Nr.8(135) Octombrie 2011

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Nr.8(135) Octombrie 2011 Ţara nu se poate ridica decât prin ingineri 5 octombrie – ZIUA PROFESORULUI Din grădina toamnei culegem un buchet de crizanteme cu gândul la Dumneavoastră, iubiți profesori! Cu ocazia Anul XIV. Nr. 8 (136). Octombrie 2011. Ediţie lunară. 8 pagini. Zilei profesionale, primiți Fondator: Universitatea Tehnică a Moldovei aceste flori www.utm.md/mesager/ E-mail: [email protected] ale recunoștinței noastre pentru efortul zilnic depus pe cel mai important ogor UTM – decorată cu medalia „European Quality” al neamului – (Oxford, Marea Britanie, 2010) sufletul Omului! Ce este școala ICMCS – 2011 – UTM în viața noastră? cu participarea primului cosmonaut Şcoala este un lucru etern!... al României Dumitru Prunariu Dar cum ar fi o lume edicată aniversării de lucrări știinţifice ale cercetătorilor D a 30-a de la primul din România, SUA fără şcoală? zbor al unui cosmonaut român (NASA), Rusia, Ucrai- Poate cam aşa: în spaţiu și Anului Cosmonau- na, Italia, Germania, ticii – 2011, declarat de ONU, Israel, Belarus, Franţa, Inteligenţa Conferinţa Internaţională Marea Britanie, Ca- „Microelectronica și știinţa nada, Belgia, RM. fără şcoală te face calculatoarelor” (ICMCS- Conferinţa a fost ono- pervers. 2011), ediţia a VII-a din 22- rată și de prezenţa Justiţia fără 24 septembrie 2011 a fost dlui Alexandru Mi- ronov, scriitor român şcoală te face marcată de prezenţa primului în domeniul science- implacabil. cosmonaut român, Erou fiction, ex-ministru Iar, al României, președintele al României, basa- Asociaţiei internaţionale a ex- rabean de origine, Diplomaţia ploratorilor spaţiului cosmic, născut la Vertiujeni, fără şcoală te face președintele Comitetului ONU Soroca. Au participat ipocrit. pentru utilizarea pașnică a și reprezentanţi ai Succul fără spaţiului extraatmosferic, dr. Guvernului RM, AȘM, diverselor companii şcoală te face ing. Dumitru Dorin Prunariu. şi noilor tehnologii din domeniul ştiin- și firme tangente cu domeniul teh- ţei calculatoarelor, microelectronicii şi arogant. nologiilor informaţionale. Conferinţa a abordat probleme ac- nanotehnologiilor. Au activat 5 secţii, Iar, tuale şi de perspectivă ale dezvoltări în cadrul cărora au fost prezentate în (Continuare în pag.3) Bogăţia fără societăţii informaţionale, e-guvernări formă de rapoarte şi postere peste 130 şcoală te face viaţă este un român. Fără calculele sale zborul lui Ga- avar. garin din 1961 nu ar fi fost posibil. Mai apoi calculele Supunerea fără Eugen Grebenicov – lui au fost preluate și de americani. Sper foarte mult ca planeta care îi poartă numele să fie colonizată în şcoală te face Doctor Honoris Causa la Iași și Bacău viitor de români”, a menţionat poetul Nicolae Dabi- servil. Cel de-al VI-lea Simpozion sonalitatea remarcabilă a compatriotu- ja în inspiratul său discurs ţinut la Iaşi şi Bacău, care a Internaţional „Cucuteni 5000 Iar, lui nostru prof. univ., dr. ing. Vasile Puiu făcut ca audienţa să-l aplaude îndelung pe omagiat. Sărăcia fără Redivivus. Ştiinţe exacte şi la Universitatea „V. Alecsandri” din Ba- Grebenicov și-a luat primul doctorat la 25 de mai puţin exacte”, desfăşurat cău, adăugând că ilustrul academician ani, iar ulterior a contribuit decisiv la dezvoltarea şcoală te face în acest an la Iaşi şi Bacău, la este descoperitorul unui asteroid, a cărui cercetării spaţiului cosmic prin descoperirea unei orgolios. iniţiativa UTM, UT „Gh. Asachi” orbită se află între planetele Marte și Ju- formule matematice care a redus drastic costurile Frumusea (Iaşi), Universităţii „V. Alecsan- piter. De asemenea, au fost menţionate sovieticilor în cercetarea spaţiului cosmic. Comitetul dri” (Bacău) şi a Forului Demo- rezultatele sale excepţionale în fizica Internaţional de Astronomie a decis ca planeta mică fără şcoală te face crat al Românilor din Moldova, teoretică și experimentală, astronomie, nr. 4868 să-i poarte numele, în semn de apreciere a ridicol. s-a remarcat prin faptul că dis- cibernetică, algebră, analiză matemati- contribuţiilor sale în matematica și mecanica cereas- Iar, tinsului matematician Eugen că, supercalculatoare, aviaţie. că, cu implicaţii majore în dezvoltarea cercetărilor Grebenicov (concetăţeanul „Grebenicov a lucrat alături de mari spaţiale. Astfel, Eugen Grebenicov se află printre Autoritatea nostru născut la Slobozia Mare, matematicieni sovietici care au asigurat alţi 12 mari români, numele cărora îl poartă aştri şi fără şcoală te face Cahul, membru-cercetător al realizarea zborurilor în cosmos. Unul din planete ale Universului, alături de Eminescu, Cioran, tiran. Academiei de Ştiinţe a Rusiei) i remarcabilele sale rezultate a condus la Enescu ş.a. Drept recunoaștere a activităţii sale, i s-a s-a decernat titlul academic de revoluţionarea metodei de calcul a orbitelor navelor acordat titlul de Doctor Honoris Causa de către mai Munca fără Doctor Honoris Causa al universităţilor „Gh. Asachi” spaţiale”, a specificat prorectorul UT „Gh. Asachi” din multe prestigioase universităţi din întreaga lume. şcoală te face din Iaşi şi „V. Alecsandri” din Bacău. Iaşi, Spiridon Cretu. (detalii despre Simpozionul Internaţional sclav. „Omul cu nume de astru” – astfel a prezentat per- „Puţini știu că cel mai mare matematician rus în „Cucuteni 5000 Redivivus citiţi în pag.7) Iar, ca subiect managemen- Vorbele fără Radu Munteanu, Adrian Graur, Nicolae Dabija – tul, cercetarea, învăţă- şcoală te fac mântul. Este un erudit introvertit. care nu se limitează la a Doctori Honoris Causa ai UTM publica volume tehnice, Legea fără Pe 15 octombrie 2011 Universitatea Tehni- în străinătate, printre care medalii de aur şi argint la ci ne încântă şi cu spectaculoase cărţi de beletristică şcoală te supune. că a Moldovei a găzduit un eveniment academic diverse Saloane Internaţionale de Invenţii, Medalia şi filosofie, care la fiecare frază declanşează un întreg excepţional. Radu Munteanu, Adrian Graur, Nico- „Merites de l’Innovation” în grad de comandor, Bru- Iar, mecanism de mobilizare a imaginaţiei creative. lae Dabija, trei mari personalităţi ale ştiinţei şi cultu- xelles. În cariera sa didactică optează pentru tehnica În discursul de răspuns, noul DHC al UTM a re- Politica fără rii româneşti, şi-au primit onorul ştiinţific binemeri- socratică, refuzând transmiterea de cunoştinţe în flectat filozofic asupra rolului inventicii și cercetării şcoală te face tat şi înaltele însemne – titlul academic, toca știinţifice în istoria omenirii, purtându-ne prin is- şi mantia de Doctor Honoris Causa al UTM, egoist. toricul inventicii şi al devenirii tehnicii: de la Co- pentru contribuţia deosebită în pregătirea pernic, Galilei, Da Vinci, fără de care „istoria desco- Credinţa fără specialiştilor de înaltă calificare, aprofunda- peririlor ar fi fost mai săracă”, până la Henri Coan- şcoală te face rea cooperării interuniversitare, armonizarea dă, la progresul tehnic uimitor de astăzi, care, ca sistemelor educaţionale românești cu învă- fanatic. şi arta, mereu ne atenţionează că „speranţa este ţământul european, consolidarea dialogului Iar, visul celora ce se trezesc”, că ştiinţa „construieşte social în promovarea modernizării sistemului iubire şi acolo unde e tensiune” și caută „frumuse- Crucea fără de educaţie și cercetare bazat pe competenţă ţea acolo unde mulţi o dispreţuiesc”… și excelenţă. şcoală reprezintă În încheierea discursului, prof. Radu Muntea- Acad. Ion Bostan, rector al UTM, a prezen- tortura. nu a făcut un sclipitor elogiu filozofic pentru ceea tat nominalizaţii şi a rostit un excelent Lau- ce este școala în viaţa noastră, îndemnându-ne să datio pentru prof., dr. ing. Radu Munteanu, privim spre şcoală cu admiraţie şi respect, iar apoi rector al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca. (Din discursul prof., dr. să ne întoarcem privirile spre noi înşine şi să spe- Acesta este cel de-al 12-lea titlu de Doctor ing. Radu Munteanu, răm că vom deveni ceea ce merităm să fim! Honoris Causa pe care și-l înscrie în palmares rector al Universităţii În furtuna de aplauze, acad. Ion Bostan i-a în- distinsul profesor clujean. Pe lângă cele 279 Tehnice din Cluj-Napoca, mânat posesorului Certificatul, menţionând că rec- de lucrări ştiinţifice, 300 de articole de specialitate, mod mecanic, preferând antrenarea interlocutorului rostit la festivitatea torul clujean a venit cu o donaţie frumoasă – peste 17 manuale universitare, 34 de cărţi, 19 brevete de într-o perpetuă interogaţie şi o perfecţionare con- de decernare a titlului 150 de titluri de carte ce intră în fondul Bibliotecii invenţie, 12 certificate de inovaţie, 54 contracte de stantă. Astfel, actul didactic trece din predare prin academic de Doctor UTM. cercetare ştiinţifică, 18 cursuri universitare, își înscrie dăruire de cunoştinţe, în dăruire de sine. Vasta sa ex- Honoris Causa al UTM) în palmares și 46 de distincţii şi premii în ţară şi 45 perienţă didactică a fost adunată în 9 volume ce au (Continuare în pag.6) 2 Mesager Universitar, Octombrie 2011 didactice de cea mai înaltă calitate. La ora ministrul RM Vlad Filat s-a declarat optimist: Studenții anului I salutați actuală UTM are o mie de cadre didactice de ecourile privind calitatea pregătirii studenţilor calificare înaltă, cca 450 dintre care deţin titluri UTM sunt pozitive nu doar în societatea noa- de Prim-ministrul RM știinţifice de doctor și doctor habilitat în știinţe stră, dar și în ţări străine, îndemnându-i să fie Pe 31 august 2011 Palatul Naţional din te până la proclamarea independenţei RM au tehnice, conferenţiari și profesori universitari. buni la învăţătură, căci asta va deschide calea Chișinău a găzduit tradiţionala întâlnire a fost deschise suplimentar 35 de specialităţi Și baza materială-tehnică
Recommended publications
  • Ethnicity, Confession and Intercultural Dialogue at the European Union's
    Munich Personal RePEc Archive Ethnicity, Confession and Intercultural Dialogue at the European Union’s East Border Brie, Mircea and Horga, Ioan and Şipoş, Sorin University of Oradea, Romania 2011 Online at https://mpra.ub.uni-muenchen.de/44082/ MPRA Paper No. 44082, posted 31 Jan 2013 05:28 UTC ETHNICITY, CONFESSION AND INTERCULTURAL DIALOGUE AT THE EUROPEAN UNION EASTERN BORDER ETHNICITY, CONFESSION AND INTERCULTURAL DIALOGUE AT THE EUROPEAN UNION EASTERN BORDER Mircea BRIE Ioan HORGA Sorin ŞIPOŞ (Coordinators) Debrecen/Oradea 2011 This present volume contains the papers of the international conference Ethnicity, Confession and Intercultural Dialogue at the European Union‟s East Border, held in Oradea between 2nd-5th of June 2011, organized by Institute for Euroregional Studies Oradea-Debrecen, University of Oradea and Department of International Relations and European Studies, with the support of the European Commission and Bihor County Council. CONTENTS INTRODUCTORY STUDIES Mircea BRIE Ethnicity, Religion and Intercultural Dialogue in the European Border Space.......11 Ioan HORGA Ethnicity, Religion and Intercultural Education in the Curricula of European Studies .......19 MINORITY AND MAJORITY IN THE EASTERN EUROPEAN AREA Victoria BEVZIUC Electoral Systems and Minorities Representations in the Eastern European Area........31 Sergiu CORNEA, Valentina CORNEA Administrative Tools in the Protection and Promotion of the Rights of Ethnic Minorities .............................................................................................................47
    [Show full text]
  • I INTRODUCTION Moldavia, the Smallest Republic in the Soviet Union, Has Been a Territorial Football Between Romania and Russia
    INTRODUCTION Moldavia, the smallest republic in the Soviet Union, has been a territorial football between Romania and Russia for well over 100 years. Like the Baltic republics, it fell within the Soviet sphere of influence under the l939 Molotov-Ribbentrop pact, and there is reason to believe that some Moldavians may now wish to follow the lead of the Baltic republics in pressing for secession from the USSR. The 64 percent of the republic's population that is ethnic Moldavian has its cultural heart in Romania and, at the very least, seeks freer contacts with Romanians across their common frontier. In the past 18 months Moldavian political and social life has been transformed. Fledgling independent groups have developed into major new political movements, such as the Moldavian Popular Front with a membership of between 700,000 and one million. Other independent groups include the Alexe Mateevici Club which led the successful drive to establish Moldavian as the official language of the republic, the Moldavian Democratic Movement aimed at establishing a state that adheres to the rule of law, the Moldavian Green Movement which works to increase public awareness of ecological issues, and others. Groups of citizens in late l988 began braving the wrath of the local authorities by organizing small public protests. By March l989 the rallies had grown to include as many as 80,000 demonstrators who were calling, among other things, for the i removal of Moldavia's Party leaders. Both the protestors and the Moldavian government often turned to violence. The most egregious such instances of reciprocal violence occurred in l989 on February 12 and 26, March 12 and November 7.
    [Show full text]
  • Ninela Caranfil
    Ninela Caranfil BĂRBAȚII DIN VIAȚA MEA Ninela Caranfil BĂRBAȚII DIN VIAȚA MEA (Eseuri, portrete de creație, tablete, aduceri-aminte, omagieri…) Chișinău 2017 Dedic această carte fiicei mele Laura CUPRINS O ACTRIȚĂ DRAGĂ, PRINTRE OAMENI DRAGI (În loc de prefață) (Vlad POHILĂ). 7 CEI MAI DRAGI… ........................................15 Părinții mei .............................................15 Frații mei ..............................................19 Anatol Ciocanu .........................................21 Liubomir Iorga .........................................87 CEI DRAGI… .............................................91 ATITUDINI .............................................173 STRICT PERSONAL ......................................219 ACTRIȚA NINELA CARANFIL ÎN OGLINDA UNUI VOLUM PENTRU URMAȘI (În loc de postfață) (Vlad POHILĂ, Valeriu RAȚĂ) ......................... 245 REFERINȚE ȘI APRECIERI DESPRE ACTIVITATEA ARTISTEI. 253 ICONOGRAFIE ........................................ 257 Motto: „Viața mea! Viața mea! O clipă de-ar fi fost să ție A fost tot ce vrei: Am întrerupt cu ea Câteodată floare, O veșnicie! Câteodată fiară, Și-am ispășit Câteodată clopot ce se certa cu cerul. Cu suferinți – o mie. Am ispășit Viața mea! Cu câte-o bucurie. A fost tot ce vrei.” Lucian Blaga BĂRBAŢII DIN VIAŢA MEA 9 O ACTRIȚĂ DRAGĂ, PRINTRE OAMENI DRAGI (În loc de prefață) u m-aș mira dacă cineva, citind titlul acestei cărți, ar deduce nu- Nmaidecât că are a face cu un volum de scrieri sentimentale sau naturaliste, amoroase sau erotice… Unii dintre
    [Show full text]
  • Politica Externă a Republicii Moldova De La Independenţă La Președinţia Lui Vladimir Voronin
    Politica externă a Republicii Moldova De la independenţă la președinţia lui Vladimir Voronin Volumul I Ileana Racheru P R M D V V V I Bucureşti, 2020 Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României RACHERU, ILEANA Politica externă a Republicii Moldova : de la independenţă la preşedenţia lui Vladimir Voronin / Ileana Racheru. - Bucureşti : Monitorul Oicial R.A., 2020- vol. ISBN 978-606-035-050-7 Vol. 1. - 2020. - Conţine bibliograie. - ISBN 978-606-035-047-7 94 Cuprins INTRODUCERE...................................................................................................................................... 9 Context...................................................................................................................................................... 12 Deruta psihologică și cunoașterea limitată a realităților de politică internațională 12 Politica internă .......................................................................................................................................... 13 Literatura de specialitate și inovația cercetării .......................................................................... 14 Procesul de elaborare a cercetării ..................................................................................................... 15 CAPITOLUL I Concepte, teorii, scheme de analiză. Un model de analiză a politicii externe a Republicii Moldova ........................................................................................................................ 17 Structura metodologică
    [Show full text]
  • Veniamin Apostol
    1 SUMAR Argument...............................................................................................................................2 Vitalie Ţapeş. Se mai ridică pe cer o stea..............................................................................2 Din confesiunile regizorului şi actorului V. Apostol ...........................................................4 Reflecţii despre V. Apostol....................................................................................................5 Tabel cronologic....................................................................................................................8 LUCRĂRI SEMNATE DE VENIAMIN APOSTOL...........................................................13 Teze. Monografii.............................................................................................................13 Articole în culegeri şi publicaţii seriale .........................................................................13 Schiţe de portret..............................................................................................................20 Interviuri. Dialoguri. Participant la diferite discuţii.......................................................24 VENIAMIN APOSTOL – ALCĂTUITOR, REDACTOR.................................................30 VENIAMIN APOSTOL – REGIZOR ŞI ACTOR..............................................................31 Montări de spectacole....................................................................................................31 Roluri interpretate
    [Show full text]
  • Vademecum Contemporary History Moldova a Guide to Archives, Research Institutions, Libraries, Associations, Museums and Sites of Memory
    Vademecum Contemporary History Moldova A guide to archives, research institutions, libraries, associations, museums and sites of memory Edited by Klaus Bochmann and Marina Dumbrava Commissioned by Bundesstiftung zur Aufarbeitung der SED-Diktatur/ Federal Foundation for the Study of the communist Dictatorship in Eastern Germany. Second amended and expanded edition, Berlin 2015. Source: geoatlas.com Source: Nistru Briceni ukRaine Prut Edineţ Soroca RâŞcani Bălţi Rîbniţa Orhei Călăraşi Dubăsari Chişinău Tiraspol Romania Hânceşti Tighina Cimişlia Comrat ukRaine Cahul Black Sea Republic of Moldova Donaudelta 0 15 30 45 km Donau Va demecum contempoRaRy HistoRy moldoVa A guide to A rchives, reseArch institutions, libr Aries, AssociAtions, museums A nd sites of memory 3 Vademecum contemporary History moldova A guide to archives, research institutions, libraries, associations, museums and sites of memory second amended and expanded edition, 2015. editors: Prof. dr. Klaus bochmann and dr. marina dumbrava lectorship: dr. sabine Kuder by request of the bundesstiftung zur Aufarbeitung der SED-diktatur/ federal foundation for the study of the communist dictatorship in eastern germany OrderS: bundesstiftung zur Aufarbeitung der SED-diktatur/ federal foundation for the study of the communist dictatorship in eastern germany Kronenstraße 5 d-10177 berlin tel.: 0049 30 3198950 fax: 0049 30 319895224 www.bundesstiftung-aufarbeitung.de [email protected] Price: 2,50 € berlin. 2015 © typesetting and layout: ultramarinrot – büro für Kommunikationsdesign 2015 © 4 federAl foundAtion for the study of the communist dictAtorshiP in Eastern germAny As defined by federal law, the Federal Foundation for the Study of the communist Dictatorship in Eastern Germany promotes a comprehensive reappraisal of the causes, history, and impact of the dictatorship in the Soviet zone of occupation in East Germany and the former GDR.
    [Show full text]
  • DEPORTĂRILE DIN REPUBLICA SOVIETICĂ SOCIALISTĂ MOLDOVENEASCĂ Bibliografie
    MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA BIBLIOTECA ȘTIINȚIFICĂ (INSTITUT) ,,ANDREI LUPAN” DEPORTĂRILE DIN REPUBLICA SOVIETICĂ SOCIALISTĂ MOLDOVENEASCĂ Bibliografie Biblioteca Științifică (Institut) Secția editorial-poligrafică Chișinău, 2018 Lucrarea este publicată în cadrul programului de stat „Recuperarea și valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1941, 1944-1953” (director: prof. univ., dr. hab. Anatol PETRENCU) Recomandată pentru editare la ședinţa Consiliului știinţific al Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan”, proces-verbal nr. 14 din 2 octombrie 2018 Bibliografie: Janna Nikolaeva, Lidia Zasavițchi Editor și redactor științific: dr. hab., conf. univ. Constantin Manolache Coordonator: dr. Ion Valer Xenofontov Responsabil de ediție: dr. Lidia Prisac Corectori: Elena Pistrui, Vitalie Țurcanu Paginare computerizată: Mariana Rusu Redactare tehnică: Valeriu Oprea Coperta: Vitaliu Pogolșa DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII Deportările din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească : Bibliografie / Bibl. Şt. (Inst.) „Andrei Lupan” ; bibliogr.: Janna Nikolaeva, Lidia Zasaviţchi ; ed., red. şt.: Constantin Manolache ; coord.: Ion Valer Xenofontov ; resp. de ed.: Lidia Prisac. – Chişinău : Biblioteca Ştiinţifică (Institut) „Andrei Lupan”, 2018 (F.E.-P. „Tipografia Centrală”). – 168 p. 50 ex. ISBN 978-9975-3283-2-6. 016:94(478) D 32 © Biblioteca Științifică (Institut) ,,Andrei Lupan”, 2018 SUMAR O perspectivă bibliografică asupra deportărilor din RSS Moldovenească (Constantin MANOLACHE, Ion Valer XENOFONTOV) . 4 Documente oficiale . 6 Monografii . 8 Articole din reviste și volume tematice . 37 Publicații în presă . 83 Surse documentare din arhive . 126 Mărturii audio, video . 136 Indice de nume . 150 – 3 – O PERSPECTIVĂ BIBLIOGRAFICĂ ASUPRA DEPORTĂRILOR DIN RSS MOLDOVENEASCĂ Prin elaborarea bibliografiei de față se urmărește o acțiune cu triplă semnificație: una științifică, una educațională și alta socioemoțională.
    [Show full text]
  • INTERNAŢIONALIZAREA LA ULIM PAS CU PAS Libertatea În Creaţie
    6 Literatura şi arta Nr. 36 (3444), 8 septembrie 2011 INTERNAŢIONALIZAREA LA ULIM PAS CU PAS În numărul precedent al săptămânalului „Literatura şi arta” (Nr.35, din 1 septembrie 2011), Mesaj de salut adresat studenţilor anului I, admişi la studii la ciclul Licenţă rectorul ULIM, academician Andrei Galben, a publicat articolul „Globalizarea învăţămân- tului superior contemporan: exemplul ULIM din Republica Moldova”. Astăzi, în continuare şi comunităţii academice, la 1 septembrie 2011, în incinta Palatului Naţional aceastei ideei, unele mesaje de peste hotare vin să confirme această activitate. Excelenţă, Domnule Ambasador întâlnit în China, Coreea de Sud, Japonia, s-a întâmplat nimic, a avut loc un transfer binele societăţii, poporului şi ţării Repu- Extraordinar şi Plenipotenţiar al Repu- Malaysia şi chiar Indonezia. Dvs. sunteţi de valori economice, materiale, spirituale blica Moldova. Pentru mine personal, blicii Populare Chineze, Fang Li, contemporanii unor mişcări migraţioniste şi juridice. Lumea Romană a evaluat. Aşa şi colegii profesori, ca şi pentru părinţii Mult stimaţi studenţi, profesori, pă- masive şi demografice profunde. Mulţi şi în cazul contemporan nouă, celor pre- voştri, este cea mai mare fericire pentru rinţi, colegi, onorată asistenţă! dintre cetăţenii Republicii Moldova plea- zenţi aici în sală sau care au preferat să-şi ca Dvs. să ne depăşiţi şi să preluaţi torţa Onorat prezidiu! că în căutare unui loc de muncă sau un facă studiile în alte instituţii de învăţământ ţării noastre şi să o purtaţi cu dibăcie şi Vin către Domniile Voastre cu un salariu mai bun în special în ţările latine din Europa. Nu se întâmplă nimic deose- destoinicie în Europa şi lume.
    [Show full text]
  • La Traduction Des Références Culturelles: Entre Effacement Et Préservation (Une Analyse Comparative Des Traductions Français
    Irina DEVDEREA Doctorante Université «Ștefan cel Mare» Suceava, Roumanie La traduction des références culturelles: entre effacement et préservation (une analyse comparative des traductions française et italienne du roman Temă pentru acasă de Nicolae Dabija) Résumé: Notre communication se veut une mise en relief du canon culturel constitué en Bessarabie de l’après-guerre malgré toutes les conditions géopolitiques défavorables. L’ancienne région roumaine devenue annexe de la Russie dans la formule de l’Union Soviétique fait des efforts pour garder ses traditions et sa culture et les transmettre aux nouvelles générations. Même si la politique de Staline prévoit le dépaysement des Roumains représentant l’élite de cette région historique, le souffle national y résiste grâce aux gens de lettres qui vont naître à partir des années 30. Ils sont ceux qui contribueront à la conservation de la langue et écriront l’histoire de ce pays voulu déraciné. Du patrimoine culturel de la Bessarbie font partie, sans doute, les littératures mémorielle et testimoniale qui révèlent comment ce patrimoine même a été conservé et consolidé. C’est une sorte de mise en abyme. Notre communication portera précisément sur un auteur de la Bessarabie – Nicolae Dabija – dont le premier roman intitulé Temă pentru acasă fut considéré en 2010 comme le livre le plus lu en Moldavie les dix dernières années, puisque emprunté aux bibliothèques par plus de 100 000 lecteurs pendant 9 mois. Ce livre fait certainement partie du patrimoine culturel de la Bessarabie. Il traite du drame vécu par les Roumains déportés en Sibérie qui grâce à leur croyance en Dieu, en tout ce qui est bon, réussirent à survivre.
    [Show full text]
  • HOTĂRÎREA CURŢII CONSTITUŢIONALE Aviz Asupra Proiectului De Lege Constituţională Privind Modificarea Unor Articole Din Constituţia Republicii Moldova
    HOTĂRÎREA CURŢII CONSTITUŢIONALE Aviz asupra proiectului de lege constituţională privind modificarea unor articole din Constituţia Republicii Moldova Nr.1 din 17.03.97 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.21/10 din 03.04.1997 * * * În numele Republicii Moldova Curtea Constituţională în componenţa: Pavel BARBALAT - preşedinte Nicolae CHISEEV - judecător Mihai COTOROBAI - judecător Nicolae OSMOCHESCU - judecător Gheorghe SUSARENCO - judecător Ion VASILATI - judecător-raportor cu participarea Ludmilei ZADOROJNÎI, grefier, doamnei Ala MÎNDÎCANU, domnilor Mihai CHIMPU, Ion HADÂRCĂ, Andrei IURI-APOSTOL, Simion CERTAN, deputaţi în Parlament, în conformitate cu art. 135 alin. (1) lit. c) din Constituţia Republicii Moldova şi art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea cu privire la Curtea Constituţională a examinat în şedinţă publică adresarea deputaţilor în Parlamentul Republicii Moldova: Mihai Chimpu, Simion Certan, Ion Had'rcă, Lidia Istrati, Ala Mîndîcanu, Larisa Iachim,Andrei Iuri-Apostol, Iosob Andrian, Ion Dediu, Valentin Dolganiuc, Ion Tănase, Iurie Roşca, Vlad Cupceacov, Sergiu Mocanu, Andrei Diaconu, Tudor Olaru, Constantin Platon, Eugeniu Rusu, Eugeniu Gîrlă, Nicolae Arteni, Ion Ungureanu, Gheorghe Lungu, Mihai Stratulat, Vladimir Paladi, Vasile Cherdivarenco, Mihai Lupaşcu, Petru Poiată, Vasile Vartic, Eugeniu Grabovschi, Ion Mihailă, Nicolae Ştefaneţ, Nicolae Andronic, Ion Neagu, Alexandru Moşanu, Valeriu Matei şi Vasile Nedelciuc, în care se solicită avizul Curţii Constituţionale asupra proiectului de lege privind modificarea unor articole
    [Show full text]
  • „Primul Zbor” Nr. 34 / 2014 Revista Liceului Tehnologic De Metrologie „Traian Vuia“, București
    Revista liceului tehnologic de Metrologie „traian vuia” „PriMul zbor” Nr. 34 / 2014 Revista Liceului Tehnologic de Metrologie „Traian Vuia“, București ♦♦♦ Colegiul de redacție: Marius Florian Chelaru, Andrei Florin Costea, Mircea Adrian Dincă (redactor-șef), George Niculae, Daniel Cristian Negreanu, Vlad Mihai Paraschiv, Daniel Nicolae Zamfir Coordonator: prof. Mihai Floarea ♦♦♦ Pe coperta 1: Capetele Sfinților Martiri Brâncoveni, după Elena Murariu ♦♦♦ CUPRINS: Cuvînt de învățătură: prof. Mihai Floarea, Anul Brâncoveanu............................................3 Mihnea Vintileanu, Rezistența în munți. Grupul Nicolae Dabija...........................................4 Activități extrașcolare: „Școala altfel“...................................................................................7 George Niculae, O vizită la Muzeul Național al Pompierilor...........8 Pregătirea pentru examenul de bacalaureat: Mircea Adrian Dincă, Paralelă dintre o poezie romantică și una simbolistă .................................................10 Două interviuri: Prof. Mihai Popa: „Liceul vostru are un caracter aparte...“ (Marius Florian Chelaru, Andrei Florin Costea)..................12 Prof. Gheorghe Stoica: „Volumul de informație a crescut foarte mult...“ (Daniel Cristian Negreanu, Daniel Nicolae Zamfir)..............13 Cuvînt de învățătură Anul Brâncoveanu În istoria unui neam străvechi se află repere importante, care jalonează, din perspective umane supuse criteriilor social-politice mereu în schimbare, drumul către prezent al colectivității – de la
    [Show full text]
  • Revistă De Ştiinţă Şi Cultură
    REVISTă DE ştiinţă şi CULTURă Nr. 9-10 (171-172) 2009 SEPTEMBRIE-OCTOMBRIE CHIşINăU Publicaţie editată cu sprijinul Institutului Cultural Român REVISTă DE ştiinţă şi CULtură Editor Echipa redacţiei ISSN 0235-9111 Redactor-şef Alexandru BANToş Redactor-şef Viorica-Ela CARAMAN adjunct Redactor Tatiana FISTICANU Lector Veronica ROTARU Procesare Oxana BEJAN computer Concepţie Mihai BACINSCHI grafică Coperta Teodor BUZU (I – Spre Lumină; IV – Bărci) şi interior I–XVI (pagini color) Colegiul A lexei ACSAN, Ana BANTOŞ, Vla di mir BEŞ­LEA­Gă, Iulian BOLDEA de redacţie (Târgu-Mureş), Mircea BOR­CI­LĂ (Cluj), Leo BUT­NARU, Gheor ghe CHI VU (Bu cu reşti), Mi hai CIMPOI, Ana tol CIO BA NU, Ion CIO CANU, Theo dor CO DREA NU (Huşi), Anatol CO DRU, Nico lae DA BI­JA, Stelian DUMIS­TRĂCEL (Iaşi), Andr ei eşanu, Nicolae FELECAN (Baia Mare), Iulian FILIP, Victor V. GRE­CU (Sibiu), Ion HA­DÂRCĂ, Dan MĂNUCĂ (Iaşi), Nic olae MĂT­CAŞ, Ion MELNICIUC, Cristinel MUNTEANU (Brăila), Adrian Dinu RACHIERU (Timişoara), Mina-Maria RUSU (Bucureşti), Marius SALA (Bu cur eşti), Dumi tru TIUTIUCA (Gala ţi), Ion UNGU­REANU, Diana VRABIE (Bălţi) Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al A.Ş.M., prin Hotărârea nr. 61 din 30 aprilie 2009, a recunoscut calitatea ştiinţifică de profil a revistei „Limba Română”. Orice articol publicat în revista „Limba Română” reflectă punctul de vedere al autorului şi nu coincide neapărat cu cel al redacţiei. Textele nepublicate nu se recenzează şi nu se restituie. Pentru corespondenţă: Căsuţa poştală nr. 83, bd. Ştefan cel Mare nr. 134, Chişinău, 2012, Republica Moldova.
    [Show full text]