Poesis Publicaţie De Limba Română La Est De Vest Andrei STRÂMBEANU
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Săptămânal al Scriitorilor din republica moldova Joi, 28 ianuarie 2010. Fondat la 3 octombrie 1954 nr. 4 (3360) Poesis publicaţie de limba română La est de vest Andrei STRÂMBEANU NICU STEGARU CIOCÂRLIA ROMÂNEASCĂ La sfârşitul anilor ‘60 − începutul anilor ‘70, săruţi, ne sfătuia el, degustătorul de licori tari, pe Neîntrecutului lăutar Nicolae Bodgros mulţi dintre locuitorii Chişinăului puteau vedea, noi, băutorii de ape minerale de atunci… pe timp de iarnă, ieşind din Casa Presei un bătrân Era o carte vorbită: ne povestea de gerurile Mai nalt decât înaltul Voia să-i prindă miezul, desculţ, înconjurat de un grup de tineri descălţaţi care-i măcinaseră ficaţii şi pe care încerca astfel Se-nalţă ciocârlia. Dar nu-i găsea măsură. şi ei, care o luau în sus pe strada Puşkin, păşind să-i încălzească, de furtunile de zăpadă care-i mai Ca ea nu poate altul cu tălpile goale prin noroi şi zăpadă, către Lacul bântuiau sufletul şi de torţionarii care-l scoteau Morilor şi discutând zgomotos… gol în omăt şi-l băteau fără milă. Să cânte România. O, pasăre măiastră, Bătrânul era poetul Nicu Stegaru, proaspăt − Şi nu le spuneai nimic, Nicolae Savovici?! Se-ntreabă lumea-ntreagă revenit din Siberia, iar tinerii eram noi, poeţi-de- (Sava era numele tatălui său, nobilul rus), ne in- Mai sunt, mai sunt pe lume De ce doar glia noastră butanţi, studenţi la diverse instituţii de învăţământ teresam noi. Frumoase ţări, fireşte, Îţi este-atât de dragă? din acea vreme, pe care el astfel îi călea. – Ba le spuneam. Dar ea şi lor anume În 1944 n-a reuşit să treacă Prutul. – Ce le ziceai?! Întrucât ştia engleza, a fost arestat de organe- – Вы нехорошие люди! („Sunteţi nişte oa- Le cântă româneşte. Când vremea vremuieşte le NKVD, pe el anchetându-l chiar „narkomul” meni răi!”). Şi dă să se răcească, Iosif Mordoveţ. Acesta era Nicolae Croitoru, conte de Viteb- În scripcă, Stradivari Pe cer te-nlocuieşte – Hai să discutăm, i-a propus acela, ca sk! A pus-o la prinsoare Vioara românească. un cercetaş cu alt cercetaş („как разведчик с În casa părintească din Buiucani găsise la în- Şi-ai noştri, lăutarii, разведчиком”). Recunoaşte că eşti spion ameri- toarcere nişte „eliberatori”. A locuit cu chirie mai I-au dat drumul să zboare. Se urcă pân’ la soare can şi englez. mulţi ani prin tot Chişinăul. Într-o zi contele de – Nu sunt! a îngăimat scriitorul. Vitebsk s-a dus la Comitetul Executiv să i se dea Din cele patru strune, Şi atunci Mordoveţ a ridicat pistolul de pe şi lui un apartament. Dar a fost refuzat. Şi dânsul Chiar Strauss, vienezul, Din inima ta mare, masă şi a tras două focuri: un glonţ i-a şuierat pe povestea cu motoarele indignării nedomolite: În orice partitură Un dor de vremi mai bune. lângă o ureche şi altul – pe lângă cealaltă. – Nu mi-au dat casă. Dar le-am zis-o. I-am – Podpişis zdes („Semnează aici”), i-a întins făcut de nimic. acela o foaie. – Ce le-ai zis, Nicolae Savovici?! Traian Băsescu, Preşedintele României, îmbrăţişat Şi el a semnat. – Le-am zis: ruşine să vă fie! de Mihai Morăraş, preşedintele Filialei FDRM de la Aşa Nicu Stegaru a devenit spion american Asta era cea mai aprigă înjurătură pe care o USM: “Domnule Preşedinte, să nu uitaţi că sunteţi şi englez. cunoştea acest uriaş. Preşedinte al tuturor românilor”. A fost trimis dincolo de Cercul Polar. A făcut Ne simţeam bine cu el, dar şi el se simţea Foto: Constantin Grigoriţă temniţă grea cu infractori de drept comun. bine cu noi. Îşi avea burta toată numai cicatrice. După ispăşirea anilor de temniţă nu se înche- Traian Băsescu, Preşedintele de suflet al românilor din Republica Moldova – Dacă te puneau la carceră: cu apă rece pe iase condiţia lui de întemniţat, parcă ieşise dintr-o jos, desculţ, dezbrăcat, în frig şi întuneric, era ca închisoare şi intrase în alta: gulagul lui interior Vizita de ieri la Chişinău a lui Trăian Băsescu, Preşe- fletul se topeşte atunci cînd îţi revezi un frate pe care nu l-ai de milioane de euro, sala a izbucnit în aplauze. şi cum te condamnau la moarte. Ieşeai de acolo continua. dintele României, ne-a convins o dată în plus că suntem văzut de mult timp. Acum cei cărora le-a strîns mîna Traian A urmat un gest firesc şi frăţesc din partea delegaţiei scuipând sânge. – Dacă ă-ăştia nu-ţi publică poezia, N-Nicu- români. Şi punctum. Se zvonea prin Chişinău că vor fi Băsescu vor fi mergînd, fuduli, pe străzile oraşului, cu mîna din România: depunerea de flori la mormintele marilor ro- Şi atunci preluase de la nişte japonezi moda- şor, îmi zicea el, îmi fac în faţa lor h-harachiri… mobilizaţi circa 1500 de poliţişti care vor forma cordoane ridicată în sus, lăudîndu-se tuturor că această mînă le-a fost mâni Grigore Vieru, Ion şi Doina Aldea-Teodorovici, Ghe- litatea acestora de a se eschiva de la carceră: de (devenise gângăvit din clipa în care Mordoveţ îi menite să asigure buna desfăşurare a vizitei. De aceea şi strînsă de Preşedintele României. E şi normal, căci Traian orghe Ghimpu, Ion Vatamanu, Anton Crihan, Nicolae Cos- cum era anunţat că e pedepsit cu zile de carceră, împuşcase pe lângă urechi). în Piaţa Marii Adunări Naţionale s-a adunat doar ceva mai Băsescu a pus şi mai pune din greu umărul, ca nimeni altul tin. scotea din mâneca în care le ţinea ascunse un vârf Nu ştiu dacă ameninţarea lui era reală, dar mult de o mie de oameni care l-au salutat pe Preşedinte- de nicăieri, să ne vadă în rînd cu lumea, adică se ne ajute Cu siguranţă, Marea Adunare Naţională care nu a avut de piatră ascuţită, sau o coadă de lingură, sau o faptul că era un bărbat hotărât nu-l punea nimeni le Băsescu din toată inima. Dacă n-ar fi fost acest zvon, cu în integrarea noastră în Uniunea Europeană şi să faciliteze loc în PMAN se va organiza spontan astăzi, de-a lungul bucată de sticlă pregătită şi şlefuită din timp, şi-şi la îndoială. Răsfoiţi colecţiile ziarului Tinerimea siguranţă în PMAN s-a fi adunat o mulţime de lume, ca la accesul fără vize al cetăţenilor noştri în România. drumului de la Chişinău pînă la Cantemir şi Cahul, cînd făcea „harachiri”. „Intestinele” i se revărsau pe Moldovei din anii 1964-1968 şi-o să găsiţi mul- Marea Adunare Naţională. „Băsescu!” „Unire!” „Trăiască, În cadrul întîlnirii oficiale, Preşedintele Mihai Ghimpu strălucitul convoi va purcede să depună coroane de flori la dată afară, el le sprijinea cu palmele şi aştepta să tă poezie, semnată de şaizecişti (Vieru, Damian, trăiască, trăiască şi-nflorească Moldova, Ardealul şi ţara avea să spună, punctînd anume acest aspect: „Integrarea „Parcela de Onoare Românească” (localitatea Cania) şi la fie dus la infirmerie, unde era cusut şi tratat mai Cărare etc.) şi şaptezecişti (noi). E meritul mare Românească!” – acestea au fost cuvintele de ordine în acele europeană a devenit un proiect de suflet al Preşedintelui „Cimitirul de Onoare Românesc” ( localitatea ţiganca). multe zile. Şi aşa scăpa de carceră. al lui Nicu Stegaru. momente ale mulţimii din piaţă. În baia de mulţime, după Băsescu”. Mihai Ghimpu, ca semn de înaltă preţuire, i-a La Cahul, înalţii oaspeţi vor ţine alocuţiuni în faţa stu- Prima dată a fost mai greu, ne povestea dân- A lăsat un manuscris despre periplul său sibe- depunerea de coroane la monumentul lui Ştefan cel Mare, acordat Preşedintelui Băsescu Ordinul Republicii, iar, ca denţilor şi profesorilor de la Universitatea „Bogdan-Petri- sul. Credea că moare. Pe urmă s-a obişnuit. rian, care urmează a fi găsit şi editat (un fragment atunci cînd „Preşedintele de suflet al românilor din Repu- gest de răspuns, Excelenţa Sa Traian Băsescu l-a decorat ceicu Hasdeu” şi vor vizita viitorul sediu al Consulatului Avea zeci de tăieturi una peste alta, pe toată a văzut lumina tiparului în Literatura şi arta). blica Moldova”, cum l-a caracterizat Mihai Ghimpu, Preşe- pe Excelenţa Sa Mihai Ghimpu cu Ordinul „Steaua Româ- Român din Cahul. burta. Acestea, ne zicea el, l-au salvat de la moar- O stradă din sectorul Buiucani al Chişinăului dintele interimar al Republicii Moldova, Traian Băsescu a niei” în grad de Colan, cea mai înaltă distincţie a Statului Aşa că, Vladimir Nicolaevici, vezi-ţi mata de Moscova, te… ar trebui să-i poarte numele. intrat în vorbă cu oamenii, strîngîndu-le mîinile, îmbrăţişîn- Român. că Traian Băsescu are treabă şi în Republica Moldova, nu Şi poezia. Nicu Stegaru e exemplul omului care a îndu- du-i şi sărutîndu-i. Gerul nu mai pişca de urechi şi de nas: Atunci cînd Preşedintele Băsescu a anunţat că România doar în România. – Nimic nu este mai ireal decât realitatea. Şi rat suferinţe inumane, dar care n-a putut fi înfrânt, în sufletele oamenilor se lăsase o căldură lină, aşa cum su- oferă Republicii Moldova un ajutor nerambursabil de 100 Eugen GHEORGHIŢĂ nimic mai real decât poezia. a fost părintele spiritual al generaţiei şaptezeciste, Îl ştia pe Esenin pe de rost. Dar şi toată filo- fostul deţinut răzbunându-se şi realizându-se într- zofia veche a grecilor. un fel prin cele scrise de învăţăceii săi. Mult stimate Nicolae Dabija, – N-au reuşit să-mi pună lanţuri şi la creier. Avea o sfinţenie laică şi o aristocraţie a spi- Iniţiativa Forului Democrat al Românilor din Apel către Eu gândeam şi acolo. Şi chiar îmi făcusem proze- ritului. Aşa a fost contele Nicu Stegaru, şi aşa va Republica Moldova lansată prin Manifestul de liţi. Conştiinţa îmi era liberă şi în închisoare. rămâne acesta mereu în memoria tuturor celora unire din 1 decembrie 2009 e susţinută de alte Preşedintele României şi Preşedintele Republicii Moldova Sunt vorbe de-ale sale.