SĂPTĂMÂNAL AL SCRIITORILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA JOI, 1 octombrie 2009 . FONDAT LA 3 OCTOMBRIE 1954 NR. 39 ( 3343 ) la 55 de ani Poesis PUBLICAŢIE DE LIMBA ROMÂNĂ La est de vest Grigore VIERU MEMORIA VISELOR 13 strofe despre mancurţi Un proverb englez spune. „Ştiu că Silvestru şi Valeriu Matei, am realizat Ei ne hăcuiră graiul Ca frişul cela fără de milă îmi merit duşmanii, nu ştiu dacă îmi călătorii – pe jos, cu biciclete sportive, Şi doina, şi harta! Cu tancul şi tunul. merit prietenii.” cu bărci pneumatice – prin toată Basa- Ei care astăzi vânează Pornind de la supoziţia că cine nu rabia şi nu numai. „Literatura şi arta!” Ei otrăvesc pământul are duşmani nu are nici prieteni, Aureli- Atunci demult în tinereţile noastre Şi izvorul, ah, bietul! an Silvestru, scriitorul, pedagogul, filo- am căutat împreună pe malurile Nistru- Ei datina o spurcară Ei sunt gata să tragă zoful culturii, care împlineşte în aceste lui urma de câţiva coţi a lui Heracles, Barbar şi sinistru! În cei care-şi cer alfabetul! Ei care astăzi adulmecă zile o preafrumoasă vârstă, e unul din- despre care povestise Herodot că o vă- Revista „Nistru!” tre oamenii care m-au făcut să cred că zuse cu peste două mii cinci sute de ani Ei linguşesc străinul Cu struguri şi glume! sentimentul prieteniei e poate cel mai în urmă. Ei gâtuiră prădalnici Ei spun „zdrasti” sacru dintre cele cu care a înzestrat Cel Am fost la altarul lui Orfeu de la Biserici frumoase! Propriei mume! de Sus fiinţa omenească. Babin de lângă Hotin, unde un călător Ei ne răstigniră pe cruce Îl cunosc din anul întâi de studenţie din secolul XIX, Teodor Porucic, îi vă- În ‘46. Ei spun că Ştefan cel Mare de la Facultatea de Ziaristică a Universi- zuse lira uriaşă cioplită pe o stâncă de Armonia urbană o strică! tăţii. deasupra Nistrului. Ei ne-au mânat în Siberii Ei ne-au minţit la şcoală Deşi număra doar 17 ani, chelia – Am descins în râurile subterane de Cu pistolul din urmă! Că nu avurăm nimică! semnul înţelepciunii − o avea şi atunci. la Ivancea care sfredelesc un tunel în Ei ne-au scos din ocol Văcuţă şi turmă! M-a impresionat cel mai mult fap- piatră până la Răut, unde legenda spune Ei se urcară pe ghebul tul că, deşi bursele noastre erau mici, o că Orfeu coborâse să o caute pe Euri- Numelor noastre strâmbate! Ei au dus omul la ocnă Să ne anunţe că-n poartă parte din bursa lui o trimitea părinţilor dice… Pentru trei ciocălăie! Viitorul cel mare bate! bătrâni de la ţară. Am urcat pe zidurile străvezii ca Ei ne remodelează fiinţa Când ne-am dus la cules de struguri aripile de fluturi de la Cetatea Albă… Pe diferite ilăie! Ei printre mormintele noastre în Şerpeni, un sat de pe malul Nistrului, Am căutat urmele lui Eminescu Cu medalia-n dinţi, cu folosul, Aurelian devenise sufletul grupei noas- la Cernăuţi şi ale Hasdeilor la Cristi- Ei marchează locul Aleargă în cuşti fericiţi tre: găsea luntrea cu care să ne depla- neşti… Unde-n ţărână mănoasă Ca javra cu osul! săm toţi cei 25 de colegi pe insula din Am înnoptat pe locul bătăliei lui Se va crăci uzina mijlocul Nistrului, unde să ne vorbim, Ştefan cel Mare de la Lipnic şi-n preaj- Ca la dânsa acasă! Ei prin lacrimă graniţii să recităm, să cântăm în jurul unui foc, ma Stâlpului Leahului de la Sauca. Curtea blocului pentru clasele primare Trag şi-n două o taie! Ei pe dealuri lăsară ştia întâmplări cu stafii, pe care le po- Am rostit rugăciuni în bisericile de la Liceul “Prometeu-Prim”, str. C. Stere, nr. 2 Ei, înnodaţii neruşinării! Să năvălească tutunul Huideo, potaie! vestea atât de inspirat, încât nimeni nu care deveniseră culcuşuri pentru fiare la 1989 vroia să se îndepărteze de lumina acelui Ţipova, Saharna şi Călărăşeuca … rug până se făcea zi albă. Prindea din Am căutat martori care să ne vor- 55 de ani de activitate rodnică Către colectivul redacţional Nistru cu mâna peşti, pe care-i frigea bească de semeţia mănăstirilor dom- „Sabia spiritului va învinge pe cărbuni pentru toată grupa. Mihail neşti de la Căpriana şi Japca. pentru propăşirea limbii române al săptămânalului brutalităţile istoriei…” Sadoveanu poposise la Cuşelăuca, sa- La Rudi am admirat Farfuria Tur- Salut revista, Literatura şi arta, simbol al luptei pentru tul unde se născuse prin anii ‘20, dar el cului şi insula din dreptul acestei cetăţi Săptămânalul Literatura şi arta a devenit, pe bună drep- Literatura şi arta democraţie, pentru valorile umanismului european şi pentru cunoştea atât de multe amănunte de la de pământ acoperite de ape. tate, un simbol al luptei poporului nostru pentru identitatea sa apărătorii demnităţii naţionale în Basarabia. Admir spiritul ei acea întâlnire, de parcă fusese de faţă. Iar la Ismail şi Chilia – stelele ne- naţională, pentru afirmarea limbii române şi a alfabetului la- Stimate domnule Redactor-şef Nicolae Dabija, luptător şi-mi place credinţa ei că sabia spiritului va învinge Duminicile, în timp ce alţi studenţi clintite. Atât găsisem pe atunci din mă- tin. Literatura şi arta a scris cu lite- Dragi redactori, colabora- în cele din urmă brutalităţile istoriei. de la alte facultăţi stăteau la internatul reţia fortăreţelor noastre de odinioară. re de aur pagini glorioase în această tori şi cititori ai săptămânalului Îi urez viaţă lungă! unde fuseserăm cazaţi, Aurelian ne or- La Hotin am fotografiat tristeţea ce- luptă sfântă a neamului nostru. Literatura şi arta. Academician Eugen SIMION ganiza excursii pe malul Nistrului, prin tăţii pângărite de vreme. Acum două decenii, prin cuvân- În numele Partidului Libe- pădurile cu hribi comestibili din preaj- La Soroca am urcat pe zidurile for- tul celor mai de seamă poeţi şi pro- ral-Democrat din Moldova şi al mă, pe la lacul din pădure care avea şi tăreţei, acolo unde se văd zările cuprin- zatori, oameni de cultură de la noi, meu personal, permiteţi-mi să Binecuvântare o luntre „…tremurând pe ape…”, pe se de flăcări, iar în preajmă – în Peştera Literatura şi arta a reuşit să adune Vă aduc cele mai calde felici- Nu ştiu cum alţii, dar eu, vorba lui Creangă, înţeleg malurile priporoase, crescute cu alune lui Bechir, agăţându-ne mai mult cu un- în jurul său o oaste de câteva sute tari cu ocazia împlinirii a 55 de şi simt bine cifra 55, care este de-o seamă cu mine, eu, la de pământ ale căror aţe ne ţineau ca ghiile de nişte trepte roase de vreme ca de mii de cititori dornici de Liberta- ani de la fondarea publicaţiei rându-mi, fiind de aceeaşi vârstă cu revista Literatura şi să urcăm sau să coborâm ca nişte scări să escaladăm peretele lunecos de câteva te, Frumos şi Adevăr. Literatura şi Literatura şi arta. arta (doar câteva frânturi de timp despart zilele noastre de pereţii acestora, prin livezi culese din zeci de metri… arta ne-a descătuşat inimile şi con- În anii de redeşteptare naţi- naştere). O revistă ce a pornit la drum cu numele de botez preajma satului, unde găseam vreun La Ocniţa am căutat locurile legate ştiinţa, contribuind plenar la renaşterea naţională a românilor onală, în toată perioada de afir- „Cultura Moldovei” la 3 octombrie 1954. fruct uitat între frunze sau prin viile co- de numele autorului Muzei Româneşti moldoveni. mare a valorilor democratice şi a independenţei statului Se apropie un sfert de veac de când Nicolae Dabija lorate de luminile toamnei… – Constantin Stamati, la Caracuşeni Numele săptămânalului Dumneavoastră se asociază pe nostru, Literatura şi arta a fost un model de demnitate şi este îngerul păzitor al acestui săptămânal, rebotezat Lite- Apoi, parcă inspiraţi de acele zile – pe cele care aminteau de Constantin bună dreptate cu numele neobositului redactor-şef, poet şi curaj, constituindu-se într-un veritabil spaţiu de manifes- ratura şi arta, cu editoriale net superioare număr de nu- pline de farmecul adolescentin, veri la Stamati-Ciurea… publicist, academicianul Nicolae Dabija, care, împreună cu o tare a libertăţii de gândire şi de exprimare. măr. Pe timpuri bântuia o glumă ce reda, de fapt, un adevăr amar. Cică, la chioş- rând şi ani la rând, pe când eram stu- pleiadă de străluciţi scriitori şi jurnalişti, a reuşit să învingă Vă doresc să aveţi şi în continuare aceeaşi verticalita- curile de ziare la întrebarea: „Est v prodaje „Izvestia”, „Pravda” ili „Trud”?”, denţi şi după aceea, cu el şi cu alţi pri- Nicolae DABIJA rezistenţa regimului comunist totalitar. te, să bucuraţi cititorii cu harul cuvântului inspirat şi să nu vânzătoarea răspundea: „Izvestii” net, „Pravdî” net, esti tolko „Trud”. Păi, iată, eteni, între care i-aş menţiona pe Larisa (Continuare în pag. 5) În aceste zile aniversare, care, prin minune, coincid cu o ezitaţi a critica Guvernul Filat, dacă veţi constata că gre- săptămânalul Literatura şi arta ne aduce şi noutăţi, şi adevăr, dar prin munca nouă revenire la adevăr, aduc un sincer omagiu tuturor celor şim. Vom fi deschişi şi receptivi la orice critică obiectivă. titanică pe care o depune echipa de oameni inimoşi, buni patrioţi, care nu-şi pre- Dragi prieteni! care şi-au dedicat viaţa săptămânalului Literatura şi arta, fă- Datorită promptitudinii cu care Literatura şi arta, Toate guvernele sunt vremelnice, pe când dreptul la libera cupeţesc puterile ca revista să ne aducă importante materiale, pe care noi, citito- când din paginile lui un adevărat letopiseţ al epocii contem- exprimare şi libertatea de a cântari ce face un guvern sau rii, le absorbim nu doar cu ochii şi cu mintea, ci şi cu inima… organ al Uniunii Scriitorilor, a răspuns cerinţelor vre- porane. mii, promovând actualitatea, ea devine una dintre cele altul pentru poporul său nu au tremen de prescripţie. Vă binecuvântăm ca Bunul Dumnezeu să Vă aibă în pază, pentru a ne putea mai căutate publicaţii în tot spaţiul cultural românesc. Cu profundă recunoştinţă, La mai mult şi la mai mare! călăuzi cu aceeaşi abnegaţie în lumea frumosului şi a culturii neamului românesc. De ea se interesau şi conaţionalii noştri, strămutaţi în Mihai GHIMPU, Cu respect, Vlad FILAT, Cu drag pentru Literatura şi arta, străinătate. În săptămânal se regăseau scrisori, opinii Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, preşedintele Partidului Liberal-Democrat Protoiereu mitrofor Ioan CIUNTU, şi sugestii care au impulsionat viaţa social-politică. Li- Preşedinte interimar al Republicii Moldova din Moldova parohul Catedralei Ortodoxe Române „Sf. Teodor Tiron şi Teodora de la Sihla” teratura şi arta aparţinea fiecăruia, adică tuturora. De atunci şi până astăzi, colecţia săptămânalului favorit a rămas în casele multor intelectuali basarabeni. 55 de ani este, cu siguranţă, o vârstă informaţie şi analiză serioasă. Pe “L.A.” cei cin’ze’cincei Astfel, prin Literatura şi arta noi deveneam cunos- a tinereţii, deoarece ea doar zădără isto- Aţi fost, sunteţi şi rămâneţi adevăraţi patrioţi. cuţi lumii întregi. Curajul românilor din stânga Prutului, care cereau drepturi fi- ria. Dar aţi trecut pe parcursul acestor Cu cele mai înalte consideraţiuni, Probabil, noi, cei veniţi din sinistrul reşti pentru un trai civilizat, în rândul popoarelor lumii, era unul edificator. Prin ani prin cea mai importantă perioadă Serafim URECHEANU, “rai” al cincinalelor, încă mai purtăm în Literatura şi arta ne recăpătam mândria noastră de trăitori pe aceste meleaguri. pentru poporul nostru, îndemnându-l vicepreşedinte al Parlamentului RM, subconştient teama şi suspiciunea faţă de Menţionăm că publicaţia, pe care o omagiem în aceste zile, a plasat Chi- la verticalitate şi rezistenţă şi aţi rămas preşedinte al AMN, anumite ritualuri ceremonioase asociate cu şinăul în fruntea acelor oraşe care doresc să se manifeste în plan cultural pe cele ce ne-au marcat – faţă de morga cere- diverse meridiane ale lumii. demni ca una dintre puţinele surse de ex-primar de Chişinău Cu prilejul aniversării pe care o celebrăm, transmit celor care scriu la Lite- moniilor scorţoase, faţă de medaliaţii-toci- ratura şi arta, dar şi citesc Literatura şi arta, cele mai calde urări de bine, să- lari cu atestate umflate de cinciuri nemeri- nătate, putere de muncă, inspiraţie în continuare şi mult succes în promovarea Literatura şi arta noastră O publicaţie care tate, faţă de nevoia cincinalizării, în genere. valorilor democratice. Însă cifrele în sine nu au nicio vină. Precum semnul victori- Cu respect, Dorin CHIRTOACĂ, ulte cuvinte îmbinate în fraze au trecut pe a încurajat… ei romane, precum cele cinci degete, adunându-şi prietenii într-o Primar general al municipiului Chişinău Mdinaintea ochilor mei şi prin mintea mea de caldă strângere de mână, precum floarea împlinirii unei traduceri când am început a le desluşi şi până astăzi, dar cele ce iteratura şi arta, fiind o a “Pentateuhului” de către eminentul cărturar Valeriu Anania. Şi fac săptămânalul Literatura şi arta mi-au părut întot- Lpublicaţie a Uniunii Scriito- aceşti 55 de ani ai combativei “Literatura şi arta” chiar merită a fi deauna mai pline, mai bogate în conţinut şi sens. rilor, de fapt a devenit una a întregii marcaţi. Telegramă Omul, la 55 de ani, dacă a avut o bună pornire de intelectualităţi a Republicii Moldova. Mai ales, pentru meritele incontestabile la opera de deşteptare Săptămânalul Literatura şi arta, ajuns la cea de-a acasă şi cap pe umeri să înmulţească cu folos ceea ce Mai ales s-a manifestat în perioadele de mari naţională. Mai ales pentru perseverenţa promovării valorilor spi- 55-a aniversare, a fost şi rămâne – prin sprijinul com- a luat de la părinţi şi şcoală, inclusiv cea a vieţii, îl găsim împlinit ca frământări în societate. Anume în perioada „perestroicii” rituale româneşti şi pentru asumarea zidirii necondiţionate în Ce- bativ cu care promovează valorile noastre, adevărul personalitate, în putere să împartă şi altora din esenţa celor acumulate, pe paginile săptămânalului se iveau cele mai discutabile tatea Limbii Române. Mai ales pentru generozitatea unui Poet şi despre fiinţa românească a Basarabiei şi limba română dar şi să gândească la o a doua tinereţe. teme - limba, alfabetul, tradiţiile, chimizarea pământului, Publicist de excepţie – Nicolae Dabija –, ce şi-a legat harismatic care o rosteşte – în avangarda luptei pentru renaşterea Un ziar de pe plaiurile noastre, ajuns să numere 5 ani, după ce a destinul de cel al săptămânalului “L.A.”, devenind un tot întreg, naţională şi integrarea europeană. S-a impus, după cum ecologia, relaţiile în societate. trecut pragul primei jumătăţi de secol de la prima apariţie, îl asociez cu În 1989, când m-am întors în Moldova, zeci de mii de revărsat întru Totul propăşirii culturii naionale şi iubirii de Neam. remarca şi distinsul om de cultură Adrian Marino, ca un străbunic cu multe de spus, călit în bătaia vântoaicelor crunte ce au Felicitări cordiale! cea mai bună revistă românească în preajma anului 1990 şi după. Luată în oameni participau la manifestaţii fiind încurajaţi de artico- tot tăvălugit amintiri şi suflete, albit în încrâncenarea de a salva măcar lele din Literatura şi arta. Unul din primele mele interviuri Ion HADÂRCĂ ansamblu, numerele ei, editate într-un tiraj foarte mare, constituie o istorie câte ceva din acele amintiri şi suflete. scrisă a celor mai importante evenimente petrecute pe parcursul apariţiei sale a fost acordat acestui săptămânal. Era şi explicabil - şi un seismograf al schimbărilor de mentalitate. Săptămînalul Literatura şi arta nu-l poţi compara cu altele de pe Literatura şi arta depăşea cu mult tirajul ziarelor oficiale. Stimată revistă Paginile săptămânalului au găzduit cu generozitate textele scriitorilor, pu- la noi, dar nici cu un oarecare altul din grădina amintirilor. În primul Devenind o publicaţie a întregii societăţi, aţi influenţat Literatura şi arta, bliciştilor, prezentând astfel şi o istorie vie a procesului literar şi artistic. Ele rând, pentru faptul că în perioada de renaştere naţională a fost stupul considerabil situaţia din perioada respectivă. La mulţi ani! – cu prilejul unei aniversări au găzduit, de asemenea, debuturile celor mai tineri, fiind deschise spre toate de bază în care s-au clădit fagurii dulcii noastre libertăţi. În al doilea Este semnificativ faptul că aniversarea Dumneavoastră rotunde a zilei tale de naştere. De când te cu- generaţiile. Activitatea revistei s-a axat consecvent pe dialogul cu cititorii săi rând, pentru că nu şi-a considerat niciodată misiunea încheiată, ghion- coincide cu începutul unei noi etape în dezvoltarea – intelectuali, studenţi şi liceeni, oameni ai muncii. nosc, aflată sub conducerea marelui poet ro- tind, dacă e nevoie, şi în “ai noştri”. (Uneori puteam să mă mai supăr şi societăţii noastre - etapa democratizării reale, adevărate. Consemnăm şi deschiderea largă spre întreg spaţiul românesc cu conştiin- mân Nicolae Dabija, te comporţi ca un lider eu de metaforele maestrului Nicolae Dabija, însă, dacă nu mă opream Să sperăm că de data aceasta calea nouă va fi ţa unităţii acestuia şi spre românii de pretutindeni. de opinie în viaţa basarabeană, prefigurând doar la editorialul dumisale şi citeam întregul număr, îmi trecea întris- ireversibilă. Este mult de muncit şi sunt convins că Remarcăm spiritul de devotament şi dăruire al redactorului-şef Nicolae schimbările de azi, eşti o prezenţă vie în cul- tarea.) În al treilea rând, pentru că a păstrat buna tradiţie de a spune la Dumneavoastră întotdeauna veţi aduce aportul cuvenit. Dabija, al întregului colectiv al redacţiei, care înfruntă cu demnitate greutăţile timp un cuvânt-două despre oamenii care chiar merită aceasta… tura de pe ambele maluri ale Prutului şi din întreaga lume. Ani la perioadei de tranziţie. Mă bucur că şi la 55 de ani sunteţi tineri, plini de rând, mi-ai luminat dimineţile de joi, apoi m-ai însoţit cu credinţă Urăm lucrătorilor săptămânalului, autorilor şi cititorilor săi sănătate, in- Cuvinte de bine în această zi de sărbătoare merită şi echipa de la inspiraţie şi sper că veţi avea posibilitatea să readuceţi în zilele următoare. spiraţie şi prosperitate. Literatura şi arta, cei care în fiecare joi scot la soare câte un covor nou popularitatea de apoi a săptămânalului Dumneavoastră. Doresc din răsputeri ca, asemenea altor importante creaţii ale La mulţi ani! ţesut din cuvintele străbunicului ce are multe de spus. Cu stimă, spiritualităţii româneşti, numele tău să rămână în eternitate. În numele Consiliului Uniunii Scriitorilor din Moldova, La mulţi ani cu credinţă-n izbântă, Literatura şi arta noastră! Petru LUCINSCHI, acad. Mihai CIMPOI Mircea SNEGUR, octombrie 2009 Preşedinte al Republicii Moldova în 1997-2001 Vasile NANEA, ministru-consilier, Ungaria 2 Literatura şi arta Nr. 39 (3343 ), 1 octombrie 2009 O istorie glorioasă Manual de istorie PARCĂ A FOST MAI IERI… În istoria sa de 55 de ani, săptămânalul “Litera- Parcă a fost mai ieri… lui Ştefan cel Mare să-i sărut cizmele, tura şi arta” a traversat două perioade istorice: pri- contemporană Acum 51 de ani, în 1958, treceam cu succes un test pentru articolul „De ce nu mai cântă ma cuprinde anii de până la prăbuşirea Imperiului gazetăresc cu foiletonul „Situaţie afumată”, apărut în Nicolae Sulac”, pentru că-l petrecu- Sovietic, iar cea de a doua a început din momentul ebutul literar ca o minune a destinului noua publicaţie „Cultura Moldovei” (marele Mihail Sa- sem la gară (şi m-am pupat) cu poetul proclamării Republicii Moldova ca stat suveran, inde- Dmeu de mai departe şi de toată viaţa doveanu ne sugera s-o numim corect, „Moldova cultu- român Alexandru Andriţoiu şi tot aşa, pendent şi democratic. Deosebirea dintre aceste perio- consider că s-a întâmplat bine mersi la săptă- rală”, însă n-a fost ascultat), condusă de poetul Petrea încă de 11 ori. ade este una radicală, de esenţă politico-juridică. Din mânalul “Literatura şi arta” (“Cultura Moldovei”, redactor pe Cruceniuc, care încă mai purta uniformă militară de ma- Dar, de fapt, nu m-am despărţit niciodată de prima punctul meu de vedere, a doua jumătate a anilor ‘80 şi începutul anilor atunci fiind omenosul şi principialul în ale omeniei poetul Pe- ior sovietic. Eram în ultimul an la Facultatea de Istorie a mea dragoste, „Cultura Moldovei”, devenită ulterior Lite- ’90 ai secolului al XX-lea sunt ani de glorie ai săptămânalului nostru. Ro- trea Cruceniuc, carele pentru îndrăzneala de a spune adevărul Institutului Pedagogic „Ion Creangă” din Chişinău, după ratura şi arta,. Aici m-am afirmat ca poet, prozator, dra- lul deosebit pe care “Literatura şi arta” l-a avut şi-l are în viaţa politică despre istoria de veacuri a neamului nostru de români, a fost o grea operaţie (lobotomie) la plămâni şi sărăcia m-a îm- maturg, aici i-am cunoscut pe marii, pentru mine, Petrea şi culturală din spaţiul românesc de la est de Prut este legat, începând cu poftit de autorităţile comuniste să părăsească ziarul pe care l-a pins să-mi caut o bucată de pâine, ca toţi scriitorii înce- Cruceniuc (ca om şi publicist – citiţi articolul lui „Să pu- anul 1986, de numele dlui Nicolae Dabija şi ale colegilor săi de redacţie. întemeiat. pători de pe atunci. nem punctul pe „i”, în care, primul, punea problema alfa- În memoria colectivă săptămânalul s-a întipărit ca forţă invincibilă în lupta “Literatura şi arta” până la ora în care iscălesc aceste cu În foileton povesteam despre situaţia în care se afla betului latin), Vasile Coroban, Andrei Lupan, Igor Creţu, românilor din stânga Prutului pentru renaşterea şi eliberarea lor naţională. sincere mulţumiri mărurisiri a fost şi a rămas pentru mine casa şcoala din s. Cucuruzeni, nereparată timp de peste 100 Mihai Cimpoi, Alexandru Cosmescu, Anatol Gugel, Ion Contribuţia acestuia la pregătirea actului istoric de desprindere a fostei părintească a limbii şi poeziei româneşti, oglinda şi clopotul fi- de ani; iarna, fumul din sobe nu ieşea pe hogeag, ci prin Vasilenco, Petru Zadnipru, Spiridon Vangheli, Grigo- colonii sovietice de Imperiul Răului este una remarcabilă. Şi după 1991 inţei scrisului meu în limba lui Eminescu, Creangă, Sadoveanu, oberlihturi, plutind peste capetele elevilor şi ningându-i re Vieru, Victor Teleucă, Ion Ungureanu, Petru Cărare, “L.A.”, împreună cu alte publicaţii de orientare naţional-democratică, a Arghezi, Blaga, Stănescu, Păunescu, George Călinescu, Eugen cu funingine. Axentie Blanovschi, Alexandru Donos şi, desigur, neîn- rămas în prima linie pentru promovarea valorilor româneşti, a principiilor Simion, Victor Crăciun şi alţi vrednici şi inimoşi slujitori ai ver- Supărat foc pe foileton, Boris Postovoi, secretarul cu trecutul şi longevivul redactor-şef Nicolae Dabija, unul de bază ale unei societăţi democratice, ale unui stat de drept. Au fost re- bului românesc. Mă bucur că “Literatura şi arta” pe parcursul ideologia al c. c., i-a cerut lui Cruceniuc să mă concedie- dintre stegarii deşteptării noastre naţionale şi al menţine- spinse atacurile adversarilor integrităţii teritoriale şi ai independenţei R.M. a unei jumătăţi de veac a rămas fidelă idealurilor pe care le-a ze imediat. Redactorul-şef, însă, om dintr-o bucată, după rii spiritului românesc în spaţiul dintre Nistru şi Prut. În lupta pentru democraţie, pentru drepturile şi libertăţile fundamentale ale promovat fondatorii ei, avându-l mai bine de două decenii în ce a controlat la faţa locului situaţia, nu numai că nu m-a Viaţă lungă acestei istorice publicaţii, citită ca o carte omului, pentru românism, pentru unitatea naţional-românească deosebit frunte pe unul dintre cei mai talentaţi poeţi şi publicişti români demis, ci mi-a dat un lot de pământ la marginea oraşului de rugăciuni, mai cu seamă, în casele basarabenilor. de dificili au fost anii dictaturii comuniste. Victoria forţelor liberal-demo- – Nicolae Dabija. La rând cu alte publicaţii de mare răsunet şi a rezistat timp de un an presiunilor lui Postovoi. „Doi Multă sănătate şi bucurii în viaţă harnicilor, entuziaş- cratice în alegerile parlamentare din 29 iulie 2009 şi constituirea Alianţei de la noi, cum ar fi săptămânalele “Timpul”, “Jurnal de Chişi- colegi” de redacţie însă, kaghebişti, m-au denunţat că aş tilor şi talentaţilor lucrători ai redacţiei, precum şi tuturor pentru Integrare Europeană sunt succese realizate de toate forţele demo- nău”, “Săptămâna” şi “Ave Natura”, revistele “Limba română” fi pierdut o mapă cu scrisori (mi-au sustras-o ei) şi am celor care se publică şi citesc acest săptămânal românesc, cratice, inclusiv de cele reprezentate de “L.A.” şi de Forul Democrat al şi “Viaţa Basarabiei”, săptămânalul “Literatura şi arta” este cel fost nevoit să plec „benevol” de la ziar. Literatura şi arta. Românilor din R. Moldova. mai cunoscut şi cel mai răspândit în lume. “Literatura şi arta” În acest mod am fost demis pentru prietenia cu poetul Pentru mulţi compatrioţi, “L.A.” rămâne în continuare o sursă impor- a devenit cel mai impunător manual de istorie contemporană disident Petru Cărare, pentru că m-aş fi urcat pe statuia Andrei STRÂMBEANU tantă de informare, drept reper politic şi cultural-spiritual. Aceasta înseam- a românilor basarabeni, locomotiva spirituală în lupta noastră nă că membrii redacţiei nu-şi pot permite nici un minut de relaxare. Tre- pentru integritate, independenţă şi afirmare a noastră ca parte buie să se ţină cont de faptul că persoanele care au sprijinit, sub diferite dreaptă şi indivizibilă a poporului şi ţării româneşti. forme, fosta guvernare comunistă, sporind în aşa fel forţa acesteia de înă- Stindard al adevărului “Literatura şi arta” aflată sub steaua darului organizatoric buşire a Opoziţiei democratice şi a spiritului naţional, încearcă acum să-şi camufleze imaginea de colaboraţionişti. Ei publică diferite materiale, iau al redactorului actual a izbândit în numele adevărului şi des- Cu ocazia înplinirii a 55 de ani de activitate de un înalt profesionalism şi dăruire de sine cauzei apărării Limbii Române, felici- cuvântul la unele posturi de radio. Nu pentru a-şi cere scuze pentru poziţia chiderii ei către opţiunile majore ale românilor basarabeni, să tăm săptămânalul scriitorilor din Republica Moldova, care de pe la sfârşitul anilor ’80 şi până în prezent a devenit şi a continuat să lor detestabilă adoptată în perioada 2001-2009, ci pentru a ne da lecţii de consolideze în jurul ei lumea celor mai proieminenţi oameni de se menţină în calitate de stindard al Adevărului şi Luminii. morală, de democraţie etc. Îmi pare rău să constat că asemenea mostre de ştiinţă şi cultură, literaţi, publicişti, istorici, sociologi şi oameni Pe paginile “L.A.” poetul Grigore Vieru şi-a publicat poeziile şi articolele sale pline de durere, fiind publicaţia lui cea mai dragă. “moralitate” au apărut şi în “Literatura şi arta”. Este vorba, bineînţeles, de politici de pe toate meridianele lumii. Mă mândresc că sunt pri- Familia Vieru, în persoana Raisei Vieru (soţia) şi a feciorilor Teodor şi Călin, în semn de recunoştinţă şi mulţumire, vă urează cu o excepţie regretabilă. etenul acestei glorioase şi de tot adevărul fiinţei noastre publi- acest prilej festiv multă sănătate, inspiraţie benefică tuturor şi să vă aibă Dumnezeu în pază! (aşa cum ar fi spus Poetul). Nihil sine În încheiere, doresc domnului Nicolae Dabija, tuturor membrilor re- caţii, că iau parte şi contribui la promovarea idealurilor pe care Deo (Nimic fără Dumnezeu). dacţiei sănătate perfectă pentru a-şi putea urma nestingherit calea de lup- le consfinţeşte şi apără fiinţa şi dumnezeul ei spiritual. Cu profund respect, tători neînfricaţi pentru luminarea cititorilor, pentru dezvoltarea conştiinţei La mulţi ani, cu sănătate şi spor, al dumneavoastră Raisa, Teodor şi Călin VIERU naţionale a tuturor românilor din Republica Moldova. Alexandru MOŞANU Anatol CODRU Asumându-şi soarta acestui pământ… Rugă pentru Literatura şi arta

De două decenii revista Literatu- Binecuvântează, Doamne, şi LITERATURA ŞI ARTA – ra şi arta promovează în mod constant sfinţeşte în continuare, cu Raza-ţi adevărul despre identitatea etnolingvis- purificatoare, acest torent de apă DRAGUL MEU SĂPTĂMÂNAL tică a populaţiei majoritare din R. Mol- cristalină, care este acest săptămâ- dova. Publicaţia este una dintre cele nal, iar colectivului său, păstrea- Profunda mea recunoştinţă pentru acest săptămânal, într-un fel unic, din RM, şi mai ales supercunoştinţa-mi faşă de mai operative şi mai îndrăzneţe surse ză-Le-n preajmă îngerii păzitori, ca redactorul-şef al acestuia, maestrului Nicolae Dabija, marele cronicar al evenimentelor săptămânale, expuse într-un mod de informare şi documentare privind prin mijlocirea lor să se realizeze fără seamăn cu detalii rarisime pe matca timpului, luptând pentru adevăr, dreptate, frumuseţe şi contra ceea ce e urât în originea comună a poporului român, acea divină metamorfoză întru în- această margine de neam. Acest bărbat academician pentru mine, cel puţin, mi-a fost un irepetabil dascăl în meseria de pu- din care fac parte integrantă şi moldo- sănătoşirea unei mentalităţi mutila- blicist şi nu mai ştiu dacă există în lume ceva prin care aş fi în stare să-i mulţumesc. venii basarabeni; privind unitatea lim- te de un regim satanic. Felicitările mele cordiale pentru Literatura şi arta cu ocazia celor 55 de ani de iluminare şi umanism. bii, literaturii, culturii şi a istoriei noastre. În vremi de cumpănă Ave Literatura şi arta! Sunt sigur că vor veni felicitări şi mai consistente şi mai ample. Intenţia mea de a mai spune ceva, ceea ce e specific echipa Literaturii şi arta, în frunte cu Nicolae Dabija, a ştiut să Dr. Eugenia MANEA-CERNEI L.A. ţine de stringenta problemă politică de la vârf. Rog să nu mi-o refuzaţi. risipească incertitudinea şi deznădejdea conaţionalilor, altoind pe trunchiul sănătos al neamului, cu răbdare şi tenacitate, ramu- ra salvatoare a încrederii în ziua de mâine. Asumându-şi soarta acestui pământ nedreptăţit, cu gândul la libertate, publicaţia a Scrisoare deschisă domnului Vladimir Voronin cultivat sentimentul de învingător cetăţeanului, care, şi în condi- Domnule deputat Vă deranjează un trans- Iată se prăbuşeşte URSS şi lagărul socialist. În diţiile aşternute în straturi şi formate în timpul a ţii extrem de dificile, speră fără istov în triumful binelui asupra nistrean. Probabil ştiţi istoria ideii de formare a Bulgaria e ales Preşedinte Dl Stoianov, care mai multor secole. răului. Or, se ştie, este biruitor nu cel care are în mâini pentru RASS Moldovenească. Lumea vorbeşte că ini- anunţă că drumul Bulgariei e spre structuri- Domnule deputat, mai purtaţi pe umeri moment pâinea şi cuţitul, cel care se lăţeşte obraznic, strivindu- ţiativa aparţine lui Stalin cu intenţii de a o lărgi le euro-atlantice. Însă pentru Bulgaria expiră şi multe alte păcate. Lumea le ştie: n-am să şi aproapele, nu vorbareţul a cărui faptă abia dacă se zăreşte din spre Vest, însă figurile mai importante a proce- termenul Tratatului de prietenie şi ajutor reci- le agăţi. Doar unul ce stă pe ordinea zilelor bălăria vorbelor, ci omul modest, mai mult tăcut, ce ară adânc sului de realizare erau Mahail Frunze, Grigorie proc cu Rusia şi Dl Stoianov vine la Moscova apropiate. propria brazdă, nutrind în taină gândul că primenirile, dacă le Kotovsky şi Pavel Tkacenko. Discuţii lungi s-au să-l reînnoiască. Regretatul Listev îl scoate în L-aţi numit pe stimatul Marian Lupu trădă- aştepţi muncind, târziu dar vin totuşi. Revirimentul produs azi purtat cum să fie numită această republică, care vizorul cetăţenilor din CSI la ecranele TV Os- tor. Ce fel de trădător este Domnia sa, revenind în R. Moldova se datorează oamenilor de caracter, la modelarea să-i fie limba oficială – cea română sau mol- tanchino. Fără să-i zică “bună seara” (traduc din la matca adevărului şi a caldelor vânturi ce bat cărora a lucrat „Literatura şi Arta”, autorii ei, în faţă fiind aşezat dovenească. E dificil a presupune care era pă- memorie): “Cum aţi îndrăznit să veniţi la Mos- în Lume, căutând să ajute a corecta erorile gra- numele regretatului Grigore Vieru, al cărui cuvânt plin de vervă, rerea lui Frunze, părinţii căruia fiind plecaţi din cova când ţineţi să aderaţi la NATO şi Uniunea ve ale Dumneavoastră? Sigur Dl Lupu merită să neînfricat, necruţător, dacă o cerea situaţia, a scos masca de pe Transnistria dintr-un sat moldovenesc la pămân- Europeană?” fie lăudat. Dumneavoastră cu ură patologică îl turi noi, însă în 1925, fiind ministrul Apărării al faţa hâdă a realităţilor moldoveneşti. URSS, e forţat să fie internat în spital pentru o La ceas aniversar adresăm echipei redacţionale succese în re- simplă intervenţie medicală. De acolo n-a mai alizarea unor proiecte cât mai ambiţioase. Să aibă cititori fideli ieşit. Spun persoane cu titlu academic că Mihail şi cât mai numeroşi, rezistenţă şi perseverenţă în luptă cu cei Frunze în biografia sa era scrsis că e român, aşa care pentru trei arginţi sunt gata să-şi vândă Limba şi Neamul. cum îi numea Lenin pe moldoveni din Rusia. De asemenea: timpurile noi să aducă mai multă şi mai bună lite- Nu asta mă face să zic că Domnia Voastră ratură şi artă pe paginile acestui istoric săptămânal al nostru. face un mare păcat, chiar dacă luptaţi la resta- bilirea bisericilor, mănăstirilor, lumea văzându- Alexandru BANTOŞ, Vă permanent la slujbele religioase. redactor-şef al revistei „Limba Română”, În 1859 istorica Moldovă când mai exista ca Grigore Vieru vorbind la Marea Adunare director al Casei Limbii Române „Nichita Stănescu”, Chişinău stat de multe secole chiar dacă îi erau răpite Ba- Naţională sarabia şi Bucovina, îl alege pe Alexandru Ioan Cuză Domnitor al Moldovei. Şi tot în acel an Muntenia îl alege Domnitor al acesteia. Existau două state, două divane, două administraţii şi Coordonator spiritual al Mişcării de Eliberare Naţională un singur Domnitor. Şi abia în 1862, deputaţii Moldovei şi ai Munteniei votează să se numeas- ondat cu 55 de ani în urmă - la 3 octombrie 1954 - ca re în faţa satrapilor comunişti. În perioada că aceste două state unite România, cetăţenii ei Forgan de presă al Uniunii Scriitorilor ziarul Literatura avântului Mişcării de Eliberare Naţională să se numească români, iar limba oficială – ro- şi arta a devenit mai mult decât atât. În condiţiile unui regim tirajul revistei a atins cifra-record de peste mână, cu toate că şi până la asta în Moldova şi represiv de sorginte stalinistă a ţinut aprinsă permanent scân- 260.000 de ex., ceea ce însemna că fieca- în Muntenia tindeau să formeze un singur stat teia deşteptării naţionale în acest colţ de ţară năpăstuit pe nume re al 10-lea vârstnic citea Literatura şi arta. România şi că cetăţenii mai cu multă înţelege- Basarabia, a fost clopotul conştiinţei noastre naţionale. Uniunea Săptămânalul a fost baza apariţiei noilor zi- – Eu ca preşedinte sunt obligat să-mi scot mai declinaţi pe Domnul Mihai Ghimpu şi mai re, mai ales intelectualii, se considerau români scriitorilor şi Literatura şi arta erau unicul loc unde se putea are democratice, lucru care nu întotdeauna ţara din sărăcie. ales - pe Dorin Chirtoacă. Un om cu înţelepciu- şi vorbeau unica limbă – română. Bunăoară, şi gândi româneşte. La 10 ani de la fondare în a. 1964 a fost coor- este luat în consideraţie. Ulterior, când au Acum mi-aduc aminte de momentul când, nea vârstei Dumneavoastră ar trebui să se bucu- mai înainte când un cetăţean era numit român, donatorul rezistenţei unui grup de intelectuali, care se opuneau apărut şi alte ziare de orientare naţională, în 2001 Domnia Voastră, devenit Preşedinte, re şi să-i ajute. Să mă credeţi, o lume întreagă se ştia că e un om de la ţară, de la plug. Astfel, strămutării monumentului Marelui Voevod Ştefan cel Mare. Literatura şi arta a rămas acelaşi săptămâ- Smirnov îşi bătea joc de dumneavoastră. Eu nu-i în stare să perceapă motivele de care vă Ţarul din 1862 moldovenii de jure devin şi români. Din acel grup a făcut parte şi inimosul nostru coleg, regreta- nal combativ. În perioada de tristă amintire V-am apărat în Literatura şi arta, chiar dacă conduceţi. Apropo, fraţii Ghimpu, nu amintesc Asta a decis şi poporul istoricului Stat Moldo- tul profesor şi patriot cu literă mare Petre Osmotescu, pentru a guvernării agrariano-interfrontiste, marele strateg de pe Bâc redacţiei nu i-a plăcut gestul meu – ştiţi Dum- şi alţi naţionalişti, inclusiv de persoana mea, în venesc. De unde rezultă în mod legislativ că care fapt întreaga lui viaţă a fost persecutat. Odată cu venirea D. Moţpan, cocoţat pe cel mai înalt vârf al puterii, declara filo- Prostuţ cum e, sărmanul ţar, neavoastră pentru ce. Şi iată vine 2005 şi Dom- seara de 10 noiembrie ´89, cu hainele bombar- orice moldovean oriunde s-ar afla e şi român şi în funcţia de redactor şef a dlui Nicolae Dabija în condiţiile pe- zofic că Republica nu are nevoie de două ziare – „Literatura” Crezu c-o fi etern, nia Voastră declară cu glas răspicat: “Prioritatea date cu puternicile şuvoaie de apa din furtunu- limba i-i română. Oricare individ de azi când restroicii gorbacioviste revista a devenit cu adevărat coordona- şi „Arta”. Însă mulţimea-i zise clar: numărul unu a Republicii Moldova este vectorul rile popierilor, rupte, răzbătând printre scuturile afirmă că dânsul e moldovean şi nu e român torul spiritual al Mişcării de Eliberare Naţională. În pofida unor Aşa s-a întâmplat că ziarul a continuat să rămână centrul «Пошла ведьма на хрен!» european”. Au sărit şi din opoziţie să vă aleagă de la intrare a Ministerului afacerilor interne face un păcat. E greu de constat motivele dece- presiuni majore din partea comitetului central al pcm, a unor coordonării luptei anticomuniste. Pierzând din prostia demo- Preşedinte. Chiar în seara ceea, de-acum fiind s-au urcat în biroul Dumneavoastră să vă pro- sului lui Frunză. Probabil şi acest mare român, admonestări ale redactorului-şef saptămânalul publica cele mai craţilor puterea în 2001, pe care au cedat-o unui nou regim co- ales, eu v-am trimis felicitările mele: eu eram tejeze de mulţime, îndemnând-o de la microfon Ion BAJUREANU şi mai ales Lenin, ştia aceste aspecte juridice. importante articole menite să conducă la redeşteptarea naţiona- munist, mult mai perfid revistă, împreună cu alte publicaţii de sigur că a-ţi luat drumul lui Stoianov. Cei care să treacă în Piaţa din faţa Guvernului, pentru a Păcatul Domniei Voastre e mult mai mare: iată lă, toate declaraţiile politice în susţinerea Mişcării de Eliberare orientare naţională, a fost nevoit să devină iarăşi centrul rezis- de facto conduceau republica V-au zis: “Adera- discuta acolo problemele ce o preocupă. Şi V-au cei 8 ani de guvernare, şi acum fiind deputat, Naţională. Este a mirării, însă revistei i-a reuşit acest lucru pe tenţei regimului comunist. Literatura şi arta a fost iniţiatorul şi rea la Uniunea Europeană înseamnă unirea cu salvat ministerul. tot insistaţi că orice moldovean nu e român şi un teren care se părea că este pierdut pentru totdeauna sub acest organul de presă al Forului Democrat al Românilor din Moldo- România” şi Domnia Voastră a-ţi întors oiştea Acum să revin la Dl Lupu. Nu Domnia sa că limba lui nu e cea română, ci moldov´nească. aspect (aşa credeau ştabii de la Kremlin). Orice ar îndruga mari va. Sute de mii de semnături au apărut pe paginile revistei în la 180 grade. Aţi corectat Constituţia, transfor- e trădător. Trădători, cred eu, sunt consideraţi Aţi tot căutat să păcătuiţi circa patru milioane patrioţi gen I. Roşca ş.a., la momentul actual, fiind unicul ziar susţinerea acestei Mişcări Civice (până la urmă a fost corectă mând în postulat practic omogenitatea populaţi- de lumea întreagă comuniştii din RM în frunte de moldoveni. Nu-mi stă bine ca să Vă sfătuiesc democratic, Literatura şi arta a fost inima şi creierul acestei decizia de a nu se transforma în partid). Sute de mii de cereri de ei majoritare (peste 75%), care determină acest cu Domnia Voastră: a-ţi căutat să faceţi un zid ce-i de făcut să Vă spălaţi acest colosal păcat. Mişcări, pornită de marii intelectuali ai timpului. Literatura şi redobândire a cetăţeniei române au fost colectate prin interme- stat RM în popor polietnic – exact cum a făcut berlinez între fraţi. De ce oare reputatul scriitor de origine armeană arta a fost coordonatorul spiritual al înfiinţării în localul Uniu- diul acestei publicaţii. Ca mişcare obştească, prin organul său Smirnov, a-ţi promulgat “Concepţia politicii na- Ce V-aş recomanda eu cel ce vă întrece ca din România Varujan Vosganian spune (redau nii Scriitorilor în 1988 a Frontului Popular din Moldova. La în- de presă Literatura şi arta prin membrii săi a făcut foarte mult ţionale...”, în care limba rusă devine de facto a vârstă cu vre-o zece ani. La catedrală să măr- exact): „În Ţară eu sunt armean, pe când în afa- ceputuri a fost şi unicul organ de presă al Mişcării de Eliberare pentru consolidarea dreptei, pentru detronarea comuniştilor de doua limbă de stat şi în care se cere dezvolta- turisiţi păcatele, să cereţi cu mătănii Bunului ra ei sunt român sută la sută”, cu toate că Ar- Naţională. A fost prima publicaţie tipărită în Republica Moldo- la putere, pentru ceea ce avem astăzi la guvernare. rea permanentă aşa zisei limbi moldoveneşti şi Dumnezeu iertare şi apoi Dumneavoastră per- menia dânsul o consideră de Ţară-Mamă. Sunt va în grafie latină (anul acesta s-au împlinit 20 de ani de când Dacă e să facem o mică statistică, până în prezent de sub ti- celei ruse. Domnule deputat, cum poate într-o sonal să demonstraţi asta votând personal (de- sigur că dacă V-aţi spăla acest păcat, populari- sătptămânalul apare în veşmântul lui firesc). Revista poate fi par, sub coordonarea redactorilor-şefi, au ieşit 3342 de numere. republică polietnică să se realizeze aşa ceva. putatul Voronin) ca Domnul Lupu să fie ales tatea Domniei Voastre ar creşte – ca Om şi ca considerată pe bună dreptate centrul coordonator al organizării Pe cei cca 7000 m2, pe parcursul existenţei sale, au fost publi- Pe când “Moldoveneasca”, adică româna (per- Preşedinte al RM. personalitate cu responsabilitate civică. mitingurilor şi adunărilor naţionale, care au culminat cu Marea cate cca 100.000 de articole, cam tot atâtea poezii ale tinerilor sonal a-ţi afirmat), rusa se pot dezvolta doar în Acesta nu-i unicul păcat a Domniei Voastre. Adunare Naţională de la 31 august 1989, ce a întrunit peste 1 şi poeţilor consacraţi. E mult sau puţin? respectivele Ţări-Mame, unde sunt instituţiile, Academician Petru SOLTAN N-am să mă opresc la celelalte: s-a scris destul. milion de oameni, ridicaţi în picioare (în mare parte prin inter- intelectualitatea respectivă, care au grijă de tra- Un detaliu, o să mă scuze lumea că-l repet. mediul Literaturii şi arta după cca 50 de ani de îngenunche- Valeriu DULGHERU Nr. 39 (3343 ), 1 octombrie 2009 Literatura şi arta 3 Am crescut cu “L.A.” Tribuna “Basarabiei, Literatura şi arta la 55 de ani Chiar e foarte bine că şi publicaţiile periodice au aniversări. Ne-am tot deprins ca despre fiecare omagiat, despre fiecare săr- ajunsă-n ziua de apoi”… În această frumoasă zi de toamnă, când săptămâna- bătorit, despre fiecare eveniment să se vorbească în presă, elogi- lul Literatura şi arta marchează 55 de ani de la fondare, indu-i. Ca cititor şi abonat al re- care erau în disonanţă cu poziţia oficială a regimului adresăm cel mai călduros mesaj de felicitare întregului Astăzi, noi suntem oaspeţii „Literaturii şi arta” pentru a-i ex- vistei cu o vechime semicente- comunist. De exemplu, la 3 august 1989 Literatura colectiv al acestei publicaţii prestigioase din partea tutu- prima recunoştinţă pentru efortul depus în opera de a aduce în nară, am destul temei să afirm şi arta a publicat articolul subsemnatului “Pământ ror profesorilor şi studenţilor de la Academia de Studii casele oamenilor Adevărul. că săptămânalul “Literatura strămoşesc”, care fusese exclus de cenzură din Economice din Moldova – cititori şi susţinători fideli ai Personal citesc „Literatura şi arta” de când mă ţin minte. O şi arta” (fondat la 3 octombrie 1954) pe parcur- pagina deja culeasă a ziarului Învăţământul public publicaţiei Dvs. citesc fiindcă este interesantă şi atractivă, pe paginile ei lumea îşi sul primilor 55 de ani ai săi s-a manifestat din (redactor-şef, curajosul Anton Grăjdieru) din 4 iu- Este o vârstă a maturităţii, un moment în care se fac varsă necazul, abordează probleme şi caută soluţii de rezolvare a lor, propune diferite plin ca o vrednică tribună a “blândei Basarabii, lie 1989, deoarece articolul demasca anexarea prin bilanţuri şi se trasează nişte proiecte pentru viitor. Litera- variante pentru a urni carul din loc. ajunsă-n ziua de apoi”, vorba genialului poet Mi- forţă a Basarabiei, Bucovinei de Nord şi a ţinutului tura şi arta a fost mereu o tribună a celor care au vrut să Pe paginile săptămânalului mereu şi-au dat întâlnire oamenii cu idei îndrăzneţe, hai Eminescu. Herţa de către URSS la 28 iunie 1940 în baza Pac- vorbească şi să scrie altfel decât de la tribunele oficiale. A luptători sadea. Editorialele publicate număr de număr, scrise chiar şi în clipele de De la această înaltă tribună a scriitorilor şi so- tului Molotov-Ribbentrop din 23 august 1939 şi a fost întotdeauna publicaţia care a promovat valorile şi in- cumpănă prin care i-a fost dat redactorului-şef să treacă, au adus mereu noi şi noi in- cietăţii civile, la timpul respectiv, au adresat mesaje ultimatumului sovietic din 26 şi 27 iunie 1940. În teresele naţionale, care a supravieţuit în pofida tuturor încercărilor la care a fost supus. formaţii despre corupţia în cele mai înalte sfere, despre uneltirile puse la cale împotri- zguduitoare şi apeluri mobilizatoare la luptă sfântă luna iulie 1989 acest articol a fost transmis repetat Vă dorim, dragii noştri, multă sănătate, perseverenţă, curaj şi înţelepciune, ca să va propriului popor de către conducerea de vârf comunistă a statului nostru, scoţând înflăcăraţi patrioţi şi martiri din Basarabia şi Trans- la postul de radio “Europa Liberă”. vă puteţi menţine şi în viitor pe linia de plutire a evenimentelor. Să fiţi mereu în pas masca de pe figurile celor care în vorbă erau cu poporul, iar în faptă cu Moscova, ast- nistria, căzuţi la datorie pentru cauza naţională, Este incontestabilă contribuţia Literaturii şi arta cu timpul, să aveţi cât mai mulţi cititori fideli, articole interesante şi utile. Să fiţi şi fel înrobind, sărăcind şi pustiind Republica Moldova. Editorialele dlui Nicolae Dabija democraţie şi integritatea teritorială a R. Moldova: la marea bătălie, care mai continuă şi azi, pentru în continuare fideli profesiei şi intereselor cititorilor Dvs., doritori de a afla adevărul au păstrat mereu vie flacăra românismului, au contribuit la trezirea conştiinţei naţio- Grigore Vieru, Gheorghe Ghimpu, Nicolae Teste- promovarea valorilor spiritualităţii româneşti, pen- din prima sursă. Să vă bucuraţi mereu de sprijinul colegilor şi admiraţia celor care vă nale a maselor. miţeanu, Sergiu Rădăuţanu, Nicolae Costin, Ion tru limba română, alfabetul latin, tricolor, istoria citesc, iar noi, cei care vă aşteptăm în fiecare zi de joi, vă asigurăm de susţinerea şi Pentru tot ce a făcut şi face „Literatura şi arta” în viaţa socială, culturală şi politică Vatamanu, Doina şi Ion Aldea-Teodorovici, Nicolae naţională şi identitatea românească a autohtonilor admiraţia noastră. a multpătimitului nostru popor, pentru mobilizarea acestuia la schimbarea de ultimă Sulac, Lidia Istrati, Ion Dumeniuk, Nicolae Costen- Republicii Moldova. Cu respect, Grigore BELOSTECINIC, oră mulţumesc întregii echipe redacţionale, dorind ca şi în continuare, în fiecare zi de co, Nicolae Ţurcanu, Alexei Marinat, Anton Grăj- Merită menţionat şi faptul că săptămânalul Lite- prof. univ., dr. hab., m. c. al AŞM, rector al ASEM joi, săptămânalul să ajungă în casele celor care au crescut cu el şi care are nevoie în dieru, Victor Teleucă, Pavel Boţu, Liviu Damian, ratura şi arta, prin acţiuni comune cu mişcarea ci- permanenţă de cuvântul tipărit în „LA”. Petru Zadnipru, Mihail Garaz, Mihai Ursachi, Ion vică Forul Democrat al Românilor din Moldova Vladimir BRAGĂ, Caftanat, Pavel Ciobanu-Răzeşu, Grigore Vârtosu, (fondat la 12 august 2005), a contribuit substanţial DRAGĂ LITERATURA ŞI ARTA! preşedintele Partidului Ecologist Gheorghe Caşu, Anatol Popovici, Grigore Trestia- la victoria forţelor democratice în alegerile parla- nu, Andrei Băleanu, Emil Loteanu, Grigore Grigo- mentare din 29 iulie 2009. Mereu ai fost în gândul şi în vizorul acelora care iubesc riu, Victor Ciutac, Andrei Vartic, Mihai Grati şi încă Felicit revista Literatura şi arta cu ocazia ono- Cultura acestui Neam, dar şi foarte mulţi care au încercat cu Vârsta frumoasă a maturităţii multe, multe alte personalităţi cunoscute şi mulţi rabilului jubileu şi-i doresc să fie şi în continuare o eroi anonimi, care au ridicat poporul şi au luptat pe vrednică tribună de promovare a Adevărului, Liber- disperare să nege valorile noastre ţi-au pomenit numele întru- na, ca pe cel mai aprig şi invincibil inamic. Aceasta, de fapt, În zilele acestea de toamnă, săptămânalul “Literatura baricadele Mişcării de Eliberare şi Renaştere Naţi- tăţii şi Democraţiei, a valorilor culturii naţionale şi şi arta” împlineşte o frumoasă vârstă a maturităţii. Dicţi- semnificând o victorie a spiritului care nu poate fi de nimeni onală. universale. Ion BUGA, onarul explicativ al limbii române ne lămureşte că săptă- În condiţiile totalitarismului “Literatura şi arta” doctor habilitat în istorie, îngenuncheat. Multul/puţin redobândit şi înmulţit în aceste mânal înseamnă publicaţie care apare o dată pe săp- şi-a asumat deseori riscul de a publica şi materiale secretar general al FDRM timpuri vitrege e şi datorită Cuvântului tău... La mulţi ani! tămână, hebdomadar”. În această perioadă de existenţă Claudia PARTOLE “L.A.” a fost, este şi va fi drapelul tricolor de conduită şi activitate sufletească al tuturor românilor din Basarabia; a participat activ la organizarea, mobilizarea şi dezvoltarea “Zile bune din trecut” de mai departe a Mişcării de Renaştere Naţională. Numai în 1988-1990 acest modest săptămânal avea un tiraj de Nimic nu absolută. A fost pentru prima dată când am peste 260.000 de exemplare. Îmi amintesc că fiecare dintre leagă mai mult pe început să lupt cu autocenzura din mine, noi, în acele timpuri, căutam, citeam, analizam materialele oameni decât con- cancerul creaţiei pentru orice om, care se publicate în “Literatura şi arta”, transmiţindu-l din mână, ştiinţa unui trecut dedică mânuirii condeiului şi care se potic- în mână ca să fie citit de cât mai mulţi cetăţeni. În general este cazul să subliniem comun. neşte la fiecare pas în interdicţiile şi la „sto- rolul mărinimos şi generos al săptămânalului în propaganda ştiinţei istorice. Noi, (E. Lovinescu) purile” ideologiei urii... Era interesant, dar istoricii, n-am avut un astfel de organ de presă. De aceea, pe paginile “L.A.” au fost şi responsabil - urma să nu cad de pe pis- publicate cele mai intersante cercetări şi descoperiri în ştiinţa istorică realizate de cu- Sunt departe de intenţia să enunţ verdic- cul înaintaşilor. Pentru că tot ce a avut mai noscuţii istorici, savanţi cu renume, precum Alexandru Moşanu, Anatol Petrencu, Ion te sentenţioase, cum se obişnuieşte la date valoros gândirea intelectuală basarabeană a Buga, Boris Vizer, Demir Dragnev, subsemnatul, Ion Negrei, Pavel Parasca, Gheorghe aniversare, gândindu-mă la scurta practică pornit (şi asta o spun în ciuda omului rău, Palade, Gheorghe Cernea şi mulţi alţii. În condiţiile regimului comunist “L.A.” a de- pe care am avut-o în secţia de publicisti- ce se aseamănă cărbunelui, care dacă nu te venit o forţă considerabilă în lupta pentru triumful adevărului istoric. Noi, toţi istoricii, că a săptămânalului Literatura şi arta. O arde, te înnegreşte) de la „Cultura” de altă- am avut marele noroc că în fruntea săptămânalului s-a aflat timp de peste 20 de ani spun, prin gura înţeleptului, chiar cu umor dată şi a culminat cu Literatura şi arta, por- cunoscutul om de o cultură aleasă academicianul Nicolae Dabija, care a cercetat foarte -„zilele bune din trecut” mi se păreau pe tavoce a mişcării de eliberare naţională de multe fonduri arhivistice, documente care rămăseseră secole întregi în umbra tăcerii şi gustul meu: ritmul era mai lent şi eu eram la sfârşitul anilor ‘80. Cei mai buni ziarişti a trecutului necunoscut şi sumbru. Această direcţie de cercetare şi propagare a istoriei mai iute... Asta aşa, ca să nu cad în capcana şi manageri ai media de azi au ţâşnit în vlăs- românilor este susţinută, încurajată şi înţeleasă de către membrii redacţiei acestui săp- desuetudinii, că tot ce a fost mai minunat a tare şi au crescut din rădăcinile „L.A”... tămânal, inclusiv Raisa Ciobanu, Nina Josu, Elena Tamazlâcaru, Valentin Guţu, Iulius rămas în ţinutul amintirilor... În acest sens, ceva mai bine de jumătate Popa ş.a., cărora noi le aducem cele mai sinsere mulţumiri. Datorită activităţii cu jert- A fost o şansă pentru mine şi o şcoală, de secol e o scânteie scurtă de tot în raport fire de sine a acestui mic colectiv de ziarişti, Literatura şi arta a devenit cea mai citită unde scrisul impunea cu totul alte criterii cu timpul, indeterminat ca întindere astro- publicaţie patriotică din Basarabia, arătând, totodată, calea astrală pe care se urcă în decât cele pe care le cunoşteam din arta te- nomică, dar este o formulă exactă, dacă o Manifestaţii din 1989 nemurire neamul nostru românesc. leviziunii. Prima senzaţie şi cea mai puter- raportăm la faptele umane într-un context Anton MORARU, nică -nu mă puteam obişnui cu... libertatea istoric concret. Suntem o entitate ce va exis- doctor habilitat în istorie, prof. univ. ta, oricâte încercări ne-ar pregăti soarta. „ Prin voi afl ăm, În pofida faptului că uneori ne certăm. învăţăm, trăim”… SĂ LUPTĂM ŞI ÎN Să trăiţi, că ne trebuiţi Până la urmă tot ajungem să ne îndem- CONTINUARE năm prin spusele unui mare luptător al Anii trăiţi împreună cu Literatura şi arta sunt pentru În ajunul jubileului de 55 de ani naţiunii: fii om, fii drept şi recunoaşte, mine, dar, pe bună dreptate, cred nu numai pentru mine, ÎMPREUNĂ!!! al publicaţiei “Literatura şi arta “ că pe deasupra ambiţiilor, intrigilor şi ani trăiţi cu aşteptarea unui nou număr în fiecare joi. Nu constatăm imensul rolul pe care l-a urilor, este Patria, este veşnicia neamu- vreau să spun că a devenit ritual lectura acestui s[pt[m\ Lita- avut în destinul poporului de a trezi lui, şi că acolo trebuie să ne întâlnim nal, dar deprindere e! ratura şi în el sentimentele de demnitate naţi- întotdeauna, chiar dacă nu ne înţelegem Aici mi-am potolit setea prin versul lui Eminescu, arta în- onală şi de libertate. de fiecare dată... m-am minunat de frumuseţea voroavei clasicilor noştri, m-au oprit din mersul seamnă Cu certitudine putem menţio- E aşa: de vrei să înţelegi ziua de azi, grăbit scrierile atâtor mânuitori de condei şi din ţară, dar şi din lumea întreagă, Credinţă, na ca fără “Literatura şi arta” n-am trebuie s-o cercetezi pe cea de ieri. Este m-au întristat neânţelegerile, mi-a dat curaj îndemnul unităţii, m-a copleşit dra- Adevăr, putut ca măcar să ne imaginăm cu- o referinţă cu adresă pentru generaţia tâ- gostea de neam, m-a învăţat să omenesc… Dreptate ceririle noastre de astăzi. Mulţumim nără, în cazul că o interesează. Şi asta ca Literatura şi arta a mai însemnat în toţi aceşti ani pentru mine şi Grigore şi Demni- colaboratorilor săptămânalului care îşi îndeplinesc cu ones- să nu se rătăcească în era noastră mar- Vieru. Şi acest lucru îl afirm nu numai eu. Ne potoleşte acum acest dor colecti- tate. titate şi demnitate datoria de semănători de lumină şi adevăr. cată de tentaţii amăgitoare, dar afectată vul redacţiei aproape că număr de număr, dar precum ai căuta de unde începe Aţi Astăzi putem menţiona cu bucurie sacrificiul minuna- adânc de hemiplegie morală. Pentru că lumina, şi tot nu găseşti, aşa îl caut pretutindeni şi nu-l descopăr pe bunul meu fost întot- ţilor colaboratori: Nicolae Dabija, Raisa Ciobanu, Elena pe umerii trecutului se înalţă prezentul Grig. De câte ori mă surprind rostind – „Cât de tare mi-i dor de tine, Maestre!” deauna lângă Sufletul, Durearea Tamazlâcaru, Aleutina Saragiu, Nina Josu, Doina Dobzeu, de unde se văd contururile viitorului. Aduceţi-ni-l din număr în număr. El tămăduieşte. şi Bucuria Neamului. Iulius Popa, Valentin Guţu, Andrei Dorgan, Eugenia Cioba- Mulţumesc, Literatura şi arta! Mul- Doleanţele, îndemnul pentru oamenii care trudesc în acest colectiv redacţio- Să luptăm şi în continuare îm- nu, Ana Surdu, Victor Lavric, Cristina Frunză, Ion Fiodorov. ţumesc, Nicolae, Raisa, Nina, Elena, nal ar fi dintre cele mai fireşti – de succese, de frumoase realizări, de sănătate, preună pentru valorile şi idealuri- care prin efortul lor, săptămână de săptămână, fac posibilă pentru lecţia de deschidere şi pentru dar în acelaşi timp ele sunt atât de deosebite pentru că deosebiţi sunt şi acei care le naţionale. apariţia în fiecare joi a săptămânalului, pe care îl aşteptăm dragostea voastră! Vă mulţumim şi să Vă fie Marele patriot Alexandru Usatiuc- muncesc aici la cuvinte. De aceea le urez să fie alături de noi,cititorii voştri, cu nerăbdare. Efim JOSANU zborul cât mai lung şi înalt. Cu un cuvânt de bine îi pomenim, de asemenea, pe co- Bulgăr vorbind la un miting din 1988 pentru că prin dumneavoastră, dragii noştri, aflăm, învăţăm, trăim! laboratorii care nu mai sunt printre noi, dar care şi-au con- Ozea RUSU, Cu drag – Ninela CARANFIL sacrat viaţa pentru prosperarea publicaţiei: Dumitru Trifan, director general al INN Petru Tudoreanu, Leonid Paladi, Pavel Nică. Un remediu Vasile Şoimaru: Dragi ostaşi ai cuvântului literar, să trăiţi, că ne trebuiţi. Alexei MARULEA Vorbind într-un limbaj chimic, consider că săptămânalul Lite- Literatura şi arta ÎNVIEREA ratura şi arta este un remediu care tratează analfabetismul de toa- te genurile, mancurtismul, şovinismul, imperialismul şi alte isme. a trezit românul Suntem un popor cu destinul răstignit pe cru- cea istoriei. Clio nu ne-a răsfăţat cu epoci de fă- Demnitatea Acest remediu ajută foarte bine celor care iubesc adevărul ştiinţi- din mine urire paşnică, lăsându-ne să ne scriem “Hronicul fic, poezia, proza, cultura, arta şi nu în ultimul vechimii” în răgazul dintre două invazii pustii- noastră rând – umorul. Aceasta s-a înâmplat în toamna anului 1987, toare, la strălucirea paloşului otoman şi la flăcă- Să ne trăieşti dupa o plenară „incendiară” a Uniunii Scriitorilor rile mănăstirilor şi cetăţilor aprinse de o mână haină şi nesăţioasă. Literatura şi arta mi-e Literatura şi Trăiască din Moldova, când am început eu să-i fac curte: eu Trecerea noastră şi supravieţuirea prin timpuri de perfidie fanario- prieten credincios de zeci arta la mulţi ani Literatura şi aveam 38, EA -33 de ani de la naştere. Vârsta ne tică şi cruzime ţaristă, prin “eliberare” stalinistă şi “prosperare” bo- de ani. E una dintre cele cu toată echipa redacţională în frunte permitea să ne îndrăgostim reciproc şi pentru tot- diulistă e un miracol şi o enigmă pe care nici un străin nu va putea mai de încredere publicaţii cu marele maestru Nicolae Dabija şi Arta! deauna...Asta s-a şi întâmplat: în 22 de ani nu ne-am s-o dezlege. Din codri măcelăriţi şi cenuşă spulberate, din cronici de la noi, cu colaboratori marea sufletistă Raisa Ciobanu. despărţit nici pentru o săptămână! Chiar dacă plecam pierdute şi vetre arate, din cărţi sfinte arse şi biserici aruncate în aer, de redacţie de înaltă ţinută Cu multă consideraţiune, Mă întreb, iată, ce se pe un timp în drumurile mele, când reveneam o cău- din izvoare otrăvite şi cimitire batjocorite ne-am adunat de fiecare profesională, care mereu întâmpla dacă Literatura tam cu insistenţă şi nu mă lăsam până nu o găseam... dată fiinţa şi-am reînviat din dragoste şi credinţă pentru MOLDO- se dăruiesc cu multă osâr- Fără elixirul Ei nu puteam merge mai departe... VA. N-avem nimic mai sfânt decât această palmă de pământ în care Tudor LUPAŞCU, şi arta nu era?! Nimic die şi se străduiesc ca Literatura şi arta să fie pentru bun!!! Colecţia mea cu săptămânalul îndrăgit în cei 22 odihnesc strămoşii, nimic mai drag decât acest grai în care au vorbit cei ce o aşteaptă ca o felie de lumină, ce ajunge în dr. habilitat în chimie, profesor de ani de dragoste reciprocă a crescut necontenit Trăiască Literatura Ştefan şi Mihai. După decenii de rătăcire şi nedreptate, ne reîntoar- casele şi sufletele compatrioţilor noştri. Dacă Litera- universitar număr de număr şi a ajuns până la cifra de 1144... cem la veşmântul fiinţei noastre, reînnodăm firul rupt al vremurilor şi arta! La mulţi ani! tura şi arta nu-i o publicaţie „seacă”, dacă ea nu se Aici aş putea pune punct amintirilor mele despre re- şi ne îndreptăm coloana vertebrală. Refuzăm să trăim mai departe conduce doar de principiul Literatura şi arta doar pen- Acad. Ion DEDIU vista îndrăgită! Dar n-o fac! cu memoria amputată şi rădăcinile tăiate. De astăzi ornicele încep tru “literatură şi artă”, aceasta se datorează în primul Acuma, când privesc în urmă la cei 22 de ani o altă numărătoare a timpului, de astăzi pornim să ne scriem singuri rând faptului că Literatura şi arta îl are în frunte pe trăiţi împreună cu EA, nu-mi pot închipui ce s-ar fi istoria. Nu mai avem dreptul la erori. Să ne înarmăm cu răbdare şi Nicolae Dabija, o personalitate notorie, cu mult har şi întâmplat cu mine dacă nu o întâlneam pe EA, cine voinţă şi să nu uităm nici pe o clipă că unica salvare a noastră este multă fidelitate pentru cauza dreaptă şi sfântă a româ- Revista care ne-a unit ar fi putut-o înlocui dacă EA nu exista în genere sau CARTEA. S-o deschidem şi să-i găsim semnificaţia buchiilor noi. nilor moldoveni. E bine că Literatura şi arta exprimă dacă dispărea din viaţa mea? Noroc că în ultimii ani Fii binevenit la tine acasă, alfabet latin! Alecu RENIŢĂ interesele, demnitatea şi năzuinţele nedreptăţiţilor noş- Literatura şi arta este cu adevărat un centru al culturii naţionale. s-au născut încă două ziare tari de limbă română 15iunie l989 tri compatrioţi. E bine şi-i firesc să fie aşa, doar arta Aici se publică personalităţi ca: Mihai Cimpoi, Grigore Vieru, Ion de orientare naţional- patriotică şi democrati- nu-i un simbol al vieţii, ea e însăşi viaţa Ungureanu, Andrei Strâmbeanu ş.a. că, care alături de L.A. îmi alină sufletul meu cu deosebitele ei reflectări necesare, cu zbuciumat şi-mi încarcă bateriile pentru încă o “L.A.” – un îndrumar metodic Revista Literatura şi arta a unit toate forţele democratice în lupta armoniile, frumuseţile şi perfecţiunile ei. săptămână de viaţă... Orice zi de joi o încep cu Citesc săptămânalul “L.A.” cu multă atenţie şi interes, fiindcă în împotriva comuniştilor şi a întunericului. Binecuvântată să fie Literatura şi arta şi EA şi nu trec la alte treburi până nu-i sorbesc el găsesc articole cu conţinut instructiv-educativ, pe care mai apoi le sârguinciosul ei colectiv de către bunul Aduc mulţumiri angajaţilor săptămânalui: redactorului-şef Ni- şi ultima literă... Aceasta a devenit o tradiţie în folosesc în calitate de material didactic la lecţiile de istorie. Apreciez Dumnezeu! Sănătate şi cât mai multe bu- colae Dabija, Raisei Ciobanu, Ninei Josu, Elenei Tamazlâcaru, lui viaţa mea, o adevărată artă de a sorbi din ea şi înalt “L.A.”, care prin luările sale de atitudine a susţinut forţele progre- curii, cât mai multă lumină în cugetul şi în siste din societatea noastră. Revista s-a manifestat amplu în perioada Valentin Guţu, Victor Lavric, Eugeniei Ciobanu, lui Andrei Dorgan, a merge mai departe... sufletele tuturor cititorilor săptămânalului Aleutinei Saragiu şi Anei Surdu. L.A.! La mulţi ani buni cu mulţi şi credin- 1985-1981, când se hotăra soarta neamului nostru. Contribuie activ la educaţia spirituală a tinerei generaţii. Literatura şi arta. Gheorghe CERNEA, cioşi prieteni!!! Îţi dorim, dragă redacţie, noi succese în domeniul luptei pentru adevărul istoric Vasile D.CIUBUC profesor de istorie şi literar. Ion LEU, dr. în istorie 4 Literatura şi arta Nr. 39 (3343 ), 1 octombrie 2009 Cunosc şi ci- nie 1990 – eveniment istoric reflectat pe larg “L.A.” şi-a căpătat respectul şi înalta apre- - ca ziarist, nu scapă aspectul diacronic Un rol de prim-plan tesc acest săptă- în “L.A.”; f) Declaraţia de independenţă, ciere a cititorilor şi graţie redactorului-şef al ei (istoric). În articolele publicate în “L.A.” mânal ab initio, adoptată de Parlamentul Republicii Moldova – supratalentatul poet, om de înaltă cultură şi redactorul-şef se manifestă deseori ca rege- dar mă delectez şi pe data de 27 august 1991. Colectivul “L.A.”, inteligenţă Nicolae Dabija. Domnia Sa, pe de le Laţiumului (ţară antică în centrul Italiei, în renaşterea limbii îl citesc sistema- prin articolele sale, a pregătit masele popula- o parte, este un excelent spiritus rector (co- mileniul II î.Hr.), pe care îl chema Ianus, re- Puţine publicaţii din spaţiul românesc se pot mândri tic aproximativ de re de acest epocal eveniment; peste 700.000 ducător spiritual al echipei), pe de altă parte, prezentant în mitologia romană cu două feţe: cu o apariţie de peste 50 de ani. Mai ales cu una neîn- prin anii ‘80-‘90 de mii de persoane, cu drapele şi fanioane tri- un generator continuu de idei preţioase, de ini- una întoarsă către trecut, cealaltă către viitor. treruptă. Şi mai ales un săptămânal. Dar importanţa co- ai secolului tre- colore, scandau: Independenţă! Libertate! ţiative salutare. Ca om de creaţie, e un fel de Ziaristul şi mult prea competentul filolog vârşitoare a revistei nu vine doar din longevitatea ei. De cut, când “L.A.” Limbă! Albafet! vierme de mătase, care încontinuu toarce fire deseori „şterge colbul de pe cronice bătrâ- aceea, rămâi neplăcut surprins să constaţi că Dicţiona- s-a evidenţiat, “L.A.”, alături de alte merituoase publi- de aur ale înţelepciunii şi durerii celor mulţi ne”, pentru a demonstra legătura organică rul general al literaturii române, apărut sub egida Aca- în mod pregnant, între alte ziare publicate la caţii, se afla în fruntea coloanei, loc pe care şi obidiţi. Altele, doar câteva, merite şi calităţi dintre trecut, prezent şi viitor; demiei Române, omite, probabil din neglijenţă, revista de la Chişinău, în vreme ce noi. Când a sunat ceasul Deşteptării, echipa şi l-a obţinut încă până la evenimentul Inde- native ale redactorului-şef de la “L.A.”: - ca mânuitor de condei, are un stil cap- numeroase efemeride sunt înregistrate cu acribie, desigur, necesară. Nu exagerez “L.A.”, în frunte cu talentatul poet Nicolae pendenţei. Am putea grosso modo să recur- ca bun creştin, îşi începe ziua de mun- tivant: fraze scurte, suple, sprintene, săltăre- cu nimic spunând că Literatura şi arta este cea mai importantă publicaţie apăru- Dabija, s-a avântat, cu trup şi suflet, în lupta gem la o paralelă a “L.A.” cu “Ginta latină” că amintindu-şi de Dumnezeu, căci un mare ţe, pline de conţinut, uşor lizibile. Există şi tă în limba română în spaţiul dintre Prut şi Nistru, după al doilea război mondial, dificilă de trezire a conştiinţei naţionale a tu- a lui Alecsandri: poet latin, Horaţius, spunea, la rândul său, o enigmă a acestor fraze: citeşti începutul, având un rol de prim-plan în renaşterea limbii şi literaturii române din Basarabia, turor păturilor sociale din Basarabia, pentru a A merge-n capul altor ginte, Nihil sine Deo “nimic fără Dumnezeu”. Şi dar niciodată nu poţi „ghici” sfârşitul, căci arma principală de luptă pentru renaşterea spiritului naţional. curăţa, măcar parţial, Grajdurile lui Augias, Vărsând lumină-n urma ei. Cel-de-Sus îl ajută în toate; el e imprevizibil. Maestrul te face să rămâi Pentru mine, revista are o semnificaţie spirituală şi afectivă aparte. Trăind la încărcate, până la refuz, cu mentalitate sovie- “L.A.” este un săptămânal foarte curajos, ca om muncitor, ştie şi reuşeşte să folo- tablou când ajungi la esenţa gândului pe care doi paşi de Prut, am descoperit încă de prin 1980 această publicaţie, la care am reuşit să fac abonament mulţi ani la rând. Aşa că evenimentele din 1989 nu m-au luat prin surprindere, fiind unul dintre cei care au urmărit cu sufletul la gură tot ce s-a petrecut în Basarabia, mai ales de la venirea lui Mihail Gorbaciov la putere. Din 1986, am început să scriu articole în revistele din Ţară despre Grigore Vieru, Ion Druţă şi Mihai Cimpoi. Colaboratorii din paginile revistei mi-au devenit prie- Literatura şi arta – un hebdomadar-lumină teni, „debutând” eu însumi aici cu aproape nouăsprezece ani în urmă cu un articol intitulat „Mioriţa” şi Golgota basarabeană, în nr. 8(2376), 21 februarie 1991. Aşa că mă pot considera ca făcând parte din gruparea revistei, care mi-a găzduit nume- roase articole. tică, de supunere oarbă unui partid antinaţi- exprimându-şi atitudinea critică faţă de une- sească timpul, încearcă a-l măsura cu rigla de a dorit el să-l transmită cititorului. Cuvintele Urez Literaturii şi arta mulţi ani buni de aici înainte, la fel şi colectivului re- onal, care, în mod voit, a înfometat popula- le evenimente, documente oficiale, opinii ale calcul, respectând, probabil, povaţa aceluiaşi lui N. Dabija nu sunt cartuşe goale, ele ni- dacţional, în frunte cu Nicolae Dabija, dar şi tuturor colaboratorilor şi cititorilor ei! ţia, a depărtat-o, a întemniţat-o, a lipsit-o de diriguitorilor republicii. În această ordine de Horaţius: Carpe Diem! “Fructifică ziua!”; meresc drept în ţintă. Autorul nu pluteşte pe biserică, de credinţă în Dumnezeu, de pătura idei se pot menţiona unele articole din Con- ca poet, e supradotat, multe din poeziile suprafaţa evenimentelor descrise, el mereu Theodor CODREANU intelectuală, de limba română, de istorie, de stituţia RM din 1994 (mai ales, art. 13), din lui sunt cantabile, şi-au făcut loc în manuale, pătrunde in nuce, în profunzimea subiectelor demnitate naţională. Concepţia politicii naţionale a RM (2004) crestomaţii şi culegeri, sunt fredonate deseori şi problemelor abordate. Începând cu Perestroika gorbaciovistă, etc., etc. chiar de cei ce nu le cunosc autorul, adică pa- *** Pentru dăinuirea “L.A.” a reflectat, în mod veritabil, şi a pro- “L.A.” s-a circumscris pe orbita culturii ternitatea lor. Face impresia că scriitorul N. În încheiere, ţin să subliniez faptul că pagat, cu lux de amănunte, cele mai impor- naţionale, devenind o publicaţie indispensa- Dabija nu s-a gândit niciodată să profite ma- “L.A.” a fost, este şi va rămâne în avangarda tante evenimente produse în R.Moldova, nu bilă pentru toţi intelectualii, care nu numai terial din creaţia sa, considerând că misiunea spiritualităţii noastre ca o făclie mereu aprin- neamului românesc fără a lua atitudine faţă de ele. Vom menţiona vorbesc, ci şi gândesc româneşte. lui e să lumineze şi să-l bucure pe cititor cu să, luminând calea spre victoria adevărului în Printr-o lapidară retrospecţie ne amintim că heb- unele dintre ele, păstrând ordinea cronologi- “L.A.” este considerată de majoritatea slova lui dulce, inspirată şi înţeleaptă. I se po- ceea ce priveşte unitatea de neam, limbă, is- domadarul „Cultura”, din care provine „Literatura şi că: a) naşterea (ianuarie 1988) şi activitatea profesorilor de limba şi literatura română trivesc foarte bine următoarele versuri ale re- torie şi cultură. arta” (1977), este şters de pe harta presei la comanda prodigioasă a Cenaclului Literar-Muzical; b) drept o publicaţie antologică, un adevărat va- gretatului artist (actor) şi poet Pavel Bechet: *** lui Bodiul. Devenită unica rezistenţă la vremea ceea, Scrisoarea deschisă a celor 66 de scriitori, demecum. Nu-i daţi artistului avere, Cu prilejul frumosului şi vigurosului po- de o valoare inestimabilă şi de temut, publicaţia stâr- savanţi, oameni de cultură (septembrie “L.A.” a luptat şi continuă să lupte pentru Nu-i daţi artistului putere, pas de 55 de ani ai hebdomadarului “L.A.”, nea animozităţi la curte, drept care n-a fost slăbită 1988), adresată Comisiei Interdepartamentale trezirea conştiinţei noastre naţionale, erodate Căci ce să facă el cu ele? doresc să felicit ab immo pectore laboriosul, din priviri de nici un activ de partid republican. Deşi în frunte cu Preşedintele Sovietului Suprem de regimul totalitar în cei peste 45 de ani aflat Puterea lui e în cuvânt valorosul, talentatul, plin de forţă de creaţie supusă criticilor aspre în discursurile ideologice ale prim-secretarului, critici al RSSM, care urma să se ocupe de problema pe meleagurile basarabene. Spre marele nos- Şi va rămâne orişicând! şi spirit inventiv, colectiv aniversar, dirijat cu formulate cu pasiune şi satisfacţie nemaiîntâlnite de cerberi ai aparatului, pre- limbii de stat, a alfabetului şi a istoriei; eve- tru regret, nici până în prezent nu au fost de- iscusinţă de către fidelul patriot şi excelentul cum şi de producători de bunuri culturale (de laşi, secături, ticăloşi etc. aici nu nimentul a fost susţinut şi comentat pe larg finitiv curăţate Grajdurile lui Augias, pline Talentul e averea lui, poet, cu merite deosebite în activitatea publi- s-a dus lipsă în nicio eră şi în nicio oră), micul nostru colectiv de o proverbială în paginile “LA”; c) Legislaţia lingvistică de sovietism şi bolşevism, ce se mai găseşte Ori este, ori de nu, păi nu-i! cistică, dar şi politică, academician de onoare solidaritate şi de o verticalitate pe măsură, îşi urma traseul jalonat fără abateri adoptată la 31 august 1989 şi comentată pe în mentalitatea multor concetăţeni de-ai noş- Şi daţi-i aripi, nu povară, al Academiei Române, Nicolae Dabija. de la codul deontologic al profesiunii. La ora de care vă spun (între 1968 şi larg de către “L.A.”, care a scos în eviden- tri. Acum ca niciodată sunt actuale şi încura- Priviţi-l cum zboară! Vivat! Crescat! Floreat! 1977) „Cultura”, alături de revista „Moldova”, era considerată drept o publi- ţă meritele, dar şi marile lacune ale legilor jatoare versurile poetului Vasile Romanciuc: Mulţi au încercat să-i taie aripile, să-i sece Semper sitis in flore! caţie ce-şi justifica pe deplin… numele. Am avut onoarea să lucrez alături de cu privire la limbă; d) proclamarea de către Noi suntem un popor, vlaga, să-l demoralizeze, dar Nicolae Dabi- Avanti! Victor Teleucă, Dumitru Matcovschi, Iulian Nicuţă, Sergiu Nucă, Nicolae Bă- Parlament la 27 aprilie 1990 a Tricolorului Noi vom fi un popor, ja, precum Capul Meduzei, rămâne vivace şi trânu ş.a., oameni unul şi unul. ca drapel de stat (de altfel, Tricolorul a fost După propria noastră croială, constant în centrul atenţiei publicului, în faţa Anatol CIOBANU, Să mai amintim că scriitori de-atunci (Bucov, Meniuc, Lupan, Istru ş.a.) nu ratau niciun prilej să ceară insistent autorităţilor crearea unei gazete literare, dar şi drapelul Republicii Democratice Moldo- Dacă nu doarme adânc, celora ce doresc să-l contemple şi să-l urme- m.c. al AŞM, dr. hab., profesor la nu şi desfi inţarea “Culturii”, cu cea mai puternică posibilă priză la cititori. veneşti din 1917); e) Declaraţia de suvera- Dacă-i trează oricând ze. E omniprezent în viaţa publică, exprimân- Catedra de limba română, Şi cum în aniversarea „Literaturii şi arta” se includ şi anotimpurile „Cultu- nitate, adoptată de Parlamentul RM la 23 iu- Conştiinţa naţională! du-se direct, cinstit, obiectiv asupra eveni- lingvistică generală şi romanică rii”, vom remarca faptul că prima a preluat nu doar profilul celei de a doua, dar mentelor complicate ce se derulează perpetuu de la Universitatea de Stat din R. Moldova şi “fanionul transmisibil” al hulei ocârmuitorilor de mai toată coloratura şi, din în RM; păcate! al unor buni meseriaşi din arealul scrisului, pe care în LA CEAS ANIVERSAR toiul perestroicii săptămânalul i-a inserat cu pagini de înaltă probă publicistică / civică la compartimentul înrămat în dure- n lumina convingerilor sale de intelectual român, urmaş al re şi rămas (spre necinstea conducătorilor de croi greşit) înţe- Îunui lung şir de moşneni moldoveni, ostaşi ai împătimirii linit – mântuirea noastră naţională. „Să vină asupra lor laţul încă de pe vremea lui Ştefan cel Mare sau Ioan Vodă cel Viteaz, pe care nu-l cunosc şi cursa pe care au ascuns-o să-i prindă pe existenţa şi lupta publicaţiei Literatura şi arta de la Chişinău îmi ei; şi chiar în laţul lor să cadă” (Psalmul 34 al lui David). apare ca un grăitor exemplu de supravieţuire în nisipurile mişcă- „Literatura şi arta” are mii de cititori şi admiratori, care toare de la Est, etern bântuite de furtuni inexistente şi mistuitoare. nu-şi imaginează vreo zi de joi, când să se întâmple, ferit-a De vreo câţiva ani buni mă declar un colaborator fidel al revistei Sfântul! s-o înceapă fără lectura publicaţiei ce face parte din şi un susţinător devotat al pleiadei literaţilor care o animă, oameni viaţa lor. dintr-o bucată, care refuză să închine în faţa oricăror influenţe Serafim BELICOV steagul lui Eminescu, al lui Alexei Mateevici şi care, la nevoie, şi-au riscat chiar existenţa pe baricadele apărării limbii şi culturii româneşti. Nucleul spiritualităţii poporului nostru se află acolo unde oamenii luptă şi cred în valorile naţionale, nicidecum în aglomerări culturale pestriţe în care se vântură interese Caracter de politicianiste în dauna unor adevăruri eterne menite să pună în lumină trăsăturile fundamen- tale ale poporului român. Mărturisesc că eu şi mulţi alţi cetăţeni din întreg arealul românesc mă simt mult mai aproape de echipa de salvatori de la revista Literatura şi arta în frunte cu luptător Nicolae Dabija. Între scriitorii din această echipă se află şi mulţi poeţi şi prozatori de valoare basarabeni, a căror abnegaţie şi patriotism le-am admirat întotdeauna şi cu care m-am con- Din simplul motiv că are un siderat prieten şi frate în destinul românesc. Aceştia sunt Grigore Vieru, Mihai Cimpoi, Du- caracter de luptător, însoţit şi mitru Matcovschi, Valeriu Matei, Arcadie Suceveanu, Anatol Codru şi mulţi alţii, toţi cu un de un spirit eminamente tânăr, profil moral şi artistic mult superior unora de prin alte părţi, care ne propun să-l eliminăm pe nu-mi vine a crede că „Litera- Eminescu din cultură ca să băgăm în locul lui un neica-nimeni pe care nişte caiafe îl tot bagă tura şi arta” există de mai bine în faţă ca să ne compromitem. de jumătate de veac. Textele Revista Literatura şi arta de la Chişinău este o oază de patriotism şi demnitate în Arma- publicate în acest răstimp, mai ghedonul cultural care se desfăşoară sub ochii noştri, fără ruşine, sub consternarea tuturor. ales în ultimele două decenii, Mă simt onorat că scrierile mele, în versuri sau în proză, au fost bine primite de redac- devin tot mai valoroase, la fel ţia acestui preţios hebdomadar dedicat înaltelor aspiraţii ale poporului român. Alături de precum valoarea unei bijuterii din metale preţioase cu cât mine am avut bucuria de a citi creaţiile unor autori basarabeni de înaltă ţinută şi competenţă. Sfi nţirea Lupoaicei înaintează în timp, cu atât creşte mai mult. „Literatura şi Acum, la ceas festiv, îi urez revistei La mulţi ani! pe drumul drept românesc şi să dea Dum- arta” din an în an are o importanţă tot mai mare, şi nu nezeu ca împlinirea dorinţelor cititorilor ei să se realizeze cât mai curând. la Chişinău, 1990 doar pentru basarabeni, ci şi pentru toţi românii, în spe- Viorel DINESCU cial pentru cei din afara ţării. În această perioadă a glo- Galaţi balizării dragostea acestora pentru tot ce-i românesc se manifestă din paginile revistei aidoma unor impulsuri re- generatoare de spirit naţional. Cu siguranţă, atunci când a început era idealul reîntregirii neamului se va realiza, cititorii revis- “LCuvântul, şi tei se vor delecta în exclusivitate cu texte dedicate doar Cuvântul era cu Dum- Cuvântul artei şi literaturii. Într-un ceas bun! nezeu, şi Cuvântul era Dumnezeu.” (Ioan 1,1) de revenire la valorile naţionale şi de- rezistăm, să descalificăm comunismul şi să ne Nicolae RUSU Timpurile biblice au fost mocratice, trecând prin culmile anilor deschidem fereastra spre civilizaţie. Prin Cu- mereu şi Cuvântul a fost me- 1988-1989 şi până astăzi, în lupta pen- vânt Literatura şi arta ne-a trezit în deştepta- reu. Cu Cuvântul mamele tru instalarea adevărului la noi acasă, rea noastră naţionala şi la libertate în anii 1989 şi noastre ne-au crescut şi edu- Cuvântul s-a numit Literatura şi arta. 2009. cat, cu Cuvântul marii noştri Prin Cuvânt Literatura şi arta le-a Cercetătorii vor scrie cu cuvinte de aur şi de INIMA ŢĂRII înaintaşi au creat naţiunea şi dat o rază de speranţă celor torturaţi demnitate locul şi valoarea istorică a publicaţiei Ziarul Literatura şi arta, un frumoasa şi melodioasa lim- sufleteşte şi fizic de aparatul comunist şi de mi- Literatura şi arta cu un colectiv minunat de su- ziar al vremurilor zbuciumate, bă română, cu Cuvântul au alergat la Dumnezeu liţia sovietică a lui Bodiul şi a lui Voronin, celor flete curate în frunte cu lutătorul pentru dreptate, îmbrăcat în veşmântul latin a fost părinţii şi bunii noştri în momentele de cumpă- scoşi din serviciu şi din universităţi, celor pusi în academicianul Nicolae Dabija, trecuţi prin riscuri clopotul deşteptării, învierii idea- nă şi de prigoană imperială şi comunistă, cu Cu- inchisori, celor terorizaţi şi intimidaţi la tot pa- şi sacrificii, prin regimuri dictatoriale şi imperia- lurilor omului care a plâns cu dor vântul şi cu ruga lui Daniil Călugărul a obţinut sul, celor umiliţi la ei acasă. Prin Cuvânt i-a ri- le, prin muncă neobosită şi izbânzi strălucitoare. şi dragoste pentru Limbă, Ţară, Marele Ştefan strălucitele biruinţe împotriva dicat din genunchi în faţa satrapilor, i-a sprijinit Şi, desigur, toate acestea prin Cuvânt. Cuvântul şi Neam, pe-aripi de vis a dus nenumăraţilor duşmani, dându-ne o istorie şi o pe cei obijduiti şi căzuţi în disperare, redându-le venit din pieptul muncit şi chinuit al miilor de tă- adevărul în orice casă, în inimile demnitate între neamuri, cu Cuvântul a săvârsit calitatea fundamentală de a simţi şi gândi liber, rani, din plânsul miilor de copii lăsaţi acasă fără îndepărtate ale oamenilor plecaţi, Isus minunile Sale pe pământ şi cu Cuvântul ne le-a redat valoarea de om creat de Dumnezeu caldură parintească, din lacrimile mamelor, care a tămăduit durerile oamenilor… îndreaptă spre mântuire. dupa chipul şi asemănarea Sa. Prin Cuvânt ne-a foarte târziu, seara, după ce l-au îngrijit pe străin Literatura şi arta a fost, este Românii sunt un neam paşnic, iar românii pătruns în suflet prin minunate opere de artă, prin şi i-au spălat şi picoarele palide, se reped înnebu- şi va rămâne Inima ţării, care din Republica Moldova au fost dintotdeauna nu luări curajoase de atitudine, prin studii profunde nite cu mâna tremurândă la telefon, din tristetea bate mereu pentru Credinţă, Pace, Limba Română, Inde- numai creştini blajini, ci şi victime şi martiri ai ale adevărului istoric, prin eseuri strălucitoare ale familiilor despărţite, din jalea rudelor tinerilor pendenţă, Suveranitate şi Integritate, bate pentru patimile răului imperial otoman, ţarist, iar apoi al celui înaintaşilor noştri. Prin Cuvânt Literatura şi arta torturaţi şi omorâţi în Piaţa Marii Adunari Naţi- şi lumina poporului acestui pământ, pentru poezie, pen- comunist. Calvarul de opresiune, de încarcera- ne-a fost şi ne este hrana noastră spirituală, ne-a onale, din credinţa şi suferinţa martirilor în frunte tru un viitor mai prosper. Şi toate aceste rodnice împliniri re şi de distrugere fizică prin metode diabolice fost căldura care ne-a încălzit la greu sufletele cu Marele Grigore Vieru, Cuvântul prin care ne înălţătoare şi măreţe sunt datorită neobositului redactor- a fost soarta noastră pe parcursul a sute de ani. necăjite, ne-a făcut să ne simţim o comunitate aude şi ne miluieşte Cel de Sus. şef şi echipei redacţionale, care au ştiut mereu să lumi- Noi ne-am apărat paşnic prin jertfa noastră şi şi un neam, ne-a fost şi ne este prietenul nostru Felicit cu pioşenie strălucitul şi fericitul co- neze sufletele oamenilor acestui plai mioritic, să le dea o prin Cuvânt, creând un tezaur naţional fără pe- devotat. Prin Cuvânt ne-a adunat grămăjoară lectiv al săptămânalului Litretura şi arta cu oca- speranţă de viaţă nouă… reche în lume, care ne-a ţinut fiinţa naţionala la Uniunea Scriitorilor la Cenaclul dialog, unde zia împlinirilor pe parcursul a 55 de ani şi îi do- Sărbătoarea Jubileului să vă învrednicească mereu cu demnă, integră şi frumoasă, binecuvântată de am sorbit Cuvântul din tot sufletul. Prin Cuvânt resc să rămână, spre bucuria tuturor oamenilor de noi izbânzi de creaţie, Dumnezeu să vă ocrotească şi să Stegar însângerat, 1988 Cel de Sus. ne-a purtat pe străzi şi ne-a adus la Marea Adu- bine, în Cuvânt. Vă întărească cu noi puteri de viaţă. Numai sănătate, feri- Odată cu venirea Dlui Nicolae Dabija în nare Naţionala din 1989, unde am adus limba Tudor SPĂTARU cire şi LA MULŢI ANI! postura de redactor-şef, parcurgând anii ‘80 noastră acasă la ea. Prin Cuvânt ne-a dat tăria să New York Raisa PLĂIEŞU Nr. 39 (3343 ), 1 octombrie 2009 Literatura şi arta 5 (Urmare din pag. 1) Memoria viselor Stimate coleg Aurelian Silvestru, Telegrame torie, locurile, monumentele pe care le ve- publică − Liceul de Creativitate şi Inventi- Acest moment aniversar este un fericit prilej de a Vă transmite urările noastre de deam, din impresiile pe care le povesteam că „Prometeu”. bine şi sănătate, întreaga noastră stimă şi preţuire. Doctor în pedagogie, director-fondator al Liceului Experimental de Creativitate şi altora la întoarcere nu se putea ca până Prin ce se deosebeşte Şcoala lui Silves- şi Inventică „Prometeu”, numele Dumneavoastră a devenit azi un reper al ştiinţei pedagogice şi educaţionale. Cărţile pe care le-aţi la urmă să nu ni se încropească şi nişte tru de alte şcoli? semnat de-a lungul anilor („Cunoaşte-te pe tine însuţi”, 1983; „Vârsta barierelor”, 1987; „Ispita nemuririi”, 2000; „Daciada”, 1991, „dosare de naţionalişti”. Întâi prin faptul că profesorul iniţiază în colab.; „Noi şi biografia omenirii”, 1998; „Dincolo de imposibil”, 2001; „Victoria Speranţei”, 2003) constituie o contribuţie va- Exclus din facultate, Aurelian nu s-a sau provoacă memoria. loroasă la procesul de instruire şi educaţie a tinerelor generaţii, adeverind, în acelaşi timp, un talent polivalent, cultivat şi prolific. lăsat înfrânt. A intrat în chiar anul următor El face ca elevul să descopere învăţă- Vă dorim noi pagini inspirate şi cât mai multe succese. la Facultatea de Pedagogie şi Psihologie (e tura ca şi cum îşi aduce aminte. La mulţi ani! şi meritul dnei Cleopatra Vnorovschi, care Cunoaşterea e ca o cetate care trebu- CONSILIUL UNIUNII SCRIITORILOR DIN MOLDOVA ne făcuse să îndrăgim acest obiect) a Uni- ie cucerită, îmi sugera atunci demult, în versităţii „Alecu Russo” din Bălţi. preajma focurilor din călătoriile noastre, Azi Aurelian Silvestru este unul dintre fiul şi nepotul de „căpitani” de graniţă, Stimate coleg Gheorghe Marin, Stimate coleg Eugen Lungu, cei mai iluştri pedagogi şi psihologi din puşi de Ştefan la Nistru. Cu prilejul împlinirii frumoasei vâr- La acest prag de viaţă şi de creaţie, trăim alături de Dumneavoastră bucuria unor republică. Profesorul şi elevul sunt doi, dar nu Eu ste de 80 de ani, Vă transmitem cele mai certe realizări literare. Laborios şi echidistant, cu o nedezminţită prestanţă deontolo- El e şi autor de cărţi, mai ales pentru şi El, cum e în aproape toate şcolile, ci Eu alese urări de sănătate şi prosperare. Apre- gică, articolele critice şi eseurile pe care le semnaţi de aproape trei decenii denotă o adolescenţi (scriind cărţile pe care ar fi şi Eu, profesorul fiind altă ipostază a ele- ciem atât creaţia D-voastră publicistică, permanentă preocupare atât de fenomenul literar contemporan, cât şi de panorama dorit să le citească demult, în tinereţea vului, pe care-l ajută să-şi reactiveze me- traducerile artistice şi povestirile pentru vastă a unor perioade istorice sau promoţionale din literatura română. Spiritul eman- sa), de aforisme, de pedagogie, de muzi- moria, să afle ceea ce el cunoaşte, trans- copii, cât şi îndelungata activitate pe care cipat, clădit pe lecturi serioase, latura ironică şi ludică a comentariului atestă un ex- formând sub aţi desfăşurat-o în ziaristică şi în domeniul ponent al noii critici ce se scrie azi în Basarabia şi în întreg arealul literar românesc. Călătoriile pe Nistru, pe albia ve- Blocul de locuit al angajaţilor Liceului ochii lui ne- che, părăsită, a Nistrului, pe Răut sau editării de carte. Vă urăm multă sănătate, inspiraţie şi cât mai multe „rafturi cu himere”. “Prometeu-Prim” de pe str. Ion Nistor, nr. 28/1 cunoscutul pe cărările de-a lungul Botnei, Işno- în cunoscut. La mulţi ani! La mulţi ani! văţului, Lopatnicului, incursiunile în De multe Consiliul Uniunii Scriitorilor Consiliul Uniunii Scriitorilor peşterile de la Orheiul Vechi, de la ori, la ma- Cotu, de la Naslavcea, de la Criva, nifestările în pădurile de la Zloţi, Curchi, Ţaul, Cosăuţi, Dolna, Trifăuţi, mersul la defileurile de la Văratic, Vadul Tur- Blocul claselor primare AURELIAN SIVESTRU cului, Raşcov, la dealul Măgura de la de pe str. C. Stere, nr.2 Bălăneşti, locul cel mai înalt − Cea- hlăul Basarabiei – dintre Prut şi Nis- AJUNS LA VÂRSTA ÎMPLINIRILOR – 60 DE ANI Zilele acestea, pe bire de mulţi alţii, care au făcut sluj puterii comuniste sau, în cel data de 2 octombrie, mai bun caz, au muţit pe întreaga perioadă de guvernare comunis- Aurelian Silvestru tă), prin ceea ce a scris, prin muzica sa, prin minunaţii săi copii, a împlineşte frumoasa demonstrat permanent verticalitate şi demnitate. Prin vocile minu- că şi texte pentru cânte- care-i datorează totul se stră- vârstă de 60 de ani. naţilor copii în momente grele dl Aurelian Silvestru ne avertiza că ce, unul dintre acestea duieşte să treacă neobservat Născut în codrii jude- „Dacă demnitatea îţi lipseşte, să ştii că nici viitor nu ai...”. Un – „Îndemn la Unire” – şi uneori îi reuşeşte. ţului Soroca, vechea avertisment deosebit de important, în special în recen- devenind Imnul Forului Aurelian este altă emble- cetate a lui Ştefan tele alegeri, a fost îndemnul său către alegători: „Să nu Democrat al Românilor mă a generaţiei noastre, care cel Mare, Aurelian greşiţi cumva şi să-i urmaţi din nou. Pe fariseii răi şi de temut...”. din Moldova: a reuşit să se realizeze în di- Silvestru a devenit Prin minunatele versuri: „Prieteni dragi şi voi compatrioţii mei, E trist să ai o Ţară verse domenii, inclusiv în unul dintre oamenii am fost trădaţi şi umiliţi de cei/ Pe care i-am crezut apărători de dezbinată, pedagogie. cunoscuţi cu care se neam./ Că sunt vânduţi lui Iuda, nu ştiam” maestrul îşi exprimă E trist să fii în casa Oamenii victorioşi sunt poate mândri nu nu- regretul legat de marea trădare a lui Roşca. Un alt îndemn al dlui ta străin, cei care ştiu să cucerească nu mai baştina sa, dar şi Silvestru: „Împreună cu poporul meu cuminte, vom rămâne aici la Şi fratele să-ţi stea teritorii străine, ci care ştiu întreaga Republică. bine şi nevoi” este foarte binevenit şi este adresat tinerilor şi mai rănit la poartă, Marele Goethe spu- vârstnicilor, care au umplut lumea emigrând, de a rămâne aici la Ca un Hristos căzut nea: „Cei de la care bine şi la nevoi, de a reconstrui „acest colţişor de rai”. Difuzate între păgâni. învăţăm se numesc des la unicul post de radio care a rămas fidel idealurilor de renaşte- pe drept cuvânt în- re naţională în această perioadă grea de regim restrictiv comunist – Nu, nu mai suportăm văţătorii noştri, însă „Vocea Basarabiei” – aceste minunate cântece au devenit imnurile Jugul ce ni-l pun nu oricare dintre cei Mişcării de Eliberare Naţională. Unul dintre ele, Cântecul Unirii, a Cei lipsiţi de neam! ce ne învaţă merită fost ales drept imn al Forului Democrat al Românilor din Moldova. Hai să ne ridicăm acest nume”. Ţin să La recenta manifestare cultural-ştiinţifică, simpozionul „Cucuteni Şi să-nfăptuim afirm cu toată sinceritatea, şi lucrul acesta îl pot confirma 5000 REDIVIVUS, ştiinţe exacte şi mai puţin exacte”, la care dl Biserica Sf. Treime a Unirea! profesorii şi elevii de la Liceul de Creativitate şi Inventică Aurelian Silvestru, împreună cu câţiva profesori şi minunatul cor Liceului “Prometeu-Prim” Cea pe care noi, „Prometeu-Prim”, că dl Aurelian Silvestru face parte din de copii, a luat parte activă, cântecele intonate de copii pe versurile atunci, demult, o visam rândul celora care merită cu prisosinţă acest nume. Doc- şi muzica Domniei sale i-au făcut pe mulţi dintre cei aflaţi în sală cu ochii deschişi. tor în psihologie, director al celui mai bun liceu din Re- la Iaşi, Bacău şi Cotnari să lăcrimeze. „Sunt mulţi chemaţi – puţini tru ş.a.m.d., le comparam cu drumul lui Aurelian Silvestru e şi autor de manu- publica Moldova, scriitor, compozitor, un mare patriot şi, aleşi”, spunea marele poet A. Vlahuţă. Maestrul Aurelian Silvestru Ulise către Ithaca, al nostru trecând chiar ale. pur şi simplu, un mare profesor iubit de elevii săi – iată este unul dintre cei aleşi. prin Ithaca, pe care îl făceam nu atât pen- Sunt fericit că am putut realiza împre- cine este Aurelian Silvestru. În rândul dascălilor se vor- Ferice de copiii care au noroc de un astfel de educator ca Aure- tru a descoperi frumuseţile ei, cât mai de- ună ciclul de manuale „Daciada”, astfel că beşte că un profesor se consideră împlinit dacă este iubit lian Silvestru. grabă pentru a ne descoperi pe noi înşine. elevii claselor întâi din Basarabia, înce- de copiii pe care i-a educat, dacă discipolii săi sunt reali- Ferice de colegii de lucru care au un astfel de director (cunoaş- Aurelian ghicea cum va fi timpul după pând cu 1989-1990, studiau – caz unic în zaţi în viaţă, sunt plasaţi bine în societate. Consider că dl tem cazuri când unii profesori de liceu sunt marginalizaţi, lezându- zborul păsărilor, după cum se deschideau lume! – în paralel cu Abecedarul şi cartea Aurelian Silvestru se poate considera împlinit în viaţă. li-se demnitatea umană). şi închideau florile şi niciodată nu dădea de istorie. De ce?! Pentru a recupera tim- Care dintre calităţile dlui Aurelian Silvestru e cea Ferice de soţie că are un soţ atât de grijuliu. greş. pul pierdut: odată cu copiii au studiat is- mai importantă este greu de spus. Prin fondarea acestui Ferice de copii că au un asemenea tată. Învăţase aceste taine de la părinţii săi: toria noastră şi părinţii şi bunicii acestora, minunat liceu, dl Aurelian Silvestru a demonstrat calităţi Ferice de toţi cei care-l au de prieten. mama, care fusese călugăriţă la mănăs- cărora accesul la istoria neamului le-a fost excepţionale de organizator. Minunatele sale cărţi, desti- Ferice de toţi cei cu inima română că au norocul să se delecteze tirea Cuşelăuca, şi tatăl său, Ion, căruia, interzis. nate atât copiilor, cât şi celor mai în vârstă, vorbesc de cu minunatele creaţii muzicale ale maestrului Aurelian Silvestru, în semn de respect deosebit, consătenii îi Din păcate, când au venit agrarienii şi calitatea lui de talentat scriitor. Un aspect deosebit de im- interpretate de minunaţii copii educaţi de el. spuneau „căpitanul Ioan”, el fiind fiu şi Blocul claselor gimnaziale şi liceale socialiştii la putere în 1994, aceştia au dat de pe str. Nicolae Iorga, nr. 2 portant al activităţii sale de zi cu zi este patriotismul său Fiind generos cu elevii prin împărtăşirea experienţei acumula- nepot, strănepot şi răs-strănepot de căpitan indicaţii ca „Daciada” să fie izgonită din – un patriotism nesimulat sau neafişat. Însă cel mai mare te, onest şi cooperant cu colegii de liceu, aţi extins aria de impact de mazili din cei puşi la graniţa dinspre succes al dlui Aurelian Silvestru este educarea elevilor în a influenţei Dumneavoastră printr-o serie de activităţi departe de învăţământ, chiar dacă în multe şcoli cei să-şi cucerească semenii, cu faptele şi re- cazaci şi tătari de însuşi Ştefan cel Mare spiritul dragostei faţă de neam – capitol la care au mari restanţe hotarele liceului pe care-l conduceţi. Vă dorim, dle Aurelian Sil- mai curajoşi profesori de istorie au pre- alizările lor, legând ideea de faptă şi fapta şi Sfânt. Aurelian a moştenit şi el această majoritatea liceelor din Chişinău (şi nu numai). Este unul dintre vestru, în continuare succese în activitatea D-voastră multilaterală: dat-o şi o predau în continuare. de idei. titulatură de „căpitan de mazili”, adică de foarte puţinele licee unde se mai face o educaţie complexă, spiritu- administrativă, pedagogică, scriitoricească şi muzicală şi, de ce nu, Încă acum trei decenii îmi spunea că în În acest sens Aurelian Silvestru poate oameni liberi şi de străjeri neînfricaţi, la al-religioasă, patriotică. Drept prim argument în acest sens ne poate politică. Să fiţi mereu în frunte, mereu sănătos, mereu proptind cu Republica Moldova sunt copii foarte do- fi comparat cu comandatul de oşti care nu- cele sfinte, cu deosebirea că oastea lui e servi excepţionalul cor de copii de aici, cunoscut prin minunatele fruntea cerul cu „nori lungi”, însă şi cu stele. taţi, dar care, neavând profesori şi condiţii şi numără victoriile, lăsând să i le numere un pic alta. sale cântece patriotice, textele şi muzica aparţinându-i dlui Aure- La mai mult şi la mai mare, maestre! pe potrivă, îşi ratează destinul. alţii. Din acele călătorii, din discuţiile, poe- Aurelian a devenit ctitorul celei mai lian Silvestru, care prin intermediul CD-urilor au ajuns nu doar la mele, cărţile pe care le luam cu noi şi care românii din Europa, ci şi din SUA, Canada, Japonia etc. Un alt ar- Valeriu DULGHERU importante instituţii preuniversitare din re- Nicolae DABIJA ne ajutau să comentăm fragmentele de is- gument forte este faptul că, sfidând regimul comunist (spre deose-

Trebuie să recunosc: n-am citit toate cărţile scrise şi ulterior, împreună cu aceştia, au înălţat biserici, de Aurelian Silvestru, pedagog şi psiholog de vocaţie, palate şi case minunate. membru al Uniunii Scriitorilor din R. Moldova, dar Un pedagog stăpânit de fi orul creaţiei Asemenea acestora din urmă, Aurelian Silves- câteva dintre acestea – Daciada (un manual nelipsit tru, în anii când alţii îşi împărţeau bunurile statului, Hugo ş.a), care, graţie talentului lor, dar şi tentaţiei moralei creştine. Bunătatea, dragostea faţă de părinţi, propriu-zis, îl şi invită la reflecţie. Autorul, în mod în perioada de tranziţie de la ideologia totalitaristă a edificat o şcoală. Una pentru copiii dotaţi, căci, de a se autoafirma, au înfruntat timpul şi uitarea. Car- patriotismul, măsura cuvântului rostit, bărbăţia, în- neimpus, aşa cum îi stă bine unei cărţi artistice, duce la libera gândire de pe masa elevilor şcolii prima- aşa cum afirmă dumnealui, “ultimul cuvânt în isto- tea nu include biografii ale oamenilor iluştri. Autorul crederea în forţele proprii şi în biruinţa binelui, dăr- la inima şi cugetul, în primul rând al copilului, ade- re, având ca obiectiv formarea conştiinţei lor civice, rie aparţine nu adulţilor, ci copiilor. A investi în ei imaginează situaţii, circumstanţe, astfel afirmând de nicia, iertarea – iată câteva dintre valorile sacre, din văruri şi principii fundamentale ale vieţii noastre. Pă- educarea mândriei pentru strămoşii noştri), Ispita ne- înseamnă a pune temelia unui viitor mai fericit”. fiecare dată, fie aluziv, fie spus la modul direct, idei tâlcurile pe care le desprindem din parabolele şi le- truns de ideea că “poţi considera că eşti pe calea cea muririi (o culegere care te învaţă cum să devii stăpân Astăzi Liceul de Creativitate şi Inventică “Prometeu- care îmbracă haina aforismului (ex: “Rodul talentului gendele incluse în carte. Citită cu atenţie, cu pătrun- dreaptă numai dacă astăzi încerci să fii măcar un pic pe sine şi pe soarta ta, cum să scapi de rutină şi de Prim” din capitală, pe care-l conduce cu atâta pasi- nu e renumele sau gloria. E însăşi viaţa, e adevărul, dere în mesajul şi în farmecul ei artistic (un stil cur- mai bun decât ai fost ieri”, autorul cărţii se adresează mediocritate), Templul bunătăţii (o carte-surpriză a une şi dăruire, este asemenea acelor case minunate e frumuseţea şi binele”, “Dacă libertatea este o nece- siv, cu unduiri de poezie), cartea dlui A. Silvestru îşi cu acest mesaj tuturor celor “care ştiu să dea piept cu Salonului Internaţional de Carte pentru Copii, ediţia din parabolă, este un Templu în care se învaţă ce sitate înţeleasă, atunci genialitatea reprezintă o cris- dezvăluie mai întâi de toate acele faţete (nuanţe, idei, greutăţile şi chiar să piardă, dar, până la urmă, să iasă a IX-a, Chişinău, 13-16 aprilie 2005), Victoria spe- sunt dragostea de neam, bunătatea, omenia, curajul. talizare a acestei înţelegeri prin capodopere, în care teme şi probleme) pe care doar parabola biblică e în învingători în lupta cu ei înşişi”. ranţei (o excepţională culegere de cântece ale căror Pentru această dăruire, dar şi cu ocazia aniversării posteritatea descoperă mereu vlăstari ai viitorului în stare să le conţină. Şi în acest caz, pentru a măsura Cu totul în altă ipostază apare Aurelian Silvestru texte, dar şi melodii aparţin dlui A. Silvestru) – mi- sale, nu ne rămâne decât să cităm dintr-un cântec din devenire”, “Cu sau fără slăbiciuni, obişnuită ori plină condiţia omului, autorul recurge la supleţea spirituală în Victoria speranţei, o carte de suflet şi pentru su- au atras atenţia prin originalitatea cu care se impune Victoria speranţei: Astăzi e ziua ta, / Dorul cântec de evenimente extraordinare, viaţa unui om de geniu a aforismului. Înseşi mottourile, ca element de struc- flet. Cu întreg harul pe care-l stăpâneşte, autorul pie- fiecare în parte, atât la nivel de mesaj, de viziune, cât se vrea, / Fericirea şi dragostea – Florile din partea rămâne, în esenţă, un perpetuu act de eroism” etc.). tură al fiecărei legende / parabole (“Părinţii nu sunt selor muzicale “Avem nevoie de părinţi”, “Îndemn la şi la cel de zicere / rostire. Or, dacă Templul bunătă- mea”. Acest fapt nu este deloc întâmplător, dovadă fiind icoane, dar se cuvine să te închini în faţa lor”, “Lacri- unire”, “Planeta limbii” (cântece ştiute pe dinafară ţii este o culegere de legende şi parabole ticluite cum La mulţi ani, chiar culegerea de aforisme a dlui Aurelian Silvestru, ma, dacă e sinceră, e şi curată – oricine ar fi cel care şi cântate de mai toţi elevii din şcolile republicii) se se poate mai bine de autor şi propuse cititorului de stimate coleg de Ilustrăm pagina cu imagini intitulată Dincolo de imposibil şi distinsă în 2002 cu o varsă”, “Nici moartea nu vrea să stea alături de tră- transfigurează într-un copil sau într-un tânăr îndră- orice vârstă pentru învăţătură, dar şi pentru delectare, breaslă ! de Vasile Șoimaru având premiul Uniunii Scriitorilor din R. Moldova. dare”, “Leneşul adoră munca... altora”, “Iertarea nu gostit, vocea lui fiind când gravă, când lirică. Simţind Ispita nemuririi aduce în prim-plan modele de aspi- Constantin genericul: Cti toriile lui Adevărat manual de înţelepciune, Templul bună- poate fi răsplătită decât prin jertfire de sine” etc.), pe nevoia de a cânta, de a spune şi altora ce simte, dl raţii ale unor personalităţi marcante (M. Eminescu, ŞCHIOPU tăţii denotă o aplecare a autorului spre profunzimile lângă faptul că provoacă cititorul la lectura textului Aurelian Silvestru, şi în Victoria Aurelian Silvestru Van Gogh, Leonardo da Vinci, Beethoven, Caesar, speranţei, afirmă acelaşi adevăr: Să nu uităm niciodată: / Ne naştem ca Comunicat de presă Festival de Poezie să iubim“. Institutul Cultural Român organizează în perioada 2-8 octombrie 2009 Festivalul Filmului Românesc În una din parabolele incluse la Chişinău. Evenimentul va fi realizat cu sprijinul Ambasadei României la Chişinău, Studioului Moldo- în cartea Templul bunătăţii se re- va-Film şi Centrului Naţional al Cinematografiei. Patriotică Printre peliculele prezentate în cadrul festivalului se numără cele mai noi, mai apreciate şi mai premi- latează că un potop pustii o ţară ate pelicule româneşti ale ultimilor ani. Vor rula filmele: Pescuit sportiv (r. Adrian Sitaru), Boogie (r. Radu Forul Democrat al Românilor din Republica întreagă. Dumnezeu, milostiv Muntean), Restul e tăcere (r. Nae Caranfil), Schimb valutar (r. Nicolae Mărgineanu), Niki Ardelean, colo- Moldova anunţă desfăşurarea celui de-al Doilea cum era, le dete năpăstuiţilor tot nel în rezervă (r. Lucian Pintilie), Elevator (r. George Dorobanţu), Întâlniri încrucişate (r. Anca Damian), Festival-Concurs de Poezie Patriotică pentru elevi de ce aveau nevoie pentru a con- Italiencele (r. Napoleon Helmis), Tache (r. Igor Cobileanschi), Valuri (r. Adrian Sitaru), Tertium non datur şi studenţi. strui ceea ce-şi doresc. Jumătate (r. Lucian Pintilie), O zi bună de plajă (r. Bogdan Mustaţă) şi Challenge day (r. Napoleon Helmis). Concursul îşi propune să stimuleze talentele din ei, care o luaseră spre răsărit, Festivalul Filmului Românesc la Chişinău îi va avea ca oaspeţi de onoare pe actorul Adrian Titieni, tinere, să încurajeze tematica patriotică. au înălţat mai întâi puşcării ca să regizorii Nicolae Mărgineanu şi George Dorobanţu şi pe criticul de film Marian Ţuţui. La plicul cu poezii se vor anexa un curriculum scape de hoţii ce le furau merin- Conferinţa de presă, la care sunt invitaţi toţi reprezentanţii mass-media, va avea loc în data de 2 oc- vitae al concurentului şi o fotografi e. dele şi materialele de construcţie, tombrie, ora 17.00. La conferinţă vor participa actorul Adrian Titieni, regizorul Nicolae Mărgineanu, criti- La solicitările mai multor profesori şi astfel devenind şi mai săraci decât cul de film Marian Ţuţui şi reprezentanţi ai Studioului Moldova-Film. conducători de cenacluri literare, anunţăm erau. Cealaltă parte de oameni au Proiecţiile filmelor vor avea loc în sala cinematografului Odeon din Chişinău şi vor începe la orele că lucrările vor putea fi expediate până la 10 Aici, la Uricova-Călăraşi, se va ridica Sfânta 18.00 şi 20.00. octombrie 2009 pe adresa: 2009, or. Chişinău, str. construit înainte de toate şcoli ca Intrarea publicului în sala de cinema va fi liberă. Sfatul Ţării, nr. 2, FDRM. să-i înveţe pe urmaşii lor a deose- Mănăstire ctitorită de creştinul Aurelian Silvestru bi binele de rău, frumosul de urât 6 Literatura şi arta Nr. 39 (3343 ), 1 octombrie 2009 De-ale toamnei… O politică a culturii O busolă

Apariţia săptă- voie să fie cu vânturi reci, cu ploi grele… Ba Literatura şi arta a impus o Săptămânalul Literatura şi arta a mânalului “Cultura pe deasupra să se mai şi roage să fie lăsată anumită politică a culturii fără fost şi este izvorul principal de infor- Moldovei” a fost lângă sobă, la cald. Posibil că exista un ste- de care o societate nu poate exis- maţie şi de organizare a societăţii în semnul unor vremi reotip partinic, care trebuia aplicat: “Pe lângă ta, căci intelectualii, între care vederea realizării celor mai stringente noi. Umbra înfrico- părţile bune, există şi lucruri negative”. Nea- se află şi scriitorii, au misiunea probleme politice, sociale şi culturale. şătorului tiran de la părat – critica pentru a păşi victorios înainte de a lua atitudine în probleme- Literatura şi arta a adunat în jurul său Kremlin se subţia spre victoria comunismului. Desigur că i s-a le societăţii. Un exemplu recent nu numai scriitorii, ci şi toată intelectu- sub soarele plăpând făcut din deget de la tribună şi săptămânalu- este implicarea revistei în lupta alitatea, influenţând şi mobilizând toate al dezgheţului hruşciovist. Lumea îndrăznea lui care a publicat aceste rânduri demobiliza- pentru păstrarea Institutului de păturile sociale din republică: a pus bazele mişcării de elibera- să ridice ochii din pământ şi învăţa să pri- toare. Ciudate timpuri! Filologie al AŞM, care era ame- re naţională, ale cărei idei le promovează şi azi, editorialele dlui vească drept, fără frică realitatea. O învăţătu- Să sperăm că s-au dus pentru totdeauna. ninţat, de către regimul comunist Nicolae Dabija reprezentând studii profunde în istoria neamului, ră de lungă durată, fiindcă de frică nu te vin- La aceasta a pus umărul şi “Cultura Moldo- şi susţinătorii lui, cu desfiinţarea. studii demne de pana unui academician cu literă mare; a iniţiat deci într-o zi-două. Unii o mai poartă şi azi în vei”, care, mai apoi devenind “Literatura şi Atingând dimensiuni de simbol al luptei pentru emanci- şi a condus cu succes lupta pentru proclamarea limdii române ca suflet. Noi atunci am îndrăznit să ne amintim arta”, a atins culmi nebănuite în procesul de parea românilor basarabeni, rolul revistei Literatura şi arta limbă de stat şi introducerea alfabetului latin; a organizat Forul că suntem oleacă de români, că vorbim ace- renaştere naţională. Rară publicaţie din isto- în continuare este de a-i ajuta pe cei aflaţi în confuzie. Însă Democrat al Românilor din Moldova, care desfăşoară o amplă eaşi limbă, redacţia chiar i s-a adresat patri- ria neamului românesc a jucat un rol atât de pentru aceasta ar trebui să nu se transforme într-un instru- activitate de educare a populaţiei în spiritul patriotismului, al arhului literaturii române Mihail Sadoveanu important, atât de decisiv în mişcarea de eli- ment la îndemâna oportuniştilor, care, în acest moment de dragostei de neam. Literatura şi arta, conform titlului său, este să binecuvânteze noua publicaţie, ceea ce s-a berare naţională. schimbare a regimului în R. Moldova, se vor „developa” în publicaţia care propagă cultura sub toate aspectele, din toate do- şi întâmplat (facsimilul în grafia latină publi- În Basarabia un poet e mai mult decât un modul cel mai neaşteptat. meniile, educându-ne în spiritul valorilor noastre autentice. Ast- cat de ziar ne venea să-l punem la icoană, nu poet – iată de ce paginile Literaturii şi arta Constituindu-se „pe marginea vuindelor fruntarii” (Liviu fel “L.A.”, este busola care ne ajută să navigăm în valurile vieţii alta!). miroase a praf de puşcă (simbolic, spre de- Damian), literatura basarabeană este marcată de valenţele noastre zbuciumate, plină de probleme spinoase, controversate. “Cultura Moldovei” a devenit un centru osebire de publicaţiile adversarilor noştri, eticului, care se întâmplă să marginalizeze esteticul. Or, se Cu ocazia jubileului dorim prestigioasei publicaţii şi colecti- spiritual, în jurul căruia se aduna lumea să-şi care au tras mişeleşte în poetul Grigore Vie- ştie că fără de elementul estetic o literatură este de necon- vului ei de redacţie vânt prielnic, inspiraţie şi dârzenie. încălzească sufletul, iar pentru noi, tineretul, ru până l-au doborât. El a fost şi rămâne cel ceput. Revistei Literatura şi arta îi revine sarcina nobilă şi era şi ca o casă părintească şi o rampă de lan- mai mare poet al Basarabiei de la Mateevici anevoioasă de a menţine balanţa etic-estetic. Maria COSNICEANU sare. Ţin minte cum mi-au publicat prima po- încoace. Pentru el Literatura şi arta devenise La mulţi ani, în care Literatura şi arta să fie la ea aca- vestire, apoi câteva miniaturi, din care două o a doua casă părintească). Astăzi, după ple- să! au şi nimerit în referatul lui B.Istru de la con- carea lui, asistăm la un efort supraomenesc al Ana BANTOŞ gresul scriitorilor: una apreciată pozitiv, alta societăţii civile, al oamenilor de bună-credin- O fl acără nestinsă – negativ: “tonalitate pesimistă”. Iat-o drept ţă de a se debarasa de ciuma roşie, de a scăpa Zvon de clopote reînviate, 1988 exemplificare: definitiv de o nouă sovietizare. Facultatea Săptămânalul Literatura şi arta este Toamna Să ne ajute Dumnezeu să reuşim. Şi după tribuna supremă a sufletului românesc Şuieră-n noapte vântul cu geamăt, asta ne vom ocupa şi de arta pură, de poezia Literatura şi arta Un scut şi o sabie dintre Prut şi Nistru, o portavoce a eli- Frig e afară şi ploi grele cad. pură. Toate – la vremea lor. Felicitări pentru tei intelectuale basarabene. Literatura şi Şi-mi pare că toamna bate la geamuri toţi cei care au colaborat şi continuă să colabo- Când mă întreabă cineva ce facultate am absolvit, răspund Pe parcursul acestor ani Literatura şi arta arta de astăzi este un bastion, o CETA- Şi roagă s-o las lângă sobă, la cald. reze la acest miraculos săptămânal şi, desigur, că eu am două diplome, adică am absolvit două facultăţi. Prima ne-a luminat nu numai TE neînvinsă de COMUNISM. Mereu Vă spun sincer, până azi nu înţeleg ce de- cititorilor fideli ai “LA”. Împreună vom birui! mi-a dat o profesie, pe cea de pedagog, iar a doua mi-a cultivat o calea, dar şi minţile. Din aţi fost în prima linie de luptă pentru calitate – pe cea a demnităţii naţionale. Exact cinci ani am „stu- desubturi subversive i s-au năzărit raportoru- Ion UNGUREANU, Literatura şi arta am aflat deşteptarea naţională, apărarea demni- diat” la Facultatea Literatura şi arta, din lui într-o miniatură nevinovată despre toam- regizor, toamna lui 2009 adevărul istoric al neamu- tăţii, cinstei şi onoarei neamului, lovit nă. Sau probabil că toamna sovietică n-avea 1995 şi până în 2000, avându-i profesori lui nostru, ea ne-a ocrotit, dur de soartă. Aidoma unui soldat fidel pe Nicolae Dabija, pe regretatul Dumitru ne-a dat speranţă în ziua de NEAMULUI, permanent aţi luptat pen- Trifan, pe Sergiu Nucă, pe Valentin Guţu, mâine. tru menţinerea şi promovarea valorilor La mulţi ani, pe Raisa Ciobanu... Profesori de care Literatura şi arta a fost româneşti în Basarabia. sunt mândră şi azi. Profesori care mi-au şi este cea mai iubită pu- Ca soldat fidel al neamului, doresc Mareşalului cuvântu- cultivat un şir de calităţi şi pe care i-am blicaţie, cea mai citită, iar lui românesc dintre Prut şi Nistru – săptămânalului scriitorilor Literatura şi arta! urmat fără a şovăi pe baricadele luptei de pentru mine şi pentru ro- din R. Moldova Literatura şi arta – noi victorii în lupta pentru eliberare naţională. „Nimic mai scump mânii din Basarabia şi Bu- păstrarea flăcării româneşti mereu aprinse pe acest meleag. 55 de ani este o inimă şi suflet, călăuză dreaptă pentru trezi- ca libertatea”, „nimic mai de preţuit ca covina a fost un veritabil Cu urări de bine, perioadă de timp când rea conştiinţei naţionale a mult pătimitului demnitatea”, „nimic mai frumos ca graiul scut şi o sabie naţională adevărată. General de divizie (r) Ion COSTAŞ, oamenii îşi fac bilanţul nostru popor basarabean. matern”... Pentru aceste şi pentru încă atâtea alte comori ale nea- ex-ministru al Apărării şi Internelor unor activităţi, când ei Suntem ferm convinşi de faptul că în- mului la Literatura şi arta s-a luptat timp de 55 de ani! S-a luptat Ioan PAULENCU se bucură de anumite tregul corp redacţional al săptămânalului cu sacrificii pe care le cunosc doar cei care au trecut prin această împliniri. „L.A.” a fost, este şi va rămâne un luptător „forjerie” a ziaristicii basarabene. Mă închin cu pioşenie în faţa Literatura şi arta a intrat La această perioadă de timp a ajuns şi consecvent pentru propăşirea culturii şi artei celora care n-au părăsit idealul naţional nici în clipele cele mai publicaţia Literatura şi arta. Având un corp Neamului Românesc. Iar noi, cititorii fideli grele ale vieţii. redacţional de înalt profesionalism şi cu o ai săptămânalului „L.A.”, îi vom fi mereu La mulţi ani, Literatura şi arta! în Istorie, face Istorie şi va mare dragoste faţă de Neamul Românesc, alături şi la bine, şi la greu. Veronica BOLDIŞOR publicaţia „L.A.” a ajuns să fie apreciată la În încheierea răvaşului meu mă adresez continua să facă Istorie! justa sa valoare de către cititorii ei. Această către cititorii acestei publicaţii: publicaţie a luptat cu perseverenţă pentru re- Dragi compatrioţi! Pentru a vă felicita cu Publicaţia de limba română Literatura şi arta, săptămânal al Uniunii Scriitorilor punerea în drepturile ei fireşti a Limbii Ro- anumite ocazii prietenii sau rudele, la buche- „Fii tare ca piatra, iute ca săgeata!!!” din R. Moldova, s-a contopit cu soarta a sute mâne ca limbă de stat şi pentru ca în şcoli să tul de crizanteme anexaţi şi un abonament la de mii de români de pretutindeni. În vremurile fie predată adevărata Istorie a Românilor. publicaţia „L.A.”. Dragă Literatura şi arta! co), Iurie Secu, Alexei Tătaru, Viorel Teişanu, ocupaţiei sovietice şi de totalitarism comunist După prea mulţi ani de luptă cu rusifica- Vă asigur de recunoştinţa celor dragi De-a lung de decenii ai primit Ion Turceac, Leonid Ţăranu, Pavel Ţurcanu, săptămânalul scriitorilor a promovat adevăra- rea Limbii Române pe paginile publicaţiei au pentru un asemenea cadou. larg în braţele Tale pe artiştii Tudor Ungureanu, Dumitru Zaharia ş.a. De tele valori ale spiritualităţii româneşti, spunând reapărut din nou literele multaşteptatului şi Iar cu ocazia jubileului de 55 de ani de Ansamblului Etnofolcloric pe prispele Basarabiei, ale României şi ale… adevărul şi încurajând românitatea care gemea drag sufletului nostru alfabet latin. Pe pagini- la apariţia primului număr al săptămânalului “Tălăncuţa”. I-ai crescut pe Europei întregi, pe unde suntem împrăştiaţi, în teascurile rămase de la regimul stalinist. le acestei publicaţii se întâlneau şi se mai în- „L.A.” vă aducem sincerele şi caldele noastre toţi atât de mari, încât doar Te îmbrăţişăm şi noi cu foarte mult drag şi îţi În anii 1987-1988 a pornit printre primii, cu tâlnesc români de pretutindeni care locuiesc felicitări şi urări de sănătate şi mult bine. sfânta ordine alfabetică a sfân- dorim într-un glas: drapelul nostru tricolor în mână, la lupta sfântă pe alte meleaguri. La mulţi ani, draga noastră publicaţie tului alfabet latin dacă mai „Literatura şi arta! pentru Dreptate, Adevăr, Libertate şi Demnita- Acum, împreună cu toţi prietenii ei, citi- „L.A.”! poate face ierarhiile: Ion An- Fii tare ca piatra, te. Apogeul atins în 1989-1991 se datorează în torii, „L.A.” îşi sărbătoreşte 5 decenii de la Virginia MALCOCI, driuţă, Sergiu Băluţel, Tamara Iute ca săgeata!!!” mare parte şi celora care s-au adunat în jurul apariţia primului ei număr. „L.A.” continuă profesoară de limba română, Boboc, Alexandru Burlacu, Victor Butnaru, De aceste şi de alte atâtea calităţi unice, publicaţiei Literatura şi arta, în frunte cu re- să rămână izvorul pururi viu de hrană pentru Chişinău Sergiu Diaconu, Petru Dinjos, Victor Duben- excepţionale, de care dai dovadă cam de un dactorul-şef Nicolae Dabija. cu, Marin Ganciu, Veta Ghimpu-Munteanu, pătrar de veac încoace, de când în fruntea Ta Exprimând idealurile noastre naţionale prin vocea tuturor categoriilor de intelectu- Nicolae Gribincea, Maria Iliuţ, Vitalie Jechiu, a venit luptătorul şi scriitorul Nicolae Dabija, ali, în frunte cu scriitorii, oamenii de bună-credinţă şi patrioţii adevăraţi, Literatura şi Ion Lipcean, Leonid Nenescu, Gicu Obreja, simţim că vei mai avea nevoie, împreună cu arta a intrat în Istorie, face Istorie şi fa continua să facă Istorie! La mulţi ani! Literatura şi arta la ceas aniversar Osoiencile, surorile Ileana, Iulia, Maricica, distinsul Tău Cititor. La mulţi ani!!! Romela, Valentina, Galina Pâslaru, Ştefan Soţii Tatiana şi Ştefan SOFRONOVICI Petriman, Suzana Popescu, Ana Sava (Sav- Andrei TAMAZLÂCARU Nu-mi pot închipui său civic autorul a fost supus unor atacuri furi- deşteptarea şi renaşte- bunde din partea celor străini şi a lichelelor de rea noastră naţională de pe loc, răsunetele ajungând şi la Consiliul Eu- Piramida Basarabiei, Literatura şi arta – arhivă a la sfârşitul anilor ‘80 ropei. Săptămânalul “Literatura şi arta” ne-a ţi- şi începutul anilor ‘90 nut şi ne ţine conştiinţa naţională şi de credinţă Literatura şi arta, la vîrsta împlinirilor istoriei noastre zbuciumate fără această formidabilă trează şi veghează la căpătâiul Neamului nos- 55 de ani acest Săptă- mulţumesc neobositului Redactor-şef, Măriei Sale, Într-un spaţiu ca cel al Basa- din Zaim a realizat publicaţie, care a reuşit tru, ne deşteaptă, ne îndeamnă, ne arată calea mînal naţional şi comba- Nicolae Dabija şi echipei de la săptămînal pentu că rabiei întotdeauna a fost nevo- colecţia integrală să adune în Piaţa Marii cea adevărată pe care trebuie să păşim. tant, corect şi onest, com- ne-a văzut mereu verticali şi ne-a dorit neînfricaţi pe ie de publicaţii care să menţină a săptămânalului Adunări Naţionale sute În acest ceas aniversar (55 de ani de la fon- petent şi spiritual, pertinent baricade, curajoşi la fapte în lupta cu sîrma ghimpată. treaz spiritul naţional. Colabora- Literatura şi arta, de mii de oameni din dare) îi mulţumim dlui Nicolae Dabija, neînfri- şi politicos, savant şi prie- N-a admis niciodată lagărele de concentrare pentru torii acestor periodice au făcut şi sistematizată din toate colţurile Basarabi- catul luptător pentru Neam, Credinţă şi Adevăr tenos călăuzeşte necontenit, mentalitatea neamului. fac parte din generaţiile de jert- 26 martie 1988, ei. Toate materialele din şi iscusit cârmaci al publicaţiei, precum şi tutu- intră în casele noastre neo- Voi aţi fost primii care aţi specificat cu abnegaţie fă ale neamului şi ne întrebăm, când este inaugurat acest săptămânal prezen- ror celor ce s-au jertfit şi s-au ostenit alături de bosit şi mereu aşteptat, îm- că ziarul este „o publicaţie de limbă română”, că noi firesc, cum va onora viitorimea muzeul memorial. tau o deşteptare la viaţă el, pentru bărbăţia, curajul şi răbdarea, pe care brăţişează şi ghidează fără suntem la noi acasă, în Europa, că Vieru a fost şi ră- această ardere de sine în numele La ceas jubiliar transmitem şi trăirea profundă a po- le-au manifestat în timpul plutirii pe valurile să-şi plîngă oboseala. mîne-va „taina care ne apară”. adevăratelor valori naţionale. mesajul de felicitare şi viaţă lun- porului, precum şi frica vieţii noastre, pline de frământare şi nelinişte. 55 de ani această ediţie de anvergură din spaţiul Neobositul Nicolae Dabija a avut mereu grijă şi În cei 55 de ani de luminare gă săptămânalului Literatura şi îngrozitoare a celor de la putere. Pe parcursul Le dorim tuturor sănătate, pace, linişte sufle- românesc a cunoscut iureşul şi amploarea evenimen- osârdie să nu fim „La Capătul Europei”... (Nr. 3259 şi atestare a valorilor în spaţiul arta din partea tuturor oamenilor următorilor 20 de ani acest portdrapel al nostru tească şi succese frumoase în toată activitatea telor de distinsă tensiune şi valoare, mai ales, cel al din 14.02.2008), să punem „Virgula” (Nr. 3256 din pruto-nistrean Literatura şi arta de bună-credinţă din Spaţiul Spi- ne-a dat curaj, ne-a chemat, ne-a îndemnat să lor nobilă. Dumnezeu să-şi reverse din belşug Tineretului studios din Basarabia şi de pe alte meridi- 24.01.2008) şi „Punctul” cînd vrem să schimbăm tris- a realizat două etape evidente: ritual Mateevici. ne apărăm fără frică Istoria şi Limba noastră, binecuvântarea Sa asupra tuturor, călăuzindu-i ane... Literatura şi arta şi-a creat concomitent filoa- teţea în bucurie, durerea în speranţă... perioada de până la 1989 (poate Sus s-avem inimile!!! Adevărul şi Demnitatea, Biserica strămoşeas- pe calea slujirii neîncetate a Adevărului. ne bogate de virtualităţi şi realităţi edificatorii. Ele au Publicaţia este aşteptată aşa cum un copil îşi aş- perioada îşi începe curgerea tu- În numele tuturor cititorilor că şi Credinţa. Pe parcursul anilor, editorialele Întru mulţi şi fericiţi ani întregii echipe re- fost şi sunt veritabile. teaptă să vină mama lui din Italia, aşa cum o pasăre multuoasă de la venirea la cârma căuşeneni fideli semnează dlui Dabija ne aduceau în casele noastre adevă- dacţionale! 55 de ani acest prodigios săptămînal al profesori- este aşteptată de puii săi din cuib, aidoma unui val se- ei a poetului Nicolae Dabija – rul despre multe probleme şi nedreptăţi pe care În numele majorităţii slujitorilor şi credin- lor, medicilor, bibliotecarilor, într-un cuvînt întreaga tos de mare... mai 1986?!) şi de după acest an. Ion GĂINĂ, le-a îndurat şi le mai îndură poporul nostru. cioşilor Bisericii “Sfinţilor Apostoli Petru şi tagmă a intelectualităţii, dar şi a celor setoşi de adevăr, Şi azi, cînd cititorii săptămînalului Literatura şi Revista a ajuns prin destin şi o scriitor, director al Casei- Să ne amintim, spre exemplu, de articolele de Pavel”, care Vă stimează şi Vă iubesc, cu dra- studenţilor, ţăranilor şi-a înregistrat scurgerea timpului arta, tineri şi cei împovăraţi de timp, fideli prieteni, arhivă a istoriei zbuciumate a Ba- Muzeu “Alexie Mateevici” din fond “Rusoaicele I şi II”, în care erau descri- goste întru Hristos şi înaltă preţuire, în efecte autentice. Elocvenţa academică, stilistica per- generoşii critici, înţelegătorii dascăli din şcoli şi licee, sarabiei. Din aceste considerente Zaim se şi demascate metodele infernale pe care le fectă, topica realităţii i-au fost întotdeauna verva, ţinuta într-un cuvînt, toţi cei care sorb cu nesaţ această pu- Casa-Muzeu “Alexie Mateevici” foloseau ocupanţii pentru a ne distruge iden- Paroh, prot. mitrofor P. Buburuz savantă i-a fost mereu haina de sărbătoare. blicaţie multaşteptată, aprind lumina, încep lectura şi titatea. Pentru această bărbăţie, pentru curajul În mersul lui graţios printre evenimentele lu- se întreabă: gubrului istoric în cei 55 de ani de luptă acerbă, de „Veni-va oare fericirea şi în Basara- LITERATURA ŞI ARTA – entuziasm fără frontiere, Săptămînalul şi-a scris pa- bia?” gini-anale, devenite celebre de la Est la Vest, şi-a Răspunsul îl găsim tot în Săptămîn- consolidat structura pentru a corespunde rigorilor alul omagiat: „Păzeşte acest colţ de Eu- ARBORE AL CONŞTIINŢEI timpului, şi-a edificat un Nume, o echipă pentru a ropă aşa cum a făcut-o Ştefan cel Mare NAŢIONALE tămădui rănile Basarabeanului, şi-a creat un soclu pe şi Sfînt, iubeşte acest pămînt cum a fă- Ajunsă cu succes la acest strălucit jubileu de 55 de ani, re- viu pentru istoria de mîine a acestui Plai încă neuitat cut-o Eminescu, Gîndeşte-te la Mama şi vista Literatura şi arta înrădăcinează tot mai adânc acest Arbore de Dumnezeu. la Graiul Românesc, cum a făcut-o Gri- al Conştiinţei Naţionale şi astăzi este un falnic drapel al forţelor Orice exemplar al Literaturii şi arta din cele care gore Vieru...”. Şi atunci fericirea îţi va progresiste, democratice, în jurul căruia se consolidează oamenii au apărut pînă acum, 3344 la număr, este un eveni- surîde şi va intra în universul tău pentru de bună-credinţă. ment, o luare de redută în lupta pentru adevărul isto- totdeauna la braţ cu Literatura şi arta, Această Troiţă, acest Triumvirat – Literatura şi arta – Nicolae Dabija – Cititorul, ric, limbă şi metafora individuală a neamului. cu toţi prietenii ei fideli, cu libertatea în şi-a radiat razele de lumină în cele mai îndepărtate colţuri ale plaiului nostru mioritic De la primul editorial intitulat O nouă publicaţie, gîndire şi fapt, cu plăcerea şi iubirea de a din ziua apariţiei săptămânalului pe parcursul acestor ani. apărut încă în anul 1954 cu nr. 1, pînă la „Bătrînul fi basarabean, adică român şi cetăţean al Vă felicit din tot sufletul, dragă redacţie, cu prilejul acestui jubileu de 55 de ani, dictator se spovedeşte” (Nr. 3342), au trecut ani şi ani, Europei Unite. dorindu-Vă multă sănătate, voie bună, noi realizări în promovarea Culturii şi Spiritului luni şi luni de zile... Zi de zi Literatura şi arta luptă La mulţi Ani, Literatura şi arta! Naţional. Cu profund respect, Dr. Iurie CANAŞIN, împotriva foametei, necazurilor, angoasei, şantajului, Vivat! Crescat! Floreat! sculptor, preşedinte al Uniunii Globale disperării, corupţiei, minciunii, politicii antinaţionale a Savanţilor pentru Pace în Moldova şi, bineînţeles, împotriva moldovenismului perimat. Academician Andrei GALBEN, Profit de aniversarea săptămînalului sus-numit şi rector al ULIM Miting de protest, 2002 Nr. 39 (3343 ), 1 octombrie 2009 Literatura şi arta 7 Un portdrapel O epocă însemnată în istoria presei româneşti din Basarabia Nu ştiu cîţi studenţi au scris teze de an sau de licenţă pe o temă acest motiv unii strîmbă din nas cînd se evocă etapa respectivă, de ment extrem de important de cititori: Un ziar nu poate fi calificat tînăr sau bătrîn. Mă- intitulată eventual Rolul revistei „Literatura şi arta” în viaţa noas- netrecătoare glorie a publicaţiei, în fruntea căreia a venit Nicolae „talpa ţării”, adică sătenii care, în mul- surariul unei publicaţii periodice e rezistenţa sa în tră. Nu ştiu dacă au făcut în genere asemenea cercetări, însă este Dabija. Or, noi trăim nişte vremuri prea de tot grăbite, multe fap- ţimea de nevoi ce s-au abătut peste ei, timp. Literatura şi arta posedă “cu asupra de măsu- neîndoios că abordarea unui atare subiect ar merita toată atenţia te meritorii se dau uitării repede, inclusiv pentru că unii doresc să găsesc şi cîteva ore pentru lectură; apoi ră”, vorba Poetului, această calitate. De aceea este citit tinerilor noştri studioşi. Mai mult: ar constitui un subiect onorabil pună în prim-plan trecutul cela neguros pentru noi, dar după care ei „fruntea ţării” – intelectualii (conside- şi citat. E ziarul cu cei mai mulţi cititori (nu neapărat şi pentru o teză de doctorat, poare chiar pentru cîteva disertaţii, în au puternice nostalgii, iar alţii fac tot posibilul să-şi etaleze plenar, raţi de unii) „de modă veche”, dar care abonaţi), căci se transmite din mînă în mînă, de la co- care s-ar elucida diverse aspecte ale fiinţării acestei publicaţii, în continuu, peste tot, nişte înpliniri de moment. Tocmai de aceea este nu au decît marele avantaj de a nu fi leg la coleg, de la vecin la vecin. Din cele patru pu- condiţii greu imaginabile – şi sub ocupaţie sovietică, şi în deceniile cazul, credem noi, să se amintească mereu că Literatura şi arta din fost nici intoxicaţi de propaganda ru- blicaţii periodice la care ne-am abonat, doar “Literatura şi arta” o păstrăm în următoare, cînd, în linii mari, la nivelul cel mai înalt, mai mult s-a anii 1986-1991 a fost o portavoce pe cît de sensibilă, pe atît de re- sească, nici vrăjiţi de splendorile gran- colecţie. E o tradiţie mai veche a familiei noastre. Pentru că periodic revenim la mimat, totuşi! – şi reformarea democratică a societăţii, şi ocrotirea percutantă la aspiraţiile populaţiei româneşti dintre Nistru şi Prut, turilor globalizante. Această categorie cele citite. Ne informăm ca dintr-o bibliotecă personală. idealurilor naţionale, şi atîtea altele pe care ni le-am dorit în slăviţii fără a uita, însă, şi de fraţii din stînga Nistrului, de cei din Nordul de cititori tratează cu indiferenţă apari- Literatura şi arta e săptămînalul de elită al intelectualilor de toate profesii- ani ai mişcării de eliberare naţională. Bucovinei şi din Sudul Basarabiei. Mai mult încă – fără a neglija ţia sau dispariţia a tot felul de publicaţii le. Dar şi al omului simplu, al elevului şi studentului. Într-un fel sau altul, Literatura şi arta constituie – indubitabil interesele altor etnii conlocuitoare de la noi, căci nu ziarele oficiale „tinereşti”, în rusă sau chiar în română, de la Chişinău, dar pentru O publicaţie periodică se ţine de cititori. Şi de cei care o fac. – o epocă însemnată, cu adevărat remarcabilă, în istoria presei ro- de atunci – Moldova socialistă ori Sovietskaia Moldavia –, ci Li- ei ar fi o adevărată calamitate naţională dispariţia revistei Literatura Dacă Literatura şi arta ar publica numai editorialele lui Nicolae Dabija, noi, mâneşti din Basarabia cumplitului secol XX şi iată, acum, în acest teratura şi arta a lansat pagini-suplimente în limba găgăuză şi în şi arta. Într-o epocă tot mai egoistă, din fericire, asemenea calami- oricum, am citi revista cu aceeaşi pasiune. Cu sufletul. început de tulbure secol XXI. cea bulgară. Alt merit incontestabil al revistei e că în acea perioadă tăţi ar provoca în sufletele multor conaţionali de-ai noştri şi lipsa, La 55 de ani de la apariţie săptămînalul Literatura şi arta rămîne portdrape- Cronologic, ziarul – în formula sa iniţială, Cultura Moldovei a putut aduna o echipă de ziarişti de aleasă prestaţie profesională, în chioşcuri, respectiv, în case, a încă vreo cîteva publicaţii româ- lul publicaţiilor periodice de la noi. – a anticipat cîteva evenimente magistrale în existenţa românilor găzduind în paginile sale opiniile celor mai luminate minţi ale Ba- neşti de la noi: Timpul, Jurnal de Chişinău, revista Limba Română La mulţi ani, Literatura şi arta! basarabeni băgaţi cu forţa tancurilor în imperiul sovietic: editarea sarabiei. De fapt, cam toţi scriitorii şi publiciştii noştri – acum con- sau tăcerea postului de radio Vocea Basarabiei... – iertată să-mi fie Ion MELNICIUC, conferenţiar universitar primelor volume din opera marilor clasici ai literaturii române; re- sacraţi, unii mai mari, alţii ce se consolează că-s mari – au trecut graba din a cărei cauză cu certitudine îmi scapă şi alte nume de zi- Cecilia MELNICIUC, jurnalist forma ortografică din 1957, prin care scrierea, la noi, s-a apropiat „proba de foc” a meseriei şi magiei scrisului prin Literatura şi arta. are, reviste, posturi de radio şi TV ce ar trebui amintite aici. Deie maximum de cea din Ţară - chiar dacă rămînea sclavă a alfabetu- Totodată, în cele opt pagini ale săptămînalului, s-a găsit loc mereu Domnul ca aceste instituţii mass-media – în fruntea cărora punem lui rusesc; inaugurarea Aleii Clasicilor, care a devenit, împreună cu pentru opiniile, respectiv bucuriile sau durerile, a sute de mii de co- Literatura şi arta, la aniversarea pe care o marchează acum – să- Templul spiritual al neamului monumentul lui Ştefan cel Mare, Putna basarabenilor privaţi pentru naţionali – era o perioadă cînd cam fiecare cititor simţea nevoia de şi bucure cititorii, respectiv, ascultătorii, printr-o prezenţă continuă, cinci decenii de dreptul natural de a se închina la locurile sfinte ale a spune ceva, iar Literatura şi arta atinsese un număr incredibil de palpitantă, la cota exigenţelor vechi şi noi, la nivelul aspiraţiilor ce- Filele de istorie mai au mult de vorbit despre uriaşa Neamului nostru românesc. abonaţi – peste 250 de mii! lor care îi aşteaptă joia sau în oricare altă zi a săptămînii! contribuţie infailibilă a săptămânalului Literatura şi arta În cea de-a doua etapă a existenţei sale, săptămînalul Cultura a De atunci, fireşte, multe s-au schimbat, inclusiv tirajele, inclu- la trezirea conştiinţei naţionale a neamului nostru rătăcit prezentat un model de jurnalism românesc într-un spaţiu rupt de la siv atitudinile. Rămînîd fidelă aceleiaşi apreciabile deschideri, în Vlad POHILĂ de veacuri. Fiind martor şi participant la Mişcarea de Eli- matcă, aflat în condiţii de prigoană pe care o ştiu, o trăiesc numai contrast cu adoptarea de cei aflaţi sub o stăpînire nu pur şi simplu străină, nedorită, ci chiar către unele publicaţii de berare Naţională, azi nu mi-o pot imagina fără Literatura O carte pentru viitorul jubileu, cu acelaşi redactor-şef şi arta, care a pătruns până în cele mai îndepărtate cătu- demonizată. la noi a spiritului de gaş- ne ale ţinutului moldav, explicând băştinaşilor noştri cine A devenit un loc deja comun rolul revistei Literatura şi arta că pseudoelitistă, şi totuşi în anii de renaştere naţională, de luptă pentru scuturarea jugului minoritară, Literatura şi Cred în semne de bun augur. Resping noţiunea muri precis, dacă-l vei scuti de suntem, ai cui suntem, în ce limbă vorbim şi cum trăim. comunist de croială sovietică, şovină, kominternistă. Poate că din arta şi-a păstrat un seg- întâmplare, or lumea nu evoluează haotic, ci con- bucuria lui cea mare - dreptul Ba mai mult, Literatura şi arta şi-a extins tentaculele şi form unui program superior. Uitasem, în virtutea de a scrie. dincolo de hotarele ţării, peste mări şi oceane ca să fim sumedeniilor de evenimente mărunte ale cotidia- Invidios din fire cum sunt, auziţi, înţeleşi şi susţinuţi. Evenimentele de la sfârşitul ul- Săptămânalul deşteptării nului că săptămânalul „Literatura şi arta” a ajuns la am început să număr şi anii lui timului veac al mileniului doi au fost un vis care mai are mult până va fi realizat. jubileul de 55 de ani. În schimb ştiu de un an, fără a Nicolae Dabija în postul de re- Primul gând şi pri- cietatea la acea vreme, ea nu ocolea unghiuri- Nu-mi imaginez nici eu activitatea literară şi publicistică fără Literatura şi arta, uita măcar o zi, că Facultatea de Limbi şi Literaturi dactor-şef. 23 la număr. Peste ma concluzie pe care le ascuţite ale realităţilor în care se frământau Străine de la Bălţi, pe care am absolvit-o cândva, doi ani – va fi şi el în jubileu. care mi-a găzduit o bună parte din lucrările mele. Fiind ,,alintat” în paginile mi-am formulat-o, însăi- toţi basarabenii de la mic la mare. acestei reviste, dacă nu eram publicat în vreun număr oarecare, simţeam că-mi împlineşte, tot în această toamnă, o vârstă identi- Voiam să-i propun să-mi cede- lând aceste rânduri, care Este relevant în această ordine de idei că. Pentru toată lumea, ştirea asta e concepută ca o ze locul, însă, după o analiză profundă, mi-a trecut lipsea ceva, ca prietenii, colegii să mă-ntrebe: s-a-ntâmplat ceva, că nu te-am se vor a fi expresia unui gândul formulat de inegalabilul nostru rapsod simplă coincidenţă, lipsită de importanţă, între două pofta de şefie. A fi redactor-şef nu echivalează cu ,,văzut” în ultimul număr? Literatura şi arta a servit drept imbold pentru apa- mesaj fierbinte de felici- popular Nicolae Sulac într-un interviu cu pu- lucruri – un organ de presă şi o facultate – fără cea postul de director de şcoală, de decan, rector, primar, riţia cărţilor mele ,,Gâdilici la limbă”, ,,În audienţă cu floreta”, ,,Dacă”, ,,Duş tare pentru bărbătescul blicistul Vlad Olărescu („L.A.”, 22 octombrie mai mică legătură între ele. chiar Preşedinte al Republicii. În toate redacţiile de rece”, ,,Lume, lume...”, Hora moftangiilor” ş.a. I-am fost şi-i sunt credincios fai- săptămânal Literatura 1987). Răspunzând la o întrebare a reporteru- Aşa e, dar în viziunea mea, coincidenţa dată in- pe faţa pământului funcţionează echipe cu viziuni mosului săptămânal pre nume Literatura şi arta, le sunt recunoscători colabora- şi arta, a fost acela că pe parcursul celor 55 lui, intervievatul zice: „Mai bine un adevăr clude o anticipaţie benefică. În curând îmi va apărea doctrinare identice. Plecarea unui redactor devine si- torilor fideli ai săptămânalului, în frunte cu redactorul-şef Nicolae Dabija, Raisa de ani, publicaţia noastră a făcut istorie. Iar amar decât o minciună mieroasă”. Ulterior un volum dedicat evenimentului de la Bălţi. Săptă- nonim cu moartea doctrinei în care a activat echipa. Ciobanu, Nina Josu, Valentin Guţu, Victor Lavric, Elena Tamazlâcaru, care au istoria, zicea ilustrul cărturar Emil Cioran, „e acest enunţ al maestrului a devenit un aforism mânalul nostru de mult şi-a meritat o carte despre Un exemplu: actuala echipă a ziarului „Timpul” an- mânată de oameni care-şi pipăie neconte- de largă circulaţie. fost alături de mine şi la jubilee, şi la zile obişnuite, găzduindu-mi ceea ce pro- istoria proprie, dar nimeni încă nu a publicat-o. Am terior părăsise in corpore ziarul „Flux”. Redactorul- nit pulsul”. În anul următor, pe prima pagină din 24 puneam redacţiei: poezii, epigrame, nuvele, aforisme, confesiuni, eseuri etc. văzut destule cărţi în viaţa mea, însă nu mi-a fost şef, să fi plecat de unul singur, rezista. Echipa, să fi Este o deducţie, care i se potriveşte adec- martie 1988 remarcabilul om de cultură Ion dat să ţin vreodată-n mână un volum despre cronica rămas la locul vechi – sucomba. Redactorii-şefi de Pentru ţara- ţărişoara noastră Literatura şi arta este un templu spiritual al tu- vat Literaturii şi arta, săptămânalul căruia Ungureanu afirma (îl cităm): „Unica posi- turor compatrioţilor, aşteptat, citit şi meditat. Doresc ca această frumoasă şi ado- unui ziar. Parcă se face uşor acest lucru, dar, pe de la noi sunt persoane statornice în post. Şi în Româ- pe parcursul celor cinci decenii şi jumătate bilitate de a rezista e să-ţi rămâi fidel ţie altă parte – un gând logic te presează: ce fel de carte nia. Şi în Rusia. O pildă. Când a decedat redactorul rată floare a românităţii basarabene să nu ştie de secetă, vânt şi arşiţă, să crească i s-a ridicat un edificiu ce a rezistat tuturor însuţi”. despre un ziar, când el însuşi reprezintă o carte – cu de la „Аргументы и факты”, locul eliberat a fost şi să ne unească neamul răzleţit prin lume. intemperiilor vitrege, el rămânând a fi un Dar oare numărul din 13 iulie 1989 care file completate, număr de număr? Aşa şi nu prea: is- ocupat de colegul său, cu aceeaşi viziune doctrina- Cu sănătate şi noroc, Ion CUZUIOC Templu spiritual de nezdruncinat al demnită- a apărut în grafie latină, nu a făcut istorie? toria oricărei publicaţii, captivantă sub toate aspec- ră. Aşa e pretutindeni în lumea jurnalisticii. Unde e ţii şi statorniciei basarabenilor. Nu vom dez- A fost pentru prima oară în istoria postbeli- tele, deţine un depozit de noutăţi suplimentare, care, altfel – ziarul regresează, se sufocă. De atâta recal- volta subiectul în cauză, deoarece s-ar putea că a Moldovei din stânga Prutului când po- din motive obiective şi subiective, nu aveau dreptul citrantul – să-şi ia tălpăşiţa, lăsându-i pe ceilalţi să scrie volume întregi despre rolul pe care l-a pulaţia a văzut aievea o publicaţie îmbrăcată la publicitate în momentul ivirii lor. colaboreze paşnic. Cred că aţi priceput acum de ce O aniversare jucat Literatura şi arta în deşteptarea con- în veşmântul crinilor latini. În memorabilul „Literatura şi arta” reprezintă şcoala, liceul, fa- am abandonat năstruşnica-mi intenţie. ştiinţei naţionale a moldovenilor de la finele eseu „Eminescu, un poet de mâine” redac- cultatea, absolvită aproape de toţi publiciştii de for- Închei cu gândul de la început: dacă o facultate, secolului XX şi începutul secolului următor, torul-şef Nicolae Dabija consemna: „Când ţă ai mass-media naţionale. Unora , bănuiesc, nu le la 55 de ani, îşi lansează propria istorie într-un vo- cu rezultate frumoase limitându-ne la câteva argumente – dovadă cerem limbă, grafie, drepturi naţionale – place să recunoască, dar istoria refuză să ia în calcul lum, de ce nu ar proceda la fel „Literatura şi arta”, de nezdruncinat a incontestabilului adevăr că Eminescu e cu noi. Cu noi, cei care suntem Săptămânalul Literatura şi arta este publicaţia intelectualităţii basarabene, care capriciile personale, formulate post-factum. Evolu- măcar la jubileul de 60? Cartea ei de mult e scrisă, anume hebdomadarul nostru a făcut şi conti- copiii lui”. ţia renaşterii naţionale e de neconceput fără aportul cu pagini lungi, săptămânal, în cinci decenii şi ju- ne-a trezit din somnul cel de moarte pe mulţi români din acest ţinut pruto-nistrean deja nuă să facă istorie. Ca rezultat final al acestor subiecte repro- decenii în şir. Sunt abonat şi colaborez câte puţin la acest săptămânal din anul 1989, substanţial al „Literaturii şi arta”. Cu bani puţini, ea mătate. Să le adunăm sub două coperte, pentru pre- Asumându-şi această titanică responsa- duse mai sus, ele având o puternică rezonanţă rezistă pe baricadă. Îndrăgostitul de gazetărie supor- zentul de mâine, cu o viitorime, sperată mai cultă. îndrăgindu-l mult prin faptul că este o publicaţie a celor de bună-credinţă, săptămânal bilitate, Literatura şi arta şi-a construit con- naţională, se înscrie zguduitorul poem al ma- tă greu lipsa salariului, dar trăieşte. În schimb el va Iulius POPA ce ne-a deschis ochii la multe de toate, după care trebuie să ne conducem în viaţa coti- secvent imaginea, colectivul redacţional fiind relui dispărut Grigore Vieru „Limba noastră diană, mai ales în aceste momente cruciale, când evenimentele de-o însemnătate vitală conştient de nobila misiune ce i-a revenit. De cea română”, pus pe note de ilustrul compo- se perindă neîntrerupt. Anume prin această gazetă, forţele democratice ale Basarabiei aceea săptămânalul a devenit tribuna comba- zitor Tudor Chiriac, inserat pe prima pagină au dus lupta de mişcare naţională pentru punerea limbii române în capul mesei ca lim- tivă, de neînlocuit, busola sigură de orienta- din 17 august 1989, poem care exact peste Drama Basarabiei în formă scrisă! bă de stat, pentru grafia latină, pentru tricolor, pentru libertate şi suveranitate, pentru rea sutelor, a miilor şi zecilor de mii de citi- zece zile urma să încununeze istoricul eveni- iind născut în partea dreaptă a Prutului, Nu pot să trec peste faptul că poetul divin al demnitatea şi verticalitatea naţională, pentru drepturile naţionale. tori, care aflau de pe paginile sale adevărul ment din 27 august 1989, când Marea Adu- am luat cunoştinţă de lupta pentru cauza neamului nostru, Maestrul Grigore Vieru, făcuse Anume ea – această gazetă – chema naţiunea la mitinguri şi Marile Adunări Naţio- adevărat despre toate prin câte i-a fost dat să nare Naţională a legiferat prin votul poporu- Fnaţională a românilor basarabeni pe două din Literatura şi arta a doua sa casă. Nu făcea nici nale, unde s-au adunat sute de mii de oameni din toate colţurile acestui ţinut, cerându- treacă umilitului, dar neînfrântului popor al lui visul testamentar al poetului ce se conţine căi; prin viu grai, de la părinţii mei refugiaţi într-un o mişcare fără ca să poarte cu sine ultimul număr şi drepturile lor, ca în cele din urmă ocupanţii să cedeze. Basarabiei române. în versurile: sat din Bărăgan şi din scrisul cu sânge în revista al revistei, indiferent unde se afla; la stânga ori la În ultimii ani, acest săptămânal sub conducerea nemijlocită a poetului-academici- Iată, bunăoară, ce scria în numărul din 1 Sărut vatra şi-al ei nume, Literatura şi arta, dupa anul de dreapta Prutului, în Europa sau pe alte continente, an Nicolae Dabija, redactor-şef, şi a întregului corp redacţional, a fondat FDRM, cu un ianuarie 1987 cititorul Boris Vasilache, stabi- Care veşnic ne adună, graţie 1989. Primele exemplare acasă sau pe stradă. Simbolic, nu-i asa? scop bine determinat, şi anume de a uni şi a consolida forţele progresiste din Basara- lit în oraşul Harkiv: „Dintre toate publicaţiile Vatra ce-a născut pe lume au ajuns în America prin inter- Mă întrebam, când am luat contact pentru bia, pentru a detrona comunismul, care-şi făcea de cap mai dihai decât în perioada to- periodice la care sânt abonat cel mai mult am Limba noastră cea română. mediul vizitatorilor sau scriito- prima oară cu această minunată publicaţie, cum îndrăgit săptămânalul Literatura şi arta. Şi Iată-l, drumul pe care l-a parcurs Literatu- rilor români ce preţuiesc revis- arată realizatorii ei, ce fel de oameni sunt şi dacă aceasta pentru faptul că lectura lui constitu- rii şi arta în aceşti ani de rezistenţă, de glorie ta ca pe un bun de patrimoniu. voi fi vreodată onorat să-mi pot publica modeste- ie pentru mine o desfătare intelectuală dintre şi de adevăr. Fie-i deci drumul şi mai departe Dacă afirm că întâiul număr ce le gânduri în paginile sale. Atingând cu sfioşenie cele mai plăcute şi mai utile”. încununat de noi urcuşuri spre Adevărul care mi-a picat în mână a fost citit pământul sfânt basarabean, am avut ocazia să Şi, într-adevăr, publicaţia aceasta acesta e stăpânul nostru şi nu noi stăpânii adevărului şi răscitit de nenumărate ori, se va spune că exa- cunosc multîncercatul colectiv ce trudeşte la era cea mai veridică sursă publicitară de in- (de la Eminescu citire). gerez. Însă, acesta este purul adevăr! Învăţasem această chinuită şi hărţuită publicaţie. Multumesc formare corectă, operativă şi adecvată despre unele epigrame pe dinafară, asa de răscolit eram de fiecaruia în parte şi mă plec cu recunoştinţă în faţa fenomenele şi evenimentele ce frământau so- Mihai MORĂRAŞ conţinutul lor. Multă vreme am avut convingerea sacrificiului dumneavoastră. Îmi veţi rămâne de-a ca editorialele semnate de Nicolae Dabija trebuie pururea o icoană vie a luptei pentru cauza noastră retipărite obligatoriu la Bucureşti pentru că fraţii sfântă. Bunul Dumnezeu să vă ocrotească paşii şi Literatura şi arta – să realizeze mai profund de ce Basarabia este cea să vă binecuvânteze viaţa. Generaţiile ce vin după mai sfântă dintre toate provinciile româneşti. De noi vă vor cinsti efortul aşa cum se cuvine. Să trăiţi Lumina Domnului asemenea, nu pot sa uit articolul în care distinsa în sănătate, iubiţi fraţi şi surori! LA MULŢI ŞI doamnă Raisa Ciobanu relatează cum a amânat bo- RODNICI ANI, LITERATURA ŞI ARTA! în întunecimea omului tezul fiului, în speranţa că va trece Prutul, într-o zi, Cu cele mai alese gânduri, şi-l va creştina la Putna, unde se odihneşte Măria Florin CÂRLAN 3 octombrie 2009 are o dublă semnificaţie şi un dublu pri- sa Ştefan, fapt petrecut după 1989. New York, USA Luminaţi de drapele tricolore, 1989 lej de bucurie: 55 de ani de viaţă ai celui mai bun hebdomadar românesc din afara ţării şi 65 de zile de la decesul (sperăm defi- nitiv) al comunismului. Literatura şi arta e unicul săptămânal din lume care a învins un sistem talitarismului şi, după cum se vede, gazeta n-a muncit în zadar - există rezultate. Dacă social. Pe 29 iulie Basarabia, unica pată roşie pe harta Europei, a luat culorile libertăţii… Să ne pe viitor forţele democratice nu vor înceta lupta în unire şi înţelegere – rezultatele vor bucurăm de moartea cuiva? Da! Moartea comunismului e unica moarte din lume de care poţi să te bucuri cât vrei, fără riscul fi şi mai mari, iar noi vom deveni cu adevărat liberi şi independenţi. Spre libertate nu de a fi numit cinic… Trăiască Literatura şi arta cu frumosul său colectiv şi cu dumnezeiescul său cititor! e drum / Ce şerpuieşte lin spre creste, / Cum încetează lupta, cum / Nici libertatea nu mai este. Alexandru HORAŢIU FRIŞCU Da! Au trecut 55 de toamne în lupta acerbă pentru libertate, egalitate, frăţie şi dem- nitate. Eu personal, ca un simplu pensionar, dar în acelaşi timp cu conştiinţa de neam trează şi dragoste mare de ţară, salut din suflet toate aceste realizări şi în primul rând Fereastra prin care strig acest săptămânal, fără de care, cine ştie, dacă am fi obţinut toate acestea sau nu? Feli- O publicaţie că ne conducem lege artis şi facem me- caută comunicarea cu oamenii de ace- cit călduros corpul redacţional, dorindu-i ani mulţi, fericiţi şi rodnici pentru binele şi este oglinda reu apel la conştiinţă. Iar conştiinţa nu eaşi sensibilitate, pe care nu-i poţi găsi fericirea acestui popor, pentru noi performanţe în munca lor gazetărească, spre deştep- unei realităţi, se poate ascunde după fraze frumoase. oriunde. Această fereastră m-a ajutat să tarea naţională a neamului. pe care noi, oa- Conştiinţa este sau nu este. Ea poate să trec peste nepăsarea şi duritatea oameni- Multă sănătate, cer senin, menii, o vedem doarmă un timp în cineva, dar, oricum, lor, de o sensibilitate contrară mie, să mă nopţi tihnite şi zori calzi ai dimi- foarte subiec- se trezeşte. La noi, în Basarabia, rolul de minunez de frumuseţea, de tandreţea, de neţii tuturor colaboratorilor aces- tiv: încântător de frumoasă sau lamen- deşteptător l-a avut toţi aceşti ani şi îl are Poezia care există, totuşi, peste tot aici, în tui săptămânalul şi mulţumesc ce- tabil de urâtă. Dar tot noi susţinem că şi această publicaţie a Uniunii Scriitori- oropsita, provinciala noastră Basarabie şi rului că nasc şi la noi oameni (ca: suntem imparţiali şi obiectivi şi neapărat lor, al cărei neobosit efort a reuşit, vara să mă doară durerile ei. N. Dabija, R. Ciobanu, L. Ganea, încercăm să o schimbăm în conformi- aceasta, să rupă vălul de pe mii şi mii de În aceste zile omagiale de toamnă, S. Nucă, I. Ungureanu, N. Josu, tate cu gradul nostru de sensibilitate, cugete minţite şi să le îndemne să aleagă când cerul se sparge de atâta albastru E. Tamazlâcaru, V. Dulgheru, A. totdeauna subiectiv. Literatura şi arta un nou drum spre mersul nostru înainte, luminos şi de atâta speranţă în ziua de Moraru, M. Morăraş, C. Bobei- nu este o excepţie. Ani mulţi în şir, ne sperând că nou-aleşii poporului nu se vor mâine, îi urez neobositului colectiv al că, B. Movilă ş.a.m.d.) care şi-au prezintă dureroasa realitate basarabeană grăbi să le şifoneze aşteptările. Literaturii şi arta ceea ce-mi doresc şi adus contribuţia, şi-au pus umărul trecută prin prisma ochilor proprii, ghi- M-am apropiat de Literatura şi arta mie: sănătate, puteri de muncă, tenacita- pentru a deştepta naţiunea, pentru daţi de cel de-al treilea ochi al redacto- solicitându-i o ferestruică către cititor, te şi multă încredere în Domnul, care ne a trezi acest popor, din amorţeala rului-şef Nicolae Dabija. pentru că am înţeles că şi eu simt lucru- poartă de grijă, pentru că ne vede nu nu- impusă de tirani. Noroc şi baftă De la restructurare încoace, noi, rile puţin altfel, puţin exagerat. Ceea ce mai faptele şi vorbele, ci şi gândurile şi tuturor. mânuitorii de condei, ne simţim inutili observ în jur se răstoarnă în sufletul meu, ne ajută să le realizăm, dacă sunt curate. Prima pagină a hebdomadarului L.A din 15 iunie Cel mai tânăr cititor al săptămânalui L.A., Simion DAMASCHIN, în lumea asta pragmatică. Nu ne putem capătă alte dimensiuni: se încântă prea La mulţi ani! 1989 cu grafi e latină, apărută cu aproape 3 luni Ionuţ Dobzeu, nepotul de 3 ani al redactorului-şef Truşeni împăca cu regulile impuse de ea, pentru de tot sau se războieşte, se revoltă, strigă, Lidia CODREANCA înainte de aprobarea alfabetului nostru 8 Literatura şi arta Nr. 39 (3343 ), 1 octombrie 2009 Principialitate De când s-a recăsătorit, Calistrat Linte din cicăleli nu mai - Ia lăsaţi voi glumele de prost gust, căci ea-mi este fidelă şi iese. Ei, dar aşa e omul, să fie luat peste picior de prieteni, cu- simt că-mi duce dorul când mă aflu în deplasare. Existenţială Ginere în casa socrului Am avut un propriu stil noscuţi şi chiar rude, dar nici el să nu rămână în urmă, intri- Trece o săptămână, trec două şi apropiaţii, vecinii lui Calis- gându-i sau păcălindu-i pe alţii. Ceea ce ţine de Calistrat Linte trat îi aduc fapte concrete, precum că soţioara îl înşeală. Un ve- În această lume trecătoare, Ani de zile-a stat în gazdă De pe când eram copil, e ceva cu totul neobişnuit. După ce soţia a plecat în căutare de cin de la scară chiar i-a propus să-şi inverseze vizorul de la uşă, Constatăm un paradox firesc: Rezistând ca un erou, Nici urât şi nici frumos, lucru şi şi-a găsit un alt bărbat mai cu bani, lă- ca să mai vadă din când în când ce mai face păsărica lui Geniile sunt nemuritoare, Soacră-sa l-a dat la brazdă, Însă tare şotios. sându-şi soţul acasă singur-cuc, Calistrat Lin- în lipsa sa. Cu timpul Calistrat Linte a început a se Însă proştii şi mai mult trăiesc. Că-i mai trebuia un bou! Mi-a zis moaşa-n albiuţă: te, celibatar de nevoie şi cu un apartament obişnui cu vizorul inversat şi chiar a se distra, „Ian te’, parcă-i Michiduţă!” spaţios, ce-a făcut, ce-a dres, dar a pus urmărind cu interes cum tânăra nevăstuică se or Reiterând porunca Fabulă Naşii au strigat în cor: ochiul pe o învăţătoare tinerică, propu- u dezbracă şi se îmbracă, evident de una sin- nându-i să treacă cu traiul la el în casă, z gură. „Chiar că parcă-i drăcuşor!” leninistă

căci are unde şi cu ce. Dar dacă ţi-ai i Odată, însă, colac peste pupăză, că Femeia când l-a-ntâmpinat Şi încet-încetinel l luat o soţioară, care la ani ar fi de-o era informat, că nu era, nu importă, dar

Am fost „ghiavol mititel”, Înţeleaptă povaţă le daţi Cu ţipete şi mugete, seamă cu copiii tăi, atunci fii cu ochii în V Calistrat al nostru se ridică încetişor la Altă vorbă de ocară: Celor tineri, mereu hămesiţi: Măgarul n-a mai rezistat „Parcă-i cel-de-pe-comoară”. patru pe ea, căci pasărea tânără zboară etajul unde locuia şi-şi opri privirile prin Şi-a început să cugete. iute. La-nceput colegii de lucru, priete- vizorul inversat de la uşa apartamentului său. „Învăţaţi, învăţaţi, învăţaţi!”... După câţiva ani tot satul nii, cunoscuţii şi vecinii de la bloc îi fă- Trece un vecin, trece altul, dânsul nici o reacţie, Că de lucru oricum nu găsiţi! Ion DIVIZA Îmi zicea „împeliţatul”. ceau complimente, urându-i viaţă lungă şi copii mul- până când unul din vecinii de la scară îl ispiti: Chiar şi cei din grădiniţă ţi, dar cu timpul, observând că tânărul căsătorit o cam îndeseşte - Da ce, Calistrat, ai înţepenit la uşă? Tot nu m-au numit „măi Ghiţă”, cu deplasările, iar nevăstuica mai trece pragul casei şi cu indivizi - Ha, n-am mai înţepenit eu, dar nici prost nu-s cum mă ip Epigrame Fil Şi-acolo m-au poreclit. suspecţi, începură a-l lua peste picior. credeţi voi. Ea se distrează cu altul, dar crede că eu n-o văd şi nu n a Ştiţi cum? „Demon hultuit”. - Ei, Calistrat, îţi pregăteşti valiza pentru Italia, căci ne- ştiu nimic. Bun vizor. Cine 1-a inventat, lucru bun a făcut. li u Hultuit, fir-ar să fiu, văstuică-ta vedem că nu pierde timpul în zadar când mai lip- I Că eram cam durduliu. seşti de acasă?! Ion CUZUIOC În R. Moldova Când mi-era mai dragă joaca, Mă numeau „ucigă-l toaca”. Nu ai viitor nici mâine, Iar bunelul, fără milă, Să nu mai vii Cătuşele pe mâini ţi-s puse Bombănea că-s sarsailă, (după Mihai Eminescu) ul Ve Şi duci o viaţă ca de câine i Cu legi din junglă parcă-aduse! Frate-meu – mi-i satul martor, – ec chi Nu mă mai scotea din „tartor”. Vezi cum ciorii azi se duc, B Recunosc că numai tata Alde Petrenco şi Tkaciuk… Întrebare retorică Nu m-a poreclit şi gata! Noi te rugăm, cu-aşa stafii, Să nu mai vii, să nu mai vii! El, cu-o jărghie de sânger, În statul meu şi-n alte state A făcut din mine... înger! O, cum te-aş prinde-n al meu braţ Gândirea e perfectă oare Să te sugrum cu mult nesaţ, Când sunt mai perfecţionate Port şi astăzi, pasămite, Şi să măsor cu un hăhău Măsurile de reprimare?!... Aripioarele-mi boţite. Tot chipul tău, tot chipul tău! Teodor POPOVICI Gheorghe URSCHI Ţi-aduci aminte cum pe-atunci Şarjă de Sergiu Tomşa Veneai din Cricova pe brânci, Te ridicam de subsuori Bancuri De-atâtea ori, de-atâtea ori? Catrene satirice În lumea asta sunt lachei Destăinuire Care-au minţit de-ajuns şi ei, Dar la aşa prostii de spus Între prietene: În prag de alegeri Foto: Vasile Ca tine nu-s, ca tine nu-s! – Imaginează-ţi că i-am răbdat atâtea Şoimaru În sfârşit, s-a stins pojarul, soţului meu, încât în ultimul deceniu am Ambii soţi sunt împăcaţi: …………………………. îmbătrânit cu cel puţin trei ani! Ea – va-mbrăţişa „Stejarul”, Vis. Frumoasă toamnă e acum Butoi pentru o familie modernă din patru persoane El – cu „Soarele” la braţ. Desen de Şi, pregătindu-te de drum, Sergiu Tomşa Îţi zicem tare, ca să ştii: Dialog Titus ŞTIRBU Să nu mai vii, să nu mai vii! Unde dai şi unde crapă Promisiune unui demnitar Doi şerpi în deşert: Alexandru HORAŢIU FRIŞCU Comuniştii-au încercat – Ssst, amice, noi sssîntem veninoşi? – Dar de sss ce mă-ntrebi? Satiricale Bancuri Să ne prindă-n mreajă, Vocea sa ades răsună, – Aşa, să sssştiu. Mi-am muşcat limba. Da-n curând s-au deplasat Răspicat, de la tribună: Contemporană „Na hren” de pe plajă. - Bine va trăi poporul: Lecţie ad-hoc Eu, nevasta şi feciorul. Adevărul îi tot cere Ruga basarabenilor Unui mare demnitar Minciunii să lase postul, Ştefan AGACHI Râde ea: „Îl faci pe prostul, Aurel veni de la şcoală şi-şi aruncă cât colo ghiozdanul. Se vedea de la o poştă că era Doamne, cum suntem ţărani, Poporul ţării, cum ţi-au spus, Eu mai sunt doar la putere”. Pe mal de râpă l-ai adus. supărat rău. Nici nu-i de mirare, căci înhăţase un “doi” la caligrafie. El, care avea cel mai Nu dorim castele, vile, u Azi un regret cloceşti aparte: frumos scris în clasă! n Rugăm, dacă n-ai ŞTEFANI, a Unui trădător de De fapt, Aurel cunoaşte că vina e numai şi numai a lui. Altă dată va trebui să fie mai e Că nu-l poţi duce… mai departe. Dă-ne un SAAKAŞVILI! h atent, mai calm. Să n-o păţească şi mai şi . c neam e r

Vorba e că azi-dimineaţă, când se ducea la şcoală, văzu că gardul dinspre drum al lui U Dor

nea Ion îi nou-nouţ. Avea scânduri late, netede şi bătute orizontal. De-a mare dragul să m Din greşeală unii câini, Calificativ fi În zori ori la târzie oră

a

scrii pe dânsele. Scoase un ciot de cretă, se uită hoţeşte în jur şi se puse pe scris. r Iubesc soţia ca pe-o soră… Se-ntâmplă, latră la stăpâni. e Dar nu reuşi să însăileze nici două cuvinte că, deodată, auzi o voce: Unui medic dacă-ncerci S Un gând zălud prin cap îmi zboară: Tu latri acum la neamul tău - Ce faci, Aurel? Să-i constaţi vocaţia, – Ce mult mi-i dor de-o… verişoară. După ce ai prins la seu. Întoarse capul şi înlemni. Era profa lor, doamna Rodica. Pe la cimitir să treci - Ia să vedem ce-ai scris acolo! Mda-a-a! Mare nătărău mai eşti! Nu ţi-e ruşine la Să-i „admiri” creaţia. Grigore PUICĂ, Ion RADU obraz? Astea-s litere la tine? Aşa se scrie “u”? Parcă-i “v”! Chişinău - Da! bâigui Aurel. Loghin ALEXEEV-MARTIN - Şi chiar dacă ai vrut să scrii la sfârşit “â”, cum se pronunţă cuvântul popular, apoi să Şarjă de Sergiu Tomşa ştii că la începutul şi la sfârşitul cuvintelor se ortografiază “î” din “I” şi nicidecum altfel! Ai înţeles? Desen de Nina Caraman, Epigrame studentă - Înţeles! ţă ru - Pentru azi îţi pun doi la caligrafie. O meriţi. D n Unde dai şi unde crapă De acord? Io Îngrijorare - Da! „În Europa vrem” - Şi acum să mergem la şcoală! Europa-i îngrijorată, pretutindeni se zvoneşte, …Aurel cugetă mult asupra faptului şi, în Ne propune ea bani grei. dar urmăm cele din urmă, îşi zise: “Încă nu sunt un om cu- Să-i iertăm pe comunişti Moscova orbeşte. Chiar de-s mincinoşi şi răi. rajos pe deplin. Mi-a tremurat mâna când scri- Ştefan BUROV am. Mai am mult de lucrat asupra caracterului meu!” Au venit, dar nu se duc Gheorghe POSTOLACHE Au venit şi le-au plăcut Râul Nistru, râul Prut. i.r. despre v.v După ce ne-au despuiat Epigrame Înapoi n-au mai plecat. – Despre vremea asta bună Şarjă de Sergiu Tomşa Ce părere ai? Cu greu George PETREA El s-a hotărât să spună: Probe de început – Să-l întreb pe şeful meu. Glumă Ecou din Basarabia Pentru T.P. Aşchii pe apucate Sorin BEIU De când ni-i ţara mult ,,şovină” Un poet cu muza şchioapă La o recenzie de S.C. Într-un restaurant, la patru mese di- - Sărăcia unui popor e un mare cu- Şi exersăm în plecăciuni, Scrie mult şi... fără chin. Clişeu-n critică a vrut ferite, stau patru bărbaţi. sur al acelora care îl conduc. Stihul său cu goz şi apă Să-l ardă Simion – Ce doriţi? îi întreabă chelnerul. Chiar şi la gripa cea porcină Şi-a scris... model neîntrecut - Discuţiile aprinse de la înaltele Bani i-aduce... pentru vin. Cristian Marcu – Un măr! spune primul. Am devenit mai toţi imuni. 1954 De critică-şablon. tribune despre educarea patriotismului – Un măr! spune şi cel de-al doilea. 1955 sunt vorbe goale în ţara în care mulţi – Un măr! zice al treilea. copii sunt orfani. Lui Iu.B., poet calendaristic – Un măr! cere şi cel de al patrulea. Critică optimistă - Un popor care mereu repetă: Cei patru consumatori se privesc cu Medicul şi popa Poate-n strofe zeci de zeci „Dumnezeu cu dânşii”, văzând fărăde- Norma vremii să imite: simpatie, după care se prezintă: Unul, cică, te tratează, „Ist poet cu astă carte legile pe care le fac conducătorii lui, Iarna scrie versuri reci, – Adam. Altul te înmormântează A făcut încă un pas...” ajunge în mâinile Satanei. Vara – versuri opărite. – Paris. Şi au ambii chilipire - Oare pân’ la culmea artei - A da din coadă e mai uşor decât a 1955 – Wilhelm Tell. Mesele de pomenire. Câţi arşini i-au mai rămas? răspunde cu capul. 1954 – Newton. Axentie BLANOVSCHI Ion DIORDIEV Ion CUZUIOC

“Literatura şi arta” apare la Telefoane: Adresa Redactor-şef: Nicolae DABIJA Chişinău în fi ecare joi în limba redacţiei: Redactor-şef: 23.82.l7, 2l.02.l2. Secretar general de redacţie: Raisa CIOBANU “Literatura şi română. Secretar general de redacţie: 2l.02.l2. arta” Indice general de abonare - 6778l. Secţia literatură, publicistică, Publicistică şi informaţie: Elena TAMAZLÂCARU, Aleutina stilizator, fotoreporter: 23.82.l6. str. Sfatul Ţării Indice de abonare privilegiată SARAGIU; Literatură: Nina JOSU; Arte: Doina DOBZEU; Contabil: 23.85.46 nr.2, (pentru pensionari, studenţi şi Cultură: Iulius POPA; stilizator: Valentin GUŢU; Machetare şi design: Andrei DORGAN; e-mail: [email protected] 2009, or. invalizi) - 67881 relaţii cu publicul: Eugenia CIOBANU; ilustrator: Leonid POPESCU; contabil: Cristina http://www.literaturasiarta.md/ Chişinău FRUNZĂ; corector: Ana SURDU; fotoreporter: Victor LAVRIC. Tipografi a “Universul” Comanda nr.: 3205