BIBLIOTECA REVISTEI 1943 "MOLDOVA NOUĂ" Nr..2 Dr. N I COL A E M. P O P P .. : .. : TRI~ \ , INCERCARE DE MONO GRA IL REGIO ALA BUCUREŞTI www.dacoromanica.ro Dr. NICOL AE M. POPP TRANSNISTRIA INCERCARE DE MONOGRAFIE REGIONALA BUCURESTI 1 943 www.dacoromanica.ro INTRODUCERE Peimerntul Moldovei, cu velluriri largificununi de peiduri, cu stepe manoasefisenintiri de ape, se intinde §idincolo de undele molcome ale Nistrulul', i,n Transnis- trio. Tara de peste Nistru" este provincia din marginea reiseiriteanei a neamului romeinesc. Ea ocupti to reisaritfi opus spa(iul dintre Nistru fiBug, iar spre sud merge pond la tarmul math Negre. Singurul hotat mai put;in precis, deli in cea mai mare parte tot natural pe -cursuri de apei este lanord. Aiciurmeirefte cursul Nistrului pans in amunte de Moviltiu, de unde apuca -drept spre nord, pe par. Leadova, afluefit al Nistrului. -Unica por(iune de hotar conventional este intre localita- tea Vierhovca pe Leadovafioraful Bar, pe par. Roy, afluentul Bugului. Dela Bar, care e inglobat Transnis- triei, hotarul se I,ndoaie in unghiu drept fi apucei in jos pe cursul Rovului, pond in avale de Braila Nouei (teirgul Brailov), to confluenta cu Bugul, din dreptul localiteitii Movileanca. De aici mai departe, e Bugul hotar. Intre aceste limite naturale fi simple, Transnistria ocupti o suprafatd de ca. 44.000 km.2, in' marime egalei cu Moldova dintre Prut fi Nistru.Desvoltata pe trei gra- de latitudine(46°-49°),nordulTransnistriei depti- fefte nordul restului Romaniei, intinzeindu-se peinei din- colo de cel mai nordic oraf romanesc de panel acum, Ho- tinul. Dat fiind cei Bugul dare peste tot un curs parole! cu Vistrul. dep6rtarea intre cele aloud fluvii can limiteaza www.dacoromanica.ro Transnistria variath. Pentru acest motiv, la care se adao- gei fi altele cari vor fi areitate, dela inceput trebue felcutd o granituire intre cele doua parti principale ale provin- ciei. Axa principals a provinciei este orientate" NV-SE, ca fi direct is de curgere a celor cloud fluvii marginap. Dela Odesa panel la Bar e o distantei de peste 360 km. Se poate vorbi foarte bine de o Transnistrie de nord qi de o Transnistrie de sud. Limdta intre cele cloud pOrti intru totul distincte ale provinciei este mai curdnd o zone" de transitie de ca. 30 km, latime, deceit o simple" linie pe hart& Aceastd zone" e cuprinsd intre o linie la nord, care pleaca dela cotul Nistrului dela Molochi$ (nord Reimnita) fi se indreapta panel la cotul Bugului dela Savran,fio linie la sud,' care tine valea lagorldcului, afluent al Nis- trului, tae dealurile dintre BeirzutiBalta fi merge apoi pe Codima, pond la veirsarea acesteia in Bug. Zona acea- sta:MolochipSavran $ilagorleic-Codima separd cele doua gull ale Transnistriei: Transnistria superioarA, cu- prinsd intre cele cloud fluvii can curg aid paralel la o de- partare ,de 80 km. intre ele $i Transnistria inferioara, marginitei de acelea$i fluvii, dar mult mai distantate (litre de: la peste l60 km. Prin coturile dela Molochi$ ;i Savran, Nistrul se in- doaie spre sud, iar Bugul spre est, pricinuind astfel cu- prinderea unui teritoriu cu mult mai larg pentru partea meridionald a provinciei. intre aceste timite astfel descrise, Transnistria aco- per?" un teritoriu care, dace face transitiaitntre vest $i est, intre lumea carpotica fi lumea fare" margini" a Eu- ropei reisaritene, inchide totuqi un spatiu al carui peimeint fi Villtel ometzeascei se integreazei perfect in spatiul geo- grafic $i etnic romeinesc, de al carui destin este legatd. www.dacoromanica.ro PARTEA I-a GEOGRAFIA FIZICA CAPITOLUL I TECTONICA Privind Transnistria pe o harfa a Europei sud-esti- ce in raport cu Romania si cu Ucraina, prima impresie care to isbeste este ca fara de Romania, Transnistria este o provincie excentrica, pe cata vreme cu Ucraina ar 'A- rea ca face trup comun. Totusi ratiunea dupa care Trans- nistria e normal sä stea alaturi de Ucraina sau alaturi de Romania nu e o chestiune care sa fie rezolvata pe baza de estetica desenului unei harli. Este suficient sa cercetezi plasmuirea pamantului Transnistriei pentru ca prima impresie sa se modifice simlitor. Cand Rusii au venit pentru intaia oars ca stapani- ton ai Transnistriei, asta la 1792, imparateasa Caterina II, cu fina ei intuilie, a botezat pamantul acesta cu nu- mele de Moldova nova". Ceiace intelegea ea prin Mol- dova noud", gandindu-se la populatia moldoveana a ace- stui linut, putem extinde not §i cu privire la cadrul fizic al lui. Problema care se pune dela inceput este urmatoa- www.dacoromanica.ro 6 GEOGRAFIE FIZICA rea: data din punctde vedere morfologic §i. tectonic, Transnistria se leaga mai armonic cu relieful din dreapta Nistrului on cu cel din stanga Bugului. Observatorul-geograf, care venind din Carpati §i tre- cand Nistrul ar patrunde adanc spre rasarit, pan5 din- colo de Bug, ar ramane frapat de uniformitatea, de mo- notonia peisagiului, indiferent ce drum ar urma: fie dela Movilau spre Brat lay,. fie dela Tiraspol spre Vosnesensc. Cu exceptia Nistrului §i chiar a Bugului, cu vaile adanc incastrate in sol, ar ramane frapat de intinderea suprafe- lelor plane presgrate ici §i colo, mai ales catre sud de movile. Trecand Bugul, acela§ relief: inaltimile obse- dant acelea§i: in primul traseu 250-300 m. alt., In al doilea, Inaltimi pe jumatate. Dupe aceasta fugarA pri- vire a intinsului solului, ar reie§i ca mai de grabs Mol- dova din Siret §i 'Ana In Nistru se leaga de Ucraina. Re- alitatea arata insa contrariul, cum. se va vedea. Cheia problemei sta in analiza tectonicei regiunei. 0 unitate tectonics precise o formeaza regiunea cuprinsa intre Siret §1 Bug. Este o regiune care morfologic are in- fati§are de podi§, iar structural este o platforms. Acea- sta regiune se sprijina la apus pe o alts unitate tectonics importanta: Carpa(ii, prelungiti pana in Siret prin Vor- landul for de aceia§; origine: Subcarpatii. Regiunea de podi§ sau de platforms dintre Siret §i Bug se sprijina la rasarit pe un masiv granitic strdvechiu, puternic framantat, pe care not 11 numim masivul ucrai- nian 1). Acest masiv iese la zi numai intre Bug §i Nipru. Cele dou6 rauri jaloneaza marginile lui. Bugul curge pe marginea interns a masivului, iar pe intreg parcursul de pe masiv are o vale bine calibrate, dar in acela§ timp §i bine sApata in masivul granitic. Niprul curge, dela Chiev In jos, pe marginea externs a masivului; aceasta Ii prici- nue§te o vale net asimetrica, cu malul drept abrupt §i dominnnd lunca cu peste 100 m., in timp ce malul stang 1), Cu numele de masivul ucrainian se intalneste in literature franceza si italiana de specialitate (cf. Camena d'Almeida si Gior- gio Pulle). In literatura german5, in speta la Suess si Bubnoff, este nunlit Blocul sau Borstal podolic (Siidrussische Steinplatte). www.dacoromanica.ro TECTONTCA 7 e jos, plat si mlastinos. Masivul ucrainian represinta un fragment de munhi de incretire stravechi, tocii, aparti- nand Paleoeuropei, orientati NV-SE si cari in paleozoic trebue sa se fi infatisat cum vedem noi astazi Carpatii cristalini. Masivul ucrainian este orientat oblic fata de Carpati. Spre nord, cele doua unitati tectonice se apropie intre ele, cam pe linia Cernauti-Brailov, o departare mai mica de 200 km. le desparte. Spre sud insa, in masura in care Bugul se departeaza de Siret, masivul ucrainian se de- parteaza de Carpati, dat fiind ca cele doua rauri iii au albiile sapate in lungul unor zone de contact. Cursul inferior al Bugului este la aproape 400 km., distanta in linie dreapta de Siretul de jos. Ina ltimile cele mai mari ale dealurilor podisului saul ale platformei din- tre Siret si Bug sunt tocmai in regiunea unde cele doug unitati tectonice importante se apropie. In directia SE. directie in care masivul ucrainian se departeaza de Car- p* Ina ltimile scad. Spre NV, in Galitia, procesul se re- peta, ca directie, in sens invers: in masura in care Car- patii se departeaza spre NV de masivul ucrainian. dea- lurile scoboara si apare depresiunea poloneza din axul Vistulei. Masivul ucrainian, in intregimea lui ca unitate tec- tonics, se compune din cloud parti: o parte descoperita, la suprafata: este masivul propriu zisdespre care s'a vorbit pans aci si o alts parte care-1 inconjoara, mai ales pe flancul de nord si vest; aceasta parte este mascata sub depozite mai noi, in deosebitertiare. Numai vaile mai adanci, cum e Nistrul, desvelesc temelia granitica a regi- unei. Masivul ucrainian vizibil este mutt mai restrains in suprataid deceit masivul ucrainian mascat de depozitc mai tinere. Acesta din urma formeaza insa fundamentul regiunei nordice a Transnistriei si Moldovei. In zona de poarta larga sau de sea dintre Cernauti si Brailov, care represinta si zona de apropiere maxima dintre cele doua unitati tectonice menlionate, masivulucrainian se rea- zima in subasement pe temeliile Carpatilor. La nasterea acestora, curbura' pe care Carpatii nordici au facut-o la www.dacoromanica.ro 8 GEOGRAFIE ERICA intrarea in Romania se explica tocmai prin isbirea valu- rilor orogenetice de masivul stravechiuucrainian pre- existent si a provocat strivireaVorlanduluicarpatic; aceasta a dus lasudarea Subcarpatilor de zona mun- toasa. + + + + + + + I + + + MeV O 50 1001 150 Km + + + + 1.4 + + + + + + + + Tarnopol 41419 + v. + + ka, -4. + + + Niliciu + e + + + + ++ 4rt + ++ + 4Qi + + + + + 4- + jrz + + + * + + + + + + + + + + it+ + + + + + + Odeti Masivul grantic le suprarqa Crystallnul acoperit% da depozite twocena I lerpilor rokergf,`,'"/ [Mite* 'maim& moldo- podono ToOtry Fig. 1. Schita tectonics a podi§ului moldo-podolic, dupa S. von Bubn2ff §i W. Laskarev. Cu toate ca valle cari brazdeaza masivul granitic in zona acoperita de depozite tertiare au diferite adan- cimi, se constata totusi ca temelia arhaica se afunda in masura in care se apropie de Carpati. In acest sens tre- hue inteles faptul ca Nistrul, la Iampol, in canionul lui, reuseste sa descopere granitele rosii ucrainiene, ca I'ru- tul intre Lipcani si Ripiceni nu atinge deck cretacicul superior, iar Siretul nu poate sa desveleasca nisi macar www.dacoromanica.ro TECTONICA 9 baza sarmaticului.