BIBLIOTECA NAŢIONALĂ A REPUBLICII MOLDOVA LA BIBLIOTHÈQUE NATIONALE DE LA RÉPUBLIQUE DE MOLDOVA THE NATIONAL LIBRARY OF THE REPUBLIC OF MOLDOVA

IMAGINEA REPUBLICII MOLDOVA ÎN STRĂINĂTATE

L’IMAGE DE LA RÉPUBLIQUE DE MOLDOVA À L’ÉTRANGER

THE ABROAD IMAGE OF THE REPUBLIC OF MOLDOVA

ALMANAH / ALMANACH / ALMANAC NR. 2

Chişinău 2004 Imaginea Republicii Moldova ]n str=in=tate

Director general: Alexe Rău

Elaborare: Tamara Cotoman Tania Luchian

Coperta: Dragoş Popa Miu

Lector: Jana Jelamschi

Imaginea Republicii Moldova în străinătate: Almanah, nr. 2, 2003 / Biblioteca Naţională a Republicii Moldova; elab. de Tamara Cotoman, Tania Luchian; lector: Jana Jelamschi. – Chişinău: BNRM, 2003 (Impri- meria BNRM). – 64 p.; 30 cm; 200 ex.

Publicaţie editată cu sprijinul Biroului de Informare al Consiliului Europei în Republica Moldova.

© Biblioteca Naţională • 2004 ISBN: 9975-9994-1-7 CZU: 908(478)(059)

2 Imaginea Republicii Moldova ]n str=in=tate

BIBLIOTECA – O POARTĂ DESCHISĂ SPRE UNIVERS Biblioteca de literatură în limba poloneză a DALEKIE LECZ BLISKIE fost inaugurată în anul 2001 în cadrul Direcţiei Dezvoltare, Conservare şi Comunicare a Colec- BADANIA NAD POLSKIMI ţiilor a Bibliotecii Naţionale din Republica Mol- KSIĘGOZBIORAMI W MOLDAWII dova. W czerwcu 2002 roku Pracowni Dokumentacji Ksi- Drept punct de reper pentru constituirea ęgozbiorów Historycznych BN nadarzyta się okazja do colecţiei au servit documentele existente în fon- poszukiwań poloników w zbiorach największych bibliotek durile Bibliotecii Naţionale: circa 1000 de cărţi naukowych Kiszyniowa, co pozwolito wzbogacić naszą şi albume, 1300 volume de publicaţii seriale, 500 wiedzę o rozproszonych polskich bibliotekach i kolekcjach exemplare de documente audiovizuale (discuri), prywatnych. Impulsem do tej kwerendy byto zaproszenie 100 exemplare de note muzicale. Un suport deo- wystosowane do Biblioteki Narodowej w Warszawie sebit de important în completarea şi îmbogăţirea przez ambasadora RP w Moldawii Piotra Marciniaka. colecţiei respective şi, în general, a fondurilor Wiązato się ono z zainicjowaną przez polską ambasadę Bibliotecii Naţionale, constituie donaţiile de lite- akcją dokumentowania dziet polskich twórców muzeach ratură în limba poloneză din partea Ambasadei Kiszyniowa i oszukiwania archiwaliów oraz księgozbio- Republicii Polonia, realizate în mai multe tranşe, rów związanych z Polską i jej kulturą. care în prezent numără peste 500 exemplare de cărţi şi mai mult de 100 exemplare de reviste. Ac- tualmente colecţia întruneşte 3500 exemplare din diferite domenii, care se află în custodia bibliote- carei Florentina Ciuprineac. În anul 2002 Hanna Laskarzewska, cercetător ştiinţific de la Biblioteca Naţională a Poloniei, în colaborare cu Florentina Ciuprineac au efectuat lucrările de documentare în scopul valorificării bibliografice a cărţilor poloneze vechi şi rare, de- pozitate în colecţiile bibliotecilor şi instituţiilor din Chişinău, deţinătoare de documente patrimo- niale: Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, Biblioteca Ştiinţifică Centrală a Academiei de Ştiinţă, Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat, Muzeul Naţional de Istorie, Arhiva Naţională etc. Istotnym czynnikiem aktywizacji w wynajdowa- O relatare mai amplă despre această colecţie o niu śladόw polskiej ksiązki bylo utworzenie w maju găsim pe paginile revistei Biuletyn Informacyjny 2001 roku w Bibliotece Narodowej Moldawii, przyżyc- Biblioteki Narodowej, 2003, nr. 164 – revistă ce zliwej zachęcie jej dyrektora Alexe Răua, Czytelni apare la Varşovia (Polonia). Polskiej. Powstala ona z wyselekcjonowanej ze zbio- rów glównych partii książek o charakterze poloników (glównie w jezyku polskim lub polskich autorów). Czytelnię prowadzi pani Florentyna Czupryniak, mloda kiszyniowianka o polskim rodowodzie, wla- dająca językiem polskim. Znalazla ona w katalogach macierzystej biblioteki 156 tytulów polskich druków z lat 1643-1945 (w tym 13 starych druków). W BN postanowiono jednak rozszerzyć kweren- dęi zainteresować się ksiązkami z polskimi prowe- niencjami w dalekiej Moldawii. Podczas sześciodno- wego pobytu w Kiszyniowie H. Laskarzewska wraz z F. Czupryniak przejrzaly w magazynach trzech dzia- lów: rzadkiej książki i rękopisów, moldawistyki oraz literatury świata, ok. 112 000 wol. Kwerendę konty- nuowala w następnych miesiącach F. Czupryniak i objęla nią dalsze biblioteki naukowe Kiszyniowa: Bibliotekę Uniwersytetu Państwowego, Centralną Bibliotekę Naukową Akademii Nauk oraz Bibliotekę Archiwum Narodowego. Zebrano lącznie ponad 80 3 Imaginea Republicii Moldova ]n str=in=tate różnych polskich proweniencji osób prywatnych moldave. Chişinău. 2002), zorganizowanej przez (3/4 wszystkich znaków) oraz instytucji. Ambasadę Rzeczypospolitej Polskiej w Moldawii. Efekty naszej pracy byly prezentowane na ot- Ekspozycji towarzyszyl okolicznościowy, bogato ilu- wartej w dniu 12 listopada 2002 roku w Narodowym strowany folder, m. in. z tekstem Hanny Laskarzews- Muzeum Historycznym w Kiszyniowie wystawie kiej o książkach z polskimi proweniencjami, wydano zatytulowanej “Wspólne dziedzictwo. Polonica w także CD z prezentacja wystawy. moldawskich zbiorach muzealnych, archiwalnych i bibliotecznych” (Moşteniri comune. Tezaurul polo- Hanna Łaskarzewska, nez în colecţiile muzeistice, arhivistice şi bibliotecile Tomasz Balcerzak

POLITICĂ

Idealul în politică este ca drumul spre putere să treacă prin cele mai largi orizonturi ale cunoaşterii şi, neapărat, prin purgatoriul celei mai umanitare morale. Gheorghe Dascălu

CULTURA POLITICĂ occidentale; crearea unor formaţiuni politice speci- ÎN REPUBLICA MOLDOVA fice republicii. Multe partide politice nu au ţinut şi ÎN PERIOADA DE TRANZIŢIE nu ţin cont de principiile doctrinare, iar activitatea şi acţiunile lor politice sunt de multe ori contrare titu- În republică deja zece ani la rând se vorbeşte laturii asumate. Aceasta de asemenea este o reflecta- despre trecerea la economia de piaţă, însă măsuri- re a culturii politice, o cultură politică fragmentară. le care se adoptă sunt în mare parte distanţate de O formă coruptă, des întâlnită în perioada de aceasta. Astăzi şi-au pierdut creditul unii termeni tranziţie în Republica Moldova, este limbajul popu- specifici ce desenează realităţi economico-sociale list, demagogic. Acesta se caracterizează prin reto- sau politice, cum ar fi: liberalizarea preţurilor – echi- rism excesiv, sentimentalism primitiv şi belşug de valată cu ridicarea lor, economia de piaţă – asimilată promisiuni seducătoare, însă imposibil de îndeplinit. speculei, privatizarea – echivalată afacerilor du- Acest limbaj este specific unor lideri ai partidelor bioase, reforma – percepută exclusiv prin şomaj şi politice şi chiar unor persoane din eşaloanele de sărăcie. Populaţia a înţeles că economia de piaţă şi vârf ale puterii. raporturile concurenţiale aduc avantaje, dar implică Folosirea repetată a unor cuvinte în discursurile şi riscuri, că generează noi tipuri de probleme socia- şi propaganda comunistă a contribuit la devaloriza- le, declanşează conflicte. rea acestora. Astfel, astăzi oamenii se ruşinează să Transformările democratice din Moldova au vorbească despre patrie şi patriotism sau să se ma- provocat unele schimbări şi în mentalitatea oa- nifeste ca patrioţi. Năzuind să-şi creeze un electorat menilor, nu însă dintre cele radicale. Perioada de stabil, partidele politice desfăşoară o largă activitate tranziţie în Republica Moldova se caracterizează de socializare politică a cetăţenilor, în concordanţă prin inconsecvenţă în promovarea reformelor eco- cu ideologia lor de partid. Desigur, formaţiunile nomice, accentuarea rivalităţii dintre reprezentanţii politice pot depăşi interesele înguste de partid şi naţiunii române şi grupurile etnice rusolingve, în- pot contribui la formarea unei culturi politice de- cetinirea desfăşurării proceselor democratice etc. mocratice, dar cu condiţia găsirii unei forme adec- Toate au avut o influenţă negativă asupra evoluţiei vate care nu ar repeta fostul învăţământ politic de vieţii politice, astfel că s-a ajuns la conflictul armat partid (sistemul învăţământului politic al Partidului din Transnistria. Unele modificări atestăm şi în com- Comunist). Fundamentul pe care fiecare cetăţean portamentul politic, opţiunile valorice – politice ale îşi clădeşte propriul sistem de convingeri, atitudini diferitelor categorii sociale. şi conduita politică sunt numai cunoştinţe politice Constituţia Republicii Moldova, adoptată la 29 oferite de ştiinţele politice. Gradul de civilizaţie al iulie 1994, a pus bazele multipartidismului în ţară unei societăţi este determinat în mare măsură şi de şi a determinat locul şi rolul partidelor politice în circuitul liber de idei. Membrii societăţii îşi formea- sistemul statalităţii moldoveneşti. Din 1994 până ză un comportament şi moravuri proprii unui regim în prezent, partidele politice au parcurs o perioadă politic democratic, folosind formele instituţionaliza- de clarificări ideologice, transformări structurale la te ale acestuia, respectând deciziile majorităţii sau nivelul conducerii şi al organizaţiilor teritoriale. În opiniile opoziţiei şi învăţând să poarte un dialog cadrul sistemului multipartidist din Republica Mol- loial şi politicos, însuşindu-şi regulile jocului politic. dova se observă următoarele tendinţe: continuitatea Cetăţenii îşi vor forma noi opinii faţă de structurile vechii nomenclaturi, străduinţa acesteia de a supra- politicului, iar gândurile şi sentimentele lor nu vor vieţui şi de a se adapta la noua conjunctură politică; fi controlate şi manipulate de stat sau de alte insti- copierea modelelor unor partide politice din statele tuţii politice. Numai depăşind toate aceste obstacole 4 Imaginea Republicii Moldova ]n str=in=tate putem spera la o înviorare intelectuală a societăţii faptul de a fi răspuns cu promptitudine la încercările noastre. de eliminare a limbii române şi istoriei românilor Alegerile prezidenţiale şi parlamentare din Re- din manuale. Şi Alianţa Social-Democrată, cu Dumi- publica Moldova au scos în relief faptul că în cultura tru Braghiş ca lider, s-a solidarizat în unele momente politică a electoratului mai persistă tradiţionalismul, importante cu PPCD. ataşat unor valori socialist-egalitariste, înspăimântat Opoziţia extraparlamentară a fost puţin “pro- de greutăţile –inevitabile – care ar însoţi realele re- ductivă”, limitându-se de cele mai multe ori la decla- forme economice. Alegerile au demonstrat încă o raţii difuzate prin poştă sau la conferinţe de presă. dată că în Republica Moldova cultura politică n-a Comunicarea directă cu alegătorii le-a lipsit majori- devenit încă o cultură civică, o formă a culturii în tăţii partidelor din afara parlamentului. general. Cetăţeanul este dominat şi dirijat în con- Politicianul care a dezamăgit cel mai mult, chiar tinuare de ideologia unei elite guvernante foarte mai mult decât Gheorghe Sima, a fost Vasile Tarlev, birocratizate, care face eforturi pentru a nu permite prin obedienţă şi lipsă de demnitate. autonomizarea acestuia. Toate partidele politice, fie Pe de altă parte, s-a impus, prin acţiuni anti- ele democratice sau declarativ democratice, caută să comuniste hotărâte, nelipsite de curaj, Iurie Roşca, influenţeze masele, să le formeze o imagine despre liderul PPCD. realitate aşa cum o văd ele (adică partidele politice). Societatea civilă s-a comportat destul de cu- O mutaţie serioasă în mentalitatea individu- minte. Ea a lipsit practic în lupta pentru libertatea lui încă nu s-a produs. Cultura politică a societăţii presei, cu excepţia organizaţiilor de profil mediatic. noastre este încă departe de a accepta principiul De asemenea, puţine organizaţii neguvernamentale compromisului ca bază a discursului politic. Toa- şi-au chemat membrii să se alăture protestatarilor te acestea influenţează negativ asupra desfăşurării din Piaţa Marii Adunări Naţionale. proceselor democratice din republică. Primii paşi Istoria va reţine, probabil, şi extraordinarele ra- pe care ar trebui să-i facă elitele partidelor politice tări ale Republicii Moldova pe plan extern. E vorba, ar trebui îndreptaţi spre crearea unei imagini obiec- în primul rând, despre stabilirea frontierei Uniunii tive a electoratului asupra realităţii social-politice. Europene pe Prut. Apoi despre rămânerea, cu bilet Pentru a menţine stabilitatea şi a soluţiona eficient de voie de la OSCE, a armatei ruse pe teritoriul no- diversele probleme ale societăţii, partidele ar trebui stru. să promoveze o politică de compromis, şi nu una de Faptul că Romano Prodi, preşedintele Comi- excludere. Aceasta ar genera unele schimbări şi în siei Europene, nu vede “nici un motiv” ca Republica gândirea membrilor societăţii, ar contribui la crea- Moldova să fie inclusă cândva în spaţiul geografic al rea unei culturi politice democratice. Uniunii Europene, şi insistă asupra acestei idei, nu poate fi ignorat ca “opinie personală”. Constantin Solomon Pe de altă parte, SUA s-au implicat brusc în căutarea unei soluţii în criza transnistreană, forţând mâna lui Voronin ca acesta să semneze un acord ANUL POLITIC 2002 federativ “dintre Republica Moldova şi Transnistria”, expunându-ne iarăşi unor pretenţii hegemonice ÎN REPUBLICA MOLDOVA ruseşti. . . Dintre evenimentele politice ale anului 2002, is- Nicolae Negru toria ar trebui să reţină protestul-maraton din Piaţa Marii Adunări Naţionale şi din faţa Parlamentului, apoi greva jurnaliştilor de la TVM, evenimente care au determinat Consiliul Europei să privească spre STATEMENT OF THE EUROPEAN Chişinău şi să le ceară comuniştilor să se comporte UNION ON MOLDOVA civilizat. Înregistrarea Mitropoliei Basarabiei este consecinţa cea mai importantă a acestor proteste. Mr. Chairman, on behalf of the member states Cum ar putea fi caracterizat comportamentul pute- of the European Union I wish to make the follow- rii comuniste şi, respectiv, cel al opoziţiei? În primul ing statement. I should be very grateful if it could be rând a “reuşit” să sperie investitorii occidentali, prin included in the Records of this meeting. naţionalizările Eurofarm-ului şi Air Moldova, prin The European Union is seriously concerned atacurile asupra Union Fenosa şi retragerea licenţei about the decision of the Minister of Justice of companiei Air Moldova International. Ea a instituit Moldova to suspend during one month the activities cenzura în mass-media şi a mimat transformarea of the Christian Democrat People’s Party (CDPP), Companiei de Stat Teleradio Moldova în instituţie as well as about the possibility that the suspension publică. may well be prolonged for a full year. This decision Opoziţia parlamentară, Partidul Popular Creş- is disproportionate with the alleged violations com- tin Democrat, merită cuvinte de apreciere pentru mitted by the CDPP. It is particulary worrying that 5 Imaginea Republicii Moldova ]n str=in=tate this measure may prevent the CDPP trom taking şenko. Pe parcursul zilei Voronin a avut programate part in forthcoming local elections, since this would întrevederi cu preşedintele Federaţiei Ruse Vladimir unjustifiably restrict the rights of Moldovan citizens Putin şi cu preşedintele ucrainean Leonid Kucima. to free and fair elections. The European Union is also concerned that the * * * Parliament in Chisinau has voted to lift the immu- Preşedintele Vladimir Voronin a participat nity of three members of the CDPP, Mr. Rosca, Mr. la lucrările summitului şefilor de stat şi guvern al Secareanu and Mr. Cubreacov. The European Union Organizaţiei Cooperării Economice de la Marea Ne- notes that all Opposition Partis boycoted this vote. agră (CEMN), desfăşurat la Istanbul în zilele de 24- The European Union believes that political 25 iunie. Participanţii la reuniune au trecut în revistă pluralism and freedom of expression are essential contribuţiile efectuate de CEMN pe parcursul ulti- values in any democratic society. The European Un- milor ani în vederea dezvoltării şi întăririi relaţiilor ion expects any actions by the Moldovan authorities de bună vecinătate, integrării şi cooperării regionale to be consistent with the Council of Europe demo- între ţările membre CEMN. Totodată şefii statelor cratic values and the rule of law. Upon accession to examinează noile oportunităţi şi căi de perfecţiona- the Council of Europe, Moldova undertook to im- re pentru apărarea valorilor şi intereselor comune, plement and support these values. The suspension of întărirea angajamentelor ţărilor CEMN. a political party represented in Parliament, and the lifting of the Parliamentary immunity of three mem- * * * bers of this party, are acts inconsistent with Moldo- Preşedintele Vladimir Voronin a rostit la 22 no- va’s claim to be considered a democratic state. iembrie un discurs în cadrul summit-ului Consiliului The European Union is presently revising it’s Parteneriatului Euro-Atlantic, desfăşurat la Praga. policy towards Moldova, and is actively seeking to enhance and strengthen engagement with that * * * country. It welcomes the European orientation ex- În timpul vizitei preşedintelui Vladimir Voronin pressed on various occasions by President Voronin în SUA, acestea au fost dispuse să sprijine Republi- and diferent members of the Moldovan government. ca Moldova numai dacă ţara noastră va continua But such an orientation is inseparable from a com- reformele. Vladimir Voronin şi George W. Bush au mitment to European values. Measures incompatible declarat la 17 decembrie, la Washington, în cadrul with the respect for political pluralism and freedom unei conferinţe comune de presă că sunt hotărâţi să of expression will certainly have an influence on the soluţioneze conflictul transnistrean pe cale paşnică. debate about EU policy towards Moldova. The suspension of the CDPP, and the lifting of * * * the immunity of the Parliamentarians in the face of Republica Moldova a preluat la 27-28 noiembrie the Opposition boycott, appear to be an overreac- preşedinţia în cadrul Adunării Parlamentare a Cola- tion. For these reasons the European Union urges borării Economice la Marea Neagră (APCEMN). La the Moldovan government to reconsider the deci- încheierea sesiunii de toamnă a APCEMN, în cadrul sions that led to these actions. căreia Chişinăul a preluat, conform principiului rota- Cuvântul românesc, 2002, febr. (nr. 300), p. 19. ţiei, preşedinţia, Kak-Iamanis şi preşedintele Legisla- tivului moldovean Eugenia Ostapciuc, au rostit alo- cuţiuni, în cadrul cărora s-au referit la perspectivele REPUBLICA MOLDOVA – LUMEA. colaborării la Marea Neagră. Reprezentanţii au audiat COLABORĂRI POLITICE, ANUL 2002 un raport despre reintegrarea socială a şomerilor şi au adoptat o serie de recomandări în această problemă. Aflat în Finlanda, preşedintele Republicii Mol- dova Vladimir Voronin a avut pe 4 ianuarie, la Hel- * * * sinki, o întrevedere cu Erkki Tuomioja, ministru de Preşedintele Parlamentului Eugenia Ostapciuc Externe al ţării gazdă. Tema discuţiei a fost situaţia a participat la şedinţa Consiliului Adunării Inter- social-politică din Republica Moldova, esenţa şi pri- parlamentare a statelor membre ale CSI care şi-a orităţile de bază ale conducerii pe plan intern şi ex- desfăşurat lucrările în Sankt-Petersburg. Chestiunea tern, precum şi ultimele evenimente internaţionale. principală a fost alegerea unui nou preşedinte al Consiliului Adunării Interparlamentare CSI, funcţia * * * deţinând-o până la acel moment Egor Stroev. Summitul neformal al şefilor de state CSI a avut loc la 1 martie la staţiunea montană Cimbulak, în * * * apropierea fostei capitale cazahe Almatî. Preşedin- Vicepreşedintele Legislativului Vadim Mişin a tele Republicii Moldova Vladimir Voronin a avut o participat, în fruntea unei delegaţii parlamentare, în întâlnire cu omologul său bielorus Alexandr Luka- zilele 25-28 martie, la şedinţa a XIX-a a Consiliului

6 Imaginea Republicii Moldova ]n str=in=tate

Adunării Interparlamentare a CSI care a avut loc la * * * Sankt-Petersburg. Premierul Vasile Tarlev a participat la lucrările mini-sesiunii Congresului Puterilor Locale şi Re- * * * gionale al Consiliului Europei, desfăşurat la 14-15 În perioada 12-14 iulie vicepreşedintele Legisla- noiembrie la Strasbourg. tivului Vadim Mişin şi preşedintele Comisiei pentru drepturile omului şi minorităţile naţionale Mihail * * * Sidorov vor efectua o vizită de documentare în Sue- La 30 mai la Moscova a avut loc o reuniune a dia în vederea respectării drepturilor omului. şefilor de guvern ai statelor-membre ale CSI. Unul din cele mai importante documente, discutate şi * * * semnate în cadrul consfătuirii îl constituie Concep- La 21 ianuarie la Strasbourg şi-a deschis lucrări- ţia privind politica agrară coordonată în spaţiul CSI. le sesiunea Adunării Parlamentare a CE. Din partea Concepţia prevede coordonarea activităţilor desfă- Republicii Moldova la sesiune a participat preşedin- şurate în sectorul agrar, schimburile de tehnologii tele Comisiei permanente pentru politică externă avansate, elaborarea unor măsuri comune orientate Andrei Neguţa. La şedinţa Biroului APCE Lordul spre dezvoltarea acestei ramuri. Premierii celor 12 Russel Johnston a prezentat o scurtă informare des- state, prezenţi la reuniune, au susţinut în unanimi- pre vizita sa la Chişinău. În cadrul şedinţei biroului tate programul privind măsurile comune ale ţărilor a luat cuvântul şi preşedintele delegaţiei moldovene, CSI pentru combaterea SIDA şi un program similar Andrei Neguţa. pentru combaterea crimei în perioada 2003-2005.

* * * * * * Liderii celor trei grupuri parlamentare, V. Ste- Ministrul de Externe Nicolae Dudău a prezen- paniuc, D. Braghiş şi I. Roşca au plecat la 15 iulie la tat la Tirana, în cadrul şedinţei a VII-a a miniştri- Strasbourg, unde au avut întrevederi cu secretarul lor afacerilor externe ai Organizaţiei Cooperării general al CE, Walter Schwimmer şi cu alţi oficiali Economice de la Marea Neagră, un discurs vizând europeni. Delegaţia Chişinăului a lansat iniţiativa de preocupările Republicii Moldova în cadrul acestei a pregăti un raport şi o recomandare a APCE pri- organizaţii. vind dezvoltarea durabilă a Republicii Moldova. * * * * * * Ministrul de Externe Nicolae Dudău s-a întâlnit O delegaţie a Parlamentului de la Chişinău a la Ialta cu secretarul general al OSCE Jan Kubis, cu efectuat o vizită de lucru în SUA în perioada 27 iulie care a examinat aspectele colaborării bilaterale. - 18 august în cadrul programului Guvernului SUA International visitors, axat pe problema minorităţilor * * * naţionale şi drepturilor omului. Nicolae Dudău, ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova, a participat în perioada 2-3 * * * februarie la cea de-a 38-a Conferinţă Internaţională O delegaţie parlamentară a participat între 12- privind politica de securitate, care şi-a desfăşurat lu- 13 iunie la cea de-a 19-ea şedinţă plenară a Adunării crările la München, Germania. În cadrul acestui fo- Parlamentare a Cooperării de la Marea Neagră, des- rum au fost abordate subiecte ce ţin de combaterea făşurată la Tbilisi. Au fost luate în dezbatere aspecte terorismului şi soluţionarea conflictelor existente, ce ţin de situaţia actuală şi perspectivele integrării accentuând necesitatea elaborării unui nou concept economice în regiune, consecinţele proceselor de privind arhitectura securităţii internaţionale. Şeful globalizare, participarea femeilor în viaţa politică, diplomaţiei moldovene a rostit un discurs referitor economică şi culturală. la procesul de reglementare a problemei transnistre- ne în contextul consolidării securităţii regionale şi * * * europene în care a chemat comunitatea internaţio- În zilele 18-19 septembrie premierul Vasile Tar- nală să susţină eforturile ţării noastre. lev a întreprins o vizită oficială în Polonia, la invita- ţia omologului său polonez, Leszek Miller. Obiecti- * * * vele vizitei au fost, semnarea Acordului cu privire la Ministrul Afacerilor Externe Nicolae Dudău şi cooperare şi asistenţă reciprocă în domeniul vamal, preşedintele Comisiei parlamentare pentru politica a Acordului privind cooperarea economică şi teh- externă Andrei Neguţa au efectuat la 25 februarie o nico-ştiinţifică în domeniul agriculturii şi industriei vizită de lucru la Strasbourg la CE, unde au avut în- alimentare, precum şi a Acordului de colaborare trevederi cu Walter Schwimmer, secretarul general al comercial-economică între Ministerul Economiei al CE, cu ambasadorul Rokas Bernotas, reprezentantul Republicii Moldova şi Voievodatul Lodz. permanent al Lituaniei şi preşedinte în exerciţiu al

7 Imaginea Republicii Moldova ]n str=in=tate delegaţiilor Comitetului de Miniştri al CE, Rinaldo pe piaţa europeană de către Guvernul Moldovei, în Locatelli, director executiv pentru afaceri politice al problema restructurării plăţii de 75 mln. dolari SUA CE, Klaus Schumann, director general pentru aface- pentru răscumpărarea acestor obligaţiuni. ri politice al CE şi Bruno Haller, secretar general al Adunării Parlamentare a CE. Oficialii din cadrul CE * * * au fost informaţi despre situaţia creată în Republica Ministrul Energeticii Iacob Timciuc a participat Moldova şi despre poziţia conducerii ţării, după care la Moscova la şedinţa a 21-a a Consiliului Electroe- au discutat problemele majore cu care se confruntă nergetic al Comunităţii Statelor Independente. La la moment Moldova şi măsurile care trebuie luate în şedinţă a fost făcut bilanţul activităţii şi s-au dis- mod stringent de către autorităţile noastre pentru a cutat, printre alte chestiuni, sarcinile consiliului în le soluţiona. ceea ce priveşte racordarea sistemelor energetice ale statelor CSI şi ale Ţărilor Baltice la sistemul transeu- * * * ropean unificat al statelor Europei de Vest, Centrale La Kiev şi-a încheiat lucrările, la 25 aprilie, cea şi de Sud-Vest. de-a VI-a reuniune a Consiliului miniştrilor aface- rilor externe ai Organizaţiei Cooperării Europene * * * la Marea Neagră, la care a participat o delegaţie a O delegaţie de judecători ai Curţii Constituţio- Republicii Moldova, condusă de Ion Stăvilă, vicemi- nale a Republicii Moldova a efectuat în perioada 2-7 nistru de Externe. Statele participante şi-au concen- septembrie o vizită de documentare în China. trat eforturile întru extinderea colaborării în toate domeniile, mai cu seamă economic, luptei împotriva * * * terorismului, traficului ilicit, cât şi al integrării eu- Un grup de jurişti din Republica Moldova a ropene. participat la o conferinţă internaţională cu genericul „Rolul Procuraturii într-un stat democratic”, care s-a * * * desfăşurat în perioada 11-15 februarie la Budapesta, La Strasbourg s-a desfăşurat sesiunea Comi- Ungaria. Conferinţa a fost organizată de Academia tetului de Miniştri al Consiliului Europei (CE). La de Ocrotire a Normelor de Drept din Budapesta. La lucrările ministeriale au participat ministrul adjunct ea au luat parte reprezentanţi ai sistemului judiciar moldovean de Externe Vitalie Slonovschi şi repre- şi de drept din ţările ex-sovietice, precum şi experţi zentantul permanent al Republicii Moldova la CE în domeniu din SUA. Problemele abordate s-au axat Vitalie Gordaş. pe: viitorul procuraturii, creşterea rolului şi func- ţiilor ei, responsabilităţile şi împuternicirile procu- * * * rorului într-o societate democratică, conlucrarea Ministrul de Interne Gheorghe Papuc a propus procuraturii cu alte organe de drept şi cu puterea participanţilor la Conferinţa Internaţională ministe- judecătorească. rială a Secretariatului pentru Afaceri Interne, care s-a desfăşurat la 25-26 noiembrie, la Londra, de a * * * organiza, în februarie 2003 o conferinţă internaţio- Directorul general al Agenţiei de Stat pentru nală privind furturile de maşini, combaterea crimei Protecţia Proprietăţii Industriale (AGEPI), Nicolae organizate şi corupţiei. Taran a participat în perioada 18-22 mai la Adu- narea anuală a Asociaţiei Internaţionale a Mărcilor * * * (INTA), care s-a desfăşurat la Washington, SUA. Ministerele justiţiei ale Republicii Moldova şi Programul include o serie de mese rotunde şi şedin- Federaţiei Ruse au semnat în cadrul şedinţei con- ţe la care au fost puse în discuţie mai multe proble- siliului miniştrilor de justiţie din ţările Comunităţii me ce ţin de conexiunea Tratatului privind aspectele Euro-Asiatice, desfăşurată în zilele de 24-25 iunie la proprietăţii industriale şi comerţul cu Europa de Est, Moscova, un acord interministerial de colaborare. ţările CSI şi Ţările Baltice, precum şi vizitarea Ofi- Acordul a prevăzut efectuarea schimbului de experi- ciului de Stat pentru Brevete şi Mărci al SUA. enţă dintre organele şi instituţiile de justiţie ale celor două state, organizarea reciprocă a unor seminare şi * * * lecţii în scopul creşterii continue a nivelului profe- Proiectul acordului de liber schimb, prezentat sional, precum şi pentru pregătirea lucrătorilor. de delegaţia Republicii Moldova la Sofia, la ne- gocierile privind crearea zonei de liber schimb în * * * cadrul Pactului de stabilitate în Europa de Sud-Est O delegaţie guvernamentală condusă de prim- (PSESE), a fost acceptat de către ţările membre ale viceministrul Finanţelor Mariana Durleşteanu a ple- acestui for. Reuniunea ministerială a ţărilor mem- cat la Londra, unde a avut la 26 iunie o întâlnire cu bre ale PSESE s-a desfăşurat la Sofia în perioada deţinătorii euroobligaţiunilor, plasate acum cinci ani 19-21 iunie, 2002.

8 Imaginea Republicii Moldova ]n str=in=tate

dobrych swoich kontaktach z Prezydentem Polski, Rozmowa miesiąca z Prezydentem Mołdawii czy jednak mają one przełożenie na inne osoby i Władimirem Woroninem instytucje? Władimir Woronin: Byłoby bardzo źle, gdyby MOŁDAWIA NIE CHCE ŻYĆ rzecz cała sprowadzała się wyłącznie do kontaktów W IZOLACJI OD ŚWIATA prezydentów. W naszym przypadku na szczęście dobre kontakty prezydentów dają impuls do szerok- iego rozwijania wymiany gospodarczej, kulturalnej, do współpracy ludzi i instytucji. Prezydent Aleksander Kwaśniewski wyraził gotowość do odwiedzenia Mołdawii wraz z towarzyszącą mu grupą polityków i biznesmenów. Mam nadzieję, że ta wizyta wzmocni nasze dwus- tronne kontakty. Jest bowiem jeszcze wiele rezerw i możliwości, których nie wykorzystaliśmy, a które mogą i powinny znacznie zbliżyć nasze kraje. Nowe Kontrasty: Jak Pan Prezydent ocenia wkład 10-tysięcznej grupy Polaków w rozwój Mołdawii? Władimir Woronin: Co się tyczy polskiej mniejszości, jej ziomkostwo jest dobrze zorganizow- Nowe Kontrasty: Jac Pan Prezydent ocenia stan ane. Polacy organizują różnorodne i liczne spotka- stosunków między Polską i Mołdawią? nia, imprezy kulturalne, zorganizowali klasy szkolne Władimir Woronin: Zacznę od tego, że os- z nauczaniem języka polskiego, polskie przedszkola, tatnimi czasy utarł się dobry zwyczay spotykania organizują obchody polskich świąt, dni kultury itd. się przywódców Polski i Mołdawii. Ja na przykład A jak oceniać ich wkład w rozwój Mołdawii? już dwukrotnie miałem przyjemność przebywać w Powiem krótko, to właśnie Polacy i prężne ich or- Polsce i rozmawiać z Panem Prezydentem Aleksan- ganizacje w dużym stopniu integrują życie socjalno- drem Kwaśniewskim, z którym zresztą łączą mnie kulturalne kraju. A wymiernym dowodem na tę dobre kontakty osobiste. wysoką ocenę jest także i to, że wielu Polaków pełni Pierwsze spotkanie odbyliśmy w Krynicy na odpowiedzialne funkcje w administracji państwowej początku września 2001 r. Było to podczas fo- i w samorządzie terytorialnym. rum gospodarczego, gdzie mieliśmy dobrą okazję Rozmawiał: Mieczysław Maciejak rozmawiać o międzynarodowei współpracy gos- Nowe Kontrasty, 2002, nr. 6, p. 3. podarczej w ogóle, a polsko-mołdawskiej wymianie towarowej w szczególności. Drugi raz spotkaliśmy się podczas konferencji w Warszawie, poświęconej walce z terroryzmem. Pozwoli Pan, że zatrzymam się nieco dłużej na tym drugim spotkaniu. Uważam je bowiem za bardzo ważne, bo terroryzm dotknął 11 września ub. r. wprawdzie tylko Stany Zjednoczone, ale przecież równie dobrze może dać znać o sobie w każdym in- nym kraju. W Mołdawii bardziej realnie niż inni to odczuwamy, ponieważ nasze terytorium państwowe jest od 1992 r. podzielone wojną na dwie części. Uważam, że konferencja była bardzo ciekawa i pożyteczna, bo udało się Prezydentowi RP zgromadzić przy jednym stole tak dużą liczbę przy- wódców państw i wspólnie rozmawialiśmy nad sposobami koordynowania wysiłków poszczegól- nych państw, w tym i Mołdawii, w walce z terro- ryzmem. To bardzo ważne, bo przypomnę – terro- ryzm może dotknąć każdy kraj, stąd współdziałanie międzynarodowe w likwidowaniu jego przyczyn jest wręcz konieczne. Nowe Kontrasty: Powróćmy Panie Prezydencie do stosunków polsko-mołdawskich. Mówił Pan o

9 Imaginea Republicii Moldova ]n str=in=tate

Moreover, the controversy about the names of the STRENGTHENING OF MOLDOVA’S official language and ethnical affiliation of the na- STATE INSTITUTIONS AS SUPPORT tive population – Moldovan or Romanian – are FOR DEVELOPMENT AND INTEGRATION permanently used in political battles. In an effort to strengthen the social unity between these groups, A short overview of the founding of the Re- Moldova generously granted it’s citizenship to all public of Moldova and it’s history since independ- residents immediately after independence. ence shows that one of the crucial challenges in it’s Actually, in the case of Moldova, the pro-inde- development is the weakness of the state. Facing a pendence and pro-market reform political forces separatist movement in the area from which Russian have never come to power since the collapse of the military troops have not yet been withdrawn, a cul- Soviet Union. Instead, the old nomenklatura, which tural clash and a deepening social stratification on hijacked the new system, realized they were not one side, together with an urgent need for economic prepared to use it. Without a clear reform program, reforms and political liberalization on the other side, in conditions of a deepening economic crisis and the state has been submerged into an amalgam of is- permanent governmental instability, the assistance sues suspended in a vacuum of experience. of the IMF and the World Bank failed to bring the Nevertheless, Moldova is today a fully recog- expected results. The whole Moldovan government nized state on the international stage, a member sank into rent seeking profiteering from multiple of many international, European and regional aid programs, technical assistance, and direct grants organizations. It’s government has implemented a from international donors. large number of economic reforms, among the most In fact, the Moldovan democracy, though ef- important of which are the privatization of land fective, is still far from efficient. Even though the and industry, liberalization of capital market and elections organized every other year in Moldova are foreign trade, introduction of a stable currency, and, recognized by international observers as generally recently, a territorial administrative reform which fair, and the participation rate is reasonably high, strengthened regional autonomy. However, today, our political culture still pays much tribute to the after 12 years of independence, we experience a totalitarian past. The manipulation and intimidation mixture of pessimism and optimism. of the electorate are still present, especially in rural On the eve of independence, in 1988-1991, many communities. As one British diplomat said, Moldova native people here saw independence as a step toward looks very much like an orphan of the Cold War: a union with Romania – the mother country from pauperized, hungry, begging on a busy European which Bessarabia was brutally torn in 1940 by Stalin. crossroad. At the same time, other large groups of individu- What should be done in order to make this als, predominantly of Slavic origins, settled in many geographically, linguistically, culturally European Moldovan towns during the Soviet era, have united country eligible for a European future? in order to maintain the privileges enjoyed in Soviet  First of all, Moldova should be internationally times. In Transnistria, Tiraspol, which is Moldova’s supported in order to reestablish it’s sovereignty over second largest city, serves as the base for a separatist its entire territory, and to control all its borders. government backed by the 14 Russian Army. Since  Secondly, we should focus on education. The the local nomenklatura and former communist lead- task of building a free and prosperous state belongs ers throughout Moldova also strongly opposed new to all its citizens. Europe could support us in helping democratic changes, national unity in support of regional and local communities as well as ethnic mi- pro-reform and pro-European forces has been seri- norities from Moldova to comply with the European ously compromised. Thus, in 1994, the small Gagauz norms regarding local government and autonomy. minority in our southern region, demanded and was  Thirdly, we should focus on structural granted what is by European standards a unique form changes. We need to reform our political system, of autonomy for three separate enclaves. Recently, the to streamline the decision-making process, increase former Taraclia raion, under pressure from Bulgar- accountability of the executive, increase regional ians, who account for about 30 thousand inhabit- and local autonomy and self-reliance. ants in that area, has been granted the status of judeţ  And finally, we should focus on our long-term (district). Nevertheless, continuing Russian language prospects. The education of the new elite has to be one domination over these two entities and permanent of the tasks of the state. We need to send Moldovan disputes about Moldova’s federalization, a routine students to the best universities around the world, in- demand of Transnistrian separatists, are the results of vite foreign professors to Moldovan universities, and these concessions. establish links for cooperation and exchange. Thus, the Moldovan society was split into an I do believe that it is possible to endeavor to influential and opposing Russian speaking social build such a Moldova that will give it’s citizens the group, and local social strata speaking Romanian. protection they need, the rights they deserve, ena-

10 Imaginea Republicii Moldova ]n str=in=tate bling them to achieve the benefits they are striving for. Such a Moldova will gain the trust of it’s citizens LES MOLDAVES and the respect of the international community. ET LE PASSEPORT ROUMAIN If Moldova is not transformed into a secure, democratic society it might turn into a black hole on Courant novembre, le Parlement de Chisi- the map of Europe, a place of conflicts and despair. nau a donné le feu vert pour la double nationali- Bearing this in mind, the majority of political forces té.Désormais, les quatre millions de Moldaves ont la have opted for European integration as a long-term possibilité d’obtenir une deuxième nationalité et le guarantee of stability, strengthening of democratic passeport qui va avec. state institutions, and the civil society. We have En 1994, la nouvelle Constitution moldave in- simply no other alternative. An isolationist policy is stitue le roumain comme langue officielle du pays. ruled out by a high degree of external dependency Mais une fragile classe politique issue de milieux of the Moldovan economy, while an orientation universitaires a raté son rendez-vous avec l’histoire. towards the East, with its totalitarian practices and Les mafias locales, dont les ramifications remontent human right abuses, will not be supported by the souvent jusqu’a Moscou, ont pris le contrôle du pays. majority of Moldovan citizens. La Moldavie est aujourd’hui le pays le plus pauvre The OSCE is the only pan-European organiza- d’Europe, avec un salaire mensuel moyen de 25 eu- tion actively involved in solving the Transnistrian ros et une population exposée à toutes les pénuries. conflict in Eastern Moldova, a conflict which in Désespérés, les Moldaves ont donné, il y a deux ans, many ways resembles the Cyprus discord, but which la majorité parlementaire à un Parti communiste has a much more distinct international dimension gangrené par la corruption et l’incompétence. with Russia as the main interested party. In the case Champions de la survie, les Moldaves rêvent de of Cyprus, even divided, the prospects for EU inte- partir en Europe à la recherche d’un travail. La déci- gration have seriously stimulated the country’s eco- sion du Parlement de Chisinau d’accepter la double nomic development and efforts to resolve the con- citoyenneté est pour eux une porte de sortie inespé- flict. We hope Moldova will learn from the progress rée. La possession d’un passeport roumain représen- in Cyprus, and the OSCE influence in the region will te à leurs yeux la clé pour l’Occident puisque, depuis help us move toward European integration. le début de cette année, les Roumains peuvent entrer In view of the nature of Russian policy towards sans visa dans l’espace Schengen de l’Union euro- the “near abroad”, we have no other ways to deal with péenne. L’ambassade de Roumanie à Chisinau reçoit Russia than that of advocating respect, equality, and d’ores et déjà environ trois cents demandes de pas- co-operation based on common interests. Russia is seport par jour. primarily interested in the Moldovan agricultural Quant aux Roumains, ils se félicitent de ce re- production and the transit of it’s exports through tour des frères d’antan dans la mère patrie. D’autant Moldova. The Russian market and energy resources plus que ces derniers sont prêts à travailler au noir are very important to us. We also acknowledge Rus- pour la moitié d’un salaire roumain, qui s’élève en sian security concerns with NATO enlargement. moyenne à 125 euros par mois. Pourtant, afin de However, it is inadmissible by international practice rassurer la Comission européenne, Bucarest vient to brutally interfere in the internal affairs of other d’interrompre la délivrence d’un passeport roumain states, as Russia did in Transnistria. We believe that a aux Moldaves roumanophones pour une période de relationship has to be based on bilateral treaties, and six mois. we hope Russia will give up the policy of indirect Le président Voronin semble réaliser que non-recognition of Moldovan statehood by refusing l’Europe pourrait être la solution pour éviter la fail- to sign the basic bilateral treaty. lite totale de son pays. Mais la seule porte d’entrée The other partners of the Moldovan state insti- en Europe reste la Roumanie, pays qui a lui-même tution – the IMF, the World Bank, the United Na- accumulé du retard dans le processus d’adhésion à tions, the Council of Europe, and others – contribute l’UE. Malgré la russophilie du président Voronine, to a higher profile of our country both internally and les autorités de Chisinau n’auront pas d’autre solu- externally. Currently Moldova is lobbying to become tion que de se tourner vers l’Europe. En attendant, part of the World Trade Organization to gain better les Moldaves roumanophones sont à bout de patien- access to global markets. What we expect from all ce. Après cinq décennies de propagande soviétique these organizations is a higher trust in our capabili- et une autre décennie d’expériences ratées, ils es- ties, more support in counteracting external post- saient désespérément de retrouver leur identité. Plus colonial pressures, and a higher degree of invest- qu’une pièce administrative, le passeport roumain a ment in Moldovan political and civic institutions. pour eux valeur de talisman. Vasile Nedelciuc SŮDOST EUROPA: Zeitschrift für Gegenwartsfors- Mirel Bran chung. München, Germania, 2000, nr. 9-10, p. 530-536. Le Monde, 2002, 29 noiemb., p. 17.

11 Imaginea Republicii Moldova ]n str=in=tate

“On est parti d’une commission que la Com- LES MOLDAVES SOUHAITENT munauté européenne avait mise en place et qui se TIRER UN TRAIT SUR L’ÈRE SOVIÉTIQUE posait des questions sur le trafic humain”, explique Agnès Ravoyard, rédactrice en chef de Galaxie qui Face à la volonté du gouvernement communiste est aussi une agence de presse audiovisuelle.”On s’est au pouvoir de gommer les origines roumaines de la rendu compte qu’il y avait un véritable problème, majorité de la population, le “Jurnal de Chisinau” notamment en Moldavie, qui est prise en tenaille défend la télévision de Bucarest. par certaines filières.” Et de préciser:”Aujourd’hui, la plupart des “NE NOUS VOLEZ PAS TVR –1!” Ce titre, publié “pièces” (les organes) viennent d’Europe de l’Est, et en gros caractères à la première page du „Jurnal de de ce pays en particulier.On se sert à bon compte de Chisinau”, est un cri de désespoir. Le quotidien mol- pauvres familles qu’on berne avec des illusions, en dave appelle la population à réagir à la décision des leur promettant des postes mirifiques.” autorités communistes d’interdire la diffusion de cette Dans ce ”nouvel eldorado des chercheurs de chaîne publique roumaine sur le territoire moldave. reins, les moins chers d’Europe”, chaque semaine, “N’hésitez pas! Luttez pour vos droits!”, lance trente personnes vendent le leur “au peril de leur vie”, son éditorial. “Nos enfants ont besoin d’une télévision souligne Catherine Berthillier qui s’est également ren- européenne que nous attendons tous depuis si long- due en Israël, marché mondial des acheteurs où, “pour temps, écrit un groupe de Moldaves du départament trouver un rein au marché noir, il suffit de consulter de Balti. Nos gouvernants ne comprennent-ils pas les petites annonces des grands quotidiens”. qu’il vont perdre un trésor?” ”Nous nous adressons à Ceux qui espèrent améliorer leur quotidien en tous les licéens de notre République, s’insurgent une sédant le précieux organe, ils “ne reçoivent que les vingtaine d’élèves du départament d’Orhei. Où êtes- miettes du gâteau “...Prix sur le marché du précieux vous? Que faites-vous? Pourquoi ne prenez-vous pas organe: 150 000 euros. parti?” Sur un ton plus grave, une lettre signée par “Ces gens-là sont très cruels, ils peuvent tuer, c’est un téléspectateur de Chisinau accuse: “L’interdiction très facile de faire disparaître un corps”, confiet un de TVR-1 sur le territoire moldave est l’oeuvre du parti patient moldave involontaire, qui a été... séquestré et du gouvernement, qui nous a appauvris et qui veut menacé de mort avant de subir l’ablation d’un rein. maintenant détruire notre moral.” La colère des Mol- daves s’explique. Cette ex-République soviétique est Nathalie Simon un ancien territoire roumain intégré à l’URSS après Le Figaro, 21 februarie, 2002, p. 28. la deuxième guerre mondiale. Allergique au roumain, le gouvernement de Chisinau a interdit la diffusion de la chaîne de télé- LA MOLDAVIE EN PLEINE CRISE D’IDENTITÉ vision roumaine. Les Moldaves roumanophones ont assez de la propagande sans nuances diffusée par Le Enclavée entre l’Ukraine et la Roumanie, la Messager. L’accès à la chaîne roumaine était pour Moldavie, un pays grand comme la Belgique peuplé eux une porte de sortie vers l’Europe tant rêvée. de quatre millions et demi d’habitants, cherche dé- Les protestations contre l’interdiction de TVR 1 sespérément sa voie entre une Europe inaccessible et se multiplient. La perspective de la Roumanie d’inte- une Russie dominatrice. Une crise d’identité qu’Oleg grer l’Union européene en 2007 pousse les Moldaves Serebrian, un jeune politologue de 33 ans, résume roumanophones à revendiquer leur identité roumai- ainsi:”Onze ans après l’indépendance, 71 de nos 101 ne. Pour eux, la Roumanie n’est pas seulement une députés sont des communistes qui aspirent à dissoudre partie de leur histoire, c’est aussi la clé de l’Europe la Moldavie dans une URSS ressuscitée. Ils ont déjà et le rejet du passé soviétique.Leur désespoir, qui en partie réussi puisque 80 % de l’économie moldave traverse les pages des journaux en langue roumaine, est sous contrôle russe. Onze autres élus appartiennent fait état d’une tension que les autorités communistes au Parti chrétien-démocrate qui rêve, lui, d’unifier la ne parviennent plus à contenir. Moldavie et la Roumanie” (La Moldavie, ex-province roumaine, a été rattachée à l’URSS en 1944. Les deux Mirel Bran tiers de la population sont roumanophones). Le ma- Le Monde, 2 octombrie, 2002, p. 15. rasme économique et moral pousse 700000 Molda- ves, soit un tiers de la population active, à travailler à l’étranger, souvent clandestinement. L’argent qu’ils TRAFICS DE REINS: LA FILIÈRE MOLDAVE envoient à leurs familles représente plus de 20% du budget de l’État moldave. Une soupape de sécurité En Moldavie, dans une église pleine de fidèles, pour ce pays jadis prospère et aujourd’hui surendet- un homme d’église lève les bras au ciel: ”Je prie pour té qui a ravi à l’Albanie le triste record de “pays le ceux qui ont commis l’erreur de vendre leur rein...” plus pauvre d’Europe”. 12 Imaginea Republicii Moldova ]n str=in=tate

A Chisinau pourtant, le quartier Valea Morilor cate în revista Transition. Păstrându-şi specificul de (la Vallée des Moulins) connaît un véritable boom relatări pe marginea unor evenimente în derulare, immobilier. Des villas opulentes y poussent comme aceste materiale oferă o perspectivă analitică asupra des champignons et nul ne connaît leurs propriétai- ţărilor – ţintă, folosind media locală în calitate de res. primă sursă. Demersul autorului se distinge prin République autoproclamée qu’aucun État n’a acurateţea documentării, printr-o abordare non- voulu reconnaître, la Transnistrie est devenue une partizană şi o expunere echilibrată, respectând plaque tournante de tous les trafics et notamment standarde academice occidentale. “Cititorii acestei celui des armes. colecţii de articole nu trebuie să se aştepte la o des- Début octobre, conformément aux engage- criere coerentă despre evoluţia Moldovei în epoca ments qu’elle avait pris en 1999 lors d’un sommet de perestroikăi, a emancipării naţionale şi a sinuoaselor l’OSCE, la Russie a commencé à rapatrier une partie procese de după proclamarea Independenţei, obser- des 40000 tonnes de munitions et des 50000 armes vă Dan Ionescu în prefaţa cărţii. Însă ei îşi pot forma déposées en Transnistrie. Vingt-quatre wagons char- o percepţie clară asupra scenei politice din Moldova, gés de missiles sol-sol Ouragan ont quitté Tiraspol asupra frământărilor sale în căutarea unei identităţi pour la Russie. Outre la transformation de bombes naţionale distincte; ceva despre universul supra- et d’ obus, Tiraspol produit des lance-roquettes, realist din Transnistria şi conflictul de pe Nistru şi, lance-grenades, mines antipersonnel, pistolets-mi- nu în ultimul rând, informaţii şi reflecţii despre rela- trailleurs, qui ne sont sans doute que quelques-uns ţiile dintre Moldova şi România, văzute ca o contra- des “trésors” dont regorge ce “trou noir” échappant pondere la supremaţia Rusiei în regiune”. O carte à tout contrôle. – model pentru ceea ce numim rigoare ştiinţifică şi En Moldavie, des experts de l’Agence interna- probitate intelectuală. tionale de l’énergie atomique (AIEA) ont ainsi dé- couvert quatre anciens sites soviétique abritant de Foreword grandes quantités de césium-137, un métal qui peut être utilisé pour la fabrication d’armes nucléaires. Le This book deals with the final years of the Soviet césium se trouvait dans de petits conteneurs facile- era and the post-Communist transition in what is ment transportables. now the Republic of Moldova – that is, the former Pour assurer la sécurité de sa future frontière Romanian province of Bessarabia, which was trans- orientale, l’Union européenne devra compter sur la formed into the Soviet Socialist Moldovan Republic Roumanie, qui ambitionne d’intégrer l’UE en 2007. following the URSS advance into Eastern and Cen- Or, les Moldaves n’ont besoin que d’un passeport tral Europe at the end of World War II. pour entrer en Roumanie. La supression des visas pour les resortissants It consists largely of articles and analytical roumains a été assortie de conditions draconiennes briefs, most of which initially appeared in the pub- (notamment un billet aller-retour et une somme lications of the Radio Free Europe / Radio Liberty minimum de 500 euros). Ces contraintes financières Research Department and the Prague-based Open ont permis jusqu’ici de limiter les flux migratoires, Media Research Institute, where the author worked mais ne semblent pas gêner les activités du crime as a research analyst from 1984 to 1994 and as a sen- organisé. ior research analyst from 1995 to 1997, respectively. Arielle Thedrel It also includes several essays of a more historical Le Figaro, 2002, 11 decembrie, p. 6. nature, as well as papers presented at conferences or entries written for encyclopedias and annual reports. With regard to the articles written for the APARIŢII EDITORIALE POLITICE radios, these may be described as a very special kind of analysis.Strictly events-related, they offered Cunoscut cercetător şi jurnalist la Radio Europa an initial analytical perspective of developments in Liberă, redactor al emisiunii “Ora Moldovei”, Dan the target countries, using local media as primary Ionescu şi-a adunat în acest volum o serie de ana- sources. During the Communist era, the RFE/RL lize şi studii ce iau în vizor ultimii ani ai perioadei headquarters in Munich probably boasted the most sovietice şi tranziţia postcomunistă din Republica articulate and efficient think tank dealing with the Moldova. Majoritatea textelor incluse au fost valo- “Socialist camp”.While the radios’research depart- rificate în cadrul Departamentului de Analiză de la ment had little to do with traditional academia, Radio Europa Liberă şi în programele OPEN ME- it’s analysts adhered to strictly academic standards, DIA RES EARCH INSTITUT din Praga, unde auto- such as the use of multiple, reliable sources, accu- rul a lucrat ca analist – cercetător între 1984 şi 1997. racy, a non-partisan approach, balanced reporting, Cartea cuprinde de asemenea câteva eseuri istorice and so forth. RFE/RL Situation and Background elaborate pentru conferinţe internaţionale şi publi- Reports often served as a source of inspiration and

13 Imaginea Republicii Moldova ]n str=in=tate information for both Western journalists and aca- destul de larg şi este de presupus că nu-şi va epuiza demics, although they were rarely cited as such. In prea curând resursele cognitive. retrospect, one may describe those publications as Alexandru Zub, a kind of convenient free-of-charge service for all profesor, director al Institutului de Istorie those interested in the vicissitudes of the Commu- “A.D.Xenopol”, Iaşi nist–and later post-Communist - world. O carte eru- For all these dită şi subtilă. reasons, the read- Lectură obliga- er of this current torie pentru toţi collection of ar- cei care vor să ticles should not cerceteze în amă- expect a coher- nunt relaţia dintre ent depiction of identitatea naţio- Moldova’s evolu- nală, construirea tion during the naţiunii, tradiţiile era of perestroi- politice şi ten- ka and national dinţele culturale e m a n c i p at i o n într-una din cele or of the rather mai puţin cunos- tortuous proc- cute şi înţelese ess following the ţări ale Europei proclamation of de Est. King folo- Moldova’s inde- seşte o abordare pendence. But istorică, politică, they may receive economică şi culturală pentru a pune în discuţie ve- a clearer percep- chile stereotipuri şi pentru a propune o perspectivă tion of Moldova’s nouă, originală cu privire la oamenii din Basarabia şi political scene and it’s peuple’s quest for a distinct Transnistria. national identity; of the somewhat surrealistic Transdniester microcosm and of the Transdniester Vladimir Tismăneanu, conflict; and, last but not least, of Moldovan-Ro- profesor de Ştiinţe Politice, manian relations against the murky background Universitatea din Maryland (Colege Park) of Russian, then Soviet, and once again Russian supremacy in the region. The author SEMNAL

Gheorghe Cojocaru este unul dintre cei mai UN STUDIU AMERICAN DESPRE BASARABIA talentaţi tineri istorici şi publicişti basarabeni (co- mentator la Radio Europa Liberă), afirmaţi în ultimii Între România şi Rusia, drama moldovenilor ani. Cartea pe care a editat-o prezintă filmul eveni- din republica prutonistreană, examinată acum cu mentelor care au marcat istoria Basarabiei începând precădere sub unghiul politicii culturale, continuă cu 1989, dublat de o analiză lucidă şi nuanţată: adop- să se consume. Tema identităţii, cu avatarurile ei tarea limbii române ca limbă de stat şi a grafiei la- mai vechi sau mai noi, l-a pasionat mereu pe autor, tine, discuţie în jurul pactului Ribbentrop-Molotov, iar demersul făcut acum constituie, neîndoielnic, un tratatul româno-sovietic din 5 aprilie 1991, epopeea efort considerabil pe linia înţelegerii cât mai depline “podurilor de flori”, puciul de la Moscova din august a problemei… 1991, Declaraţia Independenţei a Republicii Moldo- Cartea pe care Charles King ne-o dă acum, în va şi recunoaşterea acesteia de către autorităţile de versiune românească, zugrăveşte un tablou etno- la Bucureşti, evoluţia separatismului în Republica cultural foarte dinamic, sinuos şi schimbător, unul Moldova, Consiliul Naţional al Unirii, “modelul fară analogii clare în spaţiul exsovietic. Ea pune pe german”, şi chestiunea românească etc. Autorul fo- gânduri şi îndeamnă la aprofundarea unei teme care, loseşte o bibliografie bogată, cuprinzând documente prin ea însăşi, se anunţă inepuizabilă. Se cuvine a-i oficiale, articole de presă şi relatări ale posturilor de fi recunoscători distinsului istoric pentru stăruinţa radio occidentale, contribuţii ale unor politologi cu care a studiat-o şi pentru larga comprehensiune a români şi străini. Exhaustiv în informaţii şi bine interpretării. Istoricii nu sunt singurii săi beneficiari. scris, volumul lui Gheorghe Cojocaru constituie o Problematica identităţii pasionează acum un public recomandare utilă pentru toţi cei interesaţi de tri-

14 Imaginea Republicii Moldova ]n str=in=tate bulaţiile postsovietice ale unei provincii româneşti, La sfârşitul deceniului opt al secolului XX care şi-a rătăcit identitatea pentru a doua oară, ca balticii au servit drept model pentru alte republici urmare a laşităţii, incapacităţii şi tranzacţionismului sovietice, inclusiv pentru RSSM, în ce priveşte su- conducătorilor săi. veranizarea agendei de revendicări social-politice ale mişcărilor pentru liberalizarea regimului politic Gheorghe Cojocaru din URSS. Însă, spre deosebire de baltici, hotarul în- Colapsul URSS şi dilema relaţiilor româno-române, tre Republica Moldova şi lumea slavă nu este unul Bucureşti, 2001, 236 p. dintre civilizaţii, tradiţia culturală slav-ortodoxă fiind suficient de puternică. Faptul în cauză nu a Sârma ghimpată, contribuit la o delimitare clară, necesară afirmării întinsă peste vechea independenţei Basarabiei şi a naţiunii româneşti în provincie românească provincie. dintre Prut şi Nistru, Deşi factorii interni deţin rolul principal în de-a lungul frontierei tranziţie, influenţa internaţională asupra suveranită- de stat sovietico-româ- ţii şi democratizării este suficient de importantă. Ea ne trasate în mod ar- se manifestă prin intermediul a trei componenete, bitrar prin înţelegerile cum ar fi politica externă, zeitgeist-ul şi efectul di- secrete sovieto-naziste fuziunii. Influenţa internaţională asupra democra- şi reconfirmate la sfâr- tizării reprezintă un proces în mare parte benefic şitul celui de-al doilea pentru tranziţia moldovenească, deoarece asistenţa război mondial, a ope- oferită, integrarea în structurile europene, racorda- rat o amputare, resim- rea legislaţiei moldoveneşti la normele europene ţită dureros, a corpului liberalizarea economiei, respectarea angajamentelor integru al României internaţionale asumate în domeniul libertăţilor fun- clădit de fruntaşii de damentale al drepturilor omului etc. (prin interme- la 1918. diul instituţiilor şi organismelor internaţionale ma- jore ca Uniunea Europeană, NATO, OSCE sau Con- DETERMINANTELE GEOCULTURALE siliul Europei, instituţii financiare internaţionale ca ŞI GEOPOLITICE EXTERNE BM, FMI, BERD) conduce la crearea unei presiuni cumulative asupra statului şi societăţii, care sunt Basarabia (Republica Moldova) reprezintă o puse în situaţia de a respecta normele şi principiile unitate de analiză care, în mod normal, se află în acceptate de comunitatea internaţională. diferite raporturi cu lumea externă. Aceasta ar im- Pe de altă parte, presiunea exercitată de hege- plica o relaţie formală de egalitate cu statele regiunii, monul regional nedemocratic, cum este Rusia anilor însă aparenţa în cauză este greşită. Istoria Basarabiei 1991-2002 în spaţiul CSI, prin conservarea focarului reprezintă o istorie a unei gubernii în componenţa Imperiului Rus, a unei provincii în componenţa Ro- mâniei şi istoria unei republici sovietice în compo- nenţa URSS. Moştenirea de bază remodelează conti- nuu din Republica Moldova o regiune de frontieră. Dincolo de implicaţiile pentru statalitate, etnie şi de- mocratizare, este evident că determinantele geocul- turale şi geopolitice externe joacă un rol hotărâtor în evoluţiile interne, faptul în cauză singularizând Republica Moldova în raport cu statele care au avut în trecut perioade de independenţă. Din aceste considerente istoria Basarabiei este, în mare parte, istoria Imperiului Rus, a României şi a URSS. Protostatalitatea actuală a Republicii Mol- dova se datorează acestei moşteniri şi ar fi cumva paradoxal să descoperim o altă evoluţie etnopolitică în cazul unei provincii care reprezintă o frontieră în- tre lumea slavă, dar nu şi între civilizaţii. Cultura politică în noile state din sud-estul continentului a fost puternic marcată de moştenirea trecutului. Regiunea, luată în ansamblu, a fost un in- terface între Est şi Vest, începând cu secolul X, când a devenit parte a civilizaţiei creştine europene. 15 Imaginea Republicii Moldova ]n str=in=tate transnistrean, susţinerea ideii de (con)federalizare nu au obţinut calitatea de membru din momentul a Moldovei şi imixtiunea politică şi economică în naşterii (toţi au fost atunci cetăţeni ai URSS), nici afacerile statului creează efectul de provincializare asupra acţiunilor care se desfăşoară în zona jurisdic- a Moldovei, ceea ce îngrădeşte substanţial suverani- ţiei sale formale (deoarece nu controlează nici teri- tatea ţării (Tratatul bilateral moldo-rus ratificat de toriul separatist, dar nici enclavele etnice din sud). comuniştii de la Chişinău la sfârşitul anului 2001 În acest fel, Republica Moldova nu reprezintă un şi Acordul moldo-transnistrean cu privire la fede- stat, care este o asociaţie obligatorie cu o bază terito- ralizarea ţării din iulie 2002 consfinţind situaţia în rială. Edificarea provinciei este una din modalităţile cauză). complexe ale Rusiei de creare a teritoriilor depen- Analizând trăsăturile formale fundamentale ale dente în spaţiul ex-URSS. Acesta este posibil doar în Republicii Moldova, putem conchide că acesta nu contextul existent al protostatalităţii moldoveneşti a este un stat modern, deoarece nu se află în posesia cărei autor a fost Uniunea Sovietică. Rusia a preluat unei ordini administrative şi juridice, care poate fi drepturile de autor asupra acestei protostatalităţi în schimbată de legislaţie şi spre care este îndreptată calitate de succesoare a Uniunii Sovietice, dar şi a activitatea corporativă organizată. Statul ca sistem Imperiului Rus. . . al ordinii, nu este în stare să reclame autoritate obli- Iulian Fruntaşu gatorie nici asupra cetăţenilor, majoritatea cărora

ECONOMIE

Procesul economic hotărăşte întreg procesul istoric al omenirii. 2002 C. Dobrogeanu-Gherea Probleme ce ţin de colaborarea comercial- interne, de cooperare vamală şi transfrontalieră, economică şi realizarea regimului comerţului liber de priorităţile stipulate în Acordul de Parteneriat dintre Moldova şi Federaţia Rusă au fost discutate şi Cooperare între Republica Moldova şi Uniunea în cadrul întrevederii premierilor celor două state în Europeană şi implementarea acestora. timpul vizitei de lucru a dlui Vasile Tarlev la Mosco- * * * va la 26 februarie. Vicepremierul Dmitri Todoroglo, copreşedinte * * * al Comisiei mixte interguvernamentale moldo- Conferinţa de finanţare pentru dezvoltare, la ucrainene pentru cooperare comercial-economică, care a participat şi delegaţia ţării noastre în frunte s-a aflat, în perioada 3-5 aprilie într-o vizită de lucru cu premierul Vasile Tarlev, s-a desfăşurat în perioada la Kiev şi Lvov, unde a purtat negocieri cu viceprim- 18-22 martie în oraşul mexican Monterrey. Premie- ministrul Leonid Kozacenko, preşedintele părţii rul a concluzionat că declaraţia finală adoptată de ucrainene a comisiei nominalizate, în vederea so- forum va stimula constituirea unei alianţe de finan- luţionării problemelor ce ţin de exportul zahărului ţare pentru dezvoltarea ţărilor în tranziţie, precum moldovenesc în Ucraina. este şi Republica Moldova. El a apreciat decizia Sta- * * * telor Unite de a dubla volumul asistenţei financiare La Varşovia (Polonia), la 20 martie, s-a desfă- acordate ţărilor sărace, precum şi hotărârea UE de a şurat şedinţa a treia a Comisiei mixte interguverna- majora această asistenţă cu 7 mlrd. dolari. Probleme- mentale moldo-polone de cooperare economică şi le discutate au fost: comercială, ţara noastră având reprezentanţi o dele- – accesul mărfurilor produse în ţările sărace pe gaţie condusă de ministrul Ecologiei, Construcţiilor pieţele statelor dezvoltate, şi Dezvoltării Teritoriului Gheorghe Duca. Comisia – majorarea volumului granturilor oferite de a luat în dezbatere mai multe probleme ce ţin de ţările donatoare, cooperarea moldo-polonă, inclusiv în domeniul – acordarea ajutoarelor financiare fără a fi con- financiar-bancar, vamal, al transporturilor, agricul- diţionate de existenţa programelor de colaborare cu turii, ecologiei, precum şi al schimburilor comerciale FMI. bilaterale. * * * * * * La 16 aprilie la Luxembourg s-a desfăşurat re- Reprezentanţii Guvernului Republicii Moldova uniunea a IV-a a Consiliului de cooperare Republica şi ai Băncii Mondiale au semnat la Washington, pe Moldova - Uniunea Europeană, la care a participat 20 aprilie, după ultima rundă de negocieri, docu- o delegaţie oficială a ţării noastre în frunte cu prim- mentul privind acordarea împrumutului pentru ministrul Vasile Tarlev. Participanţii la reuniune au ajustări structurale SAC-III. De acesta depinde re- discutat probleme legate de colaborarea în dome- luarea finanţării externe a Republicii Moldova de niile comerţului şi investiţiilor, justiţiei şi afacerilor către FMI şi iniţierea negocierilor la Clubul de la 16 Imaginea Republicii Moldova ]n str=in=tate

Paris privind restructurarea datoriilor externe de rii sunt Administraţia preşedintelui şi Cabinetul de stat ale ţării noastre. Miniştri din Ucraina, Ambasada Kazahstanului la * * * Kiev, Teatrul Naţional de Operă şi Balet al Ucrainei, O delegaţie a Republicii Moldova, condusă de precum şi Preşedinţia regelui Qatarului. ministrul-adjunct al Economiei Marian Lupu, s-a * * * deplasat la Zagreb, Croaţia, pentru a participa la 11- În capitala Bielorusiei s-a desfăşurat o impună- 12 iunie la Conferinţa regională privind negocierile toare expoziţie de bijuterie a cunoscutei firme mol- de aderare la Organizaţia Mondială a Comerţului doveneşti Giuvaier. Expoziţia a prezentat-o însuşi (OMC). Au fost discutate problemele privind meca- Corneliu Scutelnicu, directorul fabricii. Acţiunea a nismele şi principiile de aderare la OMC, consolida- fost întreprinsă în scop comercial şi pentru sondarea rea sistemului comercial multilateral şi liberalizarea terenului de desfacere în această zonă, avându-se în comerţului. vedere şi ţările învecinate: Lituania şi Letonia. Direc- * * * torul fabricii a declarat că expoziţia a avut succes şi Reprezentanţii a 4 instituţii financiare interna- profit. ţionale şi ai CSI-7 s-au întrunit la Londra în cadrul unei conferinţe la tema “Reducerea sărăciei, creşte- rea economică şi controlul datoriei în ţările CSI cu PROGRAMA DE FORMACIÓN venit scăzut”. Exponenţii ţării noastre au fost guver- PARA EMPLEADOS DE LAS EMPRESAS natorul Băncii Naţionale a Moldovei Leonid Talmaci DISTRIBUIDORAS DE MOLDAVIA şi viceministrul finanţelor Mariana Durleşteanu. * * * El pasado 23 de octubre se inauguró en el Cam- În perioada 18-23 octombrie a avut loc un pus de Puente Nuevo, un programa de formación para forum economic al businessmenilor moldoveni în cuarenta empleados de las empresas distribuidoras de Egipt. În cadrul şedinţei s-a discutat despre perspec- Moldavia (Chisinau, Red Centro y Red Sud), que des- tivele dezvoltării relaţiilor economico-comerciale pués de 2 meses de formación intensiva en el negocio între Moldova şi Egipt, despre schimbul comercial de distribución, serán responsables del cambio cultural al businessmenilor. y de gestión de sus empresas. * * * El grupo de 40 ingenieros moldavos fue selec- 4 medalii de aur, 5 de argint şi 21 de bronz cionado entre más de 100 candidatos. Y para poder – acesta e rezultatul participării inventatorilor din seguir las clases en España, comenzaron con anterio- Republica Moldova la Salonul Internaţional al In- ridad su formación en el idioma español gracias a los venţiilor, Cercetării şi Transferului Tehnologic, edi- servicios del Instituto Cervantes de Bucarest. La in- ţia a cincea, care s-a desfăşurat la Iaşi, în perioada auguración del programa de formación, tuvo lugar el 12-16 iunie. Cu medalia de aur au fost apreciate pasado 23 de octubre en el Campus de Puente Nuevo, lucrările inventatorilor de notorietate Constantin con la asistencia de Juan Luis López Cardenete, di- Spânu, Aurelian Gulea, Valeriu Rudic şi Pavel Chin- rector general de UNION FENOSA distribución, José tea. În cadrul manifestaţiei profesorul Constantin Maria Vázquez-Pena, subdirector general corporativo Spânu, director al Centrului de Medicină Preventivă de Organización y Recursos Humanos y Manuel Ar- al Ministerului Sănătăţii, a fost decorat cu medalia güello, director general de Operaciones Internaciona- de aur Henri Coandă, pentru merite deosebite în les. José Maria Vázquez-Pena, dio la bienvenida a los domeniul inventicii, iar Centrul nominalizat a intrat participantes a España y al Campus de Puente Nuevo în posesia Marelui Premiu al Salonului. De aseme- y les deseó una feliz estancia entre nosotros. Asimis- nea, 13 inventatori din republică au fost decoraţi cu mo se refirió a la Universidad Corporativa, que con el Insigna de Aur Inventator Elita. Premii speciale ale lema Enseñar y Aprender desde la Experiencia, tiene la juriului pentru participare reprezentativă au fost función de transmitir la cultura del Grupo UNION acordate USM, USMF “N. Testemiţanu,, precum şi FENOSA. Les animó a seguir mejorando su español AGEPI pentru promovarea consecventă a proprie- por su importancia en el mundo y en las zonas en las tăţii industriale în Republica Moldova. que estamos operando. * * * Manuel Argüello, hizo un repaso de los paises Producţia S.A. Covoare-Ungheni a fost distinsă en los que UNION FENOSA está presente y se ref- cu medalia de argint şi Diploma de Excelenţă la frió a Moldavia como una experiencia clave en el Târgul Internaţional de Bunuri de Consum TIBCO- proceso de expansión en el Este de Europa. Señaló la 2002, care s-a desfăşurat la Bucureşti. La această oportunidad que para los participantes en este pro- ediţie, a 19-ea, întreprinderea a prezentat o colecţie grama representa recibir formación directamente de nouă de covoare din lână pură, care au fost înalt apre- los expertos del negocio de distribución en España y ciate de vizitatori, în special pentru originalitatea lor. manifestó el deseo de que todos superaran el curso. Societatea a realizat livrări de produse în SUA, Italia, Finalmente, Juan Luis López Cardenete, les reite- Cehia, Ungaria, Kuwait. Printre clienţii întreprinde- ró la bienvenida a España, y se refirió a la importancia

17 Imaginea Republicii Moldova ]n str=in=tate de la transferencia del conocimiento en el proceso de La primera reunion, con más de un centenar de expansión de UNION FENOSA. “Os hacemos de- empleados del grupo UNION FENOSA, tuvo lugar positarios de ese conocimiento para vuestra carrera en un céntrico hotel de la capital moldava, Chisinau, profesional en el Grupo” – señalo. A continuación, en cuyo marco fueron abordados temas tan relevan- todos los participantes se presentaron personalmente tes como las posibilidades de extensión de UNION en español indicando su experiencia y expectativas FENOSA a otros paises de Europa del Este, la privati- sobre el curso y mostraron su interés por aprovechar zación de las dos empresas distribuidoras moldavas, esta oportunidad que les ofrece UNION FENOSA. La ahora de propiedad estatal, y la situación de UNION Universidad Corporativa ha diseñado este programa FENOSA en el contexto de la crisis económica mun- de formación teniendo en cuenta las necesidades dial. Victoriano Reinoso destacó, repetidas veces, especificas para cada colectivo (Distribución y Co- que los moldavos están implantando un proyecto mercial) definidas por la dirección de las empresas importante y serio que llega a ser estratégico para el moldavas. El programa está basado en estancias en futuro desarrollo del grupo UNION FENOSA en los las unidades de distribución, con un enfoque emi- paises del Centro y Este de Europa. Al referirse a la nentemente práctico. Para facilitar su adaptación, los situación económica mundial, el presidente señaló participantes reciben diariamente clases de español. que en las condiciones actuales los inversores “se Asimismo, antes de su paso por las unidades, y han vuelto bastante más cautos y prevenidos”. durante su primera semana de estancia, siguieron el curso de Introducción Corporativa a través del Encuentro con autoridades monetarias y guber- Campus Virtual de la Universidad Corporativa y un namentales curso especifico que les aportó una visión global del negocio de distribución. A lo largo del curso se ha El segundo dia de la visita fue dedicado a las realizado una evaluación continua de los participan- entrevistas con el representante del Banco Mundial tes, a fin de conocer mejor sus perfiles profesionales en Moldova, Carlos Elbirt, el primer ministro de la y su potencial, asi como su orientación y capaci- República de Moldova, Vasile Tarlev, y los ministros dades para su posterior asignación a ocupaciones de Hacienda y de Energia; también con el rector clave de las empresas distribuidoras de Moldavia de la Universidad de Estado de Moldova y con el (Chisinau, Red Centro y Red Sud). De acuerdo con colectivo de la empresa RE Chisinau, para finalizar su presidente, Ignacio Ibarra, este grupo elegido de con una reunión con los periodistas de la capital. profesionales será el relevo que facilite el cambio Además, una visita al ente regulador, la Agencia empresarial y cultural de estas empresas. Nacional para Reglamentación en Energética, y a la Fundación UNION FENOSA en Moldova. En el marco de los encuentros los dignatarios del pais han subrayado repetidas veces la impor- tancia de la actividad y de las inversiones del grupo UNION FENOSA en Moldova, la calidad del servi- cio prestado, asi como las manifestaciones sociales que está organizando UNION FENOSA y el papel enorme en la evolución de todos estos procesos del presidente del grupo UNION FENOSA en Moldova, Ignacio Ibarra. Dado que España está en la presiden- cia de la Unión Europea el primer ministro Vasile Tarlev puso de relieve que las inversiones realizadas Union Fenosa, 2000, decembrie, p. 86-87. por UNION FENOSA en la economia moldava, constituyen un indice muy importante para otros posibles inversionistas europeos. Además el jefe del Gobierno moldavo destacó los esfuerzos que está ENCUENTRO CON REPRESENTANTES DEL emprendiendo Moldova para la integración europea GOBIERNO Y EL COLECTIVO DE EMPLEADOS y expresó su esperanza de que España contribuya a este proceso. El vicepresidente de UNION FENOSA, Victoria- Les agradezco la fuerza de carácter, porque no Reinoso y el director general de SOLUZIONA, San- en Moldova no es nada fácil hacer un negocio. No tiago Roura, visitaron el pasado 17 de enero, Moldova obstante, nosotros seguiremos apoyando y promo- y tuvieron la oportunidad de mantener distintos encu- viendo su actividad, dijo el ministro de Hacienda entros profesionales con autoridades gubernamentales, Mihai Manole. representantes de instituciones públicas y politicas, asi Espero que UNION FENOSA, con la experien- como con los empleados de las tres empresas distribui- cia que posee, vaya diversificando sus inversiones doras operadas por UNION FENOSA. también en otras ramas de la economia moldava.

18 Imaginea Republicii Moldova ]n str=in=tate

Deseamos seguir colaborando estrechamente en la según Victoriano Reinoso, tiene enorme interés por promoción y el desarrollo del complejo energético dos razones: “porque para nosotros era una experi- moldavo, manifestó el ministro de Energia Iacob encia nueva, aunque somos una empresa grande que Timciuc. está presente como inversores en 15 paises de todo el mundo y con presencia de actividad en más de 40 Agradecimiento del pueblo gagauso paises del mundo, pero era la primera experiencia de una empresa Muy satisfecho por el servicio prestado por europea que UNION FENOSA a la población del Sur de Mol- tuviese una dova, donde se encuentra la autonomia Gagauz-Yeri presencia y se mostró el gobernador de ésta, el baskan Dumitru participase Croitor, quien agradeció sinceramente la contribu- en un sector ción de UNION FENOSA al desarrollo del pueblo importante gagauso y expresó su sincera satisfacción por la rela- como es el ción cordial y amistosa con el presidente del grupo eléctrico en UNION FENOSA en Moldova, Ignacio Ibarra. un pais de la antigua Reunión con los medios de comunicacion Unión Sovié- tica y porque El vicepresidente de UNION FENOSA, Victo- iba a ser y riano Reinoso, hizo el balance de la visita a la Repú- seria una re- blica de Moldova ante los periodistas, convocados ferencia para en una rueda de prensa. “Tenia especial interés por otras empre- visitar este pais. Yo personalmente he seguido con sas que pu- atención toda la evolución de la situación y de la diesen estar presencia aqui en estos dos años y por eso queria como inver- tener la oportunidad de conocer un poco el pais y sores en este tener unos intercambios de opiniones con el Gobier- entorno.” no”, dijo el vicepresidente. La presencia en Moldova, Union Fenosa, 2002, februarie, p. 74-75.

CULTURĂ. ARTĂ

Toate artele sunt surori bune. Artă, literatură, filozofie, astea sunt monumente. Principiul fundamental al artei în genere este intenţia de a transmite o concepţiune prin mijloace con- venţionale de la om la om; încercarea de a realiza acea intenţie constituie opera de artă; ori de ce fel ar fi concepţiunea, înaltă sau joasă, rafinată sau primitivă, sacră sau profană, numai câtuşi de puţin să fie o izvo- râre nu voită, ci pornită din adâncime, infinită ca şi natura care se oglindeşte în ea, a creierului omenesc, ea merită să se arate lumii, numai să poată cum; şi dacă poate cum trebuie, atunci se va impune înţelesului altor minţi omeneşti, numai capabile să fie a înţelege. Aici stă raţiunea finală a artei umane: înţelesul omenesc. I.L. Caragiale

S-a născut la 9 septembrie 1960 în comuna UN POET AL IMAGINII Bardar, judeţul Hânceşti. A studiat la Institutul Poli- tehnic din Chişinău (1977-1982) arhitectura. Troia ex-librisului basarabenesc a fost cucerită, Practică grafica, pictura şi arhitectura. A realizat eliberată şi populată de ai noştri graţie acestui mai multe expoziţii personale, a participat la nume- tânăr bărbat mic la statură, dar uriaş roase expoziţii de grup, naţionale şi internaţionale. la suflet şi la inimă. Este menţionat la o serie de concursuri din Republi- Alexe Rău ca Moldova şi România. Din 1995 – membru titular al Uniunii Artiştilor Plastici din Republica Moldova. Numele lui Valeriu Herţa a depăşit demult hota- Este înregistrat în Catalogul internaţional al creato- rele Moldovei, fiind cunoscut în Danemarca, Argen- rilor de artă sub codul #DNPF-004 (Bardonia, New- tina, SUA, Italia, Belgia, Japonia, România, Franţa, York, USA). Lituania, Rusia graţie lucrărilor de artă prezentate Frumoasa treime a fenomenului de artă con- la expoziţiile internaţionale şi includerii unui şir de temporană – arhitectura, grafica şi pictura – este cu creaţii în cataloagele de artă. pasiune aplicată de tânărul şi talentatul artist plastic

19 Imaginea Republicii Moldova ]n str=in=tate

Valeriu Herţa. Fiecare dintre aceste genuri artistice Premii şi menţiuni: tinde să se evidenţieze şi să se caracterizeze, păstrând Premiul Eminescu, Ex-libris, Oradea (România, o analogie fundamentală, o comună intenţie estetică. 1991); Debutează cu semnul de carte (Ex-libris). Mai Premiul II, Ex-libris, Bacău (România, 1992); târziu aplică în practică grafica de şevalet şi pictura, Premiul I, Ex-libris, Bacău (România, 1998); în care îşi spune cuvântul despre altitudinea intelec- Premiul special, Ex-libris, Vulcan (România, tuală. Arhitectura gândului frumos Valeriu Herţa o 1994); reprezintă pe capătul unei axe de-a lungul căreia e Certificat de merit, Veneţia (Italia, 1998, în ca- clădită şi grafica, şi pictura lui. Această axă reprezintă drul Expoziţiei Internaţionale “Masca”). o construcţie de logică în care vibrează afectivitatea lirică, bazată pe acordul dintre simţire şi inteligenţă. La expoziţia din cadrul Concursului Interna- Subiectele în Ex-librisuri la prima vedere ar părea ţional “Un ex-libris pour Michel Butor”, desfăşurat simple cu toate că ele sunt create la un nivel tehnic în oraşul Bayeux, Franţa (1997), gestul cel mai plin înalt alături de gând şi compoziţie, care se află într-o de consideraţie pentru reputatul grafician Valeriu armonie absolută, urmându-şi drumul spre frumu- Herţa, a fost aprecierea scriitorului, eseistului, cri- seţe. Semnele de carte realizate în ultimul timp sunt ticului literar Michel Butor, acesta ţinând în palme nişte forme desăvârşite aduse la chipul-metaforă. De una din lucrările autorului. Mai este incontestabilă şi aceea creaţiile plasticianului sunt apreciate cu diplo- onoarea de a fi în colecţia personală a redutabilului me şi locuri premiante şi peste hotarele ţării. scriitor ex-librisul “Corp de bărbat”, reprezentându- Ciclul recent de grafică de şevalet este o per- i capul. Mai mult decât atât, un alt exemplar şi-a formanţă a artistului. Valeriu Herţa asemenea unui găsit locul în colecţia Muzeului Baron Gerard din copil nu suportă vulgaritatea în tot ce creează. Şi în Bayeux. grafică, şi în pictură, plasticianul proiectează abstract Are lucrări în concretul în forme dictate de simţirea lui. Creaţia lui colecţii de stat şi e clădită pe temeiul unor varietăţi picturale realiste. private din diverse La Valeriu Herţa pictura este guvernată de legile ţări. universale ale materiei, fiind redată cu ajutorul unor Este inclus în modalităţi postmoderne într-un spaţiu optic al cărui “ E n c i c l o p e d i a adâncime este sugerată adesea de nişte spaţii goale biobibliografică a asemenea unor ferestre deschise spre viitor. artei ex-librisului Nimeni nu poate spune în ce domeniu se mani- contemporan”, vo- festă mai amplu plasticianul, pentru că şi în arhitec- lumul 24, apărută tură proiectul unui edificiu va fi plăsmuit la acelaşi la Braga, Portuga- nivel ca şi în grafică, pictură. Toate deopotrivă sunt lia, 1997. Primul aduse la visare poetică. volum apare în 1968 cu caracter antologic, intitula- Timotei Bătrânu, artist plastic t“Artisti Dell’Ex - libris”, în care au fost prezentaţi graficieni din toată lumea. Din 1984 Federaţia Internaţională a Societăţilor PARTICIPĂRI LA CONCURSURI de Prieteni ai Ex-librisului (FISAE) a trecut la edita- ŞI EXPOZIŢII INTERNAŢIONALE: rea unei enciclopedii intitulate “Encyclopedie bio-bi- bliographique de l’ art de l’ ex-libris contemporain”. Ca România: Bucureşti (1993, 1997), Glimeş-Palan- aspect, lucrarea este un format de artă (dimensiuni ca (1993, 1994), Câmpulung-Moldovenesc (1993), Iaşi 22/27 cm). Coto- (1991), Oradea (1991, 1996, 1997), Bacău (1992, 1994, rul este rotund, 1995, 1996), Vulcan (1993, 1994), Botoşani (1995), coperta rigidă Beiuş (1994), Alba-Iulia (1995), Brăila (1995), Cluj şi îmbrăcată în (1997); pânză, a cărei Franţa: Nancy (1992), Meudon (1994), Metz culoare diferă de (1996), Bayeux (1997); la un volum la Lituania (Vilnus, 1989, 1996); altul. Pentru es- Argentina (Buenos-Aires, 1996); tetică şi protecţie, Iugoslavia (Belgrad, 1995); volumele sunt Belgia (Sintt Niclaas, 1995, 1997); îmbrăcate într-o Italia (Lomazzo, 1995); s u p r a c o p e r t ă SUA (New-York), 1995; transparentă din Danemarca (Frederikshavn, 1996); material plastic. Ungaria (Budapesta, 1997); Coperta: în trei- Canada (Ontario, 1999). mea superioară,

20 Imaginea Republicii Moldova ]n str=in=tate sintagma “Ex-libris”, la mijloc, titlul enciclopediei în d’une approche littéraire chargée d’éléments propres limba engleză, iar în treimea inferioară este reprodus à la culture russe (Op. 5, 13, 19, 37). Pourtant tous ces un mic Ex-libris ales din volum, urmată de pagina éléments n’agiront pas négativement sur le dévelop- de titlu. Titlul enciclopediei este tipărit în 4 limbi de pement du jeune artiste. L’école lui a assuré une base circulaţie interna- solide directement assimilée d’un des plus impor- ţională. tants créateurs d’ex-libris, non seulement de l’ancien Numărul mare empire soviétique mais aussi mondialement. Il s’agit de ex-librisuri “în de Grigori Bosenko, au sommet de la création d’ex- original” semnate libris dans les années 80. Lui assurant une solide de autori şi colate în formation pratique cet artiste protestataire a veillé volum, reproducerile attentivement sur lui, lui a également appris l’art de color sau alb-negru se protéger de l’ideologie et des esprits obtus, même a căror perfecţiune si cette lutte c’est souvent révélée inégale. rivalizează cu origi- La maîtrise de la technique, comme on a pu le nalele, frumuseţea voir dans le cas d’autres artistes russes et aussi ukrai- legăturii, ingenioasa niens, lui a constitué un refuge. L’amour du métier diversificare a literei, de graveur et l’orgueil d’exercer au plus haut degré, toate acestea fac din la science de la gravure de ces petits chefs-d’oeuvre fiecare volum o adevărată capodoperă de artă tipogra- lui ont apporté peut-être la seule possibilité de pré- fică, iar tirajul redus, alături de calităţile enunţate mai server sa personnalité et son nom dans un monde sus, conferă enciclopediei o mare valoare bibliofilă. destructeur. Enciclopedia este editată în Portugalia, sub Je ne sais pas supravegherea dlui Artur Mario Da Mota Miran- si le refuge dans la da, preşedinte al Asociaţiei portugheze şi editor al technicité a été la enciclopediei. Fiecare volum apare într-un tiraj de solution optimale 500 exemplare numerotate. Sub această menţiune mais les résultats se găseşte o casetă, în care este imprimat cu maşina sont surprenants et, de numerotat manuală, numărul exemplarului res- à présent, les artis- pectiv. Tirajul este distribuit gratuit autorilor incluşi tes issus de l’ancien în volumul respectiv, precum şi colecţionarilor de empire soviétique ex-libris. Până în prezent au apărut 30 de volume. ont fait de l’ombre În volumul 24 este prezentat Valeriu Herţa, cu un fo- à beaucoup d’occi- toportret, lista de creaţie, 8 reproduceri în alb-negru dentaux et centre şi 2 lucrări în original semnate de autor. Biografia européens. şi opera în limba franceză, sunt semnate de Ovidiu La première période de Valeriu Herţa se déroule Petca, critic de artă de la Cluj. Dar cel mai impor- sous le signe de ce dédoublement de la personnalité tant! Din multitudinea de ex-librisuri prezentate et un état déprimé en période de formation. Pour- în acest volum, pentru coperta cărţii a fost ales cel tant, à la différence des génération précédentes il semnat de Valeriu Herţa, intitulat “Liviu Rebreanu”, vit la période du collapsus de l’empire soviétique, or aceasta ar însemna cea mai înaltă preţuire dată du reveil national et de la libération envers les dog- unui artist. mes communistes. Ces années, dans le cas du jeune artiste, sont approximativement égales en durée aux Le jeune et années vécues dans un état de démocratie relative, talantueux peintre, celles du contact brutal avec un capitalisme primitif, graveur et profes- inédit et sauvage qui a déjà réveillé chez beaucoup seur est né en 1960 de personnes la nostalgie d’un passé récent. à Bardar, près de Les effets de cette dualité se reflétent dans l’oevr- Hînceşti où il tra- e de l’artiste, bien sûr à son issu. Sa sensibilité, sa vaille actuellement timidité le poussent souvent vers le compromis. Pas comme directeur de même la combativité et le mercantilisme de Grigori l’Ecole des Beaux- Bosenko son protecteur ne peuvent vaincre le désir Arts. Comme pour de trouver un équilibre, un silence intérieur, une lig- la plupart des ar- ne médiane entre un romantisme d’origine russe et tistes qui ont été formés, dans l’esprit du réalisme un esprit conservateur spécifique aux Moldaves. soviétique et marqués, volontairement ou non, par Lorsqu’il était étudiant à la Faculté d’Archite- des mentalités socialisantes imposées ou induites cture de la Polytechnique de Chişinău il a appris de avec beaucoup d’habileté, son art, dans un pre- Bosenko le respect de la gravure et du travail bien mier temps, reste tributaire d’un réalisme exagéré et fait. Il s’est approprié les secrets de la calligraphie si

21 Imaginea Republicii Moldova ]n str=in=tate chère à son mentor (Op. 14, 28, 47, 50, 52, 65) et il librisului, ci şi în ale virtuţilor morale şi spirituale, un a tiré pleinement profit de sa collection pour voir Cal Troian care intră, delicat, în sufletul nostru ca să et étudier tout ce qui était de valeur dans le monde scoată de acolo mai multe rele... de l’ex-libris contemporain. Ainsi, grâce à la filière Vivat Calul Troian sau Valeriu Herţa. Bosenko on retrouve dans l’oeuvre graphique de Alexe Rău Valeriu Herţa des prolongements, des effets et des éléments caractéristiques de l’art d’Albin Brunovski, Iuri Orlov ou Lembit Löhms. UN ARTIST AL CONDENSĂRILOR COSMICE Les participa- tions aux concours Inteligibilă, linia lui Vitalie Coroban, dar numai et aux expositions pentru un deţinător de cifru sau un ochi teleferic. Ca internationales lui şi orice limbaj ce nu permite o lectură facilă: formele ont apporté une în care plasticianul îşi asimilează lumea exterioară nu popularité bien par ispitite de stricte realităţi. Vizibilul într-o infinită méritée mais trop confuzie cu imaginabilul îşi dispută şi nişte semnifica- peu exploitée par ce ţii pendulatoare în cadranul adâncimii hârtiei. Privi- modeste artiste. Le travail opus 87 pour le concours rea, iniţial derutată, descoperă treptat reperele oferite Paule Verlaine est une démonstration de sa maîtrise de artist şi sentimentul receptării depăşeşte prezentul. de la gravure sur cuivre. L’ex-libris dédié à Michel Foloseşte creionul ca pe un detector filozofic al Butor (Op. 80), de même celui exécuté pour M. Va- tainicilor conţinute poate chiar în fibrele hârtiei. E o lius à l’occasion du concours en capitale de Lituanie ipoteză cu tentă mistică deloc străină de luciditatea (Op. 81), témoignent de sa maturité artistique. cu care operează Vitalie Coroban, pentru a-şi exprima Durant ces dernières années Valeriu Herţa a demersul artistic. prouvé son identité culturelle par la participation Luminiţa Ţâgârlaş à de nombreuses expositions nationales d’ex-libris ayant eu lieu en Roumanie et dédiées à de grandes Născut la 7 martie 1965, la Camenca, Glodeni. personnalités de la culture roumaine: Mihai Emi- A studiat la Şcoala Republicană de Arte Plastice nescu (Op. 71, 34), Vasile Pârvan (Op. 48, 49), Ion din Chişinău (actualmente Liceul “Igor Vieru”, 1977- Creangă (Op. 53), Liviu Rebreanu (Op. 56), Ştefan 1983), la Institutul de Arte din Moldova, secţia “Gra- cel Mare (Op.57), Lucian Blaga (Op. 61, 62, 63, 64, fică” (1989-1995). Din 1995 este membru al UAP din 65). La valeur de son travail a été reconnue par Republica Moldova. Actualmente director artistic la l’attribution de nombreux prix parmi lesquels le plus editura“Cartier”. important est le premier prix au concours Tristan Tzara de Bacău (1996). Vitalie Coroban prin structura sa, prin des- Valeriu Herţa est le président de la section ex-li- chiderea sa către tot ce este valoros, indiferent din bris de la Société de la République de Moldavie. Afin ce direcţie ar bate vântul, retras, izolat de lume, dar de renforcer les liaisons culturelles l’Association activ pe tărâm artistic, este preocupat mai puţin de Roumaine d’Ex-libris l’a nommé viceprésident pour falsele probleme existenţiale ale artistului moldo- la République de Moldavie. vean încorsetat încă de ideologii. Este personificarea Ovidiu Petca artistului tânăr, talentat, concentrat pe munca sa, conştient de calităţile sale şi de locul său cucerit în Opera sa grafică de tip Ex-libris este cu adevărat arta contemporană prin multă muncă.Voinţă, forţă, triumviră, dar este şi personală, adică originală, căci perseverenţă, rigoare sunt calităţile ce-l definesc, înglobează compoziţional şi cromatic o viziune proprie constituind armura cu ajutorul căreia a cucerit pas asupra unei teme şi legături culturale. Aceasta este cu pas locul meritat, pe care destinul i l-a pregătit. şansa de durată a lucrărilor sale, care fixează clipa Opera sa, în special piesele de ex-libris şi grafică valorică. Valeriu Herţa este alături de Alexandru Ră- mică, este figurativă, metaforică, cu timide încercări dulescu de la Alba-Iulia, unul dintre cei mai valorici de a introduce elemente abstracte, în special în pe- tăietori în placă de Ex-libris dintre români, utilizând rioada recentă de creaţie, predominată de grafica de cu inconfundabil stil atât linoleumul, cât şi gravura în computer. Compoziţiile sale sunt închise, echilibrate, metal. consistente şi induc în privitor o senzaţie de greutate. Constantin Mălinaş Putem afirma că elementul cel mai apropiat acestor lucrări şi spiritul tânărului grafician este pământul. Valeriu este ca busuiocul: puţină butaforie, mult Totul este solid, greu, teluric. În general artiştii sunt efect, puţină culoare, multă miroznă. Iată, deci, că, preocupaţi să prezinte zborul sau imagini de vis, de printre stible de flori naţionale pătrunzând, ne apro- a învinge gravitaţia, ceea ce numai arta le-ar permi- piem de un minunat om, grafician înnăscut. El este un te. Scopul lui Vitalie Coroban este altul. În opera sa esenţialist. Un fel de Cal Troian nu numai în ale Ex- din contra, forţa gravitaţională este mărită, multipli-

22 Imaginea Republicii Moldova ]n str=in=tate cată, parcă ar vrea să înghită totul. Coroban simte, Veneţia, Italia (1998); intuieşte forţa condensărilor cosmice. Arad, România (1998); Opera sa are un caracter universal, nu este fil- Lodz, Polonia (1999, 2000); trată, autocenzurată, nu sunt ezitări, spaime, jumătă- Rijeka, Croaţia (1999); ţi de măsuri, rupturi şi adaptări situaţionale. Este o Sintt-Niklaas, Belgia (2001); dezvoltare sigură, graduală, echilibrată de la lucrare Gliwice, Polonia (2001). la lucrare. Aceste calităţi sunt recunoscute şi aprecia- te de organzatorii expoziţiilor şi de critica de specia- Are lucrări în colecţii de stat şi particulare din litate, mai puţin din ţara sa natală, mai mult pe toate diferite ţări ale lumii. Este prezentat în volumul 28 meridianele lumii. La ora actuală, este poate artistul al “Encyclopedie bio-bibliographique de l’art de l’ex- cu cele mai multe premii internaţionale din ţară. libris contemporain”, apărut în anul 2000 la Braga, Vitalie Coroban este la ora actuală printre cei Portugalia, cu un fotoportret, 2 lucrări în original mai valoroşi creatori de ex-libris din arealul cultural şi 4 reproduceri în alb-negru. Este cel de-al treilea românesc, opera sa fiind expresia forţei creatoare a grafician basarabean după Grigorii Bosenko, Vale- acestui ţinut şi a unei noi generaţii de creatori ta- riu Herţa, inclus în această valoroasă enciclopedie. lentaţi care vor cuceri, încetul cu încetul, respectul Biografia şi opera în limba franceză sunt semnate de lumii. Ovidiu Petca. Ovidiu Petca

PREMII ŞI MENŢIUNI:

Premiul pentru aquaforte color (Brăila, Româ- nia, 1995); Premiul Mare pentru grafică de carte al Biblio- tecii Naţionale pentru copii “Ion Creangă” (Chişi- nău, 1995, 1997); Premiul pentru grafică de carte (Cluj-Napoca, România, 1996); Premiul “Ilie Gravorul” pentru prezentare grafi- că (Chişinău, 1996, 1999, 2000); Premiul III “Personaje eminesciene” (Oradea, România, 1996); Premiul Uniunii Scriitorilor din Lituania (Vil- nus, Lituania, 1997); Premiul II “Lietuvos mokyklai-600” – expoziţie- concurs de ex-libris(Vilnus, Lituania, 1997); Premiul UAP din Republica Moldova (1997, 1998);

PARTICIPĂRI LA CONCURSURI ŞI EXPOZIŢII INTERNAŢIONALE DE EX-LIBRIS ŞI GRAFICĂ MICĂ:

Lublin, Polonia (1994, 1996); Dans le volume numéro 28 de d’„Encyclopédie Tokyo, Japonia (1995, 1998); bio-bibliographique de l’art de l’ex-libris contem- Metz, Franţa (1996); porain” (Portugal, 1999), j’ai l’occasion de présenter Praga, Cehia (1995); Valeriu Herţa, un brillant représentant de l’art de Ploieşti, România (1997); l’ex-libris de la République de Moldova. Varşovia, Polonia (1997; Contrairement à Valeriu Herţa, le jeune et doué Grudziadz, Polonia (1997); Vitalie Coroban est très peu dépendent des contra- Buenos Aires, Argentina (1997); dictions et des dédoublements immanents, peut-être Bratislava, Slovacia (1997); grâce à sa structure plus équilibrée. Son oeuvre a un Cluj-Napoca, România (1997, 2000); caractère universel; ne connaît pas l’autocensure, Damme, Belgia (1997); n’est pas filtrée. L’artiste ne connaît pas les hésita- Malbork, Polonia (1998); tions, la peur, des demi-vérités, les adaptations aux Vilnus, Lituania (1998, 1999); circonstances historiques, les dédoublements. Il y a Şiauliai, Lituania (1998); chez le jeune artiste un developpement harmonieux Luxemburg (1998); de son art, équilibré, qui évolue avec chaque oeuvre

23 Imaginea Republicii Moldova ]n str=in=tate exécutée. Ses qualités sont déjà reconnues par les Ses compositions sont sobres, équilibrées, con- organisateurs des diverses expositions et par la criti- sistantes. Elles ont la capacité d’induire dans celui qui que spécialisée – comme d’habitude moins dans son regarde une sensation de lourdeur. On peut affirmer pays, plus dans le monde entier. Maintenant, Vitalie que l’élément le plus caractéristique de ces ouvrages, Coroban est dans son pays l’artiste qui a reçu la plu- l’élément emblématique c’est la terre. Chez Coroban part des prix internationaux. tout est solide, lourd, téllurique. En général les artis- tes sont préoccupés de réprésenter le vol, les images de rêve, de vaincre la gravitation, ce que seulement l’art rend possible. Contrairement à cette tradition, le but de Vitalie Coroban est tout autre. Dans son oeuvre, la force gravitationelle est agrandie, multi- pliée, comme si elle voulait tout conquérir. Coroban sent, induit la force des condensements cosmiques. En examinant l’ex-libris dédié à Igor Condea, on peut remarquer le ciel noir, satiné, dense, avec des ombres projetées. Les moitiés des oeufs cosmiques Né le 7 mars 1965, il appartient à une génération sont suspendues, ce qui annule le sentiment de vol, jeune, pragmatique, dynamique, qui veut s’affirmer. même si elles sont conçues pour flotter. Il a fait des études a l’Institut des Beaux-Arts de Dans son oeuvre dédiée à Aurel Furtună, ins- Chişinău, une école pleine de vigueur, sous l’influen- pirée par la création poétique de Mihai Eminescu, ce bénéfique, didactique et formative, de l’école rus- il dessine un être ailé, qui a l’intention de quitter le se. Dans cet institut il a approfondit des techniques monde des profondeurs, mais qui semble être attiré traditionelles de la gravure. Sur cette formation il a en bas, réabsorbé. commencé à bâtir son monde, une vision personelle, équilibrée, dense, classique, calme, sans la prétention d’être à tout prix inovatrice. Par sa structure, par son ouverture vers les va- leurs authentiques, n’importent de quelle direction viennent-ils, isolé du bruit mondain, mais très actif sur le plan artistique, Vitalie Coroban est moins préoccupé par de faux problèmes existentiels de l’artiste moldave, encore victime des idéologies. Il est la personification de l’artiste jeune, plein de talent, concentré sur son travail, conscient de ses qualités, de la place dans l’art contemporain par ses propres efforts. Volonté, puissance, persevérence, vigueur sont les qualités qui definissent sa personnalité, constituant l’armure et les armes avec lesquels il a gagné, peu à peu, sa place, sa notoriété. Son oeuvre, surtout les ex-libris et la petite graphique, est figura- tif, métaphorique. Mais il essaye, timidement, d’intr- oduire dans son art des éléments abstraits, surtout dans la dernière période dominée par le travail sur ordinateur. Une remarquable oeuvre, Catechismus 450, dé- dié à Vytautas Bacernas a reçue un prix à Vilnius. L’ arbre biblique lie par ses racines Le livre des livres à la terre, en le perforant ainsi comme les racines d’Angkor. Cette liaison représente l’essence même de l’existence humaine par une méthaphore suggestive, un effort pour dépasser l’existence limitée, les limites étant tracées par la divinité. Le passage vers le graphique sur l’ordinateur ne s’était pas produit dans la première période avec des changements spectaculaires en ce qui concerne le style, comme dans le cas des autres artistes. Il y a chez Coroban une continuité naturelle, mais peut-être la fantaisie est plus spectaculaire. L’utilisation de trop 24 Imaginea Republicii Moldova ]n str=in=tate de détails fait que ses oeuvres sont dans ce cas plus Zbârnea, Vladimir Us, Vasile Moşanu, Tudor Cata- illustratives, narratives, sans avoir, en plus, la force raga, Iurie Foca, puse la dispoziţie de către Muzeul expressive et le pouvoir dégagé par ses gravures. Naţional de Arte Plastice şi comentate de directorul Participant à plusieurs expositions dédiées à adjunct al instituţiei date Eleonora Sâdnic şi profe- l’ex-libris et la petite graphique organisées en Rou- sorul Vasile Moşanu. manie: à Arad (Ioan Slavici), à Brăila (Panait Istrati, Nae Ionescu), à Oradea (M. Eminescu) ou à Cluj- Napoca (M. Eminescu) l’artiste a enrichi le fond culturel roumain, en réalisant des investigations plastiques originales sur des thèmes proposés par les organisateurs. Sans doute, Vitalie Coroban est actuellement un des plus doués artistes d’ex-libris de l’espac- e roumain. Son oeuvre est l’expression de la force créatrice de cette terre et de la nouvelle génération d’artistes, qui sont décidés à conquérir avec leur ta- lent le respect des connaisseurs. Ovidiu Petca În cursul ceremoniei de deschidere, la care Dl Artur Mario Da Mota Miranda, preşedintele a asistat un numeros public, inclusiv conducerea Asociaţiei portugheze şi editorul acestei prestigioa- municipiului amintit, consilieri locali, reprezentanţi se enciclopedii, spunea la apariţia primului volum ai diferitelor instituţii culturale, ziarişti, studenţi, următoarele: “…numărul de volume nefiind limitat, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Repu- tipărirea lor se va continua atâta timp, până se va blicii Moldova în Franţa Mihai Popov a evocat im- reuşi să se menţină treaz interesul amatorilor de portanţa extinderii şi diversificării schimburilor cul- Ex-libris…”, iar noi vom continua gândul în spe- turale dintre ţările noastre, rolul dialogului cultural ranţa că capitolul “Românii în enciclopedia mon- în consolidarea legăturilor bilaterale. Dna Simone dială de ex-libris” se va completa cu noi nume de Cottin, preşedintele Asociaţiei de prietenie Franţa- basarabeni. Moldova, cu sediul în oraşul Villefranche, s-a referit pe larg la activitatea acestei organizaţii, pe care o conduce de peste 10 ani, precum şi oportunitatea impulsionării cooperării directe dintre localităţile PICTORI BASARABENI ÎN FRANŢA franceze şi cele moldoveneşti. Casa Europei din Lyon a găzduit conferinţa “Re- În perioada 6-10 septembrie 2002 în oraşul Lyon publica Moldova în procesul de integrare europeană”. din Franţa s-au desfăşurat manifestări consacrate Zilei Cu acest prilej, ambasadorul Mihai Popov a vorbit Independenţei Republicii Moldova. despre stadiul actual şi perspectivele de colaborare dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană, subliniind în mod deosebit faptul că pentru ţara noastră integrarea plenară în această structură poli- tico-economică este o prioritate absolută, care se bucură de un larg consens naţional. Manifestă- rile consacrate La iniţiativa Ambasadei Republicii Moldova Zilei Indepen- la Paris şi Asociaţiei regionale de prietenie Franţa- denţei Repu- Moldova, în prima săptămână a lunii septembrie, în blicii Moldova oraşul Lyon au avut loc mai multe manifestări poli- s-au încheiat cu tico-culturale consacrate celei de-a 11-a aniversări a o recepţie, la proclamării Independenţei Republicii Moldova. care au fost ser- Manifestările au debutat cu vernisajul unei ex- vite băuturi na- poziţii, în cadrul căreia au fost prezentate circa 80 ţionale produse de tablouri, sculpturi şi fotografii ale artiştilor mol- la Combinatul doveni,Victor Kuzmenko, Timotei Bătrânu, Tudor de vinuri de marca Cricova. 25 Imaginea Republicii Moldova ]n str=in=tate

LES ARTISTES MOLDAVES CONNAÎTRE MIEUX LA MOLDOVA AU CENTRE BERTHELOT Les liens du Beaujolais avec ce pays jumeau in- Ce vendredi citeront nos compatriotes à visiter l’exposition qui plus d’une cin- lui est consacrée. quantaine de per- sonnes assistait L’association France-Moldova a invité huit au vernissage de artistes plasticiens moldaves pour une exposition l‘exposition des rare... Un pays peut-il vivre sans art? Peut-on par- artistes moldaves ler d’art sans artistes? C’est autour de ces questions au Centre Bert- fondamentales que l’association France-Moldova helot. Avec sept organise du 4 au 16 septembre 2002 une exposition artistes venus d’oeuvres d’artistes plasticiens moldaves. Six pein- spécialement du tres, un sculpteur et un photographe, tous profes- pays, l’ambassa- sionels reconnus, donneront à voir la réponse qu’ils deur a tenu à rap- ont choisi d’apporter à la situation dramatique que peler que la Mol- connaît aujourd’hui leur pays. davie est un pays “Au cours des années écoutées, l’association francophone. France-Moldova a pu créer ou accompagner des Au Centre actions musicales et oeuvrer pour faire connaître Berthelot, cinq l’artisanat moldave, mais jamais jusqu’ici nous peintres, un photographe et un sculpteur spécia- n’avions pu tenter une action en faveur des artistes lement venus de Moldova ont présenté plus d’une plasticiens. La délégation devrait comprendre Tudor soixantaine d’oeuvres artistiques. A l’initiative de Zbârnea, directeur du musée des Beaux-Arts de l’association “Moldova-France” et de Simone Cottin, Chişinău et lui-même exposant, ainsi que Eleonora sa présidente, l’objectif de l’exposition a été atteint: Sâdnic, historienne d’art et directrice adjointe de ce “Donner une dimension plus grande à la Moldova même musée”, explique Simone Cottin, présidente sur la région lyonnaise”. de l’association. L’ objectif de la manifestation est Une cinquantaine de toiles sont exposées dans également d’aider les artistes à vendre leurs produc- la salle Edmond Locard prêtée par la mairie d’arro- tions afin de leur permettre de demeurer et de vivre ndissement. Chaque artiste y donne sa vision de son mieux chez eux (une toile vendue 300 euros repré- pays. Ainsi, Vasile Moşanu expose douze toiles. Il senterait une année de subsistance...). qualifie son art de “peinture spirituelle”. Il vit là son Les mécènes et tous les amateurs d’art seront bi- premier voyage à Lyon. envenus pour découvrir ou soutenir cette culture en Jean-Pierre grave péril. Pour l’heure, les responsables de Fran- F l a c o n n è c h e , ce–Moldavie sont confrontés à toutes les difficultés maire du 7, et ses adjoints ont tenu à rappeler qu’il existe “une coopération en cours entre Com- munauté urbaine et la Moldova”. Mihai Popov, a m b a s s a d e u r de Moldova en France avait fait le déplacement pour l’occasion. Il en a profité pour rappeler que “la Moldova est un pays francophone depuis 1997. La France sert quant à elle d’exemple culturel pour nous”. Dominique Menvielle Le Progrès, 2002, 10 septembrie.

26 Imaginea Republicii Moldova ]n str=in=tate logistiques liées à l’arrivée des artistes à Lyon. Après l’ambassadeur de quelque trois jours de voyage en camion, ceux - ci Moldavie en Fran- devraient être accueillis, début septembre, par le di- ce est attendue. recteur des Beaux - Arts lyonnais et suivre des con- Non, l’art n’est pas férences à Rochebonne. Des rencontres d’exception un luxe. Il peut tant pour les Français que pour les Moldaves... même constituer Jocelyne Combier le ciment qui unit Le Patríote Beaujolais, 2002, 26-30 august. les hommes, être une raison de vivre ouvrant des UNE EXPOSITION POUR QUE VIVE perspectives sur LA CULTURE ET L’ART EN MOLDAVIE l’avenir. Il est en tout cas, pour tous Amoureux des arts et mécènes sont attendus salle ces artistes, une Berthelot à Lyon, du 4 au 16 septembre 2002, pour une façon de revendi- exposition rare présentant les créations de huit artistes, quer très fort leur tous moldaves. identité et leur ap- partenance à une culture bien vivante. Jocelyne Combier Le Patriote Beaujolais, 2002, 30 noiembrie.

* * * Ministrul Culturii Ion Păcuraru a plecat la Paris pentru a participa la o conferinţă la nivel înalt con- sacrată consolidării cooperării în Europa de Sud-Est, organizată sub egida UNESCO. În cadrul conferinţei au fost abordate mai multe subiecte, printre care: dezvoltarea turismului ecologic şi cultural, protecţia patrimoniului cultural şi natural, educaţia libertăţii presei, îmbunătăţirea învăţământului superior, susţi- L’association France – Moldavie (fondeé à Ville- nerea dialogului intercultural etc. franche en 1992) à souhaité faire connaître en France * * * l’existence et la qualité des artistes plasticiens molda- Elevii liceului muzical “Ciprian Porumbescu” ves. Lors d’un voyage en mai 2001 avec les responsa- au participat la al VII-lea Concurs Internaţional al bles de l’Union des artistes plasticiens de Moldavie, formaţiilor de cameră, desfăşurat în oraşul bielorus nous avons sélectionné six peintres, un sculpteur et Smorgoni. Un trio de la noi, format din Maşa Suma- un photographe pour exposer leurs oeuvres. Le but reva, pianistă, Aliona Rachiţcaia, vioristă şi Valeriu de cette exposition, pour laquelle nous avons dû pren- Verstiuc, violoncelist, a fost o adevărată revelaţie pen- dre en charge tous les frais, est également d’offrir à tru juriu. Premiul I nu a fost luat de nimeni, premiul ces artistes une occasion de vendre leurs productions, II fiind acordat muzicienilor din Republica Moldova, afin, tout simplement, de les aider à vivre au quoti- ceea ce a constituit o onoare şi o apreciere nu numai dien. Malgré des difficultés de tout ordres, la volonté pentru tinerii talentaţi, ci pentru întreaga ţară. ferme de part et d’autre et le courage des Moldaves * * * ont permis d’avancer vers le but fixé. Le vernissage de În luna mai formaţia etnofolclorică Ţărăncuţa a l’exposition aura lieu le 6 septembre et la présence de participat la un festival internaţional de muzică fol- clorică, desfăşurat în oraşul Balingen, Germania. * * * Orchestra Simfonică şi Capela Corală Acade- mică Doina ale Filarmonicii Naţionale au avut un turneu în Grecia, în perioada 17-21 mai. Trupa din Chişinău s-a aflat în Grecia pentru prima dată, sus- ţinând două concerte, inclusiv unul în faţa miniştri- lor culturii din Europa, prezenţi la o manifestare în această ţară. Artiştii moldoveni s-au bucurat de un succes extraordinar, fiind ovaţionaţi de publicul elen. La 22 mai Capela a avut un turneu în Federaţia Rusă, unde a evoluat în oraşele Volgograd şi Voronej.

27 Imaginea Republicii Moldova ]n str=in=tate

* * * Repertoriul său cuprinde roluri şi arii de referinţă Interpretele Nelly Ciobanu şi Anişoara Puică ale genului: Adelle în Liliacul de I. Strauss, Silvia Va- au participat la cea de-a 20-ea ediţie a Festivalului rescu în Silvia şi Violeta Cavalini în Vioreaua de pe muzical Primăvara în aprilie desfăşurat în Coreea Monmartre de I. Kalman, Angele Dirier în Contele de de Nord în perioada 15-25 aprilie. Acest festival e o Luxembourg de F. Lehar ş.a. sărbătoare ce are loc anual în capitala Phenian. Po- trivit organizatorilor, festivalul muzical din Coreea de Nord e unul al prieteniei şi întruneşte vocalişti, instrumentişti, dansatori, dirijori, ansambluri vocale, coruri, artişti de circ din diverse ţări.

Mare este puterea cântecului! Ceea ce diplomaţii nu pot întrevedea, ceea ce războinicii nu pot birui, se cunoaşte prin farmecul cântării Ilarie Chendi

CIOCÂRLIA OPERETEI UNIVERSALE

Departe de noi, aproape necunoscută, există o divă iubită admirată de melomanii din diferite colţuri ale lumii, o strălucitoare stea pe firmamentul muzicii de operetă. Se numeşte Lilia Amarfii. Aurelian Dănilă

Este cunoscută şi ca interpretă de valoare a cântecelor populare româneşti. De la vârsta de 12 ani cântă pe scena Palatului Pionierilor din Orhei. În 1967, în cadrul Decadei literaturii şi artei mol- doveneşti la Moscova, a prezentat câteva cântece populare pe scena Expoziţiei Unionale, alături de legendarul Nicolae Sulac. Evoluează în “Muzicholl” (rolul principal în Promisiunea de compozitoarea americană Berta Bacaraca). Turnee: Cehoslovacia, Germania, Ungaria, Cuba, Mongolia, Israel, SUA ş. a. Distincţii: Artistă Emerită din Federaţia Rusă (1983), Artistă a Poporului din Federaţia Rusă (1997). O lume mirifică, doldora de sunete, care de care mai năstruşnice, opereta, acest gen al iluziilor cânta- te, acest basm pe portativ, nu recunoaşte canoanele încorsetatoare ale operetei clasice, e un foc splendid de artificii, chemat a descreţi frunţi, o feerie ţesută din cele mai uluitoare jonglerii muzicale. Născută la Orhei, la 8 februarie 1949, artistă de În mai bine de 30 de ani numele cântăreţei Lilia operetă (soprană de coloratură). A absolvit cu men- Amarfii se identifică cu cel al scenei Teatrului de ţiune Institutul Unional de Artă Teatrală din Mosco- Operetă din Moscova. Tânăra necunoscută din Or- va (1972) cu Irina Maslenikova, soprană cu renume hei a cucerit metropola rusească. şi un minunat pedagog, solistă la Teatrul Mare, Ar- tistă a Poporului din URSS, cu concertmaistrul Irina Nu zborul păsării l-a jinduit, ci cântecul ei. Nikolaeva şi profesorul Lev Sverdlin. Din 1972 este angajata Teatrului de Operetă din Este, fără îndoială, foarte dotată, mai mult decât Moscova pe a cărui scenă debutează în rolul prin- atât, talentul ei este alimentat de o scânteie divină. cipal din opereta Voievodul ţiganilor de I. Strauss. Lilia Amarfii face parte din acea categorie de actori,

28 Imaginea Republicii Moldova ]n str=in=tate

Liliacul, apoi valsul Povestiri din pădurea vieneză de I. Strauss, pe care îl interpretează cu brio până în prezent în cadrul programelor de concert. Teatrul, radioul, televiziunea, Casa actorului – toate au fost explorate din plin de către magistrala actriţă. Televiziunea Centrală din Moscova con- stituie un capitol aparte în biografia ei. E un mare prieten al televiziunii, dar şi al radioului. Dovadă – numeroasele înregistrări transmise permanent de diferite posturi de radio. Clopoţelul argintiu al vocii ei se aude pe diferite lungimi de undă, înfrumuse- ţând eterul şi delectându-i pe iubitorii de canto. Se pare că natura a ascuns în adâncul spiritului nostru talente şi o iscusinţă pe care nu le cunoşteam; numai pasiunile au dreptul a le scoate la iveală şi de a ne da uneori vederi mai sigure şi mai desăvârşite decât ar putea s-o facă arta. Orice talent care se ba- zează pe un dar cu desăvârşire natural ne pare a avea ceva magic. Magică, mirifică, fermăcătoare, un chip suav de brânduşă cu reflexe de cremene şi un nume atât de simbolic, magnific chiar. Lilia în traducere din rusă înseamnă crin, iar crinul este sinonimul albului, prin urmare, crinul este un simbol al purităţii, perfecţiu- nii, inocenţei şi fecioriei. Această floare orbitor de strălucitoare mai este considerată floarea gloriei, a prosperităţii şi a fe- care excelează şi în lucrările clasice, şi în rolurile de cundităţii. Cu miros puternic, parfumul său este un caracter. O excelentă îmbinare a unei voci frumoase amestec de miere şi de piper, de ceva acru şi dulceag, cu o mişcare coregrafică energică, graţioasă. O sensi- de palid şi puternic. Mai este supranumită şi “floare bilitate aparte, conjugată cu un har muzical, dar unul a lacrimilor”. În tradiţia biblică, crinul este simbolul dumnezeiesc, o frumuseţe nativă însufleţită de o in- Alegerii, e simbolul Sfintei Fecioare. teligenţă, dar şi o hărnicie de invidiat, o capacitate de Or, toate acestea poartă un singur nume – Lilia muncă nepereche, o voinţă din cele de fier. Joacă mai Amarfii. multe roluri, în acelaşi spectacol, metamofozându-se Nimic întâmplător. Uneori numele se identifică miraculos. Polivalenţa, tenacitatea, dragostea pen- cu personalitatea marcând-o chiar. tru artă, acestea sunt principalele calităţi ale Liliei Amarfii. Vocea ei cristalină sună ca un clopoţel. Fiecare notă de pe portativ este doar o sămânţă de floare – interpretul este cel care-o face să-şi desfacă mi- rabilele petale aşa cum a făcut-o şi pământeanca noastră în Strausiana şi în Făgăduinţa, un spectacol spumos, cu mare priză la public. A cântat alături de cele mai mari voci ale Rusiei: Alexei Feona – legendară personalitate a operetei ruse, fiul renumitului actor şi regizor, Alexei Ni- colaevici Feona-tatăl, ilustru promotor al operetei, basarabean şi el, născut la Bălţi, 1879; Gherard Vasi- liev - un alt strălucit reprezentant al genului; Nikolai Korşilov, Serghei Alimpiev ş.a. O veneraţie aparte o are pentru inegalabila soprană Tatiana Smâga, idolul ei, una din cele mai dotate actriţe din istoria teatrului rus de operetă. O frumoasă prietenie o leagă de primadona operei moldoveneşti Maria Bieşu. O întâlnire întâmplătoare i-a înscris în reper- toriu un nou rol – Adelle din opereta lui I. Strauss 29 Imaginea Republicii Moldova ]n str=in=tate

E numele în veci Grupul Trigon, fiind constituit în 1992, în com- nemuritor, ponenţa: Anatol Ştefaneţ, Oleg Baltaga şi Sergiu Teste- Din tată-n fiu miţanu – chitară-bas, debutase cu CD-ul intitulat “The trecând prin Moldovan Weddingin Jazz”. Gândit în unitate şi succe- moştenire siune ideatică, CD-ul întruneşte într-o interpretare În lume – ca un jazz-folk, momente importante din obiceiul de nuntă semn osebitor, la moldoveni. Acest proiect, fiind premiat de Acade- Acasă – ca un semn mia Franceză de Muzică “Charles Cros” cu Grand Prix de-nemurire. pentru cea mai bună idee a anului în jazz, i-a lansat în Vasile Romanciuc circuitul internaţional de valori. Apoi, ecourile favora- bile ce au urmat acestei valoroase realizări muzicale, Un semn “osebitor” acest nume Lilia Amarfii, cuprinzând piese de o mare sensibilitate artistică, au basarabeanca noastră, primadona Teatrului de Ope- determinat invitarea formaţiei pe scenele jazz din retă din Moscova, o vedetă de prima clasă, de talie Franţa, România, Rusia, Olanda, Bulgaria, Norvegia, europeană şi mondială. Lituania, Spania, Germania, Polonia, Elveţia, Anglia, În anul 2002, la Bucureşti, de sub teascurile Ucraina, Noua Zeelandă, Japonia, Iugoslavia, Ungaria, Editurii Enciclopedice a fost scoasă cartea intitulată Austria, pretutindeni culegând aplauze. sugestiv “Lilia Amarfii – regina operetei”, semnată de Aurelian Dănilă, doctor în studiul artelor. O monografie-album (ediţie bilingvă – în română şi rusă), apărută într-o excelentă executare poligrafi- că, ilustrată cu imagini foto ce o reprezintă pe Diva Operetei ruse în diferite perioade ale vieţii şi ale ful- minantei sale cariere artistice. Director de imagine – Mihai Potârniche. Această carte de zile mari prezintă interes, mai ales, pentru publicul meloman, care va afla multe lu- cruri noi despre acest gen spectaculos – opereta. Iată ce avea să remarce maestrul Glebus Sain- ciuc la sfârşitul acestei cărţi: “V-aţi dedicat, doamnă, unei arte frumoase, iar ea, această artă, fiindu-Vă recunoscătoare, Vă face tot mai strălucitoare…” Deci, să ne străluceşti mereu, Lilia Amarfii! În concert şi în toate proiectele, Trigon foloseşte TRIGON ZECE ANI: “exhaustiv” disponibilităţile tehnicii instrumentale (pizzicatto, flageolete, lovirea coardelor la chitară-bas CÂNTĂRI DE JAZZ CU ACCENT ROMÂNESC şi violă etc.), producând sunete şi efecte sonore care se încadrează perfect în compoziţiile de art-jazz-folk. În Evoluţiile grupului Trigon în concert prezintă un definitiv, art-jazz-folk grupul Trigon, interpretând cu capitol aparte. Fiecare prestaţie e un teatru muzical, pasiune şi virtuozitate, şi etalând un sound recognos- un veritabil show audiovizual. Fiecare piesă este şlefui- cibil şi inconfundabil, şi-a câştigat renume internaţio- tă precum o piatră preţioasă, orchestrată imaginativ şi nal, fiind invitat pe toate scenele lumii. nelipsită de improvizaţii. Creaţiile formaţi- Florin Puia ei Trigon au fost pre- zentate la următoa- Fiind stil muzical de fuziune, art-jazz-folk-ul rele posturi de radio: interpretat de grupul Trigon, reuneşte elemente BBC (Londra); WDR ritmice, melodice şi de orchestraţie împrumutate (Köln); Radio Cluj cu preponderenţă din folclorul românesc şi din – Vocea Transilvaniei; jazz, dar şi din alte stiluri muzicale. Astfel, cântând, RDP - Radiodifusão art-jazz-folk, trio Trigon, în componenţa: Anatol Portuquesa; Voice of Ştefaneţ – violă, Alexandru Murzac – chitară-bas America (Washing- şi Oleg Baltaga – percuţie, muzicieni experimentaţi, ton); Radio Novi Sad; interpretează, în fapt, o muzică nouă, complexă şi in- Radio Free Europe; genios concepută, creatoare de spaţii sonore inedite. Radio Nova de Porto; “...Noi îmbinăm şi jazz şi muzică contemporană şi Radio France Inter- rock, dar toate acestea vin în slujba exprimării noastre nationale. sufleteşti”. (Anatol Ştefaneţ) 30 Imaginea Republicii Moldova ]n str=in=tate

Evoluţiile grupului Trigon sunt o adevărată Spre a aniversa primul deceniu de existenţă al revelaţie, cei trei muzicieni demonstrând multiplele Trigon-ului Anatol Ştefaneţ a iniţiat un Festival In- sale valenţe interpretative, prezenţă scenică şi o mar- ternaţional de Muzică “Ethno-jazz trio – 2002”, des- cantă autenticitate în abordarea pieselor. făşurat la Chişinău la care participă doar trio-uri. Anatol Ştefaneţ – liderul grupului. Născut în 1956, în comuna Grinăuţi de pe malul Prutului, Şte- Oleg Baltaga – un muzician excepţional şi talen- faneţ are în sânge tat pedagog, a elaborat propria sa şcoală de predare a vigoarea şi diver- percuţiei, unica în felul ei, participă in proiectele in- sitatea tradiţiilor ternaţionale ale lui muzicale din întreg Arcadie Silkoper. arealul locuit de români. A probat- A l e x a n d r u o, în modul cel mai Murzac – un ta- direct, cu albumele lentat muzician de folclor realizate exp er iment ator, pentru colecţia Musique du Monde. A lansat trei de specialitate este CD-uri în Franţa, unul dintre ele – “Anatol Ştefaneţ designer, arhitect – bratsch solo” a fost marcat cu premiul CHOK– Mu- şi conducător de siques du monde (în 1999 şi 2002). orchestră. Din 1998 Recunoscut ca violonist virtuoz, începând cu membru al grupu- 1996 cântă în proiectul lui Okay Temiz “Black sea lui Trigon. Orchestra”, (Turcia) numit de presa germană “all star band”. Virtuozitatea şi tehnica sa interpretativă au Discografie TRIGON: devenit subiectul 1994 – “The Moldovan Wedding in Jazz”; Silex de cercetare la cel (France) de-al 29-ea Con- 1998 – “Oglinda”; Jaro (Germany) gres Mondial de 2000 – “Free – gone” – Russia – Boheme – Music Violă care a avut 2001 – “The voice of my earth” – România loc în 2001 în – Greenrecords Noua Zeelandă, Discografie Anatol Ştefaneţ: unde Anatol a fost invitat ca oaspete de onoare şi în cadrul acestui con- 1994 – “L’art gres a susţinut câteva concerte cu grupul Trigon. du bratsch”; “Mu- Timbrul în sine al instrumentului conducător este siques du Monde” reliefat, epurat, cizelat, distorsionat, explorat, frânt, collection; Buda resuscitat, savurat, celebrat – pus aşadar în valoare de Records (France) fiecare dată cu alt impuls creator şi cu acelaşi amor 1997 – “L’art fără limite. Cu un geniu aparte, ce-i aparţine marelui du bratsch”, Vol. artist Anatol Ştefaneţ. Timp de ani, el a lucrat asupra 2; “Musiques du instrumentului, dăruind patrimoniului jazzistic fru- Monde” collec- museţi nemaiîntâlnite, proaspete şi perene, precum tion; Buda Records frescele mănăstirilor moldave sau aromele vinurilor (France) din părţile noastre de lume. 1998 – “Anatol Virgil Mihaiu Ştefaneţ – bratschsolo”; Cinq planetes (France) 1998 – “Black Sea Project”; Lyra (Greece)

Nimic nu se poate compara însă cu impactul apariţiilor scenice ale grupului. Ele par concepute sub deviza “totul sau nimic”. Sunt dezlănţuiri pasionale de emoţii transpuse în sunet. Muzica purtând marca Trigon dispune de acea rarisimă capacitate de a-i cuceri şi emoţiona până şi pe auditorii cei mai puţin acomodaţi cu paradoxalele rigori ale libertăţii jazzistice. Trigon-ul lui Anatol Ştefaneţ şi-a cucerit, prin merite proprii, rangul de nobleţe în ierarhia jazzului din spaţiul mioritic. Virgil Mihaiu

31 Imaginea Republicii Moldova ]n str=in=tate

Peste un an teatrul iniţiază şi organizează, îm- CINQ PLANETES ANATOL STEFANET preună cu Ministerul Culturii, primul în Moldova Festival Internaţional de Teatru Bienala Teatrului Anatol Stefanet is kind of the Jimi Hendrix of “Eugène Ionesco” - BITEI, un eveniment teatral şi the viola. cultural unic în Republica Moldova. Prima ediţie a Born in Moldavia, Stefanet comes from a long festivalului (1994) a fost dedicată dramaturgiei lui line of musicians. His ancestors were musicians by Eugène Ionesco. A doua (1997) s-a desfăşurat sub trade, including his grandfather, Toader, who was genericul „Tradiţie şi modernitate”. Cea de-a treia quite famous during his time. Unlike his predeces- ediţie (1999) s-a derulat cu titlul “Întâlniri la sfârşit sors, Stefanet studied music for a number of years de secol”. Cea de-a patra ediţie (2001) a purtat titlul before joining a folk band called Laeutari. “Inrerferenţe”. A cincea ediţie a festivalului (2003) se While playing with the group, he discovered the va desfăşura sub genericul „Teatru fără frontiere”. bratsch, the Moldavian viola. The instrument took an almost hidden row in the orchestra, keeping the FESTIVALURI. PREMII. TURNEE beat or harmonizing with other instruments. But Stefanet began playing the bratsch as a solo instru- 1988, Tallinn (Estonia), Festivalul Internaţional ment, something that had never been done before. de Teatru Experimental –„Aşteptându-l pe Godot” His new-found musical love has resulted in solo de Samuel Beckett (Premiul pentru cel mai bun albums and a stint with the group, Trigon, a trio spectacol). consisting of Stefanet, drummer Oleg Baltaga, and bassist Serguei Testimatsanu. The band plays jazz tu- Ivano-Frankovsk (Ucraina), Festivalul Interna- nes that are tinged with elements of folk, rock, funk, ţional de Teatru - „La Veneţia e cu totul altfel” de Val and chamber music. Butnaru (Premiul pentru cel mai bun spectacol). Gillet Fruchautx 1991, Oradea, Săptămâna Teatrului Scurt - „Hei, Arta dramatică este o artă de perfecţie oameni buni!” de William Saroyan (Premiul pentru I. L. Caragiale rolurile feminin şi masculin).

TEATRUL “EUGÈNE IONESCO” Bucureşti, Festivalul Naţional de Teatru “I. L. Caragiale” - „Cântăreaţa cheală” de Eugène Ionesco Teatrul “Eugène Ionesco” a fost fondat la Chişi- (Premiul Tineretului). nău la 11 septembrie 1991. Până la data constituirii sale oficiale, exista doar 1992, Bucureşti, Festivalul Naţional “I. L. Cara- o trupă de actori, absolvenţi ai Şcolii de Teatru “Şciu- giale” - „Iosif şi amanta sa” de Val Butnaru (Premiul kin” din Moscova. Reîntorşi după studii la Chişinău, pentru montarea unui text valoros). tinerii artişti debutează pe scena Teatrului „Lucea- fărul”, rămânând însă uniţi în aspiraţia comună de a Cairo (Egipt), Festivalul de Teatru Experimen- crea o formulă nouă de teatru. Proiectele nu au fost tal – „Aşteptându-l pe Godot” de Samuel Beckett zădarnice – în urma eforturilor depuse visul devine (Premiul pentru cel mai mai bun spectacol, Premiul realitate: ia naştere un teatru nou ca instituţie, nou pentru cel mai bun rol masculin – Petru Vutcărău). ca manifestare culturală. Ideea de a conferi teatrului numele lui Eugène 1993, Braşov, Festivalul Internaţional de Teatru Ionesco nu a fost o simplă întâmplare, acordul ma- Contemporan – „Regele moare” de Eugène Ionesco relui dramaturg francez de origine română a fost (Diploma de onoare pentru originalitatea spectaco- primul trofeu obţinut de către descendenţii şcolii lului; Premiul “Alexandru Giugaru” pentru cea mai vahtangoviene în spaţiul dramatic al “universului bună interpretare masculină – Petru Vutcărău). absurd”. Descriptând cu dexteritatea unor actori totali ideile incifrate ale textelor autorilor moderni, Cairo (Egipt), Festivalul Internaţional de Tea- dar şi a unor clasici, tinerii interpreţi reuşesc crearea trul Experimental - „Regele moare” de Eugène acelor antinomii tragicomice, echilibrul dinamic al Ionesco (Premiul pentru cel mai bun rol masculin cărora stă la baza dramatismului absurd. – Petru Vutcărău). Maniera inconfundabilă pe care o vor adopta şi perfecţiona cu timpul tinerii interpreţi va atrage 1994, Sibiu, Festivalul Internaţional de Teatru - foarte curând atenţia publicului, a criticilor teatrali „Regele moare” de Eugène Ionesco (Premiul pentru de acasă, dar şi de peste hotare. cel mai bun rol masculin - Petru Vutcărău). În anul 1993 Teatrul “Eugène Ionesco” devine membru al ITEM (Informal European Theatre Me- 1995, Oradea, Festivalul Internaţional de Teatru eting). Scurt – „Voci în lumina orbitoare” de Matei Vişniec 32 Imaginea Republicii Moldova ]n str=in=tate

(Marele Premiu pentru cel mai bun spectacol şi Pre- Grenoble (Franţa), Festival du Theatre Euro- miul pentru coregrafie - Angela Doni). péen – „Istoria comunismului povestită pentru bol- navii mintal” de Matei Vişniec. Timişoara, Festivalul Internaţional de Teatru „Autor”95 – Chiriţa în provincie” de Vasile Alecsan- Cairo (Egipt), Festivalul de Teatru Experimental dri (Premiul pentru cel mai bun rol masculin – Igor – „Medeea maghiară” de Arpad Goncz (Margareta Chistol; Premiul pentru regie originală – Petru Vut- Pântea în „Medeea” – nominalizată la premiul pen- cărău). tru cel mai bun rol feminin).

1996, Die (Franţa), Festivalul “Est-Ouest”, de- Maebashi, Tokyo, Kanazawa (Japonia), turneu dicat culturii Republicii Moldova, cu spectacolele – „Aşteptându-l pe Godot” de Samuel Beckett şi „Regele moare”, “Aşteptându-l pe Godot”, “Voci în „Regele moare” de Eugène Ionesco. lumina orbitoare”. 2001-2002, Gdansk (Polonia), Festivalul In- Paris (Franţa), Centrul Cultural Român – „Voci ternaţional de Teatru “Shakespeare” – “Hamlet” de în lumina orbitoare” de Matei Vişniec. W. Shakespeare.

Gijon (Spania), Festivalul Internaţional de Tea- Die (Franţa), Festivalul Internaţional de Teatru tru „Encuentro se nasturias” - „Regele moare” de „Est-Ouest” - „Revizorul” de Nikolai Gogol. Eugène Ionesco. Die (Franţa), reşedinţa «Le Théâtre “Les Aires”» Japonia, participare la Proiectul nipon „Beckett – montarea spectacolului „Maşinăria Cehov” de Ma- în Moldova” –„Aşteptâdu-l pe Godot” prezentat la tei Vişniec. Spectacolul a fost prezentat la: Festivalul de Artă din Maebashi şi în oraşele Tokyo, Train-Théâtre (Portes-les-Valance, Franţa) Kobe, Fujisawa, Yokohama, Osaka. Théâtre les Aires (Die, Franţa) Théâtre de la Presie (Romans, Franţa) 1997, Torino (Italia), turneu cu spectacolele Théâtre du Rond Point (Valreas, Franţa) „Regele moare” de Eugène Ionesco, „Aşteptându-l pe Godot” de Samuel Beckett, „Voci în lumina orbi- OUVERTURE D’UNE ÈRE THÉÂTRALE toare” de Matei Vişniec. Une compagnie de théâtre moldave a été invité Sibiu (România), Festivalul Internaţional de par le festival “Est-Ouest” et les “Oiseaux de passage” Teatru – „Identitatea culturală” de Nikolai Gogol. pour présenter “Le Révizor” de Nicolas Gogol. Ova- tion par 400 spectateurs. Bucureşti (România), Festivalul Naţional de C’est par amitié et fidélité que la compagnie Teatru – „Revizorul” de Nikolai Gogol. “Eugène Ionesco” a été invitée à Die pour jouer la plus célèbre pièce d’un grand auteur russe, Nicolas 1998, Torino (Italia), „Theatropolis” – Festival Gogol. de Artă Teatrală – “Visul unei nopţi de vară” de Le metteur en scène, Petru Vutcarău a réuni 25 William Shakespeare, „Voci în lumina orbitoare” de comédiens, moldaves pour offrir à Die un “Revizor” Matei Vişniec. d’une “démesure fellinienne” la compagnie “Eugène Sassari (Italia), „Girovagando” – Festivalul Tea- Ionesco” a été découverte à Die lors de l’édition trului de estradă. du festival “Est-Ouest” consacrée à la Moldavie en septembre 1996. Depuis, elle entretient des relations 1999, Zsambek (Ungaria), “Zsambeksaturdays” régulières avec la compagnie “Les Oiseaux de passa- – Festival de Teatru “Shakespeare”, – “Visul unei ge” de Die qui l’accueille cette année en résidence de nopţi de vară” de William Shakespeare. 3 mois au nouveau “Théâtre des Aires”. Le dauphine libere, 2002, 7 octombrie. Torino (Italia), „Theatropolis” – Festival de Artă Teatrală – “Regele moare” de Eugène Ionesco. COMÉDIE SATIRIQUE 2000, Piatra-Neamţ (România) – „Istoria comu- nismului povestită pentru bolnavii mintal” de Matei Comme l’explique Jacques Coutureau, “cette Vişniec (Premiul “Simpatia publicului”). pièce de N. Gogol, créée en 1836, à Saint-Péters- bourg est beaucoup plus que le miroir de la société Edinburgh (Anglia), Festivalul „Edinburghfrin- russe sous Nicolas I-er, mais une comédie tragique ge” – „Istoria comunismului povestită pentru bolna- et satirique des systèmes sociaux de tous les pays et vii mintal” de Matei Vişniec. de tout les temps”.

33 Imaginea Republicii Moldova ]n str=in=tate

Comme le reconnaît le metteur en scène, Petru mise en scène du “Revizor”, au théâtre Les Aires de Vutcarău, il a fait ce spectacle avec énormément de Die. La qualité du travail de ces 19 comédiens a déjà fureur et de joie: “Avec de la fureur parce que j’ai dû été appréciée, lors de la venue de la Moldavie au constater que durant le siècle qui s’est écoulé entre Festival Est-Ouest en 1996. Depuis, la Compagnie la création de la pièce et le temps que nous vivons, “Eugène Ionesco” a entretenu des échanges réguliers presque rien n’a changé. Les réalités restent toujours avec les Diois. Ce qui se concrétise par la résidence les mêmes, ainsi que les gens: avares, stupides, bêtes au théâtre Les Aires de Die, sur l’invitation de Jacques à manger du foin, vicieux et lâches.” Mais aussi avec Coutureau et “Les Oiseaux de Passage”, et la création de la joie par le plaisir de travailler avec un texte ri- de la pièce de Matei Vişniec “La Machine Tchékov”. che, lui offrant de multiples possibilités d’expression. Journal du DIOIS et de la Drôme, Dans ce spectacle, le metteur en scène a mis l’accent 2002, 4 octombrie. sur le visuel et le mouvement de manière à rendre une transcription contemporaine et divertissante du MARIONNETTES POUR LES PLUS JEUNES “Revizor” accessible au public le plus vaste. La pièce a reçu un accueil presqu’aussi retentissant qu’en A cela s’ajoute pour les plus jeunes, un specta- 1836 où les libéraux se montrèrent enthousiastes et cle de marionnettes de Angela Josan, marionnettiste félicitèrent l’auteur de dénoncer avant tant de force Moldave plein d’humour et d’amusement. Specta- “les institutions pourries” qu’eux-mêmes combatta- cle sans barrières linguistiques, Valeriu a participé ient. Tous les spectateurs ont grandement apprécié la également dans des festivals en Roumanie, Italie, qualité du jeu des 25 comédiens et la mise en scène Autriche, Yougoslavie, Tunis, Belgique et en France, originale et exhubérante de Petru Vutcarău. au festival de Charleville-Mézières. Le dauphine libere, 2002, 7 octombrie. “L’Ame” c’est le titre que les Marionnettes à fil vont interpréter samedi 5 octobre à 14 heures, et dimanche MARIONNETTES DE MOLDAVIE 6 octobre à 11 heures sur la nouvelle scène du “Théâtre Les Aires”, avec la scénographie de Angela Josan. Le Le festival Est-Ouest n’a pas oublié les plus pe- spectacle est gratuit pour les moins de 6 ans. tits en invitant un marionnettiste à fils de Moldavie, Journal du DIOIS et de la Drôme, Valeriu Josan. 2002, 4 octombrie. En effet le “théâtre des Aires” a présenté, à deux reprises devant une salle comble, un spectacle de la ÊTRE ICI ET AILLEURS seule compagnie de marionnettes à fils de Moldavie: “L’Ame”, animée par une dizaine de marionnettes. Le fait que le premier week-end ait été assez La mise en scène de Valeriu Josan, et la scénograp- chargé ne dévalue en aucun cas la programmation hie d’Angela Josan permettaient de dépasser les prévue pour les jours dans la semaine. La venue de barrières linguistiques. Le spectacle consiste en un la Compagnie “Eugène Ionescu” me suggère deux défilé de marionnettes qui dansent ou jouent d’un remarques essentielles. D’une part, le Festival aurait instrument, danseuse étoile, chanteuse de cabaret, cette capacité de nouer des liens qui durent, un tissu joueur de violon… des relations qui ne se déchire pas (les comédiens Le dauphine libere, 2002, 8 octombrie. moldaves ont représenté leur pays il y a six ans, des échanges réguliers avec les Diois ne se sont jamais FESTIVAL EST-OUEST rompus depuis). D’autre part, Petru Vutcarău et son PROGRAMME SUITE ET FIN équipe redonnent un nouveau souffle au Révizor Gogol et Chostakovitch, de Nikolaï Gogol. Contemporain du marquis de marionnettes et fête de clôture Custine, Gogol a dressé une satire impecable sur les institutions “pourries” de la Russie du XIXème siècle. Joué par la Compagnie „Eugène Ionesco” de Le mérite de la troupe moldave est rendre cette pro- Chişinău (Moldavie) sous la direction de Petru blématique accessible au public le plus vaste grâce Vutcarău, ce spectacle plein de joie, met l’accent sur au visuel et au mouvement. le visu et le mouvement de manière à rendre une Journal du DIOIS et de la Drôme, transcription contemporaine et divertissante du 2002, 4 octombrie. “Revizor”, accessible au public le plus vaste. Il y a dix ans, le théâtre russe de la Perestroïka FESTIVAL À L’ ÉCOLE éclatait sur les plateaux français avec ses mises en scène de Vassiliev, Fomenko, Dodine… des pièces Pendant toute la semaine, Angela Josan d’une de Petrouchevskaïa, Slavkine, Galine… Mais depuis, Cie Moldave est allée expliquer aux enfants des éco- bien peu de textes nous sont parvenus de Russie. les comment fonctionnait une marionnette. Vendredi 4 octobre 17 heures et samedi 5 oc- Derrière la magie des mouvements, Angela a tobre à 16 heures, la compagnie Ionesco offre une dévoilé les innombrables fils ou autres artifices qui

34 Imaginea Republicii Moldova ]n str=in=tate permettent à la marionnette de se mouvoir dans nijak mającą się do całej, raczej literackiej konwencji l’espace théâtral. Un épouvantail qui hante le jar- przedstawienia. Vitalie Drucec w roli Hamleta – aż din, Guignol ou quelque que soit son nom dans les nazbyt ekspresyjny – w niezrozumiałym geście in- différents pays, un renard parfaitement rouquin, un telektualisty to zdejmował, to zakładał przecierał Pinocchio au long nez ou encore une formidable okulary. Obronił się za to pomysł dworzan pel- scène de “théâtre de table” où la cigale et la fourmi niących jednocześnie role żalobników i weselników jouaient. w czarnych siermiężnych ubraniach. Zabraklo jasnej Devant les manipulations de la marionnettiste interpretacyjnej myśli, która scalalaby spektakl. Blis- les enfants ont été émerveillés. ki tekstowi dramatu Szekspira, ale daleki od teatral- Pour compléter sa collection Angela s’est vu nej wyobrażni po prostu nużyl. confier de nombreux dessins illustrant son inter- Beata Czechowska-Derkacz vention. Głos wybrzeża, 2002, 14 augist. Mais la plupart sont venus assister au spectacle donné par son mari de marionnettiste, au théâtre OWACJE NA STOJĄCO des Aires. Une occasion de découvrir une nouvelle fois de Obłąkana Ofelia nie sieje kwiatków, lecz z gda- magnifiques marionnettes comme celles exposées kaniem opuszcza scenę. Czy jest to szokujące? Być dans le hall du théâtre. może, ale prawdziwe. Były sceny dobre, podobał Journal du DIOIS et de la Drôme, mi się Valeriu Pachomi jako Klaudiusza. Interesu- 2002, 11 octombrie. jąco zagrał także Vitalie Drucec, czyli Hamlet. Za dużo jednak słyszeliśmy krzyku. Mołdawski Hamlet MARIONNETTES SUR SCÈNE okazał się momentami nużący, pełen dziwacznych pomysłów. Dobre były sceny zbiorowe, co nie zdarza Au programme Valeriu Josan et ses formidables się w teatrze zbyt często. marionnettes: danseuse étoile, chanteuse de jazz, Grażyna Antoniewicz danseuse du ventre, violoniste, danseuse andalouse Dziennic Bałtycki, 2002, 12 august. et même un fameux orchestre de musique tradition- nelle, un clown… Dans ce théâtre étrange on vient à O MIŁOŚCI, WOJNIE I ZDRADZIE se demander qui tire vraiment les ficelles: le marion- nettiste ou ses sublimes créatures qui prennent ainsi Mołdawski teatr imenia Eugene Ionesco powstał soudain vie sous les habiles mains de leur créateur. w 1991 roku z grupy absolwentów szkoły teatralnej Dans le public on est tour à tour charmé, médusé par “Boris Shuchin” w Moskwie. Wkrótce młodzi ludzie tant d’habileté et de grâce. La magie fonctionne pour zaczęli odnosić sukcesy. Do Gdańska przywieźli le plus grand bonheur de tous. “Hamleta”. Reżyser Iona Sapdaru uświadamia nam, Journal du DIOIS et de la Drôme, iż ludzkość nie zmienia się a cała gadanina o poszu- 2002, 11 octombrie. kiwaniu moralnej doskonałości to zwykłe łgarstwa. Czy rzeczywiście? Można będzie się o tym JAK W KALEJDOSKOPIE przekonać już wkrótce. Brytyjskie “Rose Rage” przedstawienie składa się z dwóch części. Pierwsza Wreszcie “Hamlet” Teatru im. Eugene Ionesco to połączenie dwóch sztuk Szekspira o Henryku z Kiszyniowa. Część widzów opuścila przedstawie- VI. W drugiej części zobaczymy sztukę kończącą tę nie w przerwie. Niesłusznie Pierwsza część napina, trylogie. druga podkręca tempo, bo puścila spirala śmierci. Przerażająca opowieść o miłości, wojnie i Obie zaczynają się dość zagadkowo. Pierwszą roz- zdradzie. Przekazana inteligentnie jako niezwykła poczyna pouczenie aktorów, jak mają grać, wygłos- mieszanina silnego napięcia, zderzonego z niespod- zone przez… Poloniusza. Drugą – etiuda mimiczna ziewaną dawką humoru. w wykonaniu… Yoricka; gestykulacja podkreślana Dziennic Bałtycki, 2002, 7 august. gwizdkiem. Obie introdukcje przypominają: to tylko teatr, scena, panie i panowie! Gdyby np. ktoś KAŻDY PRZYWIÓZŁ SZEKSPIRA chċial omdlewać z wrażenia. Tadeusz Skutnik Przez tydzień widzowie z Wybrzeża będą mogli Dziennic Bałtycki, 2002, 16 august. oglądać interesujące inscenizacje dzieł wielkiego Stratfordczyka. Należy do nich m. in. “Hamlet” z WYRAFINOWANE LUSTRO SZEKSPIRA Kiszyniowa (Mołdowa). Mołdawski teatr imienia Eugène Ionescu powstał w 1991 roku z grupy absol- Zirytowal “Hamlet” w rez. Iona Sapdaru Teatru wentów szkoły teatralnej “Boris Shuchin” w Mosk- im. Eugene Ionesco z Kiszyniowa. Duch ojca duńs- wie. Wykorzystując ekspresjonizm jako formę wyra- kiego księcia przypominal mumię rodem z horroru, zu; wkrótce po rozpoczęciu swej działalności młodzi 35 Imaginea Republicii Moldova ]n str=in=tate ludzie zaczęli odnosić sukcesy. Od 1994 roku orga- nanie i był zapraszany na wiele międzynarodowych nizują międzynarodowy festiwal teatralny Teatru festiwali. Dwukrotnie spotkamy się z “Makbetem” i Eugène Ionesco, który odbywa się co dwa lata. Teatr “Snem nocy letniej”. brał udział w wielu festiwalach na całym świecie. Dziennic Bałtycki, 2002, 29 iulie. Hamlet Iona Sapdaru ukazuje nam siłę namiętności i rzuca światło na ukrytą prawdę. Uświadamia, iż w Arta e floarea vieţii. rzeczywistości ludzkość nigdy nie poczyniła najm- Precum pomul cu rădăcinile secate e lipsit primă- niejszego wysiłku, aby się zmienić, a cała gadanina vara de flori şi de frunze şi toamna de fructe, astfel o poszukiwaniu moralnej doskonałości to zwykłe omul ce nu iubeşte arta şi poezia să fie trist săracul, că łgarstwa – mówią twórcy. nu are suc de viaţă în măduva oaselor lui. Dziennic Bałtycki, 2002, 4 august. Nu este arta lucru de nimic şi prisosinţă, ci e alcă- tuire dumnezeiască întru îndulcirea vieţii. OD HAMLETA PO MAKBETA Nu au tras brazdă în lume neamurile care n-au ştiut să se aprindă la focul sacru al artei frumoase, ci Po raz pierwszy też podczas gdańskiego świę- au trăit viaţă de muşinoi şi s-au stins fără să lase o ta Szekspira będziemy gościć zespół z Mołdowy licărire în inimă. – Teatr im. Eugenio Ionesco z Kiszyniowa wraz z Întotdeauna arta şi poezia e cea mai dreaptă do- “Hamletem” w reżyserii Ion’a Sapdaru. Teatr, mimo vadă a puterii de viaţă în lumea aceasta. że oficjalnie działa od 1991 roku, zyskał już duże uz- V. Goldiş

LITERATURĂ

Într-un interviu acordat în 1974 lui Nicolae Saramandu EUGEN COŞERIU declară: “Italia a însemnat pentru mine foarte mult. În (1921 – 2002) primul rând, a schimbat perspectiva mea românească într-o perspectivă universală (...) şi datorită faptului că, A promova sub formă o limbă moldovenească trecând de la o perspectivă la alta, mi-am dat seama de deosebită de limba română este, din punct de vede- multitudinea perspectivelor posibile”. re strict lingvistic, ori o greşeală naivă, ori o fraudă Drumul său a continuat în America Latină, la ştiinţifică; din punct de vedere istoric şi practic, e o Universitatea din Montevideo (Uruguay), unde a absurditate şi o utopie; şi, din punct de vedere politic, e fost, timp de 12 ani, profesor şi director al Departa- o anulare a identităţii etnice şi culturale a unui popor mentului de Lingvistică. În acelaşi interviu din 1974, şi, deci, un act de genocid etnico-cultural. mărturisea: “N-aş spune că omul este produsul me- Eugen Coşeriu diului în care trăieşte, dar el datorează, fără îndoială, ceva fiecărui mediu. De aceea, mă consider îndatorat, Lingvist de notorietate universală, filozof al lim- şi chiar foarte bajului, scriitor, poet, critic de artă, filolog şi profesor mult, mediului român, originar din Basarabia. Născut la Mihăileni, uruguayan”. Este judeţul Bălţi, la 27 iulie 1921. A urmat şcoala prima- etapa în care se ră din satul natal şi Liceul “Ion Creangă” din Bălţi. îndreaptă spre Îşi continuă studiile la Universitatea “Al. I. Cuza” din cercetare teore- Iaşi, Facultatea de Litere şi Filozofie, unde, între anii tică. Se dezvoltă 1939 şi 1940, i-a avut ca profesori pe Iorgu Iordan, acum principale- G. Călinescu, Petru Caraman. În 1940 a plecat să- le concepţii care şi continue studiile ca bursier la Universităţile din stau la baza siste- Roma (1940-1944), Padova (1944-1945) şi Milano mului de gândire (1945-1949), ceea ce a constituit o experienţă deci- al lui Coşeriu şi sivă pentru formaţia sa ca lingvist – mai târziu avea apar primele stu- să declare că aparţine mediului lingvistic italian. dii, citate astăzi de Perioada studiilor înseamnă aprofundarea limbilor toate bibliografiile clasice, romanice, slave şi germanice, a filozofiei, dar de specialitate: şi a matematicilor sau istoriei artelor. Sistema, norma y Face însă şi jurnalism, traduce din literaturile lu- habla (1952), Sin- mii în italiană şi în română, scrie literatură, este lector cronia, diacronia e de limba română la Milano (1947-1950). Susţine doc- historia (1958). torate strălucite în litere, la Universitatea din Roma, în Acest număr integral este dedicat 1944 şi în filozofie, la Universitatea din Milano, în 1949. memoriei lui Eugen Coşeriu 36 Imaginea Republicii Moldova ]n str=in=tate

Din 1963, Eugen Coşeriu revine în Europa, ca gur numeroase alte proiecte, pe care maestrul însă profesor de filologie romanică şi lingvistică genera- nu le va mai definitiva, spre prejudiciul ştiinţei. lă la Universitatea din Tübingen, Germania. Predă Cu Eugen Coşeriu s-a stins unul dintre spirite- ca profesor asociat sau invitat la universităţile din le enciclopediste, demn de Epoca Renaşterii. Ling- Strasbourg, Barcelona, Madrid, Salamanca, Bonn, vistica a pierdut un mare savant, poporul român a Montreal, Malaga, Rio de Janeiro, Napoli, Padova, pierdut pe unul dintre cei care l-au reprezentat cu Pisa, Bologna, Tampere, Grenoble, Nancy, Moscova, cinste în lume. Tokio etc. Apar în această perioadă alte lucrări: Pour Andreea ENACHE une sémantique diachronique structurale (1964), Der Curierul românesc, 2002, nr. 12, p. 14. Mensch und seine Sprache (1968), Thesen zum Thema “Sprache und Dichtung” (1971) care întregesc con- ICOANA STELARĂ A ETERNITĂŢII cepţia teoretică a savantului. De-a lungul anilor, recunoaşterea pe plan ştiinţific Eminescu pe meridianele lumii este atestată şi de desemnarea ca membru, membru de onoare sau membru corespondent a numeroase socie- “Sfântul prea curat al ghiersului românesc” tăţi de lingvistică, instituţii academice sau academii din Tudor Arghezi Brazilia, Norvegia, Spania, Chile, Germania, Uruguay, Finlanda, Peru, Moldova şi, bineînţeles, România, pre- S-au scris mii de pagini despre opera sa şi a fost cum şi de cele peste 30 de titluri de “doctor honoris descoperită uluitoarea valoare a postumelor. Specia- causa” conferite de universităţi prestigioase, ca cele lişti de marcă s-au întrecut în lucrări de exegeză şi din Montevideo, San Juan, Tampere, Madrid, Bologna, de sinteză, în interpretarea sensurilor operei sale şi Lima, Salamanca, Sofia, Chişinău, Bucureşti, Cluj, Iaşi, totuşi zilnic se descoperă semnificaţii noi, încât ni Constanţa, Craiova, Timişoara, Sibiu. Prima universi- se pare că, trăind în nemurire, poetul continuă să se tate care i-a acordat acest titlu a fost Universitatea din apropie de noi, să-şi deschidă sufletul pentru fiecare Bucureşti, în 1971. Într-un volum recent, Marius Sala, generaţie în parte, dezvăluind alte şi alte laturi ale evocând personalitatea lui Eugen Coşeriu, menţionea- simţirii şi gândirii sale. ză: “... a declarat public că acest titlu îl preţuia cel mai Posteritatea şi-a făcut datoria faţă de genialul poet, mult pentru că venea de la cea mai mare universitate perpetuându-i memoria şi tipărindu-i integral opera românească. Părerea şi-a menţinut-o şi după ce au ur- literară şi publicistică, pe care a pus-o la îndemâna citi- mat câteva zeci de titluri de acest fel”. torilor, a celor dornici de o cunoaştere totală şi profun- Dacă de la acordarea acestui titlu opera sa a fost dă a creaţiei eminesciene, căci Mihai Eminescu a fost neglijată o vreme în spaţiul românesc, serviciile pe care un dar al divinităţii făcut neamului românesc. Coşeriu le-a adus limbii şi culturii române sunt de ne- Dar nu numai. Eminescu este un dar al tuturor, preţuit. A adus limba română în atenţia cercetătorilor un dar al lumii întregi, opera Domniei Sale fiind tra- de filologie romanică, dar mai ales a teoriei limbajului. dusă în circa 70 limbi ale lumii. În concepţia sa, Coşeriu priveşte limba ca fenomen al Traducerea poeţilor este întotdeauna dificilă culturii şi dezvoltă o teorie proprie, care nu se racor- “Am început să traduc din Eminescu pur şi sim- dează nici uneia dintre direcţiile lingvisticii actuale: plu din pasiune. Dar şi din nevoia, pe care o înţeleg lingvistica integrală. Iată ce mărturisea, în aceeaşi dis- acum, de a-mi exorciza nostalgia dezrădăcinării, ofe- cuţie cu Nicolae Saramandu: “Eu cred că lingvistica nu rind cititorilor americani o cât de fugară înţelegere a e, în realitate, posibilă decât în cadrul ştiinţelor culturii frumuseţilor meleagurilor mele natale. şi că lingviştii mai buni sunt cei care au o cultură mai Deşi frustat vreme vastă decât cultura lingvistică”. De aceea, îi recunoaşte îndelungată de limitele ca maeştri pe Aristotel şi Hegel, dar recită “ca nimeni traductibilităţii, mă în- altul” versurile lui Ion Barbu şi cunoaşte pe dinafară trebam în ce măsură pasaje întregi din proza lui Mihail Sadoveanu. muzicalitatea şi simpli- În gândirea sa, utilizează concepte deja impuse, tatea de expresie emi- dar le reinterpretează pentru a le introduce în pro- nesciană ar putea găsi priul sistem teoretic, riguros articulat, pentru că, ar- totuşi echivalenţă în gumentează Coşeriu: “Originalitatea nu constă în a engleză”, spune tradu- spune prostii noi – ci în a admite şi adevăruri, vechi cătorul Adrian George chiar de sute şi mii de ani, şi de a le utiliza într-o sin- Sahlean în Nota sa din teză nouă, într-o interpretare nouă, cât mai adecvată, remarcabila ediţie bi- cât mai apropiată de realitatea obiectului”. lingvă Mihai Eminescu. Construită pe aceste principii, opera savantului Selected poems = Poezii este impresionantă – peste 500 de titluri de studii, alese, Bucureşti: Univer- articole, cărţi, cursuri universitare, prelegeri, confe- sal Publishing House, rinţe, iar laboratorul de lucru cuprinde în mod si- 2000.

37 Imaginea Republicii Moldova ]n str=in=tate

În anul jubiliar 1989 – centenarul morţii – s-a de tinereţe” sau “din perioada studenţiei la Viena” vorbit în Italia despre Eminescu în mai multe locuri: (Eminescu avea 19 ani) cu cuvintele: “Poetul este la cu bunăvoinţă şi pasiune, chiar dacă nu şi în mod această epocă de o frumuseţe de semizeu. Faţa sa de adecvat, ţinând seama de vastitatea operei sale. Totuşi, locefeminată e făcută din linii şi suprafeţe spaţioase, şi aceste reevocări episodice au contribuit în a impune de un geometrism fizionomic antic, iar împenetra- importanţa şi bogăţia unei poezii ce onorează secolul bilitatea siderală a ochilor, în voluptatea glacială a său şi cultura europeană. Personal, imaginea sa, rea- buzelor ce zâmbesc cu desăvârşire abstracte, de un părând din penumbra anilor îndepărtaţi ai primelor hieratism turburător. Privirea, de o grandioasă sim- lecturi, m-a captivat cu intensitate. plitate, are o elevaţie, o nepăsare de lume asiatice”. Mario Luzi În timpul şederii sale pragheze de circa zece zile, Mihai a locuit la fratele său, Şerban, în casa Am desprins acest pasaj dintr-o ediţie bilingvă nr.6/471 de pe strada Lípová, din cartierul Nové italiano-română, apărută la editura Pontica, intitu- město (Oraşul nou). Denumirea străzii este cât se lată Mihai Eminescu. Poesie/Poezii, Constanţa, 2000, poate de simbolică, fiindcă înseamnă, în româneşte, sub îngrijirea lui Marin MINCU, traducere de Sauro “strada Teiului”. În plus, după o tradiţie orală locală, Albisani. Volumul cuprinde o selecţie din poezia în curtea casei ar fi existat, cândva, un tei viguros. eminesciană, notă bibliografică şi referinţe critice Îndrumat de Şerban care începuse studii de medi- semnate de Mario Luzi, Edgar Papu, Piero Bigon- cină la München, Mihai avea intenţia să se înscrie giari, Gian Paolo Carpettini, Paolo Fabrizio Lacuzzi, la Universitatea Carolină. Aici însă n-a fost admis, Constantin Noica. fiindcă nu trecuse la liceu examenul de bacalaureat, ceea ce constituia condiţia fără de care nu putea fi În anul 2000 Asociaţia Cehia-România, cu primit ca student ordinar. Ştim cum s-au rezolvat sprijinul tehnic al editurii Práh, în cadrul colecţiei lucrurile mai departe: Eminescu s-a dus la Viena şi Biblioteca Asociaţiei Cehia-România a scos de sub s-a înscris la Facultatea de Filozofie, dar numai în tipar volumul Mihai Eminescu v české kultuře = Mi- calitate de auditor extraordinar (“ausserordentlicher hai Eminescu în cultura cehă. O ediţie bilingvă alcă- Hörer”). tuită de Libuše Valentová şi Jiří Našinec. Cele patru Prin urmare, cert este faptul că Eminescu a fost desene în peniţă, care ilustrează poemul Luceafărul, la Praga şi i-a cunoscut pe cehi. îi aparţin pictorului Teodor Buzu, originar din Dră- Libuše Valentová sliceni, Criuleni, Republica Moldova.

Ce legături avea poetul cu Boemia şi Praga?

Până nu de mult, istoria literară română nu Imaginea actuală a menţiona nimic despre o asemenea legătură, se clădirii din strada precizează în prefaţa volumului, fiindcă nu erau Lipouá nr. 6/471, bine cunoscute circumstanţele sosirii tânărului de unde a locuit Mihai nouăsprezece ani la Viena, în toamna anului 1869. Eminescu în sep- Din bogata literatură biografică aflăm despre aceas- tă perioadă a vieţii lui Eminescu aproape aceleaşi tembrie 1869. lucruri: după ce părăsise gimnaziul de la Cernăuţi şi cutreierase toate ţările române, Mihai s-a întâl- nit în casa natală cu tatăl său care l-a convins să-şi continue studiile; după aceea a făcut un scurt popas la Bucureşti, iar la sfârşitul lui septembrie se afla la Viena, unde s-a înscris la Universitate pe la începu- tul lui octombrie. În anul 1989, anul centenarului eminescian, a venit la Praga profesorul Victor Crăciun cu ipoteza că Mihai Eminescu s-ar fi oprit în capitala Boemiei în drum spre Viena şi că tot de aici ar proveni poza sa cea mai cunoscută. Presupunerea s-a verificat la faţa locului: celebra fotografie a lui Eminescu fusese realizată în atelierul lui Jan Tomáš, care era pe atunci unul dintre cei mai renumiţi fotografi din Praga şi îi portretiza des pe artiştii care veneau în atelierul lui. George Călinescu a descris această fotogra- fie care mai este denumită cel mai des “fotografia

38 Imaginea Republicii Moldova ]n str=in=tate

Continuăm onun şiirlerinde estetik/sanatsal zenginliğe dönüş- itinerarul nostru. mesi ve geleneğin esin kaunaği olarak eserlerinde Vom poposi în güçlü birbiçimide yer etnesi Eminescu’nun ulusal oraşul Ankara olduğu kadar evrensel niteliğni de güçlendirmiştir. (Turcia). Aici a Metin Turan văzut lumina tipa- rului o culegere de Drumul ne duce în Ucraina, dar nu la Odesa şi versuri intitulată nici la Liman, unde poetul a stat o perioadă de timp, “Mihai Emines- în toamna anului 1885, pentru o cură balneară în apa cu”. La sfârşitul sărată dar tămăduitoare volumului au fost a lacului Kuialnik, ci la inserate un şir de Kiev, unde apare o splen- articole semnate didă culegere de versuri de renumiţi emi- Михаïл Емiнеску. Iз nescologi, printre хвиль часiв = Din valu- care şi cel al acade- rile vremii. Lirică, Kiev, micianului Mihai 2000. Prefaţa este semna- Cimpoi. Cititorul tă de Stepan Kelar, care a va mai găsi aici un bogat material ilustrativ. Prefaţa - de efectuat şi traducerea în Metin Turan. Volumul a apărut în anul 2002. română. Coperta cărţii este înfrumuseţată de ar- borele lui Aurel David. DOĞUMUNUN 150. Această publicaţie YILINDA MIHAI EMINESCU a apărut în anul aniver- sării a 150 de ani de la Romen şirinin uluslararasu adlarindan biridir naşterea poetului. Eminescu. Ne yazikki Türkiye’de Eminescu’ylailgili olduğu kadar genel olarak Romen edebiyati ve şii- În contextul omagial se înscrie iniţiativa Amba- ri konusunda, çok yakin komşumuz ve komşuluk sadei Române de la Sofia, în colaborare cu Comuni- ilişkilerimizin olmasinakarşin, yeterli bilgi ve biri- tatea «Bratstvo» a Bulgarilor din România de a rea- kimimiz yoktur. Sinirli örneklerin yer aldiği birkaç liza o culegere din versurile lui Eminescu în limba antoloji dişarida tutulursa, Eminescu’nun şiirlerini ţării vecine şi prietene. Михай Еминеску. Стихове derli-toplu olarak zine Dr. İrfan Ünver Nasrattinoğl (Versuri), Bucureşti, 2000. Cartea a apărut cu spriji- u’nunhazirlamuş olduğu ve 1989 yilindayayimlanan nul financiar al Departamentului pentru Protecţia kitaptan okuyabibliyorduk.Bu kitapta ise hem daha Minorităţilor Naţionale şi al Ambasadei României önce yayimlanan o kitaptaki şiirler yer almakta, hem la Sofia. Ediţia de faţă reprezintă prima încercare de yeni şiirlerle birlikte çeşitli yazarlarin Eminescu remarcabilă de adunare în volum a unor poeme üzerine değerlendirmeleri bulunmaktadir. eminesciene în limba bulgară. Valoarea traducerii Otuz dokuz yillikömründe sadece Romen ede- o conferă aportul scriitoarei Sevda Kostova, foarte biyatinin değil, dünyanin da en güzel lirik şiirlerini bună cunoscătoare a limbii şi literaturii române, care yaratma çabasini göstermiş bir ozan olarak Emines- a mai tălmăcit din operele lui Eminescu şi Creangă. cu, büyük aci ve yoksulluklarla yaşamiş: halkimizin Valoarea ediţiei creşte prin ilustraţiile de text, deyimiyle bütün bu acilarin içerisinde şiir gibi bir imagini pastelate, lucrate în tonuri calde şi lumi- sanatsal uğraşin hayati besleyen gücüne tutunarak noase, realizate de vestitul pictor bulgar, Liuben “aciyi bal eylemiş” birisidir. Şirlerinde öneçikan Paşkulski, membru al insan ile doğa ve insan ile evren arasindaki derin Asociaţiei Internaţionale bağin yakalanma çabasi. O’nun doğaya dönenyü- a Artiştilor Plastici. Este zü, yüreğininacisini biraz olsun dindirme gayreti- o personalitate de seamă, dir.Kuşkusuz,bütün bu gayretler yine de felaketlerle binecunoscută în ţară şi în dolu bir hayatin ‘trajik’ sonunu englelleyememiş- străinătate. tir.15 Hazirian 1889’ da bir akil hastanesinde hayata Aşadar în “Anul Emi- gözlerini yumarken, kendisiyle özdeşleşmiş roman- nescu”, placheta cu neste- tik bir çiğliğin da sesi olmuştur. mate poeme eminesciene O’nun Romen ulusal bilincinin güçlendiği bir în limba bulgară adaugă dönemin ozani olduğunu da animsatmakta yarar încă o contribuţie la efor- vardir. Şiirlerini besleyen geleneğe bakildiğinda turile tuturor acelora care görülecektir ki, Eminescu halk kültürü değerlerine cinstesc astăzi memoria bilinçle eğilen bir yaraticilik sergilemiştir. Folklorun marelui Poet.

39 Imaginea Republicii Moldova ]n str=in=tate

Şirul publicaţiilor jubiliare vine să-l comple- teze culegerea de versuri Eminescu en Esperanto. Poeziaĵoj: (versuri), Timişoara, 2001. O ediţie bilingvă îngrijită de Aurora Bute din partea Asociaţiei de Esperanto din România, cu un Pentru diversitate cuvânt înainte de Eugen Simion, preşedintele Acade- vom reproduce poezia miei Române, în care se menţionează următoarele: “Dintre sute de catarge” “Un Eminescu, aşadar, în această nouă limbă con- tradusă în diferite limbi. venţională de care adepţii ei îşi leagă multe speranţe. Cum sună el? La prima vedere, sună bine, ceva din inefabila muzicalitate a versului trece, parcă, şi prin aceste formule pe care le înţelegi şi, în acelaşi timp, nu le înţelegi prea bine. Eminescu este un romantic (un romantic, i-aş spune, răsăritean) ieşit din întâl- nirea mai multor culturi. Dintre sute de catarge Iese o poezie în care regăsim, într-o alcătuire Dintre sute de catarge nouă, marile mituri lirice Care lasă malurile, ale romantismului, dar şi Câte oare le vor sparge ceva în plus, ceva incon- Vânturile, valurile? fundabil, în care metafizica se uneşte cu elegia, iar sar- Dintre păsări călătoare, casmul (Witz-ul romantic) Ce străbat pământurile, şi blestemul capătă accen- Câte-o să le-nece oare te biblice. Eminescu este, Valurile, vânturile? cum s-a spus de atâtea ori, un poet al necuprinsului şi De-i goni fie norocul îndepărtatului, la el totul Fie idealurile, este văzut de sus, dintr-o Te urmează în tot locul perspectivă cosmică şi se Vânturile, valurile. acordează unei ample muzici sfâşietoare.” Nenţeles rămâne gândul Eminescu şi cultura germană constituie un ca- Ce-ţi străbate cânturile, pitol aparte. Propunem cititorului de limbă germa- Zboară vecinic, îngânându-l nă o selecţie din marea poezie eminesciană: Mihai Valurile, vânturile. Eminescu. Von den vielen hundert. Schiffen. Gedichte, Bukarest: Universal Dalsi Verlag, 2000. Da centoraj ŝipaj mastoj “Un prilej aniversar (în esperanto) al unui scriitor de înaltă Da centopaj ŝipaj mastoj valoare artistică dă mai Forlasintaj bordsignalojn, întotdeauna ocazia po- Kiom ŝiros sur la vastoj trivită pentru evaluarea La marventoj, la ondfaloj? preţuirii sale, prin tra- duceri, în toată lumea. Da birdetoj elflugontaj Ştiind că, din nefericire, Are sub ĉieltegmentoj, echivalentele poetice ale Kiom mortos, endronontaj, unui artist al versului Pro l’ondfaloj, pro l’marventoj? dintr-o limbă naţională nu pot fi niciodată pere- Ĉu postkure al bonšanco, che într-alta, în măsura Ĉu al altaj idealoj, în care limbile înseşi au Ĉien sekvos vin la danco legile lor sonore intrin- De l’marventoj, de l’ondfaloj. sece. Sigur că traducătorii cu sensibilitate şi har pot realiza performanţe remarcabile la nivelul ideilor şi Senkoîmprenaj restas penso imaginilor. Dar vibraţia aceea inferioară, muzica ne- Poemita, viaj sentoj, auzită, creatoare de stări de Einfühlung între poeţi şi Ĉiam bruas ilin denso cititori se izbândeşte mai rar în tălmăciri.” De l’ondfaloj, de l’marventoj. Zoe Dumitrescu-Buşulenga Traducere: Constantin Dominte

40 Imaginea Republicii Moldova ]n str=in=tate

Von den vielen (în germană) Von den vielen hundert Schiffen Die vom Strand ins Weite schnellen, Scheitern manche an den Riffen Durch dieWinde, durch die Wellen.

Ach, wie viele Vogelscharen Die in weite Fernen schwinden, Gehn In den Wellen, in den Winden. In den Wellen, in den Winden.

Mögen Lüste dich verleiten, Ideale dich umschwellen: Сотнi суден знов лишають… Wirst verfolgt du durch die Weiten (în ucraineană) Mit denWinden, mit den Wellen! Сотнi суден знов лишають, Берег з крутосхилами. Nie gelingt es, deiner Lieder Скiлькиж їх порозбиває Tief verborgnen Geist zu finden. Бурями та хвилями? Ewig fliegt er auf und nieder Mit den Wellen, mit den Winden! Безлiч птиць все лине й лине Traducere: Zoltán Frenyó В простори лазурнiї. Скiлькижїх iще поглине Száz árbocból Хвилями та бурями? (în maghiară) Так, iдеш до iдеалу, Все здобув зусиллями Száz árbocból, mely ködökbe Pаптом – все переламало Tűnik messzi távolokban, Бурями та хвилями. Vajon hány törik majd össze Tengerárban, szélviharban? Не збагнути дум тривожних, Що стають похмурим. Száz madárból, mely elindul Вiчна проба днiв погожих Hivogató déli tájra, Хвилями та бурями. Szélviharba, tengerárba? Traducere: Stepan Kelar Szélviharba, tengerárba? Колко кораби Szerencséd után haladva, (în bulgară) Vagy ha szép eszmék ragadnak, Egyként útjábanmaradsz a Колко кораби с надежди Tengerárnak, szélviharnak. що напускат бреговете ще загинат от премежди, Meg nem értett cszméd, árván сред вълните, ветровете! Maradt lelke annyi dalnak, Száll örökre – játszva szárnyán Колко птици лекокрили Tengerárnak, szélviharnak. що летят във висините Traducere: Kacsó Sándor ще се върнат победили ветровете и вълните?!

Който гöнив порив вечен мечтите на вековете, да се мъчи е обречен сред вълните, ветровете.

Мисълта му безответна ще прелита далнините все понесена несретна c ветровете и вълните. Traducere: Sveda Kostova

41 Imaginea Republicii Moldova ]n str=in=tate

E adevărat: Eminescu nu-i un talent, Eminescu “Jetzt sind wir wie maulaffen”, klagt Chiper im este o natură care se exprimă pe sine ca poet şi ne ex- Gedicht “Theater”. Es ist ein Leben “als ob Du auf die primă şi pe noi, românii, latini orientali. Bühne treten würdest und jemand hätte den Vor- Eugen Simion hang schon hereuntergelassen.” In Chipers Lyrik ist die Welt immer wieder eine Bühne. Von Zuschauern fehlt jede Spur. Hastig klemmt er seine Mappe unter PREZENŢE BASARABENE ÎN ELVEŢIA den Arm, zieht die gepanzerte Wohnungstüre hinter sich zu verschliesst sie mehrfach. Unten steigt er in În numărul 127, august-septembrie 2002, al sein altes französisches Gefahrt und winkt flüchtig revistei elveţiene Orte a apărut un articol despre seinem Sohn Daniel zu, der vor dem Block spielt. poetul, prozatorul şi colegul nostru Grigore Chiper, Dann macht er sich pflichbewusst auf zu seinen Stu- articol însoţit şi de un grupaj de versuri ale acestuia. dentinnen und Studenten. Unterwegs bleibt Zeit für Unele poeme au fost traduse de Andreas Saurer, die kleinen Wunder, die unter Ausschluss der Öffen- autorul articolului, altele preluate din revista ieşeană tlichkeit eben geblieben sind, zum Beispiel für den Poezia în traducerea Danei Ranga. Andreas Saurer “flug der schwäne am 29. Februar” este scriitor şi ziarist la cotidianul Berner Zeitung. Andreas Saurer Revista Orte (“locuri” – în germană) este o revistă elveţiană de literatură care apare la Zürich. Andreas Saurer a făcut o călătorie pe cont propriu EVENIMENT EDITORIAL la Chişinău în septembrie 2001. La ziarul său, el este specialist în tematica italiană, prin intermediul căre- Europaexpress. Ein literarisches Reisebuch. Eich- ia a cunoscut România şi, în cele din urmă, Moldova. born, Berlin (2001). A publicat la vremea respectivă şi un articol despre Volumul masiv de 750 de pagini, în limba Moldova în ziarul unde este angajat. germană, adună mărturiile ulterioare ale celor 103 Articolul din Orte se numeşte Die hoffnug hat scriitori din 43 de ţări europene asupra experienţei geschlossene augen (“speranţa are ochii închişi”), numite Literatur Express Europa 2000. Ediţia a fost după un vers al poetului Grigore Chiper. Saurer, lansată la Târgul Internaţional de Carte de la Frank- pornind de la câteva date biografice ale autorului ba- furt, în octombrie 2001, cu participarea staff-ului sarabean, refugiat în 1992 de la Tiraspol la Chişinău, german de la literatur WERKstatt Berlin, în frunte scrie despre scurta şi nefericita istorie a tânărului cu Thomas Wohlfahrt şi Cristiane Lange, tot ei şi stat moldovenesc. Structura sa este plastică dar nu îngrijitorii volumului, şi a unui grup de autori-par- excesiv metaforică. Nici nervoasă. Cronicarul elve- ticipanţi la proiect. Printre semnatarii textelor din ţian îmbină ingenios versurile poetului chişinăuian Europaexpress se numără şi scriitorii care au format cu realităţile dramatice de ieri şi de azi. Privirea îi “Echipa românească” a Trenului: Adrian Popescu, este subiectivă, stilul nuanţat, fraza precisă. Articolul Nicolae Prelipceanu, Andrei Bodiu, Vasile Gârneţ, a avut şi o primă consemnare în ziarul Der Bund din Vitalie Ciobanu, precum şi Richard Wagner, scriitor 21 septembrie: “Andreas Saurers Beitrag über den german originar din România, şi Andras Ferenc moldawischen Dichter Grigore Chiper”. Kovacz de la Târgu-Mureş. Traducerea în germană Perestroika machte die Rückbesinnung auf die a textelor româneşti a fost asigurată de cunoscutul lateinische Schrift und die rumänischen Wurzeln scriitor şi traducător Gerhardt Csejka, născut şi el schon vor der Unabhängigkeit von 1991 möglich. în România, azi stabilit la Frankfurt. Genurile repre- Trotzdem erschien zentate în volum sunt diferite: eseu, note de jurnal, Chipers Debut- poeme, proză ritmată, interviu imaginar etc. - Vestul Lyrikband 1990 şi Estul într-o panoramă fascinantă, “filtrată” prin noch in kyrillischen sensibilitatea şi imaginaţia călătorilor –ziarişti, re- Buchstaben. Die uniţi sub semnul unităţii europene. Proiectul Litera- Umstellung brauch- tur Express a prevăzut, în forma lui iniţială, posibili- te eben Zeit. Seither tatea editării volumului şi în alte limbi. Deocamdată sind von ihm drei avem varianta în limba germană. Nu vor întârzia weitere Gedicht- prea mult, desigur, nici versiunile în engleză, france- bände erschienen: ză, spaniolă (unele poate au şi apărut). Îndrăznim să zwei in Moldawien, credem că într-o zi, Europaexpress, acest document einer in Rumänien. literar insolit asupra sfârşitului de mileniu, va putea Vor zwei Jahren fi citit şi în limba română, cu singura condiţie: să se kam in Rumänien găsească nişte finanţatori curajoşi, capabili să susţină zudem eine Sam- o asemenea ediţie. mlung Kurzprosa Europaexpress. Ein literarisches Reisebuch, auf den Markt. Berlin: Eichborn, 2001, 750 p.

42 Imaginea Republicii Moldova ]n str=in=tate

Sechs Wochen waren sie unterwegs, 103 Auto- foarte prizate în Republica Cehă, o ţară care a cunos- ren aus 43 Ländern, quer durch den ganzen Kon- cut, graţie faimoşilor săi disidenţi, un adevărat boom tinent. Auf jener histo- editorial pe această temă, după 1989. rischen Route, die als Nord-und Südexpress Singular destinies. Contemporary Poets of Bessarabia / seit über hundert Jahren pref. de Cristina Cârstea; trad. Adam Sorkin, Sean Cot- mit glanzvollen Luxuszü- ter, Cristina Cârstea, Chişinău: Cartier, 2003, 156 p. gen oder modernen Gar- nituren betrieben wurde Poezia basarabeană este valorificată şi de spe- – von Lissabon über cialiştii americani Adam J. Sorkin şi Sean Cotter, Paris, Tallinn bis Moskau care, în colaborare cu Cristina Cârstea au publicat und zurück nach Berlin. volumul Singular Destinies: Contemporary Poets of Das Ergebnis der rol- Bessarabia, Cartier, 2003. După cum o indică şi titlul, lenden Dichterwerkstatt: selecţia a fost făcută dintre poeţii contemporani ai Eine Vielfalt von Kulturen, ein Sprachgewirr, Basarabiei, 43 la număr, şi anume: Aureliu Busuioc, ein Stimmengemisch sondergleichen. Hundert ganz Gheorghe Vodă, Grigore Vieru, Andrei Burac, Va- eigene Blickwinkel auf unseren Kontinent. Hundert sile Romanciuc, Iulian Filip, Nicolae Dabija, Eugen Erzählungen, Impressionen, Fragestellungen und Cioclea, Leo Butnaru, Ion Hadârcă, Valeria Grosu, Beobachtungen bilden ein einzigartiges literarisches Ianoş Ţurcanu, Arcadie Suceveanu, Călina Trifan, Puzzle Europas, das es so noch nie gegeben hat. Leo Bordeianu, Vsevolod Ciornei, Mircea V. Cioba- Beteiligte Länder unter anderem: nu, Teo Chiriac, Vasile Gârneţ, Nicolae Popa, Valeriu Albanien, Armenien, Aserbaidschan, Bos- Matei, Grigore Chiper, Maria Şleahtiţchi, Irina Ne- nien-Herzegowina, Bulgarien, Dänemark, Finnland, chit, Nicolae Leahu, Ghenadie Postolache, Emilian Georgien, Griechenland, Groβbritannien, Irland, Galaicu-Păun, Aura Christi, Dumitru Crudu, Iulian Island, Italien, Jugoslawien, Kroatien, Liechtenstein, Fruntaşu, Mihai Vakulovski, Horia Hristov, Ştefan Luxemburg, Malta, Mazedonien, Moldawien, Nie- Baştovoi, Adrian Ciubotaru, Ana Rapcea, Alexandru derlande, Österreich, Rumänien, Schweden, Schweiz, Vakulovski, Liubovi Vasserman, Nicolai Savostin, Slovakei, Slowenien, Tschechische Republik, Türkei, African Usov, Miroslava Metleaeva, Ludmila Sceb- Ukraine, Ungarn, Zypern. neva, Gheorghe Barbarov, ultimii şapte făcând parte din diverse comunităţi. Cartea e structurată după PREZENŢE PUBLICISTICO-LITERARE cum urmează: Introducerea lui Adam J. Sorkin şi BASARABENE ÎN CEHIA Sean Cotter şi una mai complexă a Cristinei Cârstea, Corpus-ul propriu-zis, reprezentând creaţiile poeţi- Revista Literární Noviny este un săptămânal de cultură şi politică ce apare la Praga. În nr. 13/2002, lor în limba engleză şi Note şi Comentarii, unde sunt această publicaţie găzduieşte două texte legate de Ba- expuse succint biobibliografiile autorilor. sarabia şi literatura de la noi. Este vorba de Declaraţia Pentru o ilustrare mai completă urmează câteva PEN Clubului din Republica Moldova, emisă în data poeme în limba engleză, aşa cum au fost reflectate în de 23 ianuarie a.c., împotriva politicii de restauraţie viziunea traducătorilor. promovate de partidul comunist de guvernământ de la Chişinău, titlul în cehă: Spisovatelé proti rusifikaci Preface Moldavské republiky. Reamintim că Declaraţia res- pectivă a fost expediată conducerii PEN Centrului From it’s conception as a small volume of trans- Internaţional, cu sediul de la Londra, şi trimisă Co- lations of the work of a handful of younger poets mitetului pentru drepturile lingvistice al PEN Clu- from Chişinău, proposed by Adam J. Sorkin to Cris- bului Internaţional, aflat la Barcelona. Această luare tina Cârstea a couple of years ago, this anthology has de atitudine a apărut şi în presa română. Traducerea grown into an ambitious project which they invited în cehă şi preambulul explicativ al contextului în care a second American specialist, Sean Cotter, to join. In a fost lansată Declaraţia PEN Clubului basarabean its current configuration, Singular Destinies aspires aparţin dlui Jiři Našinec, apreciat cunoscător şi tradu- to nothing less than a broad synthesis of contem- cător al literaturii române în Cehia. porary Bessarabian poetry in the final third of the În continuare, săptămânalul inserează un amplu twentieth century, including a significant number of fragment din romanul Pactizând cu diavolul (Smlouvá- poets among not only those who write in Romanian ní s d’áblem) de Aureliu Busuioc, în traducerea aceluiaşi but also those who belong to the national minorities Jiři Našinec, precedat de un “chapeau” de prezentare a living in the small but fertile geographical space be- autorului. Publicarea acestui fragment confirmă preo- tween the rivers Prut and Dniester toward the eastern cuparea traducătorului ceh pentru romanul lui Aureliu margin of what is often termed East, or Southeast, Eu- Busuioc, susţinută, se pare, şi de interesul unei edituri rope. Singular Destinies is the first English-language din Praga, deloc, întâmplător, cărţile ce mărturisesc collection of poets from modern Bessarabia (officially experienţele dezumanizării sub regim comunist sunt known as the Republic of Moldova).

43 Imaginea Republicii Moldova ]n str=in=tate

But as editors and translators working on this Mircea V. Ciobanu book, our intention was a lot less abstract. What we aimed at was also more modest: poem by poem, to Suprematism capture as faithfully as possible the richness of the contemporary literary movements that flourish with- snowballs of in this cultural space. The three translators – Cristina time drip Cârstea, principal editor and Romanian poet, as well one after another in as the two American translators and experts on East their alogical inverse ascension European literature, Adam J. Sorkin, Distinguished Professor at the Pennsylvania State University, and you can Sean Cotter, poet and graduate student instructor at retain only the University of Michigan, Ann Arbor – wholeheart- a momentary symbol edly shared this pragmatic, day-to-day vision. This book has been a voyage of literary discovery for us, as to the rest your days combining friendships and love of poetry. In the end, add up catastrophically we would like nothing so much as to communicate to with tomorrow the rest of the world our admiration for the high qual- ity, the imagistic power and the verbal inventiveness the forms of the present fall of recent Bessarabian poetry. through the abyss of As the central (and so to speak, on-the-scene) the hourglass’s editor of this anthology, Cristina Cârstea wishes cascade from to acknowledge the hard work of her co-editors the relative absolute to and the American translators of these poems. Her the white square on involvement in this project led to a very different the white square ad infinitum personal sense of it, as she summarizes here in her Translated by Adam J. Sorkin own words. and Cristina Cârstea During our work on this book, i found myself simultaneously living a double experience: first, that Teo Chiriac of spiritual travel through an aesthetic space at the crossroads of cultures with deep roots in very old tra- a diamond on glass ditions, and second, that of travel into the metaphoric space of the English language, a possibility offered to the skull is coherent form the brain is incoherent me by Adam J. Sorkin, with whom i collaborated on content many of the translations and who served as a sure- the violent, abrupt collision of the glass man and the footed guide to the terrain of American English. wall of Last but not least, all three participants in this transparent reality gives birth to the cry of pain endeavor want to recognize and express apprecia- tion for those who, before any of our work could be- the echoing pain becomes a thought the text is an gin, granted us their utmost trust – the authors of image these poems. Without their rare talent, our project of blood gushing from the mouth like an artesian could never have happened, and without their con- well the ancient fidence in our project, shreds of entrails blowing over the top of the wall it would never have reached its present everything at almost the same time with the partici- form. We hope that pation this book will be aus- of a heart of glass where god carves something with picious for them, and a diamond that these translations Translated by Sean Cotter of their poems from the original linguistic Vasile Gârneţ embodiments provide some modest help in bookmark (II) their following their own Singular destinies my generation believes in poetry into a double life in a it went into the world new world. with a camera in hand but found itself accused of making poetry Cristina Cârstea into a crossword puzzle

44 Imaginea Republicii Moldova ]n str=in=tate lord, Mihai Vakulovski we want a domesticated salvation it might be a crime to decorate the void our past is the superlative of the present and to cry out, furious and unsatisfied everything around me reminds me of you muffling our neuroses what I have seen is connected to you until our memories return all I will experience or ever feel because the future slips out from under our feet makes me think of you quick as a lie you can go where you want Translated by Sean Cotter you can do what you want you are my prisoner all these jars need to be taken home Grigore Chiper mom will can tomatoes we will bring them back we will take them we will bring them bring bri bri Magi Reading the Stars your native tongue is a treasure buried in the heaven of my mouth You know how to preserve the holiness of a voice my native tongue is a fire that dances on your lips by not talking my hands cannot unglue themselves from your or by sharpening the scabbard instead of the dagger splendid torso and punctum when our bodies wind together become one The magi reading the stars I am stuffed with books pass by I have four eyes they prophecy your declaration: give me the Translated by Sean Cotter strength to doubt you. Horia Hristov

But we shall not unravel the charades of fog To Birds for some time, not before we squander our childhood the whore watches herself undress praising life. in the cracked mirror of the frozen river and birds as black as arrows In every direction, paths open under my gaze dart forwards and back in the sky… like flowers. two easter eggs end to end On these they leave without haste, the magi and two hands cramped into a who read the stars. petrified smile Translated by Sean Cotter not deciding whether to pull the eggs apart thinking better of going back to Dumitru Crudu the swamp where the blond whore drowned pretty enough and a virgin Now you also know there are people who don’t love maybe she would have given birth you akvika to the fourth heart of the trinity Who hide behind the curtains of violet who hide to Peer at you look at the sunset say what hides in its dawn tell me something about I saw mice dead the life of birds at the bottom of the sea I saw mice gone out of their minds with faces more sorrowful than fish I saw lonely people akvika Translated by Sean Cotter When you open the door you’ll know it was Senseless to open it Cerilli, Dante. Dal pensiero ai segni: idee e versi alle so- You’ll see however you’ll see that the snow glie del terzo millennio con dieci poeti moldavi contem- Doesn’t suffer in the least poranei, Bastogi (Italia): Editrice Italiana, 2000, 220 p. The stone doesn’t suffer These thoughts Aren’t mine Zece poeţi contemporani din Basarabia au fost I understand that and, in an instant, incluşi în antologia lui Dante Cerilli, apărută la Fog- Become inordinately happy. gia, Italia, editura Bastogi, 2000, cu titlul Dal pensiero ai segni. Idee e versi alle soglie del terzo millennio con Translated by Adam J. Sorkin dieci poeti moldavi contemporanei: Lorina Bălteanu, and Cristina Cârstea Iurie Colesnic, Iulian Filip, Emilian Galaicu-Păun,

45 Imaginea Republicii Moldova ]n str=in=tate

Vasile Gârneţ, Irina Nechit, Nicolae Popa, Vasile Ro- campo di tensione nel quale la poesia oltre a realiz- manciuc, Arcadie Suceveanu, Călina Trifan. zarsi viene anche richiesta”. În partea întâi a volumului cercetătorul face o analiză amplă a fenomenului literar italian con- Si può dire con certezza che non esista una temporan, a poeziei mileniului trei, un capitol fiind letteratura moldava almeno dal Medioevo ai nostri consacrat Republicii Moldova în ceea ce priveşte giorni, anzi va anche precisato che il primo tentati- reperele istorice, tradiţii, cultură, literatură. Tot aici vo di compilazione che abbraccia circa due secoli è sunt expuse biobibliografiile poeţilor noştri, nomi- quello della Storia aperta della letteratura romena di nalizaţi mai sus. Partea a doua reprezintă o antologie Bessarabia di Mihai Cimpoi. de gânduri, păreri, idei despre poezie ale poeţilor şi Da quest’opera è inevitabile partire per un specialiştilor în materie. primo riordino storico-culturale. Il resto dei secoli În capitolul următor e inserată o antologie a andrebbe riorganizzato con la catalogazione delle poeziei italiene contemporane. Ultima diviziune e opere degli autori moldavi, o che alla Moldavia sia- dedicată celor zece poeţi basarabeni. De menţionat e no particolarmente connesse, desunte dal contesto şi faptul că desenul care ornează cartea aparţine lui più generale della letteratura romena, per certi casi Iulian Filip. anche da quella russa, slava e magiara, dando alle opere una sistemazione critico-logica. La letteratura trae linfa vitale dalla tradizione. Tra i pionieri e i classici moldavi si annovera Costa- In poesia, la drammatica generazione di Ni- che Stamati, figura assai importante che può essere colae Costenco che ha conosciuto il Gulag russo e riconnesso ai lăutari, al cantare, alla musica, a quella tutte le conseguenze dell’epoca stalinista, olocausto funzione della scrittura che concilia tradizioni po- per le aspirazioni nazionali, e quella degli scrittori polari e storia, sentimento e natura, probabilmente moderni, tra cui il tradizionalista ortodosso Pavel alla maniera in cui Omero canta le vicende di Odis- Boţu ed Aureliu Busuioc che in poesia spesso ricor- seo, o nel modo in cui Pietro Metastasio “descrive” re alla “maschera” per camuffare le cose, i fenomeni, le sue scene bucolico-campestri (e pastorali) o come transformandoli in una sorta di scambio di colori, Ludovico Ariosto costruisce la figura del “cavaliere” di nomi (“daltonismul”, tecnica applicata in maniera rinascimentale. Insomma, per certi versi, Stama- programmatica) e della funzione dei simboli, era ti con la sua metodologia propone, come ricorda seguita da due generazioni meravigliose, di poco Cimpoi, un Homo antiquus compreso, (con)fuso distanti: quella dei poeti Grigore Vieru (14-II-1935), con un homo rusticus che diviene uomo leggenda- Liviu Damian (13-III-1935), Ion Vatamanu (1-V- rio, protagonista (cantato abilmente “senza musica”, 1937), Dumitru Matcovschi (20-X-1939), Victor Te- quasi a sottolineare la bontà e la valenza della poesia; leuca (19-I-1933) ed i più giovani Vasile Romanciuc, concetto, questo, proprio di autori dei vari Decebal, Iulian Filip, Nicolae Dabija (15-VII-48), Leonida Dragoş, Bogdan, Ciubar, Ştefan Vodă. Lari (26-IX-49), Marcela Benea (4-VI-1948), Efim “Il tipo di poeta – si legge nella “Storia aperta…” Tarlapan (17-V-1944), Arcadie Suceveanu che a loro di Cimpoi – inquadrato programmaticamente nel volta erano seguiti dall’ultima generazione poetica: contesto della litteratura bessarabiana è quello del Lorina Bălteanu, Iurie Colesnic, Nicolae Popa, Emi- rapsoda modellato dalla mentalità folclorica e quello lian Galaicu-Păun, Vasile Gârneţ, Grigore Chiperi del poeta naïv (il poeta della natura e del naturale, (16-IV-1959), Irina Nechit, Aura Christi (12-I-1967), nel senso schilleriano, il tipo di prosatore preferito Călina Trifan, alcuni dei quali antologizzati. […] è quello che racconta fiabe.” La poesia, quella più arcaica, è presentata nella Queste poche righe che tentano di traccia- Descântece ma il “blasone della nobilità poetica” è re una probabile linea sulla ricomposizione della constituita, nel folclore, dalla ballata popolare Mio- letteratura della Moldavia non sono, ovviamente, riţa, di cui si accennava, ripresa con più regolarità compiute ed esaustive, ma hanno, comunque, una nel periodo post-bellico, avendo un suo momento loro ragione di essere, dato che in Occidente alcuno di massima pratica intorno agli anni Sessanta, sul non si è ancora interessato della questione. Non era cui significato, ancora non molto chiaro, esistono nemmeno il caso che si estendesse una bibliografia opinioni contrastanti. Viene ritenuta, soprattutto della letteratura romena (per la quale si è però data dai tradizionalisti, un “capolavoro” di incontestabile in altra parte del discorso almeno una indicazione espressività. Luceafărul di Mihai Eminescu è un libro probante per eventuali indagini); riguardo alla let- da accreditare all’universalità e il parallelo che ne fa teratura moldava di circa due secoli si rimanda, in- Rosa Del Conte, con i motivi di vita e di creazione di vece, alla O istorie deschisă a literaturii române din Giacomo Leopardi, rappresenta il sottile ponte che Basarabia di Mihai Cimpoi (cit.) che contiene, da consentirà anche agli italiani di capire il valore del pagina 372 a pagina 409, una bibliografia di testi per più grande poeta romeno. Tra queste due “elettrolisi” la parte generale e per ciascun capitolo o paragrafo (dall’oro più distinto) – Mioriţa e Luceafărul – c’e un che compone l’opera, con un repertorio fotografico

46 Imaginea Republicii Moldova ]n str=in=tate di autori degli ultimi quaranta anni (circa). Questa Iurie Colesnic è nato il 12 agosto 1955 a Dere- di Cimpoi è l’unica opera davvero significativa che neu (Călăraşi). Si è laureato presso l’Università Poli- si pone a fondamento di successive ricerche o studi, tecnica di Chişinău. Attualmente è direttore della a cui si possono imputare, probabilmente, delle la- Casa Editrice “Museum”. Ha pubblicato le seguenti cune dovute solamente alla impossibilità di reperire raccolte di poesie: Arta memoriei (1987, L’arte della dati ed accedere alle fonti per i motivi già accennati. memoria), Arheologii interioare (1991, Archeologie Bisognerà lavorare ancora e di nuovo sul periodo interiori), Spirala lui Arhimede (1994, La spirale di che va, almeno, dal XIV secolo, cioè quando si inco- Archimede) ed i libri per i bambini Ţara cu luceferi mincia parlare per la prima volta di una tradizione (Il paese delle luci), Învăţ să zbor (Imparo a volare). culturale moldava, fino all’Ottocento. Ha publicato una monografia sul grande poeta della lingua romena Alexei Mateevici: Doina dorurilor noastre (1990, Doina [canto popolare], il nostro desiderio nostalgico). Un successo particolare ha avuto nell’ambito dell’area romena il libro Basarabia necunoscută che rivela alcuni nomi delle personalità della cultura di Bessarabia del periodo interbellico. È vincitore del Premio dell’Unione degli Scrittori della Moldavia e del Premio della Repubblica “Mihai Eminescu”.

Omero Omero non è stato cieco. I suoi grandi occhi Si ubriacavano dei colori come due api. Egli semplicemente più spesso di noi preferiva guardare dentro di sé.

Iulian Filip, nato a Sofia (Drochia), il 27 genna- NOTE BIO-BIBLIOGRAFICHE E CRITICHE SUGLI io 1948 ha frequentato l’Istituto pedagogico “Alecu AUTORI MOLDVAI Russo” (Bălţi 1966-70) laureandosi in Lettere. È stato ricercatore accademico sul folclore presso l’Istituto Lorina Bălteanu, nata il 21 dicembre del 1960 a di lingua e letteratura; dal 1990 è assessore comunale Pecişte (Rezina), si è laureata presso l’Istituto Lette- alla cultura della capitale Chişinău, promotore del rario “M. Gorkii” di Mosca nel 1982. Attualmente è parco giochi per bambini “Trei iezi”. Il suo primo presidente della Fondazione Soros per la Repubblica libro ha visto la luce nel 1974 e tutte le altre sue della Moldavia. Tra le sue pubblicazioni di poesia pubblicazioni (per bambini, raccolte di poesie, an- ricordiamo: Obstacolul sticlei (1984, L’ostacolo di che musicate, opere teatrali) sono conosciutissime vetro) in lingua romena e in russo (Pregrada stecla) nel Paese. Gli è stato conferito il titolo di “Maestro e Cioburi (Cocci, 1990). dell’arte” nel 1993, e nel 1995 il Premio “Simion Flo- rea Marian” dell’Accademia Romena per l’opera “Cât Io ti voglio bene îi Maramureşul” (Quanto è Maramureş [regione Io ti voglio bene della Romania], 1993). ti voglio bene, io a te tu ad un altro Aggressione tu ad un altro Siamo divorati di stomaco e così via finché tocca o se accade di nuovo a me. inghiottiti dagli armadi di teatro Bisognerebbe decidere tanta aggressione chi con chi dovrà invecchiare contro poveri uomini! visto che arriva l’autunno ed è freddo File senza fine ed io voglio bene a te di automobili-colonne tu ad un altro come locuste invadono tu ad un altro. ingoiano portano

47 Imaginea Republicii Moldova ]n str=in=tate su autostrade veloci poiché il futuro fugge sotto i nostri piedi che avvitano spirali su con la velocità della bugia. le calvizie del pianeta pari al quadrante di un orologio Irina Nechit, 1 gennaio del 1962 ad Antoneşti impazzito (Cantemir). Si è laureata presso la Facoltà di Gior- nalismo dell’Università statale della Moldavia; redat- Emilian Galaicu-Păun, nato il 22 giugno del trice del giornale settimanale “Literatura şi Arta”; ha 1964 a Unchiteşti (Floreşti), si è laureato presso la esordito in poesia nel 1992 con il libro Şarpele mă Facoltà di Lettere dell’Università Statale della Molda- recunoaşte (“Il serpente mi riconosce”). Ha vinto il via nel 1986. Ha compiuto il dottorato presso l’Istitu- premio dell’Unione degli Scrittori della Moldavia. to Letterario “M. Gorkii” di Mosca (1989). È stato re- dattore di “Literatura şi Arta”, di “Sfatul Ţării” e della Linee Bianche rivista “Basarabia”. Ha pubblicato raccolte poetiche: Mi sveglia un uccello. Lumina proprie (1986, “Luce propria”), Abece-Dar Sul suo collo allungato cadono fiocchi di neve, (1989, “Abecedario”), Levitaţii deasupra hăului (1991, Sotto i suoi artigli si scioglie il ghiaccio. “Lievitazioni sopra il burrone”), Cel bătut îl duce pe Com’è che si canta sull’albero innevato? cel nebătut (1994, “Il battuto porta il non battuto”). È Qui dal letto vincitore del Premio dell’Unione degli Scrittori della la mattina mi sembra una mappa di rami. Moldavia (1994) e del Premio speciale dell’Unione In un certo punto, all’intersezione degli scrittori di Romania (1995). delle linee bianche si apre un buco Levitazione si leva un trillo Il monte, giù, attaccato alla terra – lucertola lo sentono anche quelli addormentati verde nascostasi in solchi e cespugli - quelli che non si sveglieranno più. rinfrangia nell’occhio profondo l’altezza Nicolae Popa, nato il 13 febbraio 1959 a Buda dell’aquila a due teste (Călăraşi), si è laureato presso la Facoltà di Giorna- volando lismo all’Università statale della Moldavia (1983). Ha con il monte negli artigli svolto uno stage presso l’istituto letterario “M. Gorkii” con il monte che sembra un rettile enorme di Mosca nel biennio 1987-1988. È stato redattore di impietrito dall’orrore “Literatura şi Arta”, di “Sfatul Ţării”, ma dal 1994 della la cui coda è proprio rivista “Basarabia”. Ha pubblicato le raccolte di poe- l’ombra che si allunga sopra noi. sia Timpul probabil (1983, Il tempo probabile), Ghid pentru cometa Halley (1987, Guida per la cometa di Vasile Gârneţ, nato il 3 febbraio 1958 ad Hănă- Halley), Lunaticul nopţii scitice (1995, Lunatico delle şenii-Noi (Leova). Si è laureato presso la Facoltà di notti scizie). Nel 1991 ha anche pubblicato il romanzo Giornalismo dell’Università statale della Moldavia Cubul cu zahăr (Cubo con lo zucchero). Ha vinto il (1978-1983); dall’83 è redattore e capo redattore Premio dell’’Unione dei Giovani di Moldavia. all’Editura Hyperion, direttore della rivista “Contra- fort” dal’94. La sua prima pubblicazione è stata il ro- Il margine manzo Martorul (1988, Testimone), il volume di ver- Al margine della carne dove canta si Peisaje bolnave (1990, Paesaggi malati); Personaj la sua canzone spaventata la decadenza în grădina uitată (1992, Personaggio nel giardino di- dove gli insetti volano e si rotolano menticato). Nel 1992 ha vinto il Premio dell’Unione dove gli uccelli mettono trilli dai becchi degli Scrittori di Romania. e si calmano i venti e sfioriscono i vuoti di nascosto Segnalibro II qui in questo margine di carne La mia generazione che crede nelle poesie dove l’osso appare e scompare è andata per il mondo con la macchina ancora vivo fotografica in mano ancora troppo sanguinoso ma sempre è accusata di aver transformato per essere gradito alle formiche la lettura dei poemi in un rebus dove dalla terra non cresce altro che terra e la vegetazione galleggia nella vegetazione Dio, invochiamo una salvezza più indulgente appena qui ed appena adesso se davvero non è un crimine ammobiliare il vuoto mi ha raggiunto l’odore del pane della croce. e gridare furiosi e scontenti curando i nostri amplessi Vasile Romanciuc, nato il 17 dicembre 1947 a perché a noi sia formata la memoria Bădragii-Noi (Edineţ), ha compiuto gli studi pres-

48 Imaginea Republicii Moldova ]n str=in=tate so la Facoltà di Lettere dell’università statale della ed in cambio apro a margine del discorso Moldavia. È autore di libri di versi: Genealogie (1974, Un bar notturno con violinisti e birra Genealogia), Citirea proverbelor (1979, La lettura dei proverbi) Din tată-n fiu (1984, Di padre in figlio), Ce Là, nella Torre-bar che è la mia sede, am pe suflet (Quello che ho nell’anima, senza data), Io venderò fino all’alba, di nascosto, Note de provincial (1991, Note del provinciale), Un (come una droga, come una pozione segreta timp fără nume (1996, Un tempo senza nome) e di per poeti, pazzi e sognatori) libri per bambini: Dacă ai un prieten, Mama coase-o a dosi piccole e pure, il Medioevo. floricea, Doi iezi, Uriaşul cu trei ochi. Ha tradotto, in collaborazione con Ludmila Kojuşco, alcune poesie Călina Trifan è nata il 30 aprile 1953 a Slobozia di Leopardi presentate nel libro Leopardi e Ungaretti Mare –Vulcăneşti. Si è laureata presso la Facoltà di (Chişinău, Agenţia Litera, 1995). È vincitore del pre- Biblioteconomia e Bibliologia dell’Università stata- mio “A. Donici” istituto del Ministero dell’Istruzione le della Moldavia. Lavora presso il Centro di Studi e delle Scienze (1987) e del Premio della Repubblica Letterari e Museografici “M. Kogâlniceanu”. È stata “M. Eminescu” (1992). redattrice di “Glasul naţiunii”. Ha pubblicato le rac- colte di versi Adagio (1989, Adagio), e Soliloc (1992, Xxx Soliloquio). Pubblica poesie e articoli sulle riviste Il fiore nasce sorridendo “Basarabia”, “Contrafort”, “Literatura şi Arta” ecc. per questo forse ci pare strano *** domandargli: Ho un mazzo di semprevivi come va, in cui mi rifugio come in un’oasi- cosa ti fa male? e dall’ultima estate Non siamo abituati al pensiero prima dell’epoca glaciale. che anche la bellezza Effetto infinito abbia motivi di una vecchia causa sempre di sofferenza. per ogni avvenimento c’è la causa e sopra la causa - una divinità Arcadie Suceveanu, nato il 16 novembre 1952 a invidiosa. Suceveni (Cernăuţi, Ucraina). Si è laureato presso la Facoltà di Lingua e Letteratura Romena all’Università Astalos, Georges. Versant lyrique: sélection di Cernăuţi. È vice presidente dell’Unione degli Scrit- anthologique de la poésie bessarabienne contem- tori della Moldavia. Ha pubblicato alcuni libri di poe- poraine / pref. de Georges Astalos; trad. de George sie: Ţărmul de echilibru (1982, Il lido dell’equlibrio), Astalos, Bucureşti: Casa Radio, 2000, 340 p. Mesaje la sfârşit de mileniu (1987, Messagio alla fine del millenio), Arhivele Golgotei (1990, Archivio del La Societatea Română a Radiodifuziunii, Edi- Golgota), Secunda care sînt eu (1993, Il secondo che tura “Casa Radio” de la Bucureşti, a apărut în 2000 sono io), Eterna Danemarca col. Poeţi români con- cartea lui Georges Astalos “Versant lyrique: sélection temporani (Bucureşti, 1995, Danimarca eterna) ecc… anthologique de la poésie bessarabienne contempo- Ha pubblicato anche libri di poesie per bambini: A raine”. Volumul a fost publicat graţie sprijinului fugit melcul de-acasă (La lumaca è fuggita dalla casa), Centrului Naţional de Carte din Franţa şi coordo- Ora cinci fără doi fulgi (Ore cinque senza due fiocchi natorilor proiectului editorial Dragoş Şeuleanu şi di neve), În cămaşa de cireaşă (Nella camicia della Georges Astalos. Mesajul cărţii e anunţat chiar de ciliegia). È vincitore dei premi letterari “ A. Donici”, titlu, acesta fiind o antologie a poeziei basarabene istituito dal Ministero dell’ Istruzione e delle Scienze contemporane, avându-i ca autori pe: Dumitru Cru- (1989), e del Premio dell’Unione degli Scrittori della du, Aura Christi, Ghenadie Postolache, Emilian Ga- Moldavia (1987). laicu-Păun, Nicolae Leahu, Ghenadie Nicu, Irina Ne- chit, Lorina Bălteanu, Constantin Olteanu, Grigore Bar Medioevo Chiperi, Valeriu Matei, Nicolae Popa, Vasile Gârneţ, Teo Chiriac, Leo Bordeianu, Vsevolod Ciornei, Nina Dunque mi hanno tradito tanto le nuvole, quanto la Josu, Arcadie Suceveanu, Leonard Tuchilatu, Valeria neve… Grosu, Eugen Cioclea, Ion Lazu, Emil Brumaru, Perciò chiudo il cielo col chiavistello Mihail Ion Cibotaru, Andrei Burac, Ion Vatamanu, E da ultimo, tragico cavaliere Emil Loteanu, Grigore Vieru, Victor Teleucă, Vitalie Io inghiotto, con un gesto di odio, la spada. Tulnic, Alexandru Lungu. Lucrarea este împărţită în trei diviziuni: In- Dò in affitto i mulini a vento troducere (“Autre versant de la poésie roumaine”), a chi ancora crede ai misteri, elaborată de Georges Astalos, autorul, unde face o

49 Imaginea Republicii Moldova ]n str=in=tate analiză succintă a fenomenului literar din Basarabia, la poésie de la métropole s’appellerait “génération a particularităţilor poeziei basarabene contempora- 80”. Enfin, les théoriciens de Roumanie n’ont pas ig- ne; Corpus, unde sunt prezentaţi propriu-zis cei 31 noré le phénomène, non plus. Exemple: la profonde de poeţi nominalizaţi mai sus cu cele mai relevante investigation effectuée par Alexandru Muşina. Le date biobibliografice şi ultima parte, Addenda, conţi- deuxième motif pour lequel on ne s’aventure pas ne biobibliografia autorului cărţii, fişa sa teatrologi- sur le chemin du commentaire critique est d’ordre că şi ecourile apărute în presă vizând activitatea sa. sentimental. Il est de notoriété affective: lorsqu’on În continuare prezentăm fragmente din volu- pénètre dans le profondeur de la parole poétique, mul lui Georges Astalos, editat în limba franceză. essayant de lui restituer la substance émotionnelle, la synthèse du discours lyrique et la matière allusive Dans le contexte donné, le syntagme “autre dans ce que ses attributs ont d’ineffable et de hiéra- versant” est consciemment réductif car, comme di- tique ou, au contraire, de protestation et de revendi- sait jadis Nicolae Iorga: “La Roumanie est un pays catif, on s’attache à un point où toute remarque est entouré de Roumains”. Observation, on ne peut intimement et subjectivement partisane. plus exacte, qui nous renvoie inévitablement à un Toujours est-il que ceux qui paient ce désintérêt relief lyrique à plusieurs versants. Effectivement, caractérisé sont les poètes de Bessarabie qui, de ce les versants de la parole poétique roumaine partent fait, ne peuvent pas faire entendre leur voix au-delà de Bessarabie, passent par la Bucovine et s’étalent à de leurs frontières et de leur langue maternelle. Et l’ouest vers la Voïvodine, et à l’est vers la contrée ap- cela aujourd’hui quand, plus que jamais, l’intégration pelée Quadrilatère. Panorama lyrique d’une poésie européenne exige en égale mesure, une cohérence qui dépasse cependant (et de loin) la localisation entre la politique, l’économie et la culture. Un ancien idiomatique frontalière pour s’affirmer sur d’inno- ministre français de la culture attirait l’attention de mbrables méridiens planétaires. ceux qui voulaient entendre “qu’un franc investi L’anthologie de la poésie bessarabienne Versant dans la culture rapporte plus de profit au pays que si lyrique fait partie d’un Ethno-programme élaboré à on l’utilisait à d’autres fins”. l’initiative de la Direction Exécutive de la Radio- Georges Astalos diffusion Roumaine, dont le directeur général est Dragoş Şeuleanu – instigateur et concepteur d’une ample fresque anthologique récupératrice. Le but de l’Ethno-programme, outre la capitalisation de la poé- sie d’expression roumaine d’au-delà des frontières d’origine, est de donner à ces plages de création idiomatique un passeport universel. Effectivement, en rassemblant la poésie roumaine de tous les mé- ridiens, en la condensant dans des ouvrages antho- logiques et en la traduisant en français, les créations lyriques de Bessarabie (c’est le cas de cet ouvrage), de Bucovine, de Voïvodine, d’Israël ou de l’exil (recueils qui suivront incessamment), leur ouvre une fenêtre vers le monde et, implicitement, vers la conversion dans d’autre langues. En élaborant le Versant lyrique nous nous som- mes proposés de monter parallèlement aux traduc- tions, un appareil critique ou analytique, susceptible d’investiguer la poésie bessarabienne et cela pour Ghenadie Nicu deux motifs bien distincts. Le premier motif a un caractère purement technique. A savoir: les analy- Ghenadie Nicu est né à Bălţi (deuxième grande stes de Bessarabie, tel Mihai Cimpoi et Eugen Lungu ville de Bessarabie) en 1963. Diplômé de la Faculté de l’ont fait avec un remarquable panache. Le premier Philologie de l’Université de Kichenev en 1985. A la dans Une histoire ouverte de la littérature roumaine date où nos données biobliographiques sur le poète de Bessarabie (Editions Arc, Kichenev, 1997) où s’arrêtent (1995) Nicu était docteur ès sciences de l’historien consacre un chapitre très fourni à la l’Académie de Sciences de la République Moldave. poésie de cette contrée qui a retrouvé et la liberté A la date précitée, Ghenadie Nicu est correspon- d’expression et le véhicule langagier, le deuxième dant du quotidien „L’Assemblée du pays”. Le poète dans l’étude introductive de l’ouvrage anthologique est également docteur ès lettres de l’Université Al. Portraits de groupe (Editions Arc, Kichenev, 1995), I. Cuza de Jassy. Comme bien d’autres poètes de où l’analyste se penche avec pertinence et rigueur Bessarabie, Ghenadie Nicu débute dans un florilège sur les représentants de ce qui, par carambolage avec lyrique collectif.

50 Imaginea Republicii Moldova ]n str=in=tate

NOTE A LA FIN DU MANUSCRIT rédactions des journaux quotidiens; le poète passe dans la presse hebdomadaire. On le retrouve tour Pour l’instant c’est tout à tour dans les rédactions de ’’La Voix du Peuple’’, la mer s’est calmée ’’Littérature et Art” et ’’La Voix’’. Rédacteur en chef et reste impassible adjoint aux publications ’’La Semaine’’ et ’’Le Mo- car personne ne pose de questions ment’’. Débuts littéraires dans un florilège collectif à personne d’essais critiques. quant aux frais de douane PERSONA NON GRATA tout semble si simple et si facile à réaliser Les forces de l’ordre que la mort survient ont arrêté un suspect au bout d’un petit clignement il n’était pas armé de paupières… refusant même d’accepter une arme. Leo Bordeianu Il fut expulsé Leo Bordeianu est né à Coşniţa, commune de du monde Dubăsari (Transniestre), en 1955. Diplômé de la et maintenant c’est okay Faculté de Mathématiques et de Cybernétique de nous continuons à mourir sans lui. l’Université de Kichenev, promotion 1977. Le poète a commencé sa carrière professionnelle en tant qu’ingénieur-mathématicien au Centre de Calcul de O EDIŢIE-EVENIMENT: Kichenev. Après le Centre de Calcul, Leo Bordeianu effectue un stage à l’Institut de Recherches Nucléai- Dicţionarul scriitorilor români la Praga res de Moscou. Par la suite, il devient ingénieur supé- rieur à l’Université de Kichenev. Docteur ès sciences Cultura, cum bine se ştie, este spaţiu al unui tip du Centre de Calcul de l’Académie des Sciences de la de demers uman, care demonstrează că prin eforturi République Moldova. Après une carrière scientifique individuale se poate servi demn o cauză colectivă. bien remplie, le poète assume la fonction de rédac- Înlănţuirea acestor fapte punctuale creează o con- teur à la reuve ‘‘Langue Roumaine’’. ştiinţă şi un ţesut social pe care se clădesc realizările la nivel macro. După 1989, interferenţele culturale L’AUTOMNE inter-ţări au devenit un lucru obişnuit. Fără să sta- bilească mari performanţe, Moldova a beneficiat şi L’automne est arrivé à l’improviste ea de această deschidere europeană, care, iată, a con- mais cela ne me concerne pas semnat de curând un eveniment semnificativ. Editu- ce n’est qu’une question de calendrier ra “Libri” din Praga a scos de sub tipar la începutul et non pas une réalité lunii decembrie un Dicţionar de scriitori români. ne me contredisez pas Este vorba de o ediţie subvenţionată de Ministerul car pour cette vérité Culturii din Cehia, continuând o serie a aceleiaşi je ne peux pas jurer edituri, în cadrul căreia au mai apărut dicţionare ale il semble que ce fut moi qu’elle choisit literaturilor din Marea Britanie, America Latină, din pour ses interminables inquiétudes ţările Scandinave, Spania, Slovenia, Portugalia, Polo- pour accompagner ses tristes et fins mouvements nia şi din regiunea Balcanilor. Conceput cu o ediţie il semble qu’elle ait saisi l’énorme vide solaire informativă şi de iniţiere, Dicţionarul scriitorilor ro- et qu’elle l’ait comblé. mâni, Praga: LIBRI, 2001, 480 p. se adresează în pri- mul rând profesorilor şi studenţilor cehi interesaţi Vsevolod Ciornei de studiul literaturii române. Dicţionarul cuprinde 310 nume, începând cu primii cronicari români şi Vsevolod Ciornei est né à Lipnic, commune terminând cu optzeciştii, şi include 39 de scriitori de Donduşeni, en 1955. Diplômé de la Faculté de din Basarabia. Îi nominalizăm pe aceştia din urmă Philologie, section Journalisme, de l’Université de (în ordinea alfabetică): Vladimir Beşleagă, Andrei Kichenev, promotion 1981. Débute de carrière: ré- Burac, Aureliu Busuioc, Leo Butnaru, Mihai Cimpoi, dacteur à la revue ‘‘Horizon’’, publication destinée Vitalie Ciobanu, Ion Ciocanu, Eugen Cioclea, Anatol aux jeunes Moldaves. Par la suite, Vsevolod Ciornei Codru, Vasile Coroban, Nicolae Dabija, Liviu Dami- travaille dans les rédactions des journaux ’’La Jeu- an, Ion Druţă, Nicolae Esinencu, Emilian Galaicu- nesse de Moldavie’’ et ’’La Parole’’, toujours en qualité Păun, Vasile Gârneţ, Ion Hadârcă, Grigore Chiper, de rédacteur. Après une certaine activité dans les Lidia Istrati, Leonida Lari, Vasile Leviţchi, Dumitru

51 Imaginea Republicii Moldova ]n str=in=tate

Matcovschi, Alexe Mateevici, George Meniuc, Paul – semnate de scriitori din generaţia tânără din Re- Mihnea, Irina Nechit, Nicolae Popa, Alexandru Ro- publica Moldova. Este, după ştiinţa noastră, cel mai bot, Vasile Romanciuc, Nicolae Rusu, Serafim Saka, mare grup literar basarabean desantat vreodată în Ariadna Şalari, Nicolae Spătaru, Arcadie Suceveanu, spaţiul cultural german. Cel care a contribuit decisiv Andrei Ţurcanu, Spiridon Vangheli, Vasile Vasilache, la această “prezenţă austriacă” a autorilor de la Chi- Grigore Vieru, Nicolae Vieru. şinău este scriitorul şi ziaristul Johannes Gelich, care Trebuie de subliniat în mod special că avem a vizitat Basarabia de mai multe ori (ultima vizită, 7- o primă lucrare de referinţă, apărută într-o ţară 15 iunie curent, când a lansat, împreună cu scriitorii străină, care adună între aceleaşi coperte scriitori basarabeni antologaţi, revista Literatur und Kritik la din România, Republica Moldova şi diasporă, fapt Universitatea de Stat din Chişinău, prilej cu care a ce scoate în evidenţă conceptul de unitate a culturii inaugurat şi o bibliotecă austriacă, după modelul române. Ne bucurăm că această idee a fost realizată celora din alte capitale europene). în Republica Cehă – ţară şi cultură cu care tinerii Johannes Gelich scrie un studiu-prezentare, scriitori basarabeni au stabilit după 1989 o relaţie “Terra Bassarabum – Land zwischem Pruth und specială. Cu alte cuvinte, nimeni în lumea civilizată Dnjestr”, presărat cu destule sintagme îndrăzneţe şi nu pune la îndoială existenţa unei singure limbi şi memorabile, despre realităţile politice şi culturale de culturi romanice de răsărit - limba şi cultura română la noi. Sunt inventariate şi explicate pentru cititorul – în pofida eforturilor ridicole ale ideologilor comu- austriac momentele cruciale din istoria acestui teri- nişti de la Chişinău care, aidoma soldaţilor japonezi toriu: invazia romană, împăratul Traian, războaiele rătăciţi în jungla indoneziană, îşi continuă absurdul ruso-turce, Dimitrie Cantemir, Petru I, (…), Sfatul război după decenii de la încheierea acestuia. Ţării, România Mare de la 1918, RSSM, pactul Rib- Echipa de autori ai Dicţionarului scriitorilor ro- bentrop-Molotov, introducerea alfabetului chirilic mâni o are ca lider de proiect pe doamna Libuše Va- pentru limba română din Basarabia, declararea lentová, şefa catedrei de limbă şi literatură română independenţei Republicii Moldova (august 1991), de la Universitatea Carol din Praga, fiind susţinută războiul din Transnistria, armata a 14-a rusă de de dl Juri Našinec, profesor la aceeaşi instituţie – doi ocupaţie, preşedintele-comsomolist Lucinschi, pre- reputaţi cunoscători şi traducători din literatura ro- şedintele-general Vladimir Voronin, Iurie Roşca, mână, care au pregătit articole consacrate clasicilor salariul lunar de 30 de dolari, revoltele studenţeşti şi scriitorilor români contemporani, dna Valentová împotriva rusificării din Piaţa Marii Adunări Naţio- semnează şi un substanţial studiu introductiv. Capi- nale desfăşurate la Chişinău în lunile ianuarie-mar- tolul rezervat literaturii din Moldova a fost redactat tie 2002… de Vasile Gârneţ şi Vitalie Ciobanu (ultimul fiind şi Să revenim însă la scriitorii basarabeni publicaţi autorul unei prefeţe pe tema literaturii române din de Literatur und Kritik. Nicolae Spătaru, Alexandru Moldova de Est). Vakulovski, Dumitru Crudu, Grigore Chiper, Irina Nechit, Vasile Gârneţ semnează poezie. Emilian Slovník rumunských spisovatelů zahrnuje Galaicu-Păun este prezent cu un fragment de proză úvodní přehled dĕjin rumunsky psané literatury intitulat “Ibi sunt leones…”. Tamara Cărăuş exempli- a 310 hesel autorů, jejichž tvorba nejen vystihuje fică, prin câteva pagini, eseistica tânără basarabeană. ráz národního písemnictví, ale v mnoha ohledech Sunt publicate şi fragmente dintr-o discuţie purtată jeho rámec přesahuje. Poprvé jsou také zařazeni în cadrul unei mese rotunde la revista Contrafort, spisovatelé z nĕkdejší rumunské provincie Besarábie discuţie moderată de Johannes Gelich şi Radu (dnešní Moldavské republiky), vyrůstající z téhož Andriescu, la care au participat Vitalie Ciobanu, jazykového i kulturního podloží. Oproti předcho- Constantin Cheianu, Vasile Gârneţ, Nicolae Spătaru, zímu slovníku z roku 1984, který vznikal za zcela Emilian Galaicu-Păun, Nicolae Popa, Dumitru Cru- odlišných kulturněpolitických podmínek, je náležitý du, Iulian Ciocan, Valentina Tăzlăuanu, Irina Nechit, prostor věnován osobnostem početného rumunské- Grigore Chiper. ho exilu rozptýlenému po západní Evropě, Americe Situat în trenul gândirii postmoderne, fiind şi a Izraeli. Zařazeni byli též autoři mladšíh generací un adept convins al corectitudinii politice, Johannes (80. a 90. léta 20. století) a u jednotlivých hesel jsou Gelich a descoperit la Chişinău şi doi scriitori tineri rovněž údaje o překladech do češtiny, případnĕ do de limbă rusă: Irina Remisova şi Michael Finkel, pe slovenštiny. care îi include în blocul literaturii din Basarabia pu- blicat în Literatur und Kritik. Surpriza acestei “desco- LITERATURA TÂNĂRĂ BASARABEANĂ periri” pe care o face scriitorul austriac, vine din fap- ÎN AUSTRIA tul că aceşti creatori nu se manifestă nici într-un fel în viaţa Basarabiei (în orice caz, nu la modul vizibil), Revista austriacă Literatur und Kritik, care apa- ci apar doar ca figuri de inventariat pentru tabloul re la Salzburg, publică în numărul său pe luna mai multinaţional al ţărişoarei noastre comunizate. Ne 2002 un important grupaj de texte – 40 de pagini bucurăm să-i avem alături de noi pe aceşti scriitori

52 Imaginea Republicii Moldova ]n str=in=tate de limbă rusă, care credem că sunt creatori adevăraţi Der habsburgische Mercedes biegt im 18. Jahrhun- şi nu amatori de care e plin Chişinăul. dert ein auf die Nebenfahrbahn Osteuropa. Der Traducerea în germană a textelor scriitorilor türkische Sultan schiebt auf seinem Divan im Rolls- basarabeni a fost făcută de poetul ieşean Michael Royce nach dem Entsatz von Wien das 18. Und 19. Astner şi de Cristina Spinei. Jahrhundert die Nebenfahrbahn Osteuropa zurück. Und der russische Zar donnert mit seinem Wolga die Nebenfahrbahn bis nach Chişinău hinunter. Die drei Autos krachen in den Weltkriegen 1 und 2 in- einander. Die Havarie ist gigantisch. Aber die Führer der Imperialmächte sind hinten gesessen. Sie sitzen immer hinten. Sie brauchen sich nur den Staub von den Schultern zu klopfen. Oder sie lassen sich den Staub von den Schultern klopfen. Die zusammen- gequetschen Knautschzonen der Limousinen sind ineinander verkeilt und bleiben es. Material für den Autofriedhof der Geschichte. Das ist das Material, aus dem Staaten an der Peripherie Europas gemacht sind. Schrottstaaten des imperialen Autorennens um den Grand Prix von Europa. Moldawien ist so ein Staat: Nicht Rumänien und nicht Russland: cu curul în două luntri. “Vier Generationen von Bajenarus kamen im selben Dorf zur Welt” heiβt es in dem in diesem Heft abgedruckten Prosatext “Ibi sunt Leones” von Dossier Moldawien Emilian Galaicu Paun, “aber in vier verschiedenen Staaten, wie folgt – meine Groβeltern sahen das Das folgende Dossier ist eine Premiere: zum Licht der Welt im Russischen Reich, meine Eltern in ersten Mal wird in deutscher Sprache die Literatur Groβrumänien, ich selber in der UdSSR und meine der Republik Moldawien mit einer kleinen Antho- Tochter in der Republik Moldawien (auch wenn logie vorgestellt. Moldawien, seit der Antike immer kurz nach der Austrufung der R.M-a diese sich wieder Aufmarschgebiet von Groβmächten, die in ihrerseits in drei weitere, nicht so sehr ethnische, dieser Region ihre verheerenden Kriege führten, ist sondern politische Einheiten teilte).” wahrscheinlich das unbekannteste Land Europas. Der Kampf um das erste, zweite oder dritte Selbst gebildete, politisch ineressierte Menschen Rom zwischen den Habsburgern, dem osmanischen wissen zumeist nicht genau, wo dieser aus der Zer- Reich und Russland brachte eine Reihe von Limes- fallsmasse der Sowjetunion hervorgegangene Staat Zonen hervor. Limes-Staaten, auf deren Territorium liegt, was seine Probleme und Perspektiven sind und die Grenzen je nach geopolitischer Lage gezogen von welchen Nationalitäten er bewohnt wird. Erst wurden. Und Gebiete wie Moldawien waren die recht die Literatur dieses Staates ist nicht nur hierzu- Löwen der Imperialmächte, die im besten Fall zur lande, sondern überall im Westen völlig unbekannt Zierde neben den Imperatoren im Schild standen. geblieben. Der österreichische Germanist und Autor Im schlechtesten Fall sich in einen reiβenden Ra- Johannes Gelich, der einige Jahre lang im ostru- chen territorialer Groβmachtauseinandersetzungen mänischen Iaşi, unweit der Grenze zu Moldawien, verwandelten. Lektor war, hat das unbekannte Land immer wieder Der in der römischen Kaiserzeit angelegte Li- besucht, in Chişinău Verbindung zur kritischen mes war nichts anderes als ein Grenzwall, der die Zeitschrift “Contrafort” hergestellt und namentlich Reichsgrenzen sichern sollte. Als die Römer unter mit Hilfe der Autoren Vitalie Ciobanu und Vasile Kaiser Trajan die Provinz Dazien – in der heutigen Gârneţ eine Vielzahl und Vielfalt an Texten und Bil- Bukowina und im heutigen Moldawien – eroberten, dern zusammengetragen. lieβ Trajan einen Wall zwischen den Flüssen Pruth und Dnjestr anlegen. Der Wall sollte das römische Terra Bassarabum – Land zwischen Pruth und Reich vor den Barbaren schützen. Reste von diesem Dnjestr “Mit dem Arsch in zwei Booten – cu curul în Limes-Wall sind heute nicht unweit von Chişinău zu două luntri” besichtigen. Trümmer der Geschichte, die ideenges- chichtlich bis in die heutige EU-Osterweiterungs- Die rumänische Redensart beschreibt die Re- politik reichen: “Die Traditionen des Imperiums publik Moldawien geradezu paradigmatisch. Man materialisierten sich im Brüsseler Unionsprojekt, muss sich die Geschichte Moldawiens wie einen der ihm vorgelagerte Limes erfüllt teilweise die alten Autounfall über Jahrhunderte in Zeitlupe vorstellen: Schutzfunktionen gegenüber dem Reich der Barba-

53 Imaginea Republicii Moldova ]n str=in=tate ren, das zur Zeit vor allem in der Migrationsdebatte selbsternannten Militär-Republik innerhalb der Re- problemlos lokalisiert werden kann.” publik Moldawien. Am Ufer des Dnjestr wurde im- Hannes Hofbauer diagnostizierte in diesem mer gekämpft. Dass den Preis dieser Polarisierung Sinne für die 90er Jahre eine Rückkehr zur klas- die einheimische Bevölkerung zu bezahlen hatte, sischen europäischen Geopolitik, deren Wurzeln liegt auf der Hand. im imperialen Selbstverständnis Roms liegen wür- Mit dem Aufstieg des osmanischen Reichs den: die militärische, ökonomische und politische kam ein dritter Aggressor ins Land. Nach etlichen Instrumentalisierung peripherer Staaten, deren Schlachten schlieβen die Donaufürstentümer Wa- sensible Sensoren für zukünftige Konflikte igno- lachei und Moldawien (dem Bessarabien angehör- riert und ihrer geopolitischen Lage entsprechend zu te) mit der Hohen Pforte des Sultans sogenannte Spielbällen umfunktioniert werden. Was früher die “Foedera Inaqua” – Ungleiche Verträge. Sie wurden Barbaren waren, sind heute die sogenannten unsi- damit zu Vasallenstaaten osmanischer Oberhoheit. cheren Drittstaaten, die unter dem Druck der post- Der Sultan garantierte bei der Kapitulation der Für- kommunistischen Verwahrlosung den Sprung ins sten 1513 im Gegenzug seinen Schutz vor Invasoren. sogenannte zivilisierte Europa schaffen wollen, aber Die Herrschaft über die Donaufürstentümer wurde allein nicht schaffen können. Damals wie heute. In mit Hilfe der Bojaren, dem Dienstadel, gefestigt. Sie der Republik Moldawien scheinen sich die Fronten trieben das Getreide ein. Griechische Händler, die des Kalten Krieges weiterhin gegenüberzustehen: sogenannten Phanarioten, stellten die Verbindung links und rechts des Dnjestr, der mitten durch das zum Sultan in Konstantinopel dar. Politisch blieben Land hindurch geht. die Fürstentümer autonom. Moscheen wurden keine Wer Ursprung und Turbulenzen des Spielballs gebaut, die Oberhoheit des Patriarchen in Konstan- Moldawien verstehen will, muss weit zurückblicken, tinopel nie in Frage gestellt. Ja, der Sultan benützte um die verheerenden historischen Bedingungen Moldawien und die Walachei für seine eigenen dieses Staates zu verstehen. Zwecke. Die osmanische Oberherrschaft sollte bis Als um 1215 die Madjaren den unteren Donau- 1878 aufrecht erhalten bleiben. Mit der Schlacht von Raum der römisch-deutschen Oberherrschaft un- Mohács (1526) dehnten die Osmanen ihre Herrs- terstellen wollten, versuchten sie dies mittels militä- chaft auf beinahe ganz Ungarn aus. Als die Türken risch untermauerter Missionierung der aus Dakern 1683 vor Wien standen, kämpften die Moldawier und Römern entstandenen Romani, die nach dem offiziell auf der Seite der Türken. Insgeheim hofften Abzug der Römer und dem Aufstieg des byzantinis- sie jedoch auf einen Ausgleich mit der katholischen chen Reiches als griechisch-orthodoxe Hirten und Kirche, um vielleicht später die osmanische Herrs- Bauern am Fuβe der Karpaten lebten. Die Romani chaft abschütteln zu können. Das Schicksal setzte erwiesen sich als widerspenstig und flüchteten über sich fort: Wiederum ging es um Zweckbündnisse die Karpaten nach Süden und Osten, das Gesicht zur möglichen Erlangung eigenstaatlicher Souverä- gläubig in Richtung Byzanz gewandt, dem Schoβ nität. Mit dem Drang Österreichs nach Osten, nach des orthodoxen Glaubens, wiewohl byzantinisch- dem Entsatz von Wien, wurden wiederum mit dem orthodoxen Gläubigen die Anerkennung als “natio” zaristischen Russland politische Schutzbündnisse von Seiten des sogenannten zivilisierten Heiligen eingegangen. 1711 versuchte es Dimitrie Cantemir Römischen Reiches Deutscher Nation verwehrt mit Zar Peter dem Groβen, um die osmanische blieb. 1328 erreichte der walachische Fürst Basarab Oberherrschaft zu überwinden. Die Bojaren hieβen I. Schlieβlich mit Hilfe des ungarischen Königs die die Verbindung gut. Nachdem sich die Türken ver- Mündung des Dnjestr, das Gebiet, das später Bessa- raten fühlten, setzten sie die Fürsten Moldawiens rabien genannt wurde. Das Zweckbündnis illustriert und der Walachei kurzerhand ab. Wirtschaftlich bereits die Zerrissenheit als Urzustand der rumänis- war man weiterhin den Osmanen, dem 2. Rom chen Staatenbildung: waren die beiden rumänischen unterstellt. Politisch und jetzt auch religiös dem 3. Donaufürstentümer religiös griechisch-orthodox Rom, Moskau. Und das 1. Rom, Österreich, rückte ausgerichtet, so waren sie stets gezwungen, den immer näher. Österreichs politsche Interessen galten Interessen des römisch-katholischen Königreichs Konstantinopel, was dem Sultan wiederum Gründe dienstbar zu sein – der kontinuierlichen Restau- genug lieferte, sich Moldawien als Prellbock gegen rierung des Limes. Die strategische Hauptaufgabe die Westmächte zu erhalten. Der Rückzug des osma- des von den Donaufürstentümern errichteten mit- nischen Reiches, die Expansion Russlands und Ös- telalterlichen Festungssystems war die Sicherung terreichs führten gegen Ende des 18. Jahrhunderts der europäischen kontinentalen Handelswege an zur gewaltsamen Aufsplitterung des moldawischen die Donaumündung und ins Schwarze Meer. Das Donaufürstentums: Österreich annektierte mit Ein- gewährleistete die Abwehr der Barbaren. Zunächst verständnis Russlands und nach einer gewaltigen waren die sogenannten Barbaren die Mongolen, Bestechungsaktion den Westen Moldawiens, der in dann die Russen, dann die Sowjets und heute die der Folge Bukowina genannt wurde. Russland er- postkommunistische Mafia in Transnistrien, jener reichte nach dem 4. Russisch-türkischen Krieg den

54 Imaginea Republicii Moldova ]n str=in=tate

Osten Moldawiens. Als sich Russland seinerseits auf Sowjetrepublik Moldawien. Die kommunistischen einen Abwehrkampf gegen Napoleon konzentrieren Funktionäre hatten vom Zaren gut gelernt. Als der musste, schloss man einen schnellen Frieden mit rumänische Diktator Ceauşescu an seinem natio- der Türkei. Ab 1812 war das Gebiet zwischen Pruth nal-kommunistischen Kurs festhielt und seine Teil- und Dnjestr, der Osten Moldawiens (die heutige nahme beim sowjetischen Einmardch in Prag 1968 Republik Moldawien ohne Transnistrien), unter verweigerte, wurden in Chişinãu kurzerhand alle russischer Herrschaft. Das Schicksal Bessarabiens rumänischen Bücher verbrannt. Der spätere molda- war besiegelt. wische Staatspräsident Lucinschi (1995-2001) hatte “Wir sind vollständig ungerecht in Bezug auf als braver Parteisoldat Moskaus den Befehl zu dieser die moldawische Angelegenheit”, schreibt Maria Bestrafungsaktion gegeben. Die Existenz einer ru- Theresia am 4. November 1775. Das sogenannte mänischen Mehrheit auch jenseits des Pruth wurde zivilisierte Europa hatte seine Pfründe verteilt. Die schlichtweg negiert. Daran hat sich nichts geändert. einmal annektierten Gebiete sollte das Fürstentum Mit Beginn des Ersten Weltkriegs zeigte sich, Moldawien langfristig nicht mehr zurückerhalten. dass Rumänien mittlerweile seine Rolle als Zünglein Mit dem Drang der Groβmächte nach Kon- an der Waage ganz gut gelernt hatte: Offiziell neutral, stantinopel wurde das Gebiet der heutigen Republik ging man ein geheimes Bündnis mit Russland ein, Moldawien zu einem ständigen Aufmarschgebiet, das im Gegenzug die rumänischen Ansprüche auf wie etwa im Krieg gegen die Türken 1829, als 150 Transsilvanien, Maramuresch, Banat anerkannte. 000 russische Soldaten durch Moldawien und die Das waren jene Gebiete, die dem ungarischen König Walachei marschierten. Zur Balkanpolitik Russlands seit dem Dualismus unterstanden. Die Rechnung vermerkte Karl Marx: “Die Zerstörung der rumänis- sollte aufgehen. chen Nationalität hat seit der Zeit Peter des Groβen Gegen Ende des Ersten Weltkriegs, in dem nie aufgehört, das Ziel der Intrigen und Kriege Ru- Rumänien einmal mehr als Aufund Durchmarsch- sslands zu sein.” gebiet der Groβmächte herhalten musste, setzten Egal von welcher Richtung aus: Die Donau- sich am 2. Dezember 1917 die rumänischen Na- mündung stellte sich als entscheidender territorialer tionalisten gegen die Sowjets durch und riefen mit Riegel dar. Ihn galt es entweder zu knacken oder zu der Billigung der Westmächte jenseits des Pruth die verstärken. Hannes Hofbauer und Viorel Roman föderative demokratische moldawische Republik stellen in ihrer Studie über Moldawien die auch für aus, die sich nach dem Pariser Frieden mit dem heutige Verhältnisse gültige Mühlenthese auf: Sind “Mutterland Rumänien” mitsamt der ehedem un- die Russen stark (1829/30, 1878, 1944/45), dann garischen Gebiete vereinigte. România Mare – das kommen sie bis nach Konstantinopel; sind die Euro- groβe Rumänien war entstanden. Und damit auch päer stark, versuchen die Russen wenigstens Einfluss der Mythos von Groβrumänien, dem auch heute über Bessarabien zu halten (1856, 1918, 1989). Wie noch viele Rumänen nachhängen. Der Führer der sehr diese These gerade auch auf die heutige Repu- rechtsextremen Partei România Mare, Vadim Tudor, blik Moldawien zutrifft, zeigt das Problem Transni- wurde bei der rumänischen Präsidentenwahl 2000 strien, in dem noch immer die 14. Russische Armee nur knapp vom jetzigen Präsidenten Iliescu in der stationiert ist – eine autonome russische Besatzung- Stichwahl geschlagen. Sein Programm war einfach: srepublik, die General Lebed aus der sowjetischen “Ein blühendes Groβrumänien (inklusive Bessara- Enklave transformierte. Allein, die Bevölkerung bien) als glorreiche Zukunftsvision – an der dunklen Moldawiens bleibt in der Mühle. rumänischen Vergangenheit sind die Ungarn und 1859 gelang den Donaufürstentümern Walachei Juden schuld. “Nach dem Ersten Weltkrieg konnten und Moldawien endlich die Vereinigung. Auch da sich die Bessarabier zwar über ihre wiedergewonne- spielten die Interessen der Groβmächte eine groβe ne Rumänität freuen, die sogenannten zivilisierten Rolle: Man wollte Rumänien als weiteren Prellbock Westmächte mit den USA, England und Frankreich gegen das expandierende Russland. Der kleine setzten in ihrer Südosteuropa-Politik aber auf das Prellbock Bessarabien war ja seit 1812 bereits in rus- bewährte Muster der Limes-Politik. Man konzipier- sischer Hand. Viele Rumänen vergessen aber gerne, te Bessarabien als Cordon sanitaire, lieβ es bewusst dass es Russland war, an dessen Seite die Türken unterentwickelt zurück und verhinderte soziale und besiegt werden konnten, und nach dem Berliner wirtschaftliche Reformen. Das Ziel war klar: Man Kongress 1878 war es endlich soweit: Rumänien hatte kein Interesse an einem starken stabilen Ru- konnte die 500jährige Oberherrschaft des osmanis- mänien. Wirtschaftlich war Rumänien eine Kolonie chen Reiches abschütteln. Ab 1881 war Rumänien des Westens. Stalin brauchte sich nur ins gemachte ein Königreich. Bereits im 19. Jahrhundert waren Bett zu legen. Am Dnjestr hörte der Erste Weltkrieg die Beziehungen zwischen Bessarabien und Rumä- nicht 1918 auf: Links des Dnjestr, dem heutigen nien auf dem Gefrierpunkt: die strenge russische Transnistrien, “Stalins letzter Kolonne”, stand die Zensur verbot die Einfuhr rumänischer Drucker- Rote Armee, rechts die rumänischen Nationalisten zeugnisse. Dieselbe Politik verfolgte Moskau für die und die Weiβe Armee. In den frühen 20er Jahren

55 Imaginea Republicii Moldova ]n str=in=tate gab es immer wieder millitärische Vorstöβe in die Noch in den letzten Stunden der UdSSR wurden eine oder andere Richtung, bis 1924 schlieβlich die Rumänen offiziell anerkannt und mussten sich links des Dnjestr, dem Gebiet des heutigen Transni- nicht mehr Moldawier nennen. Am 27. August strien, die ASSR Moldawien ausgerufen wurde – die 1991 wurde Moldawien unabhängige Republik. Die autonome Sowjetrepublik Moldawien, obwohl sich Rufe nach der lang ersehnten Wiedervereinigung das historische Donaufürstentum Moldawien nie wurden immer lauter, der politische Ton rauer. Es jenseits des Dnjestr erstreckte. Die Namensgebund setzte eine “Rumänifizierung” ein: Man installierte implizierte den Anspruch der Sowjetunion auf das das Rumänische als Amtssprache. Den vorwiegend Ost-Moldawien bis zum Pruth. russischsprachigen Beamten wurde eine Übergang- Im Zweiten Weltkrieg ging das Hasardspiel mit sfrist gesetzt. Wer nicht Rumänisch lernen wollte Bessarabien weiter: Im Hitler-Stalin Pakt 1940 folgte oder konnte, verlor sein Amt. Von Zweisprachigkeit Hitler Stalins Ansprüchen auf fügte den Rumänien war und ist nicht die Rede. Die Pendeluhr der Ges- jenen Stachel bei, den er brauchte, um später ge- chicchte schien jetzt auf die Seite der Rumänen aus- meinsam mit den Rumänen gegen Russland zu zie- geschlagen zu haben, die immerhin 2/3 der Bevölke- hen: Bessarabien ging wieder an Russland. Das Ges- rung Bessarabien stellen. Der russischen Minderheit penst der sozialistischen Sowjetrepublik Moldawien ungeachtet waren von 23 Regierungsmitgliedern 22 war geboren. Beim “Unternehmen Barbarossa”, dem Rumänen. Die moskauorientierte kommunistische Feldzug gegen Russland, ging Hitlers Rechnung auf: Partei wurde verboten. Rumänien schlug sich nicht zuletzt wegen des verlo- “Die Russen waren früher die Herren, wir Ru- renen Bessarabien und den an Ungarn gegangegen mänen die Sklaven. Jetzt müssen sie sich eben unse- Gebieten im Westen auf die Seite Hitler-Deutsc- ren Gesetzen unterordnen.” Mit dieser massiven Ge- hlands. Hier zeigt sich anschaulich der militärische genreaktion auf 50 Jahre sowjetische Russifizierung Sinn sogenannter Limes-Zonen: Durch die sowjetis- war jedenfalls nichts zu gewinnen, schon gar nicht che Präsenz in Bessarabien wurden die deutschen militärisch, hatten doch bereits 1990 Separatisten Truppen ein Monat auf ihrem langen Marsch nach jenseits des Dnjestr in dem mehrheitlich von Rus- Moskau aufgehalten. Zur Einnahme von ganz Polen sen bewohnten Gebiet die unabhängige “Transni- hatten die deutschen Truppen zwei Jahre zuvor 18 strien-Republik” ausgerufen. Aus Vorsorge gegen die Tage gebraucht. Für Russland hatte Bessarabien Wiedervereinigung mit Rumänien, wie man oft liest. seine Zwecke erfüllt. Die einheimische Bevölkerung Und auch die Gagausen, ein christianisiertes Turk- stand einmal mehr auf verbrannter Erde. Volk, riefen ihre autonome Republik aus. 1992 kam Nach dem Zweiten Weltkrieg wurde die MSSR es zum Bürgerkrieg, dem einige hundert Soldaten wieder in den Grenzen von 1940, jenen des Hitker- auf beiden Seiten zum Opfer fielen. Die 14. Russische Stalin Paktes, diesseits des Pruth errichtet. Gemäβ Armee, die noch immer in Transnistrien stationiert der Ideologie des Neuen Menschen wurde auch war, entschied den Konflikt zugunsten der Separa- hier der neue moldawische Mensch geschaffen, der tisten. Seit damals ist Transnistrien eine autonome moldawisch sprechen sollte. Doch Moldawisch war Republik, freilich ohne internationale Anerkennung. nichts anderes als Rumänisch in kyrillischen Let- In der letzten Kolonne Stalins, die wie Abhazien in tern. Zum Verständnis des heutigen Moldawien ist Georgien, Karabah in Azerbaidschan oder Sevas- dieses historische Faktum entscheident, sind doch topol in der Ukraine als eine sowjetische Enklave die gegenwärtigen Konflikte meist ungelöste spra- zur militärischen Absicherung konzipiert war, tum- chenpolitische Probleme der jeweiligen Regierung. meln sich Söldner, Drogen-und Waffenhändler, die Nach 1945 setzte jedenfalls eine massive Russifi- Russland möglicherweise selber nicht mehr unter zierung vor allem in den Städten ein. Den Rumänen Kontrolle hat. Das Problem ist eine Zetbombe für war es verboten, in die Städte zu ziehen, Chişinãu, ganz Osteuropa und noch lange nicht gelöst. Trotz die Hauptstadt, wuchs mit angekarrter Bevölkerung gegenteiliger Versicherungen ist die 14. Russische aus Russland, die heute mit Ukrainern ungefähr die Armee noch immer nicht abgezogen. 2500 Soldaten Hälfte der Stadtbevölkerung stellt. Rumänische Bü- bewachen Munitionsdepots, für deren Abtransport cher konnte man sich allenthalben in Odessa besor- bis zu 4000 Waggons nötig sein sollen. Das Interesse gen – die sowjetische Kulturpolitik sorgte für eine Moskaus liegt klar auf der Hand: der Limes. Man umfassende Verbreitung und Versorgung aller Kul- will sich den Einfluss auf die Donaumündung so turerzeugnisse in alle Teile der Sowjetunion. Einzig weit wie möglich erhalten. in Chişinãu bekam man die rumänischen Bücher Nach dem Bürgerkrieg driftete die Republik nicht. Moldawien galt und gilt in diesem Sinne als Moldawien immer mehr nach Osten. Die Kommu- Paradebeispiel sowjetischer Propaganda, die ihren nisten gewannen die Wahlen 1994. Lucinschi, der eigenen Imperialismus als Antiimperialismus ver- Bücherverbrenner Moskaus, wurde Präsident. Es kaufen wollte. folgte der Beitritt zur GUS. Auch bei den Wahlen 1989 schien endlich die Stunde der Rumänen 2001 gewann die KP von Wladimir Woronin. Jetzt in der Republik Moldawien geschlagen zu haben. wurde wieder die nach Rumänien orientierte Chri-

56 Imaginea Republicii Moldova ]n str=in=tate stlich Demokratische Volkspartei von Iurie Roşca gleiten…” Und es bleibt die Frage, “wieviel Licht wir kurzzeitig verboten. Das Pendel scheint wieder um uns herum schaffen können” (Vasile Gârneţ). Richtung Moskau ausgeschlagen zu haben. Die völli- Die “Biographien sind tiefgefroren”, wie eine der ge Abhängigkeit von russischen Energielieferungen vorherrschenden Kältemetaphern von Irina Nechit – Moldawien wickelt 80% seines Auβenhandels mit es umschreibt. Ein anderer Autor empfiehlt Bessa- GUS-Staaten ab – scheint den russophilen Kommu- rabien gleich: “Go home!” Die Frage ist nur, wo ist nisten in die Hände zu spielen. home, sweet home, denn das “Vaterland ist ampu- Die gegenwärtige politische Situation in Molda- tiert”, in ihm herrscht “eine Stille vor der Explosion” wien ist äuβerst kritisch. Das Durchschnittseinkom- (Vakulovski). men liegt bei 30 Dollar im Monat. Der Europarat be- Die positiven Reize und Erlebnisse in den klagte den zunehmenden Frauen-und Organhandel: Texten sind denn auch gleichsam subsumierbar als 150 Dollar sollen Mafiabanden für eine junge Frau Flucht nach Westen vor der barbarischen Realität: bezahlen, die sie im Westen dann um 5000 Dollar Der Rock’n Roll, der Jazz – westliche Synonyme für an Bordelle verkaufen würden. Leihmütter würden Freiheit, Lebensgenuss, sex, drugs and rock’n roll. Babys austragen, die dann im Westen an kinderlose Die Liebe aber scheint denn auch immer unter dem Paare verkauft werden. Fast ein Viertel der über 4 Diktat des verlorenen Vaterlandes zu stehen und der Millionem Moldawier soll schon im Ausland arbei- Frage: wie viel Liebe ist möglich auf dieser gottver- ten oder gearbeitet haben. Darüber hinaus ist das lassenen Erde? Transnistrien-Problem weiterhin ungelöst. Kein Dass die seit nunmehr fast 200 Jahren dort Wunder, wenn sich die Armut in Hass auf ein kon- angesiedelte russische Zivilbevölkerung sowohl ihr kretisierbares Feinbild verwandelt: Die Russen und Recht als gleichberechtigte Minderheit als auch das die Kommunisten sind an allem schuld. der sprachlichen Identität literarisch artikulieren Im Februar 2002 demonstrierten über 60 000 soll und muss, bekräftigt “Literatur und Kritik” mit Schüler und Studenten gegen die geplante Einfü- der von der rumänischen Autorenschaft nicht gera- hrung des Russischen als Pflichtfach. Die rumänis- de bejubelten (“Es gibt keine russischen Autoren!”) che Mehrheit empfindet die geplante Maβnahme Aufnahme russischer AutorInnen. als weitere Schikane der Kommunisten. Die Für die Zukunft bleiben keine hehren Utopien Schüler wollen zudem rumänische und nicht, wie von den blühenden Landschaften zu erhoffen. Die vorgesehen, moldawische Geschichte lernen. Eine Politik des Westens ist zögerlich. Die Ironie der Groβdemonstration vom 31. März 2002 empfanden Geschichte weist das ohnehin krisengeschüttelte die Kommunisten als Schlag ins Gesicht. Es mehren Armenhaus Rumänien heute aus moldawischer sich seltsame Gerüchte: Einer der hier vertretenen Sicht sogar als reichen Onkel aus, der sich zurück- rumänischen Autoren ist von Unbekannten auf of- zieht: die Zahl der Stipendien des rumänischen fener Straβe verprügelt worden. Ein Abgeordneter Staates für Moldawier sind von 3000 auf einige der rumänischen Nationalisten ist spurlos versch- hundert geschmolzen. Dahinter mag vielleicht ein wunden. Bereits 1994 hatte amnesty international Deal der EU mit Rumänien stehen: Integration Ru- Polizeiübergriffe auf Zivilisten in der Republik mäniens in den sogenannten zivilisierten Westen. Moldawien kritisiert. Schon damals wurden rumä- Dafür Aufgabe Moldawiens – zur Restauration des nienorientierte Parteien (CDU und FPCD) von den Limes. Seitdem Rumänien zu den EU-Anwärtern frisch an die Macht gekommenen Kommunisten zählt, brauchen Moldawier bei der Einreise nach verboten, wie der damalige KSZE-Chef Richaerd Rumänien einen Reisepass, was bis dato mit einem Samuel beklagte. alten Personalausweis auch möglich war. Bei einem Der Kalte Krieg ist hier noch lange nicht zu monatlichen Durchschnittseinkommen von 30 $ Ende. Am Dnjestr gehen die Uhren anders. Der tiefe kommt die teure Ausstellung eines Reisepasses für Riss durch die moldawische Republik reicht tief in viele Moldawier einem unerschwinglichen Visum die Zivilbevölkerung hinein. gleich. Die vorherrschenden literarischen Metaphern Darüber hinaus ist das Problem des trojanis- in den nachfolgenden Texten illustrieren die poli- chen Pferdes Transnistrien und die gefährliche tisch-historische Situation Moldawiens denn auch russische Militärpräsenz weiterhin ungelöst. Ein paradigmatisch: Man ist gefangen in einem Fahr- verstärktes Engagement der UNO im Ausmaβ ei- stuhl zwischen den Etagen, während “Europas Am- nes Protektorates über Transnistrien scheint etwa peln in Alambereitschaft blinken” oder Europa, “in dem Autor Vasile Gârneţ die einzige politische dem man zunehmend schlechter schläft”, versucht, Perspektive. Der Traum vom eigenen Auto in der “sich den Staub der Geschichte abzuklopfen” (Nico- Weltgeschichte muss weitergeträumt werden. Wie lae Spãtaru). Oder man blickt auf “verschimmelte geht es weiter? Der Prosatext “Ibi sunt Leones” Wände, an denen einst Weltkarten hingen” (Grigore von Emilian Galaicu Pãun spricht von der Rich- Chiper). Man müsse “das Vakuum möblieren” oder tung “Zukunft”: “Quo vadis Republica? – Richtung die Zukunft drohe, “uns unter den Füβen wegzu- Arsch!”

57 Imaginea Republicii Moldova ]n str=in=tate

Mein Kishinev abzulichten und das Foto den Eltern zu verkaufen. Man hat mir erzählt, ich hätte diese Löwen genauso Die Arena der Stadt. Plakate und Losungen geliebt, als furchtgebietender Dompteur, der sich die wechseln mit den Jahreszeiten wie die Anschlagsta- wilden Tiere erfolgreich unterworfen hatte. feln. Von den nun schon nostalgischen, harmlosen Chişinău überrascht die zahlreich Zugereisten und gar witzigen “Geht den richtigen Weg, Genos- durch das Grün, vor allem im Sommer, wenn die sen!” und “Es lässt grüβen die Kommunistische Par- üppigen Kronen der Kastanien, Birken und Pappeln tei, der Vortrupp des Weltproletariats!” bis zu den bisweilen die Häuser, so es nur wenige Hochhäuser heutigen eindeutigen und konkreten “Mac Donalds gibt, verdecken. Die Stadt ist im Groβen und Gan- 200m” und Coca Cola-Logos auf den alten Schild- zen gemütlich und im Vergleich klein geblieben. kröten, den Trolleybussen von Chişinău. Natürlich gesellen sich Attribute des modernen Ich gehe die Straβen des unteren Stadtteils en- Lebens-Kinos mit Digitalsound, Nightclubs, Mode- tlang, wo ich geboren und aufgewacchsen bin. Sie boutiquen und Einkaufszentren – hinzu, doch die haben sich kaum verändert. Dieselben Bruchhütten engen Gässchen und Seitenstraβen, die spontan von Häusern, in denen wahrscheinlich die Kinder wachsenden Grünanlagen und stillen Hinterhöfe meiner Altersgenossen hausen, die ausgefahrenen hinterlassen den Eindruck, als sei die Zeit stehen Straβen und trüben, im Morgen schwach verlös- geblieben, vergessen nach dem Gastspiel dieses chenden Straβenlaternen. Jahrhunderts. Heute leben in Chişinău/Kischinev achthun- Aus dem Russischen von Valie Göschl derttausend Menschen. Es ist eine groβe Stadt. Für Moldawien eine Megapolis, in die verarmte Dorf- bewohner auf der Suche nach Arbeit strömen. Es Es gibt uns hier, Juden und Russen gab eine Zeit, in der die Leute vom Land gut lebten. Gespräch mit Michael Finkel Gediegene Häuser, ergiebige Ernten, Kleinvieh. Sie kamen mit ganzen Fuhren voller Hühner, Gänse Johannes Gelich: Die Leute der Zeitschrift “Con- und Enten, mit Körben von Obst und Gemüse und trafort” haben mir gegenüber immer behauptet, es natürlich den kleinen Eichenfässern mit Wein auf gäbe keine russisch-sprachigen Autoren in Chişinău. den Markt, und vom frühen Morgen an trieben sie Du selbst schreibst auf Russisch, oder? munter Handel. Michael Finkel: Ja, und ich weiβ, dass es rus- Mein Groβvater ging immer vor Anbruch der sisch-sprachige Autoren gibt, auch solche anderer Dunkelheit auf den Markt. Es war für ihn ein eigenes Sprachen. Ritual, vielleicht sogar wie ein Festakt. Manchmal Johannes Gelich: Du gehörst der jüdischen Min- nahm er mich mit. Alle paar Minuten trafen wir sei- derheit Moldawiens an? ne Verwandten, Bekannten und Verwandte der Be- Michael Finkel: Die jüdische Gemeinde hat eine kannten oder Bekkannte der Bekannten, wir blieben lange Geschichte in diesem Land, die mindestens stehen, wechselten einige der ewig gleichen Phrasen bis ins 15 Jahrhundert zurückreicht. Sie erlebte auf Jiddisch und setzten dann unseren Weg fort. Auf schlechte Zeiten während des zaristischen Regimes, dem Markt geng es erst richtig los. Groβvater spazi- einschlieβlich des Pogroms von 1903. Es folgten erte ihn einige Male ab und erstand, mit Genuss auf Verfolgungen während des Zweiten Weltkrieges und Moldawisch, Russisch und Ukrainisch feilschend, Unterdrückung in der Sowjetunion. Anfang des 20. stets die schönsten Tomaten, reifsten Pfirsiche und Jahrhunderts stellten Juden mehr als 30% der urba- saftigsten Äpfel. Müde, jedoch stets mit uns zufrie- nen Bevölkerung Bessarabiens, in manchen Städten den, kamen wir schwer beladen mit der vielverspre- mehr als 50%. 1940 gab es in Kishinev 77 Synagogen chenden Last von Taschen und Einkaufsnetzen nach – heute gibt es nur nich eine. Die aktuelle Statistik Hause. “Fanja!” rief er die Groβmutter schon an der weist 30 000 Juden in Moldawien aus, ungefähr Türschwelle mit Tenorstimme, leicht hinkend auf 18.000-20.000 davon in Kishinev. Es wäre nicht seinem im Krieg gequetschten Bein. “Schau, was ich fair, einen offiziellen staatlichen Antisemitismus zu gekauft habe!” behaupten, obwohl es vandalistische Akte auf jüdis- Ich gehe die Straβen hinauf und erreiche das chen Friedhöfen gegeben hat und es radikale natio- Stadtzentrum. Der Puschkin-Park liegt vor mir, nalistische Gruppierungen sowohl auf rumänischer klein und gemütlich mit der schönen Allee und den als auch russischer Seite heute noch gibt. Büsten berühmter Schriftsteller, die in Bessarabien Johannes Gelich: Kann man die Revolution in gewirkt haben. Im Herzen dieses bei Jung und Alt der Republik Moldawien mit jener von Rumänien beliebten Parks befindet sich ein Springbrunnen, vergleichen? von zwei Bronzelöwen bewacht. Viele Jahre schon Michael Finkel: Es gab nicht so eine Revolution reiten die Kinder auf den schlafenden, steinernen wie in Rumänien. Man kann auch nicht so einem na- Wildkatzen und reiben die ohnehin glänzenden tionalistischen Druck der Moldawier (gemeint sind Flanken. Gerissene Fotografen versuchen die Kinder hier: rumänischsprachige Moldawier, J.G.) sprechen,

58 Imaginea Republicii Moldova ]n str=in=tate wie er in den baltischen Staaten oder in der West- Michael Finkel: Die letzten Protestkundge- Ukraine aufkam. Der Konflikt zwischen moldawis- bunden waren von der rechten Christlich Demo- chen Nationalisten und russischsprachigen Gruppen kratischen Volkspartei organisiert, die 11 von 101 eskalierte vor allem in den Jahren 1991 und 1992. Sitzen im Parlament innehat und die in letzter Zeit Natürlich ist Snegur politisch mehr rechts einzuord- ihre politische Gefolgschaft massiv verloren hat. nen als Lucinschi, der wesentlich stärker pro-russisch Die Aktionen der letzten Monate waren ein Ver- orientiert war, aus familiären und politischen Grün- such, verlorenes Terrain wieder gutzumachen. Die den. Der Konflikt unter deren Präsidentschaft – vor Hauptargumente gegen die Regierug waren, dass allem unter Lucinschi Regierung – konkretisierte sich sie das Russische zum Pflichtfach in allen Schulen auch als Konflikt Parlament gegen Präsident. Die öko- Moldawiens einsetzen und das Fach “Rumänische nomischen Probleme (vor allem nach der 98er Krise Geschichte” durch eine “Geschichte Moldawiens” in Russland) führten zu einer enormen Popularität ablösen wollte. der kommunistischen Partei. Johanes Gelich:Wie könnte in Zukunft eine ver- Johannes Gelich: Was sind die auβenpolitischen nünftige (Sprachen-)Politik aussehen? Optionen Moldawiens? Michael Finkel: Vielleicht könnte Russisch (un- Michael Finkel: Moldawien ist heute Mitglied ter der Legislaturperiode der Kommunisten) den der GUS und es gibt heute keine Perspektiven des Status einer internationalen Minderheitensprache in Landes, dieses Bündnis zu verlassen. Die Wieder- Moldawien erlangen. De facto ist es das. vereinigung mit Rumänien ist keine realistische Kein Land der Welt – Russland eingeschlossen Variante, auch nicht von rumänischer Seite aus – wird jemals die selbsternannte Transnistrien-Re- und wenn man die russischen Interessen in dieser publik als unabhängigen Staat akzeptieren, aber da Region bedenkt. Russland muss aber die 14. Armee spielen zu viele Faktoren hinein: nationale, ökono- abziehen, obwohl die Mächtigen in Tiraspol, dem mische, politische. Möglicherweise kann eine Kon- Zentrum der “Republik Transnistrien”, das zu ver- föderation oder Föderation mit einer weitreichen- hindern versuchen. den Unabhängigkeit erzielt werden. Es ist ein echtes Johannes Gelich: Wie siehst Du die derzeitige Problem. politische Situation und die Zielsetzungen der poli- tischen Opponenten? Aus dem Englischen von Johannes Gelich

SPORT

Boxerii moldoveni Vitalie Gruşac, Veaceslav Go- sosit al şaptelea la finiş. Astfel el a totalizat 215 punc- jan, Igor Samoilenco şi Ruslan Harcomeţ au devenit te şi a ocupat locul 19 în clasamentul celor mai buni premianţi ai prestigiosului turneu internaţional din 2000 de ciclişti profesionişti din lume. Anterior fuse- Croaţia. Gruşac a obţinut patru victorii în meciurile se primul în cursa Grand-Prix Lugano (Elveţia) şi a contra reprezentanţilor Bulgariei, Ungariei, Rusiei ocupat locul 4 în cursa Tirreno-Adriatico (Italia). şi Croaţiei, scorul fiind 14-7 în favoarea concetă- * * * ţeanului nostru. Gojan, Samoilenco şi Harcomeţ au Luptătorii moldoveni Ghenadie Tulbea şi Ruslan ocupat locurile doi. Republica Moldova s-a situat pe Bodişteanu au ocupat locurile doi la turneul interna- locul 5 în clasamentul general între 14 ţări. ţional Dan Kolov, desfăşurat la Sofia (Bulgaria). * * * * * * Basarabeanul Iaroslav Muşinschi a obţinut vic- Luptătorul de stil liber Vitalie Răileanu a deve- toria în cursa de semi-maraton, organizată în capita- nit vicecampion al Germaniei în concursul pe echi- la Iugoslaviei, Belgrad. pe împreună cu coechipierii de la clubul Shiferstadt. Judocanul Gheorghii Kurtghelaşvili a ocupat Medalia de argint e cel mai bun rezultat obţinut de locul doi în cântarul categoriei până la 60 kg la Răileanu în cariera sa sportivă din Germania. campionatul open al Marii Britanii. În finală el a * * * fost întrecut de reprezentantul gazdelor. La open au Delegaţia Republicii Moldova a participat la concurat încă 4 judocani moldoveni. Andrei Golban Balcaniada pentru juniori, desfăşurată în Macedo- a suferit înfrângere în prima partidă. Victor Bivol a nia. Tinerii basarabeni au obţinut 15 medalii (6 de obţinut două victorii, Nicolae Belocosov - una, iar aur, 4 de argint, 5 de bronz) şi s-au clasat pe poziţia Eugen Rusu a cedat în primul meci. a cincea. * * * * * * Ciclistul moldovean Ruslan Ivanov a devenit Formaţia „Speranţa”, Chişinău, campioană a câştigătorul etapei a 5-ea a cursei profesioniste Cop- Cupei Moldovei, a evoluat la Kiev într-un turneu pi-Bartali din Italia. El a parcurs 153 km în 3 ore şi internaţional consacrat jubileului Clubului de volei 36,47 min. În etapa a treia a acestei curse Ivanov a „Dinamo-Academia”. „Speranţa” a reuşit să învingă

59 Imaginea Republicii Moldova ]n str=in=tate fruntaşa clasamentului ucrainean în două întâlniri premiere. Cel mai bun la categoria 67 kg a fost cu acelaşi scor 3:2. Vitalie Gruşac. Pe treapta a II-a a podiumului de * * * premiere a urcat şi Igor Samoilenco. Atât Gruşac, cât La Belgrad s-a desfăşurat un prestigios concurs şi Samoilenco au primit din partea organizatorilor de box la care a participat şi selecţionata Republicii câte un premiu de 500 dolari SUA. Octavian Ţâcu a Moldova. Cel mai bun rezultat al echipei noastre a ocupat locul 3 la categoria 61 kg. fost obţinut de Vitalie Gruşac, medaliat cu bronz la * * * Jocurile Olimpice la Sidney. În categoria de greutate Selecţionata Moldovei a luat parte la concursul de 66 kg pugilistul din Edineţ a cucerit medalia de internaţional de base-ball, desfăşurat în Irlanda, aur. Dublin. Reprezentanţii ţării noastre au revenit cu * * * premii şi medalii de aur. La prima întrunire scorul a Trei din cei opt boxeri moldoveni, participanţi fost 7:0 în favoarea moldovenilor Andrei Marleanu, la tradiţionalul turneu internaţional de la Bucureşti, Dumitru Ungureanu, Maxim Ciolac, Alexandru Na- intitulat Centura de aur, au urcat pe podiumul de zarov, Adrian Perelijnâi.

BIBLIOGRAFIE

1. ANDRIEŞ, ANDREI. Academia de ştiinţe a Mol- 12. CIOCANU, VASILE. Contribuţii istorico-lite- dovei în contextul integrării cercetării europene şi rare. – Bucureşti: Editura Fundaţiei Culturale Române, dezvoltării regionale // Academica (Bucureşti). – 2002. – 2001. – 282 p. Oct. (Nr. 7). – P. 27-29. 13. CIOPRAGA, CONSTANTIN. Mihai Cimpoi – 2. ANGHELESCU, NADIA. Eugeniu Coşeriu, pro- LX // Convorbiri literare (Iaşi). – 2002. – Nr. 9. – P. 22-23. fesorul nostru // Adevărul literar şi artistic (Bucureşti). – 2002. – 17 sept. – P. 12. 14. CIOPRAGA, CONSTANTIN. Sonetele lui Ion Hadârcă // Convorbiri literare (Iaşi). – 2002. – Nr. 12. – 3. ASTALOS, GEORGES. Versant lyrique: sélection P. 51-52. anthologique de la poésie bessarabienne contemporai- ne / Georges Astalos. – Bucureşti, 2000. – 268 p. 15. COJOCARU, GHEORGHE. Colapsul URSS şi di- lema relaţiilor româno-române / Gheorghe Cojocaru. – 4. Aucune trace du chef nationaliste disparu // Le Bucureşti, 2001. – 230 p. Figaro (Franţa). – 2002. – 27 mart. – P. 4. 16. COMBIER, JOCELYNE. Connaître mieux la 5. BORCILĂ, MIRCEA. Eugeniu Coşeriu // Limbă şi Moldavie // Le Patríote Beaujolais (Franţa). – 2002. – literatură (Bucureşti). – 2002. – Vol. III-IV. – P. 5-12. 26-30 aug. – P. 8.

6. BRAN, MIREL. Les Moldaves et le passeport rou- 17. COMBIER, JOCELYNE. Loisirs. Une exposition main // Le Monde (Franţa). – 2002. – 29 nov. – P. 17. pour que vive la culture et l’art en Moldavie // Le Pa- tríote Beaujolais (Franţa). – 2002. – 26-30 aug. – P.8. 7. BRAN, MIREL. Les Moldaves souhaitent tirer un trait sur l’ère soviétique // Le Monde (Franţa). – 2002. – 18. COŞERIU, EUGEN. “Noi proveneam dintr-o 2 oct. – P. 15. familie care ţinuse limba română la icoană”: interviu cu distinsul lingvist / consemnare Eugenia Guzun // Acade- 8. BRÂNZAN, MARIA. Soartă de artist: [formaţia mica (Bucureşti). – 2002. – Aug.-sept. (Nr. 5-6). – P. 49-54. “Noroc”] // Magazin istoric (Bucureşti). – 2002. – Nov. (Nr. 11). – P. 76-77. 19. CREŢU, IOANA NARCISA. Ultimul maestru: (in memoriam Eugeniu Coşeriu) // România literară. – 9. BUSUIOC, AURELIU. Smlouvàní s d’áblem: frag- 2002. – 27 noiemb.-3 dec. – P. 12. ment din roman // Literárni Noviny (Cehia). – 2002. – Nr. 13. – P. 8-22. 20. CSAKI, KSABA. Moldova A Real Breakthrough? / Ksaba Csaki, Zvi Lerman // Problems of Post-Commu- 10. CARAGIU-MARIOŢEANU, MATILDA. Euge- nism. – M. E. Sharpe (SUA). – 2002. – Ian.- febr. – P. 42-52. niu Coşeriu, savantul şi omul // Academica (Bucureşti). – 2002. – Oct. (Nr. 7). – P. 55-60. 21. DABIJA, DOINA. Împotriva curentului / Doina Dabija. – Timişoara: Augusta, 2002. – 88 p. 11. CERILLI, DANTE. Dal pensiero ai segni: idee e versi alle soglie del terzo millennio con dieci poeti 22. DABIJA, NICOLAE. La est de vest: harta noastră moldavi contemporanei / Dante Cerilli. – Foggia (Italia): care sângeră / Nicolae Dabija. – Craiova: Scrisul Româ- Bastogi, 2000. nesc, 2001. – 396 p. – (Români uitaţi).

60 Imaginea Republicii Moldova ]n str=in=tate

23. DABIJA, NICOLAE. Vai de capul nostru: harta 38. EMINESCU, MIHAI. Poezii=Gedighte / Mihai noastră care sângeră / Nicolae Dabija. – Craiova: Scrisul Eminescu; pref. de Zoe Dumitrescu-Buşulenga; trad. în lb. Românesc, 2001. – 326 p. – (Români uitaţi). germ. – Bucureşti: Elion, 2000. – 394 p.

24. DĂNILĂ, AURELIAN. Lilia Amarfii – regina 39. ENACHE, ANDREEA. Eugen Coşeriu // Curie- operetei: monografie / Aurelian Dănilă. – Bucureşti: Edi- rul românesc. – 2002. – Nr. 12. – P. 14. tura Enciclopedică, 2002. – 240 p. 40. Encuentro con representantes del Gobierno y 25. DANILIUC, TATIANA. Moldavie: des classes el colectivo de empleados // Union Fenosa (Spania). – bilingues en plein essor / Tatiana Daniliuc, Vanthomme 2002. – Febr. – P. 74-75. Bernard // Le Français dans le monde (Franţa). – 2002. – Nr. 323. – P. 22-23. 41. Etre ici et ailleurs // Journal du DIOIS et de la Drôme (Franţa). – 2002. – 4 oct. – P. 1. 26. DIENER, GEORGES. Derrière Tintin, la Mol- davie // Alliances (Franţa). – 2001. – Nr. 37. – P. 21. 42. Europaexpress: ein literarisches Reisebuch. – Berlin: Eichborn, 2001. – 750 p. – (Include: Vitalie Cioba- 27. Disease Prevalence Among Moldovan Orphans nu, Vasile Gârneţ). and Other Considerations for Future Humanitarian Aid // Westminster Publications (SUA). – 2002. – Mai. – 43. Festival à l’école // Journal du DIOIS et de la P. 235-237 Drôme (Franţa). – 2002. – 11 oct. – P. 2.

28. El Presidente de Union Fenosa en Moldavia se 44. FINKEL, MICHAEL. Es gibt uns hier, Juden und reunió con una delegación del Ministerio Español de Russen / consemnare Johannes Gelich // Literatur und Asuntos Exteriores // Union Fenosa (Spania). – 2000. – kritik (Austria). – 2002. – Mai. – 210 p. Dec. (Nr. 91). – P. 74. 45. GÂRNEŢ, VASILE. Câmpia Borges: poeme / Va- sile Gârneţ. – Bucureşti: Editura Vinea, 2002. – 95 p. 29. Eminescu en Esperanto. Poeziaĵoj = Versuri. – Timişoara, 2001. –48 p. 46. GELICH, JOHANNES. Terra Bassarabum – Land zwischen Pruth und Dnjestr “Mit dem Arsch in 30. EMINESCU, MIHAI / pref. de İrfan Ünver zwei Booten // Literatur und kritik (Austria). – 2002. – Nasrattinoğlu; trad. de Metin Turan. – Kizlay-Ankara Mai. – 210 p. (Turcia). – 2000. – 112 p. 47. Gogol et Chostakovitch, marionnettes et fête 31. EMINESCU, MIHAI. Von den vielen hundert. de clôture // Journal du DIOIS et de la Drôme (Franţa). – Schiffen. Gedichte / Mihai Eminescu; ed. îngrijită de Ma- 2002. – 4 oct. – P. 3. ria Marian; select. de A. Bordenache; trad. în lb. germ. – Bucureşti: Verlag, 2000. – 136 p. 48. GÖSCHL, VALIE. Mein Kishinev // Literatur und kritik (Austria). – 2002. – Mai. – 210 p. 32. EMINESCU, MIHAI. Cтихове / Mихай Еминеску; pref. de Mihai Geleleţu; trad. în lb. bulg. de 49. GRIBINCEA, MIHAI. The Russian Polisy on Sevda Kostova. – Bucureşti, 2000. – 78 p. Military Bases: Georgia and Moldova / Mihai Gribin- cea. – Oradea: Editura Cogito, 2001. – 320 p. 33. EMINESCU, MIHAI. Iз хвиль часів = Din valurile vremii: lirică / Mинаïл Емiнеску – Kiev, 2000. – 50. HADÂRCĂ, ION. Dezinfecţia de frontieră / Ion 80 p. Hadârcă. – Iaşi: Junimea, 2001. – 144 p.

34. EMINESCU, MIHAI. Poesie = Poezii / Mihai 51. Jak w kalejdoskopie // Dziennik Bałtycki (Polo- Eminescu; pref. de Marin Mincu; trad. în lb. it. de Sauro nia) – 2002. – 16 aug. – P. 4. Albisani. – Constanţa: Pontica, 2000. – 230 p. 52. Każdy przywiózł Szekspira // Dziennik Bałtycki 35. EMINESCU, MIHAI. Poezii=Poèmes / Mihai (Polonia). – 2002. – 4 aug. – P. 3. Eminescu; pref. de Septime Gorceix; trad. în lb. fr. de Ni- colae Iorga, Septime Gorceix. – Iaşi: Fides, 2000. – 112 p. 53. KING, CHARLES. The Moldovans, Romania, Russia, and the Politics of Culture / Charles King. – Ca- 36. EMINESCU, MIHAI. Poezii = Versek / Mihai Emi- lifornia: Hoover Institution Press, 2000. – 274 p. nescu; pref. de Zoe Dumitrescu-Buşulenga; trad. în lb. ma- ghiară. – Bucureşti: Curtea Veche Publishing, 2000. – 400 p. 54. KULIKOVSKI, LIDIA. Biblioteca municipală la aniversare: [Biblioteca “B.P. Hasdeu” la 125 de ani] // Bi- 37. EMINESCU, MIHAI. Poezii alese = Selected blioteca (Bucureşti). – 2002. – Nr. 11. – P. 328-329. poems / Mihai Eminescu; pref. de Dumitru Radu Popa; trad. în lb. engl. de Adrian George Sahlean. – Bucureşti: 55. La machine Tchekhov // Théâtre de la Presle Univers, 2000. – 150 p. (Franţa). – 2002-2003. – Oct.-noiemb.-dec.-ian. – P. 6.

61 Imaginea Republicii Moldova ]n str=in=tate

56. ŁASKARZEWSKA, HANNA. Dalekie lecz bliskie. 71. RÖSKAU-RYDEL, ISABEL. Deutsche Geschich- Badania nad polskimi księgozbiorami w Molldawii / te im Osten Europas: Galizien // Isabel Röskau-Rydel. – Hanna Łaskarzewska, Tomasz Balcerzak // Biuletyn Infor- Germania: Siedler Verlag, 2001. – 870 p. macyjny Biblioteki Narodowej (Polonia). – 2003. – Nr. 1. – P. 50-54. 72. SALA, MARIUS. Eugeniu Coşeriu, un român care aparţine lumii întregi // Academica (Bucureşti). – 57. Marionnettes de Moldavie // Le dauphine libere 2002. – Oct. (Nr. 7). – P. 54. (Franţa). – 2002. – 8 oct. – P. 2 73. SARAMANDU, NICOLAE. Eugeniu Coşeriu, teo- 58. MENVIELE, DOMINIQUE. Les artistes molda- retician al limbajului // Academica (Bucureşti). – 2002. – ves au Centre Berthelot // Le Progrès (Franţa). – 2002. – Oct.(Nr.7). – P.61-62. 10 sept. – P. 4. 74. SAURER, ANDREAS. Die hoffnug hat geschlos- 59. Mihai Eminescu v české kultuř = Mihai Emi- sene augen (Grigore Chiper) // Orte (Elveţia). – 2002. – nescu în cultura cehă / pref. de Libuše Valentová şi Jirí Nr. 127. – P. 28-34. Našinec. – Praha: Práh, 2000. – 40 p. 75. ŞERBĂNESCU, FLORIN. Mitropolia Basarabiei // 60. NEDELCIUC, VASILE. Strengthening of Mol- Magazin istoric (Bucureşti). – 2002. – Nr. 2. – P. 5-9; dova’s State Institutions as Support for Development Nr. 3. – P. 22-27. and Integration // Sůdost Europa (Germania). – 2000. – Nr. 9-10. – P. 531-536. 76. Slovník rumunských spisovatelů. – Praga: Libri, 2001. – 430 p. 61. O milości, wojnie i zdradzie // Dziennik Bałtyc- ki (Polonia). – 2002. – 7 aug. – P. 3. 77. Spisovatelé proti rusifikaci Moldavské repu- bliky // Literární Noviny (Cehia). – 2002. – Nr. 13. – P. 4. 62. Od Hamleta po Makbeta // Dziennik Bałtycki (Polonia). – 2002. – 29 iul. – P. 4. 78. Statement of the European Union on Moldova // Cuvântul românesc (Canada). – 2002. – Febr. (Nr. 300). – 63. Ouverture d’une ère théâtrale // Le dauphine P. 19. libere (Franţa). – 2002. – 7 oct. – P. 4. 79. THEDREL, ARIELLE. La Moldavie en pleine cri- 64. Owacje na stojąco // Dziennik Bałtycki (Polo- se d’identité // Le Figaro (Franţa). – 2002. – 11 dec. – P. 6. nia). – 2002. – 12 aug. – P. 3. 80. Un specialist de la Universitatea din Hamburg 65. PETCA, OVIDIU. Vitalie Coroban // Encyclo- a făcut o analiză a primelor 120 de zile de guvernare paedia bio-bibliographical of the art of the contemporary comunistă în Republica Moldova // Cuvântul românesc ex-libris: vol. 28. – Braga (Portugalia), 2000. – P. 59-64. (Canada). – 2002. – Ian. (Nr. 299). – P. 17.

66. PETCA, OVIDIU. Vitalie Coroban. Artist al 81. VALENTOVÁ, LIBUŠE. Noul Dicţionar al condensărilor cosmice // Cetatea Culturală (Cluj-Napo- scriitorilor români [Slovník rumunských spisovatelů]. – ca). – 2000. – 11 mai. – P. 4. România literară (Bucureşti). – 2002.–23-29 ian.(Nr.3). – P.16. 67. PETCA, OVIDIU. Valeriu Herţa // Enciclopae- dia bio-bibliographical of the art of the contemporary ex- 82. VIZIRU, ANDREI. Autografe pe cer şi suflet / libris. vol. 24. – Braga (Portugalia), 1997. – P. 340-353. Andrei Viziru. – Timişoara: Augusta, 2002. – 372 p.

68. Programa de formación para empleados de las 83. VORONIN, VLADIMIR. Mołdawia nie chce żyć empresas distribuidoras de Moldavia // Union Fenosa w izolacji od świata: interviu cu preşedintele Republicii (Spania). – 2000. – Dec. (Nr. 91). – P. 86-87. Moldova / consemnare Mieczysław Maciejak // Nowe Kontrasty (Polonia). – 2002. – Nr. 6. – P. 3-5. 69. PUIA, FLORIN. Doină şi jazz: [formaţia “Tri- gon”] // Lumina (Jugoslavia). – 2002. – Nr. 4-5. – P. 46-47. 84. Wyrafinowane lustro Szekspira // Głos wybrzeża (Polonia) – 2002. – 14 aug. – P. 2. 70. RĂU, ALEXE. Biblioteca Naţională din Repu- blica Moldova – 170 // Biblioteca (Bucureşti). – 2002. – Nr. 11. – P. 328-329.

62 Imaginea Republicii Moldova ]n str=in=tate

SUMAR

BIBLIOTECA - O POARTĂ DESCHISĂ SPRE UNIVERS...... 3 POLITICĂ...... 4 ECONOMIE...... 16 CULTURĂ. ARTĂ...... 19 LITERATURĂ...... 36 SPORT...... 59 BIBLIOGRAFIE...... 60

SOMMAIRE

LA BIBLIOTHÈQUE - UNE PORTE OUVERTE VERS L’UNIVERS...... 3 POLITIQUE...... 4 ECONOMIE...... 16 CULTURE. ART...... 19 LITTÉRATURE...... 36 SPORT...... 59 BIBLIOGRAPHIE...... 60

SUMMARY

THE LIBRARY - A GATE OPEN TO THE UNIVERSE...... 3 POLITICS...... 4 ECONOMY...... 16 CULTURE. ART...... 19 LITERATURE...... 36 SPORTS...... 59 BIBLIOGRAPHY...... 60

63 Procesare computerizată: Oxana Plugaru

Bun de tipar: 02.06.04 Apărut 2004

Coli de tipar: 8 Tiraj: 100 ex.

Tiparul sub comanda nr. 5, executat la Imprimeria BNRM, str. 31 August 1989, 78A, Chişinău