Buletin Informativ ANCR

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Buletin Informativ ANCR ASOCIAŢIA NAŢIONALĂ CORALĂ DIN ROMÂNIA Buletin informativ 21-22 Bucureşti, 2014 Cuprins Dare de seamă privind activitatea ANCR de la Adunarea generală de la Deva până în prezent .....................................9 Manifestări corale interne .......................................................13 Festivalul La Adunarea Generală a A.N.C.R. din 15 iunie 2013 s-a hotărât modifi carea cotizaţiei astfel: Din activitatea unor formaţii ..................................................49 - de la 100 lei – pentru persoanele înscrise individual; Raport an - de la 150 lei – pentru coruri de copii; - de la 250 lei – pentru coruri de adulţi. Amintiri .................................................................................85 Cont bancar: RO25 RNCB 0082 0441 8280 0001 M deschis la BCR UNIREA. Cod fi scal: 9378388 Vă prezentăm ..........................................................................91 Cor Prezenţe românești peste hotare .............................................101 Arta cor Aniversări ............................................................................117 Ast In memoriam ........................................................................157 Omul Apariţii editoriale .................................................................179 Cro Editor: Alina Pârvulescu Foto: Daniel Ivan Manifestări corale internaţionale ...........................................183 Tipar: gabi@etipografi e.ro 0726-221191 4 Buletin Informativ A.N.C.R. nr. 21-22 Buletin Informativ A.N.C.R. nr. 21-22 5 ASOCIAȚIA NAȚIONALĂ CORALĂ DIN ROMÂNIA Dare de seamă privind activitatea ANCR ANUNȚ de la Adunarea generală de la Baia Mare Stimați membri, vă rugăm să trimiteți urgent la adresa asociației până în prezent din Str. Gutenberg Johann nr. 19, 050028, București sau la adresa de email [email protected], o prezentare a formației pe care o coordonați care să conțină următoarele informații: numele com- plet al ansamblului, orașul în care acesta activează, instituția de care Se pare ca este pe punctual sa devina o traditie ca Aduna- aparține (dacă este cazul), anul înfi ințării formației, un scurt istoric al rea Generala ANCR sa aibe loc de fi ecare data intr-un alt oras formației (numele și câteva informații despre dirijorul actual și dirijor din tara. secund dacă este cazul, numele tuturor foștilor dirijori și anii în care Tonul, l-a dat in urma cu cinci ani, vicepresedintele ANCR au activat), numărul aproximativ de coriști, tipul ansamblului (cor de Gheorghe Gomoiu, care ne-a invitat sa sustinem Adunarea copii, cor mixt, cor bărbătesc, cor de biserică, cor academic, cor de Generala în cadrul Festivalului “D. G. KIRIAC” la Pitesti. Au cameră, etc), premii dobândite, concursuri și festivaluri importante urmat dupa aceea Alba Iulia, Deva, Baia Mare si iata-ne acum la care ansamblul a participat, înregistrări efectuate (albume lansate, la Constanta, la invitatia Înalt Îrea Sfi ntitului TEODOSIE, DVD-uri, etc) precum și datele de contact (adresă, nr. telefon, email vicepresedinte ANCR. și pagina de internet). Se cuvine, cred ca sunt in asentimentul tuturor celor pre- Alături de aceste informații vă rugăm să atașați două fotografi i zenti la aceasta Adunare Generala ca inainte de a prezenta acti- în format jpeg sau tiff : dirijorul actual și o imagine cât mai reprezen- tativă a formației. vitatea ANCR de la ultima Adunare Generala de anul trecut Informațiile ne sunt necesare în vedera completării paginii de de la Baia Mare sa multumim Domnilor Gheorghe Gomoiu internet a Asocia ției www.ancorom.ro. ANCR dorește astfel să spo- si Iosif Fit – vicepresedinti ANCR pentru efortul depus de a rească modul de promovare al fi ecărui ansamblu în spațiul mișcării organiza intalnirea noastra anuala la Pitesti, respective la Alba corale, atât pe plan național cât și internațional. Iulia, ca si domnului deputat dr. Gheorghe Firczack si domnu- Federaţia Corală Europeană EUROPA CANTAT a iniţiat lui director Mircea Calin Brandusa pentru invitatia de a orga- un proiect VOICE dedicat vieţii corale europene și care își pro- niza Adunare Generala la Deva. pune realizarea unei statistici cât mai exacte a formaţiilor corale Evident, nu omitem sa multumim domnului Director exe- și a numărului de membri implicaţi. În acest sens, vă rugăm acce- cutive al Asociatiei Prietenii Armoniei din Baia Mare, Dl, Sasa saţi linkul www.singingeurope.org, completaţi online formularul în Nicolici, pentru invitatia de a organiza Adunarea Generala de limba română cu datele formaţiei dvs. și trimiteţi-l personal la adresa anul trecut, in cadrul Festivalului International “LIVIU BOR- [email protected]. LAN”, la Baia Mare. Vă mulțumim, Ajunsă la peste două decenii de existenţă, Asociaţia Naţi- Voicu Enăchescu Președinte onală Corală din România - organizaţie neguvernamentală, afi liată la Federaţia corală Europa Cantat - și-a desemnat la Alba-Iulia, în cadrul Adunării generale, noul comitet director. 2) Festivalul „Timotei Popovici“, Ediţia a XXXI-a, Caran- În funcţia de președinte a fost reales dirijorul și fondatorul pre- sebes. stigioasei formaţii corale de cameră Preludiu, Voicu Enăchescu 3) Festivalul Coral Internaţional „Pastorala”, ediţia a VIII- – Directorul Centrului Naţional de Artă „Tinerimea Română”. a, Focșani, organizat de domnul prof. Dumitru Săndulachi, Secretar general este - prof. Alina Pârvulescu, iar secre- vicepreșdinte A. N. C. R. ; tar al Comitetului Director - prof. Valeria Ionescu. Din con- 4) Reuniunea Corala „Valentin Băinţan” ca omagiu prin ducere mai fac parte următorii vicepreședinţi: prof. Gheorghe cânt coral dirijorului Valentin Băinţan, editia III; Gomoiu - Pitești, prof. Iosif Fit - Alba Iulia, prof. Jean Lupu 5) Festivalul „Cu noi este Dumnezeu”, ediţia a XXII-a, – București, prof. Dumitru Săndulachi - Focșani, prof. Florin organizat la Orăștie; Soare - Sibiu, prof. Remus Tascău - Lugoj, I. P. S. Teodosie Mai multe date referitoare la aceste manifestări se pot găsi – Constanţa, conf. univ. dr Grigore Cudalbu - București, Gelu în Buletinul Informativ A. N. C. R. nr. 19-20. Tot în paginile Nedelcu - Câmpulung Moldovenesc. A. N. C. R. își propune să B. I. A. N. C. R. am publicat materiale referitoare la noile for- sprijine și să impulsioneze în continuare activitatea corală din maţii înscrise în A. N. C. R: România, afi rmarea valorilor interpretative și de creaţie muzi- - Corul „FLORI DE MAI” din Alba-Iulia; cală atât în ţară, cât și în străinătate. Cea mai recentă dovadă - Corala „BRANCOVENILOR”din Bucuresti; în acest sens este organizarea celei de-a patra ediţii a stagiu- - Grupul Coral”CORLATENII”din Campulung Moldo- nii corale bucureșteane „Paul Constantinescu” ce cuprinde un venesc. ciclu de peste 10 de concerte corale de înaltă ţinută artistică, cu un repertoriu variat de muzică clasică și contemporană româ- La rubricile „Din activitatea unor formaţii” și “Prezenţe nească, desfășurate în Aula Palatului Cantacuzino, pe scena de românești peste hotare”, sunt prezentate manifestări deosebite studioului „G. Enescu“ al Universităţii Naţionale de Muzică ale unor coruri. din București și în bisericile Sf. Ilie Gorgani și Sf. Elefterie. Aniversări: Referitor la activitatea A. N. C. R. desfășurată de la ultima 1) Corul „CAEDONIA”din Sibiu-45 de ani de activitate; ADUNARE GENERALĂ de la Baia Mare până în prezent, 2) Corul „PRELUDIU”din Bucuresti -40 de ani de activi- asociaţia noastră s-a implicat atât în viaţa corală internă, cât și tate; în cea internaţională, în măsura în care acest lucru a fost posi- 3) Corul de copii”THEOTOKOS” din Alba-Iula -25 de bil. Principalele evenimente interne care au avut loc în această ani de activitate; perioadă au fost: 4) Profesorul Alexandru Badulescu -65 de ani de activitate 1) Festivalul Coral International “Ioan D. Chirescu”, de la in domeniul muzicii; Cernavoda, Ediţia a XXXI-a (nov. 2012) , organizat de Pri- 5) Dirijorul Remus Tascau -45 de ani de activitate; măria și Casa de Cultură a orașului Cernavoda, un rol impor- 6) Dirijorul Dumitru Jompan – 75 de ani; tant revenind domnilor Dan Petre și Dincu Anghel, membri 7) Dirijorul Voicu Enachescu – 70 de ani; A.N.C.R. ; 8 Buletin Informativ A.N.C.R. nr. 21-22 Buletin Informativ A.N.C.R. nr. 21-22 9 In memoriam: 9) Ionut Tandara Focsani - Valentin Baintan; 10) Florin Soare Sibiu - Petre Craciun; 11) Lucian Coca Sibiu - Constantin Catrina; 12) Ion Pelearca Bucuresti - Radu Paladi. 13) Alexandru Plesca Bucuresti Profi t de ocazie pentru a vă propune si in acest an orga- 14) Ioan Golcea Bucuresti nizarea începând din acest an a unui concurs sau festival al 15) Stefan Andronic Bucuresti corurilor de copii care să poarte numele dirijorului și compo- 16) Iosif Fit Alba Iulia zitorului Ion Vanica, cel care a înfi inţat Corul de copii Radio. 17) Stefan Lupu Braila Doresc sa mai aduc in atentia dumneavoastra si „reactuali- 18) Marcica lupu Braila zare” nivelului cotizatiilor ANCR, neschimbate de la Adunarea 19) Adriana Comsa Haber Sebes Generala ANCR din 24 mai 2008: 20) Gabriela Pendiuc Pitesti - 50 RON pentru persoanele inscrise individual; 21) Crucian Hotaran Pitesti - 100 RON pentru corurile de copii: 22) Mariana Cosmescu Pitesti - 200 RON pentru corurile de adulti. 23) Aurel Petrica Pitesti Totodata va informez ca ANCR a achitat cotizatia catre 24) Paul Baidan Pitesti Federatia Corala „EUROPA CANTAT 25) Poschina Pacienta Targoviste Nu vreau sa inchei prezentarea facuta fara a va lansa si 26) Florinel Cazan Targoviste personal rugamintea afl ata la inceputul buletinului informa- 27) Moise Mitulescu Pitesti tiv ANCR 19-20 si anume de a transmite urgent
Recommended publications
  • DEPORTĂRILE DIN REPUBLICA SOVIETICĂ SOCIALISTĂ MOLDOVENEASCĂ Bibliografie
    MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA BIBLIOTECA ȘTIINȚIFICĂ (INSTITUT) ,,ANDREI LUPAN” DEPORTĂRILE DIN REPUBLICA SOVIETICĂ SOCIALISTĂ MOLDOVENEASCĂ Bibliografie Biblioteca Științifică (Institut) Secția editorial-poligrafică Chișinău, 2018 Lucrarea este publicată în cadrul programului de stat „Recuperarea și valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1941, 1944-1953” (director: prof. univ., dr. hab. Anatol PETRENCU) Recomandată pentru editare la ședinţa Consiliului știinţific al Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan”, proces-verbal nr. 14 din 2 octombrie 2018 Bibliografie: Janna Nikolaeva, Lidia Zasavițchi Editor și redactor științific: dr. hab., conf. univ. Constantin Manolache Coordonator: dr. Ion Valer Xenofontov Responsabil de ediție: dr. Lidia Prisac Corectori: Elena Pistrui, Vitalie Țurcanu Paginare computerizată: Mariana Rusu Redactare tehnică: Valeriu Oprea Coperta: Vitaliu Pogolșa DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII Deportările din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească : Bibliografie / Bibl. Şt. (Inst.) „Andrei Lupan” ; bibliogr.: Janna Nikolaeva, Lidia Zasaviţchi ; ed., red. şt.: Constantin Manolache ; coord.: Ion Valer Xenofontov ; resp. de ed.: Lidia Prisac. – Chişinău : Biblioteca Ştiinţifică (Institut) „Andrei Lupan”, 2018 (F.E.-P. „Tipografia Centrală”). – 168 p. 50 ex. ISBN 978-9975-3283-2-6. 016:94(478) D 32 © Biblioteca Științifică (Institut) ,,Andrei Lupan”, 2018 SUMAR O perspectivă bibliografică asupra deportărilor din RSS Moldovenească (Constantin MANOLACHE, Ion Valer XENOFONTOV) . 4 Documente oficiale . 6 Monografii . 8 Articole din reviste și volume tematice . 37 Publicații în presă . 83 Surse documentare din arhive . 126 Mărturii audio, video . 136 Indice de nume . 150 – 3 – O PERSPECTIVĂ BIBLIOGRAFICĂ ASUPRA DEPORTĂRILOR DIN RSS MOLDOVENEASCĂ Prin elaborarea bibliografiei de față se urmărește o acțiune cu triplă semnificație: una științifică, una educațională și alta socioemoțională.
    [Show full text]
  • INTERNAŢIONALIZAREA LA ULIM PAS CU PAS Libertatea În Creaţie
    6 Literatura şi arta Nr. 36 (3444), 8 septembrie 2011 INTERNAŢIONALIZAREA LA ULIM PAS CU PAS În numărul precedent al săptămânalului „Literatura şi arta” (Nr.35, din 1 septembrie 2011), Mesaj de salut adresat studenţilor anului I, admişi la studii la ciclul Licenţă rectorul ULIM, academician Andrei Galben, a publicat articolul „Globalizarea învăţămân- tului superior contemporan: exemplul ULIM din Republica Moldova”. Astăzi, în continuare şi comunităţii academice, la 1 septembrie 2011, în incinta Palatului Naţional aceastei ideei, unele mesaje de peste hotare vin să confirme această activitate. Excelenţă, Domnule Ambasador întâlnit în China, Coreea de Sud, Japonia, s-a întâmplat nimic, a avut loc un transfer binele societăţii, poporului şi ţării Repu- Extraordinar şi Plenipotenţiar al Repu- Malaysia şi chiar Indonezia. Dvs. sunteţi de valori economice, materiale, spirituale blica Moldova. Pentru mine personal, blicii Populare Chineze, Fang Li, contemporanii unor mişcări migraţioniste şi juridice. Lumea Romană a evaluat. Aşa şi colegii profesori, ca şi pentru părinţii Mult stimaţi studenţi, profesori, pă- masive şi demografice profunde. Mulţi şi în cazul contemporan nouă, celor pre- voştri, este cea mai mare fericire pentru rinţi, colegi, onorată asistenţă! dintre cetăţenii Republicii Moldova plea- zenţi aici în sală sau care au preferat să-şi ca Dvs. să ne depăşiţi şi să preluaţi torţa Onorat prezidiu! că în căutare unui loc de muncă sau un facă studiile în alte instituţii de învăţământ ţării noastre şi să o purtaţi cu dibăcie şi Vin către Domniile Voastre cu un salariu mai bun în special în ţările latine din Europa. Nu se întâmplă nimic deose- destoinicie în Europa şi lume.
    [Show full text]
  • Konsolidacja Państwa W Republice Mołdawii Konsolidacja Państwa W Republice Mołdawii
    Bartłomiej Zdaniuk Bartłomiej Zdaniuk Konsolidacja państwa w Republice Mołdawii Konsolidacja państwa w Republice Mołdawii 9 788365 497079 Wydział Dziennikarstwa i Nauk Politycznych Uniwersytetu Warszawskiego Konsolidacja państwa w Republice Mołdawii Żonie Alexandrze Uniwersytet Warszawski Wydział Dziennikarstwa i Nauk Politycznych Instytut Nauk Politycznych Bartłomiej Zdaniuk Konsolidacja państwa w Republice Mołdawii Warszawa 2016 Recenzja dr hab. Anna Sroka (UW) doc. Natalia Minienkowa (Narodowy Uniwersytet Doniecki, z tymczasową siedzibą w Winnicy) dr Piotr Oleksy (UAM) Redaktor prowadzący Jarosław Szczepański Projekt okładki Paulina Popławska © Copyright by Bartłomiej Zdaniuk, Warszawa 2016 © Copyright by Wydział Dziennikarstwa i Nauk Politycznych Uniwersytet Warszawski, Warszawa 2016 Wszelkie prawa zastrzeżone. Każda reprodukcja lub adaptacja całości bądź części niniejszej publikacji, niezależnie od zastosowanej techniki reprodukcji (drukarskiej, fotograficznej, komputerowej i in.), wymaga pisemnej zgody Autora i Wydawcy. ISBN: 978-83-65497-07-9 Arkuszy wydawniczych: 14 Wydawca: Wydział Dziennikarstwa i Nauk Politycznych Uniwersytet Warszawski ul. Krakowskie Przedmieście 3 00–927 Warszawa tel./fax +48 22 55 22 952 www.wydawnictwo.wdinp.uw.edu.pl Skład i łamanie, druk i oprawa: Zakład Graficzny UW. Zam. 309/2016 SPIS TREŚCI ZAGADNIENIA WSTĘPNE ................................... 17 Założenia i hipotezy badawcze ............................. 19 Stan badań ............................................... 23 Metody i techniki badawcze
    [Show full text]
  • Biobibliografia Ion Ungureanu
    BIBLIOTECA NAȚIONALĂ A REPUBLICII MOLDOVA PROIECTUL EDITORIAL „MOLDAVICA” SERIA „TEATRU ŞI FILM” ION UNGUREANU BIOBIBLIOGRAFIE CHIȘINĂU, 2018 CZU 016:[008+792+929(478)] I-66 Proiectul editorial „Moldavica” Seria „Teatru şi film” Director general: Elena Pintilei Alcătuitor: Victoria Stanchevici Coperta: Cristina Ceoinac Redactor: Jana Badan Paginare computerizată: Diana Odobescu Foto pe copertă: Vadim Șterbate Descrierea CIP a Camerei Naționale a Cărții Ion Ungureanu : Biobibliografie / Bibl. Naţ. a Rep. Moldova, Proiec- tul Editorial „Moldavica” ; alcăt.: Victoria Stanchevici ; dir. gen.: Elena Pintilei. – Chişinău : BNRM, 2018 (Tipogr. „Primex-Com”). – 338 p. : fot. – (Seria „Teatru şi film”, ISBN 978-9975-3205-9-7). 30 ex. ISBN 978-9975-3205-8-0. 016:[008+792+929(478)] I-66 © Biblioteca Națională a Republicii Moldova, 2018 Biobibliografie Notă asupra ediției Prezenta biobibliografie este elaborată în cadrul Proiectului editorial „Moldavica”, seria „Teatru şi film”, inițiat de Biblioteca Națională a Repu- blicii Moldova. Biobibliografia este dedicată lui Ion Ungureanu ‒ una dintre cele mai proeminente personalități ale culturii naționale ‒ cunoscutul actor de tea- tru şi film, regizor, profesor, un filosof al artei scenice, om de cultură şi publicist, deputat în primul Parlament al Republicii Moldova, fost Ministru al Culturii şi Cultelor al Republicii Moldova, vicepreşedinte al Fundației Culturale Române din Bucureşti (în prezent ‒ Institutul Cultural Român), membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova, membru al Uniunii Teatrale şi al Uniunii Cineaştilor din Republica Moldova şi din Federaţia Rusă. O figură uriaşă cu o bogată activitate în lumea teatrului, a filmului, televiziunii şi radioului. Înzestrat cu o vocație teatrală deosebită, creator de personaje, dând viață, credibilitate, forță, individualitate unor eroi de excepție în situații de excepție, isteț, ironic, dinamic.
    [Show full text]
  • 13 Strofe Despre Mancurţi Grigore VIERU
    SĂPTĂMÂNAL AL SCRIITORILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA JOI, 1 octombrie 2009 . FONDAT LA 3 OCTOMBRIE 1954 NR. 39 ( 3343 ) la 55 de ani Poesis PUBLICAŢIE DE LIMBA ROMÂNĂ La est de vest Grigore VIERU MEMORIA VISELOR 13 strofe despre mancurţi Un proverb englez spune. „Ştiu că Silvestru şi Valeriu Matei, am realizat Ei ne hăcuiră graiul Ca frişul cela fără de milă îmi merit duşmanii, nu ştiu dacă îmi călătorii – pe jos, cu biciclete sportive, Şi doina, şi harta! Cu tancul şi tunul. merit prietenii.” cu bărci pneumatice – prin toată Basa- Ei care astăzi vânează Pornind de la supoziţia că cine nu rabia şi nu numai. „Literatura şi arta!” Ei otrăvesc pământul are duşmani nu are nici prieteni, Aureli- Atunci demult în tinereţile noastre Şi izvorul, ah, bietul! an Silvestru, scriitorul, pedagogul, filo- am căutat împreună pe malurile Nistru- Ei datina o spurcară Ei sunt gata să tragă zoful culturii, care împlineşte în aceste lui urma de câţiva coţi a lui Heracles, Barbar şi sinistru! În cei care-şi cer alfabetul! Ei care astăzi adulmecă zile o preafrumoasă vârstă, e unul din- despre care povestise Herodot că o vă- Revista „Nistru!” tre oamenii care m-au făcut să cred că zuse cu peste două mii cinci sute de ani Ei linguşesc străinul Cu struguri şi glume! sentimentul prieteniei e poate cel mai în urmă. Ei gâtuiră prădalnici Ei spun „zdrasti” sacru dintre cele cu care a înzestrat Cel Am fost la altarul lui Orfeu de la Biserici frumoase! Propriei mume! de Sus fiinţa omenească. Babin de lângă Hotin, unde un călător Ei ne răstigniră pe cruce Îl cunosc din anul întâi de studenţie din secolul XIX, Teodor Porucic, îi vă- În ‘46.
    [Show full text]
  • Statii V11.Indd
    Ion Stafi (Ediţia a treia – revăzută şi adăugită) Chişinău 2007 CZU 94 (478) S 75 Coperta: Andrei Dănilă Coperta 1: Harta Basarabiei în perioada interbelică (1918 – 1940) Coperta 2: „Arborele eminescian”. Linogravură de Aurel David, Eugen Coşeriu despre unitatea şi varietatea limbii române. Lucrarea este editată în redacţia autorului Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii Ion, Stafi Spovedaniile Basarabiei / Stafi Ion. – Ed. a 3-a, revăzută şi adăugită – Ch.: Bons Offices, 2007. – 364 p. Bibliogr. p. 364 (40 tit.) ISBN 978-9975-928-92-2 300 ex. 94(478) ISBN 978-9975-928-92-2 © Ion Stafi, 2007. „Scopul istoriei este a fi urmaşilor de învăţătură”. (Miron Costin) Dedic rîndurile ce urmează patrioţilor moldoveni de la răsărit de Prut, din toate timpurile, care au luptat şi luptă cu abnegaţie pentru supravieţuirea şi dăinuirea neamului ro- mânesc în Basarabia şi Transnistria. De asemenea, le dedic părinţilor mei, măicăi mele – Tin- cuţa/Ecaterina Stafi şi tatălui meu – Ion Savin Stafi, pre- cum şi bunicului meu – Zaharia Ion Stafi, oameni cinstiţi şi gospodari harnici, victime nevinovate ale regimului sovietic totalitar. CUPRINSUL Cuvînt înainte . 9 Vocabular . 13 Partea I Basarabia în componenţa Imperiului Rus. 18 Capitolul I. Suferinţele moldovenilor pe vremea ţarismului . 18 1. Testamentul lui Petru cel Mare . 18 2. Panslavismul şi poporul român. 23 3. De la o sărutare împărătească la o anexare tîlhărească. 27 4. Doi împăraţi, două regulamente, dar aceeaşi politică. 31 5. Mărturii nepărtinitoare . 33 6. Deznaţionalizare prin colonizări şi strămutări . 35 7. Ingerinţe în viaţa religioasă a românilor. 38 8. Comparaţii pline de învăţăminte. 43 Capitolul II.
    [Show full text]
  • Literatura Şi Arta” Împreună Cu Citito- Ţire Actorul Nicolae Darie
    Săptămânal al Scriitorilor din republica moldova Joi, 1 ianuarie 2009 Fondat la 3 octombrie 1954 nr. 1 (3305) Poesis publicaţie de limba română La est de vest ION BUZDUGAN La mulţi ani, dragi cititori! (1887-1967) Sacrificiu UMBRA SFÎNTĂ Poetul nostru dintâi, Dosoftei, care a sacralizat limba română, traducând în ea Psal- mii (ziua Sfântului Poet Dosoftei, sanctificat de către Biserica Română, cel care a fost Te privesc, măicuţă blândă, în apus, mitropolit al Moldovei şi a trăit în anii 1624-1693, o serbăm la 13 decembrie), spunea în Cum te-ntorci din câmp peste colină, Psalmul 101, editat la 1673: Am mâncat pâine cu zgură Purtând pruncu-n braţe, iar de sus Şi lacrămi în băutură... Steaua-i pune cearcăn de lumină. De-a tocma ca pelicanul Prin pustii petrec tot anul... În sărăcăcioasa, prăfuita-ţi haină, Pelicanul este simbolul lui Iisus, care se sacrifică pentru a da viaţă morţilor, suge- Treci prin lan de grâu şi de secară; rează Euharistia. Pe cărări de seară şi de taină, Leonardo da Vinci descrie astfel această pasăre de baltă: „Îşi iubeşte nespus puii şi, găsindu-i ucişi de şarpe în cuib, îşi sfâşie pieptul cu ghearele şi-i scaldă în propriul sânge, Creşte umbra albă, de Fecioară... redându-le viaţa.” Pelicanul e o pasăre de apă. I-am admirat în Delta Dunării ciocul foarte lung şi lat, Şi, cum vii trudită, sîrguind pe cale, sub care atârnă o membrană roşie ca o desagă, în care-şi păstrează peştii prinşi pentru a-şi Legănîndu-ţi pruncul, în lumină, putea ulterior hrăni cu ei puii.
    [Show full text]
  • Luminatorul Nr. 6.Pdf
    Nr. 6 (93), 2007 noiembrie – decembrie Chişinău, 2007 Naşterea Domnului Iisus Hristos Nr. 6 LUMINĂTORUL 3 Pastoral= la Na[terea Domnului † PETRU DIN MILA LUI DUMNEZEU ARHIEPISCOP AL CHIŞINĂULUI, MITROPOLIT AL BASARABIEI ŞI EXARH AL PLAIURILOR “Iată, fecioara va avea în pântece şi va naşte fiu şi vor chema numele lui Emanuel, care se tâlcuieşte: cu noi este Dumnezeu” (Mt. 1, 23) IUBITULUI NOSTRU CLER, CINSTITULUI CIN MONAHAL ŞI PREAIU- BIŢILOR CREDINCIOŞI DIN SFÂNTA MITROPOLIE A BASARABIEI – HAR ŞI BUCURIE DE LA ATOTŢIITORUL, IAR DE LA NOI – ARHIEREASCĂ BI- NECUVÂNTARE! Iubiţi fii şi fiice duhovniceşti! Sărbătoarea Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos sau Crăciunul, se înscrie între praznicele Bisericii şi sărbătorile creştine ca o taină mare şi în- ceput al mântuirii. Această Sfântă Sărbătoare este un prilej plin de emoţii şi de bucurie pentru mulţi, cu zvon de veselie, colinde şi fulgi de zăpadă. Cu un Moş Crăciun cu o grea sarcină de ani, dar, foarte darnic şi nespus de bun. Acum mai bine de două mii de ani, lumea greco-romană, în care s-a născut 4 LUMINĂTORUL Nr. 6 Hristos, prezenta o lume de oameni înfrânţi de suferinţe, de nedreptăţi sociale, de războaie şi mizerie. În această atmosferă apăsătoare naşterea Pruncului Iisus, vestită de toţi proorocii, a adus un zâmbet de nădejde, o rază de speranţă şi de bucurie pe feţele celor mulţi. Pruncul Iisus a însemnat faţa omenirii, şi de atunci, de câte ori prăznuim naşterea Lui, bucuria este simţământul care ne stăpâneşte cel mai mult, bucuria nădejdii că Iisus cel născut în Betleem – casa pâinii - este Mântuitorul tuturor celor ce cred în El.
    [Show full text]
  • Nicolae Dabija, Cioplitorul De Ferestre
    NICOLAE DABIJA MONOGRAFIE BIBLIOGRAFICĂ Colecția Bibliographica Colecția Bibliographica a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” include cercetări bibliografice fun- damentale ca monografii bibliografice, bibliografii tematice sau selective consacrate unor subiecte de interes comunitar sau cultural; de valorificare a co- lecțiilor BM; de prezență a unui subiect în colecțiile marilor biblioteci din RM; a subiectelor prioritare precum: Chișinăul, dinastia Hasdeu, Biblioteca Mu- nicipală „B.P. Hasdeu” (imagine, prezența în presa scrisă și on-line, inovație, colecții, autografe, dedi- cații) sau biobibliografii despre viața și activitatea unor personalități ale științei, culturii, literaturii și artei bazate pe studii și cercetări realizate de angaja- ții-cercetători ai BM. Pentru o sistematizare a aparițiilor editoriale, Bibli- oteca Municipală „B.P. Hasdeu” a constituit și alte colecții prin care se vor pune la dispoziție elaborări, sinteze, descoperiri inteligente și esențiale pentru bibliotecari, precum: Professional, Chișinăuiana, Exegeze literare, BiblioEseu, Antologii. Lidia Kulikovski • Claudia Tricolici NICOLAE DABIJA, CIOPLITORUL DE FERESTRE Monografie bibliografică Chișinău 2019 MONOGRAFIE BIBLIOGRAFICĂ 5 CUPRINS Claudia TRICOLICI. Către cititor .............................. 7 Lidia KULIKOVSKI.Nicolae Dabija. Un portret vegetal........... 11 I. STUDII INTRODUCTIVE Vlad POHILĂ. „Poate cea mai complexă personalitate culturală din Basarabia” ................................................... 27 Dan PURIC. Omul-mac ........................................
    [Show full text]
  • Limba Română, Oastea Noastră Naţională
    Akademos Ştiu că harul pe care mi l-a dăruit Dumnezeu este atât cât îl am. Dar limba şi literatura română, şi nu cea „moldovenească”, mi-au dat totul. Am răsărit ca poet din frumuseţea, bogăţia şi tainele Limbii Române, căreia îi vor rămâne îndatorat până la capătul vieţii. Crigore Vieru Grigore VIERU (14 februarie 1935, s. Pererâta, fostul judeţ Hotin, România – 18 ianuarie 2009, Chişinău) Poet, cu impact literar şi social deosebit. La sfârşitul anilor ‘80, contribuie, prin poezie, publicistică şi cântec, la deşteptarea conştiinţei naţionale a românilor basarabeni. Luptător consecvent pentru cauza limbii române în Basarabia. Membru corespondent al Academiei Române (1993), Doctor Honoris Causa (2007), membru titular post-mortem (2011) al AŞM. 36 Prelegeri de Ziua Limbii Române LIMBA ROMÂNĂ, OASTEA NOASTRĂ NAŢIONALĂ – Stimate domnule preşedinte al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Gheorghe Duca! Onorat Consiliu suprem pentru ştiinţă! Stimate domnule preşedinte al Academiei Române, Eugen Simion! Stimaţi colegi academicieni! Iubiţi fraţi! O tulburătoare parabolă biblică, pe care o desprindem din comoara înţelepciunii regelui Solomon, sună astfel: „…atunci au venit două femei desfrânate la rege şi au stat înaintea lui. Şi a zis una dintre femei: „Rogu-mă, domnul meu, noi trăim într-o casă; şi eu am născut la ea, în casa aceea. A treia zi după ce am născut eu, a născut şi această femeie şi eram împreună şi nu era nimeni străin cu noi în casă, afară de amândouă. Însă noaptea a murit fi ul acestei femei, căci a adormit peste el. Şi s-a sculat ea pe la miezul nopţii şi mi-a luat pe fi ul meu de lângă mine, când eu, roaba ta, dormeam, şi l-a pus pe-al ei la pieptul meu.
    [Show full text]
  • Cohérence Textuelle Et Traduction
    CULTURA - FACTOR IMPORTANT ÎN DEZVOLTAREA SOCIETĂŢII ÎN PERIOADA DE TRANZIŢIE ÎN REPUBLICA MOLDOVA Ion ANTON, Catedra Istorie şi Ştiinţe Sociale Le processus de formation d‘une nouvelle culture-démocratique c‘est le sujet de l‘article. L‘auteur aborde les problèmes de la culture dans la République de Moldova dans la période de transition: 1989-2009. Une importante contribution dans le processus culturel dans la période de transition ont eu les personnalités marquantes: Grigore Vieru, Valentin Mîndăcanu, Anatol Codru, Arcadie Suceveanu, Mihai Cimpoi, Ion Hadîrcă, Dumitru Matcovschi, Nicolae Dabija, Ion Ungureanu, Ion Duminiuc, etc. Une grande contribution ont eu les savants qui ont défendu la vérité historique et scientifique. Parmi eux : Anatol Petrenco, Ion Erimia, Alexandru Moşanu, Anton Moraru, Valeriu Cozma, Gheorghe Paladi, Pavel Parasca, Ion Şişcanu, Pavel Cocârlă, Ion Varta, etc. L‘essence de l‘article consiste dans le passage du système de la culture impériale à une culture démocratique, les réalisateurs de laquelle sont les personnalités marquantes de la République de Moldova. Trecerea de la un regim politic totalitar la un regim politic democrat fost însoţită în republică de transfomiări structurale radicale în toate domeniile vieţii societăţii care, la rândul lor, influenţează nemijlocit mentalitatea cetăţenilor, cultura lor. Situaţia în care se află în prezent Republica Moldova ar putea fi caracterizată prin următoarea frază: o criză a culturii [1]. Considerăm că analiza transformărilor în domeniul culturii în Republica Moldova în perioada de tranziţie ne va permite să apreciem mai obiectiv dificultăţile care împiedică realitatea lor şi va crea premise pentru a determina calea de ieşire din această criză prea lungă în timp.
    [Show full text]
  • 30 De Intrebari De-Acasa Seria VI.Indd
    Volumul VI 2 0 2 1 30 de întrebări de-acasă Concept Tudor Iaşcenco La realizarea proiectului a mai colaborat Ion Cernei Redactare, machetare, design Elena Roman Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii 30 de întrebări de-acasă : [culeg. de interviuri cu personalităţi marcante din Rep. Mol- dova a ziariştilor de la “Cuvântul”: în vol.] / “Cuvântul”. Săptămânal regional inde- pendent; concept: Tudor Iaşcenco; colab.: Ion Cernei. – Rezina: S. n., 2021 (F.E.-P. “Tipografia Centrală”) – . – ISBN. Vol. 6. – 2021. – 136 p.: fot. – 100 ex. – ISBN Editura CUVÂNTUL Culegerea de faţă cuprinde 15 interviuri cu personalităţi marcante din republică, originare din raioanele Orhei, Rezina, Şoldăneşti şi Teleneşti şi publicate în paginile săptămânalului CUVÂNTUL în perioada sep- tembrie 2018 - ianuarie 2021. 2 30 de întrebări de-acasă Cuvânt înainte „Patriotismul începe de la cunoaşterea plaiului natal şi a oamenilor săi”, spunea Nicolae Iorga. Dacă eşti mândru de ţara ta, dacă vrei să fii mândru de baştina ta, trebuie să-i cunoşti valorile, inclusiv personalităţile care i-au purtat, îi poartă şi îi vor purta faima în lume. Volumul de faţă cuprinde 14 nume notorii, 14 istorii de succes, condi- mentate cu viziuni asupra celor mai diverse laturi ale vieţii: de la politică, la familie, reuşite şi nereuşite, până la preferinţe culinare. Toate şase volume ale acestui serial, întitulat “30 de întrebări de-acasă”, însă, inserează 138 de interviuri, care pe parcursul a 17 ani au văzut lumina tiparului în paginile săptămânalului regional CUVÂNTUL. Acestea cuprind date despre oameni care au edificat şi au marcat, de-a lungul timpului, ştiinţa, cultura, arta, învăţământul, sfera socială şi de producţie din ţară, iar adesea şi de peste hotarele ei.
    [Show full text]