oarecum obstrucţionaţi men normal, dar foarte pronunţat şi puţin să sorbiţi din cupa cunoştinţelor, să savu- concrete şi studii de excepţie. Vă doresc tachment or with our official website:www.ceaie.edu.cn Să păstrăm corespondenţa în speranţa unui viitor sau nemulţumiţi de autorităţile publice. înţeles de către oamenii politici ai lumii raţi din înţelepciunea şi efectul benefic al să fiţi dominaţi de înţelepciune, clarvizi- Let’s keep in touch for a better future. mai bun. Cu adevărat trăim timpuri grele. Dar nu şi contemporanii noştri. Spre comparaţie: democraţiei, dar ce este cel mai impor- une, luciditate şi capacităţi de binefacere. Yours sincerely, Cu respect, numai cei din Republica Moldova, cât şi Atunci când, în anul 408 Alarih a cucerit tant, să fiţi capabili să deveniţi buni spe- Într-un ceas bun!. Aşa să ne ajute Zhang Xinsheng Jiang Bo Zhang Xinsheng Jiang Bo cei din Europa şi Statele Unite ale Ame- Roma, iar în anul 455 Atila a recucerit-o cialişti, astfel ca în condiţiile concurenţei Dumnezeu! President Preşedinte ricii. Noi şi regiunile lumii menţionate, pentru a doua oară, contemporanii timpu- sa fiţi capabili să vă manifestaţi plenar China Education Association China Education Asociaţia Chineză a Mobilităţii Academice In- suntem loviţi de efectele crizei economice lui scriau şi vorbeau ca despre un fenomen împreună cu semenii voştri din alte in- Rector ULIM, academician Association For International Exchange ternaţionale mondiale. Acest fenomen este mai puţin care a dus civilizaţia spre pieire. Dar nu stituţii din ţară şi de peste hotare, întru Andrei GALBEN Jiang Bo Jiang Bo Secretar General Discursul Excelenţei Sale, Ambasadorul Republicii Populare Chineze în Moldova, Domnul Fang Li Secretary General Asociaţia Chineză a Mobilităţii Academice In- China Education Association for International ternaţionale Stimate Rector ULIM, Academician, Domnul An- ternaţională din cadrul ULIM, Domnul Nicolae Ţâu, China şi Moldova s-au intensificat datorită fondării In- Exchange drei Galben, Stimate Vicerector pentru Cooperare In- Stimaţi profesori, dragi studenţi, bună dimineaţa! stitutului Confucius în cadrul ULIM. Institutul Confu- Sunt onorat să fiu prezent astăzi la ceremonia cius a fost stabilit în Republica Moldova ca rezultat al 房利大使讲话 de deschidere a noului an de învăţământ în cadrul cooperării între Universitatea Liberă Internaţională din 尊敬的加尔班校长、尊敬的Tau副校长、尊敬的各位老师、 ULIM. Până în prezent relaţiile diplomatice dintre Moldova şi Universitatea Pedagogică de Nord-Vest din 各位同学们，大家上午好！非常高兴今天来参加ULIM大学的 China şi Moldova sunt relaţii de prietenie. Comerţul China. În prezent aproximativ 100 de persoane studiază 开学典礼。中摩建交以来，两国关系非常友好，尤其是贸易往 între aceste două ţări s-a dezvoltat rapid. În continu- în Instititului Confucius din cadrul ULIM. Îmi doresc ca 来增长很快，下面的一些数字可以明确地说明这一点：2010年 are vă prezint câteva cifre care demonstrează acest şi mai mulţi studenţi să înveţe limba şi cultura chineză. 的两国贸易额是2009年的8倍，达8717万美元，中国进口摩尔多 lucru: Rata comerţului între aceste două ţări a crescut Sper ca aceşti studenţii să se realizeze în acest domeniu, 瓦葡萄酒与上年相比增加了7倍。2011年上半年的增长率更令 de opt ori şi a atins suma de 87.170.000 de dolari. să lucreze în China, unii din ei să devină ambasadorii 人鼓舞，摩葡萄酒对华出口额已经达到160万美元，同比增长 Importurile de vin moldovenesc în China au crescut Moldovei în China şi să contribuie la dezvoltarea rela- 134%，接近2010年全年的197万美元。不仅如此，中摩两国的 de şapte ori. Creşterea ratei exportului de vinuri din ţiilor de prietenie dintre aceste două ţări. Aduc sincere 文化交流也日益密切，2009年在ULIM和中国西北师范大学的共 Moldova în China în ultima jumătate de an este şi mulţumiri rectoratului şi Senatului ULIM pentru sprijin 同努力下建立了摩尔多瓦首家孔子学院，目前在孔子学院学习 mai încurajatoare, exportul de vinuri din Republica şi colaborare. Deşi ţările noastre sunt plasate la extre- 汉语的学生已经达到了100多人。在此，我希望更多的学生学 Moldova a atins cifra de 1.600.000 de dolari, ceea mităţile continentului euro-asiatic, sunt sigur în viito- 习汉语，了解中国文化。我也更希望你们学成以后能到中国学 ce reprezintă o creştere cu 134 de procente în com- rul relaţii lor noastre şi contribuţia Chinei şi Republicii 习和工作，做摩尔多瓦的驻华大使，为两国的友好关系增添新 paraţie cu anul 2010, cînd pe parcursul întregului an Moldova în procesul de globalizare. 的血液。最后我祝愿同学在新的学期里好好学习，取得优异成 suma totală căpătată pe baza importului de vinuri din În final le doresc noilor studenţi să înveţe asiduu, să 绩。谢谢大家！ Moldova în China a fost de 1.970.000 de dolari. capete cunoştinţe şi mult succes. Începând cu anul 2009 relaţiile culturale dintre Vă mulţumesc!

Bună ziua! Mr. Ambasador of Popular Republic Multstimate Domnule Ambasador al Republici Chineze, Mă numesc Hong Seo Yeon, of China Multstimate Domnule Rector, stimată audienţă, profesori, studenţi, părinţi, Sunt din Coreea de Sud şi am venit în Moldova cu Rector of Free International scopul de a face studii. Învăţând limba română am aflat University of Moldova, deans of Sunt fericit că în urmă cu mulţi ani am decis să-mi fac studiile în Moldova şi am ales ULIM-ul, aflând despre această instituţie de la prietenii, colegii multe lucruri despre cultura, istoria şi tradiţiile acestui the university, teachers, students, din ţara mea. Deci se spune, că fie pâinea cât de rea, tot mai bună-i în ţara mea, pe parcursul acestor ani, în care m-am aflat la studii, am îndrăgit Moldova popor. În special m-au impresionat locuitorii Moldovei parents, ca pe propria mea ţară. care sunt nişte oameni deosebiţi. Am început să învăţ Toleranţa, bunăvoinţa, susţinerea pe care o am în această instituţie de învăţământ şi în general în societatea din Republica Moldova m-au ajutat să mă limba română aici la ULIM, acum 8 luni şi posedând-o On benaff of ULIM students, community, it is truly adaptez şi să mă simt liber, să aspir spre creşterea profesională, spre realizare, îndeosebi menţionez sporirea internaţională şi democrată de la ULIM. O am decis să continui studiile la colegiul de muzică „Şte- my pleasure to extend a warm and heartfelt welcome to adevărată ALMA MATER pentru tinerii din mai multe ţări care studiază aici. fan Neaga”. Vă mulţumesc pentru că mi-aţi oferit aceas- you as we begin the 2011-2012 academic year. September Salut tinerii care în acest an, au fost înmatriculaţi la ULIM, aţi făcut o alegere corectă. Îi salut pe părinţii din sală. Copiii Dumneavoastră au devenit tă posibilitate, în special Domnului Rector, academician is the time of reconnect with old friends and welcome membrii unei familii mari, cea a ULIM-iştilor. Andrei Galben şi celorlalţi profesori. Vă felicit cu oca- new friends, we hope that you will quickly feel at home Urez succese şi performanţe noi Administraţiei şi cadrelor didactice de la ULIM, ele vor completa multiple realizări din cei circa 20 de ani de exis- zia începerii noului an universitar şi vă urez mult succes. and become involved in the activities of ULIM. Thank tenţă. Domnul să vă binecuvânteze! you and welcome at a big family of Free International Mă închin acestui popor ospitalier şi îi mulţumesc că mă simt în Moldova ca acasă. Vă mulţumesc. University. El Sheikh Mohamed from Sudan Notiţe la închiderea Salonului Internaţional de Carte – ediţia a XX-a Libertatea în creaţie Prezenţa mai multor personalităţi de cultură în ajunul Zilei In- toriul nostru ne umbreşte acea independenţă mult dorită, dar merită Lansarea cărţii „Basarabia română la cumpănă dependenţei la Biblioteca Ştiinţifică Centrală ,,Andrei Lupan” a fost să apreciem străduinţa acelor oameni care au luptat pentru libertate. motivată de prezentarea volumului de versuri ,,Basarabie română” Volumul de versuri ,,Basarabia română” prin conţinutul său este semnat de Ştefan Sofronovici. o continuare a altor publicaţii apărute anterior ale lui Ştefan Sofro- de milenii” la Salonul Internaţional de Carte În această carte el vorbeşte despre o Basarabie a cărei indepen- novici: ,,Noi nu avem pământ de dat”, proza ,,Dor de casa părin- denţă poate fi comparată cu un copil furat dintr-o famile, dar care tească”, care a apărut cu susţinerea confraţilor de peste Prut, fiind În cadrul Salonului Internaţio- toriale, a fost mult stimatul aca- cuiesc pe teritoriul a două state şi volumul respectiv. „ Consider până în ziua de azi nu este întors la sînul ei. La întrebarea: cine editată la Blaj. nal de Carte, ediţia XX, de la Chi- demician Anatol Ciobanu, emi- suverane vecine. Această popu- că pe lângă cei doi copii minunaţi, am fost şi cine suntem?, el îl citează pe înaintaşii noştri: ,,Suntem şinău (31.08.-3.09.2011), la care a nentul lingvist, care cu răbdare şi laţie are aceeaşi limbă maternă, pe care îi are dl profesor, cartea români şi punctum” – Mihai Eminescu, ,,Suntem fii ai bătrânei Mol- fost prezentată producţia editorială discernământ a punctat meritele aceeaşi cultură naţională, ace- de faţă e pentru el aidoma unui al dove, dar facem parte din marele trup al românismului” – Alexei din 17 ţări, a fost lansaţă şi cartea incontestabile ale autorului prin eaşi origine şi apartenenţă etnică treilea copil! Oricum în ea sunt do- Mateevici, de aici vine titlul cărţii ,,Basarabie română”. „Basarabia română la cumpănă publicarea în 1988 a memorabilu- istoriceşte constituită în acelaşi zaţi 22 de ani de muncă şi luptă”- a Această activitate a întrunit oameni de cultură: Nicolae Dabi- de milenii. Antologie, 1988-2010. lui studiu-eseu „O limbă maternă spaţiu de timp şi areal de trai... subliniat dlui. ja, Ion Ciocanu, Florin Cârlan, Nicolae Gribincea, Tudor Braga, / Prefaţă: prof. univ., dr. Ioan – un alfabet”, („Învăţământul pu- A venit timpul, de a unifica de- Vorbe alese şi aprecieri merita- Veaceslav Adam, Petru Adam, care şi-au adus aportul la realizarea Scurtu. – Chişinău: Litera, 2011. blic”, 19 octombrie 1988, red.-şef numirea limbii noastre materne, te au adus cărţii şi autorului doc- bunei desfăşurări a sărbătorii date, fiind, totodată, împrospătată cu – 656 pag., inclusiv 100 foto. (Ti- Anton Grăjdieru), articol de start dându-i denumirea, precum o torii în ştiinţe Alexandru Marin, cântece populare ale ansamblului „Ţărăncuţa” şi ale Tatianei Sofro- pografia Ed. „Universul”). Auto- al cărţii în cauză. Distinsul lingvist numeau clasicii, limba română. Nina Negru, Ion Hanganu, Mihai novici, soţia autorului. rul acestei cărţi este cunoscutul cu renume mondial, acad. Anatol Şi să revenim la alfabetul latin, Sărbuşcă, Petru Tarhon, Nicolae La acest eveniment a participat, de asemenea, scriitorul şi pu- istoric basarabean şi ex-deputat Ciobanu, a accentuat că articolul pe care l-au folosit clasicii la Ţurcanu ş.a. blicistul Nicolae Dabija, naşul literar al autorului. El a subliniat că Ion Buga, pe care îl cunosc încă „O limbă maternă, un alfabet” a scrierea operei lor şi care a fost Printre numerosul public au independenţa nu este cea mai fericită opţiune pentru acest stat mic – din anii mei de studenţie, apoi şi fost şi este un articol de program prezent în istoria, limba şi cultu- fost prezenţi la lansarea cpărţii şi Republica Moldova. La ora independenţei Republicii Moldova este în continuare i-am urmărit pulsul cu mare rezonanţă”, că „istoricul ra poporului nostru de-a lungul perconalităţi notorii din Chişinău ca o ţară de poveste ce îi aduce aminte de un basm popular în care Apoi s-a vernisat expoziţia de pictură ,,Scumpă ţară strămoşeas- acţiunilor sale de luptător pentru Ion Buga a avut un curaj deosebit. secolelor”. Până la profesorul Ion şi Bucureşti: academicienii Andrei Făt-Frumos ajungând la o răscruce o întrebă pe Sfînta Vineri încotro că”, autori: A. Alavaţchi, V. Filipov, V. Parlui, A. Paraschiv – Fi- întronarea idealurilor naţionale şi a Foarte multe probleme concep- Buga, nimeni în RSSM nu îndrăz- Eşanu, Mihai Cimpoi, Nicolae Da- să meargă, la dreapta sau la stânga? Sfînta Vineri îi răspunse: dacă lipov şi C. Filipov. Îndrăgostiţi de peisajul autentic, de copacii şi democraţiei. tuale sunt abordate în acest eseu: nise să spună public aceste adevă- bija, , prof. Victor mergi la dreapta, te vei căi, iar de vei merge la stînga, şi mai mult florile ce-i înconjoară, vin să ne destăinuie frumuseţea satului Aluat, Lansarea cărţii „Basarabia ro- problema identitară, cea a naţiu- ruri. Se temeau…”. Crăciun, generalul Mircea Chela- te vei căi. raionul Taraclia, şi alte privelişti pitoreşti prin lucrările: „Zestrea”, mână la cumpănă de milenii”, care nii, cea a bilingvismului, a istori- Dincolo de problemele lingvis- ru, doctor Petre Guran, directorul La împlinirea a 20 de ani de independenţă, venind la Chişinău, „Amiază”, „Amintiri”, „Poarta”, „Nucul”. Prin intermediul acestor este o cronică veridică de epocă, ei naţionale, a falsei teorii a două tice, „ Basarabia română la cumpă- Institutului Cultural Român „Mi- Florin Cîrlan, un român stabilit de mai mult timp în SUA, a auzit picturi ei transmit valorile spirituale ale neamului, încercând să cul- a avut loc la 31 august, de Ziua limbi şi două popoare diferite etc. nă de milenii” urmează a fi de real hai Eminescu” din Chişinău şi alţi la radio cântecul Hora Unirii, care anunţă o sărbătoare, însă nu ne tive dorinţa de a observa splendoarea specifică aşezării geografice a Limbii Române. În acest context Reproduc din articol: „Moldove- folos tuturor celor care năzuiesc să participanţi la Salonul Internaţio- putem bucura de această independenţă controversată, afirmând că ţinutului moldav. este semnificativ faptul că primul, nii din URSS şi românii din RS cunoască istoria veridică a Basara- nal de Carte. „e uşor să vezi doar partea goală a paharului... este nevoie ca să Ana BRĂIESCU, care şi-a propus să facă analiza România sunt părţi componente biei contemporane, a conchis prof. „Basarabia română la cum- luăm paharul ca un tot întreg”, prezenţa unei armate străine pe teri- Biblioteca Ştiinţifică Centrală „A. Lupan” acestei excepţionale apariţii edi- ale unei singure naţiuni, care lo- A. Ciobanu. Concluzie la care au pănă de milenii” a apărut la răs- ajuns şi alţi vorbitori, deoarece crucea unor date importante din is- lucrarea cuprinde, cu adevărat, o toria RM: 20 de ani de la obţinerea mare încărcătură cognitivă. Zia- independenţei (1991) şi 200 de ani Sub acelaşi cer spiritual ristul şi ex-deputatul Tudor Ţopa de la raptul Basarabiei din trupul După o activitate de acumulare a energiei cât şi cea autohtonă. Grigore Vieru a scris pe stea- a comentat importanţa actelor le- Moldovei voievodale de către Ru- de creaţie, pedagogul, filosoful şi publicis- Autorul cărţii amintite ne gul credinţei strămoşeşti de limbă, gislative adoptate de primul Par- sia ţaristă (1812). Ambele date au tul Ioan Hanganu declanşează un adevărat prezintă, cu mult discernă- de neam, de istorie: „În aceeaşi lament al RM (incluse în carte), larg şi lung ecou în carte, de aici şi „maraton” editorial, semnând în fiecare an mânt, un imens peisaj poetic limbă / Toată lumea plânge, / În la care deputatul şi profesorul Ion actualitatea ei, rezonanţa benefică câte o nouă carte – „Paradigma înţelepciu- din toate timpurile, cuprin- aceeaşi limbă / Râde un pământ, / Buga a lucrat cu mult zel şi com- ce o are şi o va avea aspra apreci- nii” (2005), „Comoara, o mie şi unu distihuri zând mărgăritare din scrierile Ci doar în limba ta / Durerea poţi petenţă. Publicistul Ion Stici, fost erii obiective a evenimentelor date umane” (2007), „Maxime şi poveţe”, o selec- cu lumini astrale semnate de s-o mângâi, / Iar bucuria s-o pre- coleg de facultate cu autorul cărţii, şi asupra descătuşării noastre ca ţie din creaţia lui Dimitrie Cantemir (2008), Dante, Petrarca, Michelange- schimbi în cânt.” a ţinut să sublinieze asupra marii neam românesc, care tinde spre „Din tainele înţelepciunii” (maxime în dis- lo, Petru Zadnipru, Grigore În cartea „Din tainele poeziei capacităţi de muncă, spiritului go- familia mare europeană. tihuri aforistice, 2009). Recent la editura de Vieru, Emil Loteanu, Anatol europene” sălăşluieşte sufletul de sodăresc al autorului care duce cu prestigiu „Pontos” domnul Hanganu publică Codru, , Petru lumină al creatorilor de frumos şi dârzenie răzeşească până la capăt Nicolae ŢURCANU, volumul „Din tainele poeziei europene”, vo- Cărare, Gheorghe Vodă, Vic- adevăr artistic. Un moment de la lansarea cărţii. orice lucru început, dovadă fiind dr. hab. în filozofie, prof. univ. lum care cuprinde versuri selectate şi inter- tor Teleucă, Nicolae Dabija, De la stânga: I. Buga, A. Ciobanu, N. Negru, I. Stici, A. Eşanu ş.a. pretate de autor atât din literatura universală, Leonida Lari ş.a. Vladimir RUSNAC