Săptămânal al scriitorilor din Republica Moldova JOI, 27 august 2009. Fondat la 3 octombrie 1954 Nr. 32-33-34 (3336-3337-3338) Poesis PublicaţIe de limba română La est de vest Alexei Mateevici Basarabenilor 1989 - ANUL CÂND Să ştiţi: de nu veţi ridica Din sânul vostru un proroc, În voi viaţa va seca, Zadarnic soarta veţi ruga, DUMNEZEU Căci scoşi veţi fi atunci din joc Şi-ţi rămânea făr’ de noroc. Din cheag de lacrimi, de dureri, A FOST ROMÂN... Din trăsnet de mânie sfântă, Şi din nădejdi şi zbuciumări, ...aşa s-a spus atunci. România, în zilele acelui an, s-a scuturat de dictatură, Din năzuinţi şi frământări iar Basarabia s-a ridicat din genunchi, cerându-şi dreptul ei la libertate, la demni- El trebui facla să-şi aprindă tate, la nume. S-a revenit, cu eforturile întregului popor dintre Prut şi până dinco- Şi-n el pe toţi să vă cuprindă. lo de Nistru, la Limba Română, la Alfabetul Latin, la Identitatea Naţională. Şi-n ţara voastră va purcede E bine cunoscut faptul că sufletul schimbărilor de la Chişinău l-au constituit Pe drum de spini şi chinuire scriitorii. Pe atunci aceştia încă nu se divizaseră în generaţii, în partide, în tra- Cu gloata celor cari l-or crede; Şi duh aprins de înnoire diţionalişti şi modernişti, în genii şi mediocrităţi etc., fiind cu toţii o voinţă, o Va duce-n propovăduire. vrere, o năzuinţă. Fiecare literat credea că e de datoria lui să-şi apere limba în care scrie, alfa- El jalea vechilor câmpii Numa-ntr-o lacrimă va strânge, betul în care să scrie, cititorul pentru care scrie. Din spic, din strugurul de vii Sălile de şedinţe de la Uniunea Scriitorilor în acele zile, săptămâni, luni În stropi va scurge ape vii: erau brăzdate de fulgere; cuvîntul redevenea atotputernic, el putea mobiliza, Din spic — sudori, din viţă — sânge răni sau face ca rănile să se cicatrizeze. Le va sorbi şi nu-ţi mai plânge, Prea multe dureri, nedreptăţi, nădejdi spulberate se adunaseră timp de jumă- C-atunci sorbiţii stropi vor arde Din ţară toată vrăjmăşia, tate de secol şi poporul vorbea prin scriitorii săi. Clevetitori, duşmani de moarte, eşi, cred, terenul pentru acele ore astrale ale neamului românesc din Şi cei cu limbi în două sparte DBasarabia fusese pregătit, cu mari jertfe, de toate generaţiile anterioa- Atunci vor căuta frăţia re, de anumite evenimente, de unele cărţi, scrise cu curaj, de luări de atitudine La 27 august se împlinesc 20 de ani de la Prima Mare Adunare Naţională Şi lepăda-vor viclenia. memorabile în plină dictatură. Şi toţi veţi fi un gând ş-un nume După 28 iunie 1940 a avut de suferit întregul popor al Basarabiei. Dar se Ilustrăm Şi înfrăţiţi veţi făuri pare că cel mai mult s-a lovit în intelectualitate. Or, în orice perioadă din istorie REMEMBER: Limbă română! Alfabet latin! acest număr Un viitor mai bun în lume, intelectualitatea reprezintă conştiinţa de sine a unei colectivităţi. Odată decapi- Iar el va şti să vă îndrume Acolo, unde va zări tată intelectualitatea, credeau şi cei care s-au lăţit peste noi poţi face dintr-un cu imagini C-a voastră stea va răsări. neam sau altul - ca dintr-o bucată de plastilină - orice. Poţi face dintr-un popor Tricolor naţional! Neuitatul 1989! chiar duşmanul acelui popor. de la eveni- Dar ştiţi: de nu veţi ridica De printre voi pe-acest proroc, Am putea spune că anume scriitorii basarabeni au ţinut aprinsă flacăra con- De câte ori am visat anul 1989! ÎI mai visez şi acum, fi- mătate de secol de arest, exil şi umilire a limbii române şi indcă istoria e destul de zgârcită în file de măreţie, când un a alfabetului latin în Basarabia, în acel fierbinte şi istoric mentul din În voi viaţa va seca, ştiinţei naţionale în vremurile cele mai vitrege. popor se înalţă în toată statura sa naţională, îşi aruncă spai- august, Moscova se vede nevoită să abroge legea criminală Zadarnic soarta veţi ruga, În timp ce unii condeieri, erau şi de aceştia, ridicau în slăvi regimul, elogi- 27 august Căci scoşi veţi fi atunci din joc mele şi cătuşele, îşi dezleagă aripile înlănţuite şi îşi zvâr- din 10.02.1941 „cu privire la trecerea scrisului moldove- ind cotropitorii, alţii au fost puşi la zid şi împuşcaţi pentru grava “crimă” de a Şi-ţi rămânea fără noroc. le haina de rob, îşi dezlănţuie energiile divine şi îşi strigă nesc de la alfabetul latin la alfabetul rus” şi să dea dreptate 1989 vorbi şi a scrie româneşte (Petru Ştefănucă, Mihail Curecheru, Teodor Malai, setea de libertate. Anul 1989 venea peste moldoveni ca o moldovenilor. Baioneta sovietică a plesnit, zidurile GU- Mărăşeşti, 10 iulie 1917 Ion Corcinschi, Pavel Chioru, Nestor Cabac, Mihail Andreescu, Nichita Mar- ploaie cu apă vie, care îi trezea la viaţă de la opincă până la LAG-urilor s-au prăbuşit, exact peste doi ani de la istori- cov, Filimon Săteanu, Constantin Coşerău, Dumitru Milev, Alexandru Caf- vlădică, le reînnoda firul rupt al demnităţii naţionale, le cu- cele evenimente de la Chişinău, URSS s-a pulverizat sub O sfidare a demnităţii tanachi, Samuil Lehtţir ş.a.) sau – condamnaţi la ani grei de Siberie (Nicolae răţea memoria de zgură, minciună şi uitare, le amintea de respiraţia de foc a popoarelor dezrobite. Prin unitate, jertfă Costenco, Alexei Marinat, Nicolae Turcanu ş.a.). originea lor daco-latină, de strămoşii legendari, de salba de şi credinţă, românimea din Basarabia s-a desprins de im- În cărţile basarabene, pe care le citea cu lupa, cenzura comunistă “desco- cetăţi voievodale de pe Nistru, de Ştefan cel Mare, Mihai periul răului şi a privit cu ochii mistuiţi de dor peste sârma poporului băştinaş perea” aproape la tot pasul “diversiuni la adresa statului”, “ofense aduse popo- Viteazul şi adevăratul Mihai Eminescu. Astăzi pare de ne- ghimpată de pe Prut... În lume nu există nici o ţară care să aibă în calendar sărbătoarea rului”, “idei naţionaliste”, “gândire literară apolitică” etc.), acestea fiind adu- crezut, dar atunci sute şi mii de oameni simpli, din sate de Şi azi, când revăd anul 1989 şi mulţimile vuinde, mă limbii sale oficiale. În toate statele care se respectă, limba oficială este nate din biblioteci şi librării şi arse sau “date la topit” (volumele: Curcubeul la 20-50-100 de kilometri de capitală, veneau pe jos, în co- întreb: Ce poate fi mai măreţ decât un popor atins de du- sărbătorită în fiecare zi pretutindeni şi nu o dată pe an. În orice stat din de Grigore Vieru, Teama de obişnuinţă de Mihail Ion Ciubotaru, Povestea cu loane, la Chişinău ca să arate puterii comuniste că Moldova hul libertăţii, ce poate fi mai frumos decât un popor în miş- lume, ca să ţi se acorde reşedinţă permanentă şi un loc de muncă trebuie cocoşul roşu de Vasile Vasilache, Săgeţi de Petru Cărare, Tot mai departe de nu e un peron de gară siberiană, cu o populaţie nomadă, în- care, ce poate fi mai înălţător decât un popor cu demnita- mai întâi să cunoşti limba acestui stat. Dar în RM oricine vine din stră- Lidia Istrati, Descîntec de alb şi negru de Dumitru Matcovschi, Tobultoc de cropită de pe întinsurile asiatice, ci o vatră milenară, cu un te?! Cum să nu visezi anul şi timpul când sub ochii noştri inătate “se stabileşte aici şi obţine o slujbă, o face fără să cunoască lim- Dumitru Moldoveanu, Hora luminii de Gheorghe Cutasevici ş.a.), dar aceste popor străvechi, sedentar, băştinaş, care cu preţul sângelui umezi se năştea istoria? Iar demnitatea românească mergea ba acestui stat, acestui popor. E suficient să cunoască limba rusă, adică “măsuri” ale partidului menite să ideologizeze literatura basarabeană în direcţia şi-a apărat moşia de străinii hrăpăreţi. Şi o va apăra ori de desculţă prin ierburile de rouă ale Basarabiei, chiar pe ur- limba altui stat. Iar băştinaşul e silit să înveţe limba veneticilor. De ce? dorită n-au dat nici pe departe rezultatele scontate. câte ori va fi nevoie. In 1989 Chişinăul se zguduia de vo- mele care, la începuturi, le-au lăsat tălpile goale ale Sfân- Din cauză că postura de servitoare în care se află poporul băştinaş, im- entativele “genialilor” inventatori de popoare, graiuri, naţiuni de a crea cile mulţimilor care scandau „Unire, moldoveni!”, cerul se tului Petru şi Dumnezeu. Au trecut două decenii de la anul pusă de regimul sovietic, se menţine până azi. Servitoarea nu poate im- în spaţiul din stânga Prutului o nouă naţiune, o nouă limbă, o nouă (altă) lumina de la cel mai frumos cor din lume format din zeci şi libertăţii, 1989. Victoria poporului, prin trădări, şiretlicuri pune stăpânul să-i înveţe limba. Şi de aceea limba servitoarei cu timpul T va dispărea din casa stăpânului. Doar legea, statul trebuie să-i impună literatură, un nou etnonim au eşuat, acest lucru datorându-se în bună parte şi con- sute de mii de patrioţi, cor care „intona” tot pe atâtea voci şi minciuni, a fost confiscată treptat de urmaşii lui stalin şi „Limbă! Alfabet latin! Tricolor!’’. În acele zile de înviere, brejnev. Sărbătorile noastre naţionale au fost neglijate ofi- pe stăpânii venetici să înveţe limba statului. Pe vremea sovietică cine deierilor, care s-au opus cu scrierile lor procesului de asimilare, dezrădăcinare, îşi permitea să vorbească la vreo şedinţă în limba maternă? Imediat erai mankurtizare a populaţiei, devenit politică de stat după 1940 în fosta URSS. zeci de mii de oameni din toate colţurile Republicii Mol- cial, terfelite şi călcate în picioare de pigmeii care în zilele dova s-au cunoscut şi înfrăţit în Piaţa Marii Adunări Naţi- de suflet ale moldovenilor depuneau flori la monumentul învinuit de naţionalism, dat afară din serviciu şi chiar judecat. Cine îi Încă în 1956 scriitorii basarabeni au putut impune o ortografie nouă pentru onale, au devenit fraţi de luptă şi au jurat să ducă dreptatea lui lenin şi organizau beţii în Piaţa Marii Adunări Naţiona- judecă pe şovini? Cine poate să-i judece, când chiar guvernanţii încalcă limba română din Basarabia, bazată pe operele clasicilor români, iar în 1965, la şi libertatea în toate satele basarabene. Moldova începu să le. Ne-am simţit, iarăşi, umiliţi, dar copiii născuţi în acele legea, când la orice pas auzi: “comu nujen ătot ţaranskii iazâk” şi, în bă- Congresul Scriitorilor, se vorbeşte insistent despre revenirea scrisului la alfa- taie de joc, râd de sărbâtoarea “Limba Noastră”, care îşi confirmă rolul nu mai arate ca o gubernie rusească. Pas cu pas, acest neam timpuri de glorie au ieşit în 2009 pe străzile Chişinăului şi de cenuşăreasă la ea acasă, când reprezentanţii ambasadelor străine văd betul latin, aceste probleme dureroase însă – limbă, alfabet, istorie, emancipare sfârtecat şi umilit se trezea din somnul de moarte şi cucerea au spălat pata de ruşine de pe obrazul Moldovei. A fost o că legea cu privire la “limba de stat” este încălcată flagrant, începând naţională – au revenit cu o putere deosebită mai ales în perioada Restructurării prin solidaritatea sa cetate după cetate, duhul libertăţii tre- lecţie pentru cei de „sus” că nu poţi să sfidezi mersul isto- gorbacioviste. de la preşedinte, Guvern, Parlament, când de râsul lumii e sărbătorită cea de la om la om, de la un sat la alt sat, de la casă la casă. riei şi voinţa poporului, că eşti pedepsit dacă îţi urăşti nea- “Limba noastră”. Poemele, prozele, eseurile, articolele scriitorilor au pregătit solul pentru ma- Era pentru prima dată când, după ocuparea Basarabiei de mul, limba şi originea adevărată. Să nu aşteptăm ca alţii să nifestările naţionale din anii ‘80-’90. Domnule preşedinte, oare chiar nu vedeţi că aţi transformat poporul tancurile ruseşti, poporul punea piciorul în prag şi spunea îngrijească grădina limbii noastre şi să cinstească memoria băştinaş într-un rob şi servitor pentru străini, că se încalcă la orice pas, În 1987 Ion Druţă publicase în Literatura şi arta o nuvelă – Toiagul păsto- deschis regimului comunist cine este adevăratul “stăpân marilor noştri înaintaşi şi luptători. Să ne adunăm împre- drepturile majorităţii şi nu a minorităţilor naţionale? Minorităţile naţi- riei – care vorbea în premieră despre deportările la care fuseseră supuşi basara- al Republicii Moldova. Vocea unită a moldovenilor aco- ună, toată românimea „de la Nistru pân’ la Tisa”, să mar- onale stau la oraşe în locuri călduţe şi se bucură de toate înlesnirile şi benii, act criminal negat cu vehemenţă de nomenclatura de partid. perea zgomotul tancurilor şi blindatelor, care la comandă căm evenimentele istorice pentru care au luptat milioane de studiază doar în limba lor, iar băştinaşului îi puneţi doar sapa în mână! În acelaşi an Dumitru Matcovschi va vorbi de pe paginile aceluiaşi săptă- mai „rătăceau” pe străzile Chişinăului, iar corul uriaş din moldoveni. La finele lui august, să cuprindem în sărbăto- Cine v-a dat voie, domnilor guvernanţi, să umiliţi un popor întreg şi mînal de foametea organizată în anii 1946-1947 de către noii stăpâni ai ţinu- centrul capitalei Republicii Moldova se făcea auzit până în rile noastre de suflet – Ziua Limbii Române şi Ziua Inde- să continuaţi politica şovină sovietică care urmărea dispariţia popoare- tului “pentru a pedepsi Basarabia”, care “luptase de partea României” contra cele mai îndepărtate localităţi şi până în cel mai tăinuit şi pendenţei faţă de Imperiul Rus – zbaterile generaţiilor din lor mici? URSS. temut cabinet din Kremlin. În acele zile de risc suprem şi 1989 şi 2009 şi să începem cu adevărat să ne simţim stă- Şi cine nu “vrea” să înţeleagă că toată lupta se duce în jurul limbii, Grigore Vieru îi va spune pe nume limbii strămoşeşti într-un poem publicat de glorie, când comitetul central al pcM încercase de 3 ori, pâni pe pământul strămoşesc şi să ridicăm împreună o ţară că dispariţia unui popor se face prin dispariţia limbii acestui popor, ace- în acelaşi săptămânal: “Limba noastră cea Română”. Imediat, S.C.Grossu, fară succes, să închidă săptămânalul „Literatura şi arta”, liberă şi demnă. Orologiul istoriei nu se poate opri în sârma la este un duşman viclean şi plin de laşitate. primul-secretar al c.c. al p.c. al R.S.S.M., la o Plenară a comitetului central al tribuna Mişcării de Eliberare Naţională din Basarabia, când ghimpată de pe Prut. Aşadar, iubiţi-vă limba, dragi compatrioţi, altfel veţi rămâne pe ve- partidului comunist, va supune unei analize “partinice” poezia cunoscutului se scria una din cele mai demne pagini din istoria modernă Alecu RENIŢĂ cie robi la sapă, în demisoluri şi garsoniere. În ultimii ani rusificarea se produce accelerat şi cu mai multă obrăznicie, deoarece în ţara Moldovei scriitor, calificînd-o “trădare a mamei care l-a născut”. a românimii, devenise o ruşine publică să stai pitit acasă, să legile în special legea cu privire la limba de stat nu funcţionează. Orice Scriitorii vorbesc despre genocidul ecologic la care este expus poporul Ba- aştepţi derularea evenimentelor, să priveşti printre gard şi să ieşi la capătul bătăliilor, să te dai mare şi tare că ai fost om de stat este dator şi trebuie să fie obligat în public să vorbească nu- sarabiei (I.Druţă, Gh. Malarciuc, A. Reniţă, M. Garaz etc., (ultimul va fi asasi- 31 AUGUST – 3 SEPTEMBRIE mai în limba oficială a acestui stat. Doar aşa va dispărea necesitatea de nat în pragul casei sale, subtextul acestei răfuieli fiind dezvăluirile sale senzaţi- la război. Oricâte neadevăruri s-ar spune despre noi, dar cei care i-au văzut pe moldoveni uniţi au rămas şocaţi de fru- SALONUL INTERNAŢIONAL DE a sărbători “Limba Noastră” în bătaie de joc. onale privind degradarea planificată a mediului înconjurător, în fond a landşaf- Politica lingvistică de astăzi promovată de “centrişti” şi comunişti museţea chipului lor colectiv, de dorinţa lor de a se înălţa şi tului împădurit de la Orheiul Vechi). CARTE, EDIŢIA 2009, favorizează infatuarea minorităţilor naţionale şi genocidul contra popo- a sta pe propriile picioare, i-au admirat în credinţa şi lupta (Continuare în pag. 2) CONSACRAT MEMORIEI LUI rului băştinaş prin exodul lui de pe pămintul strămoşesc. lor pentru păstrarea fiinţei naţionale. GRIGORE VIERU Stop! Domnilor Preşedinţi ai Ţării Moldovei! Aţi clădit pe spinarea Doamne, dar cum să-ţi mulţumesc pentru fiecare din zi- UNIUNEA SCRIITORILOR DIN MOLDOVA tăranilor “Palatul minorităţilor naţionale” – cuib de luptă contra ţăranu- lele de renaştere şi luptă, când ne făceam una cu mulţimile lui moldovean. Acum a venit timpul să fie înălţat la Chişinău - “Palatul PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CHIŞINĂU fremătânde, când ne îmbrăţişam cu fraţii noştri fără să ne În program: In memoriam Grigore Vieru: expoziţia-eveniment salvării majorităţii naţionale” – al salvării acestui popor care a locuit P R O G R A M DE MANIFESTĂRI CULTURALE cunoaştem, dar câtă nobleţe, cumsecădenie şi lumină adu- din moşi strămoşi, pe acest pământ nouă dat de Dumnezeu. CONSACRATE ZILEI LIMBII ROMÂNE, 31 AUGUST ceau în capitală oamenii de la ţară - ce suflete mari, curate, „Taina care mă apără”, dezvelirea bustului poetului, înălţătoare descopeream în fiecare zi, ce chipuri dârze, ar- prezentarea unor noi ediţii din creaţia sa; Vieru şi muzi- Ion ILCIUC, prof. univ. 9.00 Depuneri de flori la monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt şi la bus- haice, voievodale veneau cu icoane şi cu drapele tricolore ca; Vieru şi arta plastică; turile clasicilor români. şi scandau să nu cedăm presiunilor, să ne ţinem tari, că po- Expoziţia de trecere în revistă a producţiei editoriale 9.30 Recital muzical-poetic „Odă limbii române”. (Pavilionul „Melancolie) porul e cu „Literatura şi arta” şi cu scriitorii! Aşa ceva nu din ultimul an; Aviz 12.00 Inaugurarea ediţiei a XVIII-a a Salonului Internaţional de Carte con- se uită şi nici nu ar avea cum să se uite, oricât ar dori să Expoziţii de pictură, fotografii, grafică de carte; Asociaţia Obştească “Parlamentul-90” vă invită să partici- şteargă acei ani din memoria colectivă falsificatorii de azi Şedinţa Ateneului Moldova şi a Salonului de Arte; paţi la mitingul autorizat consacrat împlinirii a 20 de ani de la sacrat memoriei lui Grigore Vieru. convocarea Primei Mari Adunări Naţionale din 27 august 1989 13.30 Topul celor mai bune cărţi ale anului. ai istoriilor mincinoase sau integrate. Lansări de ediţii recente, conferinţe, discuţii, întâlniri Tot în neuitatul an 1989, slugile de la comitetul cen- cu cititorii, expuneri bibliografice; şi de la adoptarea legislaţiei lingvistice şi aniversării a 18-a a 14.00 Lansarea unor cărţi semnate de Grigore Vieru şi cărţi despre poet. proclamării independenţei Republicii Moldova. tral al pcM, indiferent cât de invincibilă se dădea URSS, Moment Andrei Vartic. Gala Laureaţilor. Mitingul se va desfăşura, la 27 august 2009 în mun. Chişi- au înţeles: peste voinţa moldovenilor nu se poate trece şi Lansări de cărţi semnate de Ion Hadârcă şi Leo Butnaru. Inaugurarea Salonului va avea loc la 31 august, ora nău lângă monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, între orele a nu legifera limba română şi alfabetul latin echivala cu o 10.00 şi 13.00. 17.00 Concerte în sectoare şi în Piaţa Marii Adunări Naţionale. 12.00. (Biblioteca Naţională) Prezidiul Asociaţiei explozie populară şi o sinucidere politică. Astfel, după o ju- 2 Literatura şi arta Nr. 32-33-34 (3336-3337-3338), 27 august 2009 1989 - ANUL CÂND DUMNEZEU A FOST ROMÂN... (Urmare din pag. 1) de muncă alogene. Tot atunci a fost con- întâmplându-se un caz unic în toată istoria în adevăratul sens al cuvântului, sala de În alte articole, scritorii (Gr. Vieru, D. vocată şedinţa biroului comitetului central URSS: cea mai mare parte din tirajul tipărit şedinţe, Simion Grossu, pe atunci prim-se- Matcovschi, L.Lari ş.a.) vorbesc de puri- al partidului comunist al R.S.S.M., care a al publicaţiei a fost furat din tipografie, spre cretar al c.c. al p.c.M, i-a telefonat alarmat, ficarea etnică: în timp ce populaţia româ- luat în dezbatere Apelul Scriitorilor publi- a fi difuzat zecilor de mii de participanţi la în prezenţa câtorva deputaţi în Sovietul nească a Basarabiei scade, românii devin cat de “Literatura şi arta” şi în cadrul că- mitingul din centrul capitalei, dedicat come- Suprem al URSS, între care se afla şi sub- tot mai numeroşi, triplându-li-se numărul reia membrii biroului au decis să se plân- morării jertfelor zilei de 28 iunie 1940. semnatul, lui Mihail Gorbaciov: în regiuni de dincolo de Cercul Polar, în gă c.c. al p.c.u.s. şi secretariatului Uniunii n 1989, pentru prima dată în fruntea - Ce să facem, Mihail Sergheevici, că “Okrugul” Taimâr şi RASS Iakută etc. Scriitorilor din URSS. Îmanifestanţilor, la una dintre demon- aceştia, dacă nu le dăm limbă şi alfabet, ne Într-un raport prezentat la una dintre La 15 iunie 1988, la Moscova are loc straţiile neautorizate din luna martie, a apă- linşează?! Adunările Generale ale Uniunii Scriito- şedinţa comună a Secţiei de propagan- rut un tricolor. Îl ducea un copil, apărat de - Daţi-le, a zis Gorbaciov. rilor poetul Ion Hadârcă a atras atenţia că dă a P.C.U.S., în frunte cu Egorov, şeful sute de bărbaţi şi femei, care făcuseră cu - Dar cum rămâne cu limba de comuni- cetăţile noastre strămoşeşti - Hotin, Ceta- secţiei de propagandă şi agitaţie, Mitro- trupul lor scut în jurul lui. Apoi în dumi- care interetnică? tea Albă, Chilia, Ismail, Ţeţina etc. - s-au fanov, locţiitorul acestuia ş.a. şi a secre- nica următoare au mai apărut câteva, deja - Limba de comunicare interetnică să pomenit aproape toate pe teritoriul altui tariatului Uniunii Scriitorilor din URSS. purtate de stegari maturi. Iar în duminicile rămână rusa, a afirmat categoric Gorba- stat (Ucraina). N.Bondarciuk, secretar cu ideologia al c.c. ce-au mai urmat - sute de drapele tricolore ciov. La necesitatea revenirii la alfabetul la- al p.c. al R.S.S.M., a prezentat un amplu fâlfâiau peste mulţimi. Fiecare om de bu- La tribune şi-au expus părerile lor în tin s-au referit nu o dată Alexei Marinat, referat-pâră privind “activitatea subversivă nă-credinţă găsea de cuviinţă să aibă trico- cuvântări scriitorii Ion Druţă, Ion Constan- scriitor care a făcut ani grei de Siberie, Ion şi destabilizatoare a scriitorilor moldoveni lorul său, pe care-l cosea acasă din pânze tin Ciobanu, Andrei Lupan şi Nicolae Da- Buga, profesor universitar, Ion Gheorghiţă şi a organului lor de presă”. În apărarea roşii-galbene-albastre. Comitetul central bija. (găsit ulterior asasinat pe palierul blocului literaţilor basarabeni vorbesc cunoscuţii Prezidiul Marii Adunări Naţionale din 27 august 1989 (de la stânga la al partidului comunist dădu atunci indica- În sală, scriitorii-deputaţi în Parlamen- în care locuia) ş.a. scriitori ruşi E.Evtuşenko, R. Rojdestven- dreapta): Ion Druţă, Mircea Snegur, Ion Hadârcă, Nicolae Sulac, Gheorghe ţii ca din toate magazinele republicii să fie tul URSS (care avea dreptul să-şi expună e consideră ca dată de început a ski, V. Korotici, A. Voznesenski, I. Vercen- Ghimpu, Ion Moraru, Ion C. Ciobanu, Grigore Vieru, Nicolae Dabija, Leoni- retrase pânzele de culorile respective. opţiunile, dar nu aveau şi dreptul la vot) SMişcării de Renaştere Naţională ko, I. Gherasimov. da Lari, Ion Ungureanu, preot Petru Buburuz, Valeriu Matei, Anton Grăjdieru, Dar lumea noastră se deplasa în Ucrai- Grigore Vieru, Leonida Lari, Ion Hadârcă, ziua de 19 mai 1987, când în sediul Uni- Scriitorii basarabeni s-au întors de la Eugen Doga, Vasile Tărâţeanu, Ion Vatamanu, Nicolae Esinencu. na megieşă şi cumpăra stocuri întregi de Mihai Cimpoi etc. se concentraseră în ju- unii Scriitorilor are loc o Adunare Genera- Moscova încurajaţi. pânze din care continua să coase drapele. rul “microfonului trei”, devenind legendar. lă a scriitorilor ce se termină a doua zi în rmează o serie de mitinguri nea- pentru adâncirea studierii limbii moldove- a primele alegeri, parţial libere, Cele dintâi drapele-tricolor au fost aduse la Pentru că atunci când careva dintre depu- zori, la care asistă şi conducerea de vârf a Uutorizate, organizate de Mişcarea neşti şi dezvoltarea ei”. Liniţiate de M.Gorbaciov, în Sovi- Chişinău de Grigore Vârtosu din Cârnăţeni taţi încerca să formuleze în timpul discuţi- republicii. Se discută problemele cardina- Democratică pentru Susţindrea Restructu- La 17 septembrie 1988 revista “Învăţă- etul Suprem al URSS, care au avut loc la - Căuşeni, Gheorghe Muruziuc din Bălţi ilor pe marginea proiectelor de legi vreun le cu care se confruntă condeierii, dar în rării cu o participare tot mai masivă a po- mântul public” găzduia “Scrisoarea celor 26 martie 1989, scriitorii se confruntă cu (care-1 arborase încă în 1966 pe coşul Fa- amendament orientat contra unor stipulări primul rând – societatea basarabeană. În pulaţiei (la 29 iunie, 6 iulie, 13 iulie, 20 iu- 66” de intelectuali – scriitori, savanţi, ar- nomenclatura de partid şi, pentru prima bricii de Zahăr din Alexăndreni), Gheorghe din proiectele de legi puse în discuţie, ime- concluzie, vechea cârmuire scriitoricească lie etc., calificate de c.c. al p.c.M. ca “ex- tişti, pedagogi – adresată Comisiei Interde- dată după 1940, Basarabia este reprezenta- Ţurcanu, avocat din Căuşeni, care era pre- diat i se dădea cuvântul, pentru corectare, este debarcată, aproape in corpore, în frun- tremiste” şi “naţionaliste”). În aceeaşi lună, partamentale, în care se sugera că nu există tă în Parlamentul de la Moscova de depu- zent la toate manifestările cu întreaga sa cuiva de la “microfonul trei”. tea Uniunii venind forţe proaspete, necom- la presiunea străzii, c.c. al p.c.M. aprobă două limbi romanice la nord de Dunăre, ci taţi care reprezintă interesele naţionale ale familie, Ion Teleman din Iurceni – Nispo- În seara zilei de 31 august 1989, la ca- promise. constituirea unei Comisii Interdepartamen- una singură – limba română. basarabenilor. Grigore Vieru, Ion Druţă, reni, Gheorghe Maxian din Orhei, Ilie Ilaş- pătul unor adevărate bătălii verbale, pro- contribuţie deosebită şi-a adus la tale pentru studierea istoriei şi problemelor În polemicile tot mai îndârjite din ca- Mihai Cimpoi, Ion Hadârcă, Leonida Lari, cu, care venea cu tricolorul său de la Ti- O consolidarea societăţii româneşti dezvoltării “limbii moldoveneşti’, în frunte drul Comisiei Interdepartamentale (la un Ion C. Ciobanu, Nicolae Dabija, Anton raspol, ş.a., pe care-i cunoşteam, pentru că mişcarea cenaclistă din republică. cu Alexandru Mocanu, preşedintele Prezi- moment dat N.Zidu, ministrul Învăţămâtu- Grăjdieru vor şti să apere cauza basarabe- ei erau cei care dădeau semnal scriitorilor Începând cu anul 1977, la Casa Scri- diului Sovietului Suprem. lui, a spus că subsemnatul ar trebui arestat nilor de la microfoanele forului legislativ când să se apropie de microfoane... itorilor, timp de mai bine de un deceniu Din comisie făceau parte nomenclatu- şi judecat pentru “învrăjbirea popoarelor”, al imperiului, apropiindu-i prăbuşirea. La 20 mai 1989, în Sala Mare a Uniu- şi-a ţinut şedinţele Cenaclul Tineretului de riştii notorii, duşmanii declaraţi ai Renaş- iar bătrânul scriitor ilegalist Andrei Lupan e-a lungul întregului an 1988 şi nii Scriitorilor are loc Congresul de Con- Creaţie Dialog, care aduna săli arhipline, terii naţionale: N. Bondarciuk, V.Ţurcan, mi-a replicat, de faţă cu conducerea de Dpe parcursul lui 1989 la Palatul stituire a Frontului Popular din Moldova, aici dându-şi întâlnire studenţi, profesori, V. Ţaranov, N. Ţurcan, D. Zidu, M. Platon, atunci a republicii: “Mata, tovarăşe Dabija, Naţional (pe atunci “Octombrie”), la Fi- la care au participat delegaţi din 30 de ra- scriitori, artişti de toate vârstele, în cadrul H. Corbu, D. Coval etc., dar, la propunerea până n-o să vezi sânge curgând în ţara asta, larmonica de Stat, la Casa Scriitorilor, la ioane şi oraşe ale republicii. dezbaterilor vorbindu-se despre multe Secretariatului Uniunii Scriitorilor, sunt n-o să te astâmperi”, învinuiri foarte grave Teatrul de Vară, la estrada “Lumina” din Sunt adoptate Programul şi Statutul teme “tabu” ca manualele de istorie, de- acceptaţi şi câţiva scriitori: Gr. Vieru, M. şi care puteau avea consecinţe în contextul parcul Valea Morilor, în casele de cultură, Frontului Popular din Moldova. portările etc. Cimpoi, N. Dabija, A. Lupan, I. C. Cioba- unei bătălii tot mai acerbe dintre “vechi” în şcolile, bibliotecile din republică au loc În toate lunile verii conducerea Frontu- Un rol aparte l-a jucat şi cenaclul “A. nu şi E. Botezatu. (ei) şi “Noi”). Ca să fie eliminat subiecti- numeroase întâlniri ale scriitorilor cu citi- lui Popular scriitoricesc, literaţi, angajaţii Mateevici” în frunte cu Anatol Şalaru, stu- La prima şedinţă a Comisiei se discu- vismul în elaborarea unor decizii, la propu- torii, întâlniri care se transformă, de multe săptămânalului “Literatura şi arta” colindă dent la Institutul de medicină care se întru- tă aprins obiectivele acesteia. Se votează nerea scriitorilor, la şedinţa-consfătuire de ori, în mitinguri, demonstraţii de protest, Basarabia de la un capăt al ei la celălalt, nea pe Aleea Clasicilor. Mii de oameni din unanim ca să se discute pe marginea su- lucru din 31 octombrie 1988 la Chişinău manifestări naţionale. Astfel la 2 mai 1989 au numeroase întâlniri cu populaţia repu- toată republica veneau să asiste la şedinţe- biectului dacă şi “limba moldovenească” sunt invitaţi cei mai de seamă savanţi ling- la Teatrul de Vară din Chişinău, la întâlni- blicii, inclusiv cu deputaţii Parlamentului le cenaclului, să asculte un cântec, o poe- să fie una dintre limbile de stat în RSS vişti romanişti din fosta URSS.: Rajmund rea cu scriitorii Ion Druţă, Grigore Vieru, de la Chişinău, “pregătindu-i” pentru Sesi- zie, un discurs incendiar (ca cele rostite de Moldovenească. Piotrowski, Boris Solnţev, V. Mihalcenko, Leonida Lari şi Nicolae Dabija s-au vân- unea din 31 august 1989, care avea să ia în Gheorghe Ghimpu sau Alexandru Usatiuc, La sfîrşitul şedinţei subsemnatul a pro- E. Volf, A. Akulenko, L. Grişin ş.a., care dut peste 10 mii de bilete, întru “susţinerea dezbatere Legile cu privire la limba de stat foşti deţinuţi politici). Înspăimîntaţi de pus să se pună în discuţie şi problema alfa- adoptă şi o rezoluţie: “Consfătuirea reco- orfelinatelor din republică”. La serata care şi la trecerea la alfabetul latin. amploarea pe care o lua Cenaclul “A. Ma- betului latin. mandă Comisiei interdepartamentale: s-a sfârşit cu mult după miezul nopţii, cei Aproape fiecărui deputat i s-a pregătit Grigore Vieru vorbind teevici”, edilii au propus ca şedinţele aces- Unul dintre membrii comisiei, vicedi- 1. Declararea limbii naţionale din prezenţi ne cereau, în mod special: “vorbiţi câte un text de cuvântare pe care urma să-l la Marea Adunare Naţională tuia să se desfăşoare în Parcul “Valea Mo- rectorul Institutului de Istorie a Partidului R.S.S.M. drept limbă de stat în republică. mai puţin, citiţi mai multe poezii”. rostească de la microfoanele Parlamentului. rilor”, mai întâi la estrada “Lumina”, apoi de pe lângă c.c. al p.c. din R..S.S.M., mi-a 2. Recunoaşterea unităţii limbilor La acea serată scriitorii nominalizaţi a 27 august 1989 are loc la Chişi- iectele de legi sunt puse la vot. Majoritatea la Teatrul de Vară (în care încăpeau până la replicat că alfabetul e o problemă politică care funcţionează în R.S.S.M şi în Re- lansează ideea creării unui Front Popu- Lnău Marea Adunare Naţională, al celor 341 de deputaţi au votat pentru adop- 20.000 de spectatori). şi trebuie evitată în mod categoric discuta- publica Socialistă România. lar (vezi şi “Literatura şi arta” din 18 mai cărei lucrări au fost conduse de poetul Ion tarea legilor respective. u peste mult timp la o adunare co- rea ei. Am exemplificat atunci din clasicii 3. Revenirea la sistemul grafic latin”. 1989), care ar uni toate forţele reformatoa- Hadârcă. Printre vorbitori: Mircea Snegur, Limba Română şi Alfabetul Latin au Nmună a Uniunilor de Creaţie, care marxism-leninsmului şi cei ai socialismu- Conducerea republicii rămâne şocată, re ale societăţii. preşedintele Prezidiului Sovietului Su- revenit acasă, după aproape cincizeci de a avut loc în sediul Uniunii Scriitorilor pe lui utopic, care şi-au scris lucrările în alfa- iar presa de partid, televiziunea, radioul în- n aceleaşi zile primul-ministru Ivan prem, Ion Druţă, Grigore Vieru, Leonida ani de înstrăinare şi prigoană. 3 iunie 1988, la propunerea lui A.Vartic, ia bet latin. târzie cu aproape o săptămână să informe- ÎCalin va face o vizită inopinată la re- Lari, Vladimir Beşleagă, Ion C. Ciobanu, a 7 noiembrie 1989, când mulţi- naştere Mişcarea Democratică pentru Sus- Dumitru Zidu, ministru al învăţământu- ze opinia publică privind rezultatele Con- dacţia săptămânalului “Literatura şi arta”. Ion Vatamanu, Nicolae Dabija, Eugeniu Lmea - copii, tineri, femei etc. - s-a ţinerea Restructurării. lui, a menţionat că această propunere este ferinţei, despre convocarea căreia trâmbi- În discuţia cu colectivul redacţiei, care a Doga, Valeriu Matei, Nicolae Sulac, Vasile culcat sub tancurile care urmau să treacă în Atât şedinţele Cenaclului “A. Matee- o “diversiune”. ţase înainte de a avea loc. Şi deşi savanţii ţinut mai bine de trei ore, Ivan Calin, în- Tărâţeanu ş.a. acea zi prin Piaţa Victoriei, devenită Piaţa vici”, cât şi cele ale Mişcării Democratice Argumentul meu ulterior a fost: romanişti din Moscova, Leningrad, Kiev soţit de dna Parascovia Berghie, angajată Mii de drapele tricolore unduiau în lu- Marii Adunări Naţionale, pentru a serba pentru Susţinerea Restructurării aveau să - De ce să ne temem să discutăm aici ş.a. înainte de şedinţa respectivă fusese- în aparatul c.c. al p.c. al R.S.S.M., încear- mina verii, pe pancardele mulţimii se putea aniversarea a 72-a a revoluţiei din octom- se succeadă - într-o duminică unul şi în ur- între noi, suntem o comisie de lucru, iar lu- ră invitaţi în cabinetul lui Simion Grosu, că să ne mai tempereze zelul (“Vom avea citi: “Fără limbă nu există popor!’’, “Ru- brie, scriitorii au fost alături de protesta- mătoarea altul - transformîndu-se în mari mea aşteaptă în stradă răspunsul nostru, de prim-secretar al c.c. al p.c. din R.S.S.M., şi limbă, şi alfabet, dar cu timpul, de ce şine pentru cel ce doarme, sculaţi să nu tari, încurajându-i cu cuvântul. adunări populare, cu participarea a unde li se sugerase ce-ar fi cel mai po- n-aveţi răbdare?!” “Dacă mai scrieţi aşa, muriţi ca mîine!”, “Acum ori niciodată!”, Ca şi la asaltul clădirii Ministerului de zeci de mii de oameni. Presa scri- trivit să spună în concluziile lor, aceştia puteţi duce ţara la război civil”. “De ce “Drepturile se cuceresc, nu se cerşesc!”, Interne din 10 noiembrie 1989, când aceas- itoricească, dar şi mulţimile care au dovedit o înaltă ţinută profesională, criticaţi organele de partid?!” “Când vor- “Spre munte urcare, ieşire spre mare!”, tă Bastilie a Basarabiei fusese incendiată de manifestau săptămânal în zilele de nelăsându-se influenţaţi decât de pro- biţi de “mafie”, vă referiţi la conducerea “Deşteaptă-te, române!” etc. miile de chişinăuieni, care o luaseră cu asalt. duminică în centrul oraşului cer pria conştiinţă. republicii”. “Aţi pornit opinia publică con- În final Ion Ungureanu va da citire do- Scriitorii care au fost aleşi în Parlamen- tot mai insistent ca limba română a 25 octombrie 1988 are loc tra comitetului central”. “Nu tot ce vorbesc cumentului “Despre suveranitatea stata- tul R.S.S.M. la alegerile care au avut loc să redevină limbă de stat, dar şi LAdunarea Generală a scriitori- scriitorii la bufet merită să apară pe pagini- lă şi dreptul nostru la viitor”, votat de la începutul lui 1990 (Ion Vatamanu, Lidia de comunicare interetnică în Ba- lor care adresează un “Apel către toţi le ziarului” ş.a.). cei aproape un milion de participanţi la Istrati, Ion Hadârcă, Valeriu Matei, Valen- sarabia, şi să se revină la alfabetul oamenii de bună-credinţă din re- n martie 1989 apare primul număr manifestare. tin Mândâcanu, Nicolae Dabija, Vladimir latin. La toate aceste trei amenda- publică”, semnat de 157 de scriitori, Îal revistei “Glasul”, tipărit cu alfa- În el se spunea, printe altele: Beşleagă, Andrei Ţurcanu etc.) şi-au adus mente N.F.Bondarciuk, secretar al în care se spune: “Se apropie ceasul bet latin în Letonia. Acolo se afla conce- Marea Adunare Naţională hotărăşte: contribuţia la desovietizarea şi decomuni- c.c. al p.c.M., în cadrul unei plena- când se va hotărî destinul limbii noas- tăţeanca noastră Maria Macovei, căsătorită Suveranitatea naţional-statală a zarea Basarabiei. re a comitetului orăşenesc de par- tre. Soarta a ceea ce avem mai scump cu poetul leton Leons Briedis, şi el un bun R.S.S.M. trebuie să fie realizată pe de- Dar în istoria Basarabiei venea şi o altă tid care a avut loc în aprilie 1988, şi mai sfânt. A ceea ce ne ţine ca popor cunoscător al limbii române. Numărul 2 al plin... perioadă marcată de prăbuşirea URSS şi a dat următorul răspuns: “Net! pe acest pământ, ne întăreşte sufletul, revistei “Glasul” va apărea în octombrie E necesar să fie elaborată o nouă declararea Independenţei Republicii Mol- Net! i eşcio raz: Net!” (“Nu! Nu! ne usucă lacrimile, ne reprezintă în faţa 1989. Dar o publicaţie care a apărut siste- Constituţie a Republicii... dova din 1991, declanşarea războiului fra- Şi încă o dată: Nu!”), care a avut o fraţilor cu care convieţuim şi muncim, matic, săptămână de săptămână, cu mult R.S.S.M. îşi rezervă dreptul de a ieşi tricid de către separatiştii rusofoni şi Fede- reacţie inversă, întreaga populaţie în faţa întregii lumi... înainte de legiferarea alfabetului latin de la din componenţa URSS... raţia Rusă din 1992, revenirea nomencla- de la un capăt la altul al republicii Există o singură limbă literară, vor- 31 august 1989, a fost “Literatura şi arta”. Să fie restabilite: numele istoric al turii comuniste in corpore la putere la ale- încercând prin manifestaţii de pro- bită şi scrisă atât pe teritoriul Republi- La 15 iunie 1989, cu două luni şi jumătate poporului nostru, pe care el l-a purtat gerile de la începutul anului 1994, care se test să impună conducerii de partid cii Socialiste România, cât şi pe cel al înainte de istorica decizie a Parlamentului de-a lungul veacurilor - numele de RO- află de atunci neîntrerupt la guvernare, etc. voinţa sa. Republicii Sovietice Socialiste Moldo- moldav, cei 186 000 de abonaţi ai revistei MÂN - şi denumirea limbii lui – LIMBA n perioada cea mai responsabilă din n cadrul Adunării Generale veneşti… Există un singur alfabet pro- Uniunii Scriitorilor şi-au primit săptămâ- ROMÂNĂ... Îistorie scriitorii îşi făcuseră datoria. Îde la 27 mai 1988 scriitorii priu acestei limbi: alfabetul latin. nalul înveşmîntat în strai latinesc. Să fie repuse în drepturile lor în- Acum urmau să vină la putere oameni noi, basarabeni adresează un Apel că- Cerem ca limba maternă a moldo- Timp de 78 de zile “Literatura şi arta” semnele naţionale ale poporului nostru: cu alte mentalităţi, pentru care aceştia pre- tre Conferinţa a XIX-a unională venilor să fie declarată limbă de stat a a apărut “în afara legii”, cum era calificat drapelul tricolor (albastru-galben-roşu) gătiseră, cu cuvântul, cu fapta, cu jertfa de partid, care urma să aibă loc la R.S.S.M.” acest lucru de către procurorul general al şi stema istorică a Moldovei... lor, terenul. Moscova, prin intermediul căruia În republică, c.c al p.c. al R.S.S.M. republicii, N.Demidenko. La 19 iunie a Guvernul R.S.S.M. de comun acord Din păcate, n-a fost să fie aşa. Nomen- dă un “vot de blam” comitetului Poetul Iulian Filip încercând, în cadrul unui mi- lansează, la 11 noiembrie 1988, cele- fost convocată o şedinţă extraordinară cu guvernul Ucrainei trebuie să purcea- clatura veche, care a condus în numele central al p.c. din republică. ting neautorizat, să îmblânzească un “apără- brele “Teze” antireformatoare şi an- a Biroului c.c. al partidului comunist al dă : la examinarea problemei retroce- “democraţilor”, doar ca să compromită Apelul apare în săptămânalul tor al ordinii publice” cu un... autograf tinaţionale, intitulate “Să afirmăm RSSM. Fiecărui membru al Biroului i s-a dării R.S.S. Moldoveneşti a teritoriilor procesul şi însăşi noţiunea de democra- “Literatura şi arta”. restructurarea prin fapte concrete”, pus în mapă câte un exemplar de “Litera- incluse în mod nelegitim în componenţa tizare, era prea puternică, pentru ca să se resemneze. Acest caz, într-o perioadă când ce nu i-am oferi un răspuns competent?! doleanţa mulţimilor de a conferi limbii tura şi arta”. R. S. S. Ucrainene în 1940... Aparatul sovietic, care mai dirija din partidul comunist mai era atotputernic, a Până la urmă, problema includerii dis- vorbite de populaţia băştinaşă statutul de Mircea Snegur, ex-preşedinte al Repu- Marea Adunare Naţională se expri- umbră forţele KGB, a pus în aplicare me- fost unic în toată fosta URSS, el fiind pe cuţiei despre alfabetul latin în ordinea de limbă de stat fiind calificată “extrem de blicii Moldova, pe atunci – membru al Bi- mă hotărât pentru înfăptuirea cât mai tode verificate – zvonul, diversiunea, piz- larg comentat în presa sovietică. lucru a Comisiei este aprobată prin vot, cu complicată şi delicată”, despre identitatea roului c.c., va concluziona astfel acea iniţi- grabnică a autonomiei Bisericii Moldo- ma, ameninţarea directă, marginalizându-i Începe o campanie de denigrare a un singur vot diferenţă faţă de cei care s-au celor două “limbi” (care e una, limba ro- ativă a noastră, “sinucigaşă”, cum i-au zis veneşti...” pe scriitori şi substituindu-i cu oameni ve- Uniunii Scriitorilor şi a săptămânalului împotrivit. mână) “documentul” se întreabă fariseic: unii dintre colegi: “La 15 iunie 1989, de Etc. rificaţi, care au apărut peste noapte în frun- “Literatura şi arta”. Astfel S.Lungu, Erou n mijlocul lunii iunie S.Grossu, prim- deşi “între ele nu există o mare deosebire”, ziua trecerii în eternitate a marelui nos- ceastă manifestare a anticipat Se- tea unei mişcări cu care aceştia n-aveau ni- al Muncii Socialiste din Ştefan-Vodă (lo- secretar al c.c. al p.c. al R.S.S.M., de ce am renunţa să vorbim limba moldo- tru poet Mihai Eminescu, a apărut pri- siunea a XIII-a a Legislativului Î A mic în comun. calitate care-şi mai zicea pe atunci Suvo- cere insistent o întâlnire cu scriitorii, care venească “în favoarea altei limbi”? Grafia mul număr în grafie latină al săptămâ- moldovean de la 29 august, care a inclus Scriitorii basarabeni au fost o forţă şi- rov), motiva apariţia Apelului scriitorilor sunt invitaţi la sediul c.c. Dar la ora fixată latină e respinsă şi ea, motivându-se că nalului “Literatura şi arta”, moment de în ordinea de zi discutarea proiectelor de au izbândit atâta vreme cât au fost uniţi. prin faptul că scriitorilor “le lipseşte le- în sala de şedinţe a c.c. nu se află nici un moldovenii sunt “internaţionalişti” şi ei semnificaţie epocală. Era ceva cu totul legi “Cu privire la revenirea limbii moldo- Sper ca aceştia să găsească tăria de a fi gătura cu poporul” (“Moldova socialistă” scriitor. Aceştia îi transmit prin miliţienii mai degrabă acceptă alfabetul folosit “de ieşit din comun, dl N.Dabija asumându- veneşti la grafia latină”, “Cu privire la sta- iarăşi ce-au fost - o fortă, iar dânşii vor pu- din 07.06.1988). În acelaşi număr de ziar de la intrare că-l aşteaptă la Casa Scriitori- marele popor rus” şi apoi asta ar necesita şi un mare risc. Conducerea nu a cute- tutul limbii de stat a R.S.S.Moldoveneşti”. tea redeveni puternici şi se va ţine cont de se afirmă că “oamenii muncii din raionul lor. S. Grossu se deplasează, pe jos, umilit, “cheltuieli economice enorme” de miliar- zat însă să întreprindă măsuri “represi- Sesiunea a continuat trei zile. În jurul ei în măsura în care vor şti să se unească, Basarabeasca, citind apelul Uniunii Scrii- la Uniunea Scriitorilor. Aici e nevoit să as- de de ruble (dolari), aducând “daune bu- ve” (Mircea Snegur, “Labirintul destinu- Teatrului de Operă, unde a avut loc şedinţa depăşind unele orgolii, unele invidii sau torilor, şi-au exprimat indignarea în legă- culte pretenţiile, dar şi doleanţele condeie- năstării populaţiei, ceea ce se va răsfrânge lui”, vol. I, Chişinău, 2007, pag. 426). forului legislativ, zecile de mii de basara- patimi de moment. tură cu neîncrederea ei faţă de conduce- rilor, legate de starea limbii române, a şco- negativ asupra dezvoltării ei spirituale, o Tirajul publicaţiei a crescut brusc. Astfel beni, sosiţi din aproape toată republica, au Istoria îi aşteaptă. rea republicii”. Adunări de condamnare a lilor naţionale, a monumentelor de istorie, va face să rămână pe mulţi ani analfabeţi” că numerele următoare au apărut în tiraje creat un cordon viu, pentru a-i îmbărbăta scriitorilor şi a săptămânalului “Literatura a ecologiei etc. Biroul c.c. al p.c.M. adoptă (corect: “analfabetă”). suplimentare, atingând cifra de 260 000 de pe cei de la tribune. Nicolae DABIJA şi arta” aveau loc mai ales în colectivele în pripă hotărîrea “Cu privire la măsurile exemplare, în noaptea de 28 spre 29 iunie Când mulţimea a încercat să ia cu asalt, Nr. 32-33-34 (3336-3337-3338), 27 august 2009 Literatura şi arta 3 Limba română în Republica Moldova: 20 de ani de agitaţie şi de incertitudine În copilărie şi până la vreo respectivă a fost votată. În stradă, exuberanţă inimaginabilă! fic cu intenţii expansioniste dintotdeauna. politice şi cele naţionale ale omului. Să reţinem importanta de transformarea unor visuri de refacere economică rapidă treizeci-patruzeci de ani, tim- Cineva, din cadrele active ale CC al PCM, mi-a spus atunci 3. În condiţiile de deznaţionalizare din regimul sovietic, cotă de determinare social-psihologică obiectivă a caracteru- în coşmar inflaţionist, de amânare la calendele greceşti a pul îmi părea că se mişcă mai cu regret nedisimulat că, prin această lege, scriitorii au obţi- românii basarabeni şi-au conservat limba şi parţial identita- lui categoriei sociale care este naţiunea. Naţiunea nu este un promisiunilor de ajutor dat celor cuminţi şi ascultători, ce încet decât un melc. Tocmai la nut alfabet latin, iar ţăranii – limbă de stat. tea naţională numai datorită existenţei, în imediata apropi- produs al politicului, al ciocnirilor de interese şi de idei din se supun unor reguli stupide, cântărite de organizaţii înde- o anumită etate am început să 1. Dar, ca totdeauna, speranţele mari aduc deziluzii şi ere, a României şi era firesc ca odată cu declanşarea proce- sfera politicului, ci un rezultat al procesului istoric de evolu- părtate de realităţile locale. conştientizez ireversibilitatea şi mai mari! După declararea independenţei Republicii Mol- selor de democratizare a societăţii sovietice oamenii politici ţie a popoarelor. Postarea comuniştilor în vârful piramidei sociale se rapiditatea scurgerii timpului, dova în 27 august 1991, Parlamentul de atunci nici nu a de aici, cu spirit autentic naţional, să se orienteze spre Bucu- 4. Conducerea Federaţiei Ruse din prezent manifestă o datorează greşelilor, neînţelegerilor şi aversiunii persona- din care cauză trecerea inexo- încercat cel puţin, fie din teamă, fie din incompetenţa ma- reşti, vorbindu-se fără menajamente despre necesitatea Reu- impacienţă permanentă pentru destinul conaţionalilor lor din le existente în rândul elitei noastre intelectuale. Mai mult, rabilă a timpului, ca şi irever- jorităţii parlamentare agrariene, să revadă şi să actualizeze nirii cu Ţara. Un deziderat care rămâne la ordinea zilei şi în fostele republici sovietice, pe motivul că aceştia ar fi limitaţi venirea la putere a pretinşilor comunişti de astăzi ar fi fost sibilitatea lui, mă copleşesc în legile, adoptate pe timpul Imperiului Sovietic, în conformi- prezent. Admitem că situaţia internaţională nu este propice în drepturi, întrucât li se cere cunoaşterea limbii naţiunii ma- imposibilă fără lupta adevăraţilor patrioţi de mai ieri pentru mod profund şi surprinzător. tate cu noua situaţie politică şi cu noul statut al Republicii pentru realizarea Reunirii! Dar până la urmă ea se va reali- joritare din stat. În acelaşi timp, ei nici nu amintesc de exis- emancipare naţională, pentru alfabet românesc, pentru limbă Fac aceste divagaţii amintindu- Moldova. Mai mult, Constituţia elaborată în mare grabă şi za! Fie şi prin integrarea în comunitatea europeană! Susţin tenţa în Rusia a unui număr impresionant de naţionalităţi şi română şi pentru democraţie, suveranitate şi independenţă. mi cum mai ieri, noi, tinerii şi mai puţin tinerii de la sfâr- adoptată tot în regim de urgenţă prin votul parlamentarilor acest lucru în ideea de a reaminti că pentru noi, basarabenii, de reprezentanţi ai unor naţiuni de altă origine etnică decât Amintesc doar, cu statut de memento mori! că cei mai înrăiţi 90י80-י şitul anilor optzeci ai secolului trecut (inclusiv ai mileniului vehiculează ideea antiştiinţifică perimată cu privire la exis- modelul corect de limbă rămâne limba română vorbită la cea rusă, care sunt puşi în situaţia de a comunica numai în duşmani ai revendicărilor noastre naţionale din anii trecut!), ne-am avântat, sincer şi cu toată încrederea în drep- tenţa aşa-zisei “limbi moldoveneşti”, perpetuând astfel poli- Iaşi, Bucureşti, Cluj etc. limba rusă, fără să-i căşuneze cuiva să ceară ca limba lui erau comuniştii de atunci şi de astăzi, în prezent aceştia eri- tate, în mişcarea noastră de eliberare naţională, care, la înce- tica imperială sovietică şi ţaristă bazată pe principiul “divide Regimul oficial din Republica Moldova urmăreşte, pe să fie recunoscută şi ridicată la rangul limbii oficiale, adică jându-se în poziţia de apărători fideli ai statalităţii „moldo- put, nu urmărea decât revenirea la grafia latină şi decretarea et impera”, cu deosebirea că de această dată această pseudo- toate căile, să ne îndepărteze de origini, de România, de lim- ruse. Atitudinea conducerii de la Moscova este explicabilă veneşti” şi ai „limbii moldoveneşti”. Asta e: interesul poartă limbii “moldoveneşti” (iniţial, nu ne încumetam să-i zicem teorie era susţinută şi promovată de adepţii “moldovenismu- ba română, pentru a ne readuce în ţarcul limitat şi sufocant doar prin nostalgia pentru trecutul deloc îndepărtat, când ru- fesul! română) drept limbă de stat a RSS Moldoveneşti, aceste de- lui” primitiv. A fost abandonată şi ideea lui Petru Lucinschi al unei limbi şi culturi străine spiritului nostru naţional. şii pretutindeni în ursss se simţeau acasă, erau stăpâni oriun- 6. În fine, am certitudinea că pe parcursul a douăzeci de ziderate fiind ambalate în termeni din arsenalul politicii de despre introducerea în paranteze a glotonimului “limbă ro- În prezent, politica în de şi se bucurau de privilegii speciale. Pretinsa viziune libe- ani cea mai mare parte a politicienilor şi în special a celor de perstroika a lui Gorby, de tipul “transparenţă”, democraţie”, mână” alături de “limbă moldovenească” şi, ca urmare, în general şi cea lingvistică rală a Moscovei şi anxietatea ei în raport cu destinul ruşilor pretinsă orientare comunistă nu a urmărit altceva decât să-şi “pluripartidism” etc. Basarabia nu se mai vorbeşte limba română, ci “limba de şi naţională în particular e din spaţiul ex-sovietic nu urmăresc decât să-şi camufleze in- camufleze incapacitatea, incompetenţa şi impotenţa politică Cea mai mare parte a intelectualilor noştri s-a înregi- stat”. Şi toate acestea s-au făcut în pofida deciziei Academi- lăsată pe seama celor care tenţiile reale. E vechi păcatul! Impertinentul vede paiul din şi economică, distrăgând lumea de la problemele stringente mentat de bună voie în acţiunea de redeşteptare naţională. ei de Ştiinţe care susţinea, în baza unor argumente ştiinţifice nu ştiu să o facă, nu ştiu să ochiul apropiatului său, fără a vedea bârna din propriul ochi. ale existenţei cotidiene prin inventarea unor false pericole, Se scria mult atât pentru revenirea la grafia latină, cât şi îm- irefutabile, că denumirea corectă a limbii noastre este Lim- analizeze competent situa- Faţă de Republica Moldova, Rusia promovează o ati- ca „românizarea” basarabenilor, inclusiv a limbii acestora, potriva acestei revendicări. De altfel, tocmai atunci mi-am ba română. Opinia savanţilor nu a fost luată în considerare, ţiile politice, deşi au tupe- tudine agresiv de impardonabilă la nivel politic, economic „necesitatea” de a acorda limbii ruse statutul de a doua lim- încercat şi eu condeiul în publicistică, articolele mele şi ale a învins incultura şi ignoranţa agresivă a politicienilor. ul să pretindă că ştiu cum şi cultural. Datorită politicii ruseşti, minorităţile etnice de la bă de stat, politica unionistă a politicienilor din dreapta eşi- colegului meu Constantin Tănase fiind întâmpinate cu mult 2. Sabordarea Imperiului Sovietic s-a produs printr-o s-o facă! Chiar mai mult, noi sunt cuprinse de paranoia independenţei! Rusia, ştiind chierului politic, glotonimul limbă română, istoria românilor entuziasm de oamenii de bine de la noi. Revista “Nistru” şi prăbuşire bruscă şi anarhică, deschizând lumii contempo- fie din rea-voinţă, fie din că cel mai frecvent tip comportamental al unei minorităţi etc., etc. Tocmai din aceste considerente aş propune să nu ne săptămânalul “Literatura şi arta” au devenit tribuna principa- rane perspectivele unui nou ev mediu, dominat de obscu- incompetenţă teoretică şi este cel de agresiune, incită grupurile etnice la luptă pentru lăsăm atraşi în cursa întinsă de aceştia, să nu ne mai aven- lă a mişcării naţionale din Basarabia. Acestea erau aşteptate rantismul, maliţiozitatea şi incompetenţa majorităţii politi- practică, comuniştii „noş- o pretinsă autodeterminare politică (un exemplu concludent turăm în discuţii sterile despre denumirea corectă a limbii să apară de sub tipar ca pe un Mesia aducător de adevăr! Dar cienilor. O vreme, am crezut că regimul totalitar comunist tri” consideră că Republi- în această ordine de idei este minoritatea secesionistă de noastre, despre apartenenţa noastră naţională, despre istoria ce este mai important: se citea deosebit de mult. E suficient a căzut pentru totdeauna în desuetudine. Dar nu a fost să ca Moldova ar fi un „stat la Tiraspol şi într-o anumită măsură cea de la Comrat) sau noastră, ci să promovăm în viaţă cu consecvenţă adevărul să amintesc că hebdomadarul “Literatura şi arta” a ajuns să fie! În agonia acestuia, la noi a reapărut partidul comuniş- multinaţional”! Aş vrea caută să inverseze echilibrul politic existent în Republica istoric şi ştiinţific. Să nu mai consumăm în van cerneala şi aibă un tiraj de peste 200.000 de exemplare, tiraj pe care nu tilor, care în realitate nu este decât o gaşcă de escroci care să-i întreb care sunt aceste Moldova, minoritatea rusă, mai bine zis, rusofonă, tinzând hârtia! Există lucruri care nu trebuie demonstrate, ci afirma- l-a cunoscut nici o publicaţie din Basarabia nici până, nici induce lumea în eroare prin false promisiuni de echitate şi naţiuni? Ruşii? Ucrainenii? a deveni grup dominant asupra majorităţii autohtone (în ul- te în practică. Vorbim limba română, fiindcă suntem români! după 1989. Nu ştiu dacă s-au consumat cândva undeva atâta de dreptate socială, o mare parte a populaţiei dându-le cre- Bulgarii? Găgăuzii? Sau timul caz este vorba de tipul de comportament de orientare Şi, vorba lui Eminescu, punctum! cerneală şi atâtea tone de hârtie pentru a demonstra necesita- dit de încredere şi susţinându-i în alegeri, în timp ce aceş- poate cazacii din Transnistria? Am îndrăzneala să declar că hegemonistă de sorginte rusească). Dovadă că realitatea este 7. Limba română, o putem afirma cu toată certitudinea, tea instaurării unei situaţii fireşti pentru limba majoritarilor! tia îşi caută de interesele lor personale, devenind milionari în Republica Moldova nu există nici o naţiune, ci doar re- cea prezentată mai sus serveşte faptul că şi la Tiraspol, şi la a câştigat, în mare, „războiul limbilor”, şi-a extins în mod Sâmbetele şi duminicile mai ales erau zile de euforie şi de care conduc poporul în muncă spre viitorul lor luminos prezentanţi ai unor naţiuni. În primul rând, ruşii şi ucrainenii Comrat în mod special limba oficială este cea rusă. Cu alte substanţial aria de funcţionare, cuprinzând, practic, toate trăire românească sinceră şi autentică, ce se declanşa în par- şi propria lor bunăstare materială. Cu alte cuvinte, pentru au fost aduşi aici, în cea mai mare parte, în perioada Rusi- cuvinte, îngrijorarea politicii ruseşti nu este axată pe ideea domeniile vieţii de stat: politic, social, cultural şi economic. cul „Valea Morilor” din prezent şi culmina cu manifestaţia actualul partid comunist, comunismul nu este decât un ei ţariste şi în anii de ocupaţie sovietică, în vederea diluării prosperităţii etniilor minoritare, ci pe ideea păstrării domi- Cu toate acestea, este necesar a se face încă mult pentru ca miilor de persoane pe bulevardul Lenin de atunci. Nu cred slogan, un tertip de înşelare a populaţiei autohtone naive elementului etnic autohton, iar găgăuzii şi bulgarii sunt „ca- naţiei sale în această zonă de interes strategic pentru Rusia, limba română să fie stăpână la ea acasă. În primul rând, ca Basarabia să fi cunoscut cândva vreo acţiune publică de şi credule în falsele promisiuni ale “comuniştilor”. O altă doul” Rusiei ţariste, care, sub pretextul populării zonei de inclusiv prin intermediul limbii ruse. urmează s-o cunoaştem şi s-o vorbim corect chiar noi, ro- o amploare similară. Punctul culminant l-a constituit Marea parte a populaţiei, minoritară sub aspect cantitativ, este cea sud a Basarabiei, i-a stabilit pe teritoriul nostru tot în scopul Bunul-simţ indică faptul că metoda cea mai firească, mânii, basarabenii, moldovenii (numiţi-vă, pentru moment, Adunare Naţională din 26 august 1989, care a întrunit aproa- de etnie străină în raport cu românii basarabeni. Acesteia modificării situaţiei etnice de la noi. Autohtoni în Republica mai eficientă şi mai logică de aplanare a tensiunilor dintre cum doriţi, dar vorbiţi româneşte!) şi numai în al doilea rând pe un milion de oameni. Cât entuziasm, câtă certitudine în comuniştii îi fac altfel de promisiuni: legalizarea statutului Moldova sunt numai moldovenii (numiţi astfel întrucât sunt naţiunea dominantă şi minorităţile din cadrul statului ei este să pretindem de la străini să ne vorbească limba noastră, nu dreptate! Sunt momente de neuitat! Apoi, şedinţa Sovietului de limbă de stat pentru limba rusă. Şi toate acestea se fac locuitori ai Moldovei), care, de altfel, nu formează o naţiu- o politică îndreptată spre satisfacerea revendicărilor legiti- atât ca urmare a instruirii speciale a acestora, ci ca urmare Suprem al RSS Moldoveneşti, care a legiferat revenirea la fără a se avea în vedere practica internaţională şi fără a se ne distinctă, aşa cum transpiră să demonstreze neobolşevicii me ale minorităţilor, până la limita admisă de drepturile la a existenţei unui climat lingvistic în societate, în care ar fi grafia latină (românească, de fapt, căci au apărut şi voci care baza pe adevărul ştiinţific, căci pe comunişti (de altfel, ca de astăzi şi cum au făcut-o comuniştii sovietici de mai ieri. fel de legitime ale celorlalţi cetăţeni ai statului. imposibilă comunicarea, ca şi existenţa, fără cunoaşterea ro- se pronunţau pentru alfabetul latin, dar modificat astfel, încât şi pe majoritatea pretinşilor politicieni) destinul i-a ferit de Dacă am urma logica „ilogică” a comuniştilor, ar trebui să 5. Criza de astăzi a democraţiei în Republica Moldova mânei. să fie altul decât cel românesc) şi a atribuit limbii “moldove- cultură şi se poate spune că nu au fost niciodată surprinşi renunţăm la termenul moldovean şi „limbă moldoveneas- şi sacralizarea formelor ei revolute necesită a fi identifi- E de datoria noastră să facem totul ca limba română să neşti” statutul de limbă oficială a RSSM. Indiscutabil, legis- sau implicaţi în comiterea vreunei fapte culturale. Desigur, că” şi să recunoaştem existenţa unei naţiuni şi a unei limbi cate în procesul de decădere şi de marginalizare a elitelor se afirme plenar în societatea noastră şi să excludem pe toate laţia lingvistică elaborată şi votată în 1989 avea mai multe între politică şi cultură nu există nici o incompatibilitate, basarabene, dar în nici un caz moldoveneşti, căci cea mai spiritului şi competenţei, care sunt obligate să controleze căile legalizarea unei a doua limbi de stat. În această ordine deficienţe de ordin ştiinţific, limba fiind denumită “moldo- ci, dimpotrivă, o desăvârşită armonie şi chiar o fericită îm- mare parte a moldovenilor locuieşte în spaţiul dintre Marea regimurile democratice, conturând cu abilitate slăbiciunea de idei urmează să reţinem că, în timp ce în viaţa economică venească”, şi de ordin politic şi ideologic, întrucât limbii plinire pentru omul politic atunci când el dispune şi de un Neagră, Dunăre, Milcov, Carpaţi şi Prut, aceştia fiind parte lor. În vidul autorităţii exercitate cândva de aceste elite, se concurenţa este un stimulent al progresului tehnic, în viaţa ruse i se acordau, practic, condiţii superioare de funcţiona- anumit nivel de cultură autentică. integrantă a naţiunii române. instalează astăzi, din păcate, un alt tip de societate ocultă, limbilor concurenţa este un factor distructiv, care conduce, RSSM Dar cel mai mare păcat al comuniştilor nu este ideologia Cu toate acestea, odată ce majoritară în Republica Mol- încercând să domine prin corupţie şi teroare: mafia comu- în mod inevitabil, la victoria limbii dominante şi la dispariţia 89י re în raport cu limba română (să nu uităm că la era încă în componenţa URSS). Să ne amintim că Teatrul de lor utopistă şi tactica lor mefistofelică de manipulare a con- dova este etnia autohtonă, raţiunea existenţei acestui stat nistă. Acest tip de totalitarism ce ne pândeşte din umbră limbi cu un prestigiu mai redus. Operă din Chişinău era, în ziua şedinţei Sovietului Suprem ştiinţei maselor, ci caracterul lor profund antinaţional, anti- este susţinerea şi apărarea pe toate căile şi cu toate mijloa- s-a instalat cu repeziciune în fragila democraţie basarabea- al RSSM, înconjurat de zeci de mii de cetăţeni, care aşteptau românesc şi chiar antimoldovenesc, întrucât ei sunt dirijaţi, cele a intereselor naţiunii majoritare. În acest context se cere nă încă din 2004, traumatizată de schimbările bruşte, de Vasile BAHNARU, cu sufletul la gură decizia organului legiuitor. În fine, legea susţinuţi şi îndrumaţi de forţe străine, dintr-un spaţiu geogra- să amintim că este inadmisibilă confuzia dintre drepturile instabilitatea şi slăbiciunea forţelor politice democratice, director al Institutului de Filologie al AŞM ŞI IARĂŞI DESPRE… LIMBA NOASTRĂ O bă a locuitorilor Ţării Munteneşti, Moldovei şi de rusificare a provinciei. Or, legea semnată la 2 fiecare având 2 cancelarii: una emitea acte în Nu poate fi ignorat faptul că limba nu este procesului de diversificare dialectală. Normarea veche Ardealului. Printre acestea, se menţionează că august 1812 de ţarul Alexandru I, împăratul Ru- limba rusă, iar cealaltă – în limba moldoveneas- un element al suprastructurii politice şi, prin ur- conştientizată a limbii este realizată de insti- zicere jurământul lui Ştefan cel Mare de la Kolomeea, siei (art. 19) prevedea pentru populaţia Basarabi- că. Doar că această situaţie nu a durat prea mult: mare, nu poate fi admisă ideea că evoluţia limbii tuţii recunoscute social, cum sunt Academiile, lati- din 1485, a fost tradus „ex valachico in latinum” ei că toate afacerile litigioase (pricinile de jude- în scurt timp, bilingvismul „ruso-moldovenesc” şi istoria statalităţii s-ar suprapune întru totul. Cu de exemplu, Accademia della Crusca (Italia), nească, (din valahă în latină). Notarul Simeon Swie- cată) vor fi soluţionate în limbile rusă şi moldo- se va transforma în monolingvism rusesc, limba atât mai neacceptabilă este confundarea – poate Acadèmie Française, Real Academia Española dar rowski a tradus, la 25 iunie 1595, la Cracovia un venească. În 1818, prin „Regulamentul organi- maternă fiind interzisă chiar şi în şcolile primare. şi neintenţionată uneori – a unor categorii care etc. În etapa iniţială a existenţei lor, acestea au care se răvaş al lui Petru Şchiopu „ex lingua valachica” zării administrative a Basarabiei”, limba moldo- Pe de altă parte, în Moldova aflată în com- nu se pot suprapune: limbă, identitate naţională, avut tocmai menirea de a elabora norma limbii poate (din limba valahă). În 1574, un călător francez, venească este declarată limbă oficială, alături de ponenţa Regatului Unit, secolul XIX este mar- statalitate. literare. Cu această normare a fost însărcinată să fi Pierre Lescalopier, observa că locuitorii Moldo- cea rusă. Situaţia s-a păstrat numai până în 1828, cat de lupta condeierilor împotriva influenţelor Din momentul în care reuşim să facem o chiar din anul fondării sale (1866) Societatea apar- vei, Valahiei şi Transilvaniei constituie o unitate când drept limbă oficială este legiferată doar latinizante şi de natură străină asupra limbii. distincţie netă între varianta literară a limbii naţi- Academică Română, devenită mai târziu Acade- ţinut etnolingvistică ce îşi numeşte graiul său „româ- rusa, limba localnicilor fiind scoasă din uzul la Atunci Alecu Russo nega că „limba noastră ar fi onale şi variantele ei uzuale care funcţionează pe mia Română, care a avut drept scop primordial şi al- nesc”. nivel de stat. Sintagma „limbă moldovenească” săracă”, susţinând că, deşi există deosebiri între anumite teritorii, atunci, în plan structural, rapor- elaborarea dicţionarului, a gramaticii şi a orto- tor popoare, spune: Gutta cavat lapidem non vi La rândul lor, cronicarii moldoveni au încer- va reapărea abia spre sfârşitul secolului XIX şi la „provincialismurile moldo-ardeleano-române, tul dintre idiomul utilizat în Republica Moldova grafiei. Astfel, din anul 1867 ortografia trece din sed saepe cadendo sau, într-o traducere româ- cat să argumenteze caracterul şi originea latină a începutul secolului XX, fiind amintită în titlurile am avut şi mai avem încă o limbă mai presus, o şi limba română vorbită la vest de Prut reprezin- domeniul învăţământului în sfera academică. nească, Picătura găureşte piatra nu prin forţă, limbii noastre: Grigore Ureche susţine că: „Ru- câtorva dicţionare bilingve şi desemnând, iarăşi, limbă cu care ne putem înţelege delaolaltă, mol- tă o problemă care, din punct de vedere ştiinţific, Stabilirea definitivă a normelor limbii litera- ci prin căderea-i continuă. Am preluat-o de la mânii, câţi se află lăcuitori la Ţara ungurească şi vorbirea (orală) a populaţiei basarabene. dovanul cu tisanul, ardeleanul cu craioveanul” este definitiv rezolvată, în sensul că cele două re, prin lucrări normative elaborate de un for şti- vechii latini tot aşa cum ne-am asumat şi multe la Ardeal, şi la Maramoroşu, de la un loc sîntu Referitor la identitatea limbii moldoveneşti [A. Russo: Cântarea României. Chişinău, Lite- reprezintă „una şi aceeaşi limbă”. inţific suprem, s-a făcut între anii 1953 şi 1960, alte lucruri, cu voie sau fără voie, deşi, în cazul cu moldovenii şi toţi de la Râm să trag…” [Gr. cu limba română, în timpul Imperiului Rus n-au ra, 1998, p. 87 ]. Constituirea variantei literare a limbii naţi- când Academia de la Bucureşti iniţiază publi- dat, gândul, reformulat sau văzut cu propria-ne Ureche: Letopiseţul Ţării Moldovei. Chişinău, existat îndoieli: chiar dacă se utiliza calificativul Glotonimele „limba moldovenească” şi onale presupune, după cum relevă specialiştii, carea gramaticii, a dicţionarului şi a ortografiei, simţire, a perceput că expresia este potrivită şi, Litera, 1997, p. 79], iar M. Costin afirmă: „... „limbă moldoveneasca”, n-a fost interzisă publi- „limba română”, etnonimele „moldovean” şi consolidarea unei norme supradialectale unice. care vor fixa normele limbii literare. Astfel, re- dacă e aşa… nu mai avuse nevoie de dovezi şi măcară că ne răspundem acum moldoveni, iar carea unei serii de cărţi şi manuale în care să se „român” obţin conotaţie polemică mai ales în În cazul limbilor mari, precum sunt franceza, ferindu-ne la Academia de la Chişinău, trebu- convingeri suplimentare ca s-o încetăţenească în nu întrebăm „ştii moldoveneşte?”, ce „ştii râm- folosească noţiunea „limba română” cu referinţă anii puterii sovietice, etnonimul „moldovan” fi- spaniola, italiana, portugheza, inclusiv limba ie să recunoaştem că aceasta a fost creată spre propriul fond paremiologic. leneşte?” [M. Costin: Viaţa lumii. Chişinău, Li- la limba populaţiei din Basarabia. De exemplu, ind utilizat cu deosebită insistenţă (şi iarăşi des- vorbită în Republica Moldova şi România, aces- sfârşitul procesului de normare instituţionaliza- Acelaşi neam al nostru a avut însă nevoie de tera, 1998, p. 262 ]. la Sankt Petersburg, în 1827, Ştefan Margela pre „Gutta cavat lapidem…”): întâi în RASSM, ta este un proces îndelungat, al cărui rezultat fi- tă a limbii române. În plus, există şi alte lucruri veacuri multe şi lupte aprige ca să-şi recunoas- Originea latină (romanică) a limbilor vorbi- iar apoi, din 1940, nal îl reprezintă standardizarea limbii respective. care nu pot fi trecute cu vederea în acest context: că originea, iar odată cu ea – şi identitatea-i de te pe teritoriul ţărilor româneşti a fost acceptată, şi în RSSM este le- De exemplu, pentru limba română procesul de dacă în Academia de la Bucureşti problemele limbă. Dar nu întru totul. A rămas o parte de ţară după o lungă evoluţie şi controverse, atât de eli- giferată cu titlul de normare şi standardizare se întinde pe o perioa- de ortografie sunt dezbătute aproape de un se- în care bătăliile continuă ca şi intrigile de la pa- tele timpului, cât şi de masele populare. Lucrarea limbă oficială lim- dă de aproape 5 secole: din secolul al XVI-lea şi col şi jumătate (din 1860, dată la care alfabetul latele franţuzeşti. Ca să revenim însă la zicala lui Dimitrie Cantemir „Hronicul Vechimei roma- ba moldovenească, până în secolul al XXI-lea inclusiv. latin a luat locul celui chirilic, sistemul ortogra- pe care o pomenisem da capo: în cazul nostru, no-moldo-vlahilor” (1716) configurează tocmai particularizată prin Deci, ajunşi astăzi la capătul unui lung şi fic al limbii române s-a schimbat de mai multe „Gutta cavat lapidem…” ar fi egal cu o repetitio această construcţie: romanicii – baza, moldo- scrierea cu alfabet uneori anevoios proces de constituire a normelor ori: 1881, 1904, 1932, 1953, 1965, 1993), apoi care, se ştie, este mater studiorum, adică „mamă venii şi valahii – cei care s-au constituit ulterior chirilic. Cu toate unice supradialectale, este firesc să ne punem ur- la Chişinău aceste probleme au început să con- învăţăturii”. Spunem aceasta pentru că, pe de pe aceste temelii romanice comune. Totodată, acestea, glotonimul mătoarele întrebări: cine şi-a adus contribuţia la stituie obiect de cercetare de circa două decenii o parte, s-ar putea să pară banală o repunere în Dimitrie Cantemir vorbeşte deopotrivă despre dat nu a fost afiliat realizarea procesului de standardizare a limbii? (după 1989, anul introducerii alfabetului latin). discuţie a lucrurilor atât de cunoscute şi afirmate „limba moldovenească ce se potriveşte mai mult şi unei culturi, unei când şi, mai ales, cum a avut loc acest proces? Deci, noi suntem, de facto, cei care am moştenit de la tribunele academice sau nonacademice, dar decât oricare altă limbă cu cea romană”, despre spiritualităţi, or, încă Or, limba literară, ca expresie a procesului con- o tradiţie stabilită pe parcursul a câteva secole şi de personalităţi ale timpurilor, care, fără îndoia- „graiul moldovenesc” şi despre „limba români- în anii imediat post- ştient de selectare şi de normare a fenomenelor e de datoria noastră să învăţăm a respecta tradi- lă, vorbeau prin probe grele. Pe de altă parte, dat ască” pe care a fost „izvodit” „Hronicul ...”. belici (1947–1955), de limbă, nu apare pe loc gol. După cum demon- ţiile, căci, după cum se ştie, respectarea tradiţiei fiind că multe au rămas în starea iniţială, ne per- Amintim („Gutta cavat lapidem…”) că aces- odată cu recunoaş- strează studiile de specialitate, limba literară, de este unul dintre criteriile de bază atunci când e mitem să mai scuturăm o dată în plus colbul de te calificative încă nu se stabiliseră ca termeni şi terea şi valorificarea regulă, este expresia unui dialect acceptat drept vorba de aprecierea gradului de civilizaţie a unui pe coperţile învechite ale cronicilor şi… „Gutta că secolul lui Dimitrie Cantemir este unul al ma- scriitorilor clasici bază a unificării lingvistice şi, totodată, repre- popor. cavat lapidem…”. rilor începuturi în cultura românească. comuni (chiar dacă zintă rezultatul integrării unor elemente speci- Recunoscând în adevăr lucrurile aşa cum Este vorba despre aceeaşi „revoltă a faptelor Glotonimul „moldovenesc” a continuat să Şi acum douăzeci de ani visam că va cădea comunismul selectaţi în funcţie fice celorlalte dialecte sau graiuri. Astfel, având stau, suntem bogaţi de două ori: o dată prin lim- împotriva dreptului”, în termenii juriştilor filo- fie utilizat, neterminologizat, şi de către local- de principii ideolo- la baza ei un anumit dialect, care datorită unor ba românească – „oastea noastră naţională”, cum sofi ai secolului XIX: limba oficială (de stat) în nicii din zona Moldovei de est anexată de către publică „Gramatica rusască şi românească”; I. gice) – Ion Creangă, factori de ordin istorico-geografic se impune ca i-a zis cu dragoste şi durere reputatul Grigore Vi- Republica Moldova, conform Constituţiei Re- Imperiul Ţarist, redenumită tot atunci „provincia Hâncu (Ghinkulov) vorbeşte în gramatica sa, Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri, Alexan- variantă generalizată pe un anumit teritoriu, lim- eru, şi altă dată prin „graiul basarabean cu moli- publicii Moldova (art. 13), este limba moldove- Basarabia”. Această denumire a fost acceptată şi publicată la Petersburg în 1840, despre limba dru Donici, Mihai Eminescu, Bogdan Petriceicu ba literară este, într-un anumit sens, şi rezultatul ciunile şi sfătoşeniile lui, cu ritmurile lui tărăgă- nească, atunci când Declaraţia Adunării Gene- în dreapta Prutului, atât de moldovenii de acolo, „valaho-moldavă”, menţionând totodată că pre- Hasdeu, Constantin Stere, Alexei Mateevici etc. colaborării dintre dialectele sale. nate şi cu râsuplânsul din vocabulele lui late ca rale Anuale a Academiei de Ştiinţe a Republicii cât şi de munteni. Noua denumire însă nu con- feră termenul „românească” pentru faptul că este – s-a recunoscut, implicit, comunitatea culturii, Pentru limba română, dialectele cu cea mai o stepă şi colorate ca dimineaţa unei coline de Moldova din 28.02.1996 stabileşte că „denumi- ţinea nimic din ceea ce ar fi indicat sau sugerat mai cuprinzător; I. Doncev îşi intitulează manua- inclusiv a literaturii şi a limbii. mare pondere în procesul de constituire a normei vară… [care] are farmecul, are graţia şi are înţe- rea corectă a limbii de stat (oficiale) a Republicii elemente ori esenţe referitoare la glotonimul, lul bilingv publicat la Chişinău în 1865 (cu litere Mai mult, s-a afirmat că etalonul de cultură literare au fost varianta muntenească şi cea mol- lepciunea lui” [Simion: Unitatea limbii române. Moldova este limba română”, confirmând opinia etnonimul, istoria şi tradiţiile culturale ale popu- latine) şi destinat şcolilor din Basarabia „Cursulu şi de limbă literară pentru majoritatea intelectu- dovenească. Specifică pentru aceste două vari- // Academica, 1994, noiembrie.]. ştiinţifică a specialiştilor filologi din republică şi laţiei noii provincii, care, poate mai mult intui- primitivu de limba rumână” etc. alilor din Basarabia (apoi RSSM şi, mai târziu, ante teritoriale ale limbii române este noncoinci- P.S.: Gutta cavat lapidem non vi sed saepe de peste hotare (aprobată prin Hotărârea Prezi- tiv, îşi ziceau „moldoveni”, păstrându-şi vechile Cât priveşte funcţionarea limbii / limbilor Republica Moldova) a fost (şi rămâne!) forma denţa ariei de răspândire cu frontiera formaţiuni- cadendo: „Limba română este numele co- diului AŞM din 09.09.1994). tradiţii şi glotonimul „limba moldovenească”, pe teritoriul Basarabiei în această perioadă, ţa- de limbă funcţională pe restul teritoriului româ- lor statale în care fiecare dintre ele a funcţionat: rect şi adevărat al limbii noastre şi ea trebuie Se ştie bine că, de-a lungul timpului, lim- afirmă academicianul Haralambie Corbu [Cor- rul, promiţând să păstreze limba şi obiceiurile nesc, normele literare ale limbii „moldoveneşti” atât dialectul muntenesc, cât şi cel moldovenesc să ne unească, să devină un izvor de bucurii ba vorbită (!) în Principatele Româneşti a fost bu: Elitele intelectuale şi oamenii simpli. // populaţiei autohtone, a introdus bilingvismul în (în anii 1945-1989) fiind identice cu cele ale lim- au semnificative prelungiri în Ardeal, ceea ce pentru contemporani şi pentru cei ce vor veni numită în mod diferit. Cele mai vechi mărturii, Săptămâna, 24 noiembrie 2006]. Oficialităţile organele de justiţie – legea din 1812 prevedea bii române. Astfel, chiar dacă varianta de limbă este o dovadă în plus că variantele teritoriale ale după noi” [Corlăteanu: Las vouă moştenire… acte ale cancelariei domneşti, relatări ale croni- ţariste operau cu noţiunile „basarabean” şi „ba- că dosarele vor fi soluţionate în limbile rusă şi cultă folosită în Republica Moldova a prezentat unei limbi nu pot fi separate prin hotare politice. // Limba română, nr. 4, Chişinău, 2005 p. 6]. carilor şi călătorilor străini, vorbesc despre limba sarabeni”. moldovenească; în 1813 a fost constituit Gu- totdeauna şi particularităţi regionale moldove- Spre deosebire de variantele ei regionale, Aurelia HANGANU, valahă, volohă, în unele din ele subliniindu-se În acelaşi timp, glotonimul „moldovenesc” vernul Basarabiei, structurat în 2 departamente, neşti, totuşi, mai întâi de toate, ea relevă trăsături limba literară are un caracter unic şi reprezintă doctor în filologie, identitatea etnică comună şi comunitatea de lim- începe să fie perceput ca fiind legat de procesul caracteristice românei literare comune. rezultatul unui proces conştient care se opune Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova 4 Literatura şi arta Nr. 32-33-34 (3336-3337-3338), 27 august 2009 upă 1989, s-a produs o schimbare bruscă în cariera de cri- tic literar a lui Nicolae Manolescu: în primul rând, autorul Da abandonat cronica literară curentă, adică tocmai pariul ISTORIA „CANONICĂ” A LITERATURII ROMÂNE (I) său cultural, care facuse din el, în ochii multora, cel mai prestigios cri- tic de întâmpinare de după Eugen Lovinescu. Altfel spus, esteticul a mult, puţini vor scrie despre ea în cunoştinţă de cauză, citind-o până la nolescu ar fi mers pe această cale a paradigmei transmodernităţii, el ar Victor Teleucă, Dumitru Matcovschi, Ion Beldeanu, Daniel Corbu, Mi- lăsat loc ideologului şi, apoi, omului politic. Intr-adevăr, Nicolae Ma- capăt spre a-i descifra tâlcurile. fi putut cu adevărat să revoluţioneze istoria literaturii. Însă el nu face hai Ungheanu, Paul Anghel, Grigore Bostan, Nicolae Dabija, Constan- nolescu a preferat să semneze editoriale în România literară, să apară criind o istorie a literaturii, Nicolae Manolescu nu se mai pu- decât o jumătate de pas. Ajunge doar la iluzia diferenţei cu abandonul tin Virgil Gheorghiu, Vintilă Horia, Vasile Posteucă, Nichifor Crainic, la televizor, să construiască un partid politic şi chiar să candideze, fără Stea compara cu predecesorul de la Junimea, din simplul motiv identităţii, fără a trece de lovinescianism. Intuind valenţele diferenţei, Marian Popa, D. Vatamaniuc ş.a.m.d. Am enumerat infim, cu totul la succes, la preşedinţia României, pentru ca, finalmente, să se mulţu- că asemenea materie n-a stat în atenţia lui Maiorescu. În consecinţă, criticul român are revelaţia de a scrie Istoria literaturii la două mâini, întâmplare. în orice caz, absenţii sunt cotaţi cel puţin ca „nereprezen- mească cu preşedinţia Uniunii Scriitorilor şi cu un post de ambasador confruntarea se produce cu istoricii şi criticii literari postmaiorescieni, cum şi intitulează introducerea. Brusc, constată că toate istoriile litera- tativi” sau, cei mai mulţi, nuli. Adică li se contestă tocmai restul. Tul- al României la UNESCO. Toate acestea, însă, s-au dovedit a fi o bună faptul petrecându-se atât în Introducere, cât şi în postfaţă şi în epilog, re de până la el s-au scris la o singură mână. Iată, aşadar, şansa unică burat oarecum de propria „originalitate”, autorul admite, frisonat, că faţadă în spatele căreia d1 Manolescu a dus la bun sfârşit proiectul de ca şi pe parcursul demersului critico-istoric. De la Maiorescu pretin- de a revoluţiona conceptul de istorie literară! Tot ce urmează e pus în absenţii dau o încărcătură specială istoriei sale. Pentru prima categorie, anvergură călinesciană al Istoriei critice a literaturii române, carte fi- de a prelua esteticul, ca fundament al literaturii moderne. Dar, se pare, slujba dovedirii unicităţii istoriei sale. Confruntarea se face atât cu is- criticul a inventat o noutate cu care se mândreşte, ca premieră absolută nalizată editorial în 2008, la Editura Paralela 45 din Piteşti, însumând din capul locului, d1 Manolescu şi-a asumat o misiune ingrată: el este toricii literari români, cât şi cu teoreticienii şi istoricii literari străini, într-o istorie literară, acuzând, totodată, pe „vechii” istorici că au con- 1526 de pagini. O asemenea ispravă cărturărească sporeşte, desigur, ceea ce s-ar putea numi un „neomodernist” nevoit să susţină un post- autorul arătând, în genere, o bună cunoaştere a acestora. Procedeul va fundat istoria literară cu dicţionarul literar. Bunăoară, Adrian Marino complexitatea personalităţii lui Nicolae Manolescu, oglindind, simpto- modernism care a pierdut cultul esteticului şi al valorii. Asta îl con- fi continuat şi-n textul propriu-zis, de unde şi cealaltă idee majoră: is- este un autor de dicţionar, adică nereprezentativ pentru istoria ideilor şi matic, grija raţionalist-maioresciană cu care el şi-a construit o carieră damnă, volens-nolens, să devină o conştiinţă sfâşiată, dar care nu se torie critică, adică o confruntare a propriilor judecăţi cu ale criticilor şi criticii literare, când noi ştim tocmai contrariul: anume că Adrian Mari- impresionantă, străbătând, cu o rară măiestrie, atât istoria comunismu- simte decât pasager ca atare, autocondamnându-se la contradicţii insur- istoricilor care i se par reprezentativi pentru demersurile sale. Nu ştiu no este unul dintre marii creatori de sistem critic şi hermeneutic, autor, lui românesc, cât şi cei patru lustri ai postcomunismului. montabile. Faptul însă are rădăcini adânci şi nu se restrânge la simple în ce măsură N. Manolescu îşi poate apropria un asemenea protocro- între altele, al ideocriticii, opera lui fiind cunoscută incomparabil mai ă recunoaştem aici forţa personalităţii lui Nicolae Manolescu: antinomii conceptuale nerezolvate. Este vorba, în ultimă instanţă, de o nism, fiindcă procedeul confruntării critice cu alţii e o practică veche bine în lume decât a lui N. Manolescu! Şi, ca să mai dau un exemplu, Snumai o voinţă imensă, un orgoliu supradimensionat (pe care ruptură ontologică, de care Nicolae Manolescu nu este conştient, deşi şi ea nu lipseşte nici din istoriile literare. Bunăoară, din cea a lui Ion oare ce îndrituire poate exista spre a nu-1 considera pe Grigore Vieru autorul şi-1 neagă strategic în epilogul Istoriei), ajutat, desigur, de un uneori o presimte vag: este în joc despicarea dintre condiţia lui de in- Rotaru, chiar dacă, la acesta, nu e o practică generalizată. Şi mă refer reprezentativ pentru generaţia lui, cu atât mai mult cu cât fiinţa lim- indiscutabil talent atât literar, cât şi „managerial”, au făcut ca omul să telectual român şi ideologiile ostile acestei condiţii, ideologii pe care la versiunea finală, într-un singur volum, O istorie a literaturii române bii şi literaturii române din Basarabia e imposibil de rupt de destinul reuşească împotriva unor obstacole reale sau construite ad-hoc, ca un el încearcă în zadar să le mascheze cu argumentul forte al esteticului, de la origini până în prezent (Editura Dacoromania, Bucureşti, 2006, acestui poet, iubit şi cunoscut nu numai în tot arealul românesc, ci şi în veritabil Dinu Păturică sau, de ce nu, ca extraordinarul personaj al is- transformat el însuşi într-un parti-pris devastator pentru întreaga ope- 1334 de pagini, dar în dimensiuni aproximativ duble comparativ cu is- mai multe limbi de pe glob? Nu are valoare? Asta s-o creadă N. Mano- toriei moderne româneşti, care a fost Nicolae Ceauşescu, tizul său. Cu ră. Din acest punct de vedere, Istoria este unul dintre cele mai ciudate toria manolesciană). N. Manolescu nu a văzut această versiune finală, lescu! Dar mă tem că se află la mijloc fie virusul ideologic împotriva o bună intuiţie a nuanţelor, Adrian Alui Gheorghe corobora ambiţia de produse pe care le-am citit vreodată. Îmi evocă o celebră experienţă citând, la bibliografie, doar varianta în trei volume (1971 - 1987) şi pe specificului românesc de care autorul s-a lăsat contaminat, fie o moda- a construi o „casă a poporului” cu aceea de a scrie „o istorie monu- a lui Wilder Graves Penfield (1891 - 1975). Cu decenii în urmă, ne- cea în şase volume (1994 - 2001). Altminteri, numele lui Ion Rotaru nu litate impardonabilă de a-şi ascunde ignoranţa în materie de literatură mentală a literaturii”, referitor chiar la cazul în speţă. (Cf. dialogul cu uropatologul american a întrerupt, la un pacient, comunicarea dintre este implicat niciodată în argumentaţia critică a istoriei manolesciene, basarabeană, parte organică a literaturii române! Şi, spre a nu amesteca Dumitru Augustin Doman din Argeş, ianuarie 2009, p. 18). Lucrând, emisfera dreaptă a creierului şi cea stângă. Efect uluitor: individul a în- el fiind dat numai ca exemplu negativ de „istorie didactică”, în intro- lucrurile, n-am să mai invoc faptul că Uniunea Scriitorilor nu s-a sin- îndeobşte, cu armele culturii, Nicolae Manolescu nu-1 putea avea ca ceput să se lovească cu mâna dreaptă şi să se apere cu cea stângă. Ase- ducere şi în postfaţă. E doar unul dintre indiciile lipsei de obiectivitate chisit să trimită un reprezentant la Chişinău în ziua înmormântării poe- model exemplar decât pe Titu Maiorescu, despre care a şi scris o carte. menea fenomene stranii se petrec în comportamentul oamenilor puşi să a istoriei lui N. Manolescu, aspect asupra căruia voi reveni în aceste tului, pe 20 ianuarie 2009. Aparent, e vorba de o cu totul altă discuţie. Încă de la Theresianum, Maiorescu se ciocnise de înfumurarea colegi- trăiască în medii concentraţionare care produc efecte similare cu cele consideraţii. În realitate, lucrurile se leagă. Martorii spun că la fel s-a întâmplat şi lor nemţi, pe care şi-a propus să-i depăşească; apoi, harul său de lider constatate de Penfield. Edificatoare este tragedia mancurtizării din ce- n chip firesc, scrierea „la două mâini” a unei istorii ar fi trebuit la moartea lui Cezar Ivănescu. Altfel spus, e vorba de dispariţia, pro- i-a creat orgoliul de a fi un Iisus al filosofiei şi al logicii, înconjurat de lebrul roman al lui Cinghiz Aitmatov, O zi mai lungă decât veacul. Un Îsă însemne dublarea forţei de obiectivare a autorului, cel puţin babil, a doi dintre cei mai importanţi poeţi români ai momentului. Însă „apostoli”, viitoarea Junime fiind marea lui operă. La fel va proceda fenomen similar a surprins Ion Druţă în romanul Clopotniţa, în care un în accepţia impersonalităţii maioresciene, în descendenţa căreia se re- grija de căpetenie a criticului era să ne atragă atenţia ce înseamnă El Nicolae Manolescu, făuritorul Cenaclului de Luni, înconjurat îndeobşte paznic se vede în situaţia de a bate ziua scânduri în faţada clopotniţei vendică. „Dublarea” funcţionează doar în perspectiva strict critică, în pentru cultura românească, în ultimele două secole, citându-1 pe Sorin de generaţia ‘80, fiindcă cele anterioare se desfăşuraseră prea mult prin de pe vremea lui Ştefan cel Mare, pentru ca noaptea să le scoată tot el. sensul că autorul îşi însuşeşte opiniile altora despre opere sau le respin- Alexandrescu: „O discuţie despre canon ar trebui să pornească de la individualităţi eterogene şi prea puţin dispuse a-1 venera. Când postul Acesta e un caz tipic de ruptură între condiţia de român şi încercarea ge pentru ca punctul său de vedere să iasă în evidenţă. Istoria literară recunoaşterea faptului evident că «ordinea literară» românească a fost Realitatea TV a organizat ultimul top al personalităţilor din diverse do- de ştergere a memoriei etnice de către o ideologie opresivă a ocupan- devine şi o istorie a receptării critice. Însă, paradoxal, e o „dublare” stabilită de patru oameni: Maiorescu (1940-1917, sicl, n.n.), Lovinescu menii, premiul cel mare, în breaslă, nu-1 putea obţine decât Nicolae tului sovietic. Drama e că, după 1989, Ion Druţă însuşi a împrumutat care aduce spor de subiectivitate, fară ca N. Manolescu să fîe şi creator (1899-1965, sicl, n.n.), Călinescu (1899-1965) şi Manolescu (n. 1939). Manolescu, proaspăt autor al Istoriei critice a literaturii române, pre- comportamentul personajului său în raport cu soarta Basarabiei. Cartea pluridimensional de genuri literare, ca G. Călinescu, de pildă, reperul (...) Însemnătatea «celor patru» este enormă. / Ceva demiurgic... (...) zentat ca number one de către Alex Ştefănescu, acesta din urmă mulţu- mea Basarabia sau drama sfâşierii se focalizează pe fenomenologia pe care el îl concurează, convins că l-a şi depăşit. Sporul acesta de „su- Demiurgul este şi Marele Defensor: Maiorescu ne apără de demago- mindu-se cu locul secund din anturajul marelui critic. „Liber cugetăto- acestei conştiinţe sfâşiate care a contaminat intelighenţia basarabeană, biectivitate” nu ajunge, din păcate, la impersonalitatea geniului, cum gie, Lovinescu de păşunism, Călinescu de naţionalism, iar Manolescu rii”, cum se declară şi Nicolae Manolescu, au măreaţa trufie luciferică cu prelungiri dramatice şi-n structura personalităţilor din Ţară. Oare nu a înţeles exemplar Maiorescu referitor la Eminescu. Subiectivitatea respinge asalturile staliniste şi neaoşiste”. (p. 1451, din Privind înapoi, de a se substitui Mântuitorului, ca „mântuitori”, la rându-le, măcar în cumva N. Manolescu trăieşte o experienţă similară? Răspunsul îl gă- manolesciană se înfundă, fatalmente, în partizanat ideologic, tocmai modernitatea, 1999). cadrul restrâns al unui domeniu, în cazul nostru — literatura. Istoria sim în Istoria critică a literaturii române poate mai pregnant decât în condiţia de care el este convins că s-a debarasat sub semnul gratuită- nevitabil, trebuia să ajungem la... demiurgie! Halucinant. Nu critică a literaturii române pleacă din asemenea resorturi chiar mărtu- restul operei autorului. ţii estetice. Iată de ce simetria din litografia escheriană devine, la el, Icred că Maiorescu ne-a apărat mai mult de demagogie decât risite, cum vom vedea. Fireşte, în ultimă instanţă contează nu resorturi- ar, mai întâi, să vedem cum îşi construieşte baza teoretică Ni- una a antitezelor eşuate, în sens eminescian sau lupascian. N. Mano- Eminescu şi Caragiale. Dacă „păşunismul” se referă la o secvenţă de le, ci efectele asupra culturii, întru-totul benefice în ceea ce-1 priveşte Dcolae Manolescu. Surpriza cea mare e că porneşte de la o si- lescu înţelege scrierea la două mâini sub unghi, aş zice, palimpsestic, sămănătorism, Sorin Alexandrescu ar fi trebuit să ştie că acesta era pe Maiorescu. Să vedem şi în ce măsură o va face Istoria lui N. Ma- tuaţie aparent similară cu aceea din cazul neuropatologiei lui Penfield. corectând simetria escheriană sincronică prin introducerea dimensiunii deja defunct în perioada interbelică. Ne-a apărat Călinescu de... naţi- nolescu. Cu siguranţă, într-o primă etapă această carte va stârni reacţii De data aceasta, sugestia i-o dă o litografie din 1948 a lui Maurits Co- diacronice: „Să introducem în litografia lui Escher timpul şi să ne ima- onalism? Să fim serioşi. Istoria literară a lui Călinescu demonstra că contradictorii, melis Escher, intitulată Mâini care desenează. Escher a surprins două ginăm că o mânecă este contemporană, simplă, cu năsturei banali, iar avem o literatură naţională de valoare europeană, vârful acesteia fiind între encomi- mâini care îşi desenează mânecile cămăşii una alteia, într-o simetrie alta vine din trecut, este dublă şi cu butoni de aur. Iată cum înţeleg eu tocmai... poetul naţional, sintagmă de care Manolescu se înfricoşează. astică (recent, perfectă. Aşadar, este vorba de o simetrie a lumii care se răsfrânge în istoria literaturii române...” (p. 6). De fapt, e o preluare, prin punere În fine, care sunt asalturile manolesciene împotriva stalinismului (căci la Focşani, Li- imaginarul creator, complementar, sugerând, poate, gestul Creatorului în practică, a ideii lovinesciene a revizuirilor critice, fapt urmat de toţi despre „neaoşism” e greu de priceput ceva!), când el însuşi pare în- viu Ioan Sto- de a-1 plămădi pe om după chipul (de fapt, kat’homoiosin, închipui- criticii literari, în definitiv, inclusiv de autorii noilor istorii literare, to- fruptat din esenţele tari ale stalinismului, sub magia chiar a cultului de- iciu „profeti- rea) şi asemănarea Lui, într-o armonie de contrast, fără ruptura pato- tale sau parţiale. Aici s-ar ivi, genuin, perspectiva multiplicării obiecti- miurgiei/personalităţii în cultură? Aici trebuie spus răspicat că a uzur- Veniţi cu toţii!Acasă za” că Istoria logic-schizofrenă din experimentul Penfield, căci, la rându-i, omul 1-a vităţii şi complexităţii. Din păcate, nu e aşa. N. Manolescu încearcă să- pat locul adevăratului luptător împotriva stalinismului: Paul Goma, aici e Patria noastră; va fi declarată „desenat” în istorie pe Creator după chipul şi asemănarea lui, la mo- şi motiveze „limitarea” prin exemplul lui G. Călinescu. Spre deosebire transformat, peste noaptea dictaturii, într-un nenorocit „paranoic” şi aduceţi fiecare câte un cuvânt, de „apostoli” dul ideal. Există însă aici primejdia entropică a confuziei narcisiace a de „profesori” (Gh. Adamescu, Al. Piru, D. Micu, lon Rotaru ş.a.), care „antisemit”, una dintre cele mai mari ruşini care s-au produs vreodată ca să vedeţi cât de bogaţi suntem. noua „Biblie” imaginii din oglindă. Jean Baudrillard atrăgea atenţia: „Poate doar în au scris istorii „pentru toată lumea”, Călinescu ar fi adus în prim-plan în cultura românească! a literaturii oglindă poate fi pusă întrebarea: cine, dintre real sau imagine, e reflec- punctul de vedere, adică tocmai limitarea subiectivă, cu care N. Ma- ai rămâne fascinanta problemă a canonului, concept care, Aşezaţi-vă pe aceste dealuri sfioase, române!) şi tarea celuilalt? În acest sens putem vorbi de rest ca de o oglindă sau de nolescu îşi motivează selecţia autorilor. Dar nici aici nu este original, Mstrămutat de la locul lui din teologie, trimite tot la... stali- să rămâneţi aici şi mâine, şi poimâine, demolare, dar oglinda restului”. (Simulacre şi simulare, Editura Idea Design & Print, fiindcă perspectiva e preluată de la propriul epigon, Alex Ştefanescu, şi nism. Singurul regim care a impus programatic un canon a fost bolşe- aşa ca Prutul să ne curgă prin oase mai puţine Cluj-Napoca, 2008, p. 105, trad. din franceză de Sebastian Big). Noica el operând la o selecţie „de gust” în afara căruia cei absenţi nu există în vismul. Căruia i s-a opus, la timp, geniul naţional. Or, marea noutate şi prin toate cuvintele Limbii Române. scrutări critice a spus demult că în sfera valorilor rămâne întotdeauna un rest, care de- istoria literară. Absenţii devin oile negre ale literaturii, indiferent că se pe care ne-o propune istoria manolesciană e CANONUL. Vom vedea pe cât posibil vine esenţial. în logica dinamică a contradictoriului, restul nu-i altceva numesc Adrian Marino, Constantin Ciopraga, Al. Husar, Ioanid Roma- în numărul viitor. Vasile TOMA obiective. Mai decât terţul ascuns, care scapă logicilor bivalente. Dacă Nicolae Ma- nescu, Cristian Simionescu, Mihai Cimpoi, Ion Druţă, Grigore Vieru, Theodor CODREANU

rice articol(aş) de cultivare a limbii scris până - Ba din contra. Îi aranjează perfect, pentru că şi vor- acum l-am conceput ca pe un răspuns la o în- birea lor e departe de cea firească. Otrebare ce mă frămîntă mai mult timp. Altfel Din nefericire, l-am auzit pe Victor Stepaniuc într-o spus, eu dialogam cu mine însumi, având certitudinea că Întru binele limbii române discuţie cu un elev de la tabăra de odihnă “Luceafărul” stau de vorbă, de fapt, cu mai mulţi vorbitori de limbă - Oricine ştie că în lupta acerbă pentru pute- zic) e prinsă din zbor de mulţi telespectatori şi per- şi m-a amuzat. română, îngrijoraţi de destinul ei. Tocmai din aceste con- re comuniştii au folosit Radioul şi Televiziunea Dialog cu mine însumi petuează, ajunge să nu mai poată fi dezrădăcinată. - Cum îi familia corectă a lui Eminescu? (TVM, siderente mi-am propus un dialog, pe care cu ani în urmă pentru a îndobitoci poporul. Şi le-a reuşit în mare Astăzi foarte mulţi vorbitori culţi preferă verbul a 14.06.09.21.12). doctorul habilitat în filologie Ion Ciocanu îl numea (foar- măsură. Anume vidul de informaţie obiectivă i-a - Evit. Dar până la un timp. zice în loc de a spune. Chiar şi acolo unde sub- Copilul, fireşte, s-a fîstîcit. De unde să ştie bietul elev te inspirat) antimonolog. făcut pe oameni să ia minciunile sfruntate ale comuniştilor - Nu-ţi pare că efectul ar spori, dacă am da numele stituirea lor e inadmisibilă (exemplul citat). Pe conştiinţa că Eminescu n-a avut familie, căci n-a fost căsătorit. De În speranţa unei susţineri din partea eventualilor citi- drept realitate. De aici şi necesitatea stringentă a reformă- celui care s-a făcut vinovat? jurnaliştilor de la Audiovizual sunt şi foarte frecventele fapt, tov. Stepaniuc prin familie avea în vedere numele tori dau curs întrebărilor care mă obsedează cu deosebire rii Companiei Publice “Teleradio-Moldova” în sprijinul - Fără îndoială. Propriu-zis, eu mă documentez în ca- greşeli: ora doisprezece, doi septembrie, 32 grade, 500 de familie al lui Eminescu, care era Eminovici. A doua în ultimul timp. democraţiei, al libertăţii mass-media din R. Moldova. zul oricărei greşeli analizate. De exemplu: Eu cred în tot lei, cincizeci şi cinci întreg şi 53 sutimi; a felicita cu… gafă comisă de reprezentantul Puterii e că nu putem vor- - Aceasta ne întăreşte în ideea că într-o viitoare insti- ce ne zic astrele (TVM, 18.08.09. 7.13). Descifrând pa- etc. bi de un nume corect Eminovici şi altul incorect – Emi- - Lumea, la sigur, se întreabă: de ce interesul specia- tuţie democratică şi cultivarea limbii va intra în drepturile rantezele, descoperim izvorul greşelii. E vorba de emisi- - În ce constă gravitatea acestor greşeli? nescu. liştilor în materie de limbă a scăzut evident după 2004? sale. Aşa e? unea televizată din 18 august 2009, ora 7.13. Toată lumea - Limba are anumite legi (reguli) care trebuie respec- Ce să mai vorbim de Eugenia Ostapciuc, care la înt- - Interesul lingviştilor faţă de cultivarea limbii n-a cobo- - Nu am motive să pun la îndoială faptul că noii tate. Dacă neglijăm, de exemplu, acordul, nimerim în îlnirea cu locuitorii satului Răspopeni, Şoldăneşti, le-a rât niciodată cota actualităţii. Acest proces e unul continuu. lideri politici conştientizează necesitatea promovării situaţii ridicole: frunză galben, ochi albastre, pământ promis acestora că va vorbi cu pădurarii să le permită să Cultivarea limbii s-a făcut în unele ziare, reviste (“Literatura pe toate căile a limbii române literare şi, în special, la bogată, doisprezece procente, noi înşişi etc. Prin ur- pască vacile în incinta pădurii. şi arta”, “Vocea poporului”, “Viaţa studenţească”, “Noi”), Audiovizual. mare, nu este indicat să folosim forma de masculin a Oamenii din sală, căci ştiau ce înseamnă incintă la posturi de radio şi de televiziune private (“Vocea Basa- - Să înţeleg că angajaţii Radioului şi Televiziunii numeralului doi (şi a compuselor sale) pentru un sub- (“spaţiu mare din interiorul unei clădiri”), au rîs. rabiei”), s-au editat cărţi (Ion Ciocanu, Inga Druţă, Alexei cunosc prost limba română? stantiv feminin. Nimeni nu spune ora doi, ci două. - Cititorul cu ce concluzie se alege: se vorbeşte defec- Palii, Gheorghe Druţă, Vlad Pohilă ş.a.). Şi numai aşa-zisa - Prost de tot. Cu mici excepţii, desigur. Sunt to- Atunci de ce zicem ora doisprezece, în loc de două- tuos doar la Audiovizual şi în vârful Puterii? Companie Publică “Teleradio-Moldova” a neglijat necesi- tuşi persoane care fac faţă exigenţelor pentru un cola- sprezece? Problema se complică în situaţia în care - Ar fi greşit să credem astfel. Din păcate, şi după 20 tatea stringentă de perfecţionare a vorbirii intelectualilor de borator radio sau TV. Or, în instituţia dată toţi trebuie stabilirea cuvântului determinat e problematică. Unii de ani de la repunerea în drepturile sale a limbii române la noi. Anume în această instituţie cultivarea limbii a fost să vorbească bine (corect, inteligibil). La noi e tocmai acordă numeralul doi (doisprezece, douăzeci şi doi) cu mai avem vorbitori care au rămas în prizonieratul influ- stopată pentru o perioadă de timp nedeterminată. invers: rar cine cunoaşte cu desăvârşire normele li- denumirea lunii: doi (doisprezece, douăzeci şi doi) au- enţei nefaste a limbii ruse asupra vorbirii autohtone ro- - De ce? terare. gust; alţii – cu ziua (a doua, a douăsprezecea, a două- mâneşti. Stimaţii noştri medici, în marea lor majoritate, - “Gestul” vine chiar din partea noastră – a celor 13 - Cum s-a ajuns la o asemenea situaţie deplo- zeci şi doua) şi spun două (douăsprezece, douăzeci şi se adresează înde ei cu –ovici şi –ovna; adică după model lingvişti – semnatari ai unui demers către conducerea de rabilă? două) august. Logica, ni se pare, e de partea celei de a rusesc: Mircea Ivanovici, Piotr Maximilianovici, Radu atunci a Radioteleviziunii (preşedinte – Ilie Teleşcu) prin - Toate relele se trag de la acel “concurs” de po- doua opinii, pentru că august(ul) e doar unul, pe când Ghenadievici, Cristina Cornelievna. care am cerut să nu mai fie puse pe post materialele deja mină, organizat ad hoc de fostul preşedinte I.Teleşcu zilele lunii sunt 31. Deci pledăm pentru varianta două - Acest lucru l-a semnalat recent în “Literatura şi arta” imprimate pe bandă magnetică. Motivele au fost cele cu- pentru a scăpa de angajaţii incomozi conducerii. O (august, septembrie, ianuarie); şi nu doi, ca în exem- dna Raisa Ciobanu. noscute de mai multă lume: reducerea timpului de emisie jurnalistă de la emisiunea literară n-a luat concursul plul: “La doi iunie vremea nu se va schimba esenţial - Pentru care fapt merită toată lauda, căci a găsit o la doar 3 minute, cenzura în alegerea participanţilor la din simplul motiv că colabora cu scriitorii care par- (TVM, 1.06.09, 6.51). În virtutea celor spuse e absolut modalitate plină de tact, delicată de a le reproşa medi- emisiuni şi, principalul, interzicerea categorică a glotoni- ticipau activ la mitinguri – Grigore Vieru, Nicolae greşit să zicem clasa a doisprezecea, de vreme ce nu cilor să renunţe la această practică vicioasă şi să accep- mului limba română. Dabija, Mihai Cimpoi, Anatol Codru, Dumitru Mat- putem admite îmbinarea clasa doi (al doilea). Greşeli- te tradiţionalele noastre formule de adresare: domnule, - Noua conducere (preşedinte – N.Todercan) nu a re- covschi ş.a. – deşi i s-a interzis acest lucru. le în cauză ţin de subconştient. Le folosim la radio şi doamnă. dresat situaţia? - Câţi jurnalişti au pătimit în urma “concursului”? TV, iar vorbitorii le preiau, maşinal, drept norme. - Şi unii profesor păcătuiesc la acest capitol. - Şi actualul preşedinte le cântă în strună comunişti- - Vreo ‘70-’80 dintre cei mai buni. Instituţia, prac- - Să înţeleg că la Audiovizual aceste greşeli au - Aşa e. Pe când eram membru al Senatului USM, lor. Eu, personal, le-am propus oficial (prin Consiliul de tic, a rămas fără colaboratori calificaţi. Cei angajaţi devenit norme? mă supăra cumplit adresarea unor membri către rectorul observatori al Audiovizualului – preşedinte dna Marina demonstrează cunoştinţe slabe la limba română. - N-aş vrea să absolutizez, dar, raportate la vari- de atunci Gheorghe Rusnac: Gheorghe Emilianovici. Şlapac) să facem ceva concret întru binele limbii române, - Ai putea numi emisiuni, angajaţi care deţin “în- antele corecte, ele sunt predominante. Prin analogie, Rectorul nu reacţiona adecvat. Or, era dator să reproşeze dar “şefu’ “ a tăcut mâlc. tâietatea” la comiterea greşelilor de exprimare? apar şi greşeli sporadice, dar, oricum, regretabile: 1) că un atare model de adresare nu ne face onoare. N-o fac - Şi-a motivat într-un fel tăcerea? - În principiu, o pot face oricând, căci “monitori- ştie că între orele 6.30 şi 8.00, de luni până vineri, putem La chirurgie unii fac unu, doi, trei… şase… tentative şi nici alţi rectori (directori), de aceea mai trăim în epoca - Nu. Motivul e la suprafaţă: se teme de numele ade- zez” Audiovizualul timp de 5 ani şi am un fişier extins viziona emisiunea “Bună dimineaţa!”. Echipa care s-a nu reuşesc (Radio, 20.06.09, 14.42). Întrebarea vină n- “socialismului dezvoltat”. vărat al limbii noastre – Limba Română. de “mostre” strigătoare la cer – vreo 3000. Nu dau însă produs în acea dimineaţă poate constata cu precizie au- are: - De ce unu, doi tentative? Comentariile, într-adevăr, - Nu-ţi pare că vorbim pe o notă cam pesimistă? - Poziţia domnului Todercan… nume concrete, fiindcă nu-mi permite bunul-simţ. torul gafei comise la ora 7.13. Partea slabă a procedeului sunt de prisos. 2) Au fost deschise 51 (unu) secţii de vo- - Uneori pesimismul e mai mobilizator decât trium- - Tovarăşului Todercan! - Dar lor bunul-simţ le permite să polueze eterul cu e că telespectatorul nu poate identifica autorul greşelii. În tare (Radio, 30.07.09, 6.48). Reţineţi (şi uitaţi!): 51 (unu) falismul de tip sovietic. Nu e cazul să ne descurajăm. Ci, - …tovarăşului Todercan e o convingere sau o tică- surogat lingvistic? ultimă instanţă, contează substanţa analizată, şi nu nume- secţii. din contra, trebuie să ne conjugăm eforturile în vederea loşenie? - Mai mult decât atât, ei nu citesc absolut nimic din le persoanei cu pricina. O greşeală cronică, considerată normă la Radiotelevi- redresării situaţiei create. - Nu e convingere! E un servilism exagerat faţă de materialele ce vizează vorbirea infectă la Radio şi Televi- - Pare corectă această atitudine. Dar efectul nu e cel ziunea Naţională, este omiterea prepoziţiei DE după nu- - Cui ar trebui să revină rolul de primă vioară? tutorele său Voronin. Face impresia că e apt de orice înjo- ziune. Indiferenţa acestora este susţinută în mod tacit de scontat? Vinovatul rămâne în anonimat şi nici vânt rece meralele cardinale începând cu 20. Abaterea de la normă - Cred că celor pe care i-am ales în speranţa instaură- sire, umilinţă, numai să-i placă şefului. conducrea instituţiei şi chiar de responsabilii din eşalo- nu-l suflă. este cu atât mai supărătoare, cu cât ni-i dat s-o ascultăm rii echităţii sociale. - “Şefu’ ”, din câte ştiu, a început numărătoarea in- nul de vârf al Puterii. Altfel cum ne-am explica “curajul” - Indiscutabil că, în cazul în care am arăta numele zilnic, în repetate rînduri, la radio şi televiziune cînd se Prima vioară să fie secundată de Şcoală, Audiovizual, versă. Se apropie de ceasul al doisprezecelea. Chiar nu fostei prezentatoare la “Bună dimineaţa!”, Ruslana Rusu, vorbitorului, efectul intervenţiei noastre nu ar întârzia. anunţă prognoza meteo: 28 grade, 34 grade… Sau: 300 Presa scrisă. realizează domnul… de a declara oficial (la un concert de gală din Palatul Na- - Deci?! lei, 20 deputaţi, 120 kilograme, 90 pagini etc. - În baza unei politici de stat. - Tovarăşul… ţional) că, oricât de mult ar fi criticată, ea va continua să - Va trebui să facem abstracţie de sentimentul colegi- În toate cazurile enumerate se cere folosită prepoziţia - Limba e o condiţie sine qua non a statului. Statul se - …tovarăşul Todercan că se duce în prăpastie? vorbească aşa cum vorbeşte (adică cu greşeli – n.n.). alităţii şi să trecem de partea radioascultătorilor/telespec- DE. Lipsa ei face vorbirea nefirească, supărătoare la auz. face responsabil de prosperarea ei. - Pentru unii virusul comunist este incurabil. Ei se sa- - Într-un anume fel dânsa încurajează agramatismul la tatorilor, asupra cărora se răsfrânge în mod direct nocivi- Chiar o urîţeşte (dacă vreţi). Puterea de vîrf trebuie să facă totul întru binele Lim- crifică în numele “viitorului luminos al omenirii”. Audiovizual? tatea vorbirii infecte la Audiovizual. - Cum se face că asemenea situaţii, cu adevărat ieşite bii Române. - Comuniştii au picat la alegeri. Ce vor face democra- - Desigur. - Ce ai în vedere? din comun, nu deranjează responsabilii din Guvern, Par- Ion MELNICIUC, ţii cu Audiovizualul? - Şi dumneata eviţi să dai nume concrete? - O greşeală de tipul “(astrele) ne zic” (corect: ne pre- lament, Preşedinţie? doctor în filologie Nr. 32-33-34 (3336-3337-3338), 27 august 2009 Literatura şi arta 5 POETUL ISPITIT DE VEŞNICII UN OM AL CETĂŢII, Există azi suficienţi indivizi care doresc Adunare Naţională, un adevărat parlament ii de toate vârstele (îi am să rescrie istoria. Şi cea dinaintea noastră, al mulţimilor, cel care la 27 august 1991 a în vedere şi pe cei rămaşi dar şi cea la care am fost martori. În care avut îndrăzneala şi inspiraţia de a pune la cu sufletul de copil), de UN CAVALER AL persoane lipsite de orice merit, îşi fac loc vot, în calitatea sa de prim-vicepreşedinte Ion Hadârcă – poetul cu cu pumnii, cu coatele, îmbrâncindu-se şi al Parlamentului, istorica decizie ca imnul adevărat postmodernist, îmbulzindu-se ca să-şi facă şi ei un „loc” „Deşteaptă-e, române!” să fie aprobat ca pentru că e cu adevărat DEMNITĂŢII în istorie. imn naţional al Republicii Moldova, cel talentat, de Ion Hadâr- Cum Republica Moldova e o ţară a pa- care la plenarele Uniunii Scriitorilor a vor- că distinsul scriitor, unul În anii ‘90 a existat o fo- Şi când poetul de la Strâmba s-a dus să-şi doarmă somnul de radoxurilor, la noi nu viitorul este impre- bit despre limbă, istorie, cetăţi înstrăinate, dintre cei mai de seamă tografie care, fiind executată veci, Ion Hadârcă parcă prin moştenire a primit acel foc sacru vizibil, ci trecutul (acesta in urmă depinde literatură mincinoasă ş.a., cel care a folo- pe care i-a dăruit Basara- chiar în inima Chişinăului, a al demnităţii şi l-a dus cu fermitate mai departe ca şi cum doar mereu de ce partid se află la putere), aşa sit dintotdeauna poziţia pe care a avut-o ca bia literaturii române. făcut înconjurul lumii, proba- acesta era unicul lui destin. au apărut şi persoane care sunt preocupate deputat în parlamentele URSS şi RM întru Ion Hadârcă are un bil, în 24 de ore. De aici şi firescul acelei poze de la Marea Adunarea Naţi- să aibă nu un viitor promiţător, ci un trecut promovarea intereselor naţionale ş.a.m.d. respect deosebit pentru Era acea poză celebră de la onală, când gestul nu era unul teatral, învăţat şi repetat în faţa promiţător. Este unul dintre cei care în 1990, ală- cuvântul rostit. Marea Adunare Naţională când oglinzii, ci era însuşi natura celui care vestea adunarea despre În măsura în care au nişte publicaţii, turi de A. Moşanu, V. Matei, V. Nedelciuc Când recita, Nichita Ion Hadârcă, cu mâna ridica- victoria pe care au repurtat-o mai multe generaţii de români ba- nişte posturi de radio, de televiziune şi şi subsemnatul, au propus (la rugămintea Stănescu se ridica în pi- tă sus, a vestit lumii întregi că sarabeni. aplaudaci de serviciu, pe care i-ar plăti ca colegilor noştri lituanieni din Sovietul Su- cioare: ca un omagiu adus Basarabia şi-a regăsit fiinţa na- Trecut prin meandrele politicii moldoveneşti, unde mari- să le caute şi să le facă un loc nemeritat în prem al URSS) să fie recunoscută inde- poeziei. Şi Grigore Vieru ţională. le iluzii s-au perindat cu mari deziluzii, Ion Hadârcă a rămas istorie, la noi totul devine posibil. pendenţa Lituaniei, Republica Moldova credea că o poezie trebuie Solemn, cu-n gest monu- acelaşi calm şi rece judecător al clipelor ce se scurg, cu unica Suntem martori la tentative de măsluire fiind primul şi unicul stat din lume care a s-o reciţi în picioare şi cu Ion HADÂRCĂ. August 1989. mental, el a reuşit atunci să deosebire că şi-a asumat şi rolul de diriguitor secret. Clipele obraznică a evenimentelor, pe care le-am recunoscut independenţa acestei ţări balti- capul descoperit, de parcă oprească pentru o singură clipă veşniciei le-a trimis la poezie, înveşnicindu-le în cărţi frumoa- Foto: Mihai Potîrniche trăit cu toţii. ce încă în timpul URSS, gest pentru care te-ai afla în amvon. istoria în loc. se şi pline de suflet, clipele trecătoare le-a trimis la Publicistică Am răsfoit chiar zilele trecute o carte în 2007 preşedintele statului lituanian l-a Ion Hadârcă, atunci Au mai fost după aceea şi şi a făcut din ele un paravan împotriva banalităţii şi platitudinii de documente a Frontului Popular scriito- decorat cu unul dintre cele mai mari ordine când recită, o face doar în poziţie verticală: alte mari adunări naţionale, au fost şi alţi lideri care au pozat la cotidiene. ricesc de la sfârşitul anilor ‘80. ale Lituaniei pe … I. Roşca, cel care n-are O, libertate, sfântă libertate, fel de frumos, dar imaginea poetului de la Sângerei a rămas ca Şi tot mai des s-a aplecat peste paginile de critică literară, de Alcătuitorii ei au scos de pretutindeni nici în clin, nici în mânecă cu actul respec- Din slobozii şi sate deşteptate ceva aparte, de neatins, de neîntrecut. cugetări, căci doar acele pagini îl ajută să-şi recapete echilibrul numele scriitorilor şi le-au pus pe-ale lor. tiv. Îţi jură-n slava veşnicei voroave Aşa s-a întâmplat şi cu poezia lui. sufletesc de care are nevoie orice poet, orice filozof, orice pur- Din volum aproape că lipseşte numele Spre deosebire de unii dintre contem- Românii Basarabiei moldave! Venit în literatură cu generaţia Dabija, care a schimbat fun- tător de foc sacru al Demnităţii. preşedintelui Frontului Popular, poetul Ion poranii noştri, care au calităţile unor de- Opera de o viaţă a lui Ion Hadârcă este, damental accentele metaforice, o generaţie care a ştiut să utili- Am impresia că Timpul trece pe lângă el. Aceeaşi agerime Hadârcă. fecte, Ion Hadârcă are neajunsurile unor întâi de toate, o construcţie intelectuală, zeze toate registrele poetice de la lirica pură şi gingaşă până la în privire, aceeaşi prospeţime a metaforei, aceeaşi nobleţe în Lucru care până la urmă poate părea şi calităţi. bazată pe o realizare coerentă de proporţii poezia patriotică, de baricadă, el a rămas singular, unic, incon- gesturi. firesc, pentru că asta a depins de gustul şi El nu se bate cu pumnul în piept pentru şi o vastă arhitectură interioară. fundabil, aşa cum au rămas majoritatea dintre colegii lui. Ion Hadârcă este şi va fi un om al cetăţii şi neobositul cava- scopul editorilor. cele pe care le-a făcut, aşteaptă ca lucrurile Ca orice construcţie monumentală, A mers sigur pe calea aleasă, a mers cu capul sus, cum foar- ler al demnităţii. Din acea carte s-a putut: hârtia suportă bune să le observe şi să le aprecieze alţii… ea nu se poate vedea în adevăratele ei di- te sugestiv a făcut-o până la el minunatul său dascăl în ale Poe- multe. Curajul lui de la cumpăna anilor ‘80- mensiuni atunci când te afli prea aproape, ziei Liviu Damian. Iurie Colesnic Dar nimeni nu va putea scoate din is- ’90 a îmbărbătat mulţimile. abia distanţându-ne în timp, aceasta ni se toria noastră recentă numele poetului şi Mulţi dinte concetăţenii noştri veneau va putea releva aşa cum a văzut-o şi a ză- omului politic Ion Hadârcă, cel care a fost la mitingurile neautorizate, la manifestări- mislit-o poetul, cel care şi-a trăit prezentul preşedintele Frontului Popular din perioa- le de la Uniunea Scriitorilor, ca să-l asculte cu respectul pentru generaţiile trecute şi cu da marilor noastre izbânzi naţionale (decli- pe Ion Hadârcă. gândul la generaţiile care vor veni. Între politică şi poezie nul acestei mişcări a început din ‘91, când Ar trebui să se vorbească mai mult de Cu vreo 5 ani în urmă am avut în pagi- de omul politic Ion Hadârcă. Savuram, Aşa cum afirmam, eram pe cale să-mi la timona acestei mişcări au ajuns nişte Ion Hadârcă – publicistul şi eseistul, de nile „L.A” un lung şi încărcat dialog cu reluând de mai multe ori, una şi aceeaşi repar greşeala şi să continuăm dialogul aventurieri), cel care a condus prima Mare Ion Hadârcă – scriitorul îndrăgit de copi- Nicolae DABIJA Ion Hadârcă, un dialog axat pe o tematică poezie... către seară / vin stările / cum vin pe marginea bogatei sale biografii poeti- diversă, dar preponderent orientată spre norii gravori / de cristal infernal / şi de ce. Dar într-o zi din acest an jubiliar aflu nişte elucidări ce ţineau de politic şi de un plumb îngeresc / însetate din roua începu- că revine în politică. Era răspunsul amâ- trecut încă bulversat de amintiri proaspe- tului / prin somn / trec cămilele / corpuri- nat la întrebarea pe care i-o adresasem cu te. Mi-a dat răspunsuri amănunţite şi lă- lor noastre gheboase / prin deşertul noc- 5 ani în urmă şi la care atunci avusese o muritoare, cum îi este firea, nelăsând în- turn / şi dimineaţa cum de te mai aduni / reacţie de indecizie justificată. Intră, aşa- Perfectul jinduit chis nici un aspect. Oricât de colţuroasă ar înfriguratule / pe ce ţărm depărtat / din ce dar, pe alt teren minat, într-o nouă bătă- fi fost problema, nu ezita să dea explicaţii bol / ştiind că peste zi / iarăşi îţi vor fi mi- lie pentru recucerirea drepturilor a ceea Profund metaforică, adânc ozonată cu seve saşa-pană-iste (ca să descifrăm fără greutate dedesubtul miniaturii. Altefl zis, poetul ne şi de ce s-a „julit”. Am rămas, poate, ca şi traliate / toate pânzele / străbătând cercul ce se numeşte în trei cuvinte simple, dar respectăm în limbajul critico-literar şi câte ceva din modul de a se invită nu doar la degustarea unui mesaj direct (oricât de important), cea mai mare parte a cititorilor, impresi- gol... Există în versul său din ultima peri- atotcuprinzătoare, fiinţa noastră naţională. exprima al poetului), dar nu numai de ale acestui înaintemergător, ci la o ceremonie a pregătirii sufleteşti şi intelectuale de descoperi- onat de logica, dar şi de maniera în care oadă, dincolo de mesajul acronic sau, dim- Că nu va fi uşor, poate chiar de o sută de de vreme ce în cărţile din ultimii ani Arta obsesiei (2005), Artera rea mesajului care, de la Ambasadorul Atlantidei, este preponderent ştie să argumenteze şi să aducă în albia potrivă, prin precizarea unei poziţionări în ori mai greu ca la începuturile deşteptării zen (2006), Gheara de fum (2007), Pianul din abator (2008) citim cifrat. Că nu toate poeziile sunt în aceeaşi măsură cifrate, e adevărat, firescului adevărul frust şi amar, în cele spaţii ale imaginarului, dincolo de rigoa- „din somnul cel de moarte”, nu ne îndo- ecouri bine orchestrate într-o expresie personală (hadârciană?) din după cum ne convingem la lectura aceleiaşi cărţi, Gheara de fum în mai dese cazuri, despre destinul nostru rea şi responsabilitatea actului pur crea- im, pentru că va avea de manevrat printre alţi autori iluştri, ca acei la care ne “trimit” Sonetul cu umbrela ridi- cazul poeziilor Cruci de lemn, Regele gol, Raţia de litere ş.a. Dar basarabean. „Furat” de ideea descâlcirii tiv, un inedit care greu poate fi definit cu recife şi capcane mascate cu grijă de cei cată (“prin oraşu-n care nu mai plouă / peste cei, cândva ţinându-se nu rezistăm ispitei de a continua revenirea / adâncirea la / în Sonetul ghemului care ducea spre hăţişul ghimpos exactitate. Deşi, poate, pentru un exeget de care ne urăsc. Însă oricâte încercări l-ar de mână, / doi bătrâni…”; “iată de ce cu secole-n urmă de ferici- cu umbrela ridicată. Am citit în debutul acestor însemnări de lec- al jocurilor de culise, uitasem, neiertător, talia literatului român Nichita Danilov nu aştepta pe întortocheatele cărări ale noului re, sau de frică / sub arcade, visând, plângeau prin somn / păunii lui tură: “prin oraşu-n care nu mai plouă / peste cei, cândva ţinându-se că aveam în faţă un poet. sunt taine. El surprinde cel mai bine trăirea său periplu de deputat, sperăm să nu lase ştefan petica”) ori Iacob-son-netul (“la sud de gabriela melinescu / de mână, / doi bătrâni…”, iar acum să urmărim continuarea: “ce-n Nu i-am adresat nici o întrebare, măcar şi suflul care emană incandescenţa versu- lira din mâini. şi inger iohansson – se află iată sudul / balcanic care-mbată vinul noaptea fără vină / fost-au ridicaţi în ‘49”, drept care “prin oraş, doar tangenţială, cu referire la tărâmul muzei, lui lui Ion Hadârcă, remarcând, în primul Or, dincolo de ierarhii, dincolo de ur- românimii…”), poezia lui Ion Hadârcă reprezintă azi o atlantidă umbra lor suspină”, şi încă mai durut (direct suspinul): “când se cul- la acea stare vaporoasă şi ameţitoare de rând, „eleganţa deloc ostentativă a rostirii”: cuşuri şi prăbuşiri în destinu-i hărăzit să-l descoperită de autor cu mijloace şi procedee neaşteptate la ora de- că dinamita sub cavouri / şi din catacombele-nfundate cu propan şi extaz din care se naşte poezia. Cu toate că, „Poetul nu-şi caută formula, scrie Nichita aibă, Ion Hadârcă, omul de cultură şi re- butului său ori poate numai voalate pe atunci. De la Ambasadorul var / iese veselă şi caldă pipa generalului, sta-lină” (nu rezistăm is- după ce părăsise Arena cu iluzii, se refugi- Danilov, ci o găseşte cu uşurinţă aproape prezentantul eleganţei rafinate în tot ce Atlantidei (1996) autorul mizează mereu pe o euforie liber dezlăn- pitei de a evidenţia ultimul adjectiv-epitet de o încărcătură ideatică ase din nou în regatul frumoaselor imagini întotdeauna. Atunci când sintaxa este însă este, rămâne pentru noi poetul ce ne în- ţuită şi, pare-se, nicicum strunită (a cuvântului şi îndeosebi a meta- enormă), “pentru că şi restul umbrelelor au fost deportate / dincolo poetice, scriind, dintr-un instinct autotămă- întoarsă, el nu-şi abandonează ţinuta, ci de- cântă prin gânduri şi cuvinte pline de har, forei, faptul aşezând în faţa cititorului o mreajă de imagini ca şi cum de ploi (greşeală de tipar? Poli? – I.C.) şi de cercul polar / bătrânul duitor, versuri cu adevărat minunate. Când cide ca un adevărat arbitru al verbului, care care nu pot să nu ne tulbure fiinţa şi să nu împiedicându-i calea spre miezul discursului liric. Nimic mai firesc a fost împuşcat, iar bătrâna - / aruncată-n baical - / alta ce să le faci? mi-am dat seama de inadvertenţa comisă, a dobândit înţelepciunea de a fiinţa într-un ne trezească simţiri alese. în contextul înnoirilor de principiu afirmate între timp în poezia ba- ia, nişte jucării stricate!)” Aceste “jucării stricate” (p)reluate de Ion ca să recuperez, am luat volumele sale li- ţinut pe cât de miraculos, pe atât de ambi- La mulţi ani, dragă maestre! sarabeană. De aici necesitatea adaptării cititorului la noua paradigmă Hadârcă din geniala Umbrelă a lui Ion Minulescu atestă intertextua- rice, pentru a mă pregăti de o nouă între- guu, mărginit de două imperii – unul lăun- poetică, intuirea adevărului în ori sub textul oarecum cifrat, căuta- litatea poeziei sale, totodată sporesc la maximum caracterul profund vedere. Adâncit în citire, uitasem definitiv tric şi altul exterior...” Efim Josanu rea şi descoperirea miezului ideatic altădată spus, acum doar sugerat sarcastic al autorului contemporan neuitător de crimele staliniste din (de la Mallarmé povaţă). Cititor înainte de toate, criticul literar poate 1949, ca şi de toate celelalte. risca o împărtăşire a experienţei sale, alegând – pentru comoditatea Nu înmulţim exemplele, deşi este extrem de ispititor sondajul expunerii – o poezie cât mai scurtă, Texte: “pe nisip / scriu valurile critico-literar în modalitatea hadârciană a sonetului (Sonet-descân- texte / mult mai vechi / ca pietrele / aceste / şi mai înţelepte / de- tec, Sonetul soneticităţii ş.a.), a formelor modernizate ale acestuia Cu sufletul înmugurit cât Gatele / Avestei”. E o miniatură simplă şi miezoasă din punct de (Glosonet, Asonet) şi îndemnăm cititorul să ia neapărat – şi cât mai La a 60-a aniversare a vieţii Vă regăsim plin de forţe, cu lumină de luceferi pe chip şi în priviri, senin ca în ziua în care vedere ideatic în sensul în care avem îndemânarea cuvenită a “citi- curând! – la descifrat / conştientizat poezii ca Satul cu un singur lo- V-aţi născut. Vă regăsim cu sufletul înmugurit de dragostea pentru “bogată patrie săracă”, destăinuindu-ne nouă, citito- rii” semnelor lesne ori totuşi greu descifrabile ale naturii, între care cuitor şi Satul fără nici un locuitor (din aceeaşi Gheară de fum), ca rilor: “Eu sunt mileniul ce pleacă, tu eşti minunea care-l ţine”. În plină forţă creatoare, tot scrieţi pe-al anilor papirus, iar şi pe acelea ale valurilor mării, care ne prezic o fericire normală, să realizeze în intimitatea lecturii cât adevăr dureros şi câtă atitudine noi vă citim viaţa pe de rost. Vă ascultăm îndemnul: “Acum vorbiţi-mi cât mai sunt!” Vă mărturisim că vă iubim mult, cu obişnuită, una enormă ori – se întâmplă! – o nenorocire sau altceva. profund civică conţine poezia de azi a autorului care, evoluat con- starea pe care o aveţi drept comoară sufletească şi din care ne miruiţi şi pe noi cu rând de poezie. Poezia Dumitale, dragă Oricum, cele scrise de valuri (altădată de vânt, de ploaie, de lună, siderabil spre o lirică modernă, cu filoane de intertextualitate, care Ion Hadârcă, ne ajută să nu fim părăsiţi de sublim. Numai nu uitare, ci glorie şi slavă Vă dorim, căci le meritaţi. Să Vă do- de stele ş.a.m.d.) se referă la viaţa noastră, indiferent dacă avem noi presupun un cititor cultivat, avizat, gata să-şi asume o co-laborare mine viitorul poezia, care atât de mult ne încântă. În ea am regăsit mereu izvorul trezirii naţionale. Petrecând pe sub arca- conştiinţa acestui adevăr sau poate – nu. Mreaja de imagini care se activă, spre o creaţie lingvistică abia întrezărită în Zibele şi în ce- de de flori şi de frumoase realizări caravana timpului şi a anilor, să Vă ştim precum doriţi – “bogat prin două ţări sărace”. aşază între noi şi textul acestor Texte sunt versurile finale, cu Gatele lelalte cărţi de început, spre nişte adâncuri nu prea uşor de pătruns Vă dorim ani mulţi, încondeiaţi în decenii de azi încolo, să tot urcaţi pe Olimpul poeziei şi să sorbiţi din cupa de nectar a Avestei. Ce sunt acestea, ce vor să semnifice ele? E întrebarea căreia cu antene uzate, nu-şi trădează versul emblematic al cărţii sale de fericirii. Sunteţi o putere pentru că sunteţi. Condrumeţii vieţii, alături de doamna Maria, cei dragi, să Vă fie norocul îm- urmează să-i găsim răspunsul. Vesta fiind o culegere de texte mito- debut: “A fi în timp – aceasta-i întrebarea”. plinit, împăcarea sufletească pentru reuşitele de viaţă. logice şi religioase persane dinainte de era noastră, iar Gatele (poate Cu admiraţie, de la Sângerei, totuşi Gathele?) – cântecele care conţin învăţătura lui Zarathustra, Ion CIOCANU Veronica TABARCEA

Ion HADÂRCĂ Tronul marelui ceaun, cu scrumul la fiecare fără supărare cade crud de-a oarba Tele-becăiala, Pe gânduri ziua, noaptea în tăcere cel înzecit tain al echităţii: pân-o să ne cânte una strâmbă Ţeapa, clanţa cu magiun – cărăruşa – Răsai asupra mea, lumină lină – plus-minus zece clopote-gigant ultimul – regalul – fără limbă Altă socoteală! cu cenuşa Iubind în taină am păstrat tăcere astfel când zilele cling-cling Dar în vremile sărace din plămada numai zgură – Deşi al meu e un noian de vină. îşi sună zurgălăii de argint şi zburdă La ce bun poeţii? anafură şi prescură precum rozele tălpiţe de copil Ori la tămâiat toţi dracii Oricâte stele ard în înălţime – tu mai că nu le-auzi te bucuri Din talpa cetăţii? numai turn şi numai zid Acelaşi praf, aceeaşi adâncime. de comoara fiecărei clipe la hotarul străpezit Arşi prin găuri de ozon, Imposibila oprire anii cu ding-dangul lor de-aramă Părăsiţi de zei, printre vetrele sărace zarurile zuruie-a tămâie parcă sună-a tângă Peste blocuri de beton lângă albia sălcie punct cu punct roind adeveriri parcă şi-a visării Cum să dai cu ei? cine-şi face zid de pace despre imposibila oprire parcă triumfal trecând de-a valma turnuri de frăţie? într-un maxim nesperat punctaj vămile uitării Ei, profeţii cei nebuni, Nici măcar nu-s hoţi în lege – lan cu corbi muchiile apei ard iar cu mult mai rar şi pe deasupra În huile de cărbuni întinşi cât lanul şi trag pe roată arămiilor nouari Şi-n nisipuri tuarege ne-au sleit grâul – elanul treptele de noi mucenicii spart răsună câte-un clopot unic N-ar fi-n plus. şi-acum sunt fost-am într-un gând magistral şi indolent rostindu-şi nici mai cât sânt şi-ntr-o părere dangătul din zece-n zece ani: …Ba la nimic mai cât psalmul pân-a fi în lume aruncaţi BAMMM! Nu sunt de folos dus de vânt apoi bam-bamm mai sparge zece Vremile ce-n deget mic vânt prielnic ne-a şoptit adio bim-bom-bam pe alte zece Şi-n ţepoaie de calic Sentonet eminescian prindeţi clipa ceea ce sunteţi bum-bang-dum-dang La ce bun? Pe poeţi i-au scos. însă cine oare totuşi cine patruzeci mai ieri sunară La ce bun poeţii Afară-i toamnă, frunză-mprăştiată doamne până unde şi de ce apoi bim-bam-bum-bam-bommm În vremuri sărace? Când însuşi glasul gândurilor tace, iată şi cincizecii cei de aur Dosoftei acum Dar al meu suflet un drumeţ se face oare cum şi când şi bam şi bând Aduc sincere mulţumiri celor dragi şi apro- La arat? La scărmănat? Plus-minus piaţi, prietenilor, colegilor, confraţilor de idei, La păscut godacii? Cum oceanu-ntărâtat turbatu-i dânga-bam şi-aproape basta n-am mâncat pâinea cu zgură zece clopote-gigant poate încă-un clopot-două tuturor celor de bună-credinţă, care au îm- ne-am mâncat limba din gură San Marc sinistru miezul nopţii bate: la 60 ba mai poate cine ştie părtăşit împreună cu mine emoţiile trecerii La ce moară? La ce vânt? unui prag aniversar. La mai care toacă, Răsai din umbra vremilor încoace – mai mult sau mai puţinul cel i-auzi sună-o talpă nouă drumul Tu eşti regină şi astfel îţi place din nicăieri şi de niciunde fug tălpiţele prin iarbă Cu profundă recunoştinţă, Unde-n loc de Duhul Sfânt – Ion HADÂRCĂ Mintea cea sireacă. prin pustiu – Pe orice negustor de vorbe late. de-a surda totuşi ni s-a dat iată iarba/iată roua 6 Literatura şi arta Nr. 32-33-34 (3336-3337-3338), 27 august 2009 LUMINA DE PE STRADA CRONICARILOR

e la mijlocul secolului trecut, cînd prezenta, făcea cunoştinţă şi, tot discutînd o anumită înviorare la poarta cimitirului de zăresc într-un ungheraş portretul unei ţărăn- ne place, dar fiecare dintre noi îşi formează Lică Sainciuc împreună cu Grigore Vieru, Chişinăul mai zăcea în ruine, iar despre una-alta, din vorbă în vorbă, îl în- pe Strada Armenească. Aşa stînd lucruri- cuţe, care mi se păru cunoscută prin ceva. de-a lungul anilor un anumit fel de-a fi, o a devenit un adevărat eveniment în cultura Ppe bulevardul Ştefan cel Mare veselea cu o şarjă prietenească, pe care tot le, noi, cei mai în vîrstă, vrînd-nevrînd, ne Un amestec ciudat de isteţime, hărnicie şi anumită mască. O cam ţine pe ascuns, dar noastră, o adevărată sărbătoare pentru mul- circulau cîteva tramvaie hodorogite, cînd atunci i-o şi făcea cadou, semnînd în felul ducem cu gîndul la un fel de recapitulare cuminţenie. Glebus stă alături cu biografii- asta durează pînă dă Sainciuc peste el. te generaţii de copii. viaţa, profund zdruncinată de anii războ- său tradiţional, un opt latinesc prins în cerc. a veacului nostru, pentru a vedea cum am le tuturor portretelor de-a gata. Masca însă, ca orice operă de artă, ră- Apoi, tot umblînd în jurul cronicarilor, iului, îşi revenea cu greu în albiile sale, în La despărţire se interesa : folosit timpul ce ni s-a dat, cu ce venim la - Şi pe frumuşica asta unde-ai gă- mîne un lucru static. Lui Sainciuc însă nu-i nu se poate să nu amintim de observaţia lor partea de jos a oraşului, pe strada cronica- - Seara asta ce faci? Eşti liber? Dacă dădea pace faima artei actoriceşti, el ţinea testamentară, cum că Moldova e o ţară la rului Ureche, de printre frunzişuri se arăta o n-ai alte treburi, vino pe la noi, că eu cu cu tot dinadinsul să fie masca ceea a lui vie, răscrucea tuturor drumurilor. Apoi, dacă casă trainică, de modă veche, cu ferestrele Valentina vom fi bucuroşi. Trăim în partea în mişcare, completată cu mersul, gesturile, Moldova e o ţară la răscrucea drumurilor, mereu luminate. Doi tineri pictori munceau de jos a oraşului, pe strada Ureche. Noi însă felul de-a fi ale eroului respectiv. chiar Chişinăul este un oraş la răscrucea de zor la pînzele lor. Erau anii ceia de după deseori îi zicem mai simplu, Strada Croni- Astfel apăru actorul Sainciuc. Undeva, tuturor răscrucilor. O dovedesc cu priso- foamete, cînd nu ajungeau de toate şi cultu- carilor. în culise improvizate, îşi pune masca, apoi sinţă denumirile ce s-au păstrat pînă azi – ra Moldovei abia se înfiripa. Dădea, totuşi, Dacă ar fi să facem un sondaj special, apare în faţa musafirilor-spectatori. Apare Strada Armenească, Strada Bulgară, Strada semne de viaţă. Ici apare o poezioară sim- s-ar afla, spre marea noastră uimire, că în cu mersul, cu gesticulaţia stăpînului acelei Puşkin, Strada Bănulescu-Bodoni, biserica patică, colo o pînză în ulei, din fundul unei cea de-a doua jumătate a secolului trecut, măşti, se aşază pe scaun, aruncă boiereşte greacă, cimitirul evreiesc, ca să nu mai vor- curţi devastate se aude o vioară. mai toate personalităţile de vază din lumea picior peste picior, meditează, fumează, ici bim de denumirea micuţului pârăiaş Bîc, Viaţa spirituală însă, spre deosebire de culturală a Chişinăului au trecut în tinereţe se miră, ici se încruntă, stîrnind hohotele denumire care, fie vorba între noi, se află cea materială, îşi are legile sale de dezvolta- prin căsuţa de pe Strada Cronicarilor. Avea şi aplauzele spectatorilor, căci, în afară de cam depărtişor de sonoritatea latinei. re. Acele începuturi modeste, acele firişoa- ceva blînd, cumpătat, adînc omenesc casa propria mea mască, nu prea reuşită, Sain- Şi, totuşi, oricum i-ar fi sunat denumi- re verzi se cereau cumva ajutate, susţinute, ceea. Acolo suna deosebit de plin şi mie- ciuc prindea de minune mişcările şi esenţa rea, arheologii au dovedit că primii locui- încurajate. Talentele, ca şi viţa-de-vie, nu zos mult prea dulcea şi frumoasa limbă caracterului eroului său. tori care s-au sălăşluit pe malurile acestui cresc de la sine, ele se înalţă prinzîndu-se română, ceea ce era un adevărat ospăţ pe Harnic fiind, a tot făcut la măşti, le-a rîu au fost strămoşii noştri. După cum s-a de ceva. Uniunile de creaţie erau pe atunci vremea ceea, acolo se demonstrau tablouri, tot adunat. Azi în atelier se pot vedea peste mai spus, în ultima jumătate de secol Chişi- şi ele în regim de şcolarizare intensivă, ne- desene, se spuneau poezii, pătăranii de tot cinci sute de măşti, personalităţi din toate năul, dintr-un orăşel de provincie, s-a tras- putînd nicicum trece examenul de maturi- felul, şi chit că în ograda aceea micuţă nu colţurile lumii formează, ceea ce se poate format într-un oraş european. S-au perindat tate politică. creşteau decît un singur nuc şi cîteva tufe numi, principala operă a vieţii lui Sainciuc. cîteva generaţii pe străzile acestui oraş. Se Şi iată că tocmai în acele zile sumbre, de vie; nu ştiu cum se făcea, dar vin şi nuci De mult a venit timpul ca Guvernul, prin- schimba treptat-treptat limba vorbită, se pline de nesiguranţă, apare un omulean vioi ajungeau, anul întreg, pentru toţi. Principa- tr-o hotărîre specială, să procure această schimbau portul, sărbătorile, denumirile şi uscăţiv, puţin cam ciudat, cu bascul pe-o lul însă e că la despărţire plecai din acea bogăţie, poate chiar ar fi cazul să fie fondat străzilor, dar ceva-ceva din vechea Mol- ureche, cu încălţări deformate cu călcîiele casă cu sufletul luminat, încurajat, susţi- un anumit teatru de măşti. Sunt sigur că, dovă a rezistat timpului. Drept care serile, tocite. Un teanc de foi pentru desen, cîteva nut în căutările tale. Moştenise căsuţa ceea pus bine pe picioare, acel teatru ar fi mîn- de printre frunzişul colbăit al bătrînilor sal- Judecata de Apoi. Cît îl priveşte pe Glebus sit-o? capete de creioane prin buzunare. În cîteva ceva din învăţăturile vechilor cărturari, în dria culturii noastre, unul dintre cele mai cîmi, se arată ferestrele luminate ale casei Sainciuc, căci despre dumnealui vorbim - Aici, la Străşeni. Eram într-o deplasa- linii uimitor de plastice prindea mutrele din sensul că: mai lăsaţi voi, bre, frămîntările frecventate teatre, mai popular chiar decît pictorilor Valentina Rusu-Ciobanu şi Gle- azi, el a fost şi rămîne o personalitate mar- re de creaţie, făceam portretele unor tineri jur care i se păreau cît de cît interesante. cele arzătoare la o parte, că, pînă la urmă, Teatrul Naţional. bus Sainciuc. cantă a Moldovei, un mare artist cu rami- colhoznici. După două săptămîni, fiind mi- Umbla zi de zi, pe jos, pe la redacţii, pe la nu atît noi, cît Veşnicia hotărăşte. Aportul venit în cultura noastră din Atîtea furtuni au trecut în ultima jumă- ficări neaşteptate, spectaculoase. Şi, totuşi, siunea încheiată, am încărcat deja totul în cinematografe, pe la congrese şi adunări, În jumătatea de secol care a trecut, Casa de pe Strada Cronicarilor este de ne- tate de secol peste ţărişoara noastră, peste aş crede că el este, în primul rînd, un de- maşină, dar, cînd să urc, văd că mai vine unde era acces liber, şi tot trăgea cu ure- multe s-au schimbat pe lume, multe s-au preţuit. Fireşte, la nouăzeci de ani rar cînd acest oraş, peste căsuţa aceasta, încît apare senator excepţional, într-un anumit fel, un una la fuguţa cu ochii în lacrimi. “Vă rog cu schimbat şi în oraşul de pe malul Bîcului. omul ajunge de unul singur. De regulă, la fireasca întrebare — cum de-au supravie- sclav al patimii sale de-a înveşnici, pe-o toţi Dumnezeii să nu plecaţi, să-mi faceţi În locul orăşelului provincial de pînă la vîrstele înaintate se ajunge cu familia. Toa- ţuit? Eu unul aş fi înclinat să cred că au foaie de hîrtie, în cîteva trăsături de creion, şi mie un patret, că toate cele pe care le-aţi război, a apărut un enorm oraş european, tă lumea literar-culturală din Chişinău ştie supravieţuit prin talent, dăruire şi bunătate. tot ce prinde cu coada ochiului. pus pe patret s-au şi măritat. Toromacii iştia capitală de ţară, cu Guvern şi Parlament, cu prea bine că a vorbi despre Sainciuc şi des- E ceva nemaipomenit, dar, trăind o lungă Sute şi sute de şarje, caricaturi, desene ai noştri nu holbează ochii la fată pînă nu se ambasade ale principalelor state occidenta- pre succesele lui înseamnă, într-un anumit viaţă de om în Chişinău, într-un oraş mereu de tot felul circulă azi prin lumea întreagă zvoneşte prin sat că pictorii au ales-o pen- le, cu un aeroport de clasă mondială. Atîta fel, a vorbi şi despre Valentina Rusu-Cioba- încrîncenat, arţăgos, zavistnic, personal nu cu semnătura lui Sainciuc. Devenind tată, tru patret. Vă rog frumos să mă alegeţi şi pe doar că schimbările radicale în reconstrui- nu, consoarta lui Glebus de-a lungul anilor. am auzit să fi avut casa ceea duşmani, să ceea ce era şi firesc, creionul desenatorului mine”. Ce era să fac? Descarc lucrurile şi rea oraşelor au rost numai în cazul în care În vremurile cele mai sumbre prin care ne-a fi atacat pe cineva sau să fi fost ea singură s-a mai îmblînzit, a devenit mai îngăduitor. mai rămîn pe două zile la Străşeni. rămîne neclintită esenţa, duhul acelei aşe- fost dat să trecem, Valentina, una dintre cele violent atacată. De la caricaturile din anii tinereţii, de la - Ai măritat-o şi pe asta? zări umane. Spre bucuria noastră, suflarea mai talentate pictoriţe ale noastre, a rezistat În acelaşi atelier al gospodărosului stă- profesorii săi de liceu, bătuţi în cuie sarcas- - În aceeaşi vară. Şi încă s-au bătut la vechiului oraş s-a mai păstrat pe alocuri. cu demnitate, trecînd prin toate furtunile şi pîn am zărit o adeverinţă regală care pecet- tice cu rîsete homerice, de-a lungul anilor nuntă. Ne invitase şi pe noi, dar n-am putut Au rămas cîteva stradele, cîteva case şi bi- dăruind culturii noastre o galerie întreagă luieşte cu buchie de lege stăruinţa la învă- maestrului Sainciuc a început a i se face pleca, organizam în grabă expoziţia Valen- serici din vremurile trecute. Printre ele şi de chipuri pe care o clipă le vezi şi o viaţă ţătură şi purtarea exemplară a elevului din milă de jertfele sale, mai lăsînd la o parte tinei. căsuţa de pe Strada Cronicarilor, care mai le porţi cu tine. Mihai Grecu, Igor Vieru, clasa întîi Glebus Sainciuc. Astăzi dascălii tot ce se nimereşte cam anapoda în mutrele Dar, fireşte, una dintre cele mai mari stă şi azi dîrză, neclintită la locul ei. Seri- Ada Zevin şi, fireşte, Valentina Rusu-Cio- micuţului Gleb pot odihni în pace. Elevul noastre, relevînd bunătatea, lumina, frumu- minuni ale vieţii culturale din Moldova au le, ca şi altădată, i se luminează ferestrele. banu şi soţul ei au refăcut împreună şcoala lor, ajungînd la frumoasa vîrstă de nouăzeci seţea chipurilor. fost şi rămîn măştile, sau, mai bine zis, Tea- Locatarii acestei case, doi pictori în vîrstă, de pictură moldovenească, recunoscută azi de ani, este unul dintre cei mai de seamă Cu anii, mai ales frumuseţea chipurilor trul cu măşti al lui Glebus Sainciuc. Ani şi gospodina casei, Valentina Rusu-Ciobanu, peste tot. pictori ai Moldovei, personalitate notorie, Ion Druţă văzut de Glebus Sainciuc a început să-l preocupe, determinîndu-l să ani la rînd, mai toate personalităţile de vază şi gospodarul, Glebus Sainciuc, printre ta- O casă plină însă, binecuvîntată de legendară în felul ei şi, ceva cu totul neve- treacă de la desene la pictura propriu-zisă. care treceau prin Moldova se interesau, în blouri, măşti, nepoţei şi nepoţele. Şi tufele Domnul, nu înseamnă doar gospodar şi rosimil, care şi-a păstrat, de-a lungul anilor chea, veşnic curios să afle ce mai este nou Azi pînzele lui Sainciuc pot fi văzute prin primul rînd, de două lucruri – beciurile din de vie, şi nucul mai rămîn înrădăcinaţi în gospodină. Mai trebuie să fie pe undeva pînă în zilele noastre, aceeaşi bună purtare, în străvechea patrie a spiritului viu. numeroase muzee de artă plastică, multe Cricova şi măştile lui Sainciuc. Nu se ştie ograda ceea. Serile mai vin musafiri, ceva şi odraslele lor. Vorbind despre Glebus şi dovedită cîndva în clasa întîi. Cum afla că a mai sclipit un talent, se mai rămîn în atelierul său, care este o ade- cînd şi cum i-a venit lui Sainciuc ideea de mai răruţ decît în anii tinereţii, dar, totuşi, Valentina, nu se poate să nu pomenim, cel vorbeşte prin oraş despre o apariţie neaş- vărată festivitate a spiritului. Acum cîteva a surprinde, de a înveşnici personalitatea vin... puţin în treacăt, şi de fiul lor, Lică, un talen- Ion Druţă teptată, pe loc pornea spre dînsul, şi-l gă- săptămîni, nimerind în atelierul neobositu- umană printr-o anumită mască, pentru că, Din păcate, în ultimul timp se observă tat pictor, grafician. Albinuţa, întocmită de Moscova, 16 iulie 2009 sea în orice fundătură s-ar fi aflat acela. Se lui nostru cronicar al chipurilor autohtone, vrem noi sau nu prea vrem, ne place sau nu Pe-al nostru steag Focar de educaţie estetică Leagănul meu e Moldova e scris Unire Text: Maria Tofan-Bâlici Mă rog să fie pace-n ţara mea, Muzică: Vitalie Dani Să se-mplinească bobu-n pâine Pe-al nostru steag e scris unire, Şcoala de Arte Plastice din Nisporeni face parte din numărul ce- concursuri prestigioase din Europa ce ţin de domeniul design mij- Şi o credinţă-n suflet să ne dea, Unire-n cuget şi simţiri, lor 19 şcoli de profil din republică care au rezistat în timp. loace de transport, Veaceslav Damir, care activează în calitate de Mi-i scump pământul din străbuni lăsat Lumina cea divină. Şi sub măreaţa lui umbrire În pofida tuturor greutăţilor, şcoala şi colectivul de profesori au lector de mai mulţi ani la Academia de Arte din Moldova, îmbinând Cu nuci rotaţi, cu poamă fragă, Vom înfrunta orice loviri. rămas fideli înaltei cauze de educaţie estetică a tinerei generaţii. La activitatea didactică cu cea creativă, Lilia Bortă, care e scenograf Cu obiceiuri sfinte de la sat 1 august 2009 şcoala a împlinit 35 de ani de activitate, 35 de ani de la Teatrul „Luceafărul” din Chişinău, şi mulţi alţii. Nu pot să nu-i Şi gingaşi prunci în leagăn. Acel ce-n luptă grea se teme, frământări şi căutări ale celui mai scurt drum de transmitere a teza- pomenesc aici şi pe câţiva dintre cei care şi-au adus şi-şi mai aduc Ce singur e rătăcitor, urului, moştenit de la artiştii plastici, sculptorii, arhitecţii din diferi- obolul la pregătirea absolvenţilor şcolii noastre: Mihail Nicolau, Aici eu m-am născut, e casa mea, Iar noi uniţi în orice vreme te perioade, copiilor setoşi de lumea frumosului. Grigore Stamati ş.a. Vom fi, vom fi învingători. Menţionez că arta plastică a încetat să mai fie concepută numai La diferite expoziţii-concurs de rang local, republican şi chiar De-aici nu voi pleca vreodată ca lucrări ce ţin de muzeu (tablouri, sculpturi, obiecte cu menire pur internaţional, elevii noştri au obţinut diplome şi cadouri de preţ. Şi cine te-a văzut, Moldova mea, Am înarmat a noastră mînă decorativă), ea şi-a lărgit considerabil arealul, devenind o expresie În 2004, un elev de-al nostru, Petru Popescu (în prezent student la Vrăjit rămâne viaţa toată. Ca să păzim un scump pămînt, vie a tot ce ne înconjoară: mobilă, maşini, textile ş.a. Nu este deloc Universitatea Tehnică din Moldova), a devenit deţinător al „Cupei Dreptatea e a lui stăpînă, întâmplător faptul că într-un termen relativ scurt aproape în toate Francofoniei 2004”. La fel, în anii 2003, 2004, 2005, 2006 elevii Refren: Iar domn e adevărul sfînt. instituţiile de artă plastică au apărut specialităţi ca designul vesti- noştri au obţinut medalii de aur, de argint şi de bronz la olimpia- Leagănul meu e Moldova, mentar, designul interior, designul industrial cu ramurile sale, arta dele francofone. În anii 2004 şi 2005, pentru participare activă la Sufletul meu e Moldova, Şi-n cartea veşniciei scrie de textile ş.a. aceleaşi olimpiade şcoala noastră a fost distinsă cu o diplomă de Dragostea mea e Moldova, Că ţări şi neamuri vor pieri, La baza acestor specialităţi stă desenul, adică legile care ţin de onoare şi cu o medalie de aur. Plaiul şi slova – Dar mîndra noastră Românie Dulce de rai. Etern, etern va înflori. frumos. Şi dacă a venit vorba de legi ale frumosului, e momentul să Diplome de onoare am obţinut, în anii 1999 şi 2005, şi la con- vorbim despre şcolile de arte plastice unde se studiază aceste legi, cursurile internaţionale din or. Torun (Polonia), desfăşurate sub ge- Învingători cu verde laur ele fiind prima verigă de studiere aprofundată a artelor plastice. nericul „Totdeauna verde, totdeauna albastru”. Spre chipul tău coboare raze – mii Noi fruntea nu ne-o-mpodobim, Colectivul Şcolii de Arte Plastice din Nisporeni, fiind conştient de Nu de mult ne-am întors din Chişinău cu 4 locuri, din cele 8, la Şi veşnic să lucească, Nici scumpele grămezi de aur misiunea care îi revine în acest plan, depune eforturi considerabile Concursul Republican organizat de către Alianţa Franceză din Mol- Si zâmbetul pe feţe la copii Drept răsplătire nu dorim. ca elevii din această şcoală şi cei din filialele ei să capete cunoştinţe dova, pentru cea mai reuşită lucrare în tehnica colaj. Mereu să înflorească. cât mai profunde, pentru ca mai apoi să le poată folosi cu succes în În prezent suntem în aşteptarea rezultatelor de la următorul con- Ştiind că-n viaţa trecătoare activitatea ulterioară. curs internaţional organizat în or. To- Eterne fapte-am împlinit Constatăm cu satisfacţie faptul că avem deja 32 de promoţii, run din Polonia, la care şcoala noastră Şi chinul morţii-ngrozitoare adică 467 de absolvenţi. Dintre ei, 89 şi-au continuat studiile în di- a luat parte. Aceste succese desigur Bogat, bogat e răsplătit. ferite instituţii medii de specialitate şi superioare cu profil de arte nu sunt întâmplătoare. Ele reprezintă plastice. Absolvind aceste instituţii, mulţi dintre ei au devenit artişti rodul muncii de mai mulţi ani a co- Andrei Bârseanu plastici, arhitecţi, designeri, profesori, ducând în mare parte fai- lectivul de profesori, fiind alimentate ma şcolii în ţară şi peste în mare parte de anumite principii de ATENŢIE ! CONCURS DE CREAŢIE hotare. Ne mândrim cu predare cristalizate în timp. Acest lu- pictorii noştri acuarelişti cru, desigur, este legat şi de anumite Senatul Asociaţiei Obşteşti „Uniunea Teatrală din Moldova” Anatol Triboi, în pre- condiţii de muncă, cum ar fi spaţiul, anunţă concurs pentru ocuparea posturilor vacante: zent stabilit la Tallin, Ion căldura, lumina de zi şi de alte lucruri Chârchelan, membru al legate de baza tehnico-materială a DIRECTOR PROIECTE Uniunii Artiştilor Plastici şcolii. În opera de educaţie a copiilor ŞEF SECŢIE CREAŢIE din Moldova, participant mizăm mult şi pe sprijinul părinţilor DIRECTOR AL REVISTEI „TEATRU” activ la mai multe expo- elevilor, cu care colaborăm în perma- ziţii internaţionale. Lucră- nenţă, la fel mizăm pe sprijinul auto- Calificare rile sale se află în prezent rităţilor publice locale. Vrem şi avem Studii superioare de specialitate în mai multe colecţii par- ferma convingere că Şcoala de Arte Experienţă de muncă în instituţiile de utilitate publică ticulare din R. Moldova, Plastice din Nisporeni, ţinând seama Cunoaşterea limbii române şi a unei limbi de circulaţie internaţională SUA, Germania, Româ- de mijloacele şi formele de care dispu- Pentru informaţii detaliate Vă rugăm să ne contactaţi la telefoanele: nia, Anglia, Irlanda de ne, poate şi trebuie să devină un ade- 22-06-80 sau 068330044 - pînă la 20 septembrie a.c. Nord, Belgia etc. Tot aici vărat focar de educaţie estetică atât a aş fi vrut să-i menţionez copiilor, cât şi a locuitorilor întregului Adresa Uniunii Teatrale din Moldova: MD 2012, str. Puşkin, 24, etajul 3 pe lectorul asistent la nostru raion. Tot aici angajăm SECRETAR-REFERENT, studii superioare (filolog), care Universitatea Tehnică din M. BORTĂ, posedă la perfecţie limbile română şi engleză. Moldova Mihail Stamati, director al Şcolii de Arte Plastice premiant al mai multor din Nisporeni Nr. 32-33-34 (3336-3337-3338), 27 august 2009 Literatura şi arta 7 Fo r u l De m o c r a t a l Ro m â n i l o r d i n Mo l d o v a Treci, Olteanco, Tragedia românilor RUGĂ PENTRU Scrisoare deschisă Prutu-not... înstrăinaţi MOLDOVA Treci, Olteanco, Prutu-not, Moldova mea ,îndurerată mamă, în aşteptare, sărmanii timp, se simt umiliţi. Oameni buni, Preşedintelui României Treci şi vin’acasă, Cine să-ţi înalţe ruga din Altar? românii din Bucovina şi trebuie de făcut ceva!!! Politicienii Că îţi sunt mirele tău, Tu mai comunici cu sora ta prin vame, Basarabia, cu speranţa ţării parcă fac experimente cu noi, O, cât vei fi cu sârmă ghimpată la hotar? Traian Băsescu Şi îmi eşti mireasă. că poate s-o învrednici precum cândva s-a făcut la Piteşti, Mult stimate Domnule petabilele mănăstiri ale ortodo- Bucureştiul să rezolve „Reeducarea prin tortură”. Nu se mai De douăzeci de ani numai prin suferinţe: Preşedinte! xiei noastre. problema, dar… poate continua aşa! Două sute ani de când Refugii, sărăcie, scrutinuri şi torturi... Vă scrie un reprezentant al Ministerul Justiţiei al Ro- Toţi promit. Pro- De mai multe ori am scris şi pu- Cu Limba şi Istoria mereu eşti în credinţă. basarabenilor de vîrsta a treia. mâniei nu are capacitatea de a Dor mi-i să te am soţie, mit toţi marea cu sarea, blicat despre ceea ce se întâmplă cu O, câte lacrimi pentru ele-o să aduni? Sîntem în aşteptare cu speran- procesa sutele de mii de dosare Dar nu pot Prutul să-l trec, până se văd la guverna- redarea cetăţeniei, cu trecerea în Bu- ţa ca Parlamentul României să în termene rezonabile, chiar în El e graniţa Rusiei. re, dar după ce se văd covina, Basarabia (acuma trecerea în Doamne, decide-o dată soarta acestui plai! rezolve eficient problema recu- cazul în care va fi mărit perso- înscăunaţi, formează Basarabia s-a stopat de tot, purtăm Am trimis epistole prin Teodorovici, noaşterii cetăţeniei române pen- nalul corespunzător. Pentru a clanuri, familiuţe, mai vina şi noi, ca ţară, că nu s-a făcut ce Vieru, Vartic... tru basarabeni. Apreciem înalt şi rezolva această problemă efici- Şi bunelul meu şi tata mici, mai mari. trebuia la timpul potrivit), dar vocea O, Doamne, de-ai şti cât de-nsetată-i gura mea de rai: vă mulţumim foarte mult pentru ent, vă rugăm să examinaţi pro- Te-au iubit, Olteanco, ştii? Ce poate fi mai trist mea nu are ascultare, sunt prea neim- De linişte, iubire, de-un trai mai bun şi paş- efortul Dumneavoastră în rezol- punerea noastră şi să decideţi Tot aşa cum şi eu, dragă, când fratele tău te îm- portant, de aceasta vă spun Dumnea- piedică să treci această voastră, aveţi o cu totul altă trecere, nic. varea acestei probleme. ca prerogativele Ministerului Te iubesc, dar tu nu-mi vii. Cota anuală de 30 000 de re- Justiţiei referitoare la recunoaş- blestemată graniţă, gra- cuvântul Dvs. are ecou, are putere niţă ce desparte român în a-i face pe cei de la Bucureşti să Primeşte, Doamne, ruga-nlăcrimată în cunoaşteri ale cetăţeniei, anun- terea cetăţeniei române pentru de român, frate de fra- facă ce trebuie, ca asemenea stări metanii, ţată de primului-ministru al Ro- basarabeni să fie transmise (de- Treci, Olteanco, Prutu-not, te!!! Intelectualilor din să nu se mai întâmple, să se rezolve Acestei mame, răbdătoare şi blajină. mâniei, dl Emil Boc, ne decepţi- legate) structurilor ierarhic-in- Treci şi vin, că-mi eşti soţie. Cât va mai duce-n spate Crucea grea ragedia românilor înstrăi- Cernăuţi, Herţa, Chişi- totul în modul firesc, normal, nu cu onează şi din această cauză nici de ani? ferioare ale Ministerului din Hai! Te rog, nu mă lăsa nău li se pun atâtea piedici pentru a ani de aşteptare şi umilinţe. Altfel naţi, a Bucovinei şi Basa- Doamne, revarsă peste ea azi a Ta Lumină. nu mai are rost să prezentăm judeţele Moldovei din partea Să mă sfâşie Rusia! rabiei e că cei care trebuie obţine viza venirii în Ţară. românii din Bucovina, din Basarabia cererile şi documentele necesare dreaptă a Prutului. Fiecare judeţ T să-i ajute mai mult le fac rău, pur- Dacă doriţi să vă convingeţi, ur- se vor simţi total abandonaţi de Ţară Raisa PLĂIEŞU pentru recunoaşterea cetăţeniei va examina dosarele basarabe- măriţi ce se petrece la Consulatul din şi treptat, treptat îşi pot pierde iden- Hai! Te rog, vino, Olteanco, tându-i pe drumuri, ţinându-i pe la române, căci nu o mai apucăm nilor din anumite raioane ale R. uşi, amânându-i zile la rând, până să Chişinău în aceste zile, cu tinerii care titatea de români. Ar fi pînă la sfîrşitul vieţii. Moldova. În aşa fel, perioada de Şi mă ia la tine-acasă, obţină acea blestemată „VIZĂ”, care vor să vină la studii în ţară, care stau cea mai gravă greşeală Însă foarte mult dorim ca recunoaştere a cetăţeniei româ- Căci de două sute ani să le dea „dreptul” să poată veni în zi şi noapte la rând să poată obţine şi a fiecărui român în măcar la bătrîneţe să ni se facă ne pentru basarabeni se va redu- Mire-ţi sunt şi-mi eşti mireasă. Ţară...! Cât despre redarea cetăţe- viza. Aşa ceva nu-i normal! parte. La Comrat dreptate şi să avem posibilitatea ce la minimum. Cu speranţe şi niei celor ce o revendică firesc, atât Majoritatea renunţă, nu pot um- să călătorim liber în toată Ţara adînc respect, din Bucovina şi Basarabia, faptul bla pe drumuri la Consulat zile în şir, Constantin Conducerea Başkanatului de la Comrat a organizat o întrunire cu mare zaiafet ulterior. Dânşii i-au zis acestuia Românească, să vizităm rudele, Vasile Bunescu, Simion MOSCALU, este de-a dreptul batjocoritor, înjo- la Chişinău, Cernăuţi, pentru a obţi- Chirilă, Congresul II Mondial al Găgăuzilor. La această întrunire a or. Ştefan-Vodă sitor, umilitor. Stau ani şi ani în şir ne blestemata viză, nu le ajung bani, Iaşi prietenii, cunoscuţii, locurile is- pensionar, fost prezent şi preşedintele comuniştilor din R.Moldova, V. torice ale neamului nostru, ire- mun. Chişinău Voronin. În timpul discuţiilor s-a întrerupt curentul electric. Dar cum la tribună a urcat mai-marele comuniştilor, ca prin ilistinii ruşi (ucraineni, găgău- construcţia sa trebuie oprită, acum minune „s-a făcut lumină”. Un truc banal. Fzi sau bulgari), duşmanii vehe- cuvîntul este de partea partidelor de- Autonomia găgăuză a fost creată de guvernarea mosco- menţi ai românilor basarabeni şi nu nu- Unii nu se astîmpără... mocratice. Aceste partide trebuie să vită. La formarea ei a pus umărul şi V. Voronin. El îşi apă- mai, plini de şovinism şi venin, nu se promoveze o nouă politică în relaţii- ră creatura. Pentru dezbinarea statului e trasă la răspundere astîmpără, de mai mulţi ani deschis şi le cu Rusia, să înceapă o nouă etapă Limba orice persoană, inclusiv preşedintele ţării, dacă e găsit vi- în anonimat încearcă răbdarea băştina- mesaje critice (cu iz politic) la adresa lă, iar peste un ceas cazul era descope- în politica externă a Basarabiei. Dru- novat. Turcia a optat pentru adoptarea autonomiei culturale şilor de pe această aşchie a pămîntului Consiliului de Miniştri al RSSM şi no- rit. mul nostru e spre România, Uniunea mamei Nu cunosc o limbă, pentru găgăuzii din RM. Dar cineva a dorit să li se facă ţară. românesc – Basarabia. Ura patologică menclaturiştilor ПКМ-ПКУС. Tinerii sovietici – elevi în cl. a 10-a Europeană, Statele Unite, NATO. Să Doamne, mai frumoasă Şi acest cineva a ieşit la suprafaţă. E preşedintele comunist, a acestora împotriva noastră, care a fost Venind la serviciu la ora 6 diminea- dacă se poate acum să-i numim aşa, ne luăm rămas bun de la CSI. Decât limba mamei – care a recunoscut-o în luarea sa de cuvânt. extinsă de ţarismul rus din 1812, apoi ţa pe 7 noiembrie, ofiţerul de serviciu au hotărît în felul lor să „lupte” cu no- Sunt un alegător de rînd şi socot Dulce şi duioasă! În China minorităţile constituie vreo 50 de milioane de de A. Puşkin, Brejnev şi alţii, în zile- m-a informat despre caz. Postul pe care menclaturiştii respectivi, cu castelanii esc că a venit timpul să spunem des- oameni. Şi nici una dintre minorităţi nu are autonomie te- îl ocupam mă obliga imediat să mă pre- sovietici. le noastre de comunişti şi acoliţii lor, a chis ce trebuie făcut şi ce să facem Simplă şi măreaţă ritorială. zint la locul faptei. Pe peretele blocului Dar cei de azi cu cine luptă? Să răs- ajuns la culmea xenofobiei politice. în politica internă pentru băştinaşi, Şi cu-atâta dor. Azi V. Voronin încearcă a implementa în RM o situ- nr. 123 de pe str. 31 august 1989 (fosta pundă cititorii revistei „LA” şi nu nu- În ultimii ani pe pereţii blocurilor, ca ei să nu fie batjocoriţi, umiliţi, Iubită, cinstită aţie asemănătoare ca în Georgia. Găgăuzii să nu se lase pe gardurile din mun. Chişinău, Bălţi, Kiev) am citit sub fereastra din colţ a mai. huiduiţi de nişte parveniţi fără rădă- De-al meu popor. provocaţi. Un conflict armat în sudul republicii i-ar da po- Tighina şi în alte localităţi citim „bîk” primului etaj care se află spre sus-nu- În veacul al 19-lea Ivan Turghenev cini în Basarabia. sibilitate lui Voronin să se menţină la putere. Sondele de la adresa românilor moldoveni, la Bălţi mita stradă, unde locuia primul-secre- a scris adevărul despre contemporanii Surcica, cu ajutorul Moscovei O vorbesc bătrânii, petrol, portul Giurgiuleşti, deja construit, sunt o parte din „rumânî suki”, între aceste două cuvin- tar al comitetului orăşenesc de partid al săi ruşi. Asta-i una. A doua. Tinerii şi şi cu mîinile lui V. Voronin, peste interesele clanului Voronin şi grupărilor moscovite. Sudul Pruncii o gânguresc. te unul indecent, în Chişinău mai nou ПКМ V. Canicovschi cuvintele „Dvo- elevii români basarabeni s-au revoltat noapte s-a făcut buturugă (de fapt, ea republicii, azi ca niciodată este un focar de destabilizare Fagure-i de miere – „davi rumân” şi cuvinte urâte, „bei reanskoe gnezdo” cu litere de 40-50 deschis în 2002 şi mai tîrziu, cînd lim- a fost ocrotită de cei trei preşedinţi a anumitor forţe antinaţionale. La sărăcia pe care o avem, rumân, bei vragov”, za ПКРМ (sece- cm. ba şi istoria românilor erau în pericol, de la 1991 încoace), pentru a secera Leagăn strămoşesc. asta ne mai lipseşte. Sudul RM e mai puţin protejat de for- ra şi ciocanul), iar pe peretele de lîn- Peste un minut din curtea casei a dar şi la 6-8 aprilie 2009, cînd au fost – ciocăni mai departe intelectualita- ţele necesare. gă căminul nr. 12 al USMF „Nicolae apărut un lucrător КГБ care era gata să fraudate alegerile de către comunişti, tea Basarabiei. Să fim vigilenţi! Răsărit de soare, Ar trebui luate de urgenţă măsuri corespunzătoare din Testemiţeanu” (str. Korolenko, 61/3) şteargă scriitura, ceea ce a şi făcut. nu ca „revoluţionarii” rusofoni, care Dor şi legământ – cauză că anume la sud au apărut punctele strategice men- „POШKA БЫК”, pe creştet - un cuvînt În acest moment V. Canicovschi lovesc permanent din spate sau cu ca- D. POPOV, Este limba mamei ţionate. care nu se citeşte. (îmbrăcat lejer) a ieşit la balcon, a în- gule pe faţă. jurist, membru al FDRM, Pe acest pământ. În Comrat, la aşa-zisul Congres Mondial al Găgăuzilor Dacă „fanii” PPCD repetat i-au trebat în van „v ciom delo” şi a dispă- A treia. Suntem în proporţie 4:1. 6 august 2009 George PETREA au participat serviciile speciale ce activează pe plan inter- abandonat pe Roşca, Cubreacov şi Se- rut în apartament. Dacă patru români basarabeni încon- naţional în interesele unor mari rechini economici, şi nu căreanu, pricepîndu-mă de ce polito- Pe edificiul Ministerului Agricultu- joară un rusofon... Putem numai să ne pentru propriul popor. logul rus l-a numit pe primul „cadavru rii de pe str. Puşkin am citit alte cuvin- imaginăm care-i rezultatul după ce va Au venit în R. Moldova, la chef şi nu ca s-o ajute, vi- politic”, acest subiect nu mă interesea- te jignitoare la adresa organelor de stat fi reţinut în flagrant la locul faptei... sând totodată la patrimonii care nu le-au aparţinut nici- ză. Celelalte scriituri mă privesc, fiind sovietice. Pînă la momentul actual lucrătorii când. român, vorbitor de limbă română, uni- КГБ-ul a deschis un dosar, dar n-a procuraturii, SIS-ului, poliţiei (MAI în Ion FIODOROV onist, naţionalist şi membru al Forului izbutit să reţină infractorii. ansamblu), unii judecători de toate ran- Democrat al Românilor din Moldova. Asta a făcut-o de unul singur peste gurile luptă cu partidele politice demo- Scriu pentru acei băştinaşi care au aproape un an specialistul principal în cratice în folosul comuniştilor, dar nu votat comuniştii că au comis o mare descoperirea omorurilor al Ministeru- cu cei care se pronunţă cu înverşunare Perspective greşeală, suntem mai mult de 80% şi lui Afacerilor Interne, la sfîrşitul anilor împotriva României, a românilor basa- Neamul mai presus de toate, soarta ne obligă să fim uniţi pentru vii- ’80, şeful secţiei miliţiei judiciare a Di- rabeni, împotriva democraţiei şi liniştii Viaţa în aceleaşi tempouri, torul normal şi firesc al copiilor noştri. recţiei Orăşeneşti de Miliţie Chişinău în societate. Filistinii sunt fricoşi şi se Sclipiri de cuget, idei curate, În legătură cu cele expuse vă aduc locotenent-colonelul de miliţie Ştefan tem de închisorile basarabene, cei care Nepoţii jucându-se în nouri. aminte de un caz din timpurile sovie- Croitor. scriu pe pereţi şi nu numai cuvinte jig- tice. Dl Ştefan după mai multe acţiuni nitoare, obscene, la adresa românismu- Grai de perspectivă, La sfîrşitul anilor ’80 ai secolului operative a localizat căpetenia grupu- lui, trebuie să fie pedepsiţi exemplar. Grai înfloritor, trecut pe pereţii mai multor case şi edi- lui (trei băieşi şi o fată) de elevi a unei La urma urmei, măcar unul din ei să fie Prezentul se derivă, ficii din Chişinău în noaptea de 6 spre şcoli din centrul Chişinăului într-o di- reţinut şi dat pe mîna legii. În trecut şi viitor. 7 noiembrie au fost scrise mai multe mineaţă, l-a reţinut în drum spre şcoa- Statalitatea ruso-moldovenească în Oleg MUGULIUC, or. Donduşeni

oate imperiile se nasc, se dezvoltă ba mai fur- 2004. Aşa că balanţa sporului natural scade vertigi- Ttunos, ba mai lent, apoi vine o perioadă când nos. Aici vreau să deschid o paranteză şi să relatez încep să decadă până dispar. Cam aceeaşi soartă au Imperiul Rus în perspectivă că pleacă în special slavii. Unele popoare care stau avut-o şi celelalte de până şi după Imperiul Roman. pe loc au o balanţă a sporului natural activă (tătari, Deşi oficial poartă numirea de imperiu doar Japonia, recunoşteau că sunt barbari. Aşa, de exemplu, ţarul se unele pretexte, nu vreau să spun de justificare, ci ca 600 de patrioţi? A fost oare vreun conflict etnic să başkiri şi unele popoare caucaziene). Aşa că sunt pre- prin faptul că până nu demult promova o politică im- Alexandru I, la o întâlnire cu generalii francezi din de scuze, pentru cuceririle lui Alexandru, nu poate nu-şi fi băgat coada Rusia? Poate în Cecenia, unde au mise ca, în 2050, din cele 90 mln. rămase în imperiu perială de expansiune, în realitate avem de a frace cu Sankt-Petersburg, a recunoscut: “Lumea era obişnui- fi vorba de aşa ceva. Finlanda este finlandeză şi nu fost măcelăriţi peste 300.000 de oameni (un adevărat – ruşii să fie în minoritate. Unii experi ai slavismului un singur imperiu – Federaţia Rusă, - o continuitate a tă cu Ecaterina în războaiele lui Potiomkin, duse nu- suedeză, Polonia Congresului – poloneză, Basarabia masacru)? Poate în Osetia de Sud sau Abhazia? Şi cu fac pronosticuri nu tocmai favorabile pentru Imperiul Imperiului Sovietic, dar cu tendinţe poate mai hrăpă- mai în scopul de a-i jefui pe învinşi. Din acest punct – românească. Aici nici vorbă nu poate fi de unirea toate acestea declinul există. Rus, referitor la această chimbare în structura demo- reţe. Deşi până una-alta Rusia rămâne o putere mare de vedere noi suntem puţin asiatici”. Pentru scopurile unor neamuri înrudite, risipite, care poartă numele de ă începem cu o analiză superficială a econo- grafică. Nu e exclus ca acest colos gigantic în viitorul (în special militară) pe mapamond, conform unor lor imperialiste, recurg la orice mijloc oricât de josnic ruşi, aici avem de a face pur şi simplu cu o cuceri- Smiei. Diriguitorii comunişti din R.M. orien- nu tocmai atât de îndepărtat să se destrame. Fisura analize minuţioase, ale unor experţi bine-cunoscuţi, şi mârşav ar fi, fără a ţine cont de tratative internaţi- re prin forţă a unor teritorii străine. Pur şi simplu cu tează economia noastră către Rusia, care de fapt are va începe din Cecenia – separând de “Rusia-Mamă” Rusia trece la moment printr-un declin fie şi incipi- onale, de părerea altor personalităţi notorii ale lumii. un jaf”. Cu toate că încă în mai 2002, ambasadorul o economie falimentară, dacă nu catastrofală. Potrivit popoarele nord-caucaziene.Apoi prin nordul Mării ent, totuşi e un declin, şi dacă acel tăciune mai slo- De exemplu Paul Marandi (1888-1976) în cartea sa Franţei la Moscova – Henri Froment Maurice relata unor date ale Institutului Economiei Agricole ruse, Caspice şi pe râul Volga vor despărţi Başkortostan, boade din când în când şi ceva pară, în cele din urmă despre Bucureşti menţiona: “Prietenia ruşilor este în “Le Figaro” că o bună parte din poporul rus do- producţia de cereale a scăzut în ultimii ani cu 10%, Tatarstanul, iar de aici toată Siberia, ce va fi ocupată se stinge definitiv. Adâncindu-ne în istoria ruşilor, am mult mai înspăimântătoare pentru români, decât duş- reşte să iasă din barbarism şi să se civilizeze, însă sfecla de zahăr – cu 54,8%, producţia de floarea-soa- de imperiul nou format – China –, ce se dezvoltă ac- vedea că ei înşişi circa trei secole (1247-1480) s-au mănia reunită a tuturor vecinilor”. Şi-ntr-adevăr, cu păturile reacţionare şi până astăzi continuă politica relui a scăzut în aceşti ani cu 20,6%, a cărnii – cu tualmente vertiginos. Însăşi presa Federaţiei Ruse re- aflat sub jugul tătaro-mongol. (Hoarda de Aur). Ci- toate că Moldova avea încheiate cu Rusia trei tratate imperialistă agresivă de expansiune şi amestecul în 58,5%, a laptelui – cu 41%, a ouălor – cu 26,4%, iar latează că în taigaua siberiană deja sunt regiuni unde neva se exprimase că dacă am zgâria niţel pe obraz de prietenie şi neagresiune, a fost călcată de ciubota afacerile interne ale altor state. De aici relaţiile în- a laptelui de 5,6 ori. Nu vă grăbiţi să credeţi că situ- acţionează numai chinezii. Lemnul brut se trece pes- un rus, am da de un tătar. Deci prin venele lor curge muscălească în repetate rânduri, fiind jefuită crunt cordate cu vecinii, Uniunea Europeană şi SUA. Pro- aţia în celelalte ramuri ale economiei ruseşti este mai te graniţa cu China, unde de-a lungul frontierei este şi ceva sânge de slugă. Referitor la cele relatate mai şi chiar răpindu-i o parte din pământul ei strămoşesc movarea unei mentalităţi care împiedică Rusia să bună. De pe locul doi, ca putere economică şi milita- prelucrat la mari combinate. Dacă toate cele descrise sus subliniem că Marchizul de Custine în “Scrisori (Basarabia – 1812, Bucovina de Nord 1775). introducă o reală democraţie şi un adevărat stat de ră, Rusia a sărit tocmai pe locul zece, iar în ceea ce vor continua în acelaşi ritm, ruşii riscă să piardă Si- din Rusia” (1839) menţiona: “Ruşii se află la vârsta oporul român decenii şi secole în şir a avut drept a şi adus-o la declinul de care s-a pomenit la priveşte PIB-ul pe cap de locuitor – se află pe locul beria. Încă în perioada sovietică, harta Chinei inclu- copilăriei. Prinţii şi în special Petru cel Mare, neso- Pde suferit de pe urma acestui imperiu cu idei început. Ţinând cont de evenimentele în care a fost 78 în lume. În alte ramuri, în special în sfera socia- dea şi Siberia. În timpul conflictelor de la graniţă cu cotind timpul, au făcut să treacă violent de la copilă- hrăpăreţe şi duşmănoase. Diplomatul şi politicianul imlicată şi Rusia post-comunistă, Republica Moldo- lă, această ţară are o poziţie şi mai proastă. Perioa- Damansk, Semipalatinsk, un diplomat ceh îl întreabă rie la maturitate. Moravurile ruşilor, în ciuda acestor român P.P.Carp, la 28 septembrie 1879, a exprimat la va, cu “concursul” incontestabil al politicienilor fideli da aceasta de tranziţie pentru Imperiul Rus a fost un pe un demnitar chinez: “Vedeţi ce pierderi mari aveţi, barbari, sunt şi vor rămâne mult timp crude. Tot în şedinţa Parlamentului României, o întrebare: “Când Moscovei, a devenit o victimă a acestui imperiu şi cu adevărat eşec – o catastrofă. Unicul avantaj pe care cum veţi proceda mai departe?” “Ne vom lăsa făcuţi “Scrisori din Rusia” se mai specifică: În inima popo- sunt braţele Rusiei mai periculoase, atunci când te toată independenţa şi suveranitatea noastră şi astăzi, îl mai are sunt resursele naturale. Gazele, petrolul şi prizonieri de trei ori câte 100 mln. Şi în felul acesta rului rus fermentează o ambiţie dezordonată imens, strâng cu ură sau cu drag?” De bună seamă, când? din cauza acestor cozi de topor destul de numeroase, minereurile de aluminiu sunt unicii prieteni ai colo- vom ocupa Statul Sovietic. (o glumă ce conţine un una dintre acele ambiţii, care nu pot încolţi decât în Poate tocmai atunci când o fac pe prietenul. “Dă-i noi, nedeclarat, ne găsim încă sub influenţa nefastă sului de la Răsărit. Evident că criza economică prin grăunde de adevăr). Aşa că la vest de această ruptură sufletul oprimatorilor… Rusia este o ţară care nu voie rusului în casă şi până în seară ţi-a şi declarat a Kremlinului. Şi astăzi suntem nevoiţi să suportăm care trece Rusia a adus după sine şi criza social-po- vor rămâne vechile cnezate istorice (Rusia kievea- gândeşte decât la cuceriri, debandări şi ferocitate. autonomie una din odăi”. Înşişi ideologii teoriei co- prezenţa forţelor militare ruse pe teritoriul nostru. litică. Ţara este părăsită anual de circa 750 de mii nă, Novgorodul, Vladimirul etc., etc.). Deci, odată şi Civilizaţia rusă este încă atât de aproape de sursa sa, muniste au supus unei critici aspre acţiunile de cu- Anume Kremlinul (prin Lukianov), la proclamarea de persoane, şi dacă şi pe viitor se va menţine acest odată visul nostru se va împlini şi vom putea respira încât se aseamănă cu barbarismul”. Ruşii erau con- cerire şi jaf ale acestui imperiu hrăpăreţ. Referitor la independenţei, ne-a dat din deget, ameninţându-ne că exod, calculele unor experţi arată că în anul 2050 po- într-adevăr liber şi independent. sideraţi barbari şi de literatul francez – Doamna de răpirea din 1812 a Basarabiei, F. Engels scria: “Dacă vom avea şi alte independenţe. Cine dacă nu Rusia a pulaţia se va micşora cu 57 mln. Şi va atinge cifra Simion DAMASCHIN, Stael (1766-1817). Dar parcă numai atât? Însuşi ruşii pentru cuceririle Ecaterinei şovinismul rus mai găsi- provocat conflictul de pe Nistru unde am pierdut cir- de 90 mln. Faţă de 147 mln. de oameni, câţi erau în Truşeni 8 Literatura şi arta Nr. 32-33-34 (3336-3337-3338), 27 august 2009 Străini la IMPORTANŢA MAJORĂ A PRIMELOR 100 noi acasă Am ajuns să fim străini acasă la noi. DE ZILE ALE GUVERNĂRII DEMOCRATICE Am ajuns să nu mai fim întrebaţi cum vrem să trăim. „Nu există în adevăr în lume decât două pentru apoi. Care ar fi, în opinia mea, diferen- să sprijine această Alianţă vor face acest lucru. ronin la insistenţa europenilor. Un simplu ordin miliard de lei), să scoată la iveală mecanis- Pentru noi iau decizii irozii, forme ale tiraniei şi ale decadenţei unui stat ţa dintre aceste două Alianţe? Diferenţa dintre Sunt sigur că cele patru componente au echipe al Moscovei ar fi fost executat imediat). Această mul de fraudare în proporţii extrem de mari, de parcă nici n-am exista… omenesc: despotismul şi demagogia. Şi despo- AIE şi ADR este totuşi mare. bune de lucru, care vor pregăti terenul pentru o pată ruşinoasă pentru Republica Moldova, afla- să replanifice unele lucrări care încă nu au fost tismul egalizează pe oameni, supunându-i unu- În primul rând, ADR s-a format după o gu- eficientă guvernare democratică, de care aceas- tă chiar în centrul geografic al Europei, poate fi executate în scopul reducerii cheltuielilor în Suntem ca nişte peşti cu cârligul ia singur, lăsând să degenereze cele mai nobile vernare cruntă a agro-interfrontiştilor, dar totuşi tă aşchie de popor are nevoie ca de aer. ştearsă printr-o simplă decizie a Parlamentului această perioadă de profundă criză economică înfipt în cerul gurii – facultăţi ale lor, patime bune şi inteligenţă; relativ mai lejeră, şi de scurtă durată. AIE însă 1. Deja s-a vorbit despre anularea, chiar chiar la prima şedinţă a lui. (se vorbeşte că Voronin planificase construcţia să nu putem pronunţa nici o frază, precum demagogia are acelaşi fatal efect prin s-a format în condiţiile unei guvernări comunis- la prima şedinţă a noului Parlament, a vizelor 2. O altă problemă, care mocneşte de ani de în faţa clădirii Parlamentului a unui sistem în- nici un cuvânt de revoltă… indiferentismul care-l inspiră naturilor deschise te foarte crunte (mai corect comuno-frontistă, pentru cetăţenii români. Această hotărâre luată zile, a cărei rezolvare nu necesită timp, eforturi treg de havuzuri extrem de costisitoare. Am ajuns să nu mai ştim şi mari, văzând în faţă-le biruinţa constantă a opoziţia ppcd-ului de până la 2005 fiind doar după evenimentele din 7 aprilie a fost un moft şi cheltuieli mari, ar fi deschiderea, în sfârşit, a 5. Revenirea de urgenţă la cooperarea cine suntem, mediocrităţii şi a şiretlicului” mimată. Se ştie că chiar manifestaţiile de stradă al lui Voronin, prin care i-a făcut persona non celor două consulate la Cahul şi Bălţi. Nedorin- în Bazinul Mării Negre alături de Georgia (M. Eminescu, Opera politică, II, 395) erau organizate după o schemă a lui Voroşca), grata pe toţi fraţii noştri de peste Prut, fraţii lui ţa guvernării comuniste (iarăşi este moftul lui şi Ucraina, parteneri trădaţi de Voronin în de unde venim. pe parcursul a 8 ani în condiţiile unor încălcări dinspre Moscova simţindu-se ca la ei acasă. A Voronin) de a soluţiona această problemă i-a si- momentul când se prefigura o reducere a in- Istoria noastră ne-o scriu lichelele O veche zicală românească spune ”Pregă- foarte grave ale drepturilor cetăţeneşti, în con- fost şi o palmă dată Uniunii Europene, ai cărei lit ani de zile pe zeci de mii de cetăţeni din toate fluenţei ruse în zonă. Acest lucru este foarte şi veneticii. teşte plugul din iarnă”. Ce legătură are această diţiile când guvernarea comunistă este pătată de cetăţeni sunt şi românii. A fost un act de răzbu- colţurile Republicii Moldova să facă drumuri şi important în special acum, când atât Geor- Purtăm mereu noaptea în suflet şi cuget. zicală şi titlul de mai sus cu realitatea noastră sângele nevinovat al tinerilor maltrataţi şi ucişi nare antiromânească al lui Voronin (de unde, cozi la Consulatul României la Chişinău. gia, pe teritoriul căreia Rusia se comportă ca Nu mai avem coloană vertebrală. de astăzi, când încă foarte multe lucruri nu sunt în mod sadic. Trei componente ale AIE au de- Doamne, la acest om, prin venele căruia curge 3. Chiar la prima şedinţă a noului Parla- la ea acasă, cât şi Ucraina, hărţuită de ruşi ba clare? Voi încerca să explic. Sâmbătă, 8 august, monstrat timp de peste două luni putere de vo- şi sânge românesc, s-a acumulat atâta ură faţă ment, în preajma noului an şcolar, ar putea fi cu războiul gazelor, ba cu recentul război di- Întindem de bună voie mâinile spre amiază a avut loc un moment epocal: a fost inţă, principialitate şi stoicism sub o presiune de fraţi?). Acest moft al lui Voronin este umi- luată o decizie de stopare a acelor hotărâri ana- plomatic, au nevoie de sprijin diplomatic. Or- pentru a ni se bate cuiele. creată „Alianţa pentru Integrare Europeană” psihologică fără precedent din partea guvernării litor nu numai pentru cetăţenii români, dar şi cronice elaborate de Stepaniuc, Stati şi compa- ganizaţia GUAM trebuie să fie revigorată, să Rămânem pasivi când ni se smulge (AIE). Unii comentatori politici (cu părere de comuniste. pentru cetăţenii Republicii Moldova care, pen- nia privind de denumirea limbii predate în licee fie recunoscută de Uniunea Europeană drept o limba din gură, rău, de bună-credinţă) s-au grăbit să minimali- În rândul doi, calitatea componentelor AIE tru a perfecta o invitaţie, în baza căreia cetăţea- şi gimnazii (limba română), revenirea la Istoria importantă organizaţie regională în sud-estul când străinii ne şterg memoria zeze importanţa acestui eveniment, făcând o este net superioară fostelor componente ale nul român trebuie să obţină viză la Consulatul românilor şi scoaterea din programele şcola- Europei, care ar limita hegemonismul Rusi- şi amintirile. paralelă cu fosta ADR din a. 1998. Voi încerca ADR, în care a fost împins şi calul troian al Republicii Moldova de la Bucureşti, ei trebuie re a acelei anacronice Istorii integrate, cu care ei în această zonă. Republica Moldova îşi va să vin cu unele puncte de vedere personale (s-ar ADR – ppcd-ul lui Roşca care, până la urmă, să piardă mult timp şi să strângă o grămadă de s-a încercat mutilarea spiritului apartenenţei de putea rezolva şi propriile probleme legate de Acceptăm la loc de cinste minciuna, putea să fie mai mult sau mai puţin subiective) a devenit groparul acestei Alianţe, groparul pri- documente absolut inutile. Cunosc bine acest neam la tânăra generaţie. Va fi un foarte bun decizia recentă a Kievului de înăsprire a con- prezentată fariseic drept adevăr… asupra acestei paralele. În primul rând, cei care mei iniţiative a guvernului Sturza de integrare lucru deoarece, fiind responsabil de perfectarea cadou pentru profesori şi elevi la început de an diţiilor de trecere a hotarului cu Ucraina pen- Ne-au rămas doar braţele – fac această paralelă (mă refer la oamenii de bu- europeană, naşul viitoarei guvernări comuniste unei invitaţii pentru un cunoscut de-al nostru, şcolar. tru basarabeni. să muncim. nă-credinţă, nu la mercenarii de meserie aflaţi de lungă durată, a condus la depărtarea de UE profesor la Universitatea Alabama din SUA, 4. Formarea unei comisii parlamentare in- 6. Condamnarea comunismului, aşa cum Ne-au mai rămas sărăcia în solda comuniştilor, cum ar fi scandalosul şi rămânerea în sfera de influenţă a Rusiei, în- Petru-Aurelian Simionescu, care ne-a propus dependente, inclusiv cu cooptarea unor membri au procedat şi alte ţări din sud-estul Europei, Mihai Conţiu de la scandaloasa fiţuică, „Mol- deplinindu-şi de minune misiunea (de ce totuşi să participăm la un proiect de cercetare în do- din structurile europene, care ar face lumină astăzi membre ale UE. Este o problemă mai şi plânsul… dova socialistă”, (cer scuze, suverană) invo- foarte mulţi dintre adepţii ppcd-ului au recunos- meniul creării minitehnicii agricole – un do- în acest tunel întunecos creat de comunişti în mult de natură etică, o lumânare aprinsă pe Dar oare cât vom rămâne luntar dau apă la moara comuniştilor. Priveam cut iudaismul lui Roşca doar peste mai mult de meniu deosebit de important pentru fermierii cazul evenimentelor din 7 aprilie. Activitatea mormintele zecilor de mii de basarabeni sa- cu capul plecat? deunăzi minunata emisiune „În profunzime” la zece ani, el reuşind să mai comită câteva trădări din Republica Moldova, am trecut prin acest acestei comisii va fi de o durată mai lungă, însă crificaţi de acest regim inuman, o compensare Nu facem noi parte dintr-un neam PRO TV Chişinău, prezentată abil de prea bine grave până a distrus complet partidul)? proces ruşinos. După depunerea acestui vraf sperăm că până la expirarea primelor 100 de morală a altor sute de mii, ale căror destine au de glorie?... cunoscuta jurnalistă Lorena Bogza (dacă s-ar În al treilea rând, AIE s-a creat într-o am- de documente la Oficiul de Migraţie şi Azil al zile ale guvernării democratice va fi finalizată. fost mutilate de acelaşi regim. Tu, intelectualule, care-ţi vinzi organiza un concurs de emisiuni de acest gen, bianţă internaţională mult mai favorabilă. Ea va MAI (tocmai şapte la număr) şi plata unei taxe Iar preşedintele Republicii Moldova în declara- sunt sigur că Emisiunea „În profunzime” de la avea o susţinere totală a Uniunii Europene în de 39 de lei mai urmează să aştepţi 30 de zile ţia sa de Anul Nou şi cu ocazia primelor 100 de Valeriu Dulgheru demnitatea pe bobul de linte, PRO TV ar fi în topul lor), unde analistul poli- promovarea reformelor economice, structurale, până primeşti la mână invitaţia. Dacă aduci ar- zile de guvernare le va spune tinerilor, părinţilor care nu ai forţe să învingi laşitatea… tic Igor Boţan făcea tocmai această paralelă în- politice, în efectuarea paşilor de apropiere de gumente convingătoare, dublând şi taxa, poţi şi bunicilor lor că Tu, ţăranule, care ai fost mereu tre AIE şi ADR. În acelaşi timp, aceeaşi opinie Uniunea Europeană. primi invitaţia în cel mai fericit caz timp de 15 nu ei sunt vinovaţi fruntea ţării, a lui I. Boţan (evident cu comentariile respec- În rândul al patrulea, destrămarea ADR- zile. După ce cetăţeanul român primeşte invi- de vandalizarea iar astăzi nu ai cu ce lucra pământul, tive) era prezentată de comunişti la postul lor ului a avut loc într-o perioadă când nu se ştia taţia, o depune împreună cu alte documente la celor două clădiri. N4. Dorinţa majoră a comuniştilor este să-şi ia ce înseamnă un regim comunist totalitar. Acum, Consulatul Republicii Moldova din Bucureşti şi De asemenea, este nu ai unde să-ţi realizezi revanşa cât mai repede, fără a aştepta prea mult după opt ani de o astfel de guvernare, compo- primeşte (sau nu primeşte) viza peste 5-7 zile, strict necesară for- produsul muncii… (tocmai 4 ani până la următoarele alegeri este nentele AIE vor fi foarte atente în declaraţii, vor deseori nu însă fără probleme: de a face mai marea unei comisii Unde vă este virtutea? prea mult. Este de înţeles această grabă, fiindcă face tot posibilul pentru a rezolva problemele multe drumuri la Bucureşti (închipuiţi-vă că parlamentare care De ce veneraţi călăul timpul lucrează foarte păgubos împotriva parti- interne prin consens, în mod civilizat, prin ce- invitatul Dvs. este de la Timişoara, Oradea sau să reevalueze cos- care v-a dus în Siberia, dului comuniştilor, la general, şi a lui Voronin şi dări reciproce. Liderii celor patru fracţiuni îşi Baia Mare). De asemenea, să ne închipuim ca- tul lucrărilor de v-a măturat podul, provocând foametea… Familiei, în parte). Părerea mea este că noi toţi, dau foarte bine seama că hienele comuniste zuri extreme, cum ar fi un deces sau alte cazuri reparaţie a celor inclusiv presa, trebuie să punem umărul la con- abia aşteaptă să apară primele fisuri (ei chiar le grave, când nu se poate aştepta atâta timp, prin două clădiri (prea De ce votaţi împotriva viitorului solidarea acestei Alianţe, la întremarea ei după vor stimula pe toate căile posibile: cu mâinile ce proceduri umilitoare trec bieţii oameni. Anu- umflate, după ulti- copiilor voştri?... aceste naşteri foarte grele. Are strictă nevoie de cozilor de topor, prin naivitatea unor persoane larea cât mai rapidă a acestei proceduri ruşinoa- mele declaraţii ale Neamule, blând până la nerozie! o perioadă de reanimare, cum ar spune medicul. cu influenţă ş.a.), în care vor bate pene pentru a se inventate de Voronin va fi o primă dovadă de lui Voronin atin- Te vei trezi oare din „somnul de moarte”? Critica este bună, îi mai ţine treji pe politicieni, le lărgi şi, în final, să distrugă Alianţa. conformare a noii guvernări democratice nor- gând cifra de 700 Vei înţelege că drumul tău e alături dar în situaţia actuală ar trebui s-o lăsăm mai Ei bine, să sperăm că măcar cei care pot melor europene (ceea ce nu a dorit să facă Vo- de milioane – 1 de acei care-ţi vor binele; de acei care-ţi apără demnitatea Scrisoare din Veneţia şi visul; Vot anticomunist la Bologna. de acei care-ţi venerează strămoşii?... Oare vei rămâne robit mai departe? Să nu găseşti forţe Ca în blocada Leningradului, după apă… pentru a-ţi face dreptate? ... la alegeri se pleacă de lângă Veneţia, din dent, îţi este dor, nu-ţi este dor însă şi de modul buze. /Au fost şi iniţiative personale. Ion Teleş- Altfel, de ce te-a mai născut Dumnezeu?... Mestre. De dimineaţă Iurie Bojoncă a şi trimis în care acestea ţi le oferă: te trimite la sloganul cu, locuitor în Noale (Veneţia), a transportat la deja la Bologna un microbuz-desant cu oameni „Planetei Moldova”: „Avem di tăti”). Întâlniri. Bologna 20 de persoane cu microbuzul propri- Vlad ZBÂRCIOG de treabă şi cu Tricolorul. La orele 14.00 a ple- Fotografii de grup. Mici cumpărături. Cineva ne etate personală, făcând două călătorii tur-re- cat el însuşi, cu două autocare mari, ochi cu îndulceşte cu „zefir de acasă”. Noi cunoştinţe. tur doar pentru a contribui cu ceva concret la lume. Alţii cu autocarul comandat pentru 16.00 Totul scurt şi „la obiect”. SCHIMBAREA de ACASĂ. Oleg Chicu, locuitor epublica Moldova traver- sau încătuşată, relaţiile de cooperare crearea unui cadru stimulator pen- de Asociaţia „DACIA”, îndreptând lumea, dacă Drumul înapoi este deja relaxat. Lumea în oraşul Treviso, a organizat din propria iniţia- sează o perioadă nespus şi parteneriatul egal între stat şi ONG- tru dezvoltarea şi fortificarea sectorului o fi să nu încapă, către gara feroviară, către au- şi-a făcut datoria, s-a încurajat şi e clar de ce. tivă un autocar cu 55 de locuri. / Întâlnirea de Rde grea, când, împreună cu uri au fost mimate sau golite de con- neguvernamental, prioritar fiind spaţiul tocarele din Padova, comandate de alţi basara- Nu mor caii când vor câinii, se gândeşte fieca- la Bologna a fost deosebită. Ziua de miercuri efectele dezastruoase ale unei dictaturi ţinut. Este clar că nu se poate merge rural; beni pentru orele 17.00. Încăpem cu toţii, deşi s-a transformat în Duminică. /Prezenta Tri- îndelungate, asupra cetăţenilor se răs- înainte, spre ţările civilizate, fară o reevaluarea unor proiecte giganto- câţiva pe nişte scăunele. Unii dintre pasageri colorului a dat speranţă. /Am filmat. Am luat frâng acut şi consecinţele crizei gene- societate civilă dezvoltată. In contex- manie, care pun în pericol ecosisteme- rale a societăţii şi a statului, care a fost tul marilor schimbări necesare moder- le, resursele naturale, sănătatea popu- au cu ei copii mici. Un copil, mic de tot, iniţi- dnei Tatiana Mătăsaru (sora dlui Mătăsaru, tăinuită ani în şir de guvernarea comu- nizării şi democratizării R. Moldova, laţiei (de ex., reîntoarcerea la furnale al, plânge. Afară e căldură mare, 32 la umbră. arestat în contextul revoltei anticomuniste din nistă. Deşi lipsită de informaţie veri- Mişcarea Ecologistă consideră opor- (Rezina) şi termocentrale pe cărbuni Lumea e tăcută, îngrijorată. Fiecare străin aici, 7 aprilie a.c.) un interviu. A plâns şi a mulţu- dică despre starea social-economică a tună o abordare civilizată, europeană (Ungheni); exploatarea neautorizată şi fiecare cu gândurile sale. În scurt timp, observ mit persoanelor care au ţinut greva foamei în RM, societatea a simţit pe propria pie- a relaţiilor dintre putere şi societatea primitivă a zăcămintelor minerale (pes- grupuleţe de rude, prieteni, cunoscuţi de mo- semn de solidaritate cu fratele său. Ion Oglin- le decalajul dintre minciunile oficiale civilă, dintre sectorul neguvernamen- te 400 de cariere) şi a fondului forestier ment. Drumul durează două ore, dar nu insis- dă cu soţia sa, dna Irina Ursu, au venit la vot despre bunăstarea poporului şi sărăcia tal şi instituţiile de stat, abordare care de stat; tăm cu discursuri. Lumea aici e păţită, conşti- în costume naţionale. Această Miercuri Mare cumplită pe care o suportă milioane ar deschide posibilităţi enorme pentru infrastructura din lunca Prutului de entă.Vera Coţaga face evidenţa celor ce şi-au a fost marcată şi de prezenţa la urna de vot de moldoveni, fapt care a făcut ca la implicarea directă a cetăţenilor în so- Jos sau izolarea masivului silvic de la rezervat loc, le înscrie telefonul, povesteşte din Bologna a bunicului Pavel Straistă, de 82 29 iulie 2009,4naioritatea cetăţenilor luţionarea problemelor existente şi în Condriţa etc.). despre Asociaţia „DACIA”. Găsesc de cuviinţă de ani, care a venit în Italia să-şi vadă nepo- să aleagă DEMOCRAŢIA, ca singu- crearea sinergiei necesare pentru edi- Mişcarea Ecologistă face apel că- să spun scurt ceva dinspre Asociaţia A.M.I.C.I., ţii şi aici l-au apucat alegerile. Sa nu mear- ra cale de a salva Republica Moldova ficarea unui stat de drept şi a unei so- tre ONG-urile din toate sectoarele, colaps şi de a o integra în familia ţări- cietăţi prospere. Evenimentele politice către reprezentanţii societăţii civile dar şi despre faptul că lumea s-a cam săturat gă?! A venit îmbrăcat în tricou alb ca neaua Mateo, cel mai tânăr alegător lor europene. Mişcarea Ecologistă din din ultima perioadă, comportamentul să-şi folosească experienţa şi resursele de comunişti. Mai ales după 7 aprilie. Inclu- pe care era scris clar şi pronunţat cu negru: de la Bologna, cu mămica sa Moldova (MEM) constată că în ulti- demn al deputaţilor au făcut ca AIE să umane pentru decomunizarea societăţii siv România. Iată că Băsescu preferă să vor- JOS COMUNIŞTII ! Nea Pavel Straistă a mii 8 ani de zile, pe lângă uzurparea restabilească credibilitatea electoratu- moldoveneşti şi a instituţiilor de stat, bească cu Chirtoacă şi nu cu Voronin, le zic. fost primul în topul zilei. Stam la rând toţi să re, plin de speranţă, încurajându-se în tăcere, puterii, subordonarea justiţiei, mass- lui în clasa politică şi în capacitatea ei să contribuie la consolidarea relaţiilor Şi le spun despre întâlnirea din 15 mai, de la ne fotografiem cu “bunelul” şi cu”tricoul isto- ca nucul acela al lui Druţă: „Las’ că-i bine. Piatra-Neamţ, a primarilor de pe ambele maluri ric”. În top a fost si o bunică, doamna Nadejda Las’ că-i bine, frate!” Nu mai rabd şi-i învălui ale Prutului. Transmit în salon „Ziarul de gar- Topor, de 79 de ani, venită şi ea la nepoţi. La în- pe toţi să cânte cu mine: „Vai sărmanii duşma- dă” cu fotografia întâlnirii, dar şi imagini cu- trebarea pentru cine a votat, “bunica noastră” a Apelul nii, cum ş’-o cherdut ciucurii, codrule, codrule tremurătoare ale actelor criminale din 7 aprilie. răspuns clar: “Am votat SCHIMBAREA!” Nici drag (…)”. Începutul e de bun augur: se cântă Imaginile merg din mână în mână, dar nu mai nu putea să răspundă altfel o fostă profesoară Mişcării Ecologiste din Moldova către în şir, cântecele noastre, până la Veneţia. Ba mai ajung la mine înapoi. Când ajungem în margi- de limba română. Ei au fost cei mai în vârstă mult, aflăm ştiri proaspete-prospeţele de acasă: nea Bologniei, coborând cu toţii, mă pomenesc alegatori la circumscripţia din Bologna. Şi cei comuniştii, într-adevăr, „şi-o cherdut ciucurii”, societatea civilă şi în mijlocul şirului uman. Încet-încet însă, atrasă mai înţelepţi. Această simpatică “pereche de nu sunt DELOC majoritari în capu’ oamenilor, de dorinţa de a imortaliza această mişcare, aces- bunici” a fost cu totul emblematică. Ei ar putea cât de necăjiţi şi induşi în eroare ar fi aceştia. te feţe şi, mai ales, voind să surprind un copil, constitui o lecţie de conştiinţă pentru multe mii Alianţa pentru Integrare Europeană Asta şi trebuia de demonstrat. Nu ţin ei istoria mă pomenesc în coada coloanei, urmărind-o cu si mii de bunici din Basarabia. de ham chiar aşa cum cred, asta e. mediei şi instituţiilor de stat interese- de a guverna onest şi de a pune Legea dintre cetăţeni pentru crearea unui cli- un straniu sentiment de detaşare, ca de dincolo Ce mare adevăr, mă gândesc: faptele mari Seara, în Veneţia, la rugămintea mea, Iurie lor de partid, s-a produs o diminuare în capul mesei. Important este ca AIE mat civilizat, să-şi păstreze spiritul cri- de timp. Dumnezeule mare! îmi zic, privind şi- se sprijină pe detalii mici şi concrete. Iată că în- Bojoncă îmi telegrafiază panorama zilei văzută considerabilă a rolului societăţii civile să genereze voinţă politică, să înfăptu- tic asupra actului de guvernare, dar şi rul uman întins pe câteva sute de metri, mergând văţăm şi noi, puţin câte puţin, a fecunda timpul. în edificarea unui stat de drept, în re- iască marile transformări democratice să sprijine eforturile AIE, programele de el. Mesajul lui e ca o telegramă de pe front în sus, hotărât, cu copii în braţe, spre Consulatul Unii, poate că, doar după crimele din 7 aprilie, prezentarea intereselor cotidiene ale şi să păstreze încrederea cetăţenilor. sale de integrare europeană, de renaşte- primită prin staţie: „Cei mai activi au fost: Oleg moldav. Dumnezeule mare! Suntem ca în blo- venite ca un argument sângeros, în cel de-al 12- comunităţilor locale, ale asociaţiilor În această ordine de idei, MEM re economică, socială, culturală, ecolo- Chicu -22 de ani, Sergiu Arap - 20 ani, Liviu cada Leningradului, după apă!... Şi ochii mi se lea ceas, pentru ca să se şteargă orice îndoială. din toate domeniile de activitate, ale susţine coaliţia de guvernare Alianţa gică şi morală a R. Moldova. Bojoncă - 20 de ani, Ion Teleşcu - 28 de ani, Ion umplu de lacrimi. Suntem ca familiile bunicilor …Şi nu pot să uit şirul acela uman, urcând cetăţenilor de rând. Preşedintele RM, pentru Facem apel şi către organismele Oglindă - 28 de ani, Tatiana Mătăsaru, Xenia noştri în Siberia, ca evreiii în ghetourile germa- cu ochii în soare colina spre Consulatul nostru puterea comunistă au etichetat şi au Integrare Europeană şi propune: internaţionale, către reprezentanţii am- Lozinschi, Pavel Straistă - 82 de ani, Nadejda ne… de la Bologna. După relatarea lui Iurie Bojoncă, divizat societatea civilă în organizaţii • restabilirea dialogului public şi a basadelor străine din R. Moldova să fie Topor - 79 de ani, Vera Coţaga,- preşedintele “sănătoase” şi organizaţii antistatale, spaţiului de comunicare dintre putere consecvenţi standardelor democratice, La Consulat – lume multă. Şir uman neîntre- şirul meu e întregit cu cei doi bunici înţelepţi. Asociaţiei DACIA. / Notă: Asociaţia A.M.I.C.I. a au lichidat spaţiul public de comuni- şi societatea civilă pe principii noi, nu să susţină prin proiecte consistente pro- rupt, în 3-4 rânduri. Încăperea evident mică, in- Prezenţa copiilor şi a bunicilor, ca un chenar, organizat transport (două autocare a câte 55 de care şi dialogul civilizat, au încercat, de subordonare, ci de parteneriat veri- gramul de guvernare al AIE pentru rea- adecvată pentru un asemenea aflux. Acelaşi şir ca două extreme, persistă şi mă tulbură. („O, locuri) pentru plecarea la Consulatul General prin diferite forme, momeli şi amen- tabil şi egal; ducerea R. Moldova la normele statului pe scări, jos, în hol. Zăpuşeală, năduf, aer condi- neamule, tu, adunat grămăjoară, / ai putea să din Bolognia. Cu autocarele au fost mobilizate damente la legislaţie să dirijeze şi să • atragerea reprezentanţilor socie- de drept, la democraţie, la prosperitate, ţionat lipsă. Transpirată, lumea se mişcă calm şi încapi într-o singură icoană!...”). E ca şi când subordoneze sectorul neguvernamen- tăţii civile la elaborarea programului la integrarea deplină în comunitatea ţă- 110 persoane. / Iniţiativa Asociaţiei A.M.I.C.I. tăcut. Cei care ies transmit discret, ca pe un cod: mi-aş fi văzut neamul la faţă… Întreg. În chinul tal instituţiilor de stat şi partidului de guvernare a ţării, program bazat pe rilor europene. fost continuată de Asociaţia DACIA, care a or- „Poziţia 4. Sunt la poziţia 4”. Lângă Consulat lui de a supravieţui, în efortul de a-şi oferi un de guvernământ. Practic, aproape un principiile ecologice şi ale dezvoltării Pentru conformitate: Alecu Reniţă, ganizat un autocar de 55 de locuri pentru cei cineva difuzează fluturaşi privind noi modali- destin mai bun. deceniu, vocea societăţii civile a fost durabile; Preşedintele Mişcării Ecologiste din interesaţi să meargă la alegeri. / Alte peste 100 tăţi de transfer al valutei acasă. Nu lipsesc 2-3 Eugenia BULAT. bruiată sau redusă la tăcere, energia participarea organizaţiilor neguver- Moldova de persoane au plecat cu un mijloc de transpor- maşini-tarabe cu produse de acasă (de care, evi- Veneţia, 3.08.2009 creatoare a mii de organizaţii negu- namentale de profil la elaborarea pro- tul propriu, cu trenul, autobuze de rută, micro- vernamentale a fost desconsiderată gramelor sectoriale; Chişinău, 19 august 2009 Nr. 32-33-34 (3336-3337-3338), 27 august 2009 Literatura şi arta 9 Democraţia mai rămîne a fi doar o doleanţă Cu toate că zilele acestea aniversăm nişte eve- lui care au ales puterea dată şi au învestit-o cu cele mai că nu vor răspunde pentru încălcările legii atît timp cît ţilor fiecărei persoane. Anume acesta este scopul pri- şi mai grav decît imperfecţiunea legislaţiei, deoarece nimente frumoase de suflet şi de importanţă crucială largi atribuţii. sînt fideli şi loiali. Şi doar într-adevăr nu au răspuns, mordial al instanţelor judecătoreşti ca ramură a puterii pentru majoritatea cetăţenilor de rînd, ca şi pentru so- pentru noi toţi, trebuie să constatăm că şirul de proble- Şi modul în care în ultimii circa 10 ani a fost gu- indiferent ce s-a comis. în stat, dar nu apărarea securităţii statului, a suveranită- cietate în ansamblu, importantă este nu atît prezenţa a me acumulate şi nesoluţionate este atît de mare, încat e vernată Republica Moldova, de unde, de fapt, a emi- Iar pentru a evita pericolul uzurpării puterii, al ţii şi independenţei statale, a unor „interese” imaginate cât mai multe legi, cât asigurarea funcţionării acestor necesar ca întreaga societate să depună un efort enorm grat majoritatea populaţiei social şi economic activă, transformării funcţionarilor într-o castă a intangibililor, de cineva ale statului etc.etc. Însă adeseori în pricinile legi şi asigurarea protecţiei juridice a fiecărui cetăţean pentru a reveni la normalitate. modul cum au fost respectate Constituţia şi legile ţării, în care, în opinia unor persoane sus-puse, erau atinse în cadrul legislaţiei existente. Sutele de mii de participanţi la Prima Mare Adu- actele fundamentale internaţionale, drepturile şi liber- interesele statului, mai bine zis interesele unor per- Noua coaliţie de guvernare ce se constituie nu poa- nare Naţională din august 1989 şi multe alte sute de tăţile cetăţenilor, cum a fost tratată libertatea presei şi soane sau unui grup de persoane, se dădeau indicaţii te să nu ţină cont de aceste lucruri şi urmează să ma- mii de simpatizanţi care nu s-au aflat la acel moment egalitatea persoanelor fizice şi juridice în faţa legii, directe de a soluţiona cauza pornindu-se anume de nifeste voinţă politică şi să întreprindă măsuri urgente în piaţă şi-au exprimat năzuinţa de a făuri o societate cum au fost tratate istoria şi tradiţiile acestui pămînt ne la aceste „interese”. pentru însănătoşirea şi revigorarea tuturor ramurilor democratică şi un stat de drept în Republica Moldova. demonstrează că guvernarea nu poate fi numită în nici Puterea judecătorească a fost uzurpată, ca şi pu- puterii în stat, şi, îndeosebi, a puterii judecătoreşti. Şi Declaraţia de independenţă din august 1991 a un chip legitimă. Nu mai vorbim de faptul că au fost terea legislativă şi cea executivă, devenind o unealtă Desigur, în măsura în care acest tratament nu va fi po- făcut un prim pas pe calea acestor aspiraţii, proclamînd deschis neglijate principiile fundamentale din Declara- pentru atingerea scopurilor suzeranului. Mai multe sibil, urmează a fi adoptate măsuri hotărîte la capito- Republica Moldova UN STAT SUVERAN, INDE- ţia de independenţă, ultima mai fiind declarată pierdu- cazuri răsunătoare la CEDO, după care statul urmea- lul cadre. Considerăm că urmează să susţinem apelul PENDENT ŞI DEMOCRATIC, în care se GARAN- tă ori intenţionat ascunsă. ză să-i despăgubească pe cei nedreptăţiţi cu multe şi recent către Curtea Constituţională de a demisiona în TEAZĂ exercitarea drepturilor sociale, economice, Starea de lucruri la care am ajuns a fost generată, multe milioane, arată elocvent ce înseamnă să te de- plină componenţă. Şi mai necesare sunt remanierile de culturale şi a libertăţilor politice ale tuturor cetăţenilor în primul rînd, pentru că s-a încălcat principiul separa- zici de independenţa judecătorească promulgată de cadre în instanţele judecătoreşti, îndeosebi la nivelul Republicii Moldova. Aceste principii fundamentale au ţiilor puterilor. Sistemul de separaţie a puterilor în stat Constituţie şi alte legi de dragul interesului cuiva. conducerii acestora. La general, urmează a fi îndepăr- fost incluse în Constituţie şi în alte legi şi acte norma- a fost proclamat în Republica Moldova nu pentru a Nu este mai bună situaţia nici în multe alte cauze în tate din funcţii persoanele care s-au compromis şi mai tive adoptate pe parcurs. asigura pur şi simplu mai mulţi funcţionari cu fotolii în care nici nu ar exista „interesul” statului, dar în care compromit puterea judecătorească, ca şi din cadrul Dar, după 18 ani de la adoptarea Declaraţiei de in- organele ce exercită cele trei funcţii fundamentale ale domină arbitrarul din cauza nepotismului, cumetris- altor ramuri ale puterii. Totodată, speram că Coaliţia dependenţă şi după 15 ani de la adoptarea Legii funda- puterii în stat – care adoptă legile, care le execută şi mului, mituirii etc. Şi aici unii funcţionari, în catego- pentru Integrare Europeană nu va promova persoane mentale vedem că şi azi marea majoritate a cetăţenilor care judecă. Acest sistem de separaţie a puterilor a fost ria cărora intră şi judecătorii, ţin în minte „firmanul” cu o reputaţie dubioasă şi cu un profesionalism ce lasă acestui stat rămîn a fi ostaticii unui regim antidemocra- introdus exclusiv pentru a asigura apărarea drepturilor protector, dobîndit datorită ascultării şi neprincipi- de dorit, dar care au virtutea de a fi docile, servile, su- tic însoţit de totalitarism, frică, minciună, de represalii şi libertăţilor omului, adică apărarea acestor drepturi în alităţii lor în cauzele în care li s-a cerut, şi datorită puse şi care prin aceasta urmăresc scopul de a-şi reali- de diferit ordin împotriva celor ce au un alt punct de stat şi de stat, asigurîndu-se în ultimă instanţă existenţa acestui firman îşi permit nepermisul. Situaţia dată za propriile interese, adeseori şi ilegale. Vor fi necesare vedere decît cel al partidului fost pînă adineauri de gu- democraţiei. Separaţia puterilor ca atare a fost dictată are o influenţă nefastă asupra moralităţii societăţii, şi măsuri chemate să asigure şi din punct de vedere vernămînt şi al liderului acestuia. În rîndul majorităţii şi de necesitatea de a se evita uzurparea puterii de că- care nu mai crede în nimeni şi în nimic. organizatoric şi economic independenţa judecătorilor populaţiei persistă o atmosferă tensionată, neîncrede- tre o singură persoană, dat fiind că uzurparea puterii În contextul celor relatate nu poate fi trecut cu în Republica Moldova, inclusiv omiterea cenzului de rea în ziua de mîine, frica de funcţionarii şi organele totdeauna prezintă un pericol real de lezare a drepturi- vederea locul sau rolul Curţii Constituţionale în so- vîrstă pentru judecători. Chiar şi din simplul motiv care sînt formate şi plătite din buzunarul lor pentru a lor omului, un pericol pentru democraţie. cietatea noastră. Or, anume ea reprezintă autorita- de a-i pune pe judecători pe picior de egalitate cu re- le garanta şi apăra drepturile şi libertăţile. Aceasta este Însă, în pofida reglementărilor constituţionale cla- tea publică ce sprijină buna funcţionare a puterilor prezentanţii celorlalte două ramuri ale puterii de stat, consecinţa strangulării democraţiei, fapt ce conduce re şi univoce privind separaţia puterilor în legislativă, publice în cadrul raporturilor constituţionale de se- unde un asemenea cenz nu există. Credem că trebuie inevitabil la lipsa statului de drept. executivă şi judecătorească (art.6 din Constituţie), pu- există autoritatea judecătorească în calitate de ramură paraţie a puterilor în stat, de colaborare a ramurilor rediscutată şi chestiunea numirii sau alegerii judecăto- Or, democraţia se bazează pe 3 piloni care urmea- terea a fost uzurpată de către o singură persoană – de a puterii în stat, precum şi justiţia înfăptuită de instan- puterii şi, respectiv, de neuzurpare a puterii. În opinia rilor, făcînd acest proces mai transparent, care va asi- ză să asigure fiecărei persoane respectarea drepturilor Preşedintele Republicii Moldova, el şi administrator ţele judecătoreşti. Însă trebuie să constatăm că puterea noastră, Curtea Constituţională, în mai multe momen- gura selectarea şi menţinerea în funcţii a persoanelor sale fundamentale: a) supremaţia legii şi egalitatea tu- al partidului de guvernămînt de odinioară. Sau, anume judecătorească, în calitate de putere „egală în mărime” te de importanţă majoră pentru destinul democraţiei şi cu o înaltă ţinută profesională şi morală. Aceste şi alte turor persoanelor în faţa legii, b) justiţie independentă această persoană, în lipsa oricăror premise constituţio- cu cea legislativă şi executivă, ce are menirea să asi- pentru respectarea întocmai a prevederilor constituţi- măsuri trebuie să contribuie la statornicirea autonomiei şi c) presă liberă. Există în Republica Moldova acest nale şi legale, avînd în cadrul republicii parlamentare gure „balanţa” puterilor în statul de drept, s-a discredi- onale, nu a avut capacitatea şi ambiţia de a se ridica puterii judecătoreşti şi a independenţei judecătorilor în triumvirat, aceşti „trei fraţi nepătaţi”, care ar demon- doar împuterniciri restrînse de protocol şi reprezenta- tat nu în mai puţină măsură decît celelalte două puteri. pînă la nivelul pe care îl deţine potrivit statutului său, adevăratul sens al cuvîntului. stra că avem un stat de drept? Trebuie să constatăm, cu re, şi-a însuşit în deplină măsură şi la direct atribuţiile Lucrul dat s-a întîmplat datorită faptului că a fost ac- pentru a pune frîu ambiţiile anticonstituţionale ce au Dacă acţiunile noii guvernări cu menirea de a sta- părere de rău, că nu. puterii legislative (ale Parlamentului) şi ale celei exe- ceptată tacit, iar uneori şi făţiş, uzurparea puterii şi im- dus la minimizarea completă a rolului celor trei ramuri bili o orînduire cu adevărat democratică în republică Cauza unei asemenea stări de lucruri, pe lîngă cutive (ale Guvernului), transformîndu-le pe acestea în punerea de fapt a rolului secundar al puterii judecăto- ale puterii în stat şi concentrarea acestei puteri în mâi- nu vor reuşi, atunci şi alianţa nou-formată nu va reuşi unele circumstanţe de ordin obiectiv şi subiectiv, cir- un fel de subdiviziuni ale Preşedinţiei, iar uneori, şi ale reşti în sistemul puterilor în stat. În asemenea condiţii nile unei persoane care nu este învestită cu asemenea să se menţină la putere. Pentru că va fi înlăturată de cumstanţe secundare, de altfel, constă în aceea că pe partidului comuniştilor. guvernarea comunistă, care este pe cale de plecare, a împuterniciri. Curtea Constituţională treptat-treptat a valul nihilismului juridic şi anarhiei care, în lipsa de- parcursul ultimului deceniu la noi: 1) guvernarea s-a Acest sistem infect de guvernare prin uzurpare a devenit mai reacţionară şi mai antidemocratică în une- cedat poziţiile sale fortificate pînă la începutul anului mocraţiei, poate fi stăvilit într-o anumită măsură, se- transformat în una nelegitimă, pe de o parte, şi 2) a condus la promovarea în rîndul funcţionarilor de dife- le privinţe decît precedentul regim totalitar sovietic. 2000, care o defineau organic ca pe una dintre cele lectiv, prin dictatură. Or, alianţa nu va putea instaura fost uzurpată puterea, pe de altă parte. În anumite îm- rit rang, cu o prestanţă morală şi profesională joasă, a Totodată, cea mai importantă caracteristică a au- mai importante verigi ale statului de drept, ajungînd să dictatura. prejurări şi o putere sau guvernare constituită legal în slugărniciei şi lipsei de scrupule, a încălcării drepturi- torităţii judecătoreşti este independenţa judecătorilor, primească drept recompensă pentru acest lucru nişte Iar revenirea altor forţe, nedemocratice, la putere etapa iniţială se poate transforma în una nelegitimă. lor şi libertăţilor cetăţenilor, fapt incompatibil cu prin- care înfăptuiesc justiţia numai în numele legii, dar nu „simple” ceasuri. Cum s-ar spune – o tempora, o ma- va fi deja pe mai mult timp şi cu consecinţe foarte gra- Legitimitatea puterii se determină cu corespunderea cipiile unui stat de drept şi ale unei societăţi democra- conform indicaţiilor sau opiniilor din afară ori intere- res. ve pentru societate. acţiunilor puterii şi a exponenţilor acestei puteri cerin- tice. Ca recompensă pentru supuşenie şi fidelitate faţă sului personal. Prin aceasta se asigură capacitatea au- În sensul celor relatate s-ar putea spune că o auto- ţelor şi spiritului actelor supreme ale statului, istoriei şi de persoana nr.1 şi faţă de partid, funcţionarii respec- torităţii judecătoreşti de a zădărnici orice încercare de ritate judecătorească slabă şi o Curte Constituţională Dumitru BRAŞOVEANU, tradiţiilor ţării, actelor internaţionale la care acest stat tivi se bucură de o imunitate de nici o lege prescrisă uzurpare a puterii şi de apărare a drepturilor şi libertă- inertă pot deveni şi un obstacol în calea realizării re- deputat în Parlamentul de legislatura a XII-a (1990- este parte, precum şi aspiraţiilor societăţii, ale poporu- – un fel de firman ce le dă dreptul să mizeze pe faptul formelor economice şi politice. Şi acest obstacol ar fi 1994), ex-judecător la Judecătoria Supremă a RM SACRUL IDEAL AL NAŢIUNII Traducători şi traduceri Cine ignoră adevărul şi dreptatea se aintaşii noştri, care ne-au făurit istoria, Moldova în atâtea bucăţi, el va afla în minciună şi nedreptate, su- să ne plecăm frunţile cu pietate, pentru continuă să le terorizeze la ne- De vreo câţiva ani încoace aproape la fie- în structura sa şi un Departament pentru traduceri portându-le. a o cerceta şi cunoaşte. sfârşit fără cruţare. care colţ de stradă din Chişinău a apărut câte şi promovare a literaturii române din Republica Minciuna şi eroarea să vă fie în mai Mântuirea neamului românesc poa- În sufletul omului încap un Birou de traduceri, fapt care scoate în evi- Moldova, mai existând şi o recent formată Asoci- mare cinste decât adevărul ? te veni doar prin lumina adevărului şi atâtea nestemate spirituale, denţă cel puţin două aspecte ale acestui feno- aţie obştească a traducătorilor, cei care activează E una să crezi că trăieşti drept şi cu dreptăţii acumulată în cugetele şi sufle- iar unii cu regret şi le ţin mai men curios - mai întâi de toate a crescut ofer- în nenumăratele birouri de traduceri îşi iau licenţă totul alta-i, totuşi, să nu trăieşti strâmb. tele românilor. mult deşarte. ta pentru textele traduse, în special de când de activitate de la... Ministerul Justiţiei. În Legea Dacă lucrurile şi fenomenele le vom Cu fiecare vorbă înţeleaptă a ta, ce Sufletele mari ocrotesc basarabenii şi-au luat lumea în cap, evadând nr.264-XVI, intrată în vigoare la 12 martie curent, înţelege noi înşine greşit, le vom lega şi exprimă adevărul şi dreptatea, acumu- lucruri mari şi sacre: neamul, din „raiul” Rezervaţiei “Republica Moldova”, în art. 11 este prevăzut că „Examenul de atestare corela greşit. lezi o nouă rază de lumină ce-ţi face Ţara, natura, adevărul, drept- apoi, evident, afacerea aceasta, conjugată cu se organizează de Ministerul Justiţiei, iar examina- Există o şansă de a corecta unele mintea mai lucidă. atea… activitatea notarială, este destul de profitabi- rea se efectuează de Comisia de atestare”. Ce e cu greşeli şi de a evita să le repeţi în viitor, Sacrul ideal al naţiunii este realiza- Coloana vertebrală a naţi- lă. În sfârşit, i-a găsit huzurul şi pe cei care au această enigmatică Comisie de atestare, care îi sunt dar pentru început trebuie să le conşti- rea identităţii şi unităţii naţionale pentru unii depinde de coloana ver- făcut din actul traducerii o profesie, ar putea criteriile de formare şi cine sunt membrii ei? Nu se entizezi. dezvoltarea ei liberă şi civilizată în ca- tebrală a patrioţilor ei. Dragă constata cineva, mai ales dintre cei ajunşi în ştie. E un secret de stat. Puhoaiele „eliberatoare” pe arealul drul unui stat prosper. compatriot, ai grijă şi de co- situaţia să apeleze la serviciul acestor birouri Oricum, actuala guvernare nu poate fi învinu- românesc au vegheat vigilent sute de La momentul Unirii din 27 martie loană, ocroteşte-ţi-o ! de traduceri. E firesc să fie trase asemenea ită că n-are grijă şi de adevăraţi traducători profe- ani, ca românii moldoveni să nu-şi poa- 1918 a R. D. Moldoveneşti cu Româ- Libertatea naţională şi concluzii, după ce traducătorul îi cere pentru sionişti, membri ai unor uniuni de creaţie. Aceştia tă cultiva în plinătatea lor demnitatea, nia, România reprezenta ca teritoriu echitatea socială stau la baza o pagină de text tradus în limba română (sau sunt vizaţi în Legea privind dreptul de autor şi caracterul şi personalitatea lor etnică şi doar Moldova, şi doar Moldova era Ro- libertăţii şi prosperităţii indi- în cea de stat, cum preferă să se exprime ma- drepturile conexe, aprobată de Parlamentul Repu- istorică. mânia. Acest adevăr a rămas valabil şi viduale a fiecărui cetăţean. joritatea funcţionarilor publici) tocmai 120 blicii Moldova încă la 23 noiembrie 1994, ulterior Minciuna nu-i doar o simplă încer- după reunirea celor două părţi integran- Eschivarea de la respon- de lei. Da, da, nu e o greşeală de tipar, taxa modificată şi completată de mai multe ori. Ultima care de a duce oamenii în eroare, ea te ale Moldovei. sabilitatea menită actualului medie pentru o pagină format A4, dactilogra- modificare a tarifelor minime ale remuneraţiei de adesea-i chiar o crimă mare. Părţile Moldovei destrămate de că- tău chip te va duce la aceea ca fiată la două intervale, de text tradus e de o autor a fost efectuată de Guvern prin Hotărârea În relaţiile cu statele mici statele lăi sunt părţi ce pot şi trebuie să fie părţi s-o iai de la început, dacă nu sută douăzeci de lei. Notarii de stat sunt un nr.264 din 12 iulie 2001. (Curioasă această bizară mari au recurs în primul rând la min- integrale ale Moldovei şi României, re- în chipul tău actual, apoi în pic mai indulgenţi, pentru că aceştia se con- coincidenţă numerologică - a Legii din 11.12.2008 ciuni şi falsuri, ca mijloace de realizare integrate în Uniunea Europeană. cel nou de la începutul nivelului verigii duc de recenta Lege nr.264 - XVI din 11 decem- cu a Hotărârii din 12.07.2001!). De atunci, iată-s a tendinţelor expansioniste. Pe teritoriul Moldovei, Moldova e trecute deja şi, de regulă, de la mult mai Floarea minţii brie 2008 „privind autorizarea şi plata interpreţilor opt ani, pentru o coală de autor de proză (care in- Comiţând atâtea falsuri şi crime, şi România, iar România aici mai are şi greu. şi traducătorilor antrenaţi de Consiliul Superior al clude aproximativ 22 (douăzeci şi două) pagini, Doamne, bunul Eminescu Magistraturii, de Ministerul Justiţiei, de organele format A4, dactilografiate la două intervale), Gu- tot ei mai au curajul să susţină că sunt numele de Moldova. Târziu, dar am „descoperit” că nume- Nu s-a mai întors la Cină. drepţi!? De la acest nucleu de bun augur, le Vasile, pe care-l poartă un număr atât procuraturii, organele de urmărire penală, instanţe- vernul propune să i se achite omului de creaţie L-am văzut ţinîndu-ţi locul le judecătoreşti, de notari, avocaţi şi de executorii o taxă de 126 (una sută douăzeci şi şase) de lei. Crimele pe care le-au prezentat tu- când România era doar Moldova şi de mare de oameni, provine de la cuvân- La un capăt de lumină. turor cu „motivarea” că-s acte de drep- doar Moldova era România (anii 1917- tul grecesc basilike, care în antichitate, judecătoreşti”, intrată în vigoare la 12 martie cu- Cea mai mică taxă e de 54 (cincizeci şi patru) de rent. Astfel, în temeiul acestei Legi (art. 20, p. l.), lei şi se plăteşte pentru o coală de texte destinate tate, prin perfidia lor arată că sunt şi 1918), se va porni spre realizarea înal- atât la greci cât şi la romani, semnifica L-ai trimis să facă lumea-n mai oribile, şi mai odioase. telor obiective. o clădire publică din centrul oraşului cu Mai puţin de şase zile. ”pentru traducerile dintr-o limbă a minorităţilor enciclopediilor şi dicţionarelor. Tariful mediu al În relaţiile de drept să fie consfinţite După Unire Moldova a rămas cu cupolă şi era utilizată de tribunal, dar şi Rătăcind prin Iad Cuvîntul – naţionale care domiciliază pe teritoriul Republicii remuneraţiei de autor de 108 (una sută opt) de lei neadevărul şi nedreptatea? acelaşi nume istoric de Moldova, care în scopuri religioase ca biserică. Azi ba- Lut fixat în negre file? Moldova, precum şi dintr-o limbă de circulaţie in- se achită pentru o coală de texte ştiinţifico-teore- Sunt erori şi erori, minciuni şi min- se mai numea acum legitim şi Româ- zilică e nume ce-l poartă unele biserici şi ternaţională în limba de stat şi viceversa, plata se tice, inclusiv monografii. Referitor la traducători, ciuni. Pe noi ar trebui să ne intereseze nia. Acest firesc şi legitim adevăr a ră- catedrale impunătoare ale creştinilor ro- Greu lovit de-ntunecime face la tariful de 85 lei/pagină, format A4, dactilo- în aceeaşi Hotărâre a Guvernului se precizează că demascarea în primul rând a acelora mas pentru totdeauna, deoarece unirea mano – catolici. Nu-i deloc întâmplător Şi necopt cu hău-n braţe – grafiată la două intervale”. la editarea operei în traducere remuneraţia de autor care stau la bază, descifrarea cărora a fost înfăptuită pentru a rămâne pentru că atât de mulţi oameni poartă numele Fagure,-a căzut sub milă Este înduioşătoare grija statului pentru dificila se achită astfel: pentru autorul operei originale - în duce la căderea celorlalte. totdeauna. Vasile, nume ce semnifică noţiunea de S-o-mblînzească, s-o răsfaţe. muncă a traducătorului. S-ar părea că cei care al- proporţie de 60% şi pentru traducător - 40% din Pentru a putea depăşi erorile străine, Să le lămurim celor ce nu cunosc, biserică. Probabil şi de aceea că creştetul cătuiesc în cadrul Uniunii Scriitorilor din RM o tariful remuneraţiei de autor. În felul acesta, luînd dar, şi cele proprii, mai întâi trebuie să să le demonstrăm cu multă răbdare şi Omului se aseamănă cu cupola bisericii, Suspendat şi-acum pe scara impresionantă cohortă de străluciţi maeştri - tra- în considerare tariful mediu de 108 lei pentru o le identifici cu exactitate. „prietenilor” noştri, dar să le răspundem iar aceasta îl obligă să fie un templu viu, Îndoită de-ntrebare – ducători, pentru care această îndeletnicire este cu coală de autor (22 pagini), traducătorului i se achi- Fiecare membru şi apărător al Cetă- şi răspicat cu sfântul adevăr:- Chiar ea, un ocrotitor al valorilor morale şi spiri- Stea umbrită-i de candoare adevărat brăţara lor de aur, nu mai găsesc bănci tă pentru munca sa tocmai... 43,2 lei, sau aproape 2 ţii Naţiune trebuie să-i cunoască istoria, Moldova, e România! Moldova e însăşi tuale, să vegheze puritatea lor. În limba Sfînt-a soarelui-răsare? pentru a-şi depozita fabuloasele venituri. Dar ase- (doi) de lei de pagină. Un tarif de 85 de lei/pagină problemele şi năzuinţele. nucleul României contemporane! Punc- sanscrită cuvântul „Om” semnifică noţi- menea scriitori - traducători ca Igor Greţu, Va- şi altul de 2 lei/pagină, ambele elaborate şi stabilite Cum e prea-nvăţat cu moarte, Imperiile rivale s-au bătut între ele tum! unea de Dumnezeu, pe când la noi la ro- lentina Buzilă, Mihail Ion Ciubotaru, Miroslava de unul şi acelaşi guvern comunist. Iată atitudinea O fereşte de-ndoială, şi de la ţările mici, dar nu din sincer in- Procesul istoric de realizare a unită- mâni fiecărui cetăţean i se zice Om, iar Metleaeva, Anatol Ciocanu, Vlad Pohilă, Aureliu acestui regim antinaţional şi antisocial faţă de in- Curăţind de Rai Infernul – Busuioc, Eugenia David şi mulţi alţii niciodată nu telectualitatea de creaţie. Traducătorilor de duzină, teres pentru acestea din urmă. ţii naţionale, care-i un proces universal, în adresare către el îi mai zicem şi dom- El, ca prinţul ei de gală? După ce au comis atâtea…crime, firesc şi pentru neamul românesc, oare nule, domnul. O! Dacă oamenii noştri au fost solicitaţi de către notari, judecători, avocaţi care au de a face cu nişte texte clişeizate, Minis- mai îndrăznesc să declare pe deasupra mai rămâne şi la începutul secolului n-ar lua în deşert atâtea şi atâtea noţiuni, şi alţi funcţionari de stat. Cine, totuşi, sunt cei care terul Justiţiei le eliberează licenţe de activitate, fi- L-am surprins întins pe cruce, activează în puzderia de birouri de traduceri din ind privilegiaţi într-un mod cu totul nejustificat, iar că sunt şi drepţi. XXI încă nerealizat!? cât de mari şi măreţi ar fi! În limba ve- Şi bătut de vers în cuie. R. Moldova? De regulă, sunt nişte persoane care traducătorii profesionişti, aceştia, în calitatea lor de Într-o cauză dreaptă şi sfântă, ade- Realizarea idealului sacru al unită- che greacă basilias, basilicos, basileio Locuind în Înviere, cunosc două-trei limbi, dar nu mai presus de nive- oameni de creaţie, fiind, de regulă, în opoziţie faţă vărul cuvintelor şi gândul adecvat sunt ţii naţionale şi conştientizarea propri- – semnifica şi noţiunile de rege, regesc, N-are timp să ne-o mai spuie? valori primordiale. ei identităţi în cadrul statului unitar şi împărăţie. Evident că numele Vasile pro- lul superficial al cuvintelor. Unii dintre ei traduc, de un regim inuman, sunt trataţi cu o făţişă bătaie Interesele doar ale acelor oameni prosper, sunt condiţiile necesare indis- vine şi de la aceste noţiuni şi are menirea Stă la stînga Ta, Stăpîne, de exemplu, din română în rusă expresia „a trage de joc. E strigătoare la cer o asemenea atitudine şi sânt nobile, care-s în concordanţă cu in- pensabile legate de dezvoltarea liberă şi să ne sugereze ideea că cei cu numele Ca la ţărm de-nţelepciune: un pui de somn”, doar în sens liniar - „потянуть abordare a problemei şi e stringent necesar ca noua teresele naţiunii şi ale lumii întregi. civilizată a naţiunii în epoca contempo- Vasile, dar şi toţi cei cu numele de Om, Pe-un catarg e floarea minţii, цыплëнок сна”, sensul ei, evident, fiind cu totul guvernare să analizeze situaţia din acest domeniu Valorificarea trecutului este un im- rană. Domn au posibilitatea şi trebuie să simtă Pe-altu-i mort care n-apune. altul. Scriitorii mai cunosc şi un caz anecdotic în şi să efectueze rectificările de rigoare. În special, perativ fără de care nu putem avea un Transnistria - areal istoric naţional şi să cugete regeşte, domneşte, omeneş- acest domeniu, când, în primul deceniu de după ţine de logica elementară, adică, mai popular, e la prezent şi un viitor temeinic. de veacuri al românilor moldoveni. te – dumnezeieşte: lucid, larg şi profund Azi e ziua Lui, beţi îngeri război, cineva s-a apucat să traducă în limba ro- mintea cocoşului, că această enigmatică Comisie Trecutul naţiunii noastre e alcătuit Cine e duşman direct sau ascuns al despre Neam şi Ţară, să poarte în suflet Trag din capăt de lumină, mână (moldovenească pe atunci) romanul lui A. de atestare a traducătorilor poate include, fireşte, şi din prea multe tragedii, jertfe, dar şi din Moldovei şi României, nu este vrednic şi-n cuget şi grija problemelor mari, şi a Unde El lărgeşte vadul, Tolstoi „�Х�о���жде�н�� по �м ���ука��”” („Drumul pătimi-pătimi- un reprezentant al Ministerului Justiţiei, dar forma- învăţăminte, ce ne-au costat prea scump de acestea. valorilor întregului Popor şi Regat. Să tot curgi, LIMBĂ ROMÂNĂ. rilor”), propunând în varianta sa titlul de... „Mer- rea şi activitatea ei ar trebui să fie de competenţa ca azi să fie ignorate. Călăul nu are remuşcări, el nu-şi iar- sul prin faină”. Greu de explicat de ce, în cazul în traducătorilor profesionişti. În semn de recunoştinţă pentru în- tă victima nevinovată. Dezmembrând Vasile D. Ciubuc Ion Mărgineanu care există Uniunea Scriitorilor din RM, ea având Nicolae RUSU 10 Literatura şi arta Nr. 32-33-34 (3336-3337-3338), 27 august 2009 Problemele limbii române în Republica Moldova Au trecut douăzeci de ani de la adoptarea legisla- tul să pronunţe cuvântul Basarabia. În România au situaţia este mai complicată. române. În emisiunile ruseşti la radio şi TVM, pe cului” nostru sau în a ceea ce ne desparte de Româ- ţiei lingvistice în Republica Moldova. Pentru prima fost interzise în 1947 peste 40 000 de cărţi despre În primul rând, problema principală a limbii stradă, la întruniri, adunări, concerte, manifestaţii in- nia, ci de a cerceta, de a cunoaşte trăsăturile carac- dată în istoria Basarabiei după 1812 au fost adopta- Basarabia. Ne-a indignat profund faptul că în 2009 române din Republica Moldova este factorul extern. terfrontiste se vorbeşte numai în limba rusă şi numai teristice ale limbii române vorbite pe întregul areal te trei legi fundamentale pentru soarta dezvoltării de doamna Ruxandra Garofeanu, directoarea Galeriei Soarta limbii în Basarabia s-a determinat în 1812, câte o dată pe lună se aduce aminte de „limba mol- lingvistic românesc din Transnistria şi până la Tisa, mai departe a spaţiului lingvistic românesc: „Legea Art Society din Bucureşti, a organizat una din cele dovenească”. din Carpaţii de Nord şi până la Dunăre şi Marea cu privire la statutul limbii de stat în RSS Moldo- mai mari expoziţii de pictură basarabeană din Bu- În al patrulea rând, în Republica Moldova s-a Neagră. venească”, „Legea cu privire la revenirea limbii de cureşti din ultimii ani, intitulată Bessarabia moia creat o situaţie lingvistică foarte dificilă. Toţi colo- Noi propunem să începem cu pronunţarea corec- stat în RSSM la grafia latină” şi „Legea cu privire (sic!). De ce a fost numită în limba rusă? Prin această niştii, comuniştii, veneticii continuă să vorbească nu- tă a limbii române la grădiniţele de copii. Avem în la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul RSSM”. formulă în limba rusă doamna Ruxandra Garofeanu mai în limba rusă, aşa cum a fost în anii 1944–1989. R.Moldova circa 2890 de grădiniţe. Educatorii trebu- Ziua de 31 august 1989 a devenit o zi istorică în pro- ne-a insultat, ne-a înjosit. Domnia sa ne face ruşi, ne În 1988 am cercetat arhiva CC al PCM şi am stabilit ie să cunoască la perfecţie limba română, să-i înveţe cesul de dezvoltare a limbii române în Basarabia. face nişte oameni pierduţi pentru cultura şi naţiunea că nimeni nu avea dreptul să editeze în limba româ- pe copii pronunţia corectă a limbii române. Totodată, Legile adoptate la 31 august 1989 de Sesiunea So- românească. Nu există Basarabia rusească. Basara- nă, numită în acei ani „moldovenească”, un ziar, o să fie controlat spaţiul informaţional, să eliminăm vietului Suprem al RSSM au fost apreciate, în acea bia este pământ românesc, deci şi denumirile acestor lucrare, o broşură sau manuale, materiale didacti- consecinţele politicii lingvistice ruseşti în spaţiul etapă, drept o mare victorie în lupta de renaştere na- expoziţii trebuiau să fie scrise în limba română. ce fără permisiunea CC al PCM. În 1944–1988, în lingvistic românesc. Compania „Teleradio-Moldo- ţională a populaţiei din Basarabia şi Transnistria. Dar Mişcarea de renaştere naţională în 1989–2008 RSSM au fost adoptate peste 200 de decizii ale CC va” urmează să contribuie fundamental la propaga- tragedia noastră constă în faptul că legislaţia lingvis- nu a „eşuat într-un naţionalism ieftin”, după cum al RCM prin care se permitea să se editeze lucrări rea limbii române şi a istoriei românilor. tică nu a fost pusă în practică. Unele prevederi din afirmă doamna Ruxandra Garofeanu, care nu a avut în limba română. După cum subliniază acad. Nicolae Ar fi cazul ca mass-media care luptă cu limba ro- aceste legi nu au avut un caracter ştiinţific, dar mai dorinţa să vină la Chişinău şi să studieze limba ro- Dabija, aceasta înseamnă că limba noastră era aproa- mână să fie pedepsite. mult politic. Noţiunile de „limbă moldovenească”, mână şi să vadă că în Basarabia 80% sunt români şi pe interzisă, arestată şi pusă sub controlul comuniş- Avem în Republica Moldova câteva centre arhi- „statalitate moldovenească” au conţinut politic şi nu vorbesc limba română. După cum scrie Ion Hadârcă: tilor. vistice care schimonosesc în continuare documentele corespund aprecierilor ştiinţifice. „Limba Română întotdeauna va fi cheia de boltă a În al cincilea rând, limba nu poate funcţiona cetăţenilor. După 20 de ani de la adoptarea legislaţi- Articolul 13 din Constituţia Republicii Moldova, faptelor noastre de gândire, doinire şi de simţire ro- dacă nu are spaţiul său de manifestare, de vorbire. ei lingvistice, numele cetăţenilor sunt schimonosite în care se stipulează că limba de stat în ţara noastră mânească” (Timpul, 2009, 14 august). S-a creat un paradox. Suntem o ţară independen- premeditat, abundă în greşeli. „Legea cu privire la este „limba moldovenească”, exprimă esenţa politi- O altă problemă dureroasă este valorificarea tă, dar vectorul informaţional lingvistic este rusesc, funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Mol- că şi nu pe cea ştiinţifică. Toţi savanţii din întreaga limbii române ca mijloc de comunicare în Republica aşa cum a fost până în 1991. În Republica Moldova doveneşti” este încălcată zilnic de lucrătorii Ministe- lume au recunoscut că limba vorbită în Republica Moldova. În 2001–2009 comuniştii au distrus meca- Rusia are 20 de posturi TV, 10 posturi de radio, care rului Dezvoltării Informaţionale, Arhiva Naţională a Moldova este limba română. nismele de funcţionare a limbii române. Ei au ridicat emit câte 368 de ore de informaţie rusească în 24 de Republicii Moldova, Direcţia generală a stării civi- Însă în acele timpuri s-au realizat mai multe ma- limba rusă la nivelul limbii oficiale în administraţia ore. În Republica Moldova se difuzează peste 360 de le din Moldova. Avea dreptate „Timpul” (12 august nifestări care au condus la lărgirea legăturilor ling- centrală, locală, universitară etc. Rusofonii au refu- ziare, reviste, prospecte în limba rusă. Zeci de mii de 2009) când scria că suntem independenţi de Rusia, vistice cu România. zat să înveţe limba română, au început să atace pe cărţi sunt aduse din Rusia şi răspândite în R. Moldo- dar avem în continuare „nume ruseşti”. Aşadar, Podul de flori a fost un miracol, a fost un pas de- toate direcţiile folosirea limbii noastre naţionale. când acest ţinut a fost anexat la Rusia ţaristă, şi în va. “Ivan am fost, Ivan am rămas”. Trebuie să luptăm cisiv în propagarea limbii, stabilirea legăturilor ling- Cunoscutul om politic şi om de cultură Vasile 1940, când Stalin cu peste 40 de divizii a atacat Ro- Cetăţeanul de rând este rusificat în continuare cu pentru a scăpa de moştenirea colonială rusă prin rea- vistice la nivelul oamenilor simpli. Atunci, în 1990, Vâşcu scrie: „Adeseori mă frige o durere sufletească mânia şi a anexat Basarabia a doua oară. Nu au fost ajutorul TV, radioului, în mijloacele de transport în lizarea corectă a legilor lingvistice. Aceste legi au ju- la Prut, s-au întâlnit sute de mii de români şi ei au insuportabilă, că limba neamului nostru, limba ro- de vină bunicii şi părinţii noştri. A fost un dictat, s-a comun, la concerte, adunări, sărbători, manifestaţii cat un rol decisiv în 1989–1995 în dezvoltarea limbii arătat comuniştilor din Republica Moldova că vor- mână, deşi este declarată în Constituţie drept limbă săvârşit o crimă împotriva limbii române. etc. române şi istoriei românilor în Republica Moldova. besc cu toţii una şi aceeaşi limbă – limba română. de stat, continuă să rămână pe planul doi în situaţiile În al doilea rând, în perioada 1944–1991 regi- Această invazie colonială lingvistică este susţi- Dar astăzi unele prevederi ale acestor legi s-au înve- Dar aceste legături în ultimii opt ani de guverna- de comunicare între locuitorii acestui plai” (Glasul, mul comunist de ocupaţie sovietic a interzis limba nută de forţele economice şi militare ale Rusiei. D. chit. Trebuie să avem o nouă legislaţie lingvistică, să re comunistă au fost sistate, anihilate şi distruse. Re- 2008, 9 oct.). Este o apreciere corectă. Dar care sunt română ca limbă de comunicare interetnică pe terito- Medvedev a propus o lege privind utilizarea forţelor depăşim treptat urmările colonialismului rusesc în publica Moldova rămâne, după cum scrie Irina Ne- cauzele? riul RSSM. Limba rusă a devenit limbă de stat, lim- militare ruse în afara graniţelor Rusiei, „pentru apă- Republica Moldova. chit, „o terra incognita pentru România” (Jurnal Unii consideră că tot noi suntem de vină, că, chi- bă oficială în RSSM. rarea cetăţenilor ruşi din străinătate” (Timpul, 2009, Anton Moraru, de Chişinău, 2009, 14 august). purile, „nu acţionăm mai hotărât”, că aşteptăm ca ci- În al treilea rând, populaţia rusofonă este cel 11 august). prof. univ., doctor habilitat în istorie Foarte mulţi intelectuali, dar şi oameni de rând neva să ne rezolve problemele, să ne înveţe cineva mai activ izvor de poluare a limbii române. Această Sarcina Institutului de Filologie a Academiei de Gheorghe CERNEA, din România, din 1944 până în 1989 nu aveau drep- cum să fim gospodari în casa noastră. În realitate, populaţie nu recunoaşte denumirea corectă a limbii Ştiinţă a Republicii constă nu în cercetarea „specifi- profesor de istorie În Basarabia, la 1862, era utilizat alfabetul latin! Atâta timp cât noi, vorbitorii de limbă română din lângă Liceul Regional din Chişinău. Candidatul se numea profesor de română la această şcoală în anii 1852-1866. Maica Maria Republica Moldova, suntem ameninţaţi, ca sabia lui Da- Vasile Muratov. Printre cele 17 întrebări de gramatică Prin urmare, în acei ani, în şcoala basarabeană, era utilizat Pe vremea când părinţii noştri erau la vârsta dragostei mocle, de pericolul revenirii la limba “moldovenească” şi (despre verb, moduri, timpuri, persoane şi numere, con- alfabetul latin, deşi româna era predată în ruseşte, deoare- ce dă în floare, acum stingându-se pe rând, ca un apus de la alfabetul rusesc, e oportun să ştim că învelişul firesc al jugări; despre interjecţie, despre semnele sintacsice (de ce limba de predare în învăţământul din Basarabia, aflată soare, se căsătoreau, de cele mai multe ori, nu din dragos- limbii noastre – alfabetul latin a fost utilizat în şcolile Ba- punctuaţie), despre sintaxa substantivului, unde exempele sub imperiul Rus, era rusa. tea a cărei pară le mistuia sufletele, dar după voia părin- sarabiei de până la 1862. neapărat sunt traduse în limba rusă), atestăm şi întrebarea: Am mai descoperit fidelitatea acestul profesor faţă de ţilor. De foarte multe ori iubirea era sacrificată pe altarul În virtutea circumstanţelor, ex officio, cu mai mulţi ani “Despre celle mai principale dialecte limbii române”! limba română şi marea lui dorinţă de a o preda generaţii- averii, cel mai sărac fiind considerat nedemn de către pă- în urmă, am răsfoit un număr impunător de surse de ar- Răspunsul lui Vasile Muratov este: “…cele mai temeinice lor tinere. A insistat, prin demersuri către oficialităţile şco- rinţii odraslei avute. hivă din Fondul secolul al XIX-lea al Arhivei Naţionale, lare, să predea Cu peste şase decenii în urmă, în satul Viişoara, din ju- ce ţineau de şcoala basarabeană, de limba română utilizată româna fără deţul Hotin, o fată însă îşi purta zestrea cu sine. Era moş- aici, de materialele didactice la acest obiect de studiu. remunerare în tenită de la Dătătorul de Viaţă şi care nu rămânea neob- S-a întâmplat ca aceasta să aibă loc la începutul celei şcoala ţinutală servată de ochiul omului. Pe Constantin Belicov din acea mai friguroase ierni, când tatăl meu plecase în veşnicie din Orhei, unde localitate l-a adus la casa Mărioarei Ciubotaru frumuseţea şi amintirea lui sângera. Atunci îmi găseam aleanul zi de la acea vreme şi hărnicia de care chiar dacă ar fi vrut, nu se putea nici zi la Arhiva Naţională. Mă afundam în braţele de dosare, nu se preda această materie sub despărţi, nici să le ascundă: foarte vechi, scrise de mână de funcţionarii ţarişti care au pretextul că nu erau surse financi- Maria, mergi după mine să fii stăpâna casei şi mamă guvernat Basarabia mai bine de o sută de ani, în rusa lor are. Şi i s-a permis (ANRM, fond copiilor mei? cu alfabet vechi, cu semnul tare ъ şi iati ђ, pe care iniţial, 152, reg.1, dosar 166, fila 346 Da’ ce ţi-a venit, Costică? le descifram cu greu. În miile de file îngălbenite de ani verso). Din acelaşi document mai Tare mai eşti harnică. căutam limba română! Intuiţia îmi spunea că nu se poate aflăm şi aprecierea supravegheto- Maica Maria atunci a înţeles că sensul vieţii ei este munca. Şi i-a purtat cinste cât i-a fost dat să nu fi lăsat ea chiar nici o urmă. După săptămâni şi luni rului titular al şcolii dată lui Mu- să trăiască, mâinile ei cunoscând odihna doar când i le-a unit o lumânare pe piept. De frumuseţe întregi de căutare, când curiozitatea trecuse în plictiseală ratov: ”profesorul Muratov predă cel care o alesese nu i-a vorbit nimic. Iar ea, mai mult copilă, nici nu prea avea habar cum arată. şi îndoielile începeau să-mi clatine pornirea, iar cerneala limba moldovenească la şcoala ţinutală fără plată, dar Mai târziu a aflat că era şi foarte frumoasă. în condei îngheţa de frigul ce domnea acolo, nu doar cel cu tragere de inimă, la fel de sârguincios este preocu- A durat viaţa lor din ziua înţelegerii mult peste şaizeci de ani, timp în care au ridicat o casă de afară, ci şi de acel din filele îngălbenite şi ferfeniţate, pat şi de predarea limbii ruse (subln.n.- L.C.) în tim- pe cinste în sat, deoarece Constantin Belicov era om avan în ale gospodăriei, iar Maria, fiind o îmi apărură în faţa ochilor nişte file scrise cu alfabet la- pul exercitării funcţiei respective şi n-a avut nici un gospodină neîntrecută, şi o mamă grijulie, i-a crescut pe cei doi fii ai lor – Ionică şi Serafim. tin, foarte sârguincios caligrafiate. Bucuria mea nu avea fel de distincţii pe tot parcursul slujbei”. …Apoi pe rând, cu patru ani şi ceva în urmă, casa durată de mâna care de tot ce se atingea margini! Erau vreo opt file. Imediat am început a le copia Distincţia urmează să i-o acordăm noi, actualii lăsa în urmă lucruri trainice a rămas fără stâlp. S-a mutat mai la deal, de unde se vede tot sa- într-un caiet de mărimea dosarului, pentru a păstra exact vorbitori de limbă română din Basarabia, care ne mai tul, într-o zi de iarnă, când zăpada scrâşnea a jale sub paşii celor care-l conduceau pe ultimul numărul de rânduri. Nu am îndrăznit să fac comandă de îndoim că acesta este numele ei corect, pe când Mu- drum, bărbaţii având capetele descoperite, ce însemna şi respectul pentru cel care a fost un mo- xerocopia acelor file, până nu le-am trecut cu fidelitate în sunt două: dialectul Valah şi dialectul Moldav”. (ANRM, ratov, la acel examen de atestare de la 7 septembrie del demn de urmat. caietul meu, care, ulterior, mi-a dispărut făcându-mă să fond.1862, reg.25, dosar 153, fila 41- 46). 1862, în faţa acelei comisii de examinare din 11 persoane, Iar acum două săptămâni a închis cercul vieţii lor pământeşti cea care-l întrebase demult: sufăr mult. De unde cunoştea grafia latină Vasile Muratov, când printre care era şi profesorul Ioan Doncev, nu s-a îndoit: „Da’ ce ţi-a venit, Costică?” Erau 17 răspunsuri ale unui candidat la funcţia de pro- gramatica cu litere latine a lui Ioan Doncev apare la Chişi- i-a zis limba română. Şi a fost apreciat cu nota maximă, Toţi ai casei mele, de cum am cunoscut-o, am numit-o mămunea, de parcă era a noastră de fesor de limbă română la examenul de calificare, susţinut nău abia în 1865? Am găsit că el a absolvit şcoala ţinutală susţinând examenul cu brio! când lumea. Vestea despre moartea ei mi-a amintit de o zi petrecută în Rarcul Herăstrău din la 7 septembrie 1862 în faţa comisiei de examinare de pe nr.1 din Chişinău, că a fost elevul lui Pavel Lupu, care era Lidia CODREANCA Bucureşti, unde în scurt timp am aflat că dacă nu toate fetiţele care se zbenguiau acolo, atunci în mod sigur fiecare a treia răspundea la numele Maria. - De ce Maria? De ce atât de multe fetiţe poartă acest nume, care la un moment dat părea a fi uitat? am întrebat-o pe una dintre bunicuţe, ce se ţinea cu greu din urma unei micuţe, căreia doar Prima voce (lirică): Nouă suliţi au căzut, aripioarele îi lipseau. De la Munte pân-la Mare Limba sfântă cea romănă De Ştefan cel Sfânt lansate... - Instinctiv, probabil, mamele simt că acest nume le înnobilează odraslele. Le face mai bune. Orice verde fir tresare (Oratoriu pentru trei voci de copii) Din şi spre eternitate! Iar când vor ajunge să-şi aibă chiar ele copiii lor, vor fi cele mai bune dintre mame. La lumina cea divină, Astăzi turbă străinimea, Poate tocmai de aceea că tot Maria o chema şi pe cea intrând acum în altă dimensiune şi lă- Care-i limba cea română. Huzureşte golănimca: sând sufletul să călătorească spre Născătoarea de Dumnezeu, care a dat sfinţenie acestui nume, a Orice pasăre măiastră -Aşa lovit-au şi lovescu lăcrămează Călcând în picioare crinii... Ei şi-au dat mână cu mână. În limba noastră strămoşească, -An de an Crinii vechi, sinăuţeni, fost întruchiparea blândeţii şi bunătăţii, considerând că răbdarea este făcută pentru femei. Şi muşcata din fereastră Condamnând limba română! Prin hărnicie, prin răbdare, prin sensibilitate şi bunătate a cucerit-o şi pe soacră într-un târ- Cântă, murmură, se-nchină: De viţă veche, cea domnească se-npuţinează... De poeţi cernăuţeni -Loveşte haita cea păgână A doua voce (dramatică): Tot cântaţi, divinizaţi ziu. Blândeţea Mariei, căldura Mariei, vorbele sale de duh au apropiat-o treptat de toate rudele Limba sfântă cea română! Prima voce (lirică): tânărului soţ. În limba sfântă cea română! Stejari bătrâni, Şi cu lacrime udaţi... Spune-mi, tu, de unde eşti? ştefanieni, Acum, când conştientizez că mămunea nu mai este, de câte ori îmi va fi dat să văd pâinea A doua voce (dramatică): Dintr-un sat numit Corceşti... proaspăt scoasă din cuptor, neapărat în faţa ochilor, alături de chipul bunei mele mame, va răsări Pe vatra mea eu nu încap A treia voce (tragică): Zac sângerând prin văi, poieni, A treia voce (tragică): Sat cu oamcni credincioşi, Chiar în dulcea-mi Bucovină Răpuşi de „drujbele” străine, Pe la Ţeţina şi Stânca şi chipul mamei Maria, pe care am iubit-o atât de mult. -Cu cărămida drept în cap, Fete mânde, Feţi-Frumoşi... Maica Maria pleacă, luând cu sine pasul pe care-l va dori pragul, ochii pe care-i va dori Precum păţise Eminescu Împuşcaţi limba românâ! Vânduţi de liftele păgâne... -Tot mai rar se-aude, sfânta! Dar ce crime săvârşit-au? Umblaţi mahmuri, din poatră-n Un neam de triste căprioare, Chiar la Roşa sau Ostriţa geamul ce-i aducea lumina zilei, mâna pe care o va dori uşorul ce o sprijinea când ieşea şi când Ce păcate ispăşit-au? intra în casă, prispa pe care se odihnea, casa pe care, atunci când o văruia, părea că o mângâie, poartă Cu blana arsă şi mioare Să ne moară „Mioriţa”? Zace moartă. Şi aruncaţi pisica Se strâng la prag, înnebunite Să ne punem singuri ştreangul? iar acum rămâne orfană ca un copil. Într-o rână, Sărmana Mama Maria a fost o pildă convingătoare a răbdării şi a smereniei, a iubirii şi a bunătăţii, a moartă De soarta lor, soarte cumplite... Cine să ne ţină hangul? limbă română! În cea mai Tot românul plânge, cântă dat dovadă de mărinimie şi de înţelegere cu cei de greşeau în faţa ei. Nu purta pică nimănui, nu judeca pe nimeni, mereu iertându-i pe toţi. A rămas fidelă felului ei de a fi până în ceasul de pe limpede fântână, A treia voce (tragică): Doar în limba lui cea sfântă! A doua voce (dramatică): Spurcând şi Arză Codrul, arză Casa, urmă, devenind un model pentru cei care am cunoscut-o şi în a căror memorie va rămâne vie cât Spre Hotin - Colincăuţi. vom fiinţa. limba Arză Neamul şi Mireasa, Prima voce (lirică): Copilaşi şi cei adulţi, mea română! Bucovina arză toată Dacă treci de Cernăuţi Am văzut-o ultima dată acum vreo lună (har Domnului că m-a îndemnat şi ajutat să-i trec Băştinaş sau cel venit. pragul tocmai la Viişoara, când am aflat de boala necruţătoare ce-i măcina şi rărea zilele)… Mă- Au nu credeţi, Şi românii traşi pe roată Şi ajungi la Pătrăuţi, Cu al lor Mitroîpolit... halal de voi, -Nimenea nu ne salvează, Suceveni sau Carapciu, mune, noi amânăm mereu vorbirea cuvintelor potrivite şi priitoare inimii, ce nerostite, mai apoi Deşi nu au nici o vină, se transformă în durere, în mustrări de conştiinţă apăsătoare, în restanţe nelichidate vreodată. În Judecata Nimeni nu mai sţfă de pază Tot românul - mort sau viu Mai vorbesc limba română cea de-Apoi?! Pe la vechile hotare O să-ţi spună o voroavă, Fie-ţi ţărâna uşoară, Maică Maria, şi Dumnezeu să te aibă în paza Sa. Doar acasă, cum se scoală... Raisa CIOBANU -Moare Neamul, Neamul moare! O legendă sau o snoavă Cea străină-apoi, la şcoală... Prima voce Tot pre limba lui străbună, (lirică): Prima voce (lirică): Moştenită de la Mumă! Toate trei voci împreună: Echipa săptămânalului “Literatura şi Uniunea Scriitorilor din Moldova şi De prin Codrii Cernăuţii mei natali Limba sfântă cea română arta” este alături de dl Petru Munteanu, echipa săptămânalului “Literatura şi arta” lui Cosmin -Jefuiţi de mercenari! A doua voce (dramatică): Deveni limbă străină vicepreşedinte al Asociaţiei Avocaţilor, în sunt alături de poetul Serafim Belicov în Bate-un vânt, Cavalerii căzăceşti, În sat la noi, la Bahrineşti, Chiar în dulcea-mi Bucovină. zilele de grea încercare pricinuită de dece- greaua încercare pricinuită de decesul ma- iz de pelin, Cu potcoave moschiceşti De la un timp - să te cruceşti Spune-mi: cine e de vină? sul tatălui său mei sale, Latră-un câine -Ziua în amiaza mare De-un soi de oameni. rătăciţi. Doar tocmeala cea haină? Ion Maria. rătăcit... Calcă străzi şi trotuare, La minte, vai. ncnorociţi... Doar sminteala cea păgână? şi-i exprimă sincere condoleanţe. Dumnezeu s-o odihnească în Împă- Neamul meu Mânaţi să sărbătorească îşi duc de mână copilaşii, Răzbunaţi fară hodină Dumnezeu să-l odihneasă cu drepţii. răţia Sa. nenorocit Urbea noastră românească! Mai trişti precum se ştiu Limba sfântă cea română! De invazia ocnaşii - Uniunea Scriitorilor din Moldova şi echipa săptămânalului “Literatura şi arta” sunt străină A doua voce (dramatică): La şcoală nouă. cea străină. Mihai Prepeliţă alături de scriitorii Nina Slutu şi Gheorghe Postolache în greaua încercare pricinuită de Şi de pohta lor Şase secole la rând... Să-şi uite limba lor română! decesul fiului lor, haină Cum să-ndur şi să nu plâng, A treia voce (tragică): Băhrineşti (Bucovina), 17 iunie 2009; CĂLIN. Zi şi noapte Când îi văd: iată-i, străinii, De la Putna, peste Prut - Parcova (Basarabia), 17 iulie 2009 Dumnezeu să-l odihnească în pace cu drepţii. Clopotele bat iarăşi... Nr. 32-33-34 (3336-3337-3338), 27 august 2009 Literatura şi arta 11 Cine doreşte ca R. Moldova să fie Să ne o vecină veşnică a Uniunii Europene... îndreptăm În perioada când comuniştii de la Chişinău trâmbiţau pe la toate colţurile decembrie 1991 (Parlamentul şi conducerea acestuia au aflat despre semnătura firea de străzi despre integrarea R. Moldova în UE, în săptămânalul „Literatura şi lui M. Snegur la Almatî din mass-media moscovită). arta”, academicianul Nicolae Dabija demonstra că integrarea în cauză e, pur şi Ulterior, unul din cei trei jucători, domnul V. Voronin, şi-a schimbat Strămoşii românilor nu aveau fri- simplu, o minciună gogonată, că noi cu comuniştii putem fi doar nişte vecini ai macazul (dar nu şi crezul) şi a declarat că integrarea R. Moldova în UE nu că de nimeni. Pentru că viaţa lor era în UE până când Europa ne va uita. Cuvintele marelui patriot al Basarabiei Nicolae are nici o alternativă. Occidentul, dar şi mulţi basarabeni, au crezut în aceste mâinile Domnului care le-a dat viaţă, Dabija s-au dovedit a fi o realitate măcar prin faptul că UE a plasat R. Moldova declaraţii, care s-au dovedit a fi o păcăleală. În felul acesta UE, SUA, NATO, Dumnezeu, care era singurul în drept într-un alt spaţiu economic şi politic decât cel din interiorul ei, Parteneriatul BM, FMI au fost, pur şi simplu, „traşi pe sfoară”, minţiţi. Aceştia, însă, din Estic, ce se referă la Ucraina, Belarus, Georgia, Armenia, Azerbaidjan şi R. păcate, încă n-au înţeles că au fost induşi în eroare şi de un alt factor ce nu să le-o ia. Frica de moarte este apanajul Moldova, în calitate de componentă a spaţiului de vecinătate, precum şi prin doreşte ca R. Moldova să fie în interiorul UE şi deci alături de România. Se are sclavilor, pentru că neavând decât spe- faptul că un nou acord de „Acţiuni R. Moldova – UE” (primul a expirat în în vedere activitatea unui stat-membru al UE, care, la rugămintea comuniştilor ranţa că odată vor fî liberi şi vor putea 2008) Bruxelles-ul nu are de gând să-l semneze cu comuniştii, aşteaptă o (citeşte a Moscovei), a devenit pe neaşteptate avocatul UE pentru R. Moldova, să-şi trăiască viaţa cum şi-au visat-o, schimbare la Chişinău. deşi această ţară nu a avut şi nici nu prea are un atu de încredere din partea nu vor putea să priceapă că libertatea Omul de rând, prostit cu declaraţiile comuniştilor despre integrarea românilor (moldovenilor) basarabeni. Este vorba de un aliat neoficializat al nu vine de la sine, nu trebuie aşteptată, R. Moldova în UE, îşi pune, desigur, întrebarea: cum de s-a spus una, iar în Moscovei contra românilor, care se numeşte Ungaria. Începând cu 1919 şi ci cucerită cu fiinţa. Această viaţă pen- realitate e cu totul altceva? Răspunsul într-un fel îl oferă tot UE, care nu poate până în prezent, Budapesta, deşi a avut şi probleme cu Moscova, şi-a coordonat tru care este necesar compromisul! Dar să-şi permită ca în componenţa ei să se afle un stat cu regim comunist stalinist. foarte bine acţiunile contra românilor (în perioada sovietică, istoricii de la vă spun că ceea ce facem zilnic este un Pentru o aderare reală la UE mai este nevoie de a-i scoate la suprafaţă pe cei ce Moscova împreună cu unii de încredere de la Chişinău şi cu colegii lor de la mare compromis, care nu schimbă re- „comandă” izolarea R. Moldova, fiindcă comuniştii sunt doar nişte interpreţi, Budapesta elaborau concomitent două variante ale istoriei României în funcţie alitatea, ci trage după sine aceeaşi via- nişte executanţi ai unor forţe din afara Basarabiei. E clar ca „bună ziua” că de faptul dacă această ţară va ridica problema Basarabiei sau nu, convingându- Transnistria nu doreşte şi nu poate să adere la UE, acolo Moscova stă bine pe ne de această colaborare ca martor şi ca angajat al Academiei de Ştiinţe din ţă fară semnificaţie, care nu mai este ambele picioare, de aceea o variantă pentru R. Moldova ar fi cea cipriotă (aderă R.Moldova). viată, ci o stare mai rea decât viaţa şi mai întâi Basarabia, apoi ar putea s-o facă şi populaţia din stânga Nistrului), Conştient sau inconştient (personal susţin ultima afirmaţie, deoarece UE moartea împreună. Istoria vieţilor îna- fapt care, desigur, ar slăbi, într-un fel, poziţia Moscovei în această zonă. Cu s-a dovedit că, în politica externă, nu poate fi comparată cu Rusia, care timp intaşilor ne ilustrează Unitatea, Frăţia, atât mai mult cu cât şi Ucraina tinde spre UE. În felul acesta Moscova se vede de vreo 400 de ani face nu numai politică, ci şi geopolitică), Bruxelles l-a Libertatea şi Răspunderea cu care au ca principalul factor contra aderării noastre la UE. Pentru a stopa acest proces, crezut pe V. Voronin nu numai în ceea ce priveşte preferinţele sale europene, construit viitorul nostru. Istoria vieţilor Federaţia Rusă a activat în R. Moldova toate forţele sale economice, financiare, ci şi în privinţa necesităţii de a i se atribui Budapestei rolul de avocat principal noastre trebuie să repete şi să reînvie informaţionale şi umane. Apropo de această luptă ascunsă a Moscovei. Tot ea al UE pentru destinul Basarabiei. În felul acesta a fost instalat la Chişinău chipul martirilor neamului, al sfinţilor a contribuit la summitul de la Helsinki (Finlanda) din 1999, când oficialul R. domnul Kalman Mizsei, care nici nu doreşte să vorbească cu noi în română, acestui pământ, în casa noastră, pe care Moldova trebuia să semneze cu UE un program de parteneriat şi asociere ce deşi Budapesta are şi diplomaţi ce cunosc limba română. Acest stimat domn a am uitat-o. trebuia să se termine cu aderarea ţării noastre la Comunitatea Europeană la 1 găsit foarte repede şi destul de uşor limbaj comun cu conducerea comuniştilor Venit-a momentul în care să ne spă- ianuarie 2007, deci odată cu aderarea Bulgariei şi a României. Moscova nu şi cu „eminenţa cenuşie” a acestora, M. Tkaciuk, o persoană de provenienţă lăm păcatele lipsei de bunătate şi de şi-a putut permite ca R. Moldova să fie împreună cu România în acelaşi spaţiu- “antropologică”, parafrazându-l pe V. Jirinovski, iar scopurile comuniştilor, Foto: Mihai Potîrniche economic, juridic şi politic. Acel acord trebuia să fie semnat de către primul- precum a demonstrat cu documente de încredere istoricul Ion Varta, sunt cu iubire faţă de Basarabia şi fraţii noştri! ministru de atunci, Ion Sturza, propus la funcţia de şef al executivului de către totul altele, şi anume: îndepărtarea R. Moldova de UE şi restabilirea fostei Şi ce facem decât să aşteptăm să ne sal- P. Lucinschi şi I. Roşca, dar demis cu o săptămână înainte de summit de către URSS. Am fost chiar mirat când la o întâlnire ocazională pe o stradă din (măcar prin faptul că în 1940 Germania ne-a cedat, iar ruşii ne-au rupt de la veze - cine ştie: CE ori NATO, care nu aceşti demnitari, la care, de data aceasta, s-a alăturat şi V. Voronin, aflat în Chişinău domnul Kalman Mizsei l-a îmbrăţişat şi l-a sărutat pe M. Tkaciuk, matcă şi ne-au ocupat), stimăm această ţară şi poporul ei, care în octombrie au nici o legătură cu frăţia şi credinţa opoziţie. Atunci a ieşit la suprafaţă şi adevărul despre PPCD. Cu puţin timp demonstrând deschis că ţin „aceeaşi cadenţă”. Nu-mi vine să cred că Bruxelles- 1956 s-a ridicat contra aceluiaşi imperiu, care şi pe noi ne-a dărâmat. Dorim românească. Instituţiile amintite îi con- ca relaţiile dintre statele şi popoarele noastre să fie exemplare şi pentru alţii, înainte de summit, Moscova a comandat: срочно убрать Стурзу (Sturza să fie ul urmăreşte izolarea (nu mai dea Domnul cedarea) Basarabiei de Comunitatea sideră pe Ştefan cel Mare şi Sfânt, Mi- dar înţelegeţi-ne şi pe noi, basarabenii. În aceste circumstanţe şi fenomene înlăturat de urgenţă). Drept motiv au servit două declaraţii ale lui Ion Sturza: Europeană şi de România, însă realitatea mă face să pun lucrurile la îndoială. hai Viteazul, Ioan-Vodă cel Cumplit, pe prima se referea la problema energetică, cea mai complexă pentru Basarabia Despre această realitate a scris şi ziarul „Молдавские ведомости” din 14 mai puţin dorite, cel mai bine ar fi ca reprezentantul UE la Chişinău să fie o altă persoană din altă ţară. Aceasta ar fi mai bine pentru toţi, inclusiv pentru eroii întregirii României şi Frăţiei Ro- (premierul a argumentat că de centrala electrică de la Cuciurgan are nevoie ianuarie curent, numindu-l pe domnul K. Mizsei „Calul Troian” al lui V. mâne nişte actori mediocri în istorie. Tiraspolul – a se înţelege Moscova, – dar nu Chişinăul), iar a doua declaraţie Voronin (deci al Moscovei), iar evenimentele din 7-8 aprilie din Chişinău au Ungaria, UE, care, dacă să fim sinceri, unii membri ai acestei Uniuni au lovit De fapt, BASARABIA, ţinutul re- prevedea sporirea considerabilă a prezenţei UE în relaţiile economice ale R. confirmat într-un fel opinia noastră. În emisiunea doamnei Lorena Bogza „În dur în unitatea ei. Am în vedere dispersarea intereselor unite ale UE faţă de Moldova cu ţările străine, declaraţii ce coincideau cu opiniile experţilor din profunzime” cu domnul K. Mizsei, opinia publică l-a nominalizat drept un expansionismul „Gazprom”-ului. dat românilor de Ştefan cel Mare şi UE, Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional. „Troica” menţionată avocat de încredere al domnului V. Voronin. În opinia noastră, ţara care ar genera încredere basarabenilor şi ar activa Sfânt, găseşte drept mulţumire prin- şi-a făcut treaba, iar R. Moldova a fost menţinută în continuare în spaţiul Concomitent au mai apărut pe arena politică europeană şi alţi avocaţi ai obiectiv în interesul UE în noile condiţii geopolitice ar putea fi Lituania, ţară care tre urmaşi doar plăcerea bătrânelor imprevizibil şi instabil al CSI, la care ne-a împins în secret M. Snegur în Moscovei, tot din rândul ungurilor. Este vorba de Marko Bela, preşedintele ne cunoaşte istoria dramatică. Ca ex-deputat în primul Parlament democratic cărnuri, ameţeala ca mare satisfacţie, UDMR, şi de extremistul Laszlo Tökes cu Ko. din R. Moldova şi ca un adept al UE (încă în noiembrie 1991, am argumentat lăcomia de bani, prin contrast cu lup- După evenimentele tragice din 7-8 aprilie, organizate de către şi am publicat articole despre orientarea strategică a R. Moldova către UE, care tătorii Neamului Românesc, pe care îi poate fi realizată prin România şi împreună cu România, alături de ţară-soră comunişti, vorba comisiei de experţi independenţi a domnului T. amintesc repede, ca un român grăbit la în Comunitatea Europeană), mă adresez către conducerea UE să ţină cont de Galici, Tökes a făcut o declaraţie-bombă (din arsenalul KGB şi cel grătar în sunete de manele! Alături de Să ne trezim! comunist), că, chipurile, un moldovean din R. Moldova a trimis pe cele menţionate şi să ia măsuri necesare. Transformările care urmează să aibă Atâta fals – nu-ncape în cuvinte Şi ne-am dezis de lucrurile sfinte loc la Chişinău necesită şi unele schimbări de atitudine ale Bruxelles-ului faţă acestea amintesc dispreţul nostru dis- numele preşedintelui Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Sandor, cret şi total faţă de fraţii noştri aflaţi în Şi-l onorăm pe cinste uneori Că ne-am uitat străbunul din mormânt, un e-mail sub formă de petiţie, precum că Bucureştiul are de gând să de noi, inclusiv în domeniul managementului resurselor umane. Lituania ar suferinţă. Faţă de fiinţa lor batjocorită, Sau cugetu-i morman de oseminte, Plătind cu false, strâmbe jurăminte atragă populaţia din Basarabia în judeţele Covasna şi Harghita (vezi putea contribui la îmbunătăţirea situaţiei din regiune, la înlăturarea barierelor Sau nu mai suntem noi pătimitori. Că dorul ni-i aproape de pământ. ziarul Ziua din 23-24 mai 2009). Anterior Marko Bela s-a pronunţat şi învinuirilor artificiale de sorginte kaghebistă a Chişinăului faţă de Bucureşti, umilită, îndepărtată. categoric împotriva restabilirii cetăţeniei române a basarabenilor, şi, principalul, ar schimba mentalitatea oamenilor în vârstă, a săracilor şi a Stăpânii noştri îşi arată faţa şi nu au celor neinstruiţi de aici. Sau am călcat pe crez şi bunătate Că ne-am lăsat de vatra părintească născuţi români. Mai mult, Tökes, cunoscând foarte bine interesele nici o lacrimă pentru noi. Vor avea gri- Sergiu CHIRCĂ, Cu-atâta ură, patos şi blestem, Sau sufletul porni pe-o cale strâmbă, geopolitice ale Moscovei în această zonă a Europei şi demonstrând că jă alţii să ne îndepărteze de credinţă, de ungurii sunt aliaţi, a propus ca Transnistria să fie independentă. Aceste om emerit în ştiinţă din R. Moldova, fraţii noştri, vom deveni o naţie conto- Sau ne-am vândut cu tot cu demnitate Că le-am făcut onoare moscălească membru de onoare al Academiei Române Acestui diavolesc şi crunt sistem. Celor ce le cântăm şi azi din drâmbă. şi alte acţiuni, bine gândite, coordonate şi în momente potrivite lansate, rizată şi orice activitate ne va fi urmă- ţin de interesele unor forţe politice ale axei „Moscova – Chişinău – rită, inclusiv la umblătoarea personală P.S. Ca să aderi la UE, trebuie să treci neapărat Prutul. Deci, vrei, nu Budapesta”, forţe expansioniste şi retrograde, dar şi periculoase nu ori cea publică. Îndreptaţi-vă privirea Sau nu mai e-n adâncuri dăruire Sau ne-au uitat toţi îngerii de-o vreme, numai pentru Basarabia şi România, ci şi pentru Uniunea Europeană. vrei, drumul nostru către Bruxelles trece prin România. În condiţii normale Şi drumul vieţii pare un tranzit, Şi Domnul ne-a lăsat să putrezim reprezentantul UE la Chişinău ar trebui să fie un cetăţean al României. Cu atât spre punctele cardinale trasate de Şte- Ele sunt şi mai periculoase, deoarece se încearcă a fi răspândite în fan cel Mare şi Eminescu, îndreptaţi-vă Sau am pierdut curaj şi stăpânire Sub steaguri înroşite de blesteme „numele Uniunii Europene”, care, în opinia noastră, ori se face că mai mult cu cât România a făcut şi face cel mai mult ca R. Moldova să adere la privirea şi spre duşmanii din vest, care Şi Domnul nu-i în suflet auzit. Atâta timp, cât nu ne regăsim. nu cunoaşte scopurile reale ale acestor forţe, ori într-adevăr nu ştie, UE. E în stare actuala conducere reînnoită a UE să procedeze conform logicii fiind indusă în eroare. Evenimentele de ultimă oră din R. Moldova, şi bunului simţ? Timpul ne va da un răspuns corect. Forţele neoimperiale se repetă cucerirea şi holocaustul Ardealu- Atâta rău – nu-ncape nici în ură, Să ne trezim suflarea-n simţ moldavă în condiţiile când acest spaţiu a devenit o zonă de interese geopolitice opun acestei normalităţi. De aceea, pentru a linişti spiritele coloanei a cincea lui. a Moscovei, pentru a stopa cel puţin parţial agresivitatea Federaţiei Ruse în O fi, prea poate, neamul blestemat Şi duhul să ne-nalţe, ştefănesc, contradictorii ale celor trei mari puteri (UE, SUA, Rusia), angajează Acum fiţi alături cu gândul dumne- obiectiv UE să-şi aprofundeze aprecierile faţă de ceea ce are loc aici această zonă, candidatura Lituaniei corespunde întocmai misiunii responsabile zeiesc că BASARABIA noastră va în- Că ne-am târât ca râma-n arătură Spre ceruri, cu prea sfânta dulce slavă a UE în R. Moldova, cel puţin până lucrurile vor intra în normalitate. Şi biciuiţi am plâns şi-am tot iertat. Cât ţine-ntreg tot neamul românesc. nu numai la suprafaţă, dar şi în profunzime, fiindcă e şi interesul frânge duşmanul! Chiar dacă este prea personal al UE. mult şi pare peste puterile noaste, pre- Concomitent dorim să fim înţeleşi corect de către politicienii tind să-i căutaţi pe fraţii noştri şi să-i Anatol Rusnac S. C. de la Budapesta. Noi, românii basarabeni, cu istoria noastră tragică îndestulaţi cu iubire în suferinţa lor. Iubiţi-vă fraţii! Mitropolitul Dosoftei şi opera sa în interpretarea Ţării mele Pentru Andrei Vartic inginerului, teologului şi istoricului Nicolae Fuştei Am ieşit şi eu în lume Din Bacău la Bucureşti. Se întîmplă şi de aces- mitent, predă cursul de Teologie fundamentală şi Drept bisericesc la Aca- Moldovei. La temelia lucrării a pus un spectru larg de izvoare documen- tea: ca un savant pînă a demia Teologică din Chişinău. Din 1995 este redactor-şef la ziarul Curi- tare, narative şi epistolare, opera propriu-zisă a cărturarului, traducerile De ce, mamă,-ntinzi pe pâine obţine calificativul de eru- erul Ortodox, a fost şi director la publicaţia Православный Вестник. A sale, variate scrieri ecleziastice. Autorul investigaţiei îl plasează pe Do- Doar necazuri româneşti? dit să treacă prin mai mul- publicat o serie de lucrări ştiinţifice, inclusiv 4 monografii, în calitate de softei într-o vastă arie de cultură de sorginte bizantină sud-est şi est-euro- te şcoli, studii aprofundate autor, coautor. Şi iată că în prezent Nicolae Fuştei a ajuns la cea de a 5-ea peană, împrejurare care l-a determinat să-l vadă nu numai ca pe un mare Şi am mai ieşit prin lume în diverse domenii, schim- sa monografie, deosebit de valoroasă în opinia experţilor - Opera Mitro- reformator şi inovator în cultura românească, dar şi ca o personalitate de Din Bacău la Chişinău. barea profesiilor, care politului Dosoftei în contextul culturii spirituale sud-est şi est-europene, prim rang în cultura europeană din sec. al XVII-lea. într-un final fericit să le recent apărută, actuală, deşi e cu referinţă la a doua jumătate a secolului Cercetările efectuate, susţine acad. Andrei Eşanu în acelaşi Cuvînt De ce, mamă,-ntinzi pe pâine îmbine armonios pe toate al XVII-lea. înainte, i-au permis lui Nicolae Fuştei să ajungă la concluzii deosebit de Numai nenorocul meu? în realizarea unor lucrări Mitropolitul Dosoftei a activat într-o epocă, numită ulterior de aur a interesante şi valoroase, dintre care vom evidenţia cîteva. O privire simi- de certă valoare ştiinţifică. culturii româneşti. Potrivit celor inserate de acad. Andrei Eşanu în Cuvînt lară asupra evoluţiei culturii româneşti din sec. al XVII-lea denotă un în- E cazul cercetătorului co- înainte, de la distinsul istoric Ştefan Ciobanu, membru al Academiei Ro- ceput de modernizare, de racordare la curentele culturale europene, dar ordonator Nicolae Fuştei mâne, care a publicat în 1915 o primă lucrare de sinteză dedicată operei ulterior transformate prin optica unei spiritualităţi autohtone, inclusiv prin Poeţii de la Institutul de Istorie, cărturăreşti a lui Dosoftei, nimeni nu a încercat să revizuiască ori să re- diversa operă a lui Dosoftei. Ideea unităţii de limbă şi de neam a români- Se dedică locuitorilor din Costeşti Stat şi Drept al Academi- evalueze ce s-a făcut în materie de cercetare şi valorificare a moştenirii lor este exprimată cu o deosebită putere de convingere de către cărturar, / Ialoveni ei de Ştiinţe a Moldovei. marelui nostru cărturar sub toate aspectele. Această sarcină i-a revenit s-o în special în predosloviile şi dedicaţiile lui la diversele scrieri şi tipărituri. de Ziua Limbii Române-2009 Originar din comuna Pîr- realizeze cercetătorului Nicolae Fuştei, care a avut curajul să înfrunte toa- Prin traducerea cărţilor de cult în limba română, Mitropolitul Moldovei liţa, raionul Ungheni, în te greutăţile în realizarea unei lucrări de asemenea anvergură, să citească s-a manifestat ca un mare reformator al limbii liturgice, pe care a ştiut s-o Ce sunete alese aud 1975 a absolvit facultatea şi să recitească prin arhive şi biblioteci mii de pagini privind viaţa şi ac- promoveze, astfel încît să nu dezbine biserica şi să nu trezească nemul- Pe timpanul vremilor trecute, de energetică a Institutului tivitatea Mitropolitului Moldovei, opera lui în original, să contrapună te- ţumirea clerului şi a mirenilor, precum s-a întîmplat cu reforma lui Ni- Câte cuvinte nemuritoare Politehnic din Chişinău. În zele expuse de alţi cercetători din ţară şi de peste hotare şi să le combată kon în Rusia. Reforma lui Dosoftei a pus capăt dominaţiei limbii slavone Pe timpul limbii române! continuare, pe parcursul a atunci cînd a fost cazul cu toate argumentele de rigoare. Bunăoară, referi- în Ţările Române, atît în biserică, cît şi în activitatea de stat. Secolul al unui deceniu şi ceva, a ac- tor la originea etnică a lui Dosoftei (numele de botez Dimitrie Barilovici) XVII-lea reprezintă în plan interortodox o perioadă de maximă afirmare Mihai Eminescu, tivat în cadrul unui Institut unii istorici sunt de părere că este grec, alţii – ucrainean, cei de ai treilea cultural-bisericească, de intense controverse teologice şi de polemici care Vasile Alecsandri, Unional de Proiectări în – român. Nicolae Fuştei în urma studiilor sale a ajuns la concluzia că este au dus, în final, la cristalizarea concepţiei ortodoxe în problemele ce ţin George Coşbuc, funcţie de inginer, inginer aromân, descendent din Serbia. de teologia biblică şi cea practică. Octavian Goga, superior, inginer coordonator şi conducător de grupă, ceea ce atestă înalta Cercetătorul moldovean a reuşit să realizeze această lucrare mono- Lucrarea inginerului, teologului şi istoricului Nicolae Fuştei va trezi, Lucian Blaga, sa prestaţie profesională. Ca apoi să-şi uimească prietenii şi colegii, ur- grafică despre cunoscutul şi necunoscutul Dosoftei şi a avut de spus un fără îndoială, un viu interes atît în mediul intelectual academic şi univer- Tudor Arghezi, mînd o cu totul altă chemare a inimii sale – dragostea pentru Dumnezeu, cuvînt greu în acest sens graţie cunoştinţelor sale profunde în materie de sitar, cît şi în cel al publicului larg de cititori în dorinţa de a afla lucruri George Bacovia, viaţa sfinţilor, pentru ortodoxism, de care în mare măsură a fost îngrădită energetică, teologie, istorie. Referitor la primul compartiment, studiile din noi despre acel care a fost Mitropolitul Dosoftei, trecut în rîndul sfinţilor Nichita Stănescu, populaţia noastră într-o ţară ateistă: în 1989 a absolvit Seminarul Teolo- domeniul ingineriei energetice, cred că acestea l-au disciplinat, i-au dat la 5 iunie 2005. UNESCO a consacrat anul 1974 Mitropolitului Dosoftei Grigore Vieru… gic, în 1993 – Academia Teologică din Moscova. În acelaşi an inginerul coerenţă şi aripi gîndurilor, l-au făcut să judece logic, poate în unele ca- cu prilejul împlinirii a 350 de ani de la naştere şi a trei secole de la trece- Nicolae Fuştei a susţinut teza de candidat în teologie, în terminologia de zuri aparte - şi în formule matematice, ca în final să direcţioneze energia rea sa în eternitate. Cartea, prin însăşi apariţia ei, constituie un eveniment Ce sunete alese aud la noi – doctor în teologie. minţii sale, energia sufletului, energiile colegilor săi care l-au susţinut - în ştiinţifico-cultural şi un îndemn din partea autorului de a-i cunoaşte mai Pe timpanul vremilor viitoare, Din acelaşi an activează în cadrul Institutului de Istorie, Stat şi Drept, realizarea cărţii vieţii sale despre Mitropolitul Dosoftei. bine pe acei care i-au dus faima Ţării Moldovei. Atâtea cuvinte nemuritoare specializîndu-se în probleme de istorie a culturii medievale româneşti. După lucrarea de sinteză a lui Ştefan Ciobanu au fost publicate doar Pe timpul limbii române! Cunoştinţele şi experienţa sa de ilustru cercetător s-au materializat în cea studii privind unele aspecte ale vieţii, cercetării ecleziastice şi operei lui Tatiana Rotaru, de a doua teză de doctor în ştiinţe istorice, pe care a susţinut-o în 2003, Dosoftei. Nicolae Fuştei, la rîndul său, a reuşit să prezinte întreaga ac- Serviciul de presă al A.Ş.M. Viorel CUCU deci peste 10 ani de la venirea sa în această instituţie academică. Conco- tivitate culturală, spirituală, tipografică şi cărturărească a Mitropolitului 12 Literatura şi arta Nr. 32-33-34 (3336-3337-3338), 27 august 2009 Tarlapanseuri ecologică Amintiri din copilărie Ziceri curente Propunere pentru Crăpat dublu Principialitate * Jos, nălucă! strigă-n gura mare. • Deşteptul care coboară la nivelul proştilor e ca găleata care duce vinul în beci: coboară Şi tot el o pupă... la votare. Imnul de Stat al Am avut un propriu stil plină şi urcă deşartă. Partidul lui Iudoşca, renegatul, * Spre europenizare De pe când eram copil, Republicii Moldova • Ţara cu mai multe limbi oficiale e ca şi clopotul cu mai multe limbi: hodorogeşte. A doua oară crapă mai sinistru. Numai cu penalizare. Nici urât şi nici frumos, • Frate-meu a înălţat gard de sârmă ghimpată între noi. Acum nu-mi mai e frate... Mi-e Şi cu el, avortându-şi mandatul, * Bate apăsat cu pumnu-n masă: Însă tare şotios. vecin. Crapă ş-un viceprim-ministru. „Să nu văd român pe lângă casă!”. Doamne, • În Republica Moldova, cea mai săracă ţară din Europa, se taie non-stop pădurile. Ştiţi Mi-a zis moaşa-n albiuţă: *Îşi vrea pe-ntreg peretele “Ian te’, parcă-i michiduţă!” de ce? Să nu apară... haiducii. Gheorghe CALAMANCIUC În sfânt lăcaş portretele. fă-mă prost! • Ca să poţi trăda un întreg popor, trebuie să fii... preşedinte sau vicepreşedinte. Naşii au strigat în cor: * Făr’ de istorie-ntegrată “Chiar-că parcă-i drăcuşor!” Persoana i-i neanimată. Versuri: Anonim şi Victor Efim Tarlapan Şi încet-încetinel * Trompeta deşteptării generale SOCACIU Am fost “ghiavol mititel”, Bruiată e de unii din spitale. folclor contemporan fabule contemporane Altă vorbă de ocară: * Pornit pe treburi magistrale, De-ar fi să-i luăm pe toţi la rând, “Parcă-i cel-de-pe-comoară”. Se pomeni-n tufişuri marginale. Şi actualii, dar şi foştii, Lecţii de limba maternă Musca şi După câţiva ani tot satul * Nu contează-n preţ persoana ta, Cei mai deştepţi de pe Pământ Îmi zicea “împeliţatul”. Contează-n ce lumină te vei prezenta. Au fost întotdeauna PROŞTII. Unii deputaţi iau lecţii de română. gândacul Chiar şi cei din grădiniţă * Scăldat în laude şi slăvi, - Doamnă Ostapciuc, ce înseamnă “vid”? (fabulă) Tot nu m-au nimit “măi Ghiţă”, Se crede chiar cu mari isprăvi. Şi-acolo m-au poreclit. Nu te ruga la ursitoare - Am în cap, dar nu pot să spun. O muscă şi un gândac * Sus văzându-se, nu vede mai departe, Ştiţi cum? “Demon hultuit”. Să-ţi facă-n viaţa ta vreun rost, Într-un cerdac Azi încalcă legi, având imunitate. Hultuit, fire-ar să fiu, Mai bine urlă-n gura mare: Se certau de la o firimitură * De când cu încălzirea ast’ globală, Că eram cam durduliu. Iubite Doamne, fă-mă PROST. De îmbucătură. Se face tot mai frig la noi în ţară. Când mi-era mai dragă joaca, La aniversară O vrăbiuţă i-a auzit Mă numeau “ucigă-l-toaca”. De ce să tragi ca la galeră, Şi... a ciugulit ce era de Dumitru POPOV, Bunelul, fără de milă, Să-nveţi atâtea fără rost, După 25 de ani de căsătorie, într-o zi, mi-am privit soţia ciugulit. or. Drochia Bombănea că-s sarsailă, De vrei să faci o carieră şi i-am spus: Morala ce rezultă Frate-meu – mi-i satul martor - Ajunge numai să fii PROST! E foarte scurtă: Nu mă mai scotea din “tartor”. - Iubito, Când doi se-mbârligă, V. Voronin: Vreau ca Recunosc că numai tata În lumea asta cu de toate, acum 25 de ani, stăteam cu chirie, aveam o maşină ieftină, Al treilea câştigă. puterea să conlucreze cu Nu m-a poreclit şi gata! Unde se-nvaţă contra cost, dormeam pe o canapea şi mă uitam la un televizor cu ecran opoziţia, să alegem împreună El, c-o jordie de sânger, Păcat că nici o facultate de 14”, alb-negru, dar în fiecare noapte adormeam alături de Ştefan BUROV structurile de stat… A făcut din mine… înger! Nu dă diploma de PROST! o blondă sexy de 25 de ani. Port şi astăzi sub veşminte Avem impozite cu carul, Acum avem o Aripioarele-mi boţite. Dar înotăm în sărăcie casă mare, o maşină bună, un pat mare, un TV color cu Şi ce buget ar avea statul plasma de 52”, dar dorm cu o femeie de 50 de ani. Gheorghe URSCHI Dintr-un impozit pe PROSTIE Draga mea, cred că ai o problemă!

Ei sunt ca iarba, cu duiumul, Soţia mea, epigrame de mâine Mare viitor Să nu-i jigneşti, să nu-i împroşti! fiind o femeie înţeleaptă, mi-a spus: O, Doamne, de ne-ar creşte grâul Beciul Vechi Constatare Eu afirm cu voce tare Cum cresc recoltele de PROŞTI. - Tu du-te (Nu mi-e frică de nimic!) şi caută-ţi o blondă sexy de 25 de ani, că am eu grijă să stai Matematic fie spus, Că ne-a fost trecutul mare, Şi-n lumea asta răsturnată, din nou cu chirie, să conduci o maşină ieftină şi să dormi pe Evoluţia deplină, Dar prezentu-i tare mic. Unde cei strâmbi sunt cei mai drepţi, o canapea. Vom avea-o ca-n Apus Savanţii noştri mor de foame După câţiva ani... lumină! Variantă Şi numai PROŞTII sunt deştepţi. Trimisă de Ovidiu CREANGĂ Guvernul, ca la loterie, Bastardul bolşevic Dă ordonanţe în prostie… Doctorii vin să mă controleze Dar ce la ei e comedie Azi, alpinistul de copaci Pentru popor e tragedie. E încă dimineaţă, dar lumea la ţară demult trebăluieşte. Cei cu vitele le-au muls, le-au dus la cârd E secundat de noi ortaci şi au dat să mai pregătească câte ceva de ale gurii. Tuşa Veta a descoperit că n-are sare iodată. A auzit, epigrame Şi face cârd pe ram cu „roşii”, Mihai Sălcuţan cică la televizor, că dacă o consumi, ţi se mai limpezeşte în faţa ochilor. Şi încă te faci rumenă la faţă, ca Căci Darwin i-a prezis strămoşii. baistrucul cela, pe care-l arată la reclamă. Un sătean, cu capul pieptănat de parcă l-au lins câinii, stă şi el, Nici o coadă de topor aşteaptă o sticlă de tărie, că poate i-a lua durerea de cap. Badea Grigore are oameni la lucru şi aşteaptă Sergiu COJOCARU să-şi cumpere nişte salam. Dar iată că zbârnâie telefonul, vânzătoarea ascultă, devine galbenă ca bostanul. Pace nouă, pace vouă, Cel cu mahmureala o ia în braţe, se vede cale de o poştă, că atâta şi aştepta ea, faraoanca. Însă în loc să stea Pace-n lume-tuturor! leşinată, că aşa o prindea mai bine la faţă, sare ca o mâţă şi strigă: „Săriţi! Vin doctorii să mă controleze!” Să de-a Domnul niciodată Poveşti adevărate Lumea se agită: „Da de unde te-ai luat aşa gospodină? Şi ce dacă, nu te-au mai controlat doctori, aista La putere să nu vină e primul?” În sfârşit, ne eliberează în două minute marfa şi ne dă afară. Ne trezim cu toţii, pupând uşa Nici o coadă de topor. Vladimir Voronin, mare amator de vodcă, prinde un peşte care, dovedindu-se magazinului cu o inscripţie: „Vânzătoarea e bolnavă”. Stăm nedumeriţi în drum care şi cu te miri ce a fi fermecat, îi spune: subţioară. Tuşa Veta, cea care vroia sare, ţine în mână o bucată de salam şi bolmojeşte, că ţine post şi ce-o Gheorghe Petrea – Volodea, aruncă-mă înapoi în apă, că-ţi îndeplinesc două dorinţe! să facă cu el. „Dă-l popii, că acela se pricepe”, o sfătuie cineva. Tuşa Grăchina se uită prin jur şi dusă a Preşedintele se gândeşte ce se gândeşte, apoi îi zice peştelui: fost. Mie, în loc de chibrituri, mi-a dat o sticlă de vodcă „Ţărăncuţa”. Badea Grigore c-o pungă de sare în Aforisme – Bine, mă peşte, să te văd. Prima dorinţă: vreau o sticlă de vodcă din care, buzunarul de la haină, îmi spune că el are „zacuscă” la vodca mea şi poate o golim împreună. Dar când oricât aş bea, să nu se termine niciodată. îşi dă seama că nu are decât o pungă cu sare şi nu salamul pe care-l comandase, ia-o pe mătuşa Veta de • E una Hora în libertate şi alta în Cât ai clipi, omul are râvnita sticlă în mână. Bea o duşcă zdravănă, sticla se unde nu-i. A şters-o cu tot cu salam, cu toate că se plângea că ţine post. O-o-of! Da iaca şi doctorii, care captivitate. umple la loc. Mai bea una – la fel. Varsă toată vodca, sticla devine imediat plină. vin să controleze vânzătoarea. Frumuşei, bată-i • Cel ce-o ţine cu paharul pierde – Excelent, peştişorule, nici nu-mi vine să cred! Mai dă-mi o sticlă! norocul! „Eu din contra m-aş bucura să vie să şi obrazu’, şi harul. • Din doi oameni buni, mă controleze, să vadă ce boală am”, - oftează Cui să te las? parodii amicale o nevastă necăjită, rămasă vădană de vreo câţiva întotdeauna unul e mai puţin bun; din ani buni. doi oameni răi, întotdeauna unul e „Şi-aş vrea să plec, dar dacă plec, A sosit şi clipa ceea Tatiana DODON, mai puţin rău. Tristeţea mea, cui să te las?” or. Călăraşi • Omul de omenie rămâne om de Doina Dabija „Şi eram iubită, iubită, omenie fie în bordei, fie în palat; fie iubită nebuneşte de tine, poezie”. Fiecare are dreptul la opinie în epigrame apolitice în zdreanţă pe dânsul, fie cu lucruri Aş vrea să plec, să plec în fine, Ana Jitaru tot podobite. După hotare chiar aş vrea, R. Moldova. Desen: Sergiu Tomşa Vis • Nu doresc nimănui plânsul Dar nu ştiu ce să fac cu tine, De tine sunt iubită, poezie, viţei-de-vie. Cui să te las, tristeţea mea? De tine-am fost iubită şi-n trecut Blestem blajin Visam, trăind sub un hapsân, • Păhăruţ cu păhăruţ, te cufunzi Şi parcă chiar de am eu ani o mie, Cum suntem toţi flămânzi şi goi, ca într-un puţ. La o prietenă a mea Pe tine te iubesc aşa de mult! Să trăieşti numai în jale S-avem cândva şi un stăpân • Profitorii nu vin la spartul Eu te-aş lăsa să te păzească, Ca şi mine, dumitale Ce-o să ne-asculte şi pe noi! banc harbuzăriei. Dar nicidecum ea nu te vrea, Noi ne iubim şi foarte ne e bine, Să n-ai parte de nimic, Ghicitoare comunistă - Ce naţionalitate aveau Adam şi Eva? • Rivalitatea care sporeşte Nu vrea ea să te găzduiască. Dar de-o vreme mă gândesc mereu Om nătâng şi bolşevic! - Moldoveni. Nu aveau ce îmbrăca, nu aveau armonia este binecuvântată şi de Că a sosit şi clipa când, în fine, Nu are cârmă, n-are roţi, casă şi credeau totuşi că trăiesc în Paradis… Domnul. De tine ca să pot scăpa, Să fiu iubită şi de un flăcău. Să cerşeşti tu ţara ta De ai fire analitică, *** Manole NEAGU Aş da eu bani chiar şi o mie, Cum o cerşesc eu pe-a mea. Ce-i asta, spune dacă poţi... Într-un muzeu, ghidul se adresează turiştilor: (De aş găsi pe cineva) Gheorghe TROPOŢEL, De lume să fii hulit, Platforma lui politică. - Iar aici avem scheletul unui Tyrannosaurus Ca să te schimb pe-o bucurie. Bălţi Om nătâng şi bolşevic. Rex, care este vechi de 65 de milioane de ani şi Noi suntem totul 15 zile. Să n-ai masă, să n-ai casă, Nici o zi să n-ai frumoasă. În lumea aceasta trecătoare Un turist surprins întreabă: banc - Domnule, dar cum de ştiţi cu atâta precizie Eşti nemernic, un calic, Comuniştii fac zarvă mare: Învăţătura clasicilor în actualitate Precum că de ei totul depinde vârsta acestui schelet? Evoluţia vieţii de Om nătâng şi bolşevic! Până şi Parlamentul-l pot... - Păi, când am început să lucrez aici, mi-au aprinde. spus că avea 65 de milioane de ani, iar eu m-am cuplu: Lecţii de marxism- Să te chinui an de an Teodor POPOVICI angajat aici acum 15 zile… Şi să mori ca un golan, Anul I: bărbatul vorbeşte şi fe- leninism Ca un vierme, un limbric, meia ascultă. Om nătâng şi bolşevic. Nu săpa groapa Ne(normalitate) Anul II: femeia vorbeşte şi băr- – Ploşniţele pot face revoluţie? opoziţiei... Cei ce azi din popor banii storc batul ascultă. – Da, pentru că şi în ele curge sângele Ca un câine, un cioroi Au maşini luxoase şi pază de corp. Anul III: amândoi vorbesc şi as- clasei muncitoare! Într-o râpă de gunoi. Trei comunişti sapă o groapă. Stau ei După opt ani de hoţie, cultă vecinii. Să n-ai parte de nimic, să se gândească ce să facă cu pământul Aibă pază de la... puşcărie. Mama ta de bolşevic. scos, la care unul dintre ei zice: „Hai să mai săpăm o groapă şi să-l băgăm Valentin SMETANCA-OCOLINEANU, acolo...” Făleşti Medicină prin asigurare George PETREA

“Literatura şi arta” apare la Telefoane: Adresa Redactor-şef: Nicolae DABIJA Chişinău în fiecare joi în limba redacţiei: Redactor-şef: 23.82.l7, 2l.02.l2. Secretar general de redacţie: Raisa CIOBANU “Literatura şi română. Secretar general de redacţie: 2l.02.l2. arta” Indice general de abonare - 6778l. Secţia literatură, publicistică, Publicistică şi informaţie: Elena TAMAZLÂCARU, Aleutina stilizator, fotoreporter: 23.82.l6. str. Sfatul Ţării Indice de abonare privilegiată SARAGIU; Literatură: Nina JOSU; Arte: Doina DOBZEU; Contabil: 23.85.46 nr.2, (pentru pensionari, studenţi şi Cultură: Iulius POPA; stilizator: Valentin GUŢU; Machetare şi design: Andrei Dorgan; e-mail: [email protected] 2009, or. invalizi) - 67881 relaţii cu publicul: Eugenia CIOBANU; ilustrator: Leonid POPESCU; contabil: Cristina http://www.literaturasiarta.md/ Chişinău FRUNZĂ; corector: Ana SURDU; fotoreporter: Victor LAVRIC. Tipografia “Universul” Comanda nr.: 2787