30 De Intrebari De-Acasa Seria VI.Indd
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Volumul VI 2 0 2 1 30 de întrebări de-acasă Concept Tudor Iaşcenco La realizarea proiectului a mai colaborat Ion Cernei Redactare, machetare, design Elena Roman Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii 30 de întrebări de-acasă : [culeg. de interviuri cu personalităţi marcante din Rep. Mol- dova a ziariştilor de la “Cuvântul”: în vol.] / “Cuvântul”. Săptămânal regional inde- pendent; concept: Tudor Iaşcenco; colab.: Ion Cernei. – Rezina: S. n., 2021 (F.E.-P. “Tipografia Centrală”) – . – ISBN. Vol. 6. – 2021. – 136 p.: fot. – 100 ex. – ISBN Editura CUVÂNTUL Culegerea de faţă cuprinde 15 interviuri cu personalităţi marcante din republică, originare din raioanele Orhei, Rezina, Şoldăneşti şi Teleneşti şi publicate în paginile săptămânalului CUVÂNTUL în perioada sep- tembrie 2018 - ianuarie 2021. 2 30 de întrebări de-acasă Cuvânt înainte „Patriotismul începe de la cunoaşterea plaiului natal şi a oamenilor săi”, spunea Nicolae Iorga. Dacă eşti mândru de ţara ta, dacă vrei să fii mândru de baştina ta, trebuie să-i cunoşti valorile, inclusiv personalităţile care i-au purtat, îi poartă şi îi vor purta faima în lume. Volumul de faţă cuprinde 14 nume notorii, 14 istorii de succes, condi- mentate cu viziuni asupra celor mai diverse laturi ale vieţii: de la politică, la familie, reuşite şi nereuşite, până la preferinţe culinare. Toate şase volume ale acestui serial, întitulat “30 de întrebări de-acasă”, însă, inserează 138 de interviuri, care pe parcursul a 17 ani au văzut lumina tiparului în paginile săptămânalului regional CUVÂNTUL. Acestea cuprind date despre oameni care au edificat şi au marcat, de-a lungul timpului, ştiinţa, cultura, arta, învăţământul, sfera socială şi de producţie din ţară, iar adesea şi de peste hotarele ei. Prin aceasta îndrăznim să afirmăm, că sunt nişte izvoare din prime surse, foarte utile pentru istoria localităţilor de unde îşi trag rădăcinile, ca şi pentru istoria raioanelor Orhei, Rezina, Şoldăneşti şi Teleneşti şi pentru istoria Ţării. Din această perspectivă valoarea serialului va creşte în timp. Impresionează numărul mare de oameni celebri care s-au născut în acest spaţiu, au crescut în cele mai multe cazuri în familii de ţărani, au învăţat în şcolile săteşti şi au ajuns oameni merituoşi, importanţi, celebri în mediul ştiinţific, literar, artistic din ţară şi de pe glob. De la primul volum şi până la cel de faţă o parte dintre ei au trecut în eternitate, dar numele şi meritele lor nu vor fi date uitării. Având origini adesea simple, dar o formaţie intelectuală / artistică / morală cu valenţe universale, aceste personalităţi au contribuit semnificativ la con- struirea unei imagini pozitive a Republicii Moldova şi României în spaţiul occidental. Prezentarea lor (atâţea câţi am dovedit să cuprindem în aceşti ani) respectă principiul cronologic în care ne-au acordat interviurile, fără însă a ierarhiza, realizările acestor personalităţi având o valoare intrinsecă autonomă şi independentă. Trebuie să arătăm respect acelor personalități prin ale căror eforturi, talent și geniu, putem fi mândri că suntem români, că avem un nivel apreciabil al ştiinţei, culturii, educaţiei, și să le omagiem. Am considerat, deci, o datorie a noastră ca, inclusiv prin editarea acestor interviuri, să creăm condiții pentru ca și peste ani, generaţiile care vor veni, să aibă ce omagia, să încurajăm și să cultivăm studiile, munca şi talentul. Elena Roman, redactoră-şefă a săptămânalului CUVÂNTUL, redactoră şi designeră a serialului “30 de întrebări de-acasă” 3 30 de întrebări de-acasă 4 30 de întrebări de-acasă Constantin |urcan: Stima\ii mei p=m`nteni! V= implor s= nu v= l=sa\i manipula\i [i umili\i. Dac= vom fi uni\i, vom fi puternici [i vom ]nvinge Constantin Ţurcan s-a născut la 22 martie 1950, în satul Zorile, raionul Orhei. A absolvit Şcoala Medie nr.2 din or. Orhei, Facultatea Medicină Generală a Institutului de Medicină din Chişinău (1973), Academia de Ad- ministrare Publică de pe lângă Guvernul Republicii Moldova (1998). Cariera profesională o începe cu funcţia de medic psihiatru la Spitalul raional Floreşti, apoi este promovat în funcția de medic-şef al Spitalului de circumscripţie Prodăneşti. În 1981 este transferat la Ministerul Sănătăţii, în funcţia de medic-inspector, după care devine medic-șef al Spitalului raional Rezina. Ulterior, aproape 25 de ani, este director al Spitalului Clinic Re- publican de Psihiatrie din Chişinău. Din 2010 - consilier prezidenţial. Din 2002 și până în prezent este membru al Comisiei de grațiere de pe lângă președintele Republicii Moldova. Doctor în medicină, conferenţiar universi- tar. A publicat 125 de lucrări știinţifice şi 2 monografii. Decorat cu Ordinul “Prietenia Popoarelor”, Titlul Onorific „Om Emerit”, Medalia “Meritul Civic”, “Ordinul Republicii”. Deputat în primul Parlament al Republicii Moldova. A votat Tricolorul, Declaraţia de Suveranitate, votant şi semnatar al Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova. 5 30 de întrebări de-acasă 1. Domnule Constantin Ţurcan, ce subînţelegeţi Dumneavoastră prin noţiunea “acasă”? - Pentru mine “acasă” înseamnă locul unde m-am născut, am crescut alături de parinții iubitori, unde am cutreierat luncile și podgoriile din împrejurimi, unde am simțit tot farmecul copilăriei, amintirile despre cei dragi, unii dintre care nu mai sunt. “Acasă” e locul sfânt care m-a blago- slovit să plec în lumea largă, locul unde mă pot întoarce ori de câte ori am nevoie să-mi vindec rănile și să-mi revigorez puterile. Dar pentru mine mai există o “acasă” care mă așteaptă zilnic, mă încălzește, mă înțelege, mă încurajează și mă ajută. Aceasta e familia mea, pe care o iubesc mult. 2. Cine V-a predat primele lecţii care V-au marcat caracterul şi viitorul? - Am avut norocul să întâlnesc oameni buni, de la care am învățat multe. Mai întâi e vorba de părinții mei, care m-au învățat să nu dau înapoi în fața greutăților, ci să lupt până la capăt. Mi-au insuflat încredere în propriile puteri învățătorii de la școala primară din Zorile, ca mai apoi să fiu îndrumat și de profesorii de la Şcoala Medie nr.2 din Orhei. Dacă e vorba de profesie, atunci cele mai frumoase cuvinte de mulțumire și admirație le am pentru reputatul Profesor și Om Nicolae Testemițanu, fostul medic-șef al Spitalului raional Florești, St. Ptașoc, care a avut în- credere în mine, m-a susținut, iar la 24 de ani mi-a încredințat postul de medic-șef al Spitalului din Prodănești, Florești. 3. Ce ştiţi despre părinţii şi buneii Dumneavoastră, locul şi rolul lor în viaţa comunităţii natale? - Cu cel mai mare regret, pot spune că mi-am cunoscut numai bunicile și cu drag îmi amintesc de ele. Erau simple, muncitoare, mame cu mulți copii. Cât despre părinți, nu voi greși dacă voi spune că au fost unii dintre fondatorii localității, dar și ai gospodăriei agricole din sat. Casa construită de ei era a treia din localitatea noastră. Părinții munceau în sovhoz din zori și până seara târziu. Numai când ploua ciobănește erau cu noi acasă. Mama gătea cele mai gustoase bucate, se adunau rude, iar noi, copiii, eram cei mai fericiți. De atunci ploaia ciobănească este ca o binecuvântare pentru mine, o amintire plăcută a copilăriei. 4. Cum apreciaţi schimbările care au avut loc la baştină în ultimele decenii? 6 30 de întrebări de-acasă În casa părintească, alături de mama Agafia, tatăl Iacob, regretatul frate Marin şi mătuşa Vera. - Sunt aceleași schimbări care au marcat aproape toate localitățile țării. S-a distrus tot ce se construise cu greu, s-a furat și s-au dărâmat spitale, școli, grădinițe, case de cultură. În ultimii ani se repară, se construiesc, cu resurse noi, școală, biserică, punctul medical, grădiniță de copii, magazine, drumurile. Parcă începe să renască din ruine satul, dar nu mai sunt acei mulți oameni de altădată veseli, optimiști, care erau bogăția localității. Multe case sunt părăsite, stăpânii lor fiind plecați. În sat au rămas bătrânii, iar dintre cei tineri - tot mai puțini și cu mai puțină carte. E dureros și e un mare pericol pentru viitor. 5. Care ar fi, în opinia Dumneavoastră, căile reale de redresare a situaţiei din economia Republicii Moldova? - Marea bogăție a acestui meleag sunt oamenii. Avem oameni muncitori, buni, poate chiar prea buni și răbdători, care, ghidați corespunzător, ar putea să reanimeze țara. Un popor, o țară poate să supraviețuiască, să prospere numai dacă la cârmă sunt conducători onești, cu experiență în diferite domenii și la diferite nivele, care nu pun accentul pe probleme secundare, de moment, interese meschine, dar sunt capabili să consolideze națiunea pentru a progresa. Redresarea economiei se face cu forțele poporului, care trebuie apreciat, remunerat, încurajat. Doar că îndemnul trebuie să vină de 7 30 de întrebări de-acasă la o elită onestă, integră, care se bucură de încrederea populației, trăiește cu grijile celor mulți. 6. Dacă ar fi cazul de înveşnicit cumva, în istoria localităţii natale, numele unor personalităţi din partea locului, cine, credeţi, ar merita această onoare? - Localitățile unde am trait și am muncit sunt mai multe: m-am născut în Zorile, am învățat la Orhei, am activat în Florești, Rezina, soția e din Șoldănești, așa că cunosc bine toate localitățile și oamenii de pe aceste meleaguri, care mi-au devenit natale. Am întâlnit mai mulți oameni care ar fi demni de o astfel de apreciere. La unul dintre ei, totuși, m-aș opri în mod deosebit. Este vorba de o per- sonalitate cunoscută de mulți, un om care a jucat un rol însemnat în viața și cariera mea. El a avut o influență puternică asupra formării mele ca manager. E fostul președinte de colhoz din Ștefănești, Florești, Ion Armaş. Născut în Cobâlea, Șoldănești, a absolvit Colegiul Agricol din Cucuruzeni, Orhei, a activat cu succes în Răspopeni, Șoldănești, apoi timp de 30 de ani - în s. Ștefănești, Florești. Dintr-un colhoz înapoiat a reușit să facă un colhoz milionar, iar satul a devenit mândria țării - cu drumuri bune, cu o școală de invidiat, cu grădiniță modernă, o casă de cultură mare și cu cea mai bună fanfară din țară, cu bloc de locuit pentru specialiștii tineri, cu magazine moderne, punct medical dotat cu toate cele necesare.