A LITERATURII ROMÂNE (I) Său Cultural, Care Facuse Din El, În Ochii Multora, Cel Mai Prestigios Cri- Tic De Întâmpinare De După Eugen Lovinescu

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

A LITERATURII ROMÂNE (I) Său Cultural, Care Facuse Din El, În Ochii Multora, Cel Mai Prestigios Cri- Tic De Întâmpinare De După Eugen Lovinescu Săptămânal al Scriitorilor din republica moldova Joi, 27 august 2009. Fondat la 3 octombrie 1954 nr. 32-33-34 (3336-3337-3338) Poesis publicaţie de limba română La est de vest Alexei Mateevici Basarabenilor 1989 - ANUL CÂND Să ştiţi: de nu veţi ridica Din sânul vostru un proroc, În voi viaţa va seca, Zadarnic soarta veţi ruga, DUMNEZEU Căci scoşi veţi fi atunci din joc Şi-ţi rămânea făr’ de noroc. Din cheag de lacrimi, de dureri, A FOST ROMÂN... Din trăsnet de mânie sfântă, Şi din nădejdi şi zbuciumări, ...aşa s-a spus atunci. România, în zilele acelui an, s-a scuturat de dictatură, Din năzuinţi şi frământări iar Basarabia s-a ridicat din genunchi, cerându-şi dreptul ei la libertate, la demni- El trebui facla să-şi aprindă tate, la nume. S-a revenit, cu eforturile întregului popor dintre Prut şi până dinco- Şi-n el pe toţi să vă cuprindă. lo de Nistru, la Limba Română, la Alfabetul Latin, la Identitatea Naţională. Şi-n ţara voastră va purcede E bine cunoscut faptul că sufletul schimbărilor de la Chişinău l-au constituit Pe drum de spini şi chinuire scriitorii. Pe atunci aceştia încă nu se divizaseră în generaţii, în partide, în tra- Cu gloata celor cari l-or crede; Şi duh aprins de înnoire diţionalişti şi modernişti, în genii şi mediocrităţi etc., fiind cu toţii o voinţă, o Va duce-n propovăduire. vrere, o năzuinţă. Fiecare literat credea că e de datoria lui să-şi apere limba în care scrie, alfa- El jalea vechilor câmpii Numa-ntr-o lacrimă va strânge, betul în care să scrie, cititorul pentru care scrie. Din spic, din strugurul de vii Sălile de şedinţe de la Uniunea Scriitorilor în acele zile, săptămâni, luni În stropi va scurge ape vii: erau brăzdate de fulgere; cuvîntul redevenea atotputernic, el putea mobiliza, Din spic — sudori, din viţă — sânge răni sau face ca rănile să se cicatrizeze. Le va sorbi şi nu-ţi mai plânge, Prea multe dureri, nedreptăţi, nădejdi spulberate se adunaseră timp de jumă- C-atunci sorbiţii stropi vor arde Din ţară toată vrăjmăşia, tate de secol şi poporul vorbea prin scriitorii săi. Clevetitori, duşmani de moarte, eşi, cred, terenul pentru acele ore astrale ale neamului românesc din Şi cei cu limbi în două sparte DBasarabia fusese pregătit, cu mari jertfe, de toate generaţiile anterioa- Atunci vor căuta frăţia re, de anumite evenimente, de unele cărţi, scrise cu curaj, de luări de atitudine La 27 august se împlinesc 20 de ani de la Prima Mare Adunare Naţională Şi lepăda-vor viclenia. memorabile în plină dictatură. Şi toţi veţi fi un gând ş-un nume După 28 iunie 1940 a avut de suferit întregul popor al Basarabiei. Dar se Ilustrăm Şi înfrăţiţi veţi făuri pare că cel mai mult s-a lovit în intelectualitate. Or, în orice perioadă din istorie REMEMBER: Limbă română! Alfabet latin! acest număr Un viitor mai bun în lume, intelectualitatea reprezintă conştiinţa de sine a unei colectivităţi. Odată decapi- Iar el va şti să vă îndrume Acolo, unde va zări tată intelectualitatea, credeau şi cei care s-au lăţit peste noi poţi face dintr-un cu imagini C-a voastră stea va răsări. neam sau altul - ca dintr-o bucată de plastilină - orice. Poţi face dintr-un popor Tricolor naţional! Neuitatul 1989! chiar duşmanul acelui popor. de la eveni- Dar ştiţi: de nu veţi ridica De printre voi pe-acest proroc, Am putea spune că anume scriitorii basarabeni au ţinut aprinsă flacăra con- De câte ori am visat anul 1989! ÎI mai visez şi acum, fi- mătate de secol de arest, exil şi umilire a limbii române şi indcă istoria e destul de zgârcită în file de măreţie, când un a alfabetului latin în Basarabia, în acel fierbinte şi istoric mentul din În voi viaţa va seca, ştiinţei naţionale în vremurile cele mai vitrege. popor se înalţă în toată statura sa naţională, îşi aruncă spai- august, Moscova se vede nevoită să abroge legea criminală Zadarnic soarta veţi ruga, În timp ce unii condeieri, erau şi de aceştia, ridicau în slăvi regimul, elogi- 27 august Căci scoşi veţi fi atunci din joc mele şi cătuşele, îşi dezleagă aripile înlănţuite şi îşi zvâr- din 10.02.1941 „cu privire la trecerea scrisului moldove- ind cotropitorii, alţii au fost puşi la zid şi împuşcaţi pentru grava “crimă” de a Şi-ţi rămânea fără noroc. le haina de rob, îşi dezlănţuie energiile divine şi îşi strigă nesc de la alfabetul latin la alfabetul rus” şi să dea dreptate 1989 vorbi şi a scrie româneşte (Petru Ştefănucă, Mihail Curecheru, Teodor Malai, setea de libertate. Anul 1989 venea peste moldoveni ca o moldovenilor. Baioneta sovietică a plesnit, zidurile GU- Mărăşeşti, 10 iulie 1917 Ion Corcinschi, Pavel Chioru, Nestor Cabac, Mihail Andreescu, Nichita Mar- ploaie cu apă vie, care îi trezea la viaţă de la opincă până la LAG-urilor s-au prăbuşit, exact peste doi ani de la istori- cov, Filimon Săteanu, Constantin Coşerău, Dumitru Milev, Alexandru Caf- vlădică, le reînnoda firul rupt al demnităţii naţionale, le cu- cele evenimente de la Chişinău, URSS s-a pulverizat sub O sfidare a demnităţii tanachi, Samuil Lehtţir ş.a.) sau – condamnaţi la ani grei de Siberie (Nicolae răţea memoria de zgură, minciună şi uitare, le amintea de respiraţia de foc a popoarelor dezrobite. Prin unitate, jertfă Costenco, Alexei Marinat, Nicolae Turcanu ş.a.). originea lor daco-latină, de strămoşii legendari, de salba de şi credinţă, românimea din Basarabia s-a desprins de im- În cărţile basarabene, pe care le citea cu lupa, cenzura comunistă “desco- cetăţi voievodale de pe Nistru, de Ştefan cel Mare, Mihai periul răului şi a privit cu ochii mistuiţi de dor peste sârma poporului băştinaş perea” aproape la tot pasul “diversiuni la adresa statului”, “ofense aduse popo- Viteazul şi adevăratul Mihai Eminescu. Astăzi pare de ne- ghimpată de pe Prut... În lume nu există nici o ţară care să aibă în calendar sărbătoarea rului”, “idei naţionaliste”, “gândire literară apolitică” etc.), acestea fiind adu- crezut, dar atunci sute şi mii de oameni simpli, din sate de Şi azi, când revăd anul 1989 şi mulţimile vuinde, mă limbii sale oficiale. În toate statele care se respectă, limba oficială este nate din biblioteci şi librării şi arse sau “date la topit” (volumele: Curcubeul la 20-50-100 de kilometri de capitală, veneau pe jos, în co- întreb: Ce poate fi mai măreţ decât un popor atins de du- sărbătorită în fiecare zi pretutindeni şi nu o dată pe an. În orice stat din de Grigore Vieru, Teama de obişnuinţă de Mihail Ion Ciubotaru, Povestea cu loane, la Chişinău ca să arate puterii comuniste că Moldova hul libertăţii, ce poate fi mai frumos decât un popor în miş- lume, ca să ţi se acorde reşedinţă permanentă şi un loc de muncă trebuie cocoşul roşu de Vasile Vasilache, Săgeţi de Petru Cărare, Tot mai departe de nu e un peron de gară siberiană, cu o populaţie nomadă, în- care, ce poate fi mai înălţător decât un popor cu demnita- mai întâi să cunoşti limba acestui stat. Dar în RM oricine vine din stră- Lidia Istrati, Descîntec de alb şi negru de Dumitru Matcovschi, Tobultoc de cropită de pe întinsurile asiatice, ci o vatră milenară, cu un te?! Cum să nu visezi anul şi timpul când sub ochii noştri inătate “se stabileşte aici şi obţine o slujbă, o face fără să cunoască lim- Dumitru Moldoveanu, Hora luminii de Gheorghe Cutasevici ş.a.), dar aceste popor străvechi, sedentar, băştinaş, care cu preţul sângelui umezi se năştea istoria? Iar demnitatea românească mergea ba acestui stat, acestui popor. E suficient să cunoască limba rusă, adică “măsuri” ale partidului menite să ideologizeze literatura basarabeană în direcţia şi-a apărat moşia de străinii hrăpăreţi. Şi o va apăra ori de desculţă prin ierburile de rouă ale Basarabiei, chiar pe ur- limba altui stat. Iar băştinaşul e silit să înveţe limba veneticilor. De ce? dorită n-au dat nici pe departe rezultatele scontate. câte ori va fi nevoie. In 1989 Chişinăul se zguduia de vo- mele care, la începuturi, le-au lăsat tălpile goale ale Sfân- Din cauză că postura de servitoare în care se află poporul băştinaş, im- entativele “genialilor” inventatori de popoare, graiuri, naţiuni de a crea cile mulţimilor care scandau „Unire, moldoveni!”, cerul se tului Petru şi Dumnezeu. Au trecut două decenii de la anul pusă de regimul sovietic, se menţine până azi. Servitoarea nu poate im- în spaţiul din stânga Prutului o nouă naţiune, o nouă limbă, o nouă (altă) lumina de la cel mai frumos cor din lume format din zeci şi libertăţii, 1989. Victoria poporului, prin trădări, şiretlicuri pune stăpânul să-i înveţe limba. Şi de aceea limba servitoarei cu timpul T va dispărea din casa stăpânului. Doar legea, statul trebuie să-i impună literatură, un nou etnonim au eşuat, acest lucru datorându-se în bună parte şi con- sute de mii de patrioţi, cor care „intona” tot pe atâtea voci şi minciuni, a fost confiscată treptat de urmaşii lui stalin şi „Limbă! Alfabet latin! Tricolor!’’. În acele zile de înviere, brejnev. Sărbătorile noastre naţionale au fost neglijate ofi- pe stăpânii venetici să înveţe limba statului. Pe vremea sovietică cine deierilor, care s-au opus cu scrierile lor procesului de asimilare, dezrădăcinare, îşi permitea să vorbească la vreo şedinţă în limba maternă? Imediat erai mankurtizare a populaţiei, devenit politică de stat după 1940 în fosta URSS. zeci de mii de oameni din toate colţurile Republicii Mol- cial, terfelite şi călcate în picioare de pigmeii care în zilele dova s-au cunoscut şi înfrăţit în Piaţa Marii Adunări Naţi- de suflet ale moldovenilor depuneau flori la monumentul învinuit de naţionalism, dat afară din serviciu şi chiar judecat.
Recommended publications
  • Raion CB Nr. CB Localitate CB Centrul De Bacalaureat Instituţii
    Raion CB Nr. CB Localitate CB Centrul de bacalaureat Instituţii arondate Instituţia Publică Gimnaziul "Ion Creangă" Instituţia Publică Liceul Teoretic "Mihai Eminescu", ANENII NOI Instituţia Publică Liceul Teoretic "Andrei Straistă", ANENII NOI Instituţia Publică Liceul Teoretic "A.Puşkin", ANENII NOI Instituţia Publică Liceul Teoretic "Ion Creangă" , HÎRBOVĂŢ Instituţia Publică Liceul Teoretic "Olimp" , PUHĂCENI Instituţia Publică Liceul Teoretic "EMIL NICULA", MERENI 1 Instituţia Publică Liceul Teoretic Varniţa, VARNIŢA Țînțăreni TOTAL CENTRU DE BACALAUREAT ANENII NOI ANENII TOTAL CENTRE: 1 TOTAL PE RAION Liceul Teoretic "Alexandr Puşkin" LICEUL TEORETIC "MARCU TARLEV", BAŞCALIA LICEUL TEORETIC "MATEI BASARAB", BASARABEASCA LICEUL TEORETIC "ŞTEFAN CEL MARE", CARABETOVCA LICEUL TEORETIC " MIHAI EMINESCU", SADACLIA 1 LICEUL TEORETIC "ALEXANDR PUŞKIN", BASARABEASCA LICEUL TEORETIC "CONSTANTIN STERE", ABACLIA Basarabeasca TOTAL CENTRU DE BACALAUREAT Basarabeasca TOTAL CENTRE: 1 TOTAL PE RAION Liceul Teoretic Colegiul de Industrie Uşoară, BĂLŢI "M.EMINESCU" LICEUL TEORETIC "ŞTEFAN CEL MARE", BĂLŢI Instituţia de învăţământ privat "Elitex" Liceul Teoretic "D.Cantemir" 1 Bălţi Colegiul de Muzică şi Pedagogie Liceul Teoretic Republican "Ion Creangă", BĂLŢI TOTAL CENTRU DE BACALAUREAT Liceul Teoretic LICEUL TEORETIC "M.EMINESCU", BĂLŢI "B.P.HAŞDEU" LICEUL TEORETIC "V.ALECSANDRI", BĂLŢI LICEUL TEORETIC "N.GOGOL", BĂLŢI LICEUL TEORETIC "M.GORKI", BĂLŢI LICEUL TEORETIC "G.COŞBUC", BĂLŢI 2 LICEUL TEORETIC "V.MAIAKOVSKI", BĂLŢI Bălţi Colegiul Tehnic Feroviar, BĂLŢI TOTAL CENTRU DE BACALAUREAT BĂLŢI Liceul Teoretic LICEUL TEORETIC "M.LOMONOSOV", BĂLŢI "ŞTEFAN CEL MARE" Colegiul Politehnic, BĂLŢI 3 LICEUL TEORETIC "A.PUŞKIN", BĂLŢI Bălţi TOTAL CENTRU DE BACALAUREAT Liceul Teoretic LICEUL TEORETIC "L.BLAGA", BĂLŢI "V.ALECSANDRI" Colegiul de Medicină, BĂLŢI 4 LICEUL TEORETIC "B.P.HAŞDEU", BĂLŢI Bălţi TOTAL CENTRU DE BACALAUREAT TOTAL CENTRE: 4 TOTAL PE MUNICIPIU Raion CB Nr.
    [Show full text]
  • I INTRODUCTION Moldavia, the Smallest Republic in the Soviet Union, Has Been a Territorial Football Between Romania and Russia
    INTRODUCTION Moldavia, the smallest republic in the Soviet Union, has been a territorial football between Romania and Russia for well over 100 years. Like the Baltic republics, it fell within the Soviet sphere of influence under the l939 Molotov-Ribbentrop pact, and there is reason to believe that some Moldavians may now wish to follow the lead of the Baltic republics in pressing for secession from the USSR. The 64 percent of the republic's population that is ethnic Moldavian has its cultural heart in Romania and, at the very least, seeks freer contacts with Romanians across their common frontier. In the past 18 months Moldavian political and social life has been transformed. Fledgling independent groups have developed into major new political movements, such as the Moldavian Popular Front with a membership of between 700,000 and one million. Other independent groups include the Alexe Mateevici Club which led the successful drive to establish Moldavian as the official language of the republic, the Moldavian Democratic Movement aimed at establishing a state that adheres to the rule of law, the Moldavian Green Movement which works to increase public awareness of ecological issues, and others. Groups of citizens in late l988 began braving the wrath of the local authorities by organizing small public protests. By March l989 the rallies had grown to include as many as 80,000 demonstrators who were calling, among other things, for the i removal of Moldavia's Party leaders. Both the protestors and the Moldavian government often turned to violence. The most egregious such instances of reciprocal violence occurred in l989 on February 12 and 26, March 12 and November 7.
    [Show full text]
  • Ninela Caranfil
    Ninela Caranfil BĂRBAȚII DIN VIAȚA MEA Ninela Caranfil BĂRBAȚII DIN VIAȚA MEA (Eseuri, portrete de creație, tablete, aduceri-aminte, omagieri…) Chișinău 2017 Dedic această carte fiicei mele Laura CUPRINS O ACTRIȚĂ DRAGĂ, PRINTRE OAMENI DRAGI (În loc de prefață) (Vlad POHILĂ). 7 CEI MAI DRAGI… ........................................15 Părinții mei .............................................15 Frații mei ..............................................19 Anatol Ciocanu .........................................21 Liubomir Iorga .........................................87 CEI DRAGI… .............................................91 ATITUDINI .............................................173 STRICT PERSONAL ......................................219 ACTRIȚA NINELA CARANFIL ÎN OGLINDA UNUI VOLUM PENTRU URMAȘI (În loc de postfață) (Vlad POHILĂ, Valeriu RAȚĂ) ......................... 245 REFERINȚE ȘI APRECIERI DESPRE ACTIVITATEA ARTISTEI. 253 ICONOGRAFIE ........................................ 257 Motto: „Viața mea! Viața mea! O clipă de-ar fi fost să ție A fost tot ce vrei: Am întrerupt cu ea Câteodată floare, O veșnicie! Câteodată fiară, Și-am ispășit Câteodată clopot ce se certa cu cerul. Cu suferinți – o mie. Am ispășit Viața mea! Cu câte-o bucurie. A fost tot ce vrei.” Lucian Blaga BĂRBAŢII DIN VIAŢA MEA 9 O ACTRIȚĂ DRAGĂ, PRINTRE OAMENI DRAGI (În loc de prefață) u m-aș mira dacă cineva, citind titlul acestei cărți, ar deduce nu- Nmaidecât că are a face cu un volum de scrieri sentimentale sau naturaliste, amoroase sau erotice… Unii dintre
    [Show full text]
  • Opinia Separată a Judecătorului Constituţional
    Victor PUŞCAŞ Valeriu KUCIUK OPINIA SEPARATĂ A JUDECĂTORULUI CONSTITUŢIONAL Sinteză de jurisprudenţă constituţională cu comentarii (23.02.2001-23.02.2013) „Opinia separată a judecătorului constituțional, este un indicator al independenţei şi responsabilităţii” Victor PUȘCAȘ Lucrarea a fost aprobată şi recomandată pentru editare de Consiliul ştiinţific al Asociaţiei Obşteşti „Congresul Democraţiei Constituţionale” (Procesul-verbal nr.7 din 20.11.2020) Autori: Victor PUŞCAŞ, Doctor în drept, Conferenţiar universitar, Ex-preşedinte al Curţii Constituţionale a Republicii Moldova Valeriu KUCIUK, Doctor în drept, Lector universitar, Avocat. Monografia „OPINIA SEPARATĂ a JUDECĂTORULUI CONSTITUŢIONAL: indicator al independenţei şi responsabilităţii” este o sinteză de jurisprudenţă constituţională strict întemeiată pe studiu de caz comentat. Lucrarea poate servi sursă de cercetare, dar şi călăuză/îndrumar practic, inclusiv pentru studenţi şi cercetători a dreptului constituţional din Republica Moldova. Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii © Victor PUŞCAŞ, Doctor în drept, Conferenţiar universitar © Valeriu KUCIUK, Doctor în drept, Lector universitar Toate drepturile asupra prezentei ediţii aparţin autorilor. Nici o parte din acest volum nu poate fi copiată sau reprodusă fără acordul scris al autorilor. CUPRINS DEDICAȚIE ȘI MULȚUMIRI ......................................................................10 CUVÎNT ÎNAINTE ........................................................................................11 Scrisoare – felicitare de la
    [Show full text]
  • Cultura În Moldova
    ISSN 1857-1506 CULTURA ÎN MOLDOVA BULETIN DE INFORMARE ŞI DOCUMENTARE IANUARIE-DECEMBRIE 2015 Biblioteca Naţională a Republicii Moldova Chişinău, 2016 CZU 008(478) Director general: Elena Pintilei Alcătuitor: Maria Sargun Redactor : Tatiana Bahmuteanu Coperta: Dragoş Popa Miu Cultura în Moldova: Buletin de informare şi documentare: ianuarie-decembrie 2015 / Biblioteca Naţională a Republicii Moldova; dir. gen.: Elena Pintilei; alcăt.: Maria Sargun. – Chişinău: BNRM, 2016 (Chişinău: Imprimeria BNRM). – 368 p.; 20 cm: F. preţ, 30 ex. © Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, 2016 ARGUMENT Buletinul bibliografic „Cultura în Moldova” constituie o parte componentă a sistemului de publicaţii bibliografice, editate de Biblio- teca Naţională a Republicii Moldova. Lucrarea prezintă un buletin de informare şi documentare destinat diverselor categorii de beneficiari (cercetători, teoreticieni ai culturii, lucrători în domeniul culturii şi artei, oameni de creaţie, bibliotecari, studenţi etc.). Buletinul este o lucrare curentă cu o periodicitate anuală. Referinţele bibliografice sunt clasificate conform tabelelor CZU. Baza de date „Cultura în Moldova” se efectuează în programul de bibliotecă SIBIMOL, cu afişare în aplicaţia locală (OPAC). Buletinul este alcătuit pe baza descrierilor bibliografice selectate din producţia de tipar naţională, intrată curent în fondurile Bibliotecii Naţionale. În buletin sunt incluse titluri de cărţi, articole din culege- ri, din publicaţii seriale, recenzii, ce vizează diverse probleme privind domeniile culturii şi artei în Republica Moldova. Au fost selectate ma- terialele ce oglindesc prezenţele cultural-artistice ale Moldovei peste hotare (participare la expoziţii, festivaluri, concursuri internaţionale, colocvii, simpozioane, turnee, călătorii de documentare etc.), apărute în publicaţiile seriale din Republica Moldova. Materialele despre cultura şi arta Moldovei publicate în presa de peste hotare sunt oglindite în buletinul de informare „Moldavistica” (Exteriorica), compartimentul Bibliografiei Naţionale a Moldovei.
    [Show full text]
  • Revista PUBLICAȚIE DE LITERATURĂ ȘI DIALOG CULTURAL
    05 2020 Revista PUBLICAȚIE DE LITERATURĂ ȘI DIALOG CULTURAL ARCADIE SUCEVEANU: Foto de N. RĂILEANU „SCRIITORII PE TIMP DE PANDEMIE” CRITICĂ LITERARĂ „Întotdeauna nenorocirile dau naștere unor fenomene imprevizibile, unele chiar be- nefice. Nu ne rămâne decât să sperăm că gustul pentru lectură nu va fi efemer, că se va permanentiza după ce vom reveni la normalitate. (...) Ca să-și învingă umilitoarea condiție de «mașinărie biologică», omul aces- tor timpuri pandemice va trebui să rămână conectat la viața spirituală, să redescopere, între altele, cartea, plăcerea lecturii. Numai așa își va putea crea un orizont de renaștere și supraviețuire.” (P. 3) NINA CORCINSCHI: „PROZA DE DUPĂ ȘCOALA PROZEI (CE MAI RĂMÂNE?)” ALEXANDRU BURLACU: „Scriitorilor basarabeni, cu rare și excelente excepții, le lipsește școala prozei. Realita- tea, care trebuie reinventată, transformată, GHEORGHE VODĂ, poetizată (nu oricum!) și structurată narativ, le opune o mare și chinuitoare rezistență. O mediocră fatalitate însoțește, poate nu întot- „ARIPI PENTRU CĂDERE” deauna, lipsa talentului, dar, cu siguranță, mereu, frica de biblioteci, iluzia că se poate scrie proză oricum.” (P. 10) AVANPREMIERĂ „Explorarea elementului mitic potențea- recare. Suprasolicitat însă mecanic, atitudini critice, ironice sau satirice. 14 ză imaginarul liricii afectate de modele- fără a fi asimilat creator/ inventiv, Ineditul poeziei lui Gheorghe Vodă le de import. Întoarcerea la izvoare, la mitul e supus degradării, denaturării, stă în «efectul lor de ecou controlat» Fragment din cartea Istorii antisovieti- spiritul adamic are la șaizeciști rațiuni profanării. Lumea idealizată a mitolo- (Mircea Nedelciu), ecou la seismele ce, de Oleg Panfilov, în curs de apariție polemice, cu consecințe favorabile, dar giei, puterea de voință în împlinirea vieții și ale literaturii, în lucidita- la Editura Cartier.
    [Show full text]
  • Alegeri 2005
    CZU 324 (478) A 36 Proiect al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă ADEPT realizat cu sprijinul Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT este un centru independent, de analiză şi consultanţă privind procesul decizional, politic, electoral şi social-economic din Republica Moldova şi regiune. Misiunea ADEPT este de a promova valorile demo- cratice şi sprijini participarea activă la viaţa publică. ADEPT, str. V. Alecsandri nr. 97, Chişinău, MD 2012 Tel.: (373 22) 210422, 212992, tel./fax: (373 22) 213494 E-mail: [email protected], www.e-democracy.md ALEGERI 2005 Volum coordonat de Sergiu Buşcaneanu La apariţia publicaţiei au mai contribuit: Igor Boţan Tamara Chitoroagă Natalia Gîrdea Lector: Lucia Ciocanu Coperta: Mihai Bacinschi Prezentare grafică şi tehnoredactare: Marin Bulat Prepress: Editura GUNIVAS Djxhwnjwjf CIP f Cfrjwjn NfÏntsfqj f C wÏnn Alegeri 2005/ coord.: Sergiu Buşcaneanu. – Ch.: Gunivas, 2005 (Tipogr...). – 164 p. ISBN 9975-908-54-3 1000 ex. 324 (478) Opiniile exprimate în această publicaţie nu reprezintă în mod neapărat punctul de vedere al instituţiei finanţatoare. ISBN 9975-908-54-3 Proiect al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă ADEPT realizat cu sprijinul Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos Asociaţia Ambasada pentru Democraţie Participativă Regatului Ţărilor de Jos ADEPT CUPRINS PREFAŢĂ ........................................................................................................... 7 CAPITOLUL I. ALEGERI PARLAMENTARE 2005 ..................................... 8 1. Alegerile parlamentare 2005 – viziune de ansamblu ............... 8 1.1. Radiografie generală ............................................................8 1.2. Profilul sociologic al listelor de candidaţi ......................... 9 1.3. Reprezentarea femeilor pe listele de candidaţi ...............10 2. Concurenţi electorali principali .................................................11 2.1. Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) ... 11 2.2. Blocul electoral „Moldova Democrată” (BMD) ...............21 2.3.
    [Show full text]
  • Mass-Media Şi Activitatea Editorială
    MASS-MEDIA ŞI ACTIVITATEA EDITORIALĂ MASS-MEDIA Constantin MARIN Mass-media reprezintă un atribut indispensabil al societăţii contemporane a Republicii Moldova. Vectorul general al evoluţiei lor cantitative sugerează că Moldova gravitează spre categoria ţărilor cu un nivel mediu de dezvoltare a mijloacelor de informare. Potrivit standardelor minimale, formulate de UNESCO pentru fiecare stat al comunităţii mondiale, la 1000 de locuitori trebuie să revină cel puţin 100 de exemplare de ziare cotidiene, 50 de aparate de radio şi 20 de televizoare. Moldova corespunde acestui minimum necesar şi în mai multe cazuri îl depăşeşte. Astfel, la capitolul aparate de captare a emisiunilor televizate republica se apropie de nivelul mediu european (250 de televizoare la 1000 de locuitori). Indicele de asigurare cu aparate de radio (550 la 1000 de locuitori) depăşeşte mai bine de 10 ori cota minimală stabilită de UNESCO. Mass-media constituie o sursă de informare importantă pentru cetăţenii Republicii Moldova. Astfel, potrivit datelor Barometrului de Opinie Publică (BOP), realizat în perioada aprilie 2016 de Institutul de Politici Publice (IPP), televiziunea, inclusiv versiunea ei online, este cea mai importantă sursă de informare publică a oamenilor, aceasta fiind preferată de peste 80 la sută dintre respondenţi. Pe poziția a doua s-a situat internetul cu peste 42 %, urmat de radio, inclusiv online – cu 26 la sută, și ziare - cu circa 9 %. Edificarea mass-media naţionale are în temei tradiţiile comunicării mediatice, cristalizate de-a lungul anilor în spaţiul istoric al Republicii Moldova. Acest proces, marcat de afluxuri şi refluxuri cantitative şi calitative, a fost jalonat de tendinţele generale de dezvoltare a jurnalismului şi, implicit, a mass-media europene.
    [Show full text]
  • Cetatea Culturala
    CETATEA CULTURALA SERIA A III-A, AN X, NR. 11-12 (95-96), NOIEMBRIE-DECEMBRIE 2009 CLUJ-NAPOCA CUPRINS ”HAI SĂ DĂM MÂNĂ CU MÂNĂ, CEI CU INIMA ROMÂNĂ!” ..............................................................................2 Grigore VIERU LIMBA ROMÂNĂ, OASTEA NOASTRĂ NAŢIONALĂ...........................2 Dr. Dan BRUDAŞCU Terorism cultural-literar românesc post decembrist ..........................................5 CONSIDERAŢII PE MARGINEA UNEI MONOGRAFII..........................11 Victoria MILESCU Polen pe pleoape....................................................................................................13 Daniela GÎFU Un lord al teatrului românesc Zeno FODOR – 75..........................................17 Adrian BOTEZ ELEGII...................................................................................................................20 Ion CRISTOFOR Mircea Tudose şi virtuţile versului clasic............................................................33 Ştefan CIOBANU OAMENI DE LÂNGĂ NOI.............................................................................37 Iosif-Cristian PAŞCALĂU MERIDIAN BLAGA ÎN LUMINĂ 9 ..............................................................46 Liviu COMŞIA NOTE DE LECTURĂ........................................................................................53 Mihail TĂNASE PLOUÃ, IUBITO .................................................................................................56 Eugen EVU AIURARE (LABORATOR POETIC)..............................................................59
    [Show full text]
  • Annual Report 2017
    Annual Report 2017 National Bank of Moldova 1 Grigore Vieru Avenue MD-2005, Chis, inau˘ Tel.: (373 22) 822 606 Fax: (373 22) 220 591 web: http://bnm.md ISBN 978-9975-4353-2-1 ISBN 978-9975-3211-7-4 © National Bank of Moldova, 2018 Note The report was compiled using the latest statistical data held by the National Bank of Moldova, the National Bureau of Statistics, the Ministry of Economy and the Ministry of Finance. Also, were used data provided by international organizations and central banks of neighboring countries. Computation of some statisitcal data was conducted by the National Bank of Moldova. All rights reserved. No part of this publication may be reproduced, and the use of data in studies is allowed with the proper specification of the source. Contents Foreword by the Governor of the National Bank of Moldova (NBM)8 1 External environment 12 1.1 Global economy, financial and commodity markets....................... 12 1.2 Evolution of important economies.................................. 14 1.3 Evolution of the neighbouring countries’ economies and the main trading partners.. 15 2 Economy of the Republic of Moldova 16 2.1 Real sector................................................. 16 2.2 Evolution of inflation........................................... 23 2.3 Public sector and tax policy...................................... 28 2.4 International accounts of the Republic of Moldova in 2017 (provisional data)...... 30 3 Monetary Policy of the National Bank of Moldova 38 3.1 Monetary policy objective....................................... 38 3.2 Monetary policy decisions....................................... 38 3.3 Monetary policy achievements during 2017............................ 39 3.4 Monetary and foreign exchange conditions............................ 42 3.5 Monetary market............................................
    [Show full text]
  • Veniamin Apostol
    1 SUMAR Argument...............................................................................................................................2 Vitalie Ţapeş. Se mai ridică pe cer o stea..............................................................................2 Din confesiunile regizorului şi actorului V. Apostol ...........................................................4 Reflecţii despre V. Apostol....................................................................................................5 Tabel cronologic....................................................................................................................8 LUCRĂRI SEMNATE DE VENIAMIN APOSTOL...........................................................13 Teze. Monografii.............................................................................................................13 Articole în culegeri şi publicaţii seriale .........................................................................13 Schiţe de portret..............................................................................................................20 Interviuri. Dialoguri. Participant la diferite discuţii.......................................................24 VENIAMIN APOSTOL – ALCĂTUITOR, REDACTOR.................................................30 VENIAMIN APOSTOL – REGIZOR ŞI ACTOR..............................................................31 Montări de spectacole....................................................................................................31 Roluri interpretate
    [Show full text]
  • Republica Moldova, Între România Şi Rusia 1989-2009
    Biblioteca revistei „Limba Română” Dorin CIMPOEŞU REPUBLICA MOLDOVA, ÎNTRE ROMÂNIA ŞI RUSIA 1989-2009 Coordonatorul ediţiei: Alexandru BANTOŞ, redactor-şef al revistei „Limba Română”, director al Casei Limbii Române „Nichita Stănescu” Lectori: Veronica ROTARU Vasile GAVRILAN Machetare: Oxana BEJAN Coperta: Mihai BACINSCHI Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii Cimpoeşu, Dorin Republica Moldova, între România şi Rusia. 1989-2009 Biblioteca revistei „Limba Română”. Chişinău, Tipografia Serebia, 2010, 428 p. ISBN CZU Volumul este editat pe cheltuiala proprie a autorului. Biblioteca revistei „Limba Română” Dorin CIMPOEŞU REPUBLICA MOLDOVA, ÎNTRE ROMÂNIA ŞI RUSIA 1989-2009 Cuvânt înainte de prof. univ. dr. Mihai RETEGAN Casa Limbii Române Nichita Stănescu Chişinău – 2010 Dedic această carte comemorării a 70 de ani de la deportările staliniste, cărora le-au căzut victime zeci de mii de români, după reocuparea Basarabiei de către armata roşie sovietică, la 28 iunie 1940 SUMAR Cuvânt înainte de Mihai Retegan .................................................................................. 11 Nota autorului ............................................................................................................... 13 INTRODUCERE Background istoric ........................................................................................................ 17 Perioada marilor transformări naţionale şi democratice ............................................... 27 Contrareacţia Moscovei la transformările naţionale şi democratice din Basarabia
    [Show full text]