Diaconescu E. Românii Din Răsărit – Transnistria. 1942
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
EMIL DIACONESCU ROMÂNII DIN RAsARIT - TRANSNISTRIA - • - I A SI - INSTlTUTUL DE ARTE GRAFICE ŞI EDITURĂ ATH. GHEORCHIU -I942- www.dacoromanica.ro ROMANII DIN RASARIT TRANSNISTRIA - www.dacoromanica.ro EMIL DIACONESCU ROMANII DIN RASARIT TRANSNISTRIA - IASI- 1NSTITUTUL DE ARTE GRAFICE $1 EDITURA ATH. GHEORGHIU 1 9 4 2 - www.dacoromanica.ro PREFATA La rascrucea drumurilor, intre apus sirascirit, poporul roman, assezatIn calea tuturor rautatilora, a lost mutt mat primejduit in existentalid,de statele cresline protectoarea decat de barbarii pagania. Indeosebi intarireaimperiului moscooit si amestecul farilor in politica continentaM, au cons% tituit pentru not o permanents priinejdie. Turcii nu ne=-,au dis% local, in creme ce Rust( au robit mereu suflet si pcimant rop. manesc, intai pans la Nistru, apoi pans la Prat; iar bolyeoicii proectau sa treaca si mai departe. Lupta biruitoare, pe care cu marl sacrificiide sange o ducem in rasa 1.14 este o lupM nu numai pentru eliberarea pao mantului stramossesc si inlaturarea nelegiuirei comisa de U. R. S. S., prin forta, in vara anului 1940, ci 51 pentru asigurarea existentii noastre ca neam ; continuand totodata si traditia de lup.= Mtori pentru apararea cioilizatiei europene, aici la ppoarta ino oaziilora.In oecinatatea Rusiei Sooietice, care, in atitudinea ei politica, nu mai recunostea nici un let de tratatesiacorduri Internationale, probtema care se punea pentru not era cu adeo . °drat: a fi sau a nu fi. Dar armatete noastre oictorioase au desrobit si dincoto de Nistru sate de mii de Romani, careosi duceau catoarut oietii sub carmuirea bolseoica. Transnistriapamant romarzesc este astazi o realitate politica, iar Motdooenii din hotarele acestei prooincii se pot bucura si ei de soarete libertatii. Imprejurarile ne ingaduie sa cunoastem mai de aproape si trecutut for sbuciumat, pe care dupii mijloacele bibliografice ce leoam putut aoea la indiimana, asupra acestui capitol din istoria Europei sudestice,it expun in stadiat de fad, intr'un tot unitar. E un inceput, un drum deschis ;completari pot www.dacoromanica.ro 6 Deni ; totu§i cele ce urmeazd constitue nediscutat temeiul stapdni- rei noastre pana la Bug. Cu atelt mai mutt, cu cat carmuirea romaneascd, sub steagut Domniei tanarului nostru Rege, M. S. Milzai I, grin Conducdtorul Statului d. Maresat I. Antonescu, reintregitorut iarii, si Guoernatorut Transnistrieid.prof:G. Atexianu, constitue cea mai categorica afirmare apredniciel romilnesti. Lucrarea de faM apace sub auspiciite Gunerncimantutui Transnistriei, cu spiVinut ditui pro! G. Atexianu, airuia#1 aduc cele mai atese multdmiri. EMIL DIACONESCU IAASeptembrie 1942. www.dacoromanica.ro INTRODUCERE SPATIUL TERITORIAL AL POPORULUI ROMAN In mod obi§nuit Romanii au considerat ca hotarul for etnic s'ar opri la Nistru. In acest senz a fost facuta §i toata educatia poporului roman, uitandu-se imprejurarile istorice§i multimea Romani lor aflati dincolo de aceasta apa sub stapanire straina. Tarile Romane, care au constituit in trecut zagazul de aparare al cre§tinatatii impotriva valului de barbarie, ce, dinspre Rusia, a primejduit secole de-a randul continentul nostru, s'au desvol- tat in anumite granite. Mare le Voevod al Moldovei Stefan, cu viziunea lui clara asupra viitorului, scria in 1475 catre crestinii din apus ca. daca aceasta Poarta ar fi perduta de mine, toata cre§tinatatea va fi amenintata" ; definind astfel pozitia poporului roman aici, in rasaritul Europei. Mult mai tarziu, in vremurile apropiate de not dela Nis- tru pan'la Tisa" canta §i poetul concretizand in versuri nu nu- mai durerile §iaspirgiile neamului romanesc ci§i conceptia deformata asupra intinderii spatiului rasariteanal Romani lor. Dar dincolo de aceste limite erau §iatunci,casi mai tarziu, numerosi Romani. Este drept ca imprejurarile politice ne-au fostdefavora- bile multa vreme §i n'am putut macar sä ne nurnaram. Totusi cunoastem catsuflet romanesc traeste dincolo de granitele noastre politice. In schimb, vecinii no§tri au fost mult mai agre- sivi, ei au pretins mereu pamant §isuflet romanesc. Datorita lor, Transilvania secole de-a-randul nu s'a putut integra Statu- lui roman, Basarabia §i Bucovina au fostinrepetateranduri cutropite de stapaniri straine, Banatul,de§i constitue o unitate geografica, a fost totu§i impartit spre a se satisface pretentiile www.dacoromanica.ro 8 Sarbilor, care in 1919 au uitat cu totul ca in granitelefor au sute de mii de Romani, supusi unei intense actiuni de desnatio- nalizare ;siin sfarsit Darstorul, vechea cetate dun.reana a lui Mircea cel Batran, si alte parti dobrogene, azi nu se mai afta in granitele Romaniei. Fara a afecta tendinte imperialiste, trebuie. totusi,cu ne- cesitate pentru noi, pentru generatiite viitoare, casi pentru ata- tea suflete de Romani de sub stapaniri straine, sä privim rea- litatea etnica §iistoricain fatssisa ne afirmam drepturile noastre integrate adunand ppe toff Romanii in patria romance. Si aceasta intru cat, spre deosebire de Unguri, Sarbi, Bulgari, Ru§i sau Ucraineni, Romanii sunt singurii bastinasiaitinutu- rilor pe care le locuesc, ei nu le-au uzurpat dela nimeni si n'au razbit cu forta in tara pe care o stapanesc. In 1896 Ungurii au sarbatorit un mileniu de cand s'au stabilitin Europa, Sarbii, apoi Bulgarii au patruns in Peninsula Balcanica dupa sec. VI, iar Rusii ajung la Bug in 1774 si la Nistru abia in 1792. Sin- guri Romanii sunt in aceasta partea continentului,care n'au cunoscut alts patrie de cat aceia in care se gasesc pang. astazi. ()daft cu rAzboiul impotriva Rusiei Sovietice, armatele ro- mane, in inaintarea for dincolo de Nistru, au intalnit numeroase asezari moldovenesti, care asteptau clipa eliberarii for de sub tiranica stapanire sovietica. Acesti Romani au fostsemnalati Inca de Dim. Cantemir, care scrie despreei ca hindtraitori despre Nistru" ca fara sarna multe rusesti cuvinte in limba romaneasca amesteca, precumsiastazi sa vede" 1). Mult mai tarziu, prin 1883, Teodor T. Burada 2) a calatorit in gubernia Cherson" si mai pe urma in gubernia Kamenitz- Podolsk" cer- cetand numeroase sate romanesti, intalnite incale,cu graiul, obiceiurile, muzica si poezia populara, gospodaria si tot ce in- tereseaza viata materials si spirituala a acestor Moldoveni. T. T. Burada face constatarea plind de interes cä sub numirea de Moldooecina inteleg Romanii din acele parti,pe Romanul in genere, care denumire..ei nu o intrebuinteaza". Dupa revolutia din 1848, scriitorul Cezar Boliac in Che- 1) D. Cantemir, Hronicul vechimei a Romano-Moldo-Vlahilor, A. R. Bucureti 1901, pp. 363-364. 2) Teodor T. Burada, 0 c1ldtorie in satele moldovenesti din guber- nia Cherson, Iasi 1893, p. 3. Id. 0 cdldlorie la Romdnii din gubernia Kanze- nitz-Podolsk, in ArhivaIasi, an. XVII, 5906, no. II, pp. 536-541. www.dacoromanica.ro 9 marea" lui adresata tuturor Romani lor,din Dacia, Panonia, Iliria, Moesia, dela Pind §idin Carpati, scria aceste versuri destul de stangace dar semnificative : Lasali plugul, pastoria, Si la arme Ara sculati... Caci e ora de'nfratire Si stindardul de unire Chiama.'n campul lui Traian. Sa-alergam cu mic cu mare Sa sdrobim al nostru jug Sa ne facem tarn tare Tisa, Istrul panla Mare, Dela Mare'n sus pe Bug. El preconiza atunci ca Romani sa se uneasca cu Polonii, cu Italia §i chiar cu Ungurii, ca sa lupte impotriva Ru§ilor, considerati de el ca Vandalul Europei" '). Prezenta Romanilor in spatiul rasaritean este semnalata §i in Memoriul prezentat la Conferinta de pace dela Paris, de care delegatia romans, in ziva de i Februarie 1919. Inacest Memoriu se precizeaza ca daca arfichestiunea sa se aplice cu o rigoare absoluta principiul grupuluilinguistic§ietnic, Romania ar fi trebuit sa reclame, fara posibilitatea vreunei con- testatii, unirea sutelor de mii de Romani de limbs,de mora- vuri si de suflet, care locuesc in grupuri compacte malul stang al Nistrului §i dincolo de Bug, pana la Nipru. Ea ar fi trebuit sa revendice sutele de mii de Romani asezati dincolo de Du- nare, in Serbia, intre vaile Timocului si Moravei, mai mult de o suta de mfi pe malul bulgaresc al Dunarii, satele romane§ti imprastiate in campia ungureasca pana la Tisa, inmai multe provincii ale Tarilor si pana in departata Siberie. Ar fi trebuit deasemeneasa-siaminteasca de existenta vechilor populatii ro- mane§ti salasluite in inima insa§i a PeninsuleiBalcanice... Ro- mania insa nu cere intrarea in unitatea romaneasca a tuturor acestor populatii de dincolo de Dun'are, de Nistru sau de Tisa, nici chiar a acelora de care nu edespartita decal de cursul unei ape...". Delegatia romans infatisa astfel realitatea etnica a 1) Cesar Boliac, Meditatii ,si Poezii, Bucuresti 1915, pp. 295-30o. www.dacoromanica.ro 10 poporului roman, totu§i nu pretindea in interesul pacii"inte- grarea tuturor Romanilor in cuprinsul Statului national roman. Era poate o grepla, dar a§a erau imprejurarile atunci. Preocupati, apoi, numai de interesul pace am uitatpe Romanii din State le vecine, in timp ce aceste State nu scapau nici un prilej spre a-si formula revendicgri nedrepte asupra te- ritoriului Romaniei. Dupg isbucnirea razboiului impotriva Rusiei Sovietice§i cucerirea teritoriului de dincolo de Nistru §i Bug, Romanii din spatiul rasgritean incep sa preocupeatatcercurile politicesi stiintifice dela noi, cat si cele straine.Numeroase articole§i studii au aparut in reviste si in presa zilnica, datorite cerceta- rilor pe teren si studiilor izvoarelor istorice. S'au fa'cut§idi- verse comunicari in cercuri §tiintifice asupra acestor Romani, care multa vreme au fost sub stapanirea moscovita 1). Urma§i ai stravechei populatii thrace din aceste parti,ei reprezinta traditia unei stravechi civilizatiisiprintein§ii s'a mo§tenit dela Thraci folklorul sudestului europeansimulte denumiri toponimice, pand departe in stepa rasariteana. Romanii infaliseaza deci o permanents istorica,fats de triburile migra- toare de barbari, si cu atat mai mutt sunt indreptatiti deci sa sta.- paneasca teritoriul pe care-1 populeaza. 1) Vezi ziarele si publicatiile zilnice si periodice germane : VUlkischer Beobachter, MUnchener Neuste Nachrichten, Der Angriff,Berliner Boersen Zeitung, Sud-Ost Echo.