Dacoromania Buletinul „Muzeului Limbii Române"
UNIVERSITATEA „VICTOR BABEŞ", CLUJ DACOROMANIA BULETINUL „MUZEULUI LIMBII ROMÂNE" DIRECTORI : V ST. PASCA şi E. PETROVICI VOLUMUL XI 19 4 8 TIPOGRAFIA „CARTEA ROMÂNEASCĂ" CLUJ PE DRUMURILE DICŢIONARULUI PROBLEME DE SINTAXĂ!: CONJUNCŢIILE ŞI INTERJECŢIILE DE, CA ŞI CĂ, DACA Şl DEC. N. Drăganu şi-a încheiat partea-întâia a studiului său „Con- juncţiunile de şi dacă (Un capitol de sintaxă românească)" din Daco românia III, pp. 251—284, cu următoarea notă subliniară: ,,In această parte a articolului nostru, deşi aveam la îndemână fişele Dicţionarului Academiei Române, intenţionat n'am adaus decât prea puţine exemple la cele date de Dimand şi Tiktin în lu crările lor citate, pentru a arăta că, întrebuinţând aceleaşi exem ple, se poate ajunge la rezultate cu totul deosebite" (p. 272). N. Drăganu are, fireşte, toată dreptatea. Când etimologia nu ne ajută să desluşim înţelesul iniţial al unui cuvânt şi când izbutim să descoperim în configuraţia lui semantică punţi de tre cere delà o funcţiune la alta, atunci negreşit că putem porni delà oricare dintre ele pentru a ajunge la celelalte, pe scara evoluţiei se mantice care ni se pare mai probabilă, mai „firească" şi mai pu ţin „capricioasă" sau mai puţin „artificială". Adevărul acesta se potriveşte în deosebi, şi chiar cu evidenţă sporită, pentru cuvinte de felul conjuncţiunilor, care numai prin structura lor fonică nu evocă nicio imagine, nu sunt legate de nicio idee (spre deosebire de cuvinte ca om, cal, masă, mulţime, etc.), ci-şi lămuresc rostu rile numai în frază. O regrupare a materialului documentar te poate duce adesea în asemenea cazuri la încheieri nouă privi toare la ordinea în care s'au desvoltat valorile funcţionale ale cu vântului studiat.
[Show full text]