13 Strofe Despre Mancurţi Grigore VIERU

SĂPTĂMÂNAL AL SCRIITORILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA JOI, 1 octombrie 2009 . FONDAT LA 3 OCTOMBRIE 1954 NR. 39 ( 3343 ) la 55 de ani Poesis PUBLICAŢIE DE LIMBA ROMÂNĂ La est de vest Grigore VIERU MEMORIA VISELOR 13 strofe despre mancurţi Un proverb englez spune. „Ştiu că Silvestru şi Valeriu Matei, am realizat Ei ne hăcuiră graiul Ca frişul cela fără de milă îmi merit duşmanii, nu ştiu dacă îmi călătorii – pe jos, cu biciclete sportive, Şi doina, şi harta! Cu tancul şi tunul. merit prietenii.” cu bărci pneumatice – prin toată Basa- Ei care astăzi vânează Pornind de la supoziţia că cine nu rabia şi nu numai. „Literatura şi arta!” Ei otrăvesc pământul are duşmani nu are nici prieteni, Aureli- Atunci demult în tinereţile noastre Şi izvorul, ah, bietul! an Silvestru, scriitorul, pedagogul, filo- am căutat împreună pe malurile Nistru- Ei datina o spurcară Ei sunt gata să tragă zoful culturii, care împlineşte în aceste lui urma de câţiva coţi a lui Heracles, Barbar şi sinistru! În cei care-şi cer alfabetul! Ei care astăzi adulmecă zile o preafrumoasă vârstă, e unul din- despre care povestise Herodot că o vă- Revista „Nistru!” tre oamenii care m-au făcut să cred că zuse cu peste două mii cinci sute de ani Ei linguşesc străinul Cu struguri şi glume! sentimentul prieteniei e poate cel mai în urmă. Ei gâtuiră prădalnici Ei spun „zdrasti” sacru dintre cele cu care a înzestrat Cel Am fost la altarul lui Orfeu de la Biserici frumoase! Propriei mume! de Sus fiinţa omenească. Babin de lângă Hotin, unde un călător Ei ne răstigniră pe cruce Îl cunosc din anul întâi de studenţie din secolul XIX, Teodor Porucic, îi vă- În ‘46. Ei spun că Ştefan cel Mare de la Facultatea de Ziaristică a Universi- zuse lira uriaşă cioplită pe o stâncă de Armonia urbană o strică! tăţii. deasupra Nistrului. Ei ne-au mânat în Siberii Ei ne-au minţit la şcoală Deşi număra doar 17 ani, chelia – Am descins în râurile subterane de Cu pistolul din urmă! Că nu avurăm nimică! semnul înţelepciunii − o avea şi atunci. la Ivancea care sfredelesc un tunel în Ei ne-au scos din ocol Văcuţă şi turmă! M-a impresionat cel mai mult fap- piatră până la Răut, unde legenda spune Ei se urcară pe ghebul tul că, deşi bursele noastre erau mici, o că Orfeu coborâse să o caute pe Euri- Numelor noastre strâmbate! Ei au dus omul la ocnă Să ne anunţe că-n poartă parte din bursa lui o trimitea părinţilor dice… Pentru trei ciocălăie! Viitorul cel mare bate! bătrâni de la ţară. Am urcat pe zidurile străvezii ca Ei ne remodelează fiinţa Când ne-am dus la cules de struguri aripile de fluturi de la Cetatea Albă… Pe diferite ilăie! Ei printre mormintele noastre în Şerpeni, un sat de pe malul Nistrului, Am căutat urmele lui Eminescu Cu medalia-n dinţi, cu folosul, Aurelian devenise sufletul grupei noas- la Cernăuţi şi ale Hasdeilor la Cristi- Ei marchează locul Aleargă în cuşti fericiţi tre: găsea luntrea cu care să ne depla- neşti… Unde-n ţărână mănoasă Ca javra cu osul! săm toţi cei 25 de colegi pe insula din Am înnoptat pe locul bătăliei lui Se va crăci uzina mijlocul Nistrului, unde să ne vorbim, Ştefan cel Mare de la Lipnic şi-n preaj- Ca la dânsa acasă! Ei prin lacrimă graniţii să recităm, să cântăm în jurul unui foc, ma Stâlpului Leahului de la Sauca. Curtea blocului pentru clasele primare Trag şi-n două o taie! Ei pe dealuri lăsară ştia întâmplări cu stafii, pe care le po- Am rostit rugăciuni în bisericile de la Liceul “Prometeu-Prim”, str. C. Stere, nr. 2 Ei, înnodaţii neruşinării! Să năvălească tutunul Huideo, potaie! vestea atât de inspirat, încât nimeni nu care deveniseră culcuşuri pentru fiare la 1989 vroia să se îndepărteze de lumina acelui Ţipova, Saharna şi Călărăşeuca … rug până se făcea zi albă. Prindea din Am căutat martori care să ne vor- 55 de ani de activitate rodnică Către colectivul redacţional Nistru cu mâna peşti, pe care-i frigea bească de semeţia mănăstirilor dom- „Sabia spiritului va învinge pe cărbuni pentru toată grupa. Mihail neşti de la Căpriana şi Japca. pentru propăşirea limbii române al săptămânalului brutalităţile istoriei…” Sadoveanu poposise la Cuşelăuca, sa- La Rudi am admirat Farfuria Tur- Salut revista, Literatura şi arta, simbol al luptei pentru tul unde se născuse prin anii ‘20, dar el cului şi insula din dreptul acestei cetăţi Săptămânalul Literatura şi arta a devenit, pe bună drep- Literatura şi arta democraţie, pentru valorile umanismului european şi pentru cunoştea atât de multe amănunte de la de pământ acoperite de ape. tate, un simbol al luptei poporului nostru pentru identitatea sa apărătorii demnităţii naţionale în Basarabia. Admir spiritul ei acea întâlnire, de parcă fusese de faţă. Iar la Ismail şi Chilia – stelele ne- naţională, pentru afirmarea limbii române şi a alfabetului la- Stimate domnule Redactor-şef Nicolae Dabija, luptător şi-mi place credinţa ei că sabia spiritului va învinge Duminicile, în timp ce alţi studenţi clintite. Atât găsisem pe atunci din mă- tin. Literatura şi arta a scris cu lite- Dragi redactori, colabora- în cele din urmă brutalităţile istoriei. de la alte facultăţi stăteau la internatul reţia fortăreţelor noastre de odinioară. re de aur pagini glorioase în această tori şi cititori ai săptămânalului Îi urez viaţă lungă! unde fuseserăm cazaţi, Aurelian ne or- La Hotin am fotografiat tristeţea ce- luptă sfântă a neamului nostru. Literatura şi arta. Academician Eugen SIMION ganiza excursii pe malul Nistrului, prin tăţii pângărite de vreme. Acum două decenii, prin cuvân- În numele Partidului Libe- pădurile cu hribi comestibili din preaj- La Soroca am urcat pe zidurile for- tul celor mai de seamă poeţi şi pro- ral-Democrat din Moldova şi al mă, pe la lacul din pădure care avea şi tăreţei, acolo unde se văd zările cuprin- zatori, oameni de cultură de la noi, meu personal, permiteţi-mi să Binecuvântare o luntre „…tremurând pe ape…”, pe se de flăcări, iar în preajmă – în Peştera Literatura şi arta a reuşit să adune Vă aduc cele mai calde felici- Nu ştiu cum alţii, dar eu, vorba lui Creangă, înţeleg malurile priporoase, crescute cu alune lui Bechir, agăţându-ne mai mult cu un- în jurul său o oaste de câteva sute tari cu ocazia împlinirii a 55 de şi simt bine cifra 55, care este de-o seamă cu mine, eu, la de pământ ale căror aţe ne ţineau ca ghiile de nişte trepte roase de vreme ca de mii de cititori dornici de Liberta- ani de la fondarea publicaţiei rându-mi, fiind de aceeaşi vârstă cu revista Literatura şi să urcăm sau să coborâm ca nişte scări să escaladăm peretele lunecos de câteva te, Frumos şi Adevăr. Literatura şi Literatura şi arta. arta (doar câteva frânturi de timp despart zilele noastre de pereţii acestora, prin livezi culese din zeci de metri… arta ne-a descătuşat inimile şi con- În anii de redeşteptare naţi- naştere). O revistă ce a pornit la drum cu numele de botez preajma satului, unde găseam vreun La Ocniţa am căutat locurile legate ştiinţa, contribuind plenar la renaşterea naţională a românilor onală, în toată perioada de afir- „Cultura Moldovei” la 3 octombrie 1954. fruct uitat între frunze sau prin viile co- de numele autorului Muzei Româneşti moldoveni. mare a valorilor democratice şi a independenţei statului Se apropie un sfert de veac de când Nicolae Dabija lorate de luminile toamnei… – Constantin Stamati, la Caracuşeni Numele săptămânalului Dumneavoastră se asociază pe nostru, Literatura şi arta a fost un model de demnitate şi este îngerul păzitor al acestui săptămânal, rebotezat Lite- Apoi, parcă inspiraţi de acele zile – pe cele care aminteau de Constantin bună dreptate cu numele neobositului redactor-şef, poet şi curaj, constituindu-se într-un veritabil spaţiu de manifes- ratura şi arta, cu editoriale net superioare număr de nu- pline de farmecul adolescentin, veri la Stamati-Ciurea… publicist, academicianul Nicolae Dabija, care, împreună cu o tare a libertăţii de gândire şi de exprimare. măr. Pe timpuri bântuia o glumă ce reda, de fapt, un adevăr amar. Cică, la chioş- rând şi ani la rând, pe când eram stu- pleiadă de străluciţi scriitori şi jurnalişti, a reuşit să învingă Vă doresc să aveţi şi în continuare aceeaşi verticalita- curile de ziare la întrebarea: „Est v prodaje „Izvestia”, „Pravda” ili „Trud”?”, denţi şi după aceea, cu el şi cu alţi pri- Nicolae DABIJA rezistenţa regimului comunist totalitar. te, să bucuraţi cititorii cu harul cuvântului inspirat şi să nu vânzătoarea răspundea: „Izvestii” net, „Pravdî” net, esti tolko „Trud”. Păi, iată, eteni, între care i-aş menţiona pe Larisa (Continuare în pag. 5) În aceste zile aniversare, care, prin minune, coincid cu o ezitaţi a critica Guvernul Filat, dacă veţi constata că gre- săptămânalul Literatura şi arta ne aduce şi noutăţi, şi adevăr, dar prin munca nouă revenire la adevăr, aduc un sincer omagiu tuturor celor şim. Vom fi deschişi şi receptivi la orice critică obiectivă. titanică pe care o depune echipa de oameni inimoşi, buni patrioţi, care nu-şi pre- Dragi prieteni! care şi-au dedicat viaţa săptămânalului Literatura şi arta, fă- Datorită promptitudinii cu care Literatura şi arta, Toate guvernele sunt vremelnice, pe când dreptul la libera cupeţesc puterile ca revista să ne aducă importante materiale, pe care noi, citito- când din paginile lui un adevărat letopiseţ al epocii contem- exprimare şi libertatea de a cântari ce face un guvern sau rii, le absorbim nu doar cu ochii şi cu mintea, ci şi cu inima… organ al Uniunii Scriitorilor, a răspuns cerinţelor vre- porane. mii, promovând actualitatea, ea devine una dintre cele altul pentru poporul său nu au tremen de prescripţie.

Load more