Gheorghe Ghimpu CONŞTIINŢA NAŢIONALĂ A
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Gheorghe Ghimpu CONŞTIINŢA NAŢIONALĂ A ROMÂNILOR MOLDOVENI 1 Gheorghe GHIMPU CONŞTIINŢA NAŢIONALĂ A ROMÂNILOR MOLDOVENI (Lucrare de sinteză cu texte antologice, adiţia a II – a, revăzută şi completată de autor) 2 GARUDA – ART Chişinău 2002 Această carte este reeditată cu suportul Fundaţiei Culturale Române 3 Copertă: Text, Gheorghe Ghimpu, Prezentare grafică, GARUDA – ART, 2002 CELOR CARE VOR ÎNFĂPTUI REÎNTREGIREA NEAMULUI ROMÂNESC ÎNCHIN ACEASTĂ LUCRARE Autorul 4 Suntem români şi punctum! Mihai EMINESCU 5 PREFAŢA În lucrarea Conştiinţa naţională a românilor moldoveni autorul abordează premisele apariţiei şi evoluţiei conştiinţei naţionale româneşti la moldoveni din timpuri străvechi până în prezent. Cartea va găsi un public cititor numeros chiar din ziua apariţiei, deoarece este consacrată unei teme arhiactuale din istoria românilor şi vine să completeze o bibliografie cu multe opinii controversate privind acest subiect. E o carte de pionierat, care însă, precum menţionează şi autorul, nu pretinde să fie strict ştiinţifică şi exhaustivă. Documentele şi materialele originale, puse aici în atenţia cititorului, mărturii preţioase şi concludente privind romanitatea şi românismul moldovenilor, asigură caracterul sintetic, antologic şi popularizator al lucrării. Autorul, Gheorghe Ghimpu, a fost şi rămâne un mare patriot român basarabean, un bun fizician şi o personalitate care a suferit şase ani grei (1972-1978) de GULAG, închisoare sovietică comunistă, din cauza convingerilor sale politice izvorâte din ferma sa conştiinţă naţională românească. Cartea Conştiinţa naţională a românilor moldoveni este rodul unei munci migăloase de durată a unui pasionat căutător de adevăr şi dreptate în lupta pentru cauza naţională. Autorul urmăreşte scopul de a promova adevărul ştiinţific şi istoric privind conştiinţa naţională românească a moldovenilor şi de a contribui la combaterea teoriilor şi opiniilor false privind originea etnică, limba maternă şi istoria naţională a românilor moldoveni ca 6 parte integrantă a naţiunii române. E lăudabil faptul că la scrierea acestei cărţi autorul şi-a luat drept călăuză metodologică lucrări ştiinţifice de prestanţă, ca Etnogeneza românilor şi a altor popoare europene a savantului ieşean Iancu Maxim, Romanitatea românilor a cunoscutului istoric sas Adolf Armbruster, în care este tratată just şi profund problema conştiinţei naţionale a românilor, inclusiv cea a românilor moldoveni. „Conştiinţa naţională, citim în dicţionarul de psihologie socială, este conştiinţa de sine a unei comunităţi naţionale: conştiinţa apartenenţei la comunitatea naţională, bazată pe comunitatea de origine etnică, de limbă, cultură şi civilizaţie, teritoriu, tradiţii de luptă socială şi naţională pentru păstrarea culturii şi fiinţei naţionale... Conştiinţa naţională poartă pecetea epocilor şi evenimentelor istorice, reprezentând o forţă motrice ideală a coeziunii şi identităţii naţionale". Conştiinţa naţională, am completa noi în baza argumentelor istorice, include, în mod obligatoriu, şi manifestări concrete de atitudine, de eforturi şi acţiuni conştiente ale persoanelor şi comunităţilor naţionale întru promovarea şi apărarea identităţii lor etnice şi a drepturilor naţionale legitime, inclusiv a dreptului naţiunii lor la autodeterminare. Conştiinţa naţională, în viziunea noastră, este forţa motrice principală şi decisivă a mişcării de eliberare naţională, unioniste, precum şi a luptei pentru apărarea suveranităţii şi independenţei Patriei. În acest context este foarte semnificativă concluzia istoricului A. Armbruster expusă în monografia menţionată: „Tradiţia autohtonă a ideii şi conştiinţei romanităţii la români se bazează, înainte de toate, pe numele propriu purtat de români, etnicon, ce se găseşte atât în denumirile externe aplicate românilor, cât şi în multe nume de persoane şi ale toponimiei prezente pe întregul teritoriu locuit de români. Conştiinţa autohtonilor, aşa cum s-a 7 conservat în toate epocile, se baza pe amintirea Romei: românii sunt de origine romană, descendenţi ai romanilor din Dacia” (A. Armbruste, Romanitatea românilor. Istoria unei idei, Bucureşti, Editura enciclopedică, 1993, p.271). Lucrarea Conştiinţa naţională a românilor moldoveni conţine un vast material doveditor (documente oficiale, opere ale cronicarilor şi clasicilor, texte antologice ale unor distinse personalităţi de epocă, scrisori, articole, etc.), selectat cu grijă şi interpretat cu patos civic de către autor, care confirmă în mod convingător permanenţa conştiinţei romanităţii şi românităţii la moldoveni, în pofida destinului istoric dramatic al acestora. Cartea e împărţită în două compartimente mari care cuprind: 1) mărturii din izvoare străine (mai ales papale şi ruseşti). 2) atestări din surse autohtone privind conştiinţa naţională românească a moldovenilor. Atât sursele străine, cât şi cele autohtone conţin mărturii proprii ale moldovenilor băştinaşi privind numele lor etnic corect „român - români", denumirea limbii lor materne „limba română" şi numele ţării românilor – România, precum şi denumirile externe aplicate românilor: „valah - valahi - Valahia". Numeroase documente cercetate şi citate de autor confirmă contribuţia de pionierat a cronicarilor moldoveni (Grigore Ureche, Miron Costin, Nicolae Costin) şi a savantului Dimitrie Cantemir, concursul mitropoliţilor moldoveni (Varlaam, Dosoftei, Petru Movilă cel Sfânt, Gavriil Bănulescu-Bodoni), precum şi al clasicilor limbii şi literaturii române şi al altor cărturari şi savanţi originari din Moldova istorică la argumentarea ştiinţifică a românismului şi a concepţiei privind conştiinţa românească a moldovenilor, bazată pe originea daco-romană a acestora. Este important că şi mărturiile privind romanitatea şi românitatea moldovenilor, atestate în izvoare străine, provin de la pelerini care au cules informaţia respectivă în timpul convorbirilor nemijlocite cu moldovenii băştinaşi care îşi 8 exprimau liberconştiinţa de neam. Conştiinţa naţională românească constituită în curs de secole a depăşit frontierele geografice şi politice, devenind forţa motrice a mişcării naţionale panromâneşti în lupta pentru eliberarea naţională şi realizarea idealului naţional suprem - Unirea teritoriilor naţionale româneşti şi a tuturor românilor într-un singur stat naţional românesc. Drept dovadă incontestabilă a unei ferme conştiinţe naţionale româneşti permanente la moldoveni ne serveşte faptul că Unirea românilor la 1859 şi la 1918 a pornit din Moldova, românii moldoveni jucând rolul de primă vioară în realizarea idealului politic naţional prin Marea Unire şi făurirea României Mari. Numai datorită conştiinţei româneşti a moldovenilor băştinaşi din Basarabia şi Transnistria, acestea au devenit adevărate bastioane ale romanităţii şi românismului în extremitatea răsăriteană a latinităţii. Cartea conţine multe probe de manifestări ale conştiinţei naţionale, de cultură şi de spiritualitate românească la românii moldoveni de la răsărit de Prut şi de Nistru pe parcursul secolelor. Conştiinţa romanităţii şi românismului le-a permis moldovenilor să contribuie activ la constituirea naţiunii române şi la făurirea statului naţional român modern. Moldovenii au înaintat din rândurile lor un şir întreg de personalităţi politice marcante, adevăraţi patrioţi şi luptători destoinici pentru cauza naţională. Cultura şi spiritualitatea românească au printre pilonii lor de bază personalităţi ilustre descendente din rândurile românilor moldoveni, care au contribuit activ la făurirea şi perpetuarea conştiinţei naţionale româneşti în tot spaţiul românesc (cronicari, clasici ai literaturii şi artelor, savanţi cu renume mondial etc.). Cititorul cutezător va găsi argumentul potrivit pentru a se convinge şi a-i convinge şi pe alţii de adevărul privind aceeaşi origine etnică (daco-romană), 9 aceeaşi limbă maternă (limba română), aceeaşi istorie naţională (istoria românilor), aceleaşi tradiţii şi valori culturale şi spirituale comune pentru toţi românii din spaţiul românesc. În acest sens sunt relevante opiniile şi crezul de conştiinţă românească ale poetului nepereche Mihai Eminescu, „omul deplin al culturii române”, care încă în 1876 scria fără echivoc: „...Suntem români şi punctum! Nimeni n-are să ne înveţe ce-am fost sau ce-am trebui să fim; voim să fim ceea ce suntem: Români". O dovadă incontestabilă de prezenţă şi manifestare activă a conştiinţei naţionale româneşti a românilor moldoveni o constituie şi mişcarea de rezistenţă anticomunistă din Basarabia în anii de ocupaţie sovietică, despre care în carte găsim o bogată informaţie inedită. Prezintă un deosebit interes compartimentul despre manifestările de înaltă conştiinţă naţională a românilor moldoveni în perioada avântului Mişcării de Eliberare şi Renaştere Naţională şi de transformări democratice în societate. Sunt concludente în această privinţă numeroasele publicaţii ştiinţifice şi publicistice în care autorii (români moldoveni şi oameni de alte naţionalităţi) au exprimat în mod categoric adevărul ştiinţific şi istoric privind limba română şi istoria românilor, combătând totodată concepţiile greşite şi dăunătoare în acest domeniu. Conţinutul cărţii confirmă concepţia reputatului istoric şi politolog francez Guy Hermet, care constată că, în pofida unor evidente tendinţe integraţioniste în Europa Occidentală, „în cadrul tinerelor democraţii ale Europei Orientale societatea rămâne tributară ataşamentului naţional pentru un timp nedeterminat, variabil în funcţie de fiecare ţară în parte. Acestea nu pot însă să treacă de simbioza dintre angajamentul civic de mare 10 intensitate