DOCSLIB.ORG

Popp Nicolae M. Transnistria. Încercare De Monografie Regională

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Popp Nicolae M. Transnistria. Încercare De Monografie Regională BIBLIOTECA REVISTEI 1943 "MOLDOVA NOUĂ" Nr..2 Dr. N I COL A E M. P O P P .. : .. : TRI~ \ , INCERCARE DE MONO GRA IL REGIO ALA BUCUREŞTI www.dacoromanica.ro Dr. NICOL AE M. POPP TRANSNISTRIA INCERCARE DE MONOGRAFIE REGIONALA BUCURESTI 1 943 www.dacoromanica.ro INTRODUCERE Peimerntul Moldovei, cu velluriri largificununi de peiduri, cu stepe manoasefisenintiri de ape, se intinde §idincolo de undele molcome ale Nistrulul', i,n Transnis- trio. Tara de peste Nistru" este provincia din marginea reiseiriteanei a neamului romeinesc. Ea ocupti to reisaritfi opus spa(iul dintre Nistru fiBug, iar spre sud merge pond la tarmul math Negre. Singurul hotat mai put;in precis, deli in cea mai mare parte tot natural pe -cursuri de apei este lanord. Aiciurmeirefte cursul Nistrului pans in amunte de Moviltiu, de unde apuca -drept spre nord, pe par. Leadova, afluefit al Nistrului. -Unica por(iune de hotar conventional este intre localita- tea Vierhovca pe Leadovafioraful Bar, pe par. Roy, afluentul Bugului. Dela Bar, care e inglobat Transnis- triei, hotarul se I,ndoaie in unghiu drept fi apucei in jos pe cursul Rovului, pond in avale de Braila Nouei (teirgul Brailov), to confluenta cu Bugul, din dreptul localiteitii Movileanca. De aici mai departe, e Bugul hotar. Intre aceste limite naturale fi simple, Transnistria ocupti o suprafatd de ca. 44.000 km.2, in' marime egalei cu Moldova dintre Prut fi Nistru.Desvoltata pe trei gra- de latitudine(46°-49°),nordulTransnistriei depti- fefte nordul restului Romaniei, intinzeindu-se peinei din- colo de cel mai nordic oraf romanesc de panel acum, Ho- tinul. Dat fiind cei Bugul dare peste tot un curs parole! cu Vistrul. dep6rtarea intre cele aloud fluvii can limiteaza www.dacoromanica.ro Transnistria variath. Pentru acest motiv, la care se adao- gei fi altele cari vor fi areitate, dela inceput trebue felcutd o granituire intre cele doua parti principale ale provin- ciei. Axa principals a provinciei este orientate" NV-SE, ca fi direct is de curgere a celor cloud fluvii marginap. Dela Odesa panel la Bar e o distantei de peste 360 km. Se poate vorbi foarte bine de o Transnistrie de nord qi de o Transnistrie de sud. Limdta intre cele cloud pOrti intru totul distincte ale provinciei este mai curdnd o zone" de transitie de ca. 30 km, latime, deceit o simple" linie pe hart& Aceastd zone" e cuprinsd intre o linie la nord, care pleaca dela cotul Nistrului dela Molochi$ (nord Reimnita) fi se indreapta panel la cotul Bugului dela Savran,fio linie la sud,' care tine valea lagorldcului, afluent al Nis- trului, tae dealurile dintre BeirzutiBalta fi merge apoi pe Codima, pond la veirsarea acesteia in Bug. Zona acea- sta:MolochipSavran $ilagorleic-Codima separd cele doua gull ale Transnistriei: Transnistria superioarA, cu- prinsd intre cele cloud fluvii can curg aid paralel la o de- partare ,de 80 km. intre ele $i Transnistria inferioara, marginitei de acelea$i fluvii, dar mult mai distantate (litre de: la peste l60 km. Prin coturile dela Molochi$ ;i Savran, Nistrul se in- doaie spre sud, iar Bugul spre est, pricinuind astfel cu- prinderea unui teritoriu cu mult mai larg pentru partea meridionald a provinciei. intre aceste timite astfel descrise, Transnistria aco- per?" un teritoriu care, dace face transitiaitntre vest $i est, intre lumea carpotica fi lumea fare" margini" a Eu- ropei reisaritene, inchide totuqi un spatiu al carui peimeint fi Villtel ometzeascei se integreazei perfect in spatiul geo- grafic $i etnic romeinesc, de al carui destin este legatd. www.dacoromanica.ro PARTEA I-a GEOGRAFIA FIZICA CAPITOLUL I TECTONICA Privind Transnistria pe o harfa a Europei sud-esti- ce in raport cu Romania si cu Ucraina, prima impresie care to isbeste este ca fara de Romania, Transnistria este o provincie excentrica, pe cata vreme cu Ucraina ar 'A- rea ca face trup comun. Totusi ratiunea dupa care Trans- nistria e normal sä stea alaturi de Ucraina sau alaturi de Romania nu e o chestiune care sa fie rezolvata pe baza de estetica desenului unei harli. Este suficient sa cercetezi plasmuirea pamantului Transnistriei pentru ca prima impresie sa se modifice simlitor. Cand Rusii au venit pentru intaia oars ca stapani- ton ai Transnistriei, asta la 1792, imparateasa Caterina II, cu fina ei intuilie, a botezat pamantul acesta cu nu- mele de Moldova nova". Ceiace intelegea ea prin Mol- dova noud", gandindu-se la populatia moldoveana a ace- stui linut, putem extinde not §i cu privire la cadrul fizic al lui. Problema care se pune dela inceput este urmatoa- www.dacoromanica.ro 6 GEOGRAFIE FIZICA rea: data din punctde vedere morfologic §i. tectonic, Transnistria se leaga mai armonic cu relieful din dreapta Nistrului on cu cel din stanga Bugului. Observatorul-geograf, care venind din Carpati §i tre- cand Nistrul ar patrunde adanc spre rasarit, pan5 din- colo de Bug, ar ramane frapat de uniformitatea, de mo- notonia peisagiului, indiferent ce drum ar urma: fie dela Movilau spre Brat lay,. fie dela Tiraspol spre Vosnesensc. Cu exceptia Nistrului §i chiar a Bugului, cu vaile adanc incastrate in sol, ar ramane frapat de intinderea suprafe- lelor plane presgrate ici §i colo, mai ales catre sud de movile. Trecand Bugul, acela§ relief: inaltimile obse- dant acelea§i: in primul traseu 250-300 m. alt., In al doilea, Inaltimi pe jumatate. Dupe aceasta fugarA pri- vire a intinsului solului, ar reie§i ca mai de grabs Mol- dova din Siret §i 'Ana In Nistru se leaga de Ucraina. Re- alitatea arata insa contrariul, cum. se va vedea. Cheia problemei sta in analiza tectonicei regiunei. 0 unitate tectonics precise o formeaza regiunea cuprinsa intre Siret §1 Bug. Este o regiune care morfologic are in- fati§are de podi§, iar structural este o platforms. Acea- sta regiune se sprijina la apus pe o alts unitate tectonics importanta: Carpa(ii, prelungiti pana in Siret prin Vor- landul for de aceia§; origine: Subcarpatii. Regiunea de podi§ sau de platforms dintre Siret §i Bug se sprijina la rasarit pe un masiv granitic strdvechiu, puternic framantat, pe care not 11 numim masivul ucrai- nian 1). Acest masiv iese la zi numai intre Bug §i Nipru. Cele dou6 rauri jaloneaza marginile lui. Bugul curge pe marginea interns a masivului, iar pe intreg parcursul de pe masiv are o vale bine calibrate, dar in acela§ timp §i bine sApata in masivul granitic. Niprul curge, dela Chiev In jos, pe marginea externs a masivului; aceasta Ii prici- nue§te o vale net asimetrica, cu malul drept abrupt §i dominnnd lunca cu peste 100 m., in timp ce malul stang 1), Cu numele de masivul ucrainian se intalneste in literature franceza si italiana de specialitate (cf. Camena d'Almeida si Gior- gio Pulle). In literatura german5, in speta la Suess si Bubnoff, este nunlit Blocul sau Borstal podolic (Siidrussische Steinplatte). www.dacoromanica.ro TECTONTCA 7 e jos, plat si mlastinos. Masivul ucrainian represinta un fragment de munhi de incretire stravechi, tocii, aparti- nand Paleoeuropei, orientati NV-SE si cari in paleozoic trebue sa se fi infatisat cum vedem noi astazi Carpatii cristalini. Masivul ucrainian este orientat oblic fata de Carpati. Spre nord, cele doua unitati tectonice se apropie intre ele, cam pe linia Cernauti-Brailov, o departare mai mica de 200 km. le desparte. Spre sud insa, in masura in care Bugul se departeaza de Siret, masivul ucrainian se de- parteaza de Carpati, dat fiind ca cele doua rauri iii au albiile sapate in lungul unor zone de contact. Cursul inferior al Bugului este la aproape 400 km., distanta in linie dreapta de Siretul de jos. Ina ltimile cele mai mari ale dealurilor podisului saul ale platformei din- tre Siret si Bug sunt tocmai in regiunea unde cele doug unitati tectonice importante se apropie. In directia SE. directie in care masivul ucrainian se departeaza de Car- p* Ina ltimile scad. Spre NV, in Galitia, procesul se re- peta, ca directie, in sens invers: in masura in care Car- patii se departeaza spre NV de masivul ucrainian. dea- lurile scoboara si apare depresiunea poloneza din axul Vistulei. Masivul ucrainian, in intregimea lui ca unitate tec- tonics, se compune din cloud parti: o parte descoperita, la suprafata: este masivul propriu zisdespre care s'a vorbit pans aci si o alts parte care-1 inconjoara, mai ales pe flancul de nord si vest; aceasta parte este mascata sub depozite mai noi, in deosebitertiare. Numai vaile mai adanci, cum e Nistrul, desvelesc temelia granitica a regi- unei. Masivul ucrainian vizibil este mutt mai restrains in suprataid deceit masivul ucrainian mascat de depozitc mai tinere. Acesta din urma formeaza insa fundamentul regiunei nordice a Transnistriei si Moldovei. In zona de poarta larga sau de sea dintre Cernauti si Brailov, care represinta si zona de apropiere maxima dintre cele doua unitati tectonice menlionate, masivulucrainian se rea- zima in subasement pe temeliile Carpatilor. La nasterea acestora, curbura' pe care Carpatii nordici au facut-o la www.dacoromanica.ro 8 GEOGRAFIE ERICA intrarea in Romania se explica tocmai prin isbirea valu- rilor orogenetice de masivul stravechiuucrainian pre- existent si a provocat strivireaVorlanduluicarpatic; aceasta a dus lasudarea Subcarpatilor de zona mun- toasa. + + + + + + + I + + + MeV O 50 1001 150 Km + + + + 1.4 + + + + + + + + Tarnopol 41419 + v. + + ka, -4. + + + Niliciu + e + + + + ++ 4rt + ++ + 4Qi + + + + + 4- + jrz + + + * + + + + + + + + + + it+ + + + + + + Odeti Masivul grantic le suprarqa Crystallnul acoperit% da depozite twocena I lerpilor rokergf,`,'"/ [Mite* 'maim& moldo- podono ToOtry Fig. 1. Schita tectonics a podi§ului moldo-podolic, dupa S. von Bubn2ff §i W. Laskarev. Cu toate ca valle cari brazdeaza masivul granitic in zona acoperita de depozite tertiare au diferite adan- cimi, se constata totusi ca temelia arhaica se afunda in masura in care se apropie de Carpati. In acest sens tre- hue inteles faptul ca Nistrul, la Iampol, in canionul lui, reuseste sa descopere granitele rosii ucrainiene, ca I'ru- tul intre Lipcani si Ripiceni nu atinge deck cretacicul superior, iar Siretul nu poate sa desveleasca nisi macar www.dacoromanica.ro TECTONICA 9 baza sarmaticului.
Load more

Recommended publications
  • Page | 1 FINAL REPORT June 2019 Project Financed By
    P a g e | 1 ENI – European Neighbourhood Instrument (NEAR) Agreement reference No ENPI/2014/354-587 Increased opportunities and better living conditions across the Nistru/Dniestr River FINAL REPORT June 2019 Project financed by the European Union Final Report Support to Confidence Building Measures, 15 March 2015-31 December 2018 – submitted by UNDP Moldova 1 P a g e | 2 Project Title: Support to Confidence Building Measures Starting date: 15 March 2015 Report end date: 31 December 2018 Implementing agency: UNDP Moldova Country: Republic of Moldova Increased opportunities and better living conditions across the Nistru/Dniestr River ENPI/2014/354-587 Final Report (15 March 2015 - 31 December 2018) – submitted by UNDP Moldova P a g e | 3 Table of Contents I. SUMMARY .............................................................................................................................................. 4 II. CONTEXT ................................................................................................................................................ 6 III. PROGRESS UPDATE ................................................................................................................................. 7 3.1 BUSINESS DEVELOPMENT AND EMPLOYMENT OPPORTUNITIES ..................................................................................... 7 3.2 EMPOWERED COMMUNITIES AND INFRASTRUCTURE SUPPORT ....................................................................................... 8 IV. KEY RESULTS .......................................................................................................................................
    [Show full text]
  • Raport De Activitate
    CAMERA DE LICENŢIERE ÎN SUBORDINEA MINISTERULUI ECONOMIEI RAPORT DE ACTIVITATE Anul 2016 Chişinău CAMERA DECUPRINS: LICENŢIERE Nr. Denumirea compartimentului Pagina d/o 1.0 Realizarea obiectivelor de activitate ale Camerei de Licențiere 5 1.1 Activitatea de licențiere. Licenţele valabile 5 1.2. Eliberarea/prelungirea, reperfectarea licențelor 9 1.3 Eliberarea autorizațiilor pentru export/import în regim preferențial 14 14. Taxa pentru licență 14 1.5. Controlul în domeniul licențierii și colaborarea cu autoritățile 16 publice 2.0. Activitatea juridică 23 3.0. Extinderea accesului beneficiarilor la datele Camerei de Licenţiere 26 4.0. Serviciul „e-Licenţiere” 27 5.0. Consolidarea Ghișeului unic de licențiere. 29 6.0 Reingineria serviciului public de licențiere 30 7.0. Consolidarea capacităţii instituţionale a Camerei. 31 Managementul personalului și documentelor. 8.0 Probleme, dificultăți și bariere în realizarea obiectivelor, cauzele și 37 soluțiile aplicate pentru depășirea acestora 9.0. Obiectivele - cheie 41 Anexe la Raportul de activitate al Camerei de Licenţiere pentru anul 2016 Anexa nr.1 Activitatea de audit; 42 Anexa nr.2 Activitatea de evaluare a bunurilor imobile; 44 Anexa nr.3 Activitatea burselor de mărfuri; 46 Anexa nr.4 Activitatea cu metale preţioase şi pietre preţioase; funcţionarea caselor de amanet; 4 7 Anexa nr.5 Activitatea în domeniul jocurilor de noroc: organizarea şi desfăşurarea loteriilor (cu 50 excepţia monopolului de stat exercitat în condiţiile Legii nr.285-XIV din 18 februarie 1999 cu privire la jocurile de
    [Show full text]
  • Republica Moldova – 25 De Ani. Repere Istorice. Istoria
    Lucrarea a fost recomandată spre publicare la şedinţa Consiliului ştiinţific al Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan” (Institut) din 22 august 2016, proces-verbal nr. 14 Referenţi ştiinţifici: acad. Gheorghe Rusnac dr. hab. Nicolae Enciu dr. hab. Victor Juc Responsabil de ediție: dr. Didina Țăruș Redactor: Vitalie Ţurcanu Corectori: Elena Pistrui, Elena Varzari Coperta: Vitaliu Pogolșa Machetare: Valeriu Oprea Imagine pagina de titlu: Logoul „Moldova-25”. Autor: Simion Zamșa Logoul „Academia de Științe a Moldovei-70”. Autor: Vitaliu Pogolșa DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII Dragnev, Demir. Republica Moldova – 25 ani. Repere istorice. Istoria ştiinţei / Demir Dragnev, Constantin Manolache, Ion Valer Xenofontov ; ref. şt.: Gheorghe Rusnac [et al.] ; resp. ed.: Didina Ţăruş ; Acad. de Ştiinţe a Moldovei, Bibl. Şt. Centrală «Andrei Lupan» (Inst.), Centrul de Cercetări Enciclopedice. – Chişinău : Biblioteca Ştiinţifică Centrală, 2016 (F.E.-P. «Tipografia Centrală»). – 160 p. Bibliogr.: p. 157-158. – 300 ex. ISBN 978-9975-3089-7-7. 94(478)”1991/2016”+001.32(478) D 75 Lucrarea este elaborată în legătură cu aniversarea a 25 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova, 70 de ani de la crearea primelor instituții academice de cercetare și 55 de ani de la fondarea Academiei de Științe a Moldovei. Într-o formă comprimată sunt prezentate elementele simbolice ale statului, datele generale, reperele istorice și de istorie a științei, personalitățile care au condus Republica Moldova, membrii Academiei de Științe a Moldovei. În exclusivitate pentru istoriografia recentă se prezintă un tabel cronologic referitor la principalele evenimente din viața publică a Republicii Moldova pe parcursul a 25 de ani și evoluția științei din spațiul actual al Republicii Moldova în ultimii 70 de ani.
    [Show full text]
  • Participarea Comunitară În Regiunea Post-Conflict
    Participarea comunitară în regiunea post-conict Участие общин в регионе пост-конфликта Community participation in post-con ict region Participarea comunitară în regiunea post-conflict Участие общин в регионе пост-конфликта Community participation in post-conflict region Prezentare succintă, privind valorificarea surselor financiare oferite Fondului de Investiţii Sociale din Moldova de către Fondul pen- tru Dezvoltare Socială din Japonia pentru implementarea Proiectului „Participarea comunitară în regiunea post-conflict”. Краткая информация об освоении Фондом Социальных Инвестиций Молдовы финансовых ресурсов, предоставленных Японским Фондом Социального Развития для внедрения проекта «Участие общин в регионе пост-конфликта». Short presentation regarding the management of financial sources offered to the Moldova Social Investment Fund by the Japan Social Development Fund for the implementation of the „Community participation in the post conflict region” Project. 364.05+364.46 P 36 Fondul de Investiţii Sociale din Moldova în persoana dlui Boris Popadiuc, Director Executiv, exprimă mulţumiri Fondului pentru Dez- voltare Socială din Japonia, precum şi comunităţilor participante la valorificarea investiţiilor, cetăţenilor cu dragoste de meleagul na- tal, prezentul şi viitorul acestuia. Фонд Социальных Инвестиций Молдовы в лице Исполнительного Директора, г-на Бориса Попадюк, выражает благодарность Японскому Фонду Социального Развития, а также общинам, принявшим участие в освоении инвестиции, гражданам, любящим свой родной край, его настоящее и
    [Show full text]
  • Diaconescu E. Românii Din Răsărit – Transnistria. 1942
    EMIL DIACONESCU ROMÂNII DIN RAsARIT - TRANSNISTRIA - • - I A SI - INSTlTUTUL DE ARTE GRAFICE ŞI EDITURĂ ATH. GHEORCHIU -I942- www.dacoromanica.ro ROMANII DIN RASARIT TRANSNISTRIA - www.dacoromanica.ro EMIL DIACONESCU ROMANII DIN RASARIT TRANSNISTRIA - IASI- 1NSTITUTUL DE ARTE GRAFICE $1 EDITURA ATH. GHEORGHIU 1 9 4 2 - www.dacoromanica.ro PREFATA La rascrucea drumurilor, intre apus sirascirit, poporul roman, assezatIn calea tuturor rautatilora, a lost mutt mat primejduit in existentalid,de statele cresline protectoarea decat de barbarii pagania. Indeosebi intarireaimperiului moscooit si amestecul farilor in politica continentaM, au cons% tituit pentru not o permanents priinejdie. Turcii nu ne=-,au dis% local, in creme ce Rust( au robit mereu suflet si pcimant rop. manesc, intai pans la Nistru, apoi pans la Prat; iar bolyeoicii proectau sa treaca si mai departe. Lupta biruitoare, pe care cu marl sacrificiide sange o ducem in rasa 1.14 este o lupM nu numai pentru eliberarea pao mantului stramossesc si inlaturarea nelegiuirei comisa de U. R. S. S., prin forta, in vara anului 1940, ci 51 pentru asigurarea existentii noastre ca neam ; continuand totodata si traditia de lup.= Mtori pentru apararea cioilizatiei europene, aici la ppoarta ino oaziilora.In oecinatatea Rusiei Sooietice, care, in atitudinea ei politica, nu mai recunostea nici un let de tratatesiacorduri Internationale, probtema care se punea pentru not era cu adeo . °drat: a fi sau a nu fi. Dar armatete noastre oictorioase au desrobit si dincoto de Nistru sate de mii de Romani, careosi duceau catoarut oietii sub carmuirea bolseoica. Transnistriapamant romarzesc este astazi o realitate politica, iar Motdooenii din hotarele acestei prooincii se pot bucura si ei de soarete libertatii.
    [Show full text]
  • Cu Privire La Activitatea Consiliului Coordonator Al Audiovizualului Din Republica Moldova În Anul 2017
    Examinat și aprobat în ședința publică a CCA din 26 ianuarie 2018 prin Decizia nr. 3/11 Președinte CCA Dragoș VICOL RAPORT cu privire la activitatea Consiliului Coordonator al Audiovizualului din Republica Moldova în anul 2017 CHIȘINĂU, 2018 RAPORT PRIVIND ACTIVITATEA CCA ÎN ANUL 2017 CUPRINS I. ROLUL ȘI MISIUNEA CCA 3 II. COMPONENȚA CONSILIULUI ÎN ANUL 2017 5 III. ANUL 2017: MOMENTE DE REFERINȚĂ 6 IV. DINAMICA DEZVOLTĂRII PIEȚEI AUDIOVIZUALE 19 4.1. Piața audiovizuală în cifre și diagrame 19 4.2. Activitatea de licențiere 25 4.3. Activitatea de autorizare a distribuitorilor de servicii de programe 36 4.4. Problema licențierii în UTA Găgăuzia 41 4.5. Activitatea audiovizuală pe teritoriul regiunii transnistrene 42 4.6. Tranziția la televiziunea digitală terestră 46 4.7. Transparența proprietății mass-media 47 4.8. Politici de susținere a radiodifuzorilor în producerea programelor autohtone 48 4.9. Implementarea Strategiei de acoperire a teritoriului național cu servicii 51 de programe audiovizuale pentru anii 2016-2018 V. PROTECȚIA CONSUMATORILOR DE PROGRAME 57 5.1. Protecția copiilor 60 5.2. Respectarea moralității și demnității umane 68 5.3. Asigurarea echilibrului și pluralismului politico-social 80 5.4. Reflectarea campaniei electorale la referendumul local din 19 noiembrie 2017 85 5.5. Protejarea patrimoniului lingvistic și cultural-național 91 5.6. Asigurarea egalității de șanse și a accesului la serviciile de programe a 97 persoanelor cu nevoi speciale 5.7. Respectarea condițiilor de plasare a publicității 100 5.8. Respectarea Concepției generale a serviciului de programe 104 5.9. Neprezentarea informației solicitate de CCA 104 5.10.
    [Show full text]
  • Privind Modificarea Unor Hotărîri Ale Guvernului
    GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA H O T Ă R Î R E nr._______ din ____________________________________ Chișinău Privind modificarea unor hotărîri ale Guvernului ------------------------------------------------------- În temeiul art. 11 alin. (4) și art. 32 alin. (2) din Legea nr. 215/2011 cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 76-80, art. 243), Guvernul HOTĂRĂȘTE: Se aprobă modificările ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului (se anexează). Prim-ministru PAVEL FILIP Contrasemnează: Ministrul afacerilor interne Alexandru Jizdan Ministrul agriculturii, dezvoltării regionale şi mediului Nicolae Ciubuc Y:\007\ANUL 2018\HOTARARI\20851\20851-redactat-ro.docx 3 Aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. MODIFICĂRILE ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului 1. Regulamentul circulației rutiere, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 357/2009 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr. 92-93, art. 409), se modifică după cum urmează: 1) la secțiunea V din anexa nr. 3, lit. a) se completează cu următoarele indicatoare de informare: „ 5.571.1 5.571.2 Zonă de frontieră Sfîrșitul zonei de frontieră”; 2) la secțiunea V din Semnificația indicatoarelor rutiere și particularitățile de utilizare a acestora, lit. a) se completează cu pct. 5.571.1 și 5.571.2 cu următorul cuprins: „5.571.1 „Zonă de frontieră” – indică începutul zonei cu lăţimea de 10 km de la frontiera de stat către interior, de-a lungul frontierei pe uscat şi pe apele de frontieră, în care se instituie regimul zonei de frontieră în conformitate cu prevederile Legii nr. 215/2011 cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova.
    [Show full text]
  • ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ: Prin Reformare Spre Modernizare
    U N I V E R S I T A T E A D E S T A T D I N M O L D O V A Facultatea de Relații Internaționale, Științe Politice și Administrative Catedra Științe Administrative Aurel SÎMBOTEANU ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ: prin reformare spre modernizare Culegere de studii Chișinău, 2013 CEP USM CZU Recomandată spre editare de Catedra Ştiinţe Administrative și de Comisia de Asigurare a Calității din cadrul Facultăţii de Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative a Universităţii de Stat din Moldova Recenzenți: Constantin Solomon, doctor habilitat în științe politice, profesor universitar Igor Bucataru, doctor în științe politice, conferențiar universitar Sîmboteanu, Aurel. Administraţia publică: prin reformare spre modernizare: Culeg. de studii / Aurel Sîmboteanu; Univ. de Stat din Moldova, Fac. de Relaţii Intern., Ştiinţe Politice şi Administrative, Catedra Ştiinţe Administrative. – Ch.: CEP USM. – 348 p. Bibliogr.: p. 346. – 50 ex. ISBN 978-9975-71-349-8. 351/354(075) S 56 © Aurel Sîmboteanu, 2013 © USM, 2013 CUPRINS Prefață ................................................................................................................. 5 Preface .................................................................................................................. 6 Предисловие ...................................................................................................... 7 Reforma administrației publice și rolul personalului în desfășurarea ei ............. 9 Principiile autoadministrării în contextul democrației locale ..........................
    [Show full text]
  • Caracteristica Calitativă a Cadastrului Funciar Pe Terenurile Agricole La
    Agenfia Porprietati Publice a Republicii Moldova A Intreprinderea de Stat Institutul de Proiectari pentru Organizarea Teritoriului Informafia calitativa a cadastrului funciar pe terenurile agricole la nivel de UAT, raion, municipiu §i Republica cu situafia la 01.01.2021 Director tehnic V. Manalachi Pedolog principal G h. C eban Chisinau 2021 Nota Informativa I- . : r.ronnitate cu planul de activitate al ARFC çi Hotârîrii Guvemului nr. 554 din I r :o . 7, pentru aprobarea Planului de ac(iuni privind implimentarea Programului de ctds.-- -re çi sporire a fertilitápi solurilor pe anii 2017 - 2020, §i confonn planului de pKT- - mstitutului pentru anuí 2020, pe parcursul anului au fost efectúate lucrári de ner vare a listelor de soluri ín conformitate cu anexa 3 a „Regulamentului cu privire a . —.:nutul documentapei cadastmlui funciar general” aprobat prin Hotàrîrea Cxí' - — _lui nr. 24 din 11.01.1995, modifícat prin Hotàrîrea Guvemului nr.1261 din • i 1 2 >04 çi de vectorizare a arealelor pedologice utilizînd planul ortofoto çi curbele ar • ivel pentru 117 UAT din raioanele: Cahul (37 UAT), Cantemir (27 UAT), Floreçti | Ifc . AT), UTA Gàgâuzia (26 UAT), mun.Bender (1). ‘7 : odatá ín confoi*mitate programului de activitateal ARFC au fost efectúate avr-'igapi pedologice masive la scara 1:10000 pe terenurile agricole a 23 UAT din Soldàneçti (anii 2018-2019) çi 14 UAT din raionul Floreçti (anuí 2020). _ rezultat au avut loe schimbari în structura suprafe(ei solurilor pe terenurile tgrrole: total cercetate, erodate (slab, modérât çi putemic), cît si la note de bonitate ia .. nonderate atít pe UAT de nivelul I, cît çi pe UAT de nivelul II.
    [Show full text]
  • ANUARUL ARHIVEI DE FOLKLOR V
    ANUARUL ARHIVEI DE FOLKLOR v PUBLICAT DE ION MUŞLEA MONITORUL OFICIAL ŞI IMPRIMERIILE STATULUI IMPRIMERIA NAŢIONALĂ. BUCUREŞTI, 1939 ANUARUL ARHIVEI DE FOLKLOR v PUBLICAT DE ION MUŞLEA MONITORUL OFICIAL ŞI IMPRIMERIILE STATULUI IMPRIMERIA NAŢIONALĂ. BUCUREŞTI, 1939 PENTRU ORICE INFORMAŢIE REFERITOARE LA ACEST ANUAR, A SE ADRESA ARHIVEI DE FOLKLOF A ACADEMIEI ROMÂNE" SAU DIRECTORULUI EI, ION MUŞLEA, CLUJ, STR. ELISABETA NE, 23 (MUZEUL LIMBEI ROMÂNE). CUPRINSUL Pag. ION MUŞLEA, Ovid Densusianu folklorist i N. P. SMOCHINĂ, Din literatura populară a Românilor de peste Nistru 7 TRAIAN GERMAN, Tovărăşiile de Crăciun ale feciorilor români din i Ardeal ION BREAZU, Versuri populare în manuscrise ardelene vechi ... 79 EMIL PETROVICI, Folklor delà Moţii din Scărişoara III Bibliografia folklorului românesc pe anii 1936—1937 177 Raport anual (1937-38) 213 RÉSUMÉ DES ARTICLES 215 OVID DENSUSIANU FOLKLORIST în istoria culturii şi ştiinţei noastre, Ovid Densusianu va fi amintit întotdeauna ca unul din cei mai însemnaţi filologi. Ar fi mare păcat să nu se releve însă, în deajuns, şi deosebit de importantul rol pe care 1-a avut el în desvoltarea şi perfecţionarea culegerilor şi studiilor de folklor. Acest rol ne-am propus să-1 prezentăm în cele câteva pagini care urmează, pagini care constituesc în acelaşi timp şi omagiul adus de « Arhiva de Folklor a Academiei Române » celui care a fost un precursor şi, indirect, un luptător pentru realizarea ei. Preocupările pentru folklor le cunoaşte tânărul Densusianu încă din sânul familiei sale. în « Revista critică-literară » a unchiului său Nicolae, apar multe culegeri de poezie populară şi studii de folklor, unele datorite chiar directorului revistei.
    [Show full text]
  • Ghid Turistic. Nistrul De
    GHID TURISTIC NISTRUL DE JOS CZU 338.48:502.4(478)(036) M 78 Publicație finanțată din proiectul Măsuri de adaptare și reziliență la schimbările climatice și dezvoltarea instituțională în Zona Ramsar „Nistrul de Jos”, realizat cu suportul financiar al Agenției Austriece de Dezvoltare din fondul programului Austriac de Dezvoltare și Cooperare. Acest material nu este elaborat în scopuri financiare și poate fi descărcat de pe paginile web ale Asociației Obștești „EcoContact” și Societății Ecologice „BIOTICA”. www.ecocontact.md www.bioticamoldova.org www.lower-dniester.org Elaborator: Viorel Miron Fotografie: Anatolie Poiată, Viorel Miron Redactor de publicație: Tatiana Cociaș Coordonator de publicație: Natalia Guranda Toate drepturile asupra publicației date aparțin AO „EcoContact” și SE „BIOTICA”. Descrierea CIP a Camerei Naționale a Cărții Ghid turistic „Nistrul de Jos” / AO „EcoContact”, SE „Biotica”; elaborator: Viorel Miron; coordonator: Natalia Guranda; fotografie: Anatolie Poiată, Viorel Miron. – Chișinău : Ideea-Com, 2020. – 44 p. : fig., fot. color. Aut. este indicat pe vs. f. de tit. – Finanțată din proiectul Măsuri de adaptare și reziliență la schimbările climatice și dezvoltarea instituțională în Zona Ramsar „Nistrul de Jos”, realizat cu suportul financiar al Agenției Austriece de Dezvoltare din fondul progr. Austriac de Dezvoltare și Coop. – 300 ex. ISBN 978-9975-3314-1-8 Fotografiile cu copii sunt publicate cu acordul părinților. © Asociația Obștească „EcoContact”, 2020 ISBN 978-9975-3314-1-8 © Societatea Ecologică „Biotica”, 2020 2 Sat în lunca Nistrului Materialul de față prezintă o selecție a celor mai valoroase destinații de însemnătate istorică, religioasă, ecologică și turistică din Zona Umedă de Importanță Internațională Ramsar (în continuare - Zona Ramsar)* „Nistrul de Jos”.
    [Show full text]
  • Request for Proposals
    REQUEST FOR PROPOSALS Provision of Consultancy Services to Strengthen the Capacities of target Communities from the Left Bank of the Nistru/Dniestr River (Transnistrian region) SCBM Program Republic of Moldova United Nations Development Programme June 2015 1 Section 2: Instruction to Proposers Definitions a) “Contract” refers to the agreement that will be signed by and between the UNDP and the successful proposer, all the attached documents thereto, including the General Terms and Conditions (GTC) and the Appendices. b) “Country” refers to the country indicated in the Data Sheet. c) “Data Sheet” refers to such part of the Instructions to Proposers used to reflect conditions of the tendering process that are specific for the requirements of the RFP. d) “Day” refers to calendar day. e) “Government” refers to the Government of the country that will be receiving the services provided/rendered specified under the Contract. f) “Instructions to Proposers” (Section 2 of the RFP) refers to the complete set of documents that provides Proposers with all information needed and procedures to be followed in the course of preparing their Proposals g) “LOI” (Section 1 of the RFP) refers to the Letter of Invitation sent by UNDP to Proposers. h) “Material Deviation” refers to any contents or characteristics of the proposal that is significantly different from an essential aspect or requirement of the RFP, and : (i) substantially alters the scope and quality of the requirements; (ii) limits the rights of UNDP and/or the obligations of the offeror; and (iii) adversely impacts the fairness and principles of the procurement process, such as those that compromise the competitive position of other offerors.
    [Show full text]