Popp Nicolae M. Transnistria. Încercare De Monografie Regională

BIBLIOTECA REVISTEI 1943 "MOLDOVA NOUĂ" Nr..2

Dr. N I COL A E M. P O P P

.. : .. :

TRI~ \ , INCERCARE DE MONO GRA IL REGIO ALA

BUCUREŞTI

www.dacoromanica.ro Dr. NICOL AE M. POPP

TRANSNISTRIA INCERCARE DE MONOGRAFIE REGIONALA

BUCURESTI

1 943

www.dacoromanica.ro INTRODUCERE

Peimerntul Moldovei, cu velluriri largificununi de peiduri, cu stepe manoasefisenintiri de ape, se intinde §idincolo de undele molcome ale Nistrulul', i,n Transnis- trio. Tara de peste Nistru" este provincia din marginea reiseiriteanei a neamului romeinesc. Ea ocupti to reisaritfi opus spa(iul dintre Nistru fiBug, iar spre sud merge pond la tarmul math Negre. Singurul hotat mai put;in precis, deli in cea mai mare parte tot natural pe -cursuri de apei este lanord. Aiciurmeirefte cursul Nistrului pans in amunte de Moviltiu, de unde apuca -drept spre nord, pe par. Leadova, afluefit al Nistrului. -Unica por(iune de hotar conventional este intre localitatea Vierhovca pe Leadovafioraful Bar, pe par. Roy, afluentul Bugului. Dela Bar, care e inglobat Transnis- triei, hotarul se I,ndoaie in unghiu drept fi apucei in jos pe cursul Rovului, pond in avale de Braila Nouei (teirgul Brailov), to confluenta cu Bugul, din dreptul localiteitii Movileanca. De aici mai departe, e Bugul hotar. Intre aceste limite naturale fi simple, Transnistria ocupti o suprafatd de ca. 44.000 km.2, in' marime egalei cu Moldova dintre Prut fi Nistru.Desvoltata pe trei gra- de latitudine(46°-49°),nordulTransnistriei depti- fefte nordul restului Romaniei, intinzeindu-se peinei dincolo de cel mai nordic oraf romanesc de panel acum, Ho- tinul. Dat fiind cei Bugul dare peste tot un curs parole! cu Vistrul. dep6rtarea intre cele aloud fluvii can limiteaza

www.dacoromanica.ro Transnistria variath. Pentru acest motiv, la care se adao- gei fi altele cari vor fi areitate, dela inceput trebue felcutd o granituire intre cele doua parti principale ale provinciei. Axa principals a provinciei este orientate" NV-SE, ca fi direct is de curgere a celor cloud fluvii marginap. Dela Odesa panel la Bar e o distantei de peste 360 km. Se poate vorbi foarte bine de o Transnistrie de nord qi de o Transnistrie de sud. Limdta intre cele cloud pOrti intru totul distincte ale provinciei este mai curdnd o zone" de transitie de ca. 30 km, latime, deceit o simple" linie pe hart& Aceastd zone" e cuprinsd intre o linie la nord, care pleaca dela cotul Nistrului dela Molochi$ (nord Reimnita) fi se indreapta panel la cotul Bugului dela Savran,fio linie la sud,' care tine valea lagorldcului, afluent al Nis- trului, tae dealurile dintre BeirzutiBalta fi merge apoi pe Codima, pond la veirsarea acesteia in Bug. Zona aceasta:MolochipSavran $ilagorleic-Codima separd cele doua gull ale Transnistriei: Transnistria superioarA, cuprinsd intre cele cloud fluvii can curg aid paralel la o departare ,de 80 km. intre ele $i Transnistria inferioara, marginitei de acelea$i fluvii, dar mult mai distantate (litre de: la peste l60 km. Prin coturile dela Molochi$ ;i Savran, Nistrul se in- doaie spre sud, iar Bugul spre est, pricinuind astfel cu- prinderea unui teritoriu cu mult mai larg pentru partea meridionald a provinciei. intre aceste timite astfel descrise, Transnistria acoper?" un teritoriu care, dace face transitiaitntre vest $i est, intre lumea carpotica fi lumea fare" margini" a Eu- ropei reisaritene, inchide totuqi un spatiu al carui peimeint fi Villtel ometzeascei se integreazei perfect in spatiul geografic $i etnic romeinesc, de al carui destin este legatd.

www.dacoromanica.ro PARTEA I-a GEOGRAFIA FIZICA

CAPITOLUL I

TECTONICA

Privind Transnistria pe o harfa a Europei sud-esti- ce in raport cu Romania si cu Ucraina, prima impresie care to isbeste este ca fara de Romania, Transnistria este o provincie excentrica, pe cata vreme cu Ucraina ar 'A- rea ca face trup comun. Totusi ratiunea dupa care Trans- nistria e normal sä stea alaturi de Ucraina sau alaturi de Romania nu e o chestiune care sa fie rezolvata pe baza de estetica desenului unei harli. Este suficient sa cercetezi plasmuirea pamantului Transnistriei pentru ca prima impresie sa se modifice simlitor. Cand Rusii au venit pentru intaia oars ca stapani- ton ai Transnistriei, asta la 1792, imparateasa Caterina II, cu fina ei intuilie, a botezat pamantul acesta cu numele de Moldova nova". Ceiace intelegea ea prin Mol- dova noud", gandindu-se la populatia moldoveana a acestui linut, putem extinde not §i cu privire la cadrul fizic al lui. Problema care se pune dela inceput este urmatoa-

www.dacoromanica.ro 6 GEOGRAFIE FIZICA rea: data din punctde vedere morfologic §i. tectonic, Transnistria se leaga mai armonic cu relieful din dreapta Nistrului on cu cel din stanga Bugului. Observatorul-geograf, care venind din Carpati §i trecand Nistrul ar patrunde adanc spre rasarit, pan5 dincolo de Bug, ar ramane frapat de uniformitatea, de mo- notonia peisagiului, indiferent ce drum ar urma: fie dela Movilau spre Brat lay,. fie dela Tiraspol spre Vosnesensc. Cu exceptia Nistrului §i chiar a Bugului, cu vaile adanc incastrate in sol, ar ramane frapat de intinderea suprafe- lelor plane presgrate ici §i colo, mai ales catre sud de movile. Trecand Bugul, acela§ relief: inaltimile obse- dant acelea§i: in primul traseu 250-300 m. alt., In al doilea, Inaltimi pe jumatate. Dupe aceasta fugarA privire a intinsului solului, ar reie§i ca mai de grabs Mol- dova din Siret §i 'Ana In Nistru se leaga de Ucraina. Re- alitatea arata insa contrariul, cum. se va vedea. Cheia problemei sta in analiza tectonicei regiunei. 0 unitate tectonics precise o formeaza regiunea cuprinsa intre Siret §1 Bug. Este o regiune care morfologic are infati§are de podi§, iar structural este o platforms. Acea- sta regiune se sprijina la apus pe o alts unitate tectonics importanta: Carpa(ii, prelungiti pana in Siret prin Vor- landul for de aceia§; origine: Subcarpatii. Regiunea de podi§ sau de platforms dintre Siret §i Bug se sprijina la rasarit pe un masiv granitic strdvechiu, puternic framantat, pe care not 11 numim masivul ucrainian 1). Acest masiv iese la zi numai intre Bug §i Nipru. Cele dou6 rauri jaloneaza marginile lui. Bugul curge pe marginea interns a masivului, iar pe intreg parcursul de pe masiv are o vale bine calibrate, dar in acela§ timp §i bine sApata in masivul granitic. Niprul curge, dela Chiev In jos, pe marginea externs a masivului; aceasta Ii prici- nue§te o vale net asimetrica, cu malul drept abrupt §i dominnnd lunca cu peste 100 m., in timp ce malul stang

1), Cu numele de masivul ucrainian se intalneste in literature franceza si italiana de specialitate (cf. Camena d'Almeida si Gior- gio Pulle). In literatura german5, in speta la Suess si Bubnoff, este nunlit Blocul sau Borstal podolic (Siidrussische Steinplatte).

www.dacoromanica.ro TECTONTCA 7 e jos, plat si mlastinos. Masivul ucrainian represinta un fragment de munhi de incretire stravechi, tocii, apartinand Paleoeuropei, orientati NV-SE si cari in paleozoic trebue sa se fi infatisat cum vedem noi astazi Carpatii cristalini. Masivul ucrainian este orientat oblic fata de Carpati. Spre nord, cele doua unitati tectonice se apropie intre ele, cam pe linia Cernauti-Brailov, o departare mai mica de 200 km. le desparte. Spre sud insa, in masura in care Bugul se departeaza de Siret, masivul ucrainian se departeaza de Carpati, dat fiind ca cele doua rauri iii au albiile sapate in lungul unor zone de contact. . Cursul inferior al Bugului este la aproape 400 km., distanta in linie dreapta de Siretul de jos. Ina ltimile cele mai mari ale dealurilor podisului saul ale platformei dintre Siret si Bug sunt tocmai in regiunea unde cele doug unitati tectonice importante se apropie. In directia SE. directie in care masivul ucrainian se departeaza de Car- p* Ina ltimile scad. Spre NV, in Galitia, procesul se repeta, ca directie, in sens invers: in masura in care Car- patii se departeaza spre NV de masivul ucrainian. dealurile scoboara si apare depresiunea poloneza din axul Vistulei. Masivul ucrainian, in intregimea lui ca unitate tectonics, se compune din cloud parti: o parte descoperita, la suprafata: este masivul propriu zisdespre care s'a vorbit pans aci si o alts parte care-1 inconjoara, mai ales pe flancul de nord si vest; aceasta parte este mascata sub depozite mai noi, in deosebitertiare. Numai vaile mai adanci, cum e Nistrul, desvelesc temelia granitica a regiunei. Masivul ucrainian vizibil este mutt mai restrains in suprataid deceit masivul ucrainian mascat de depozitc mai tinere. Acesta din urma formeaza insa fundamentul regiunei nordice a Transnistriei si Moldovei. In zona de poarta larga sau de sea dintre Cernauti si Brailov, care represinta si zona de apropiere maxima dintre cele doua unitati tectonice menlionate, masivulucrainian se rea- zima in subasement pe temeliile Carpatilor. La nasterea acestora, curbura' pe care Carpatii nordici au facut-o la

www.dacoromanica.ro 8 GEOGRAFIE ERICA intrarea in Romania se explica tocmai prin isbirea valurilor orogenetice de masivul stravechiuucrainian pre- existent si a provocat strivireaVorlanduluicarpatic; aceasta a dus lasudarea Subcarpatilor de zona mun- toasa.

+ + + + + + + I + + + MeV O 50 1001 150 Km + + + + 1.4 + + + + + + + + Tarnopol 41419 + v. + + ka, -4. + + + Niliciu + e + + + + ++ 4rt + ++ + 4Qi + + + + + 4- + jrz + + + * + + + + + + + + + + it+ + + + + + +

Odeti Masivul grantic le suprarqa Crystallnul acoperit% da depozite twocena I lerpilor rokergf,`,'"/ [Mite* 'maim& moldo- podono ToOtry

Fig. 1. Schita tectonics a podi§ului moldo-podolic, dupa S. von Bubn2ff §i W. Laskarev. Cu toate ca valle cari brazdeaza masivul granitic in zona acoperita de depozite tertiare au diferite adancimi, se constata totusi ca temelia arhaica se afunda in masura in care se apropie de Carpati. In acest sens tre- hue inteles faptul ca Nistrul, la Iampol, in canionul lui, reuseste sa descopere granitele rosii ucrainiene, ca I'ru- tul intre Lipcani si Ripiceni nu atinge deck cretacicul superior, iar Siretul nu poate sa desveleasca nisi macar

www.dacoromanica.ro TECTONICA 9

baza sarmaticului. De altfelafundkrile tectonicedin fata zonelor cu efort orogenetic constitue un cazfiec- vent intalnit. Nu mai 'departe decattot in Romania, Carpatii sudici se manifests si ei asemanator cu Carpa- tii orientali. Cretacicul platformei prebalcanice care in dreapta Dunarii ocupa dealurile la 160 m. alt., pe chiar malul stank al fluviului cretacicul s'a ascuns sub oprt- tura de 70 m. grosime de aluviunidunarene.Intr'un sondaj la Filaret (Bucuresti), acela§ cretacicn'aLost descoperit nici macar la 1000 m. profunzime. Deci §i aici apropierea de Carpati duce la afundarea progresivA a formatiunilor mai vechi, cu nastere de geosinclinal. Prin analogie cu depresiunea getica, cum aLost numita depresiunea de Vorland a Carpajilor meridio- nali (V. Miliailescu) sau mai bine zis geosinclinalul dintre Carpati si podisul prebalcanic, credem foarte potrivit a numi depresiune sciticd, depresiunea de Vorland a Car - pajilor orientali sau mai exact zona geosinclinala dintre Subcarpatii moldovenesti si masivul ucrainian. Toata regiunea coprinsd intre cutele carpatice din dreapta Siretului si ivirile arhaice dela Bug este, dupti cum s'a mai aratat, o regiune de podis sau de platforma (in sens structural) 1). Aceasta regiune se compune dintr'un pachet de strate neogene, neincretite sauslab deranjate in zonele periferice ale ei si solidar inclinate spre S si SE, asa cum arata si cursurile consecvente ale apelor principale. Panta stratelor este mai repede (led t panta morfologica; asa se explica dece in directia SSE se trece treptat dela orizonturile inferioare ale mediteranului, la mediteranul II si apoi la sarmatic, pentru ca in partite sudice ale podisului sau platformei sä ramana dominant pliocenul §i in cele din urma in zona litorala chiar cuaternarul. Grosimea depozitelor noi. si din ce in ce mai noi, creste tot in directia SSE. Estc directia in care se merge spre depresiunea marii Negre (Senke des Schwarzen Meeres'' la Bubnoff). 1). Platforma ruseasca in genere nu trebue privity ca ton: tabulara simply asa cum o considera Philippson (Fr. Machatschek : Landerkunde, p. 212).

www.dacoromanica.ro 10 GEOGRAFIEE FIZICA

Este imposibil ca vorbind de regiunea de platforma sau podis dintre Carpati si masivul ucrainian sa putem separa ca unitate tectonics Transnistria de restul Moldovei. Daca se poate face totusi o separatie, aceasta se face transversal pe cursul apelor. Tot nordul acestei regiuni de platforms sau podis, pana la o linie care pornind dela sud deCernauti ar urmari maiul drept al Nistrului pand la Ramnila, iar de aci, in arc de cerc, ar cadea pe Bug la Vosnesensc, se poate separa tectonic de restulaceleias mari unitati.Aceasta portiune nordica e asezata pe temelia granitica aaceluia§ masiv ucrainian, si tine atat cat se intinde aceastale- melie straveche. Noi recunoastem aceasta regiunenor- died sub numele de platformapodolica.Tortonianul din aceasta regiune, ca si depozitele cu mult mai vechi, deschise de erosiune, in canioanele Nistrului si ale afluenlilor sai, ca si posilia nederanjata a acestor strate pe toata adancimea lor, a Indrituit pe cerc,etatorii germani, ca vorbind de aceasta regiune s'a numeasca Die gall- zische Tafel". La sud de linia mentionata, pe toata porliunea de desfasurare a sarmaticului si pliocenului, care nu mai are fundament arhaic, sau poate Inca nedescoperit,si pana la linia de separatie Intre pliocen si cuaternar, se- desvolta porliunea cea mai intinsa a acesteizone de platforms sau podis. Indiferenta fala de cursul Nistru- lui,aceasta portiune se intinde din valea Siretuluide mijloc si pana la Bug, la Vosnesensc si constitue ceiace not numim podiqul moldnveriesc propriu zis1). Tectoniceste se poate susline o separatie Intre platforma ,podolica si podisul moldovenesc, in legatura cu raporturile for respective cu scutul arhaic; morfologiceste task aceasta separatie e inexistenta. Pentru acest motiv, not referindu-ne la regiunea de dealuri dintre Siret Si Bug le numeam regiune de platforms saupodis. Tot pentru acest-motiv, literatura de specialitate nu s'a fi- 1). Numele de podis moldovenesc atribuitpiunei por(iuni de- teren de dincolo de Nistru Isi are justificarea dac5 ne ttanclim ca tocmai in aceasta regiune se constata mai mares raspandire a ele- mentului moldovenesc (recte romhnesc) dincolo de Nistru.

www.dacoromanica.ro TECTONICA 11 xat Inca asupra unei denumiri definitive a regiunei. In sfar§it tot pentru acest motiv regiunea colinard in spe- lapoate fi numita la fel de bine sau platforma podoli- co-moldava sau podiml moldo-podolic. Trebue 1nsd sa se recunoasca in aceasta regiune de dealuri ca esteo parte nordica cu anume caracterespecificeei nu numai de profunziune (granitele), dar §idesuprafata (canioanele) §i ca este §i o parte sudica cu larger ra's- pandire a sarmato-pliocenului. Conchizand, din punct de vedere tectonic ajungem la desprinderea urmatoarelor unitati naturale: Ia apus de Siret, arcul carpatic, cu cununa sa de dealuri de incretire, admirabil individualizat. Dela BuglaNipru, masivul ucrainian, un scut arhaic Intepenit. La mijloc, intre aceste cloud unitati tectonice §i prin raport cu ele, se afla o zona de depresiune tectonics; ea este continuarea spre NV a insa§i depresiunei marii Negre. Morfolo- gice§te, dar numai fald de Carpati, tinutul de dealuri de podi§ dintre Siret §i Bug poate fi privit ca o depre- siurie. Inca in comparatie §i cu. regiunea care o m'argine- §te la rasarit, acest termen este impropriu, De aceia not am atribuit regiunei un alt nume ca mai potrivit deck acela de depresiune, fie ea tectonics. Data fiind scaderea nivelului dealurilor catre S §i SE, deci morfologice§te, dar nu §i lard Insemnate teme- iuri tectonice, intreaga zona de dealuri poate fi separa- ta in mai multe subunitati. Fa§ia de nord, atat cat podi§ul zace pe o temelie granitica formeaza platforma podolica. Toata partea centrals §i cea mai Intinsa a podi§ului propriu zis o formeazd podi ?ul moldovenesc. In sfar§it fa§ia de sud, din lungul marii Negre §i cantonata mai ales pe cuaternar, formeazd ceiace am numit campia poptica sau litorard, despartita prin Nistru in doud regiuni cari numai ca apelativ istoric se diferentiaza In- tre ele: Bugeacul Ia vest §i ledisanul la estde Nistru. Numai inaltimile eisub 150 m.justified' numele de campie atribuit zcsnei de litoral, cacimorfologice§te §i tectonice§te, campia pontica nu este deck prelungirea fireasca spre mare a podi§ului moldovenesc.

www.dacoromanica.ro 12 GEOGRAFIE FIZICA

CAPITOLUL II

CONSTITUTIA GEOLOGICA, STRUCTURA

In cercetarile sale asupra vaei Nistrului,Th. Vas- coutanu §i-a putut da seama de structura tabulara, nederanjata in decursul intregului trecut geologic, a podi- §ului moldo-podolic. Mari lacunestratigraficesepard intre ele paturi de diferite varste,ramase neincretite. Singurele mi§cari cari se fac vadite in viata deVaud azi a podisului sunt miscarile pe verticalA, pozitivesi negative, de aceia§ amploare sau de intensitati diferite, miscari epirogenetice, uneori chiar compensatorii. Aces- tea din urmd, miscarile isostatice, vor fiavut loc cu o- cazia ridical" §idesavarsirii ridicarii sistemului carpatic. Existenla for se demonstreazilprin afundarea spre Carpati a temeliei granitice si ingrosarea In aceia§directie a sedimentelor mai tinere de deasupra.Existen- ta rniscarilor epirogenetice se deduce din Inclinarea intregei stive de strate catre sud. Miscari de schimbarea nivelului marin, mifcari eustatice, cu repetate transgresiuni si regresiuni, combinate cu miscarile de sol, com- plied' §i mai mult evolujia morfo-tectonics a regiunei. Lacunele stratigrafice §i discordantele unghiularede- nota aceasta. Iata dupa Th. Vascautanu serierea paturilor cari compun platforma podolicei. Transe a. impre- sionanta a Nistrului, de 150-200 m. adancime, a permis cercetarea intregului profil1). Fundamentul este dat de granitele rofiiprecam- briene de tip finlandez, Insatite de gneisuri si diorite. Ele apar partial pe fundul tuturor canioanelor Nistru- lui §i afluenjilor sai, dela frontiera Transnistriei, pans mai jos de Iampol. Blocurile imense de granit pe cari apele Nistrului le spalil in fata local'tajei, foarte nimerit numita Praguri, sunt de un pitoresc deosebit.Des- chiderile cele mai frumoase sunt in v. Mural a. 1). Th. Viiecflufanti: Silurianul din basinul moldo-podolic, An. Inst Geol. vol. XV, Bucuresti 1930.

www.dacoromanica.ro CONSTITUTIA GEOLOGIjCA 1:4

Deasupra granitelor rosii urmeaza fisturile gresoa- se siluriene, asemanatoare ca facies §isturilor verzidin Dobrogea. Intreg canionulNistrului,pans mai jos de Soroca, spala aceste §isturi. Peretii stancosi ai vaeise datoresc lor. Pe §isturi se astern conglomeratele lsi gresiile cretacicului mediu, deschise in chip de polite, totinvalea Nistrului pang aproape de Camencasipe uniia dina- fluenliiski. Prima mare lacutna stratigrafica este aceasta: dela silurian la cretacic. In vremea mesozoicului inferiorsi mediu platforma podolica a fost exondata. Urcand in seria stratigrafica seconstataabsenta integrals a paleogenului 1). Acesta nu apare decat spre regiunea Bugului de mijloc. Rolul pe care sarmaticul 11 are in platforma podohca de a forma acoperisul stivei de strate care mascheaza temelia granitica, la rasarit de Bug se pare a-1 avea paleogenul, 1ntrerupt numai pe vai,can descopera precambrianul, aicimult maia, proape de suprafata. A doua mare lacuna stratigrafica, deci a doua epoch' continentall a platformei podolice este din cretacic pang la tortonian, cu exceptia unei porjiunide Tanga Bug. Argilele tortonianului au cea mai redusa desvoltare. Sunt in schimb primele formatiuni dintre cele citate pang aci cari ocupa interfluviile, deli nu au o grosime prea mare. Ele sunt cantonate intre Prut§iNistru,in tinutulHotinului.Separe ca nordulTransnistriei nu -este atins de tortonian. In schimb o desvoliare mult mai frumoasa, deli nu la suprafata ci doar pevai, are buglovianul, acoperit pretutindeni de sarmatic;cu un fades caracteristic, acelas pang la Bug: calcareco- chilifere. Buglovianul, pentru vaisi sarmaticul, pentruin- terfluvii, sunt singurele formatiuni geologicecomune. atat platformei podolice, cat §i podisului moldovenesc. 1). cf N. Popp: CongresuI dela Soroca, Bul. Soc. Reg. Geogr, tow. LIV, BucureVi 1936.

www.dacoromanica.ro 14 GEOGR.AFTE FIZICA

Toate depozitele mai vechi decat buglovianul §i legate de temelia granitica apartin exclusiv platformei podolice. Tot ce e mai nou deCat sarmaticul nu se gAse§te exclusiv cleat in podiml moldovenesc propriu zis. Dupd sarmatic, etajele pliocenului se succed cu re- gularitate. Dela nord de latitudinea Tiraspolului,sar-

TRANSNISTRIA Herta Geologies

0 25 SO 75 100 Km.

SORQCA

Legenda

Cuaternar CRISINA Dacian Meotic + Sarmatic TlGHIN Sarmatic

IIIIIIIIIOligocen 111111111111111 Silurian Eocen Sist cristaline

Cretacic nDiabase.gramte CET ALBA M.Neagrh Fig. 2.Dunk' harta geologica a Romaniei (1: 1.500.000 si 1; 500.000)siharta hidro - geologi, a a guvernaman- tului Cherson de N. A. Sokolow. maticul inceteaza de a mai forma interfluviile §i trece in vai. Locul lui ii is meoticul. Cu acest etaj peinterflio- viise terming podi§ul moldov9tesc. Predominanta sarmaticului §i a meoticului a piimis separarea unui pod4 sarmatic §i a unui podi$ meotic al Moldovei (fig. 2).

www.dacoromanica.ro CONSTITUTIA GEOLOGICA 15

Odata cu trecerea meoticului in vai §i ocuparea interfluviilor de damn (ponticul lipse§te ?) se intro intr'o noud .unitate a marei depresiuni dintre Siret§iBug: campia litoralet. Cam la 30-40 km. departare de mare, dacianul trece §i el in vai, impreuna cu levantinul, care are o desvoltare superficiala extrem de redusa, deoarece e mascat mai pretutindeni de loess. In multeparli, faleza cu care se terming uscatul spre m. Neagraeste constituita tocmai din calcarele fosilifere daciene, foarte cunoscute sub numele de calcar de Odesa. Pe alocuri baza falezei o formeaza insu§i sarmaticul.Ex.: faleza ela sud de Odesa, din regiunea Fontanul Mare. Din repartitia formatiunilor geologice de suprafa- -ta §i adanc, cari constitue podi§ul moldo-podolic, sunt de tras cateva concluziuni. 1. Din paleozoic fi panel asteizi regiunea n'a suferit nici o mifcare de incretire, singurele mi§cari de sol re- zumandu-se la isostasii on basculari 2. Privity pe suprafatei intinscl, panto geologicei este mai accentuata decat panta morfologicei,indirectie N-S. A§a se explica .dece cu cat ne deplasam dela nord la sud intalnim rote totmai tinere §i dece formatiuni cari la inceput constitue palaria dealurilor, roman apoi apanajul talvegurilor. Continuand §1 mai spre sud, stratele respective dispar §i din vale, care cu toata adancimea nu le mai poate atinge. Un foarte graitor exempla ni-I da valea Nistrului §i limanele din regiunea Odesei: meoticul care acoperea dealurile mai inalte dela NE de Tiraspol, dispare inainte de a atinge tarmul marei, pe o linie oblica fats de mare (S de Cetatea Alba N de 0- vidiopol Cuialnic la 25 km. departare de mare). 3. Privite pe supralete restranse, stratele se Infeiti- path' orizontal. De aceia o vale cu cat este mai adanca, cu atat poate sa desveleasca paturi mai vecfii. Tipica este din acest punct de vedere tot valea Nistrului §ivai- leafluentilor sai podolici.ValleafluentilorNistrului ^unt cu atat mai adanci cu cat sunt mai apropiate de punctul de confluents. A§a se explica dece vai carii§i

www.dacoromanica.ro 16 GEOGRAFIE FIZICA

au obarsiile in sarmatic, sfarsesc prin a desveli depozitele !Ana la siluric si chiar precambrian 1). 4. Ca dovada ca prin transgresiuni marine de dif e- rite intensitei(i au luat naflere cel putin, depozitele mai noi, depozitele de cuverturei ale podimlui moldo-podolic, este faptul ca neogenul apare spre SE, deci spre m. Neagra, cu grosimi din ce in ce mai mari. Trebue subliniat si aici ca, nisi ca geologie, Trans- nistria nu poate fi tratatil separat de restul Moldovei.

CAPITOLUL III

MORFOLOGIE

1) Generalitati. Din punct de vedere tectonic, podisul moldo-podolic are o extensiune mai mare decal 'Ana in.granitele Romaniei si Transnistriei. In afara de cele treilimite precise ale sale: Carpatii, teirmul marii §1 Bugul, la NY_ se intinde pana la o linie care pornind din Carpati, ar uni orasele Haliciu siTarnopol, pana laisvoarele Bu- gului. Aceste limite, astfel precizate, ar ingloba urmatoarele provincii istorice: Moldova toatei (cu Basarabia si Bucovina), Pocufia adica teritoriuldin nord-vestul Ceremusului si Transnistria, dincolo de frontiera actua- hi (rani Leadova), in prelungire fireasca tot pand la Ha- liciu. Aceasta mare unitate tectonics coreTundeunei tot atat de maii unitati morfologice,ceiace inseamng ca." aceastil regiune astfel limitata poate fi privita ca o regiune naturals, avand toate caracterele can dectirg de ad. Morfologiceste, relieful regiunei dintre Carpati Si Nistru se continua nestingherit s,i dincolo de acest fluviu. Caracterul de podis tectonic si morfologic al acestei re- 1). cf. Harta geologicA a Romanieifoile 3 a si 3 h, scara 1:500.000 si Harta geologica a partii europene a U.R.S.S., scara 1:7.500.000

www.dacoromanica.ro MORFOLOGIE 17

giuni justifica larga predominanta a formelor plane, in coborire domoala, nu fara destule neregularitati, in di- reclia apelor principale, adica spre SE. Inaltimile cele mai mari ale Intregului pod:q se gasesc in regiunea Cernauti: la vest de ora.5 este cota maxima: 540 m. §i la nord de el, o alts cola': 516 m. 0 crupa de inaltimi mai mari, cantonata pe zonatorto- niana (peste 450 m.), se desprinde din Carpati, in directia Storojinet-Cernauti-Cernauca. Ea desparteinchipul acesta basinul cursului superior at Prutului .0 o parte din cel al Nistrului, Pocutia propriu zia, cu Inaltimi mult mai modeste; sub 400 m. chiar. In nici un singur punct la nord sau est de Nistru nu este atinsa macar Inaltimea de 500 m. 1. Pocutia. Pocutia sau Tara din colt" represinta spatiul dela poalele Carpatilor pana la Nistrul podolic. Spre rasarit se Intinde pana la crupa de Inaltimi de 500 m., iar la apus pana la o alts crupa de Ina ltimi cari pe la vest de Stanislau coboara In forma de sageata pana la Haliciu. Pocufa nu este altceva decat o zona de sub munte, acolo unde platforma podolica vine In contact direct cu muntele, prin absenta Subcarpalilor. Caracteristica mor- foiogica a Pocutiei este data de marile acurnulari de pie- te§uri carpatice, randuite in imense conuri de Impra§- tiere turtite qi Ingemanate Intre ele, Incat au format un piemont care estompeaza contactul brusc dintre munte §i platforma. Ape le cari au creiat aceste conuri sunt, sau erau, culese in cea mai mare parte de Nistru, care pe la marginea Pocujiei curge prin an1ul situ caracteristic. In partea superioara a Poculiei, Nistrul joaca rolul unui rau de margine, culegator al apelor carpatice. Prin Indoirea arcului muntos spre SE, Nktrul implicit se departeaza de Carpati, rolul sau fiindu-i acum luat de Prut. §i acesta curge o bucata ca rau carpatic de margine, pant!' ce ie§ind din Pocutia, suferii §i el acea§ soarta ca §i Nistrul. Din dreptul Cernautilor spre SE, un alt rau 2

www.dacoromanica.ro 18 GEOGRAFIE FIZICA trece la rand: Siretul, care nu -i mesa cedeazrt rolul, deoarece se pAstreazil. pang. la caprit paralel cu muntii1). 2. Podiful Podoliei de vest.Dupe Poculia, tinutul piemontului carpatic, a doua unitate naturalspodisu- lui molf-lo- podolic o formeazgt podiful Podoliei de vest. Prin Podolia de vest, care a dat numele platformeigipo- disului homonim, se intelege regiunea mrirginita la sud de Nistru, la nord de cumpana apelor dintre Nistrusi Bugul polonez, iar la vest se Intinde pans la Liov. Sin- gura limits mai putin preciseeste cea de riisiirit; aid trece de Camenita Podoliei, dar n'atinge in nici un caz actuala frontiers a Transnistriei. Astfel delimitate, Po- dolia occidentalsse infatiseazrt sub forma unui podis cretacic, care se odihneste pe soclul granitic striivechi si este la randu-i acoperit de miocen. Carateristica morfologica a Podoliei de vest este urmiltoarea: panta morfologica, conformil cu panta stratelor, des final imi cari scad dela 450 §i 400 m in NV, la 350 si 300 m in SE. Marginea ridicatil a plikei de calcare miocene deasupra basinului puternic adancit §i mItistinos at isvoarelor Bugului polonez ii dg. un aspect de cuesta viguroasrt, cu o denivelare de aproape 200 m. Aceastil coasta, in lungul eareia alearga cele mai mari ltimi ale Podoliei de vest, iar pe ele limits nordica a basinului Nistrului, poartil numirea locals de Go logory. Isvoarele . Bugului polonez stau la 270 m. alt. lute° regiune de campie netedasi mlastinoasil,Mergand spre SE, urmeazsa coasta abrupta Gologory; dupes ce o esca- ladezi atingi o g.lta suprafata neteda de podia, cu 180 in. mai sus si nemlIstinoasil. De atci din Gologory pornesc spre sud, paralel,toji afluentii Nistrului:Zlota Lipa, Stripa, Seret, Zbiuci, Smotrici etc. (fig 3). Fates de valea foarte adancill a Nistrului chiar sub 150 m. alt. abs. afluentii lui pe masurii ce se apropie de colector au vai tot mai adanci. Matematic, la fieca-.:e din afluentii ssi distingpm trei portiuni ale cursului. De 1). cf. N. Popp: Din morfologia Carpatilor polonezi, Bul. 8. R. Geogr. tom. LINT, Bucureti 19,36.

www.dacoromanica.ro MORFOLOGIE 19 remarcat ca In Podolia interfluviile ocupg suprafatado- minantil a terenului; vaile iii rezervA spatii foarte subtiri. Ei bine, in cursul superior, afh.entii NiArului au valea la suprafata podisului; pentru acest motiv, vaile for sunt adesea.mlastinoase on fac salba de lacuri 1). Cursul for e suficient de rectilin. In cursul niijlociu, vaile incep sa" se adanceasca, iar cursul for sä devina usor sinuos. In cursul inferior, vaile iii desavarsesc adancirea, iii com-

0 20 40 604n, .1 I V 0 HINIA _,L._;.1., Lioy% ?ir ,04 ° soi".-; e 04 7 St ICA r-5t n 'es ..1: 60L --1 Ternopol .

M4,nev

1 EZI Reg carpatica

2 I I Podis cretack .. . . . 3r7Cutuarul Nistrulut -. . . . Cernauts . 4 61E11E. Canion of/ , . .. 5 '2 To/try 0,04.Cuesta lLs '1' 7 Ass. Conuri de impristiere Fig. 3. Pocutia §i Podolia de vest (partial dupa E. de Martonne) plecteath meandrele incatusate si desvelesc cretacicul sau chiar temelia granitica. La fel ca Nistrul, si afluentii lui formeaza canioane in adevaratul inteles al cuviintului, adica vsi adanci, cu meandre incatusatei spate intr'o

11. De notat ca isvoarele Bugului polonez stau lute° campie ml4tinoasa. Aici numai vaile stint ml4tinoase; podi*ul e uscat.

www.dacoromanica.ro 20 GEOGRAFIE FIZICA structure tabulara; acesttip de vale estenumit local iar" Aspectul de podi$ netedi uscat, cu vei progresiv adeincite spre Nistru, formeazei caracteristica morfologiei Podoliei de vest.Specificul local este ccmplectat §i de cateva forme de relief minor. Astfel prezenta gripsurilor tortoniene da nastere pe alocuri la mid fenomene car- slice, un fel de adancituri marunte In forma de palnie, numite popular verteby". Sunt apoi calcarele dure co- raliene, toltry", cari sparg netezimea podisului. Cei mai importanti toltry se aliniaza dealungul unei creste rectiline, ridicata cel putin cu 50 m. peste podi§ si care pornind din fata Hotinului se indreapta spre NNV pcmu la nord de Tarnopol. Aceasta creasta formeaza un recif al marilor calde miocene. Dace acumuleirilede pietriquri formau specificul Pocutiei, podiful tabular intrerupt de toltry scoate in evi- dentei invidklualitatea Podoliei de vest 1). Alaturi de Po- culla §i de Podolia de vest,restul podisului moldo p3- dolic, deci §i Transnistria,se inscriu cu altecaractere specifice, deli coprinse in aceia§ familie de forme. 3. Platforma podolicel. A treia imitate geografica a podisului moldo-podol'c este platforma podolicei propriu zisel. Ea ocupg toata Transnistria de nord, iar din vechea Moldova numai valeaNistrului, aproximativWalla la cumpana de ape dintre Nistru de o parte §i Prut-Raut de alta '). Trecerea de"a Podolia de vest la pla forma podo- hog se face pe nesimtite, a§a ca tinutul Movilaului se a- seamana suficient cu regiunea retina dela NV (Podolia de ve t), in timp ce restul platformei tinde spre o asp- manare mai accentuate cu podi§ul m3ldovenesc, Caracteristica m9rcolcg'ca aplatformeipodolice este urmatoarea: spre deosebire de unitittile morfologice 1). cf Max Frrederirhsen: Polen in Handbuch d. geogr. Wis- senschaft si E. de Mar(ohne: La Pologne in Geographie universelle, vol. IV. 2). Transnistria de nord, ca unitate morfologicg, se suprapune aproape exact platformei podolice pe care o depaseste numai spre SE, in spre Bug.

www.dacoromanica.ro MORFOLOGIE 21 anteri3are, constituite integral din cate o panta monoclinala §i anume: la Pocutia spre NE catre Nistru *i la Podolia de vest spre SV tot catre Nistru, platforma podollcn se infatiseaza ca un acoperis Wait de cases, cu doua pante slabe, avand la .margine cate un jghiab colector al apelor ce se scurg Pe acest acoperis. Creasta a- coperisului arficumpana de ape dintre Nistru §i Bug. E o cumpanii relativ simelricafates deNistru §i Bug, ce coincide §i cu Inia final imilor maxime. Altitudinea cumpenei de ape descreste catre SE, solidar cu panta ce'or douii povarnisuri ale raurilor de margine. Punctul cul- minant al platformei podolice §i in acelas timp al Trans- nistriei este cota 365, dela sud de gara Bar. Cumpana apelor Nistru-Bug se termingla cota 285, langa satul Brosteni (SV de Balta). Tot aici InceteazA nu numai platforma podolia dar chiar Transnistria nordica. Diferenta die nivel de 80 m. intre cotele extreme ale cumpenei, esa- lonate pe o distanla de 175 km. des o pantA foarte slabs, d..numai 0,5 % °. Datorita aspectelor deosebite pe cari valea Nistrului le are fates die valea Bugului,gicele doua versante, cari privese spre cele doua rauri, se deosebesc intre ele. Ca si panes ad, si in platforma podolica Nistrul se menfne cu aceleasi caractere de vale in canion; in plus aici e si mai adanc. Talvegul lui coboarra dela 70 m. !a 30 m., printr'o regiune in care platforma scoboarrt dela 280 m. la 220 m. Adanemea de minimum 150 m. a vAei a trans- mis aceste adancimi mari i afluentilor Nistrului. Bine inteles ca acestia §i -au croit Valle dupes ace'easi criterii ca*iin Podolia de vest. Datorita \Tailor adanc Incastrate in sol, atingAnd unele Ins4terneliagraniticg, platforma are aspecte de podif malt, neted$iuscat, cam ca. Podolia de vest (pl. I). Cu totul altfel se presintru" povarnisul din spre Bug al platformei podolice. De aceias inalrme in valoare absoluta cai povarnisul nistrian, povarnisul din spre Bug este diferit ca peisagiu.Explicatia vinetotdela rani principal, Bugul, care aici curge chiar pe soclul granitic (in aceasta parte masivul uccainian e la zi), are o vale

www.dacoromanica.ro 22 GEOGRAFIE FIZICA mult mai putin adanca decal Nistrul, deli are o panta mai repede ca el. Talvegul Bugului, intre Movileanca§i Savran, trece dela 230 m. la 98 m. fatil de ace;asiplat- forma cu inallimi cari scad dela 300 m la 200 m. Deci adancimea Bugului este pe jurnatate cat a Nistrului; desigur si efectele de erosiune vor fi reduse. Afluentii Bugului au vai largii putin adanci; fundul p' -at al acestora e mliistinos; de multe on raurile formeath salba de lacuri. Aceste caractere le au chiar si cei mai importanti afluenti, cum ar fi Dohna, Savranca etc. Din aceasta cauth, versantul spre Bug al platformei podolice are mai mult aspectul unei cdmpii joase in raport cu raurile §icu ondu!ari largi,cleat aspectul unui podis. Fattt de orientarea NV-SE pe care o au cursurile paralele din platforma podolica ale Nistrului§iBugului, a- fluentii pe stanga a= Nistrului sunt dirijati N-S, in timp ce afluenlii pe dreapta ai Bugu!ui au direct' a V-E. Pen- tru acest motiv, linia de cea mai mare panta coincide cu insai cumpana apelor, simetric orientate printre Nistru si Bug. Data fiind panta monoclinala a stratelor, conforma cu panta morfologica evident ate de linia de cea mai mare panta, afluentii Nistrului au veil consecvente, ai Bugului vai subsecvente. De aici, marl diferente in morfologia vailorcelor doua versante.Diferenta spo- reste dach se tine seams de nivelul de bath local foarte scoborit la Nistru, mult mai putin adancit la Bug. Wilk afluentilor Nistrului sunt simetrice, strimte, addncii au meandre9. Valle afluen(ilor Bugului, din potriva, sunt asimetrice cu coaste pe malul drept, sunt largi, relativ putin adancistdestul de rectiline. Asimetria vailor se datoreste subsecventei;tot din aceasta cauza unii afluenti ai Bugului, din sus de Savran, au cursuri in baioneta. Acestea sunt suficiente caracteredeosebi- toare pentru ca adaose celoraratate la interfluviisä

1). Trebue observat ca aciancireagimeandrarea vailor acestora creste progresiv cu apropierea de Nistru (cf. forma vailor din Po- dolia de vest).

www.dacoromanica.ro MORFOL 0 GIE 23 complecteze imaginea aspectului bifacial al morfologiei platformei podolice. 4. Podiqul moldovenesc. Podisul moldovenesc propriu zis are o extensiune mult mai vasta decat platforma podolica pe care o continua la sud. El se intinde din valea Siretului pana la Bug. Suprafata lui e departe de a mai avea regularitatea platformei podolice. Dar si in podis, spatiul dominant este ocupat tot de formele plane, asezate insa la mai multe nivele. Raurile cari brasdeaza N-S podisul, ca §i dea'urile dintre aceste rauri, au inaltimi diferite.Se constata totusidi nu exista raporturi dela cauza la efect Intre reteaua hidrograficasi interfluvii. Basinele raurilor nu sunt Inca adaptate la talvegul colectorului; sunt asa dar ca varsta mult mai tinere decat epoca in care diferitele nivele ale interfluviilor au fost netezite. Se poate afirma§isustine disarmonia din- Ire morfologia dealurilori morfologia vailor. SA notam acum altitudineala care raurileprinci- pale intra in podisul moldovenesc i inaltimea dealurilor dintre acesterauri, in lungullinieiPascani-Ramnita- Olviopol. Vaile:Siretul: 220 m, Prutul: 50 m, NistruP 25 m, Bugul: 65 m. Dealurile: E Siret (Dealul Mare) 550 m, V Prut (stepa Jijiei) 180 m, E Prut (stepa Baltilor) 200 m, V Nistru 300 m, E Nistru 250 m, V Bug 160 m (fig. 4).

6 0 550. _ Pan fa SO IS 100 Km 00 9?nerala 0 25 .511a a 400 ti

300 co 220 200 ilor 180 C. 200 leo co 100 65 25 25 0, Fig. t. Transect schematic pe linia Pfi§cani-Ramnita-Olviopol Din aceste cifre se pot trage cateva concluzii: 1. Desi cel mai adanc rau nu este la rasarit (Nis-

www.dacoromanica.ro 24 GEOGRAFIE FIZICA trul), totusi cele mai marunte dealuri suntacolo, pe Ynalul Bugului. 2. Desi Prutul este mai pu(in adanc decat Nistrul, totusi dealurile cari ii margine:x sunt chiar ca altitudine absoluta mai mici. 3. Ce!e mai mari inaltimi,nu numai dinpodisul moldovenesc, dar din intreaga regiune moldo-podolica, sunt in Dealul Mare din stanga Siretului; cola maxima este 568 m, !a NE de Dolhasca. Este clar ca In linii generale podisul moldovenesc are nu numai o panta N-S, ciiuna V-E. De aceia linia de cea mai mare panta priveste spre SE, catre Bug, deli nu Bugul este cea mai adanca apa a podisului.Inalti mea maxima a dealurilor dintre Siret$iPrut are 568 m, sie in vest, langa Siret. Inalimea maxima a dealurilor dintre PrutsiNistru are numai 420 m, dar e tot in vest, aproape de Prut. Inaltimea maxima a dealurilor dintre NiArugiEug ca-e Ala; 303 m, sie tot in vest,langa Nistru. In morfologia podisuluimoldovenesc seconstata mai multe discrepante. Prima s'a analizat: lipsa oriciiror raporturi de corelafie intre ada'ncimea valor fi intdfimea dealurilor. A doua discrepanta e to urmatoarea:cum- puna apelor dintre diferitele basine fluviale este asime- tricet, fiind in mod obisnuit mai apropiata de raul din vest, chiar cand dealurile strabatute pans acolo sunt mai inane in est. SA !u5m cumpenele pe rand si sa le anali- zam. Cumpeina Siret-Prut: raporturi normale Siretul mai sus deck Prutul; dealurile in pantil continua dela Siret spre Prut; este deci normal sa fie cumpana mai a- propiata de Siret, prin Jijia. Cumptina Prut-Nistru asimetrica, mai apropiata de Prut prin Rata; raporturi in parte normale; e normal ca Nistrul fiMd mai jos decal Prutul sa-sifi desvoltat basinul in paguba Prutului, dar nu e normal ca O. fie cumpana langa Prut, cand dealurile cele mai inalte sunt langa Nistru. Cumptina Nistru-Bug, tot asimetrica, mai apropiata de Nistru prin Codima; raporturi anormale = Bugul sta

www.dacoromanica.ro 'of N. M. PoppitTransnistria PLANSA I

1 Ova 1 , N. TRANSNISTR1A 4 ..,

...... ,... 8/WI/a l'c. ... . ' C.s A , ..::. t

.,....1 ---.. (7 Er'... Huta Oro-hidrografica r.S.,tr) i . 4' Tulein,_,..? -,

I. VII . l, .,, --1 ------0 'S..' s.... ., -1.:'''' ...-...... 100 Km :-: ''''':' '1j4 ':AJIL; a----; 1). ---,46. 4.1.,\ \I,3f-')-y ; ..,..;,..ss r ...t" r...4zt , ....ts I /,, ..'''' \ ^-- 011-.1 4 ' ... j,),(if ,< .7 i' . ,-12;;;N,j,"'', s..)i -,_ ,4gif ___.,____,...,-----....,z....q=1_,--s11?a....-_ r( dliu,9 f ,-- ' ,, .------,7=---- ' - I <, .... '.--.,_ ?, fl-QIIA,V"', li . ,-..s-'

icolaev 0 Chisinau a.

Pozitia geografica a Transnistriei

100 2.00 Km

1_%manul P.r u 1 u I

ODESA

--'s - t Brasov. Ovidio N Bura)REST I Cet. Alba

www.dacoromanica.ro . MORFOLOGIE 2 5

mai sus ca Nistrul §i totusi cumpana lui e mai apropiata de Nistru. Din cercetarea acestor trei cumpene reiese limpede ca reteaua hidrografica e mult mai Canard decat morfologia interfluviilor.Furs sa tine seama de nivelul de baza local (respectiv talvegul colectoruluil reteaua hi- drogratica se desvolta mai mult in partea in care raul a asit o panta conforma cu stratul.Panta morfolcovcd este ccvforma cu panta structured, iar desvoltarea basinului unui rau e conforma cu panta morfolog'cd. Aces! caz de adaptare la structure evidentiaza prospetimea retelei hidrografice care nu s'a putut Inca realiza dupe legile erosiunei (Nistrul §i Bugul excepteaza dela aceasta

re,rul'il, Este suffeient ca o cruna de dealurisaaibe o panta oarecare, ca imediat apa curgatoare sa se scurga pe aceasta pants, chiar clad', la capatul pantei Intalneste un rau nu prea adanc; ex.: Bugul. Nu e=te Insa sufi- dent ca un rau sa fie adanc spre a avea afluenti importanti, daces panta structurala nu-1 sprijina; ex.: Nistrul, versantul din est. Cumpana apelor dintre Prut §i Nistru, in p'atforma podolica, e mai aproape de Nistru, cu toate ca acesta din urrna e mai adanc. Cumpana apelor dintre Nistru si Bu- gul polonez, la nord de Gologory tot in platforma podolica, e mai aproape de Bugul polonez, deli acesta e §i mai adanc. Explicat'a e simplest, setie ca nfmriaptarea dintre morfologia \Tailor si a dealurilor e un fapt notoriu in Intregul podis moldo-podolic. In platforms podolica, raurile citate curg V-E; stratele sunt insa inclinate N-S. Panta structurala mai mare este spre Prut, de aceia cumpana este impinsii Tanga Nistru, indiferent ca 'acest rau se gaseste mai jos ca nivel. Idem pentru Nistru in raport cu Bugul polonez. Aceste schimbari de positie a cumpenelor de apa dintre raurile principale din platforma po- dolled si acelea§i rauri dinpodisu! moldovenevc sunt functie de raportul dintre raul principal si panta stratelor.Totdeauna panta stratului e hotaritoare in stabilirea positiei unei cumpene de apii. Prutul, Nistrul si Bugul, cari in platforma podo'ica

www.dacoromanica.ro 26 GEOGRAit MICA formau un fascicol de rauri destul de apropiate intre ele, in podisul moldovenesc,i cu cat se apropie de mare, Cu atat se departeaza tot mai mull unul de altul. Aceasta ingadue ca rauri venite direct din spre mare sa se insinueze printre raurile principale. De aceia in podisul moldovenesc nu mai exista o cumpana Prut-Nistru, ci daud cumpene, una spre Prut §i alta spre Nistru; printre ele se intercaleaza ca mai important basinul Cogalnicu'ui. Nu mai exista o cumpiina Nistru-Bug,ci doua cumpene, una spre Nistrusialta spre Bug; printre ele se intercaleaza tot ca mai important, basinul Tiligului. Este interesant de observat ca punctul de intreitil cumpand dintre Prut §i Nistru, prin intercalarea rauluiCogalnic si punctul de intreita cumpiina dintre Nistru .i Bug, prin intercalarea Tiligului, sunt totdeodatasi punctele cele mai Inane ale intregului podis.Acestea sunt:masivul Cornetilor, intre Prut-si Nistruimasivul Tincaului, intre Nistru si Bug. Nlasivul Cornestilor si al Tincaului formeaza doug punctie de divergenta a apelor cari, asemenea siroaelor scurse dintr'un burete bine ImLibat, se indreapta in diferite directii. Aceste dealuri masive sunt incununate de paduri. Din cele aratate se desprinde specificul morfologic al podisului moklovenesc in comparatie cu ce!elalte regiuni inconjuratoare Si mai ales cu platforms podolica. Dela Nistru pang in Bug aici mai departate intre ele sunt mai multe cumpene de apa. Dealurile sunt mai mai-unte $i atacate din trei parti de ape:din spre Nis- tru, din spre Bug sidin spre mare; de aceia dealurile au fost imbucatatite incat suprafetele de podis neted $i inalt, atat de familiare platformei podolice se transforms dare sud inteun podis ceva mai valurit. Interfluviile se subtiaza prin largirea vailor, deli vaile sunt mai putin adanci (ca a!titudine relativa). In platform(' podolica, rourile, cel putin afluentii Nistrului, erodau mai mult li- near, adeincinduli albiile. In poclif, rourile rod mai mull lateral, Icirginduli albiile. Afluentii pe dreapta ai raurilor principale din po- moldovenesc, fiind viii subsecfente, sunt si asime-

www.dacoromanica.ro MORFOLOGIE 2 7

trice, presintand desfasurari de coaste tot pe malul for drept. Citam numai un singur caz:Codim 7, afluentul Bugului. Dupti intercalarea raurilor alungite regresiv din spre mare, afluentii Prutului, Nistrului, Bugului,se imputi- neaza, cea mai mare parte a spatii!or interfluviale, fiind drenate direct spre mare, Afluentii subsecventi ai raurilor principale dispar cu totul. In podisul moldovenesc, loessul incepe sa castige in importanta; data se mai adaoga depozitele pliocene friabile, atunci e u§or de inteles cum ape'e torentiale, mai ales de \Tara, pot provoca rape adanci, adevaratevrigiluni, unele ramificate, forinand un feel de midi depresiuni. Ace- stea sunt atat de raspanditele ,,balca" (uvraghi ale Ru- §ilor; exists nenumarate catune ce poarta un atare nume din pricina asezarii lor). Podi§ul, intre Catargi si Worms, se infati§eaza ca o campie netedil, asemanatoare Bugeacului $i de, picata de rarile vai de directie NV-SE. Ea se continua si la fasarit de Bug, cu acelea§i caractere. Regiunea iii justifica numele de podi§ numai and o privesti din valea adancita a Bugului sau a Nistrului-. 5. COmpia litorala. Ultimii 50-60 km. din spre mare ai podi.ului moldovenesc se pot desprinde ca o unitate geografica aparte: ccimpia litorald. Este greu de precizat Linde inceteazil podi§ul propriu zis §i uncle incepe campia. Trecerea se face gradat. Geologiceste s'a admis ca §esul pontic incepe acolo unde pliocenul cedeaza locul cuaternarului cu loess. Morfologiceste, s'ar putea considera inceputul campiei acolo unde interfluviile scad sub 100 m, alt. Pe nesimtite, trecand dela podi§ la campie, reteaua hidrograficii se transformil intr'o serie de vai paralele, largi, cu fundul bine calibrat .si plat. Se stabile§te o per- fecta conformitate intre panta structurala §i cea morfologica.Ultimii kilometri in spremare, la majoritatea acestor vai mint transformati inlimane.Vaile, a§a de ramificate in interiorulpodisului moldav, aidse gru-

www.dacoromanica.ro 28 GEOGRAFTE FIZICA peazg, incat spatiile largi §i netede ale interfluviilor din Podolia se intalnesc din nou totmai langa mare, cu diferenta ca aici vaile sunt mult mai putin adanci §i foarte largi, dar cu acelea§i maluri abrupte, caracteristice ce:ei mai mari Orli a podi§ului moldo-podolic. Campia pon- ticii se terming brusc deasupra marii, retezata de mare, printr'o falezg de ca. 40 m. inaltime. Descrierea facuta pang aci se refers la intreaga zona litoralii, dela Prut §i Dungre pang la Bug: acela§ farm cu falezg, acelea§i vgi cu limane. Singura deosebhe consta in numele istoric al acestei campii: campia Bugeacului, dincoace de Nistru, Iedisanul dincolo. Caracterele de stepa ale campiei litorale cum vor fi aratate mai departe apar cu intreg cortegiul Ion de forme de detaliu. Ca forme negative, sunt un fel de depresiuni circulare sau a'ungite, mici, asemanatoare cro- vurilor; sunt a§a numitele bliuda". Ca forme pozitive, dar mai mari decat in Bilrilgan, sulmq obi§nuitele movile sau gurgane. Daca formele negative sunt de origine na- turalg, in schimb gurganele, tumulii sau moghilele sunt fgcute de cm. E'e represintg sau mormintele capeten'ilor popoarelor de stepa, sau marcheazg drumurile mai des bgtute de nomazi Marea unitate morfologicii dintre Carpati §i masivul ucrainian, care este zona tabulara a podi§ului moldo- podolic, se desparte dupil cum s'a araitat in mai multe unitati naturale : 1. POCU'J'IA, un glacis detritic aplecat dela poalele Carpa(ilor dare Nistru; 2. PODOLIA DE VEST, un podif cretacic in panto structuralii u§oara spreNistru, ridicat§i sculptatIn forma de coasts spre nord; 3. PLATFORMA PODOLICA, o zona interflttpiala Nistru-Bug, cu aspectde podi$ maltfi tabular pe clina spre Nistru, cu aspect de compie in velluriri largi fi vai mltiginoase pe clina spre Bug; 4. PODISUL MQLDOVENESC, o zone!' complexel 1). A. von Schweiger-Lerchenfeld: Zwischen Donau and Kau- kasus, Wien 1h87.

www.dacoromanica.ro MORFOLOGIE 29 de dealuri fi veil desfdprate cu aceleafi aspecte dela Si- ret ptind la Bug; 5. In fine CAMPIA LITORALA, prelungire fireasca $iestompatei a podiph4i moldovenesc, terminate la mare prin falezd1ilimane. Ultimele trei regiuni naturale compun Transnistria. Descrierea morfologica a ei nu poatefi socotita terminate mai inainte de a analiza aspectele morfologice ale marginilorei7valea Nistrului, valea Bugului §i tarmul marl. In Mare'e Atlas Sovietic se gasesc doua her i gen'- rale: harta geomorfologic'd §1 harta cuaternarukii. Aceste harti sunt interesante de semnalat prin caracteristica ce o dau regiunilor ce compun Transnistria. Din punct de vedere geomorfologic, cea mai mare parte a provinciei noastre de peste Nistru, nordul §i centrul ei, 'Ana la linia Tiraspol-Vosnesensc, e definite ca o regiune ridicatei, cu un relief de erosiune bine contwat; totul acoperit de formatiuni loessoide" (cuaternare) 1). Partea sudica a Transnistriei e o ceimpie ;loath din afara zonei glacFare". Aceste caracterizari slujesc la intelegerea repartitiei depozitelor cuaternarului. E foarte instructiv de privit pe o harta a cuaternarului limita extensiunei sudice a glaciatiunii maxime (Riss). Ghelarul a coborit mult spre sud (49° lat.) In regiuni'e &primate: valea Niprului,valea Donului;in schimb s'a retras din fala regiunilor mai ridicate, pe cari nu le-a putut Incaleca: masivul ucrainian §i platforma podolica de o parte, masivul Voronej de alta. Din ace to pricini, Transnistria ramane In afara zonei &- dare. Este in IntregimeInsa coprinsa In zona de in- fluentil glaciarg, prin depunerile eo!ice cuaternare aster nute acolo. Harta sovietica a cuaternarului ne Infatiseaza In- treaga Transnistrie, ca §1 Moldova toatil de altfel, aco-

1). cf. Geomorfologiceskaia karts evropeiskoi ceasti S. S. S. R nr. 101 din Bol§oi Sovetskii Atlas Mira, vol. 1, Moskva 1937.

www.dacoromanica.ro 30 GEOGRAFIE FIZICA peritrt de depunerile pleistocenului superiors: loess, argile locssoide si argile ale epocei Wiirm" 1). Luncile cursului inferior, cam dela Dubilsari, respectiv Savran, in jos, sunt ocupate de depuneri aluviale cilacustre postglaciare" 2). In aceastil din urma categorie e figuratii lunca Dunarii, ca si a Prutului(spre deos,e- hire de a Nipruluii). In sfarsit cliteva suvile din jurul limane!or dela marea Neagra stint formate din denuneri marine ce n'au lost acoperite de loessurile epocei Wiirrn". Doar masivul Cornestilor, din dreapta Nistrului e dat ca acoperit de formatiuni eluviale cu pietrisuri". Dana se admite repartitia generala a depozitelor cuaternare la suprafata intregeiTransnistrii, atunci morfologia cuaternara a regiunei e usor de stabilit. Ana!iza morfologicrt a vilei Nistrului va contribuila precizarea acestei afirmatii. 2). Valea Nistrului. 1. Descrierea vaei. Cea mai rasariteanrt apri carpa- tier' actualrt, Nistrul, iii trage isvoarele din Carpatii prt- durc:A. Cu exceptia primilor kilometri de curs propriu zis superior prin munte cei peste 1400 km. lungime ai fluvite_ui sunt folositi de Nistru ca sa curgii a- proape numai printr'o zonil de podis. Pe tot acest parcurs se pot deosebi mai multe sectoare. Sectorul superior al Nistrului tine dela iesirea din munte (la Stari Sambor) pans mai jos de Haliciu, la vAr- sarea raului ZlotaLipa. In aceasta portiune, Nistrul curge prin mifocul unei largi depresiuni de Vorland, preelun- gitii spre NV, prin depresiunea Sanului. Desi la depia- 1). Cu privire la cronologia cuaternarului si a originei inter- glaciare a loessului, iata parerea majoritrifii cercetatorilor rusi, exprimata de Fr. Marhalschek (Das Belief der Erde, I-er Bd., p. 213}: Die Chronologie des Eiszeitalters wird heute von der Mehrzahl der russischen Forscher im Sinne einer viermaligen vereisung darge- stellt,wuzu ausser verschiedenert Interglazialbildungen name:Mich die fliedernug des ukra:ni.chen Lossesin vier Horizonte durch drei fossite B 'den and Verwitteiungshorizonte sowie Terrassen- schotter an den grossen Stromen Siidrusslandi gefiihrt hat". 2).cf. Cetverticintie otlojenia evropeiskoi ceasti' S. S. S. R. nr. 100, Bolsoi Soy. Atlas Mira, vol. I, Moskva 1937.

www.dacoromanica.ro MORFOLOGIE 31 tare de 1000 km. de mare, totusi aceasta depresiune prin mijloculsifundul careia curge Nistrul, se afla la o altitudine de 200-250 m. Patul Nistrului se afla !a suprafata acestei depresiuni. Datorita acestui fapt, casipantei foarte. recluse a fluviului, caracteristica vaei Nistrului in acest sector, este un curs mlastinos. Aceastil situatie se tran,mite si la afluentii lui, earl formeaza fie salba de lacuri(afluentii depe stanga),fiealbii despletite$i cursuri divagante (afluentii depe dreaota). Sectond mijlociu al Nistrului e coprins intre Zlota Lipa3tgura Iagorlacului. Este portiunea cu partea cea mai pitoreascil a vaei lui. Incatusat intre maluri de 200 m. Inaltime, caracteristica vaei Nistrului, in aceasta regiune, este data de canionul cu impresionante meandre adancite al lui. De!a Haliciu in jos, Nistrul s'a inctalat pe platforma podolica, a carei temelie graniticil veche a jucat pe verticals in epoci mai recente. Ca urmare a acestui joc pe verticala a luat fiinta canionul, cu vadite caractere de vale antecedent& In locurile in cars, prin su- prasapare, Nistrul a atins insa i temelia granitica sau macar carapacea ei siluriana, ca intre ZalescicstSoroca, fundul canionului are aspecte de vale epigenetica. Datorita miocenului necutat care justificanu- mele de platforma atribuit Podoliei avand panty u- soara spre SSE, basinul Nistrului a devenit asimetric, ca de altfel al tuturor raurilororientate inaceias direc- ie cu el (ex.: Prutul). De aceia, singurii afluenti importanti ai Nistrului adica cei depe stanga au vaiin- trutotul asernanatoare Nistrului:canioane strimte vu meandre Incatusate ce pot atinge soclul arhaic. Intr'o singura parte, si anume dela Vadul Rascu 'A- na la Iagorlac, canionul Nistrului e lipsit demeandre, incat valea lui se transforms intro adevaratil transeie, dar la fel de adanca si de strimta ca si In portiunea cu meandre. Cursul cu meandre al Nistrului, atat desi- nuos, este in trei puncte deosebit de intortochiat;rani se rasuceste aproape in loc. Aceste trei puncte sunt:1) la Nipiev, chiar in locul unde Nistrul se asterne pe scu-

www.dacoromanica.ro 32 GEOGRAFIR FIZICA tul podolic; 2) la Ustia, mai jos de Camenita Podoliei §i 3) la Soroca. Cu toate meandrele, diferenta de nivel cea mai pronuntata la Nistru este tocmai In aceasta portiune; aici Nistrul coboara peste 150 m. intre cele doua cape;.e ale sectorului mijlociu. CanionulNistruluitine atata cat Nistrul curge pe platforma podolica; imediat ce fluviul trece in podi§ul moldovenesc, caracterele vaei lui incep sa se modifice. Sectorul inferior al Nistrului tine dela gura Iagor- lacului pans la liman. Aici talvegul este foarte jos: sub 40 m. alt. abs.; de aceia panta este extrem de slabs §1 cursul regularizat. Se disting doua subsectoare: primul dela Iagorlac la Tiraspol, al doilea dela Tiraspol la li- knan. ' In prima parte, valea se menhine cu acelea§i caractere ca §i in cadonul propriu zis, dar progresiv tot mai atenuate: canionul nu mai este nici a§a de strimt §1 nici h§a de adanc; valea incepe sä se largeasca, fundul ei la fel; panta se domole§te; numai meandrele se mentin. Aici chiar se gase§te cel mai mare §i mai frumos mean- dru al Nistrului: meandrul dela Vadul lui Voda, al ea"- rui lob are o lung:me de aproape 40 km. Domolirea pantei face ca dela Dubasari in jos, Nistrul sä care numai cu greutate pietri§uri, §i in special la ape mari; o- bi§nuit transportsni ip; delaTiraspol in jos nu mai poate transporta nici macar atat. Para" la Tiraspol, valea Nistrului s'a transformat in de ajuns, pentru ca toate caracterele de canion sadis- para: meandrele §i valea adanca §1 ingusta. Ceiace caracterizeaza valea Nistrului intre Tiraspol Si liman este o vale larga de mai multi kilometri,cu fund plat§i inundabil, plin de Emarcuri §i brate parasite. Prin mijlocul acestui pat atat de larg, ridicat numai cu cativa metri deasupra marii, Nistrul actual §erpue§te lute() albie cu aspecte de rau minor. Lunca lui e to a§a de desvoltata cu mult peste posibilitatile normale ale unui fluviu ca Nistrulactual

www.dacoromanica.ro iV. M. Popp: Transnistria PLANSA II

fib v /tau Valea Nistrului 277

10 20 30 40 50 Km 1: \\Icl')J1 0 316 Soroca41g(r)Z

316 SIY Ji Camnca 257 t 283 11111111111111 4,(00 t2 t3 261 1 1 ') Jj 152 :; ,..../ I t t5 i 7 nits 265 Val in canon

216 112 Valea alblel majore ZU LI 207 e

120 , Ri zzs ; Dubasarl

,;qtigoriopot Po, Vadu/ Jul Vodi 4( r...,7,, I 156 SV .154 -" 6 1.1.Murafa 71U°F 300 004 Itistru1 V.Trestio3 NE ;14irenovca 200 In rn, 100 s. s' 0 om righ in

Akstrul 30, V D Mateutului D Soloncendor Harjeu 2001 31 in os

700 013

a m mama

IlISV Nistrul 11.Turuncloc NE zoo ao VI dlanesti Le'ra)4. Troitca Lunca Nistrului so 13

qI Cuaternar,/oess pi Naafis M ETorfonian (gresii) X' Grande rosh tit213 Terase m3 Sarmatic CE Cretacic mediu precambrIene 105 p3 Darian (calcar) Mb Buglovian Si Sisfuri siluriene Cet. Alba \ 0 500 1000m 5*, ' Exag.Y10 24 .3 Profile: I Canionul asimetric' al Nistrului in regiunea cu meandre; II Canionul Nistrului in regiunea cu curs rectilin; 111 Lunca larga si inundabila a Nistrului In avale- de Tiraspol. www.dacoromanica.ro MORFOLOGIE 33 este prelungirea fireasca a limanului. Luncamlasti- noasa a Nistrului, In sus pana laTiraspol,seamana mai mult cu fundul unui liman de curand venit in contact cu aerul si care n'a avut Inca vremea sa se svante complect. Marginile acestei lunci sunt subliniate de maluri abruptesirectiline, Inalte de mai multe zeci de metri. Dela Inaltimea lor, podul neted al podisului moldovenesc doming, ca si in dreptul limanului, valea perfect calibrate a Nistrului. Trei sectoaresifiecare atat de deosebite aleNis- trului: sus, vale larga in forma de culuar, cu albia la nivelul solului si fundul mlastinos; la mijloc cheie, cu. in- fatisare de canion adanc, ingust §i sinuos; jos, vale do- minate de maluriabrupte, cu luncalarga, calibrate, prin mijlocul careia Nistrul constitue un simpul acci- dent.. Ultimil 40 km. ai acestei vai cu lunca larga sunt acoperiti de apele tulburi ale limanului.

2. Terasele Nistrului. Dupe cum s'a aratat, ceiace formeaza specificul morfologic al intregului podis moldo-podolic sunt formele plane §i etajate.Mai multe su- prafete de erosiune si terase se interpunMirecotele culminante ale dealurilor $i fundurilecele mai adanci ale vailor 1). 0 insuficienta cunoastere a terenului (zona interfluviilor) §i lipsa unuiauxiliarcredinciosin hartile existente ne Impiedeca a semnala altfel decat In- tamplator prezenta suprafetelor de erosiune. Nu tot acelas e cazul in ceeace priveste terasele.Primul exemplu ni -I da Nistrul, la elucidarea teraselor caruia a contribuit recent d. C. Bratescu 2).

1). La I iraspol si Dubasari, deasupra vireiNistrului, dar cu vre-o 30-411 m. sub culmea principals a dealurilor (adev5rat Gipfel- flur) am observat o sprancean5 de podis lath' de vreo 10 km. Spre r5sarit, ea se intinde aproximativ pfina la linia Gliikstal-Grebenesti. Are o pant5 usoara in direciia SSE, identica cu a talvegurilor si a dealurilor. Coboara dela IRO m (Dubasari)la150 m (Tiraspol). Indiferent dace represinta o terase Malta a Nistrului sau o supra- fal5 de erosiune, in tot cazul ea corespunde unei forme ciclice (dealurile depe malul drept al Nistruluirarnanpermanent mai Inalte). 2). C, BrIflesru : Contributiuni la cunoasterea viii Nistrului, Bul. S. B. G. torn. LIX. Bucuresti 1941.

www.dacoromanica.ro 34 GEGG RAKE FIZICA

Data fiind adancimea vaei Nistrului in raportcu zero-marin, repetatele schimbarialenivelului marii Negre (cf. mai departe) au avut urmari asupra evolutiei vaei Nistrului. E clan asa dar cavaleaNistrului 'fare aceia§ vechime pe intreaga ei lungime. Tot atat de clar este ca valea Nistrului dela Tiraspol in jos este cu mult mai recenta decat valea Nistrului dela gura Ia- gorFacului in sus. Problemele ce se pun in leggtura cu evolutia vaei Nistrului sunt urmatoarele: 1. Formarea canionului, 2. Formarea vaei cu lunch §i 3. Formarea teraselor. Toti cercetatorii sunt de acord ca Nistrul este un fluviu vechiu, cel putin din sarmaticul superior, dar a carui lungime a variat in cursul epocelor geologice, dupa locul unde se afla larmul oscilant al m. Negre. In ce priveste varsta canionului, parerile sunt impartite.L. Sawicki pleacd dela ideia ca deoarecelhstratigrafia pliocenului lipse§te termenul pontic, rezulta ca in acea epoch geologicd podisul moldo-podolic treceaprintr'o faze continentals Puternica regresiune marina pon- tian6 s'ar datora in large masura miscarilor de born- bare ale scutului podolic din acea vreme. Nistrul pre- existent varstei pontice, a trebuit sa-si adanceasca valea tocmai in portiunea in care raul strabate platforma po- dolicd. Astfel a luat nastere canionul Nistrului. Dupg C. Bratescu, canionul Nistrului nu este mai vechi deck cuaternarul. Teracele cari insotesc canionul dovedite pe baza orizonturilor de 1Gess a fi contemporane epocelor glaciare,varsta cuaternaraa canionului pare si ea demonstrate. D. C. Bratescu descrie un numar de 5 terase, cari se pot urmari §i in afara canionului. Acestea sunt: ti = Togatinul (Gfinz), ca 75 m.; t2 (Mindel), 50-60 m. alt.; t3 = Mdlde§ti (Rissl terasa cea mai importanta 38-44 m. alt.; t4 = Tighina (Wfirm I), 18-22 m. alt.; t5 = Soroca (Wfirm II), 5-9 m. alt. I). cf. Ludomir Sawicki :Sur la stratigraphie du loess en Pologne, Krakow 1923.

www.dacoromanica.ro MORFOLOG7 3 5

Prezenta acestor terase-, ca §i desfa§urarea forpe intregul parcurs al fluviului, demonstreaza ca Inca dela inceputut cuaternarului, Nistrul exista ca atare. Nimic nu mtirma insa §i existenta Nistrului intr o laza anteri- oara cuaternarului. Chiar data in vremea aceia el n'ar ii avut canton, trebue admis totu§i cao parte din apele carpatice §1 apele platformei podolice aveau un colector principal in toate epocele pliocenului; acesta nu putea fi decat Nistrul. Cercetand Nistrul in profile transversale §i in pro- fit longitudinal se desprind cateva fapte caripledeazd pentru o vechime suficient de mare a acestei vai: 1. Astfel deasupra canionului (mai ales Inregiu- nea Ramnita) se schiteaza un fel de larga inflexiune a reliefului, care n'ar putea fi altceva decat urmele unei vechi vai a Nistrului, de varstd. cu s;gurantd plio- cella, chiar admitand canionul ca nefiind anterior cuaternarului 1). 2. Valea Nistrului e foarte adanca in comparatie cu toate celelalte vai ale podi§ului moldo-podolic. Si nu numai atat, dar profilul sdu in pants extrem de slabs este cu excep ;ia catorva puncte perfect regularizat. Dela Hotin §i Vaud la mire, pe distanta de ca. 800 km, abia coboara 100 m. (pl. II). Adancimea nu numai a canionului, dar a viii in general, cat mai ales uniformita'xa profilului longitudinal, chiar §i in regiuni unde Nistrul traverseazd roci rezistente, obliga admiterea pentru Nistru, a unui curs vechi. Singurele rupturi de pants mai pronuntate sunt credem in largd mdsurti datorite contactului intre formatiuni geologice de rezistente deosebite. Astfel ruptura de pants dela Praguri (cotele 50-45) apare in locul unde pentru un moment Nistrul atinge temelia granitica precambriand in prezenta §isturilor siluriene cari be acoperd. Apoi ruptura de pants dela Cosmin (cotele 41-35) este in preajma locului unde Nistrul trece depe §isturile siluriene pe gresiile cretacicului mediu. 1). cf. nota 1 dela pag. 34.

www.dacoromanica.ro 36 GE9GRAFIE FIZIC A

Prezenta teraselor din canion dovede§te existenta_ unor mi§cari de ridicare in sacade. Existenta meandre- lor adancite aratil ca actuala vale a Nistrului este mo§- tenirea unui Nistru mai vechi cuprofillongitudinal asemanator celui actual. In sfar§it regularizarea profilului longitudinal vade§te ca ultimele mi§cari deformatoare ale solului au incetat de multa vreme. De altfel §i terasele inferioare apar in mod cu totul sporadic cu caracter mai mult local;ex.:teraseleinferioare dela Napadova. Ad'ancimea vaei Nistrului §1 profilul de echilibru aproape atins al lui duc la admiterea sau a unor mi§cari de ridicare uniforma in bloc sau mai probabil a unor mi§cari lente de retragere §i inaintare a marii, cu lungirea sau scurtarea treptata §1 progresiva a Nis- tului, dupa epoca 1). 3. Afluen(ii Nistrului. Analizand profilul in lung aL afluentilor Nistrului in deosebi acelor depe stanga din anumitele anomalii observate la profilele acestora, se poate intelege mai bineevolutiacolectorului. Afluentii depe stanga sunt: Murafa in plincanion, lagorlacul in zona de transitie §i Cuciurgan in valea cu lunca 2). Cum se infati§eaza profilele in lung ale afluentilor? Cam la 80 m. alt. rel. fats de punctele respective de confluents, eate o ruptura pe pants pronuntata gra- be§te coborirea talveguluifor spreNistru.In sus de aceasta ruptura de pants sedeschide o alts vale, cu o- panta mai redusa.Yrivite in ansamblu, profilele longitudinale ale afluentilorse presinta astfel: dupa.' cobori- §ul repede inerent zonelor de obar§ie, talvegurile se do- Molesc simtitor pang la ruptura de pants dela + 80 m. 1). Este mai grew de admix ca miscarile de ridicare pe cari regiunea canionului Nistrului le-a suferit au lost numai miscari de ridicareuniforma.In acestcaz, afluentii din canion ar fi trebuit sa aibe ineandre adancite pe toata lungimea for ceiace nu se cOn stata. Profilul in lung al afluentilor de pe stanga dovedeste tocmai contrariul. Si in afara de aceasta, regiunea isvoarelor afluentilor- are un cu totul alt stil hidrografic, asemanator cu stilul Bugului, in nici un caz cu al Nistrului. 2). l'rincipalii afluenti ai Nistrului pe dreapta sunt totiirk zona de transitie: liautu!, Bacul si Botha.

www.dacoromanica.ro MORFOLOGIE 3 7

In avale de aceasta ruptura de pantssedeschide o nou'a" vale, dar cu o pants ceva mai repede. Si aceasta nourt vale ramane suspendata faca deNistru cu ca. 10 25 m. (dupa caz). Afluentul se varsa in Nistru dupa o noua §i ultima ruptura de pants.Pare ca.' am fi in prezenta a doua vai suprapuse, rezultat al unei imbu- cari de cicluri. Talvegurile afluentilor in profil ideal ar trebui sa se racordeze: la valea superioara cu Nistrul din vremea teraselor superioare (ti sau t2 cuaternarul vechiu); la valea inferiocuyi cu Nistrul din vremea teraselor inferioare (t4 cuaternarul nou). Profilul longitudirial la afluenti se aplidi in modul cel mai tipic la valea Iagorlacului. Afluentul vaei cu lunch a Nistrului Cuciurgan presinta caracterele descrise mai sus, dar cu unghiurile pronuntat estompate. Singura anomalie in demonstratia facuta 'Ana' aci este Riss, iar terasa corespunzatoare ei cea mai mare: totu§i talvegul Nistrului rissian recte terasa Malae§ti nu se tradeaza prin nimic la profilele longitudinale ale afluenflor (pl. III). Pentru evolutia morfologica a vaei Nistrului, trei puncte raman definitiv clarificate: primul datorit lui L. Sawicki, ultimele doua d-lui C. Bratescu. 1. Cursul meandrat al Nistrului apartine unui Stra- Nistru de varstsa pliocena. 2. Abia la limita d;ntre Pliocen §i Quaternar, prin Inaltarea podiplui moldavo-podolic§iprin scaderea nivelului eustatic al M. Negre, Nistrul incepe a se fixa Incatu§indu-se" intr'o vale (dupa. C. B. cuaternara), care astazi, pe anumite portiuni, are caractere asemenea unui canion". 3. ,,Erodarea verticals a a§a zisului canion s'a realizat in etape, in perioadele glaciare" 1).

1). C. Bratescu: op. cit. p. 192.

www.dacoromanica.ro 3 8 GEOGRAFIE FIZICA 3) valea Bugului. Cu totul altfel Infali§at decat Nistrul, Bugul apa din marginea rastuiteana a Transnistriei isvord§te din ni§te smarcuri ale podi§ului podolic,la 315 m. alt. 1). Dupsa un curs de aproape 800 km., i§i formeaza unLi- man de forma unui estuar, care prin limanul Niprului comunica cu m. Neagra. Orientat In linii mari NVSE ca §1 Nistrul Bugul curge pe toata distanta con- secvent cu panta generalsmorfologica. Ca §i Nistrul, valea Bugului se poate impar i in trei sectoare: un sector superior dela isvoare pans la Movileanca, la con- fluenla cu Rovul §1 punct unde atinge pamantul Trans- nistriei, un sector mijlociu intre Movileanca §iOlvio- pol§i un sector inferior dela Olviopol 'Ana la limanul Niprului. Bugul din sectorul superior are toate caracterele vailor podolice: valea, transversal inflexiune larga a terenului, longitudinal pantg u§oarA. De aceia are curs mla§tinos sau face salba de lacuri. Abia dela Vinila In jos raul iii individualizeaza albia. Cu caracterele podolice, mai ales in ceiace prive§te panta slabs, Bugul se mentine 'Ana la cota 219. Bugul din sectorul mijlociu are un profil longitudinal destul de neregularizat §i o panta suficient de repede mai cu seams data -1 comparam cu Nistrul. In acest sector Bugul i§i faure§te o albie adancita in podi§ cu ca. 50-80 m. §i cu fundul largit. Acesta e de altfel caracterul tuturor \Tailor cari curg pe un pat cristalin. Dela Savran in jos §1 pana la Olviopol orientarea V-E a Bugului ii da aspecte de vale subsecventa, pre- lungind spre est directia §i caracterele afluentului sau Savranca, 0 cuesta oligocend pe maluldrept, inalta de 100 m., accentuiaza asimetria vaei. In sfar§it In sectorul inferior, dela Olviopol la Li- man, dobande§te alte caractere. 'ma spre deosebire de valea Nistrului, ale carei caractere specifice fiecarui sec- 1). Este vorba de Bugul rasaritean, diferit de Bugul polonez, afluent al Vistulei.

www.dacoromanica.ro MORFOLOGIE 3 9 for sunt bine conturate, la Bug, trecerea dela un aspect de vale la alt aspect de vale se face aproape pe nesimtite. Caracteristica vAei Bugului in acest al treilea sector este urmatoarea: o vale cu pereti verticali destul de inalfi §1 fund plat, bine calibrat. Ceiace variala este la- timea vdei: relativ ingusta in portiunea Olviopol-Vos- nesensc; simlitor mai larddela Vosnesensc injos. In apropiere de Olviopol, Bugul stralate chiar o cheie la Migia, cu destule rupturi de panta§'Isapata in masivul granitic ucrainian, careafluereazaaici.Aparitia granitului nu turbura insa intru nimic netezimea pene- plenei sub care se presinta podi§ul moldovenesc. Dela Vosnesensc spre sud, Bugul iiilarge§te progresiv valea,pentru cadela confluenja cuElanetul sa-§i deschida in jos o vale in chip de pdlnie, asemana"- toare intru totul unuiestuar: estelimanulBugului, lung de peste 40 km., avand toateaspectele unei vai inundate, care-§i pastreaza 'Ana §i cotiturile cu asimetria respective a malurilor. Prin limanul Niprului mai mult golf decat lac Bugul iii une§te apele cu undele marii Negre. Parcurgand Bugul pe toata lungPmea sa, deosebirile profunde ce exists intre el §1 Nisfru apar evident: 1. Ca profil longitudinal, panta Bugului este mult mai repede deck a Nistrului.Pentru acestmotiv, ca altitudine, Bugul este mai sus decatNistrul, cu diferente de nivel cari pe verticals pot sa depAseasd 150 m. Acest fapt are o mare inraurire asupra evoluliei a fluentilor Bugului. 2. In ceiace prive§te profilul de echilibru, pe lang'a adanc4mea mare, Nistrul §i-a atins aproape linia idea- la a profilului sau de echilibru. Bugul, din potriva, are numeroase rupturi de pantA, cari insa n'au nimic structural in ele. Cel mult ruptura de panta dela Vosnesensc dad se poate pune in legatura cu contactul dintre oli- gocen §i sarmatic. Aceste rupturi de panta se datoresc sau unei evolulii mai incomplecte a Bugului in compa- ralie cu Nistrul sau mi§cgrilor deformatoare de sol, cari

www.dacoromanica.ro 40 GEOGRAFIE FIZICA in regiunea Bugului au continuat pang intio epoca mai recenta decat la Nistru. 3. In sfarsit, la Bug nu gasim nici canionul Nistru- lui, nici valea cu lunca larga fund de vechiu liman, nici limanul sub forma de lac'al Nistrului. Ci gasim o vale ale carei aspecte se modificatreptatdela o vale abia adancita§imlastinoasa spre isvoare, la o vale din ce in ce mai adanca dar fara cotituri in cursul mijlociu si pana la o vale cu fundul tot mai calibrat, care dela o vreme se transforms intiun liman cotit cu caractere de estuar in apropiere de varsare. Insasi absenta mean- drelor, chiar sub forma de meandre adancite, arata ca nici macar in trecut Bugul n'a avut o pants domoala. Dupil iesirea din cheia dela Migia,treiterase in- tovarasesc 'Ana la Nicolaev, pe ambele maluri, valea Bugului. Sunt terase convergente deci a caror inaltime relativa se reduce spre avale. Sunt apoi joase, daca le comparam cu terasele dela Nistru, caci corespund ci- clurilor t3, t4i t5.Inaltimea acestor teraseurca spre amunte astfel: t5 = 5 7 1012 m, t4 = 18-20 23 m .§it3 = 35-40 m (pl. IV). Dispozitia teraselor Bugului, cat si profilul longitudinal neregulat din cursul mijlociu al lui, coroborate cu adancirea maxima a vaei tocmai inaceasta parte, sunt fapte cari dovedesc producerea unor miscari epirogenetice positive in epoci recente inevolutia raului Bug. Spre aceias 'explicatiepledeazafactura cursului superior la Bug, cu profil longitudinaldestul de uniform si vale putin adancita. Credem asa dar ca aspectele actuale ale Bugului intre confluenja cu Rovuli confluenta cu Cicicleia, in ceiace priveste profilul in lung, adancirea vaei§irapor- turile dintre terase §i talveg,pot demonstra existenta unor miscari ale solului in bordura masivului ucrainian chiar§idupa epoca Riss. Conturarea regiunei ce a stat sub influenta acestor miscari se poate efectua cu des- tula inlesnire prin analizareaprofilelorlongitudinale ale afluentilor Bugului. Dela inceput o observatie: principaliiafluenti ai

www.dacoromanica.ro N. M. Popp: Transnistria PLANSA III

oe- .- 400 / tiara Bar ti 7!. ... Smerince Jurcona t -!?!..-- 139 A 't 022 0 50 100 ttr Codima i07 ba . Gara Bor; 4 300 21, ...2-, r!" Hmetni, /71 st I .....'....2 Gara VarOauca , 240 Visits . % t isi-- 1..-.7- ..... n, x00 . ll en.-- 02Sel,. 220 i, . .... Bug ... . . Brat's', Giulinca , ilS 1, S. .200 - "" ... II'.-,., .o "'.. , - - - _- Ananiu ". Sf Traia -- 20 Velizareni 13, tf Savran - - -;!A

MI 417 t,. Olympia e toe - lam001 seam 6 Movilau Comm -... 03.0, laments------Vosnesensc 6, a %I 5. - ..... 12; Smits - .5 Berezovca .... i VB,;- - -7! isit Dubisan - . 2..'s-"--..:.) Glatgori0O01 Tighina Nicolaev "1 r, Nz , ""irsesiereNtVrileiss Tiraspol ....

an' m2pr Ds

400 Gara bar ;00 33 1 , n 34! Farrinca Jurcovia \ . . . A CumpanaNistru -Bug I Terse m° Bare:man 6 ..... B CumpinadinShivaNisirulw ... ..''' p3Daman m2 Mediteran media 300 -Boy Bar -...... _,,.. 200 ...V, - C ----= Cumpana din dreapta Bugului .p,Meotic cCove,. US H7.17'16- - Bratiow . 4, --- i,...k i (;) VioNa 55-. r;', °O. 00 1113 p,Meotic -Saran. 3Grand ' 23 e, ..... - oi 0 . Roiheta- , ,ita Cyup MuraraVecbe - e. de ty! ,,'0,, .... &Warp ' --. i aids L'ne,,,I,...... n m 3 Sarmatian siSilurian C.0.00*. ss ...,_ swim ".,15... '9'70 Periaori ZOO Braila,' '''''..1._ -____6 1___,,, -- -- ..... ti .--. -- --. -4/ Frunze tea ,14,' ...... t.or ''-..... 4 -Be-ren -N- ..i, ..- - \t,Balia....____ ,, ,,43. ....----&______._ Ceram! ,7.1 : ',..._ Florins 6 ., ., 63. 0g . to -...... Ap.",,,-...--!1'Vazdauca , 5,. I , . '' , Coat ,,,.."' -0.s.Giutinca Floarea --,- --x---- N , .," laritev % ',, . -.7:- ,----.,:- --.4_ ig Bali ,elecka ---.B. Dena ' 'ii"' -_t x0 ' - -.2..4Clj....",--: -- '--- --__`...., Bran?. .(!4 Gros. 0..._!: . 52. . .A_ A 100 Dela . Movilu ''`.,..._ 1,00 L.. --__ T'''-- .-- -. t Outgo ...''' 040:;::::;:61:::::19... oiviopoi. ' ra.00lsorca ...... :: .,0. tajs Vosnesensc 110.Str __ ....." Cosmin . Sawn. ir --r. ______COnf 3,GaMellca sr --,- ----__-__- -,.______------__rrewm_ --ft__ 1,.111-SAnli- tat!) Graonata 0. woe:, ______-t - ..... lt ft . :6 : Iii1011110 - - Oubisan :c- 4--`" _Grvonopo Nicolaev .w. r, ...... - ---- 4 - r'9"'" TilaapM .-, D .-..-, r.i' - col_ f rarA 011211021

Profilele longitudinale ale talvegurilor §i cumpenelor de api principale (sus) si ale afluentilor Nistrului §i Bugului cu formele ciclice corespunzatoare (jos).

www.dacoromanica.ro MORFOLOGIE 41

Bugului sunt pe stanga raului; citsm doar peceimai mari: Siniuha la Olv:opol §i Ingul la Nicolaev. Totu§i §i In dreapta sunt suficienti afluenti, de§i mai mici. Ne- regularitatea mi§crtrilor de sol, in ceiace prive§te prezenta sau absenta lor, iar in caz afirmativ intensitatea lor, a facut ca profilele longitudinale ale afluentilor sa nu semene intre ele. Cateva exemple: 1. Rovul are un profilregularizat,cu talvegul a- proape paralel cu alBugului,dar cuca. 25 m. mai sus. In apropiere de confluents, cateva rupturi de panta frang acest talveg regulat. 2. Un alt afluent, Selenita, pe care e a§ezat ora§ul Tulcin, are un profil uniform, aproape de hiperbola dar care, casiRovul, are talvegul suspendat fats de Bug. 3. Dohna, mai josfla cota 118, are talvegul corn- pus dintr'o linie franta, cu franturi Carl ii domolesc din ce in ce panta spre Bug. Valea Dohnei nu e suspendata fat'd de Bug, ca la afluentiianteriori, ultimul segment al vgei racordandu-se perfect cu Bugul, in a dirui prelungire spre amunte se and. 4. Savranca se inscrie cu un altprofil: doua vai suspendate in prelungire una alteia: valea superioard suspendata fata de cea inferioara; valea inferioara suspendatil fata de Bug. 5. Cunoscutul afluent Codima e §i el compus din dou'a" Arai suprapuse una alteia in lungul profilului longitudinal, dar valea inferioargse racordeaza Bugului ca §1 Dohna, nu e suspendata fata de el ca Savranca. 6. In fine Cicicleia, prelunge§te in amunte talvegul Bugului cu aceia§ pants& In raportcu talvegul in prelungire: Cicicleia-Bug, Bugul din susul confluenlei dela cota 21 sufera o ruptura de panta. Pentru acest motiv Cicicleia are talvegul mai scoborit in valoare absoluta decal Bugul. Ce concluzii se pot trage din aceastain§irare de profile longitudinale la afluentii Bugului? 1. Cele mai puternice miKeiri de ridicare au afec- tat Bugul dela confluenta cu Rovul pcinei la Olviopolti

www.dacoromanica.ro 42 GEOGRAFIE FIZICA regiunea din dreapta Bugului pans la o departare de 30-40 km. de Bug. Micceirile acestea de sol au fost ne- regulate, data fiind lipsa de asemanare intre talvegurile diferililor afluenti. 2. Cele mai intense miKciri s'au produs in regiunea Savran, aici fiind remarcate cele mai accentuate rupturi de pants, nu numai la afluenti, dar §i la colector. 3. Miscarile ,de ridicare s'au efectuat prin miqceiri ritmice, sub forma de pulsatii, caci asta dovedesc talvegurile suprapuse (imbudiri de cicluri) dela Savranca §i Codima 1). 4. In sfar§it, din jos de cheia dela Migia miscarile de ridicare n'au trecut la vest de Bug, dar auafectat Bugul, care are tulburciri in talveg; n'au trecut la vest de Bug, cad numai a§a se explicadeceCicicleia are profilul in lung atat de uniform §i mai adanc decat al Bugului. Dupii toate caracterele descrise mai sus, reiese clar ca Bugul apartine unui stil hidrografic cu totul aparte de al Nistrului. In comparatie cu Nistrul: a) ca vcirstei, Bugul apare ca o vale mai putin evoluata; b) ca epirogenezei,fiind pe marginea masivului ucrainian care in cuaternar a jucat de mai multe on a suferit numeroase deformari; c) ca aspecte macrogeografice: largimea §i adancimea vaei, terase etc., Nistrul se infativaza ca o perso- nalitate marcanta, Bugul ca un individ care acuma cau- la sa-§i croiasca o linie. 4) Tormu Imeirii. Am pomenit de stil morfologic; aceasta este o realitate. Transnistria de nord, recte platforma podolica, nu este asemenea Transnistriei desud saupo§idului 1). Rupturile de pants caracteristice de la Poznanca pe Co- dima si dela Dimov'a pe Savranca n'au caracter exclusiv ciclic, ci si stratigrafic: anume, au fost accentuate prin contactul dintre sar- maticsi oligocenul care spre Bug formeaza cuvertura masivului ucrainian.

www.dacoromanica.ro MORFOLO GIE 43 moldovenesc. De§i ambele regiuni apartin aceleia§ uni- taimorfologice,totu§i fiecare in parte constitue o indi- vidualitate deosebita. Numai in Transnistria de sud se simte direct influenta marii. Cu exceptia faga§elor celor doua fluvii de margine, tot centrul Transnistriei, drenat prin cele doua Cuialnice §i prin Tiligul, este legat direct de mare. De aci toate diferentele in morfologia Trans- nistriei de sud. Hinterlandul zonei litorale este Trans- nistria de sud. Culmea deluroasa din dreapta Codimei formeaza cumpana apelor intre releaua subsecventa a Transnis- triei de nord, cu vai V-E de tip Codima §i releaua consecventa a Transnistriei de sud, cu vai NV-SE de tip Tiligul. Cumpana in chestiune e o culme subtir;cil de maximum 285 m., inaltime, atacata violent de afluentii directi ai Marii Negre,cari saps inea §ele joase. E sculptata de torentii cari se varsa din dreapta in adanca vale a Codimei. Asemenea reliefului dintre Prut §i Nistru, relieful Transnistriei de sud se infati§eaza ca un plan inclinat de forma unui triunghiu cu baza la mare. Pe masura ce triunghiul se late§te, in aceia§ masura §i inaltimea planului inclinat e mai scoborita,campiaturtindu-se din ce in ce. Pentru acest motivafluentii directi ai m. Negre pleaca dintr'un punct de ingramadire §1 altitudine maxima: regiunea BaltaBor§uBarzul, desfa§u- randu-se apoi radiar spre S §i SE, unii alunecand chiar spre Bug, ca Cicicleia. Planul inclinat spre sud care represinta aspectul morfologic al campiei litorale nu este inrealitate un plan uniform inclinat, ca un acoperi§ turtit de casa, ci coboara in trepte, bine inteles cu pragul foarte §ters. Aceste trepte observate intaia call de d. C. Bratescu la Vest de Nistru, au fost urmarite §i de not la rasarit de fluviu. Pentru D-sa,aceste trepterepresinta nivelele succesive ale marii Negre in perioadeleglaciare, cand nivelul marii era mai ridicat. Cea mai inaltatreapta corespunde niveluluicelui mai vechiu §i in acela§ timp §i mai ridicat al marii. Coborirea nivelului marii

www.dacoromanica.ro 44 GEOGRAFIE FIZICA s'a facut apoi in sacade, in timpul perioadelor glaciare urmatoarei). In panty domoala$iuniforma spre miazazi, campia litorala e retezata brusc, la un moment dat, de mare. Din aceasta cauza, campia litorala doming marea printr'o faleza de 30-50 m. (pl. V). Obligate sa se racordeze cu nivelul marii, vale cari brasdeaza campia au ire- buit sa se adanceasca in ea, despicand-o In diferite felii. Datorita faptului c;.4 raurile campiei litoraleincepand cu valea Baraboi §i terminand cu afluentii limanului Bere- zan sunt din ce in ce mai adanci $i mai calibrate si datorita Inca faptului ca Iiirmul marii se presinta ca un intrus ce a 'Avant asupra campiei,,retezand-o prin abra- siunei inundand vaile, suntem datori sa vedem in tarmul actual o forma mult mai recenta deck releaua hidrografica sau mai ales decat campiaInsasi. Ultimii 30-40 km. din spre mare airaurilor au vaile invadate de mare §i transformate in limane. Tar- mul nordic al marii Negre, incepand din Dobrogea si 'Ana la Nipru, tarm cu faleza §i limane, dupa toate caracterele infatisarei sale actuale,iii tradeaza originea sa recenta (fig. 5). Faptul ca ne aflam in prezenta unui 'arm recent, ca sitoate argumentele ce reies din analizarea morfologiei locului, ne indreptalesc sa admitem ca raporturile dintre uscat §i apa au variat in cursul timpurilor geologice, dar in deosebi in cuaternar.Tarmul cu faleza$i limane este recent: este tin Orm de transgresiune. Este de recunoscut atunci ca larmul prelimanic (dinainte de nasterea limanelor) se afla mai departe catre sud. Dac5 tarmul prelimanic ar fi fost pentru o bucata de vreme stabilizat, atunci vechiul farm ar fitrebuit sa fie un farm cu plaje, jar nu cu faleza. Planul usor inclinat al campieilitoralepoate fi prelungit teoretic in larg, dincolo de carmul actual. n- and profile pe suvitele de campie dintre vai, acestea

1) Dura o informatie verbala*io comunicare preliminary a d-luiC. Bratescu la Academia de Stiinte. Chestiunea e Inca In faza Ie enuntare a ei.

www.dacoromanica.ro Legenda .

wormy Fe lezide40m inilfirne 78 mmptu Fa lezi de 20miniltime mai oriel Teren inundabil si mlestinl Nis fpuri

E. 57 47 Nicothev

5.7

4°

39 37 '39 4fi ze

I------=.0, '',?; t °4. ' rd mom. DESA \ r I,;; 6 f. w \'at

5 Limano-

. 100 0 vidjopp °stray, Cet. 30 Carolina 0 10 20 30 40 Km I ,9 31 Fig. 5. pirmul cu Ermine §i faleza din golful (Mesa.

www.dacoromanica.ro 46 GEOGRAFEE FIZICA prelungite ideal in larg, ating nivelul marii la diferiie departari, cari in general crest dela apus larasarit. Procedand astfel, gasim ca tarmul prelimanic Intre limanul Nistrului si Odesa s'ar fi aflat la 15-20 km. In sudul celui actual. La rasarit de Odesa, tarmul prelimanic s'ar fi aflat, in unele puncte, pand la 70 km. dincolo de tarmul actual. Desigur ca acest criteriu nu este suficient pentru definirea tarmului prelimanic, dar este suficient pentru admiterea unui fapt precis: ca tarmul anterior celui actual se afla mai departe in sud si ca de atunci 'Ana astazi marea s'adovedit a fifost in progres. Ramane de cercetat cauza care a stricat raporturile dintre uscat si mare: o epirogeneza negatives sau un eustatism pozitiv. Linia pe care tarmul actual o urmeaza intre limanul Nistrului si al Niprului descrie forma unui golf larg, cunoscut chiar sub numele de golfulOdesei. Aceasia este denumirea proprie a zonei de tarm din fata Trans- nistriei. Malul acestui golf larg deschis este rectilin. Tar- mul din fata vechilor mici golfuri actualele limane este netezit prin cate un perisip; restul e o faleza. Din loc in loc, rar §i putin proeminent, cate o mica sagea- tii nisipoasa inainteaza in mare ca o creatie a conditiilor locale ale curentilor litorali. Intre limanul Nistrului si Cuialnic, tarmul Trans- nistriei prelunge§te pe alBasarabiei: SV-NE; in fata Odesei tarmul e chiar S-N. Dela Cuialnic 'Ana la Bug, tarmul merge neintrerupt V-E; cloud mici capuri tasnesc in mare, de o parte §i de alta a limanului Berezan: Ca- pul Hagiiaschi si Oceacov. Insula Berezan striljueste intrarea limanului cu acela§ nume, iar insula fortificata Nicolaev comanda intrarea in limanul Niprului. Toate vaile, chiar §i cele mai putin insemnate, se terming prin limane, unelecolmatate,altele simple funduri mlaVinoase de vai, altele in fiinta. In afara cazurilor speciale al limanului Nistrului un lac inchis printr'un perisip cu o portita:Carolina §i al limanului Buqului un estuar care des intr'un alt estuar mai mare: limanul Niprului, celelalte limane suntdespartite de mare prin funduri amfibii sau grinduri litorale.

www.dacoromanica.ro MORFOLOGIE 47

Primul este limanul Uscat, de§i acest nume se cuvine mai bine paraului care inaintealimenta acestLi- man. La Odesa sunt doua limane maxi cari terming vaile Cuialnicului mic limanul Hagibei §i Cuialnicu- lui Mare limanul Cuialnic. Urmeaza apoi doua limane mici: Buialdc §i Hagealdc §i in sfar§it doua limane maxi: limanul Tiligului, care colecteaza valea homoni- ma cel mai mare liman al afluentilor direcli ai marii Negre §i limanul Berezan, mare §i ramificat, de§i raurile pe cari le prime§te sunt cele mai neinsemnate. Langa el se afla limanul secat Tuzla, important numai prin cali- tatea medicinal:1 a nomolurilor sale. Intre limane apare faleza. Ea e constituita dintr'o serie mio-pliocenti calcaroasti §inisipoasa. Desi bogat fosilifere, etajele cari compun faleza sunt greu de separat. Ceiace e clar e ca baza falezei e formata din calcare sarmatice §i meotice (pe alocuri sarmaticul n'a putut fi separat de meotic). Urmeaza apoi meoticul tipic, iar la partea superioara dacianul, cufaimoasele calcare de Odesa. Dupa autorii ru§i acestea ar fi de varsta ponticA, dupa al ii ar fi pontico-daciene. Levantinul lipse§te, de aceia calcarele de Odesa sunt acoperite direct de o pa- tura destul de groasil de loess.Rocele nerezistente ale falezei, inclusiv calcarele, dau na§tere la frecvente cazuri de prabu§iri, a§a Incat o faleza clasica formata din pereti abrupti, aproape verticali, nu exists. Totul e transformat intr'o pants repede, haotica, informs; pretutindeni baza falezei e ingropata sub naruituri. Adancimea marii din fata tarmului e mica. Dupg atlasul englez al marii Negre, In lungul tarmului alearga doua isobate principale 1): una de 9 m. §i alta de 14,50 m. 2). Din desenul descris de aceste isobate se pot trage concluzii privitoare la evolutia morfologica a zonei litorale.

1). cf. importantul articolal d-lui Gh. I. Nustase: Vaile submarine ale Dunarii, Cogalnicului, NistruluisiNiprului, Bul. S. R. G. tom. LIV, Bucuresti 1935. 2). Valoarea isobatPlor este data in fathomi.Isohatele In chestiune au respectiv valoarea de 5 si 8 fath. Noi le-am tradus in znetri.

www.dacoromanica.ro 48 GEOGRAFIE FIZICA

Cursul inferior al Niprului, inclusiv delta O. limanul sau sunt orientate E-V. Limanul Niprului e coprins intre larmul marii§io peninsula subjire,joasa, mlastinoasa, nisipoasa, terminate prin sageata Chinburn din fata Oceacovului. Sageata Chinburn se prelungeste sub- marin prin isobatele de 5,50 m., 9 m. §i 14.50 m, pans in apropiere de Odesa, constituind ceiace obisnuit se nu- meste bancul Odesei'' o colina submarine" de ca. 45 km. lungime spre apus 1). Intre larmul actual si bancul Odesei se schiteaza astfel valea submarine a Niprului. Intr'o vreme tend nivelul marii se gasea cu 15 m. mai jos, Niprul se varsa in mare in fala Odesei§iculegea toate raurile canconstitue astaziafluentii directiai marii Negre. Inacea vreme,Nistrul se varsa $i el in mare mai la sud de insula Carolina, limanulBudacu infatisand un crampeiu din vechea vale a Nistrului. Dace nivelul marii ar creste astazi numai cu 5 m., atunci, tarmul actual dintre Odesa§iOceacov s'ar pre- lungi cu exact aceleasi caractere pang la Cherson. Dupe cum Tiligul represinta acum un afluent direct al marii Negre, tot asa Bugul s'ar varsa si el direct in mare, cu diferenta ca Bugul avand ape mai multi, n'ar ajunge la un liman inchis ca al Tiligului, ci la unul cu portita ca al Nistrului. Tarmul cu limane§ifaleza, pan ta regulate a campiei litorale§ibancul Odesei sunt tot atatea argumente in sprijinul ideei ca in trecutul nu prea indepartat tarmul marii era altundeva decat astazi§icusiguranta mai la sud. Evo lutia morfologica a intregei Transnistrii este si a fost in functie de raporturile schimbatoare dintre uscat Yi mare in tot cursul pliocenului si mai ales -al cuaternarukui.

1). Gh. L Nastase: op. cit. p. 96.

www.dacoromanica.ro N. M. Popp: Transnistria LANSA IV

281

254

275

265 200 278 Valea Bugului Brat lay

0 10 20 30 40 50 am 233 155 21.11

235

23? ao104 t3 Gi Inca 158 V v1t 120 198 t5

(Val in canian

1 26i Valea Mum majore

Savrano5 \ Olviopol

1515 V busul E s0 200 Miwa 170 0 500 m 1 100 t Exag 1/20 IY 0 100 Bupl LU V 0 500 m ... r .. 12s 100 Kovalevca 114 %. Il Exag1/20 0 71 Cbetel' \ VCodima SE V Sarum Baena NV Vazdauci 225

0 500 1000m Exag 1/4o St 52. Nicolaev/3 77 S 55 ., 51 '55 ./ q P3 Om Is

1, O SOO in m3 . I Exag: 1/2o Oceacov 04 a. ql Cuaternar (Loess) pi Meatic rGranit _.Ltnatlui_plinrut p3Dacian (calcare) Ina, Sarmatic (calcare) Odesa Waieagr4 Profile: I Cheiu granitieii a Bugului dela Migia; III Belief de Mesta in Transnistria de nord; II Valea Bugului la Inceputul limanului situ; IV Planul inclinat al climpiei litorale terminate grin falezi. www.dacoromanica.ro P ALEOGEOGRAFIE 49

CAM TOLUL IV

EVOLUTIA PALEOGEOGRAFICA Podisul moldo-podolic constitue o regiune care din punct de vedere tectonic n'a suferit niciodata miscari orogenetice. In schimb a suferit deformilri, ca o consecinta a miscgrilor epirogenetice, iar factorii de erosiune normala au fost in mod constant inrauriti de schimbarea raporturilor dintre uwat §i apA. 0 suprafata quasi- tabularsa ca podisul moldo-podolic n'ar fi putut ramane insensibilii miscarilor pe verticalit ale uscatului si ale apei. In toate epocele geologice, podisul moldo-podolic a reactionat la fel. In repetate randuri a scoborit sub undele marii, dupa cum tot de atatea on a emers. Impresio- nante lacune stratigrafice §i discordanteunghiulare marturisesc trecerile succesive ale apei peste soclul Con- tinental, cat si miscarile pe verticala uniforme on pie- zise ale uscatului. Succesiunea pillurilor cari acopera samburele cris- talino-granitic al masivului ucrainian, adica silurianul i cretacicul mediu, arata ca Inca din Paleozoic asistAm la regresiuni§itransgresiuni marine, fenomen care s'a repetati in erele urmatoare. Dupa cretacic urmeaza o mare lacuna stratigrafica pang la miocenul inferior, cu exceptia clinei din spre Bug unde aparei oligocenul. Evident, de interes geografic sunt in deosebi paturile, cari dela miocen incoace, acoperind regiuni Intinse ale suprafetei podisului, au inraurit in largil masura asupra desvoltarii formelor de teren. Marea mediteranului superior, care acoperea in intregime podisul moldovenesc, contura platforma podo- lied ale carei margini le scalda. Cu excepjiacampiei Iedisanului si a regiunei Nistrului podolic, Transnistria intreaga era emerssa in vremea tortonianului 1). Medite-

1 ) .I. Popesru- Voilesli: Evolutia paleogeografica a Pamilntului flornAnesc. Cluj 1936, p. 93.

www.dacoromanica.ro 50 GEOGRAFIE FIZICA rana din vremea aceia,dupesdepoziteledescoperite astazi numai in canioanele adanci ale Nistrului si afluentilor sai, avea in aceste parli o adancime mica, data fiind sub(irimea formatiunilor respective. Marea miocena a avut o extensiuneprogresiva, dad" mediteranul I nu se gaseste deloc in podisul moldo- podolic, ci doar in lungul geosinclinalului din Vorlan- dul Carpatilor orientali. Marea mediteranului II ocupil cum am vazut in deosebi partea vestica a podisului, pentru ca in sarmatic, o mare uniforms sa se intinda nestingherit din bordura Subcarpatilor pang dincolo de Bug. Formatiunile cele mai raspilndite peste intreg podisul moldovenesc si in acela§ timp cele mai complect desvoltate sunt formatiunile sarmaticului cuceletrei etaje ale sale: volhinian,besarabiansichersonian 1). Fara intrerupere, marea sarmatica trece §i inpliocen (meotic). Continuitatea de sedimentare face foarte grea separarea intre sarmatic si meotic. Ciclul marin inceput in mediteranul I se apropia de sfarsit acum in meotic. Dupii ce merge in continuu progrespang in sarmatic cand, in regiunea noastra marea atinge maximul de intindere, in meotic numai sudul podisului moldovenesc la sud de linia IasiChisinauBerezovca mai §edea sub apes. Dupa unii autori, ponhianul nici nu se poate separa la partea superioara a meoticului, lasandu-se a se intelege ca regiunea noastra a trecut in pontic printr'o fazes continentals. Urpleaza apoi dacianul, puternic desvoltat in special in sudul Transnistriei (la sud de linia RamnitaCodima), sub faciesul cel mai cunoscut: calcarul de Odesan In Feriastratigrafica urmeaza apoi levantinul disparent $i in sfarsit cuaternarul cu loess. Pliocenul se inscrie asa dar cu un al doilea ciclu marin, mai restrans ji in timp si in spatiu detest ciclul miocen. Acest ciclu intereseaza numai podisul moldovenesc pro-

1). Ibidem, p. 147. 2). Calcarul de Odesa e considerat de unii autorirusi, de varsta pontiana.

www.dacoromanica.ro PALEOGEOGRAFIE 51 priu zis si campia litoralA. El incepe in ponticul superior, atinge maximul in dacian, pentru asetermina grabit in levantin. Dupa marea sarmatica §i dupa mares daciana cu extensiunile aratate, odata cu cuatenarul trecem in al treilea ciclu de sedimentare, mai bine cunoscut si de interes capital geografic: este insa un ciclu marino-la- custro-fluvial. Intreg cuaternarul se caracterizeaza printr'o repetatA schimbare a raporturilor denivelintre uscat si apA, fapt care a atras implicit repetatetrans- gresiuni .i emersiuni. Mica inaltime a reliefului din nordul marii Negre a usurat mult acestfenomen. Daca afirmatia de mai sus, ca efect al unor miscari pe verti- calA, e foarte usor de dovedit, nu tot acela§lucruse poate spune relativ la cauza care le-a dat nastere: miscari eustatice, miscari epirogenetice sau ambele combinate. Sa urrnArim acum cateva pAreri exprimate asupra vicisitudinilor suferite de larmurile marii Negre in preglaciar si in glaciar, adica in pliocenul superior si cuaternar. Geologul rus N. Sokolow, parintele teoriei clasice a formArii limanelor credea urmatoarele: Pe la sfarsitul epocei terliare, sudul Rusiei §1 al Romaniei a fost acoperit cu apele marii pontice(teoriacercetAtorilor rusi cari nu admit o faza continentals pontica, n. n.), care ocupAnd locul actualei mari Negre se intindea spre nord pang pe la latitudinea de 48°". Marea pontica avea apele sale cu 70-80 m. deasupra nivelului actual al m. Negre" 1). Apele acestei marl au inceput apoi sa se retraga din aceste regiuni, suprafata marii pontice co- borind din ce in ce, din doua cauze: 1. din pricina climei uscate $i 2. din pricina prabusirii fundului marii in spre Asia mica si Caucaz. Aceasta retragere a apelor marii a mers pang acolo incat nivelul marii s'a coborit cu mai mult de 50 m. sub nivelul actual. Raurile cari curgeau atunci in acest rest 1). cf. N. Sokolow: Ueber die Entstehung der I.imane Siidruss- lands, Mem. du Corn. Geol., vol X, St. Petersburg. 1895.

www.dacoromanica.ro 52 GEOGRAFIE FIZICA al marii pontice §i care au rilmas acelea§i panil in ziva de azi au trebuitsa-sisape albiile mai adanc sprea-§i regula cursul for in raport cu nivelul scazutalmarii. La aceasta epoca teritoriul RomAniei se intindea mult mai spre rasarit, iar al Rusiei mai spre sud". Ape le marii Negre de atunci erau dulci sau slab salmastre, cum sunt azi apele Caspicei in partea ei de nord" 1). In preglaciar Bosforul nu exista, deci marea Neagrii nu era legata cu Mediterana. 1. P.-Voitefti duce mai departe aceasta teorie §i anume: contemporan cu marea sau lacul pontic, retras spre sudul basinului actual al marii Negre §i cu oglinda apei cu 50 m. sub zero-actual, exista un lac azovo-caspic care ocupa tot sudul Rusiei, aproximativin zona campiei pontice de azi. Intre lacul pontic §i lacul azovo- caspic s'ar fi gtisit un uscat pe latitudinea insulei Lacul azovo-caspic, putin adanc, a fort repede colmatat Inca din preglacial. 2). A.a dar Inceputul glacia- rului deci prima glaciatiune (Ganz) se face simtita in regiunea noastra printeo fazil continentalii (fig. 6). Redgm acum mai departe dupii autorii ru§i toata cronologia cuaternarului, a§a cum o sintetizeazil G. Va7san 3: In Mindel s'a produs o mare prilbu§ire in sudul marii Negre care a facut ca nivelul ei sa scads considerabil.IninterglaciarulMindel-Riss,secarea marii Azov §1 a golfului Odesa corespund unui climat arid. In Riss are loc o transgresiune datorita,se pare, climatului devenit umed. In Riss-Wiirm asistam la in- dulcirea marii §1 puternicaretragere a apelor sale. In aceasta epoca vaile§i-audobanditcaracterulfor de canion 4).Insfar§it,inWiirm, o noun transgresiune datoritil §i aceasta tot climatului umed. Acum se stabile§te legiltura definitivA cuMediterana

1). T. Porucic: Lacurile sarate din sudul Basarabiei, Bucure- sti 1924, pp. 6 si 7. 2). I.P.-Voilegi:op. cit. p. 154 5i urm. 3). G. Wasn't: Nouvelle hypothese sur ledelta du Danube, Congr. Intern. de Geogr. tome 11, Varsovie 1936, p. 350. 4). Noi nu impartrisim parerea exprimata in aceasta propozitie.

www.dacoromanica.ro 41111!1111111111111rhiiilliiirt___, iiillk 11111Ism

-' '...i..C:' z--;,-.:r: 11111111P.1Ivillio /...... %--, ...... -- .

-''"--..--.::': :-;.: _L.,. ..,R,- .1;0: :4;3 ti roji..51 1°11111Ilik - -z7'..: 7 - ' -'s ::."P .-.5 ...i.. I 2° ..... :::" I I ;e'. .S.1,;); \ ''''..! ti\ , 2/1121'51%\\ ...... 0 is... '...111/.4.Is :.: i,r, : tre C% 01111r A P ." 4..1. .411k.t: R. ./ --..( Z :: '"21; S s ...... 111111.....11-11111111111111\ ...i.: ..... J .... liki111)11111E111° 1 ..° a? ...... -5.2....ir ' .1 200 I ......

i.. 'b *fi; , *01 .4: T. ,z4 . L..: . . :' .. 1,1Faza pontica .7/ azovo-caspica IITirmul prelimanic a Tomboladub /u III'Tarmullimanic. 20 4060 80 100Km lY Tirmul actual 0 ti " .11 Fig. 6. Evolutia cualernard a larmului marii Negre in goat,'Odesa. (In partedupit N. Socolov, I.P.-Voite§ti.Gh Nastase si G. Wilson).

www.dacoromanica.ro 54 GEOGRAFIE FIZICA

(inceputa din interglaciarul Mindel-Riss, n. n.)§isepa- rarea de Caspica (cu care in Riss era in comunicatie, n. n.). In post-glaciar au luat nastere limanele, ca urmare a unei miscari epirogenetice atat de. vaste incest Albrecht Penck a fost silit sä o considere mai curand ca o mirare talaso-genetics. Tot in aceast6 epoca trebue sa situam §iformarea perisipurilor: este semnul unei foarte puternice innisipAri ce contrasteaza cu formarea limanelor". Pentru a putea concepe simultaneitatea intre in- vazia marii cu formarea limanelor§iinchiderea golfu- rilor prin perisipuri, trebue sa admitem alaturi de o miscare de coborire a continentului, o noun retragere a .marii, fenomen in acord cu climatul deosebit de arid, care a dat nastere celei mai mari extensiuni a stepei rusesti. Ceiace e sigur este ca marginea acestei mari a suferit oscilatiuni de nivel cari au permis formarea unor lagune foarte intinse, dar'distrugerea for ". In rezumat, cronologia cuaternarului se reduce la urmatoarea schema: Prime le glaciatiuni Giinz §i Mindel corespund pentru nordul marii Negre unor faze continentale cu nivelul marii mai jos detest nivelul actual, datorita macar in parte unui eustatism tectonic negativ. Ultimele glaciatimni Riss§iWiirin din potriv5, corespund unor transgresiuni marine, consecinla a unui eustatism glaciar pozitiv. Perioadeleinterglaciare Mindel-Riss§iRiss- Wiirm sunt epoci de regresiune marina, cu deplasa- rea spre sud a Iiirmului si lungirea in aceias directie a raurilor. Cu privire la recunoastereaprezenteimiscarilor eustatice in basinul marii Negre, cu multi dreptate G. Vahan adaogg randurile de mai jos: trecutul recent al marii Negre a avut o foarte curioasa istorie. Panes la finele cuaternarului aceasta mare a fost un lac, o mare inchisa, deci supusii la puternice oscilatiuni de nivel. Este o tendinta actuala de a considera schimbsarilear- mului acestei mAri ca datorite exclusiv miscArilor epirogenetice. In anume cazuri, acestea nu pot fi inl5turate.

www.dacoromanica.ro PALEOGEOGRAFIE 55

Dar existenta for nu exclude existentamiscAriloreusta- tice". Din acest noian de teorii referitoare la tot soiul de mi§cari de sol si de nivel marin, sa vedem ce fapte se dexaseaza pentru explicarea modului de formare ji a varstei elementelor morfologice ale Transnistriei: 1. Prezenfa etajului dacian in Transnistria de sud denoto ca cele mai vechi forme de teren pe interfluviile podifului moldovepesc propriu zis nu pot fi anterioare levantinului. 2. Absen(a etajului dacian in Transnistria de nord fiadmiterea pentru pon(ian a unei faze continentale, ingadue pentru; platforina podolicei recunowtereai a unor forme pontice de teren. 3. Contrastul isbitor intro stilul Nistrului fi al afluentilor lui fi stilul Buguluii al afluen(ilop lui trebue pus exclusiv pe seama miccdrior deformatoare ale solului; aceste fluvii avand acela§ nivel de bazil ar fi evoluat asemanator data evolulia for ar fi stat in leggtura numai cu schimbarea nivelului marii produs5 concomitent pentru ambele fluvii.Contrastul acesta urmarindu-se dela nivelele cele mai vechi panel la forma actuala a vaei obliga recunoaflerea unor migeiri de sol $i pentru epoca cuaternarti. 4. Valea Nistrului este din toate puncteie de vedere (si ca profil longitudinal, si ca adanc;me, si ca terase) ()Mit mai evoluata deceit valea Bugului. Originea ei trebue push cel pulin in cuaternarul vechi. 5. Cele mai ample modificari ce se pot urmari le-a suferit tarmul marii, iar prin transmisiune, reteaua hi- cirografica a Transnistriei, in timpul perioadelor glaciare. C. In evolutiateirmului,faza cea mai caractersitica este epoca formarii limanelor. Nu atat de vechi cum le presuunea N. Socolov, limanele au luat nastere in post- 01.1ciar. In sprijinul unei origini mai recente a limanelor de- c4t o credea N. Socolov, deci a menlinerii tarmului prelimanic pans intr'o epoch mai apropiata de cea actuala, vM §i vaile submarine ale raurilor principale din nordul

www.dacoromanica.ro 56 GEOGRAFIE FIZICA mach Negre, care vaisubmarine se pot urmari foarte deslu§it 'Ana la adancimea de ca. 40 in.reirmul prelimanic cum 11 nume§teGh. I.Neistase 1) era mai jos §i deci in sudul celui actual. Probabil aceastalitua(ie (in legatura cu limanele). sa fi fost in ultimul intergla- ciar. Nivelul marii Negre era atunci sub 0 m. actual. Pa- rerile stint impartite in ceiace prive§te numarul de metri. Cea mai apropiata de adevar credem ca este parerea domnului Gh. I. Nastase §i anume ca nivelul prelimanic al marii era cu ca. 40 m. mai jos. Aceasta parere e sprijinita de mai multe fapte. a) Un fapt: Din sondagiile facute de cercetatorii ru§i in perisipurile limanelor Cuialnic §i Hagibei rezulta ca inainte de formarea limanelor acestora nivelul m. Negre fusese cu 42 in. mai jos., b) Alt fapt: Inaltimea actuala a falekei m. Negre are 35 45 m. inaltime; inaltimea (pozitiva) falezei o consi- deram egala, dar in sens rovers cu altitudinea marii pre- limanice. Poate e o simpla coincidentil, dar aceasta reiese din prelungireaideals a panteiinterfluviilor campiei pontice pana la convergenta cu 0 m. actual. In epoca formarii limanelor, inaintarea marii a retezat tarmul, pro- ducand faleza; nivelul marii a crescut cu 40 m., iar faleza actuala are 40 m.in5Itime. Cat prive§te cauza formarii limanelor pe urma inva- ziei marii, se pare ca ideia mai veche a lui N. Socoiov. care explica formarea limanelor prin ridicarea nivelului math §i fixitatea reliefuluicircumeuxinic, trebtte§te a- mendata. D-1 C. Breitescu explica formarea limanelor prin coborirea inegala a reliefului circumeuxinic 2). Na§terea limanelor se pare ca-§i gase§te explicatia prin mi§carile talaso-genetice ale lui A. Penck, deci tot prin mi§cari de sol. In actual asistam la evoluarea limanelor prin cohna- 'area, prin inamol;rea lor. Pe baza profilelor longitudinalesitransversale ale

I ) .cf. Gh. I. Na .lase: op. cit. 2). cf. C. Brutescu: Limanul Mangalia, Bul. S. R. Geogr. tom XXXVI, 13ucure5ti 1915 p. 11.5-127.

www.dacoromanica.ro 51°

44P OR PLANSA V

ik04 Bar 4-

,a TRANSNISTRIA lira!' lay Profile longitudinale si transversale

Tu/cin

0 50 100 Km cf.

8 lampor

Olgopul O

30.3 70. Bala

O or Ta1vegu1 CO met Ranintra Azzaniu

Vosnesensc

Orhei ti Qiiiii Dubasari Berezovca Grigoriopor Nicolaev Chisinau a

Go a. Cul Tiraspol Schita regiunilor vizitate Tiyhina o:4 in 194-1 IP° ,/ Oivropor Liam,

Alex .4,cfreuca 1....11 a nu 1M11 rul4 3teeroe., Vosnesensc

qcip.o r4 ODESA Berezovca cataroi

Tiraspol Prim, drum AUgustSept 1947 airjanauca Al 2B.1 drum Odesa Cet AIN Oclombrir 1941 - Al 31.v drum. Noenthrle -Decembet 7941 www.dacoromanica.ro

I PALEOGEOGRAFIE 5 7 raurilor Transnistriei se poate stabili evolutia cuaternaril a morfologiei regiunei. Pe baza rupturilor de pants (altele decat cele struc- turale on tectonice), a teraselor §i a nivelelor interfluviale se poate stabili evolutia policidica a reliefului transnistrian. Date fiind Milne cu totul insuficiente, concluzii definitive nu pot fi Inca trase.Noi am construit totu§i o whip de harts cu linii isociclice (fig. 7).

T RAN SN IS TR I A Harta evolutiei ciclice ( Isocicii ) 0 25 50 75 10010n

VkSNESENSC

"C \1'*`3 BEREz0vCA -1 \ 1 . 1 \ . 1 01 N/ // AEV /COI I r1

\. NOVIDIOPOL M. Neag-c. Fig. 7. Prin isocicli intelegem liniile cari unesc punctele cu aceiq evolutie ciclicei sau corespund unui acela$ ciclucle crosinne. Schita evolutiei ciclice este data cu titlu de curiozitate §i ca o contribulie deocamdatil numai pen-

www.dacoromanica.ro 58 GEOGRAFIE FIZICA tru geografia teoretica. Ea represinta o sinteza a tuturor profilelor transversalesilongitudinale trase printr'o regiune oarecare. Cu ajutorul acesteischite de harts se poate capata o imagine plastics a etapelor erosive prin cari a trecut regiunea resnectiva. In cazul Transnistriei pot fi construite 5 linii isociclice corespunzand la tot atatea cicluri de erosiune a caror evolutie s'a efectuat din preglaciar 'Ana astazi. Li- niile isociclice ale spp.tiului dintre Nistru si Bug tind sa arate treptele succesive pe cari le-a atins larmul Trans- nistriei in timpul cuaternarului. Transnistria ramane, casirelieful din dreapta Nis- trului pe care-1 continua, tara clasico a formelor plane, a nivelelor etafate, a vailor calibrate, a teirmului cu falezei, a limanelor fi a perisipurilor.

CAPITOLUL V CLIMA 1) Genera Mali. Asezata intre 28° §i32° long. E,Transnistria este coprinsa In intregime in domeniul climatului continental european. Asezata in partea cea mai de rasarit si de nord in comparajie cu centrul Roman:ei, gradul de continentalitate in climatul Transnistriei e mai accentuat decat in restul tarii. In aceias masura insa Transnistria represintand coltul sud-vestic al fostei Rusii, climatul ei este mai dulce decat al acesteitari. Positia geografica a Transnistriei justifies §i climatul de transitie al ei, in ceiace priveste rigorile climatului continental fala de axa Bucuresti-Chiev. Comparandu-1 cu regiunile climatice ale Romaniei, climatul Transnistriei poate fi numit climat pontic, analog climatului depe intregul litoral romanesc, din campia de est si din Bugeac (cf. E. Otetelisanu). Dat fiind faptulca cea mai mare parte a regiunii dela est de Nistru este o stepa, sporita prin intensele despaduriri din nord, putem preciza climatul ei denumindu-1 climat continental pontic de stepa.

www.dacoromanica.ro CLIMA 59

Caracteristicile unui atare climat sunt urmatoarele: con- traste mari de temperature Intre anotimpurile extreme, vanturi dominante de E §i NE §i precipitatiuni in general sarace. Aqezarea geografica explica aspectele generale ale climatului unei regiuni. Relief ul ii da caracteristicele de amanunt. Cum relieful Transnistriei este foarte uniform, el inaltandu-se pe nesimtite in directia amunte a raurilor, nuantarea clim.ei dupe relief, in Transnistria, n'are apli- catiuni practice. 2) Temperatura. Ca §i in restul Romaniei §i in Transnistria variatiile climatice in genere, deci §i ca temperature,se inregis- treaza dela SV spre NE. Regiunea cu cea mai redusa nuanta de continentalism este regiunea Odesalimanul Nistrului. lama se inscrie in toata Transnistria cu temperaturi negative. Gerurile §i viscolele sunt fenomene familiare pentru iarna. Sunt zile tend termometrul poate inregis- tra25°, 30° §i chiar 350, ca in iarna 1941/1942ex- ceptional de geroasa §i de abcndenta in zapezi. Tempera- tura minima inregistrata la Odesa a fost de 28°,2.la Chi§inau s'a inregistrat 29°1§. Cea mai ridicata temperature de iarna se intalne§te numai in lungul unei simple fa§ii de Moral. Temperatura medie a lunei Ianuarie este de 1°. De asemeni numai regiunea Odesa limanul Nistrului are cele mai putine zile de inghet: 60 la runaiir fig. 8). Diagonal prin Transnistria, pe linia Nicolaev Ram- nitaSorocaBar, alearga isoterma de Ianuarie de 2°. Spre Bug sunt temperaturi mai scoborite decat spreNis- tru. Numarul zilelor de inghet se orienteaza dupe temperatura: spre Bug sunt peste 70 zile de inghet; spre Nis- mrii, mai puffin de 70 zile de inghet. iarna coboara dela NE spre SV. Prime le zile de inghet in Transnistria incep astfel: la Odesa pe la mijlocul lui Decembrie; la Reimnita inghetul se porne§te cam cu o lima mai de vreme: Iarna

www.dacoromanica.ro 60 GEOGRAFIE FIZICA se retrage dela SV catre NE. Ultimele zile de inghet le sufera Odesa pe la sfar§itul lui Februarie; la Ramnita, zilele de inghet dispar cu desavar§ire cu Inca o luny mai tarziu. Numarul zilelor din an cu solul acoperit de zapada scade §1 el dela sud la nord. Pe campia litorala, zapada dureaza mai putin de 40 zile anual. In nordul Transnis- triei zapada se mentine mai mult de 2 luni. Vara, ca cel de al doilea anotimp extrem, este destul de fierbinte. Primavara, temperatura se urea brusc, pro-

ra 0 BAR r, vro TRANSNISTRIA Harta Climatic&

. -, o 0 25 50 75 100 Km s. \ TULLC/N 4 OlOYILAU 0 \

O 9IAMPOL ' Bersad Bottle SSI" SOPO CA ****A OOLVIOPOL 08 A LTA CRIVOI OZERO 0 14111111111b+* 0 0. ANANIu :C;rzui\ 6 VOSNESENSC O 0 P.Valea Hotulut Ocna ORHEI 40tat O X OOUBA SARI .....BEREZOYCA Crigoriopo/ 1.4 -2* + O + L-s CHISINAU Varverovca p ,ua TIRASPOL 4- N COLAEV 0 O Legenda 0 Vol iarem TICHINA -2° lsotermele de lanuarie (Dupe Frieder ctsen) SO 50Z ol'A XXX x Nurnarul zilelor din an cu ODESA solul acoperit de zapada El (Dupe Bo ; Sov Atlas) IO °OL 70z. Durata Inghetu ui in zile co ( Temperatura. 0° sau sub 0°) CET ALBA Isk Neag-ra

Fig. 8. Dupa Bol§oi Soy. Atlas. Mira, Nr. 106-111. vocand grabita topire a zapezilor. Pantele putin inclinate imbibes .pamantul cu apes in a§a masura incest se formeaza noroaie groase adanci can fac o buns bucata de

www.dacoromanica.ro CLIMA 61 vreme toate drumurile absolut impracticabile ;este fai- moasa rasputi(a a Rusilor. Aproape in mAsura in care temperaturile de iarnii sporesc dela SV spre NE. caldurile de vara scad in aceia§ directie. Campia litoralii este acoperitil de isoterma de Iu lie de 23°. In regiunea Odesalimanul Nistrului durata verii este de 80 zile. Celelalte isoterme de Iu lie se succed astfel: isoterma de 22° urmeazil linia TiraspolVosnesensc §i isoterma de 21°, linia Camenca Pesteana. Durata verii scade si ea in aceias directie. La Tiraspol, vara calduroasa dureazil 70 zile; la DubAsari numai 60 zile, iar de aci in spre nord, din ce in ce mai putin. Ca §i la durata iernii, si durata verii e distantaVii cu o lung la inceput§icu alts hula la sfarsit, intre norduli sudul Transnistriei. Astfel,buna- oara la Tulcin, temperaturi superioare lui 20° nu aflam decat intre 11 si 21 Iu lie, pe cats vreme la Odesa, intre 28 Iunie si 21 August. Intre mersul isotermelor de lama si de yard se cons- tati1 o anomalie. Directia unora fats de a celorlalte este aproape perpendiculars& Anormala este directia isotermelor de iarnA, orientate aproape N-S (ex.: isoterma de 2°) foarte bun indiciu ca racirea continentului in sue- til a centrului Rusiei este asa de puternic,i1 incat ras- toarnii orientarea normalti V-E, a isotermelor. Gradul de continentalitate nu trebue judecat numat dupa amplitudinea termicA, ci§idupil valoarea fieciireia dintre temperaturile extreme. Ex.: Ianuarie Julie Media anuala Amplitudinea Bucuresti 3°,1 22°,7 9 o,8 25°,8 Odesa _3o 22°,6 9 °,8 25°,3 Chiev 6 °,2 19°,2 6 °,6 25°,4 I) Din exemplele de mai sus tragem urmatoarele concluzii: 1). Chisinaul, care e mai departe de mare decilt Odesa, are un regim cu mult mai aspru:vara 21°,4, iarna-3°, 9; temperatura medic anuala e cu un grad mai jos cleat a Odesei (So, 8), in schimb amplitudinea termica este aproape identica(25", 3), indiciu c5 marea nu inraureste totusi prea mult asupra reducerii diferentelor intre extreme.

www.dacoromanica.ro 62 GEOGRAFIE FIZICA

1. Temperatura scade dela SV spre NE: Bucure§ti 9°,8 medie anuald, Chiev 6°,6. 2. Intre Bucurefti, a§ezat in millocul unei campiisi Odesa, a§ezatil pe malul mdrii, se observei eel marea ;mica totufi chiar cot de pun rolul de domolitor al extremelor de temperatura. De§i fala de Bucure§ti, Odesa este situatd spre NE, deci intr'un domeniu mai continental decat Bu- cure§tii, totti§i iarna Odesei este ceva mai dulce decat la Bucure'§ti, iar vary ceva mai putin fierbinte0). 3) Va nturile. Datoritd reliefului ei §ters ca variatii de nivel §i po- siieieiinaintate spre rdsdrit, Transnistria ni se infati- §eazd ca un. tinut 13i-intuit de multe vanturi, cari sufld din directii diferite in tot timpul anului. Cu cat ne depla- silm in Transnistria dela nord spre sud, cu atat intensitatea acestor vanturi ere§te, pentru a culmina in regiunea litorald. De aici §i terrninologia populard a vanturilor, atat de bogatd. Fiecare punct cardinal se caracterizeazd prin vanturile sale. Ca §i in stepele din dreapta Nistrului, vanturile dominante sunt cele de nord §i est. Cel mai frecvent vant al Transnistriei ca viint de nord este vantul Severi un altul Horifniac.Acesta din urma, cand bate iarna, aduce ger uscat care provoaca degerarea copacilor, fiind foarte stricatorpentru agriculture. Al doilea vent important al Transnistriei este vantul de rastirit, crivatul nostru: Vostoc; acesta cand suflii primavara §i toarnna se nume§te Kimbur; atunci e ea:1u' §i umed. Vanturile de vest §i sud sufld mai rar §i sunt mull mai putin insemnate. Corespuniatoraustruluinostru este vantul Zapad. El aduce de obicei ploaie. Oamenii dene malul Nistrului 1-au botezat Moldauca,pentru ca vine din Moldova. Acesta e un \rant priincios pescarilor, caci gramade§te mult pe.5te in limanul Nistrului. 1). cf. hartile climatice din Bolsoi SovetskiiAtlas Mira, nr. 106-114.

www.dacoromanica.ro CLIMA 63

Venturi directe de miaza zi nu exista, dar sunt mai multe vanturi cari yin din sectorul sudic; unul este Siro- chi, dela SE; este un fel de trivet de vara care sung din largul marii. In sfar§it este Nizouca, vent de SV mult mai obi§nuit decat precedentul. Din aceasta bogatil nomenclatureeolica,culeasa din gura localnicilor, reiesecaracterulstepic §i de climat stepic al Transnistriei. Se constata a§a dar ca si sub raportul curenlilor de aer Transnistria se poate caracteriza. 0 provincie in care numai poporul deosebe§te atatea vanturi, dintre cari not n'am enumerat deck opt dintre ele, nu se poate considera altfel deck ca o regiune al carei climat se explica in large masuil tocmai prin vanturi. In- treaga viata a Transnistriei, plante, animale §i om, simte urmarile multiplelor vanturi. 4) Precipifatiile. Spatiul dela est de Siret primeste in general ploi on ninsori sub 500 mm anual, cu exceptia nordului platformei podolice care este ceva mai umed. La regimul ploilor se evidentiaza perfect caracterele de mare inchisa ale marii Negre. Influentele continentale exercitate asupra m. Negre sunt mult mai puternice dew& influen(ele maritime asupra uscatului. 0 prima consecinta a acestui fapt este ca in Transnistria, ca §i in restul Rornaniei, cu cat to apropii de mare, cu attit cantitatea de precipitatii scade in loc sei creasca. Cele mai multe ploi cad in nordul extrem al Trans- nistriei unde la Bar cad 550 mm ploaie anual. De aici spre spd, ploile scad: la Codima 500 mm, la Tiraspol 450 mm, la Berezovca 400 mm, pentru ca litoralul sd primeasoa pretutindeni sub 400 mm (fig. 9). In mod ex- ceptionalOdesa primeste in medie408 mm ploaie anual 1). Repartitia anuala a ploilor lash' sa se inteleaga mai bine regimul de continentalitate al climei. Cele mai abundente precipitatii cad vara, mai cu seama in luna Iunie §i sub forma de averse. Ploile de vara deli abundente, 1). La Nicolaev nu cad deck 360 mm ploaie anual.

www.dacoromanica.ro 64 GEOGRAFIE FIZICA torentiale, totu§i pamfmtul nu poate suge prea multi umezeala, deoarece apele se scurg iute; pe de alta parte cilldura puternica u§ureazil evaporatia. Siroaiele de apg scurse repede peste ni§te roci friabile sapil rape adanci, numite popular, in ucrainianii, balca. Precipitatiile de iarna sunt mai sarace §i mai uniforme: cam 150 mm in loath' Transnistria. In schimbinal-

Is TRANSNISTRIA Harta Climatica II 0 2 50 is looKm 00° I-

2.1° Bersad

SOROC OL VIOPO .1*t. ochma czi BALTA O

RAMN TA A NANIU 8arzul0 OSP ENS Ocna o

ORREI O OUBASA RI

. GI gorio BEREZOVCA ® CHISINAU I. I TIRASPOLX Xefiztirent Legenda TICHINA OCEACO 80 22 Isotermele de lulie (Dual Friederichsen) 410mm Precipitatiile anuale in mm Mates ODESA (NO Bols Sov Alias) . OVOPOL 6°L--- Ourata verii in zile R73 ( Temperature :20° sau peste201 CET. ALBA M.Neagra

Fig. 9. D upa Bolsoi Soy. Atlas Mira, Nr. 112 114. timea zgpezii e mai mare dare nord, unde depa§e§te in mijlociu 20 cm; chiar 40 cm. La Odesa §i pe campia lito- rah", stratul de zapada care iarna acopere pamantul, nu atinge 10 cm grosime. Actiunea regulatoare a marii se simte numai intru atat intro cat repartitia anuala a pre-

www.dacoromanica.ro CLIMA 65 cipitatiilor, de§i mai redusd este totu§i mai uniforms in zona litorald deck la oarecare departare catre nord. Repartitia de iarna §i de yard a precipitatiilor este urmatoarea: in zona Mora% 150 mm fats de 250 mm.; in Transnistria de nord, 150 mm fatd de 400 mm. Dupd cum luna Iunie este cea mai ploioasd, tot asemeni Ianua- rie este luna cea mai saraca in precipitatii. Dupil cum s'a specificat dela inceput, in Transnis- tria domne§te un regim climatic continental moderat. In comparatie cu restul Moldovei, Transnistria are o climil ceva mai aspra; cu exceptia Crimeei insd, clima Trans- nistriei este mai dulce dealt in tot restul spatiului Euro- pei de rdsdrit. In interiorul Transnistriei, gradul de con. tinentalitate al climei se accentuiaza dela sud la nord ci dela apus la rasarit, a§a incat spre Nistru §i spre liman e clima mai blandd dealt spre Bug §i mai ales spre Bu gul superior. Vorbindu-se de clima Transnistriei, nu se poate afirma ca ea ar avea un climat cu mult mai riguros decat al Romaniei din dreapta Nistrului; este doar o nuanta de continentalism ceva mai accentuat, rdmanandIns totu§i destul de moderat in comparatie cu climatul Ru- siei centrale §i de est 1). CAPITOLUL VI HIDROGRAFIE Relieful §i clima §i in principal regimul ploilor justi- ficil intr'o larga masurrt regimul apelor, deci hidrografia regiunei. Caracterizdrile generale hidrografice reies chiar de aci. Relieful uniform §i constant in predominarea anu- 1). Pentru a se intelDge mai Nine blandetea climatului Trans- nistriei, comparativ cu clima Rusiei, dam cu titln1de informatie ateva date privitoare laclimatul din regiunea Mnscovei: media lunei Ianuarie 10° (in Transnistria 2°); media lunii Julie 18° (in Transnistria 22°).Z5pada acopera pamAntul-15 zile pe an (in Trans- nistria numai 50 zile). Gerul dureaza 5 luni (in Transnistria numai 3 luni). Raurile sunt inehetate tot 5 luni, pe and Bugul nu sta prins sub ghiata deck 90 zile, iar Nistrul maximum Ti zile. In sfarsit,ca o evidenta a continentalitkii este amplitudtnea termia foarte pronuntath: 800 (in Transnistria doar 25°); ex.: Moscova 420,5 in Ianuariesi37°,5 in Iulie.

www.dacoromanica.ro 66 GEOGRAFIE FIZICA mitor forme lass a se intelege dece apele Transnistriei au in genere cursuri domoale.Climatul relativ arid ex- plicadebitul redus al acestor ape, cu exceptia rat ril6r alimentate direct din munti (Nistrul) sau cari culeg multi afluenti (Bugul). Stilul hidrografic deosebit la basiniil Nistrului de basinul Bugului se explica prin istoria morfologica a regiunii. La capitolul de hidrografie, informatiile dobandite pang aci referitor laraurile §i limanele Transnistriei sunt complectate cu elemente strict hidrografice: lungime, pantA, debit etc., intr'un cuvant regimul raului. Alorfologia priveste rout mai mutt ca forma de teren: valea, §i -i explica evolutia prin prisma tectonicei. Hidrografia cerceteaza rend in deosebi prininsugi elementul sau constitutiv: apa, §i -i explica regimul prin prisma climei si a reliefului. Desimea retelei hidrografice a Transnistriei este a- proape nedesmintita functie de regimul ploilor. Intrucat dela N la S cantitatea de precipitatii scade, reteaua apelor Transnistriei este din ce in ce mai raril spre sud. Raurile au apoi un regim torential: cresteri puternice de primavard, la topireazapezilor;scaderi pans aproape de secarea totals, in cursul verii; iar iarna sunt imobilizate prin inghet. Caracterul torential al raurilor este cu atat mai accentuat cu cat ne deplasgm spre sud §i est, directie in care gradul de continentalitate §i in deosebi de ariditate al climei, creste. Un caracter de toren- tialitate mai redus 11 au NistrulsiBugul. Fara de provenienta apei care alimenteaza raurile, regimul acestora poate fi definit ca regim pluvio-nival. In raport cu colectorul, apele Transnistriei se impart in trei basine can in ordinea importantei sunt: basinul Nistrului, basinul Bugului si basinul limanelor. 1) Basinul Nistrului. Basinul Nistrului poarta numele arterei care dreneaza apele ce le culege. Basinul lui masoara ca. 80.000 km2. Lung de 1435 km, Nistrul are un basin asimetric siinegal ca intindere, dupa unitatile morfologice pe cari le strabate. In platforma podolica, cumpana din dreapta (Nis-

www.dacoromanica.ro HIDROGRAFIE 6 7 truPrut) este foarte apropiata de Nistru :8-10 12 km. Cumpana din stanga (NistruBug) este mult mai departe: 100-140 km. Este lesne de inteles importanta afluentilor lui depe stanga. Printre principalii afluenti ai Nistrului din aceasta parte figureaza Zbruci de 280 km lung'ine §i Seret 230 kin lungime. Acesta din urma e un rau flotabil. In aceasta regiune Nistrul formeaza canion. Afluentii Nistrului au §i ei canioane a caror marl- me e direct proportionala cu insemnatatea afluentului. Albia Nistrului are o latime de ca. 150-200 m §i.o adancime de 3-4 m. Panta raului este foarte slabs: 0,2% 0. Numai la pragurile dela Iampoi panta e mai grabita: 1 %o. Iuteala apei e deasemeni mica: ca. 200-250 m3/sec. Exists insa maxi variatii de debit, ca la orice rau cu regim torential In 1929 s'a inregistrat o cre§tere maxima de 6 m peste etiaj, la Otaci, in fata Movilaului. La Tighina, deli valea e cu mult mai larga, s'a obseryat totusi cea mai mare cre§tere peste etiaj, aproape 10 m. (9.80 m in 1932) 1). Pe masura ce Nistrul se apropie de periferia platformei podolice §1 mai ales din dreptul Movilaului, cumpana din deapta incepe sa se departeze de fluiviu iar cea din stanga sa se deplaseze spre el. In podiful moldovenesc, asimetria basinului e inver- sa decat in platforma podolica. Aici i§i face loc principa- lul afluent al Nistrului: Rautu/. Tot aici Nistrul prime§te cei mai de seamy afluenti pe dreapta Bacul §i Botna, pe stanga lagorlacul, ultimulafluent cu canion §,i Cuciurganul, care-0 sfar§e§te valea intr'un liman in lunca Nistrului. Debitul lui redus de apa, comparativ cu al Nistrului, a facut ca numaii limanul lui sit se pastreze, in timp ce limanul Nistrului colmatat sa se deplaseze cu peste 20 km spre sud. Fluviul incepe sa-§i largeasca albia §i canionul. Pan- ta se domole§te de tot: 0,1%0. Dela Tiraspol in jos, Nis- trul formeaza o lunch larga §i inundabild. Afluentii directi ai m. Negre ca§tiga teren pe ambele laturi, a§a ca

1). cf. Anuarele Hidrografice, publicate de Ministerul Lucra- rilor Pub lice.

www.dacoromanica.ro 6 8 GEOGRAFIE FIZICA dela Cioburciu in jos, basinul Nistrului se reduce la sim- plul canal cotit al fluviului. In aceasta parte, fluviul strabate thmnia litorala. Ultimii 40 km pang la mare, Nistrul formeaza limanul homonim, lat de 69 km. Limanul e despartit de mare printr'unperisip cu o portita. In epoca formarii limanelor, valea Nistrului avea limancel putin pans la Tighina 1), pe distanra de peste 120 km. In urma colmatarii, din vechiul liman nu s'a mai pastrat Inca decat treimea inferioara; restul s'a transformat intr'o lunca mlastinoasa. De altfel vechiul liman patrundea cu siguranta §,i pe gura Botnei, care astazi sevarsa In Nistru printr'un fel de delta, Intocmai cum patrundea §i pe Cu- ciurgan, cu deosebirea ca Botna fiindasezata mai in amunte, limanul ei a dispkrut ca atare cu desavarsire, pe sand al Cuciurganului fiind mai apropiat de mare, se pastreaza Inca. E caracteristica despletirea apelor in Vail calibrate sand raul curge pe fundul unui vechiu lac, liman sau estuar colmatat 2). Dela Hotin in jos, deci pe intreaga portiune romaneasca §1 pe mai bine de 800 km, Nistrul e un fluviu navigabil pentru vase de tonaj redus, cu un calaj de 1,30 1,70 m.2. 2) Basinul Bugului. Basinul Bugului este al doilea basinimportant al Transnistriei. Ca debit siimportanta Bugul e inferior Nistrului; ca intindere a basinului §i lungime a afluentilor ii este insa superior3). Este normal ca Bugul sa fie mai sarac in ape detht Nistrul, intrucat atat el, cat §i afluenlii lui, isvorasc din regiuni de podi§ sau campie; in afara de asta, curgand mai la rasarit, e influentat si de un climat ceva mai arid. Totusi deficientele de climat si de relief, sunt in parte compensate prin marimea afluentilorsai. Doua din cele trei sectiuni pe cari le-am deosebit la 1). cf. T. Porucic: op. cit. p. 15. 2). cf. despletirea bratului Chilia, intre Ismail si Chilia Nou'a (G. VAlsan: op cit.). 3). cf. G. Pulle: Unione sovietica russa, p. 328 §i V.Mihailescu: RomOnia, p. 162.

www.dacoromanica.ro HIDROGRAFIE _ 69

Bug constitue insilsi marginearasariteana a Transnis- triei. La Movileanca, unde intra inTransnistria, Bugul soseste ca un rau mediocru, mai mic chiar decal afluentii Nistrului din regiunea Hotin-Movilau. Cu un pat de numai cativa metri latime, adanc de numai 50-60 cm, Bu- gul abia are un debit mijlociu de ca. 10 m3 /sec. Numai dela Movileanca in jos, Bugul, cu o vale pana aci mlastinoasa, incepe sa se adanceasca, sail calibreze albia si, ca rau mai mare, sä si-o largeasca pana la 70- 80 m. Adancimea apei in albie intrece constant 1 m.; pe alo- curl are chiar 3 m adancime. Ceiace-1 deosebeste frapant de Nistru, pe langa absenta canionului, este dela Movileanca in jos panta mai repede a talvegului, ramand totusi o panta domoala in comparatie cu apele carpatice. Inclinarea pantei este de 0,50%0, iar iuteala apei atinge in unele puncte 1m/sec. Cea mai grabita panta pe intregul talveg al Bugului este portiunea dintre Movileanca (confluenta cu Rovul) §i Giulinca (confluenta cu Dohna). Atat mai sus, In regiunea Vinita, cat si in jos, pana la Olviopol si chiar Vosne- sensc, panta este cu mult mai slabs. In jos de Giulinca, inclinarea talveguluieste de 0,3%0. In cursul superior, Bugul are o panta exceptional de putin inclinata: 0,1 0,2%0. Gratie bogatilor afluenti ce-1 alimenteaza, cu tot climatul din ce in ce mai secetos spre care curge, Bugul creste mult mai repede decat Nistrul, care ramane si ca debit, si ca latime aproape constant dela Hotin in jos. lath' sporirea Bugului ca latime §i adancime a albiei, intre Movileanca si Nicolaev: Movileanca : 15-20 m. latime ; 0,3-0,9 m. adancime : Savran :60-90 SI :1 3 !I St Olviopol : 150 ,, ;2 4 ,, 99

Vosnesensc : 350 93 ;3 5 ,, 9 9 ;

Covalevca ; 850 31 ;3 6 93 22

Nicolaev ; 1300 ,, ;poste 6 93 9 9 ; De altfel dela Covalevca incepelimanul-estuar al Bugului, in forma de palnie, lung de ca. 45 km. Palnia

3). Bugultransnistriam este Bugul meridional,cAci mai exists un Bug,aflaental Vistulei; acesta esteBuguloccidental.

www.dacoromanica.ro 70 GEOGRAFIE FIZICA aceasta, cu multe cotituri, de§i se gatue§te din loc in loc, totu§i pans la contopirea cu limanul Niprului se largete suficient ca sa depa§easca chiar 5 km. in latime. In masura apropierii de mare, panta §i iuteala apei se atenuiaza. Numai la repezi§uri, cum sunt cele dela Migia, raul atinge 2 misec. In liman, absenta aproape totals a pantei face ca apele aproape sa stazneze. Alaturi de multe diferentieri cari fac din Nistru §i din Bug doua personalitali hidrografice aparte, se mai adaoga o dife- rentiere in plus: desvoltarea laterals a basinului in raporl cu talvegul. Ca la toate raurile de pana aci,§i Bugul are cumpenele asimetrice incomparatie cu colectorul. La Bug insa, in mod constant, cumpana stanga e mai de- partata de rau deck cumpana lui dreapta; de aicisi afluentii depe stanga sunt mai importanti. Pe cand cum- Oita Nistru-Bug e simetrica fata de cele doua rauri, fiind a§ezata la mijlocul distantei dintre Nistru §i Bug, cumpana Bug-Nipru e mult mai apropiata de Nipru. Ca §i la Nistru, in preajma marii cumpenele se a- propie mult de Bug, prin desvoltarea basinelor arterelor hidrografice ale campiei litorale. Principalii afluenti ai Bugului pada la Olviopol stint ni§te rauri lene§e cari formeaza salba de lacuri §i au albii mla§tinoase; sunt Dohna §i Savranca pe dreapta, Sob ceva mai ra'sruit pe stanga (fig. 10) 1). In portiunea Olviopol-Vosnesensc, Bugul apare ca un rau destul de important, cu vale incatu§ata§iafluenti remarcabjli. Atat la Olviopol, cat §i la Vosnesensc sunt doua noduri hidrografice: la Olviopol primekte din dreapta pe Codima, iar pe stanga pe Siniuha cel mai important afluent al sau in privinta marimei basinului; e lung de

1). La unii din afluentii Bugului din amunte de Savran se observe cursuri in baioneta; in uncle cazuri, chiarsiiazurile din lungul visei au aceasta orientare. Ca si afluentii pe dreapta ai Pru- tului podolic si ai Nistrului podolic,afluentii pe dreapta ai Bu- guluitot in platforma podolica infatiseaza aceleasicuriozitriti: cursuri In baionelci. Frptul ca numai afluentii pe dreapta ai celor trei rauri principale pot fi caracterizatiastfel, se explica prin raporturile de consecventa si subsecventa pe cari le au raurile secun- dare cu pachetul de strate in cadere usoara sure SSE.

www.dacoromanica.ro Cam ni tie mfgroc:

Vinila Ball) a railo Novo/ram& Bar JmerInca sev

Ti as cu

des&

narlaV CH Alba

Rusiva Tulcin 1 masivul Repetki 2. - Catnap 3. Tmdu

Notin Releaus hidrograflca dintre Siret ¢i Nipru Bers d cu basinele respective ¢i cumpenele de anti

Soroca Olviopol Cmenca .0 Balls to 0 WIIM/

Fig.. 10 Refeaua hidrografica a Transnistriei de fund.

www.dacoromanica.ro 72 GEOGRAFIE FIZICA peste 300 km. La Vosnesensc prime§te din dreapta pe Certala §i din stanga Apa Moarta (Mertvovoda). Dela Vosnesensc In jos, Bugul e un rau mare. Cei 140 km ce-i mai are de parcurs, constitue o convenabila artera navigabila, Insa ca §i Nistrul, numai pentru vase de mictonaj. Rana la comunicatia cu Niprul, Bugul mai culege Inca trei afluenti Insemnati; din dreapta Cici- cleia, iar din stanga Elane(ul §i Ingul. Acesta din urma, deli ultimul ca confluenta, este totusi primul afluent al Bugului in ordinea lugimei (350 km) $i debitului. Es- tuarul abia Inceput al Bugului, dupa, confluenta dela Ni- colaev, se transforms Intr'un adevarat golf, care Insa nu comunica direct cu marea, ci, prin limanul Niprului (fig. 11).

Fig. 11. Releaua hidrografica a Transnislriei de sud. Ca cel mai mare fluviu al Ucrainei, fluviul national ucrainian, Niprul arei cel mai Insemnat Liman, Lung de

www.dacoromanica.ro HIDROGRAFIE 7 3

60 km., limanul Niprului este singurul liman din nordul m. Negre orientat E-V, ca de altfel intreg cursul inferior al fluviului. De o largime diferita, cu balonAri §i gatuiri, limanul acesta poate atinge §i 15 km lgtime, dar §1 numai 44 km ca la gura sa din fata Oceacovului, unde e Prins intre promontoriul dela Oceacov §i varful sggetii Chin - burn. In mijlocul gurei sale se afla o insulita ce n'a reu§it ca la Nistru din cauza debitului sau mare sa se des- voile §i sa formeze portite. Orientarea vestica. a Niprului, in aceia§ directie cu vantul dominant (Crivatul) dä im- puls nou curentului litoral al m. Negre §i prilejueQte desvoltarea a§a numitului banc al Odesei", care nu e altceva decat continuarea submarinA a sagetii Chinburn. 3) Domeniul limanelor. Prin golful Odesei se intelege zona litorala a nordului marii Negre, dintre delta Dundrii §i vestul peninsulei Crimeia capul Tarhan (la 60 km VNV de Eupatoria). Golful Odesa formeaza in apusul Crimeeiechivalentul m. Azov. Nefiind inchis ca marea Azov, of in comunicatie larga cu restul marii Negre, golful Odesa rOmane totu§i partea cea mai putin adanca a m. Negre propriu zise. Limita sudica a golfului ar fi isobata de 50 m, ceiace In- seamna at adancimile maxime nu depa§esc 50 m. Fun- dul golfului Odesa are un relief agitat. Pe el se ghicesc vaile submarine ale fluviilor importante pe cari marea le prime§te in aceasta parte §i tot depe el se ridica unica insula a m. Negre insula Serpilor, o a§chie paleozoica de pAmant dobrogean. Prezenta recenta a marii pemeleagurile golfului Odesa se explica printr'o actiune de ingresiune marina Acest fapt explica la randu-i caracteristica tarmului din golful Odesei: un farm cu faleza §i limane. Schimbarea raporturilor dintre uscat §i ape grin probabila afundare inceatd a uscatului, concomitent cu inaltarea wail a nivelului marii, a sporit puterea de abraziune a valurilor cari au creiat faleza §i a inundat gurile tuturor raurilor indiferent de importanfa lor, guri §i val cari ulterior an evoluat in limane.

www.dacoromanica.ro 74 GEOGR.AFIE FIZICA

Acceptiunea clasicii a limanelor a§a cum a dat-o N. Socolov este urmatoarea: limanele sunt lacuriputin adanci §i de forma alungita,cari ocupa o portiune din cursul inferioral raurilor, in preajmavarsarii for in mare §i despartite total sau partial de mare. Ca observatie generals se admite ca cu cat un liman este alimentat de un rau mai mare,cu atat comunicatia lui cu marea se mentine mai u§or, dar §i colmatarea in partea superioara a limanului este mai activa. Myers: cu cat un liman este alimentat de un eau mai mic, cu atat obtura- rea lui este mai complecta,dar §icolmatarea lui mai inceata. Ex. Dunarea, cel mai de seamy fluviu, §i-a desfiintat cu desavar§ire fostul ei golf si apoi liman, transformand fundul colmatat al acestuia Intr'o delta. Vechiul liman al Dunarii patrundea mai multe sute de kilometri in sus pe valea Dunarii, invadand §1 vane afluentilor sal. Niprul, al doilea ca importanta, §,i-a scurtat mult limanul care init;a1 urea pana aproapede pragurile Ni- prului. Asta'zi Niprul formeaza o mica delta la varsarea in liman. Comunicatia limanului cu marea este larga intrucat fluviul dispune de suficiente ape ca sa evacueze tot materialul pe care curentul litoral incearca sa i-1 a§eze la guru. Orientarea favorabila aNiprului Inlesneste o- randuirea acestui material in bancul Odesei, deasupra caruia nu ramane decat o pojghita de 5 m grosime de apa, la o departare de 56 km de form. Intre bane §i farm marea este adanca de 10-15 m. Nistrul, al treilea fluviu ca marime, a§ezat perpen- dicular pe Wm, §i-a redus pana astazi limanul la aproape o treime din ceiace fusese odinioara. La Nistru, curentul litoral a reu§it sa creieze un perisipin care fluviul §i-a putut mentine portita; cea de a doua portita s'a as- tupat in 19382, transformand insula 'Carolina intr'o peninsula a malului stung. Cordonul litoral care la Nistru a evoluat pana la faza de perisip, la Niprupentru moti- vele aratate a ramas intr'o faza mai incepatoare, in faza de prag (perisip ce n'a atins Inca oglinda apei). Vine la rand Cogalnicul care numai cu greua putut

www.dacoromanica.ro HIDROGRAFIE 75

'Astra la limanul sau, Sasic, o portita mereu amenintata de a fi inchisii. Este apoi Tiligul, despArtit cutotul de mare, dar facia despartitoare pilstrandu-si caractere amfibii. Ajungem in sfarsit la Cuialnic, care pe langa ca are limanul separatcomplect de mare darsifacia amfibie separatoare s'a uscat de tot. Se poate recunoaste asa dar calege ca gradul de evolutie al unui liman este functie directs de importanta raului pe care un liman i1 primeste. Odata un liman des- piirtit de mare evoluiazil in mod cu totul diferit de un liman ce se mai leagil incri de mare. Noi considerkn toate limanele dintre delta Dunsarii si viirsarea Niprului ca limane fluviatile, pentru ca fiecare liman in parte este asezat in prelungirea unui rau, indiferent de importanta acestuia. Nu recunoastem ca liman maritim deck acele limane orientate, nu in lungul unui eau ca la limanele fluvatile, ci in lungul Virmului marii; de aceia limanele maritime le mai putem numi lagune.1). Ex.: limanul sau laguna Sabalat-Budacu. Limanele fluviatile sau limanele propriu zise sunt de doua feluri: limane deschise §i limane inchise. Toate fiind fluviatile, toate au avut initial apa dulce. Cum la un liman ce comunica cu marea, raul ce-1 dreneaza nu mai are putere sa curga, apa marii patrunde in liman, sdrandu-i apa. Cand raul are debit suficient §i numai asa iii poate mentine limanul in comunicatie cu marea atunci reuseste sa indulceascii apa Iimanului. Un exemplu ni-1 da limanul Nistrului; in partea opusa marii are apA dulce, iar in partea din spre -mare, are o apa usor siirata. Ace las caz la limanul Niprului. Comparand densitatea apei marii cu apa indulcita a acestor doua limane, gilsim urmatoarele cifre: m. Neagradensitate 1.013, limanul Nistrului densitate 1,006, limanul Niprului, cu apa fluviala mai bogata, densitate 1,005 2). Cu totul altfel se presinta apa unui liman inchis.

1). Limanele nu trebuesc clasificate dup5 gradul de salinitate al apei. Acesta e un corolar al evolutiei limannlui, ci trebuesc clasificate dupa modul for de formare, deci dupa origine. 2). cf T. Porucic: op. cit. p. 35.

www.dacoromanica.ro 76 GEOGRAFIE FIZICA

Aceasta e o apa intens sarata. Mai ales cand limanul se gase§te inteun climat de stepa ca limanele din Bugeac §i Iedisan apa devine chiar supraseirata, deci cu o salinitate superioard celeia a marii. Datorita climatului arid, deci puternicei evaporatii, limanul inchis cu vremea i§i scoboara nivelul mai jos dealt nivelul marii, intru cat debitul de apa fluviala ce-1 prime§te un liman inchis este de obicei insuficient (in caz contrar limanul ar fi reu§lit sa se salveze, adica sa ramana deschis). La limanele inchise, pe langa colmatare, evaporatia contribue §i ea la mi§orarea limanului.Colmatarea prin climatul arid este mult u§urata §i prin nisipul spul- berat de vant §i aruncat de el in apa limanului. A§a dar intre caracterele unui liman inchis trebuesc trecute in prima linie urmatoarele dousa: apa lui e mai seirata deceit a mariiinivelul lui e mai scoboritdeceit almarii. Un exemplu de liman suprasarat avem In Bugeac, limanul Alibei. Ca liinane suprasarate §i cu nivelul mai scoborit deck zero marin citam limanele Hagibei §i Cuialnic, cu ca. 5 m sub nivelul marii 1). Cat prive§te calimea de saruri a apelor lor, aceasta este urmAtoarea: apa limanului Hagibei densitatea 1,084, cu 116 gr.saruri la litru; apa limanului Cuialnic densitatea 1,102,cu 130 gr. saruri la litru. In comparatie cu ele. apa marii Negre are densitatea 1,013, cu numai 18 gr. saruri la litru 2). Gratie bogatiei for in saruri, multe din limanele sarate ale Iedi- sanului depun pe maluri de jur imprejur, in timpul verii, o cununa de eflorescenle saline. In aceasta categorie intra limanul Tiligul, Berezan etc. Altele se usual complect lasand pe fundul for un strat de saruri amare de magne- ziu. Ex.: limanul Hagealac, Tuzla etc. Relativ la colmatarea limanelor, din cercetarile in treprinse asupra limanuluiCuialnics'aconstatat ca anual se depune in mijlociu un strat de mal in grosime de 1 cm. Se poate deduce in chipul acesta dupa cati ani fates de conditiile actuale se va produce colmatarea

1). idem: op. cit.p. 22. 2). ibidem, p.56.

www.dacoromanica.ro HIDROGRAFIE 77 complectil a limanului. Pentru limanul Cuialnic se mai admit Inca vreo 150 ani de existents. Fats de grosimea stratului de mal din perisip se poate judeca epoca in care s'a produs Inchiderea limanului. Tot la Cuialnic se crede ca despartirea lui de mare s'a produs acum vreo 600 ani. La Tiligul, probabil numai cu 100 ani in urma. Limanele, aceste Intinderi relativ restranse de apa, putin adanci si sub influenta unui climat bogat in con- traste, mai ales cand sunt si limane Inchise, sufera de la an la anmari varialii in dimensiuni, in toate sensu- rile (in suprafatil si in adanc). Ca Incheiere dam lista limanelor dintre Nistru si Bug, cu diferitele for dimensiuni§i insu§iri.

langim a largn largime adarrime van ern Bensitain Gewalt. minima maxima media maxima apai in sand Dims@ 1a:1 a/o 1. Lim.Nistrului43 km. 4 km15km 0,5,2,5m3,5 m1,006 1o/0 2.. Baraboi 9 1 1 " van se and 3 ,. Uscat 10" 1 If - 6 m1,013 20/0 4. Hagibei 34 2 ,, 1-5m 10 ,.1.034 50/0 5, Cuialnic30 2 , 1-3 3 1,048 70/0 6- Buialac 4 1 33 J yam at amid 7. Hagealac '7 1 ii donna sirari PS ---- 8. Tiligul 55,, 2kM 3 ., 8m 19 m1,003 0,50/0 9. Tuzla 7,, 1 .3 nraas ISIE/ 10. ,. Berezan 28 11(M 2 _ ramInman /, ellaresranta saline 11. Bugului 45 2 4 api hits 12. Niprului61 4 71 9 m 2 Din acest tablou se desprind cateva fapte: 1. Cel mai mare limaneste un limandeschis, al celui mai mare fluviu: limanul Niprului. 2. Cel mai addnc liman este limanul Tiligului, a carui apa dulce se explica prin timpul scurt scurs dela inchiderea limanului. 3. Cel mai sarat liman este limanul Tiligului, care se crede a fi primul despartit de mare din toatilseria de limane. 4. Limanele Nipruluii Nistrului sunt asemanatoare; difera numai ca dimensiuni§iorientare. Comuncal'a 1). T. Porucic: op. cit. p. 13-15. 2). ibideni: pp. 17 Si 69.

www.dacoromanica.ro 78 GEOGRAFIE FIZICA cu marea se face proportional cu cantitatea de ap5 pri mita. 5. Ca forma, foarte asemAnatoare sunt limanele Bu- gului si Tiligului: ambele la fel de cotite si cu gatuiri din loc in loc. 6. Limane gemene sunt HagibeitiiCuialnic In pri- privinta dimensiunilor §1 saliniia ii. 7. Alte limane gemene suntBuialfic §iHagealac. amandourt pe tale de disparilie. 8. Ca linzan cornplect colmatat este Tuzla. Cele expuse pang aci ne permit sa incbeiem acest capitol cu cuvintele cu cari 1-am inceput: relief ulgiclima justified intr'o largo masura regimul apelor, deci hidrografia Transnistriei. CAPITOLUL VII VEGETATIA 1) Generalitati. Relieful, clima si apele ingadue aditogarea unui nou aspect la cunoasterea chorografica a Transnistriei:ye- getatia1). Relieful mediocru intre 30 m si 300 m alt., clima cu propriefati continentale si apele destul de rare §i de sgrace ca debit,contribue la marea desvoltare a stepei, mult in afara campiei litorale. Deci dela inceput se evidentiazil stepa ca formaliune biogeografici tipica in vegetatia Transnistriei. Ariditatea mai accentuate a climatului Transnistriei face ca zona stepelor sa aibe o mult mai mare importanta in stanga decat in dreapta Nistrului. Dace in Mol- dova veche se poate vorbi de o stepa a Bugeacului podisul moldovenesc tree-and imediat. In zona codrului, in Moldova noua, adica in Transnistria, stepa Iedisanului se prelungeste si dincolo de limitele campiei, cu aceleasi caractere stepice. In categoria stepelor din Romania Ye- 1). In acest capitol ne referim numai la vegetatia spontana nu .5i la plantele de culture.

www.dacoromanica.ro VEGETATIA 79 che: Baraganul, Bugeacul, intra §istepa Transnistriei. Datorita unei oarecari desimi de populatie, stepele acestea au intrat inaria uneipopulatiuniagricole, spre deosebire de stepelecaspice,pastrate cu cel mai pur caracter pastoral nealterat. De aici §idiferentierea cu totul generals a celor doua tipuri de stepe: un tip de stud cultivabild1), cu viata agricolii-sedentary §i un tip de stepa arida, cu viata pastorale nomads; de o parte stepele Romaniei §1 Ucrainei, de alta stepele dela Caspica. In ultima esenta, tot deosebirile in gradul de ariditate al climatului a provocat diferentierea stepelor in categoriile aratate mai sus. Tot climatuleste §icel care a permis creiarea unei cat de modeste densitati de populatie care a dus ,.la substituirea printr'o viata sedentary a vietei nomade de alta data" 2). Baraganelecu ierburi, acele campuri salbatece'' = dikoe pole, ale Ru§ilor, au disparut. °data cu sosirea agriculturei,flora spontana a stepei a fost 1ndepartata.Accentuarea ariditatii climei din Baragan pand in Iedisan explica dece intai a fost cucerit de agricultura Baraganul §i. ulterior Iedisanul, §i mai explica dece proprietatile stepice, in parte conservate la Iedisan, au disparut cu desavarsire din Baragan. Prezenta §i mentinerea padurii &Aire partea de nord a Transnistriei face ca dintr'o clasificare a marilor uni- tali de peisagiu din aceasta parte a Europei, Transnistria ca mai loath' Ucraina de altfel safiedefinite ca Gebiet der osteuropaischen Parklandschaft and Wiesen- steppe', spre deosebire de un Mischwaldgebier la NV §i o Salzsteppe" la SE 3). Dace suprapunem o harta a vegetatiei pe una a reliefului §i pe una a ploilor, gasim intreele asemanari foarte mari. Iata-le: 1. Cantitatea deprecipitatiiin Transnistria scade dela NV-SE; cele mai putine precipitatii cad pe larmul marii §i la limanul Bugului (regiunea Nicolaev-Oceacov).

1). cf. G. Palle: op. cit., harta dela p. 371. 2). E. de Marfonne: op. cit. p, 154. 3). H. Laulensach: op. cit. P. 418.

www.dacoromanica.ro E0 GEOGRAFIE FIZICA

Aceia§ e §i directia in care formele destepil sunt mai pronuntate. Este un exemplu elocvent ca vegetaVa este un corolar al precipitatiilor cari o influenteaza mult mai considerabil decat relieful. 2. Transnistria fiind un teritoriumiirginit de doua fluvii, relieful ei se infatiseaza asemenea unui acoperi§ de case, cu o coama la mijloc §idouaplase. In mod schematic, isohipsele se retrag pe margini (la Nistru §i la Bug) §i se boltesc la centru. Tinand seama de acestedour'conditii de clime 5i relief, zonele de vegetatie se desvolta in consecinta: intreaga Transnistrie de sud, dela o linieaproximativa Ramnita-Ananiu-Olviopol, intra in domeniul stepei; cu cot suntem mai la sud fi mai la SE, cu atilt stepa este mai accentuate. Transnistria de nord,dincolo de linia amintita, e coprinsil in domeniul padurii.Trecerease face gradat printr'o fa§ie de silvo-stepa (fig. 12). Dispozitia reliefului explica dece stepele inainteazil calre nord mai mult in lungul Nistrului§iBugului, iar paclurea coboar6 catre sud mai mult de cumpilna de ape dintre cele doua fluvii; este cea mai bung dovadA ca relieful influenteaza vegetatia mai mult decat reteaua hi- drograficg. 2) Zona stepelor.

Paralelismul dintre gradul decontinentalitateaT climatului §i desvoltarea stepei face ca in Europa stepele cele mai marl sa fie in partea ei de rilsarit. De aceia Cara cu cele mai vaste intinderi de steps a fost in toate timpurile Rusia. Pentru acest motiv,nicaerica in Rusia n'au fost diferenhiate mai multe zone de stepa, dupe plantele ierboase dominante. In genere, zonele de vegetatie ale Transnistriei sunt in prelungirea celor din Mol- dova, cu deosebirea ca zona stepelor este in Transnistria mult mai late ca in Moldova. Zone le devegetatie ale Transnistriei se continua si la est de Bug, dar aci zona stepelor se l'ate§te considerabil, in paguba padurii. Dupe o harts sovieticA a zonelor de vegetatie, sepa-

www.dacoromanica.ro VIDGETATIA 81 ram dela sud la nord urmatoarele tipuri de stepil in Transnistria: stepa cu colilie §i stepa cu ierburi 1). a) Stepa cu colilie(Stipa pennata). Acest tipde stepit are doua varietaii: una sudicA:stepa cunegara (Stipa capillata) §1 alta nordica: stepa cu pelin (Artemi- sietum).

m ! sar , a' ...... MOWmill afilow TRANSNISTRIA .urn woo. 1110111111111:111...... mil. Zonele de Vegetatie N II I 'MOO 'MEMM. 0 25 50 75 10010n NVE BOVAM I O ..'0? L

0 SOROCA OL VIOPOL -2

VOSNESENSC

OR HE!

LEGENDA CMS Stepi cu co e pla to .renacee 1-_1Stepp cu co hest Ismi 7-- AEV oo »negari TIGHINA .pelin OCEACOV 1=7--1 pitoase tikit3 0buruent Main; ODESA MI &Ivo -st epa 1210ROL IPadurea de stejar 6811 . . Asoctapidelunel CET. :448A M. eagr.a. Peon s Fig. 12.Dupa Bolsoi Soy. Atlas Mira nr. 123-124. La vest de Nistru, dupd harta vegetatiei din Atlasul RomAniei, foaia nr. 3. Stepa cu negaril ocupa o §uvita in lungul marii Whirl la limanul Berezan §i toata regiunea dintre Ormulmarii, limanul Berezan §i limanul Bugului pana lanord de Nicolaev. _ 1). cf. Bolsoi Sovetskii Atlas Mira, nr. 123-124.

www.dacoromanica.ro 82 GEOGRAFIE FIZICA

Stepa cu pelin continua stepa cu negard. Cu exceptia luncii Nistrului, acest tip de stepa ocupa tot spajiul dintre Nistru si Bug pans la o linie in nord, caretrece prin preajma urmatoarelor localitati: N. I iraspol.-Veli- zareniconfluenta Bug,ului cu Cicicleia. Stepa cu pelin ocupd in special zona limanelor. b) Stepa cu ierburi. Are §i ea douavarietati:una sudica: stepa cu paioase (Siccipratum graminosum) alta nordica: stepa cu burueni(Siccipratumaltiher- bosum). Stepa cu paioase (graminee) urca pe valea Nistrului pana in amunte de Dubasari.Descrieapoi un contur foarte sinuos, retragandu-se pe interfluvii §iinaintand mull pevia;asa face pe valea Cuciurgan, pe Cuialnic pe Cicicleia. Acest contur evidenjiaza gradul de depen- denta dintre vegetajie si relief. Stepa cu burueni ocupa un spajiu mai restrans. Urea si ea pe vai: pe Nistru1iIagor lac; se retrage depe podisul din stanga Iagorlacului, trece pe la Valea Hotu- lui si se lateste spre rasarit in paguba zonei de vegetajie imediat urmatoare. Dupa cum Vosnesensc este in mijlocul stepei cu paioase, tot asemeni Olviopol este in mijlocul stepei cu burueni. 3) Zona sfejarului. Pe langa nenumaratele deosebiri semnalateintre Transnistria de sud §i cea de nord se adaoga si la ye- getatie una: Transnistria de nord este domeniul padurii, dupa cum Transnistria de sud este alstepei.Dupa o subjire facie de silvo-stepa, deci de stepa cu palcuri de copaci, se intra direct in zona padurii. Consecventa celorlalte limite ale zonelor de stepa, limita meridionala a padurii descrie aceleasi sinuozitati. Dupa autorii rusi, singurul tip de padure din Transnistriaestepadurea cu stejar predominant si amestec de carpen. Zona padurii de stejar incepe dela sud de liamnita. Se retrage pe valea Iagorlacului §i a Codimei; ocupa totpodisul dela intreita cumpana (Nistru-mare-Bug),facand un ocol intre Barzu, Novoselchi Vazdauca; aluneca apoi

www.dacoromanica.ro VEGETATIA 83 pe culmea din sudul Bugului, pe care-1 tae la jumatatea distantei dintre Savran §i Olviopol. In dreapta Nistrului, padurea coboara pe dealurile inalte mult mai spre sud, cam pans la latitudinea Tighi- nei, ceiace ar corespunde ca latitudine in stepa Ni- strului cu stepa de paioase. Demn de semnalat un fapt: in Transnistria nu se gaseste fag, nici chiar In nord. Cele mai desvoltate masive paduroase ale Transni- striei se gasesc pe povarnisul din spre Bug, in zona marginita de urmatoareleEnid: la vest cumpana apelor Nistru-Bug 'intre VapnearcassiLapusna; la nord valea Selenita; la sud o linie intreBudaisiUstia, iar la est Bugul. 4) Zona silvo-stepei. Trecerea dela stepa la padure se face incentrul Transnistriei printr'o zona sublire de silvo-stepa (ante- step) sau dupa expresia ruseasca: stepti cu copaci. Va- lea superioara a Iagorlacului, cununa de dealuridintre Valea Hotuluii Ananiu, fac partedin silvo-stena. Ea se subtiaza spre rasarit si dispare, asa cadela Crivoe Ozero inainte stepa cu burueni se atinge direct cu padurea de stejar. Dupil cum s'a aratat, padurea coboara pe dealurile inalte dintre Nistru si Bug pang mai jos de 48° lat. N. La Nistru si la Bug este flancata de prelungirile nordice ale silvo-stepei. Valea Nistrului intre Rascu si Movilau e cuprinsa intr'o zona de antestepa, care represinta periferia orientala a stepei BA ltilor. Pe malul stang al Bu- gului, cateva insule de silvo-stepa gauresc padurea la nord de Savrani §i in avale de Giulinca.Fasiile de silvo- stepa se continua apoi prin stanga Bugului pans la isvoarele lui. Astfel padurea de stejar dintre Nistru si Bug apare si mai clar ca o peninsula de vegetatiearbores- centa, izolata pe margini prin fa§ii de antestepa. 5) Zona luncilor. Singura lunca din Transnistria cu vegetatiecores- punzatoare este lunca Nistrului, intre Liman si Tiraspol.

www.dacoromanica.ro 84 GEOGRAFIE FIZICA

Luncile celorlalte rauri au prea putina apa ca sa inles- neasca aparitia asociatiilor de luncil, a§a ca roman sub domnia stepei. Malurile limanelor, din cauza apei sarate a acestora, nu dau deck cel mutt asociatii locale de sit- raturi. In sfar§it, putinele colturi cu nisipuri de plaje formeaza alte asociatii tot locale de plan te silicicole. Lunca lata, umeda §i bogata a Nistrului dela Tiras- pol in jos, prin vegetatia ei luxurianta, se Infilliwaza ca un bulevard de verdeata care desparte stepa Bugeacului de a ledisanului. Arita verilor care usuca ierburile stepei nu poate altera catu§i de putin verdele Iuncii Nis- trului, oricat de secetoasa ar fi vara. Adevaratele paduri galerii din lunca Nistrului constitue o inciintare pentru drumelul care vine din spre Prut on dinspre Bug §i n'a calcat deck ierburile stepei nesfar§ite on saraturileli- manelor. Revarsarile anuale aleNistruluifertilizeaza lunca, facand din ea un fel de vale a Nilului pentru acest colt de Europa. Vegetatia din lunca Nistrului este com- push' din vegetatie de baltii, tufi§uri de arbu§ti §i paduri de esente albe"1). Pentru complectarea imaginei vegetatiei Transnis- trii ar mai trebui adilogata vegetatia tipica de band cu trestii, rogozuri §i papure depe voile cu panty inceata ale afluentilor Bugului, precum §i vegetatia de saratura din preajma limanelor sarate ale campiei pontice. Ceiace se desprinde ca dominant in vegetai(a Trans- nistriei sunt dotal imagini: padurea §i stepa. Padurea, in nord, tot mai intinsa spre cursul superior al Nistrului §i Bugului, din ce in ce mai rarita cu cat mergi spre sud. Pang la Codima, venind din nord, padurea ocupa aproape fora intrerupere cumpana princi- pars a apelor, strecurandu-se §ipe cumpenelesecun- dare, dar mai ales pe versantul din spre Bug. In aceste pall se mai poate vorbi Inca de masive paduroase. La sud de Codima, padurea se rare§te §i a fost rarita in mod sangeros. Petecele de padure sunt tot mai mici §imai

1). cf. Bolsoi Soy. Atlas, nr. 123-124.

www.dacoromanica.ro VEGETATIA 85 disparate. Totusi padurea iii pastreazadeprinderea de a face cununa de verdeata dealurilor,casiIn restul Moldovei (fig. 13). Din jos de Ramnita si Savran, padurea disparedip preajma celor doua fluvii. Se mai menhine doarprin centrul Transnistriei. Pe la latitudinea Dubasarilorliin cursul superior al Cicicleiei, padurea devine o raritate, iar dela Tiraspol, Catargii Berezovca spre sud, padurea dispare cu desavarsire. Singurele paduri cari se mai vad

TRANSNISTRIA Harta Padurilor

0 25 50 75 100 Km

Fig. 13. Dupa harta 1:500.000, ed. 1939. pe la Tiraspol sunt celedepe malul opus alfluviului. In plina steps, ceiace mai apare ca vegetatie lemnoasa sunt doar perdelele de salami plantate in vremea tarilor, cu dublu scop: de a fi frana in calea vanturilor ne-

www.dacoromanica.ro 86 GEOGRAFIE FIZIC A bune de rasariti miazanoapte §iadesea de a marca hotarul intre doua latifundii. A doua imagine dominants pentru vegetatia Trans- nistriei este in Trasnistria de sud stepa,stepa cu movile, curgane mari sau tumuli, opera populatiilor dis- parute si nomade ale trecutului. Nicaeri ca in stepa nu se deosebesc mai bine singurele trei anotimpuri ale Trans- nistriei: iarna-geroasa, cu vanturi naprasnice cari gonesc zapada spre apus; primeivara-timpurie care vine naval- nic, topind brusc zapezilei transformand zarea toata intr'un terciu de noroiu negrusivara fierbinte si secetoasa, care prajeste campulsiusuca ierburile. Farmecul stepei consta in culorile imprimate de aceste trei anotimpuri. Stepa este albs iarna, neagro la inceputul primaverii, apoi verde, smallata cu culorilevii ale flo- rilor de camp si in sfarsit ruginie vara'). Posilia geografica mai rasariteana a Transnistriei in raport cu vechea Moldova face ca domeniul stepei dupa cum s'a aratat sa fie mai vast la est de Nistru. Stepa se late§te in spatiu dela apus larasarit, din Ba- ragan spre Bugeac, IedisansiCaspica. Para lel cu latirea stepei, padurea e impinsa spre nord. De aceia zonele de vegetaie ale Transnistriei se afla deplasate spre miaza noapte in comparatie cu aceleasi zone de vegetatie din restul podisului moldo-podolic.

CAPITOLUL VIII. SOLURI Tara clasica.' a parnanturilor negre este Ucraina. Ni- caeri ca aici procentul de soluri de aceasta culoare nu e mai ridicat. Totusi aceste soluri constitue caracteristica pedologicasipentru partea sud-estica a Romaniei, inclusiv Transnistria. Indiferent dince punct devedere ar fi privita Transnistria, doua lucruri se repeta nedesmintit: intai

1). cf. H. Laulensach: op. cit. p. 418.

www.dacoromanica.ro SOLURI 87

Transnistria face transitia intre apus §i rasarit in spatiul din nordul marii Negre §i al doilea T'ransnistria formeaza doua unitati geografice: una nordica §i alta su-_ dica. Aceste doua fapte se confirms §i sub raportul solurilor; intai: solurile din Moldova se prelungesc pana in Ucraina, traversand Tansnistriai al doilea: in Trans- nistria de nord predomina solurile de peidure podzolul, in cea de sud solurile de steps cernoziomul. Data fiind interdependenta dintre sol §ivegetatie, Marta solurilor §i a vegetatiei se pot suprapune, fiind foarte asemanatoare intre ele. Succesiunea dela N la S a solurilor din Transnistria, dupa marele atlas sovietic 1) este urmatoarea: toata zona stejarului, care ocupa Trans- nistria nordica 'Ana la o linie festonata care merge dela Ramnita (sud), la Olviopol(nord),intra in domeniul podzolului. Faptul ca podzolul transnistrian este un podzol cenwiu de silvo-steps, nu pare a aratanici pentru trecut o vegetatie lemnoasa exuberanta sau un climat mai umed decat eel actual. Apoi prezenta inplina zona a stejarului a unui cernoziom este drept ca le§ietic, degradat, podzolit, dar totu§i cernoziom to face a pre- supune ca, in trecutul apropiat, proprietatile stepice se in- talneau §i mai mult catre nord. Asistam a§a dar la o recentil coborire spre sud a padurii. Aceasta a impins la randu-i antestepa care pe alocuri ca intre Barzu §i Dubasari e atat de recent sosita incat n'a putut podzoli cernoziomul tipic pe care s'a fixat. Evitand regiunea ,,codrului" Moldovei din apusul Nistrului, cernoziomul urea'. pe Nistru in sus §i deseneaza un contur aproape identic conturului dintre padure 4isilvo-steps. Valea Nistrului intre Movilau §i Ramnita, cu exceptia acestor doua ora§e, este ca vegetatiesilvo-steps,dar din punct de vedere pedologic e acoperita de cernoziom. Transnistriasudica, cuexceptiadealurilor mai inalte dela intreitacumpana:Nistru-Bug-mare,din regiunea Barzu, este ocupata in intregime de cernoziom

1). cf. Bol§oi Soy. Atlas. nr. 117-118.

www.dacoromanica.ro 88 GEOGRAFIE FIZICA tipic 1). Analog procesului de podzolire care este din ce in ce mai complect dela sud la nord, este procesulde humificare al cernoziomului. Dupa cum exista doua varietali de podzol, una nordica mai tipica §i alta sudica de culoare mai inchisa, totasemeni exista§i doua varietali de cernoziom: una nordica mai bogata in humus §1 alta sudica mai saraca. Sporirea caracterelor stepice atrage dupa sine di- minuarea procentului de humus. Cernoziomul same in humus trimite tentacule pe vile principale: Nistru, Ti- ligul, Bug, intocmai dupa cum stepa cu pelin inainteazi pe acesteATM'.Dealurile mai inalte dintre vai aduc cu sine paralel cu stepa cu paioasei solulcernoziom cu humus normal. Para lel cuscaderea precipitatiilor dela nord la sud, cu anemierea padurii §i accentuarea stepei in aceia§ directie, se produce schimbarea de culoare asolului, in raport cu catimea de humus din el. Dela solurile cenu§ii de padure din regiunea Bar se trece progresiv la un podzol cenu§iu-negru la Balta, la un cernoziom nu destul de ,negru la Ramnita, pang la cernoziomul tipic dela Du- bAsari (fig. 14). Pana aci culoarea solului se inchidea progresiv din cauza solurilor tot mai putin levigate, provocata de clima tot mai saraca in precipitatiuni. In regiunile cu 400-500 mm ploaie anual e maximum de humificare,decicu- loarea cea mai inchisa. De aici catre sud, culoarea solului trece treptat dela negru spre alb, spre solurile castanii de steptt, ca pe fa§ia litorala dela marea Neagra, spre solurile albe de stepa arida, semi-deserticg, on spre solurile de sAratura dela est de Bug. Gradarea culorii solului in legatura cu ploile merge delacenti§iu(precipitatii peste 500 mm anual), la negru (400-500 mm anual) §i apoi la alb (precipitatii sub 400 mm anual). Dupa cum ca vegetatie Transnistria mai mult de junA tate este o stepa, tot a§a ca soluritrebueprivity 1). In stepa Transnistriei, ca si in toate stepele pontice, cernoziomul formeaza cuvertura nu prea groasa a paturilor groase de loess.

www.dacoromanica.ro SOLURI 89 prin prisma mareiraspandiri apamanturilor negre. Stepa, atat de familiars reliefului Transnistriei, data ar fi sa o judecam ca extensiune, dupa soluri, ar trebui sa ne-o inchipuim mult mai intinsa decat cum apare in realitate din punct de vedere floristic.Despaduririlebar- bare sunt de data istorica si nu inrauresc decat in parte

TRANSNISTRIA Harta Solurilor

25 50 75 100 Km

MOVILAU

C Xi4/ NUMMI SOPOCA'// `= 01VIOPOL

'OSNESENSC

ORHEI

cmishviiu LEGENDA 'o Radio/ oenupu de silvo stepi NICOLAEV I;;1 0 Podzolcencl'u Indus de s No steps TIGHINA Cernoziom lepetic degradat (podzolit) OCEACOV MCernortom tipk ( humus ob,snuit) NACernoziom t p,c ( humus put n) 1111111. ODESA

111111111dalcastamu Inc/Hs iIIII I) 191.2C% OVIDIOPOL ICESo de sarituri II O Nmmum sburitoare CET. AL/S M.Ne a ga

Fig. 14.Dupa Bo/ooi Soy. Atlas Mira, nr. 117-118. La vest de Nistru, dupd harta solurilor din Atlasul Romaniei, foaia Nr. 2. asupra mersului climei §i vegetatiei. Raporturile dintre vegetatie si soluri par a demonstra ca din postglaciar incoace s'a tins spre un climat tot mai bogat in precipita- iii. Procesul acesta e de data recenta intrucat n'a reusit sa armonizeze solul cu vegetatiacare-I acoper5: se in-

www.dacoromanica.ro 90 GEOGRAFIE FIZICA talneste pAdure sau silvo-stepa asternute pe cernoziom slab podzolit sau chiar pe cernoziom tipic. CAPITOLUL IX

BOGATIILE SOLULUISI SUBSOLULUI Economia Transnistriei este direct legatg, prin sol si vegetatie, de relief si china. De cand exists o populatie statornica in Transnis- tria, de atunci solul fertil al ei a format o bogie pentru cultura cerealelor. Odata cu intensele colonizari facute de Rusi in secolul XIX, avantul luat de agriculture a racut din Transnistria, ca si din Ucraina, dupa cum mai inainte filcuse din Moldova si BarAgan, un granar al Europei. Peste 80% din suprafala Transnistriei este rezervat ca economie ogoarelor cu cereale. Numai lunca Nistru- lui dela DulAsari in jos si coltul dela Oceacov sunt mai putin insemnate ca soluri agricole, valea Nistrului prin terenurile sale pomicole, iar stepa dela Oceacov din cauza ariditatii ei. Cu mici abated, stepele pontice de astazi sunt departe de descrierile avantate dela finele veacului trccut ale unui Odobescu sauGogol, can amintesc de stepe naturale cu nesfarsiteMragane de ierburi. Pei- sagiul acesta nu mai exists sau aproape nu mai exists. Astilzi tend vorbim de stepil trebue s'o Intelegem numai sub raport climatic, pedologic si cel mult prin absenta vegetatiei arborescente. Stepa o Intelegem doar ca un domeniu al vegetatiei ierboase, dar Inteun peisagiu cul- tivat (Kulturlandschaft). Principalele bogatii ale Transnistrieileconstitue bogAtiile vegetale, Intrucat Transnistria este prinexce- lenta un tinut agricol de primul ordin.Relieful si mai ales tectonica Transnistriei, ca al intregului podi§ moldo- podolic, nu se preteazA la insemnate bogaiiminerale, cu exceptia catorva cariere de piatrii de var din regiunea 1). Intrucfit viata economics a Transnistriei este incipient5, am gfisit mai potrivit ca bogatiile solului si subsolului sfi le tratam la partea de geografiefizicil a studiului de fatAfarfi a le trece ca un capitol special de geografie economics la partea de geografie umanA, dupa cum ar parea normal la prima vedere.

www.dacoromanica.ro BOGATII NATURALE 91

Ramnita. Pentruaceste motive, temeiul economic al Transnistriei ramane la bogatiile vegetale. Limanele dela mareaNeagra, cu nomolurilefor sarate, au importante medicinala. Concentrarea mai mare in sare a unora a ingaduit incropirea catorva sä- rarii pentru exploatarea sarii din limane. In aceasta categorie (ca statiuni balneare§isararii) secuprind in primul rand limanele din jurul Odesei: Cuialnici Ha- gibei. Intre plantele de culture, cele mai importante sunt urmatoarele: dintre cereale: grout §i porurnbul; ea plante industriale: cartoful, floarea soarelui §i sfecla. Pe valea Nistrului, in special dela Tiraspol insus se planteaza vita de vie, dela Tiraspol in jos, arbori fructiferi, mai cu seamscaii,meri§i pruni. Industria fundata de produsele solului a putut des- voila cateva centre cari inordinea importanteisunt: Odesa, Balla §i Tiraspol in Transnistria de sud, S'inerinca §i Movilau in Transnistria de nord. Industria e mai desvoltataprin patru ramuri importante: cu mult cea mai importante este industria ali- mentarti, apoi industria chimica, textile §i a lemnului. Primul centru industrial al Transnistriei este Odesa. Sute de fabrici de diferite soiuri iii au sediul aci:mori sistematice, fabrici de zahar, rafinerii, fabrici de conser- ve, fabrici de tricotaje, fabrici de cherestea, tabacarii, apoi fabrici .de tractoare, vagoane, locomotive, santier naval etc. Forta motrice necesaratuturor acestorintreprin- deri se apropie de 100.000 kw. Numai in basinul Done - (ului se cunosc centre industriale cari desi unilaterale sa depaseasca Odesa ca forta motrice. Al doilea centru industrial este Balta, remarcabilrt prin fabrici de alcool, fabrici de mobile, industrie textile, fabrici de masini agricole si cariere de piatra. Urmeaza Tiraspolul cu fabrici de spirt,de masini agricole etc. Forta motrice este de aproape 5000 kw. Vine la rand $merinca, inzestrata cu mori sisterna- lice, cu fabrici de zahar si fabrici de tutun singurele de acest fel din Transnistria.

www.dacoromanica.ro 92 GEOGRAFIE FIZICA

In sfarsit Movileiul, cu fabrici de masini agricolesi industria lemnului mai desvoltataaci ca oriunde in Transnistria. Pe langa centrele industriale amintite, intreprinderi industriale raslete apariinrestul Transnistriei,dar aproape exclusiv in partea de nord. Cea mai raspandita este industria zaharuluibazata pe vasteleculturi de sfecla; fabrici de acest soi intalnim in 18localitati, intre cari: Iampol, Olgopol, Crijopol, Vapnearca, *argorod, Bar etc. Mai sunt apoi rafinerii de spirt, fabrici de mobile, mori sistematice fabrici de ciment etc. Exceptand Odesa care poate primi numele de oral industrial, Transnistria nu poate fi caracterizata prin industria ei. Din punct de vedere economic, Transnistria e o provincie agricola cu o suficienta industrie alimentary bazata pe produsele solului. CONCLUZII DE GEOGRAFIE FIZICA Analizand chorografic Transnistria, desprindem cateva idei conducatoare: 1. Din punct de vedere at geografiei fizice, Trans nistria apartine acelei uniteiti geograf ice numite podi,Ful moldo-podolic $i ale ceirei limite se opresc la vestila est, la Siret fi la Bug. 2. In interiorul Transnistriei se deosebesc doueipen*: una nordiceii altasudica,despeirtiteprintr'ozone's marcatei de cele douei coturi caracteristice ale Nistrului fi Bugului, dela Molochif fi Savrani. La toate capitolele de geografie fizica s'au putut desprinde cele doua idei exprimate mai sus. Din toate punctele de vedere ale geografieifizice: geologie,tectonics, morfologie,paleogeografie,clima, hidrografie, vegetatie, soluri, bogatii, Transnistria nu este deceit continuarea fireascei la reiseirit de Nistru a spa- halalgeografic inceput la Siret. Spatiul Moldovei se prelungeste asa dar, cu neinsemnate modificari,sidincolo de Nistru, pans la Bug. Pe buns dreptate riumele Mol- dova" se poate atribui intregului tinut de dealuri dintre SiretsiBug, avand Nistrul ca bulevard prin mijloc. Sin-

www.dacoromanica.ro CONCLUZII 93 gura diferenta s'ar face printr'un nume cu inteles mai mult politic detht geografic:Moldova veche la apus de Nistru, Moldova noun la rasarit de Nistru. In interiorul acestei Moldove, in sfera large a no- tiunii, se distinge o parte nordith terminate la linia Ia§i Chi§inau IagorlacCodima Si o parte sudithsfar§itil la mare printr'un fel de &le valurita. Partea de nord este Tara de sus" a Moldovei, continuata §i dincolo de Nistru. Partea de sud este Tara de jos" a Moldovei, cu aceia§ acceptiune pane la Bug 1). Zona litoralii, prelungire naturals a podi§ului moldovenesc,formeazA Bu- geacul §i Iedisanul. Iata caracteristicile geografice aleTeirii de sus a Moldovei, in cazul nostru Transnistria de nord: ca geologie, temelia masivului ucrainian se gdsefte la mica addncime sub fata soluli i, fiind chiar desvelitei in valea Nistrului; ca tectonics, este o platformei zisei podolicei, cu inargini adeincite, despicate in canion; ca morfologie, aceastei parte a platformei are cele mai marl ineiltimi; din punct de vedere paleogeografic, regiunea a fost permanent exondatei incei din pliocen; clima ei este mai rece $i mai umedei; ca hidrografie, presintei o retea suficient de deasei de veil adeinciyiconsecvente spre Nistru, de veil superfi- ciale subsecvente spre Bug. Ca vegetatie, peidurea e dominants, iar ca sol: podzolul. Tara de jos a Moldovei, in cazul nostru Transnistria de sud, are alte caractere: ca geologie, e o stivel neincretitei de strate sarmato- pliocene; ca tectonics, regiunea a suportat repetatemiscari pe verticals; ca morfologie, formeazei o serie nes, eir,-itei de dea- r

1). cf. 1. Nis(or: Aspecte geopoliticeai culturale din Transnis- tria, comunicare la Academia Romans In sedinta din.11 Julie 1942.

www.dacoromanica.ro 94 GEOGRAFIE F1ZICA luri netezite, coprinse sub numele generic de pod4 moldovenesc; ineiltimea for scade treptat ceitre sud. Ca paleogeografie, ufoara diferenta de altitudine in raport cu marea a feicut ca in pliocenul superiori chiar in cuaternar, regii4nea sa fie acoperita in uncle 171-0111ente de undele math. Clima Transnistriei de sud este mai caldei fi mai se- cetoasei. Ca hidrografie are o re(ea din ce in ce mai rarer' ceitre sud ;:i cu arterele de scurgere grupate in cciteva axe colectoare. Vegetatia se caracterizeaza prinstepa, iarsolul prin cernoziom. Ccimpia Morale( are toate caracterele Transnistriei de sud, exagerate intiun sens sau altul:geologia e tot mai recentei, tectonica e tot mai greu de descifrat dip cauza striceirii raporturilor de inaltime intre uscat fi apei, ceiace ingreuneaza f i descifrarea evolu(iei paleogeogra- fice a regiunii. Dealurile numai ca forma ifi mai merits acest nume, clima e bogatel in extreme, apele se imputi- neazei, stepa ctifligei in intensitate, iar solul pierde ferti- litatea lui prin apari(ia seirii in cornpunerea sa. Diferenta intre o tars de sus §i una de jos vor primi not argumente in partea II-a a lucrarii de fatii.

www.dacoromanica.ro PARTEA II GEOGRAFIA UMANA

Moto: .,Bolpevismul a fost totdeauna acelap: inperator pi nesigur. (Ministrul V. Tanner, profesor de geografie laUniversitatea d n Helsinki, intro conferinta la Radio, Sept. 1941)

INTRODUCERE

Desi prin podi§u1 moldovenesc, care se intindepe ambele laturi ale Nistrului, Transnistria e mai legata de pAmantul carpatic decat de platforma rusk totu§i Trans- nistriei nu i se pot nega multiplele aspecte de transilie intre Europa centrara" si sudestica de o parte §1 Europa rasariteans de alts parte. Stransele legatui-i intre caracterele fizice §i umane ale unui finut lass sä se ghiceasca §i In cazul Transnis- triei reflexele geografiei fiziceasupraantropogeogra- fiei ei. Ideile conducatoare dobandite la partea fizia a acestei chorografii sent doua: 1. Transnistria este un peimetnt de transitie intre lumea carpaticei fi stepele euro-asiatice §i 2. Prin trecutul morfologic 0 prezentul climatic 0 biogeografic, Transnistria 10 veidege destinul fizic at ei de a impeirtei0 soarta Europei centrale0de sud-est.

www.dacoromanica.ro 96 GEOGR.AFIE UMANA

Ramane ca aci, la partea antropogeografica, sa se vada data si in ce masura misiunea istorica§ietnica a Transnistriei o leaga mai mult de Romania deck de Ucraina. Faptele ce vor fi expuse in cele urmatoare vor confirma sau infirma afirmatia de mai sus.

CAPITOLUL I

POPULATIA TRANSNISTRIEI 1) Numar §i desime. In Europa centralsi rasariteana, populatiades- creste ca numar§idesime dela vest la est si dela nord la sud. Din punct de vedere politic,teritoriul dintre Nistru si Bug a intrat In stapanirea Rusiei abia In ultimii ani ai sec. 18 (1792). Pana atunci acest linut a fost disputat intre diferiti stapani dintre cari mai constan(i au fost Polonezii in nord si Turcii in sud. Pana la pra- busirea imperiului rus,in 1918,Transnistria a facut parte integranta din Rusia limp de 126 ani. Dupa de- clansarea revolutiei bolsevice is fiinta un stat ucrainian sub forma unei republici sovietice socialiste, care alaturi de alte 10 republici similare a format Uniunea R. S. S. Intre granitele Ucrainei se ingloba si Republica Autono- ma a Moldaviei (Republica Moldoveneasca). Prima evaluare a populatiei din Ucraina a fost con- cretizata Intr'o harts etnica publicata In limba ucrainiana '). Populalia Ucrainei probabil la 1923 era de

1). Trebue subliniat ca in urma cercetarilor personale, (acute la universitatea din Odesa in toamna anului 1941, mi-a fost imposibil si -gasesc o alts tiara etnica in afara acesteia. Valoarea ti este mare nu numai pentru ca e singura de acest fel, darsipentru ci e lnvestitii cu parafa oficialitfitii., Harta c insotitil de un tabel statistic cupopulatia ingranitele Ucrainei din 1925(1 Febr. 1925). E o hada care din felul cum e construitil trildeaza sovinis- mul ucrainean. Trebue adfiogat ci preocuparile privind etnicul populatiei erau aproape inexistente la Soviete. Interesul suprem era acordat hartilor economicesicel mult celor pur deinografice, privind doar modul de grupare densitatea popiilatiei, iar nu si compozitia ei.

www.dacoromanica.ro POPULATIE 9 7

27.243.222 loc., represintand o desime de 60 loc./km2'1). Primul recensamant §tiinlific in U. R. S. S. s'a facut la 17 Decembrie 1926 2).La acea data traiau in Ucraina29.018.187 loc. sau 64 loc./km2.Pana la ultimul recensilmant din17 Ianuarie1939,populatia Ucrainei sporise la 31.415.090 loc., cu 67 loc./km2. Republica moldoveneascA, cu toate granitele ei va- riabile, desprindea din sanul Republicei ucrainiene urmatoarea populatie: la 1920: 545.598 loc.. cu 72 loc./km2, iar la 1926: 572.339 loc. cu 69 loc./km23). Republica Moldoveneascii fiind asezatilinapusul Ucrainei avea o populatie mai deasil in comparatie cu media Ucrainei (69 loc. fata de 64 loc./km2). Dupa preluarea Transnistriei sub administratie romaneasca (Octombrie 1941) s'a fAcut o evaluare a populatiei traitoare la vremea aceia inTransnistria, §i s'a gilsit cam 1.200.000 loc.Aceasta cifraindica' totu§i o populatiefoarterara numai 28loc./km2, cand desimea normala ar fi trebuit sa fie aproape intreit mai mare §i corespunzand la o populatie deca.3.000,000 loc.4). Deducem de aici proportia In care populatia Transnistriei a fost bracuita de soviete prin deportari, iar dupa isbucnirea rasboiului dela 22 Iunie 1941, prin evactairi 5).

2) Modul de grupare al populatiei.

Folosind datele normale aledensitaliipopulatiei, modul ei de grupare §i de distribuire InTransnistria

1 ) . In grani(ele din 1925. 2). Dela 18 Ianugrie 1897 nu se mai Meuse in Rusia niciun recensiimant *tiintific. 3). In 1926, Republica Moldoveneascii avea o suprafa(a mai intinsA. 4). Popula(ia la 1941 este socotita fiiri Evrei.In densitatea de 67 loc/km9 (1939) sunt coprinqi insa §i Evreii. 5). Desigur, cifra de 1.200.000 loo. n'are valoare deck pentru momentul and a fost culeasa, iar not am dat-o numai cu titlul de curiozitate.

www.dacoromanica.ro 98 GEOGRAFIE LTMANA este foarte variat. Ca in atatea alte privinte §i In ceiace prive§te distribuirea populatiei se diferentiaza o Trans- nistrie superioara, cu minimum 60 loc./km 2, de o Trans- nistrie inferioara cu o populatie mult mai rara. Cele mai maxi desiini de peste 100 loc./km.2 le gasim pe Nistru §i pe Bug, la nord de Codima In sud, numai la Odesa ji in Hinterlandul imediatal ei mai, gasim o atare desime. Zona cu populatia cea mai deasa se anti pe Nistru, dela Movilau la Camenca §i apoi spre rasarit, pAna la targul Codima. i In Transnistria de sud, populatia mai deasa urmeaza tot cursul vailor principale: Nistru fi Bug, on al marilor centre populate: Odesa, cu peste 100 loc./km2, inteo regiune care In mod normal are sub 60 loc./km2, i Nicolaev, cu, peste 60 loc./km2, intr'un Hinterland cu mai putin de 40 loc./km2. Centrul Transnistriei de sud $i partea din spre mare e §i mai slab populata. Ducand 0 axit Ramnita-Oceacov, populatia se rare§te din ce In ce in masura accentuarii stepeii apropierii de mare, astfel Ramnita 60-100 loc./km2, Valea Hotului 40-60 loc./km2 Berezovca centrul unei vaste regiunide desime uni forma (cam jumatate din Transnistria de sud) cu abia 25-40 loc./km2 .§i in sfar§it Oceacovul cu mai putin de 25 loc./km2 (fig. 15). Deficitul de popularealsudului§isudestului Transnistriei nh se datoreste numai conditiilor actuale de vials mai riguroasa ale stepei, ci cum se va vedea mai departe i unei populatii de a§ezare mai recentil.

3) Compositia populatiei. Moldova dintre Nistrui Bug a figurat in sec. 19 ca un crampei de pamant §i de populatie al imensului im- periu larist devenit in secolul urmator un vast domeniu sovietic. Europa de rasarit, legata prin atatea afinitati de Asia, coprinde un numar de zeci denationalitati apartinand la mai multe rase, cari toate trebuiausa sfar§easc5 prin a se topi in uriapl cazan faristo- sovie- tic, de limbs rusa.

www.dacoromanica.ro POPULATIE 99

Rusia tarista numgra in Ianuarie 1897: 128 mil. loc. Rusia sovieticA numilra 40 animai tarziu(Ianuarie 1939): 170 mil. loc.Ullimele anexiuni teritorialedin 1940 ii sporisera populat;a la 192 mil. loc. Semintiile dominante pe spatiul Europei continentale 11 formeazil Slavii cle rilseirit, inoculati cu un remar- cabi1 procent de singe mongolic. Acesti Slavi rrisariteni

TRANSNISTRIA Densitatea populatiei

16.n1 ara SOAOCA?Ws!/*.ir,

cna &lulu, ORCHEF 11 DU8ASAA! III Crigoriopo

CHIS11:1 INAU I TIRASPOL

Lepoda TIOHINA"

Peste 100 loc. pe km2 raj 60-100 loc pe Km DM40-60. r---i25-40. . I- I Sub 250 CET AL8A

Fig.15. Densitatea populaliei la 1933. se impart in trei ramuri principale:Ru;:iipropriu zisi sau Rlifil marl (Velicorusii), Ruqii mici sauUcrainienii sau Rutenii propriuzisi(Malorusii)iRlifil Albisau Rutenii albi (Belorusii).

www.dacoromanica.ro 100 GEOGRAFIE UMANA Ru§ii Mari sunt cei mai numero§i. In 40 ani, numarul for aproape s'a dublat, crescand dela 55 milioane in 1897 la 100 milioane in 1940.Fata de celelalte neamuri conlocuitoare, ei aurepresintatintotdeauna cam 50% din populatie. Dela 44% In 1897, procentual au crescut pans la 58% in 1939, pentru ca anul urmator, dupil anexiunile teritoriale fAcute srt nu mai represinte deck 52%. Patria for prirnitivil a format-o basinul Mos- covei, de unde §iporecla for de Moscoviti". Prin mi- grata in toate directiile, dar mai ales ciitre SV, incepand din secolele XI §i XII ei au reu§it sil ocupe spatii tot mai considerabile imprejurul Moscovei. A doua ramura" a Slavilor rasiiritenio formeath Ucrainienii. Numarul for s'a ridicat dela 22 milioane In 1897 la 31 milioane in 1939. Dupes anexiunile teritoriale din 1940, ajunsesera la aproape 36 milioane. Ei au format totdeauna cam 18% din populatiile spatiului rasa ritean. Patria for primitives o formeazil valeaNiprului §i In masura in care Moscova a format inima neamului §i statului rus, pentru Ucrainieni pivotul central al ori- ciirei injghebilri a fost Chievul. A treia ramuril a Slavilor de easiirit sunt Rutii albi, cei mai neinsemnali prin numiirul §i prin trecutul lor. Astazi abia depa§esc 8 milioane.Ei iici °data n'au format mai mult de 4% din populatia Europei continentale. Pa- tria for primitive s'a desvoltat in jurul ora§ului Minsc. Romanii transnistrieni, prin a§ezarea for geograficii, traesc astazi in regiuni locuite de Ucrainieni. Aparitia unui stat ucrainian §i recunoa§terea unei limbi ucrainiene dupa 1917 1), ne permite cercetarea mai in de aproape a nationalitatilor cari locuesc coltul sudvestic al va- stului spatiu rusesc, situat in nordul marii Negre, intre

1). Limba ucrainiana are trei dialecte.

www.dacoromanica.ro POPULATIE 101

Nistru si Don. Lastun sa urmeze datele recensamantulut din 17 Decembrie 1926 1): Ucrainieni 23.218.860 80,0 0/0 (81,6) Ru§i 2.677.166 9,2 0/0(7,5) Evrei 1.576.769 5,4 0/0( 4,6) Poloni 476.435 1,6 0/0( 0,8) Germani 393.924 1,4 0/0( 1,2) Romani 259.324 0,9 1-110( 0,9) Greci, Albanezi 107.689 0,4 0/0(numai Greci101.204) Bulgari, Sarbi 93.064 0,3 0 0 (numai Bulgari 84.575) Ru§i Albi 75.824 0,3 °/, Turd, Tatars 23.883 0,08° a Altii 117.533 0, 5 0/,, 29.018.187 100, 001" ComparAnd miscarea populatiei Ucrainei chiar din primii ani de existents ai republicei, se constatadimi- nuarea procentuala a Ucramienilor in propria fortarn, compensate de sporirea apreciabila a nurnarului Rusi- lor §i Evreilor. Paralel cu Ucrainienii scadeprocentul de Germani. dar se dubleaza procentul de Poloni.Ro- manii, Grecii§iBulgarii raman stationari. Considerand recensamantul din 1926 conform cu realitatea, populatia Ucrainei apare destul de omogena, deoarece intalnim 1 strain la 4 Ucrainieni. Dupe acela5 recensamAnt rusesc, in intreaga uniune, fiecare Rus e dublat de un strain. Proportia de 4:1 in fa'voarea Ucrai- nienilor e redusa la 1:1 in cazul Rusilor. Aceasta omogenitate a populatiei Ucrainei e numai aparenta. Foarte Tnulte din cele aproape 6 milioane suflete ale nationalitatilor conlocuitoare traesc in masse compactei adesea grupate chiar la periferia tariff. Populatia majoritara ucrainiana e repartizata uniform peste intreaga Cara.Omogenitatea§i-opastreaza mai nealterata in partea de nord a Ucrainei. Sudul, stepa, e destul de Impestritat din pullet de vedere etnic. Ucrainienii locuesc in deosebi la sate; ei represinta un element rural, ca si Romanii,ca§iGermanii din Ucraina. De aceia repartitia nationalitatilor pe orase e total diferita de cea pe sate. In Ucraina sunt 80% Ucrai-

1). In parantesa nota comparativ datele evaluarii ucrainiene in procente, dupil infiintarea republicei sovietice ucrainiene (1918).

www.dacoromanica.ro 1 Q2 GEOGRAFIE UMANA nieni, 9,2% Ru7i, 5,4% Evrei. Repartitia acestora in me diul rural §i in mediul urban nu se poate compara. La ofa§e, Ucrainienii apar ca minoritari in propria for Cara. Lasfirn cifrele sa vorbeascii. Mediu rural Mediu urban Ucratnieni8 9 .6° o 27,7°/0 Rugi 3,8°/, 35,3% Evrei 1,0° 31,2° ,) Rusii formeazii elementul cel mai nou, colonizat recent in orase §i regiunil industriale. De aceia procelitul eel mai ridicat de Ru7i it gasim in basinulDonetului: 22,1%. Evreti, liititi in Ucraina,odatii. Cu Rusii, au ocupat cam acelea7i regiuni: ora7elei centrele comerciale. Polonezii trilesc mai cu searnii prin Volhinia 7i Po- dolia, amestecati cu Ucrainienii, dar preferiind a5e7area la orase. Germanii sunt un element de colonizare recenta a stepei. NumArul cel mai mare de Germani Yigasim in regiunea Odesa cu10,4% dintotalulpopulatiei 7i in raionul Landau din jud. Berezovca. Romeirzii sunt singura nationalitate a Ucrainei in granitele dinainte de 1941, care trile§te in directa continuitate teritorialii cu fratii de acela7 singe. Grecii locuesc de preferinta prin porturile snarl Ne- gre. In cel mai mare numlir Wiese la marea Azov (regiunea Mariupol) unde formeazil mai must de un sfert din totalul populatiei (26,6%). In sfar7it Bulgarii, colonizafi de data recenta prin steps,cai Germanii, triiesc in deosebi dincolo de Bug. Rana la terminarea rasboiului, cand se va terrnina siceinerea §1 sedimenfarea tuturor pilturilor etnice, este greu sa se dea o cifra exacta asupra raporturilor dintre nationalitati pe pilmantul Transnistriei; aceasta din. mai multe motive: 1. *ovinismul ucrainiani indiferentismul national rusesc ne face s'a punem la indoialii exactitatea recensil- mintelor fariste on sovietise, in ce prive§te celelalte na- tionalitilti. in afarti de Rush Mari 7i Mid.

www.dacoromanica.ro POPULATIE 103

2. Deportarile siexecutiile dinultimulpiltrar de veac au fost atat de numeroase si de inegale pe nationa litati !mat raporturile dintre ele s'au modificat. 3. Odata cuInlilturarearegimuluisovieticdin Transnistria, toll partizanii acestuia au fugit, inlocul for venind refugiatii Moldoveni. 4. 0 mare catime din populatia civil. ne-rusii,socotita nesigurA pentru regim, a fost evacuata foriat. 5. Sprijinitorii regimului sovietic, Evreii, au trebuit sa piece sau sä dispara. Cu titlu informativ vom mentiona insa populatia circumscriptiilor administrative din recensthnantul din 1926 si cari se gasesc inglobate In intregime intre fron- tierele Transnistriei. Acestea sunt: Republica Moldove- neascA, regiunea Odesa, MovilausiTulcin.Raioanele Vinifa, Gaisin,Pervomaisc(Olviopol) siNicolaev se cuprind numai partial In Transnistria. Dela inceput trebue subliniat ca deli Romanii con-. stitue numeric cea de a 6-a nal! onalitate a Ucrainei, dupa Ucrainieni, Rusi, Evrei, Poloni siGermani,lotus' nici unul din celelalte neamuri nu traeste .tat de com- pact grupat ca sa Indrituiasca infiintarea,fie ea ficti va, pur formalI a unui stat etnic cum a fost Repu blica Moldoveneascr, coprinsa in Transnistria de azi si ale carei granite se atingeau cu ale Romaniei. Popula(ia pe neamuri a raioanelor transnistrielnel

Supr.Densit. Total km2 pe km2 pop. Ucrainieni 010 Romani oh, Republ. moldov. 8.288 64,8 538.159227 22342,2184 91934,3 Odesa (fara oral) 14.185 28,8409.348314.77776,9 6.345 1,9 Odesa oral 455.051 41.509 10,1 10.230 2,5 Movilau 5.658 83,6 476.335452.43994,9 Tulcin 7.837 67,6486,166453.94093,4

Germani °Jo Eyre' nio Ru§i oh, Republ. moldov. 10.979 2,4 49.941 9,2 56.208 10,3 Odesa ma oral ) 42.467 10,4 602 0,1 26.097 6.4 Odesa oral 28.943 7,0 170.456 41,6 174.46842,6 Movilau 16.034 3,4 2.397 0,5 Tulcin 25.258 5,2 502 0,1

1). Duna primul recensgmant ucrainian.

www.dacoromanica.ro 10 4 GEOGRAFIE UMANA

Bulgari 0/0 Greci o/0. Polonezi 010 Republ. moldov. 5.286 1,0 2.826 0,5 Odesa (fare orss) 17.458 4,2 1.602 0,4 Odesaoras 4.319 1,0 1.896 0,5 11.574 2,8 Movilau 5.465 1,2 Tulci n 6.272 1,3 In regiunile cari numai fragmentar apartin Trans. nistriei gasim urmatoarele neamuri conlocuitoare: Romani 0/0 Germani 0/0 Bulg. 0/0 Eyre' 0/0 Nicolaev 6.510 1,8 24.077 6,6 4.648 1,2 14.266 3,9 Pervomaisc 24.071 .4,1 2.478 0,4 5.236 0,9 In raionul Nicolaev, Germanii formeaza a doua mi- itoritate duprt Rusi (8,1%), iat in raionulPervomaisc, Romanii constitue cea- mainumeroasrtnationalitate duprt Ucrainieni 1). Privind Transnistria pe o harta etnicaucrainian ai urmiltoarea imagine: massa dominantil o formeaza Ucrainienii. Covorul ucrainian este cfirpit cu petece de diferite culori si dimensiuni, atat in nord, cat §1 in sud. In Transnistria de nord aceste petece sunt mai mici si apartin catorva insule de Polonezi si mai multor colonii de Evrei. In Transnistria desud, cu cat toapropii de stepii si de Mare, cu atat peticariasporeste. 'Populatia romaneasca a dealurilor pieptului Moldovei se continua in massif compacts §i la -est de Nistru, pe teritoriul foster republici moldovenesti (pl. VI). Alogenii din steps sunt urmatorii: 1. Ca. 100.000 Germani, in trei centre mai importante :la V si NV de OdesaFreudental, Mannheim etc. §i la SV de Vosnesensc: Landau. 2. Vreo 80.000 RUfi, intre limanele Tiligul si Bere- zan, avand cacentrumai rgsarit,localitatea Anato- lievca.- . 3. Peste 30.000 Bulgari, pe viiile celor douti Cuial- nice: Catargi, Buialac etc. Un sfert de milion de Evrei se gilseau in orase §i mai cu seamil in Odesa; astAziacestia nu mai sunt de nu- marat. 1). Toate cifrele hunt extraseexclusiv din date sovietice ucrainiene; tonic concluziile cari derive se intemeiazi a§adar pein- fortnatii, dacii nu ostile, in tot cazul nepilrtinitoareRomfinilor.

www.dacoromanica.ro N. M. Popp: Transnistria PLANSA VI

letElf) Jmerinka o o . XX 4,,C) 0 Garstn (411 0 Guman NV

Tulofn I Nog/Jiffy 00 40 0 .

Persomaisk Balla CD C3 stn VC) "If 0

noon, XX XXXX X X

Legenda ;VW Gatemen, ( la est w 0 a)TD a) de Histruf 0 C='() EllRoman 67® 0 `1) ETniGerman, ®ILL_ Bufgar, Lor x X X Rup

FvV Po/on, Tfraspfl =Eyre,

'Penner; Repubficei Odesa Noldoyenefti

25 50 75 1005m Ckovne More OA area 1,1 e asria)

Tinutul de dincolo de Nistrupide dincolo de Bug dupe' horta etnograficil aUclrainet sovietice 1925.

www.dacoromanica.ro POPULATIE 105

Dourt populatii Isi disputaTransnistria: prin numar Ucrainienii, prin vechime Romanii. Acestea sunt douii adevaruri am zice axiomatice: Romardi cu mull cea mai veche populate aTransnistriei. Ucrainienii astilzi cea mai numeroasa populate a ei. Dar aceste dourt afirmatii nu sunt suficiente pentru a ne ingadui sa tragern vreo concluzie. Mai trebue ana lizate 'inert fazele de populare ale Transnistriei pentru trecut §i mi§ciirile de populate plrmuite pentru viitor. 4) Fazele de populare. Pentru realizarea Europei noi,dreptul de stapil fire pe care un stat 11 poate emite asupra unui spatiu oarecare trebue sa se sprijine pe mai multe elemente 1. pe drepturi istorice, cari decurg din vechimea lui in acel spatiu; 2. pe drepturi etnice numar, deci prezenja rasia la a lui in acel spatiu §i in sfarsit 3. pe drepturi civice destoinicie si calitati de bun administrator. Asa dar: vechime, numar, destoinicie. Cari dintre neam.urile Transnistriei se pot prevala mai bine de toate aceste insu§iri? Cele ce u'rmeazil o N of arilta. Cine a ridicat pretentii de posesiune asupra teritoriului dintre Nistru §i Bug? 1. Rufii: drepturi politice ca cei mai recenti stri- panitori ai lui. 2. Ucrainienii drepturi etnice Ca cei mai nume rosi locuitoti ai lui §i 3. RomCrnii: drepturi istorice ca cei mai vechi ocupanti ai lui. Pentru descifrarea adevaruluie necesar sil ince-- pent cu trecutul.

Intr'o vreme candpoporulromanesc, pe deplin format, stapanea 1ntregteritoriuldintre Tisa, Dunare si Nistru, Slavii de nord erau organizati politice§te de catre tribul germanic al Varegilor. Primul stat slay, cu

www.dacoromanica.ro 106 GEOGRAFIE UMANA resedinta la Novgorod (intre Petrograd si Moscova), lua fiintil In sec. IX, sub conducerea principelui vareg Ruric. Urma.ul acestuia deplaseazacentrul tan irului stat la Chiev, care devine astfel primul oral istoric important al Slavilor de rilsarit Aproape de anul 1000, Slavii acestia se crestineazil. Imbratisarea nouei credin- te se face la Slavi cu eel putin 500 ani dupil crestinarea Romani lor. La 1240, Chievulestecucerit de ratarisi principatul desfiintat. Cam in vremea aceia is fiinta un mic principat al Moscovei, sub supuheretiltaro-mongolitDoua veacuri i jumiltate dureazil jugul tilthriiscasupraMoscovei, pang in vremea primului tar important, Ivan 111, cus crul lui Stefan eel Mare. Acesta uneste triburile slave. formiind statul national rus (1480). Pe la mijlocul sec. XVI, Ivan cel Groaznic, nepotut fostului tar, grin cuceririle filcute, lntinde statul rusesc spre nord .i est.Ninth la moartea lui (1584) dupa afirmatiile autorului sovietic pe care-1 folosim Sta- tul Rus din national a inceput a se preface inteun stat de multe nationalithr 2). Si totusi complectam not la acea epoch, jaratul rusesc Inca nu atinsese nicima- car Niprul. Era un stat pur continental, clicilarmurile miirii Baltice erau In stapanirea Suedezilor iar ale miirii Negre erau stapimite de Turci si Mari. Pe atunci (sec. XVI), cursul inferior al Niprului si tinutul Oral in Nistru §edea sub ascultarea regelui po lon §i a marelui principe al Lituaniei. Rusii mici, cunos cuji de istorie ca Ucrainieni sau Rutenii traitors pe la coturile Nipruluii pe Don, intiun cuvant Ciizacimea, ne mai putiind suferi jugul polon, s'a riisculat sub Bog- dan Hmelni( clii; acesta era un altcuscru de voevod roman-moldovean, al lui Vasile Lupu. La 1654, Ucraina se alipeste jaratului moscovit. 1n felul acesta Rtisia poate sit ating Niprul, iar pe malul drept numai orasul Chiev. Cu toateca ctitorul statului

1) cf. A. V. Seslacov : Cursul scull al Istoriei Uniunii B. S. S. Tiraspol 1938. Intenlionat folosim date culese din autori sovietiel_ 2). Ibidem: p. 43.

www.dacoromanica.ro POPULATIE 10 7 modern rus este Petru cel Mare, totusi luptele nenorocoa- se ale acestuia cu Turcii nu-i inlesnesclatirea Rusiei mai departe spre SV. Tendinta de a inainta in aceasta directie era un rezultat al mirajului care atunci incepea sa se infiripeze, Constantinopolul, Tar;gradul, si pe care tcti marii jari, incepand dela Petru eel Mare, au incercat cucereasca. Continue le revolutii si lupte sangeroase date pe teritoriul Ucrainei rarise populatia atat de mull, incat pe la mijlocul veacului XVII un dilator, Lukianov, martu- riseste ca in curs de 5 zile cat a calatorit prin pustieta- tea Ucrainei, n'a intalnit t;penie de om"').Aceasta facut necesare intense coloniziiri, in deosebi cu Moldo- veni, pe cari Duca Voda le-a $i realizatin cei 4 ani de hatmanie efectiva si rodnica ai lui: 16791683. Totusi stepa a rilmas mai departe lipsita de populatie. 0 alter marturie contemporana constata ca ostasii moldoveni din armata lui Carol XII, auluat campii cei pustii printre Nipru si intre Bug" 2) La moartea lui Petru cel Mare (1725), statul ucpai nian renaste sub hatmania unui Roman: Deinild i pos tol. Primul consilier al lui Petru cel Mare fusese tot UP Roman: fostul principe al Moldovei, Dimitrie Cantemi,.. clupa cum si organizatorul ortodoxiei rusesti fusese, cu 100 ani mai inainte, un alt Roman, dintr'o aleasii familie domnitoare in Moldova: marelemitropolitPetrI, Acesta Meuse din Chiev (Chiu cum li spun Mol- dovenii) capitala ortodoxiei si un loc de pelerinaj. In luptele contra Turcilor§iTatarilor, imparilteasl Caterina II reuseste sä impinges granijele statului rusese spre sud si spre vest. La 1774, pentru prima ()aril, Rush ating Bugul, iar la sfarsitul domniet acestei destoinice imparatese, 20 ani mai tarziu (1792), Rusii cuceresc si spatiul dintre Bug si Nistru, Transnistria. Anul urmator

1). SI. Rudnicki: Ukraine, Land and Volk, Wien 1916, p. 203 si I. Nistor: Ucraina in oglinda cron'celor moldovene01, An. Acad. Rom. torn. XXIV, Bucure5ti 1941, p. 97. 2). Nicolae Costin: Letopisetul Moldovei (1662- 1711), ed. M. Kogfilniceanu, I, Bucure.ti 1872, care descrie lupta dela Pultava (Iu- nie 1709)*i infr5ngerea Suedezilorsia Cazacilor.

www.dacoromanica.ro 108 GEOGRAFIE ITMANA

(1793) ocupa §i partea nordica a Transnistriei, in urma celei de a doua impartiri a Poloniei. Asa dar la sfafsitul sec. XVIII incepe istoria politica ruseasca in Transnis- tria. Si acum rezurnand, sr' vedem care a fost regimnl politic al Transnistriei In cele opt secole de existents dela infiintarea primului stat slay in rasarit. Din sec. I\ pana la 1240 dureaza epoca varegrt. Intre 1240 si 1480, intr'o vreme cand Moldova, sub Stefan cel Mare, atin- gea culmi de splendoare, Rusii zaceau sub jusul trttaro mongol. Plina duprt epoca lui Stefan cel Mare Trancni,- tria a stat sub stapanirea nominalrt a Polonilor, dar sub influenta efectiva; etnicrt, politica si economics a Moldo- vei. La 1559, Transnistria, atilt de diferentiata din toate punctele de vedere intr'o parte nordicai una sudica, e impartita de Iagorlaci Codima in dour': la nord ramane Transnistria poloneza Tara de Sus, prelungitil pana dincolo de Bug si Nipru, iar la sud, Transnistria turcea- sea Tara de Jos Iedisanul, prelungirea fireascii a Bu- gedcului stapanit de Turci, care de asemeni trece Bugul Niprul, in legatura cu hanatul Cramului. Cu 100 ani mai tarziu Rusii coborau pana la Nipru. Iata deci regimulpolitic alTransnistriei pana la 1702: Transnistria de nord, sub stapanirea nominala a Poloniei, frarnantatii de luptele interne din indepartata ei capitals, Cracovia. Transnistria de sud, stapanita la fel de nominal deTurci,cari din Constantinopol cheia a trek continente nu se puteau preocupa in mod special de ea. Atilt pentru Polonicat pentru Turci, Transnistria se gasea la periferia dominatiilor Tor. Indepartata Moscovrt, cu tendinlele de astapani Baltica, de a cuceri Siberia §i de a atinge Caspica, nu indrasneasavina in conflict cu dour' puteri pretuite ale sec. XVII: Polonia i Turcia. Cine era mai normal atunci 55priveascil Transnistria data nu Moldova de care nu o desparteau deck cele cateva sute de metri latime ai vaei Nistrului? A trebuit sr' scads si puterea turceasca gicea polona pentru ca Rusii sr' se apropie de ea on sii o ocup- ca la 1792 pe cea de sud sau ca la 1793 pe cea

www.dacoromanica.ro POPULATIE 109 de nord. Atata vreme cat la marginea Europei propriu zise a strajuit forta politica aSuediei, a Polonieii a Moldovei, Ru.ii acest aglomerat de natiuni *i rase n'au putut avea acces spre apus. Au trebuitsadecades aceste tari pentru ca Moscovitilor sii le reu§eascil expan- siunea spre vest §i sud. 1. Prima laza de populare. Privitor la populatia §i la popularea Transnistriei, pornim dela urmatoare,apremises:trebue sä admitem ca In toate epocele istorice, deci §i in evul mediu, Trans nistria a fost locuita Plecand dela fenomenul cauzelor actuale pentru descifrareatrecutului, recunoa§tem ca numerice§te populatia Transnistriei scadea dela VE §i dela NS; densitatea de populatie descr,e§tea dela Siret spre Nipru. In trecut, cand pretutindeni era populatie mai rara, Transnistria era §1 ea mai slab locuita. A afirma insa di intreaga Transnistrie era untinut pustiu, ne- locuit, este a sustine o eroare. Ramane numai a descifra can sunt straturile etnice cart au populat-o. Nu ne referim la evul antic, cand Transnistria se gasea in zona de atingere a spatiului getic cu cel scitic, tar litoralul marii, mai ales gura Nistrului §i a Bugului, cadeau in sfera de influents a unor infloritoare cetati grece.ti §i mai tarziu romane. Ne referim numai la ultimulinileniu,deci dupes na§terea popoarelor actuale ale Europei. Care putea fi etnicitatea slabei populatii a Trans- nistriei, ca. de altfel a intregului spatiudinrasaritul Carpatilor intre sec. X §i sec. XV?Riispunsul nu se poate da direct. In privinta populatiei, *i mai alesaci,celedoua Transnistrii atat de des intalnite,--apar §i aci: Transnis tria de nord padurea, cu o populatie dela inceput statornica §i Transnistria de sud stepa,. cu o populatie aproape inexistenta §i in plina mi§care, in urma inerliei create de mileniul i de riavaliri turano-mongolice. A§a dar cei mai vechi locuitori ai Transnistriei trebuesc cau- tali in nord. Puternicele marturii toponimice asupra unei vechi §i impresionante romanitati nordice, in Carpatii de mia-

www.dacoromanica.ro 110 GEOGRAFIE UMANA za noapte 5i Vorlandul for Galitia 5i Podolia, demonstreaza cu prisosinta existenla unei populatiuni romani- ce 'Inca dela primele ei inceputuri, ca grup etnic diferen- Oat. Unitatea de relief a Transnistriei de nord, cu retie- ful regiunilor dela obar5iile Prutului, NistruluisiBugu- lui, provoacai o unitate etnica. Fie ca ace5ti romanici se vor fi numit Bolohoveni sau altfel, e cert ca n'au fost Slavi 1).Ace5ti locuitori, traitori prin sec X XIII, deci anterioriInfiintiuiiprincipatului moldav,Infilti5eaza primul strat romanic sau romanesc al Transnistriei 2). Paralel cu scurgerea vremii, triburi slave, antrenate de marile mi5cari de populatie din Europa de ritsiirit adevitrate furtuni etnice, au inceput sa coboare din nord, impinse de neamurile germanice, la cari se simtea o atarc tendintrt. Pe incetul, tot nordul Carpatilor, din Tatra 5i pana la Nistru, se ample de populatiuni slave poloneze la NV, ucrainiene la NE. Sub inraurirea for romanicii din Carpajii de nord 5i din campiile din fata acestora au pierdut teren asimilandu-se. Astfel asistilm la slavizarea, respectiv ucrainizarea Romanilor din Galitia 5i Podolia. Nina la sfar5itul sec. XIII procesul era implinit. Pentru cazul special al Transnistriei (de nord) putem conchide a5a dar ell de cand existaRomani la periferia nordica 5i de rilsarit a spatiului etnic romanesc, tot de atunci sunt de pomenit §i in Transnistria. Ucrainienii, veniti ulteriorisl in numar din ce in ce mai mare, i-au asimilat total, incat siterniirturii decat toponimicesipoate istorice nu avem despre acest primstrat de Romani, carora be spunem R0.1716111i autohtoni3)§i cari au format prima faza de populate a Transnistriei 4). 2. A doua lath de populare. Ciltre mijlocul sec. XII incepe sit se observe laRo-

1). cf. Paul St. Min: Transnistria si Ueraina, Bucure5ti 1911. 2). Desigur cea de nord; in sud, in plina epora de nilvaliri, an se putea vorbi la vremea areia de o populatie statornia. 3). cf. N. if. Popp Romanii din Basarabia .i Transnistria, 13u1. S. R. G. tom. LIX, Bucuresti 12. 4). Facem abstractie de popoarele antichitillii a caror prezenti si desvoltare pu intereseaza decat tangential pentru problemaetni- citAtiisi auohtonici romfinesti in Transnistria.

www.dacoromanica.ro POPULATIE 111

mani, mai ales in Transnistria, inceputul unei mi§cari dc resurectie etnica; era un fel de trezire in fala pericolului slavo-turanic care din toate partile ameninla Insasi fiinata etnica a neamului carpatic, in urma tentaculelor pe cari le trimitea nu numai spre campiile din jurul 'Carpatitor dar chiar spre inima cetalii carpatice. Rezultatul a fost irfiinlarea aproape simultana, in jurul anului 1300, a principatelor Orli Romane§ti §1 Moldovei, cari se adao- gau voevodatelor mai marunte §i mai vechi din Ardeal. Romanii se organizau politiceste tocmai spre periferia blocului for etnic, aceste statulete avand misiunea de a stavili pericolul. Era trezirea, nu a unei constiinte nationale, necunoscuta pentru vremea aceia, dar era destepta- rea intinctului de conservare specified.Pe aceasta linie se situiaza tin Gelu, un Basarab, un Dragos, cari nu sunt decat faclierii dreptului la viata ai unui neam. Descalecatul lui Drago§ dinMaramures, urmat de descalecatul mai temeinic al lui Bogdan, indica directia spre care venea pericolul pentru spatiul romanesc. Exte- riorul Carpalilor Incepea sil fie pierdut de Romani, de a- ceia cetatea carpatica a dat semnalul trimiland in fala pericolului slay pe un Drago., pe un Bogdan., Procesul se desfa§ura instinctual, dar esenlialul era ca se desfasura, ca deci poporul in chestiune avea suficienta sensibilitate spre a sesiza pericolul, spre a-si apara dreptul la viala si deci dorinta de a trsi. 0 noutt etapil in desvoltarea poporului roman Incepea; intra in scena ramura moldoveana a poporului nostru. Drumul descillecatului:Maramure§, Moldova de miaza noapte, se prelungea in directia curgerii apelor §i peste Nistru, dar nu dare partea nordica a Transnistriei, Indestul de populata §i de ucrainiana, ci mai cu seams spre partea centrals a ei. Incepand cu sec. XIV, aceste pompari de populatie romaneasca peste Nistru se fac tot mai abundent, pe masura ce voevodatul Moldovei mergea spre o Inflorire cae a atins cuimeala sfasitul sec. XV. De stralucirea imprimata Moldovei de Stefan cel Mare voevodatul s'a resimtit mai bine de 150 ani. In vremea aceia, poporul cu care Romanii se atin-

www.dacoromanica.ro 112 GEOGRAFIE UMANA

Beau la miaza noapte §i rasarit erau Ucrainienii. Poporul ucrainian, ca §i altele, s'a bucurat de o adevarata bipola- ritate: un centru era Galilia, arzatil sub obladuirea poli- tics a Poloniei §i un, al doilea centru era pe Nipru, in Se- cea Zaporojana, organizata quasi-independent, condusq (le hatmani si militarizata de Cazaci. Aceasta massa slava-ucrainiana se lega dela Liovul Galiiei, pesteChiev, pans in cazacime, prin nordul Bugului§i ritsaritulNi prului. Polonezii§iRu§ii,caritindeau spreilnpartirea Ucrainienilor intio Ucraina occidentalsi alta orientala, erau foarte departe nu numai de Moldova, dar chiar d Transnistria. In expansiune fireasca §i in mod insidios. ca infiltralii lente, Ucrainienii reusisera sa cucereasca etnic, in paguba Romanilor, si campiile din nordul Carpa- tilor,§iTransnistria de nord. Acura,duprtinfiintarea statului moldovenesc, in plina inflorire etnica si expansi une teritoriala, tine putea sa hraneasca cu populatie Transnistria? Polonezii sauRu§ii,la sute de kilometri departare de ea? Ucrainienii in pline framantari Irtuntrici i amenintati in insusi miezul vetrei for galitiene§izapo- rojene, nu cu desfiintarea politica fiindcastat n'a't avut niciodata sau cand au avut nu Ii se datorea for dar amenintati chiar cu desfiintarea etnica de catre Po- loni §i Rusi? Cine mai ramanea atunci in stare sa stapa- neasca etnic Transnistria decat Romanii,singurii §i cei mai apropiali vecini ai ei? Epoca marginita de sec. XIV- XVIII represinta a doua faze de populare a Transnistriei: este faza Romanilor veniti, dar a celor can au imprimat caracterul etnic al provinciei. Niciodata ca atunci, Trans. nistria n'a fost mai intens si mai unanim romaneasca. 3. A treia faza de populate. Soarta Transnistriei se schimbrt °data cu ultimii am ai sec. XVIII, °data cu ocuparea de catre Rusi a ei. Pri mul contact al Rusilor cu teritoriul dintre Nistru si Bug le-a dat impresia ca au cucerit o tars romaneascrt, Mol- dova Noud. cum a botezat-o asa de elocvent imparateasa Caterina II, consfinlind politic o expresie de mult incir- culatie.AnuL 1800 este inceputul, iar sec. XIX desavarsi-

www.dacoromanica.ro POPULATIE 113 rea celei de a treia faze de populare a Transnistriei. Panic atunci In Transnistria nu se auzise deck grai moldovenesc, iar in partile mai nordice se recuno§lea existenta Ucrainienilor. Pana atunci stepa Transnistriei se gasea in proprietatea Turcilor §i era cutreerata de Tiitari dela ra- sArit la apus §i de ciobani ardeleni dela apus la rilsgrit. Porturile mArii Negre, forte grece§ti, mai apoi genoveze, Incepurrt srt fie Impanzite de negustori armeni §i greci ultimii veniti pe urmele stramo§ilor lor. Toatrt peticaria etnied a Transnistriei, ca §i a Bugeacului, este opera in- tenselor colonizari filcute de Ru§i, avand ca stop princi pal popularea intinselor campii in vederea desvoltgrii unei vieti agricole. Prin ucazele imperiale din 1752,1762 §i1763 se decreta colonizarearegiunei numite deRu§i Rusia Nola" §i prin care se Intelegeau tinuturile cucerite dela Mari, din nordul marii Negre5).Prin rescriptul impe- rial din Ianuarie 1792, CaterinaII revine In chestiunea colonizgrilor, adresandu-se guvernatorului de Ecaterino- slay (Dnepropetrovsc), in termenii urmatori: ,Sa luati cea mai mare grije cu privire la aceasta tarn (e vorba de Rusia Nona, cucerita pawl la Bug in 1774 §i ulterior pang la Nistru 1792) ca ea, in cel mai scurt timp, sh* fie co lonizatii". Ru§ii au poftit toate neamurile pamantului. Atunc' campurile Transnistriei, ca §i ale Bugeacului au facut cuno§tinta cu Bulgarii, cu Nemtii, cu Ru§ii etc.1 of atunci s'aupripalil,venind din Galitia, §i Evreii pe cari, dupil 1793, nu-i mai despiirtea granita imperiului otoman. Nici unii din stgpanitorii Transnistriei, fie Poloni, fie Turci, fie Ru§i, n'au fost represintati etnice§te aci. Fiecare std- piinind-o, se grtsea acolo la marginea domeniului shiu politic, mull dincolo de granitele etnice respective, Putini stropi polonezi, turce§ti on ruse§ti au putut srt sara §i sä se mentinii in Transnistria. Prea erau departe de blocurile etnice respective pentru ca numai pe temei de strtpa- nire politica sä. poatil rilmanea nealterali etnice§te 1ntr'o jars romaneascrt, al carei nord era partial ucrainizat. 1) $lefan Ciobanu: La Bessarabie, fo. 29.

www.dacoromanica.ro 114 GEOGRAFIE UMANA

1. Decadenta principatului Moldovei In sec. XVIII, continuata o buns bucata de timpi dupa 1800, a slabit fluxurile etnice pe cari romanimea le trimitea mereu peste Nistru. 2. Acest fapt coincidea cu politica sustinuta de colonizare a Rusiei in tot cuprinsul sec. XIX. 3. Gruparea tuturor Ucrainienilor in acelas stat rusesc dupd impartirile Poloniei §i sub ocrotirea unui stat slay pravoslavnic a dat Ucrainienilor un nou imbold la viata. Vigoarea numaruluii trezirea la viata na(ionala a popoarelor Europei a facut din Ucrainieni un element colonizator excelent. Toate aceste fapte au concurat la punerea in minoritate a Romani lor in Transnistria. Pentru Rusi, faptul esential era de a popula intreaga Transnistrie, inclusiv stepa. Elementul preferat era ele mentul slay. Numai in absenja Slavilor erau admisi ne- Slavi. Cei mai apropiatiSlavi de Transnistria erau Ucrai- nienii. Totusi Rusii folosind pe Ucrainieni, voiau sa facA din ei Rusi, caci altfel nu se explica dece limba ucrainiana a fost interzisa pans la mull 18761) si n'a devenit limba recunoscuta oficial decat in 1917. Pans§inationalita- tea ucrainiana a fost contestata, cad de fapt Ucrainienii nu formeaza o nalionalitate, ci doar un amestec eterocliti slavo-mongol. Mai mult decat o nalionalitate ucrainiana cred ca se poate vorbi de o mentalitate ucrainiana, de o stare de spirit a stepei, in sfarsit de o stare de neostoita miscare a valurilor etnice din stepa. Wit cum in sec. XII\ asistam neputinciosila ucrainizarea Transnistriei, Cu atat mai mult cu cat atunci statul romanesc a fost inde- partatciqTransnistria, dupit 1812 fiind unpins dincoace de Prut. Un cumul de imprejurari nefavorabile romanis- rnului a dus la slabirea procentuala a acestui element aci. Un caz tipic de ucrainizarerecentani-1 da satut Horjeu, depe Nistru, langa Ramnita, astazi sat ucrainian i numit Erjevo. In a doua jumatate a sec. XVIII, satut era complect romanesc; astfel inteun document din Sep- tembrie 1765, cu ocazia hotarniciei unei mosii din tinu-

1 )cf. H. Lautensach: Landerkunde, p. 426.

www.dacoromanica.ro POPULATIE 11$ tul Sorocii, au fost chemati ca martori megiesi de pin- pregiur, din satu din Harjau, carii au fost mai inainke vreme trditori pe aceste locuri" 1).Tot acest caz amintit mai vadeste, ca atatea allele, stransele si firestile legaturi ale populatiei romfinesti depe cele cloud maluri ale Nis. trului. Daea Bucovina de nord a fost instrainata ruteni zata In sec. XIX, acest Valliant nu se mai cuvine Ro- maniei? Daca Bugeacul a fostinstrainatIn sec. XIX dupes ce sute de ani a stat sub Turd, nici el nu se mai cuvine Romaniet? De ce atunci Transnistria, care nick °data n'a fost stapanita de Ucrainieni,care a stat sub Rusi mai putin decdt Bucovina sub Austriaci, si care in sfarsit a fost instrainata ca §i Bucovina si Bugeacul tot numai in sec. XIX, dece atunci Transnistria s'ar cuvent altora detest Romani lor? 4. Perioadele de colonizare. Colonizarea stepei pontice (stepa Ucrainei + Bugea- cul) cu primele asezari permanente, cu populatie de agricultori, incepe dupes cucerirea stepei de cdtre Rusi, deci dupes 1774. Dupes cum cucerirea acestei stepes'a facut in trei etape, tot atatea sunt §ietapele decolonizare: in stepa Nogai dintre Don §i Nipru dupes 1783, in stepa ledisan, dintre Bug §i Nistru dupes 1792 $i in stepa Bugeacului dintre Nistru §i Prut dupes 1812. In afard de Ucrainieni, in expansiune normala dela nord la sud si cari in mod firesc au populat stepa imediat ce o epoch de liniste s'a putut instaladupescucerirea ruseasca, elementele de colonizare cele mai bune au foq trei: Germanii, Bulgarii si Rusii. Prezenla Germanilor in Europa de rasarit este func(ie de intinderea stdpanirei rusesti asupra tinuturilor dela m. Caspica §i m. Neagra. Sunt cunoscute trei perioade de colonizare cu Germani. Prima perioadei de colonizare incepe dupes 1765, cand 8000 familii germane au fost ase-

I), Aurel V. Sava: Doeumente moldovene§ti privitoare la Ro- mAnii de peste Nistru, Moldova Nona, an. VI, Bucure§ti 1942, p. 67 *i urm.

www.dacoromanica.ro 16 GEOGItAtIE UMANA zate Yip 104 sale pe ambele maluri ale fluviului Volga, intre Saratov si Tarilin. Acestea constitue cele mai vechi colonii, determinand regimul sovietic sä infiinteze chiaz republica Germanilor depe Volga. Dupa recensiimantul sovietic din 1926, aceasta numara 380.000 Germani pe o suprafatil de 28.000 km2. De notat ca" primelegicele mai insemnate colonizari cu Germani le-au facut impgratea- sa Caferina II (1762-1796), ea insasi de singe german (din familia prusaca de Anhalt-Zerbst). A doua perioada de colonizare incepeabia dupa dupa 1801 si se datore.te nepotului Caterinei, Alexandru I (1801-1825) si el de origine germanagicrisatorit cu o principesa germana (Luiza de Baden). Coloniile de Ger- mani din Transnistria dateazA asa Oar din primii ani ai sec. XIX. In Transnistria, coloniile germane sunt asezate aproape exclusiv in steps cagiin restul Ucrainei sau al Moldovei. Primul sat german din Transnistria, Lieben- tal, dateaza din anul 1804 si a fostfundat de colonisti svabi veniti din Ulm1). In genere, cele mai vechi sate germane s'au asezat in preajma Odesei.Astazi gasim in Transnistria peste 70 sate germane cu o populatie de ca. 100.000 loc. (fig. 16). In fine a treia perioada de colonizare incepe dupa 1814, e datoritil tot tarului Alexandru I si are ca obiectiv principal Bugeacul. Germanii din Bugeac sunt veniti in deosebi din ducatul Varsoviei. Fiecare nou'a perioada decolonizare asterne cafe un strat nou de colonisti peste reg,iunile colonizate anterior. In chipul acesta se explica dece vizitand satele germane gasesti pe o vale am grup de sate ai caror locuitori sunt veniti dintr'o arrume regiune a Germanieigisunt de religie catolicii; treci In. valea vecinil: alt grup desate, formate de colonisti veniti din alts parte a Germanieisi tie religie evanghelica etc. Colonizarile cu Germani au continuat Oat in a doua jumatate a sec. XIX, cand in Rusia a inceput, sub larul Alexandru II, o miscare de adversitate fats de Germani.

1). M. Friederichsen: Europiiisches Russland, pp. 341 Si 372.

www.dacoromanica.ro POPULATIE 1;7

Aceasta a determinat pe unii colonistisse repatriiezei Epoca de inflorire a coloniilor germane aparjine timput- lui primelor colonizAri initiate §i sprijinite de Caterina.1I §i Alexandru I. Majoritatea colonistilor germani constit tue o populatie agrara, totusi fiecareoral rusesc are §i

V1NITA BAP

NPO pp

' :; Coloniile de Germani din Braga eir-- Transnistria TULCIN ,l MOVILRU

Juge.tru IAPOL k OLGOPOL Pest ma 0 OLVIOPOL GAMENCA '-, BALTA GrivoiOzer° @ Mein Racism 8IiNZLI''''''''' @ANANILI RAMNITA °) I ,::::;:nnbtar.91 . ,10.'2:enp,e, VOSNESENSC Jura. .,..,,, OVALEA NOT Lyi lituivms,S 8'-g"''' tioNlystat R lad, ougA§ANI Netame N'T^F".9.s.' L if114176id ...WSW Ceir...ar,r, ,BEAEZOVCA.':77,;, . , .,,,,:aAM": seuChic.istal rele,.... "'Om,'".@ . jC'eC""'/ ,e/11. A' PGRWORZ/VLth"T" ,,,,,it ..,.-. .,er.,,Ig`,Y.`7,144,'1" K" t',I.A'llZ , 'le.. NetlYeeneitn .,,,,, arNw Mallnemal'want, l'a---.-rorriasea L.Z.,' R Le>,,,, . Soars -.- TIR SPOL rr.4°`' W.rfarl .,,,,4 0,,,,,,agstsPIPWC Rysen'e a ae?re, a. ',la -- L egenda .Salra^.... Stra.....59 6 Colon ii germane 0 :10t, .J..., al OCEAGOV 5." 71474,5471:1 ^al ete-sea, MAIACAra: ODESA -.'''- - . Nova : ' ,, #., 53 IS 5 ,..FN.I,°, ,',.: 40l.". - :.;10C = :*.?,,( ',sow --a ...''' .:. ...: Ov# #II ..,... :,CETALB 4 t/1. Sleagra

Fig. 16. colonia sa germane. BunAoarii Odesa -singuril aura in 1925 vreo 30.000 Germani 1). Al &ilea element de colonizare a stepelor rusesti11 formeaza Bulgarii. Prezenta for in Transnistria, casiin Intreg nordul marii Negre, este IncA mai recent& Colo 1). Max. Eckert; op. cit. -p. 269.

www.dacoromanica.ro 118 GEOGRAFIE TJMANA nizarea Bugeaculul i a Iedisanului cu Bulgari este aproape simultana §*1 se efectuiaa, Intre 1806 §i 1829, Atunci spar primele familii bulgare§ti venite din sud, ca refugiati. Perseculiunile turce§ti Impotriva populaliei bulgare 4,se intensificau in timpul rasboaieloxruso-turce". Atunci Bulgarii fugeau ,grin Dobrogea in Bugeac. La terminarea rasboiului se retrageau odata cu trupele ruse§ti inIedi- San.Aceasta se repeta cu ocaziafiecaruirrisboi ruso- turc I). Crttre sfAr§itul sec. XIX se observA o noun sporire a numgrului familiilor de Bulgari. Toate satele celor vreo 30.000 Bulgari din Transnistria se intalnesc aproape exclusiv in jud. Odesa, intinzAndu-se spre nord pans in dreptul Tiraspolului. Un caz concret ni-1 oferri satul Parcani, din fata Ti- ghinei. In urma unei invazii a Tatarilor, Romanii au pa- rasit satul care dupa 1812 a fost colonizat de care Ru§i cu Bulgari 2). A§a se explicA dece satul are mime romA- nesc, dar populatie strains. Al treilea element de colonizare al stepei it formea, fa Rusii. Ace§tia s'au a§ezat mai cu seams la ora§, ca element functionaresc. De aceiasatele ruse§ti sunt prea putine, numerice§te ei represintand inmediul rural, a 5-a nalional.itate a Transnistriei. Data a§ezilrii ldr corespunde tot Inceputului sec. XIX,' adica imediat dupA ce statul rusesc ocuprt teritoriul dintre Bug §i Nistru. Un caz concret de recenta colonizare ruseascrt ni-I .clA satul Plosca, din raionulTiraspol.Aici, totclupa 1812, au fost colonizati Lipoveni. Alt caz este al satului Slobozia, de pe malul Nistru- lui. Pant). la 1812, acesta era cunoscut sub nuinele de Slobozia valaha §i rush' 3). Bisericei romane§ti zidite in 1673 i s'a alaturat o bisericri ruseasca ridicata dupa anul 1800. In star4it satucul Calintir, de langa DubAsari, a fost

1). $t " /nn Ciobanu: La Bessarabie, Bucarest 1941, p. 31. 2). Al. N. Smochinti: Componenta etnicil a Bepublicei Moldo- vene§ti, Moldova Nou5, an. VI, p. 173. 3). Al. N. Smochinii: op. cit. p. 173.

www.dacoromanica.ro POiPULATIE 119 infiintat de Ru§i si populat cu Ucrainieni dupd 1792, cand Nistrul a devenit hotar intre Moldova §i Rusia 1). Acolo se facea vama §i carantina intre cele doua tan, vadul dela Criuleni fiind cunoscut loc de trecere a Nistru- lui. De altfel numele ucrainian al satului este Caranti. Numai Romanii ii zic Calintir. Ce argumente mai .categorice decat acestea in legit- tura cu proaspata sosire a Rusilor in Transnistria! In centrele urbane, ca si in toate targurile si targu- soarele, tot sub stapanirea ruseasca se constata aparitia si sporirea tot mai simtitoare a unui alt element etnic, Evreii. Numericeste §i ca vechime,Evreii sunt tot mai recent asezati si tot mai putin numerosi cu cat coborim (pre mare, ca de altfel intreaga populatie a Transnistriei. Exceptie face Odesa, care ca oral mare si cosmopolit trebuia sii polarizeze un procentapreciabil de Evrei: ca. 200.000, adica mai mult de jumatate din toata evreimea Transnistriei. Colonii evreesti rurale se gasesc numai in Transnistria de nord, ca dovada a unei asezari mai vechi a for in aceastparte. Toate ora§elele de aici erau apron- pe exclniv evreesti: Bersad, Toma.pol, 5argorod etc. Complectarea peisagiului etnic al Transnistriei s'a produs in sec. XIX, cand peste populatia ucrainiana ye- the si peste populatia romaneasca $i mai veche, s'au suprapus colonizariledin stepa cuGermani,Bulgari si Rusi. Din mozaicul de neamuri al stepelor transnistriene nu lipsesc nici Albanezii §i Great, can putini la numar, prin sate cu numele de Arnautovca, truest in regiunea Odesa, complect desnationalizati, alaturi de Germani si Rusi. In Transnistria de nord gasim o populatie veche; in tea de sud, una foarte recentil. Totu§i in genere, chiar In Romani, deli sunt prima populatie certa a regiunei, vechimea for e mai mare la vest de Nistru, dealt in rasarit de el. Aceasta tinde sa demonstreze ca in comparatie cu tam carpatica, Transnistria a avut o populatie cu mult mai rara, iar cat priveste.pe sedentari cu mult mai re-

1). ibidem, p. 175.

www.dacoromanica.ro 120 GEOGRAF1E VMANA cents. Singurii autohtoni sunt Romanii. Slavii Transnis- triei, si in special Ucrainienii, sunt sositi in urina unor migratiuni nord-sud, aceleasi pe cari mai in rgsgrit le-au efectuat Rusii Putinii Greci si Armeni din orase, si In deosebi din porturi, sunt veniti la diferite epoci si pe caleindividualit Si mai putinii Tatari, Vurci si Gagauzi, sunt ranAsitele unui trecut sbuciumat si al unei epoci in care niciunul din acesti vremelnici stapanitori ai stepelor nu intentio nausA-sidureze locuinle statornice. Deosebirea.intre populatia de padure si cea de stepil din 1 ransnistria de nord si cea de sud se remarca absolut la fel si in dreapta Nistrului. Spajiul dintre Siret si Bug a evoluat la fel, fgra a glisi in Nistru un hotar, dar tinand seams de hotarul stepei si de marginea padurii. Peste tot, in spaliul dintre-Siret si Bug, extremul nord a fost ucrainizat pang la o linie Cernauti-Movilau-Iampol- Savrani. De aici in jos, asa zisul piept al Moldovei, puternic Impiidurit,se caracterizeazgprintio viguroasg massy romilneascA rnajoritarg pans spre marginea stepei. Stepa, un mozaic etnic, pentru inGtivele artitate; Intre Ieclisan si Bugeac e o identitate de siluatie. Procesul de instrainare a acestui strgvechiu pilmant romanesc pang in Bug se accentuiaza pe axa NV-SE: Cernauti-Nicolaev si V-E: Botesani-Olviepol, paralel cu clepgrtarea de vatra strgromang sprijinita pe Carpati.

CAPITOLUL 11

ROMANII TRANSNISTRIENI 1)- Numar. In fostul star sovietic compus dintr'o asociere de trei categorii de formatiuni politice: republici federative, republici autonome si provincii autonome, Romanii respectiv Moldovenii formau una din cele 180 nationa- MAOgrupate in ceiace s'a numit Uniunea Republicelor Socialiste Sovietice sau prescurtat U.R.S.S. UniuneaSo- ietica forma un aglomerat haotic de 180 nationalitgli,

www.dacoromanica.ro BO:MANIC TRAN'BNIEXRIENI 121 cu 150 limbi diferite si peste 40 de state, republici .i pro: vincii, legate intre ele prin cliferite raporturi. Trei recensaminte sovietice mentioneazrt pe Roman::: recensamantul ucrainian din 1920 a 238.930 Romani, recensamantul sovietic din 17 Decembrie 1926 da numai in Ucraina 259.324 Romonil); in fine recensamantul so vietic din 17 Ianuarie 1939 da pentru intreaga uniune numai 260.023 Romani. E greu sa punem prea mult temei pe recensamintele sovietise 2), 0 demonstreaza elementar comparatia intre recensamantul din 1926 si ccl din 1939. In 1926 erau 259.000 Romani numai in Ucraina; 13 ani mai tar. ziu, in intreaga uniune, abia erau 260.000 Romani. A- ceasta ar vrea sa arate-scaderea numarului de Romani, ceiace not respingem cu hotarire, Si ca dovada in plus este evaluarea populatiei facuta In toamna anului 1941, care a descoperit numai in Transnistria si in mod in- complect, 250.000 Romani localnici. Aplicand recensamantului din 1926 sporul natural minimal (10%0) pe 15 ani (1926-1941) ar fi trebuit sa gasim In mod normal in U.R.S.S., la inceperea campaniei antibolsevice, minimum 315.000 Romani declarati ca a- tare. Recensamintele soviet-ice sunt insa. utile spre a ne arab. nu atat numarui, cat mai ales regiunile unde traesc Romani la est de Nistru. Pe baza recensamantului din 1926, facem loc urmatorului tablou3): L Polesia 163 Romani (187 R.) 4),dintre can 119 Romani la °rase. Pe picle4e, in Polesia, sunt repartizati astfel :1. Volhinia87 Rom. 2. Glukov 6 3. Konorop11 V, 4. Korosten 34 5. Cernigov 25 7, 1) In U. R. S. S. erau atunci 271.501 Romani. 2). Asupra sincerita(ii exactitatii recensiimintelor sovietice, iata cum se exprima oficiosul comunist din republica moldoveneasca' ',Moldova Socialista", nr. 222 din 27 Sept" 1937: Recensa- mantul din Uniune al lo uitorilor a fost infafituit cu cele mai gro- solane Inca kart ale temeliilor elementare ale stiintei statistice" (cf. Al. N.Smochina: Componenta etnica a Republicei Moldovenesti, Moldova Nona, an. VI, Bucuresti 1942). 3) Armco Roman: PopulatitrUcrainei, Bul. S. R. G. torn. LII, Bucuresti 1933. 4) In paranteza dam numilrul de Romani probabili la 1941, a- Nand ca punct de plecare recensamantul din 1926.

www.dacoromanica.ro 122 GEOGRAPIE UMANA

H. Provincia din dreapla Niprulni: 2683 Romani (3085 R.). re partizati in mod aproape egal la sate si in orase. Pe judete se grupeaza_ astfel : la sate la orase 1. Sepetovca 42 Rom. 30 12 2. Berdicev 301 >. 32 269 3. Belaia Tercov 74 ,. 46 28. 4. Chiev 416 99 26 390 5. Sevcenko 182 9* 133 49 6. Uman 90 99 61 29 7, Tulcin 429 7/ 387 42 8. Vinita 423 91 305 118 9. Proskurov 432 ,, 385 47 10. Camenita 152 9. 72 80 11. Movilau 142 99 43 2683 Romani 1576 1197

Ill Provincia din stanga Niprului:2533 Romani (2913 R.), din, tre cari 2292 Romani la sate. Repartizarea pe judete e urmatoarea : la sate Ia orase 1. Isium 11 Rom. 9 2 2. Cremenciug2166 2136 30 3. Cupiansc 26 .. 21 5 4. I upni 25 20 5 5. Nejin 11 8 3 6. PUltava 76 45 31 7, Preluca 13 12, 1 8 Romni 14 10 4 9. Sumi 11 ,. 6 5 10. Harcov 180 25 155 2533 RoznIni 2292 '241

IV. Stepa este regiunea cu cei mat numerosi Romani: 244.831 suflete (283.556 R.), in imensa majoritate traind in mediul rural. Iati gruparea for pe judete: Ia sate la orase 1. Kirovo (Blisavetgrad) 23.054 Rom. 21.345 1.706 2. Mariupol 1.430 1.374 56 3. Melitopol 1.756, 1.730 26 4. Nicolaev 14.113 13.585 528 5. Odesa 16.575,, 15 350 1.225 6..- Pervomaisc (Olviopol) 14.814 ,9 14.754 60 7. Starobilsc 63,, 56 9 8. Cherson 471 , 412 59 9. Moldavia 172.556 166.296 6.260 244.831 Romani 234.902 9.929 V, Provincia Zaporoje cuprinde numai 1.218 Romani (1412 R.). Gruparea pe judge e urmatoarea :- , la satela ore 1. Dnempetrovsc1.039 Rom. 861 578 2. Zaporoje 111 87 24 3. Krivoi Rog 78 ,, 59 19 1220 Romani 1007 221

www.dacoromanica.ro RialttANTG TRANSNISITRIENT 123 i VI. Basinul Donefului cuprinde un numar de 7.886 Romani (8.479R.) Pe judge aunt repartizati arstfel : la sate la orase 1. Artemovsc 6.444 Rom. 6.159 285 2. Lugansc 1.357 ,, 1.24O 111 3. Stalino 85 32 53 7.886 Romani 7.437 449 Cifrele inscrise pans aci, inlesnesc desprinderea catorva observatii: 1. Cei mai numerosi Romani thin Ucraina trdesc intre ,Nistru qi Bug. 2. Nuniericeste, Romani( descresc din sudul spre nordul Ucrainei. Totu.i ei au populat in trecutsidistric- tele mai nordice cum ar fi Volhinia, 13erdicev sau Chiev. Spre nord au fort insa mai usor desuationalizati de li- crainieni in epoca expansiunei lor. Revarsarea lenta N-S a Ucrainienilor a impins pe Romani tot mai mult spre step.. Ace las caz de impingere a Romani lor spre sud se cunoastesiIn judetele Cernauti Hotin. 3. In districtele nordice, Romanii locuesc in imensa for majoritate la orase. Romanii fiind cunoscuti in deo sebi ca o populatie ruralti, absenta for dela sate si prezenta for la orase ni-i arata ca pe un element vechi. 4. Prezenfa Romani lor transnistrteni ih proportie de 95% in stepd e o con firmare a celor expuse mai sus. La est de Nistru, Romanii trilesc in steps, dar mai ales la marginea de nord a ei, la contactul cu padurea. 5. Dintre to(i Transnisfrienii,213 trdesc in preajnia Nistrului, in asa numita Republica Moldoveneascr. 6. In afara Transnistriei se intalnesc cateva centre romonesti; cel mai important este Elisavetgrad, care re presinta 9% din totalitatea Romani lor din Ucraina, dell la peste 300 km. departare in lime dreapta de Nistru. 7. Addogand incei 100 km. in aceias clirec(ie,intcil- nimpe Nipru un alt centru romtinesc in districtul Cre- menciug. In oarecare masura trebue amintit ca centru romanesc regiunea Dnepropetrovsc. 8. Inca un centru romanesc important, al doilea dupa Elisavetgrad, este tocmai in basinul Donelului,die trictul Artemovsc, la aproape 800 km. est de Nistru.

www.dacoromanica.ro 124 GEOGRAFIE UMANA

9. Bine inteles, in toate regiunilt citate, cri exCepria, nordului, Romeinii apar in deosebi ca element rural.' Dar in Uniunea Sovietica Romanii traesc nu numai in Ucraina, ci §1 in celelalte republici. Aceasta reiese din tabloul de mai jos (fig. 17): I. Republica Ruleniei Albe (districtele Mozir 0 Gomel): 15 Romani (17 R.)tot la ora§e II. ouvernamantul Briansc , .. 21Romani(21 R.) HI. Guverniinuinlul Kursc 30 (35 11) IV. Guvernamensul Voronej : 256 (294 It) V. Republica aulonoma a Crimeei 778 ,.(1.362 R.) VI. Regiunea Caucazului de nord.....:10108 (17.689.8.) grupati pe districte astfel: la satela orate 1. Districtul Armavir 200 Rom. 148 52

2. 9, Donet 5 PO 5 3. 11 99 DWI 172 'Zl 101

4. Cuban 2696 PO *?.472 224 5. Maikop 182,, 172 10 6. ,i Salsc 63 6.: 1 7. Stavropol 54 9, 48 7 8. Sunia ... .9;41 ? ? 9. Taganrog - 91 3 22 10. Terek 154 113 41 11. in. Neagra ... 0238 99 6098 140 12. ,, ,Sakti 40 29 11 13. Terit. autonom Cerchez ... 186,. ? ? 14. Karakceai .. 3 ? ? 15. Balkar .... 4,- 3 1 16. Ora. ul autonom Groznai... 25,. 25 17. Vladicaucaz. 10 10 18. Terit. autonom Osetia .... 3,, 2 1 19. Cecen ... 7 91 6 1 10108 Romani9461 647 VII. Republica Daghestan are 549 Romani (902 R.) VIII. Republica Volga centralci are 271 Romani (455 R.), raspanditi astfel: la satela orase 1. Guvernamantul Astraha...31 Rom. 13 18 0. 99 19 Stalingrad .. 164 144 20

3. 99 OP Saratov ..,..61 , 50 11 4. Republ. Germanilor depe Volga 5 ., 11 4 271 Romani 218 53 IX. Regiunea Volga centralli are 149 Romani (261 R.), in guverna- mintele Samara §i Orenburg.

Cu privire la modul de raspandire al Romanilor din restul uniunii sovieticese pot lace urmifloarele obseri valii: 1. Pe Romani ii intalnim spre rtisiirit in continua-) rea stepelor Ucrainei, insulele cele mai r6slete ajungand

www.dacoromanica.ro &Hans* samara A 0

.I. COmei 0,cnburg Alas* ----- 5...,,, N I0),,....., . 1 Cern,,,, Mukov % urSC m a) /r0,080,,, / at i 0 Htnotop I 1/0H, M L.- -r,, ID''''' 011.jin Su071 I., 5 0 ,goflatovra ..5.aa)vren ,,, 0, W CH's., .... -olnni Peri, atRepubl.Germanilor IProskurov .. 0. HarAov de Pe Volga Oerd,,,,, /437:1,7 4 t Anita "I"' GDP Itava LCtir''''fa. ,, T cis an /slum ,b -0Cr,,,, 09. u N ire), uneproperrovsc ograd Luggnsc Mdisk Rog Am./nov.5r

a) ...- Canal NIco/aep 2 aporob. Stefino .,,, flan y& Taganrog 0:arab, sr C0 t Don --,------.-- I Mefitopol Astrahan

0 Sonia

- ..tavr000Cuban Cu ArmaLii 011 Sa,:sc Maxop MNagri

Tent. karma'Terit.Cerchez TereA Deghestan Santi 0 0 e a> Gemini; Tent Sa Ikar M M Wachcaucar Tera.Cecen 0 100 200 300km

12) Terit,Osetia

Fig. 17. Riispfindirea Romanilor In partea europeimil a U. R. S. S. dupa recensamantul sovietic din' 17 Decembrie 1926 (cercuri proportionale).

www.dacoromanica.ro 126 GEOGRAFTE UMANA

'Ana la Ural (Orenburg), dar preferand a se tine apropiate de tarmurile marii Negre §i chiar de ale Caspicei (Astrahan). 2. Trebue observat di dela nord la sud, procentu! de Romani la sate crote. 3. In afara Ucraimei, cei mai multi Romani se afla in regiunea Caucazului. Daca Romanii din Ucraina traesc in larga proportie Intre Nistru §i Bug, in schimb a- proape totalitatea Romanilor de dincola de Ucraina se gasesc in Caucaz, iar in Caucaz cei mai numero§i sunt fixati pe malul marii Negre §i in Cuban. Cat prive§te numarul global al Romani lor, cifrele sunt foarte diferite.Cifra minimala avand ca baza re- cen.samantul sovietic din 1926, la care s'a aplicat sporul natural pe 15 ani ar fi de 315.000 suflete. Cifra maxi- maid data de dl. N. P. Smochina ar fi de 1.200.000 Ro- mani in intreaga Uniune Sovietica (inclusiv Siberia). Noi ne situam intre acestecifre, fundati peurmiltoarele fapte: a) Dupa recensamintelesovietice, intre Nistru §i Bug ar trai ca. 70-75% din Romanii aflittori in U.R.S.S. Acest procent corespunde, pe baza evaluarii facute de autoritatile romanesti, unui numar de 250.000 Romani declaraji ca atare, la cares'ar mai putea adaoga Inca vreo 200.000 Romani coprin§i in doua categorii: unii cari din teama de Soviete s'au declarat Ucrainieni, de§i graesc moldovene§te §i poarta nume romanesti §1 altii cari au lipsit dela evaluarea facuta, fiind deportati on mobili- zati (numarul celor uci§i de bol§evici e -eel putin egal cu al celor Ideportati). b) Daca pornim a§a dar dela cifra de aproximativ o jumatate milion de Romani existenti in mod normal intre Nistru §i Bug, cifra care represinta 70-75% din totalitatea Romanilor din U.R.S.S., atunci numarul global al Romanilor la, est de Nistru s'ar ridica la 6-700.000. Suntem convin§i ca aceasta e cifra cea mai apropiata de adevar, cifra care In mod cert este dadi nu depii- OM in tot cazul atinsa.

www.dacoromanica.ro ROMANII TRANISNISTRIENI 127 2) Distributia Romeinilor dintre Nistru §i Bug. Imensa majoritate a Romanilor Ttransnistrienj Moldoveni cum isi zic ei traesc in Transnistria. Teri- toriul dintre Nistru §i Bug a avul doua destine politice. 1 oats regiunea dela nord de raurile Iagorlac $i Codiina a stat sub Polonezi. Toata regiunea dela sudul acestar rauri, apartinea Turcilor. Aceste doua regiuni s'au mentinut despartite si dupa cucerirea for de catre Rusi, la starsitul veacului XVIII: partea not died a format guver- niimeitul Podoliei,iar partea suclica, guvernamantul Chersonului. Aceasta situatie s'a pdstrat pang la instau- rarea regimului bolsevic; totusi Moldovenii, pand astazi, referindu-se la nordul sau la sudul Transnistriei vorbesc de Podolsk.' si de Chersonsk''. Moldovenimea noastra din Transnistria de nord in- cadrata unui slat slay Polonia si asezata in vecinatatea tot mai apropiata a Ucrainienilor, n'a putut propasi incat in cea mai mare parte s'a asimilat complect. 0 toponimie romaneasca foarte bogata si variata mai aminteste ca si in Pocutia de existenta Romanilor pe aci. Cat priveste asimilarea lor, aceasta e recfntrt, in tot cazul pa- sterioara asimilarii Romanilor de dincolo de Ceremus. Moldovenimeadin Transnistr ia de sud,coprinsa intre granitele imperiudui otornan s'a putut bucura de li- bertatile in care tralau supu5ii statului turc. Fiind asezati mai departe de massa slava ucrainiana si venind in contact mai mult cu popoare de stepii, nefixate locului, Ro- manii acestei regiuni au putut propasi in voe, incat dupii cum insasi Sovietele recunosc,peste 63% din toti Ro- manii transnistrieni traesc numai' aci. Fic(iunea bolse- vied numita Republica moldoveneasca" s'a desvoltat tot in Transnistria de sud, iar granita ei nordica se sprijinea pe alocuri pe fostul hotar dintre Podolia $i Cherson. Asezarile actuale ale Romanilor din Transnistria se caracterizeaza prin urmatoarele aspecte: 1. Rornanii, ca de altfel si .ceilalti conlocuitori- pre- fers asezarile de vale; Romanii insa intr'o mai larga masura decal toti ceilalti. 2. Daca coborim spre steps, iterfluviile raman a-

www.dacoromanica.ro 128 GEOGRAFIE UMANA proape pustii de populatie. Daces urcam spre padure, In- cep sä apara sate §i pe interfluvii, dar in cea mai mare parte populate de alte neamuri decat de Romani.In sfar§it intrand in plina zona de padure §i dedealuri inalte, Romanii ocupa nu numai vaile, dar §i interfluviile. 3. Sporirea numarului de Romani dela sud la nord §i a spatiilor ocupate de ei se observes foarte bine ea pro- greseaza in trei etape: una sudica, in stepa propriu zisa uncle Romani nu se gasesc decat pe vaile principale: a Nistrului §i a Bugului; o alta de mijloc, catre antestepil, unde Romanii se Intalnesc pe toate vaile; aceasta etapa corespunde unei fa§ii care_pornind dela Dubasari §i trecand prin Valea Holului, ar ajunge la Vrabia Mare §i Bug. In sfar§it etapa nordica, cu viii §i intrevai populate de Romani, e o regiune de forma triunghiularil, cu o lature nordica .fixata pe Codima, prelungita pans la cotul Nis- trului, la Stroeti, o lature vestica Nistrul insu§d pang la Dubasari §i o a treia lature, catre SE, Dubasari-Vrabia Mare. Aceasta regiune in suprafata de ca..7000 km' are majoritati absolute romane,§ti, intru totul asemenea celor din spaliul romanesc dela vest fie Nistru. Aceasta regiune, a§ezatil in prelungirea pieptului Moldovei, constitue miezul regiunei romane§ti traiisnistriene. E un adevarat Kerngebiet" §i convenim a o numi dupes valea care o brazdeaza prin mijloc, podiful lagorleicului sau podisul Tinceiului; e un podi§ de K.0-300 m. alt., deschis in evantaliu spre sud §i est. In limpid celor trei calatorii facute in Transnistria pang la est de Bug, In vara §i toamna anului 1941, am putut constata la fata locului, prin informatii directe sau culese dela informatori locali, un numar de sate romane§ti. In cele urmatoare nu vorbim decat de satele despre cari am putut aline personal informatii (pl. VII). Satele moldovene§ti din Transnistria se pot grupa in linie sau in suprafatii. a) Sate grupate in linie. Prima linie o formeazei satele depe Nistru.Intreaga vale a Nistrului, dela cotul mare dela Stroe§ti, pang la intrarea in liman, are numai sate romanesti.Din 51 sate, numai cinci stint straine:

www.dacoromanica.ro N. M. Popp: Transnistria PLAN-5A VII -

Poscrane NOVOMRCOA0Cly el earkgeni O art:nos,tfoptitia 't Ramo 8,

0Cernetr Panciu Caniej (

Sara Oast a

email Lip lase,' picotCarattamica TrWanca GIodosi Dacia 0

9. u frac sp Da beanca O Florins NoroueraInca IAMPOL M Ida vca perpitere_1:::au3 :Volt/wane a riarojx'. , kVS"LisaQora 9 PRICI000r) c 5.74) Peaceana Pare COOmi .gtf, '),..' Sintuhut arod Sbi "" .------GT--,--, OL VIOPOL oaea.i. Siricranca j:{yale, Adam, L pla d R u 1 0 """7-u.5... Crivoi Ozero YeoPioscl. rad.Mann AlciL,Iirosscho A rauaitaca Nosnegi.0 C011tnt aCa,V,J, 0 0 ±"LT.Lf"-915"24f;ias;Ka -a 4 Coatirtruca So0ntel, Pfa.tv Ovrabia mare 0 ..,,, , ,.;Oman., -.2-419e..t''';;,..)4.,,,""'' /Immo emu, om njc a Bagdanaaca ,? 111", 6,9Ma Aiwa Ni slit MI Loverchl Ananiu Serk40341C.I [2,[ ,1116t144rAos Hand CrpTin 4. ogn.me..Ter .Alexanttreuce - hawpop Chtri toy :62%47...v147" :Januarys, aP STram ,E) ffi- rtcava 1/050E,Sf SST :.7.,r,raruze Ogrea ennui Nou &agar., - fb Racov, e.dy, Vales Hotului Madam- a 01) ca..; nint.revzenra Ti "",""" 74-ceiy, 0 Parpe7 \ [erneJed co Orcvav Crann Nua..b.oays PantOrana Min, 4.6, "4'115 S 0- ../orovc"; Goluppv, ?Idiom!. Jolan,ro a) Fria Rea *Coms,e a .3) Cil,nVe V .., alerandro pteR.eNt .0 Ostia Du sari ,ar LE GENOA Lava , 1 ^7G Cioaanta OlteoThep; '71V Grigoriopot Ivanarca A7a. 'lardy 1 IIISate 400MineSti Pi,ra Nicalsevs Tasi,, CF- tiestli CoeleeP'"'" Perigr Grosv, J,9.1 se, 2 Waal; a mi;

Caialdia

25 50 75 100 Km Na010. 04-1. 'Mare a Neakx.".

Asezarilewww.dacoromanica.ro romane§ti la est de Nistru. ROLMANII TRANSNISTRIENI 129

Calintiri ucrainian langa Dubasari, Crasnagorca tot ucrainian aproape de Maliiesti, Parcani bulgaresc la apus de Tiraspol,Calcatova Balca ucrainian la rasarit de Tiraspol §i lasca rusescaproape de varsarea Cuciurganului in Nistru.Dela Stroesti In sus, pana aproape de Movilaui chiar mai departe, mai toate satele poartil flume curat romanesti, deli etniceste nu mai au pe deplin aceasta calitate. Nistrul e pe ambele maluri un rau tot asa de romlinesc pe cat e Siretul, Oltul sau Dunarea. Gasim multe sate asezate fats in fatsi purtanda- cela§ nume; ex.: Jura; Molovata, Dilactiu, Speia, Ciobur- ciu. Sunt alte sate, care nu stau fats In fats desi dublete ci la oarecare depiirtare intre ele, unul fiind satul-matca si celalalt satul-roi; ex.:Voronceiu, Dubilsari, Corjova, Maltiefti. In sfarsit mai e o pereche de sate cu acelas nume: Solonceni in Basarabia, In fata Seireireilor din Transnistria. A doua linie de sate moldovenecti o formeaza valea Codimei, dela °Ursine sale, la Lapusna, pana la Olvio- pol. Satele romanesti ocupli In deobste malul dreptal raului §i se continua, rarindu-se, pand la Bug. In aceasta categoric se coprinde §i un sat mare romanesc de culme, Vrabia Mare. A treia linie ale sate inoldovenecti o formeaza satele depe malul string at Bugului, dela sud de Olviopol pana aproape de Nicolaev. b) Sate grupate in suprafafti.Satele moldovenesti grupate in suprafatasunt cele din podisul Tincaului, care apar sub cele doua ipostaze: sate de culme §i sate de vale. Intre acestea se cuprindi cele mai marl sate romanesti ale Transnistriei: Valea Ho(ului, din valea superioara a Cuialnicului Mare, cu 14.000 loc.; Tocila, pe un afluent al Cuialnicului cu 12.000 loc.; Handrabura, din valea superioara a Tiligului, cu 11.000 loc. La sud de linia Dubasari -Valea Ho(ului- Vrabia Mare incepe stepa. Aci satele romanesti se rarest, cu exceptia celor doug fluvii de margine. Prima zonti de stepti se gd- seste intre NistrugiCuialnic, la sud de linia Dubasari-

www.dacoromanica.ro 130 GEAGRAFIE UMANA

Valea HoIului. In aceastil zona, toponimia romaneasca a satelor e destul de bogatii. In a doua zonii de steps, dinire Cuialnic ,si Bug, la SE de linia Valea Hatului-Vrabia Mare, toponimia romaneascii se rareste, pentru a lipsi cu desilvarsireintre limanulTiligului silimanul Bu- gu I ui. Sate le moldovenesti din Transnistria asupra dirora am putut culege personal informatii, au fort impiirtite in patru categorii: sate romanefti,in cari Romanii detin majoritatea absolutil (mult peste 51% 'Ana' la unanimi- tate), sate mixte, in can Romanii se cumpAnesc cu alte neamuri: Ucrainieni, Germani, Rini etc., sate cu Romani, in cari nu.marul Romanilor s'a imputinat si in sTarsit sate cu nunie romanesc, cari numai toponimic milrturisesc o origine romilneasca a satului; acest caz e mai frecvent in Transnistria de nord, ucrainizatA. Vom da mai jos tabloul de sate romilnesti pe categorii si judetel). I. Sate ramanefti. 1. Judetul Ramni(a: 24 sate. Stroesti, Ghiloci, Va- dul Turcului, Molochisul Mare, Molochisul mic, Plochi, Petrauca, Brosteni, Crasna, Domnita, Mistuitu (sat mare cu 1600 familii), Ghidirim, Lepetchi I, Lepetchi II, Co- sia II2), Voroncilu, Ghiderim, Ofatini, Popencu, Botu- sani, Jura, Mocra si Borsu. 2. JudeluZBalta: 5 sate.Andriasevca, Par lita, Gol- ma, Piisat si Pasatel. 3. Judetul Ananiu: 12sate.Baitali,Silivanovca, Tocila, Handrabura, Novoselchi, Grecu,Valea Holului (3200 fam.), Perisori, Mardarovca, Brancovanova,Sf. Troit5 si Cernevo. 1). Atragem din nou atentiunea cá in lista satelor romilne§ti pe care o dram nu se coprind decat satele al caror caracterroma- nesc a ajuns direct la cuno§tinta noastrii, pe baza de informatii culese personal la fala locului sau dela localnici. 2). Sint cazuri cand intAlnim doua sate cu acelamime, fie vecine, fie indepiirtate; acestea poartil de obicei numele de I (Per- vAi) sau II (Ftaroi). De obicei satul I e satul matca. Pe valea Iagor- lilcului cazul acesta e frecvent §i cum rani facea hotarul intre gat- Nernamantul Podoliei *i al Chersonului, satul I §i II se mai poate numi dupa caz2iPodolsc" sau Chersonsc".

www.dacoromanica.ro ROMANII TRANSNISTRIENI 131

4. Judetul Dubilsari: 29 sale.GavAnoi,Ciorna, To- pala, Floarea, Chisculung, Dubilu I, Doibani Vechi Goian, Tibuleuca, Crasna, Goianul Nou, Molovata,Rohii, Cu- cieri, Corjova, Lunca, Mahala, Pogrebea, Co§nita,Pa- rata, Doroteaia, Dilacilu, Ta§lac (sat mare cu 1000 familii), Butur (sat mare cu 1100famili),*ipca,Hartup, Vasilcau, Marianovca §i Hgrmatea. 5. Judetul Go lta: 3 sate. Iasenova, Vazdauca §i Vra- bia Mare. 6. Judetul Tiraspol: 13 sate. Speia, Teiu, Tocmegiu, Tarnauca, Sucleia (sat mare cu 1000 familii), Caragaci (sat mare cu 1400 familii), Slobozia (sat mare cu 1300 familii, Ciubarciu (sat mare cu1500familii), Glinaia (sat mare cu 1500 familii), Corotna, Zartaica (sat mare cu 2000 familii),'Malile§ti §i Buhai. 7. Judetul Berezovca: 1 sat. Martinovca. 8. Judetul Ovidiopol: 2 sate. Gradinita (sat mare cu 1500 familii) §i Troitca. Am citat 86 sate romeinefti. In aceasta categorie de a5ezari curat romane§ti, sau cu majoritate absolutes romaneascil, sunt §i targurile Ananiu (3600 fam.), Dubei- sari (5200 fam.) si Grigoriopol (2000 fam.). Cele mai numeroase comune curat romeinegi se in- tOlnesc in judetele Reimnita si Dubeisari. II. Sate mixte. 1. Judetul Rcimnita: 11 sate. Lapu§na, lineal', Bar- zul, Butuceni, Serpi, Onorata,Carle$ti, Dabija, Rotari, Bolohan §i Vartejeni. 2. Judetul Balta: 3 sate. Nemirovschi, Pe§ceana §i Pereima. 3. Judetul Dubasari: 24 sate.0.cna I, Solonschi, Doibani Noi, Ihurluc, Hulinca, Teodorovca, Barnoasa, Golupova, Frunza, Pavlovca, Dubilu II, Obroc, Alexan- drovca, Prasila, Vicol, Marian, Bobalea, Burca, Tana- §auca, Mazarachi, Crete§ti, Cracanata, Co§ari, Parlicani §i Dihori. 4. Judetul Golta: 2 sate. Branza §i Bogdanovca. 5. Judetul Tiraspol: 8 sate. Ivanovca, Burlac, Vla-

www.dacoromanica.ro 132 GEOGRAFIE UMANA

dimir, Constantinovca, Nicolaevsc,Blijini,Serbca*i Bacioc. 6. Judetul Berezovca: I sat. Cantacuzenca. 7. Jude(ul Oceacov: 1 sat. Ardelevo. Am citat 50 sate mixte. Intre ormele in cars Roma- 'nii detin o majoritate relativk citrn: Balta (4500 fam.) .i Tiraspol (5200 fam.). III. Sate cu Romani. 1. Judetul Ramnita: 5 sate. Slobozia, Siiratei, Mr- jeu, Cosia I si Ulma. 2. Judetul Balta: 1 sat. Racul. 3. Jude(ul Dubtisari: 6 sate. 111illilesti II, Ilia, Comi- sarova, Timus, Stratula .i Breaza. 4. Judetul Golta: 7 sate. Poznanca, Cumarova Ma- re, Conitpol, Vrabia midi,Stepeovca, Akmecet $i Do- manevca. 5. Judetul Tiraspol: 13 sate. Parcani (sat mare cu 1850 fam..), Calcatova Balca, Grebenesti(sat mare cu 1400 familii), Cardamicevca,Velizilreni(Rasdelnaia), Tolmaciovca, Catargi, Pavlovca, Alexandrovca, Bogos- lovca, Stepanovca, Hancul si Cernita. 6. Jude(ul Berezovca: 2 sate. Moldavca si Vasilinova. 7. Jude(ul Ovidiopol: 2 sate. Iasca(satmare 'cu 1300 familii) si Caialiiia. Am citat 36 sate cu Romani. Intre targurile cu Ro mini intril Ramnita (2000 fam.) si Crivoi Ozero. W. Sate cu nume romanesc. 1. Judetul Movilem: 3 sate. Volohi, Jurdiuti si Cotiu- b(Teni. 2. Judetul Jugastru: 12 sate. Jugastru, Cosnita Ma- re, Cosnita mica,Chetrosi, Flamanda,Vaslui,Serbi, Praguri, Iancul, Volosca, Stana si Dada. 3. Judetul Tulcin: 4 sate. Palanca, Odaia, Cerneti si 5ura. . 4. Judetul Ramnita: 15 sate. Budai, Stramba, Peri- sori, Rascu, Podoima, Podoimita, Cosmin, Ocni(a, Cu-

www.dacoromanica.ro ROMANII TRANSNISTRIEN I 133 cut,Damitra§cul,Pejceanca, Valea Adanca, HorodiVe, Sersenei §i Culmea. 5. Judetul Balta: 5 sate: Mironi,Mo§negi,Sinaia, Bursuci §i Florina. 6. Judetul Ananiu: 7 sate. Boiarca Mare, Boiarca mica, Borca, Caprilw Mare,Capita mica,Paduret §i Urata. 7. Judetul Dubasari: 6 sate. Andru§ani,Sapte Re- diuri Vechi, Sapte Rediuri Noi, Chetro.i, Gheorghe§ti §i Brancovanova. 8. Judetul Golta: 2 sate. Cantacuzenca Noua §i Sa- raceanca. 9. Judetul Tiraspol: 7 sate. Chiatra, Grosul, Peri§or, Plosca Mare (2000 fain.), Nicorita,,Serbanca§iCio banca. 10. Judetul Berezovca: 2 sate. Decusara §i Frica. 11. Judetul Ovidiopol: 4 sate. Vacareni, Dobrogeni, Moldova §i Scurta. Ultimele doua sunt cartierele margi- na§e ale Ovidiopolului. 12. Judetul Odesa: 2 sate. Moldovanca §i Jugastru. 13. Judetul Oceacov: 1 sat. Varvarovca. In aceasta categorie se coprind tret orase at nume romanesc: Movildu,Tulcea Noun(Tulcin) §iBraila NotuI (Brailov). Repartilia satelor de Moldoveni pe judele §i categorii este data in tabloul recapitulativ alaturat.

sate satesale cusate eu Total romanesti mixteRomaninume ram.pe judet 3 3 9.1. Jud. Movilau 1 lt .lugastru 12 12 3. ,. Tulcin 4 4 4. ,. Ronittifa 2't 11 5 15 55 5. ., l3alta 5 3 5 13 6. ,. Ananiu 12 7 19 7. .,Dubasari 29 24 6 6 65 8. ,Golta 3 2 7 2 14 9. .. Tiraspol 13 8 13 7 41 10. ., Bcrezovca 1 1 2 2 6 11. Ovidiopol 2 2 4 8 12. Odesa 2 2 13 .. Oceacov 1 1 2

Total pe catego- 86 50 35 70 241 rte de sate

www.dacoromanica.ro 134 GEOGRAFIE UMANA

Acest tabel ne arata celc mai romane' ?ti jude(e de pe malul Nistrului: Ramnita, AulAsari si Tiraspol. Cele mai Instrilinate sunt judetele din nord:Movilrm giul- cin, iar cele mai silrace in element romfmesc stint judetele dela mare: Odesa si Oceacov. Din lista celor 241 sate romanesti, cu Romani sau cu trecut romanesc se poate deduce cu usurinta ca toponimia nu este suficienta pentru cunoasterea actualii a populatiei satului respectiv. Exemple sunt multe:iita cfiteva: 1. Sate Cu amine romonesc dar cu populatief Ita deceit cea ranuirwascii: Cotiugeni §i Stramba, sate ucrai niene; .erbanea §i Nicorita, sate germane, Ploscaat rusesc, Parcani sat bulgilresc etc. 2. Sate cu nume ucrainian dar cu alta popula;ie: Marianovca §i Ciorna, sate romanesti; Onorievca 5i %fa- silinovo, sate germane etc. 3. Sate cu mune rusesc: Vaniseaia sat Berman. Lipelchi sat romanesc. 4. Sate cu mime turco-tatar: Tagfic 4i Mahaht. ,ate romane§ti; Buialeic sat bulgiiresc. Sunt apoi tot felul de combinatii denume.Ex.: Karlovca: nume german rusifical, populatie germana. Alt ex.:Brancovanova: nume romanesc rusifical, populatie ucrainianii; Andreia,Fevca: nume romfmesc ucrainizat, populatie germana etc. Totusi multe numiri prea romanesti n'au putut fi rusificate sau nerainiiate decat daca li se pocea complect numele; ex.: Valegotu- love se recunoaste imediat ea Valea Hotului, on V idi- tur.kul ca Vadul Turcului, on Pereliti ca Peir/ita, on Plot ca Ploclii etc. Ike obicei numelui romanesc i se adiloga terrain ttia slava, ex.: Racul Rakulovo, Tocila, Tocilovo, I)u- bitu Dubovoetc. Din schimbiirile de nume ctici sunt sate cu cute 23 nume in diferite limbi se poate deduce stratifi- carea populatiei, eel pulin pentru ultimulsecol. -Cand un sat se numea la inceput $erbanca si a devenit apoi Elsass, e clar ea in acel sat Germanii au fost coloni7ati

www.dacoromanica.ro RCENIANII TRANSNISTRIENI 135 peste Romani. Cand un sat s'a numit Kassel §i a devenit apoi Komarovka, e lesne de inteles ca inacelsat Ru§ii au venit pe urmrt. Chiar cand satele amintesc numeleunui popor, foarte adesea locuitorii satului sunt de albs' nalionalitate. Ex.: satul illoklavca e locuit de Ucrainieni,satul Bul- garca e sat moldovenesc, satul Amautovcaelocuit de Ru§i, iar nu de Albanezi cum 1-aratil numele etc. Duprt cum toponimia nu te poate conduce cu certi- tudine la aflarea nationalitalii locuitorilor unui sat, tot a§a onomastics nu-ti poate dovedi in toate cazurile originea etnica unui individ. Insrt, ca §i in cazul toponi- miei §i intr'al onomasticei,cand cineva poartrt nume romanesc, se §tie ca fa origine nu putea fi decat Roman. Inteo Zara sub suveranitate strains,satele §i populatia nu se boteaza deck in spiritul limbei celui ce stapane§- te; cand grtsim astfel de numiri se §tie ca aceslea nu pot fi decal, mai vechi. Dam cateva exemple de persoane cu nume romanesc, cari intrebate de mine, mi-au declaral ca sunt Ru§i sau Ucrainieni, desi vorbeau rnoldoveneste: Albul Nicolae, Barbulat (Barbalata) Dumitru,Bolescu Stefan etc. La o numaratoare a populatiei,necercetati mai indeaproape, cu siguranta ca ace§tia s'ar declara Ru§i sau Ucraineni cum s'a §i intamplat la nunarrt- toarea din iarna lui 1941 §i aceasta nu pentru ca n'ar simti romane§te, dar ca li separe for ca in contact cu oficialitatea, sau cand e§ti intrebat de un necunoscut e mai bine sa te declari Rus. E o mentalitate ce s'a inra- thicinat in mintea lor, cu atat mai mult cu cat ei a§a au apucat a spline ca sunt Ucrainli sau Ru§i. Incurcata toponimie rurala a Transnistriei dovede- §te ca ne aflam intr'o regiune sau cu mari mi§cari de populatie o regiune de colonizare recenta, sau ea ne aflam intr'o regiune cu dese schimbari de suveranitate politica sau amandoua cazurile la un loc.Fiecare strat etnic aditogat §1 fiecare nou stapan politic sosit se simtea dator sa modifice on sa aclapteze numele satelor la limba sa. In Transnistria §i In Ucraina in general, toponimia este surprinzritor de sitracrt.Poate pentru acest

www.dacoromanica.ro 136 GEOGRAFIE U1VIANA motiv si numele satelor nu e prea variat. Sate le poarta in deosebi nume de persoane; aceste cateva nume se repetrt la infinit: Alexandrovca,Vasilevca, Marianovca etc. Aceasta provoacrr mare confuzie si necesitatea de a specifica neaprtrat raionul in care se afla satul spre a §ti despre care sat e vorba. In ceiace-i, priveste pe Romani, ca cel mai vechi element etnic al Transnistriei, cazurile citate mai sus su- gereazil anumite concluziuni. Astfel e neindoios da toate satele cari poarta Inca un nume rornanesc au fost Inte- meiate de Romani, chiar dacti astAzi au o populatie alo- gena. Nu tot acelas lucru se poate susline despre satele cu nume strain. Cand acestea sunt locuite de Romani e un indiciu cii numele vechi al satului a fost schimbat. Ex.: satul Sirova s'a numit la inceput Brcinza, Novogri- gorievsc este vechiul Targul Frumos, Diinovca efosta Marculeasa etc. . Apoi nu ctmoastem cazuri in cari Rornanii sa se fi asezat intr'un sat peste o populatiepreexistenta;sunt nenumiirate 'MA. cazurile in sens invers.Sate le romanesti de astazi au fost romanesti dela Inceput; Irish' multe din satele astazi striiine au fost infiirrtate de Romani. La satele rusesti, ucrainiene sau germane intalnim de- seori nume ca acestea: Novosielki" on Neudorr; la satele romanesti nu vom Intalni Irma numele de Satul Nou". E un exemplu toponimic care vadeste cari sunt neamurile not venite si tine sunt autohtonii Transnistri- ei. Pentru culegerea faptelor notate pang aci, 40 informatori ne-au stat Inteajutor 1).

1) Iata lista informatorilor nostri dintre Nistrti si Bug; Judefill Rdmnita:1. Bulat Stefan, Voroncau 2. Ste lea Martin, 3. Ciobanu Ilie, Cosia Pery Ai 4. Turcan Mihail, 5. Lungu Motrica, Lipetchi 6. Moraru Ma rica ,, 7. Dodu Aculina, Bitrzu 8. Rotaru Teodosia, IVIoc ra 9. Manolachi Artem, Petrauca 10. Barba lath' Dumitru, Slobozia

www.dacoromanica.ro N. M. Popp. Transnistria PLAN$A VIII

A, Valea Nistrului la Sloboziajud. Tiraspol

. e --.7w=1 .41i,:- 1r a SI:Aae

kl'a 7 t-154; - ,.. ' 74, ai a. 11. :-.1. . et. , ,.,.--- : -., . g LI t,1...... e..a ifs.,.. 41; ., .0'..v% ,...".0....1...... - ..

B. Valea Bugului la Conitpoljud. Golta Cliqee N. Popp

www.dacoromanica.ro N. M. Popp. Transnistria PLAN$A IX

-1; k

ti t. .t

A. Faleza la. Bugovajud. Ovidiopol

314.

11111it y.

J., V:irerr t 1 si t

,...... ,,..,s ; .4.,Y4,;.;. ..,_... 7-i.-r:. .. 6 ..-cam -"*.;-..?",':,,-.7,14,, . I --...... 7:

oni.s

?. 41:4 t 4 - 04.1.04.. B. Casa pescareasca sub faleza, la Bugova Cli§ee N. Popp

www.dacoromanica.ro RCAMANII TRANSNISTRIENI 13 7 3) Distributia Romani lor de dincolo de Bug. Sate le romanesti nu seopresc la Bug. Ele tree si dincolo de acest, fluviu si Inca in numla'rsuficient de mare. Din informatiile culese In August 1941, cand impreuna cu dl. N. P. Smochind ma aflam la rasarit de Bug si am cutreerat o parte din ele, am putut descoperi vreo 40 sate romanesti. Acestea se gasesc in gubernia Elisa- vetgrad (Kirovo), unde chiar statisticele sovietice recunosc cif, trrteste cam a 10-a parte dinsuflarearoma- neascrt transnistriana. Dupe evaluarile noastre ar trebui sit fie acolo cu siguranta peste 50.000 Moldoveni,dat fiind mai ales di satele moldovenesti suetin general sate marl. Conform principiului de mai sus, al categoriilor de sate grupate pe regiuni naturale, citilm si aceastA noua Judeful Balta: 1. Harabagiu Petru, Balta 2. Vulpe Alexandra, 3. Cihodariu Leonte, 4. Bolocan Nastasia, Pfir lita 5. Borth' Darla, !V Judeful Gotta: 1. Baciul Dochia, Branza 2. Stavrache Nastasia, Beretchi 3. Bolescu Stefan, Bobricul mic Jude ful Dubasari: 1. Gur5mult5 Alex 5i, Butur 2. Frunz5 Solofon, Ta§lac 3. Foca MAlai, Guleanra Nou5 (Novo U- lianovca) 4. Albul Nicolae, Ilia 5. Postica Natalia, Co 5nita 6. Rotar Frosa, 7. Novae Emanoil, inv. Golan 8. Postolea Constantin, inv. Goian 9. Rogot FrAsina, Harmalca 10. Ermolache Andrei, Doibani I 11. Coica Simion, Grigoriopol 12. Botu Alexei, Par Ida Judelut Tiraspol: 1. Tabac Ignat, Slobozia 2. Rotaru Stefan, Ciubarciu 3. Roman Varlam, Tocmegiu 4. Sarbu Jacob, Zartaica 5. Brazdi Pavel, Sucleia 6. Sch'opu Gavriil, Tarnauca 7. (Ascii Timoftei, Frunza (catun) 8. Zanghelu Iacob, Mailiie§ti Judeful Ovidiopol: 1. Gigea (Zize) Gheorghe, Bileauca 2. Dumbravii Filip, Iasca

www.dacoromanica.ro 138 GEOGRAFIE UMAN/4. serie de sate dupa informatiile culese la fala locului si din convorbirile avute cu diversi informatori 1). Pe malul slang al Bugului sunt multe sate romanesti, unele in regiunea Olviopol (Pervomaisc), allele in regiunea Vos- nesensc. 1. La Olviopol sunt doua sate curat romanesti: Li- saia Gora sj Siniuhin Brocl. Mai e un sat mixt: Dobrean- ca sj Inca alte 8 sate cu nume romanesti: Troiani, Plosca, Troianca, Moldavca, Lupul, Moldovanca, Trojan si Te- cucia2). 2. In regiunea Vosnesensc sunt cele mai multe sate curat romanesti zece lanumtir:Costineuca, Alexandreu- ca, Bulgarca, Racova, Tg Frumos, Arnautovca (Vizireni), NIiirculeasa, Serbani, So lona si ,Serbulouca. Se mai a.dao- gti trei sate mixte: Arbuzinca, Mihalouca si Troitca; in fine douii sate cu Romani: Odesa Nona si Casperovo. Depiirtilndu-te de Bug, Romanii se intalnesc gru- pall tot pe centre, dar intr'o asezare din ce in ce mai nor - ciicii, orientandu-se dupa axa de rilsp4ndire a Romani- lor la riisarit de Nistru, care esteliniaDubasari-Cre- menciug. Retragerea satelor moldovenesti ciltre nord se explicii prin la#irea progresiva astepei in sprefasnrit. Ca si in dreapta Bugului, impin5i spre sud de expan

1. Informatori din satele dela riis5rit de Bug: 1. Mosneagu Grigore, Novo Ucrainca 2. Decusar5 Nicolae, prof. Panda 3. Ifrim Andrei, Costineuca 4. Turcoman Toader, 9, 5. Cornei Pavill ,, 6. Ra'smiritA Maria,Alexandreuca

7. Cornea Teodor, 9 9 8. 7.5thirea Ion, 21 9. Scripca Ana, Bulgarca -10. Coltun Maria, ,, 11. Bilrhar Toader ,, 12. Chiper Maria, ,, 13. Crlismar Dusia, 14. PApusoi Nicolae, Arnautovea)9 15. Vajul Nichita, Serbouca 16. Buraga Petrea, Dobreanca 17. Filip Nicolae, Serbani 18. Cusmir Axenia, Vosnesensc 19. Paierelc loan, Racova 2). Satul Olsanca, din aceeas regiune, e bulgaresc, (informa tor Petre Buraga).

www.dacoromanica.ro ROIMANLI TRANSNISTRIENI 139 siunea ucrainiana, Moidovenii s'au acivat in antestemi. Stepa ei o evita prin asezarea peviii:Taslacul negru, Arbuzinca, Ielanelul putred. 3. In regiunea Novo Ucrainca gasim trei sate magi romanesti: Taslacul Putred, Lipniasca si Glodosi. Lor li se mai alatura satul cu nume romanesc Parcalabova si satul Horoscaia (informator NicolaeDecusarii). Pe a- cest din mina sat nu 1 -am gasit pe harts. 4. In regiunea Novo Mirgorod sunt alte trei sate maxi romanesti:Ma'rtinosa.(Vuosmaia Rota Roata 8-a) Panciu (DiviatiliRota Roata9-a) siCaniej (Diseatai RotaRoata 10-a). Mai sunt apoi alte trei sate cu nume romanesc: lltoghila (Roata 11-a), Peceana si '1 roiani. 0 parte din satele acestea erau organizate mi- litareste, pe regimente roate cazacesti, oarecum ana- loage regimentelor graniceresti din Ardeal si intrucalva contemporane cu ele. 5. In sfarsit in regiunea Elisavetgrad este satul Fla- rabancea Lasam sa urmeze un label recapitulativ al safelor dela est de Bug.

sate sate sate cu sate cu Total romanesti mixte Romani nume rom. re judet 1). Regiunea Olviopol 2 1 S 11 2). Vosnesense 10 3 2 /5 3). Novo Ucrainca 3 1 4 4). Novo Mirgorod 3 3 6 Total pe categorii de sate 18 4 2 12 36 4) Romeinii din Crimeia si dela Marea Azov. Sunt Romani in Crimeia. Origina for este aproape exclusiv ardeleana, iarocupatiafor decapetenie a fost ciobania,intocmai dupa cum restulRomanilor Transnistrieni sunt in cea mai mare parteMoldoveni, iar ca ocupatie primordiald sunt agricultori. Privitor la Romanii din Crimeia cercetarile sunt in curs. Din p0- nele informajii culese putem nota cateva fapte. Astfel Inca inainte de 1918 exista la Simferopol()

1) Informatie dela Valeriu Cri§an, cf. Transnistria nr. 29.

www.dacoromanica.ro 140 GEOGRAFIE UMANA

Asociatie a oierilor transilvaneni"(Transilvanskoe oh- sisfvo ovtivodov)1).Membrii ei erau maxi cresciitori de oi, originari din Marginea" Sibiului. Cutreerilnd satele de* sub munte, dela Silliste, peste Poiana Sibiului, pantie la Jina, chiar §i acum ti se vorbeste de multi locuitori din sat aflaji cu oile in Crimeia. Mai ales in satul Rod, vreo 300 bgrbati lipsesc, plecati in Crimeia. Multi s'au insurat pe acolo; unii s'au inapoiat cu nevestele lor, ru- soaice, on cu copii cu par balai, Imbracati In cazace rusesti 2). Cei peste 2000 Romani afliitori in Crimeia traesc prin satele din jurul a doua orase:Simferopol din centrul Crimeei §i Giankoi din nordul ei. Un mai mare numiir de Romani se gAsesc in nordul m. Azov (7-8000 suflete), in regiunileMariupol, Meli- topol §i Taganrog. Acelea§i nume frumoase romane§ti de sate se In- talnesc si pe aci. Asa e satul pescaresc Miiimai dela m. Azov, sau satul de oieri Subsoil din muntii Iaila.

CAPITOLUL III

DOVEZI ISTORICE $I GEOGRAFICE DESPRE ANTER10- R1TATEA ROMANILOR IN TRANSNISTRIA Probleina anterioritatii Romanilor in Transnistria se pune numai in raport cu Ucrainienii. Cat priveste pe Ru,i, Bulgari §i Germani, nimeni nu revendica pentru ei o vechime mai mare decat mijlocul sec. XVIII §1 in speti epoca impiiratesei Caterina II.Istorici ru§i repu- tati 3). analizand prezenta Ru§ilor la rasarit de Nistru, vorbescpraspicat de colonizari rusesti. Se recunoaste asa dar lipsa de autohtonie a Ru§ilor. In Transnistria de sud, ca §i in intreg teritoriul cucerit in 1792 dela Turci se aminteste de colonizari rusesti 1). Dr. llie Zaftur: informatie verbala. 2). cf. Mara N. Popp: ContribCliuni la viala pastoralii din Ar- a)§i Muscel, Bill. S. R. G. tom. LII, Bucure§ti 1933, p. 260. 3). cf. Paul Miliukozi:, La politique exterieure des Soviets, Paris 1934.

www.dacoromanica.ro DOVEZI LSTORICE SI GEOGRAFICE 141 facute intre 1750 §i 1850. In Transnistria de nord dupes acelea.i isvoare colonizririle ar fimai vechi, dar in nici un caz anterioare anului 1650. Se pune acum intrebarea: prin colonizrtri ruse§ti, autorul citat nu ingloba oare §i pe Ucrainieni, dat fiind ca la vremea cand Miliukov a scris studiul sau, nu se recuno§tea o nationalitate §i mai ales o limba ucrainia- nä? Inca mai mult: ca deobicei,autoritatile ruse§ti considerau Ru§i §i. pe _Moldovenii cari cuno§teau limba rusa'' 1). 1) Dovezi geografice. a) Sate le romane§ti sunt toate a§ezate pe vai, in locurile cele mai bune §i mai bine alese (drumurile vechi (ineau vane). Locurile de trecere a vailor vadurile sunt ocupate tot de Romani. Daces linem seama ca au- toritatea de stat n'a fost romaneasca, cum s'ar explica aceste a§ezari favorabile numai in cazulRomani lor, detest ca ei au fost cei dintai a§ezaiiad, deci in masura sa-§i aleaga locurile cele mai potrivite. b) Sate le celorlalte nalionalitali sunta§ezate pe spaliile dintre vai, mai putin propice peritru vatra unui sat, din cauza greutatii alimentarii cu apes §1 a viscole- lor puternice. Daces celelalte neamuri n'ar fi venit dupa instalarea Romani lor, mai ales in cazul nationalitatilor slave, incurajate in ultimul secol de stapanire slava, ar fi ales ei locuri atat de nepotrivite pentru fundalii de sate? Au fost siliti sä o faces pentru ca locurile propice §i fertile trecusera mai dinainte ill posesiunea Romani- lor. Massa romaneasca era a§a de compacta incat pang la Nistru n'au putut ajunge detest foarte putinistraini, §i ace§tia cu mare greutate §i numai in ultima vreme. c) Geografice§te se poate demonstra a§a dar ante- rioritatea Romanilor fala de tollceilaltialogeni. Tot geografice§te insa se constata ca de§i cei mai vechi, totu§i in Transnistria Romanii nu sunt atat de vechi ca in Mol- dova propriu zisa. Numirile topice de dealuri, vrti, paduri, fantani etc., sunt In Transnistria destul de sarace. 1). Stefan Ciobanu: La Bessarabie, p. 26.

www.dacoromanica.ro 142 GEOGRAFIE UMANA

In nici tin caz toponimia Transnistriei nu se poate coin- para cu bogatia toponimica din Moldova. Acesta e un indiciu al unei vechimi nu prea mail. - d) Un al patrulea fapt castigat pe bazil de analiza geograficil esteurrniitorul: vechimea Romiinilorin Transnistria nu este pe totcuprinsul provinciei aceias. Romilnii din nord, acei supusi desnationalizilrii si desnationalizati in mare numilr, stint mai vechi decal fralii for din sud. Ma se explicit dece numai in .nord chiar desnationalizati Romanii si-au 'Astral multe elemente ,clin portul national, pe chid in sud portul a dispilrut Cu desilvArsire, chiar si la femei, fiind inlocuit cu imbrilcii- inintea ruseascil recentti sau chiar cu imbrilciimintea_ so- \leach. Multe dovezi despre vechimea noastriidincolo de Nistru, in comparatie cucelelalteneamuri, mai poate aduce graiul curat si arhaic al Moldovenilor de aci, fol- clorul si etnografia tor, ca si medicina populaiii ce o folosesc aidoma Romilnilor de pretutindeni. e) Factorul geografic care a sprijinitexpansiunea Moldovenilor peste Nistru a fost podzolul fertil salt solul podzolit. Bogiltia acestui ptirnant a fost cauza clftrzeniei Moldovenilor de a riimanea pironiti pe el" 1). Uttirea Moldovenilor si peste cernoziom, deci in Transnistria de sud, s'a filcut odatil cu propiisireainteresulni pen tru agriculture. Pe baza de fapte geografice s'a putut deci dovedi: 1. Cu in Transnistria Romanii sunt mai vechi deceit oricare dincelelalte heamuriconlocuitoare, dar ca In Moldova sunt inert mai vechi dealt in Transnistria 2). 2. Ca vechimea Ronuinilor in Transnistria scade de 1a nord la sud, in acelas mod ca si in Moldova. 3. Cu luarea in staponire de c3'tre Romani a dealurilor din afara Carpa(ilor, pans la Bug fi dincolo de el, s'a facut dupe,' direc(ia de curgere a apelor, conform cu panta terenului. 1). Gh. P. Grin fescu: Fiala romlineasca in satele dintre Nistru ,i Nipru, Moldova Nourt, vol. VI, p. 167 §i urm. 2). De altfel In Moldova, Romilnii stint mai putin vechi dec.& in Transilvania.

www.dacoromanica.ro DOVEZI ISTORtDE SI GEOGRAFICE 143

S'a ariitat ca nu tali Romaniitransnistrieni sunt In fel de vechi. Cea mai bunil dovada ne-o da faptul urmator: pe cand Moldoveniidintre Nistru $i Bug intrebati asupra locului de unde au venit si cand au venit, nu §tiu sa dea nici un rilspuns, Ardelenii din Crimeia stiu si cand au venit si din ce sat anume. Reiese de aci vechimea mai mare a Moldovenilor transnistrieni, decat a Ardelenilor din Crimeia. Dar chiar InAuntrul Transnistriei, vechimea Romani lor dupa cum iariisi s'a arkat nu e peste tot la fel. In tot cazul, °rick de noi, Romanii in Trans- nistria rrtman la origine mai vechi decal Ucrainienii. Cutreerand, in Octombrie 1941, satele din valea Ia- gorlacului, rau care pfuill la 1792 a format granita intre Polonia si 1 urcia, iar dupa aceia hotarul intre guvernil- mantul Podoliei §i al Chersonului, Intalnesti o situatie ex trem de interesantit Pe aceastii vale sunt sate dublete, sate cu acela§ nume, asezate fatil In fatii pe eke un mal al raului. Aproapeforaexceptie, satul depe malul slang este mai vechi deck satuldepe malul drept al raului, primul jucand rol de sat-matdi, al doilea de sat-roi. Ei bine, satul vechi este mai totdeauna curat romanesc si e pe stanga raului; satul mai nou are si Ucrairlieni si e pe malul drept. Citthn trei cazuri de acestea: Doi Bani I sau Doi Bani Vechi pe stanga si Doi Bani II pe dreapta; Du- Mu I sau Vechi pe stanga si Dubrtu II sau Nou pe dreapta; Cosia I pe stanga si Cosia II pe dreapta. Dona Invgliiminte se pot trage de aici: 1. Ca Romonii sunt mai vechi ca Ucrainienii aceasta chiar dupil stiinta locuitorilor satelor in chestiunesi 2. Ca prop4irea Romani lor a fost mai inlesnita in teritoriul de sub suveranitatea turceasca (malul sting al Iagorlacului era turcesc), deceit sub Slavii polonezi. Iata cum stapanirea politicripoate inrauri asupra desvoltiirii etnicului. 2) Dovezi istorice. Rilmane ca cele admise pana aci sa fie intarite §i is- toriceste §i anume sa se incerce a se constata documen- tar, pentru Romani, prezenja for in Transnistria anterior

www.dacoromanica.ro 144 GEOGRAFIE UMANA anului 1650 considerat de Rusi ca data a Inceperii celor dintai coloniziiri rusesti" inTransnistria de ford 1). Dupa anul 1650, prezen(a Romanilor in Transnistria eIn deobste cunoscuta. a) Intr'o descriere a Oceacovului facutd de chlugil- ml italian Nicolo Barsi de Luca la1639 sespune ca trdiau acolo Valahi". El vorbeste de hanurile Moldove- nilor din Oceacov2). Oceacovul sau Vozia cum Ii.spu- neau Moldovenii, port al m. Negre; e asezat Intel) regiune in care colonizarile rusesti au inceput abia dupa 1750_ b) Cu prilejul luptelor lui Petru eel Mare cu Carol XII, dela Inceputul sec. XVIII, Romanii sunt mentionati din nou la Oceacov. Din aceste marturii trebuerecunoscut ca data itr prima jumatate a sec. XVII, Romanii apar 'Ana pe malurile Bugului, e greu de admis ca in restul Transnistriei, deci mai in apropierea Moldovei, sa nu fi trait Romani. La capitolul acesta nu ne referim la acei Romani de dincolo de Nistru, conducatori politici, desprinsi din co- munitatea romaneasca si luptiltori pentru cauze striiine sicari au fosti ei destui ci la Romani' traitmi in comunitati romanesti §i in directs continuitate teritoriald cu fratii for din Tara Moldovei. Dar insusi neintreruptul amestecsinecontenita prezenta a Romani lor in viata politicsi culturala a Trans- nistriei, Ucraineii Rusiei cum. se va, ardta in paginile- urmatoare constitue cea mai bung dovadd istorica des pre existenta, prioritateai vechimea Romani lor dincolo de Nistru. Influenla politica siculturala a Romanilor trebuia sa se sprijine pe un substrat etnic romanesc, crici altfel nu s'ar explica permanen(a acestei influente.

1). Pentru Transnistria dela sud de Iagorlfic Codima, colonizarile incep abia dupi 1750 (dupil acelea0 isvoare1i ruse0i). 2). G. C. Giurescu: Populatie moldoveneasca la gura Niprului itBugului, comunicare la colocviul profesorilor de istorie, 1942. 3). cf. capitolul urmiltor: Relatiile politice ale Romani lor la est de Nistru.

www.dacoromanica.ro N. M. Popp: Transnistr a PLAN$A X

r".".

....rer" . : v . 4

. , . '4 ,,,";$40k, ,..;-!_#14140141rIAC" A. Satul Mahala, pc Nistrujud. Dubasari

B. Podi§ul Transnistriei de sud la Valea Hotului Clipe N. Popp

www.dacoromanica.ro N. AZ. Popp : Transnistria PLAN$A XI - - ,3,0.1 r. . 'q-

--.-441111111==4-7,25,111-.". d .7r1q. f.14.r1141. ,. ygm a - .1 1 - - . -=-% ,L---.0-- lutil to AnMA -a= ".1011e1;1, ; °,4iit 1p!7' ir-! ca.., .:,.!--na,,; Tie..-, *4;_-. .,./. leStl: at TI11, .,,ffr.:.-- ''' / _ r-r-t ...... ,...... ,--":4-- v. L''. " 47,31/ am. : ziy...-r,;..f ::,.'" ---.....111,F-!" .14ta ..0 r11741 111"1W4 7.4°%44%W1111 ik A. Portul Odesa in Noembrie 1941 Foto Gh. Borq

. Casamoldoveneasca din ValcaHgtului Foto N. Popp

www.dacoromanica.ro RELATIILE POLUICE 145

CAPITOLUL IV

RELATIILE POLITICE ALE ROMANILOR LA EST DE NISTRU (1480-1792) Dupa cum Ucrainienii §i Rornanii I§i disputa intaeta- tea in Transnistria, primii ca numar,ceilaltica vechime, tot asemeni viata politica a Transnistriei,incepand din sec. XV, rezulta din impletirea istoriei Moldovei cu istoria Ucrainei. Prin analogie cu Craina" sarbeasca on cu ,Craina" slovena,este si aceasta Ucraina" malorusil. Cara de margine a Slavilor de rasa'rit. . Istoria Ucrainei Incepe la sfarsitul sec. XV, odata cu scuturarea jugului tatar de catre land moscovit. De Odd tot din acea vreme se Intalne§te pentru prima oara §i numele de Ucraina. Un mare istoric ucrainian, Stefan Rud- nicki, se Intreba cu drept cuvant: Ce este Ucraina, uncle 1§i are asezarea ei pe globul ferestru aceasta misterioasa lard §i care-i sunt hotarelepolitice §ietnogiat;ce? Nu este cumva Ucraina o simpla fictiunegeografica,iar Ucraintii o ramura a poporului rus?" 1). In raport cu a- ceasta nedumerire, Ucraina'' §i Ucraintii mai mull de cat o noliune geografica sau etnica, sunt o stare de spirit nascuta la intreita raspantie Polono-ruso-turca, cu o per- nanenta influenta moldoveana, intocmai cum norunea de Cazae a fost la inceput o profesiune §i numai ulterior a deveniL o naliune. Istoria Ucrainei se deapana pe o durata de 400 am, pana la sfarsitul sec. XVIII, cand se cufunda in urimul cazan rusesc. De istoria Ucrainei se leagil dour' idei: ideia de hatmeinie, adica de conducere politicssiideia de caw- rime,adica cle organizatie militara. Aceste doua idei, ridicate la rang de institutii, au fost fecundate de spirit $i sange moldovean.Dupit cum istoria n'a cunoscut nici odata o Ucraina independents sau unitara, tot asemeni convulsiunile politice pluriseculare ale Ucrainei nu s'au desfa§urat fara o influents puternia data nu chiar o conducere efectiva moldoveneasca. Permanenla acestei 1). St. Rudnicki: Ukraine, Land and Volk, Wien 1916, p. 165.

www.dacoromanica.ro 146 GEOGRAFIE UMANA

stari de lucruri a dus la un neintrerupt amestec politic §i la un neincetat flux etnic romAnesc In spatiile dela rasarit de Nistru. Documentele istorice sunt chezaia acestei afirmatii: trei sute de ani deistorie ucrainianA tot atatia ani de influents romaneascA §i de traditie cazAceas- di! 1). Vom cita cronolOgic o serie de fapte cari conduc la expresia de mai sus. Anul 1480 tarul Ivan III, cuscrul luiStefan cel Mare, Inlatura jugul Mar. Anul 1495 intr'un act apare intam datil numele ukrainiki" oameni de granitA, graniceri. Anul 1499 prima mentiune despre Cazaci Intr'o adresa a marelui duce a Lituaniei cAtre targovetii din Chiev'' 2). Anul 1516 atacul intreprins de pfircAlabul de Ca- menita cu stop de jefuire contra Oceacovului §i Cetatii Albe, In fruntea polcurilorcAzAce§ti. Acest pArcalab e considerat de cronicele poloneze ca cel dintai batman al Cazacilor" 3). lata anii cAnd p'Amantul i poporul ucrainian se desprind cu institutiile lui fundamentale,din uria§a lume amothi a Europei continentale. Ei bine, anterior acestor ani, la 1455, o garnizoang-moldoveanii facea sa fluture stindarul romanesc" pe cetateaLerici,din preajma Oceacovului de mai tarziu4). Si iata-ne pe noi, prezenti pe malurile Bugului. mai vechi politice§te deck Ucrai- nienii, In Cara de dincolo de Nistru. La 1457, pe tronul Moldovei se urca Stefan cel Mare. Acesta organizeaza la Nistru o linie fortificata contra TA- tarilor. Lui i se datore§te Intarirea cetatilor Hotin, Soroca,

1). La acest capitol ne-au fost de mult ajutor urmiitoarele patru lucrfiri citate in ordinea in care ne-au fost de folos. 1. Ion I. Nistor: Ucraina in oglinda cronicelor moldovene§ti. An. Acad. Rom. torn. XXIV, Bucureti 1941; 1. Gh. I. Ndstase: Romani §i Ucrainienii, Viata Basarabiei nr. 1, Bucure0i 1944; 3. Alexandru Boldur: Ucraina, 4 articole in ziarul Universul". Octombrie 1941; 4. Paul St.Min:Transnistria §i Ucraina, Bucure.ti 1941. 2). I. Nistor: op. cit. p. 79. 3). ibidem p. 79 4). ibidem p. 114.

www.dacoromanica.ro RELATTELE POLITTCE 147

'Fighina Cetatea Alba. In teresant insa ca portile principale de intrare In cetate sunt in sprefluviu.Aceasta trebue sfi ne facil sfi intelegem ca misiunea for nu era ex- elusiv militara apfirarea.ci jucau i rolul de comptuare comerciale; era continuarea traditieivechilor ce- lati-comptuare genoveze, asemenea celor dinCrimeia. Aceasta ne face sa credem ca pe llinga expeditiile de pe- depsire pe cari 'Stefan Vodil le va fi fficut adanc dincolo de Nistru, el aveai strfinse relaiii comerciale cu porturile mfirii Negre din TransnistriaCrimeia, sprijinindu- ye pe conationalii sili de acolo: I rani, negustori, militari. Istoria Ucrainei e o inlanuire neintrerupta de insu- rectassirebeliuni provocate de Cazaci. Cu acestea se con- fundu istoria Ucrainei, data nu §i poporul insu i. Cine sunt Cazacii? lifispunsul cel mai complect ni-1 dfii dl. I. Nistor: la marginea regatului Poloniei din spre 'Mari s'a infiripat cu vremea un fel de granita milliard' ocupatil de elemente curagioasessigata ()Hand laluptil pentru respingerea incalcarilor nogaiene"% Numele .,cazac" §i or- ganizatia Insitsi a fost Imprumutant dela triburile chir- ghize (tiazac = corsar). Felul deviatii .al Kazacilor- Mari si-1 Insusirri oamenii din Ucraina cresting. Unii deveneau Cazaci de profesiune, iar multi se Intovarfiseau iiumai vremelnic pentru vireo expeditie de prada". In scopul acesta numerosi aventurieri de toate limbile ca Poloni, Rusi, Litvani, Moldoveni, ba chiar §iTfitari, mfinati de dorul de haiduire, i i gfiseau refugiul la Ca- zaci". Asezarea Cazacilor in Ucraina n'a pornit din im- boldul unei idei superioare deS:at §i nici din hotfirirea de a face_la Nipru zid de aparare in contra pfigfinitfilii nogaice. Dimpotriva, originea organizatieiclizacesti ar 1rebui cautata mai curfind 4i nevoile §i neajunsurile politice §i sociale ale taranimii cis- sitransnipriene.precum siiriingrdmiidirea de bejenari din Wile vecine"5)_ Cazacii erau organizati in polcuri = mfinunchiuri, iar pe Nipru aveau siciuri 1ntfirituri 2).

1). ibidem, p. 7§iurm. 2). ibid. p. 10.

www.dacoromanica.ro 148 GEOGRAFIE UMANA

Caziicimea avea o omogenitate socials, dar ii lipsea omogenitatea etnica. De aceia Ucraina insii i n'a putut fi unitary, ci impaiiits intro Ucraina ruseasca dincolo de Nipru, o Ucraina poloneza in nordul teritoriului dinire Nistru si Nipru si in sfarsit o Ucraina a Hanului, in sudul aceluias teritoriu. Dintru inceput domnii Moldovei Si in genere ai principatelor romilne intrara in stranse legaturi cu Cazacii, mai ales in luptele contra Turcilor, Intreg sec. XVI e plin, de asemenea cazuri. Ion Vodii a avut in Cazaci un pretios ajutor in lupta dela Roscani (1574). Stiipanirea lui asupra malului sting al Nistrului, deci asupra cel putin o parte din pamantul Transnistriei, reiese dintr'un document din Mai 1574 prin care Ion VocIrt darueste marelui logofAt Ion Golia §i lui Eremie Parciilabul, un loc pentru palm mori la gura Iagorlilcului, de ceia parte a Nis- trului" 1) 2). Teritoriul depe malul sting al Nistrului era considerat ca domeniu al coroaneiMoldovei§iaceasta situatie se menhinei e doveditadocumentar ca atare pima tarziu dupa 1700 3). Moldoveanul Ion Potcoava, care era sa fie down al Moldovei, este ales in 1577 conducator al Cazacilor dela Nipru. Dar cel mai stralucit secol din istoria Ucrainei este secolul al XVII El coincide cu cele mai puternice influ- elite romanesti. Inceputul 11 face Petru Movilii, fiul voevodului Simeon Movilaiarhimandrit al sanctuarului (Ttodoxiei sud ruse"), al celebrei Manastiri a Sf. Pesteri (Lavra Pecerska). El este ales mitropolit al Chievului la 1632. Hirotonisirea s'a fAcut la Liov de ditre Varlaam,

1). AurelV. Sava: Documente moldovene5ti privitoare la Ro- m'aniidepeste Nistru, Moldova Noun, au. VI, Bucuresti 1942, p. 67 siurm. 2). Aceastil danip este int5rit5 $1 prin actele din 1588 dela Petru $chiopul si din August 1593 dela leremiaMovila. 3). In a doua jumiitate a sec. XVII, docunaentele vremii vorbesc de un Ivan Rogatul-Ionescu, fort in Tara Vlahilor hatman la roubAsari, aSupra intregi ucraine (margini) de acolo" (cf. G. Bez- uiconi: Roirea familiilor romfinesti peste Nistru, Cetatea Moldovei, an. II, Iasi 1941, 0. 126). Asa dar dupa 1650 malul sting al Nistru.lu- era considerat ca apartinand Moldovei. 4). Gh. I. Misluse: op. cit. p. 10.

www.dacoromanica.ro RELATIILE POLITICE 149 mitropolitul Moldovei. Petru Movila infiinteaza Acade- mia teologica din Chiev. Moldoveanul Petru Movila a fost unul dintre cei mai mari mitropoliti ai ortodoxiei$i unul dintre cei mai mari ctitori ai Ucrainei"1).Fara opera pregatitoare culturala a lui Petru Movila, opera de trezire spirituals si nationals a poporului ucrainian, cu greu s'ar fi putut deslantui miscarea nationala si politica culminanta in viata acestui popor revolujia eliberato- rie a lui Bogdan Hmelnitchi" 2), inceputa la 1648. In cetele cazacesti ale lui Hmelnitchi (Hmil) primul loc 11 ocupau cohortele cle veteran ale Dacilor transnistrieni" 3), cum noteaza cronici polona. Patru din cei 15 polcovnici ai lui Hmil erau Romani. Prezenta Romani lor intre Cazaci a fost inregistrata si de cantecele populare4). Doran al Moldovei era atunci Vasile Lupu, socru al Ma- t elui Duce al LituanieiRadzivwill sicuscru al marelui batman al Cazacilor Hmelnitchi. Raseoala Cazacilor fiind indreptata contra Polonilor, Vasile Lupu, care se bucura de multa, influents si in Polonia si in Ucraina, a fost ales ea mediator pentru incheierea pacii. Remarcabil e faptul ca Ucraina n'a fost niciodata independents, dar totdeauna s'a bucurat de o oarecare autonomie in cadrul statului polon, rus.sau citoman. Hat- manii Ucrainei iubeau libertatea, dar nu §tiau ce sa faca cu ea. Un caz tipic este al eroului Hmil care cauta sa su- puna cuiva Ucraina chiar cand stilecazacesti erau victorioase. Ideia de libertate sepilrea satisfacuta cand un hatman al Ucrainei schimba stapanul.Prinatte detril- dare fatil de fostul patron intelegeau hatmanii Ucrainei sa slujeasca neatarnarea poporuluilor.Hmil Insusi a procedat asa: la inceput s'a ridicat contra Polonilor, aju- tat de 'Mari; apoi i-a pariisit si a trecut de partea Rut&

1). ibidem, p.11. 2). ibidern p.13. 3). Veteranaellacortun Transnistrianorum cohortes. 1). Iata untilin traducere: Au venit In noi Bon'mil Toti Romani, toti chipesi S'au inscris in oastea cazacie Si s'au infratit Cu noi" (Zamfir _Arbore: Basarabia,p. 121).

www.dacoromanica.ro 150 GEOGRAFIE UMANA lor, pentru ca la urmil sit regrete si sA se intoarcil din nou spre Polonezi. Un alt hatman, Dorofenco (1665-1675), a inchinat lara Turcilor, pentru ca la sfarsit sii-i trildeze si sA treacil alaturi de Rusi. Mazepa, un alt mare hatman de mai tilrziu, a fost credincios lui Petru eel Mare, 'Anil ce 1-a tradat dandu-se cu Suedezii lui Carol XII. Aceastil atitudine a lui Mazepa a fost bine prinsil de Nicolae Costin, cronicarul, in randurile: Asisderea a vrut sal fats si Mazepa stilpilnului sin Impilratului, precum odinioara s'a viclenit Hmil hatmanul de sub Lei''. Si cazuri de acestea se pot cita nemunArate mai ales cand e vorba de hatinani mai putin celebri. In luptele liluntrice dintre polcurile cilzacesti, hatmanii celor trei Ucraine solicitau mereu sprijinul domni- torilor romiln.i. Hatmanul Ucrainei polonezeVihovschi (1657), aderent al politicei lesesti, 1ntretinea o vasty co- respondenta cu Gheorghe Ghica al Moldovei si Constan- tin 5erban al Prii Romanesti" 1). Samuilovici, hatmanul Ucrainei rusesti, se adresa in 1678 voevozilor rornimi, fAcand apel la simbul for de so- lidaritate pravoslavnica impotriva piiganilor" 2). lurg Hmelinitchi, fiu al lui Hmil, pus de Turci hatman al Ucrainei Hanului in 1677, a fost instalat cu sprijinul domnului Moldovei,DumitrascuCantacuzino.Ostile muntene $i moldovene au luptat atunci 'Anil la Bug si dincolo de el, punand rilnduiala in Ucraina, Transnistria de azi. Turcii si-au dat seams di un mai bun batman n'ar putea fi decat domnul Moldovei Gheorghe Duca, pe care 11 si numiril in 1679 hatman al Ucrainei Hanului, deve- nita adum prin unirea cu Moldova, Ucraina moldoveneasca. Duca cunostea Ucraina de mai inainte. cand partici- pase la cucerirea cetAtilor Uman §i Cehrin de dincolo de Bug. El a fost down §i hatman cu trei tuiuri 3). Isi filcuse 1)7 1. Nistor: op. cit. p. 26. 2). idem, p. 98. 3). Domnii Moldovei aveau douil tuiuri; hatmanii Ucrainei numai un tuiu; door hanii Crimeei, fiind musulmani, primeau trei tuiuri.

www.dacoromanica.ro RELATECLE POLITICE 151 curd domnesti la Nemirova pe Bug §i la Tiganauca pe Nistru, semn de atenhia acordata teritoriului pe care not astazi 11 numim Transnistria. Domnitorii romani se amestecau pans si In trebu- rile rusesti. Astfel Serban Cantacuzino a participat cu cuvant greu in 1688 la disputeleprivind succesiunea la tron a lui Petru cel Mare, iar Mihai Viteazul, mai inainte, impreuna cu tarul Boris Gudunov facuse in 1598 un plan de Impartirea Poloniei 1). Secolul XVIII incepe in istoria Ucrainei sub auspi- ciile unei si mai puternice Inrauriri politiceromanesti. Prithul eveniment al secolului este Walla dela Poltava (1709). Oastea lui Carol XII coprindea destui Moldoveni, dar §i armatele lui Petru cel Mare aveau o cohorts romans comandata de Apostol Tigheciu. Dupa Infrangerea Suedezilor, Carol XII §i Mazepa, aliatul sau, se refugiarrt la Tighina, unde acesta din urma a s1 murit. Fata de tradarea lui Mazepa, Petru cel Mare desfiin teaza hatmania Ucrainei. Aceasta nu renaste desi pentru scurta vreme decat sub conducerea Inteleapta a moldoveanului Dann' Apostol (1727-1734). Acesta era fiul lui Pavel Apostol, vestitul polcovnic al lui Hmelnitchi i care-si Incepuse cariera milliard in oastea moldovenea- sea. Danila ajunsesepolcovnic ales deCazaci, Inca de cand avea varsta de 10 ani, pentru marile merite ale ta- talui sau. Cel mai frumos portret al lui Dann' ni-1 zu graveste insusi Mazepa in scrisoarea sa catre priniul Go lovkin: Numitul polcovnic Danila Apostol este de vita romaneascavoloskoi porodii ; In armata zaporojeana trece ca viteaz vestit§idintre toli polcovnicii el este cel mai vechiu In ostire"2). Marele istoric ucrainian M. Hru- §evschi, pomenind de moartea lul Apostol, scrie: Moan tea lui a fost o mare pierdere pentru timpurile grele din Ucraina de atunci". Pe bung dreptate dl. Gh. Nastase a-

1). La alegerea larului Boris, printre cei ce au votat alegerea lui, se gaseste $l semnstura lui Stefan Liipusneanu, fiul voevodului Alexandru L5pusneanu si than demnitar de Kazan, cu titlu de voevod. 2). I. Nistor; op. cit. p. 113.

www.dacoromanica.ro 152 GEOGRAFIE U1V1ANA daoga:frumos omagiu adus de un istoric ucrainian unui Roman, hatman al Ucrainei" 1). Drepturile de suveranitate ale Moldovei asupra to ritoriilor din stangaNistrului seprelungesc §i dincolo de epoca lui Duca Vodrt, 'Ana in vremea celui de al doilea hatmanat al Ucrainei. Documentele moldovenesti din vremea aceia, dela Nicolae Mavrocordat (1714), dela Mi hai Racovitil (1726) dovedesc aceasta. Se pare ca aceastil situatie a dainuit pana la 1792, cand stapiinirea ruseasca nou venitri, a pus caprtt unei indelungistAri de lucruri. Hatmania Ucrainei, renascutiit sub moldoveanul Da nila Apostol, dispare deastadata definitiv la scurta vreme dupa moartea lui. Printul Potemkin lichideaza la 1775 autonomia Ucrainei, din ordinul Caterinei II, dii- ramand siciurile zaporojene, ultimele puncte de sprijin ale impotrivirii ciizricesti" 2). Ultima Cazaci zaporojeni, refugiati de urgia ruseascil, si-au grtsit azil pe pilmantui romanesc dela gurile Dunririi" 3). Prin cucerirea olatului tritArilsci slabilirea granitei rusesti pe Nistru, la 1792, se pune punt istoriei Ucrainei si svarcolirilor ciizacesti, 0 noun epoch Incepea nu numai in istoria Transnistriei, dar chiar in viaja Romani lor de aci, odatil cu sfarsitul sec. XVIII. Influenta politica romilneasca desigur ca n'ar fi fost atat de puternicri in istoria Ucrainei data nu s'ar fi sprijinit pe un important substrat etnic romanesc in tam de dincolo de Nistru.

CAPITOLUL V CTITORII ROMANESTI LA EST DE NISTRLY, DE BUG, DE NIPRU Toate orasele vechi ale Ucraineii Rusiei au fost in- fiinjate de strilini. Nu citam decat dou'a" primele 4i cele mai importante: Chievul. infiintat de Varegi si Novgoro- 1 ) . Gh. Nastase: op. cit. p. 16. 2 ) .I. Nisior: op. cit. p. 44. 3). Gh. Nastase: op. cit. p. 24.

www.dacoromanica.ro CTITORII ROMANE$TL 153 dul, interneiat de liga hanseaticil. Ba chiari multe din asezarile urbane mai not au fost ctitoriinerusesti. Ast- fel majoritatea targusoarelori a multorlocalitati din Transnistria §i de mai departe au avutpe Romani ca fundatori Pomenim dupa dl. N. Smochina cateva astfel de localitati, incepand cu cele dintre Nistru si Bug. Pri- mele sunt cele depe insusi malul Nistrului 1). 1. Moviklut, ctitoria lui leremia Movila, riimas in posesiunea Moldovei pana la 1812. 2. Dubasari, cunoscut ca resedinta a hatmanilor romani Inca din sec. XVI, ajuns pe la 1650 proprietate a boerului Costache Jora, al carui nume se pastreaza inca la doua sate gemene, din sus de gura Iagorlacului. 3. Ananiu, asezat la confluenja vaei Nanelui cu Tili- gul, este inceput de boerul Nani. La tarnosirea lui au contribuit §i ciobani unhureni". M a j oritatea localitatilor int emeiat e de Romani poarta numele ctitorului. Astfel: Beirzu, Mironi, Brocteni, Grosu, Rafcu, Mofneagu, Cucu etc., multe din ele asezate in po- diulTincaului Satul Domnita e botezat astfel dupilDomnita Ru- xandra Lupu, casatorita cu Timus Hmelnitchi. Ctitoriile romanesti tree sidincolo de Bug. Asa e Vosnesenscul infiintat de Romani in sec. XVI cu numele Beciu. Apoi Torgul Listtvetei Elisavetgrad fondat de Romani pe vremea Imparatesei Elisabeta (17411762). Prin bisericai tiparnita, influenfele exercitate de Romani pe Nistru au fost Inca mai puternice. Era obis- Twit ca mitropolitul de Proilava (Braila)sa sfinteasca personal sau prin trimisi de ai lui, bisericile satelor de peste Nistru, tot asa dupa cuan preolii molcjoveni transnistrieni se hirotoneau la Iasi on la Braila. Foarte adesea mitropoliti de ai Moldovei faceau vizita iicanonice in Transnistria, care bisericeste atarna de Moldova. Aceasta situatie s'a menjinut 'Ana la 1812, rand Rusii au ocupat Basarabia. Atunci ei au alipit Transnistria la Basarabia. 1). N. P. Smoehinci: Prime le ctitorii intre Nistru §i Bug, Trans- nistria, an. 1, nr. 2e. 2). N. P. Smorhina: Ctitorii romilnoti la rasfirit de Bug, Trans- nistria, an. I, nr. 31.

www.dacoromanica.ro 154 GEOGRAFIE UMANA

Mitropolitul Daniel, care asfinlitbisericile dinsatele transnistriene Molovata, Dorolcaia,Mahala, Pogrebea, Cocieri, Doi Bani, etc., se intitula la 1771: Mitropolit al Proilaviei, Tomarovei si al tuturor marginilor Dunarii §1 Nistrului §i a intregei Ucraine a Hanului". Patru ani mai tarziu, mitropolitulInochentie alHusilorhirotonea preoti In regiunea Balta. Mitropolitul Chisinaului pasto- rea ambele tinuturi romanesti. Primul mitropolit al Ba- sarabiei Transnistriei unite a fost ardeleanul Gavri-il Banulescu-Bodoni 1). CAN]. OLUL VI

ROMANII IN VIATA CULTURALASISOCIALAARUSIEI Romanii totdeauna au daruit oameni destoinici nea- murilor de prin prejur, dar mai mult ca vecinilor din ra sarit, nimanuia n'au daruit. Pe taram cultural e suficient sa pomenirn dintru inceput pe un Petru Movilei (1596 1646), fiu si frate de domn moldovean, creatorul academiei teologice ucrainiene din Chiev; pe un Nicolae Mile- scu Speitarul (16351708), ambasadoralRusilor in China si dascal al lui Petru cel Mare; pe un Dimitrie Can- temir (16731723Y, el Insu.i domn al Moldovei si fondator al Academiei de ,Stiinte a Rusiei. Dar sirul celor ce au contribuit la Inaltarea Rusiei este lung. Noi Insemnam pe cativa numai, dintre acesti Romani: 1. Antioh Cantemir (1709-1744), fiul domnitorului Moldovei, ambasador al Rusiei la Londra si Paris, crea- tor al literaturei moderne rusesti si cel mai mare scriitor de satire, supranumit Boileau al Nordului ". 2. Scriitor ul Mihail Herascov (1733- 1807), reorga- nizatorul universitatiimoscovite,coboritor din boerul muntean Udre Herescu, ruda apropiata cu Udristi.. Nas- turel, cumnatul lui Matei Basarab. Herescu a urmat, la 1711, in Rusia pe Dimitrie Cantemir. 3. Vasile Carazin (17731842), descendent din fa- 1). N. P. Smochina; Biserica in trecutul Transnistriei, Trans- nistria, an. I, nr.39-40.

www.dacoromanica.ro VIATA CULTURALA $1 SOCIALA 155

milia Caragea §i fondator al universitatii din Harcov. Ta tal sau s'a refugiat in Rusia °data cu Dimitrie Cantemir. Tata deci ca principalele universitati din Rusia sunt intemeiate sau organizate de Romani: Chien (Movila), Petersburg (Cantemir),Moscova (Herescu) si Harm; (Carazin) 1). 4. Alexandru Abaza (1812-1895), descendent din familia vornicului de Botosani Ilie Andrei Abaza, trecut in Rusia la 1711. Este membru al Academiei rusesti de stiinte si a fost ministru de finante al Rusiei. 5. Nicolue Andrei Gredescul, urma§ al familiei hoe resti Gredescu, asezata la 1711 in regiuneaHarcovului. Renumit sociolog Si decan al facultatii de drept din Har con (1905). 6. Ilie Mecinicov (18461916), bacteriolog celebru, profesor la universitatea din Odesa si vicepresedinte al Institutului Pasteur din Paris; e descendent din familia spatarului Milescu (spatar = mecinic). 8. Vladislav Petre Buzescul (18581931), profesor la Harcov si Odesa si decan al facultatii de istorie §i filo- logie din Harcov. Originar din familia Buzescu, asezata impreunii cu atatea alte familii de boieri moldoveni, la 1711, in regiunea Harc.ov. Universitatea din Harcov e poate cea mai bogata universitate din Rusia in urme romane§ti. Asa se si ex- plied poate bogatia in dull. romanesti a bibbotecii universitatii, cum s'a constatat cu ocazia campaniei in rasarit din iarna anului 1941. Mare rol a jucat in Rusia familia Cantacuzino, ramura provenita din Tara Romaneasca. Primula fost spatarul Toma Cantacuzino, generalalluiPetru eel Mare, mort la 1722. Apoi fiul sau Constantin Cantacu- zino, mort la 1781; a fost si el general rus. Dupes aceia banul Mihail Cantacuzino, autorul genealogiei Cantacu- zinilor; a fost guvernator rusesc al TariiRomanesti in

1). Informatiile din acest capitol sunt culese din: G. Bezvicom: op. cit. si G. G. Bedreag: mai multe articole publicate in Transnistr a, nr. 16, 17 etc. Bucuresti 1941.

www.dacoromanica.ro 156 GEOGRAFIE UMANA,

1770. In starlit Nicolae Cantacuzino (17611841) a organizat oastea Cazacilor moldo-vlahi depe Bug, §. a. 1). Familia domnitorului Mihai Sturza a jucat rol in special prin femei demne sotii de inalti dtmnitari ru§i. Astfel Elena Sturza, sora voevodului, s'a casatorit cu ge- neralul de origine olandezil, Harting, guvernatorul Basa- rabiei, iar Maria Sturza, fiica voevodului, s'a casatorit cu contele Gorciacov, cancelarul Rusiei la 1877 2). Toate aceste renumite figuri din viata culturala §i politicil a Rusiei, pe langil multe allele cari lipsesc, sunt urma§ii boerilor colonizati §i ImproprietAriti dincolo de Nistru, in douh epoci: la 1711, dupa biitillia pierdutil dela StAnileti §i retugiul lui Dimitrie Cantemir in Rusia §i la 1792, odatil cu infiintarea Rusiei Noui. Cei din 1711 s'au au a§ezat mai molt in regiunea Harcovului, impreunii en Cantemir 1nsu*i; ceilalli au contribuitla colonizarea Iedisanului, slab locuit .5inumai de Romani, pant la sfarsitul veacului XVIII. Iata cativa dintre boerii cari 1-au urmat pe Cantemir in Rusia: Vornicul ,,tcfan Luca feciorii vornicului Stur- za, Capitanul Constantin Rarovita, care a colonizat vreo 4000 Moldoveni in regiunea Harcov, Udre Ilerescu; apoi familiile Buzescu, Gredescu, Dicescu etc. In urma pacii dela Iasi (1794), care aducea la Nistru, Moldova in granit'a cu Rusia, boerii din partidul rusofil an emigrat in Transuistria, fiind din plin despilgubiti cu vaste domenii, la sud de valea Iagorlacului, in fostul ledisan. Boerii emigrati cu acest prilej au infiintat vreo 20 sate-, colonizand ca. 4000 Romani. Citilm pe primii marl boeri emigrati la 1702, cu mo§ia primith,suprafata §i locul ei: 1. Vornicul Matei Cantacuzina,ginerelelui Voda Calimachi, 10.730 desetine (ca. 12.000 ha), la Barzu. 2. Vistiernicul Scarlat Sturza, cumnatul lui Vodii Moruzi, numit la 1812 guvernator al Basarabiei, a prima 12.000 desetine (peste 13.000 ha.), la Ocna

1). G. Bezvironi:op. cit. p. 143. 2).G. G. Bedreng;Romance inaristocratia rasa, Transnis- tria, an. I, nr. 23, Buci7reOi 1912.

www.dacoromanica.ro VIATA CULTURALA $1 SOCIALA 157

3. Hatmanul Ilse Catargi, ginerele lui Ghica Voda, ucis de Turci; a primit tot 12.100 desetine, la Ilia. 4. SpiltarulEmanoil Bal$,18.800desetine(ca, 21.000 ha.), intre CuciurganBaraboi. 5. Maiorul Illarcu Gaius, 22.425 desetine (ca. 25.000 ha.), la isvoarele Cuciurganului e1c.a). Toate aceste colonizari au fost incurajate de Cate- rina II §i favoritul ei, Printul Potemchin, al crtrui aghio-. tant maiorul Andrei Lazo era Roman de origine coboratorul unuia dintre refugiatii dela 1711. Multimea Romanilor din Transnistria i valoarea, acelora colonizati la 1792 justifica decretulimperial' din 20 Sept.1804, prin carese hotara ca legile cee vor aplica In teritorial dintre Bug 5i Nistru sa fie ace lea5i cu legile existente in Moldova2), cualtecuvinte se recuno5tea oficial ceiace secole dearandul se obi5- nuise ca pravilele moldovene5ti sa se aplice 5i dincolo de Nistru. Aceastil stare de lucruri s'a mentinut pima la mijlocul secolului trecut, ca dovada ca tarul Nicolae, 1(1825-1855), printr'un decret hotara 5i el ca Moldo- venii dintre Nistru 5i Bug sa aihe un regim egal cu cei. din Moldova" 3). cAPrroLuL

,STARTLE SOCIALE DIN TRANSNISTRIA

In expansjunea sprerilsruit Austiiq, 5i spre apUs . Busia,cele douri imperil an'agonistc tindeau sa se unea sat pe parnisaittl lccuit de Romani. In fetid acesta bucliti intregi din pamantul patriei moldave erau una dupa alta smulse dela trunchiul strribun: la 1775 Bucovina, la . 1792 Transnistria, la 1812 Basarabia. Sub jugul politic austriaci rusesc, aceste parti de Moldova au fost litsate 1). cf. G. Bezvieoni: op. cit. p. 140 si urm. si N. P. Smochtna: Die Buiniinen zwischen llnjesti and Bug. Moldova Noug, an.VI, p. 30 si urm. (lista de boeri a fost public:U.4 de A. Skalikovski la Odesa in 1838). 2). N. P. Smorhinti: op. cit. p. 11. 3), N. P. Smochinci: Dreptatta noastra, Transnistria an. I, nr. 19, Bucure.ti 1941.

www.dacoromanica.ro 158 GEOGRAFIE UMANA prada pecinginei ucrainiene, care in cursul sec. XIX s'a limitasupra lor. Pans la 1900, popularea Trasnistriei §i instrainarea sudului ei se desavar§ise. Dupii 100 ani de experienUi tar:sta, In 1918 se abritea asupra Transnis- triei o noun experienta: cea sovietidi, intinsa vremelnic in 1940 §1 asupra Basarabiei §i a Bucovinei de Nord. Aceastrt experienta a fost simlita pe trupul romanimii noastre din rasarit mai crunt decaloricare alta. Daca aceastrt tristrt experienta a fost posibilrt in Rusia §i numai acolo, este di numai poporul russicelelalte conlocuitoare au trait sub destinul a dour' actiuni asia- lice: jugul teitarasc tii despotismul (grist, urmat de o a treia, robin bo4eviedi). In cele ce urmeaza ne limitam a nota catevadin aservatiile culese pe teren inAugust §iSeptembrie 1941, adicrt imediat dupil Indepartarea Sovietelordin Transnistria. Bol§evicii n'au negat niciodata existenta unui popor romanesc transniEtrian, nrrnai at acestor Romani be ziceau Moldoveni §i-i considerau un popor aparte. Cea mai buns dovada a recunoa§terii acestor Romani este Infiintarea Republicii Aloldovene§ti In 1925. Deviza bolevica era: in tam muncitorilor §i a taranilor, In familia frateasca a noroadelor Uniunii So- vietice §i sub soarel.: Constitut;ei Staliniste, vesel §i avut trrtesc truditorii Republicei Autonome Sovietice Socia- liste Moldovene§ti" 2).Care era insa realitatea? 3).Ca bol§evismul s'a ridicat impotriva prejudecatilor a. a zise burgheze: religia, familia, proprietatea4): religia a inter- zis-o, famqia a minat o prin incurajarea amorului liber, iar proprietatea individuals a inlocuit-o prin proprietatea colectiva. Deqi bol§evicii pretindeau ca nu fac deosebire intre nationalita(i, totu§i aceasta nu s'a putut verifica pe teren. 1). H. Laufensnek: op. cit. p. 429. 2). I. 0. Borisinc §i P. V. Manriev: Moldova Sovietia Tiras- pol 1938, p. 3. 3). Amligituri Miloburi" coin foarte bine caracteriza un Ifoldovean regimul bolsevie. 4). cf. $lefan loneseu: Dela Petru cel Mare la Stalin, Basara- bia literal% Bucuresti 1942.

www.dacoromanica.ro STARILE SOCIALE 159

Evreii triliau in conditiile cele mai bone. In genere for nu le-au fost distruse sinagogile §i nici nu li s'au transformat in localuri de distractie sau hambare, ca bisericile cre§tine. Lot nu li s'au arat cimitirele si nici nu li s'au transformat in tolcusca'' loc de targ (bazar) 1). Evreii fiind in cea mai mare parte negustori-targoveti, regimul colectivist nu i-a turburat 2). Prin colectivizavea taranimii Inceputil din 1929 au luat fiinta colhozurile gospodariile colective,Se pre- tindea ca pamantul luat dela mosieri si manastiri a fost dat pe veci taranilor.Realitatea a fost alts : piimantul a trecut pe seama statului care-1exploata cutiiranii. Acestia Isi schimbara doar stapanul; taranul in loc sit' mai fie iobag pe latifundia cutarui boier, serbea acum potentatilor comunijti. Acestia din urmil au urm5rit permanent douil feluri: propaganda §i inarmarea, ambele In vederea realizarii revolutiei mondiale, planetare. Pa-. ralel cu aceasta pregateau pauperizarea tar5nimii de aici prigoanele grozave impotriva taranilor instariti,a asa zisilor culaci §i indobitocirea populatiei tampirea in massa pentru a transforma individualitiltile omenesti in numar, intro turma necuvantatoare, lipsita de once nazuinti §i idealuri. Nevoia crescanda de bani pentru propaganda si armament a dus la dumping-urile anilor 1932, 1933, 1934, cand se exporta aproape totalita tea productiei solului si a mai dus la infometarea voila a populafei pentru a o determina sa capituleze sis5 intre in colhoz.Atunci s'a petrecut un lucru nemaipo- menit In istoria popoarelor Europei: cazuri de canibalism, oameni cari se mancau intre ei, parinii Inehuniti de foame care-§i mancau copiii; au fost §icazuride

1). Fostul cimitir crestin din Vosnesensc o fost netezit si ser- vea ca loc de pia15-tOrg (vazut de mine la 29 August 1941). Ciiniti- rul crestin din Maha la) satul natal al d-lui N. P. Smochinfi, slujea ca loc de pilscut pentru vite, In timp ce ciinitirul jidovesc era in- grijit si curAlat de billfirii (asa le-am vazut la 25 August 1941). 2). Expresiunea Jidan" era interzisil; cei ce calcau aceasta dispozilie erau pedepsili cu ani grei de inchisoare. Fag( de acest tratament special, Evreii se puteau adrPsa ne-Evreilor cu expresia: piimilidu-i a vostru, painea-i a noastrA".

www.dacoromanica.ro 160 GEOGRAFIE UM.ANA

necrofagie: oameni cari au mancat cadavre de curand in- gropate. Antropofagia e cunoscuta §i e veche pepamant; animale carnivore misfit;dar niciodatalupii sauleii nu se vor manca unii pe alii, ci vor manca arrimale dintr'o altit specie. Niciodata antropofagii nu s'au mancat Intre ei, membrii aceluia§ trib, ci au mancatpe Prin§ii in rilsboaie, apartinand unui alt trib, uneialte rase. Cazuri de canibalism in care un om sa-§i manance aproapele, sa-1 omoare spre a-1 manca, in care mama milnance fiica, nu cunoa§te istoria nici la triburile cele mai primitive §i nici macar in scara animala1). Populatia a fost tinuta in frau numai prin teroare. Cele mai mici abateri erau sever sanctionate. Prigoana eel mai acpra a fost indreptata impotriva gospodarilor Insta rill, a culacilor, ca §i impotriva taranilor eari nu inirau in colhoz. Cum simtul proprietatii era mai desvoltat la cei instariti decal la calicime, culacii erau pri\ iti ca inamici ai patriei sovietice. Incepand de prin 1934,autoritatileauinceput inasprirea masurilor de reprimare a rezistentei pasive a culacilor. Prima masura a fost marirea excesivil a impo- zitelor. Cei can au retr§it sa facii faja acestei prime etape fora a intra in colhoz, erau supu§i unei a doua perse- cu(ii: erau rascu/eicir, adica pentru vreun motiv oarecare li se confisca averea. Culacul, rasculacitul §i in genere oricare cetacean al Uniunii era privit cu neIncrederedeorganelede sigurantil ale statului2). 0 etapii mai drastica de sane- tionare decat riisculacirea era deportarea.Aceasta era de diferite nuante: putea fi deportat numai capul familiei, in care caz deportatul numea repesat", sau putea fi deportatil familia intreagil, in care caz deportatii

1). Sunt lucruri de necrezut, pe care numai vfizandu-le la fala lot ului le poti admite ca reale, numai vorbind cu oameni carf au mancat carne de om, on au scrtpat de a fi mfincati, le poti erede. Na mai vorbim de nenumfiratii morti de foame in 1932-1933. Aceast5 foamete care a durat 6 luni, a fast o foamete provocatfi de regim, iar nici decum o foamete adusii de secetrt, de inundalii sau de vreun alt fenomen al naturii. 21,,Numite succesiv CEKA, G. P. U, N. K. V. D.

www.dacoromanica.ro N. M. Popp: Transnistria PLANSA XiI

a-vret 4.1:47,45,YE. ate,- AN(

. , t 4 - * 4

Cif

'1".111.

- Nita411111.0'seft a Ot"."=- L.

4 ,

A. Opera din Odesa Foto Gh. Bors

`WIdr. SAP III r - - II 1 0 = li *,. F tA 4"2-- - - .f 1,74, 10. ON AI 1 7f f Fg-F- ., v.:4.;s- 1C-111199. "1 ..)::-'''' AI - ?,' `-- :---'"-- a, 4_-,-.,:,:tfl

...e.,-.4.

Q II L .... 4

B. Tiraspol. blocurile dir. cenfrul oravlui Clipu M:n. Propag. flat.

www.dacoromanica.ro N. M. Popp: Transnistria PLANSA XIII

-TO -c`r- 34

AZ". 7 't-2 . 4 1,72 n .1alikt 3o4kr,. 1 = .,13A 7,,,;(- .4.

....t.i.ormisw-...R7n1.

A. Casa de piatra din Speia, pe Nistru Cliseu Min. Propag. Nat.

\ re.

II ill I Ls,

---. "A' it,

. .._, . - ,...4 .- ....,... 4.,...... al . : llktA.. -. :,...... 1.,.'Ode. , . 4 -.6..' N.. 4- 444:744;4041,..V , ;., . - . ..."-':::. .4 ;....a.7.'1.. V'!

B. Case de pamant in stepa pontica (limanuluscat) Foto N. Popp

www.dacoromanica.ro STARILE SOCIALE 161 deveneau rveisali(i" 1). Deportatul sau deportatii primeau ordinul de a parasi in 24 ore saful sau orasul in care traiau si sa piece in alta parte la 500-1000-5000 km. dephrtare. In cazuri considerate mai grave, deportatii erau ridicati ,si transportati inconvoi Ora in basinul Donetului, in Siberia sau la oceanul Inghetat. In Sibe- ria, la there de paduri, on la Arhanghelesc, erau depor- tali nu numai barbali, ci sii femei, sau chiar si copii In sfarsit, familia deportata putea fi dusa toata la un loc sau era impartita In 2-3 locuri, spre a-si pierde urma unii fata de ceilalti. Represarea,vasalirease &idea petermen de 2- 510-20 ani.Dupes implinirea termenului, represa- tului, vasalitului i se permitea inapoierea in satul natal. Daces represatii erau considerali periculosi pentru regim, li se putea interzice revenirea la locul debasting 5i in acest caz ei trebuiau sä seaseze in alta parte §i sa-si Inceapa o noun viata. De aici, dupes caz, li se putea per- mites au interzice de a coresponda cucei ramasi acasa 2) 3). . Pulverizarea familiei sideportarile tindeauspre creiarea tipului de om sovietic, care sa nu aibe o afec- tiune mai deosebitil pentru un semen al salt deck pentru oricare altul, un om care sit nu Indrhgeasch un colt de pamant mai mult detest un altul. Tipul de om sovietic trebuia sa nu cunoasca dragostea, dorul; era suficient sa fie robot. Deportarile si distrugerea familiei mai aveau rostul de a amesteca populatia, cu scopul final: creiarea nu numai a omului sovietic, dar chiar a unei altena- tiuni: natia sovietica. Deportiirile se fAceau pe scares intinsh; multe sate

1). a) Riiscukieirea=confiscarea averii; b) Hepresarea= deportarea capului familiei, cu saufares confiscarea averii; c) Vasedirea=confiscarea averiii deportarea tuturor mem- brilor familiei. 2). Multi represati sau vasaliti, Moldoveni depe malul Nistru- lui, se gasese Inca locuind in bordee pe malul Bugului,.la G Ma. 3). Sunt cazuri frecvente de oameni cari prin deport5ri cu- nose mai bine locurii localitiitiladistante de mii de kilometri, decAt satul vecin, unde nu puteau merge Para aprobarea sovietulul local. Bineinteles, partizanii nu se incadrau acestor restrictiuni.

www.dacoromanica.ro 162 GEOGRAF1E UMANA

pierdeau prin deportari o treime sau chiar jumatate din populatia ins iala. Numai asa se explica dece cu toatii natalitatea normahl, totusi populatia Transnistriei avea in 1941 o populatie mai redusrt deck avea la instalarea regimului bolsevic, in 1918. Deportarile nu sefaceau pretutindeni cu aceia intensitate. In privinla aceasta se pot stabili cateva reguli: 1. Proportia deportarilor era mai mare cu cat satul era mai apropiat de frontiers. 2. La aceias departare de frontiers, numarui depor- talilor dintr'un sat rornanesc era totdeauna mai mare decat dintr'un sat de altsnationalitate. Dinaceasta cauzit,.cel mai mare contingent de deportati 1-au avut satele romanestil). Satele germane au avuti ele deportati, pentru ea trtraniigermani erauInstariti. Cei mai putinivasii- liti se recrUtau din satele ucrainiene; pe de o parte pentru ca natiunile slave se bucurau oarecum de mai multi ingaduiata, dar si pentru ca Slavii in genere se adaptau foarte usor regimului colectiv. Germanii simaiales Romanii au fost foarte refractari colectivizarii,care In majoritataea cazurilor nu s'au putut aplica decatcu foga. Nici un sat moldovenesc n'a putut 5a dea colhoznici ideali, can sa faca din sat un sat sovietic model. La Ucrainieni, sate model erau destul defrecvente2). De aceia Moldovenii erau tratati mai cu asprime, traiau mai prost i munceau mai mult decat Ucrainienii, °are: cum favorizati de regim.InstinctulI de proprietatesi dragostea de mosie a RomAnului era atat de puternica, incat dupa ce trtranilor li s'a luat pamantul care a trecut asupra Statului, ei au inceputsa-silucreze petecul de pa'mant din fata casei, bAtatura, numai ca sa mai aibe sensatia posearii unei proprietAti individuale. La formarea robotului omul marina, lipsitde

1). Foarte des, prin satele moldovene5ti ti se spunea: jumA- tate satu-i dus". 2). Un exeinplu: pentru ea locuitorii satului Stavrova (jud. Dubasari) s'au dovedit a fi buni colhoznici, Sovieticii voiau SA le construiasca locuinte In comun. Acum se tindea si spre desfiintarea locuintelor individuale.

www.dacoromanica.ro STARILE SOCIALE 16 3

suflet nu se putea ajunge decal prin instrainarea lui de orice preocupare spirituals. Intre masurile cari tin, deau spre acest stop, una eficace era pauperizarea lui. Aceasta se putea obtine printr'o fiscalitate excesiva. DaJ rile erau de doua feluri: dari in natura §i diiri in bani. Lasam sa urmeze &Arlie pe cari le platea o familie mo- desty de cetateni sovietici dinteun sat moldovenesc1). Dari in nature(' : 1. 160 litri de lapte de fiecare vacs, cu 2 carboave litrul 2) ; 2. 180 oua, cu 50 copeici oul; 3. 30-35 kg. carne de vita cu 7 carb. kilogramul; 4. 212 kg. lane, .de fiecare oaie; 5. 1 pfund de branza de fiecare oaie etc. Interesant ca chiar data gospodarul n'avea vacs, on gaini,el trebuia totu§i sa contribue cu lapte,Una, oua etc. §i in acest caz, el trebuia sa cumpere aceste pro. duse dela nelipsitul negulator evreu din sat, cu preluri fixate(80 lei litrul de lapte, 20 lei oul,280 lei kg. de -carne etc). Dail in bani: 1. Mogul (darea obi§nuita) '250-500 carb. 2. Samioblojenia (autoimpunerea) 20 3. Strafouca (impozitul pe casa, vite etc.) 30 ;, 4. Cultsbor (impozitul §colar) 40 ,, 5. Zaem obligatia (impozit de inzestrare) 200 carb. barbatul 150 femeia 100, de fiecare copil Cu exceptiaobliga(iilor.toatecelelalte impozite erau pe gospodarie. Transformand in lei aceste dari, constati ca o gos- podariemodestytransnistriana era impusa numai in bani, 45.000-60.000 lei anual; in afargt de aceasta erau &wile in natura,

1). Inforrnatiilele-antcults at it din satul Matta la depeN'ts- tru, cat §i din satul Alexandreuca depe Bug. 2). Moldovenii spun earboava" ca Ucrainienii, nu ruble" ca Ruii.

www.dacoromanica.ro 164 GEOGRAFIE UMANA

Pe de ilia parte, ziva de munca trudoziuu. se- platea cu 60 copeici. Erau obligatorii minimum 80 trudozile la colhoz pe an. Cine nu implinea acest numai era socotit dusman al regimului. La strangerea recoltei, colhoznicii primeau dreptul myna for proportional cu numarul de trudozile ce le avea fiecare,conform cu principiul sovietic ca eine lucreaza mrmanciP mrisurA foarte dreapta aceasta, egalitate in drepturi ssi datorii, uniformizare; numai ca bol§evismul s'a dovedit cu prisosinta a fi egalitate in mizerie"1). Cu aceasta masuril a dreptului la viatanumai pentru tine munceste, au fost Inselati taranii la intro- ducerea sistemului colectiv, cand li 's'a spus cal a venit sloboda'' libertatea, ca li s'a luat jugul ce li-1 pusesera -boerii2) 3) 4). S'au vrtzut rezultatele celor 23 ani de traisovietic! Pe buns dreptate un moldovean transnistrian a Insem- fiat randurile cirmatoare: SA spuna tine stie ca not nu strangeam graunte qi

1). I. Agarbiceanu. 2). Un Oran moldovean a complectat ideia: da, ni s'o luat jugul di lemn §i ni s'o pus jug di bier". 3). Taranii transnistriepi _n'au cunoscut libertatea decat chip& Indepartarea bol§evicilor. 0 femeie marturisea In deplina sinceri- tate: acum cand ne sculam dimineata parca nu ne vine a crede ochilor ca suntem slobozi; lnainte cand ne sculam, nu *Ham ce sa facem, sa ne pitim on sa ie§im din case §i atunci sa ne mane cu pu9ca la muncii". 4). Sfiracirea populatiei a dus la paraginirea satelor, la di- rapanarea caselor, In napadirea buruenilor. In August 1941, cand am vizitat satele transnistriene, am avut impresia ca strabat o regiune pustiitii, chiar cand urmele rashoiului nu se vedeau. Cele mai in suferinta au fost satele moldovenegi. La Intalnirile dintre Trans- nistrienii refugiati in Romania§irudele for ramase acasa, am asis- tat la scene sfil§ietoare, emotionante. Duna o despartire de 20 aid, mind se regaseau oameni veniti din doua lumi, aveai impresia ca numai la Invierea de apoi s'ar mai putea trai asemenea scene. Fata de cele inviitate In §coala bol§evicade altfel ca §i in cea taristaMoldovenii nu §tiau ca sunt tot una cu Romanii. Se minunau foarte cand auzeau ca muscalii" (soldatii) romani vorbesc acela§grai ca§ietviatunci singuri 1§i puneau intrebarea ca sau Ro- manii sunt Moldoveni, sau ei Transnistrienii sunt Romani. Consta- tarea ca sunt de acel singe cu Romanii, ca la Bucure§ti toti on- menii graesc limba lor, ii bucura a§a de mult Meat Axenia Cu§mir din Vosnesensc ne spunea: Ei Hind graesc eua§plange". Incanta- rea pentru stapanirea romfineasca instaurata In Transnistria, Leonte Cihodariu din Balta §i-o marturisea: Eu pentru aiasta am stat trei ani di dzile la Vladivostok".

www.dacoromanica.ro STARTLE SOCIALE 165

pice de pe drumuri ea pasarile; nu scoteam spice din mosinoaele soareeilorsi le frecam pe ascuns, noaptea, pe cuptor, intre doua marmure, ca sa le fierbem si sa le mancam in zori, cand comisarii dormeau? Sil raspunda cine stie ca not nu mancam came de -cane, carne de mata §i chiar came de om (1932-1933), atuncea cand lucram pentru venetici mosia noastra? Mai vreti sä traim asa? Mai, vreti sa ne hranim asa? Mai vretiSibir, dopru(inchisoare).ibeciurile N. k. V. D.-ului? Mai vreti sa purta sdrentele in care ne-au gasit desrobitorii nostri? Unde ne sunt contasurile blanite, straile de posta- vuri albastre, cismele de lac pe care le purtau alts data flacaii nostri? Unde ne sunt salbil& cu ducate, rochile de Gamic visiniu, §alincele cu franghii de matase care faceau icoane din fetele si nevestele noastre? Unde ne sunt caii buni, sarabanele culeagansi albile dela hamuri ca sa ne mai intrecem la nunti? 1).

CAPITOLUL VIII

ASEZARILE, OMENESTI : SAT SI ORAS Transnistria este o regiune cu o populatie prin iexcelenta rurala. Singura exceptie o formeaza Odesa, un oral de mai multe sute de mii de locuitori $iacal.ui desvoltare nu se poate explica numai prin Transnistria. Toate celelalte comune urbane aleTransnistriei sunt simple targuri sau nici chiar atat; sunt niste sate mai man si_ oarecum mai emancipate, avand catevastrazi pavate, lumina electrica etc. Populatia Transnistriei, indiferent de originea et- "licit inclusiv Germanii traesc la sate. Dela regula se abat Evreii, pripasiti mai mult prin targuri .i Rusii,

1). St. Bulat: Cnvant Nitre tinerii Moldoveni, Transnistria, an. I, nr. 51, Bucuresti 1942.

www.dacoromanica.ro 166 GEOGRAFIE MAMA proveniti din clasa functiongreasca Si asezati in deosebi la (Mesa. Ca cei mai vechi in Transnistria, Romanii constitue cel mai interesant element etnic al provinciei,atatca mod de a§ezare a satelor, cat si ca limbs vorbita. I)Saful romiinesc: Mediul geografic al Transnistriei, intru toate ase- mAnAtor mediului geografic al vechei Moldove, a facut ca §i satul romanesc transnistrian sä fie asemenea satului rcananesc din Moldova, atat in ceiace priveste modul de grupare al caselor, caticasa in sine. Singura dife- rentA si care nu-ii de naturA geograficA, ci politic,A, este gospodAria mult mai sAracA deck in Moldova dela vest de Nistru, consecintA a colectivizAriiaranimii.Aproape lath excepliesipeste tot in Transnistria, chiar si dincolo de Bug, gospodAria Moldoveanului se reduce la locuinta lui §i la un petec de pamant in fafa casei; din gospodArie lipsesc in genere toate celelalte construcfii anexe: grajdul, pAtulul etc. Aceasta a fost situafia gAsitAde admi- nistrafia romaneasa. Acum lucrurile s'au schimbat mult in binel). In general satele din Jransnistria si in special cele moldovenesti sunt asezate pe vgi. Cand povarnisurile vAei sunt mai tesite, atunci in evolufia lui satul iii trimite caselesipe versante, aproape pang sus pe pod. Textura satului moldovenesc i cfistanta dintre case poarta pecetea caracteristica a tipului de sat romfinesc: satul rusfirat2). Ca exemplificare vom face descrierea sumarg a unui sat de pe Nistru si a unuia de pe Bug. a. Satul romanesc-tip Nistru: Goian. Se §tie ca ambele maluri ale Nistruluisunt curat romanesti. Dintre satele de pe malul slang al fluviului am ales satul Golan, asezat intr'o regiune aproape tot asa de curat romaneascA cum este Gorjul. Satul Golan 1). Imaginea satelor din Octombrie 1941 a devenit de nerecu- noscut in mai putin de 6 luni, atatea multe si fericite transformilri s'au produs intre timp. 2). cf. clasificarea asezfirilor rurale facutil de dl. V. Mihailescu.

www.dacoromanica.ro A*EZARILE OMENESTI 167 cu cele 313 gospodarii, ale sale,toate romilne§ti,este aciuiat la deschiderea vaei Iagorlacului sec spre Nistru. Case le sunt de piatra calcaroasa de pe Nistru, lipita cu pamant; acoperi§ul e de pae on de coceni 1);gardurile, Inane cat statul omului, sunt tot de piatra. De altfel piatra e cel mai comod material de constructie, rocele cal- caroase indiferentvarstageologica fiindfoarte raspandite. A§ezarea casei fattl de strada §i soare e indiferenta. '1 ipul casei e Insa clasic romanesc. Putin saltatadela pamant, casa are o Linda, care sepal% doua camere, de obicei neegale ca rnarime. Una din camere e pastrata pentru zile mari §i se chiama casa mare; in ea setine zeNtrea fetelor. Cealalta camera, a§ezata in partea opusa se nume§te casa mica sau samara; ea este camerade Coate zilele. In ea se afla plita pentru gatit, numita cotuna; tot acolo, clasica sobs moldoveneasca mare, monumentala, elementuleel mai pretuitaigospodariei: cutiorul (cuptor) (fig. 18). Lipit de casa, de obicei in partea stanga sau in fata casei, este beciul, facut din piatril. Beciul, numit cateo- data §i bordei, este un element nelipsit §i foarte iubit al gospodariei transnistriene. SeIntalne§te nu numai la Romani, ci §i la Germani §i la celelalte neamuri conlocuitoare 2). La unele gospodarii, alaturi de casa se AA' §i plita de varg: cuhnia. Unii gospodari au-In curtei fantana, cu ghizduri de piatra. In fata casei este oarada. Langii casa se pun cate- °data rasaduri de flori: polisadnic, iar mai departe,o portiune a ogradei este lucrata, slujind ades ca o mica grading de zarzavat. Florile sunt foartefamiliarein gospodaria Romanului; foarte rar se vad Irish' laGer- mani, mai rar Inca la Ucrainieni §i niciodata la Bulgari. 1). Un alt material destul de folosit la acoperitul caselor, In special la gospodarii mai Instariti, este tigla. Tiglcle depe cash' sunt numite la Dubasari oale", la Grigoriopol cerepife". 2). Nu odatA, gospodari moldoveni se plangeau ca bolsevicii le-au stricat beciul, ca din piatra lui sA construiasca colbozul. Mai pulin regretau Insa sand aceiasi bolsevici le stricau grajdul on patulul in acelas stop.

www.dacoromanica.ro 168 GHOGRAFIE UMANA

In peisagiul transnistrian, pans la 1941, cultura porumbului era mai rara decal in celelalte tinuturi locuite de Romani, deoarece bolsevicii n'o prea permiteau, fiindcri porumbul nu era un articol important pentruex- port. Din acest fapt economic, bolsevicii au scos un element de propaganda, spunand ca In Republica Moldove- N

Casa Camara c e a mare Bordei .Jr1711I ow.. r"Polisadnic Polisadnic

Ograda

R asarnita Fantanb===.2=3:3=1 U 1 i ta 7 Fig. 18. Gospodaria lui Constantin Postolea din corn. Golan, depe Nistru. neasca Moldovenii ar avea un standard de viata mai ridicat, intrucat ei mgnanca paine, nu ca In Romania mrtmaliga. b. Saadi romemesctip Bug: Alexandreuca. Prea micisunt diferenlele intre gospodaria Moldo- veanului dela Nistru si a celui dela Bug. Aceia$ cash de

www.dacoromanica.ro A4EZARILE OMENESTI 169 piatra, acelas acoperis deobicei de pae, acelas gardde piatra. Deosebirea consta in tipul satului, care desi tot rasfirat, totusi apare mai mult ca sat-stradg. Mai e Inca o deosebire:aid casa se aseaza de preferinta cufata spre miazazi. Departandu-te de Nistrusiurmand vaile principale, constati ca nici una nu este atat de romaneasca precum e valea Nistrului. Valle acestea au de obicei romanesti numai satele de pe unul din maluri. Astfel Codima, dela Balta pans la Bug are malul de sud (drept) romanesc. La fel Iagorlaculare malul de sud (slang)mai romanesc. Ma lul de sud a acestorvai se gasea pe teritoriul Iedisanului. La Bug, tot un singur mal e romanescsianume malul stang, de rasarit. Explicatia faptului ca Rom.anii dela nord de Co- dima au trecut la sud de ea, si din dreapta Bugului au trecut In stanga lui, se pare a fi in legatura cu principiul de minima rezistentasianume: populatiaroma- neasca transnistriana s'a miicat dela nord de Codima la sud de ea, din Podolia In Cherson, deoarece stapanirea polonezil era mai stricta detht ceaturceasca;de aceia in special malul drept al Codimei e romanesc. Mai departe: aceias populatie romaneasca s'amiscatdela vest de Bug, la est de el, deoarece partile apusene erau mai in de aproape controlate de Turci decat cele rasa- ritene; de aceiahispecial malul stang al Bugului e romanesc. La Nistru, populatia e mai deasa decat la Bug.Pe Nistru satele se in lant pe zeci de kilometri. Pe Nistru poti merge printre sate delaTiraspol pans laCorotna sau dela sud de Dubasari pans la Malaestii Iagorlacului. Apoi satele din aceasta parte au o texture ceva mai com- plicate: reteaua ulitelor satului formeaza un painjenis: e cea mai buns dovada ca sunt sate vechi. La Bug, satele sunt asezate in linie, cu o singura ulita: soseauain- sasi, care traverseazit satul. Apoi satele sunt foarte departate intre ele, la distanle de 10 20 km. unul de altul. In sfarsit, desi foarte departate Intre ele, thud apar, se

www.dacoromanica.ro 170 GEOGRAFIE UIVIANA

väd perechi-perechi, fata'n rata pe cele doua maluri ale raului. Ex.: Simionovca-Romanovca, Costineuca-Bogda- novca,A lexandreuca-Akmecet, Bulgarca-Cantacuzenca etc. Satul care a fost ales pentru a fi descris esteAle- xandreuca. E asezat pe soseauaVosnesensc-Olviopol, fiind primul sat dela Vosnesensc spre nord. Toate satele

I = a 0 u 100 \\I 0 .1" It 1( 1 AT) t..( 11 /20 II \ \... N...... - 11

h 0 wt* Nt.

t\ / k.."...t. .( CI65tfMeXandrelle a \ 123 y: .10

A; :11"ires GO 1; /11.0.

Conac

to 1

0 1 2 3 4 5Km L Fig. 19.Tip de sat moldovenesc de dincolo de Bug. de pe malul sting al Bugului, la nord §i la sud de Vos- nesensc, vreo 10 la numiir, sunt romanesti. Intre ele fi- gureazA si Alexandreuca, un sat mare, cu 1550 case, dintre cari numai vreo 150 case sunt locuite de Rusi; restul stint romanesti (fig. 19). In limpidstApanirii bolsevice, multi Romani au plecat prin Murk* din jurul satului Sate le de pe Bug, fiind ceva mai maxi $i mai intin-

www.dacoromanica.ro A§EZ ARILE OMENE$TI 171

se in suprafatii cleat cele de pe Nistru, au si gospodariile mai mail: Casa moldoveneasca dela Bug, ridicatacu efiteva trepte dela parnant, e compusil dintr'o tinda si douii camere. Intr'o parte se afla camera de toate zilele: casa mica; In partea cealalta se afla camera de vile mari: casa mare. Fundul tindei este despgrtit printr'un perete N

II co E Ograda

Harman

Card mirunt de',Ira

Fig. 20. Gospodiria lui Teodor Cornea din coin. Alexandrenea, depe Bug. sublire, formand un fel de camera: catrafca. Langa cases si lipit de ea e o poiata. In partea opuses e un fel de gfa- dinita, cu cateva stratUri de flori. In facia casei e beciul, numit aid si pogreb, zidit din piatra si asezat la be de einste.Intr'un colt al ogradei se gaseste plita de varg: cotuna (fig. 20). Un gard milrunt de piatra desparte ogra-

www.dacoromanica.ro 172 GEOGR.AFIE UMANA da si casa de heirman un be ingradit, plantat cu papusoi, verdeturi, canepa etc.; este gradina din jurul casei si singurul petec de proprietate individuala tolerat de regimul colectivist. Gospodariile dela Bug sunt In genere mai mari si mai pujin paraginite decat cele dela Nistru.

. In lipsa lemnului care se gaseste greu din cauza rä- ririi padurilor, tiiranii folosesc la ars si strujeni de rasarit'd (tulpina uscata de floarea soarelui) sau tizic (bale- gar amestecat cu pae, presate impreungSiuscatela soare). 2) Din viata Romani lor transnistrieni. La capitolul Populatia Transnistriei" s'a ariltat ca deli Romanii transnistrieni sunt cei mai vechi locuitori actuali ai Transnistriei, totusi acolo ei n'au aceia* vechime ca in Moldova sau mai ales ca In Transilvapia. Ho- tarul care a staruit pe Prut 106 ani si pe Nistru 23 ani a filcut ca in ultimul veac §i jumiltate evolulia normala a romanimii transnistriene sä fie oprita, din cauza In- treruperii contactului cu jara libera. Ceiace s'a observat ca evolutie la Moldovenii acestia au fost numai Impru- muturile rusesti, dar §i acestea intr'o masura foarte re- stransA1). De aceia limba transnistrienilor are un par- fum de arhaism specific sec. XVIII sau chiar mai vechi: este limba neevoluata a colonistilor lui Duca Voda sau a migratiunilor anterioare lui. Interesanta este terminologia in legaturacuali- mentul fundamental: painea on mamaliga: Granelor de pe camp ei le zic pane; painea o numesc pitaSchitg.). Painea se face din feinina, iar mAmaliga din Wind de peipufoi. Ei an totu§i cuvantul nllai, prin care Inte leg insa meiul. Aceasta schimbare de sens a cuvintelor, In comparajie cu restul Romaniei, cred &á s'ar putea explica astfel:se .tie di inainte de cunoasterea porumbului in Europa, Romanii rniincau mgmAligii de mei; porum- 1). Influenta ruseascii, venitii mai mult prin scoala, se.observa la socotit care se face pe ruseste si la rugliciuni cari sunt spuse tot in ruseste, chiar si de ciltre acei ce nu stiu grill In ruseste, turn e cazul la majoritatea femeilor din satele depe malul Nistrului.

www.dacoromanica.ro A§EZAR.T1E QMENESTI 173 bul s'a introdus ulterior. Transnistrienii au pastrat lim- bajul sec. XVI cu intelesul dat atunci acestor cuvinte1). Portul national e aproape complect disparut, mai cu seamy din cauza regimului sovietic,careimpunea -uniformizarea §i in Imbracaminte: acela§ tip destrae, facute din acela§ material. Rana §i prin aceasta se tindea la uciderea personalitatii omului. Hainele. de 6.11oa-- re sura sau neagra, pe cap §apca, in picioare cisme de piele sau paslari cu cauciuc la partea inferioara.BA- traniipoarta barbs §i plete, oamenii maturi numai bar- bil, iar tinerii sunt ra§i complect. Regimul comunist a adus nu numai pe taraniin sapil de lemn, dar a dat §i caselor un aer de mizerie, iar satelor aspectul de paraging.In satele modovene§ti se construiau colhozuri cu piatra ce o luau stricand casele culacilor sau ale vasalitilor; acopereau colhozul cu tigla Mata de pe casele gospodarilor 2). Oricat ar fi fost satul de modest, megafoane la ea's- pantii §i statuile lui Lenin §i Stalin erau nelipsite. Aceste statui erau a§ezate la loc de cinste in fata selsovietului sau a colhozului; pans §i ele erau uniforme, facute din gips, goale pe dinauntru §i de culoarealba, Stalin, neagra Lenin. Moldovenii transnistrieni au fost, De cat cu putintil indepartati de pe granita Romaniei. Incepand dela me- ridianul ora§ului Balta spre rasarit, tot mai dese erau cazurile de Moldoveni adu§i de pe malulNistrului§i milnati mai departe spre est. Nicaeri n'am'intalnit Ins

1). Un alt cuvant vechi este aninii, pentru nisip; ei spun pa- inant aninos In loc de pamant nisipos. Iata §i cateva expresii mol- ovene §ti transnistriene: 1. Calle de un ochiu" sau calic de-o mana", in loc de- chior sau ciung; 2. In ce loc te-ai rodit?" pentru: de unde e§ti?, unde te-ai nascut? 3. Cand Intampini pe Romani cu bunk dzilua", ei Ili ras- pund mullanim". 4. Moldovenii dela Volnesensc spun de obicei ba" In loc de nu". 5. Ca §i In Moldova, spun la prune perje; numese pe- rele prosade. 2). Bol§evicii nu procedau la fel cu satele ucrainiene, unde aduceau material nou pentru constructiile de stat, inclusiv colhozul_

www.dacoromanica.ro 174 GrAGRAFIE UMANA

Romani din interiorul Rusiei adusi spre Nistru. E lesne de a deduce de aici ca toate deportarile se faceau cu un stop bine definit: nu numai consolidarea regimului,ci si instrainarea Rom'anilor; asa dar bol§evicii erau con - §tienhi de existenta unei minoritati romanesti importante in directs continuitate teritoriala cu tam libera si ca in aceasta.minoritate oricand se poate trezi poftaunei convietuiri cu fralii dela apus de Nistru. In oriiselul Golta din fata Olviopolului, pe Bug, am gasit un grup de vreo 200 case de Moldoveni manati din spre Nistru, fosti culaci, vashliti mai intai in Siberia. Cand s'au intors din vasalca, li s'a spus: duceti-v5.la 100 de waste de sat" si atunci ei s'au adunat la Golta, formand o mahala romaneasca. Cu cat to departezi de Nistru §i mai ales dupg ce treci Bugul incepe sa se slmta tot mai puternica influen- Ia Instrainarii asupra Romanilor. De obiceicas'atoriile mixte sunt fatale pentru romanism, mai ales cand mama e strains ti anume de nationalitateapopulatieidomi- nante. In Bulgarca, langa Vosnesensc, multi Moldoveni s'au Insurat cu Ucrainience; barbalii vorbesc §i azi moldoveneste; copiii Insii nu mai §tiu.In cazul invers 1-am Intalniti pe acest, dar mult mai rarcand'mama e Romanok copiii §tiu grai moldoveneste, chiar data tatAl e Ucrainian in Cara ucrainiana1). Imaginea pe care ti-o dadea Transnistria In August 1941 era cat se poate de stranie: drumurile pline de bejenari refugiati de frica luptelor, deportati ridicati cu sila de bol§evici in retragere,prizonieri moldoveni din armata rosie; toata aceasta suflare omeneasca ini- §una pe drumuri, Indreptandu-se catre toate directiile posibile, nazuind ca la capatul drumului sa-si gaseasca vatra parasita. Era imaginea unui cazan vrajit in care un uria§ a amestecat un pumn de mici fapturi; apoi a rasturnat cazanul pe fa(a pamantului; fapturileingro-

1). Sfingele romfinesc tot mai rabufne§te eke odata, mai ales in contact cu frati de singe osta§ii Romani. Un exemplu: Maria Coltun din Bulgarca s'a maritat cu un Rus; traiti intre straini, copiii for au invajat prea pujin romane§te: acum fie-sa ii spunea: mama _mi-i jele ca nu §tiu moldovene§te".

www.dacoromanica.ro A.,5EZAPVILE OMENESTI 17 5 zite, dar si bucuroase ca au scapat din stransoarea pumnului de urias au rupt-o la goana care incotro. Realita- tea este Insa o fatalitate a stepei care imprima permanent miscare vietatilor de tot soiul Doar ritmul miscarii era acum mai grabit din cauza parjolului care trecuse. Citam un exemplu de peregrinari caracteristice ra- saritului si efectuate intr'o viata de om.Gospodarul Joan Crasmara (acum Ivan Crismar) cu soda sa, originari din Razenii Orheiului, au nimerit inainte de 1918 tocmai la Vladivostok: Fusesera si ei captati de planul de colonizare larista a Siberiei cu toateneamurile pamantului. Acoto luase fiinta satul BOhotarca de langa Nicolscusurisc (azi Vorosilov), o asezare aproape in intregime romaneasca. Aici si-au Intemeiat gospodariesi au avut copii. Din cauza frigului naprasnic au lnceput sa se gandeasca la repatriere.In drum spre casa au ajuns la Bug, Impreuna cu copiii nascuti in Siberia. 1301- sevicii nu i-au lasat sa piece mai departe. Aici i-au gasit ostile romanesti, cu ajutorul carora au putut pleca in grabs spre Razenii copilariei lor, acumlasfarsitde viata.

3) Saha german: Gliickstal. Descrierea satului german dupa descrierea satului romanesc se justifica prin aceia ca la nici unul din neamurile traitoare in Transnistria nu s'a observat o mai puternica similitudine de viata §i suferinfe sub regimul bolsevic, ca intre Romani si Germani. Si satele germane au dat un mare contingent de deportafi ca si satele romanesti. Si casele Germanilor erau stricate pentru ca din ele sa se construiascA colhozul etc. Fiind ca numai Germanii si Romanii aveau sate bogate, tot ei aveau si cel mai ridicat procent de culaci, cu atat mai mutt cu cat numai Germanii si Romanii, prin simtul. desvoltat al proprietatii, erau mairefractari colectivismului. Daca totusi suferintele Romanilor au depasit pe ale Germani- lor de can aceia soarta Ii lega aceasta se explicit numai prin aceia CA Romanii traiau aproape degranita

www.dacoromanica.ro 17 6 GEOGRAFIE UMANA tarii for libere, pe and Germanii erau departe de Ger- mania. Cum cele mai multe asezrui nemtesti se gasesc in stepti, vatra satului e totdeauna pe vale. A,sezat in lungul drumului, formand mai mult un sat-strad5, satul nemtesc este de tip adunat. Cand satul e aezat in mai multelinii,atunci are o structure cadrilata, cu ul:te pa- raleleaiperpendiculare intre ele. Toate satele nemtesti sunt noi, sunt colonii (fig. 21), asa ca e normal s<< aibe o asezare regulate. CitAm cateva exempt&

Cremenci 0 50 100 Km

Movikiu Elisabetgrad Mist

0 a EZ)

,11, -lamavw Chisinau .. It 4

Tighina air herson

Romani f.

111111H)Germani Cet.AlbJk /M. 1ea.tAr'& Fig. 21.Riismindireaelemenluluiromanesc Si german tntreNistru Nipru(dupilA. v.Schweiger - Lerchenfeld 1887). 1 Pe valea Baraboi e un sir intreg de sate-strada, cele dintai asezari nemtesti din Transnistria: Freunden- tal, Peterstal, Josephstal, Mariental, Neuburg, Alexan- derhilf. Acestea sunt vetre de sate noi. Dar tot in regiu.- nea OdeSa, unde au aparut pentru Intaia Data Nemtii In Transnistria, primele for colonii au fost asezate peye-

www.dacoromanica.ro N. M. Popp: Transnistria PLAN$A XIV

Clt I r °

1611, t lb "4 ,Ah_e .4 Or!

:1111 n '1 44 4'1 to

... - t 1014V.

A I *. . °.g r, t t A. Tipuri de Moldoveni din corn. SpeiaSeptembrie 1941

" 6 If ,

- * .

B. Mold,ovence din Cosnita, pe Nistru Clipe Min. Propag. Nat.

www.dacoromanica.ro N. M. Popp. Transnistria PLAN$A XV

.Zr

I .

......

...* E ,or 7. i' --.. . 'tw"

Pf EF4V- , . .. : -,i:Ft 11 'Nj-----

:::- 1 .. .4 -., to7t ...- , ....,.1. ..=-1'. q: : ..,.. ."-o, *1 .. v:..1 E . ,

.....f

A. Tip de lantana din preajma Nistrului (intre Crasnagorca si Speia)

Ar Ar -v;

. .3Z. - .1 gif ° .rol_6...... -;.-rli,..,-;_J-- .._ A. 1 -10 4;,.,...;- .,' .. -:,"1. i -%

----' r

jr' .5' Itt:4 **14 5 k4'- -r _ B. Car cu boi"! rnipoc de transport Clive Min. Propag. Nat.

www.dacoromanica.ro AUZ MULE OMENE$TI 177 tre de vechi sate latiirii§ti, de aceia Franzfeld de .langa limanul Nistrului se chema inainte Caraghiol, iarLie- bental dela limanul Uscat se numea Acargea. 2. A doua regiune de sate-strada nemte§ti §i to de vale este pe valea Cuciurgan, sate asezate unul in continuarea celuilalt: Strassburg, Baden, Salz, Kandel. 3. In sfar§it a treia regiune de steps cu colonii nem- le§ti sunt satele dela rasarit de Berezovca, asezate tot pe vale, deci de forma alungita, dar desfil§urate In su prafata, cu o textura de tip american. Proportional cc. teritoriul pe care se afla, sunt cele mai nuineroase colo- uii nemte§ti: Worms §i Rohrbach invaleaTarighiol; Waterloo, Speier, Landau, Katherinental, Karlsruhe rti Su lz In valea Berezan (fig. 22). Dintre putinele colonii nemte§ti din afara stepe;§i dintre cele mai nordice a§ezari, amintim satele din valea Ciorna, afluent al Nistrului la Grigoriopol: Bergdorf, Neudorf §1 Gliickstal. Acesta din urma formeaza obiee- tul descrierii noastre. Fru.mosul sat german, Gliickstal, are 540 case §i o monumentala biserica luterana in centru, transformatil de bol§evici In club. Din sat au fost ridicatein1930, 100 familii §i deportate in Siberia, aducAndu-se In local or Ru§i. In 1937 au mai fost ridicati Inca 174 oameni, fartt a se sti unde au fost du§i. In fine la retragerea bol- §evicilor au mai fost luaui alli 30 oameni cari sa mane itele satului pe cari pe toate le-au luat. Multe locuinte au fost stricate, ca §1 in satele romane§ti, pentru ca din materialul for sa construiasca colhozul. Dupa cum observa §i primarul Roth Friedrich, In satele ucrainiene §i ruse§ti se cunosc fault mai putine cazuri de rasculkire; de asemeni mult mai putini vasalittdeelit in satele nemte§ti on romfine§ti. Aspectul satelor germane este cu mull superior tuturor celorlalte sate din Transnistria: gospodilrii mari. case spatioase de piatra acoperite cu ligla (mai rar cu stuf), grajduri temeinice, beciuri monumentale,ziduri irnprejmuitoare de piatra, scunde (cam 1 m. Inallime). Pretutindeni In Transnistria, dar mai cu seams in

www.dacoromanica.ro I 't& kol.Waterloo I a t r 764 I t t: i . : I I . . ,/ , ...-- : : 0185

:.: *4*.491).i.ltiatheri'nendial \/', '{1,/ 'V , 1:t

ti? )(1A! oK I.Spaer4 ` kol.harlsruhe .41P'4

__-= IMS 77_. * ,,. ,, ....------V 134,' 1

777 9 \ r ,,,,,. \%. 'N, .% 4 I .." .....,, ...;.:::::: ,,..,.....--s, t < ---1'4'Nlq'il Kol. Landau \ / 4.;NV-**

0 1 2 3 5. 5K/5 :7 1 ''' ..'*, ,-,i- .I. 70 ) \:. \i Fig. 22. Coloniziiri germane dela ineeptulsec. XIX in plasa Landau,

www.dacoromanica.ro IWEZARILE OMENE$TI 179 stepa, materialul de construclie preferat este piatra. In Coateviiile,in deosebi in stepa, se &este la tot pasul un calcar cochilifer calcarul de Odesa, care se poate lucra cu multa usurinta. Comparand un sat nemtesc cu unul romanesc, mai ales in ceiace priveste textura lui, deci releaua de drumuri din sat, se constata urmatoarele: satul romanesc e veclii, are ulite strimtei intortothiate; satul nemtesc, dinpotriva, e nou si are strazi largii drepte (fig. 23). Sa- lta romanesc e modest, e senin, discreti plin de cuviinta; satul german e sobru, sever, dar impunator; din el se de- gajeaza un aspect de plenitudine.Sate lenemtesti au Lost totdeauna satele cele mai bogate. 12.000 ha. are numai mosia satului Gliickstal. Germanii din regiune sunt venili din Wiirtemberg sisunt evanghelici, nu. catolici ca cei din regiunea Ode- -.a.Cunosc perfect satul de origine din Germania si anul in care au fost colonizati aici. Casa germana e mai mare si mai spatioasa decat cea moldoveneasca. Are 6 camere,e asezata perpendi- cular pe directia strazii, e inalta dela pamfint in asa fel Inc& sub casa poate rilmane loc pentru un grajd =- Stahl. Uneori grajdul, patulul, sunt construite lipitde cash' si in prelungirea ei, ca In satele din valeaCuciur- gall, (fig. 24). Duper ce urci cateva trepte patrunzi intr'o veranda, un fel de foisor = Vorhaus. De aici intri in tinder = Kor- ridor. Din tinder se desfac doua usi: spre stangasispre dreapta, cari comunica fiecare cu cite o camera = Stube. Din aceste doua camere dela fates treci in alte doua camere in fund: sunt camerele de locuit = Schlafzimmer. Camerele de locuit sunt legate amandouil cu buctitaria Kfiche, asezata intre ele; aceasta deli e in centrul casei si in spatele tindei, este totusi in asa fel asezata !n- eat trebue sa intri in intimitatea gospodarieispre a o putea vedea. In curte, in fala easel, este beciul monu- mental -- Keller (fig. 25). Beciul sou chimnita (pivnita), acest element atat de valoros din gospodilria transnistrianului nu e speci-

www.dacoromanica.ro 180 GEOGRAFIE UMANA

Fig. 23.Tip de sat uechiu ronuinesc (Sipea), in corn- paralieCu un tip de sat non Merman (Neudorf).

www.dacoromanica.ro ASEZARILE OMENESTI 181 fic german, dupil cum poate nu e nici specific moldove- -nese. Il au insi toti, indiferent de nationalitate. Intere- .3ant ca cu cat to apropii de Nistru, cu atat e mai impre- sionant si mai nelipsit dela once gospodirie. Sate le de pe malul Nistrului dau beciului o ingrijire mai mare a- proape decat casei insai. Beciul e construit integral din piatrii. Are un fronton, de obicei ornamentatsCio use in mijloc.Deschizand-o, cobori pe numeroase treptela

I 2v A 2 3 3 Mr A 0 0 INV 0

1. Locuinta 2. Grajdul 3. Beciul Fia. 21.Platt& schematic al unui sal de colonisti ger- mufti (Wariental). Tip de sat-straiiii. cativa metri sub piimant, unde se desface o inciipere de- tul de spatioasii. Acoperisul beciului e oblic, dupii cum e scara. Cate ()data ca la Glinaia beciul e complectat si cu o poiata (fig. 26). 4) Saful slavo-furanic. Dacil satul moldovenesc respires uu aer de temeini- -cie,iar cel german un aer de plenitudine, satul slay res-

www.dacoromanica.ro 182 GEOGRAFIE UMANA

pirtt un aer de improvizatie. Numai sateleucrainiene, 4esvoltate sub directa influenta a Romani lor sau earl, la origine au fort romilnesti, isi au gospodrtria rfinduita cu mai multi grije. Casa uerainiana, ca kii cea moldoveneascil are dourt

Schlafzimmer Ktiche Kammer

LI r i I I Stube Korridor Stube 1-4-4-1--1-4-1 4Vorhaus

Keller

Gard Malt deatri

Fig. 25. Gospodaria ]ui Roth Friedrichdin coin. Glfickstal, jud.Dubfisari. earner°. velika hata (casa mare) si mala hata (Casa mica), despartite printr'o tinda = sine, Gospodaria e corn- plectata printr'o cotunil .--- plitai printr'un beciu pogreb. Am vazut satul rusesc Carjanauca, pe malul marii la 15 km. de Odesa. Are case de lut, asezate neregulaf.

www.dacoromanica.ro A*EZARILE OMENESTI 183 cu aspect mai mult de bordee, deli e pe falezai piatra se gaseste pretutindeni. Casa e mica: doua camere sou numai una, la nivel cu pamantul. Interiorul'e saracacios si murdar. La fel se presintalisatul bulgaresc. Am vazut marele sat bulgaresc Catargi Catarjino, asezat pe povar- msurile vaei Cuialnic, la confluenta Cuialnicului mic cu cel mijlociu. Cu excep%ia soselei Berezovca Tiraspol, care traverseaza satul, restul ulitelor satului erau aproa-

:-:;;:::;:;:;..:,-..444-4.

Fig- 26. Beciul de piatra- din stepa Odesei si de pe malul Nistrului. 1 = in profil; 2 din fatii; 3 ace- 1 tip de beciu, complectat cu poiata (Glinaia). pc inexistente. Case le milrunte si la nivel cu solul, suet asezate 'lute° mare neoranduiala, nici ca orientare fata cu ulita, nici in raport cu celelalte elemente ale gospo dariei. Casa Bulgarului e construita de obicei din chir- pici un fel de crtramida nearsa; e acoperita cu paesi e suficient de murdara. Gospodaria e imprejmuita cu un gard de piatra, marunt, de vreo 50 cm.Inlocde poarta e o simply despicatura foarte strictera gardului prin care abia to poi strecura. Asezarile bulgaresti de

www.dacoromanica.ro 184 GEOGRAFIE UMANA steps, din cauza lipsei lemnului, folosesc ca combustibil tizicul, filcut din brtlegar amestecat cu. pae. De altfel tizicul este combustibilul ideal al Transnistriei de sud. 5) Orasul fransnisfrian. Transnistria este provincia asezarilor rurale.Pui- nelei micile orase ale Transnistriei, cilnd nu-si au originea in vechi sate ridicate la rang de targuri,sunt Coate de provenientil recentrt: anul 1800. Se poate face totusi o clasificare chiar intre aceste Varga& orasele de pe main( math trAdeazg mai multe civiliza ii suprapuse, distantate intre ele cu veacuri, can au ft-tent ca orasele acestea de mai multe on sit moarrt i sa renasca. La In- ceput a fost civilizatia antics, greceasca, peste care s'au suprapus diferite prituri: in evul mediu civiliza(ia gene- veal, mai tarziu cea turco-teitarei, in sfiirsit, recent, cea ruseasca. Stint apoi orasele de pe malul Nistrului a ciiror evo- lupe se explica prin statul moldovenew, avand o desvol- 'tare identicii ca a cetittilor de pe malul drept: IIotin, So- roca, Tighina, Cetatea ABA. In fine stint orasele can nu intro in nici una din aceste douit categorii, in majoritate de provenientilnu- laid. Istoria contemporanii a oraselor Transnistriei sau Moldova Nourt, ca si a intregei Rusii Noui Ucraina din stanga Niprului incepe cu Caterina II. Prin prin- (ul Potemchin, aceasta impartiteasii pune bazele multor orase: Qherson in 1778, Ecaterinoslav Glorie Ecateri- nei in 1884, Nicolaev in 1702, Odesa In 1704'). Ten- d ula clasicizanta a acestei impthittese a facut-o sa dea la multe din noile sale fundatii numiri -elene, ft-1M ca orasul nou infiintat sa aibe vreo legaturil cu locul al 6- rui nume antic 11 poarlii. Odesa poartil numele vechiului Odessus Varna de azi. Ovidiopol, dela limanul Nis- trului, poartil numele lui Ovidiu Constantadeazi. 7'iraspol poartil numele vechei ceLiti Tyras Cetatea 1). Elisavetgrad e mai vechi; din 1754 (cf. A. von Schweiger Lerehenfeld: Zwischen Donau and Kaukasus, Wien 1887, p..134-135).

www.dacoromanica.ro A*EZARILE OMENESTI 185 Alba de azi. In sfarsit Olviopol, din facia Goltei, are numele Olbiei, cetatea dela gurile Bugului. N1ajoritatea nu- mirilor terminate In pol-polis isi gasesc originea In bo- tezul dat de Caterina II. 0 remarcabild exceptie la regula oraselor,nu in -ceiace priveste vechimea, ci desvoltarea, este Odesa. Se cnvine deci a incepe descrierea oraselor cu Odesa, care ,este nu numai until dintre cele mai mari orase ale fostei Rusii, dar si unul dintre principalele orase ale Europei §i eel mai insemnat port al mttrii Negre. a) Ora de pe malulmath. 1. Odesa. Este capitala Transnistriei si primul port al marit Negre. Recenstimantul sovietic din 1939 ii deidea 605.000 loc. Este al patrulea oral al partii europene a U. R. S. S., dupti Moscova, Petrograd si Chiev. Pe locul uncle se did -astdzi Odesa, incepand din sec. XV se giisea un sat -IA- tarlisc, care purta numele unei cdpetenii a epocei: Hagi- Fd.Ocupatia ruseasca din 1791 ni-1 mentioneazd cu popula(ie de 2349 toc.1).Orasul modern este o creatie a unei minti germane impttrateasa Caterina II, realizata cu spirit francez si mand romaneascd. Nici prin trecut, nici prin prezent, orasul n'are nimic rusesc in el, in afar de majoritatea popula(iei lui adus ii. Francezul amiral de Ribas a emir in 1794 ideia con- struirii unui port militar. Caterina II a aprobat proectul, ordomind lnceperea imediatd a lucrdrilor, in scopul de a se cladi tin oras in stil european. Au fost expropriate 10.000 ha. pe cari s'a zidit orasul. Duce le de Richelieu, in calitate de guvernator, a dat orasuluioinfei(isare modernd, in 1803. Conte le Langeron, al treilea francez, in 1813 a desaviirsit aceste lucrtiri 2). Ca prim arhitect al Odesei a fost moldovearuilMa- nole,iar lemnul pentru constructii a fast adus din codrii Moldovei sub privegherea unui alt Moldovean, Marcu Gains, care ulterior s'a si colonizat la est de Nistru, fiMd 1). C,Popa-Lisseanu:Odesa, in ziarul Universul" din 2 Oct. 1941. 2).P. Camenad'Almeida: Russie d'Europe, op. cit. p. 162-101.

www.dacoromanica.ro 186 GEOGRAFIE T:TMANA copios improprietarit de imparateasa cu o mosie in suprafatil de 22.000 desetine '). Odatil infiintat, orasul a luat repede un mare avant. in cei 150 ani de existents, orasul a crescut vertiginos.. Pornind dela cei 2300loc. din IIagibei,pans in 1813 atinsese deja 35.000 loc. Acum calea sere progres li era liber deschisii: La 1852 avea 100.000 loc. In 1877 atinsese 271.000 loc. In 1892 crescuse la 338.000 loc. Pans in 1802 ajunsese la 405 000 loc. Pentru ca in 1914 sa aibe 500.000 loc. Din cauza primului rilsboi mondial, populatia lui .1 stagnat sau scilzut putin, asa ca regimul sovietic it KJ- meste dupa 1920 cu 455.000 loc., cifra care se mareste in prima 10 ani pang la 488.000 loc., pentru ca pang la 1939 se sporeasca la 605.000 loc. Riisboiul din 1941 a a- dus o inerenta scrldere a populatiunii sale. Fiind un important port de cereale Odesa ince- tase de a mai fi port militar; portul militar se mutase la Nicolaev si Sevastopol Odesa devine un insemnat centru comercial. Odesa atrage un mare numiir de locuitori veniti din toate partite $i de originile cele mai diferite: Rusi, Evrei, Ucrainieni, Germani, Polonezi, Romani, Bul- gari, Greci. Armeni,Albanezietc.Tinand seams de populatiile dominante, Romanii 1-au primit in 1941 ea un oral ruso-evreesc. - Iata gruparea aproximativa a populatiei pe nationa- lirati, dupa primul recensruntint ucrainian, dar cu populatia calculata la 1939: .Rust: 12,60 /o sau 246.000 loc. Evrei: 41,60/0 240.000,, Ucrainieni: 10,10/0 50.000 Germani: 7,0O/0 35.000 Polonezi: 2,80/o 17.000 Rormini: 2,50/0 f t 15.000 %, Bulgari: 1,00/0 6.000 Greci: 0,50/0 3.000 9, Partea veche a orasului esteimprejurulportului. 1). N. P. Smochino: Odesa romilneasc5, in ziarul Universal" din 23 Oct. 1941.

www.dacoromanica.ro A*EZARILE OMENE$TI 187 avlind in centru statuia creatorului orasului,ducele de Richelieu, nepotul marelui cardinal al Frantei. De aici, orasul s'a desvoltat, cu striizi paralele si perpendiculare, intdi in spatele portului, unde este si bazarul vechi. Ul- terior s'a format un nou carder, in nordul celuidintai, wand la mijloc bazarul non. Cele dour' cartiere vechi ale orasului se despart prin b-dul Regele Mihai (fost Preobra- Jenskaia). In piala soborului, aceasta strada se intretae en strada de cea mai intensd circulatie aOdesei: b-dul Maresal Antonescu (fost Deribasovskaia). Aceastd inter- sectie, unde se afla piata soborului, din fata palatului Tol- stoi, este centrul matematic al vechiului oral dela inceputul sec. XIX. Piata Soborului, fostiipiataArmatel Rosii, este locul pe care a lost grandioasa catedrala a orasului, diirdmat5 de bolsevici; ea se vedea de departe din largul marii. Intre anii 1817 si 1859 orasul este declaratporto- franc, epoca de mare prosperitatepentruOdesa.In aceastil epoch' s'a format §i centura orasuluiz numitri sir, Portoifranc. Dincolo de centura s'a desvoltat orasul nou : spre sud, cartierul garii si al vilelor, prelungite pe tarmul marii pe la Arcadia, Langeron, pand la. Fontanul mic i Lustdorf; spre vest, cartierul negustorilor moldoveni, numit Moldoveanca; spre nord-vest, cartierul mun- citoresc Slobodca; spre nord, cartierulfabricilor Perisip. Astazi, portul§iorasul cu suburbanele sale se intinde pe o distanta de aproape 20 kin. in lungul maii. Odesa se infaliseaza ca un oral occidental, cuc1A- diri somptuoase, cu strAzi largii drepte. Orasul, in afard de 40% din populatia sa, n'are nimic rusesc in el si cu atat mai putin bolsevic.In Odesa nu exists nici un monument ridicattailor sau caresr' aminteascil ceva (II-spre Rusia. Ori unde vezi numai statui ridicate per- sonalitatilorstriline" 1). Bolsevicii in5i i n'au ridicat de cat statuia lui Karl Marx. Cei 150 ani de viata ai Odesei se incep $i se termina sub pecete romaneascd: incep cu arhitectul Manole, care face parte dintre ziditorii orasului si cu mitropolitul Ga- 1). N. P. Sniochina: artiroi citat.

www.dacoromanica.ro 188 GEOGRAFIE ITMANA

A ni Biinulescu-Bodoni, care a construit in vremea in- fiintarii orasului prima bisericil a Odesei; §i se termina cu ultimul ajutor de primar, care este un Mecinicov, eoboritor din Spiitarul Milescu. Asttizi Odesa, prin portul siiu incapiitor, prin hinterlandul moldovenesc si bogat ce-1 are si prin multele fabrici existente aci, este chemata sa joace un rol de seamil in noua organizare a Europei. Misiunea sa principa- lki economics i-a caracterizat-o foarte bine Max Eckirl prin vorbele: Odesa, der Brennpunkt des siidrussischen Getreidehandels '). 2. Oceacov. Al doilea port transnistrian almariiNegreeste Oceacovul. E un oras mai vechi si cu un trecut mai gh)- rios cleat al Odesei. Inceput ca cetate genoveza, portu: Lerici era ptizit, inainte de anul 1500, de o garnizoana mold(weneascii. Incilput pe mina Tiltarilor, cetatea Le- rici decade spre a rgstiri modest sub altname Uzit, este Vozia documentelor moldovenesti. El e permanent vizitat de negustorii moldoveni cal; mergeau pe drumul Crilmului, traversandIliinasea" adictt ledisanul. Cucerit de Rusi titre 1800, capita actualul nume de Oceacov. Iesit din axa decirculatie a Rusiei Noui a Caterinei II, care incuraja Odesa, Oceaco- vul se prabuseste. Administratia romaneascii 1-a luat in primire ca pe un biet tiirgusor pescarese cu mai putin -le 4000 loc. - Ca port al Transnistriei romithesti. Oceacovul e chemat sa implineascii o misiune importantii. Prin asezarea lui intr'o posijie- cheie, pe un promontoriu al uscatului, el comanda intrarea $i esirea din limanul Nipru- lui. Limanul Niprului, lat de peste 10 km. stransintre Oceacov si peninsula Chinburn se gfitue reduclindu-se la vreo 3 km 2). Dela Oceacov se poate comanda Nicolae- 1). Max Echert: op. cit. p. M. 2). 0 necesitate organics impune ca provincia Transnistria sa inglobeze si peninsula Chinburn chiar din dreptul meridianului limanului Bugului. Numai stapanind acoasta peninsula pop asigura dominarea in limanul Niprului, poti comanda navigatia acestui mare fluviu si poti asigura functiunile economice ale Bugului; cu porturile anexe: Nicolacv .i Oceacov.

www.dacoromanica.ro A*EZARILE _OMENESTI 189 vul, jar Transnistria orientala intre Tiligul §i Bug constitue un suficient Hinterland pentru exportul de cereale Si deci pentru propa§irea oraplui. b) Orafe le de pe Nistru. 3. Moviklu. Primul ora§ din grupa ora§elor transnistriene de pe malul Nistrului este 11/oviklu/ sau Moghilev. Cuibarit intr'o positie pitoreascil din canionul Nistrului, Movilaul a trait o istorie sbuciumata. Disputat de Poloni, Moldo- veni §i Cazaci, Movilaul ajunge catre1 00proprietate.a lui Ieremia Movila, dela care prime§te §i numele. Dupa moartea voevodului moldovean, ran-lane mo§tenire lui Stefan Potocki, starostele de Brat lav §i ginerele voev:)- dului. Pans a cazut pe mana Ru§ilor, la 1793, a fost un mare centru. comercial §i loc de intalnire a negustorilor greci, armeni §i moldoveni, cari-i formai' populatia, asemenea targurilor comerciale din nordul Moldovei, ex.: Boto§anii. Catre 1800,Movilaul grisdue§tetipografia protopopului moldovean Mihail Strebi( chi, care tiparea carti biserice§ti In limbile rusit, greacii si moldoveneasca Ca lea ferata care-1 leagil cu Barul, iar prin Otaci cu Cernautii, it poate ajuta ca punct de transitare amarfu- rilor. Navigabilizarea Nistrului i-ar da avant, caci in felul acesta ar ajunge punct de interseclie de .axe economice: axa Nistrului perpendiculars pe calea feratil. Dela Soviete 1-am primit ca ora5iudeo-ucrainian cu o populatie de vreo 25.000 loc. 4. Tiraspol. Cetatea Nistrului, cum 1-a numit din gre§alii Cate- rina II, s'a nascut din satul curat moldovenesc, Sucleia; acesta e vechiul nume al ora§ului.Sucleiaa ramas astazi o suburbie a Tiraspolului.

1). Paul Si'W M:Moghilfiul, in Transnistria anJ,nr. 3, Bncu- rept 1941.

www.dacoromanica.ro 190 GEOGRAFIE UMANA

Ora§ complect evreizat sub Soviete, Tiraspolul a Post totusi capitala Republicei Moldovenesti §icentrul vietei romane§ti transnistriene. Chiar si sub bolsevici, aid a pulsat o intensil viatil moldoveneasca, cu editurif de stat, cu teatru moldovenesc, cu institut pedagogic, cu ziare romline§ti. Panil .i strilzile erau scrise In romanc§te, ba chiar cu litere latine. El figura ca centralii a propa- gandei comuniste printreRomani. Comunismuln'a prins, in schimb romanismul s'a Intilrit. otdeauna Tiraspolul, fosta Sucleie, a fostprive- ghiat de Moldova din cetatea Tighinei din fata. Posi(ia centralil fatil de Transnistria, apropierea de Odesa §i legilturile corrode cu restultariivor face din Tiraspol un oras infloritor. De pe acum el este al doilea ca milrime eu cei peste 40.000 loc. alsiii.

5. Ovidiopol. Un alt ora§ cu nume eronat dat de Caterina 11, a§e- zat la limanul Nistrului in fata Cetatii Albe.Originea §i evolutia lui suntin multe privinte asemaniltoare cu Tiraspolul. Ca si Thaspol, Ovidiopolul are acela§ ctitor si s'a nascut tot dintio comuna romaneascil in cazul de fatil, frumosul sat Scurta, devenit ca si Sucleia, la Tiraspol, o simply suburbie a orasului nou infiintat. La 1805, cand Rusii 1-au luat in primire, invatatul rus Paul Surnadrocov stria: locuitorii sunt mai toti MoldovefiiSi Greci, numai putini Ru.i ". E eel mai apropiat oral de Odesa de care-1 despart doar 40 km. si e pe cel mai scurt drum Bucure§tiOde-- sa. De Cetatea Albii II leagil o tale feratil prin Bugaz§i o linie,de vapoare. Celelalte orate depe Nistru sunt:: 6. lanipol. In apropiere de Soroca. Are 7000 loc.

7. Canienca. Are 7000 loc. Ca si Iampolul, Camenca a fostnii- piiditA de Evrei§iUcrainieni.

www.dacoromanica.ro STARTLE SOCIALE 191

8. Rdmni(a (Rabnita). Are 10.000 loc., -Evrei, Ucrainieni,Moldovenisi Rusi.E asezatil in mijlocul unei regiuni intens rom - ne§ti. Mediul romanesc si linia feratil principals Balla- 13511i,prin Rilzeni, ii vor inlesni o usoarA propitsire sub regim romanesc. 9. Dubdsari. Este al treilea ora§ al iransnistriei; are 30.u00 :Loc. si e cel mai romanesc oras al ei. Vadul Dubilsari-Criu- leni este cea mai lesnicioasa legilturape sosea inte ransnistria de nord si Bucuresti, prin Orhei-Chisinrm. O sosea- bung, lungii de 60 km. it leagii de Tiraspol. 10. Grigoriopol. Dupil numele lul Grigore Potemchin. Are 12.000 loc., aproape toti Romani. Moldovenii ii zic Ciorna arme- neascrt, datoritil marelui numiir de Armeni dintrecut, spre deosebire de Ciorna ruseascii sau satul Cerna din nordul Iagorlacului. Impreunu cu Dubiisariiformeaza cele dou6 puncte de targ ale Moldovenilor din romanes- cul judel la Dubilsarilor. c) Orwle din interiorul Transnistriei. Al treilea grup de orase transnistriene sunt orasele din interiorul acestei provincii. Incepand dela nord la sud sunt urmiitoarele:

11. Bar. E cel mai periferic ora§ al Transnistriei, dar si orasul cu cel mai furtunos trecut. In 1452 a fost distrus de Tiltari; e o dovadri a vechimei lui. Acolo a fost sediui unuia din cele mai importante colegiicatoliceiezuite poloneze, unde in prima jumatate a sec. XVII a inviltat cronicarul Miron Costin.Disputat dePolonezi,Turci si Rusi, reuseste pans la urma sil se iudaizeze comblect, ca mai toate orkelele Galitiei si Podoliei. Numilra 20.000 loc. dintre cari 80% Evrei. Se giiseste pe linia feratit Mo- vil5u-Srnerinca.

www.dacoromanica.ro 192 GEOGRAFIE UMANA

12. Tulcin. Sau Tulcea Nourt are 14.000 loc. 13. Balta. Sau orasul luminilor transnistriene" ').Asezat pe rani Codima, a fost infiintat pe la mijlocul sec.XVIII. Rana' la 1793 a fost titiat in douil de frontiera polono-- tura.. Vatra orasului se gaseste pe malul stung al rfut- lui, in Podolia. Targul propriu zis era complect ocupat de Evrei. Pe poviirnisul slang al vAei este cartierul ucrainian, iar pe povarnisul drept, deci in Iedisan, s'a format cartierul moldovenesc 2). Balta a fost sediul singurei misciri nationale a Ro- tnitnilor transnistrieni, pornitil in 1909 de parintele Ino chentie. A devenit un loc de pelerinaj pentru Moldoveni. In legitturit cu aceasta, populatig orasului a variat.In 1904 avea 26.000 loc. Duna ca#iva ani creste pang la 34.000 loc. Apoi pima in 1923 scade la 17.000 loc.. pentru ca 10 ani mai tarziu sa creascAdin nou, atingand 23.000 loc., cu 80% Evrei. Desipentruscurtrt vreme, in 1935 ajunge capitalit a Republicei Moldovenesti. ca o dovadit adusit de Soviete ca se gitseste in mijlocul unei regiuni populate cu Romilni. 14. Ananiu (Ananiev). Sau Targul Nanelui cum ii zic Moldovenii, este un Iiirgusor din cursul superior al Tiligului. Are 18.000 loc. si in afara de Odesa este singurul oral transnistrianin care populatia ruseascil define majoritatea reiativrt. Pe Tanga Rusi, a fostnApildit si de Evrei, Romanii rima- nand In minoritate. Un frumos- viitor apropiat este Ia- tilzit acestui targusor, din cauza regiunei curatsiintens moldovenesti in mijlocul ciireia se afla". 15. Berezovca. Are 6.000 loc.Este nod decomunicatii: .oseaua :gicolaev-Ananiu §i calea feratri Odesa-Vosnesensc. Era 1). Andrei T. Nicutescu: Balta, Bucure.ti 1941. 2). Ca pretutindeni pe Codima, Moldovenii ocupa malul drept al v5ei.

www.dacoromanica.ro N. M. Popp: Transnistria PLAN$A XVi rya

k.11, r"-.:9.2:!',.-,97y4d--17=:-., -.A . At- ,rrbr"."' .71'

X.... ." ; , ,4f(7 :"° e..e .

01".

\ . .a ale;'M..' 1311.e.Th-- :: _cvt A. Olviopol, pe malul sting al Bugului

4- J.

.. 140. ifit

ti-

r .** rai:

- -4%5.; r

B. Sat moldovenesc la est de Bug Siniuhin Brod Clive N. Popp

www.dacoromanica.ro N: M. Popp: Transnistria PLANSA XVII

d 3 99' W''' ti w -1= .; ftK 1

-V 11-1

e't ' 1 p MIMI

'44'

. riAli,zI. 4.1t41k, - 4. s

A. Biserica din Grebene§ti, a§a cum a fost gasita Sept. 1941 Clipu Min. Propag. Nat.

i 1444 e: mg ....0-.

B. Ce a mai ramas din biserica din Conitpol-lOug Foto N. Popp

www.dacoromanica.ro GEOGRAPIA POLITICA 193

G a§ezare evreo-germana, risipita in mai multe palcuri de locuinte pe povapisurile largii viii mli1§tinoase a Ti ligului §i afluenlilor lui. Pe malul transnistrian al Bugului gasim patru ora §ele demne de amintit: Brailov sau Braila Noua, Bra(- lav en '000 loc., Savran cu 9000 loc. $i Gotta.

_CAP vroLuL lY

GEOGRAFIA POLITICA SI A CIRCULATIEI IN TRANSNISTRIA 1) Impartirea administrative. Din punct de vedere politic, Transnistria este un (rout sub administratie romaneascrt, organizat sub forma unui guverniimant civil. Din punct de vedere administrativ, Transnistria este iiiipartitil in 13 judelei 54 raioane sau place.Zoate ju- dejele §i raioanele poarta numele ora§ului sau targului de re§edin(il; exceptie face judetul Jugastru cu re§edin- fa la Iampol (fig. 27). Forma Tram.nistriei a permis ca in nord sa fie un singur judet mare, dela Nistru la Bug: 1. Judetul Movilou Cu 8 raioane: Bar, Tivro, Stanislavcic, Murov-Curilovici, Copaigorod, $argorod, Iari§ev §i Movilclu. Pena la cotul Nistrului dela Molochi§ §i cotul Bugu- lui dela Savran, judetele urmeazii doug &atedouri:Ju- gastru-Tulcin §i Ramnita-Balta. 2. Judelul Jugastru are 4 raioane: Cerneti, Tomas- pol, Crijopol §i lampol-1). 3. Jude(ul Tulcin are tot 4 raioane: SDICOV,Brat lay, Tulcin $i Trostiancic. 4. Jude(ul Ramnita are 5 raioane: Camenca, Coli- ma, Slobodca, Romnita §iBarzu.

1). Subliniat este raionul in care se gAseste resedinta jude- tului care poarta acelas nume.

www.dacoromanica.ro 194 GEOGRAAFIE UMIANA

5. Jude(ul Balta are 7 raioane: Obodovca, Bersad, Cecelnic, Olgopol, Pesteana, Savran si Balta. Transnistria de sud e mai latil; de aceia aici incap ate trei judete intre Nistru si Bug si anume: Dubilsari- Ananiu-Golta, Tiraspol-Berezovca iOvidiopol-Odesa- Oceacov.

taw. TRANSNISTRIA Ns.1 eSt lame, 4 CopargorotkVI I Impartirea Administrative v t 1 4 0 T801 2. 16 Oct. 1941 Ofarforod ®CIA 0 t .^. /7tjA/LC/N larvevfoCernep o z MOT.AU raVecWAV--/-1,.; . CrlUGASTRUp...4.: 00bodovca C AMPOL, Ceefigmi%mac, 0 101gopo? Pejteana ono, 0 ' r .Y..SOROCA o'er_ ,9 1 saTa.n t 0 elC°duna,SALTA ..t...!)'-brfvotOzero ", -----(2-,(§L...... _, ..,_2,....__SLTA ee",- o N a-4,' 0 Yr bra s\-11:babe 1 RAMPUTA44 °W oan ® 4 0r; ..,25frze,n-?ANAMIL, Domigeeea. r"'°Cecc^a\ilVa ea Igtu m Sf fro tic;,,S'.. o 1 oma A 0fle" rbargacurence ORME, D \_44rt o (113 4{-runtsel Pe ti- mostooe s tea vo DUBisAi#4°,9 ,;(% ?BEREZOVCA PetroPerovea0 r^ landau Crigozop, ol.,../ 0 BEREZOVCA OMI51NAU - Tebr ea( Crate nava aye TIDASPOL Varvarovea :44PUSNA TIRASPOL s ettlagoevo 0CE.,q,c, , o r Ot, ye rarem, D E SA Anato TICHINA Sloborta tar. OCEACOV 9.1A, 3ily '' 4 r,. k, e' uca<6,0 4 ODESA 0 25 50 75 100 Km Ofrynill4 CET. ALBA. OVI, IOPO CET ALBA-fa 13easra

Fig. 27.

6. Jude(ul Dubdsari are 5raioane:Cerna, -Ocna, Frunza, Dubeisari §i Grigoriopol. 7. Judetul Anwiiit are 6 raioane: Ananiu, Valearte. ului. Sf, Troi a, Cerneva, Siraevo 5i. Petroverovca.

www.dacoromanica.ro GEOGRAFIA POLITICA 195

8. Judetul Golta are 5raioane:GrivoiOzero 1), Golta, Luba5evea, Vrabiai Doma-nevea. 9. Jude(ul Tiraspol are 6 raioane: Tebrica, Grosul, Tiraspol 2), Rasdelna, Slobozia 5i Salz. 10. Jude(ul Berezovca are 4 raioane: Cantacuzenca. Mostovoe, Berezovca 5i Landau. 11. Jude(ul Ovidiopol, cel mai mic judet al Trans- nistriei, are numai 3 raioane: Bileauca, Franzfeldi Ovi- diopol. 12. Jude(ul Odesa are 4 raioane: lanoN Ca, Blagoevo, Berezanca §i Odesa. 13. Jude(ul Oceacov are 3 raioane: Varvarovca, Ana- tolievcasiOceacov. 2) Caile de comunicatie. Pentru nevoile actuale, caile feratei 5oselele 't rans- nistrith sunt suficiente. Statul roman are de indeplinit in Transnistria oin- treita misiune in legatura cu dale de comunicatie: intai normalizarea tuturor tailor ferate; aceasta prima etapa a a fost aproape integral realizata 3), al doilea repararea foselelor principale,parasite de Soviete intr'o stare de complectil paragina Si al treilea, deschiderea navigatiei pe Nistru fi Bug. In ceiace prive5te soselele, bol5evicii s'au multumit sa construiasca in granit 23 5osele strategice, in vederea atacarii Romaniei, ex.:Nemirova-Movilau tte. Din chiar starea drumurilor se poate deduce di pentru Sovie te, Transnistria era o provincie laterala, marginase, lipsita de alt interes decal cel militar, ofensiv. Repararea dru- muriloreste in curs de efectuare,deoarece5oselele Transnistriei sunt adevarate 51eahuri, drumuri negrE. Cat prive5te navigatia peNistru 5iBug, se poate spune ca Nistrul este navigabil ye intreg parcursul romanese, iar Bugul este navigabil dela Cantacuzenca in jos. 1). Moldovenii spun prescurtat Crivor. 2). Moldovenii spun obisnuit7iriFpolea. 3). Liniile ferate rusesti an tin ecartament cu 88 mm. mai mare ca cel normal.

www.dacoromanica.ro 196 GEOGRAF1E 1.7MANA

Deschiderea navigatiei pe Nistru ar fi pentru Romania mai pretioasa decat este pentru Germania navigatia pe Bin. a) Cai/e /erate. Cel mai Insemnat nod de cai ferate al 1 ransnistriei este Odesa. Poarta de comunicafe a Odesei cu Hinter- landul ei este mahalaua Moldouanca. De altfel pe aici iese din oral si principala linie ferata dubla (lintre Nistru i Bug: OdesaRasdelna (Velizareni)-Barzu-Slobodca- \ apnearca,Smerinca. In luugime de 400 km. (egalil cu distanta Bucuresti-Iasi), aceastA cale ferata dubla merge bulevard prin mijlocul Transnistriei, urmarind cumpiina apelor(Jinjacelor mai marlin5ltimi)sipiiStrandU-se na- ralelacuNistrul ').Aceasta cale feratA e construitil cu ingrijire: perdele de lastaris on de salami tac protective pe ambele piirti ale liniei contra inzapezirii. Prin ea se face legatura directa a 'I ran>nistriei eu Europa centrata, via Liov (fig. 28). Din calea ferata principalii se despart spre vest ,;1 spre e >t toak celelalte linii ale Transnistriei. Palm' linii ferate merg spre Nistru. 1. OdesaOvidiopol: 45 km.; legatura cu Cetatea Alba se face fie cu Naporul peste liman, fie pe bac peste gura Nistrutui intre Carolina si Bugaz. Aceastalinieta- bileste legatura directa cu Galatii. 2. RasdelnaTiraspol: 45 km.; are pod la Nistru. Prin:Fighina stabileste legatura cu ChisinauIasisau Romfmesti Gal* 3. SlobodcaR6amita: 45 kin.; are pod la Nistru, iar prin Razeni face legatura cu 13alti tij la i. 4...nierinea-Bar-Movileiu, 120 km. Are pod la Nistru iar prin Otaci asigurii legatura cu Cernautii. Alte patru linii ferate merg la Bug. 1. Odesa-Berezovca-Cantacuzenca:170 km.(cat distanta BueurestiBrasov). E prima cale -ferata construita in Transnistria; dateaza din 1866. Trece BuE,tul la Vosnesen c si leagfi Ode a de Eli,abelgrad. Din ease 1). 0 caracteristica atailor ferate transnistriene este ca,a- col° uncle se poate, ele armarese eredineios rampant' apelor.

www.dacoromanica.ro GEOGRAFIA POLITICA 19 7

desface oramura:ColosovcaTrihati(Bug): 60 km. Prin Nicolaev, ea asigura legatura cu Crimeia. 2. Borzu-Balta-Golta:. 150 km. Trece Bugulla Olviopol, stabilind legatura cea mai directii intre Ia§i §i Elisabetgrad, via Balta.- 3. Vapnearca----Ullanita: 60 km;are pod la -Bug. Se indreapta spre Ucraina centrals 1).

Bar`

rB vatla , spre 0 25 SO 75 110 Km ,o,Tul_i c in r''Parka., .L.6 e-N 8 Trostinet )11L9 .0tac, spry -F. Oi mpol Ruda S.b pee, < onepropetrovsc 20P01 4k '04. /1/4 SPr tt' Soroca 6 oSOLVIOPOL BA LTA CPIVOI Ozero 5Pe. \'2i 'Ita spre /as; I SQ 8arz 0NANIU Rarnnita 0 oVOSNESENSC 0 Cantacuzenca Orhei Vateallotalut O oDUBASAR1 / 1. 0BEREZOVC Grvorlopol spre e N erso Legenda CHISINAU TIRASPOL NICCLAE Velizarent .915Cale ferata dubla T1GHINA OCEACOV 11=3M, simple ie 0 =.=.m. ingusta Sosea ODESA - Drum modernizat Rauri navigatille ,Ovhdiopol .t.Locul de unde Bugul CET. AL BA incepe a fi navigabil spre Cajal' 17.M-.--Neat3ra Fia. 28. 4. SmeriincaIllovileanca: 30 km; are pod la Bug, iar prin Vinita merge direct spreChiev.Linia directs CernautiChiev trece prin MovilauSmerinca. 1). Din linia principalii se desprinde in Rudnita o cale ferata ngusta, care trece Bugul la Ta*lac. Aici se leaga de o retea Intreagii de linii inguste dela est de Bug.

www.dacoromanica.ro 198 GEOGRAITE UMANA

Transnistria are peste 1200 km. au ferate. Acesto- ra li se mai alfiturfi aproape 450 km. linie Ingusta: Bi- leaucaVigoda in sud, TiraspolGrigoriopol la centru si alte cfiteva Iinii in nord, spre Bug. Majoritatea dintre ele sunt puse in functiune. Transnistriaarecea mai deasa reeaferoviarfi din toata Europa rasiiriteana: 31 km. la 1000 km2. E o relea proportional mai deasa chiar decilt aRomaniei, care n'are decal 29 km. la 1000 km2. b) .ose/e/e. Tot Odesa formeaza si pentru §osele un loc de grupare §i dispersiune a lor. Paralel cu linia ferata principals §i la oarecare departare de ea sunt doua §osele S-N principale; una urmare§te valea Nistrului: OdesaTiraspolDubtisari Ramnitalampol;cealalta deserve§te partea de est a Transnistriei: OdesaCatargi Ananiu BaltaOlgo- polTulcip. Tot dela Odesa mai pleats Inca cloud §osele importante: OdesaBerezovcaGolta, singurul drum modernizat pe distanta mai mare §i OdesaVarvarovca unde, pe bac, se traverseaza limanul Bugului, pentru Nicolaev. Patru poduri de §osea principalA integreaza Roma- niei reteaua rutiera a Transnistriei.Acestea sunt urmatoarele:OtaciMoviliiu, Soroca- lampol(podul dela Cosauti),Criuleni Ifingfi Dubilsari §i TighinaTiraspol (podul dela Parcani). Deacurmezi5u1 soselelor can merg in lungul Trans- nistriei sunt de menhionat patru traverse: 1. illovilauPeceara, in spre Nemirova, pe §oseaua directs CernautiVinila. 2. lampolTulcinBratlav, tot spre Nemirova, pe soseaua directs Ia§iSorocaVinita. 3. RtimnitaBaltaCrivoiOzeroGotta, de unde un drum modernizat duce direct la Chiev. 4. In sfar§it §oseaua cu cea mai vie circulatie:Ti- raspolCatargiBerezovcaVosnesensc. Ea este prelungirea §oselei nationale BucurestiHusiChisinfiu Tiraspol.

www.dacoromanica.ro GEOGRAFIA POLLTICA 199

c) Cdi fluviale. Prin stabilirea suveranitatii romanesti peambele maluri ale Nistrului, deschiderea navigatiei pe Nistru at face din acest fluviu o artery economics de mina intai. In acest caz, navigatia fluvialA romaneasca ar dispune pe hinga Dunare de un al doilea fluviu important atat ca numeroase orase deservite, cat .i ca bogatie a linuturilor pe cari le strabate. Printre raurile ticrainei, Bugul este navigabil dela Vosnesensc in jos. d) Cell maritime. Odesa poate stabili legaturi comode pe mare cu Su- lina de care n'o despart deceit 115 mile sau cu Constanta pang la care sunt 180 mile. Linii maritime plecgnd din Odesa, pot deservi Oceacovul (45 mile)tiNicolaevul (90 mile). e) Cai aeriene. Deocamdata, liniile de navigate aeriana romanesti (LARES) au legat de restul tariff numai orasele Tiraspol §iOdesa. Mai putin de trei ore de sbor to pot purta, chiar pe rute ocolite, dela Bucuresti la Odesa on Tiraspol. Din caile de comunicatie descrise pang aci se poate vedea ca sub raportul circulatiei, Transnstria s'a integrat Inca de pe acum asociatiei celorlalte provincii romanesti, cari graviteaza spre centrul tsrii Bucuregii.

CONCLUZII GENERALE SIGEOPOLIT ICE

Lupta pentru desrobirea brazdeironmine>tidela rdsdrit s'a terminal. Lupta pentru asigurarea desvoltdrii noastie coptinuei".Acesta era coprinsul comunicatului marelui cartier general roman din 25 Tulle 1941 dupa ce Romanii se ggseau din nou stapani pang la Nistru. El exprima insa si prima concluzie geopolitics asupra rosturilor romanesti in Transnistria: noi nu putem consoli,da si cisigura rdsdritul #aril deceit de dincolo de Nis- tru. Transnistria se incadreazain spatiul nostru vital. Istoria sta.' martora: noi n'am putut fi stapani pe Moldo- va intreaga deceit atata vreme cat sau noi controlam tinu-

www.dacoromanica.ro 200 GEOGRAFIE UMANA turile transnistriene, sau dincolo de Nistru nu se grisea nici o putere organizatri. Dar Transnistria nu e numai spaliu vital, ci si spa (iu etnic romfinesc. Cine ne mai poate contesta azi pe te- meiuri objective ca not nu suntem primii sositi in Trans- nistria, deci cei mai vechi aci? AstAzi ntj se mai pulse problema Romani lor pfinil la Bug care trebue inteleasil dela sine, ci se pulse problema Romani lor rilsfirati dincolo de Bug 1). In acest sens ne-am exprimat si cu un alt prilej, scriind intre allele urmatoarele: La riistirit de Nis- iru se constatil marl miscriri de populatie; ele constituiau caracteristica regimuluisovietic si sefilceau cu !,copul de a amesteca si uniformiza pe locuitorii uniunii.In retragere. trupele rosii au luat cu ele foarte multi populatie; credinciosii regimului au fugit singuri; ceilalti au fost ridicati. De aceia, prin sate nu vedeai (in August si Sep- tembrie 1941) decat aproape exclusiv femei, copii din cei mici si ceva lAtrani. Soselele Transnistriei erau pline de bejenari si prizonieri can mergeau spre satele lor. Some- lele sovietice aveau aspectul unor furnicare pe care mi- sunau fiinte can veneau de obicei de foartedepartesi mergeau spre destinatii de multe on necunoscute. Foarte multi se duceau dintr'un loc in altul in virtutea unei iner- tii a misciirii" 2). Concluzia de Eras era urmatoarea: Pala de inertia miscarilor de populatie din teritoi file dela est de Nistru ar trebui procedat de urgentil la mutarea populatiei moldovenesti din spatiul Bug Nipru, in Transnistria, corn- pensatti de transplantarea benevolii a Ucrainienilor din Transnistria dincolo de Bug" 3). Aceastri operatie se pu- lea si se poate inch face cu loath inlesnirea, dacil

1 ) . Onistfor Ghibu: Hoinfinii de dincolo de Bug, Transnistria an, 1, nr. 18, liueureti 1941. 2). Extras din raportul inaintat la 1 Oetombrie 1941 d-lui Prof. (i. Alexianu, guvernatorul Transnistriei. 3). Aceliiraport.

www.dacoromanica.ro CONCLUZLI 201

tinem seamy de insasi dorinta fiber exprimata a Molcio- venilor de dincolo de Bug 1). Utilitatea gruparii populatiei au inteles-o Germanii, din primul moment. In comunele din Transnistria, soco- tite comune germane, deci cu majoritatealocuitorilor Germani, toti cei de alter origine etnicA anfost indepAr- tali. Pe de alter parte, Germanii cari formau minoritate in alte sate, au fost adusi in satele nemtesti. Tot asa se pro- ceda chiar §1 impotriva vointei locuitorilor; ex.: schimbul (le populatie al locuitorilordintre comuneleSaichi si Andreasovca, din jud. Tiraspol, s'a Meta fara asentimen- tul celor in cauzA, totusi s'a facut, §i ih modul acesta, ostazi, in Transnistria, comunele decretatecomunitati germane sunt 100% germane.Astfel grupatd,nevoile populatiei tale sunt mult mai usor de urmrtrit, iar purita- tea de rasa si integritatea etnica mult mai usor de asigu- rat. Numai astfel populatia germanA nu poate suferi nici o influents strainer daunatoare. Exemplul dat de Germani trebue sa fie pilduitor, iar ca procedeu optim de urmat pentru strangerea gramilgioarA" mai ales ciind e do- ritA de cei in chestiune a tuturor RomAnilor transnistrieni in spatiul dintre Nistru si Bug 2). Oare existenta bimilenara a unui popor inteun tinut nu este suficientA pentru a indritui pe acel popor sa sta- paneascA (inutul? Oare aceasta nu i-ar ajuta la concuren- ta cu un alt popor cAruia, deli pripasit mai recent, i s'a inlesnit totu§i o desvoltare mai viguroasA prin impreju- rAri politice mai favorabile? Pusa intrebarea deschis: cui i se cuvine Transnistria? RAspunsul este: Ucrainizarea nordului Bucovinei in cei 175and de stapanire austriacei nu indrituesc pe Ucrainieni la stApa- 1). SA ne grainagioara", cum atatdepitorese se exprima Nloldoveanu(Ion Paierele din comuna Rahova de dincolo de Bug, sau sa firn cu Romania", cum cerea oastei romanesti mos Gheorghe',vrem Caphatut dintr'un sat (Dunfirea-Dunaevca) dela marea Azov (pentru partea din urina, cf. N. P. Smochina: In slujba Trans- nistrici, Transnistria, an. I, nr. 18, Bucuregi 1941). 2). Tinem ea tii pe aceasta cale sfi aducem multuinirile noastre cele mai vii in deosebi d-lui Col. P. Georgescu, prefectul jud. Tiraspol, care cu multi bunavointa ne-a pus in dispozitie toate datele culese de D-sa in primele luni ale sosirii1) -sale in fruntea ju- detula) ce ciirrnue5te.

www.dacoromanica.ro 202 GEOGRAFIE UMANA nirea Bucovinei. Tot asemeni nici ucrainizarearansm- striei in cei numai 150 ani de striplinire ruseasal nu i-ar indreptiiti sh o revendice. Dar in discutie s'au bilgat §i Ru§ii! Ei nu cunt nici cei mai vechi, nici cei mai multi. 150 ani de istorie con- temporanh nu prescriu 2000 ani de traireneintrerupta pe un piimant. Doar Rusii au atins Pacificul cu 50 ani mai nainte de a fi ajuns la mares Neagh! ') E aceasta o realitate ce nu poate fi desmintitii! Deci nici drepturi into rice, nici drepturi etnice; atunci pe ce se intemeiazil pre- tentia sovietica? Numai pe forta pumnului? Chiar pentru un necunoscator al problemei, Trans- nistria poate fi push in discutie ca o chestiune romano- ucrainianii. Pe Ru§i sau Soviete in nici un caz nu-i pri e§t e Strilmosii Daci §i Romani ai Romanilor au stapanit §i trait pe aceste plaiuri transnistriene. Sosirea noastril, a Romanilor caci not nu ne-am nascut aci s'a facut mai tarziu, decal epoca de formare a poporului roman. Vatra strAromanil nu se intinde 'Ana in Transnistria. Ea se intindea mai mutt in partea vestica a teritoriului locuit actualmente de Romani. Pivotul poporului roman ramon Carpa(ii. Noi din Carpati ne-am putut intinde mai mull sau mai putin asupra spatiilor pericarpatice, am putut inainta, on ne-am putut retrage, dar din Carpati niciodata nu ne-am mi§cat.Inevolutiasa ca popor, nui poate ne-am retras din campia Tisei pe care o ocupam in primele secole ale miieniului al doilea al erei crestine, dar am inaintat spre est, dincolo de Nistm. Acest proces 1-a realizat §i aproape in aceia§ vreme §i poporul german. In trecut, Germanii ocupau tot estul Frantei in schimb la rilsrtrit deBerlinerau Slavii; Leipzig, Breslau, Dresda pentru nimeni nu mai con.stitue o surpriza stirea ea la inceput au fort orase slave. Cu vremea Germanii aupierdutteren inFranta

. Max Friederichsen: op.cit. p. 35.

www.dacoromanica.ro CONOLUZII 203 orientala, cil§tigand in schimb la rilsarit panes dincolo de Posen §i Cracovia. Aceste fenomene de translatie etnica se oxplica iit primal rand in functiederaportuldintredesimea populatiei capacitatea de productie (indicele de ferti- litate) al solului. Dupes cum miezul vetrei stragermane nu s'a nu- cat niciodata dintre Rin §i Elba, tot asemeni nici miezul vetrei staromane n'a suferit deplasilri din cununa Car- patilor. Orice infiltratii etnicetarzii nu potdesfiinta specificul etnic al autohtonilor,§iacesteafieelein Transilvania, fie in Transnistria. Graitoare cunt cuvintele lui G. M. Murgoci: In vara anului 1918, la stransul fanului, taranii Moldo- vei au observat cu surprindere ca fanul for continea o mul- time de flori necunoscute. Aceste flori au rasarit din semintele pe cari le continea nutretul adus anul trecut, din stepele Rusiei .i ale Asiei, pentru caii Cazacilor de pe frontul roman. Flori curioase, flori ininunate, flori stranii. Semanate de 1ntamplare, ele s'au desvoltat, fiind hra- nite de bunul paniant al Moldovei. Prin aceasta au modifieat ele oare caracterulflorei -moldave?" Dupa anul 1600, cand s'a pornit seria colonizarilor romane§ti in Transnistria, suprapuse Romanilorpre- existenti, Transnistria a inceput sa joace pentru Romani rolul jucat de Lumea Nouil pentru Spanioli§iAnglo- Saxoni. Panes §i graiul moldovenescdinTransnistria, in comparatie cu eel din restul Moldovei, a suferit o esvo- luttie aseman'atoare graiului spanioli englez din Virile de ba§tina din Europa. Transnistria este pilmant romanesc sprijinit pe via- tareninineasca.i istorie romaneasca.Drepturi istorice $ietnice avem. Necesitati vitale §i politice exists. Nimic nu ne impiedeca de a consfinti prin suveranitatepoliti- cao realitate istorica .i etnica. Credincio§i intr'o dreap- taortinduirea continentului nostru dupa incle*tarea din actualul rasboi, Romanii paesc inainte pe drumul tra- I). In traducere dupa G. M. Murgoci: La population de In Bessarabie, op. cit.

www.dacoromanica.ro 204 GEOGRAFIE UMANA sat de misiunea istoriciiharrizitaRomaniei in rolul de strajer al Europei, de aparator al virtutilor crestine $i at patrimoniului cultural european. Nistrul, in nici un caz nu poate fi o granita de rasarit a Romaniei, dupa cum el nu este nici granita a Eu- ropei. Din potriva, Nistrul, e un ax prin mijloculunei regiuni naturale; ei polarizeazii si populatia Si bogatiile de pe cele douil maluri ale sale; el uneste. nu desparte. Axul central at spatiului unitar Siret-Bug it formeaza Nistrul sau Rinul romanesc (intocmai dupii cum Rinul este un adevarat Nistru german). ceiace Rinul represinta,pentru germanism este Nistrul pentru romanism. In a- celas pericol in care s'a aflat rasa germanica la apus le Rin, a fost ba Inca mai mull in pericol neamul moldovenesc la rasarit de Nistru. Dar nu numai din punct de vedere rasial. cat mai ales fizic, Nistrul are mart ase- rnanari cu Rinul. Valea Rinului din podisul renan prea putin se cliferentiaza de valea Nistrului in platforma podolica. La Nistru cai la Rin, aceiak; vale adanca 5i gii- tuita, siipata in strate orizontale despicand aceias zona de dealuri netezite pe ambele maluri. Viile §i pometurile din valea Nistrului sunt aidoma celora din valea Rinu- lui. Panscetatile Rinului apar sub aceias forma la Nis- tru. In fine aceias populatie germanade o parte si de alta a Rinului, si aceias populatie romfmeasca de 0 parte si de alta a Nistrului. Transnistria nu represinta altceva pentru Romani decal o mama orientala a romanismula Din Transnis- tria se apara nu numai Romania, ci insiisi culturatici- vilizatiaeuropeana.Intr adevar, Transnistria este si trebue sa ramana bastionul de straja in rasarit $i linia In- taia de aparare a Europei. Transnistria, aceasta mama romfineasca in rasarit, trebue sa fie puss in masura de a-si valorifica aceasta misiune de cetate deprotectiea neamului romanesc Si prin el a intregei Europe. 26. VI. 42.

www.dacoromanica.ro BIBLIOGRAFIE

GENERALITATI 1. H. Lautensach: Landerkunde, Gotha 1926. 2. P. Camena d'Aimeida: Russie d'Europe, Geographic uni verselle, tome V, Paris 1932. 3. Max Eckert:Neues Lehrbuch der Geographic, II. Teil, Berlin 1933. 4. Max Friederichsen; Das europaische Russ land, Handb. d. geogr. Wissenschaft. Potsdam 1933. 5. Giorgio Pulle. Unione SovieticaRussa,Geografia uni versale, II Torino 1935. 6. V. Mihailescu: Romania, Geografia fizica, Bucuresti 1936. PARTEA I 7. A. von Schweiger_Lerchenfeld: Zwischen Donau and Kau- kasus, Wien 1887. 8 N. Sokolow: fiber die Entstehung - derLimane Sildruss- lands, Mem. du Comae Geol. vol. X. St. Petersburg 1895. 9, C. Bratescu: Limanul Mangalia,Bul. Soc.Reg. Geogr. torn. XXXVI, Bucuresti 1915. 10. Ludomir Sawicki: Sur la stratigraphie du loess en Polog_ n.e, Krakow 1923. 11. T, Porucic: Lacurile sarated,in sudul Basarabiei, Bucu rest1924 12. S. von Bubnoff:Geologic von Europa, I-er Bd., Berlin 1926. 13. E. de Martonne:La Pologne,Geographic universelle, tome IV, Paris 1930.

www.dacoromanica.ro 206 BIBLIOGRAFIE

14. Th. Vgscantanu: Silurianul din basinul moldo-podolic, An, Inst. Geol. vol. XV, Bucuresti 1930. 15. Max Friederichsen: Po len, Handb. d. geogr. Wissenschaft, Potsdam 1933. 16. Gh. I. Nastase: Valle submarine ale Dunarii, Cogalnicului, Nistrului si Niprului, Bul. Soc. Reg. Geogr. tom. LIV, Bucuresti 1935. 17. I. Popescu-Voitesti: Evolutia paleogeografica a Pamantu- lui Romanesc, Cluj 1936. 18. Nicolae M. Popp: Congresuldela Soroca,Bul. Soc. Reg. Geogr. tom. LIV, Bucuresti 1936. 19. Nicolae M. Popp: Din morfologia Carpatilor polonezi, Bul. Soc. Reg. Geogr. torn. LIV, Bucuresti 1936. 20. G. Valsan: Nouvelle hypothese sur le delta du Danube, Conga. Intern. de Geogr. tome II, Varsovie 1936. 21. Fr. Machatschek: DasReliefder Erde, I-erBd., Berlin 1938. 22. C. Bratescu: Contributiuni la cunoasterea vaii Nistrului, Bul. Soc. Reg. Geogr. torn. LIX, Bucuresti 1941. PARTEA II_a

23. Nicolae Costin: Letapisetul Moldovei (16621711), ed. M. Kogalniceanu, I, Bucuresti 1872. 24. St. Rudnicki: Ukraine, Land and Volk, Wien 1916. 25. G. M. Murgoci: La populationde la Bessarabie, Paris 1920. 26. Mara N. Popp: Contributiunila viata pastorale din Arges si Muscel, Bul. Soc. Reg. Geogr.tom. LII, Bucuresti 1933 27. Paul Miliukov: L_ a politique exterieure des Soviets, Paris 1934. 28. Nicolae M. Popp: Romanii transnistrieni si Republica Mol_ doveneasca, Giurgiu 1935. 29. I. 0. Borisiuc si P. V. Mamaev:Moldova Sovietica, Ti- raspol 1938 30. 44' V. Sestacov: Cursul scurt al Istoriei Uniunii R. S. S., Tiraspol 1938. 31. G. Bezviconi:Roirea familiiaor romanesti peste Nistru, Cetatea Moldovei, an. II, Iasi 1941. 32.$t.Ciobanu: La Bessarabie, Bucarest 1941. 33. Paul St.Iliin:Transnistria si Ucraina, Bucuresti 1941. 34. Andrei T. Niculescu: Balta, Bucuresti 1941. 35.I. Nistor:Ucraina in oglindacronicelor moldovenesti, An. Acad. Rom. torn. XXIV, Bucuresti 1941. 36. Nicolae M. Popp: Fruntaria ae rasarit si miaza_noaptes. Bucuresti 1941.

www.dacoromanica.ro BIBLIOGRAFIE 207

37. N. Al. Raclulescu: Republica Moldoveneasca. Revista Geo- grafica, an. IV, Bucuresti 1941. 38. Gh. P. Grintascu: Viata romaneasca in aatele dintre Nistru si Nipru, Moldova Noua, vol. VI, Bucuresti 1942. 39. Gh. I. Nastase: Romanii si Ucrainenii, Viata Basarabiei, Bucuresti 1942 40. Nicolae M. Popp: Romanii din Basarabiasi Transnistria, Bul. Soc. Reg. Geogr. torn. LIX, Bucuresti 1942. 41. Al. N. Smochina: Componenta etnica a Republicei Moldo- venesti, Moldova Noua, an. VI, Bucuresti 1942. 42. N. P. Smochina: Die Rumanen zwischen Dnjestr and Bug, Moldova Nowa, an. VI, Bucuresti 1942. 43 Aurel V. Sava: Documente moldavenesti privitoare la Ro_ manii de peste Nistru, Moldova Noll& an. VI, Bucu- resti 1942.

www.dacoromanica.ro CUPRINSUL Pag. PARTEA I. GEOGRAFIA FIZICA

Introducere 3-4 Cap. I:Tectonita 5-11 Cap. II:Consfifufla geologica, structure 12-16 Cap.III:Morfolog:a 16-48 1. Genera Milli 16 2. Valea Nistrului 30 3. Valea Bugului 38 4. Tannul Marii 42 Cap. IV:Evo lutia paleogeografica 49-58 Cap. V: Clime 58-65 I. Generalitati 58 2. Temperatura 59 3. Vanturile 62 4. Precipitatiile 63 Cap. VI:Hidrografia 65-78 1. Basinul Nistrului 66 2. Basinul Bugului 68 3. Domeniul limanelor 73 Cap.VII:Vegefedia 78-86 I. Genera Mali 78 2. Zona stepelor 80 3. Zona stejarului 82 4. Zona silvo-stepei 83 5. Zona luncilor 83 Cap. VIII: Solari 86-90 Cap. IX:Begat' ile solului 41 subsolulul 90-92 Concluzii de geografie fiziat 92-94

www.dacoromanica.ro PARTEA H. GEOGRAFIA UMANA Pag. Introducere 95-96 Cap. I: Populatia Transnisfriei 96-120 1. Numar si desime 96 2. Modal de grupare 97 3. Compozitia popula(iei 98 4. Fazele de populare 105

Cap. II: Romanii transnist ieni 120-140 1. Num'ar 120 2. Distributia Romilnilor dintre Nistru si Bug 127 3. Distributia Bomfinilor de dincolo de Bug 137 4. Roinfinii din (:rimeia si dela marea Azov 139

Cap. III: Dovezi istorice 4i geografice despre enteric- Mateo Romanilor in Transnistria 140-144 1. Dovezi geografice 141 2. Dovezi istorice 143

Cap. IV: Relatiile politice ale Romanilor la est de Nistru 145-152 Cap. V: Ctitorii romanestir la est de Nistru. de Bug. de Nipru 152-154 Cap, VI: Romanii In viata culturalaCISOCiOla a Rustei 154-157 Cap.VII: Sterile sociale din Transnistriis 157-165 Cap.VIII: Asezarile omenesti: sat si oras 165-193 . Satul romanese 166 2. Din viata Romanilor transnistrieni 172 3. Satul german 17 4. Satul slavo-turanic 181 5. Orasul transnistrian 184 Cap. IX: Geografia politica si a circulafiel in Trans. nistria 1931 -199 1. Impfirtirea administrative 193 2. Calle de comunicatie 193

Concluzii generale si geopolltice 199-204 Bibliografie. 205-207

www.dacoromanica.ro DE ACELAS AUTOR:

1. Minorifafeo roman° ulbanez6 din Jugoslavia,Bul. S. R. Geogr. tom. LL Bucuregi 1932. 2. Romanii fransnistrieni si Republica Moldoveneascii,Giurgiu 1935 (epuizat). 3.Consideratiuni efno - demografice asupra pOpulatiei Romaniei,Bueu- Tegi 1937 (epuizat). 4. Despre i oti Ramona din Maramures,Convorbiri Literare, an. LXXI Bueuregi 1938 (epuizat), 5jL'evoluzione delo frantiera occidentale, 1900-1930,Bueure0i 1941. 6. Romani; din Raney! occidental,Timoeul, an. VIII, Bueure§ti 1941. 7. Fruntaria de reisiirif si miazi noapte.Dacia, nr. 7-8, Bueure§ti 1941. (epuizat). 8. Romani! din Craina,Timoeul, an. VIII, lineureti 1941. 9. Craine, o verigi a spatiuluietnic romonesc,Rev. Geogr. an. IV. Bneure§ti 1941r 10. Romani' din Basarabia si Transnisflia, Bul. S.R. Geogr. tom. LX, BucureW 1942. 11. Invatim6ful geografic la Soviefe,Rev. Geogr. an. V, Bucure§ti 1942, 12. Populatia Banafului- In timpul lui losif II,Timi§oara (sub Aipar).

www.dacoromanica.ro IMPRIMER IILE SOC. NATIONALE DE EDITURA $I ARTE GRAFICE DACIA TRAIANA" BUCUREFTL STRADA SARINDAR Nr. 54,9

Tiparit in ziva de 20/II

www.dacoromanica.ro ; ..., ' g . 8. ..,; ,' -; ,,,, , BIBLIOTECA REVISTEI M OLDOVA NOU A"

. :4 . V . . . p PUBLICATII APARUTE : .. r p. . Nr. 1 N. P. Smochina §i Diomid Strungaru:Carlea Moldovanului pe i anul 1943.

Nr. 2 Dr. Nicolae M. Popp: Tansnistria. Ineereare of r de monografie regionals.

N 8 - LEI 300 11 % .

> ij ti1130

REDACTIA: BUCURESTI, STR. NICOLAE GOLESCU Nr. 14 TELEFON 3.99.45 '