A LITERATURII ROMÂNE (I) Său Cultural, Care Facuse Din El, În Ochii Multora, Cel Mai Prestigios Cri- Tic De Întâmpinare De După Eugen Lovinescu
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
Săptămânal al Scriitorilor din republica moldova Joi, 27 august 2009. Fondat la 3 octombrie 1954 nr. 32-33-34 (3336-3337-3338) Poesis publicaţie de limba română La est de vest Alexei Mateevici Basarabenilor 1989 - ANUL CÂND Să ştiţi: de nu veţi ridica Din sânul vostru un proroc, În voi viaţa va seca, Zadarnic soarta veţi ruga, DUMNEZEU Căci scoşi veţi fi atunci din joc Şi-ţi rămânea făr’ de noroc. Din cheag de lacrimi, de dureri, A FOST ROMÂN... Din trăsnet de mânie sfântă, Şi din nădejdi şi zbuciumări, ...aşa s-a spus atunci. România, în zilele acelui an, s-a scuturat de dictatură, Din năzuinţi şi frământări iar Basarabia s-a ridicat din genunchi, cerându-şi dreptul ei la libertate, la demni- El trebui facla să-şi aprindă tate, la nume. S-a revenit, cu eforturile întregului popor dintre Prut şi până dinco- Şi-n el pe toţi să vă cuprindă. lo de Nistru, la Limba Română, la Alfabetul Latin, la Identitatea Naţională. Şi-n ţara voastră va purcede E bine cunoscut faptul că sufletul schimbărilor de la Chişinău l-au constituit Pe drum de spini şi chinuire scriitorii. Pe atunci aceştia încă nu se divizaseră în generaţii, în partide, în tra- Cu gloata celor cari l-or crede; Şi duh aprins de înnoire diţionalişti şi modernişti, în genii şi mediocrităţi etc., fiind cu toţii o voinţă, o Va duce-n propovăduire. vrere, o năzuinţă. Fiecare literat credea că e de datoria lui să-şi apere limba în care scrie, alfa- El jalea vechilor câmpii Numa-ntr-o lacrimă va strânge, betul în care să scrie, cititorul pentru care scrie. Din spic, din strugurul de vii Sălile de şedinţe de la Uniunea Scriitorilor în acele zile, săptămâni, luni În stropi va scurge ape vii: erau brăzdate de fulgere; cuvîntul redevenea atotputernic, el putea mobiliza, Din spic — sudori, din viţă — sânge răni sau face ca rănile să se cicatrizeze. Le va sorbi şi nu-ţi mai plânge, Prea multe dureri, nedreptăţi, nădejdi spulberate se adunaseră timp de jumă- C-atunci sorbiţii stropi vor arde Din ţară toată vrăjmăşia, tate de secol şi poporul vorbea prin scriitorii săi. Clevetitori, duşmani de moarte, eşi, cred, terenul pentru acele ore astrale ale neamului românesc din Şi cei cu limbi în două sparte DBasarabia fusese pregătit, cu mari jertfe, de toate generaţiile anterioa- Atunci vor căuta frăţia re, de anumite evenimente, de unele cărţi, scrise cu curaj, de luări de atitudine La 27 august se împlinesc 20 de ani de la Prima Mare Adunare Naţională Şi lepăda-vor viclenia. memorabile în plină dictatură. Şi toţi veţi fi un gând ş-un nume După 28 iunie 1940 a avut de suferit întregul popor al Basarabiei. Dar se Ilustrăm Şi înfrăţiţi veţi făuri pare că cel mai mult s-a lovit în intelectualitate. Or, în orice perioadă din istorie REMEMBER: Limbă română! Alfabet latin! acest număr Un viitor mai bun în lume, intelectualitatea reprezintă conştiinţa de sine a unei colectivităţi. Odată decapi- Iar el va şti să vă îndrume Acolo, unde va zări tată intelectualitatea, credeau şi cei care s-au lăţit peste noi poţi face dintr-un cu imagini C-a voastră stea va răsări. neam sau altul - ca dintr-o bucată de plastilină - orice. Poţi face dintr-un popor Tricolor naţional! Neuitatul 1989! chiar duşmanul acelui popor. de la eveni- Dar ştiţi: de nu veţi ridica De printre voi pe-acest proroc, Am putea spune că anume scriitorii basarabeni au ţinut aprinsă flacăra con- De câte ori am visat anul 1989! ÎI mai visez şi acum, fi- mătate de secol de arest, exil şi umilire a limbii române şi indcă istoria e destul de zgârcită în file de măreţie, când un a alfabetului latin în Basarabia, în acel fierbinte şi istoric mentul din În voi viaţa va seca, ştiinţei naţionale în vremurile cele mai vitrege. popor se înalţă în toată statura sa naţională, îşi aruncă spai- august, Moscova se vede nevoită să abroge legea criminală Zadarnic soarta veţi ruga, În timp ce unii condeieri, erau şi de aceştia, ridicau în slăvi regimul, elogi- 27 august Căci scoşi veţi fi atunci din joc mele şi cătuşele, îşi dezleagă aripile înlănţuite şi îşi zvâr- din 10.02.1941 „cu privire la trecerea scrisului moldove- ind cotropitorii, alţii au fost puşi la zid şi împuşcaţi pentru grava “crimă” de a Şi-ţi rămânea fără noroc. le haina de rob, îşi dezlănţuie energiile divine şi îşi strigă nesc de la alfabetul latin la alfabetul rus” şi să dea dreptate 1989 vorbi şi a scrie româneşte (Petru Ştefănucă, Mihail Curecheru, Teodor Malai, setea de libertate. Anul 1989 venea peste moldoveni ca o moldovenilor. Baioneta sovietică a plesnit, zidurile GU- Mărăşeşti, 10 iulie 1917 Ion Corcinschi, Pavel Chioru, Nestor Cabac, Mihail Andreescu, Nichita Mar- ploaie cu apă vie, care îi trezea la viaţă de la opincă până la LAG-urilor s-au prăbuşit, exact peste doi ani de la istori- cov, Filimon Săteanu, Constantin Coşerău, Dumitru Milev, Alexandru Caf- vlădică, le reînnoda firul rupt al demnităţii naţionale, le cu- cele evenimente de la Chişinău, URSS s-a pulverizat sub O sfidare a demnităţii tanachi, Samuil Lehtţir ş.a.) sau – condamnaţi la ani grei de Siberie (Nicolae răţea memoria de zgură, minciună şi uitare, le amintea de respiraţia de foc a popoarelor dezrobite. Prin unitate, jertfă Costenco, Alexei Marinat, Nicolae Turcanu ş.a.). originea lor daco-latină, de strămoşii legendari, de salba de şi credinţă, românimea din Basarabia s-a desprins de im- În cărţile basarabene, pe care le citea cu lupa, cenzura comunistă “desco- cetăţi voievodale de pe Nistru, de Ştefan cel Mare, Mihai periul răului şi a privit cu ochii mistuiţi de dor peste sârma poporului băştinaş perea” aproape la tot pasul “diversiuni la adresa statului”, “ofense aduse popo- Viteazul şi adevăratul Mihai Eminescu. Astăzi pare de ne- ghimpată de pe Prut... În lume nu există nici o ţară care să aibă în calendar sărbătoarea rului”, “idei naţionaliste”, “gândire literară apolitică” etc.), acestea fiind adu- crezut, dar atunci sute şi mii de oameni simpli, din sate de Şi azi, când revăd anul 1989 şi mulţimile vuinde, mă limbii sale oficiale. În toate statele care se respectă, limba oficială este nate din biblioteci şi librării şi arse sau “date la topit” (volumele: Curcubeul la 20-50-100 de kilometri de capitală, veneau pe jos, în co- întreb: Ce poate fi mai măreţ decât un popor atins de du- sărbătorită în fiecare zi pretutindeni şi nu o dată pe an. În orice stat din de Grigore Vieru, Teama de obişnuinţă de Mihail Ion Ciubotaru, Povestea cu loane, la Chişinău ca să arate puterii comuniste că Moldova hul libertăţii, ce poate fi mai frumos decât un popor în miş- lume, ca să ţi se acorde reşedinţă permanentă şi un loc de muncă trebuie cocoşul roşu de Vasile Vasilache, Săgeţi de Petru Cărare, Tot mai departe de nu e un peron de gară siberiană, cu o populaţie nomadă, în- care, ce poate fi mai înălţător decât un popor cu demnita- mai întâi să cunoşti limba acestui stat. Dar în RM oricine vine din stră- Lidia Istrati, Descîntec de alb şi negru de Dumitru Matcovschi, Tobultoc de cropită de pe întinsurile asiatice, ci o vatră milenară, cu un te?! Cum să nu visezi anul şi timpul când sub ochii noştri inătate “se stabileşte aici şi obţine o slujbă, o face fără să cunoască lim- Dumitru Moldoveanu, Hora luminii de Gheorghe Cutasevici ş.a.), dar aceste popor străvechi, sedentar, băştinaş, care cu preţul sângelui umezi se năştea istoria? Iar demnitatea românească mergea ba acestui stat, acestui popor. E suficient să cunoască limba rusă, adică “măsuri” ale partidului menite să ideologizeze literatura basarabeană în direcţia şi-a apărat moşia de străinii hrăpăreţi. Şi o va apăra ori de desculţă prin ierburile de rouă ale Basarabiei, chiar pe ur- limba altui stat. Iar băştinaşul e silit să înveţe limba veneticilor. De ce? dorită n-au dat nici pe departe rezultatele scontate. câte ori va fi nevoie. In 1989 Chişinăul se zguduia de vo- mele care, la începuturi, le-au lăsat tălpile goale ale Sfân- Din cauză că postura de servitoare în care se află poporul băştinaş, im- entativele “genialilor” inventatori de popoare, graiuri, naţiuni de a crea cile mulţimilor care scandau „Unire, moldoveni!”, cerul se tului Petru şi Dumnezeu. Au trecut două decenii de la anul pusă de regimul sovietic, se menţine până azi. Servitoarea nu poate im- în spaţiul din stânga Prutului o nouă naţiune, o nouă limbă, o nouă (altă) lumina de la cel mai frumos cor din lume format din zeci şi libertăţii, 1989. Victoria poporului, prin trădări, şiretlicuri pune stăpânul să-i înveţe limba. Şi de aceea limba servitoarei cu timpul T va dispărea din casa stăpânului. Doar legea, statul trebuie să-i impună literatură, un nou etnonim au eşuat, acest lucru datorându-se în bună parte şi con- sute de mii de patrioţi, cor care „intona” tot pe atâtea voci şi minciuni, a fost confiscată treptat de urmaşii lui stalin şi „Limbă! Alfabet latin! Tricolor!’’. În acele zile de înviere, brejnev. Sărbătorile noastre naţionale au fost neglijate ofi- pe stăpânii venetici să înveţe limba statului. Pe vremea sovietică cine deierilor, care s-au opus cu scrierile lor procesului de asimilare, dezrădăcinare, îşi permitea să vorbească la vreo şedinţă în limba maternă? Imediat erai mankurtizare a populaţiei, devenit politică de stat după 1940 în fosta URSS. zeci de mii de oameni din toate colţurile Republicii Mol- cial, terfelite şi călcate în picioare de pigmeii care în zilele dova s-au cunoscut şi înfrăţit în Piaţa Marii Adunări Naţi- de suflet ale moldovenilor depuneau flori la monumentul învinuit de naţionalism, dat afară din serviciu şi chiar judecat.