Săptămânal al scriitorilor din Republica JOI, 28 ianuarie 2010. Fondat la 3 octombrie 1954 Nr. 4 (3360) Poesis PublicaţIe de limba română La est de vest Andrei STRÂMBEANU

NICU STEGARU CIOCÂRLIA ROMÂNEASCĂ La sfârşitul anilor ‘60 − începutul anilor ‘70, săruţi, ne sfătuia el, degustătorul de licori tari, pe Neîntrecutului lăutar Nicolae Bodgros mulţi dintre locuitorii Chişinăului puteau vedea, noi, băutorii de ape minerale de atunci… pe timp de iarnă, ieşind din Casa Presei un bătrân Era o carte vorbită: ne povestea de gerurile Mai nalt decât înaltul Voia să-i prindă miezul, desculţ, înconjurat de un grup de tineri descălţaţi care-i măcinaseră ficaţii şi pe care încerca astfel Se-nalţă ciocârlia. Dar nu-i găsea măsură. şi ei, care o luau în sus pe strada Puşkin, păşind să-i încălzească, de furtunile de zăpadă care-i mai Ca ea nu poate altul cu tălpile goale prin noroi şi zăpadă, către Lacul bântuiau sufletul şi de torţionarii care-l scoteau Morilor şi discutând zgomotos… gol în omăt şi-l băteau fără milă. Să cânte România. O, pasăre măiastră, Bătrânul era poetul Nicu Stegaru, proaspăt − Şi nu le spuneai nimic, Nicolae Savovici?! Se-ntreabă lumea-ntreagă revenit din Siberia, iar tinerii eram noi, poeţi-de- (Sava era numele tatălui său, nobilul rus), ne in- Mai sunt, mai sunt pe lume De ce doar glia noastră butanţi, studenţi la diverse instituţii de învăţământ teresam noi. Frumoase ţări, fireşte, Îţi este-atât de dragă? din acea vreme, pe care el astfel îi călea. – Ba le spuneam. Dar ea şi lor anume În 1944 n-a reuşit să treacă Prutul. – Ce le ziceai?! Întrucât ştia engleza, a fost arestat de organe- – Вы нехорошие люди! („Sunteţi nişte oa- Le cântă româneşte. Când vremea vremuieşte le NKVD, pe el anchetându-l chiar „narkomul” meni răi!”). Şi dă să se răcească, Iosif Mordoveţ. Acesta era Nicolae Croitoru, conte de Viteb- În scripcă, Stradivari Pe cer te-nlocuieşte – Hai să discutăm, i-a propus acela, ca sk! A pus-o la prinsoare Vioara românească. un cercetaş cu alt cercetaş („как разведчик с În casa părintească din Buiucani găsise la în- Şi-ai noştri, lăutarii, разведчиком”). Recunoaşte că eşti spion ameri- toarcere nişte „eliberatori”. A locuit cu chirie mai I-au dat drumul să zboare. Se urcă pân’ la soare can şi englez. mulţi ani prin tot Chişinăul. Într-o zi contele de – Nu sunt! a îngăimat scriitorul. Vitebsk s-a dus la Comitetul Executiv să i se dea Din cele patru strune, Şi atunci Mordoveţ a ridicat pistolul de pe şi lui un apartament. Dar a fost refuzat. Şi dânsul Chiar Strauss, vienezul, Din inima ta mare, masă şi a tras două focuri: un glonţ i-a şuierat pe povestea cu motoarele indignării nedomolite: În orice partitură Un dor de vremi mai bune. lângă o ureche şi altul – pe lângă cealaltă. – Nu mi-au dat casă. Dar le-am zis-o. I-am – Podpişis zdes („Semnează aici”), i-a întins făcut de nimic. acela o foaie. – Ce le-ai zis, Nicolae Savovici?! Traian Băsescu, Preşedintele României, îmbrăţişat Şi el a semnat. – Le-am zis: ruşine să vă fie! de Mihai Morăraş, preşedintele Filialei FDRM de la Aşa Nicu Stegaru a devenit spion american Asta era cea mai aprigă înjurătură pe care o USM: “Domnule Preşedinte, să nu uitaţi că sunteţi şi englez. cunoştea acest uriaş. Preşedinte al tuturor românilor”. A fost trimis dincolo de Cercul Polar. A făcut Ne simţeam bine cu el, dar şi el se simţea Foto: Constantin Grigoriţă temniţă grea cu infractori de drept comun. bine cu noi. Îşi avea burta toată numai cicatrice. După ispăşirea anilor de temniţă nu se înche- Traian Băsescu, Preşedintele de suflet al românilor din Republica Moldova – Dacă te puneau la carceră: cu apă rece pe iase condiţia lui de întemniţat, parcă ieşise dintr-o jos, desculţ, dezbrăcat, în frig şi întuneric, era ca închisoare şi intrase în alta: gulagul lui interior Vizita de ieri la Chişinău a lui Trăian Băsescu, Preşe- fletul se topeşte atunci cînd îţi revezi un frate pe care nu l-ai de milioane de euro, sala a izbucnit în aplauze. şi cum te condamnau la moarte. Ieşeai de acolo continua. dintele României, ne-a convins o dată în plus că suntem văzut de mult timp. Acum cei cărora le-a strîns mîna Traian A urmat un gest firesc şi frăţesc din partea delegaţiei scuipând sânge. – Dacă ă-ăştia nu-ţi publică poezia, N-Nicu- români. Şi punctum. Se zvonea prin Chişinău că vor fi Băsescu vor fi mergînd, fuduli, pe străzile oraşului, cu mîna din România: depunerea de flori la mormintele marilor ro- Şi atunci preluase de la nişte japonezi moda- şor, îmi zicea el, îmi fac în faţa lor h-harachiri… mobilizaţi circa 1500 de poliţişti care vor forma cordoane ridicată în sus, lăudîndu-se tuturor că această mînă le-a fost mâni , Ion şi Doina Aldea-Teodorovici, Ghe- litatea acestora de a se eschiva de la carceră: de (devenise gângăvit din clipa în care Mordoveţ îi menite să asigure buna desfăşurare a vizitei. De aceea şi strînsă de Preşedintele României. E şi normal, căci Traian orghe Ghimpu, , , Nicolae Cos- cum era anunţat că e pedepsit cu zile de carceră, împuşcase pe lângă urechi). în Piaţa Marii Adunări Naţionale s-a adunat doar ceva mai Băsescu a pus şi mai pune din greu umărul, ca nimeni altul tin. scotea din mâneca în care le ţinea ascunse un vârf Nu ştiu dacă ameninţarea lui era reală, dar mult de o mie de oameni care l-au salutat pe Preşedinte- de nicăieri, să ne vadă în rînd cu lumea, adică se ne ajute Cu siguranţă, Marea Adunare Naţională care nu a avut de piatră ascuţită, sau o coadă de lingură, sau o faptul că era un bărbat hotărât nu-l punea nimeni le Băsescu din toată inima. Dacă n-ar fi fost acest zvon, cu în integrarea noastră în Uniunea Europeană şi să faciliteze loc în PMAN se va organiza spontan astăzi, de-a lungul bucată de sticlă pregătită şi şlefuită din timp, şi-şi la îndoială. Răsfoiţi colecţiile ziarului Tinerimea siguranţă în PMAN s-a fi adunat o mulţime de lume, ca la accesul fără vize al cetăţenilor noştri în România. drumului de la Chişinău pînă la Cantemir şi Cahul, cînd făcea „harachiri”. „Intestinele” i se revărsau pe Moldovei din anii 1964-1968 şi-o să găsiţi mul- Marea Adunare Naţională. „Băsescu!” „Unire!” „Trăiască, În cadrul întîlnirii oficiale, Preşedintele strălucitul convoi va purcede să depună coroane de flori la dată afară, el le sprijinea cu palmele şi aştepta să tă poezie, semnată de şaizecişti (Vieru, Damian, trăiască, trăiască şi-nflorească Moldova, Ardealul şi Ţara avea să spună, punctînd anume acest aspect: „Integrarea „Parcela de Onoare Românească” (localitatea Cania) şi la fie dus la infirmerie, unde era cusut şi tratat mai Cărare etc.) şi şaptezecişti (noi). E meritul mare Românească!” – acestea au fost cuvintele de ordine în acele europeană a devenit un proiect de suflet al Preşedintelui „Cimitirul de Onoare Românesc” ( localitatea Ţiganca). multe zile. Şi aşa scăpa de carceră. al lui Nicu Stegaru. momente ale mulţimii din piaţă. În baia de mulţime, după Băsescu”. Mihai Ghimpu, ca semn de înaltă preţuire, i-a La Cahul, înalţii oaspeţi vor ţine alocuţiuni în faţa stu- Prima dată a fost mai greu, ne povestea dân- A lăsat un manuscris despre periplul său sibe- depunerea de coroane la monumentul lui Ştefan cel Mare, acordat Preşedintelui Băsescu Ordinul Republicii, iar, ca denţilor şi profesorilor de la Universitatea „Bogdan-Petri- sul. Credea că moare. Pe urmă s-a obişnuit. rian, care urmează a fi găsit şi editat (un fragment atunci cînd „Preşedintele de suflet al românilor din Repu- gest de răspuns, Excelenţa Sa Traian Băsescu l-a decorat ceicu Hasdeu” şi vor vizita viitorul sediu al Consulatului Avea zeci de tăieturi una peste alta, pe toată a văzut lumina tiparului în Literatura şi arta). blica Moldova”, cum l-a caracterizat Mihai Ghimpu, Preşe- pe Excelenţa Sa Mihai Ghimpu cu Ordinul „Steaua Româ- Român din Cahul. burta. Acestea, ne zicea el, l-au salvat de la moar- O stradă din sectorul Buiucani al Chişinăului dintele interimar al Republicii Moldova, Traian Băsescu a niei” în grad de Colan, cea mai înaltă distincţie a Statului Aşa că, Vladimir Nicolaevici, vezi-ţi mata de Moscova, te… ar trebui să-i poarte numele. intrat în vorbă cu oamenii, strîngîndu-le mîinile, îmbrăţişîn- Român. că Traian Băsescu are treabă şi în Republica Moldova, nu Şi poezia. Nicu Stegaru e exemplul omului care a îndu- du-i şi sărutîndu-i. Gerul nu mai pişca de urechi şi de nas: Atunci cînd Preşedintele Băsescu a anunţat că România doar în România. – Nimic nu este mai ireal decât realitatea. Şi rat suferinţe inumane, dar care n-a putut fi înfrânt, în sufletele oamenilor se lăsase o căldură lină, aşa cum su- oferă Republicii Moldova un ajutor nerambursabil de 100 Eugen GHEORGHIŢĂ nimic mai real decât poezia. a fost părintele spiritual al generaţiei şaptezeciste, Îl ştia pe Esenin pe de rost. Dar şi toată filo- fostul deţinut răzbunându-se şi realizându-se într- zofia veche a grecilor. un fel prin cele scrise de învăţăceii săi. Mult stimate Nicolae Dabija, – N-au reuşit să-mi pună lanţuri şi la creier. Avea o sfinţenie laică şi o aristocraţie a spi- Iniţiativa Forului Democrat al Românilor din Apel către Eu gândeam şi acolo. Şi chiar îmi făcusem proze- ritului. Aşa a fost contele Nicu Stegaru, şi aşa va Republica Moldova lansată prin Manifestul de liţi. Conştiinţa îmi era liberă şi în închisoare. rămâne acesta mereu în memoria tuturor celora unire din 1 decembrie 2009 e susţinută de alte Preşedintele României şi Preşedintele Republicii Moldova Sunt vorbe de-ale sale. care l-au cunoscut. 35 de asociaţii din România şi străinătate. pentru unitatea naţională a poporului român L-au mai salvat şi omenia lui. Nicolae DABIJA Anul 2012 să fie Anul Unirii noastre. Om zdravăn ca un munte, acolo în lagăr, le Vă expediem Apelul care urmează a fi înmânat celor doi Preşedinţi. Excelenţei Sale DOMNULUI PREŞEDINTE AL ROMÂNIEI, TRAIAN BĂSESCU luase nu o dată apărarea basarabenilor noştri, cei P.S. Cum ne aşteptam, Nicolae Negru a Excelenţei Sale DOMNULUI PREŞEDINTE INTERIMAR AL REPUBLICII MOLDOVA, MIHAI GHIMPU mai mulţi – ţărani, în faţa infractorilor de drept reacţionat combativ, cum îi stă bine, la apariţia comun şi în cea a administratorilor lagărului, articolului nostru „Distincţii certăreţe”. Stimate Domnule Preşedinte al României, plină cunoştinţă de cauză, în baza viitorului mai bine de ani, din trupul vechii Moldo- Asociaţia Românilor din Australia, Mi- adevărate făpturi ale iadului. Vreau doar să amintesc că campania ca Stimate Domnule Preşedinte interimar raport al respectivei comisii, în faţa Came- ve, în puterea dreptului istoric şi dreptului hai Maghiaru – Preşedinte Era nobil rus, refugiat din Rusia în Basarabia toţi cei decoraţi de Snegur (valabilă şi pentru al Republicii Moldova, relor reunite ale Parlamentului României şi de neam, pe baza principiului ca noroadele Organizaţia Luptătorilor pentru Apăra- după 1918. Se numise Nikolai conte de Vitebsk. toţi cei decoraţi de Ghimpu, dacă pe viitor se În 2009 s-au împlinit 70 de ani de la în faţa Parlamentului Republicii Moldova. singure să-şi hotărască soarta lor de azi îna- rea Drepturilor Omului, I.Leşu - Preşedinte După ce a revenit din Siberia, s-a căsătorit cu va instala la preşedinţia Moldovei din nou semnarea Pactului de neagresiune sovie- 3). Vă cerem să acţionaţi pentru ccon-on���- inte şi pentru totdeauna, se uneşte cu mama Sindicatul Naţional al Ţăranilor şi al o româncă din Transnistria şi, ca să i se piardă nu- Voronin, ceea ce nu-i exclus, sau vreun cirac to-german, în spatele căruia se află cei mai damnarea de către forurile competente ei, România”. Proprietarilor Români, Dan Drăghici – mele, l-a preluat pe al ei – Nicolae Croitoru, aşa de-al său; ca atunci să ne putem întreba: mari criminali ai istoriei - Stalin şi Hitler. internaţionale a Pactului Stalin-Hitler şi a Cităm din declaraţia de unire a Bucovi- Preşedinte era trecut în acte. Dar lucrările literare le semna care va fi vina preşedintelui Traian Băsescu, Consecinţele acestui pact au fost ilegitime consecinţelor lui ca ilegitime şi criminale. nei cu România din 28 noiembrie 1918: „Noi, Asociaţia Europeană a Cadrelor Didac- ca şi până la 1944: Nicu Stegaru. decorat recent cu cea mai înaltă distincţie şi criminale inclusiv faţă de România şi 4). Vă cerem să acţionaţi pentru rein-r����ein- Congresul general al Bucovinei, întrupând tice – Secţiunea Naţională România, prof. Nici nu ştiu dacă la viaţa lui editase vreo car- a Republicii Moldova, dacă cu ea celălalt poporul român. Parlamentul European a tegrarea în România, în cadrul Uniunii suprema putere a ţării şi fiind învestit sin- univ.dr. Florin-Cristian Gheorghe – Preşedinte te. Voronin îl va decora pe un alt Ivan Bodiul adoptat anul trecut, cu o largă majoritate, Europene şi cu acordul forurilor compe- gur cu puterile legiuitoare, în numele Su- Asociaţia Scriitorilor Români şi Germani Dar era, în tot ce făcea şi-n tot ce gândea, un sau pe ; înseamnă oare acest rezoluţia prin care ziua de 23 august a fost tente internaţionale, a teritoriului româ- veranităţii naţionale, hotărâm Unirea ne- din Bavaria, Radu Bărbulescu – Preşedinte scriitor până în măduva oaselor. lucru că preşedintele României ar trebui declarată Ziua europeană a victimelor stali- nesc ocupat prin forţa armată de Uniunea condiţionată şi pentru vecie a Bucovinei în Association Culturelle et Amicale Rou- El a găsit, a descoperit şi a încurajat generaţia să depună de pe acum ordinul?) îl are ca nismului şi nazismului. Sovietică (Basarabia, Nordul Bucovinei, vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin maine, Gabriel Penciu – Preşedinte noastră. Ne-a adunat de pe băncile şcolilor: Va- autor chiar pe Nicolae Negru (şi pe Vitalie Spre ruşinea noastră, românii din Ba- Ţinutul Herţei şi Insula Şerpilor) ca urmare şi Nistru, cu regatul României”. L’Alliance Belgo-Roumaine, Bruxelles, sile Romanciuc, Boris Schiţco, Marcela Benea, Ciobanu), şi nu pe Vasile Vasilache (care n-a sarabia şi din nordul Bucovinei sunt încă a Pactului Stalin-Hitler. Această reintegrare Avem convingerea că veţi acţiona cu Ecaterina Evanghelescu – Preşedinte Mihai Morăraş, Ion Braudu, Haralambie Moraru, returnat ordinul) şi era firesc ca domnia sa victime ale Pactului Hitler-Stalin. Dintre trebuie făcută în acelaşi spirit cu reunificarea demnitate pentru unitatea naţională a po- Organizaţia Neguvernamentală Liviu Belâi, Ion Vicol… Ne scria scrisori încura- să-şi apere ideea şi după ce aceasta a alunecat ţările care au îndurat consecinţele ilegitime Germaniei în 1990. porului român. Ecomondia, prof.dr.Alexandru Ionescu – jatoare, ne corecta şi ne tipărea poeziile. în derizoriu prin lipsa de consecvenţă a şi criminale ale acestui pact (Ţările Baltice, 5). Vă cerem să acţionaţi pentru des-d���es- Alianţa Civică, Sorin Ilieşiu – Preşedinte M-a invitat la Chişinău, pe când eram elev protagoniştilor ei. Distinsul ziarist de la România şi Polonia), doar noi nu am dat păgubirea morală şi materială a �������poporu- Vicepreşedinte Consiliul Român-American, Neculai la Şcoala Nr. 1 din Cimişlia, m-a dus la cenaclul Jurnal de Chişinău crede că, atunci când dovadă de demnitate naţională şi nu am lui român şi a României faţă de crimele, Blocul Naţional al Revoluţionarilor Popa - Preşedinte Luceafărul de la Tinerimea Moldovei, apoi – la colegii săi nu aveau acest ordin, era bine ca acţionat pentru ca asemenea consecinţe să fărădelegile şi abuzurile comise de Uni- 1989, George Costin – Preşedinte executiv Asociaţia Copiilor Revoluţiei, Cătălin , apoi – la Pavel Boţu, preşedintele toată lumea să renunţe la el, iar acum, când nu mai existe, în condiţiile în care Uniunea unea Sovietică împotriva României şi a Asociaţia 21 Decembrie 1989, Teodor Giurcanu – Preşedinte de atunci al Uniunii Scriitorilor, publicându-mi aceştia îl au (chiar dacă I. Bodiul rămâne Sovietică s-a desfiinţat pe cale paşnică încă cetăţenilor ei, nivelul şi modalităţile de Mărieş – Preşedinte Asociaţia Adevăr şi Dreptate, Nicolae pagini întregi în Tinerimea… în continuare posesor al distincţiei), n-ar fi în 1991. despăgubire urmând a fi stabilite de o Societatea Timişoara, Florian Mihalcea – Bănuţoiu – Preşedinte Se recunoştea în noi, băieţii de la ţară. fost potrivit, pentru ca „să nu-l jignim pe M. Avem datoria morală şi dreptul legitim comisie recunoscută de forurile competente Preşedinte Asociaţia Apolitică “Societatea Ne aştepta de regulă în după-amiezile zilei de Ghimpu”, care e „de-al nostru”. de a condamna Pactul Stalin-Hitler şi con- internaţionale. Seniorii Ligii Studenţilor din Universi- Târgovişte”, Ilie Petre Ştirbescu – Preşedinte vineri în biroul său de la Tinerimea…, unde se N. Negru crede că am scris articolul pentru secinţele lui ca ilegitime şi criminale. Stimate Domnule Preşedinte al României, tatea Bucureşti 1990, Antonie Popescu Fundaţia Redarea Istoriei, jurist Păun descălţa şi ne îndemna şi pe noi să ne călim, ca că-mi doresc ordinul înapoi. Ce să fac cu el? În numele sutelor de mii de compatrioţi Stimate Domnule Preşedinte Interimar al Consiliul Mondial Român, Ştefana Bianu Gabriel Virgil – Preşedinte Rahmetov, eroul lui Cernâşevski, care dormea pe Nu regret acel gest şi nu mă simt deloc care au murit pentru unirea tuturor româ- Republicii Moldova, - Vicepreşedinte Fundaţia Ioan Bărbuş, Anca Maria cuie ca să fie gata de eventualele suplicii pentru frustrat, cum bănuieşte editorialistul, că, nilor, cu ocazia aniversării Unirii Princi- Cităm din rezoluţia Marii Uniri din 1 Grupul de acţiune Noii Golani Cernea - Preşedinte activitatea lui revoluţionară: „Voi, măi băieţi, tre- spre deosebire de colegii săi meritorii, eu patelor Române din 24 ianuarie 1859, vă decembrie 1918: „Adunarea naţională a Memorialul Revoluţiei 16-22 Decembrie Federaţia Naţională Omenia a Pension- buie să fiţi pregătiţi pentru toate”, ne zicea… nu-l mai am. Regret doar că în lista de 12 cerem să acţionaţi cu demnitate pentru uni- tuturor românilor din Transilvania, Banat 1989 Timişoara, dr.Traian Orban - Preşedinte arilor (peste 1.000.000 de membri), dr.ing. Şi noi îl ascultam. nume a „ziariştilor de frunte, luptători tatea naţională a poporului român. şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezen- Fundaţia Culturală Timpul, Iaşi, Liviu Gheorghe Chioaru – Preşedinte O luam pe la Lacul Morilor, prin parc şi-l contra comunismului”, care au fost tanţii lor îndreptăţiţi la Alba-Iulia în ziua de Antonesei – Preşedinte Grupul Văduvelor de Eroi Martiri conduceam desculţi, ca nişte ucenici de apostol, decoraţi de Excelenţa Sa Mihai Ghimpu cu A s t f e l : 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor Fundaţia Culturală Memoria – filiala Federaţia���������������������������������� Sindicală “Solidaritatea – Vir- până în Buiucani, unde locuia: cea mai înaltă distincţie a „ţărişoarei” n-au 1). Vă cerem să înfiinţaţi Comisia pre- români şi a tuturor teritoriilor locuite de Argeş, prof.univ.Ilie Popa - Preşedinte gil Săhleanu” a Siderurgiştilor din România − Acesta-i omăt cald, ne spunea. Nu ca-n Si- încăput: Alecu Reniţă, Vasile Şoimaru, Vlad zidenţială a României şi a Republicii Mol- dânşii cu România”. Fundaţia Icar, Dr. Camelia Doru – Preşe- Fundaţia Naţională a Revoluţiei din beria. Care-ţi rupe tălpile… Pohilă, Efim Josanu, Haralambie Moraru, dova pentru analiza consecinţelor Pactului Cităm din actul unirii Basarabiei cu Ro- dinte Decembrie 1989 – Timişoara, Pompiliu Câteodată ne opream şi la câte o terasă din Nicolae Rusu, Valeriu Dulgheru, Gheorghe Stalin-Hitler asupra României şi asupra po- mânia din 27 martie 1918: “În numele popo- Romanian-American Network Inc. Alămorean – Preşedinte preajma casei lui, unde el, cu gesturi de boier, ne Budeanu, Arcadie Gherasim, Silvia porului roman. rului Basarabiei, Sfatul Ţării declară: Re- NGO - Chicago, SUA - Steven V. Bonica - Sindicatul Solidaritatea al Siderurgişti- turna şi nouă câte o picătură de vodcă, pentru ca Hodorogea şi, de ce nu?!, Nicolae Negru. 2). Vă cerem să ccondamnaţiondamnaţi în numenume-- publica Democratică Moldovenească (Ba- Preşedinte lor Galaţi, Ilinca Diaconu - Preşedinte să ne încălzim. Sunt convins că atunci comentariile ar fi le poporului român Pactul Stalin-Hitler sarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Asociaţia Cives, Ioan Roşca – Preşedinte Sindicatul Solidaritatea Hunedoara − Vodca se bea mai întâi cu nările, iar când fost mult mai puţine. şi consecinţele lui ca ilegitime şi criminale. Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe Fundatia Naţională pentru Românii de Sindicatul ALRO Slatina, Ion Ioan – o atingi cu buzele, s-o faci ca şi cum ai vrea s-o N.D. Această condamnare trebuie făcută în de- cu Austria, ruptă de Rusia, acum o sută şi Pretutindeni, Daniela Soros - Vicepreşedinte Preşedinte 2 Literatura şi arta Nr. 4 (3360), 28 ianuarie 2010 Fo r u l De m o c r a t a l Ro m â n i l o r d i n Mo l d o v a Mi-i dor de România NOI VREM PÂINE! Mi-i dor de România (Dlor Vl.Filat şi M.Ghimpu cumpără pâine de 4-5 ori mai scumpă. Chiar pentru popor, devotat şi profesionist. Statul Ca pruncului de mamă. pentru meditaţie şi nu numai) şi în satul meu mare, pâinea se aduce de la o nu a vrut şi nu a putut dirija economia. Cuiul dacic El dorindu-i gingăşia... distanţă de cca 100 km - Drochia sau Don- Dlor guvernanţi, faceţi câte o vizită in- Plângând cu dor o cheamă. Cumpăr pâine de două ori pe săptămâ- duşeni - foarte scumpă, în loc să se coacă pe opinată dimineaţa şi la amiază, la câteva …Stăm faţă în faţă, la aceeaşi masă, la o nă, pentru trei-patru zile, cel puţin, două, o loc şi să fie de 2-3 ori mai ieftină. magazine, şi o să vedeţi ce fel de pâine se lansare de carte, în Sala ”Liviu Rebreanu” mâncăm veche, înăsprită, în loc de proaspă- Eu personal mă ciocnesc de acest feno- aduce şi pentru cine. de la Uniunea Scriitorilor. România nu spri- Dar iar e-n ger câmpia tă şi moale. De ce? men paradoxal de cca 20 de ani, de când am Şi, totuşi, noi vrem pâine! jină suficient proiectele noastre de interes co- Şi frigul iar ni-i mamă De aceea că ea vine la amiază, între orele trecut la relaţii de piaţă, producţie şi comerci- Să se permită tuturor să comercialize- mun, tună el, străfulgerându-mă cu privirea, Dar de ce cu România 12 şi 16, în cantităţi mici, mizere, zece-două- alizare liberă, adică la democraţie, înţeleasă şi ze marfa cu o singură condiţie: la preţul de şi bate cu pumnul în masă. A avut bani pen- Mai avem hotar şi vamă? zeci de bucăţi, franzele şi pâini rotunde din aplicată în mod pervers, sălbatic, haotic. Eu cost să se adauge numai 25-30%, şi nici un scrierea, în imaginaţia sa, a focului şi tempe- tru proiecte de nimic, dar pentru unul serios făină de amestec, de 1,30 şi 1,50 lei. Când vând cota mea de grâu, în sat, de 250-300 kg, sfanţ mai mult! Cine nu doreşte, să plece. raturilor în care era călit oţelul fără pereche în – nu, subliniază el. Îi reproşez tonul violent, Când iar şi el poporul intră căruciorul în magazin cu astfel de pâine, cu 1,0-1,30 lei kg, apoi vin la oraş şi cumpăr, În perioada de tranziţie, statul trebuie să-şi lume. fac o trecere în revistă a proiectelor sprijinite pentru bătrâni, bolnavi de diabet şi cei săraci, din lipsă de pâine pentru mine, o franzelă de asume, provizoriu, drepturi mai mari şi mai Căutând cu mâinile sale în ţărâna cetăţii Basarabiei orfane de România, unele foarte serioase, afirmând adică pentru majoritatea populaţiei, noi, din 250 g, cu 3-4 lei. Acelaşi lucru se întâmplă şi drastice. Altfel ne mănâncă câinii. dacice, a descoperit un cui dintr-un asemenea Cu jale-i duce dorul că ţara-mamă dă cât şi cum poate la copiii oameni civilizaţi, ne transformăm în indivizi cu laptele, strugurii, carnea, peştele, zahărul Comercianţii ne hrănesc, ca pe aristo- oţel, pe care îl ţinea acasă, ascuns şi bine pă- ei, motiv pentru care nu ar trebui sa venim cu brutali şi puţin sălbatici, ne izbim, ne înghe- etc. Spuneţi, dlor, cum se cheamă fenome- craţi, cu pâine din făină extra, de 4-6 lei, în zit, alături de alte obiecte preţioase, care pu- României mame, reproşuri … Că se mai fac şi greşeli, e adevă- suim, şi ne repezim ca nişte câini să înhăţăm nul acesta, când producătorul, ţăranul, pentru loc de pâine bună, săţioasă, accesibilă omu- teau să demonstreze înaltul grad de civiliza- Căci el e pruncuşorul rat. În final, ne strângem mâinile şi ne zâm- două-trei pâini, căci nu mai ştii: mâine vei re- munca lui cea grea, pe ploaie, arşiţă şi ger, lui truditor, de 1,30-2,0 lei. Primul şi ultimul ţie al celor care ne sfredelesc cu privirea prin bim. Revine asupra cuvintelor sale. Simt că Iisus, ce stă-n icoane. uşi să iei sau nu. Cei din urmă, adică noi, bă- primeşte de 3-4 ori mai puţin decât fabrican- lor scop, când mulţi dintre ei s-au apucat de ceaţa timpului… În Basarabia descoperise ne vom împrieteni... găm mâinile printre cei din faţă, ca să înşfă- mai multe urme ale civilizaţiei romane, des- Când m-am întâlnit prima dată cu acest Simion MOSCALU, căm şi noi măcar o pâine. Până ajunge la noi, pre care îi plăcea să vorbească la nesfârşit. om, am avut strania senzaţie că mă aflu în faţa Ştefan-Vodă în timp ce pâinea se descarcă, vânzătoarele Am stabilit să facem, la ambasadă, o ex- unui dac, de parcă ar fi fost întruchiparea lui mai iau şi ele într-o sacoşă 5-10 bucăţi, că tot poziţie cu descoperirile sale. Cuiul dacic nu Decebal sau Burebista. Privire ageră, tăioasă, sunt oameni, şi nu ai ce zice. Am ajuns să ne fusese prezentat public, mi se pare, niciodată. Mult stimate domnule ca un flux de energie, care nu se aşternea pe dezomenim, să ne sălbăticim în magazinele A fost de acord, dar nu a găsit timpul necesar. Ovidiu Creangă! chipul interlocutorului, ci îl străpungea. Tră- moderne, zise supermarketuri , pline de pâi- Era extrem de ocupat, în calitate de prim-co- sături aspre ale feţei, pe care pusese stăpânire Vă mulţumim mult pentru cuvintele ne albă, care constituie 70-80% (franzele, co- laborator, de conducerea Forului Democrat al o barbă albă-neagră, un trup vânjos, atletic, pline de sinceritate şi susţinere, pe care laci, jemne şi multe alte delicatese, cu cremă Românilor din Moldova. aşezat pe două picioare bine înfipte în pă- ni le adresaţi. M-am bucurat mult citin- şi mac, lucitoare şi ambalate, care costă de la Muncea până la epuizare pentru o idee: mânt. Un fel de om-provocare, cu care nu te du-le. Ca şi Dumneavoastră, am şi eu 2,40 până la 5- 6 lei bucata, bună de o singu- Basarabia trebuie să revină în vechile ei gra- întâlneşti, părea să dea de înţeles, decât pen- aceeaşi dorinţă – de a nu pleca din viaţă ră mâncare pentru un om muncitor, unul din niţe. Din această cauză, dar şi din cauza ver- tru lucruri serioase, fundamentale. Nu cred că până nu ne vom reîntregi cu Patria-Ma- cei 75-80% de populaţie. Deci, pentru cei bului său vitriolant, era temut de adversarii ar fi fost în stare să discute cu cineva, vreoda- mă. Spuneţi că sârma ghimpată nu ne 15-20 % de cetăţeni înstăriţi se produce şi lui, românofobii. Pe aceştia îi simţea în preaj- tă, despre vreme, sau să spună bancuri… mai împiedică? se comercializează cca 70-80 % de pâine din mă, dar stăteau la distanţă, nu îndrăzneau să Emana, totodată, ideea de curăţenie su- Să Vă audă Cel de Sus!!! făină extra, iar pentru majoritatea populaţiei, lovească. Alături de poetul Nicolae Dabi- fletească, dar şi de neasemuită rezistenţă tru- Domnul Nicolae Dabija ne bucură că ce constituie cca 70 %, se fabrică şi se vin- ja, era unul din cei mai transparenţi, vulcanici pească. Strălucea ca un metal preţios, parcă în 2012 vom fi o Ţară... Bine-ar fi! de pâine din făină de calitatea întâi şi a doua tul şi comerciantul, care munceşte de 4-5 ori afaceri, când au pus mâna pe licenţa de a şi radicali apărători ai românismului în Basa- ar fi fost făcut din inox...Toate astea, şi încă „Literatura şi arta” ne-a creat condiţii de trei patru ori mai puţină. Păi, spuneţi, dlor mai puţin şi în condiţii mai bune decât pri- produce şi a comercializa, a fost îmbogă- rabia. Amândoi însă - nemulţumiţi de româ- altele, altoite pe calităţi intelectuale care de a spune ce ne doare. Pagina Forului guvernanţi, cum să nu fim noi săraci, cum să mul? Vai de capul ţăranului care vinde 200- ţirea imediată, peste noapte; a fost banul şi nismul… românilor din dreapta Prutului. te obligau să vezi în acest om plurivalenţe Democrat ne dă această posibilitate. nu fim nemulţumiţi şi cum să nu fugim din 300 kg de grâu cu 1,0-1,50 lei, sau de capul aurul, instinct atavic, impuls criminal. A apărut în viaţa mea şi a dispărut în ace- aproape de neimaginat împreună: publicist, Unde aş mai putea să spun atât de ţară, când eu, muncitor la construcţii, care ţăranului care a vărsat laptele pe scările din Dlor guvernanţi, haideţi să reorientăm laşi mod, fulgerător. Unde eşti, , istoric, lider de opinie, om de teatru, orator de deschis tot ce spun în ea?! toată ziua trebuie să ridic cărămizi de un pud, faţa guvernului şi e anchetat, care primeşte această pătură de oameni întreprinzători cu unde eşti, dacule drag? primă mărime etc. E atât de mare dorul de a reveni în sau eu, ţăran, să trag sapa toată ziua, sub un 1,50-2,0 lei pentru un litru şi care se vinde cu faţa spre popor, ca ei să producă cele nece- Visez la ziua când cineva se va învrednici Cunoştea mai bine ca mulţi oameni de sânul Ţării! Doresc să ne alipim de Pa- soare de 35-40 grade, sau toamna, sub ploa- 6-7 lei; sau eu, un ţăran, care am vrut să în- sare oamenilor, să creeze pentru aceştia ac- să adune între coperţi de carte toate scrierile ştiinţă şi specialişti din România toate unghe- tria noastră, cum se alipeşte pruncul de ie şi ninsoare, sunt silit să mănânc o franze- grop 100 kg de struguri, să le fac îngrăşămin- ces la mărfuri şi produse, atunci mulţimea sale, risipite pe dealurile şi văile scrisului ro- rele Sarmisegetuzei, publicând numeroase mamă. lă, un colac sau o jemnă din făină extra, de te, pentru că mi se dădea 1 leu pentru 1 kg? va fi mai mulţumită şi va simţi că se face o mânesc. articole şi studii în legătură cu descoperirile Vă doresc toate cele bune şi Vă mul- 3,60 sau 5 lei, la o mâncare, în loc să cum- Cum se numeşte fenomenul acesta: exploa- schimbare; şi ei se vor îmbogăţi mai încet, Cred cu tărie că scriitorul Andrei Vartic sale. Conform unei teorii personale, dacii des- ţumesc din suflet că aveţi aceleaşi trăiri păr liber oricând, la magazin, o pâine albă tare? Nu! Hoţie la drumul mare. Exploatarea dar mai cinstit, ca să poată intra în rai şi să rămâne un cui dacic, bătut în zidul casei lati- coperiseră un oţel unic în lume prin calităţile sufleteşti ca şi noi. sau senineagră de calitatea întâi sau a doua şi muncitorilor în zorii apariţiei comunismului, nu-i mustre conştiinţa. nităţii noastre, în care fiecare român poate să- sale, înaintea altor seminţii nobile ale plane- Numai bine! chiar amestecată cu tărâţe, de 1,30-1,50 lei?! despre care scriau Marx şi Engels, era floare Noi vrem pâine! şi atârne haina cu siguranţă şi mândrie… tei.. Demonstraţia era făcută cu ajutorul unor Cu mult respect, Problema pâinii în sat e o absurditate. Ţăranii la ureche. De ce ne sărăcim, jupuim, umilim? argumente imbatabile din domeniul fizicii şi Vasile NANEA, Tamara MAIER, cultivă grâul, îl vând cu 1,20 -1,50 lei kg şi Pentru că nu am avut stat, guvern, parlament Boris MOVILĂ chimiei. Am asistat odată, înmărmurit, la de- diplomat, Ungaria comuna Micăuţi, Străşeni O lecţie de inteligenţă şi nu PE VORONIN L-A CAM LĂSAT M. Lupu – creierul lui Voronin în Alianţă? Subsemnatul a fost acela care, după primele alegeri parlamentare furate de comunişti, publicat în „LA” o numai pentru unii demnitari scrisoare virulentă adresată lui în care îl numeam lichea, exprimându-mi profundul dezgust pentru Oare mai aveţi nevoie de noi!? MEMORIA… obedienţa-i repugnantă în faţa dictatorului Voronin în schimbul carierei. După zile numărate, aud că charisma- Declaraţia pe care a făcut-o , ex-Preşedintele Republicii Moldo- Visul meu din copilărie este să devin politician pentru a aduce dreptatea pe acest ticul ex-spicher a şi evadat din ghetoul clanului. După ce am citit în Timpul un editorial al lui C. Tănase, în care pământ multsuferind. Nici acum nu renunţ la această idee, însă în ultimul timp visez să va, de Bobotează, în faţa unui grup impunător de reprezentanţi ai mass-media, precum reputatul ziarist recunoştea că trăieşte o mare bucurie că a greşit în privinţa lui M. Lupu, chiar eram gata-gata că „noua guvernare nu este capabilă de altceva şi iată că s-au gândit la această abraca- devin ziarist. Consider eu că un bun ziarist este mai tare decât un politician. să mă prosternez în faţa noului preşedinte al PD şi să mă căiesc, că îndrăznisem să-i şifonez imaginea. Dar un Astăzi am deschis calculatorul şi am început să privesc ştirile. Anume calculatorul dabră”, abracadabră, în viziunea sa, fiind iniţiativa Preşedintelui Parlamentului, Mihai demon treaz din subconştientu-mi îmi tot spunea şi-mi mai spune: „Misiunea lui M. Lupu e, mai întâi, să com- Ghimpu, de a forma o comisie pentru condamnarea crimelor regimului comunist tota- mă scoate din această lume plină de întuneric care mai persistă aici, la Tiraspol. Lipsită promită Alianţa în faţa alegătorilor ei şi să organizeze în aşa mod lucrurile, ca ea, Alianţa, să-l părăsească, iar el de televiziunea în limba română îmi găsesc refugiul aici pe net. litar. Vladimir Voronin a mai menţionat că această comisie „este o prostie. Nu-i ajunge să rămână un politician neprihănit”. capul pentru altceva.” Cu durere în suflet îmi amintesc despre evenimentele din 7 aprilie care vor rămâne Se perindau rapid, învolburate săptămânile, lunile şi, urmărindu-i la televizor, în ziare discursurile stufoase, ca o istorie vie în sufletele tuturor. Inclusiv mie, căci am participat la proteste şi, spre Ei bine, faptul că Vladimir Voronin gândeşte ca un homo sovieticus nu mai este o lunecoase, am tot amânat scuzele şi conştientizez acum că n-am făcut deloc rău. Trecând pe altă baricadă ide- surpriză, ci o realitate de mult constatată. Miră însă insistenţa presei de a-i cere părerea marea mea fericire, am fost ocrotită de Dumnezeu. Nici nu vreau să mă gândesc prin ologică, acest bărbat frumos, erudit, ce-şi afişează viziunile proeuropene aproape în fiecare luare de cuvânt, în ce au avut de trecut mulţi semeni de ai mei. liderului Partidului Comuniştilor din Republica Moldova asupra unei probleme vitale realitate, a rămas un antiromân, căruia îi e în cot ce istorie învaţă şi vor învăţa copiii din şcolile satelor noastre pentru destinele ţării noastre, într-un moment total nepotrivit, cum ar fi Boboteaza, care, Însă nu despre evenimentele din 7 aprilie vreau să scriu. Mă preocupă ceea ce se năpăstuite, încremenite în rutina ideologiei anacronice agrarian-comuniste. Şi iată-l acum pledând pentru pro- întâmplă cu noi după acele zile de grea cumpănă pentru poporul nostru. Am lăsat să se ştie, e sărbătoarea spălării de păcate şi de răul săvârşit în viaţă. iectarea şi mai departe a filmelor dublate în limba rusă (uite că de progeniturile „fraţilor” noştri „eliberatori” Pe Vladimir Voronin nu-l interesează decât propria persoană, iar Partidul Comunişti- plece anul 2009, un an istoric, dar în memorie mi s-a întipărit ziua de 28 decembrie a nu-i este în cot!), iată-l anunţând cu tupeu în vecinătatea bustului dragului de-a pururi al nostru Eminescu: „Vom anului 2009. Anume această zi mă face să rămân cu sufletul trist. lor din Moldova a fost, după cum s-a văzut şi din declaraţiile celor care au părăsit rându- schimba Constituţia în complex, rectificând 68 de articole, fără articolul 13: vom lăsa „limba moldovenească” rile acestei formaţuni politice, un paravan în umbra căruia s-au luat decizii unilaterale. Eram la Palatul Republicii. Noi, un grup de copii de la liceul cu predare în limba în Constituţie...” română “Lucian Blaga” din Tiraspol, aşteptam cu mare nerăbdare să intrăm în sala de Oare reprezentanţii mass-media care au difuzat apoi aproape non-stop la toate pos- De ce s-o lăsăm? Pentru că „e prematur să facem această schimbare”. De ce e prematur, deputatule? Dl turile de televiziune şi de radio, pe portaluri de ştiri aceste declaraţii deşănţate ale lui şedinţe, speram că anume acum vom avea marea fericire să facem cunoştinţă cu toţi Nicolae Dabija te-a radiografiat exact: „...nu te interesează rectificarea Constituţiei decât în măsura în care cele parlamentarii. Am aşteptat 4 ore în şir. Emoţiile îmi inundau sufletul deoarece dorinţa Vladimir Voronin cu privire la crearea comisiei pentru condamnarea crimelor regimului 68 de articole schimbate te-ar face preşedinte al republicii”. Şi dacă zici că-i prematur, atunci când s-o facem? comunist totalitar ţin cu tot dinadinsul să facă lobby gândirii voroniniste sau, mulţi din de a colinda parlamentarii era peste aşteptările noastre, fiindcă alături de noi aşteptau Peste opt ani, după ce-ţi va expira mandatul dublu de preşedinte? Numai atunci adevărul despre numele corect şi alte grupuri de colindători, artişti vestiţi pe care i-am văzut numai la televizor, care ei, fiind desigur tineri, nu prea sunt convinşi de atrocităţile acestui regim, crezând că e o al limbii noastre, confirmat de savanţii Academiei, va conta pentru d-ta? Până atunci însă, în toţi anii cât vei sta glumiţă sau ceva de genul acesta. Ce să mai spunem de restul populaţiei care-i votează aşteptau să colinde şi ei demnitarii. Unele grupuri nu au mai suportat şi au plecat, dar cocoţat în „tron”, să continuăm să ne minciunim copiii (poate propui să le procurăm şi câte un dicţionar al lui V. noi, cei de la Tiraspol, am avut răbdarea să intrăm în acea sala spaţioasă. Însă, intrând pe comunişti sau de cei indecişi? Stati?), să ne minţim pe noi înşine, să ne dăm în spectacole ridicole la forurile internaţionale vorbind “moldove- Se creează impresia că mass-media noastră, mai ales cea formată în anii 2000, nu şi-a în sală, m-am întristat puţin. De ce? Vă explic: sala era aproape pustie, domnii parla- neasca”? Într-un cuvânt, să ne mai tăvălim prin noroi aproape un deceniu conştiinţa naţională de dragul carierei mentari nu au avut răbdarea să asculte colindele şi urăturile copiilor de la Tiraspol, şi pus întrebarea de ce până în prezent regimul totalitar instaurat în Basarabia, transformată dumitale?! apoi în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, prin regim de ocupaţie al Armatei nu numai. După pauză, toţi deputaţii plecau în grabă mare din sala de şedinţe şi îşi luau Pentru că, dragă cititorule, acest om politic cărui într-adevăr îi datorăm cel mai mult constituirea AIE, deci şi drumul în diferite direcţii. Părea că nimeni din ei nu observau prezenţa copiilor îmbră- Sovietice, nu numai că nu a fost condamnat, dar nu a fost supus unei analize minuţioase debarcarea comuniştilor de la putere, e hotărât, cum vedeţi, să le impună celorlalte trei formaţiuni politice con- însăşi activitatea Partidului Comunist, care a dirijat foametea din 1946-1947, deportările caţi în costume naţionale, unii din aceşti copii, poate pentru prima dată în viaţă au avut cesiile umilitoare de a renunţa la constituţionarea formulei corecte „limba română”, la predarea în şcoli a istoriei ocazia să vadă în realitate pe cei care ne conduc ţara. Deputaţii prezenţi în sală erau în masă, colectivizarea forţată, care a interzis grafia latină, credinţa în Dumnezeu, care a românilor, doar ca la următoarele două scrutine (parlamentare, prezidenţiale) să-i fie aleasă candidatura în pos- dat foc bisericilor sau le-a transformat în depozite, cluburi, a închis mânăstiri, transfor- foarte puţini, îi puteai număra pe degete. Cu mari emoţii am început primul colind. tul suprem. Unicul „dar” ce-l vom primi noi de la el în schimbul umilinţei noastre va fi accentu-i dâmboviţean. Unii parlamentari cântau împreună cu noi, alţii ne priveau cu atenţie, având un zâmbet mându-le în case de nebuni, un regim care a distrus milioane de vieţi omeneşti, a secătuit E destul oare? Dl M. Lupu consideră că-i destul. Or, pentru dânsul contează mai mult numărul de votanţi la ale- ţara noastră de forţe, a stimulat pe toate căile migraţia din ţară, aducând în loc forţă de prietenesc pe faţă. gerile viitoare din rândurile păturii debusolate, mancurtizate ale populaţiei, decât adevărul ştiinţific care este şi Am început al doilea colind, apoi al treilea şi mare mi-a fost mirarea când l-am vă- muncă din alte regiuni ale necuprinsei Uniuni Sovietice, oare acest regim, mă întreb, nu va fi în vecii vecilor numai unul: simţim şi gândim, suferim şi visăm, vorbim şi scriem în limba strămoşilor trebuie condamnat, având încă martori vii, nemaivorbind de documentele de arhivă. Toa- zut pe dl Marian Lupu părăsind sala în grabă mare, bolmojind ceva sub nas… Nici nu noştri – limba română! veţi crede care a fost motivul. Tocmai începuse urătura şi băieţelul care făcea parte din te ţările fostului lagăr socialist, Ţările Baltice, Rusia, mai recent Ucraina, au luat atitudi- Mă doare că spun asta, dar Marian Lupu este creierul lui Voronin în Alianţă, creier ambalat într-o terminolo- ne, au condamnat, numai noi am tăcut, am în vedere, la nivel de politică oficială. grupul nostru, începu să recite următoarele cuvinte:... “Vin din partea celor mici româ- gie gravidă proeuropeană. Să nu vă pară şocantă formularea mea. Membrii celor trei partide ale Alianţei trebuie naşi, copii voinici,/ C-am lăsat sania-n tindă, şi-am venit cu o colindă…” În ochi îndată Partidul Comuniştilor din Moldova, care a declarat, când a venit la putere, că nu are să fie pregătiţi pentru cele mai viclene, mai cinice surprize din partea celor doi conducători ai PD (utilizez plu- nimic în comun cu fostul Partid Comunist, a avut şansa istorică, cel puţin, să ceară scuze mi-a apărut “tabloul”, când acum 3 ani, tot în ziua de 28 decembrie cel care a părăsit ralul „doi”, pentru că-n spatele lui M. Lupu stă de veghe mereu un alt lup, mai bătrân şi mai învechit îi politici sala în timpul colindului românesc a fost dl Stepaniuc. Aceeaşi dată şi 2 tablouri dife- poporului pentru crimele şi atrocităţile comise de regimul dictatorial. Dar n-a făcut-o, ci, duplicitare). Ei vor recurge la cele mai radicale tertipuri, indiferent de culoarea lor politică, numai pentru a ade- tacit, a încuviinţat politica de atunci. Nu zic, faptul că însuşi Vladimir Voronin a avut o rite. Dar oare sunt ele diferite? meni electoratul de partea lor. Înţelegem că e deosebit de greu să nu cedezi în faţa şantajelor. Nu e cazul să ne Îmi tot pun întrebarea la care nu pot găsi răspunsul: De ce cei, care promit iniţiativă demnă de apreciere – reparaţia mai multor aşezăminte de cult de pe teritoriul liniştim, totuşi trebuie să ne dăm seama că dezideratul nr. 1 al lui M. Lupu nu e, cum am mai spus, să abandone- Republicii Moldova – l-a făcut oarecum carismatic, gestul lui fiind mediatizat zile şi luni atâtea lucruri şi vorbesc în numele poporului, mai ales când trebuie să-i aleagă la ze Alianţa, ci ea, Alianţa, să-l abandoneze pe posturi mari de conducere, nu au răbdarea să asculte în şir, declanşând un fel de „mişcare în masă” întru susţinerea acestei iniţiative. După el. Numai astfel o poate compromite în faţa care n-a urmat nimic. Cine i-a interzis lui Vladimir Voronin, ca Preşedinte al Republicii aceşti oameni? La fel mă gândesc la următorul lucru: propriilor alegători, ca să fie declarat el erou, Oare, dacă noi nu cântăm colinde româneşti, ori acel Moldova, să creeze comisii care să studieze trecutul sovietic, odată ce s-a desprins de exponentul nr. 1 al democraţiei în această ideologia comunistă? băieţel nu pronunţa cuvintele românaşi, dar le-ar fi ţărişoară. Vicleanul M. Lupu nu poate să nu înlocuit cu cuvintele: vin din partea celor mici, ja- Răspunsul său, într-o zi atât de sfântă, confirmă încă o dată că el nu numai că nu înţeleagă că, dacă din vina lui se va desface condamnă regimul totalitar sovietic, ci-l şi justifică. ponezi, copii voinici, oare dl Lupu ar fi părăsit sala? Alianţa, toţi votanţii PD, cei oneşti şi de bu- Am observat foarte bine, anume în momentul când Miră şi mai mult părerea, ce-i drept anonimă, de pe portalul UNIMEDIA care sună nă-credinţă, îl vor părăsi, iar electoratul cel în felul următor: „Comunicatul privind înfiinţarea Comisiei de studiere şi apreciere au fost pronunţate cuvintele românaşi, dl Lupu s-a mai credincios Neamului îl va urî de moarte ridicat şi a plecat. Pot fi de vină copiii, dacă ei sunt a dictaturii comuniste din Republica Moldova este, neindoios (ca să vezi! – n.a.), un ca pe un trădător de profesie, poate chiar şi moment istoric. Gestul preşedintelui interimar Mihai Ghimpu probează viziune, români şi tradiţiile de iarnă sunt pentru toţi aceleaşi? mai feroce decât Iudoşca, iar D. Diacov şi toţi Nu contează cine eşti şi de unde vii? Cum credeţi moralitate şi voinţă politică”. Rece, echidistant, cum s-ar spune, ca să nu supere pe ciracii lui vor deveni pe dată cadavre politice. nimeni. voi, dragi vizitatori, va avea oare curajul dl Marian De-aceea e foarte puţin probabil ca retorul cu Lupu să răspundă unui copil? Naziştii sunt căutaţi şi astăzi peste tot în lume şi deferiţi tribunalelor, mai ales cei dicţie dâmboviţeană să nu cedeze în privinţa care au ordonat încarcerarea sau incinerarea populaţiei civile, iar noi ne temem să spu- Eu nu cred, dar voi aştepta în speranţa că totuşi dl modificării în bine a art. 13 din Constituţie. Marian Lupu, viitorul Preşedinte al ţării, va găsi un mi- nem lucrurilor pe nume. Ce-ar fi să scoatem şi noi la iveală pe foşti demnitari care au Deocamdată, n-are cum. Îşi poate motiva ordonat masacrele din celulele kagebiste, deportările, arestările persoanelor nevinovate nut pentru a răspunde la întrebările mele. refuzul doar după un referendum în această Vă rog să mă susţineţi şi să aşteptăm răspunsul îm- şi care, bine-mersi, cei care sunt încă în viaţă, au pensii bune, trăiesc în ţara noastră şi se problemă, pe care, dacă va avea loc, l-ar pu- bucură de toate drepturile. De cine ne este frică? De Vladimir Voronin? Pe care l-a cam preună. tea câştiga. Acesta e adevărul cel mai trist, de Cu mult drag, lăsat memoria, odată ce face asemenea declaraţii necugetate, în loc să se implice direct şi care nu vom putea să ne ascundem nici în vi- să dea la iveală – ca martor, de ce nu? – crimele comise de regimul dictatorial comunist. itoarele decenii. Sau poate…. Dar mă opresc aici. Drum de iarnă la Ipoteşti Elena PĂDUREAN, Foto: Vasile Şoimaru elevă, Liceul Teoretic „Lucian Blaga”, Tiraspol Larisa Ungureanu Gheorghe Calamanciuc Nr. 4 (3360), 28 ianuarie 2010 Literatura şi arta 3 Omul păcii Omul cu care discut se - Cadrele hotărăsc totul. Acest deziderat este valabil şi la Magi cu simbrie numeşte şi ora actuală. După ce criterii V-aţi selectat echipa? Pe 9 ianuarie curent, programul de ştiri de la ora 20.00 al PRO Totodată, prin specificarea datei concrete, deşi ostilităţile s-au de- este cel de-al doilea preşe- Nu mi-am format echipa pe criterii de partid, cum se proce- TV-ului i-a delectat pe telespectatorii care preferă această sursă clanşat puţin mai devreme (în astrologie câteva zile nu se consi- dinte al Republicii Moldova dează la ora actuală. Am pus accentul pe oameni de nădejde, pe de informare cu nişte „relevante” preziceri pentru anul 2010 ale deră o eroare) „magul” Globa urma să-şi lustruiască faima sa de ales pe cale democratică. profesionişti. Dacă omul îşi cunoaşte meseria la perfecţie, nu con- unui astrolog anonim. Din cele relatate de „mag”, (deşi a vorbit în „ghicitor în stele”. Iar, faptul că acesta a ştiut ziua morţii lui Cea- Cu ce prilej discut? Prilejul tează de ce culoare este, dacă este membru al vreunui partid sau limba de stat a altei ţări, s-a văzut că este bine informat de toate uşescu demonstrează unde a fost întocmit scenariul evenimentelor este că miercuri, chiar ieri, a ba. Treabă să facă! Şi niciodată n-am apelat la cumetrism sau ne- câte se întâmplă în Basarabia), telespectatorii au aflat lucruri pe din România. Aceiaşi scenarişti i-au sugerat (sau i-au ordonat) lui împlinit exact 70 de ani. Că potism. Eram un preşedinte al tuturora. arată ca un flăcău de… 50 - Ştiţi, desigur, că aţi fost supranumit Petru Şmecherilovici. care orice analist politic, dar şi un cetăţean cât de cât informat, Globa şi altă „prevestire” cu referire la viitorul R. Moldova şi al de ani e altă veste-poveste. Unii rosteau acest supranume cu invidie, alţii – chiar cu rău- în linii mari le cunoaşte şi, deci, le poate prognoza. Sunt previzi- României: „... o problemă care frământă populaţia republicii este Domnule preşedinte, tate sau, dimpotrivă cu o admiraţie firească. Cum comentaţi bile cele spuse atât în adresa lui V. Voronin, cât şi în privinţa lui problema reunirii cu România. În acest caz vă spun cu toată sigu- ştiu că aţi activat într-o acest fapt? M. Lupu, S. Urechean sau V. Filat. Doar pronosticul care se refe- ranţa (evenimentele ulterioare au demonstrat că siguranţa forţe- vreme ce era nu tocmai - Dar cum să comentez? Eu cred că e o laudă la adresa mea. ră la M. Ghimpu este unul cu totul sumbru, exact ca în trucatele lor românofobe au avut un temei bine calculat – n.a.) că Republi- benefică pentru ţară, erau Dacă nu eşti puţin şmecher, nu reuşeşti nimic în viaţa asta. Dar un sondaje sociologice ale lui A. Barbăroşie (numele acestuia, dar ca Moldova are un viitor de stat independent. Unirea cu România timpuri tulburi, cînd nu preşedinte de ţară, dacă nu e diplomat, adică un pic şmecher, e vai şi faptele, îi trădează apetenţa către tot ce e „roşu”, în special, în nu va avea loc. (E de-a mirării faptul că a fost evitat cuvântul ştia stînga ce face dreapta, de capul lui şi de al ţării pe care o conduce! materie de politică), ca în bârfele în care se vehiculează ipocrit că „niciodată”– n.a.). Şi iată de ce: la sfârşitul anului 1992 – înce- şi invers. Care erau, aşa- - Dvs. aţi fost omul care, fiind preşedinte al Parlamentu- „M. Ghimpu este mult mai rău ca V. Voronin”. Anumitor forţe ro- putul anului 1993 în România poate izbucni o nouă revoluţie, iar dar, problemele cu care V-aţi confruntat în acei ani, începînd lui, a scos din ilegalitate partidul comuniştilor, aşa zice lumea. mânofobe M. Ghimpu le stă ca un pai în ochi, anume din cauza că Iliescu să aibă aceeaşi soartă ca Ceauşescu. (Scenariştii nu erau cu 1996? Acum nu regretaţi acest pas? este primul demnitar de stat care a declarat că este român şi uni- siguri că Iliescu va fi docil şi nu le va ieşi de cuvânt – n.a.). Re- Dar cu care probleme numai nu m-am confruntat?! Vorba e că Întrebarea este total greşită, fiindcă nu a fost decizia mea. Nu onist. După cum se ştie, acelaşi lucru l-a declarat într-un interviu volta va începe iarăşi în Transilvania. Numai în cazul când Iliescu sistemul vechi a funcţionat pînă în 1996, iar din acel an rezervele puteam eu, de unul singur, să iau o asemenea decizie. Problema a din revista „Profit”, nr.7-8 din 2008 şi fostul Preşedintele MAE va da dovadă de calităţi în manevre politice (Evident, e vorba de vechi au început să se epuizeze, iar cele nouă – de unde? Exportam fost discutată la prezidiul Parlamentului. Dar iarăşi revin la omul A. Petrencu. Aceste structuri românofobe, atât cele din cadrul sta- calităţi „sugerate” de scenarişti – n.a.), situaţia se va ameliora. producţie în Rusia, dar banii nu veneau. Acolo domnea un mare nostru. Da, partidul comuniştilor a fost legalizat. Ei, şi? Parcă nu tului dintre Nistru şi Prut, cât şi forţele din exterior care le susţin Dar nu pentru mult timp. Problema Transilvaniei va naşte dez- haos, criminalitatea era în floare. De la cine să ceri banii pentru mai există partide comuniste în Rusia, în Georgia, în Azerbaidjan, pe toate căile – politic, umanitar şi financiar – acceptă pe orici- membrarea ţării. (Visul de aur al scenariştilor din mai multe ţări producţia livrată, dacă patronul de firmă, să zicem, ori era împuşcat în aproape toate statele ex-sovietice. Că aşa este democratic. Cum ne la conducerea R. Moldova, dar în niciun caz pe un unionist. – n.a.). În urma unui referendum Moldova de peste Prut se va uni de bandiţi, ori băgat la puşcărie pentru delapidări. Aşa că am por- să-i interzici omului să adere la un partid sau altul? Dar de ce nu De aici vine şi obsesia fostei puteri comuniste pentru „statalitate”, cu Basarabia. (Visul de aur al lui Stepaniuc, Tkaciuk şi toată liota nit pe calea reformelor – în învăţămînt, economie, cultură etc. Cu cîştigă alegerile partidele comuniste din aceste ţări, cum au cîştigat „naţiune” şi „limbă moldovenească”, de aici şi lozincile lor deo- lor „moldovenistă – n.a.)... În următorii 15 ani Bucovina va reve- toate că aceste reforme nu erau foarte populare (omului nostru dă-i masiv la noi? Pentru că acolo e alta mentalitatea, oamenii sunt alţii. cheate de „apărare a patriei”, iar mai recent, şi de „eliberare” a ei. ni Basarabiei, (Adică, Moldovei Mari, - n.a.), dar numai în urma acum, azi, în acest moment, că mîine – cine ştie?!) , era unica ieşire - Hai să mergem mai departe pe linia aceasta. Ca şi în cazul Apărare - de cine? Eliberare - de ce? Fireşte, de unionişti. Pentru unor tratative grele”. Conform „previziunilor” lui Globa, evident, din situaţia creată. De felul meu, sunt un om al păcii, de şapte ori întrebării precedente, Vă rog să nu consideraţi că e o provo- a nu admite reunirea R. Moldova cu Ţara, anumite structuri spe- preluate din mapa cu scenarii, ticluite de cei cărora le-a reuşit afa- măsor şi tai o singură dată, aşa că am gîndit bine acele reforme, pe care, ci o încercare de a face lumină în anumite probleme. Aţi care însă nu aveam de gînd să le înfăptuiesc cu măciuca în mînă. propus în Parlament ca limba de stat să fie numită limbă mol- ciale, de la noi şi aiurea, recurg la orice procedeu, la orice terti- cerea cu transnistreanul „cui al lui Pepelea”, „în a doua jumătate a În 1989 eram prim-secretar al Comitetului Central al PCM. În to- dovenească, iar între paranteze să fie specificat „limba româ- puri prin care poate fi manipulată populaţia unui stat. Cititorii mai anului 1993 Transnistria se va reuni, totuşi, cu Moldova, numai că iul acelor evenimente, cînd vechiul sistem trosnea din încheieturi nă”. Care credeţi că e totuşi numele corect al limbii noastre? curioşi pot consulta, în acest sens, gazeta „Tineretul Moldovei” la alt nivel”. Acel „alt nivel”, probabil, prevedea nişte condiţii pe şi mulţimea agitată umpluse străzile, cerînd schimbări democrati- Viaţa va demonstra. Şi deja a început să demonstreze. În şcoli din 13 decembrie 1991, în care, la rubrica „Prevestirea viitorului” care conducerea de atunci a R. Moldova, preşedintele M. Snegur, ce, mai mulţi membri ai CC-ului, în special cei care nu erau băşti- şi în instituţiile de învăţămînt superior, oricum ai interzice, toată lu- sunt inserate nişte reflecţii ale unui astrolog, Pavel Globa. Despre nu le-a acceptat şi, fireşte, „prezicerea” nu s-a împlinit. naşi, îmi înaintau un ultimatum: “Na barikadî!” Adică îmi cereau mea vorbeşte şi afirmă că se vorbeşte şi se predă în limba română. acest „ghicitor în stele”, pentru a ne impresiona şi a ne face să În răstimpul ultimilor opt ani, când populaţiei R. Moldova i să aplic forţa împotriva poporului. I-am potolit cu greu. La noi, ce? Dacă un omulean vorbeşte o limbă stîlcită şi zice că credem în „prezicerile” sale, publicaţia respectivă ne informează se băga pe gât halvaua „statalităţii”, scenariştii erau liniştiţi, iar Dar să revin la problemele din acei ani. Am pus miza pe inves- vorbeşte limba română, e de-al nostru, dacă însă vorbeşte o limbă că „el a prezis cutremurul de pământ din Armenia, catastrofa de la astrologii ocazionali preocupaţi de horoscoape, climă, epidemii, titorii străini. Astfel au apărut în ţară companiile Voxtel, Moldcell, perfectă şi-i zice moldovenească, mulţi se uită la el cam chiorîş. Cernobâl şi chiar ziua morţii lui Ceauşescu. Globa se bucură de o comete şi alte fenomene astronomice. Odată însă cu apariţia unor Union Fenosa, Lafarge, Lukoil, aceasta din urmă transferînd la bu- Viaţa, repet, le va aşeza pe toate la locul lor. mare popularitate nu numai în Rusia, ci şi departe de hotarele ei”. semnale unioniste, scenariştii s-au alertat, scoţând pe prima linie get circa 1,5 milioane de lei zilnic, ş.a. Din 10, cele mai profitabile - Domnule preşedinte, Vă mulţumesc pentru această dis- Curios e faptul că gazeta cu articolul respectiv apare tocmai pe a frontului psihologic şi ostaşi ai trupelor astrologice. Oricum, întreprinderi străine care la ora actuală activează la noi în ţară, 7 cuţie a noastră, Vă doresc, cu ocazia împlinirii a 70 de ani, în 13 decembrie 1991, ziua în care au fost declanşate primele ostili- e de neînţeles generozitatea cu care unele posturi de televiziu- şi-au început activitatea anume în acea perioadă. Oricum, cea mai numele colectivului redacţiei “Literatura şi arta” şi al tuturor tăţi ale bandelor de separatişti tiraspoleni, aceştea omorându-i pe ne oferă ecranul unor asemenea „magi” cu simbrie. De altfel, în mare problemă au fost şi mai sunt încă oamenii noştri, indiferenţa cititorilor noştri, multă sănătate, izbîndă în toate celea, să fiţi primii patru martiri ai noului război – Gh. Caşu, Gh. Iablocikin, pofida tendenţiozităţilor „prezicerilor”, într-o economie de piaţă, şi pasivitatea lor. Sistemul sovietic i-a deprins cu munca la anumite mereu un om al păcii şi să arătaţi cum arătaţi acum – ca un M. Arnăut şi V. Mereniuc (articolul, evident, a fost scris cu câ- această generozitate nu poate fi în niciun caz gratuită. La fel cum ore. Omului i se spunea cînd să mulgă vacile, cînd să tundă oile ori flăcău de ... 50 de ani! teva zile mai înainte). Iată ce prevesteşte „magul” cu referire la evidentă şi tendenţioasă este îndârjirea cu care aceleaşi unelte ale să coseacă fînul şi, astfel, a fost lipsit de iniţiativă. E nevoie să fie cele ce urmau să se întâmple în raioanele de est ale R. Moldova: structurilor românofobe insistă în intenţia lor de a-i complica şi creat un om nou, care să gîndească şi să muncească într-un fel nou, Consemnare: Eugen Gheorghiţă „În perioada 17-20 decembrie anul curent în Transnistria se pre- de a-i perturba activitatea lui D. Chirtoacă, primar general al Chi- numai astfel vor fi soluţionate problemele noastre. vede agravarea conflictului interetnic (O asemenea interpretare şinăului şi unul din liderii aceluiaşi partid de orientare unionistă. a viitorului război era dictată, evident, de la Kremlin – n.a.) ce Madam Laguta, prin comportamentul ei isterical în organizarea poate aduce cu sine jertfe omeneşti”. Este mai mult decât clar că aşa-zisei „revolte” a pensionarilor, pare să aibă aceeaşi misiune. 2. VRĂJIREA, DEZVRĂJIREA ŞI „astrologul” cu epoleţi era bine informat despre scenariul ticluit Parafrazând însă un proverb oriental se poate spune că, oricât de de structurile speciale ruseşti cu scopul de a smulge şi a separa mult şi de tare vor lătra câinii statalităţii, caravana unionistă va raioanele de est ale republicii, iar misiunea agentului Globa era merge înainte. “REVRĂJIREA” DE COMUNISM să ameninţe opinia publică cu inevitabile „jertfe omeneşti”, în ca- zul în care Chişinăul nu se va conforma indicaţiilor metropolei. Nicolae RUSU Geneza mitului se sugera decât că erau nişte rătăciţi, pentru că fără arma ideologi- Nu o singură dată ne-am întrebat – de unde pornesc izvoarele că a partidului, fără concepţia urii de clasă (n.n) teoria lor nu avea acestor lungi rătăciri până a se ajunge la incredibila perpetuare a vector. Argumentarea marxistă trata experimentul utopic ca pe un FELDMARSCHALLUL PAULUS CU NEVASTĂ-SA ROMÂNCĂ ideologiei care şi azi adună aderenţi? Şi nu e vorba de elementele eşec ordinar şi previzibil. Dar Cetatea Soarelui lui Campanella, fanatice, de nostalgici irecuperabili, nici de casta selectă a mani- scrisă de filozof în temniţele Inchiziţiei, unde a stat închis 27 de sau pulatorilor moderni agresivi, şireţi şi profitori, ci de categorii de ani, nu era o lucrare „naivă”. Era frământarea unei conştiinţe sau cetăţeni, a căror opţiune vine din atitudini şi se manifestă prin con- mai degrabă chintesenţa unor frământări în acele vremi complicate, vingeri. A da vina doar pe ignoranţă şi obtuzitate de gândire ar în- autorul ei fiind ancorat spre modernitate şi viitor, dar rămas dincoa- RÂNDUL DE CARE NU AVEM NEVOIE semna să simplificăm ecuaţia şi să evităm esenţa problemei. ce de fruntarii, captiv al utopiei monastice plasate între comunism Nu intrăm în dezbateri de idei ce ţin de fenomenologie. Dorim şi apocalipsă. În Utopia lui Thomas Morus există o asemănare cu Cu câteva zile înainte de a se preda ruşilor la Stalingrad, Berlin cu impresii ne- să conturăm doar, înaintea intrării pe segmentul concret al dra- statul comunist imaginat de Karl Marx mai târziu, în ceea ce pri- Adolf Hitler i-a conferit supremul grad militar de Feldmarschall plăcute despre profesi- mei umane, câteva momente ale evoluţiei istorice care au culminat veşte lipsa proprietăţii private, dar nu există ateismul, considerat (feldmareşal). Este primul şi unicul exemplu în istoria militară a onalismul generalilor cu faza apariţiei sectarismului marxist, important punct de reper de Marx necesar. Mai mult - în Utopia, toleranţa pentru diferite Germaniei când un general superior devine benevol captivul ina- de acolo, numindu-i pentru radicalii bolşevici, conduşi de Lenin. Or, aceştia au ştiut să practici religioase, dar nu pentru ateism, are cele mai clare tangen- micului. În situaţia de atunci, altă soluţie nu exista. Fireşte, putea „de operetă”. La re- ţe cu opţiunea construcţiei statale de orientare democratică din zi- profite genial de şansa mobilităţii sociale a claselor defavorizate, să opună încă rezistenţă, dar cu preţul a zeci de mii de vieţi. Efec- cepţia de la Bucureşti lele noastre. Falansterul lui Fourier redă în esenţă conceptul unei reuşind, după evenimentele din 1917, să schimbe faţa lumii. Ceea tul ar fi fost acelaşi: înfrângere eroică, dar scumpă. Capitularea îl vede pe un general ce este interesant e că resursa ideologică a partidului leninist avea succesiuni legice a treptelor dezvoltării sociale nonviolente. Toate aceste filozofii erau tentative de proiecţie a unei ordini sociale în paşnică se adeveri mai înţeleaptă. român cu nume italian la bază un concept simplu: făgăduiala unor soluţii imediate de a Despre Friedrich Paulus s-a scris mult. Despre relaţiile sale cu – Mazarini –, al cărui dărui maselor „fericirea pentru toţi”. Există un fel de „poezie a re- conformitate cu natura umană, evolutivă şi nu care trebuia nimici- românii – foarte puţin. S-ar putea întâmpla ca în istoriografia ro- piept era plin de ordi- voluţiei” pe cât de îmbătătoare, tot pe atât de amăgitoare. (De aici tă, cum se cântă în „Internaţionala” –Sculaţi, nu-i nici o mântuire, şi „realizările” din timpul prezent ale unui Chavez sau Evo Mora- în regi, în dumnezei, ciocoi... azi nu sunteţi nimic în lume, luptaţi mânească detaliile româneşti din biografia lui Paulus să fi pătruns ne şi medalii. Paulus les în America Latină). Promisiunea de instaurare a egalităţii depli- ca totul să fiţi voi!... Şi nu e vorba doar de teorii. Robert Owen, de într-un colţ de pagină, deşi mă îndoiesc. În orice caz, publicul larg îl întreabă din curiozi- ne, a fraternităţii, chemările la solidaritate de clasă a celor oropsiţi exemplu, a încercat constituirea Cetăţii Soarelui în practică, pe risc nu le cunoaşte. Cel din Basarabia – nici vorbă. tate: „Cred că aţi luptat au acţionat ca un drog, au funcţionat ca un mit extrem de atractiv propriu, prin „Experimentul New Lanarck”, care până la urmă i-a Tânăr ofiţer, în 1912, la vârsta de 22 de ani, se căsătoreşte îndelung, generale?”. pentru populaţia deprimată de rănile războiului, marcată de boli şi ruinat toate averile şi capitalul acumulat timp de ani. Pentru că cu românca Elena-Constanţia Rosetti-Solescu, fiica unei familii Mazarini declară naiv: de foamete, înrăită de sărăcie. viabilitatea nobilei idei de creare a societăţii ideale nu avea cum boiereşti, de viţă veche, putred de bogată. Părinţii s-au împotri- „Două luni în Primul să reuşească. Pentru că nu există stare de lucruri în care cuvântul Comuniştii de azi de la noi au mers fără abateri pe varianta vit. Tatăl i-ar fi reproşat fiicei: „Ţi-ai găsit şi tu cu cine să te mă- Război Mondial”. „Nu fericire să aibă aceeaşi semnificaţie pentru toţi oamenii. Pentru că leninistă. Cei care spun că-s „alţi comunişti”, păcătuiesc de naivi- riţi: cu un milităraş hrănindu-se din soldă”. Părinţii lui Friedrich, mă îndoiesc, aţi lup- tate sau se ascund sub haina trişorilor ordinari. Esenţa e aceeaşi, inegalitatea şi imperfecţiunea construcţiei umane au demonstrat contrariul. Convinşi de imposibilitatea realizării în viaţă, aceşti vi- din contra, erau încântaţi de reuşita fiului, deşi, în primele luni de tat cu multă dibăcie?”, masca e alta. Parcursul nu a avut de suportat modificări. Istoria se căsnicie, aceştia, de emoţie, de abia închegau două vorbe cu nora perseverează distinsul repetă. Neîmpăcarea, dispreţul pentru cei „care nu sunt cu noi şi sători s-au oprit la faza iniţială a proiectului, chiar şi dacă în teorie neamţ. Mazarini n-a deci trebuie nimiciţi”, puterea concentrată fără limite în mâinile nu renunţaseră definitiv la „fericirea absolută”. unui singur ierarh, supuşenia fără crâcnire – toate sunt moşteniri Concluzia, dacă ne gândim la continuitatea conceptuală, e una: perceput nuanţa ironică din vocea interlocutorului şi-i răspunde de atunci... comunismul nu a mers decât pe modelul de utopie aplicată. Şi semeţ: „După război am făcut mult pentru siguranţă. Aportul Să ne amintim: pentru liderii bolşevici, parte a intelighenţiei dictatura proletariatului rezultă din această utopie absurdă, care, mi-a fost apreciat după merit”. Atunci, în 1940, Paulus nu bănu- ruse agresive, ostilitatea faţă de vechiul regim, indiferent cât s-ar fi odată ce părăseşte proiectul pe hârtie şi se precipită în viaţa noas- ia că după doi ani şi jumătate avea să-l pedepsească pe generalul reformat acesta, era o condiţie existenţială. Trebuia doborât, oricum tră, a oamenilor, începe transformarea - uniformizează spaţiul şi Mazarini, comandantul trupelor române la Stalingrad, pentru că s-ar fi numit, orice ar fi făcut. Cum a scris istoricul Richard Pipes, căutările de a ne găsi o viaţă pe care s-o putem suporta. Pentru că le-a permis soldaţilor să mănânce cadavre de cai, fapt ce le-a pro- fericirea, acest vis legănat din clipa naşterii „trestiei gânditoare”, nu a existat nimic pe care-l să-l poată face ţarismul, cu excepţia vocat subalternilor o dizenterie acută. De sine însă nu uita: aghio- e mutată în afara omului. Doctrina fericirii comuniste nu are ni- sinuciderii, care să satisfacă pasiunea distructivă a inteleghenţiei. tantul păzea cu străşnicie o colivie călduţă cu găinuşe anume pen- Rămâne faptul că nu bolşevicii au doborât ţarismul, ci forţele de- mic de a face cu năzuinţele personale. Ba dimpotrivă. Asemenea năzuinţe devin periculoase prin egoismul lor, căci fericirea popo- tru general. mocratic-liberale. În condiţiile războiului acestea nu au ştiut să se În preajma predării, Friedrich Paulus a expediat soţiei sale o organizeze, au acţionat haotic şi naiv, şi au cedat în momentul lovi- rului se împotrivea mereu fericirii proprii, personale. Herta Muller, scrisorică: „Cu voia lui Dumnezeu, poate ne vom revedea”. Cu turii de stat bolşevice. (Nu găsiţi nici un fel de similitudini cu situ- ultima laureată a premiului Nobel pentru literatură, românofilă de aţia din prezent, chiar dacă împrejurările, aşa cum spuneam, spaţiul origine germană, scrie în unul din sclipitoarele-i eseuri adevăruri concursul serviciilor secrete ruseşti, în 1943, a reuşit să primeas- şi actorii din scenă sunt alţii? Liderii partidelor de opoziţie de ieri simţite prin propriu-i destin: cine căuta marea fericire trebuia să se că un răvaş de la ea. Fiindcă Paulus a formulat în 1944 un apel şi ai AIE de azi erau, înainte de evenimentele din aprilie, fiecare cu „sacrifice” pentru asta. „A te sacrifica” – iată cuvântul ce însoţea antihitlerist către compatrioţi, familiei sale, în Germania, i s-a biserica lui. S-au unit ori au fost grăbiţi să se unească, după ce au obligatoriu fericirea. Sacrificiul şi fericirea – perechea asta ce-ţi dă Feldmareşalul Paulus (în centru) la Stalingrad suspendat pensia, iar Elena-Constanţia a ajuns într-un lagăr de scăpat ca prin urechile acului de înfundarea puşcăriei, ameninţaţi fiori – străbătea viaţa oamenilor, păşind mereu în „viitor”. Un pre- concentrare. De prizonieratul sovietic feldmareşalul a scăpat abia zent nu exista. Cine nu-şi accepta vremelnicia vremii sale cu ochii cu acuzaţia de organizare a unei „lovituri de stat”, înscenată de co- aristocrată din România. Educaţia aleasă, inteligenţa şi bunăvoin- în 1953. Pe soţie n-a mai reîntâlnit-o, fiindcă decedase în 1949. zgâiţi la un viitor în fericirea căruia nu mai avea să mai trăiască de- munişti. I-au salvat tinerii. Puterea comunistă, cu toate că avea în ţa Elenei au asigurat relaţiei socri-noră o evoluţie într-o atmosferă El s-a stabilit în Germania Democrată, teritoriu de ocupaţie sovie- mâni „poşta, telegraful şi căile ferate”, a uitat că trăim în era elec- venea un duşman. Evident, duşman al poporului, la fericirea căruia se atenta... normală. tic. A murit în 1957. tronicii, că telefoanele filmează, fotografiază, că SMS-urile nu pot Din dragostea lor s-au născut trei copii: fiica Olga (în 1914) Acum doi ani, un amic medic mă invitase să-mi prezinte pe fi oprite cu bastoane de cauciuc...) Faptul că azi încă atâta lume (sondajele afirmă că peste 20 şi doi băieţi gemeni – Friedrich şi Ernst Alexander (în 1918). Ul- casetă video o petrecere a unor basarabeni stabiliţi în Spania. Să revenim însă. În constituirea planului de preluare a pute- de procente din populaţia Republicii Moldova ar vota „pro-co- M-am dus, am privit vreo oră şi jumătate filmul. M-am plictisit rii instrumentul lui Lenin a fost acel partid-avangardă înfiinţat în munism”) caută iarăşi „visul fericirii umane” nu înseamnă altce- timul devenise căpitan, luptase în armata condusă de taică-său la 1903, a cărui istorie a înlocuit Biblia pentru generaţii întregi de va decât să nu vrei să priveşti imaginea unei lumi a robiei bazată Stalingrad, dar în urma unei răni grave a fost evacuat în spatele enorm, fiindcă n-am văzut nicio... Spanie în el. O sală cu mese „oameni noi, sovietici”. Că proiectul politic, ca să rămânem în ter- pe o învoială generală. Cât de repede se uită tragediile încă vii în frontului. doldora de bucate, cu ţopăială fără sens împrejurul lor, imagine minologia modernă, a eşuat sub toate aspectele, nu trebuie să mire. amintiri – foametea, deportările, genocidul. Oare într-adevăr utopia În 1940, unul dintre capii securităţii naziste, Schelemberg, la fixată prin toate mahalalele Republicii Moldova. Nu avea cum, deoarece nici unul dintre apologeţii „Marelui Oc- comunistă este o necesitate pentru cei ce încă nu au trăit situaţia în indicaţia Führerului, îl trimite la Budapesta şi Bucureşti să tato- Pleacă românii basarabeni pe lume, pentru o viaţă mai bună, tombrie”, începând cu Lenin şi terminând cu Troţki, care a scris care nu ştii cum vei face pasul următor, ori cum vei rosti următorul neze gradul de pregătire al respectivelor ţări pentru a participa la cu sutele de mii. Nostalgia îi obligă, arareori, să se avânte în câte cuvânt, pentru acei care până acum nu au simţit o frică de moarte volumul anti-Stalin „Revoluţia trădată”, n-a înţeles sau nu a vrut războiul împotriva URSS. În informaţiile acestuia depistăm noi o cumetrie, la câte o zi de naştere. E unicul locuşor, îngust şi tre- doar pentru că nu corespundeau unei teorii aplicate? Nu ştiu... În- să înţeleagă că originea răului se afla în însuşi planul diabolic, de cător, în care mai pâlpâie demnitatea lor naţională. Cu o limbă drăznesc doar să afirm - scriitoarea nu cunoaşte arealul basarabean amănunte inedite vizând rudele lui Paulus din România. Un Şte- reclădire a naturii umane şi de completă anihilare a construcţiei fan funcţiona la Ministerul de Externe al României. O altă soră a maternă, vorbită, cel mult, vreme de un cincinal-două. Norocul omului în evoluţie prin tradiţie şi nu prin violenţă... - aici chiar şi întorşii din Siberii de gheaţă îşi votează cătuşele... Aşa s-au altfel, se va divaga în jurul tezei că teoria marxistă Elenei se căsătorise cu un comunist, aflat atunci în detenţie pre- lor – mândria lor: au memoria scurtă, deci regretele nu se prea nu e dogmă (deşi este cea mai pură dogmă) se va face cea mai in- ventivă. În fine, cel mai curios element pentru moldoveni e că ul- înghesuie în ea. Uitaţi - aici, necunoscuţi - acolo. Material gene- De la vis la utopie aplicată credibilă echilibristică frazeologică, însă nu se va renunţa la mit, tima soră a celebrei aristocrate se măritase cu un bărbat, care, în tic, de calitate, pentru Uniunea Europeană. Puţini au şansa să se Aşadar, nu metodele fericirii băgate prin înfricoşare şi teroare la credinţa într-o societate a fericirii mereu amânate. Chiar dacă, 1940, a rămas în Basarabia reocupată de bolşevici. Evident, Sche- căsătorească cu feldmareşali. Ca Elena-Constanţia Rosetti-Soles- au animat generaţiile de visători dinaintea insurecţiei bolşevice. aşa cum spuneam, istoria a demonstrat contrariul: comunismul cu lemberg nu vorbea de pe pereţi: la nemţi informaţiile se verifică cu. Graţie soţului, iată că a rămas consoarta lui româncă - doar cu Vrăjiţii şi dezvrăjiţii care au anticipat sosirea „zorilor comuniste”, lozincile lui colectiviste n-a făcut decât să provoace sfărâmarea, până în cele mai mici detalii. Cine o fi fost acel cumnat al lui Fri- numele, ce-i drept - într-un singur rând din biografia celebrului cel puţin au trăit tragediile lor personale, convingându-se de zădăr- atomizarea societăţii. Pentru că aceasta a şi urmărit – distrugerea edrich Paulus din Basarabia – slabă nădejde să aflăm vreodată. german. Măcar atât! Ceilalţi, nici de rând nu au nevoie. nicia iluziei şi n-au învăluit-o în mitul acoperit de sânge şi crimă. societăţii civile. Atât de la Budapesta, cât şi de la Bucureşti, Paulus revine la Vă mai amintiţi de utopiştii pe care îi învăţam în şcoală? Nu ni Efim Josanu Iulius POPA 4 LiteraturaLiteratura şişi artaarta Nr.Nr. 4 (3360), 4 (3360), 28 28 ianuarie ianuarie 2009 2010 Un studiu italian despre „Luceafărul” Duplex Profesorul Marco Cugno, reputat romanist literatura română la Facultatea de Limbi şi mitului iniţial în mitul definitiv. Exegetul ob- ţie penetrantă despre alternanţa ritmică; ea În textul originar găsim cinci modele de radiofonic şi românist italian, bun cunoscător al culturii Literaturi Străine a Universităţii din Torino. A servă că ceea ce s-a întâmplat pe parcurs este, demonstrând „muzicalitatea” specifică emi- geniu, constată el: sfântul / ascetul; filosoful; româneşti, ne propune un studiu monografic publicat studii importante despre Eminescu, cu termenii lui Genette, o „transvalorizare” şi nesciană şi ritmul „ondulatoriu” teoretizat de poetul / cântăreţul; imperatorul; conducătorul amplu şi solid documentat despre geneza Lu- Sadoveanu, Blaga, Mircea Eliade, Noica, Stă- totodată o „transfocalizare narativă”. Blaga (p. 64). O observaţie nuanţată vizează de oşti. Poetul nostru porneşte de la Schopen- eminescian ceafărului eminescian: Mihai Eminescu: nel nescu, Sorescu, Blandiana ş.a. A tradus din Procesul de idealizare a zmeului, prezent sursa rimei „incorecte” (-„inesatte”), care hauer, dar în mod original. Primii doi prototipi laboratorio di Luceafărul (Studio etesti Gaifi- Arghezi, Noica, Adrian Marino, Norman Ma- în textul lui Kunisch, e prelungit de Emi- este poezia populară, pe de o parte; pe de altă sunt recognoscibili indiscutabil, la filosoful oni dell’ Orso, Alessandria, 2006). nea ş.a. nescu: „Secondo la prima, questo gesto fina- parte, că acest element arhaic şi tradiţional se german, căci geniul e de natură contemplati- Cartea s-a născut, după cum se precizează Aşa cum remarcă Marco Cugno, Lucea- le rappeesenterebbe il momento culminante proiectează în modernitate, transformându-se vă. Cel de-al treilea, geniul poetic, îl rechea- Chişinău - într-un Avertisment, în temeiul unor seminare fărul a devenit problema centrală a eminesco- del processo di idealizzazione; mentre, nel într-un element de inovaţie (p. 67). mă direct pe Schopenhauer, fiind identificat şi cursuri ţinute începând cu anii ’90 la Facul- logiei, începând cu interpretările din anii secondo ca so, dopo il momento culminante Marco Cugno urmează un principiu aca- cu „cântăreţul orfic”, care mişcă cu cântecul tatea de Litere şi Filosofie şi la Facultatea de ’30 ai secolului al XX-lea, dintre care două rappresentato dal dialogo con la Divinità, lo demic stringent, dând dovadă de acribie filo- său întreaga natură pătrunsă mai mult cu aju- Bucureşti Limbi şi Literaturi Străine ale Universităţii lucrări semnifică un moment fundamental: zmeu, con la sua subdola vendetta, riacquisti- logică şi de o documentare la sânge, scrupu- torul acţiunii decât al contemplării. Expresia din Torino. densa monografie a lui Tudor Vianu Poezia rebbe un elemento della sua identità” (p. 37). loasă, „până în pânzele albe”. Pune pe cântar, puterii de acţiune o prezintă, dimpotrivă, ul- Ca o frumoasă continuare a suitei eve- Exegetul italian cunoaşte în detaliu întrea- lui Eminescu (1930) şi cele cinci volume ale Astfel, în primul caz gestul final reprezintă un altfel zis, toate amănuntele, ce apar ca nişte timii doi: imperatorul şi conducătorul de oşti. nimentelor Eminescu din acest ianuarie ju- ga odisee a elaborării poemului eminescian, lui George Călinescu (Opera lui Eminescu, moment culminant al procesului de idealizare, aşchii de diamante care, vârfuite cu migală, Poetul apelează la un procedeu compoziţional biliar pentru Poetul nepereche al literaturii întreaga lui cronogeneză, urmărite de la cele 1934-1935). în timp ce, în cel de-al doilea caz, momentul configurează lingoul de aur obţinut de poe- prin care celor două modele iniţiale se con- noastre pe pământ românesc – 160 de ani două basme versificate – Fata în grădina de Într-adevăr, aceste două exegeze impun, culminant este reprezentat de dialogul cu De- tul nostru prin şlefuire continuă de inegalabil trapun ultimelor două, depăşind pe cel mediu aur şi Miron şi frumoasa fără corp, de la poe- în mod autoritar şi cu argumente imparabi- giuvaergiu. care oscilează între contemplaţie şi acţiune. de la naştere – a fost duplexul radiofonic ziile ce fac parte din Constelaţia Luceafărului le, că Luceafărul este capodopera coronară Modificările de tot felul – ritmice, strofi- Eminescu e tributar „cultului romantic al ge- Chişinău – Bucureşti, realizat de Posturi- (Dacă iubeşti fără să speri, Şi oare tot n-aţi a creaţiei eminesciene. Tudor Vianu afirmă ce, lexice, într-un cuvânt, structural-formale niului, care nu se limitează însă la geniul ar- le de Radio „Vocea Basarabiei” şi „Radio înţeles... – cu varianta, Să fie sara-n asfinţit, tranşant: ”... Luceafărul este o sinteză a ca- scot la iveală nişte valori stilistice şi profun- tistic, ci îl extinde la alte domenii de activitate Actualităţi”. În faţa microfoanelor au fost Un farmec trist şi neînţeles) până la forma tegoriilor lirice mai de seamă pe care poezia zimi abisale ale viziunii, pe care autorul stu- (demonstraţia se face cu un citat din Abbag- invitate mari personalităţi ale literaturii, cristalizată definitiv publicată în Almanahul lui Eminescu le-a produs mai înainte”. E o diului le punctează în interstiţiile analizei. nano). În retorta poetului se toarnă, aşadar, mari apreciatori ai operei lui Eminescu, Societăţii Academice „România jună” (1 mai interpretare care a făcut carieră lungă, fiind Putem cita zeci de astfel de exemple care esenţe din filosofia platoniciană şi budistă şi cum sunt academicienii Mihai Cimpoi 1883). împărtăşită şi de eminescologii de azi. Chiar vin să demonstreze notele originale ale inter- din cea idealist-romantică. şi Nicolae Dabija de la Chişinău şi acad. Capitolele pe care le conţine sumarul şi Alain Guillermou, singurul exeget care a pretării, care ni se propun în contextul recon- Marco Cugno a supus analizei, – cu eru- Eugen Simion şi poetul Dan-Mircea Ci- studiului sunt următoarele: 1.1. Preliminarii formulat rezerve mai categorice, recunoaşte stituirii documentare a genealogiei poemu- diţie şi inteligenţă, cu o aplicare stăruitoare la pariu de la Bucureşti, Mihai Cimpoi şi la opera poetică a lui Eminescu de la Poezii în Geneza interioară a poeziilor lui Eminescu lui. Bunăoară, elementul identităţii conţinut text – procesul de constituire a textualităţii, Eugen Simion fiind şi printre cei mai mari (1883) până la ediţia Perpessicius (1939- (La génese intérieure des poésies d’Eminescu, în două variante din „secvenţa a treia”; un proces deloc rectiliniu, cu o sinusoidă dialec- 1963); 1.2. Preliminarii la Luceafărul; 2.1. Paris, 1963): „În realitate, ceea ce suscită en- exemplu de diferenţiere e diversa genealogie tică a modificărilor, corectărilor, clarificări- eminescologi ai noştri. Pe parcursul dura- Basmul Das Mädchen in goldenen Garten de tuziasmul lectorilor români e reuşita perfectă propusă în momentul seducţiei (fiu al cerului lor. În câmpul vast al demonstraţiei au intrat tei emisiunii s-au făcut auzite constatări, R. Kunisch. Versificarea lui Eminescu drept pe care o reprezintă Luceafărul: Eminescu re- şi al mării / fiu al soarelui şi al nopţii), în timp manuscrisele, „submanuscrisele”, fragmente, interpretări, aprecieri ale operei Poetului, avan-text al Luceafărului: „anticipări modela- alizează acest tur de forţă de a traduce o temă ce situaţia antitetică este reprezentată de două variante şi „ciorne bruionare” într-o conexita- s-a vorbit despre contribuţia eminescologi- toare”; 3.1. Structura şi dezvoltarea tematică lirică generală, „europeană”, dacă putem spu- invitaţii, prima în adâncurile oceanului şi apoi te semantică ierarhic şi temporal organizată lor în ce priveşte studiul operei, a profeso- a Luceafărului în succesiunea manuscriselor: ne, într-o limbă, într-un vers care sunt româ- în înălţimile cerului, din contra poziţia angel de Rodica Marian, căreia îi datorăm o ediţie rilor de literatură, liceenilor, admiratorilor de la faza secundă până la avan-textul textu- neşti. Luceafărul este Moise al lui Vigny tratat / demon şi din concluzia: „Şi ochiul tău mă- critică a Luceafărului de o valoare deosebită, poetului. S-a vorbit despre opera Poetului lui din Almanah; 3.2. Coordonate lingvistice: în stilul Mioriţei. Şi, în timp ce poetul francez ngheaţă” / „Privirea mea mă arde” (p. 83-84). notează în acest sens: „Textul poetic integral şi interpretările ştiinţifice ale unor poezii, inovaţiile şi traducerea. Probleme editoriale: trebuie să caute în Biblie ceea ce am putea În structura dialogului lui Cătălin cu Cătă- are deci o structură de adâncime comună şi despre Manuscrisele Eminescu… Acad. „demoldovenizarea moderată” a lui Perpessi- numi suportul mitic al operei sale, poetul ro- lina din finalul primului text definitiv complet identică atât pentru intertexte (variante sau, Eugen Simion a amintit despre faptul că cius; 4.1. Metrica; 5.1. Luceafărul. Prima sec- mân află în folclorul propriei sale ţări un mit Mihai Eminescu. Aleea Clasicilor. se întrezăreşte prima formă a paralelismului în terminologia franceză, avant-texte), cât şi Olimpiada Naţională a României la Lite- venţă (7 strofe: v.v. 1-28); 5.2. A doua secven- iniţial, cu totul încărcat de rezonanţă lirică”. Sculptor: Lazăr Dubinovschi. de tip anaforic care preludează seria de para- pentru textul definitiv. Mai mult, constituenţii ţă (17 strofe: v.v. 29-96); 5.3. A treia secvenţă Călinescu consideră, fără ezitările lui Gu- Foto: Andrei Viziru lelisme mai complexe, cu care este construită textului definitiv (lexemele, construcţiile sin- ratură nu mai poartă în titulatură genericul (19 strofe: v.v. 97-172); A patra secvenţă (21 illermou, că Luceafărul este „poemul funda- l’ars amandi succesivă (p. 91). tagmatice, unităţile de frază) care pot fi regă- eminescian, numele lui Mihai Eminescu, de strofe: v.v. 173-256); A cincea secvenţă (21 mental al lui Eminescu”, că Fata în grădina miurgul; zmeul cu răzbunarea sa teribilă reob- Marco Cugno ia în consideraţie substan- siţi şi în variante asigură ceea ce am subliniat s-a vorbit şi despre detractorii şi delatorii de strofe: v.v. 257-340); 5.6. A şasea secvenţă de aur „îl pregăteşte în mod fericit şi crud” şi ţine un element al identităţii sale. ţa filosofică din viziunea eminesciană asupra în context ca fiind conexitate semantică” (Mi- Poetului, ai operei sale. (13 strofe: v.v. 341-392); 6.1. „Constelaţia Lu- că simplificarea mitului iniţial şi reducerea lui După această precizare importantă, Mar- lumii extrasă şi din gândirea filosofico-religi- hai Eminescu. Luceafărul, text poetic integral, Jurnalistele Maria Saharneanu-Bu- ceafărului. Sumarul mai cuprinde Appendice la antinteza-morală este compensată prin teh- co Cugno urmăreşte, iarăşi pas cu pas, modul oasă indiană, precum demonstrează referin- ediţie critică de Rodica Marian, Cluj-Napoca, lat şi Ala Stâncaru-Luncă, basarabeanca metrica şi Bibliografia, care sunt urmate de nica liturgică (vezi Istoria literaturii române în care s-a structurat şi s-a dezvoltat tematic ţele poetului însuşi, în mod succesiv părăsite 1999, p. 1). noastră care de peste 15 ani uneşte spaţi- textele Luceafărului, basmului Fata în grădi- de la origini până în prezent, ed. II-a, Bucu- Luceafărul în succesiunea manuscriselor: de şi negăsindu-şi loc în textul definitiv („Dar Studiul lui Marco Cugno îşi câştigă, ast- ile româneşti de la Bucureşti şi este „aca- la faza secundă a avan-textului la textul Al- na de aur de Richard Kunisch şi ale Constela- reşti, 1982, p. 475). Brahma n-are timp şi loc” şi altele). fel, un loc aparte în eminescologie. să şi aici, şi acolo”, cum s-a exprimat, au manahului. Urmărind modificările modelului ţiei Luceafărului”. Marco Cugno împărtăşeşte, în fond, opi- Disocieri interesante face profesorul itali- pregătit pentru emisiune şi secvenţe cu Marco Cugno este profesor de Limba şi niile călinesciene, urmărind transformarea ritmic şi a schemei metrice, „poliritmicitatea”, an în ce priveşte influenţa lui Schopenhauer. Acad. Mihai CIMPOI „matricea ritmică”, exegetul face o observa- aprecieri ale poetului şi operei sale date de liceeni din Basarabia, poezii traduse în diferite limbi şi recitate de ei, au povestit Zilele Eminescu, sub semnul dragostei de ţară, de limbă şi de neam că în ziua de 15 ianuarie la „Vocea Basa- rabei” mai multe licee şi şcoli din Chişi- Acţiunea culturală cu jenericul „Zilele Eminescu”, devenită tradiţională, se desfăşoară anual în Bibliote- poziţie cu acelaşi titlu. Elementele naturii şi dragostea sînt prezente în toate desenele cititorilor: lacul, codrul, nău şi-au manifestat dragostea şi venera- ca Publică pentru Copii din Molovata, avînd ca scop valorificarea şi promovarea spiritului eminescian, opera izvorul, luna, stelele, floarea albastră, luceferii. Astfel, autorii desenelor, Sorin Stepanov, Andrei Scorici, Nata- ţia faţă de poet şi opera sa, realizând un eminesciană devenind accesibilă pentru toţi beneficiarii. lia Gavrilaş, Mariana Gheorghiţă, Petru Leca participă la trăirile poetului, îngemănînd trăirile cu existenţa lor. original pelerinaj până în faţa microfonu- În cadrul prezentării de carte „160 ani cu poetul-nepereche – Mihai Eminescu” a fost făcută o trecere în Interesant a decurs şi ora de poezie „Mi-i dor mereu de Eminescu”. Tinerii cititori ai bibliotecii, împă- lui. revistă a operei marelui poet, a traducerilor lui, menţionînd că „Eminescu este un adevărat deschizător al dia- timiţi de poezia marelui poet au citit şi recitat poezii care te înalţă, la rîndul lor aceste versuri reprezentînd Evenimentul radiofonic eminescian a logului multilateral european pe care ni-l dorim. Tot ce mişcă în ţara noastră în cultură a avut atingere cu Emi- culmi ale creaţiei eminesciene, te ridică în slăvi alături de Luceafăr, te fac mai bogat sufleteşte alături de natu- avut loc în orele serii din 23 ianuarie, în nescu, toţi scriitorii şi-au încărcat condeiele în raza lui de lumină.Eminescu este poetul poeţilor. Peste 500 de ra-mamă. preziua unui alt important eveniment – volume apărute în ţară şi în străinătate, mii de studii, articole, eseuri, revocări, creaţii literare, dramatice – iată Toate manifestările culturale desfăşurate de „Zilele Eminescu” contribuie la cunoaşterea pas cu pas a cea mai bună recunoaştere a Geniului Eminescu în universalitate.Tînărul Voievod al literaturii române tronea- vieţii şi operei lui Mihai Eminescu, uşile bibliotecii fiind larg deschise pentru toţi beneficiarii, iar pentru a-l Ziua Unirii Principatelor – ajuns la cel de- ză azi în fruntea împărăţiei de cuvinte a limbii româneşti cu aceeaşi tinreţe fără bătrîneţe, care ne va susţine descoperi pe marele poet sîntem datori a fi mereu alături de opera Sa. al 151-lea an al calendarului sărbătorilor neamul în anii care vin. naţionale de primă importanţă. În aceste zile, cînd peste plaiul nostru răsună de pretutinden versul eminescian, beneficiarii bibliotecii au Vera OXENTE, fost antrenaţi într-un concurs de desen „Eminescu – cel mai drag poet”, care mai apoi au fost expuse la o ex- Biblioteca Publică pentru Copii, Molovata, Dubăsari Elena TAMAZLÂCARU

Cred că nu sunt sinceri cei – Destul atâta care afirmă că nu le pasă de sânge! Propun o UN OM DE CARE AVEM NEVOIE – ION CIOCANU putere... luptă dreaptă doar La 20 ianuarie curent, în Sala Mică a AŞM, a rii sunt: vertical şi incoruptibil, prodigios, activ, lupta pentru alfabetul latin. Este prolific, practică Nu există om care să nu se între doi oşteni. avut loc conferinţa ştiinţifică consacrată jubileu- harnic”. o critică sociologică, tematică şi explicativă, este lase îmbătat de vraja ei. Mai Puterea Cel care va birui lui de 70 de ani de la naşterea scriitorului şi criti- Acad. Gheorghe Duca, preşedintele AŞM, a cel mai popular autor, are multe distincţii”. degrabă dimpotrivă: ocolim să hotărască soarta cului literar Ion Ciocanu, doctor habilitat în filo- spus în cuvântul de salut: „Este o mare persona- Ana Bantoş, care a amintit şi de cercetătorul atenţi situaţiile în care ne pândeşte insuccesul, pentru că celorlalţi. Dacă oşteanul vostru va învinge, atunci veţi pleca logie, cercetător ştiinţific principal, organizată de litate, toată viaţa a fost vertical, a promovat un literar Vasile Ciocanu, fratele sărbătoritului, a cele mai apăsătoare şi mai deprimante sentimente le avem nevătămaţi acasă, iar dacă biruinţa va fi de partea noastră, Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe a singur adevăr: că limba este română. I se acordă subliniat că I. Ciocanu a dat un exemplu de mare atunci când ne uităm la omul doborât de neputinţă. veţi depune armele şi veţi fi prizonierii noştri! Moldovei şi Uniunea Scriitorilor. curaj educând cititorul, a reprezentat acest Spunând „putere”, mă refer, în primul rând, la calităţile Heţii au acceptat cu bucurie, deoarece se credeau cu Autor a peste 30 de volume – cu- segment ’60-’70-’80 ş.a., n-a fost opor- ce ne conferă ceva în plus faţă de ceea ce posedă alţii. mult mai iscusiţi în arta militară, dar, când au văzut cu cine legeri de articole şi studii literare, tunist, n-a umblat după funcţii”. Valeriu Oricine este mai slab ca noi aprinde involuntar în sufle- urmau să lupte, sângele le-a îngheţat în vene: din rândul cărţi de cultivare a limbii române, Matei a remarcat că sărbătoritul a fost întot- tul nostru o anumită scânteie a superiorităţii. Esenţa ei însă egiptenilor s-a desprins un bărbat cât un munte de mare, de versuri şi proză scurtă, recent, deauna tânăr cu spiritul, deşi l-au împresurat depinde de măsura omenescului din noi. Dacă te dai mare şi îmbrăcat în platoşă de metal şi purtând apărători de aramă printr-un Decret al Preşedintelui încercări, contribuie la întinerirea limbii, iar tare doar cu scopul ca cei mai slabi ca tine să-ţi ştie de frică, la mâini şi la picioare. Era, cel puţin, cu două capete mai R. Moldova Ion Ciocanu, cel care cele peste 3000 de articole sunt un însemn atunci puterea ta nu face nici cât o ceapă degerată! E nobilă înalt decât cel mai puternic dintre adversarii lui... a trudit o viaţă de om pe tărâmul al vitalităţii. Dr. Maria Cosniceanu a ob- nu puterea care domină cu brutalitate peste cei neputincioşi, Profitând de confuzia generală, un copilandru care ser- literelor şi continuă să munceas- servat că Ion Ciocanu luptă pentru o limbă ci forţa care se naşte din nevoia de a-i ajuta pe alţii... vea drept curier între cohortele heţilor a ieşit primul în în- că, a fost decorat cu cea mai în- română corectă, expresivă şi că e unicul Cu 13 veacuri înainte de Hristos, nu departe de locul tâmpinarea „muntelui împlătoşat” şi a strigat: altă distincţie de stat – Ordinul care face permanent – şi competent! – cul- unde râul Nil se varsă în Mediterană, a avut loc o confrun- – Eu mă voi lupta cu tine! Republicii. tivarea limbii. Dumitru Apetri a evidenţiat tare între egipteni şi heţi. Compatrioţii lui au protestat, căci nu era nici înarmat, În cadrul evenimentului de că în rodnica activitate de filolog cu profil Rupţi de grosul armatei lor, vreo două sute de heţi lup- nici antrenat. El însă a păşit cu hotărâre înainte... După câţi- omagiere au prezentat comunicări larg, un sprijin de nădejde al catedrei a fost tau din răsputeri să iasă din încercuire. Aproape două mii va paşi, s-a împiedicat, a căzut cu faţa în nisip, s-a ridicat ştiinţifice: dr. hab. Andrei Ţur- întotdeauna însoţit de o muză – distinsa de egipteni îi încolţeau din toate părţile şi era clar că până cu pumnii încleştaţi şi s-a oprit în faţa egipteanului care ho- canu – Critica literară ca anga- doamnă Raisa Ciocanu. la urmă vor cădea sub ploaia de săgeţi. Dârzenia însă le dă- hotea de râs la gândul că i-au trimis drept adversar un pi- jament; dr. Timofei Roşca – Ion Ion Melniciuc a prezentat proaspătul dea putere şi fiecare din ei a decis să-şi vândă viaţa cât mai pernicit neînarmat... Ciocanu: crainic al vieţii cuvân- volum al sărbătoritului Darul lui Dumne- scump. Citindu-le această hotărâre în priviri, Ramses al II- Undeva, în altă parte, un alt uriaş, pe nume Goliat, fuse- tului inspirat; dr. Nina Corcinschi – O trilogie cea mai înaltă distincţie a AŞM: medalia „Dimi- zeu, observând că are peste 200 de titluri: ”Ion lea, faraonul egiptenilor, a dat ordin ca lupta să înceteze şi, se învins de un oarecare David, dar acela măcar avusese cu critică. trie Cantemir”. Tatiana Potâng, viceministru al Ciocanu, care a activat şi pe post de profesor în liniştea ce s-a lăsat, a rostit cu voce tunătoare: el o bâtă şi o praştie, iar acesta nu avea nimic! I-au adus omagii sărbătoritului savanţii şi Educaţiei, a insistat că Ion Ciocanu este implicat universitar, era născut pentru catedră, era ascul- Ca să-l înveţe minte, egipteanul şi-a zis să nu-l omoare scriitorii Mihai Cimpoi, Nicolae Dabija, Vladi- în procesul de educaţie, prin rubrici permanente tat şi auzit. Lumea îl ştie, avem nevoie de Ion dintr-odată, ci să-l facă mai întâi de râs în văzul tuturor. mir Beşleagă, Nicolae Esinencu, Ana Bantoş, de cultivare a limbii la radio şi televiziune, dar şi Ciocanu, care este cunoscut şi recunoscut, şi Cu acest gând, şi-a lăsat suliţa jos, l-a prins cu mâinile de Ion Melniciuc, , Maria Cosni- prin materialele publicate în presă”. face un lucru enorm, care bate direct în ţintă – haină şi l-a ridicat în sus ca pe o pană, scuturându-l ame- ceanu, Dumitru Apetri ş.a. Conferinţa ştiinţifi- Acad. Mihai Cimpoi, care i-a înmânat celui lumea pune preţ pe limbă. Referindu-se la vremi ninţător în faţa sa. În aceeaşi clipă însă, copilul (care nu că a fost moderată de dr. hab. în filologie Vasile „de care, fiind vecini cu satele (Larga şi Tabani) demult apuse, I. Melniciuc a amintit că la un se- întâmplător căzuse jos, ci înadins, ca să-şi încarce pumnii Bahnaru, director interimar al Institutului de ne despart o pădure şi un deal”, o diplomă din minar republican al profesorilor, în prezenţa fos- cu nisip) şi-a descărcat „arma secretă” în ochii adversaru- Filologie al AŞM, care a subliniat că personali- partea Ministrului Culturii, dl Focşa, după care tului prim-secretar al pcrm Ivan Bodiul, Nicolae lui. Orbit de durere, uriaşul a scăpat copilul din prinsoare. tatea omului de cultură şi de litere Ion Ciocanu, a observat că pe lângă alte calităţi, Ion Ciocanu Dabija a spus că avem o republică de bâlbâiţi. Iute ca o panteră, băiatul s-a înarmat cu suliţa lui, l-a lovit slujitor fidel al scrisului în Basarabia, este de ori- „este omul ordinii şi al logicii”. Bodiul nu i-a permis unui însoţitor vigilent să-i cu ea peste genunchi şi, când oşteanul s-a prăbuşit ca sece- entare naţională românească: „Om de creaţie, sa- Nicolae Dabija, după ce a menţionat că este dea replica lui Dabija”. rat la picioarele sale, a fixat vârful suliţei pe gâtul adversa- lahorind o viaţă, a scris, cu faţa spre carte; a avut îmbucurător că ne întâlnim zilnic, la diferite ma- Au mai adresat cuvinte de salut: Lilian Carp, rului – semn că viaţa uriaşului era acum în mâna sa... ascensiuni şi căderi ierarhice ameţitoare”. nifestări, cu dl Preşedinte Mihai Ghimpu, care din partea Primăriei municipiului Chişinău; Silvia Uimit de cele întâmplate, faraonul s-a adresat către oş- Mihai Ghimpu, Preşedinte interimar al R. este un preşedinte al nostru, a vorbit despre Ion Ursache, Nicolae Bileţchi, Nicolae Esinencu, teni: Moldova, a accentuat că, dacă n-ar fi existat oa- Ciocanu ca despre unul dintre cei mai de sea- Ion Teleman din Iurceni, Nisporeni. – Să dăm onorul cuvenit acestui tânăr care ne-a amin- meni ca dl. Ciocanu, nu ne-am afla aici: „Am mă critici români din Basarabia: „Sunteţi un om Ion Ciocanu, mulţumind vorbitorilor, a tit din nou că nu puterea braţelor, ci mintea hotărăşte pe păstrat limba datorită unor astfel de oameni. Nu deosebit, un adevărat academician care încă n-a amintit de colegii care l-au susţinut în clipele fruntea cui să poposească laurii victoriei! v-a corupt nici o putere, aţi rămas vertical. Pe fost votat. Aţi supravegheat generaţia noastră şi- grele, printre care şi Anatol Gavrilov; a recu- foarte mulţi tineri i-aţi ajutat să vină mai aproape aţi ajutat-o să se realizeze. Este foarte greu să ţii noscut că nu e numai critic, ci şi un necruţător *** de poezie, proză, filozofie. Prin ce-au trecut co- acel echilibru pe care-l menţine I. Ciocanu, care autocritic; a mai amintit că în anul 1965, la Con- Aceste cuvinte ale faraonului mă fac să recunosc că piii, părinţii, bunicii noştri. Am corectat ce ni s-a citeşte totul şi pe toţi. Avem nişte datorii faţă de gresul III al Scriitorilor, M. Cimpoi, I. Druţă şi întotdeauna mi-a fost frică de puterea nelimitată în mâna luat, din ’88-’89 – avem zborul limbii lin”. I. Ciocanu, e şi meritul Domniei sale faţă de cum A. Busuioc au atins problema revenirii la alfa- celor limitaţi, dar am ştiut mereu că nici o putere nu poate Ion Hadârcă a evidenţiat că există facultă- arată literatura basarabeană astăzi”. betul latin, idee pe care a îmbrăţişat-o şi a culti- dăinui dacă nu se sprijină pe facerea de bine. ţile catedrei şi ale vieţii: „ I-am avut ca profesori Vladimir Beşleagă a specificat că sărbători- vat-o de atunci şi – da-Va Domnul – va continua Suntem cu atât mai mari şi mai puternici, cu cât mai la editură pe Ion Ciocanu şi Mihai Cimpoi. M-au tul: „A fost selectat de puterea de atunci, în cali- să activeze în ambele domenii: critica literară şi mult îi ajutăm pe cei mai slabi ca noi! David învingându-l pe Goliat învăţat să fiu consecvent, să-mi asum un anumit tate de cadru naţional, dar calculele au dat greş, cultivarea limbii române. risc. Ion Ciocanu are idei inepuizabile, capacita- scriitorul nu le-a confirmat aşteptările. Ion Cio- Gravură, sec. XIX Aurelian Silvestru te de muncă inepuizabilă, iar calităţile definito- canu a fost printre primii spărgători de gheaţă în Nina JOSU Nr. 4 (3360), 28 ianuarie 2010 Literatura şi arta 5 La 1 februarie 2010, ora 14.00, în Sala Senatului Universităţii de Stat (str. A.Mateevici, 60) va avea loc Conferinţa Ştiinţifică „Limba – atribut esenţial al identităţii naţionale”, dedicată împlinirii a 95 de ani de la naşterea marelui lingvist român Nicolae Corlăteanu. În cadrul manifestării va fi lansat volumul „Nicolae Corlăteanu. Testament. Cred în izbânda limbii române”, editat în 2010 de Casa Limbii Române „Nichita Stănescu”. LUMINA ADEVĂRULUI Testament urilor respective a făcut-o acad. S. Berejan o parte concepţiile şi convingerile cuiva îndemnându-i pe politicieni la concilie- Acest volum semnat de Nicolae Corlăteanu şi având suges- în articolul său „Un promotor constant al într-o problemă şi e alta să dai posibilitate re în problema denumirii limbii, evitând tiva denumire “Testament”constituie, în opinia mea, o sinteză a limbii literare române”. autorului să şi le expună el însuşi. Astfel, un referendum: „Vehicularea ideii despre tuturor încercărilor de purificare spirituală prin care a trecut auto- Un rol important şi demn de toată lau- dl Al. Bantoş a mai făcut un gest nobil, un eventual referendum în această privin- rul. Aflându-se „sub vremi” cumplite pe parcursul vieţii, ilustrul da în repunerea la locul de cinste bineme- publicând în memoria acad. Corlăteanu re- ţă este absurdă, deoarece ar însemna ca o savant şi profesor nu totdeauna a putut să spună adevărul până la ritat a reputatului lingvist N. Corlăteanu centul volum de lux „Nicolae Corlăteanu, problemă strict ştiinţifică să fie soluţionată capăt, nu a avut posibilitatea să vorbească despre lucruri şi eve- l-a jucat talentatul şi neobositul jurnalist Testament”, la începutul cărţii fiind pla- de oamenii care se orientează poate mai nimente importante, dar chiar şi în acele condiţii vitrege a rămas Alexandru Bantoş, redactor-şef al revistei sat cunoscutul testament „Las vouă moş- puţin în asemenea domenii teoretice şi un om de o probitate morală exemplară. Ca mulţi dintre dască- „Limba Română”. Începând cu anul 1995, tenire...” (Ienăchiţă Văcărescu).Volumul istorice complicate. <...> La referendum lii ce au trebuit să suporte rigorile ideologice ale regimului (îmi Domnia Sa publică mai întâi un dialog cu înmănunchează, în mod selectiv, cele mai sunt chemaţi să se pronunţe toţi, toată po- amintesc de consternarea cu care mama mea, fostă învăţătoare, acad. Corlăteanu, intitulat „Atribuirea de- reprezentative studii şi articole ale profeso- pulaţia. Ca să determinăm numirea limbii se întreba: reiese ca eu am minţit copiii?), Nicolae Corlăteanu a Destinul neordinar al patriarhului filo- numirii de limba română pentru noţiunea rului publicate anterior în revistele „Limba populaţiei majoitare, trebuie să apelăm la simţit acut, poate mai mult decât alţii, nevoia de a îndrepta ceea logiei noastre, acad. Nicolae Corlăteanu, de limba literară în Republica Moldova nu Română”, „Revistă de lingvistică şi ştiinţă alogeni? Nu e curios?” ce fusese arătat strâmb, de a limpezi ceea ce se vedea tulbure, de „încercat drumeţ pe întortocheatele căi ale ştirbeşte nici autoritatea şi nici demnitatea literară”, capitole din cărţile „Nandrişii” şi Astfel, distinsul om de ştiinţă, profe- a clarifica ceea ce fusese confuz. Volumul îngrijit de Alexandru basarabenilor”, care „a avut de suferit în nimănui”, după care distinsul savant a de- „Răspântii”. În studiile respective autorul sor şi îndrumător pe parcursul vieţii sale Bantoş a adunat toate materialele în care acad. Nicolae Corlăteanu a pus cu fermitate punctul pe i, demon- perioada stagnării” şi „a fost atacat în tim- venit autor permanent al revistei „Limba vorbeşte „despre adevăr fără părtinire”: a semănat înţelepciune şi lumină. După strându-şi crezul ştiinţific, deoarece înţelegea că sutele şi miile de discipoli care au făcut carte sub îndrumarea pul restructurării”, nu i-a lăsat indiferenţi Română” şi chiar membru al colegiului de despre formarea limbii române, funcţiile cum chipul fostului său profesor, Grigore Domniei Sale, chiar dacă nu puneau la îndoială autoritatea savantului, aşteaptau din partea sa acest act de pe elevii şi discipolii săi, aceştia cunos- redacţie. Astfel, prin intermediul revistei, ei în diferite epoci, despre procesul de uni- Nandriş, i-a luminat întreaga viaţă, tot aşa spovedanie intelectuală. Am simţit, pot să zic, „fizic” acest lucru, când, în mai 2005, la şedinţa consacrată ani- cându-i bine ideile şi convingerile referi- N. Corlăteanu a avut posibilitatea să-şi ex- ficare a limbii şi literaturii române, rolul şi nouă, discipolilor şi urmaşilor săi, în- versării a 90-a a naşterii acdemicianului Corlăteanu, organizată de Facultatea de Litere a Universităţii de Stat toare la numele corect al limbii noastre li- prime liber şi nestingherit concepţiile sale hotărâtor al limbii literare comune ca fac- văţătura şi opera sa tebuie să ne lumineze din Moldova, a trebuit să dau citire textului care în prezenta carte apare cu denumirea „Las vouă moştenire...”. terare – Limba Română. Începând cu anul despre limbă, despre denumirea corectă a tor de cultură şi renaştere naţională, despre calea în viaţă. În sala arhiplină, în care tronau amintirile despre mentorul nostru filologic, s-a lăsat o linişte absolută, care 1990, lingviştii s-au ridicat în apărarea sa- limbii literare, care „trebuie numită cu nu- identitate, conştiinţă de neam şi de credin- Este un mare merit al dlui Alexandru s-a mai păstrat, ca un moment de reculegere, chiar şi după ce am rostit ultimele fraze ale acestui impresionant vantului, reevaluându-i opera ştiinţifică şi mele său adevărat – română. Acest lucru ţă, despre dragostea de popor, de pământul Bantoş că în recentul volum a selectat şi a testament spiritual al academicianului Nicolae Corlăteanu: „Eu cred, cred sincer în izbânda limbii române şi a demonstrând cu argumente incontestabile nu afectează în niciun fel nici ambiţiile, strămoşesc, de tradiţiile şi obiceiurile ve- pus la dispoziţie tot ce este valoros şi de neamului românesc! Dixi et salvavi animam meam!” că „lingvistul N. Corlăteanu s-a ocupat nici orgoliul cuiva, cu atât mai mult, inde- nite din străbuni etc. mare folos pentru posteritate în opera ma- Volumul Nicolae Corlăteanu. Testament este o mărturie a faptului că nu numai acad. Corlăteanu a simţit toată viaţa de studiul limbii române şi a pendenţa şi suveranitatea statală a Repu- Bunul nostru profesor s-a referit la relui savant, om de o aleasă cultură şi pa- necesitatea de a-şi uşura sufletul, dar şi că noi, cei de astăzi, suntem dornici să înţelegem şi să apreciem aceas- adus contribuţii de valoare în acest sens”. blicii Moldova”. toate problemele stringente din societatea triot al neamului. tă sfântă lucrare a spiritului omenesc – spovedania în numele adevărului. O trecere în revistă a articolelor şi intervi- E una să constaţi, să comentezi de la noastră, vorbind şi de „mărul discordiei”, Maria Cosniceanu Irina Condrea, doctor habilitat în filologie, şefă a Catedrei de limba română, lingvistică generală şi romanică, O carte-monument Lingvistul de tip hasdeian Facultatea de Litere a Universităţii de Stat din Moldova Prin munca titanică pe ogorul lingvisticii ro- Anul acesta, 2010, profesorul-academician ba moldovenească”, dar, după cum a mărturisit, cu O carte ce necesită o lectură cu tocul în mână mâneşti academicianul Nicolae CORLĂTEANU Nicolae Corlăteanu (14 mai 1915 – 21 octombrie mult mai târziu, într-un interviu jubiliar: „am făcut Academicianul Nicolae Corlăteanu a fost şi ră- ca expresie lingvistică a faptelor şi evenimentelor s-a învrednicit pe cinste de titlul suprem în lumea 2005) ar fi împlinit vârsta de 95 de ani. Cu acest ceea ce se putea face într-un regim, care ameninţa mâne unul dintre lingviştii de seamă ai celei de-a din trecutul nostru istoric.” („Testament”, p.50). savantă – patriarh al literelor din Basarabia. prilej, Casa Limbii Române din Chişinău a scos de în orice moment, în orice clipă fiinţa nu numai a doua jumătăţii a sec. al XX-lea. Numele Domniei Primele texte de limbă română scrisă, după pă- Trecut la cele veşnice, marele cărturar ne-a lă- sub tipar cartea: Nicolae Corlăteanu. Testament. unui indivd izolat, ci şi a unui popor întreg”, „pe Sale este astăzi bine cunoscut şi recunoscut atât în rerea autorului, ne fac să determinăm corect pro- sat moştenire zeci de cărţi de reală valoare teoreti- Cred în izbânda limbii române (Chişinău, 2010, acele vremuri se cerea nu numai reticenţă diploma- Basarabia şi România, cât şi pretutindeni în întreg gresul evoluţiei şi dezvoltării culturale a limbii co-practică: monografii, studii, manuale, dicţiona- 256 p., format mare de revistă). Publicaţia repre- tică, ci recurgerea la limba lui Esop, pentru ca lu- spaţiul ex-sovietic; iar lucrările Dumnealui, scrise noastre, realizat la început prin străduinţa primilor re, publicistică, memorii. zintă un florilegiu, o serie de scrieri alese despre crurile, trecute oarecum sub tăcere, să fie înţelese îndeosebi în romanistică şi lingvistică romanică, traducători. Recent, sub egida Casei Limbii Române “Ni- Ţară, neamul românesc, limba română ş.a., semna- de cei pe care îi priveau direct”, „m-am străduit ca se bucură, în permanenţă, de popularitate. Anu- Mai târziu, drumul evoluţiei progresive a tre- chita Stănescu”, a văzut lumina tiparului o nouă te de-a lungul anilor de regretatul academician şi ideea unităţii lingvistice moldo-române să fie me- me de aceea considerăm că a fost mai mult decât cut în faza scrierilor istorice şi literare originale. carte ce sintetizează activitatea prodigioasă a emi- profesor: Studii, comunicări („Româna literară în reu prezentă, dar în forme, bineînţeles, acceptabi- oportun şi cuviincios gestul de a-i edita, post-mor- Referindu-se la această perioadă, dl academician nentului savant în ultimii ani de viaţă. Republica Moldova: istorie şi actualitate”, „Ro- le în vremurile de grea cumpănă” (v. RLŞL, 1990, tem, monografia „Testament”, în care sunt incluse insistă mai cu seamă asupra anului 1643, când a Titlul cărţii e pe cît se poate de sugestiv – Tes- manizare şi reromanizare”, „Începuturile scrisului nr. 4). Să ne amintim doar de reforma ortografică o parte din studiile şi articolele publicate de aca- fost tipărită „Cazania lui Varlaam” sau „Carte ro- tament, care în descifrare trebuie înţeles “Las românesc”, „Repere din istoria filologiei române din 1956, când „limba moldovenească” a făcut un demicianul nostru în ultimii 15-20 de ani, în vari- mânească de învăţătură”, prin care a fost marcat vouă moştenire” – o destăinuire de suflet a omu- interbelice” ş.a.), Dialoguri (interviuri), Memorii mare şi important pas spre limba clasicilor noştri ate reviste şi culegeri de specialitate. un eveniment de mare importanţă pentru istoria lui-savant Nicolae Corlăteanu, făcută oficial la („Aduceri-aminte”) ş.a., selecţia, coordonarea şi (V. Alecsandri, M. Eminescu, I. Creangă, G. Coş- Suntem de părerea că, dacă citeşti măcar un limbii române literare medievale: biruinţa deplină 2005. Mottoul de pe copertă – “Cred în izbânda prefaţa aparţinându-i distinsului şi harnicului jur- buc, I. Slavici, I. L. Caragiale), spre limba literară articol din această carte, îţi poţi da seama destul a scrisului în limba română sau biruinţa limbii ro- limbii române” – ne asigură totala şi nesimulata nalist Alexandru Bantoş, director al Casei Limbii folosită de românii de pretutindeni. Acest eveni- de uşor că acad. Nicolae Corlăteanu a fost cu ade- mâne asupra slavonei. După acest moment de an- apartenenţă a Domniei Sale la neamul românesc. Române, redactor-şef al revistei „Limba Română”. ment avea să-l aprecieze, la justa lui valoare, repu- vărat un savant profund, de vreme ce dumnealui a vergură, problema cea mai mare rezidă în crearea Or, acesta e şi un îndemn pentru cei care l-au cu- Acad. Nicolae Corlăteanu, supranumit, pe tata lingvistă Mioara Avram, menţionând că: „este însuşit cu dibăcie nu numai tainele metodologice unei limbi de cultură pentru toţi românii, în con- noscut, dar şi pentru tînăra generaţie de azi să-i bună dreptate, Profesor al profesorilor, Patriarh al meritul incontestabil al intelectualilor basarabeni ale profundelor cercetări de lingvistică, dar a şi cordanţă cu necesităţile ştiinţei şi gândirii moder- urmeze exemplul. lingvisticii din spaţiul interriveran pruto-nistrean, că, încă din anii ’50, au ştiut să profite de orice acumulat imense cunoştinţe de teorie a limbii, de ne, deziderat împlinit abia după un secol de aprig Chiar dacă s-ar fi urmărit doar acest scop, a fost un lingvist de larg profil, un lingvist de tip moment de relativă destindere internă şi externă filosofie, de istorie naţională şi universală. zbucium intelectual al cărturarilor români. apariţia cărţii ar fi pe deplin justificată. hasdeian, care a abordat cu o impecabilă compe- pentru a-şi reorienta norma lingvistică din ce în ce Sunt copleşitor de interesante toate studiile din Din considerentele că monografia acad. Nico- Crezul neclintit al savantului îl împărtăşesc, tenţă, erudiţie şi o capacitate de muncă, demnă de mai mult după cea de peste Prut” (v. RLŞL, 1993, monografia „Testament”, dar aş vrea să mă refer, lae Corlăteanu conţine un sistem complex şi am- fără rezerve, toţi oamenii de bună-credinţă. invidiat, probleme importante de ordin teoretic, nr. 2, p. 36). puţin, doar la unul, cel cu titlul de „Începuturile plu de informaţii teoretico-aplicative la lingvisti- În plus, cei interesaţi vor beneficia de studii, metodic şi practic din diferite domenii ale limbii Testamentul Las vouă moştenire... regretatul scrisului românesc”, din care este foarte clar că că, sociolingvistică şi istoria limbii române litera- comunicări, memorii scrise în piscul vieţii savan- române: lexicologie şi lexicografie, gramatică şi academician şi profesor Nicolae Corlăteanu îl în- fenomenul culturalizării limbii române scrise nu re, susţinem că această carte va fi un instrument tului. istoria limbii literare, fonetică, fonologie şi isto- cheie optimist: „Eu cred, cred sincer în izbânda constituie un fenomen naţional în sine, ci unul de lucru al studenţilor şi profesorilor de limbă E un noroc să intri în posesia acestei cărţi care, ria scrisului românesc, stilistică şi cultivarea lim- limbii române şi a neamului românesc! Dixi et sal- european, universal chiar. Aceasta înseamnă că română. Va fi, cu certitudine, o carte ce va putea cu deplin temei, poate fi numită carte-monument. bii etc., îmbinând concomitent, în modul cel mai vavi animam meam!” utilizarea şi literarizarea limbii române scrise nu ţine locul unui manual universitar, întrucât auto- E un merit incontestabil al redactorului-şef al re- fericit, munca de cercetare în cadrul Academiei Aşa l-am cunoscut şi eu, fost student al Dom- trebuie pusă strict numai pe seama factorilor cul- rul ei invocă date noi din cele mai recente tratate vistei «Limba Română», Alexandru Bantoş, care de Ştiinţe a Republicii Moldova cu cea de preda- niei Sale, apoi coleg de catedră, pe profesorul-aca- turali interni, dar şi pe seama celor externi. Ambii de specialitate. Cu siguranţă, beneficiarul acestei şi-a asumat mai multe responsabilităţi: selecţia, re în calitate de profesor la Universitatea de Stat demician Nicolae Corlăteanu, care era cu „limba factori au contribuit la apariţia primelor texte scri- cărţi, după părerea noastră, nu va fi doar un sim- coordonarea şi prefaţarea acestei atît de necesare din Chişinău, chiar din primii ani ai înfiinţării lor moldovenească” pe buze, când nu se putea spune se de limbă română în epoci şi condiţii diferite. În plu cititor, de vreme ce el nu va fi unul care o va cărţi. în 1946. altfel, şi cu limba română în inimă, în cuget şi-n studiul respectiv se lasă uşor de înţeles că numai citi, pur şi simplu, ci unul care o va studia cu to- În anii de restrişte, ce-i drept, acad. Nicolae simţiri. factorul intern nu a fost suficient pentru a pune cul în mână. Ion MELNICIUC, Corlăteanu, care a deţinut şi postul de director al Vladimir ZAGAEVSCHI, în circuit scrisul în limba română. Autorul men- doctor în filologie, Institutului de Limbă şi Literatură, a folosit, ca şi doctor în filologie, ţionează, în acest sens, că „primele noastre texte Petru Butuc, conferenţiar universitar ceilalţi colegi, lingvişti şi literaţi, glotonimul „lim- conferenţiar universitar scrise (fie şi sub forma unor traduceri) se prezintă Uiversitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”

Bulgări neastâmpăraţi se-aruncă SE ÎNTÂMPLĂ CEVA… îţi tulbură liniştea mă, POETUL Lidia GROSU peste drumul ce se pierde Fratelui meu Victor şi-ţi zdruncină aşteptările condensate tiviţi cu buchea „crimei” de a fi basarabean În memoria Maestrului Grigore Vieru Sub nămeţii moi ca puful, dezmierdând pe margine de stea. şi mi-e teamă de parcă aş ţine ceva din furat L-am văzut pe poet… urmele calde Frate al meu, pe când adevăraţii hoţi intentează Peste care lin respiră cerul plin de libertate… Risipă chiar deloc nu mi-ar părea dosare penale Mugure-n floare cu noi ceva se întâmplă: Ca steaua de veghe atunci când creştem pe atât energiile ce ar consuna pentru mea culpa de a avea câte cinci, Aşteptată ani de zile, îşi trăieşte sărbătoarea În zori la hotare. pe cât să atingem cerul cu mâna, cu blânda-ţi înflorire (dar nu şase!) degete la mâini şi picioare. Ce dintr-un sublim descinde, cuprinzându-mi în geografică schimbare... toată Ţara, simţindu-i aproape zvâcnetul tâmplei. Părinte, L-am văzut pe poet… Cu-nceputu-n PMAN-ul trist, amuţit Doruri de ploi Aş simţi înviorata ta suflare nu sunt liber să-mi apăr copiii un timp de jalea Frate al meu, Cu stropi de agheasmă cum străbate precum mi-o doresc, dar nici să strig Unui Prier răstignit care a sfidat trădarea… pe noi profund ne frământă ceva că au fost şi rămân mai buni decât noi, Peste poduri de flori. atunci când cuvântul prin zidul nopţii mele abisale şi în mici fărâme îl doboară. chiar dacă bâta nătângă de fariseu i-a umilit. Norii grei se risipesc şi teribili proletari e liber pe atât Ei cu sângele lor au plătit o redeşteptare L-am văzut pe poet… pe cât nu-l aude cineva,care ne minte. Îşi scot măştile-odioase şi coroanele de ţar. îmbătrânită devreme într-o chinuitor Avalanşă de nori – Gândurilor de mişei până-aici le-a fost să fie: Frate al meu, drag foarte acum, peste ani şi mai drag, de lungă, Un corset Ca o lebădă în iarna, mult prea lungă şi ostilă, Frate al meu, de la 89 încoace, încercare silueta ta, contopită pentru corbii croncănitori Cu a ei tăceri de gheaţă în totală discrepanţă, avem ceva fiecare de a ne renaşte în aceeaşi cetate – Îşi ia zborul spre lumină Basarabia măreaţă. cu verdele unui brad, din „nestatornicia” inocenţei, cea moştenită de la străbuni – Românitatea. se va înălţa mereu, bucurând al meu prag… L-am văzut pe poet… inventată de dinozauri, P.S. CU GURĂ DE LUP, BEZNA… dar şi clipele verzi tăinuite Voi rosti ca astăzi: se întâmplă ceva Marea ochilor, tristă, Părinte, Alina veşnicia În foişorul roşu se bea apă vie într-o fericire trăită ce ne leagă inima mea şi a ta. sunt liber doar pe atât De pe o prispă. turnată la moara unui april de pasărea migratoare – 17 aprilie 2009 pe cât să nu accept cu gândul, darmite inima, SPRE NOI de mioara naivă un regim de teroare. L-am văzut pe poet… Lumini multicolore printre crenguţe verzi ce n-a profitat de unica-i şansă să zbori şi să nu crezi aş vrea Doamne, apără-ne, E Taina care mă apără Alintă gândul-febră ce ţine-un univers de a deveni năzdrăvană. că ceva se întâmplă MĂRTURISIRE nu ne lăsa să trăim pe nou o oroare. Cu-a doinelor vatră Şi cu-n uşor cutremur te-atrage spre etern atunci când seisme psihologice Părinte, În care ani de doruri ca fulgii, lin, se cern. Vai şi amar de tine, mioriţă laie, nu sunt liber să fiu român IMPRUDENŢĂ Într-o veşnică flacără. rătăcită de ciobanul, astăzi molestat, decât doar că în suflet, inimă şi gând În drum spre casa ta, Doamne, ce te ghida spre zăvoi unde-i iarba de voi , Şi-această lume veche-ntr-o lumină nouă port această moştenire de la străbuni. am deviat de la normă: L-am văzut pe poet… cazi pradă unor ispite Atât de dragă pare cu proaspătu-i de rouă, Iar în materna mea , m-am certat cu întunericul Tânăr – ca şi poemele toate de a sorbi din băutura morţii tacite. Frâu liber dând colindelor în dansul fulgilor bătută în cuie de grindina de calchieri unor intermediari, Bătrână-i era doar Croindu-şi drum spre casă amar de ani cotropitoare, ce-mi vorbeau fără noimă Singurătatea. în zbor. Căznindu-te nenumărat, pocită de infractori în lege, de nişte stati, accepţi ca destin al tău despre o posibilă iertare de păcat. adun aşchii de nestemate pe apucate, Cum, Tată al meu, să le spun, Din lespezi de iubire cresc treptele spre cer frica (ce) are o mie de picioare, precum părinţii noştri culegeau Şi tainic te îmbie să-admiri acest mister dar care, păcătosul de mine, cărţile Adevărului despre lume că, departe de a fi etalon, Ca nu cumva un verde să-şi piardă-a împleticite, te doboară. la mănăstirile incendiate sa splendoare doar de Tine mă ştiu luminat? în dricul nopţii de enkevedişti; Eşti Singurul judecător, Într-o sinistră ploaie de gloanţe şi teroare… Şi…cazi, mândreţe, cuprinsă de agorafobie, aceştia, în delir alcoolic, contaminaţi iertată fie-mi nesocotinţa, tu, care nu ai cunoscut niciodată de politizare, dar, în confuzie, nu pot să tac Lumini multicolore printre crenguţe verzi ce este libertatea adevărată, profanau Scrisul martirilor, binecuvântat Scriu file de istorie durute pe zăpezi, de Cer, şi astfel haina sufletului, Dimensiuni funebre…Iar roşii împăraţi cazi în genunchi, trecându-l prin flacăra mistuitoare. mai grea decât piatra, Cad sub apusuri grele. De mame blestemaţi. debranşând de la gura de aer apasă sufletul meu neîmpăcat éra – astăzi a ta, Părinte, că urgia a pătruns şi ELOGIU LIBERTĂŢII iar mâine a celor ce se vor naşte… nu sunt liber să aştept cu lumină în biserică… Frunza verde, neobosită, în tăcerea iernii „N-o face!” actul ce mi-ar confirma redobândirea Salvează-ne, Doamne, Bucură argintul paşnic aşternut ca pernă I-auzi cum îţi strigă? cetăţeniei de blestemul Macbeth-ului „Păzea! vine bezna cu gură de lup Şi de sus, de la-nălţimea ochiului ce nu Grafică: Iurie Braşoveanu şi revenirea la Patria mamă. încoronat. se vede şi ne-nghite”. 07.04.09 Mă strecor prin pădurea anilor grei de ara- 6 Literatura şi arta Nr. 4 (3360), 28 ianuarie 2010 Grigore Vieru între stele Redutabil savant şi profesor de vocaţie La jumătate de an de la plecarea în ceruri a lui Grigore Vie- lui. Părintele Ioan Ciuntu a ţinut şi un parastas. Profesorul universitar Sergiu Petrovici cadrul uneia dintre cele mai prestigioase ru, soţia poetului, Raisa, şi fiul lor, Călin, au organizat pe 12 iulie Au fost prezenţi, cu flori şi cu lumînări, , Anatol s-a impus pe parcursul a mai bine de 50 de Universităţi de Comerţ din R.Moldova - 20090 un parastas de pomenire în biserica din satul poetului, Pere- Codru, Arcadie Suceveanu, Andrei Strâmbeanu, Ion Stici, Constan- ani atît ca pedagog şi dascăl de vocaţie, cît Universitatea Cooperatist-Comercială din râta, şi o masă, cu participarea a circa o sută de săteni şi rude. tin Tănase, Mihai Munteanu, Petru Munteanu, Vasile Iovu, Ion Ca- şi ca savant de renume, ca specialist redu- Moldova. Noi, cei veniţi de la Chişinău - Raisa Vieru, Călin Vieru, Vasile ţaveică, Alexandru şi Ana Bantoş, Gheorghe Ghidirim, Alexandru tabil în domeniile comerţului, cooperaţiei Merită remarcat şi faptul că dl Vatamanu, Valentin Ciobanu, ex-viceministru al comerţului, şi sub- Rusu, Vasile Dragomir, Alexei Sofroni, Valentin Ciobanu, Victor de consum, economiei moderne, market- S.Petrovici în cei peste 50 de ani de acti- semnatul - am ţinut un moment de reculegere la mormântul mamei Plugaru, , Anatol Babin ş. a.. ingului, pedagogiei şi politicilor educaţio- vitate prodigioasă a parcurs toate treptele poetului, Eudochia Vieru. Pe monumentul funerar, realizat din pia- Am avut ocazia să particip la Festivalul Internaţional de Poezie nale. de ascensiune inerente atît procesului de tră de Cosăuţi de către sculptorul Tudor Cataragă, sunt incrustate „Grigore Vieru”, ediţia 1, ce s-a desfăşurat între 9 şi 12 octombrie S-a născut la 3 februarie 1940 în comu- cercetare, cît şi învăţămîntului universitar epitafurile: “Pierzând pe mama, îmi rămâne Patria, dar nu mai pot 2009 şi a fost organizat de Editura „Princeps Edit”, Iaşi, Muzeul na Voloave, judeţul Soroca, într-o familie şi nu numai: de merceolog, şef de secţie fi copil” şi ”Sunt iarbă, mai simplu nu pot fi - Grigore Vieru”. Literaturii Române Iaşi, Uniunea Scriitorilor din Republica Moldo- de ţărani harnici şi de o bunătate ireproşa- ce ţine de Conjunctura Pieţei Internaţiona- Când am ajuns la o intersecţie, am zărit minunea de unde a avut va, Asociaţia Culturală „Feed Back”, cu sprijinul Primăriei Iaşi şi al să-şi ia începutul copilăriei sale Grigore Vieru – casa părintească. Primăriei Chişinău. bilă. Părinţii: Ilie şi Vera Petrovici, vred- le, cercetător ştiinţific superior, lector, Doamna Raisa ne-a preîntâmpinat că gardul nu mai este. A fost luat La acest festival au participat Adrian Păunescu, Mihai Cimpoi, nici plugari şi fideli purtători de datini, lector superior, conferenţiar universi- pentru foc de cineva. Într-adevăr, casa nu are nici zare de gard. Tudor Gheorghe, Nicolae Dabija, Valeriu Matei, Theodor Codrea- tradiţii şi grai românesc, l-au educat în tar, profesor universitar. De asemenea, Eu fusesem aici de mai multe ori cu poetul şi mă tot minunam nu, Ognean Stamboliev (Bulgaria), Leons Briedis (Letonia), Vitali spiritul dragostei de Ţară, de Neam şi de dl S.Petrovici s-a manifestat în mod plenar cum seamănă casa lui Grigore Vieru - şi interiorul, şi exteriorul - Kolodii (Ucraina), George Vulturescu, Horia Zilieru, Daniel Corbu, credinţă în Dumnezeu. Toate acestea i-au şi ca administrator, activînd în perioada re- cu cea a părinţilor mei din satul Vatici, judeţul Nicolae Sava, Viorel Dinescu, Vasile servit pe parcursul copilăriei şi adolescen- spectivă în diverse posturi: şi şef de maga- Orhei. Şi de această data m-am simţit parcă a Tărâţeanu, Emil Coşeriu, Ion Hadâr- ţei drept călăuză şi repere esenţiale în pro- zin, şi director la baza angro, şi director câta oară mai reîncărcat de dragostea pentru Alexei Marulea că, , Mihai Munteanu, Călin cesul de formare a personalităţii şi caracte- al colegiului, şi director la biroul de pro- cu covoraşul cu locurile unde mi-am petrecut copilăria şi mân- Ciobotaru, Grigore Ilisei, Nichita Dani- rului viitorului savant. iectare, şi şef de catedră, şi prodecan, şi imaginea lui Grigore gâierile părinţilor. La tristeţea pe care o trăiam lov, Victor Crăciun, Andi Andrieş, Cătă- În perioada 1947-1956 îşi face studi- decan, şi prorector etc. Din 2001 şi pînă 70 atunci, doamna Raisa ne-a anunţat că a fost la Vieru, cadou făcut lin Bordeianu, Cristofor Aldea Teodoro- ile în satul de baştină şi în oraşul Soroca în prezent dl S.Petrovici activează ca şef ministrul Culturii şi Turismului cu rugămintea poetului la cei 70 de vici, Fuego, Teatrul „Alexei Mateevici”, destinaţi a bucura pe cei din preajmă pen- să se organizeze în această casă un muzeu care ani ai acestuia Corala „Vocile Primăverii”, Grupul Et- (învăţămîntul primar – în Voloave şi învă- Catedră Marketing, Comerţ şi Turism. tru că obţin totul prin muncă onestă şi asi- să poarte numele poetului şi că ministrul a fost nofolcloric „Moştenitorii”. Aici a fost ţămîntul mediu general – în Şcoala Medie Cunoştinţele fundamentale în domeni- duă, prin muncă sistematică, prin dăruire de acord. dezvelit şi bustul lui Grigore Vieru. La nr. 1 din centrul raional Soroca). ile profesate, enorma capacitate de muncă, totală şi multă-multă cumsecădenie. Pro- De mult trebuia, chiar şi atunci cînd poetul mitingul organizat cu acest prilej au par- După absolvirea şcolii medii îşi conti- dragostea incomensurabilă faţă de activita- fesorul universitar S.Petrovici face parte era încă în viaţă. ticipat Gheorghe Nichita, primarul gene- nuă studiile la Tehnicumul Cooperatist din tea de predare şi cea de cercetare, harul cu din această elită, reprezentînd-o cu onoare Am plecat cu Călin la marginea satului, ral de Iaşi, care a spus că Grigore Vieru oraşul Soroca la specialitatea „Merceolo- care l-a înzestrat Bunul Dumnezeu – toa- şi demnitate. Domnia Sa, spre uimirea tu- pe malul Prutului, unde, cu 60 de ani în urmă, este unul dintre cei mai de seamă poeţi gia mărfurilor alimentare şi nealimentare”. te acestea l-au ajutat pe dl S.Petrovici să turora, generează şi emană cu dăruire acea funcţiona în regim un bac ce lega permanent români şi, începînd cu la 11 octombrie Absolvind această instituţie prestigioasă elaboreze şi să editeze studii, monografii, cele două maluri ale Prutului, iar astăzi mai 2009, o stradă din Iaşi va purta numele energie benefică, care doar apropie colegii, de comerţ, este repartizat la lucru în comu- manuale, articole ştiinţifice de referinţă în studenţii, părinţii acestora, inclusiv rudele sperie lumea un gard de sârmă ghimpată. poetului nostru. na Camenca din raionul Glodeni în sfera diverse probleme economice: economie Parastasul a fost organizat şi pregătit de so- Călin Vieru a venit cu un cuvânt de şi prietenii. De asemenea, Profesorul uni- cooperaţiei de consum, unde îşi va mani- modernă, comerţ, tehnologii comerciale, ţia poetului, Raisa, de Călin, mulţumire pentru cei care au contribu- versitar S.Petrovici a cucerit şi cucereşte şi de nepoata lui Grigore Vieru, Lucia Ciutac şi it la înveşnicirea memoriei tatălui său, festa din plin aptitudinile şi calităţile de management în comerţ, marketing, turism, mereu pe toţi prin comportamentul rafinat, soţul ei, Victor, rudă cu actorul Victor Ciutac. apreciind în mod deosebit eforturile pri- merceolog iscusit. Între anii 1959-1962 îşi cooperaţia de consum, bazele logisticii, vorba-i cumpătată, caldă şi domoală, prin 12 femei au pus pe masa din curtea casei soţi- marului Gheorghe Nichita, care a con- face serviciul militar în Republica Belarus. tehnici şi tehnologii educaţionale etc. raţionamentele judicioase şi bine argumen- lor Ciutac fel de fel de bucate. Eu i-am dăruit dus toate manifestările legate de come- Întors din armată, îşi continuă studiile la Lucrările editate pe parcursul întregii tate, prin modestia şi cumsecădenia exem- doamnei Raisa un portret-fotografic “Grigore morarea lui Grigore Vieru cu o aleasă Institutul Comercial-Economic din oraşul vieţi au o importanţă indiscutabilă, fiind plară. Vom observa că atare calităţi Dom- Vieru vorbind cu Nicolae Sulac”, realizat de responsabilitate şi dragoste. Lvov la specialitatea „Economia comerţu- valorizate în modul cel mai eficient de zeci nia Sa le-a obţinut şi promovat, în primul maestrul Pavel Bălan în Sala cu Orgă, când Cu cuvinte alese de înaltă apreciere lui”, institut de renume pe care l-a absolvit şi zeci de generaţii de studenţi, de specia- rînd, graţie educaţiei alese din familie, Nicolae Sulac i-a dăruit poetului la jubileu o a poetului şi-a început discursul său Ni- cu magna cum laude în 1967. liştii din comerţ, inclusiv de către angajaţii iconiţă şi i-a spus: “Grigore, poeziile tale, ca şi colae Popa, secretar general al Consiliu- unde cei mai buni dascăli şi profesori i-au În perioada 1968-1972 îşi face studii- în cooperaţia de consum. Aşadar, cele pes- fost părinţii. În al doilea rînd, un rol deci- cântecele mele, sunt sus la stele şi n-o să ajun- lui Mondial al Românilor, venit din Los le la aspirantură la Academia de Ştiinţe a te o sută de lucrări publicate (monografii gă duşmanii la ele”. Angeles, SUA. siv în formarea personalităţii inconfunda- RM, în cadrul Institutului de Economie, personale, monografii colective, manuale, La acest eveniment subsemnatul şi Vasile Busturi ale poetului au mai fost înăl- bile a profesorului şi savantului S.Petrovici Vatamanu au vorbit despre activitatea poetului ţate la Alba-Iulia şi Piteşti. Ca semn de iar în 1973 susţine cu succes prima teză de suporturi de curs, broşuri, articole ştiinţifi- l-a avut devotamentul sacru faţă de muncă Grigore Vieru, aducînd şi aprecierea lui Nichi- mulţumire pentru tot ce face întru înveş- doctorat. În 1988 susţine cu brio teza de ce, recenzii, avize etc.), precum şi studiile zi de zi în activitatea didactico-ştiinţifică. ta Stanescu, care spunea:”Vieru, prin poeziile nicirea poetului nostru naţional, prima- doctor habilitat în economie cu genericul colective sau individuale, inclusiv diser- Profesorul universitar S.Petrovici, fiind sale, transfigura natura naturii”, mai pomenind şi despre poezia lui rului Gheorghe Nichita i-a fost înmânat tabloul-fotografie „Grigo- „Probleme de organizare economică pri- taţiile de doctor şi de doctor habilitat în un Om de aleasă omenie şi de o delicateţe Adrian Păunescu rostită la moartea lui Grigore Vieru, despre plân- re Vieru”. Poeţii şi editorii Daniel şi Filomena Corbu au reuşit să vind eficientizarea mecanismului de con- economie, coordonate şi redactate de pana rară, are un Crez în Viaţă, de care se con- sul cu durere al lui Mihai Cimpoi, Nicolae Dabija, Ion Ungureanu, editeze într-un termen recoprd de la moartea poetului două cărţi: ducere în comerţ”, susţinere care a avut loc profesorului S.Petrovici, însumează crezul duce mereu: face totul cu dragoste, temei- Gheorghe Ghidirim, Andrei Strâmbeanu, Valeriu Matei, Constantin „Grigore Vieru în amintirile contemporanilor” de Daniel Corbu şi la Moscova în cadrul Consiliului Speciali- său de o viaţă şi aspiraţiile, axate pe veri- nic şi inspirat şi cu totală dăruire. Nu se Tănase, Ozea Rusu, Alexandru şi Ana Bantoş ş.a. „Grigore Vieru, poetul arhetipurilor” de Mihai Cimpoi. zat de la Institutul de Cercetări Ştiinţifice tabili, autentici şi durabili piloni, cum ar Am adăugat şi eu că satul Pererâta este un sat sfânt în lume, mai La miting au participat părintele Teoctist şi stră-strănepoata lui opreşte niciodată la jumătate de cale. Este a Economiei, Comerţului şi Sistemele de fi: adevăr ştiinţific, analiza imparţială, perseverent şi inventiv, stăpîneşte o putere amintind că, la un miting de vreo sută de mii de oameni din Cuba, Ion Creangă, Olguţa Caia, cununată de familia Vieru. Dirijare, afiliat pe lîngă Ministerul Comer- sinteza precedată de examinarea atentă, preşedintele Uniunii Scriitorilor din această ţară l-a prezentat pe O cunună de melodii foarte dragi lui Grigore Vieru au interpre- de muncă de invidiat şi are o pregătire teo- ţului al URSS. simplitatea şi eleganţa în exprimare, ar- Grigore Vieru ca fiind născut la Pererâta, un sat care ocupă locul tat marii noştri maeştri Vasile Iovu şi Simion Duja. Aici ar mai fi de retică ireproşabilă. întâi în lume după frumuseţe. spus că autorul bustului lui Grigore Vieru este Gheorghe Gheor- Imediat i s-a conferit şi titlul de profe- monia şi argumentul ştiinţific. Cu prilejul jubileului de 70 de ani vă În drum spre Chişinău, îi povesteam lui Călin că, în zilele de ghiţă (Iaşi). sor universitar de către Catedra „Econo- Indiscutabil că tot ce-a scris şi publicat aducem sincere felicitări, exprimîndu-vă 14 februarie, ziua de naştere a poetului, îl felicitam mulţi ani la rînd Când a apărut cartea „Taina care mă apără”, am citit-o şi am mia şi Organizarea Comerţului” a USM prof.univ. S.Petrovici timp de o viaţă a in- totodată cele mai călduroase urări de sănă- şi aproape de fiecare dată îmi răspundea că în această zi este invitat observat că domnia sa a dedicat poezii, poeme, cântece pentru 117 şi Senatul acestei prestigioase instituţii de fluenţat şi condus la sporirea, eficientiza- tate, fericire şi mari succese în activitatea când la un colegiu sau liceu, cînd la o grădiniţă şi îmi propunea să personalităţi ale lumii - din ştiinţă, medicină, cultură, istorie, in- învăţămînt superior din R.Moldova. rea şi optimizarea procesului educaţional, Dvs. didactico-ştiinţifică. merg şi eu cu el. Mergeam împreună şi eram fericit. clusiv 15 pentru înalte feţe bisericeşti. Am îndrăznit să-l întreb pe De menţionat că din 1968 şi pînă în contribuind astfel la promovarea dezidera- La mulţi şi fericiţi ani! Odată, în ajun de ziua lui de naştere, mi-a telefonat şi m-a in- Grigore ce semnificaţie a pus în denumirea cărţii „Taina care mă prezent şi-a desfăşurat activitatea ştiinţifi- telor praxiologice de primă importanţă, ce vitat să-l însoţesc, împreună cu Alexei Sofroni, la o întâlnire cu apără” şi Domnia sa mi-a răspuns: „Alexe, să ştii că una din tai- co-didactică în cadrul mai multor institu- ţin de cercetare / predare / învăţare / eva- Vasile Botnarciuc, cetăţenii oraşului Căuşeni. Îl invitase primarul de Căuşeni, Anatol nele care m-au ai fost şi tu”. Am rămas cutremurat de aceste cu- ţii de cercetări ştiinţifice şi universităţi de luare. doctor habilitat, conf. univ., Zaremba, cu ocazia lansării imnului oraşului, compus de Grigore vinte. Să-i urmăm exemplul şi să transmitem copiilor, nepoţilor şi prestigiu din R.Moldova (Institutul Uni- În încheiere am mai scoate ceva în re- Vieru. M-a mirat foarte mult că, pe un frig de 17 grade, centrul ora- strănepoţilor noştri dragostea de creaţie şi de trudă istovitoare a lui şef al catedrei Limbi Moderne şi onal de Cercetări Ştiinţifice în Domeniul lief: Profesorul universitar S.Petrovici face şului era arhiplin de oameni de diferite vârste. Evenimentul s-a pro- Grigore Vieru. Comunicare a UCCM dus în piaţă, fiindcă în nici o sală n-ar fi încăput asemenea mulţime Grigore Vieru spunea: „Sunt alcătuit din mai mulţi oameni - Conjuncturii şi Cercetării Pieţei, Univer- parte din pleiada intelectualilor de elită, de oameni. este imposibil să murim cu toţii în aceeaşi clipă”. Să ne trăim clipe- sitatea de Stat din Moldova, Academia de din cohorta performerilor care-s devotaţi Tudor Tuhari, Într-o zi de sâmbătă, la 18 iulie, la o jumătate de an de la dece- le noastre cu Grigore Vieru în inimă şi în fapte. Studii Economice din Moldova etc.). Din prin trup şi suflet doar Muncii, Adevăru- doctor habilitat, sul poetului, la Cimitirul Central s-au adunat rudele şi prietenii ca Alexei MARULEA 1993 şi pînă în prezent Domnia Sa acti- lui, Frumosului, Dreptăţii, Onestităţii. prof. univ., să depună flori şi să aprindă câte o lumânare în memoria maestru- 28 decembrie 2009 vează în calitate de profesor universitar la Aceşti intelectuali, graţie psihologiei de şef catedră Contabilitate şi Audit a Catedra „Marketing, Comerţ şi Turism” în învingător, dar şi de oameni culţi, sînt pre- UCCM In memoriam Surorile Osoianu şi CD-ul “Colinde Augustina, cu Dumnezeu, înainte! Profesoara din Transnistria” Anul trecut am avut onoarea şi fericita ocazie să iau parte la un spectacol de În preajma sfintei sărbători excepţie de muzică populară în satul Horeşti, raionul Ialoveni cu genericul „Nume- noastră a Crăciunului a apărut pe piaţă ţi cânt de drag şi dor”, susţinut de o tânără talentată, modestă şi cu mult bun-simţ, CD-ul “Colinde din Transnistria” care se numeşte Augustina Dohot. La cei 20 de ani scăldaţi în soarele şi roua dimi- Cleopatra (Electrecord S.A., Bucureşti) în neţii şi-a realizat visul cel mare de a bucura sufletele consătenilor săi prin cântece interpretarea inegalabilului co- alese. Vnorovschi lectiv cu numele scenic “Surorile Îndrăgind de mică cântecul popular, a studiat şi la Academia de Muzică, Teatru Osoianu”. Vocile de aur ale in- şi Arte Plastice, specializarea canto popular, în clasa profesorului Ioan Paulencu, În pofida troienelor de zăpadă terpretelor Osoianu, susţinute la care i-a oferit ajutorul şi posibilitatea de a-şi cultiva vocea dotată cu excepţiona- şi a gerului aspru (-20°), un grup instrumente populare de colegii le calităţi şi printr-o melismatică strălucită. Augustina Dohot este şi laureată a mai de absolvenţi ai Universităţii de lor din “Tălăncuţa” − Sergiu Di- multe concursuri de muzică populară în republică şi în România, iar acest lucru l-a Stat din Moldova, promoţia a. aconu, Victor Botnaru, Marin mai confirmat încă o dată şi în cadrul nemaipomenitului spectacol. Vocea duioasă, 1961 (prof. univ. Nina Băieşu- Ganciu, Dorin Ţenti − au scos un timbru deosebit şi o ţinută scenică pe potrivă, Augustina Dohot a încântat publi- Malai, prof. univ. Eudochia Untilă-Palade, prof. univ. Vasile în relief mari opere ale tradiţiei cul receptiv şi primitor printr-un repertoriu bine ales, căruia i-a dat personalitate, fi- Şura, prof. univ. Ion Buga, publicistul Ion Stici şi scriitorul muzicale consacrate sărbătorii ind susţinută de superba orchestră raională „Porumbiţa”, al cărei conducător artistic Ion Diordiev), a vizitat sâmbătă (23.01.2010) Cimitirul Or- naşterii Domnului nostru Iisus este Ion Condrea. todox Central din Chişinău, aducând un omagiu celebrei pro- Hristos, opere ce vorbesc despre La sărbătoare i-au fost alături prietenii de scenă, alţi tineri interpreţi ai cântecu- fesoare universitare, doctor în psihologie, Cleopatra Vno- aceeaşi cultură românească uni- lui popular, studenţi, printre care şi discipoli ai maestrului Ioan Paulencu, cum sunt: că şi indivizibilă, culese peste Nistru, într-o parte foarte chinuită de pămânr Viorica Damaschin, Andrei Coţofană, Stela Botez, subsemnata... La concert au rovschi (1noiembrie 1911-26 ianuarie 2005, la 5 ani de la românesc… Printre ele, menţionăm: “Trei crai de la Răsărit”, “A cui curţiu participat şi nume consacrate ale scenei şi ale cântecului nostru, trecerea sa în eternitate. sunt aiestea”, “Alimonu’ de-mpăratu”, “Din sămânţa lui David”, “Dinaintea precum este doamna Claudia Şerşun, interpretă de muzică popu- Absolvenţii au destroienit mormântul regretatei profe- istor curţi”, “Într-o sfântâ duminică”, “La hârtoape-adânci”, “La doi meri, lară, şefa Secţiei Cultură din raionul Ialoveni, care o susţine foar- soare, au depus flori şi au aprins lumânări, menţionând cu la doi prăsaziu”, “Leu, leu s-o lăudat”, “Noi umblăm şi colindăm”, “Sculaţi, te mult pe Augustina, şi îi este alături mereu, precum şi vocea de recunoştinţă meritul incontestabil al talentatei profesoare sculaţi, boieri mari”, “Steaua lui Hristos”, “Volerom şi voler Domn”… aur, artistul poporului Ioan Paulencu, care a interpretat o baladă Cleopatra Vnorovschi (absolventă a Universităţii din Iaşi) în Ideea selecţiei muzicale şi înregistrarea pieselor aparţin foarte cunoscu- de excepţie şi a reînviat prin conăcării alese tradiţiile de nuntă, iar dezvoltarea învăţământului şcolar şi universitar din Basarabia tului şi foarte îndrăgitului interpret Iurie Sadovnic-Orheianu. Discul este în final a interpretat, în duet cu Augustina, o piesă cu un conţinut postbelică. prefaţat de Artistul poporului Nicolae Botgros, care spune: “Colindele sunt profund şi mişcător, intitulată „La crucea de piatră”. Crezul umanist al omului de cultură Cleopatra Vnorov- un mesaj biblic. Surorile Osoianu sunt artiste care au toată răspunderea faţă O seară splendidă şi de neuitat pentru toţi cei din satul Horeşti, schi este fixat şi în epitaful testamentar incrustat pe placa fu- de ceea ce fac. CD-ul “Colinde din Transnistria” este o lecţie pentru ceilalţi prezenţi la această sărbătoare a cântecului folcloric, dar şi pentru nerară din granit negru: interpreţi, mai ales că tradiţionalul colind este o datorie a unui interpret pro- noi, cei care am evoluat în scenă şi am fost cu tot sufletul alături fesionist faţă de poporul său. Întotdeauna la sărbători surorile Osoianu ne-au de prietena şi colega noastră de scenă şi de facultate – Augustina „Nu-ţi pară rău de nici un bine, adus aceste clipe pe care le aşteaptă un popor întreg”. Dohot! Te mişcă orişice suspin, Cor. “L.A.” Realizarea acestui spectacol a fost posibilă graţie unor oameni De câţi trăiesc pe lumea asta cu un suflet generos şi mare: scumpii şi adoraţii părinţi ai inter- Nu-ţi fie nimenea străin. A V I Z E pretei, Secţia Cultură Ialoveni, primarul satului Horeşti, Andrei Cazacu, şi nu în ultimul rând maestrul Ioan Paulencu, un deosebit Şi chiar de nu-i iubeşti pe oameni, artist, care promovează tradiţiile şi obiceiurile străvechi, cântecul Uniunea Scriitorilor din Moldova şi Editura „Prut Internaţional” anun- autentic, cultura. Tot fă-le bine oricât poţi, ţă concursul de manuscrise (proză, poezie, critică literară, dramaturgie, Pe parcursul serii au fost aduse cele mai sincere urări de bine Şi râzi de vrei de fiecare, eseu) pentru anul 2010. Manuscrisele selectate vor vedea lumina tiparului şi recunoştinţă organizatorilor concertului şi domnului Ioan Pau- Şi plânge-i launloc pe toţi”. în colecţia „Debut”. lencu pentru meritele deosebite în promovarea tinerilor de talent. (Cincinat PAVELESCU) Termenul de prezentare la Secretariatul Uniunii Scriitorilor – 25 fe- O felicităm din suflet pe Augustina Dohot şi îi dorim succese bruarie 2010. mari pe viitor, forţă şi încredere, iar această primă mare realizare Această placă funerară a fost instalată cu efortul membri- Adresa noastră: or. Chişinău, str. 31 august 1989, nr. 98, tel.: 237118 să fie o deschidere spre orizontul luminos al succesului! lor familiei lui Alexandru Cebanovschi, un fost student fidel *** al regretatei profesoare. Diana VIERU, Dăm în chirie birouri de 35 m2 şi 56 m2 pe str.31 august 1989, Cor. „L.A.” studentă în anul II la Academia de Muzică, Teatru şi Arte nr. 98, tel. 237933; 079593764 Plastice, specialitatea canto popular Nr. 4 (3360), 28 ianuarie 2010 Literatura şi arta 7 XVII. Procesul Bologna şi sistemul educaţional din Republica Moldova

(Urmare din numărul trecut) tem de conducere, o importanţă majoră o are calitatea potenţialului ştiinţific şi didactic, drelor didactice şi ştiinţifice de peste hotare prietate în învăţământul din RM – publică selectarea de noi talente – cadre de manageri prezenţa bazei tehnico –materiale, experien- în procesul didactic. Mai mult decât atât, la şi privată. O altă formă ca cea cooperatistă din mediul academic. În acest sens, este im- ţei, etc. ULIM chiar funcţia de vicerector pe proble- sau mixtă nu există în legislaţia noastră. De Andrei GALBEN, portant ca instituţia de învăţământ să aibă mele relaţiilor internaţionale este ocupată de aceea, şi în acest sens urmează să fie adusă rector ULIM, dreptul de a hotărî şi soluţiona acest dezide- Tendinţa greşită în învăţământul din RM un cetăţean din Germania pe nume Gerhard realitatea în conformitate cu legea. rat, inclusiv atragerea în conducerea institu- Dezvoltând prin copiere conceptul edu- Ohrband. Pentru toţi stranierii ULIM urmea- academician ţiei a cetăţenilor străini, fără implicarea opi- caţional din Rusia, conducerea de odinioară ză să obţină periodic dreptul de angajare a h). Deşi legislaţia existentă nu permite niei ministerului de resort. din RM a încercat să accentueze extinderea acestora. Iar atunci când ULIM doar dintr-o funcţionarea pe teritoriul ţării a filialelor sau studiilor vocaţionale sau a specialităţilor cu singură eroare nu a informat Ministerul Edu- reprezentanţilor instituţiilor de învăţământ Studiile superioare studii medii de specialitate la nivelul şcolilor caţiei despre semnarea unui acord de studii din alte state, în RM se atestă funcţionarea tehnice şi profesionale. Majoritatea ţărilor, MBA cu universitatea din Ohio, SUA a fost nestingherită a mai multor instituţii venite multigraduale (pe cicluri) inclusiv Africa, nu promovează acest model. preîntâmpinată ca în timp de 24 ore să re- de aiurea, multe dintre care nu sunt recunos- Dar care este realitatea cu privire la învăţă- nunţe la acest contract, în caz contrar va fi cute chiar în ţara de origine. Ar fi corect ca Modelul Bologna al studiilor superi- mântul gradual în lume? lipsită de licenţă. Iată de ce instituţiile de în- în viitorul Cod de legi să fie promovată po- oare multigraduale este deja cunoscut. Totul Studiile din domeniu demonstrează, că văţământ urmează să obţină prin lege o auto- litica protecţionismului în educaţie, căci vi- depinde la ora actuală de conţinutul realizării deja la începutul deceniului doi al sec. XXI nomie reală. itorii cetăţeni ai acestui stat nu pot fi edu- acestor studii. Pentru a compara situaţia din societatea postindustrială are nevoie de cel caţi la ei acasă în condiţii străine sau ostile RM cu alte state, de exemplu SUA, Anglia, puţin 20% din populaţie cu studii superioare, d) Suntem de părerea că, pentru a adopta realităţii socio-economice. La noi însă, sunt Japonia, Corea de Sud ş.a. modelul de reali- iar în condiţiile aprofundării economiei ino- o decizie corectă sau normă de drept în do- instituţii străine, care activează, ba mai mult, zare a studiilor superioare rămâne a fi unic şi vaţionale, ponderea specialiştilor cu studii meniul pareteneriatului universitate-agent şi eliberează acte de studii în numele Minis- inseparabil, fără a-l delimita în studii superi- superioare va spori pînă la 80%. economic, e nevoie de recurs la experienţa terului Educaţiei din RM. oare private şi publice. Aceasta depinde doar Spre exemplu în SUA şi Olanda, 80% din alte state. Spre exemplu, în Kazahstan, de conţinutul şi calitatea lor. din populaţie sunt antrenaţi în sfera servici- Sudan, Republica Congo, (Chinsasa), Indo- i) Este imperfectă legislaţia la capitolul Un alt aspect de importanţă majoră ilor, unde sunt strict necesare studiile supe- nezia ş.a. – investitorii de peste hotare, după condiţiile, drepturile şi obligaţiile angajatu- în instituţia de învăţământ superior îl consti- rioare şi doar 4% în agricultură, dar şi acolo expirarea termenului de scutire de impozite lui din învăţământ şi ştiinţă, în RM această tuie pilonul de bază - studentul. La răspântia 2% din aceştia au studii superioare. conform contractelor semnate, achită în bu- situaţie este reglementată de Codul Muncii, secolelor, interpretarea noţiunii de „student” În Japonia însă, spre exemplu, munci- getul statului în care se investeşte, de rând care s-a dovedit a fi inform, preluând inte- capătă un alt conţinut. De obicei studentul torii urmează a avea studii superioare. Iar cu alte impozite câte 2-3% impozite speci- gral normele de drept ramural din timpurile se asocia cu tânărul în vârstă de 18 – 22 ani, exemplul Coreei de Sud arată că 85% din ab- ale pentru învăţământ şi medicina naţională. de altă dată. Iarăşi, datorită imperfecţiunii ocupat cu preponderenţă în procesul de studii solvenţii instituţiilor preuniversitare sunt ad- Înţelegem foarte bine situaţia în care a fost legii şi în special a Codului Muncii (art. 96, şi care depindea material de părinţi. Astăzi, mişi la studii în învăţământul superior. adoptat bugetul pentru anul 2010, dar vorba alin. 3 şi art. 298), Codului cu privire la şti- În această ordine de idei, propunem ca în baremul vârstei studentului a sporit. În aule este că nimeni de la obţinerea independenţei inţă şi inovare (art. 154(m)), cadrul didactic noul Cod al educaţiei la capitolele manage- sau la examene poţi întâlni persoane de vâr- Unele probleme de tactică şi RM şi până astăzi nu au tratat învăţământul sau ştiinţific poate activa ca titular în patru- mentului instituţional şi finanţare, să se ţină sta a treia, care fie că doresc să-şi continue ca un domeniu strategic. cinci unităţi educaţionale concomitent. Capa- cont de recomandările organismelor europe- studiile, fie că doresc să-şi schimbe profesia, strategie În nici într-un caz nu poate fi delimitat citatea intelectuală şi profesională a omului ne, şi anume: sau putem întâlni mame cu mulţi copii, care învăţământul public de învăţământul privat este de aşa natură că nu poate fi extinsă de 1. De acordat instituţiilor de învăţământ nu a avut posibilitatea să-şi facă studiile din a) Învăţământul şi ştiinţa nu pot fi tratate în materie de normă legală. Ambele forme de 4-5 ori. Prin urmare, dacă angajatul, conform superior statutul de instituţie autonomă, in- motivul îngrijirii acestora, etc. ca o simplă verigă în structura economică şi studii trebuie tratate egal. Forma de studii Codului muncii, prestează o activitate redusă diferent de forma juridică de organizare. De O mare parte din studenţii de astăzi socială a statului, ci ca un segment strategic nu poate avea un alt rezultat decât standardul de 35 ore pe săptămână ca titular în unitatea aici, rezidă răspunderea integrală faţă de sunt persoane cu familii, care muncesc. Aceş- – cheie de care depinde în mare parte viitorul educaţional adoptat. educaţională sau ştiinţifică, nu se poate ad- obligaţiunile de durată scurtă, medie şi lun- tia îşi fac studiile la forma de învăţământ cu acestui popor şi Stat. Reieşind din aceste de- mite concomitent activitatea aceluiaşi anga- gă în problemele de finanţare, baza tehnico frecvenţa redusă, dar este necesară şi admi- ziderate, urmează ca în viitorul Cod de legi e) Tot în acest context, din cei 11 miniştri jat timp de 140 ore pe săptămână. –materială, utilaj, bazele pentru stagiile de terea studiilor la distanţă, aidoma experienţei să fie create condiţii întru stoparea procesu- care au condus cu Ministerul Educaţiei, nici Această confuzie a fost descoperită la practica, potenţial logistic, etc. Statutul auto- Rusiei, SUA, Israelului ş.a. lui de emigrare a viitorilor absolvenţi –spe- unul nu a izbutit să promoveze şi să adopte acreditarea instituţiilor de învăţământ. Sunt nom al universităţii va permite să-şi distribu- În situaţia în care majoritatea covâr- cialişti şi revenirea în ţară a celor plecaţi. strategia şi conceptul educaţional naţional. cadre didactice şi ştiinţifice care activează în ie adecvat finanţele şi să-şi planifice activita- şitoare a studiilor din instituţiile de învăţă- În acest context, ne serveşte drept exemplu De aceea, concomitent cu pregătirea noului calitate de titulari în instituţii de învăţământ tea financiară în funcţie de necesităţile vita- mânt sunt realizate contra plată, este impor- Rusia, care a adoptat o lege specială în acest Cod de legi în domeniul educaţiei, este strict superior şi centre ştiinţifice din cadrul Aca- le, educaţionale şi ştiinţifice, fără intervenţia tant de a modifica cultura formelor şi meto- sens. Criza mondială ne demonstrează şi ne necesar de a adopta Strategia şi Conceptul demiei de ştiinţe a Moldovei şi viceversa, autorităţilor publice. delor de studii. Odată cu trecerea la sistemul cere, ne impune să fie adoptat un manage- Educaţional naţional al RM, cât şi standar- sau, tot ei, că în perioada acreditărilor mi- 2. Formarea la nivel de universitate a de credite transferabile, dispare necesitatea ment educaţional multifuncţional la toate ni- dele educaţionale, la care s-a muncit şi s-au grează de la o instituţie la alta pentru a ocoli unui Consiliu de administrare alcătuit din ca- duratei perioadei de studii : 3-4 ani ciclul I velele. Posibilităţi sunt, chiar reieşind din si- cheltuit multe-multe milioane de lei, dar fără legea. Iată de ce, este strict necesar ca prin drele didactice şi ştiinţifice ale instituţiei de licenţă; pentru ciclul II masterat - 1-2 ani şi tuaţia creată. Dar pentru aceasta este nevoie sens. Cine poartă răspundere? acest Cod de legi să fie prevăzută elaborarea învăţământ cu calităţi în materie de manage- 3-4 ani pentru doctorat. Durata perioadei de ca Ministerul Economiei, care tutelează Mi- la nivel de Minister al Educaţiei – a registru- ment universitar, inclusiv specialişti în con- studii depinde, în mare parte, de capacitatea nisterul Educaţiei în sensul promovării ma- f) Printre proble- lui cadrelor didactice şi ştiinţifice, pentru a trolul calităţii studiilor. studentului, mas- mele cheie care ur- nu permite, datorită imperfecţiunii legii, di- 3. Întru utilizarea mai eficientă a spa- terandului sau mează să fie oglindi- minuarea calităţii muncii prestate de către ţiilor şi utilajului universităţii, transmiterea doctorandului de te în lege se regăsesc angajaţii în educaţie şi ştiinţă. acestora în proprietate colectivului, care îşi a însuşi curricu- evaluarea şi acredi- asumă în întregime răspunderea pentru păs- la. Ritmul de în- tarea. În RM sunt k). În aceeaşi ordine de idei, urmează a fi trarea, reparaţia şi finanţarea ritmică, după suşire a studiilor comise mai multe readus Nomenclatorul calificărilor şi specia- modelul instituţiilor din Slovacia sau Olan- urmează să fie greşeli în acest sens lităţilor, adoptat de către Parlament şi Execu- da. Bugetul universităţii presupune dreptul determinat de în- şi anume: conform tiv, în concordanţă cu cerinţele Codului ca- instituţiei la vânzare şi procurare a imobilu- suşi cel ce studi- legii învăţământului, lificărilor UNESCO, căci este ridicol atunci lui, cât şi dreptul de a construi blocuri noi de ază. sunt acreditate toate când în Codul Muncii, Codul cu privire la studii sau ipoteci. Exemplu benefic în acest Impor- unităţile educaţiona- ştiinţă şi inovare, Nomenclatorul calificări- sens îl avem în Republica Moldova – blocu- tant este ca ab- le. Este foarte corect. lor adoptat de Parlament, etc. găsim funcţii rile de studii ale Universităţii de cultură fizi- solventul insti- Pentru instituţiile şi calificări care nu sunt întâlnite în Europa, că şi sport. tuţiei de învăţă- superioare, acredita- iar în legislaţia R.M. sunt preluate ca moşte- 4. Promovarea politicii de identita- mânt să cunoască rea este efectuată de nire din trecut. (de exemplu: funcţia de labo- te universitară naţională prin diversificarea la ce loc de mun- Ministerul Educaţiei. rant, etc) curriculei universitare. Formele multidisci- că poate pretin- S-ar părea că totul plinare de studii şi programele de cercetare de, eventual, care este bine. Însă, nu Concluzii: urmează a fi aprobate doar prin concurs, în îi va fi salariul este să fie aşa. Codul bază de finalităţi concrete, după care urmea- după ciclul I li- cu privire la ştiinţă şi 1. Este necesar de a modifica sau per- ză a fi modificate şi adaptate la condiţiile cenţă, după ciclul inovare prevede acre- noi. II masterat şi care fecta mai multe legi adoptate anterior, şi anu- ditarea suplimentară me: Codul Civil art. 183-191; Codul Muncii 5. Transmiterea proprietăţii universi- va fi după ciclul – cea ştiinţifică - a tare colectivului instituţiei de învăţământ pe III doctorat. Ar fi art. 96, alin. 3 şi art. 298; Codul cu privire la instituţiilor de învă- ştiinţă şi inovare; Nomenclatorul calificărilor viaţă, sau atâta timp cât cadrul didactic acti- bine ca sporul la ţământ superior. Este vează în instituţia respectivă de învăţământ. salariu să fie ac- şi specialităţilor; alte legi şi aducerea aces- o carenţă foarte mare tora în conformitate cu legislaţia europeană Odată cu plecarea acestuia din instituţia de ceptat în funcţie strecurată în norma învăţământ sau pensionare, dreptul acestuia de volumul şi ni- nagementului (ceea ce nu este corect – A.G.), şi actele normative ale Procesului Bologna. de drept. Ne confruntăm cu activităţi realiza- Suntem de părerea că un model de tratare ju- se transmite automat noului angajat. velul cunoştinţelor acumulate, ca de exemplu urmează să pătrundă în problemă fără a repe- te de superiori prin dublare şi centralizare hi- O atare situaţie poate provoca sporirea în România. ta greşelile anterioare. ridică a normelor de drept în domeniul învă- perbolizată. La această problemă vom reveni ţământului şi ştiinţei, ar putea servi legisla- concurenţei. În cazul dat, ministerului educa- În RM procesul de trecere la modelul eu- b) Luând în consideraţie experienţa unor ulterior printr-un material special. ţiei îi revine rolul de arbitru şi control împre- ropean de studii a început cu stângul. Spun state europene, spre exemplu Franţa, sectorul ţia României - membră a Uniunii Europene, Mai mult decât atât, actele normative ale care în mare parte s-a detaşat de mentalitatea ună cu alte instituţii de resort, al activităţii aceasta, deoarece după modificările din Le- privat în special, cât şi cel public transferă în Procesului Bologna prevăd crearea unui or- cotidiene şi al calităţii studiilor. gea Învăţământului din mai 2005 nu s-a bugetul statului pentru învăţământ un impo- şi cultura juridică a Europei Centrale şi Ori- gan special Agenţia Naţională pentru evalu- entale. Conform recomandărilor Conferinţelor in- mers mai departe, ci s-a confundat noţiunea zit de până la 3% din venit. Spre compara- are a calităţii, care poate fi separată de Mi- ternaţionale UNESCO, pe problemele învăţă- de specialitate, specializare şi profil. Astfel, ţie, în Republica Moldova, instituţiile de în- 2. Este necesar de optimizat şi modifi- nisterul Educaţiei, dar poate fi şi în cadrul cat managementul la nivel instituţional şi do- mântului superior, care şi-au ţinut lucrările la datorită imperfecţiunii legislaţiei, care nu a văţământ de toate nivelele pregătesc genera- acestui minister. Dar acest organism până as- Paris în 1998 şi respectiv 2009, universităţi- prevăzut obligaţiunea absolventului ciclului ţia în creştere şi specialiştii pentru economia meniu în general. tăzi încă nu există. Crearea acestuia, de ase- 3. Pentru adoptarea unor norme de drept lor li s-a recomandat să fie antrenate în acti- I licenţă de a continua studiile la ciclul II naţională, care apoi sunt angajaţi în câmpul menea, ar putea contribui substanţial la dez- vităţi antreprenoriale. Tradiţiile de altă dată, masterat, a făcut ca deţinătorul diplomei de muncii fără ca angajatorii să restituie statului corecte în domeniul educaţiei şi ştiinţei, ur- voltarea şi ameliorarea calitativă a educaţiei mează să fie foarte bine studiată experienţa în acest sens, inclusiv din R.M., nu atribuie licenţă, fără specializare în domeniu, studii anumite recompense. Este necesar ca acest şi ştiinţei. universităţilor acest drept. Pe când, condu- universitare integre şi volum de cunoştinţe viciu să fie înlăturat prin noul Cod de legi. statelor din regiune, Europa şi lume. 4. Învăţământul şi ştiinţa nici într-un cerea nouă a Rusiei a adoptat în luna iulie necesare, să înfrunte dificultăţi majore în g) Datorită imperfecţiunii normei de 2009 o lege, prin care se luase în considera- angajarea în câmpul muncii, patronii sau an- c) Legislaţia în domeniul educaţiei trebu- caz nu pot fi tratate ca domenii separate, di- drept, un statut cu totul bizar îl au unele in- riguite de legi separate. Acestea urmează a fi ţie recomandările UNESCO, acordând insti- gajaţii, la rândul său, având obiecţii la adresa ie adoptată, ţinându-se cont de locul şi rolul stituţii din RM, ca de exemplu Universita- tuţiilor de învăţământ dreptul la activităţi de instituţiilor de învăţământ. învăţământului superior naţional în context tratate inseparabil. tea Cooperatist Comercială, care aparţine 5. Concomitent sau imediat după adop- antreprenoriat, prin urmare, atribuind acestor De asemenea, ar fi corect de apreciat european şi mondial. Cazul ULIM-ului în MOLDCOOP-ului. În anul 2007, Parlamen- instituţii un regim deosebit şi privilegiat. O ratingul instituţiilor de învăţământ superior şi antrenarea cadrelor didactice şi ştiinţifice de tarea Codului educaţional, Ministerul Educa- tul a adoptat o modificare cu adevărat depla- ţiei este obligat să elaboreze şi ulterior apro- astfel de politică în R.M. ar stimula conside- dreptul fiecărei instituţii de învăţământ de a peste hotare poate servi drept exemplu pentru sată cu privire la forma juridică de funcţio- rabil sistemul educaţional naţional. realiza studiile la treapta respectivă, în func- întreg sistemul educaţional superior. În acest be Strategia şi conceptul educaţional naţio- nare a acestei instituţii, pe când Codul civil, nal, cât şi standardele educaţionale. Întru funcţionarea eficientă a oricărui sis- ţie de calitatea studiilor, calitatea cercetării, sens, ţin să menţionez despre antrenarea ca- art.183-185 prevăd doar două forme de pro-

Redactor-şef: Nicolae DABIJA Adresa “Literatura şi arta” apare la Telefoane: Redactor-şef adjunct: Haralambie Moraru redacţiei: Chişinău în fiecare joi în limba Redactor-şef: 23.82.l7, 2l.02.l2. Secretar general de redacţie: Raisa CIOBANU “Literatura şi română. Secretar general de redacţie: 2l.02.l2. arta” Indice general de abonare - 6778l. Secţia literatură, publicistică, stilizator, fotoreporter: 23.82.l6. Publicistică şi informaţie: Eugen Gheorghiţă, str. Sfatul Ţării Indice de abonare privilegiată Elena TAMAZLÂCARU, Aleutina SARAGIU; Contabil: 23.85.46 nr.2, (pentru pensionari, studenţi şi Literatură: Nina JOSU; Arte: Doina DOBZEU; Cultură: Iulius POPA; e-mail: [email protected] stilizator: Valentin GUŢU; Machetare şi design: Andrei Dorgan; relaţii 2009, or. invalizi) - 67881 http://www.literaturasiarta.md/ cu publicul: Eugenia CIOBANU; ilustrator: Leonid POPESCU; contabil: Chişinău Cristina FRUNZĂ; corector: Ana SURDU; fotoreporter: Victor LAVRIC. Tipografia “Universul” Comanda nr.: 4438 CALENDAR CREŞTIN ORTODOX 2010 ana (Denie Canonul cel Mare) Dreptcredinciosul Cuv. Vadim Gherman, Patr. Constantinopolului 11 J 24 Sf. Ap. Bartolomeu şi Varnava IANUARIE (31 zile) FEBRUARIE (28 zile) 5 J 18 Sf. Mc. Conon; Sf. Mc. Iraida 10 V 23Sf. Mc. Terentie, Pompie, Maxim. Sf. Dima 13 M 26Sf. Mc. Glicheria; Cuv. Serghie Mărt. (Harţi) 12 V 25 Cuv. Onufrie cel Mare şi Petru Atonitul C.b. C.c.* C.b C.c.* 6 V 19 Sf. 42 de Mucenici din Amoreea; Sf. Eufrosin Voievod Ştefan cel 11 S 24 † Sf. Ierarh Calinic de la Cernica; Sf. Mc. Antipa 14 J 27 Sf. Mc. Isidor din Hios şi Terapont 13 S 26 Sf. Mc. Achilina; Sf. Trifilie, Ep. Levcosiei 1 J 14 (†) Tăierea împrejur cea după trup a Domnului; Sf.- Va 1 D 14 Dum. Lăsatului sec de brânză (A izgonirii lui Adam 7 S 20 Sf. Mc. Efim, Ep. din Tomis; Sf. Mc. Episcopi din Herson: 12 D 25 Dum. a 4-a după Paşti (a Slăbănogului).† Sf. Mc. Sava de 15 V 28 Cuv. Pahomie cel Mare; Sf. Ahile, Arhiep. Larisei 14 D 27 Dum. a 5-a după Cincizecime. Sf. Proor. Elisei; Sf. Ierarh sile cel Mare; Liturghia Sf. Vasile cel Mare din Rai). Sf. Mc. Trifon; Sf. Mc. Perpetua şi Felicitas. Vasilevs, Efrem, Evghenie, Capiton (Sâmbăta Acatistului) la Buzău; Cuv. Vasile Mărt., Ep. Pariei;†) Sf. Cuv. Vasile (Harţi) Metodie. Gl. 4, vos. 5. 2 V 15 Sf. Silvestru, Episcopul Romei; Sf. Mc. Avgeu, Narcis şi Gl. 3, vos. 3. 8 D 21 Dum. a 5-a din Post (a Cuv. Maria Egipteanca). Cuv.- Teo Mare şi sfânt de la Poiana Mărului.Gl. 3, vos. 5. 16 S 29 Cuv. Teodor cel Sfinţit; Sf. Mc. Isachie 15 L 28 Sf. Proor. Amos; Fericiţii Augustin şi Ieronim; Sf. Mc. Isihie Marceliu din Tomis; Sf. Serghie; Cuv. Serafim din Sarov 2 L 15 (†) Întâmpinarea Domnului (Toate ale Praznicului)Înce- filact Mărt. Ep. Nicomidiei. Gl. 8, vos. 8. Liturghia Sf.- Va 13 L 26 Sf. Mc. Artemon, Cvintilian şi Dada 17 D 30Dum. 1-a după Cincizecime (a Tuturor Sfinţilor). Sf. din Durostorum 3 S 16 Sf. Proor. Maleahi; Sf. Mc. Gordie; Filus, episcop martir putul Postului Mare sile cel Mare. 14 M 27Sf. Martin Mărt., Ep. Romei; Sf. Mc. Tomaida Ap. Andronic şi Sf. Mc. Iunia. Gl. 8, vos.Lăsatul 1. se- 16 M 29Sf. Tihon, Ep. Amatundei; Sf. Mc. Marcu Episcopul din Tomis 3 M 16 Sf. şi Dreptul Simeon; Sf. Proorociţă Ana 9 L 22 †) Sfinţii 40 de Mucenici din Sevastia 15 M 28Sf. Ap. Aristarh, Pud şi Trofim cului pentru Postul Sf. Apostoli Petru şi Pavel. 17 M 30† Sf. Ierarh Ghelasie de la Râmeţ;Sf. Mc. Manuil, Savel şi 4 D 17 Dum. dinaintea Botezului Domnului. Soborul Sf. 70 4 M 17 Cuv. Isidor Pelusiotul; Sf. Mc. Avramie 10 M 23Sf. Mc. Codrat, Ciprian, Dionisie şi cei împreună cu dânşii 16 J 29 Sf. Mc. fecioare Irina, Agapia şi Hionia 18 L 31 Sf. Mc. Teodot; Sf. Mc. Petru, Dionisie şi Veniamin; Sf. Ismail de Apostoli; Cuv. Teoctist. Gl. 7, vos. 10. 5 J 18 Sf. Muceniţe Agatia şi Teodula 11 M 24Sf. Sofronie, Patr. Ierusalimului; Sf. Mc. Trofim şi Lalu 17 V 30 Sf. Episcopi Simeon şi Acachie Hristina Începutul( Postului Sf. Apostoli Petru şi Pavel) 5 L 18 Sf. Mc. Teopemt şi Teona. (Ajunul Bobotezei, post).- Li 6 V 19 Sf. Vucol, Ep. Smirnei; Sf. Mc. Iulian şi Fausta 12 J 25 Cuv. Teofan Mărt.; Sf. Ier. Grigorie Dialogul IULIE turghia Sf. Vasile cel Mare 7 S 20 Sf. Partenie, Ep. Damascului şi Cuv. Luca (Sâmbăta 13 V 26 Aduc. moaştelor Sf. Nichifor, Patr. Constantinop. MAI IUNIE 18 J 1 † Sf. Ierarh Leontie de la Rădăuţi;Sf. Mc. Leontie, Ipatie şi 6 M 19 (†) Botezul Domnului (Boboteaza). Liturghia Sf. Ioan Sf. Teodor) 14 S 27 Cuv. Benedict; Sf. Mc. Alexandru preotul (Sâmbăta lui Lazăr) 18 S 1 Cuv. Ioan, ucenicul Sf. Grigorie Decapolitul; Sf. Mc. Cozma 19 M 1 Sf. Mc. Patrichie, Ep. Prusiei; Sf. Mc. Chiriachi; Cuv. Teodul 8 D 21 Dum. a 1-a din post (a Ortodoxiei). Sf. Mare Mc.- Teo Gură de Aur. Toate ale Praznicului 15 D 28 Dum. a 6-a din Post. Intrarea Domnului în Ierusalim.- Flo Episcopul Memnon 19 V 2 † Binecredinciosul Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt;Sf. Ap. dor Stratilat; Sf. Prooroc Zaharia. Gl. 4, vos. 4. -Litur 7 M 20 †) Soborul Sf. Prooroc Ioan Botezătorul şi Înaintemergă- riile. (Dezlegare la peşte). Sf. Mc. Agapie, Plisie şi Timolau 19 D 2 Dum. a 5-a după Paşti (a Samarinencii). Cuv. Ioan de la 20 M 2 Sf. Mc. Talaleu şi Talasie; Cuv. Marcu Postitorul Iuda, ruda Domnului; Cuv. Paisie cel Mare; Sf. Mc. Zosima ghia Sf. Vasile cel Mare. torul Domnului 16 L 29 Săptămâna Patimilor. Sf. Mc. Sabin, Papa, Romano şi Anin Lavra Veche; Sf. Pafnutie şi Gheorghe Episcopii. Gl. 4, 21 J 3† ) Sf. Mari Împăraţi şi întocmai cu Apostolii Constantin şi 20 S 3 Sf. Mc. Metodie, Ep. Patarelor; Cuv. Calist Patriarhul 9 L 22 Sf. Mc. Nichifor; Episcopii Marcel şi Pangratie 8 J 21 Cuv. Gheorghe Hozevitul şi Emilian; Cuv. Domnica 17 M 30Cuv. Alexei, omul lui Dumnezeu; Sf. Mc. Marin vos. 7. mama sa Elena 21 D 4 Dum. a 6-a după Cincizecime. Sf. Mc. Iulian din Tars şi 10 M 23† Sf. Sfinţit Mc. Haralambie; Sf. Mc. Valentina 9 V 22 Sf. Mc. Polieuct; Cuv. Eustratie 18 M 31Sf. Chiril, Patr. Ierusalimului 20 L 3 Sf. Teotim, Ep. Tomisului;Cuv. Teodor Trihina: Sf. Ap. -Za 22 V 4 Sf. Mc. Vasilisc şi Marcel; Sf. Părinţi de la Sinodul al Afrodisie. Gl. 5, vos. 6. 11 M 24Sf. Mc. Vlasie; Sf. Teodora împărăteasa heu; Sf. Mc. Atanasie II-lea Ecumenic 22 L 5 Sf. Mc. Eusebie, Ep. Samosatelor, Zenon şi Zina 10 S 23 Sf. Grigorie, Ep. Nisei; Cuv. Dometian Ep.Cuv. şi Anti- 12 J 25 Sf. Meletie, Arhiep. Antiohiei; Sf. Mc. Hristea 21 M 4 Sf. Mc. Ianuarie Episcopul; Sf. Mc. Teodor; Cuv. Anastasie 23 S 5 Cuv. Mihail Mărt., Ep. Sinadei 23 M 6 Sf. Mc. Agripina; Sf. Mc. Aristocle pa Atonitul din Calapodeşti APRILIE 13 V 26 Cuv. Martinian; Sf. Ap. Acvila şi Priscila; Cuv. Zoia şi 19 J 1 Joia cea Mare.Sf. Mc. Hrisant, Daria şi Ilaria Sinaitul 24 D 6 Dum. a 2-a după Cincizecime (a Sfinţilor Români). 24 M 7 †) Naşterea Sf. Ioan Botezătorul (Sânzienele); Aducerea- moaş 11 D 24 Dum. a 33-a după Cincizecime (a Vameşului şi- a Fa Fotinia 20 V 2 Vinerea cea Mare.Cuv. Mc. ucişi în Mănăstirea Sf. Sava 22 M 5 Sf. Ap. Natanail, Luca şi Clement; Cuv. Teodor Sicheotul Cuv. Simeon, cel din Muntele Minunat; Sf. Mc. Marci- telor Sf. Mc. Ioan cel Nou de la Suceava; Sf. Niceta de Remesi- riseului).† Cuv. Teodosie cel Mare; Cuv. Vitalie. Gl. 14 S 27 Cuv. Auxentiu, Maron şi Avramie (Pomenirea morţilor) 21 S 3 Sâmbăta cea Mare.Cuv. Iacob Mărt.; Sf. Toma şi Serapion 23 J 6 (†) Sf. Mare Mc. Gheorghe, purtătorul de biruinţă ana. Gl. 1, vos. 2. ana 8, vos. 11. Începutul Triodului. 15 D 28 Dum. a 2-a din post (a Sf. Grigore Palama). Sf. Ap. 22 D 4 Sfintele Paşti: Învierea Domnului nostru Iisus Hristos. Sf. 24 V 7 † Sf. Ierarhi şi Mărturisitori Ilie Iorest şi Sava, Mitropoliţii 25 L 7 † A 3-a Aflare a Capului Sf. Ioan Botezătorul; Sf. Mc. 25 J 8 Sf. Mc. Fevronia; Sf. Mc. Procopie şi Orentie 12 L 25 Sf. Mc. Tatiana diaconiţa; Sf. Ier. Sava Onisim; Sf. Mc. Maior şi Cuv. Eusebiu. Gl. 5, vos. 5. Sfinţit Mc. Vasile din Ancira, Sf. Drosida. Lit. Fapte 1, 1-8; Transilvaniei, şi Iosif, Ep. Maramureşului;Cuv. Elizaveta Celestin 26 V 9 Cuv. David de la Tesalonic; Sf. Ioan, Ep. Goţiei 13 M 26Sf. Mc. Ermil şi Stratonic;Cuv. Iacob Liturghia Sf. Vasile cel Mare. Ioan 1, 1-17; Vec. Ioan 20, 19-25 25 S 8 † Sf. Apostol şi Evanghelist Marcu 26 M 8 Sf. Ap. Iuda; Sf. Sfinţiţi Ap. Carp şi Alfeu; Sf. Mc. 27 S 10 Cuv. Samson, primitorul de străini; Sf. Mc. Anect 14 M 27Cuv. Părinţi ucişi în Sinai; Sf. Nina (Odovania Praznicu- 23 L 5 Săptămâna Luminată.Sf. Mc. Nicon şi cei 199 ucenici ai lui 26 D 9 Dum. a 6-a după Paşti (a Orbului). Sf. Sfinţit Mc. Vasile, Averchie şi Elena 28 D 11 Dum. a 7-a după Cincizecime. Aduc. moaşt. Sf. Dr. şi Făcăt. lui Botezului Domnului) (Harţi) MARTIE 24 M 6 Înainteprăznuirea Bunei Vestiri. Cuv. Zaharia. Sf. Muc. Luca. Ep. Amasiei; Sf. Glafira; Sf. Mc. Chiril, Chindeas şi Tasius 27 M 9 Sf. Mc. Terapont, Ep. Sardei şi Alipie,Sf. Mc. Iuliu Ve- de minuni Chir şi Ioan; Sf. Mc. Papia. Gl. 6, vos. 7. 15 J 28 Cuv. Pavel Tebeul; Cuv. Ioan Colibaşul 16 L 1 Sf. Mc. Pamfil, Valentin şi cei împreună cu dânşii Sf. Artemon Ep. din Axiopolis. Gl. 5, vos. 8. teranul 29 L 12 †) Sfinţii Slăviţii Apostoli Petru şi Pavel 16 V 29 Închinarea cinstitului lanţ al Sf. Ap. Petru (Harţi) 17 M 2 Sf. Mare Mc. Teodor Tiron; Sf. Mariana 25 M 7 (†) Buna Vestire (Harţi) 27 L 10 Sf. Sfinţit Mc. Simeon, ruda Domnului 28 J 10 Cuv. Nichita, Ep. Calcedonului; Sf. Mc. Eladie; Sf. Mc. 30 M 13† Soborul Sf. 12 Apostoli 17 S 30 † Cuv. Antonie cel Mare 18 M 3 Sf. Leon, Ep. Romei; Cuv. Agapit episcopul 26 J 8 Soborul Arhang. Gavriil. Sf. Mc. Montanus preotul şi soţia sa 28 M 11Sf. Ap. Iason şi Sosipatru; Sf. Mc. Maxim, Dada şi Cvintilian Eliconida 18 D 31 Dum. a 34-a după Cincizecime (a Fiului Risipitor). 19 J 4 Sf. Ap. Arhip şi Filimon Maxima 29 M 12Sf. 9 Mc. cei din Cizic; Cuv. Memnom (Odovania Paştelui) 29 V 11 Sf. Cuv. Mc. Teodosia; Sf. Mc. Olivian Episcopul şi † Sf. Atanasie şi Chiril, Arhiepiscopii Alexandriei. Gl. 20 V 5 Sf. Leon, Ep. Cataniei; Cuv. Visarion 27 V 9 †) Izvorul Tămăduirii. Sf. Mc. Matroana, Manuil şi Teodosie; 30 J 13 (†) Înălţarea Domnului. Ziua Eroilor.† Sf. Ap. Iacob, fratele Alexandru Episcopul IULIE (31 zile) 1, vos. 1. 21 S 6 Cuv. Timotei; Sf. Eustaţie, Ep. Antiohiei (Pomenirea Sf. prooroc Anania (Harţi) Sf. Ap. Ioan Teologul; Sf. Donat 30 S 12 Cuv. Isachie Mărt. şi Varlaam; Sf. Mc. Natalie C.b. C.c.* morţilor) 28 S 10 Cuv. Ştefan; Sf. Ilarion cel Nou. Sf. Mc. Filit şi Lidia 31 D 13 Dum. a 3-a după Cincizecime. Sf. Ap. Ermie; Sf. 1 M 14 Sf. Mc. Cosma şi Damian FEBRUARIE 22 D 7 Dum. a 3-a din Post (a Sfintei Cruci). Aflarea moaş- 29 D 11 Dum. a 2-a după Paşti (a Sf. Ap. Toma). Cuv. Marcu, Ep. MAI (31 zile) Mc. Ermei, Eusebie şi Haralambie. Gl. 2, vos. 3. 2 J 15 † Aducerea veşmântului Născătoarei de Dumnezeu în Vlaherne 19 L 1 Cuv. Macarie cel Mare; Cuv. Ieromonah Arsenie telor Sf. Mc. din Evghenia; Cuv. Talasie, Atanasie şi Aretuselor, Chiril diaconul şi cei împreună cu ei. Gl. 1, vos. C.b. C.c.* 3 V 16 Sf. Mc. Iachint; Sf. Anatolie, Patr. Constantinopolului 20 M 2 † Cuv. Eftimie cel Mare; Sf. Mc. Vas şi Eusebiu Irineu. Gl. 6, vos. 6. Liturghia Sf. Vasile cel Mare. 1. 1 V 14 Sf. Prooroc Ieremia; Cuv. Eftimie, Ignaţiu şi Acachie; Cuv.- Isi IUNIE (30 zile) 4 S 17 Sf. Andrei, Ep. Critului; Cuv. Marta 21 M 3 Cuv. Maxim Mărturisitorul; Sf. Mc. Neofit, Evghenie şi 23 L 8 † Sf. sfinţit Mc. Policarp, Ep. Smirnei: Sf. Gorgonia 30 L 12 Paştile Blajinilor. Cuv. Ioan Scărarul; Sf. Prooroc Ioad; Sf. dora C.b. C.c.* 5 D 18 Dum. a 8-a după Cincizecime. Cuv. Atanasie de la Athos; Valerian 24 M 9 † Întâia şi a doua aflare a Capului Înaintemergătorului şi Evula 2 S 15 Aduc. moaştelor Sf. Ierarh Atanasie cel Mare 1 L 14 Sf. Mc. Iustin Martirul şi Filosoful; Sf. Firm Cuv. Lampadie. Gl. 7, vos. 8. 22 J 4 Sf. Ap. Timotei; Sf. Mc. Anastasie Persul Botezătorului Ioan 31 M 13 Cuv. Ipatie, Ep. Gangrei; Sf. Acachie şi Veniamin 3 D 16 Dum. a 7-a după Paşti (a Sf. Par. de la Sinodul 1 Ecumenic 2 M 15 † Sf. Mare Mc. Ioan cel Nou de la Suceava;Cuv. Ni- 6 L 19 Cuv. Sisoe cel Mare; Sf. Mc. Lucia 23 V 5 Sf. Sfinţii Mc. Clement al Ancirei şi Aghatanghel 25 M 10 Sf. Tarasie, Arhiep. Constantinopolului, Alexandru şi (325)). Sf. Mc. Timotei şi Mavra; Sf. Diodor; Cuv. Teodo- chifor Mărt. 7 M 20 Cuv. Toma din Maleon şi Acachie; Sf. Mc. Chiriachi 24 S 6 Cuv. Xenia; Sf. Mc. Vavila, Timotei şi Agapie Ipatie APRILIE (30 zile) sie, egum. măn. Pecerska. Gl. 6, vos. 10. 3 M 16 Sf. Mc. Luchilian, Ipatie, Paul şi Paula 8 M 21 Sf. Mare Mc. Procopie;Sf. Epictet şi Astion;† Sf. Cuv. Rafail 25 D 7 Dum. Lăsatului sec de carne (a Înfricoşatei Judecăţi). 26 J 11 † Sf. Porfirie, Arhiep. Gazei; Sf. Mc. Fotini C.b. C.c.* 4 L 17 Cuv. Mc. Pelaghia; Cuv. Valerian 4 J 17 Sf. Mc. Zotic, Atal, Camasis şi Filip de la Niculiţel; şi Partenie de la Agapia † Sf. Grigorie Teologul, Arhiep. Constant.;† Sf. Bre- 27 V 12 Cuv. Procopie Mărt.; Cuv. Talaleu 1 M 14 Cuv. Maria Egipteanca; Cuv. Macarie Mărturisitorul 5 M 18 Sf. Mc. Irina; Sf. Mc. Neofit şi Gaian Sf. Mitrofan, Patr. Constant.; Cuv. Sofia 9 J 22 Sf. Mc. Pangratie Episcopul, Chiril Episcopul, Andrei şi Prov 28 S 13 Cuv. Vasile Mărturisitorul;† Cuv. Casian Romanul şi tanion, Ep. Tomisului.Gl. 2, vos. 2. 2 J 15 Cuv. Tit; Sf. Mc. Amfian şi Edesie 6 M 19 Sf. şi Dreptul Iov; Cuv. Mamont şi Pahomie 5 V 18 Sf. Mc. Dorotei, Ep. Tirului, Marcian, Nicandru şi- Leo 10 V 23 Sf. 45 de mucenici din Nicopolea Armeniei; Cuv. Antonie de la Gherman din Dobrogea (cu prăznuirea la 29 februarie) 26 L 8 Cuv. Xenofont, Maria, Arcadie şi Ioan 3 V 16 Cuv. Nichita Mărt.; Sf. Mc. Teodosia Fecioara; Sf. Mc. -Elpidi 7 J 20 Arătarea Sf. Cruci la Ierusalim; Sf. Mc. Acachie nid Pecerska din Kiev (Pomenirea morţilor) 27 M 9 † Aducerea moaşt. Sf. Ioan Gură de Aur for 8 V 21 † Sf. Ap. şi Evang. Ioan; Cuv. Arsenie cel Mare (Odovania 6 S 19 Cuv. Visarion şi Ilarion cel Nou; Sf. Mc. Ghelasie,- Eu 11 S 24 Sf. Mc. Eufimia; Sf. Olga împărăteasa; Sf. Marcian 28 M 10 Cuv. Efrem Sirul, Paladie şi Iacob (Harţi – dezlegare la MARTIE (31 zile) 4 S 17 Cuv. Iosif Imnograful, Gheorghe, Zosima şi Platon Înălţării) sebia şi Sosana 12 D 25 Dum. a 9-a după Cincizecime. Sf. Mc. Proclu şi Ilarie; Cuv. lapte, brânză, ouă) 5 D 18 Dum. a 3-a după Paşti (a Mironosiţelor). Sf. Mc. Teodul, 9 S 22 † Aduc. Moaştelor Sf. Ier. Nicolae; Sf. Proor. Isaia; Sf. Mc. 7 D 20 Dum. a 4-a după Cincizecime. Sf. Mc. Teodot, Ep. Mihail; Sf. Veronica. Gl. 8, vos. 9. C.b. C.c.* † 29 J 11 † Aduc. moaşt. Sf. Mc. Ignatie Teoforul Agatopod şi cei împreună cu dânşii. Gl. 2, vos. 4. Hristofor (Sâmbăta morţilor – Moşii de vară) Ancirei; Sf. Mc. Zenaida şi Sebastian. Gl. 3, vos. 4. 13 L 26 Soborul Arhang. Gavriil; Cuv. Ştefan Savaitul 1 D 14 Dum. a 4-a din Post (a Sf. Ioan Scărarul). Cuv. Mc. 6 L 19 Sf. Eutihie, Arhiep. Constantin. Cuv. Platonida;Sf. Irineu, Epi- 10 D 23 Dum. a 8-a după Paşti. Pogorârea Sfântului Duh. - Cinci 8 L 21 Aduc. moaşt. Sf. Mc. Teodor Stratilat; Cuv. Melania; 14 M 27Sf. Ap. Achila; Sf. Mc. Iust şi Iraclie 30 V 12 † ) Soborul Sf. Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie de Evdochia; Cuv. Domnina. Gl. 7, vos. 7. Liturghia Sf. scop de Sirmium zecimea (Rusaliile). Toate ale Praznicului. Sf. Ap. Simon Sf. Mc. Marcian şi Nicandru din Durostorum 15 M 28† Sf. Mc. Chiriac şi Iulita; Cuv. Iosif, Arhiep. Tesalonicului Dumnezeu Cuvântătorul şi Ioan Gură de Aur. Sf. Sfinţit Vasile ce Mare. 7 M 20 Sf. Gheorghe Mărt., Ep. Meletinei; Sf. Mc. Caliopie; Sf. Mc. Zilotul; Cuv. Isihie. 9 M 22 † Sf. Ierarh Grigore Dascălu, Mitropolitul Ţării 16 J 29 Sf. Mc. Antinoghen şi cei 10 ucenici ai săi Mc. Ipolit. Ep. Romei (Harţi – dezlegare la lapte, brânză, 2 L 15 Sf. Sfinţit Mc. Teodot; Sf. Mc. Isihie şi Nestor Achilina 11 L 24 (†) Sfânta Treime (Ziua Sfântului Duh). Sf. Mc. Mochie,- Aca Româneşti;Sf. Chiril, Arhiep. Alexandriei; Sf. Mc. Tecla, 17 V 30 Sf. Mare Mc. Marina; Sf. Ierarh Eufrasie ouă) 3 M 16 Sf. Mc. Eutropie, Cleonic şi Vasilisc 8 M 21 Sf. Apostoli Irodion, Agav şi Ruf chie şi Dioscur Marta şi Maria 18 S 31 Sf. Mc. Emilian din Durostorum;Sf. Mc. Iachint; Sf. Mc. -Pa 31 S 13 Sf. doctori fără de arginţi Chir şi Ioan 4 M 17 Sf. Cuv. Gherasim cel de la Iordan; Sf. Mc. Pavel şi- Iuli 9 J 22 Sf. Mc. Dimitrie diaconul din Sirmium.Sf. Mc. Eupsihie; 12 M 25 † Sf. Mc. Ioan Valahul;Sf. Epifanie, Arhiep. Ciprului; Sf. 10 M 23Sf. Mc. Timotei şi Alexandru; Sf. Mc. Antonina vel; Sf. Mc. Valentina

12 M 25Sf. Mc. Fotie şi Anichit; Sf. Pamfil nunea Sf. Arhanghel Mihail în Colose. Gl. 8, vos. 6. RÂNDUIELI BISERICEŞTI 4 D 17 Dum. a 19-a după Cincizecime. Sf. Sfinţit Mc. Ierotei, Ep. 6 V 19 Sf. Pavel Mărt. Patr. Constantinop.; Cuv. Luca; Sf. Mc. AUGUST 13 J 26 Cuv. Maxim Mărturisitorul (Odovania Praznicului Schim- 7 L 20 Înainteprăznuirea Naşterii Maicii Domnului. Sf. Mc. Sozont; Atenei; Sf. Mc. Audact şi Domnina. Gl. 4, vos. 10. Tecusa (Rodica) DECEMBRIE (31 zile) 19 D 1 Dum. a 10-a după Cincizecime (a Sf. Părinţi de- la Si bării la Faţă) Sf. Ap. Evod şi Onisifor Episcopul Zile de post 5 L 18 Sf. Mc. Haritina şi Memelta; Cuv. Cozma 7 S 20 Sf. 33 de Mc. din Melitina; Cuv. Lazăr C.b. C.c.* nodul IV Ecumenic (451)).† Cuv. Dia; Cuv. Macrina, 14 V 27 Înainteprăznuirea Adormirii Maicii Domnului. Sf. Prooroc 8 M 21 ( †) Naşterea Maicii Domnului. Toate ale Praznicului. Miercurile şi vinerile de peste an, afară de cele cu 6 M 19 Sf. Ap. Toma; Sf. Mc. Erotiida 8 D 21 Dum. a 24-a după Cincizecime.†) Soborul Sf. Ar- 1 M 14 Sf. Proor. Naum; Cuv. Filaret Milostivul sora Sf. Vasile cel Mare; Cuv. Serafim din Sarov. Gl. 1, Miheia; Sf. Mc. Marcel şi Ursichie 9 M 22 Sfinţii şi Drepţii părinţi Ioachim şi Ana;†) Sf. Ierarh Muce- dezlegare, însemnate cu harţi 7 M 20 Sf. Mc. Serghie, Vah şi Chesarie hangheli Mihail şi Gavriil. Gl. 1, vos. 4. 2 M 15 Sf. Proor. Avacum; Sf. Mc. Meropi vos. 10. Ajunul Bobotezei 5 / 18 ianuarie 15 S 28 (†) Adormirea Maicii Domnului nic Teodosie de la Mănăstirea Brazi 8 J 21 Cuv. Maica noastră Pelaghia; Cuv. Taisia 9 L 22 Sf. Mc. Onisifor şi Porfirie; Cuv. Matroana;Sf. Mc. 3 J 16 Sf. Proor. Sofonie; Cuv. Ioan Sinaitul 20 L 2 †) Sf. Slăvitul Prooroc Ilie Tesviteanul; Sf. Mc. Secundus Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul 16 D 29 Dum. a 14-a după Cincizecime. Sf. Mahramă a -Dom 10 J 23 Sf. Mc. Minodora, Mitrodora şi Nimfodora 9 V 22 Sf. Ap. Iacob al lui Alfeu; Cuv. Andronic şi Atanasia Castorin, Claudiu, Nicostrat, Sempronian şi Simpliciu 4 V 17 † Sf. Mare Mc. Varvara; Cuv. Ioan Damaschin din Sirmium 29 august / 11 septembrie nului. Gl. 5, vos. 3. 11 V 24 Cuv. Teodora din Alexandria; Cuv. Eufrosin 10 S 23 Sf. Ap. Evlampie şi Evlampia; Cuv. Teofil Mărt. din Sirmium;Sf. Nectarie de Eghina 5 S 18 † Cuv. Daniil Sihastrul de la Voroneţ;† Cuv. Sava cel Sfinţit; 21 M 3 Cuv. Simeon şi Ioan; Sf. Proor. Iezechiel Înălţarea Sfintei Cruci 14 / 27 septembrie 17 L 30 Sf. Mc. Miron, Straton şi Ciprian;†) Sf. Ierarh Varlaam, 12 S 25 Sf. Mc. Autonom, Macedonie şi Teodul (Odovania Praznicului 11 D 24 Dum. a 21-a după Cincizecime (a Sf. Părinţi de la Sinodul 10 M 23 Sf. Ap. Orest, Olimp, Rodion, Erast şi- So Sf. Mc. Anastasie 22 M 4 † Sf. mironosiţă Maria Magdalena; Cuv. Marcela Mitropolitul Moldovei Naşterii Maicii Domnului) VII Ecumenic (787)). Sf. Mc. Filip; Cuv. Teofan Mărt.; Sf. 6 D 19 Dum. a 27-a după Cincizecime.†) Sf. Ier. Nicolae, Arhiepi- Posturi mai lungi sipatru;† Sf. Cuv. Antonie de la Iezeru-Vâlcea 23 J 5 † Sf. Cuv. Ioan Iacob de la Neamţ-Hozevitul;Sf. Mc. 18 M 31Sf. Mc. Flor şi Lavru; Sf. Polien 13 D 26 Sf. Dum. dinaintea Înălţării Sf. Cruci. Mc. Cornelie- Suta Mc. Zenaida. Gl. 5, vos. 11. scopul Mirelor Lichiei. (Dezlegare la peşte) Gl. 5, vos. 8. 11 M 24† Sf. Mc. Mina, Victor şi Vichentie; Cuv. Teodor -Studi Trofim şi Teofil; Sf. Mc. Foca; Sf. Mc. Vitalie şul; Sf. Mc. Macrobiu, Cordian, Heli şi Lucian din Tomis; 12 L 25 Sf. Mc. Prov, Tarah şi Andronic; Sf. Cosma, Ep. Maiumei 7 L 20 † Sf. Mc. Filofteea de la Curtea de Argeş;Sf. Ambrozie, Ep. Postul Sfintelor Paşti 2 / 15 februarie – 21 mar- tul 24 V 6 Sf. Mc. Hristina; Sf. Mc. Ermoghen † Sf. Voievod Neagoe Basarab. Gl. 1, vos. 7. 13 M 26Sf. Mc. Carp, Papil, Agatodor, Agatonica şi Florentie Mediolanului SEPTEMBRIE tie / 3 aprilie 12 J 25 Sf. Ier. Ioan cel Milostiv, Patr. Alexandriei; Cuv. Nil 25 S 7 † Sf. Cuv. Teodora de la Sihla;Adormirea Sf. Ana; Sf. 19 M 1 † Sf. Cuv. Dionisie Exiguul;Sf. Mc. Andrei Stratilat; Sf. 14 L 27 (†) Înălţarea Sfintei Cruci (post). Toate ale Praznicului.† Sf. 14 M 27 (†) Cuv. Parascheva, Mc. Nazarie, Ghervasie şi Silvan 8 M 21 Cuv. Patapie şi Sofronie; Sf. Ap. Onisifor Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel 13 V 26† Sf. Ier. Ioan Gură de Aur, Patriarhul Constantinopolu- Olimpiada şi Eupraxia Timotei şi Agapie; Sf. Tecla Ierarh Martir Antim Ivireanul 15 J 28 † Sf. Ier. Iachint, Mitropolitul Ţării Româneşti;Sf. Mc. Lu- 9 M 22 † Zămislirea Sf. Fecioare de către Sf. Ana; Sf. Proorociţă Ana; 18 / 31 mai – 28 iunie / 11 iulie lui 26 D 8 Sf. Dum. a 11-a după Cincizecime. Mc. Ermolae; Sf. 20 J 2 Sf. Proor. Samuil; Sf. Mc. Eliodor 15 M 28Sf. Mc. Nichita Gotul; Sf. Mc. Nichita Romanul Postul Adormirii Maicii Domnului chian; Cuv. Eftimie cel Nou; Cuv. Savin şi Vars Sf. Ierarh Petru Movilă, Mitropolitul Kievului 14 S 27† Sf. Ap. Filip; Sf. Grigorie PalamaLăsatul ( secului Mc. Paraschevi. Gl. 2, vos. 11. 21 V 3 Sf. Ap. Tadeu;Sf. Mc. Romulus preotul, Donat - dia 16 M 29Sf. Mc. Eufimia şi Meletina 1 / 14 – 14 / 27 august 16 V 29 Sf. Mc. Longhin Sutaşul; Cuv. Mal 10 J 23 Sf. Mc. Mina, Ermoghen şi Eugraf 27 L 9 † Sf. Mare Mc. şi Tămăd. Pantelimon; Cuv. Antuza şi conul, Silvian diaconul şi Venust din Cibalae;Sf. Mc. 17 J 30 Sf. Mc. Sofia cu fiicele: Pistis, Agapis şi Elpis Postul Naşterii Domnului 17 S 30 Sf. Prooroc Osea; Cuv. Mc. Andrei Criteanul pentru Postul Crăciunului) 11 V 24 Cuv. Daniil Stâlpnicul şi Luca; Sf. Mc. Varsava Marcel Vasa; Sf. Teoclita 14 / 27 noiembrie – 24 decembrie / 6 ianuarie 18 D 31 Dum. a 20-a după Cincizecime.† Sf. Ap. şi Ev. Luca; Sf. 15 D 28 Dum. a 25-a după Cincizecime.† Cuv. Paisie de la 12 S 25 † Sf. Ierarh Spiridon al Trimitundei; Sf. Ierarh Alexandru 28 M 10Sf. Ap. şi diac. Prohor, Nicanor, Timon şi Parmena 22 S 4 Sf. Mc. Agatonic, Antuza şi Zotic OCTOMBRIE Mc. Iulian şi Martin. Gl. 6, vos. 1. Neamţ; Sf. Mc. Gurie, Samona şi Aviv. Gl. 2, vos. 5. 13 D 26 Dum. a 28-a după Cincizecime (a Sf. Strămoşi).† Sf. Mc. 29 M 11Sf. Mc. Calinic, Veniamin şi Mamant 23 D 5 Dum. a 15-a după Cincizecime.Sf. Mc. Lupu şi Irineu 18 V 1 † Sf. Cuv. Iosif şi Chiriac de la Bisericani;Sf. Eumenie, Ep. Nu se fac nunţi (Începutul Postului Crăciunului) Eustratie, Auxentie, Evghenie; Sf. Mc. Lucia. Gl. 6, vos. 9. 30 J 12 Sf. Ap. Sila, Silvan, Crescent şi Andronic; Sf. Mc. Iulita Ep.; Cuv. Calinic Patriarhul. Gl. 6, vos. 4. (Odovania Gortinei; Sf. Mc. Ariadna În toate zilele de miercuri şi vineri de peste an NOIEMBRIE 16 L 29Sf. Ap. şi Evanghelist Matei 14 L 27 Sf. Mc. Tirs, Levchie, Calinic, Filimon şi Apolonie (Lăsatul secului pentru Postul Adormirii Maicii Domnu- Praznicului Adormirii Maicii Domnului) 19 S 2 Sf. Mc. Trofim, Savatie şi Dorimedont În ajunul Praznicelor Împărăteşti 19 L 1 Sf. Prooroc Ioil; Sf. Mc. Uar şi Felix 17 M 30 Sf. Ier. Grigorie; Cuv. Lazăr Zugravul 15 M 28† Sf. Mc. Elefterie, Suzana şi Vah cel Nou; Cuv. Pavel lui) 24 L 6 Sf. Mc. Eutihie, ucenicul Sf. Ap. şi Evanghelist Ioan 20 D 3 Dum. după Înălţarea Sfintei Cruci. Sf. Mare Mc. Eustatie În Postul Sfintelor Paşti 20 M 2 Sf. Mc. Artemie; Cuv. Gherasim cel Nou 16 M 29Sf. Proor. Agheu; Sf. Mc. Marin; Sf. Teofana Împărăteasa 31 V 13 Înainteprăznuirea scoaterii Sf. Cruci. Sf. Evdochim; -Sf. Io 25 M 7 Aduc. moaşt. Sf. Ap. Bartolomeu; Sf. Ap. †Tit. Sf. Cuv. şi Teopista cu cei doi fii ai lor: Agapie şi Teopist. Gl. 2, vos. 2 / 15 februarie – 21 martie / 3 aprilie 21 M 3 † Cuv. Ilarion cel Mare;Cuv. Mărt. Visarion, Sofronie şi Sf. DECEMBRIE 17 J 30 Sf. Proor. Daniil; Sf. 3 tineri: Anania, Azaria şi Misail sif din Arimateea Simeon şi Amfilohie de la Pângăraţi 8. În Săptămâna Luminată Oprea; Sf. Preoţi Mărt. Ioan din Galeş şi Moise Măcinic 18 M 1 Sf. Mc. Platon, Roman şi Zaheu 18 V 31 Sf. Mc. Sebastian şi Zoe 23 martie / 5 aprilie – 28 martie / 10 aprilie 26 M 8 Sf. Mc. Adrian şi Natalia 21 L 4 † Sf. Ap. Codrat; Sf. Prooroc Iona (Odovania Prazn. Înălţării din Sibiel 19 J 2 Sf. Prooroc Avdie; Sf. Mc. Varlaam şi Ioasaf În Duminica Rusaliilor 10 / 23 mai AUGUST (31 zile) 27 J 9 Cuv. Pimen; Sf. Mc. Fanurie şi Osie;†) Cuv. Onufrie de Sf. Cruci) 22 J 4 Sf. Averchie, Ep. Ierapolei; Sf. 7 tineri din Efes În Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel 20 V 3 Înainteprăznuirea Intrării în Biserică a Maicii Domnu- IANUARIE C.b. C.c.* la Vorona şi Sf. Cuv. Chiriac de la Tazlău 22 M 5 Sf. Mc. Foca Ep., Isaac şi Martin 23 V 5 Sf. Ap. Iacob, ruda Domnului; Cuv. Ignatie Patriarhul lui; † Sf. Cuv. Gheorghe de la Cernica Cuv. Grigorie 19 S 1 Sf. Mc. Bonifatie; Cuv. Grichentie; Sf. Aglaia 1 S 14 Scoaterea Cinstitei Cruci; Sf. 7 Mc. MacabeiÎnceputul ( 18 / 31 mai – 28 iunie / 11 iulie 28 V 10 Cuv. Moise Etiopianul; Sf. Mc. Diomid; Sf. Ana Prooroci- 23 M 6 † Zămislirea Sf. Ioan Botezătorul; Cuv. Xantipa şi Polixenia În Postul Adormirii Maicii Domnului 24 S 6 Sf. Mc. Areta; Sf. Mc. Valentin şi Sevastiana (Sâmbăta- morţi Decapolitul;Sf. Mc. Anatolie şi Dasie 20 D 2 Dum. dinaintea Naşterii Domnului (a Sfinţilor Părinţi după Postului Adormirii Maicii Domnului) ţa. Cuv. Iov de la Poceaev 24 J 7 † Sf. Întâia Mc. Tecla; Cuv. Coprie 1 / 14 august – 14 / 27 august lor) 21 S 4 (†) Intrarea Maicii Domnului în Biserică (Dezlegare la trup ai Domnului).† Începutul înainteprăznuirii Naşterii 2 D 15 Dum. a 12-a după Cincizecime. Sf. Întâi Mc. şi Arhid. 29 S 11 †) Tăierea capului Sf. Prooroc Ioan Botezătorul (post) 25 V 8 Cuv. Eufrosina; Cuv. Pafnutie Egipteanul Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul 25 D 7 Dum. a 23-a după Cincizecime. Sf. Mc. Marchian şi Marti- peşte) Domnului. Sf. Mc. Ignatie Teoforul. Gl. 7, vos. 10. Ştefan; Binecredinciosul împărat Justinian. Gl. 3, vos. 30 D 12 Dum. a 16-a după Cincizecime. Sf. Patriarhi Alexan- 26 S 9 † Sf. Ap. şi Evanghelist Ioan, Cuvântătorul de Dumnezeu 29 august / 11 septembrie rie; Sf. Tavita. Gl. 7, vos. 2. 22 D 5 Dum. a 26-a după Cincizecime. Sf. Ap. Filimon,- Oni 21 L 3 Sf. Mc. Iuliana; Sf. Temistocle 1. † dru, Ioan şi Pavel cel Nou ai Constantinopolului. Gl. 7, 27 D 10 Dum. a 18-a după Cincizecime. Sf. Mc. Calistrat. Gl. 3, Înălţarea Sfintei Cruci 14 / 27 septembrie 26 L 8 ) Sf. Mare Mc. Dimitrie, Izvorâtorul de Mir sim şi Arhip; Sf. Mc. Cecilia. Gl. 3, vos. 6. 22 M 4 Sf. Mare Mc. Anastasia; Sf. Mc. Hrisogon şi Teodota 3 L 16 Cuv. Isachie, Dalmat şi Faust; Sf. Salomeea mironosiţa;† vos. 5. vos. 9. 27 M 9 †) Cuv. Dimitrie cel Nou din Basarabi; Sf. Mc. Nestor 23 M 5 Sf. 10 Mc. din Creta; Cuv. Pavel şi Naum În Postul Naşterii Domnului 23 L 6 Sf. Cuv. Grigorie, Ep. Acragandelor şi Amfilohie, Ep. Sf. Martiri Constantin Vodă Brâncoveanu cu cei patru 31 L 13 Aşezarea în raclă a Brâului Maicii Domnului. Sf. Ciprian, 28 L 11 Cuv. Hariton Mărt.; Sf. Prooroc Varuh; Sf. Mc. Pimen 28 M 10Sf. Mc. Terentie şi Neonila; Cuv. Ştefan Savaitul 24 J 6 Sf. Cuv. Mc. Eugenia (Ajunul Crăciunului). Liturghia Sf. Vasile 14 / 27 noiembrie – 24 decembrie / 6 ianuarie Iconiei fii: Constantin, Ştefan, Radu, Matei şi sfetn. Ianache Ep. Cartaginei;† ) Cuv. Ioan de la Prislop 29 M 12Cuv. Chiriac Sihastrul; Sf. Mc. Gudelia De la Naşterea Domnului până la Bobotează 29 J 11 Sf. Cuv. Anastasia Romana; Cuv. Avramie cel Mare 24 M 7 Sf. Mc. Clement, Ep. Romei, şi Petru al Alexandriei 4 M 17 Sf. 7 Mc. din Efes; Cuv. Mc. Evdochia 30 M 13Sf. Mc. Grigorie Luminătorul, Ep. Armeniei Mari; Sf. Mc. 25 decembrie / 7 ianuarie – 6 / 19 ianuarie 30 V 12 Sf. Mc. Zenovie şi Zenovia; Sf. Ap. Cleopa 25 V 7 (†) Naşterea Domnului Dumnezeului şi Mântuitorului nostru 25 M 8 † Sf. Mc. Ecaterina; Sf. Mare Mc. Mercurie (Odovania 5 M 18 Înainteprăznuirea Schimbării la Faţă, Sf. Mc. Evsignie şi SEPTEMBRIE (30 zile) Ripsimia 31 S 13 Sf. Ap. Apelie, Stahie, Urban şi Narcis Iisus Hristos. Toate ale Praznicului. Liturghia Sf. Ioan Gură de Praznicului Intrării în Biserică a Maicii Domnului) Fabie, Ep. Romei C.b. C.c.* Aur 26 J 9 Cuv. Alipie Stâlpnicul; Cuv. Stelian 6 J 19 (†) Schimbarea la Faţă. Toate ale Praznicului (Dezlegare 1 M 14 † Cuv. Simeon Stâlpnicul şi mama sa MartaÎnceputul ( OCTOMBRIE (31 zile) NOIEMBRIE (30 zile) 26 S 8 (†) Soborul Maicii Domnului; Cuv. Nicodim de la Tismana la peşte) anului nou bisericesc) C.b. C.c.* C.b. C.c.* 27 V 10Sf. Mare Mc. Iacov Persul; Sf. Onufrie; Cuv. Natanail 27 D 9 Dum. după Naşterea Domnului.†) Sf. Ap. şi întâiul Mc. Ar- 7 V 20 Cuv. Mc. Dometie 2 M 15 Sf. Mc. Mamant; Sf. Ioan Postitorul, Patr. Constantinop.; 1 J 14 (†) Acop. Maicii Domnului; Sf. Ap. Anania; Cuv. Roman- Me Data Sfintelor Paşti 1 D 14 Dum. a 22-a după Cincizecime.†) Sf. Dr. fără de arginţi 28 S 11Cuv. Mc. Ştefan cel Nou; Sf. Mc. Irinarh hidiacon Ştefan; Cuv. Teodor Mărt. Gl. 8, vos. 11. 29 D 12 Dum. a 30-a după Cincizecime. Sf. Mc. Paramon şi 8 S 21 Cuv. Emilian Mărt., Ep. Cizicului; Sf. Miron Episcopul †) Sf. Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş lodul. Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului de la Hârbovăţ,- Ba 2011 – 24 aprilie 2015 – 12 aprilie Cosma şi Damian. Gl. 8, vos. 3. 28 L 10 Sf. 20.000 de Mucenici arşi în Nicomidia Filumen; Cuv. Acachie. Gl. 4, vos. 7. 9 D 22 Dum. a 13-a după Cincizecime. Sf. Ap. Matia; Sf. Mc. 3 J 16 Sf. Mc. Antim, Ep. Nicomidiei; Cuv. Teoctist sarabia 2012 – 15 aprilie 2016 – 1 mai 2 L 15 † Sf. Mc. Achindin, Pigasie, Aftonie şi Elpidifor 29 M 11Sf. 14.000 de prunci ucişi de Irod; Cuv. Marcel 30 L 13 (†) Sf. Ap. Andrei cel Întâi chemat, Ocrotitorul Români- Antoniu. Gl. 4, vos. 2. 4 V 17 Sf. Mc. Vavila, Ep. Antiohiei; Sf. Proor. Moise 2 V 15 Sf. Mc. Ciprian; Sf. Mc. Iustina; Cuv. Teofil 2013 – 5 mai 2017 – 16 aprilie 3 M 16 Sf. Mc. Achepsima, Iosif şi Aitala diaconul 30 M 12Sf. Mc. Anisia; Cuv. Zotic preotul; Cuv. Teodora 10 L 23 Sf. Mc. Lavrentie Arhidiac., Hist şi Ipolit 5 S 18 † Sf. Prooroc Zaharia, tatăl Sf. Ioan Botezătorul 3 S 16 Sf. Mc. Dionisie Areopagitul; Dionisie, Ep. Alexandriei; -Elefte 2014 – 20 aprilie 2018 – 8 aprilie 4 M 17 Cuv. Ioanichie cel Mare; Sf. Mc. Nicandru Ep. şi Ermeu ei; Sf. Ierarh Dosoftei, Mitropolitul Moldovei;Sf. Frumen - 31 J 13 Sf. Mc. Hermes; Cuv. Melania Romana (Odovania Praznicului 11 M 24Sf. Nifon, Patr. Constantinop.; Sf. Mc. şi Arhid. Evplu 6 D 19 Dum. a 17-a după Cincizecime (a Cananeiencei).† Mi - rie şi Rustic 5 J 18 Sf. Mc. Galaction şi Epistimia; Sf. Silvan şi Grigorie tie Episcopul Naşterii Domnului) *C.b. – calendar bisericesc (stil vechi), C.c. – calendar civil